Acta Universitatis George Bacovia. Juridica

George Bacovia University, Bacau, Romania

Volume I. Issue I/2012

= ISSN 2285-0171 ISSN-L=2285-0171

George Bacovia University Publishing House Bacau, Romania

Acta Universitatis George Bacovia. Juridica ______

Editor in Chief, Ioan Ciochină-Barbu Ph. D., George Bacovia University from Bacau, Romania ______Executive editors Nelu Niţă Ph.D. – Deputy Editor, George Bacovia University from Bacau, Romania, [email protected] Ştefan Eugen Prună Ph.D., Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Bucharest, Romania, [email protected] Cezar Marius Pantea Ph.D., Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Bucharest, Romania [email protected] Alexandru Amititeloaie Ph.D., George Bacovia University from Bacau, Romania, [email protected] Editorial Board David Annoussamy Ph.D., Président de la Société de droit comparé de Pondichéry, India Vlad Barbu Ph.D., Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Bucharest, Romania Corneliu Bîrsan Ph.D., University of Bucharest, Romania Ştefan Belecciu Ph.D., Ştefan cel Mare Police Academy, Moldova Alexandru Boroi Ph.D., Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Bucharest, Romania Ionel Bostan Ph.D., Ştefan cel Mare University in Suceava, Romania Gheorghe Buzatu, Academician Professor Ph.D., Member of the Romanian Academy, Romania Giovanna Capilli Ph.D., Sapienza University, Italy Aurealia Lucia Beatrice Colombi Ciacchi Ph.D., University of Groningen, Nederland Florin Ciutacu Ph.D., Dimitrie Cantemir Christian University in Bucharest, Romania Ionuţ Ciutacu Ph.D., Dimitrie Cantemir Christian University in Bucharest, Romania Seán Patrick Donlan Ph.D., Irish Society of Comparative Law, Ireland Lucilla Gatt Ph.D., Private Law and Comparative Law University of Naples Suor Orsola Benincasa, Italy Mirosław Granat Pd.D, Cardinal Stafan Wyszyńsky University in Warsaw, Poland József Hajdú Ph.D., University of Szeged, Hungary Tănase Joiţa Ph.D., Spiru Haret University in Braşov, Romania Ioan Macovei Pd.D., Alexandru Ioan Cuza University in Iasi, Romania Gabriel Moens Ph. D., Murdoch University, Australia Victor Moraru Ph.D., University of Academy of Science of Moldova, Moldova Cristinel Ioan Murzea Ph.D., Transilvania University of Braşov, Romania Vasilica Negruţ Ph.D., Danubius University in Galaţi, Romania Arnold Rainer Ph.D., University of Regensburg, Germany Grigore Rusu Ph.D., Moldova State University, Moldova Artin Sarchizian Ph.D., Romanian Association on Comparative and International Private Law, Romania Stancu Şerb Ph.D., Lucian Blaga University in Sibiu, Romania Răzvan Teodorescu Academician Professor Ph.D., Member of the Romanian Academy, Romania Tudorel Toader Ph.D., Alexandru Ioan Cuza University in Iasi, Romania Alexandru Ţiclea Ph.D., Ecological University in Bucharest, Romania Verginia Vedinaş Ph.D., University of Bucharest, Romania Genoveva Vrabie Ph.D., Mihail Kogălniceanu University in Iasi, Romania

General Technical Secretary Adrian Lupaşcu Ph.D. student in law– George Bacovia University from Bacau, Romania, [email protected]

Technical Board Laurenţiu Novac-Diaconu Ph.D. student in law, George Bacovia University from Bacau, Romania [email protected] Mihaela Vasiloaia Ph.D., George Bacovia University from Bacau, Romania [email protected], Translator Nicoleta Botez Ph.D. student, George Bacovia University from Bacau, Romania [email protected], Translator Marian Viorel Fotache Ph.D. student, George Bacovia University from Bacau, Romania [email protected], Webmaster Sandu Luiza, George Bacovia University from Bacau, Romania, [email protected], Cover Designer

CUPRINS CONTENTS Pag.

DREPT PUBLIC PUBLIC LAW

Crima şi Criminalitatea- Crime and Criminality - Serious 7 Ameninţare Gravă a Dezvoltării Threats of the Harmonious and Armonioase şi Echilibrate a Balanced Development of the Statului Român Romanian State

Nelu NIŢĂ

Acţiunea Penală. Noţiune, Obiect, The Criminal Proceedings. 26 Subiecţi şi Trăsături Concept, Object, Subjects And Features

Marius Ciprian BOGEA

Consideraţii Asupra Controalelor Considerations on Official 48 Oficiale şi Igienei Alimentelor Controls and Hygiene of Food

Petruţa-Elena ISPAS

Advocacy sau reinventarea Advocacy or contemporary 69 contemporană a democraţiei recreating the participative participative. O abordare din democracy. An approach from the perspectiva eficienţei constituţiei perspective of the Constitutional efficiency Lucian-Sorin STĂNESCU Marcela SLUSARCIUC

Considerente Teoretico-Practice Comments on Specific 92 Privind Strategia de Dezvoltare a Administrative Aspects of the Administraţiei Naţionale a Development Strategy of the Penitenciarelor din România în National Administration Of Perioada 2010-2013 Penitentiaries In Romania During 2010-2013 Grigore RUSU Adrian LUPAŞCU

DREPT PRIVAT PRIVATE LAW

Delimitarea Clauzei Penale de Separation of the Penalties Clause 111 Alte Instituţii Similare from ther Similar Institutions Florin LUDUŞAN

Configuraţia Plăţii Cambiale The Configuration of the Payment 127 of the Promissory Note

Laurenţiu NOVAC-DIACONU

DREPT EUROPEAN ŞI EUROPEAN AND INTERNAŢIONAL INTERNATIONAL LAW

Autonomia părţilor contractuale Party Autonomy as a 156 ca drept fundamental în Uniunea Fundamental Right in the Europeană European Union Aurelia Colombi CIACCHI

Deficitul De Democraţie În The Deficit Of Democracy In 184 Politica Decizională A Uniunii The Decision-Making Policy Of Europene The European Union Alexandru AMITITELOAIE

Teoria Monistă şi Dualistă în The Monistic and the Dualistic 212 Dreptul European Theory in European Law Emilian CIONGARU

Aspecte teoretico-practice privind Theoretical And Practical Aspects 232 parteneriatul public-privat Of The Public-Private Partnership în Uniunea Europeană In The European Union Codrina Mihaela LEVAI

Reprezentarea internaţională a The European Union's 250 Uniunii Europene international representation Cristian JURA

Cuvânt Înainte Forword

,,ACTA UNIVERSITATIS - ACTA UNIVERSITATIS - GEORGE BACOVIA. JURIDICA, este GEORGE BACOVIA. JURIDICA is o iniţitiva a colectivului de cadre the initiative of the teaching staff of didactice a Facultăţii de Drept şi the Faculty of Law and Public Administraţie publică din Administration from the “George Universitatea ,, George Bacovia’’ din Bacovia”University in Bacau, Bacău, Romania şi se doreşte a fi un Romania and we desire it to be a răspuns la necesitatea de a face response to the need of making this cunoscută pe plan intern şi young, higher education institution, internaţional, această tânără instituţie located in Bacovia’s town, a better de învăţământ superior, de pe melaguri known one, nationally and bacoviene. internationally, Ne-am propus, ca principal We have proposed ourselves, as a obiectiv, să facem din acestă revistă un main objective, to make this journal a cadru de dezbateri şi cercetări framework for an academic debate and academice întreprinse de personalităţi research undertaken by personalities ale ştiinţelor juridice şi de reputaţi acting in the field of legal sciences and practicieni ai dreptului. Totodată vom by famous legal practitioners. We will urmări racordarea acestei publicaţii la also try to connect this publication to marele circuit al ideilor şi culturii the big European and worldwide juridice contemporane, europene şi circuit of ideas and contemporary legal mondiale. culture. Revista îşi propune să cuprindă în The journal aims to include within structura sa părţi referitoare la studii its structure parts regarding studies of de Drept public şi privat, Drept Public and Private law, Comparative comparat, Drept european, law, European Law, Jurisprudence, Jurisprudenţă rezumată, Recenzii, Reviews, Legal critical, New legal Critică juridică, Acte juridice noi, Din acts, Aspects from the history of great istoria marilor univesităţi, universities, Comments about different Simpozioane şi congrese. symposia and congresses. De asemenea, dorim ca prin We also want that through our colaborare alături de alte personalităţi entire collaborations with other marcante ale cercetării şi practicii famous personalities involved in legal juridice din ţară şi din străinătate să research and legal practice, from the asigurăm o exigenţă şi o rigoare country and abroad, ensure a high sporită privind studiile ce vor fi level of quality to the studies publicate. published in the journal. Acta Universitatis-George Bacovia. Acta Universitatis George Bacovia. Juridica îşi mai propune iniţierea şi Juridica also proposes itself to initiate intensificarea schimburilor ştiinţifice and enhance scientific exchanges with cu alte publicaţii de specialitate din other specialized publications in the ţară şi din străinătate, cât şi includerea country and abroad, and finally, be acesteia în cataloage centralizatoare de included in the catalogs centralizing 5 rezumate pe domenii. summaries according to the specificity Nu în ultimul rând, dorim să of the domains. depunem toate eforturile pentru ca Our final goal is that Acta revista Acta Universitatis-George Universitatis George Bacovia. BacoviA. Juridica’ să fie inclusă în Juridica, be included in the bazele de date internaţionale. international databases.

Redactor şef, Conf. univ. dr. Ioan Ciochină - Editor - in – chief: BARBU Associate professor, Ioan Ciochina BARBU, Ph.D. in Law

Crima şi Criminalitatea- Crime and Criminality - Ameninţare Gravă a Serious Threats of the Dezvoltării Armonioase şi Harmonious and Balanced Echilibrate a Statului Development of the Român Romanian State

Lector univ.dr. Nelu NIŢĂ Lecturer Ph.D. Nelu NIŢĂ Universitatea George Bacovia, George Bacovia University, Bacău, România from Bacau, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

Evoluţia actuală a societăţii româneşti The current development of the evidenţiază faptul că, deşi s-au intensificat Romanian society shows that, although the măsurile şi intervenţiile instituţiilor actions of specialized public institutions publice specializate de control împotriva against acts of crime have intensified, faptelor de criminalitate, se constată, în there is still a high recrudescence and continuare, în condiţiile unei crize multiplication of illegal acts committed in economico-financiare care nu mai ia the social, economic and financial, sfîrşit, o înaltă recrudescenţă şi multi- banking sector, including blackmail, plicare a faptelor ilicite comise în dome- corruption, with even more violence and niul social, economico-financiar, bancar, aggression. Thus, high crime acts inclusiv prin şantaj, corupţie, şi chiar cu committed by violence and corruption tend multă violenţă şi agresivitate. Astfel, to be very intense and dangerous for the actele de înaltă criminalitate comise prin stability and security of the institutions, violenţă şi corupţie, tind să devină deose- groups and individuals, being often bit de intense şi periculoase, pentru associated with organized crime, terrorism stabilitatea şi securitatea instituţiilor, and institutionalized violence. grupurilor şi indivizilor, fiind asociate de Crime, criminality, their threats and multe ori cu cele de crimă organizată, the fight to prevent and control them are terorism şi violenţă instituţionalizată, complex and multidisciplinary concepts specifice,”subculturilor”violenţei şi crimei involving multiple conceptual and profesionalizate. operational approaches, from a social Crima, criminalitatea şi ameninţările legal, political, criminological, acestora, precum şi lupta pentru prevenirea philosophical, logical and systematic, şi combaterea lor, sunt concepte complexe ethical, perspective. şi pluridisciplinare care comportă multiple abordări conceptuale şi operaţionale, din Keywords: crime, criminality, organized perspectivă socială, juridică, politică, crime, corruption, consequences, risks, criminologică, filozofică, logico-sistemică, prevention etică, etc. INTRODUCTION Keywords: crimă, criminalitate, crimă or- ganizată, corupţie, consecinţe, riscuri, pre- The confusion and economic and venire social degringolade, following 1990,

INTRODUCERE have favoured the emergence in Romania of a new type of individual, Confuzia şi degringolada economi- an individual who is mischievous, co-socială, ce au urmat anului 1990, au arrogant, dishonest, greedy and stingy, favorizat apariţia în România a unui aggressive and limitless, especially nou tip de individ, respectiv a relatively unable to recognize, individului necinstit, răutăcios, appreciate and respect the value of arogant, lacom şi avar fără limite, legal or moral rules, on his way to agresiv şi, mai ales, relativ incapabil să capital accumulation, multiple power recunoască, să aprecieze şi să respecte and great influence. For such persons, valoarea unor norme legale sau with a strong antisocial orientation of morale, în drumul său spre multiple their personalities, the post December acumulări de capital, putere şi mare 1989 was seen as an excellent influenţă. Pentru asemenea persoane, opportunity for committing crimes and cu o accentuată orientare antisocială a antisocial acts, regardless of the level propriei personalităţi, schimbarea of risks taken into account; these acts postdecembristă a fost percepută ca o were oriented towards getting an easy excelentă oportunitate pentru profit and excessively increase the comiterea de fapte antisociale şi profit and personal assets. In order to infracţiuni, indiferent de nivelul achieve the proposed goals, such riscurilor luate în calcul, acestea fiind individuals have acted without fear, orientate spre obţinerea facilă şi proved able and inventive and created creşterea nemăsurată a profitului şi a at the same time, a fabulous averilor personale. În vederea atingerii mechanism of relationships and scopurilor propuse, asemenea indivizi complicity, mafia type, which was and au acţionat fără teamă, s-au dovedit still is, be very difficult to combat, due abili şi inventivi şi au creat, în acelaşi to endemic and institutionalized timp, un fabulos mecanism relaţional corruption and bureaucracy. şi de complicităţi, de tip mafiot, care s- As a legal phenomenon, crime a dovedit şi se dovedeşte, în “comprises all human behaviours continuare, a fi foarte greu de considered offences, incriminated and combătut, datorită corupţiei şi sanctioned as such, in certain birocraţiei endemice instituţionalizate. conditions, in the context of a criminal Ca fenomen juridic, criminalitatea law system, concretely determined geo „cuprinde ansamblul historically”[Dr. N. Moldoveanu, comportamentelor umane considerate 1999, p. 13]. infracţiuni, încriminate şi sancţionate In the circumstances where the ca atare, în anumite condiţii, în cadrul offence is an event, crime is a social unui sistem de drept penal, determinat phenomenon, which shows a particular concret geoistoric” [Dr. N. increasing or decreasing trend, Moldoveanu, 1999, p. 13]. determined by the regularity or În condiţiile în care infracţiunea stability of frequency in committing este un eveniment, criminalitatea crimes. Crime, being related to constituie un fenomen social, care society, has existed and will always manifestă o anumită tendinţă, exist, which is why, in the specialists’ crescătoare sau descrescătoare, opinion “it is a utopia to think about determinată de regularitatea sau the absolute eradication of crime, all 8 stabilitatea frecvenţelor în comiterea we can do is to reduce it and tame infracţiunilor. Criminalitatea, fiind it.”[Dr. Tr. Pop, 1928, p. 67]. Also, astfel legată de societate, a existat şi va according to Emille Durkheim, one of exista întotdeauna, motiv pentru care, the greatest sociologists of time, în opinia specialiştilor „este o utopie a “crime and criminality are part of the ne gândi la stârpirea absolută a society, being as common as birth and criminalităţii, tot ceea ce putem face death, and a society without crime este ca s-o reducem şi s-o îmblânzim” would be pathologically over- [Dr. Tr. Pop, 1928, p. 67]. De controlled”, so that, “theoretically asemenea, potrivit lui Emille crime could disappear altogether only Durkheim, unul din cei mai mari if all of the members of society had the sociologi ai timpului, „crima şi same values, but such standardization criminalitatea fac parte din societate, is neither possible nor la fel de normal ca naşterea şi decesul, desirable”[Tudor Amza, 2002, p. 420]. iar o societate fără crimă ar fi The phenomenon of criminality patologic supra-controlată”, astfel că, has a national dimension, consisting of „teoretic crima ar putea să dispară cu the sum of offenses committed in the desăvârşire numai dacă toţi membrii territory of a state, which does not societăţii ar avea aceleaşi valori, dar contain aspects of transnational o asemenea standardizare nu este nici criminal cooperation and a posibilă şi nici de dorit” [Tudor Amza, transnational dimension, consisting in 2002, p. 420]. all crimes that are committed and are Fenomenul criminalităţii are o consumed by international cooperation dimensiune naţională, constând în between law breakers, which acts on suma infracţiunilor ce se comit pe the territory of more than one member teritoriul unui stat, ceea ce nu states. comportă aspecte de cooperare Mutations in the socio-economic infracţională transnaţională şi o and political environment, at a global dimensiune transnaţională, constând în level, led to a series of important totalitatea infracţiunilor care se comit developments with regard to large- şi se consumă prin cooperarea scale organised crime. States continue internaţională dintre infractori, care to be threatened by new forms of acţionează pe teritoriul mai multor criminal organizations, in which case state. there are a number of risks and threats, Mutaţiile survenite în plan socio- and vulnerabilities, which should alert economic şi politic, la nivel global, au the State authorities responsible for determinat o serie de evoluţii preventing and combating organised importante în ceea ce priveşte crime. criminalitatea organizată de mare In order to establish the measures anvergură. Statele continuă să fie needed to reduce and “tame”crime, for ameninţate de noi şi noi forme de the prevention and control of organizaţii criminale, situaţie în care organized crime, it is very important to există o serie de riscuri şi de examine the factors generating crime ameninţări, dar şi de vulnerabilităţi, and the social, economic, human, care trebuie să alerteze autorităţiile psychological consequences that occur statului, responsabile cu prevenirea şi or are likely to occur through combaterea crimei organizate. committing offences, and which can 9

Pentru stabilirea măsurilor necesare be measured and assessed by scientific de reducere şi „îmblânzire”a means decreased in relation to the criminalităţii, de prevenire şi designed strategies and allocated combatere a crimei organizate, este resources. foarte importantă examinarea factorilor generatori de criminalitate şi 1. CRIME AND CRIMINALITY - a consecinţelor sociale, economice, SERIOUS THREATS OF THE umane, psihologice, etc., care se HARMONIOUS AND BALANCED produc efectiv sau sunt susceptibile a DEVELOPMENT se produce prin comiterea de infracţiuni, şi care pot fi măsurate şi In the last twenty years in evaluate prin mijloace ştiinţifice şi Romania, crime has witnessed a diminuate în raport cu strategiile mainly upward trend, so that the proiectate şi resursele alocate. feeling of insecurity of citizens has been amplified. Thus, it is certain that, 1.CRIMA ŞI CRIMINALITATEA, in post-Communist Romania, to the AMENINŢARE A DEZVOLTĂRII great scourges in the Communist STATALE ARMONIOASE ŞI period, such as: poverty and ECHILIBRATE alcoholism, there have been added other more serious ones, i.e. those În ultimii douăzeci de ani, în relating to unemployment, drug România, criminalitatea a cunoscut un trafficking and consumption, rural and trend preponderent ascendent, motiv urban environmental degradation, pentru care sentimentul de promotion of violence through the insecuritate al cetăţenilor s-a media, promoting the abuse and amplificat. Astfel, este cert că în discrimination, etc. Also, the absence România postcomunistă, la marile of a rigorous social control and a flageluri cunoscute în perioada tolerant and inefficient judiciary, comunistă, cum ar fi: sărăcia şi corruption and organized crime has alcoolismul, s-au adăugat altele mai reached high levels so that the grave, respectiv cele referitoare la: confidence in State institutions came şomaj, trafic şi consum de droguri, to be as non-existent. degradarea mediului rural şi urban, The close relationship between promovarea violenţei prin mass-media, corruption and organized crime in promovarea abuzurilor şi a Romania is the result of “the capturing discriminărilor, etc. De asemenea, în of the State”by criminal organisations, condiţiile absenţei unui control social the main purpose being to influence riguros şi a unei justiţii tolerante şi decisions for their own benefit, as well ineficiente, corupţia şi criminalitatea as ensuring impunity in front of organizată au atins niveluri atât de justice. Thanks to the opportunities înalte, încât încrederea în instituţiile offered by the modernisation and statului a ajuns să fie ca şi inexistentă. diversification of the means of Relaţia strânsă dintre corupţie şi communication, and to a greater crima organizată din România, este opening of the borders in Europe, the rezultatul „capturării statului”de către manifestations of the organized crime organizaţiile criminale, scopul in Romania took a transnational principal constituindu-l influenţarea character, developing, for most of the 10 deciziilor în beneficiul propriu, time, within the corruption of public precum şi asigurarea impunităţii în faţa servants, with judicial and financial justiţiei. Datorită oportunităţilor oferite powers of times, or of customs de modernizarea şi diversificarea officials or police officers providing mijloacelor de comunicare, precum şi security at the borders. datorită unei mai mari deschideri a The general characteristic of the frontierelor în Europa, manifestările evolution of crime in Romania under crimei organizate din România au the persistence of a generalized căpătat un caracter transnaţional, economic and financial endless crisis desfăşurându-se, de cele mai multe ori, is the maintaining of an uptrend, which pe fondul coruperii unor funcţionari represents a serious threat to the publici, cu atribuţii judiciare sau harmonious and balanced development financiare, ori a unor funcţionari of the Romanian state subject to the vamali sau poliţişti care asigură paza rule of law. And this is all the more frontierelor. obvious, as it is now proven that “the Caracteristica generală a evoluţiei great criminal edifices of marii criminalităţii din România, în transnational dimensions, are built condiţiile persistenţei unei crize and developed with the interest and economico-financiare generalizate şi assistance of the State authorities”, fără de sfârşit, o constituie menţinerea and “their genesis must be sought unui trend ascendent, ceea ce within the perimeter of interests of reprezintă o ameninţare serioasă a power, for it is clear that in most dezvoltării armonioase şi echilibrate a advanced democracies, there has been statului de drept din România. Şi a merger of power elites and aceasta este cu atât mai evident, cu cât organised crime”[Costică Voicu, în prezent este dovedit faptul că 1997, p. 14]. “marile edificii criminale, cu From the point of view of risk dimensiuni transnaţionale, se intensity and the produced social construiesc şi se dezvoltă din interesul danger, one can make a distinction şi cu sprijinul autorităţilor statale”, iar between: little crime and great crime. „geneza lor trebuie căutată în perimetrul intereselor de putere, căci Little crime is represented by este limpede faptul că şi în cele mai “shop window”crime, produced by: avansate democraţii, s-a produs shoplifting, house thefts, pick fuziunea dintre elitele puterii şi pocketing, car thefts, prostitution, etc., criminalitatea organizată” [Costică which is the most sensitive and with Voicu, 1997, p. 14]. direct impact on the citizens, who are

Din punct de vedere al intensităţii affected by the frequency with which riscurilor şi al pericolului social such acts are accomplished. produs, se poate face deosebire între: mica criminalitate şi marea Great crime is represented by the criminalitate. legal, economic and financial crime, by transnational crime and organized Mica criminalitate, este crime. Antisocial facts belonging to reprezentată de criminalitatea “de the great crime phenomena are facts vitrină”, produsă prin: furturi din which bring serious violations to the magazine, furturi din locuinţe, furturi most fundamental principles, the 11 din buzunare, furturi din maşini, principles of the state subject to the prostituţie, etc., ceea ce constituie rule of law, principles which are at the domeniul cel mai sensibil şi cu impact basis of the organization and direct asupra cetăţenilor, care sunt functioning of modern and performing afectaţi de frecvenţa cu care sunt societies. săvârsite astfel de fapte. 1.1.The legal and economic-financial Marea criminalitate, este criminality, in which the legal reprezentată de criminalitatea judiciară criminality is made up of offences şi economico-financiară, de against life, health and body integrity, criminalitatea organizată şi de and legal offences against property, criminalitatea transnaţională. Faptele particularly homicides, robberies, antisociale circumscrise fenomenelor rapes, armed robbery, car thefts, etc., marii criminalităţi, sunt fapte prin care committed with varying degrees of se aduc atingeri dintre cele mai grave violence, and economic and financial principiilor fundamentale, principii ale criminality is constituted of job statului de drept, principii care stau la offences and in connection with the baza organizării şi funcţionării job, economic offences against societăţilor moderne şi performante. property, the offences of false coins, stamps or other values, offences to the 1.1. Criminalitatea judiciară şi established system for certain economico-financiară, în care economic activities, as well as “money criminalitatea judiciară este constituită laundering and lack of vigilance in din infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi respect of financial operations”[N. integrităţii corporale, infracţiuni Queloz, 2002, p. 126]. The greatness judiciare contra patrimoniului, în mod and complexity of crimes, as well as special omucideri, tâlhării, violuri, the evolutionary trends, to a high jafuri armate sau nu, furturi de degree of criminals, have defined the autoturisme de lux, etc., comise cu characteristics of economic and diferite grade de violenţă, iar financial criminality, during the last criminalitatea economico-financiară years of the post-Decembrist period in este constituită din infracţiuni de Romania. serviciu şi în legătură cu serviciul, Amid some cumbersome working infracţiuni economice contra procedures and a legislation failing to patrimoniului, infracţiuni de fals de adapt to the real situation [in this monede, timbre sau alte valori, situation, one has in view the fact that infracţiuni la regimul stabilit pentru “the law application system is anumite activităţi economice, precum segmented without powerful legal şi din „infracţiuni de spălare de bani şi instruments for fighting against lipsă de vigilenţă în materie de fraud”], in conjunction with the operaţiuni financiare” [N.Queloz, opening of borders, in order to achieve 2002, p. 126]. Amploarea şi a free trade between European Union complexitatea infracţiunilor, precum şi States, the level of judicial and tendinţele evolutive, spre o înaltă economic-financial criminality, in specializare a infractorilor, au definit general, and of the informal economy, caracteristicile criminalităţii in particular, were in a constant economico-financiare, în perioada increase, constituting a solid basis for 12 postdecembristă a ultimilor ani din the development of organised crime in România. Romania and the further development Pe fondul unor proceduri de lucru of the transnational criminality, being greoaie şi a unei legislaţii neadaptate an action subsequent to the irreversible situaţiei reale [În această situaţie, este phenomenon, of globalisation. avut în vedere faptul că, “sistemul de aplicare a legii este fragmentat şi fără 1.2. Organised criminality is crime of instrumente legislative puternice de “professionals”, which has its origins luptă antifraudă”], coroborat cu in various ventures with criminal deschiderea frontierelor, în vederea character, in the operation of some realizării unui comerţ liber, între ghost companies and tax shelters, with statele Uniunii Europene, nivelul the aim of committing ordered crimes, criminalităţii judiciare şi economico- the non-observance of tax payment financiare, în general, şi a economiei obligations, the exploitation of subterane, în special, au fost într-o weaknesses to obtain huge gains and permanentă creştere, constituind o profits, great influence and power, by bază solidă pentru dezvoltarea whatever means, legal and illegal. The criminalităţii organizate în România şi methods used in organised crime, in consolidarea ulterioară a criminalităţii order to achieve the goals, are related transnaţionale, acţiune subsecventă to the exercise of violence, threats, fenomenului ireversibil al globalizării. blackmail, elimination, various forms of organized trafficking, but also 1.2. Criminalitatea organizată, este “extortion, corruption, manipulation, criminalitatea “profesioniştilor”în fraud, money laundering, the harmed materie, care îşi are originile în diferite values being: life, liberty, physical asocieri cu caracter infracţional, în integrity, public security and funcţionarea unor societăţi fantomă şi democratic freedoms”[Costică Voicu, a paradisurilor fiscale, având drept Adriana Camelia Voicu, John scop prioritar comiterea de crime la Geamănu, 2006, p. 18]. comandă, sustragerea de la plata The highly sophisticated and obligaţiilor fiscale, exploatarea diversified methods and means, used slăbiciunilor pentru obţinerea de by organised crime, are liable to câştiguri şi profituri uriaşe, de mare weaken the civic confidence and influenţă şi putere, prin orice mijloace security, by undermining the State legale şi ilegale. Metodele utilizate în subject to the rule of law and the criminalitatea organizată, pentru credibility of public authorities. Thus, realizarea scopurilor, ţin de exercitarea quite often, the criminal activities de ameninţări, şantaje, violenţă, carried out by organised crime groups, eliminare, diferitele forme ale are favoured by the corruption and the traficului organizat, dar şi „extorcare, complicity of high-ranking officials of corupţie, manipulări, fraude, spălarea the administrative institutions and law banilor, valorile prejudiciate fiind: enforcement officials, in particular viaţa, libertatea, integritatea fizică, management position officials, which securitatea publică şi libertăţile require the intensification and democratice”[Costică Voicu, Adriana diversification of measures for the Camelia Voicu, Ioan Geamănu, 2006, prevention of corruption acts and facts, p. 18]. in which representatives of State 13

Metodele şi mijloacele, extrem de institutions are involved. sofisticate şi diversificate, utilizate de Although it is the evolutional criminalitatea organizată, sunt de feature for the last two decades of natură a slăbi încrederea şi siguranţa Romania, organised crime is not a new civică, prin compromiterea statului de phenomenon emerged on the world drept şi a credibilităţii autorităţilor scene; what is new, however, is its publice. Astfel, nu de puţine ori, faster propagation current pace, the activităţile infracţionale derulate de networks that support it and the ease grupările de criminalitate organizată, with which they circumvent the law, sunt favorizate de coruperea şi with the complicity of officials and complicitatea unor înalţi oficiali, din higher qualification experts, in order to cadrul instituţiilor administrative şi de increase profits, on the basis of the aplicare a legii, în special funcţionari principle of “the end justifies the cu atribuţii de execuţie, fapt ce impune means”. In this regard, a serious alarm intensificarea şi diversificarea signal has been sent to the heads of măsurilor, pentru prevenirea State and Government, by means of producerii actelor şi faptelor de the European Union Report on corupţie, în care să fie angrenaţi organised crime, presented in Brussels reprezentanţi ai instituţiilor statului. on 6th November 1998, which stated Deşi pentru România reprezintă that: “it is known that the organised caracteristica evolutivă a ultimelor crime groups and explore and exploit două decenii, criminalitatea organizată new criminal spaces today with the nu este un fenomen nou apărut pe same force as legal firms. They are scena lumii, ceea ce este nou însă, este concerned with those to be involved in ritmul ei actual, mult mai rapid de criminal activities that generate large propagare, amploarea reţelelor ce o profits and lower risk for the villains susţin şi uşurinţa cu care eludează involved.” legea, cu complicitatea unor oficiali şi As regards Romania, it should be experţi de înaltă calificare, în vederea noted, in the latest period, the great sporirii profiturilor, pe baza dangerousness of the typology of principiului „scopul scuză mijloacele”. present criminal groups, which În acest sens, un serios semnal de determines, internally and alarmă a fost transmis şefilor de stat şi internationally, real threats through: de guvern, prin Raportul Uniunii  the increased interest for Romania Europene asupra criminalităţii of foreign criminal groups, the cause organizate, prezentat la Bruxelles pe 6 being the important geostrategic noiembrie 1998, în care se menţiona position; că: „este cunoscut că grupurile  the permanent specialization of criminalităţii organizate explorează şi criminal groups, the access to the exploatează astăzi noi spaţii criminale latest technology and employment of cu aceeaşi vigoare ca şi people and experts with diverse întreprinderile legale. Ele sunt qualifications necessary for criminal preocupate să se implice în acele purposes; activităţi criminale care generează  the faster financial evolution of mari profituri şi prezintă riscuri mai criminal groups in Romania, through reduse pentru răufăcătorii implicaţi”. their connection to international În ceea ce priveşte România, networks of organised crime and by 14 trebuie remarcată, în ultima perioadă placing illicit gains, in different de timp, periculozitatea deosebită a geographical and economic areas; tipologiei grupărilor infracţionale In the context of multiplying actuale, fapt care determină, în plan and diversifying threats towards the intern şi internaţional, ameninţări state subject to the rule of law, the reale, prin: public order and safety, through the  creşterea interesului pentru ongoing evolutions of the internal România, a grupărilor criminale security environment, there can be străine, cauza reprezentând-o identified an increase in the importanta poziţie geostrategică; aggressiveness of anarchist  continua specializare a grupărilor organizations, of anti globalisation criminale, accesul la ultimele groups or of pseudo religious sects, tehnologii şi angajarea de persoane şi attracting a growing number of experţi cu diverse specializări, followers, as well as the increase the necesare îndeplinirii scopurilor frequency of these organisations’ infracţionale; actions.  evoluţia tot mai puternică, din punct de vedere financiar, a grupărilor Related to the organised crime, an infracţionale din România, prin increasingly present phenomenon in racordarea acestora la reţelele Romania, is the phenomenon of internaţionale de crimă organizată şi cybercrime, which is manifested by prin plasarea câştigurilor ilicite, în the increase in the number of diferite zone economice şi geografice; registered cases and the organization În contextul relevat de of those who commit such acts in real multiplicarea şi diversificarea criminal groups, as well as the ameninţărilor, la adresa statului de reorientation of criminal groups which, drept, a ordinii şi siguranţei publice, in the past, committed crimes of prin analiza permanentă a evoluţiilor human trafficking, car and drug mediului intern de securitate, se trafficking, towards offences relating identifică o creştere a agresivităţii to computer science. organizaţiilor anarhiste, a grupărilor The main factors that led to the antiglobalizare sau a sectelor reorientation of criminal groups pseudoreligioase, atragerea unui towards computer crimes are related to număr tot mai mare de adepţi, precum obtaining big material gains, in a şi creşterea frecvenţei acţiunilor relatively short time and with acestor organizaţii. relatively low risk. This phenomenon affects, firstly, the image, whereas Circumscris criminalităţii criminal activities have targeted major organizate, din ce în ce mai prezent în financial and public institutions or România, este fenomenul foreign citizens, fact that leads to the criminalităţii informatice, care se weakening of confidence in the manifestă prin creşterea numărului de responsible institutions and authorities cazuri înregistrate şi organizarea celor in Romania. ce comit astfel de fapte, în adevărate grupări infracţionale, precum şi 1.3. Transnational Crime includes reorientarea grupărilor criminale care, all forms of organised crime and is în trecut, comiteau infracţiuni din sfera related to globalization in general and, 15 traficului de persoane, traficului as a result of the globalization of internaţional de autoturisme şi crime, in particular, so the biggest traficului de droguri, către infracţiuni problem of the 21st century, which de natură informatică. implies the necessity of strengthening Principalii factori, care au the articulation and consolidation of determinat reorientarea grupărilor efforts of all States, with a view to criminale, către infracţiuni combating and keeping under control informatice, sunt legaţi de obţinerea de the forces of international criminal câştiguri materiale mari, într-un timp groups. The acts and deeds of relativ scurt şi cu riscuri relativ mici. transnational crime, such as those of Acest fenomen afectează, în primul corruption, money laundering, mafia- rând, imaginea României, întrucât type activities and terrorism, affects a activităţile infracţionale au ca ţintă growing number of States, importante instituţii publice şi representing a real threat on financiare sau cetăţeni străini, ceea ce democracy and on the establishment of conduce la slăbirea încrederii în the various reforms in the political, instituţiile abilitate şi autorităţile din social and economic-financial România. environment, in compliance with the principles of the state subject to the 1.3.Criminalitatea transnaţională, rule of law. include toate formele criminalităţii Under the conditions of the organizate şi este legată de globalizare, amplification of globalization trends of în general şi, drept urmare, de globa- the phenomenon of crime, I consider lizarea fenomenului criminalităţii, în that we should agree with the German special, reprezentând astfel cea mai sociologist Ulrich Beck, who, since the mare problemă a secolului XXI, ceea early ‘90s, appreciated that we are ce implică conştientizarea necesităţii members of a “global risk society” articulării şi consolidării eforturilor [Beck Ulrich,1998] [In Beck’s tuturor statelor, în vederea combaterii opinion, the risk is a product specific şi a ţinerii sub control a forţelor şi to society; it is a result of the powerful grupărilor criminale internaţionale. effects of the modern technique, so Actele şi faptele de criminalitate trans- that problems can no longer be naţională, cum sunt cele de mare controlled by common policy. The risk corupţie, spălare de bani, activităţi de has become global, and the national tip mafiot şi terorism, afectează un state is, therefore, over solicited. This număr din ce în ce mai mare de state, is the negative part of globalization, reprezentând o ameninţare reală asupra which consists in increasing the democraţiei şi asupra realizării diferi- economic expansionism and the telor reforme în domeniul politic, eco- technical risks, beyond the institutional nomico-financiar şi social, cu respec- control of states. In these tarea principiilor statului de drept. circumstances, there has to be a În condiţiile amplificării tendinţelor reaction, in a form specific to de globalizare a fenomenului crimi- globalization, which can consist in the nalităţii, consider că trebuie să fim de formation of new alliances and global acord cu sociologul german Ulrich networks, without taking into account Beck, care încă din anii ʼ90 aprecia că borders, so as to face global problems, suntem membri ai unei „societăţi de at global level.]. 16 risc global”[Beck Ulrich,1998], [În Romania and its citizens are concepţia lui Beck, riscul este un pro- members of the global risk society, dus propriu societăţii, este o urmare a bearing in mind that criminal groups efectelor puternice ale tehnicii mo- are those that take advantage of the derne, astfel încât problemele nu mai full liberalisation of the movement of pot fi controlate prin politica obişnuită. persons and goods, but especially the Riscul a devenit global, iar statul exponential progress of technology naţional este astfel suprasolicitat. and communications, represented by Aceasta este partea negativă a globali- the internet, email, mobile telephone, zării, care constă în creşterea expan- etc., which have opened up new sionismului economic şi a riscurilor possibilities of ascension for national tehnice, dincolo de controlul ins- and international criminal activities. tituţional al statelor. În aceste condiţii In terms of technological trebuie să existe o reacţie, într-o formă development and access to proprie globalizării, care poate consta information, global risk society is în formarea de alianţe şi reţele globale, characterised by the production of fără să se ţină seama de graniţe, pentru spectacular mutations, i.e. through the a face astfel faţă problemelor globale, transition from amateur to professional la nivel global]. and well organized killer, to minimize România şi cetăţenii ei sunt mem- the risks involved in criminal activity. bri ai societăţii de risc global, având în In this respect, the institutions of the vedere că grupările criminale sunt cele police and the F.B.I, those members of care profită din plin de liberalizarea INTERPOL-O.I.P.C., have developed condiţiilor de circulaţie a persoanelor a very pragmatic approach to this şi a mărfurilor, dar mai ales de pro- phenomenon, which shows that the gresul exponenţial al tehnologiei şi main characteristics of the professional comunicaţiilor, reprezentate de inter- criminal are those relating to [A study net, e-mail, telefonie mobilă, etc., care in Revue de science criminelle et de au deschis noi perspective ascensiunii droit penal comparé, nr.4/1997, pp.90- activităţilor criminale naţionale şi in- 92]: ternaţionale.  planning and preparing criminal În condiţiile dezvoltării tehnologice acts, consisting in a rigorous and şi a accesului la informaţie, societatea systematic preparation, adapted to the de risc global se caracterizează prin lawful and illicit markets as well as producerea unor mutaţii spectaculoase, the use of important financial respectiv prin trecerea de la criminalul resources, in order to achieve its amator la criminalul profesionist şi goals; bine organizat, pentru minimizarea  the execution of criminal acts riscurilor pe care le presupune activi- are carried out in an extremely tatea infracţională. În acest sens, professional way, using highly instituţiile de poliţie ale F.B.I. şi cele evolved knowledge and techniques, care sunt membre ale O.I.P.C. – and, where appropriate, by the use of INTERPOL, au dezvoltat o abordare specialists and experts in fields of extrem de pragmatică a acestui major interest, ensuring a proper fenomen,din care rezultă că allocation of tasks; principalele caracteristici ale  the use of products resulting criminalului profesionist sunt cele from crimes, is directed towards a 17 referitoare la [Studiu apărut în Revue high yield by recycling or laundering de science criminelle et de droit penal money coming from offences and its comparé, nr.4/1997, pag.90-92]: reinjection in the legal economy, with  planificarea şi pregătirea actelor the help of national, regional and criminale, constând în pregătirea transnational criminal ramifications riguroasă şi sistematică, adaptată la and links; pieţele licite şi ilicite, precum şi  the relationships between authors angajarea unor importante resurse are based on mutual observation, financiare, în vederea atingerii privacy, compartmentalized activity, scopurilor propuse; cover names and coded language, etc.;  executarea actelor criminale, se  the structure of criminal realizează în mod extrem de organisations or groups is profesionist, prin utilizarea de hierarchical, with authoritative and cunoştinţe şi tehnici foarte evoluate, şi, highly complex dependencies; după caz, prin recurgerea la specialişti  the support for members of the şi experţi pe domeniile de interes criminal group, consists in providing major, asigurându-se o repartizare assistance to flee, recourse to corespunzătoare a sarcinilor; experienced lawyers or legal advisers,  utilizarea produselor rezultate în offering bail, threat, intimidation and urma săvârşirii infracţiunilor, este the disappearance of key-witnesses, orientată spre o rentabilitate ridicată, assistance during detention and prin reciclarea sau spălarea banilor amounts of money for the proveniţi din infracţiuni şi reinjectarea maintenance of relatives, etc.; lor în economia legală, cu ajutorul legăturilor şi ramificaţiilor criminale 2. THE RISKS AND THREATS OF naţionale, regionale şi transnaţionale; CRIMINALITY TOWARDS THE  relaţiile dintre autori sunt bazate STATE SUBJECT TO THE RULE pe observaţie reciprocă, activitate OF LAW AND THE PUBLIC compartimentată şi confidenţialitate, SAFETY nume de acoperire şi limbaje codificate, etc.; The phenomena of globalization  structura grupurilor sau have brought great paradigm changes organizaţiilor criminale este ierarhică, in addressing the phenomenon of cu raporturi de autoritate şi dependenţe crime associated with them, which extrem de complexe; involves the consideration of activities  asistenţa pentru membrii grupului of global actors of the anti-social criminal, constă în acordarea de ajutor crime, with strong negative impact on pentru a fugi, recurgerea la avocaţi sau the economic and financial stability of consilieri juridici experimentaţi, the State, in ensuring and maintaining oferirea şi plata unor cauţiuni mari, the integrity of the staff of public ameninţarea, intimidarea şi dispariţia institutions, as well as the public order martorilor cheie, asistenţă în timpul and safety in general. In these detenţiei şi sume de bani pentru circumstances, the main risks and întreţinerea apropiaţilor, etc.; threats of crime in Romania, towards the state subject to the rule of law and public security are important factors in the domestic and international 18

2.RISCURILE ŞI environment. AMENINŢĂRILE CRIMINALITĂŢII LA ADRESA 2.1. Internal risk factors STATULUI DE DREPT ŞI A SIGURANŢEI PUBLICE The social and economic transformations produced in Romania Fenomenele de globalizare au adus in the last 20 years have resulted in mari schimbări de paradigmă în significant mutations, in the exercise abordarea fenomenului criminalităţii of the rights and freedoms of citizens, asociat acestora, care implică luarea în the attitude towards property and State considerare a activităţilor antisociale institutions, in the organization of ale actorilor globali ai criminalităţii, cu society, in the structure and dynamics impact negativ puternic în stabilitatea of crime and, by default, in the field of economică şi financiară a statului, în law and public safety. Romania’s asigurarea şi menţinerea integrităţii internal environment, characterized by personalului instituţiilor publice, the spread, in certain social precum şi a ordinii şi siguranţei environments, of non-conformist publice, în general. În aceste condiţii, behaviours denying Christian morality principalele riscuri şi ameninţări ale values, the expansion of the illegal use criminalităţii din România, la adresa and addiction to drugs, while reducing statului de drept şi a siguranţei publice, the chances of social integration. The ţin de factori importanţi din mediul lack of active reaction of citizens intern şi internaţional. towards the need to prevent the phenomenon of crime has a significant 2.1. Factori de risc din mediul intern negative influence on the State of public order and safety. Yet, the most Transformările sociale şi serious risk factor, as described by Ion economice produse în Romania, în Pitulescu, former head of the ultimii 20 de ani, au determinat mutaţii Romanian police, is: “the friendship of importante, în exercitarea drepturilor şi highly-ranked policemen, the goodwill libertăţilor cetăţenilor, în atitudinea of prosecutors and fervent clemency of faţă de proprietate şi de instituţiile certain Courts”, in dealing with statului, în organizarea societăţii, în persons involved in organized crime, stuctura şi dinamica fenomenului [Ion Pitulescu, 1996]. infracţional şi, implicit, în domeniul Currently, the phenomenon of ordinii şi siguranţei publice. Mediul crime in Romania has the following intern din România, se caracterizează characteristics: complexity and the prin răspândirea, în anumite medii perpetration of new types of offences, sociale, a comportamentelor such as those relating to cybercrime nonconformiste şi de negare a valorilor and commercial piracy, etc., moralei creştine, extinderea professionalization and specialisation consumului ilicit şi a dependenţei de of criminals, the presence of large droguri, concomitent cu diminuarea corruption and the amplification of the şanselor de integrare socială. Lipsa de cross-border crime phenomenon. reacţie activă a cetăţenilor, faţă de Organized crime, illegal migration, necesitatea prevenirii fenomenului corruption, economic and financial infracţional, exercită o influenţă crime, thefts, command murders or for 19 negativă semnificativă, asupra stării de the purpose of robbery as well as the ordine şi siguranţa publică. Dar, cel theft from the public and private mai grav factor de risc, aşa cum îl wealth have a negative influence on descrie Ion Pitulescu, fost şef al the quality of life of citizens and Poliţiei Române, îl reprezintă: public safety. “prietenia unor politişti cu funcţii The main risks and threats to the State înalte, bunăvoinţa unor procurori şi and public security [Risk in the field clemenţa înduioşătoare a unor of order and public safety represents complete de judecată”, în relaţiile cu the existence of a probability, as a persoanele implicate în crima present threat, to be able to exploit a organizată, [Ion Pitulescu, 1996]. present vulnerability that can create În prezent, fenomenul infracţional loss. Threat in the field of public din România, se remarcă prin: com- order and safety represents the plexitate şi comiterea unor noi genuri existence of potentiality, to create a de infracţiuni, cum sunt cele referi- danger for the public order. toare la criminalitatea informatică şi Vulnerability, in the field of order and pirateria comercială, etc., profesio- public safety, represents the existence nalizarea şi specializarea infractori- of a weakness which allows a present lor, prezenţa faptelor de mare corupţie or potential threat to produce loss] are şi amplificarea fenomenului criminali- the following: tăţii transfrontaliere. Crima organi- a. the degeneration of socio-economic, zată, migraţia ilegală, corupţia, crimi- interfaith and interethnic tensions into nalitatea economico-financiară, spontaneous actions of violence and tâlhăriile, omorurile la comandă sau în open confrontations between extremist scop de jaf, precum şi furturile din groups as well as between them and avutul public şi privat, exercită o in- the legal authorities of the Romanian fluenţă negativă, asupra calităţii vieţii State; cetăţeanului şi siguranţei publice. b. the increase of unemployment and Principalele riscuri şi ameninţări la social exclusion; adresa statului şi a siguranţei publice c. the reduction of the level of [Risc în domeniul ordinii şi sigu- persons’ security; ranţei publice, reprezintă existenţa d. conducting psychological warfare unei probabilităţi, ca o ameninţare specific actions in order to undermine existentă, să fie capabilă să exploateze the trust in State institutions, creating o vulnerabilitate existentă, ce poate confusion and panic; cauza pagubă. Ameninţarea în dome- e. the decrease of some State niul ordinii şi siguranţei publice, re- institutions’ authority, as a result of prezintă existenţa potenţialităţii, de a failing to comply with statutory duties crea un pericol la adresa ordinii publi- properly; ce. Vulnerabilitate, în domeniul or- f. the decline in the population’s dinii şi siguranţei publice, reprezintă confidence in the State institutions, existenţa unei slăbiciuni, care permite particularly in the capacity of action unei ameninţări existente ori po- of the forces of order and public tenţiale, să producă o pagubă], sunt security; următoarele: g. the worrying expansion of a. degenerarea unor tensiuni social- corruption at the level of decision economice, interconfesionale şi makers from Central and local public 20 interetnice, în acţiuni spontane de administration; violenţă şi confruntări deschise între h. anti-national, separatist and grupări extremiste, precum şi între extremist, xenophobic events; acestea şi autorităţile legale ale statului român; 2.2. International risk factors b. creşterea şomajului şi a excluziunii sociale; The international environment is c. reducerea nivelului de securitate a characterized by an unprecedented persoanelor; dynamics in both regional and global d. desfăşurarea unor acţiuni specifice environment. The social, economic, războiului psihologic, în scopul political and military changes, which subminării încrederii în instituţiile occurred in the early 1990s and statului, a creării de confuzie şi panică; continued subsequently, radically e. scăderea autorităţii unor instituţii changed the geostrategic configuration ale statului, ca urmare a neîndeplinirii of Europe. As a result, the risks that corespunzătoare a atribuţiilor legale; can threaten the security and stability f. diminuarea încrederii populaţiei, în of the Eastern European States, instituţiile statului, mai ales în including Romania, are mainly capacitatea de acţiune a forţelor de rendered by: the tensions manifested at ordine şi siguranţă publică; the level of entire area, generated by g. extinderea îngrijorătoare a actelor the trends of various ethnic, cultural de corupţie, la nivelul factorilor de and religious communities, of decizie din administraţia publică autonomisation and integration at the centrală şi locală; regional level, the extension in the h. manifestări antinaţionale, Eastern and South-eastern Europe of extremiste, separatiste şi xenofobe, some phenomena, such as international etc.; terrorism, illicit human trafficking, the traffic of goods, drugs, weapons, 2.2. Factori de risc din mediul nuclear, radioactive and toxic internaţional materials and substances, and the environmental and technological Mediul internaţional, este disasters caused intentionally. caracterizat printr-o dinamică fără The main risks and threats to the precedent, atât în plan regional, cât şi State and public security, identified in la nivel global. Trasformările politice, the international environment, are: economico-sociale şi militare, care s- a. the development, consolidation au produs la începutul anilor '90 şi au and overspecialization of organised continuat ulterior, au modificat radical crime, its internationalisation and configuraţia geostrategică a attraction of some elements and continentului european. Ca urmare indigenous groups, including the riscurile ce pot ameninţa securitatea şi territory of our country in the stabilitatea statelor est-europene, international circuit of clandestine printre care şi România, sunt date, în migration, drug trafficking, human principal: de tensiunile ce se manifestă trafficking, traffic of arms, explosives, la nivelul întregii zone, generate de toxic and radioactive substances as tendinţele diferitelor comunităţi etnice, well as counterfeit; culturale şi religioase, de autonomizare b. the increase of the terrorist 21

şi de integrare la nivel regional, de danger, the proliferation of weapons of extinderea în spaţiul est şi sud-est- mass destruction, the traffic with european, a unor fenomene de tipul technologies and materials subject to terorismului internaţional, traficului their final destination; ilegal de persoane, bunuri, droguri, c. the increase of the interest in some armament, materiale şi substanţe business environments from abroad, in nucleare, radioactive şi toxice, de order to obtain illegal financial dezastrele ecologice şi tehnologice operations, the majority of shares at provocate în mod intenţionat. some companies producing and using Principalele riscuri şi ameninţări la chemicals, materials and strategic adresa statului şi a siguranţei publice, technologies in our country, with a identificate în mediul internaţional, view to exportation, either directly or sunt reprezentate de: through an intermediary, in areas of a. dezvoltarea, consolidarea şi su- conflict or under embargo; perspecializarea filierelor criminalităţii d. diversification of forms and organizate, internaţionalizarea acestora processes used for money laundering, şi atragerea în componenţa lor, a unor for the crime product, involving elemente şi grupuri autohtone, in- groups acting in the European area, cluderea teritoriului ţării noastre în which have as a result the passage of circuitul transnaţional al migraţiei the foreign currency across the border, clandestine, al traficului ilicit de or through bank transfer, of the droguri, de fiinţe umane, de armament, amounts resulting from illegal de explozivi, de substanţe toxice şi operations carried out on the territory radioactive, precum şi de bancnote of Romania; false; e. the proliferation of illegal trade in b. creşterea pericolului terorist, pro- light weapons and increase the liferarea armelor de distrugere în possibility of, of the systems for the masă, a traficului cu tehnologii şi ma- management and control of weapons teriale supuse controlului destinaţiei of mass destruction; lor finale; f. the manifestation of autonomy c. creşterea interesului în unele medii trends in some areas or even regions, de afaceri din străinătate, pentru based on ethnic or religious criteria; obţinerea, prin operaţiuni financiare g. the reduction in the access to ilegale, a pachetului majoritar de acţi- strategic resources, information uni, la unele societăţi producătoare şi technologies and equipment; utilizatoare de substanţe chimice, ma- h. the amplification of the teriale şi tehnologii strategice din ţara phenomenon of illegal migration, etc.; noastră, în vederea exportării lor, direct sau prin intermediar, în zone de CONCLUSIONS conflict ori aflate sub embargo; d. diversificarea formelor şi proce- In the case of the unprecedented deelor utilizate, pentru spălarea rise of organised crime in Romania, banilor, a produsului infracţiunilor, în institutionalization of criminal care sunt implicate grupări, care relations occurs at a similar pace acţionează în spaţiul european, ce au because of the great, systemic and drept rezultat trecerea peste frontieră a endemic corruption, a syndrome of valutei, ori transferul prin bănci, al over adaption in the client-type 22 sumelor rezultate din operaţiunile relationships that reaches out to rest on ilicite desfăşurate pe teritoriul the negative values of the state and României; institutional system. Thus, the perverse e. proliferarea traficului ilegal cu aspect of the great crime Romania is arme uşoare şi creşterea posibilităţii de represented by the fact that certain scăpare de sub control, a sistemelor de official and legal representatives have gestionare şi comandă a armelor de come to commit illegal acts of high nimicire în masă; crime, which constitutes a threat to the f. manifestarea tendinţelor de autono- State, a State that should operate solely mizare, a unor zone sau chiar regiuni, on the basis of the recognised pe baza criteriilor etnice ori religioase; principles of the rule of law. g. diminuarea accesului la resurse The new trends in the strategice, tehnologii şi echipamente contemporary evolution of crime in informaţionale de vârf; Romania demonstrate the danger and h. amplificarea fenomenului migraţiei its threats to the rule of law on the ilegale, etc.; sustainable, coherent and harmonious economic and social development, as CONCLUZII well as on the right of citizens to live in safety. În condiţiile ascensiunii fără prece- Indicators of the criminal status in dent a criminalităţii organizate în Ro- Romania demonstrates that, in order mânia, se produce într-un ritm asemă- to stop the wave of threats to the rule nător şi instituţionalizarea raporturilor of law, public order and safety, criminale, datorită marii corupţii en- produced by crimes of great violence, demice şi sistemice, sindrom de by the economic and financial crime, supraadaptare în cadrul relaţiilor de tip organised crime and transnational clientelar, care ajunge treptat să se crime, all associated with bureaucracy sprijine pe valorile negative ale siste- and endemic corruption, it is mului statal şi instituţional. Astfel, necessary to create a new approach, aspectul pervers al marii criminalităţi much more complex and flexible, in din România, este reprezentat de faptul an integrated system, with the că de pe poziţii oficiale şi legale, s-a participation of all national and ajuns să se comită şi fapte ilegale de international decision-makers. mare criminalitate, care reprezintă o To increase the effectiveness and ameninţare la adresa statului, stat care efficiency in preventing and ar trebui să funcţioneze numai pe baza combating organised crime, it is principiilor recunoscute ale statului de imperative to create also conditions drept. for: enhancing the capacity of Noile tendinţe din evoluţia contem- investigation of institutions and the porană a marii criminalităţi din Româ- ability to expeditiously track offences nia, demonstrează pericolul şi ame- specific to great crimes, attracting ninţările acesteia la adresa statului de funds and human resources drept, asupra dezvoltării economico- development in the field of police and sociale durabile, coerente şi armoni- justice, enhancing the capacity of oase, precum şi asupra dreptului cetă- identification of suspicious ţenilor de a trăi în siguranţă. transactions, improving procedures for Indicatorii stării infracţionale din the confiscation of funds resulted from 23

România demonstrează, de asemenea, crimes, facilitating the exchange of că pentru a stăvili valul de ameninţări best practices with the competent la adresa statului de drept, a ordinii şi authorities of the other Member States, siguranţei publice, produse de in- etc. fracţiunile de mare violenţă, de marea criminalitate economico-financiară, de References criminalitatea organizată şi de criminalitatea transnaţională, toate asociate 1. Tudor Amza, 2002, “Criminologie, cu birocraţia şi o puternică corupţie Tratat de teorie şi politică endemică, este necesară o nouă criminologică”, Lumina Lex Publishing abordare, mult mai complexă şi flexi- House, Bucharest; 2. N.Queloz, 2002, „Criminalitatea bilă, în sistem integrat, cu partici- economico-financiară în Europa”, parea tuturor factorilor responsabili L’Harmatt Publishing House; naţionali şi internaţionali. 3. Dr. N. Moldoveanu, 1999, Pentru creşterea eficacităţii şi “Criminalitatea economico- eficienţei în prevenirea şi combaterea financiară”Global Print Publishing criminalităţii organizate, este imperios House, Bucharest; necesar, să se creeze de asemenea 4. Ion Pitulescu, 1996, “Al treilea război condiţii: pentru întărirea capacităţii de mondial: crima organizată”, Publishing investigare a instituţiilor abilitate şi House, Bucharest; pentru urmărirea cu celeritate a in- 5. Dr. Tr. Pop, 1928, “Curs de criminologie”Cluj; fracţiunilor specifice marii criminali- 6. Beck Ulrich,1998, “World Risk tăţi, pentru atragerea de fonduri şi dez- Society”, Cambridge: Polity Press; voltarea resurselor umane din dome- 7. Costică Voicu, 1997, „Criminalitatea niul poliţiei şi justiţiei, pentru întărirea afacerilor”, Typography of the General capacităţii de identificare a tran- Inspectorate of Police, Bucharest; zacţiilor suspecte, pentru îmbunătăţi- 8. Costică Voicu, Adriana Camelia Voicu, rea procedurilor de confiscare a fon- Ioan Geamănu, 2006, „Criminalitatea durilor rezultate din infracţiuni, pentru organizată în domeniul afacerilor”, facilitarea schimbului de bune practici Pildner Publishing House; cu autorităţile competente din alte state 9. ***Revue de science criminelle et de droit penal comparé, nr.4/1997; membre, etc.

Referinţe bibliografice

1. Tudor Amza, 2002, “Criminologie, Tratat de teorie şi politică crimino- logică”, Editura Lumina Lex, Bucureşti; 2. N.Queloz, 2002, „Criminalitatea economico-financiară în Europa”, Edi- tura L’Harmatt; 3. Dr. N. Moldoveanu, 1999, “Criminali- tatea economico-financiară”Editura Global Print, Bucureşti; 4. Ion Pitulescu, 1996, “Al treilea război mondial: crima organizată”, Editura Naţional, Bucureşti; 24

5. Dr. Tr. Pop, 1928, “Curs de criminologie”Cluj; 6. Beck Ulrich,1998, “World Risk Society”, Cambridge: Polity Press; 7. Costică Voicu, 1997, „Criminalitatea afacerilor”, Tipografia Inspectoratului General al Poliţiei, Bucureşti; 8. Costică Voicu, Adriana Camelia Voicu, Ioan Geamănu, 2006, „Crimi- nalitatea organizată în domeniul afacerilor”, Editura Pildner; 9. ***Revue de science criminelle et de droit penal comparé, nr. 4/1997;

Acţiunea Penală. Noţiune, The Criminal Proceedings. Obiect, Subiecţi şi Trăsături Concept, Object, Subjects And Features

Marius Ciprian BOGEA Marius Ciprian BOGEA Universitatea George Bacovia George Bacovia University Bacău, România from Bacau, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract Assessed as being one of the Apreciată ca fiind una din instituţiile fundamental institutions of the Romanian fundamentale ale procesului penal român, criminal law, criminal proceedings are put acţiunea penală se pune în mişcare şi se in motion and are pursued throughout the exercită pe tot parcursul procesului, whole trial, constituting the legal constituind instrumentul juridic prin instrument through which the person intermediul căruia persoana învinuită de blamed of committing an offence is săvârşirea unei infracţiuni este adusă în brought before the Court to answer for the faţa instanţei judecătoreşti pentru a violations of the criminal law that he is răspunde în legătură cu încălcarea legii guilty of. From this point of view it can be penale de care se face vinovată. Din acest asserted, without fail, that the criminal punct de vedere se poate afirma, fără a proceedings determine the greşi, că acţiunea penală determină commencement, conduct and completion începerea, desfăşurarea şi finalizarea of the criminal trial. procesului penal. Commencement of criminal Începerea procesului penal stă sub proceedings lies under the immediacy iminenţa exerciţiului acţiunii penale, fapt exercise of the criminal action, which care implică stabilirea persoanei vinovate involves the identification of the guilty şi tragerea acesteia la răspundere, prin person and bringing him to justice, by punerea în mişcare a acţiunii penale, putting in motion the criminal motivat şi de argumentul că o astfel de proceedings, motivated by the argument acţiune nu poate fi exercitată decât that such action may be exercised only împotriva unei persoane concrete. against a specific person. Desfăşurarea în continuare a procesului The conduct of criminal proceedings is penal este dinamizată de exercitarea boosted by exercising the criminal action acţiunii penale şi trimiterea sau chemarea and sending or calling of the accused inculpatului în faţa instanţei judecătoreşti, before the Court, in order to probe the în vederea probării acuzaţiilor şi stabilirii allegations and establish the punishment. pedepsei. In the end, the condemnation and În final, condamnarea şi punerea în execution of a definitive judicial ruling are executare a unei hotărâri judecătoreşti the consequence of the exercise of definitive sunt consecinţa exerciţiului criminal action, through which the acţiunii penale, prin intermediul căreia convicted person is held criminally inculpatul este tras la răspundere penală, în accountable, in accordance to the degree conformitate cu gradul de vinovăţie şi of guilt and the committed deed. fapta săvârşită. The above outlines the legal-social Cele de mai sus reliefează importanţa importance of this institution and juridico – socială a acestei instituţii şi constitutes sufficient arguments to support constituie argumente suficiente care să the idea that you cannot conceive the 26 susţină ideea că nu se poate concepe existence of a process without this means existenţa unui proces fără acest mijloc cu through which the legal conflict born ajutorul căruia să se aducă în faţa justiţiei through the violation of legal criminal conflictul de drept născut prin încalcarea norms is brought to justice. In addition, the normelor juridice penale. De asemenea, rules of substantial criminal law would not normele dreptului penal substanţial nu ar be applicable and, in connection with this, mai avea aplicabilitate şi, în strânsă the existence of judicial organs would be legătură cu aceasta, existenţa organelor purposeless and criminals could no longer judiciare ar fi lipsită de finalitate, iar be held accountable. infractorii nu ar mai putea fi traşi la This paper analyses from a legal and răspundere penală. doctrinal point of view the general Prezenta lucrare analizează din punct elements specific to the criminal action, de vedere legislativ şi doctrinar elementele with the purpose of clarifying some de ordin general caracteristice acţiunii contradictory aspects regarding the penale, în dorinţa clarificării unor aspecte concept, object, subjects and its features, contradictorii referitoare la noţiunea, arguing and supporting the idea that the obiectul, subiecţii şi trăsăturile acesteia, absence of the institution in question argumentând şi susţinând ideea că lipsa would be likely to create social chaos, instituţiei în cauză ar fi de natură sa creeze with reference to the laws of other haos social. European States.

Keywords: Acţiune penală, Obiect, Temei Keywords: Criminal action, Object, Legal juridic, Procuror, Inculpat, Pedeapsă basis, Prosecutor, Accused, Punishment

INTRODUCERE 1. THE NOTION OF CRIMINAL ACTION Săvârşirea unei infracţiuni aduce atingere, în primul rând, ordinii de Committing an offence prejudices, drept, iar aceasta din urmă nu poate fi firstly, the rule of law, and the latter restabilită decât prin sancţionarea can not be restored except by criminal penală a infractorului. Aceeaşi punishment of the offender. The same infracţiune poate provoca şi o pagubă offence can bring damages to a person. unei persoane, în această situaţie The legal instrument through which instrumentul juridic cu ajutorul căruia you can obtain the payment of these se poate obţine repararea pagubei fiind damages is a civil action. Also, acţiunea civilă. De asemenea, committing a crime at work may affect comiterea unei infracţiuni de serviciu the work discipline, in which case a poate aduce atingere şi disciplinei în disciplinary action may be brought muncă, caz în care se poate naşte o forth, which will have as a purpose the acţiune disciplinară ce va avea ca application of sanctions under labor finalitate aplicarea sancţiunilor law. The above are arguments in favor prevăzute de dreptul muncii. of the idea that, depending on the Cele de mai sus constituie nature of social values endangered by argumente în favoarea ideii că, în the committed action or inaction, the funcţie de natura valorilor sociale restoring the rule of law is carried out periclitate prin acţiunea sau inacţiunea by means of an action. săvârşită, restabilirea ordinii de drept By committing an offence a se realizează prin intermediul unei substantial criminal conflict is born acţiuni. between society, represented by the 27

Prin comiterea infracţiunii ia naş- State, on one hand, and the offender, tere un conflict concret de drept penal on the other hand. This conflict must substanţial între societate, reprezentată be settled by the competent judicial de stat, pe de o parte, şi autorul infrac- bodies (organs of criminal ţiunii, pe de altă parte. Rezolvarea investigation, public prosecutors and acestui conflict stă sub semnul oficia- judges). lităţii, de aceea este nevoie ca el să fie As it has been noted, the correct adus în mod obligatoriu spre soluţio- legal instrument (institution) by means nare organelor judiciare competente of which the criminal conflict is (organe de cercetare penală, procurori, brought to be solved by the judicial judecători). organs is known as criminal proceedings. [1] 1. NOŢIUNEA DE ACŢIUNE The Romanian criminal procedure PENALĂ doctrine treated the concept of action, generally, under two aspects: material După cum corect a fost apreciat, (substantial) law and formal instrumentul juridic (instituţia) cu (procedural) law. ajutorul căruia conflictul de drept From a material aspect, the penal este adus spre soluţionare criminal proceedings constitute the organelor judiciare poartă denumirea expression of the right to bring to de acţiune penală. [1]. justice the offender, equivalent to the Doctrina procesual penală română a right of the State to promote the tratat noţiunea de acţiune, în general, criminal proceedings born from the sub două aspecte: cel al dreptului violation of the legal norm of material (substanţial) şi cel al dreptului incrimination. In other words, the right formal (procesual). possessed by one of the subjects of the Sub aspect material, acţiunea legal conflict (the passive subject of penală constituie expresia dreptului de the offence) to impose, through the a trage la răspundere penală autorul competent judicial bodies, to the other infracţiunii, echivalând cu dreptul subject (the active subject of the statului de a promova acţiunea penală offence) to respect the breached right. născută din încalcarea normei juridice Committing an offence makes the de incriminare. Altfel spus, dreptul pe virtual right of the state to obtain, care îl are unul dintre subiecţii through its bodies the application of raportului juridic de conflict (subiectul legal sanctions to offenders, gain a real pasiv al infracţiunii) de a impune, prin efficiency. intermediul organelor judiciare From a procedural aspect, the competente, celuilalt subiect (subiectul criminal proceedings is the legal activ al infracţiunii) respectarea instrument made available to the dreptului încalcat. Săvârşirea unei lawful ones, by means of which the infracţiuni face ca dreptul virtual al conflictual legal report is deducted statului, de a obţine, prin organele sale, before the judicial bodies in order to aplicarea sancţiunilor de drept penal stimulate the criminal process and infractorilor, să capete eficienţă reală. achieve its goal. Sub aspect procesual, acţiunea Thus, the legal action – in a penală reprezintă instrumentul juridic substantial sense – is a right (the right pus la dispoziţia celor în drept, prin to legally punish the one who 28 intermediul căruia se deduce în faţa committed the unlawful act) and in a organelor judiciare raportul conflictual procedural sense it is a legal tool de drept penal, în vederea dinamizării provided by law for implementing that procesului penal şi a realizării scopului right. As a result of the foregoing, the său. action, in a procedural sense, must be Aşadar, acţiunea în justiţie – în put in motion and is only exercised on accepţiune substanţială – este un drept the right to action in a material sense. (dreptul de a-l trage la răspundere [2] penală pe cel care a săvârşit fapta In the criminal law that governs the ilicită), iar în accepţiune procesuală acts regarded as crimes, the idea of este un instrument juridic acordat de bringing the conflict, born through lege pentru valorificarea acelui drept. breach of the criminal law, in front of Ca o concluzie a celor de mai sus, the judicial organs in order to bring acţiunea în sens procesual se pune în criminal liability to those who are mişcare şi se exercită numai pe baza guilty of committing such acts, is dreptului la acţiune în sens material. implicitly institutionalized. Therefore, [2] the possibility of bringing the conflict În legea penală, care reglementează before the judicial bodies, through a faptele considerate infracţiuni, este legal tender, is provided in the instituţionalizată implicit aducerea incriminating rule. Therefore, it is conflictului, născut prin încălcarea rightly emphasized that the criminal legii penale, în faţa organelor judiciare proceedings as the legal instrument for în vederea tragerii la răspundere bringing the conflict in front of the penală a celor ce se fac vinovaţi de judicial organs, virtually exist in the săvârşirea unor astfel de fapte. Aşadar, legal rule of criminal law, but it posibilitatea aducerii conflictului în became an actual instrument to be faţa organelor judiciare, prin used only when the criminal legal intermediul unui mijloc legal, este norm has been violated by committing prevăzută în norma incriminatoare. De an offence. [3] aceea, se subliniază pe bună dreptate, The formulation shared by some că acţiunea penală, ca instrument authors, according to whom criminal juridic de aducere a raportului de proceedings automatically and conflict în faţa organelor judiciare, invariably arise from the fact the există virtual în norma juridică de criminal committed, without any drept penal, ea devenind însă un exception, was criticized on the instrument concret, susceptibil de a fi grounds that it does not properly folosit, numai în momentul în care convey the relationship between the norma juridică penală a fost încălcată legal norms of substantial law, which prin săvârşirea unei infracţiuni. [3] underpin the right to legal action, and Formularea împărtăşită de unii the procedural legal norms, which autori, conform căreia acţiunea penală regulate the exercise of action. It was izvorăşte automat şi invariabil din rightly claimed and it still is that what faptul penal săvârşit, fără nici o is born out of crime it is not the action, excepţie, a fost criticată pe but the right to action that can, then, be considerentul că ea nu exprima corect used in front of the judicial bodies. [4] relaţia dintre norma juridică de drept Action is not born from substanţial, care stă la baza dreptului la committing the infringement, but from 29 acţiune, şi norma juridică procesuală, the legal norm that proclaims the care reglementează exerciţiul acţiunii. illicit. What appears from committing Pe bună dreptate s-a susţinut şi se the infringement is the use (exercise) susţine că ceea ce se naşte din of action. Until the moment when the infracţiune nu este acţiunea, ci dreptul unlawful act has been committed, the la acţiune care poate fi valorificat, action granted by the legal norm exists apoi, în faţa organelor judiciare. [4] only virtually, as created legal power; Acţiunea nu se naşte din săvârşirea since then the action becomes faptului ilicit, ci din norma juridică ce exercisable, meaning a real efficient proclamă ilicitul. Ceea ce apare din power (potestas agendi). săvârşirea faptului ilicit este folosinţa The right to action exists in a (exerciţiul) acţiunii. Până în momentul virtual mode, as a legal institution, în care s-a comis faptul ilicit acţiunea from the moment legal norms were conferită de norma juridică există prescribed. Their use is determined, numai virtual, ca putere juridiceşte however, only by committing a crime, creată, din acel moment acţiunea whereas the violation of the penal devenind exercitabilă, adică o putere norm gives rise to a legal report that cu o eficienţă reală (potestas agendi). must be brought before the judicial Dreptul la acţiune există în mod organs – by exercising criminal action. virtual, ca instituţie juridică, din Given the autonomy of the momentul prescrierii normei penale. criminal action, and its particular Folosinţa ei este determinată însă, functionality in criminal proceedings, numai de comiterea infracţiunii, it can be said that this is a procedural întrucât prin violarea normei penale se institution of particular importance, dă naştere raportului juridic care constituting the legal means through trebuie adus în faţa organelor judiciare which the purpose of the criminal - prin exercitarea acţiunii penale. proceedings shall be carried out. This Dată fiind autonomia acţiunii explains the fact that some laws have penale, precum şi funcţionalitatea ei entered criminal proceedings at the top deosebită în cadrul procesului penal, of the table in relation to other se poate spune că aceasta reprezintă o procedural institutions, significant in instituţie procesuală de o deosebită this respect being the regulation of the importanţă, constituind mijlocul legal French Code of criminal procedure, prin intermediul căruia se realizează which, in article 1, specifies how scopul procesului penal. Aceasta criminal proceedings are put in motion explică şi faptul că unele legislaţii au and how are they exercised. [5]. înscris la loc de frunte acţiunea penală In the Western doctrine it was în concertul celorlalte instituţii often emphasized that the action procesuale, semnificativă sub acest should not be confused with the aspect fiind reglementarea din codul pursuit. The action means the power or de procedură penală francez, care, în the ability to submit a request to the art. 1, precizează cum se pune în judge, i.e. the subjective right, in a mişcare şi cum se exercită acţiunea proceeding, to obtain a substance penală. [5]. decision against a claim made. În doctrina occidentală s-a subliniat Because action is distinguished from adesea că acţiunea nu trebuie legal request, it was concluded that in confundată cu exercitarea acesteia. criminal proceedings the public action 30

Acţiunea reprezintă puterea sau must be distinguished from its setting capacitatea de a supune judecătorului o in motion and its practice, i.e. the so- solicitare, respectiv dreptul subiectiv, called criminal prosecution, as that în plan procesual, de a obţine o decizie specific institution is known as in the de fond, faţă de o pretenţie formulată. French legal terminology. Penal action Întrucât acţiunea se distinge de cererea is important in terms of determining în justiţie, s-a concluzionat că în the procedural position of the procedura penală acţiunea publică perpetrator. By starting criminal trebuie deosebită de punerea în proceedings against a person, that mişcare şi exercitarea acesteia, adică person becomes the culprit. This fact aşa-numita urmărire penală, cum este turns the offender from the subject of denumită instituţia respectivă în procedural rights into part in the terminologia juridică franceză. process, constituting the basis under Acţiunea penală are importanţă şi sub which the offender shall exercise the aspectul determinării poziţiei rights incumbent to any party. procesuale a făptuitorului. Prin Although the many definitions pornirea acţiunii penale împotriva unei given by specialty literature to persoane, aceasta devine inculpat. criminal action are different between Acest fapt transformă pe faptuitor din them, they all have a common feature subiect de drepturi procesuale în parte key, envisioning the object of criminal în proces, constituind temeiul în action in the same way. virtutea căruia autorul infracţiunii exercită în deplinătate drepturile ce 2. THE OBJECT OF CRIMINAL revin oricărei părţi. ACTION Deşi numeroasele definiţii date în literatura de specialitate acţiunii penale As stated in art. 9, par. 1 of the se deosebesc între ele, acestea au totuşi Criminal Procedure Code, criminal o trăsătură esenţială comună, proceedings aim at punishing criminal prefigurând în acelaşi mod obiectul liability of the persons who have acţiunii penale. committed offences, which means the settlement of the legal conflict, 2. OBIECTUL ACŢIUNII emerged from an offense, through PENALE justice. The offender is brought before the Conform art. 9, alineatul 1 din criminal investigation bodies and the Codul de procedură penală, acţiunea Public Prosecutor, as accused for penală are ca obiect tragerea la committing a crime, after which, if the răspundere penală a persoanelor care legal conditions are met, he is held au săvârşit infracţiuni, ceea ce liable as the culprit, and when the înseamnă soluţionarea prin justiţie a Court applies the penalty prescribed by conflictului de drept penal născut în the criminal law he becomes a convict; urma săvârşirii unei infracţiuni. as such criminal liability – as object of Autorul infracţiunii este adus în criminal action – is achieved. faţa organelor de cercetare penală şi a By confusing the subject of a Ministerului Public, în calitate de criminal action with its purpose, many învinuit pentru săvârşirea unei theorists believed that criminal action infracţiuni, după care, dacă sunt has to ensure the application of a 31

întrunite condiţiile legale, este tras la criminal law sanction. [6] This răspundere ca inculpat, iar atunci când confusion was very common in the instanţa îi aplică sancţiunea prevăzută legal concept from the past and had as de legea penală devine condamnat, a support the inadvertent expression of realizându-se astfel tragerea la its own legal regulations. Thus, in the răspundere penală - ca obiect al Romanian Criminal Procedure Code of acţiunii penale. 1936 it was regulated the fact that: Confundând obiectul acţiunii "public action aims at implementing penale cu scopul acesteia, numeroşi sentences and security measures" teoreticieni considerau că acţiunea (article 2), and in article 2 of the penală are ca obiect aplicarea unei Criminal Procedure Code of the year sancţiuni de drept penal. [6]. Această 1864 shows that: "public action aims confuzie era foarte frecventă în at punishing acts which harm social concepţia juridică din trecut şi avea ca order." In both codes, and sometimes suport exprimarea inadvertentă din in the criminal procedural law works, însăşi reglementările legale. Astfel, în the object of the criminal action - Codul de procedură penală român din criminal accountability - is confused 1936 era reglementat faptul că: with its purpose - application of „acţiunea publică are drept obiect criminal law sanctions. aplicarea pedepselor şi a măsurilor de According to the regulations of the siguranţă“ (articolul 2), iar în articolul Criminal Code in force, committing a 2 al Codului de procedură penală din criminal law offence can attract not anul 1864 se arăta că: „acţiunea only the application of a criminal publică are ca obiect pedepsirea sanction (punishment), but also faptelor care vatămă ordinea socială“. measures with an educational or safety În ambele coduri, şi uneori şi în character. The current regulation of lucrările de drept procesual penal, se criminal action contains an appropriate confunda însă obiectul acţiunii penale formulation, because through this - tragerea la răspundere penală - cu criminal action the prosecution seeks scopul acesteia - aplicarea sancţiunilor criminal liability; the action may be de drept penal. exercised throughout the criminal Potrivit reglementărilor din codul process. penal în vigoare, săvârşirea unei fapte Considering that the criminal prevăzute de legea penală poate atrage proceedings aim at applying criminal nu numai aplicarea unei sancţiuni sanction means to reduce the penale (pedepse), ci şi luarea unor possibility of the action exercise only măsuri cu caracter educativ sau de to the judgment phase, because only in siguranţă. Actuala reglementare a this stage criminal penalties are acţiunii penale conţine o formulare applied. Such a conclusion would be corespunzătoare, deoarece, prin entirely inaccurate, since, according to acţiunea penală se urmăreşte tragerea article 9, paragraph 3, of the Criminal la răspundere penală, acţiunea putând Procedure Code, criminal proceedings fi exercitată pe tot parcursul procesului may be exercised throughout the penal. criminal process. [7] A considera că acţiunea penală are Criminal liability has a wider ca obiect aplicarea sancţiunii penale content than punishment application, înseamnă a reduce posibilitatea the latter being limited only to the 32 exerciţiului acţiunii numai la faza de conduct of the trial in the Court. Under judecată, fiindcă doar în această fază the terms of the actual formulation of se face aplicarea sancţiunilor penale. O its objects, the action becomes the asemenea concluzie ar fi cu totul legal support of the entire criminal inexactă, deoarece, conform articolului trial, not only of the judgment. In order 9, alineatul 3 din Codul de procedură to achieve, in a procedural sense, the penală, acţiunea penală poate fi object of the criminal action, the exercitată în tot cursul procesului criminal liability of persons who have penal. [7] committed offences, it is necessary to Tragerea la răspundere penală are carry out some procedural acts un conţinut mai larg decât aplicarea involving the intervention of certain pedepsei, aceasta din urmă fiind organs and persons in certain forms limitată numai la desfăşurarea and under well-established rules. procesului în faza de judecată. În condiţiile formulării actuale a 3.THE SUBJECTS OF CRIMINAL obiectului său, acţiunea devine PROCEEDINGS suportul juridic al întregului proces penal şi nu numai al judecăţii. Pentru Criminal action, as any legal realizarea, în sens procesual, a action, has many factors, without obiectului acţiunii penale, tragerea la which you can not get to achieve your răspundere penală a persoanelor care goal – application of criminal law au săvârşit infracţiuni, este necesară penalties. The subjects of criminal efectuarea unor acte procesuale ce action are among these. implică intervenţia anumitor organe şi The subjects of the legal conflict persoane, în anumite forme şi după are naturally subjects of a criminal reguli bine stabilite. action. In other words, the subjects of the legal relationship of substantially 3. SUBIECŢII ACŢIUNII criminal law appear as subjects in the PENALE context of the criminal procedural law report, and are also the subjects of Acţiunea penală, ca orice acţiune criminal action. In the application field în justiţie, are mai mulţi factori, fără de of criminal law the specialty literature care nu se poate ajunge la realizarea refers respectively to the passive scopului său - aplicarea sancţiunilor de subjects and active subjects of an drept penal. offence but also to the passive and Între aceştia sunt şi subiecţii active subjects of criminal law report. acţiunii penale. The active subject of the crime is Subiecţii raportului juridic de the offender, a person who has conflict sunt în mod firesc subiecţi ai committed a criminal offence and is acţiunii penale. Altfel spus, subiecţii held accountable for it, while the raportului juridic de drept penal passive subject of the offence is the substanţial apar ca subiecţi în cadrul company (State) whose law order has raportului juridic procesual penal, ei been violated and the natural or legal fiind în acelaşi timp şi subiecţii person physically, morally, or acţiunii penale. În domeniul aplicării materially injured because the offence legii penale literatura de specialitate se has been committed. referă la subiecţi pasivi, respectiv In the report of the criminal law 33 subiecţi activi ai infracţiunii, şi that is born because an offence has subiecţi pasivi şi subiecţi activi ai been committed, the passive subject of raportului de drept penal. the offence, the company, becomes the Subiectul activ al infracţiunii este active subject of the criminal infractorul, persoana care a săvârşit o procedural law report, and the active faptă penală şi care răspunde penal subject of the offence, the offender, pentru aceasta, în timp ce subiecţii becomes the passive subject of the pasivi ai infracţiunii sunt societatea criminal procedural law report. [8] (statul) a cărei ordine de drept a fost According to the regulations in încălcată şi persoana fizică sau force, the Prosecutor is the main active juridică, vătămată fizic, moral sau subject of criminal action, as the material prin săvârşirea faptei. qualified representative of the State, În cadrul raportului de drept penal which has the functional responsibility ce se naşte din săvârşirea infracţiunii, to trigger and pursue criminal subiectul pasiv al infracţiunii, proceedings. In addition to the societatea, devine subiect activ al provisions with special character from raportului de drept procesual penal, iar the criminal prosecution, in subiectul activ al infracţiunii, persoana conjunction with those contained in care a săvârşit infracţiunea, devine Law No. 304/2004; the assertion is subiectul pasiv al raportului de drept also supported by article 2, paragraph procesual penal. [8] 2, of the Criminal Procedure Code Conform reglementărilor în which established the fundamental rule vigoare, procurorul este subiectul activ according to which criminal liability is principal al acţiunii penale, ca to be carry out ex officio. reprezentant calificat al statului, ce are Putting in motion a criminal action atribuţia funcţională de a pune în and its exercise consist in making mişcare şi exercita acţiunea penală. Pe accusations against a person, the lângă dispoziţiile cu caracter special de author of a crime, its indictment la urmărire penală, coroborate cu cele through the act provided by law, conţinute în Legea nr. 304/2004, calling or sending him to Court, afirmaţia este susţinută şi de articolul support and proof the offence before 2, alineat 2 din Codul de procedură the Court, including the exercise of penală care a instituit regula rights to appeal and supporting them in fundamentală conform căreia tragerea front of the competent courts. [9] la răspundere penală se efectuează din These are the dynamic elements which oficiu. help the criminal process flow, from Punerea în mişcare a acţiunii the beginning of criminal pursuit until penale şi exercitarea ei constă în the pronouncement of a definitive formularea învinuirii împotriva unei sentence. persoane determinate, autorul unei In exceptional circumstances, infracţiuni, inculparea acestuia prin when there is data about perpetrating actul prevăzut de lege, chemarea sau other material acts by a defendant, in trimiterea în judecată, susţinerea şi connection with the offence he has dovedirea săvârşirii infracţiunii în faţa been accused of, the Court, expands instanţei de judecată, inclusiv the criminal proceedings for the new exercitarea căilor de atac şi susţinerea acts, which is tantamount with putting acestora în faţa instanţelor competente. in motion a criminal action (in 34

[9] Acestea reprezintă elementul accordance with article 335 of the dinamic care face să curgă procesul Criminal Procedure Code). Previous penal, de la începerea urmăririi penale regulations are vital for the court, thus până la pronunţarea hotărârii penale becoming the holder of the criminal definitive. action. In addition, the Criminal În situaţii de excepţie, când există Procedure Code also contains, in date despre săvârşirea şi a altor acte articles 336-337, similar provisions materiale de către un inculpat, având relating to the possibility conferred to legătură cu infracţiunea în legătură cu the Court to extend the criminal care s-a întocmit rechizitoriul şi pentru process against other facts and/or care a fost trimis în judecată, instanţa, persons, when the prosecutor does not prin încheiere, extinde acţiunea penală participate to the proceedings, şi pentru noile acte, ceea ce provided that the alternate character is echivalează cu punerea în mişcare a maintained, in order to regulate the acţiunii penale (conform articolului capacity of the Court to extend the 335 din codul de procedură penală). criminal process and proceed to Reglementarea anterioară este judging the cause as a whole or to imperativă pentru instanţă, aceasta seize the criminal prosecution body devenind astfel titular al acţiunii responsible for carrying out research, penale. De asemenea, Codul de as appropriate. Because it does not procedură penală mai conţine, în provide a full separation of the articolele 336-337, dispoziţii accusation function from judgment asemănătoare referitoare la and resolution of the criminal cause, posibilitatea conferită instanţei de a this single provision was subjected to extinde procesului penal faţă de alte criticism, which resulted in significant fapte şi/sau persoane, când procurorul restrictions, from a legal point of view, nu participă la judecată, cu menţiunea in cases where the Prosecutor does not caracterului alternativ al acestora, în participate at the judgment in the first sensul reglementării capacităţii instance (see regarding that effect instanţei de a extinde procesul penal şi article 315 Criminal Procedure Code). proceda la judecarea cauzei în întregul Another aspect that deserves to be ei sau de a sesiza organul de urmărire addressed refers to the ability of the penală competent pentru efectuarea de injured party to be the active subject of cercetări, după caz. Pentru că nu criminal proceedings in regard to the asigura o separare deplină a funcţiei de offences which are analyzed or judged învinuire de cea de judecată şi at a prior complaint. The majority of soluţionare a cauzei penale, această opinions expressed in the specialty dispoziţie singulară a fost supusă literature state that the injured party criticii, rezultatul fiind restrângerea can never be the active subject of semnificativă, din punct de vedere criminal action, bringing in support of legal, a cazurilor în care procurorul nu this claim the arguments listed above. participă la judecata în primă instanţă Also prior to the complaint offences (a se vedea în acest sens articolul 315 constitute derogation from the Cod procedură penală). formality rule of the criminal process, Un alt aspect ce merită a fi abordat as a whole, including the formality of se referă la capacitatea părţii vătămate the criminal action. In such situations, de a fi subiect activ al acţiunii penale the legislature has left to the special 35

în privinţa infracţiunilor care se passive subject (the injured party) only urmăresc sau judecă la plângere the right to decide on the motion of the prealabilă. Achiesez majorităţii criminal action, its withdrawal or opiniilor exprimate în literatura de reconciliation with the offender, the specialitate în sensul că partea criminal proceedings, however, is vătămată nu poate fi niciodată subiect executed by the State. activ al acţiunii penale, aducând în The passive subject, the defendant, susţinerea acestei afirmaţii is provided by law the right to fight argumentele precizate anterior. De charges with the purpose of refutation asemenea, infracţiunile la plângere or reducing them, or invoke the prealabilă constituie o derogare de la regulations of Article 3201 Criminal regula oficialităţii procesului penal, în Procedure Code on judging a person ansamblu, inclusiv de la oficialitatea when he admits guilt. Regarding acţiunii penale. În asemenea situaţii, criminal action, having a personal legiuitorul a lăsat la dispoziţia character, the passive subject can only subiectului pasiv special (persoana be the person accused of committing vătămată) doar dreptul de a decide an offence, any other person being asupra punerii în mişcare a acţiunii surely excluded. penale, retragerii ei sau împăcării cu Passive subjects of criminal action autorul infracţiunii, acţiunea penală, may be the only individuals and însă, rămânând în executarea statului. businesses participating as active Subiectul pasiv, inculpatul, are subjects of the substantial criminal law asigurat prin lege dreptul de a combate report. The ones that withhold and învinuirea, fie în sensul infirmării, fie promote crimes are the passive în cel al diminuării, sau poate invoca subjects of criminal action, but do not reglementările articolului 3201 Cod have the quality of attendees to the procedură penală referitor la judecarea crime for which they have favored or în cazul recunoaşterii vinovăţiei. În withhold but are the individualized privinţa acţiunii penale, având caracter authors of a separate offence; the personal, subiectul pasiv poate fi doar criminal proceedings against them is persoana învinuită de săvârşirea unei separate from the one directed against fapte penale, oricare altă persoană the perpetrators, instigators or fiind exclusă în mod cert. associates. The withholder is the Subiecţii pasivi ai acţiunii penale passive subject of the criminal action pot fi numai persoanele fizice şi in the case of the crime of withholds juridice participante, ca subiecţi activi and promoter is the passive subject of ale raportului de drept penal the criminal action in the case of the substanţial. Tăinuitorii şi favorizatorii crime of favoring. sunt subiecţi pasivi ai acţiunii penale, In the case of educational and dar nu au calitatea de participanţi (aşa safety measures, the passive subjects cum este reglementată participaţia of criminal action are the minors who penală) la infracţiunea pentru care au are criminally responsible (14 to 16 tăinuit ori favorizat, ci sunt autori years if they acted with discernment individualizaţi ai unor infracţiuni and those between 16-18 years), as distincte, acţiunea penală îndreptată well as persons who have committed împotriva acestora este separată de cea offences under criminal law if it îndreptată împotriva autorilor, encounters any danger states provided 36 instigatorilor sau complicilor. by the same law. Both the educational Tăinuitorul este subiect pasiv al measures as well as the safety acţiunii penale în cazul infracţiunii de measures are taken through legal tăinuire, iar favorizatorul este subiect proceedings, because they are the pasiv în acţiunea penală pentru consequences of criminal liability. infracţiunea de favorizare. All the parties participating in the În cazul măsurilor educative şi a criminal proceedings, active and măsurilor de siguranţă, subiecţii pasivi passive subjects, must be placed on an ai acţiunii penale sunt minorii care equal footing, having the right to use răspund penal (14-16 ani dacă au the same procedural means both in acţionat cu discernământ şi cei între supporting its action and in its defense 16-18 ani), precum şi persoanele care against its exercise. The equality of the au comis fapte prevăzute de legea parties seeks to remove any penală, dacă se constată existenţa preponderance of some at the expense vreuneia din stările de pericol of others and encourages in the best prevăzute de aceeaşi lege. Atât way, a complete, objective and lawful măsurile educative, cât şi măsurile de resolution of the cause. During the siguranţă se iau pe cale procesuală, ele trial, when there must be equality fiind consecinţe ale răspunderii penale. between accusation and defense, the Toate părţile participante la procedural equality is also applied to acţiunea penală, subiecţi activi şi the Public Prosecutor, although he is a subiecţi pasivi, trebuie să se situeze pe legal public authority. poziţii de egalitate, având dreptul să folosească aceleaşi mijloace 4.FEATURES OF CRIMINAL procesuale atât în susţinerea acţiunii, ACTION cât şi în apărarea împotriva exerciţiului acesteia. Egalitatea părţilor urmăreşte Due to its specific object as well as să înlăture orice preponderenţă din the legal framework in which it takes partea unora în detrimentul altora şi place, criminal action requires certain încurajează în cea mai bună characteristics that set it apart from modalitate, o rezolvare completă, any other legal action. These traits obiectivă şi legală a cauzei. În cursul relate to criminal proceedings in its judecăţii, când trebuie să existe procedural and substantial meaning, egalitate între funcţia de învinuire şi action factors, and its use. cea de apărare, egalitatea procesuală se First, the criminal action is a social aplică şi Ministerului Public, deşi action, belonging to society and is acesta este o autoritate publică exercised through certain State bodies judiciară. namely invested. From this point of view we can say that it belongs to the 4. TRĂSĂTURILE ACŢIUNII State, as opposed to civil action which PENALE is private. [10]

Datorită obiectului său specific, The circumstance that the criminal precum şi cadrului legal în care se action belongs to the State arises from desfăşoară, acţiunea penală presupune the fact that it lays down through law anumite caracteristici, ce o deosebesc the concrete terms and conditions of de oricare altă acţiune judiciară. exercising the action. Also, the State is Aceste trăsături privesc acţiunea the one that, as the exponent of the 37 penală în accepţiunea sa procesuală şi people’s power, may provide by law substanţială, factorii acţiunii, precum for the criminal proceedings, either şi folosirea sa. directly, or as a condition in advance. În primul rând, acţiunea penală Thus, the criminal proceedings belong este o acţiune socială, aparţine to the State also when the putting in societăţii şi se exercită prin motion is subjected to conditions of intermediul organelor statului anume punishability and procedibility, investite. Din acest punct de vedere se because such requirements are not poate spune că ea aparţine statului, likely to change the essential features spre deosebire de acţiunea civilă care of criminal action and especially, to are caracter privat. [10] belong to the State [11]. In a situation Împrejurarea că acţiunea penală where putting in motion the criminal aparţine statului rezultă din faptul că action is left available to the injured acesta stabileşte prin lege condiţiile şi person, the State is the one who modalităţile concrete de exercitare ale remains responsible for punishing acţiunii. Tot statul este cel care, ca criminal liability or arranges the action exponent al puterii poporului, poate through Amnesty. dispune pe cale de lege de acţiunea Thus, the right to punish the penală, fie în mod direct, fie sub o criminal belongs to the state and the condiţie anticipată. Astfel, acţiunea exercise of this right through criminal penală aparţine statului şi în cazul în action, has the character of public care punerea în mişcare ar fi policy and is therefore unavoidable subordonată unei condiţii de [12]. However, you can specify that pedepsibilitate şi de procedibilitate, the State uses criminal action fiindcă asemenea cerinţe nu sunt de sporadically through the granting of natură să schimbe trăsăturile esenţiale amnesty or repealing the incriminating ale acţiunii penale şi mai ales, aceea de rules and also it conditionally gives up a aparţine statului [11]. În situaţia în the criminal proceedings in case of care punerea în mişcare a acţiunii prescription, non-inclusion of the prior penale este lăsată la dispoziţia complaint or when the two warring persoanei vătămate, statul este acela parties reconcile. care rămâne responsabil cu tragerea la As the controller of the power to răspundere penală sau cu dispunerea prosecute, through the rules of asupra acţiunii prin amnistie. criminal law, the acts endangering Aşadar, dreptul de a trage la certain social relations, the State răspundere penală aparţine statului, iar appears as the general passive subject exercitarea acestui drept prin acţiune of any offence, because through their penală, are caracter de ordine publică commission the right that requires şi este deci inevitabilă [12]. Totuşi, pot compliance with the law is breached. preciza că statul dispune în mod On the other hand, as the controller of sporadic de acţiunea penală, prin the action through which the acordarea amnistiei sau prin abrogarea specifically sanctioning of those who normelor incriminatoare şi tot acesta have committed offences is carried renunţă condiţionat la acţiunea penală out, the State becomes the passive în caz de prescripţie, de neintroducere subject of the crime, the active subject a plângerii prealabile sau când of the criminal action, therefore one of intervine împăcarea celor două părţi the main features of criminal action is 38 aflate în conflict. that the active subject of this action is Ca titular al puterii de a incrimina, the State. prin normele de drept penal, faptele This aspect is recognized both in care prezintă pericol pentru anumite our older legal literature as well as in relaţii sociale, statul apare ca subiect the foreign, contemporary specialty pasiv general al oricărei infracţiuni, doctrine. The formulation of this întrucât prin comiterea acestora se feature is often given in line with the încalcă dreptul de a cere respectarea views that consider that criminal legii. Pe de alta parte, ca titular al action is “public order”, or simply acţiunii prin care se realizează în names it "public action". For this concret sancţionarea celor care au purpose the older rules of Romanian săvârşit infracţiuni, statul devine, din legislation were drawn up; Art. 1 of subiect pasiv al infracţiunii, subiect the Criminal Procedure Code of the activ al acţiunii penale, sens pentru year 1864 stipulates that "any offence care, una dintre trăsăturile gives rise to a public action and can caracterizante ale acţiunii penale este also produce a private action". In the că subiectul activ al acestei acţiuni este German system, as in the Italian one, statul. the criminal action is called public Acest aspect este recunoscut atât în action. literatura noastră juridică mai veche, Procedural, as the active subject of cât şi în doctrina de specialitate, the criminal action, the state entrusts străină, contemporană. Formularea the exercise of the criminal action to a dată acestei caracteristici este deseori specialized, public authority, namely în concordanţă cu opiniile care the Public Ministry, which has the task consideră că acţiunea penală este de to pursue criminal proceedings ex „ordine publică“, sau care o denumesc officio. pur şi simplu „acţiune publică“. În The criminal action is also acest sens erau redactate si normele required. By committing an offence, mai vechi din legislaţia română; art. 1 the criminal action becomes din Codul de procedură penală din exercisable, and its exercise becomes anul 1864, prevedea că „orice mandatory. The compulsoriness of the infracţiune dă naştere la o acţiune criminal action arises from the publică şi poate produce şi o acţiune provisions of article 9 of the Criminal privată“. În sistemul german, ca şi în Procedure Code, which determines its cel italian, acţiunea penală poartă object. denumirea de acţiune publică. Therefore, whenever a crime has Procesual, ca subiect activ al been committed and the other acţiunii penale, statul încredinţează conditions provided for by law are exerciţiul acţiunii penale unei fulfilled, the use of criminal action is autorităţi publice specializate, mandatory, necessary and inevitable. respectiv Ministerul Public, care are Setting in motion and exercising of the sarcina de a exercita acţiunea penală criminal action is the service din oficiu. obligation of the competent authorities Acţiunea penală este totodată şi to carry out such work. obligatorie. Prin săvârşirea infracţiunii, The criminal action is brought into acţiunea penală devine exercitabilă, iar motion ex officio, except for the exercitarea sa devine obligatorie. situations in which prior complaint, 39

Obligativitatea acţiunii penale rezultă authorization or referral of the mai ales din prevederile articolului 9 competent organs is required. In din Codul de procedură penală, care particular cases in which the exercise determină obiectul ei. of criminal action may be entrusted to Aşadar, ori de câte ori s-a comis o other holders - in this case the injured infracţiune şi sunt indeplinite şi person by committing the illicit act - celelalte condiţii prevăzute de lege, criminal action exercise becomes folosirea acţiunii penale este optional. obligatorie, necesară şi inevitabilă. Through in rem activity of the Punerea în mişcare şi exercitarea initiation of criminal pursuit the acţiunii penale este o obligaţie de judicial activity is triggered, in order to serviciu a organelor competente să defend the individuals' rights and efectueze o asemenea activitate. freedoms. This corresponds to the Acţiunea penală este pusă în principle of legality and it procedurally mişcare din oficiu, afară de situaţiile în harmonizes with the formality care este necesară plângerea principle according to which the prealabilă, autorizarea sau sesizarea achievement of justice appears organului competent. În cazurile necessary and inevitable. Both the speciale, în care exerciţiul acţiunii legality and the formality of the penale poate fi încredinţat şi altor criminal process are the natural titulari - în speţă persoanei vătămate consequences of its purpose. prin săvârşirea actului ilicit - Because it is mandatory its exercitarea acţiunii penale devine exercise against all the participants to facultativă. the infringement, provided the Prin activarea in rem a începerii existence of criminal liability, criminal urmăririi penale se declanşează action is indivisible; its restriction to activitatea judiciară, în scopul apărării only some participants is not possible. persoanelor, drepturilor şi libertăţilor The indivisibility of criminal action acestora. Această cerinţă corespunde arising from the offence’s unity as a principiului legalităţii şi se legal fact, so from the indivisibility of armonizează procesual cu principiul incrimination norms which virtually oficialităţii, potrivit cărora realizarea includes the right to one single action. justiţiei apare ca necesară şi Indivisibility exists even if more inevitabilă. Atât legalitatea cât şi than one person took place at the oficialitatea procesului penal committing of an offence. reprezintă consecinte fireşti ale Accordingly, in this case only one scopului acestuia. criminal action shall be opened and the Întrucât este obligatorie exercitarea effects of the unique and indivisible ei împotriva tuturor participanţilor la action will extend over to all infracţiune, sub condiţia existenţei offenders, when they are all known. răspunderii penale, acţiunea penală Thus, the uniqueness of criminal este indivizibilă, nefiind posibilă action, in a substantial aspect, may restrângerea ei doar la unii correspond to a plurality of actions, in participanţi. Indivizibilitatea acţiunii a procedural aspect, when the penale decurge din unitatea infracţiunii participants are tracked down and ca fapt juridic, deci din separately held accountable. indivizibilitatea normei de incriminare What determines the unity and 40 care include virtual dreptul la o therefore the indivisibility of the singură acţiune. criminal action, from a substantial Indivizibilitate există şi dacă la point of view, is the crime as an săvârşirea faptei au luat parte mai indivisible legal fact and not the multe persoane. În consecinţă, într-o number of participants that helped to cauză penală nu se exercită atâtea commit it. From committing an acţiuni câţi autori, instigatori sau offence one single criminal action held complici există, ci efectele acţiunii against the accused is born; if it was unice şi indivizibile se extind asupra definitively settled by the Court, it tuturor faptuitorilor, când aceştia sunt would extinguish and could no longer toţi cunoscuţi. Astfel, unităţii acţiunii be exercisable. In other words, there penale, sub aspect substanţial, îi poate will not be, in the case of participation, corespunde o pluralitate de acţiuni, în as many rights at criminal proceedings sens procesual, când participanţii sunt as the number of people who urmăriţi şi traşi la răspundere penală committed the unlawful act, but one separat. right of action, directed against all Ceea ce determină unitatea, şi deci participants. The possibility of indivizibilitatea acţiunii penale din procedural unity is regulates in articles punct de vedere substanţial, este 32 and 35 of the Criminal Procedure infracţiunea ca fapt juridic indivizibil Code which provide the reunification şi nu numărul participanţilor la of causes and determination of comiterea ei. Din săvârşirea unei competences in case of indivisibility. infracţiuni se naşte o singură acţiune Normally, the criminal proceedings penală, îndreptată împotriva are set in motion and are exercised for inculpatului, care, dacă a fost the known participants at the moment soluţionată definitiv de către instanţă, the criminal process starts. If the se stinge şi nu mai poate fi existence of other participants is exercitabilă. Altfel spus, nu vor exista, established during the criminal în cazul participaţiei, atâtea drepturi la proceedings, the process will be acţiune penală, raportat la numărul extended to them, in which case we persoanelor care au săvârşit fapta can not talk about putting in motion a ilicită, ci un singur drept la acţiune, different criminal action, but about îndreptat împotriva tuturor extending the criminal process, participanţilor. Posibilitatea de meaning the procedural criminal unificare procesuală îşi regăseşte action object. The extension can occur reglementarea în art. 32 şi 35 Cod both in the investigation phase, and the procedură penală, care prevăd reunirea phase of the criminal trial process. cauzelor şi determinarea competenţei If some of the participants are în caz de indivizibilitate. found after the others were definitively În mod normal, acţiunea penală se judged, procedural, another criminal pune în mişcare şi se exercită faţă de action will be started, but on the basis participanţii cunoscuţi în momentul of the initial criminal actions; in the pornirii procesului penal. În cazul în substantial sense, this is a case of care se stabileşte existenţa şi a altor substantial unity with procedural participanţi, în cursul procesului, plurality. When it is found that new acţiunea penală va fi extinsă şi la crimes have been committed by the aceştia, situaţie în care nu vorbim de same accused or culprit or other 41 punerea în mişcare a unei acţiuni persons, the criminal proceedings will penale substanţial diferite, ci de be extended (article 336 of the extinderea procesului penal, adică a Criminal Procedure Code). In this case obiectului acţiunii penale procesuale. we talk about substantial plurality and Extinderea poate interveni atât în faza procedural unity. de urmărire, cât şi în faza de judecată a The criminal proceedings retain its procesului penal. indivisible character if it is put in Dacă unii dintre participanţi sunt motion due to the injured person's descoperiţi după ce alţii au fost prior complaint. In this sense, if by definitiv judecaţi, procesual, se va committing the offence the interests of porni o altă acţiune penală, dar în baza two or more persons are harmed, it is aceleiaşi acţiuni penale iniţiale, în sens sufficient for the criminal proceedings substanţial, acesta fiind un caz de to be put into motion with the unitate substanţială cu pluralitate complaint of one of them, and if there procesuală. Când se constată noi are more offenders it is enough for the infracţiuni comise de acelaşi învinuit complaint to be made only in respect sau inculpat sau de alte persoane, se va to one of them for the criminal dispune extinderea procesului penal proceedings to be brought against all (articolul 336 - Cod de procedură the participants. If the initiation would penală). În acest caz există deci have been made separately at the pluralitate substanţială şi unitate complaint of each injured person, procesuală. either before the same court, or before Acţiunea penală îşi păstrează different instances, the dossiers must caracterul indivizibil şi în cazul în care be grouped together at a single aceasta este pusă în mişcare la instance (articles 32 and 35 Criminal plângerea prealabilă a persoanei Procedure Code). vătămate. În acest sens, dacă prin Furthermore, it would give rise to a săvârşirea infracţiunii au fost lezate situation of lispendence, whereby the interesele a două sau mai multor accused would be tried at the same persoane, este suficient ca acţiunea time, and for the same facts, by penală să fi fost pusă în mişcare la different instances. plângerea uneia dintre acestea, iar dacă If the criminal proceedings have sunt mai mulţi făptuitori este suficient been resolved as a result of the prior ca plângerea să se fi făcut doar cu complaint of the single injured person, privire la unul dintre ei pentru ca it can no longer be put in motion by acţiunea penală să fie pusă în mişcare the other injured persons for the same contra tuturor participanţilor. În cazul actions, because it opposes the în care punerea în mişcare s-ar face authority of the judged trial. The separat, la plângerea fiecărei persoane decision through which the Court vătămate, fie în faţa aceleiaşi instanţe, definitively establishes the criminal fie în faţa unor instanţe diferite, responsibility of the accused, in the dosarele trebuie să fie reunite la o sense if there are or not grounds for singură instanţă (articolele 32 şi 35 criminal liability settles the criminal Cod procedură penală). Altfel, s-ar da proceedings by resolving its object. In naştere la o situaţie de litispendenţă, accordance with article 131 of the potrivit căreia inculpatul n-ar putea fi Criminal Code, the offence entails the judecat, în acelaşi timp, şi pentru criminal liability of all participants, 42 aceleaşi fapte, de către instanţe even if the prior complaint only diferite. mentions one or some of them. Dacă acţiunea penală a fost In the case of offender plurality, soluţionată ca urmare a plângerii even if the criminal proceedings put in prealabile a unei singure persoane motion by the prior complaint made vătămate, ea nu mai poate fi pusă în against only one or some of them mişcare de către celelalte persoane virtually produces effects to all of vătămate pentru aceeaşi faptă, întrucât them, however, procedurally, this se opune autoritatea lucrului judecat. action may not be used in personam Hotărârea prin care instanţa penală without knowing the offenders. stabileşte, cu caracter definitiv, asupra At the same time, the principle răspunderii penale a inculpatului, în remains valid even if the prior sensul existenţei sau inexistenţei complaint is withdrawn it is enough temeiurilor răspunderii penale, stinge for one of the persons harmed to acţiunea penală prin soluţionarea maintain its functional ability. The obiectului ei. Conform articolul 131 reconciliation between parts, having a Cod penal, fapta atrage după sine personal character, does not cause the răspunderea penală a tuturor exclusion of these functional skills. As participanţilor, chiar dacă plângerea a result, in both cases the criminal prealabilă a făcut menţiune doar cu process continues. For the closure of privire la unul sau unii dintre aceştia. the process all injured parties should În cazul pluralităţii de făptuitori, withdraw their prior complaint or deşi acţiunea penală pusă în mişcare la reconciliation should occur between plângerea prealabilă facută numai them and the culprit. contra unuia sau unora dintre ei, Criminal liability is personal produce virtual efecte faţă de toţi, because only the persons who totuşi, procesual, această acţiune nu participated in committing an offence poate fi folosită in personam fără să fie as perpetrators, instigators or cunoscuţi făptuitorii. accomplices may be held liable, the Totodată, principiul rămâne criminal proceedings may only be valabil şi în cazul retragerii plângerii exercised against them. The principle prealabile, fiind suficient ca una dintre of criminal liability has as a persoanele lezate să-şi păstreze consequence the procedure required aptitudinea funcţională. Împăcarea for the individualization of criminal intervenită între unele părţi, având action. Criminal action can be caracter personal, nu are ca efect exercised only against the defendant, excluderea acestei aptitudini with the exclusion of all persons funcţionale. Drept urmare, în ambele involved in the criminal case or claim situaţii procesul penal continuă. Pentru to intervene in the matter. For încetarea activităţii procesuale trebuie example, the criminal action can be ca toate părţile vătamate să-şi retragă exerted against the party responsible plângerea prealabilă sau să fi intervenit civilly or successors of the defendant. împăcarea între acestea şi inculpat. No one can ask to be the passive Răspunderea penală este personală, subject of criminal proceedings, next întrucât nu pot fi trase la răspundere to the defendant or in its place. decât persoanele care au participat la The illicit act, which constitutes săvârşirea unei infracţiuni, în calitate the legal basis of the criminal action, 43 de autori, instigatori sau complici, can not be committed only by a acţiunea penală putând fi exercitată physical person who possesses all the doar împotriva acestora. Principiul attributes required by the criminal law răspunderii penale are drept consecinţă with regard to age, discernment and procedura necesară individualizării responsibility; only this person will acţiunii penale. Acţiunea penală poate answer for his illicit criminal acts, fi exercitată doar împotriva except for crimes related to legal inculpatului, cu excluderea tuturor persons. persoanelor care participă în cauza Criminal action can be penală sau pretind să intervină în characterized as irrevocable, cauză. Spre exemplu, acţiunea penală retractable, continue and unavailable, nu se poate exercita împotriva părţii meaning that the Public Minister, as responsabile civilmente sau holder of the exercise can no longer, in succesorilor inculpatului. Nimeni nu principle, after having exercised it, poate cere să fie subiect pasiv al stop the action, which is going to be acţiunii penale, alături de inculpat sau easily solved by courts. [13] în locul acestuia. From the moment of its use and Fapta ilicită, care constituie temeiul pending resolution of the criminal juridic şi de fapt al acţiunii penale, nu case, the criminal action follows its poate fi săvârşită decât de către o normal course. The criminal process persoană fizică ce prezintă toate can only be stopped only in cases atributele cerute de legea penală cu specifically provided for by law; the privire la vârstă, discernământ şi irrevocability and absolute responsabilitate, doar această persoană unavailability are not absolute răspunzând penal pentru faptele sale principles, and there are legal cases in ilicite, exceptând infracţiunile which a State may dispose of the săvârşite de persoanele juridice. criminal proceedings by giving up its Acţiunea penală poate fi realization. Such cases exclude or caracterizată ca irevocabilă, remove the functional ability of iretractabilă, continuă şi indisponibilă, criminal action. They can pre-exist the prin aceea că Ministerul Public, ca criminal process or can occur after it titular al exerciţiului ei, nu mai poate, has started. de principiu, după ce a exercitat-o, să The Criminal Procedure Code renunţe la acţiune, aceasta urmând a-şi provides the cases in which, during the găsi soluţionarea prin hotărâre criminal pursuit, the Prosecutor, upon judecătorească. [13] the proposal of the criminal Din momentul folosirii ei şi până la investigation body or ex officio may rezolvarea cauzei, acţiunea penală îşi order for example, cessation of urmează cursul său normal. Cursul criminal prosecution or dropping procesului penal nu poate fi oprit decât criminal charges. The establishment of în cazurile anume prevăzute de lege, such causes makes the criminal fapt pentru care irevocabilitatea şi proceedings not to be brought into indisponibilitatea nu sunt principii motion or, if they have been made, absolute, existând cazuri legale în care they can no longer be exercised, so statul poate dispune de acţiunea penală their functional ability is ceased. prin renunţarea la realizarea ei. Inevitably, their determination will Asemenea cazuri exclud sau înlătură result in the termination of the 44 aptitudinea funcţională a acţiunii criminal proceedings because they penale. Ele pot preexista procesului lack purpose. penal sau pot să apară după ce acesta a Neither the injured party can have început. Codul de procedură penală the criminal proceedings put in motion prevede cazurile în care, în cursul with a prior complaint, because, even urmăririi penale, procurorul, la if it withdraws the complaint, the State propunerea organului de cercetare conditionally gave up the action the penală sau din oficiu, poate dispune de moment the deed has been exemplu, încetarea urmăririi penale incriminated. sau scoaterea de sub urmărire penală. The unavailability of criminal Constatarea acestor cauze face ca action has a close connection with the acţiunea penală să nu mai poată fi pusă fundamental principle of the formality în mişcare sau, dacă a fost pusă, să nu of criminal process, which entitles the mai poată fi exercitată, deci să înceteze State to hold criminal liability on the aptitudinea sa funcţională. Inevitabil, offender, after the time of the crime. constatarea lor va avea ca efect şi At the same time, the law stipulates stingerea procesului penal, deoarece that the purpose of criminal rămâne fără obiect. proceedings is to find at the right Nici partea vătămată nu dispune de moment and in full the facts which acţiunea penală pusă în mişcare la constitute the offence. So, it appears plângerea prealabilă, întrucât, chiar that judicial bodies are required to dacă îşi retrage această plângere, carry out legal proceedings whenever a renunţarea la acţiune a făcut-o crime has been committed. The condiţionat statul, în momentul în care existence of the principle of formality a incriminat fapta. or obligation of criminal proceedings Indisponibilitatea acţiunii penale is based on this theme. are o strânsă legătură cu principiul The application and compliance of fundamental al oficialităţii procesului formality makes the extinguishment of penal, care dă dreptul statului de a criminal proceedings take place only trage la răspundere penală pe infractor, through the definitive resolution of the în urma săvârşirii unor infracţiuni. În case or through the intervention of acelaşi timp, legea prevede că scopul circumstances which hinder the procesului penal este constatarea la exercise of criminal action. timp şi în mod complet a faptelor care The formality of criminal constituie infracţiuni. Deci, rezultă că proceedings requires the exclusion of organele judiciare au obligaţia de a the possibility for the parties to stop desfăşura activitatea procesuală ori de the continuation of criminal câte ori s-a săvârşit o infracţiune. Pe proceedings; only the judicial organs acest temei se bazează existenţa have the power to terminate a case. principiului oficialităţii sau In addition to these features, some obligativităţii procesului penal. authors mention the failure to identify Aplicarea şi respectarea oficialităţii the criminal action with a legal face ca stingerea procesului penal să qualification; the entitlement to action aibă loc numai prin soluţionarea exists regardless of the nature of the definitivă a cauzei sau prin intervenţia offence. [14] unor împrejurări de natură a împiedica All the characteristic features of exercitarea în continuare a acţiunii criminal action give it a legal 45 penale. autonomy which distinguishes it, Oficialitatea procesului penal conceptually and functionally, from presupune excluderea posibilităţii the other categories of legal action. In pentru părţi de a opri continuarea the development of criminal process procesului penal, stingerea cauzei these traits are naturally present; they intrând exclusiv în atribuţiile organelor fall on the entire rules related to this judiciare. institution. În afara acestor trăsături, unii autori menţionează şi pe aceea privind CONCLUSIONS neidentificarea acţiunii penale cu o calificare juridică, dreptul la acţiune In modern society, the state is the existând indiferent care ar fi only distributor of justice and the legal infracţiunea săvârşită. [14] action is the means through which Toate trăsăturile caracteristice seeks to do justice. acţiunii penale conferă acesteia o The legal action is a sine qua non autonomie juridică care o fac să se significance, generally valid, in the deosebească, conceptual şi funcţional, process of any kind, for not bringing de alte categorii de acţiuni în justiţie. proceedings in the trial can not reach În desfăşurarea procesului penal aceste the prosecution of a person and to the trăsături sunt prezente în mod firesc, penalty provided by law. ele răsfrângându-se asupra întregii Without legal action, can not be reglementări referitoare la această exercised the judgment of the court instituţie. and then, on appeals, so justice. Therefore, the performance of action is CONCLUZII the dynamic element that drives the

În societatea modernă, statul este process until a final judgment by the singurul distribuitor al justiţiei, iar court. acţiunea în justiţie este mijlocul prin intermediul căreia se solicită să se facă References justiţie. Acţiunea în justiţie are o [1]. Dongoroz V., Kahane S., Antoniu G., însemnătate sine qua non, general Bulai C., Iliescu, N., R. Stanoiu, valabilă, în desfăşurarea procesului de Theoretical explanations of the Romanian orice natură, căci fără exercitarea Criminal Procedure Code. General Part, volume I, Ed Academy, Bucharest, 1975, acţiunii în cadrul procesului nu se p.61; poate ajunge la tragerea la răspundere [2]. Mrejeru Theodor Mrejeru Bogdan, a unei persoane şi la aplicarea Proceedings in the criminal process, Lex sancţiunii prevăzute de lege. Nomina Publishing, Bucharest, 2010 Fără acţiune exercitată nu poate [3]. Dongoroz Vintila Course of Criminal avea loc judecata în faţa primei Procedure, Second Edition, Bucharest, instanţe şi ulterior, în căile de atac, 1942, p 56; deci înfăptuirea justiţiei. Din acest [4]. Ibid [1]; motiv, exercitarea acţiunii în justiţie [5]. Annotations by Jean-François Renucci reprezintă elementul dinamic care in Code de procédure pénale Ed Dalloz- Sirey, Paris, 2008; impulsionează desfăşurarea procesului [6]. G. Stefani, G. Levasseur, Criminal până la pronunţarea unei hotărâri proceedings, Ed Dalloz, Paris, 1975, p 87; definitive de către instanţa de judecată. 46

Referinţe bibliografice [7]. Volonciu Nicolae, Criminal Procedural Law, Didactic and Pedagogic [1]. Dongoroz V., Kahane S., Antoniu G., Publishing House, Bucharest, 1972, p 103; Bulai C., Iliescu N., Stănoiu R., Explicaţii [8]. Ion Neagu, Treaty of Criminal teoretice ale Codului de procedură penală Procedure. The General, Legal Universe român. Partea generală, vol I, Ed. Publishing House, 2008, p 273; Academiei, Bucureşti, 1975, p.61; [9]. Theodoru Gr Grigore, Treaty of [2]. Mrejeru Theodor, Mrejeru Bogdan, Criminal Procedural Law, 2nd Edition, Ed Acţiunile în procesul penal, Editura Hamangiu, Bucharest, 2007, p 119; Nomina Lex, Bucureşti, 2010 [10]. Gorgăneanu Ion, Criminal action, [3]. Dongoroz Vintilă, Curs de procedură Lumina Lex Publishing House, Bucharest, penală, Ediţia a II a, Bucureşti, 1942, p. 1998, p 39-44; 56; [11]. Neagu Ion, Treaty of Criminal [4]. Idem [1]; Procedure. The General, Legal Universe [5]. Adnotări de Jean-François Renucci în Publishing House, 2008, p 274; ,,Code de procédure pénale”, Editura [12]. Pop Traian, Criminal Procedural Dalloz-Sirey, Paris, 2008; Law, Volume II, National Printing House, [6]. G. Stefani, G. Levasseur, Procédure Cluj, 1946, p 429-430; pénale, Editura Dalloz, Paris, 1975, p. 87; [13]. Ibid [12], p 431; [7]. Volonciu Nicolae, Drept procesual [14]. Gómez-Orbaneja Emilio, Derecho penal, Editura Didactică şi Pedagogică, criminal, Herce Quemada, Vicente, 198 Bucureşti,1972, p. 103; [8]. Neagu Ion, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, 2008, p. 273; [9]. Theodoru Gr. Grigore, Tratat de Drept procesual penal, Ediţia a 2 a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 119; [10]. Gorgăneanu Ion, Acţiunea penală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p. 39-44; [11]. Neagu Ion, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, 2008, p. 274; [12]. Pop Traian, Drept procesual penal, volumul II, Editura Tipografia Naţională, Cluj, 1946, p. 429-430; [13]. Idem [12], p. 431; [14]. Gómez-Orbaneja Emilio, Derecho procesal penal, Herce Quemada, Vicente, 1981, p. 88-89.

Consideraţii Asupra Considerations on Official Controalelor Oficiale şi Controls and Hygiene of Igienei Alimentelor Food

Petruţa-Elena ISPAS Petruţa-Elena ISPAS Asist. Univ. drd. Universitatea Titu Assistant Professor Titu Maiorescu Maiorescu, Facultatea de Drept University, Law Faculty, PhD Bucureşti, România candidate [email protected] Bucharest, Romania [email protected]

Abstract Abstract:

Prin lucrarea de faţă, vom încerca să Through this study, we try to present prezentăm reglementările europene şi relevant European and national regulations naţionale relevante în materia controlului in relation to official control and food oficial şi în materia igienei alimentelor. hygiene matters. Regarding food safety, these two aspects În ceea ce priveşte siguranţa alimentară, are particularly important since not aceste două aspecte sunt deosebit de everything we eat is safe. importante având în vedere faptul că nu tot In terms of official control, European ceea ce consumăm este şi sigur. regulations adopted have detailed the procedure for making these controls, În ceea ce priveşte controlul oficial, laying down general rules for the controls, regulamentele europene adoptate prezintă requirements for personnel who perform amănunţit procedura de efectuare a acestor the official control, obligations for controale, stabilind normele generale economic operators which are subject of pentru desfăşurarea controalelor, cerinţele these controls, establishing guidelines for pentru personalul care efectuează performing official controls, and other controale, obligaţiile operatorilor aspects which will be detailed throughout economici supuşi controlului oficial, liniile the paper. directoare de stabilire a criteriilor pentru With regard to food hygiene, on April 29, efectuarea de controale oficiale, dar şi alte 2004, the European Parliament and aspecte ce vor fi detaliate pe parcursul Council adopted the "food hygiene lucrării. package law". În ceea ce priveşte igiena alimentelor, în These new regulations represent a change data de 29 aprilie 2004, Parlamentul in approach to food hygiene policy, the European şi Consiliul au adoptat”pachetul major objective of this package is to legislativ privind igiena alimentelor”. simplify existing legislation on food Aceste regulamente noi reprezintă o hygiene, making it more coherent by schimbare a modului de abordare a separating the different areas (public politicii privind igiena alimentelor, health, animal health and official controls) obiectivul major al acestui pachet and be achieved by focusing on the food legislativ fiind simplificarea legislaţiei business operator, putting less emphasis existente privind igiena alimentelor, on detailed requirements. făcând-o mai coerentă prin separarea diferitelor domenii (sănătate publică, Key-words: official control, hygiene of 48 sănătate animală şi controale oficiale) şi food, specific legislation prin concentrarea asupra obiectivelor de îndeplinit de către operatorul din domeniul 1. LEGISLATION REGARDING alimentar, punând un accent mai redus pe OFFICIAL CONTROL detalierea minuţioasă a cerinţelor. The Community law applicable to the Cuvinte cheie: control official, igiena execution of the official control is alimentelor, legislaţie specifică represented by the following regulations: Regulation (EC) 882/2004 1. LEGISLAŢIA PRIVIND of the European Parliament and the CONTROLUL OFICIAL Council, Commission Decision Legislaţia comunitară aplicabilă cu 677/2006, Commission Decision referire la desfăşurarea controlului 363/2007 and Commission Decision oficial este reprezentată de 654/2008. următoarele acte normative: Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al The national law adopted in order to Parlamentului European şi al transpose the European regulations is Consiliului, Decizia Comisiei nr. represented by: Order of the President 677/2006, Decizia Comisiei nr. of the National Authority for Animal 363/2007 şi Decizia Comisiei Health and Food Safety no.111/2008, 654/2008. Order of the President of the National Authority for Animal Health and Food Referitor la legislaţia naţională Safety no. 57/2010, Order of the adoptată pentru transpunerea actelor President of the National Authority for normative europene, aceasta este Animal Health and Food Safety no. reprezentată de: Ordinul preşedintelui 113/2008, Order of the President of the Autorităţii Naţionale Sanitar- National Authority for Animal Health Veterinare şi pentru Siguranţa and Food Safety no. 64/2007. Alimentelor nr. 111/2008, Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale 1.1. Regulation (EC) no. 882/2004 of Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa the European Parliament and the Alimentelor nr. 57/2010, Ordinul Council preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa The Regulation(EC) no. 882/2004 of Alimentelor nr.113/2008, Ordinul the European Parliament and the preşedintelui Autorităţii Naţionale Council of 29 April 2004 [Published in Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa the Official Journal of the European Alimentelor nr. 64/2007. Union L 191/28.05.2004] on official controls performed to ensure the 1.1. Regulamentul (CE) nr. 882/2004 verification of compliance with feed al Parlamentului European şi al and food law, animal health and Cosiliului animal welfare rules, as amended by Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Commission Regulation (EC) No Parlamentului European şi al 776/2006 of 23 May 2006[Published Cosiliului din 29.04.2004 [Publicat în in the Official Journal of the European Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L Union L 136/24.05.2006], Council 191/28.05.2004] privind controalele Regulation (EC) No 1791/2006 of 20

49 oficiale efectuate pentru a asigura November 2006[Published in the verificarea conformităţii cu legislaţia Official Journal of the European Union privind hrana pentru animale şi L 363/20.12.2006], Commission produsele alimentare şi cu normele de Regulation (EC) No sănătate animală şi de bunăstare a 180/2008[Published in the Official animalelor, modificat prin Journal of the European Union L Regulamentul (CE) nr. 776/2006 al 56/29.02.2008], Council Regulation Comisiei/23.05.2006 [Publicat în (EC) No 301/2008 of 17 March Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2008[Published in the Official Journal 136/24.05.2006], prin Regulamentul of the European Union L (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 97/09.04.2008], Commission 20.11.2006 [Publicat în Jurnalul Regulation (EC) No Oficial al Uniunii Europene L 737/2008[Published in the Official 363/20.12.2006], prin Regulamentul Journal of the European Union L (CE) nr. 180/2008 al Comisiei 201/30.07.2008], Commission [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Regulation (EC) No 1029/2008 of 20 Europene L 56/29.02.2008], prin October 2008[Published in the Official Regulamentul 301/2008 al Consiliului Journal of the European Union L din 17.03.2008 [Publicat în Jurnalul 27821.10.2008] and by Regulation Oficial al Uniunii Europene L (EC) No 596/2009 of the European 97/09.04.2008], prin Regulamentul Parliament and of the Council of 18 (CE) 737/2008 al Comisiei [Publicat în June 2009[Published in the Official Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L Journal of the European Union L 201/30.07.2008], prin Regulamentul 188/18.07.2009]. (CE) 1029/2008 al Comisiei din 20.10.2008 [Publicat în Jurnalul The Regulation (EC) no. 882/2004 of Oficial al Uniunii Europene L the European Parliament and the 27821.10.2008] şi prin Regulamentul Council amended as shown above, (CE) nr. 596/2009 al Parlamentului comprises the general rules for official European şi al Consiliului din controls performed to ensure the 18.06.2009 [Publicat în Jurnalul verification of compliance with the Oficial al Uniunii Europene L rules aimed in particular at preventing, 188/18.07.2009]. eliminating or reducing to acceptable levels of risk that may arise for Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al humans and animals, either directly or Parlamentului şi al Consiliului, cum a through the environment, as well as to fost modificat aşa cum am arătat mai ensure fair practices in food and feed sus, cuprinde normele generale pentru trade. desfăşurarea controalelor oficiale în vederea verificării respectării normelor The Regulation also comprises the care vizează în special prevenirea, general obligations on the organization eliminarea sau reducerea la niveluri of official controls. The Member acceptabile a riscurilor care ar putea States have to ensure that the controls apărea pentru oameni şi animale, fie are carried out regularly, depending on direct, fie prin mediu, precum şi the risks, and with a corresponding garantarea practicilor loiale în frequency, in order to achieve the comerţul cu alimente şi cu hrană objectives of the above- mentioned 50 pentru animale. regulation.

Regulamentul mai cuprinde obligaţiile The requirements for the staff carrying generale cu privire la organizarea de out official controls, as well as training controale oficiale, Statele membre of such staff are regulated as well. The asigurându-se că efectuarea staff performing official controls has controalelor are loc cu regularitate, în to be trained appropriately, according funcţie de riscuri şi cu o frecvenţă to its field of competence. corespunzătoare, astfel încât să atingă obiectivele actului normativ The Regulation regulates also the menţionat. activities, methods and techniques De asemenea, sunt reglementate developed for control, including cerinţele pentru personalul care surveillance, supervising, verifications, efectuează controalele oficiale, precum audits, inspections, sampling and the şi formarea şi instruirea personalului testing of samples. de control. Personalul care efectuează controalele oficiale trebuie să The competent authority shall primească, pentru domeniul de designate laboratories that may carry competenţă, formarea profesională şi out the analysis of samples taken instruirea adecvată. during official controls.

Regulamentul reglementează, de However, competent authorities may asemenea, activităţile, metodele şi only designate laboratories that tehnicile de control, precum operate and are assessed and monitorizarea, supravegherea, accredited in accordance with the verificarea, auditul, inspecţia, following European Standards: prelevarea de probe şi analiza datelor (a) EN ISO/IEC 17025 on "General rezultate. requirements for the competence of Autoritatea competentă desemnează testing and calibration laboratories"; laboratoarele care pot efectua analiza (b) EN ISO/EC 45002 on "General probelor prelevate pe parcursul criteria for the assessment of testing controalelor oficiale. laboratories"; Totuşi, autoritatea competentă poate (c) EN 45003 on "The accreditation desemna numai laboratoare care system for calibration and testing funcţionează şi sunt evaluate şi laboratories - General requirements for acreditate în conformitate cu operation and recognition", taking into următoarele standarde europene: account criteria for different testing (a) EN ISO/IEC 17025 privind methods laid down in Community feed „Cerinţele generale privind and food law. competenţa laboratoarelor de testare şi calibrare”; 1.2 Commission Decision 677/2006 (b) EN ISO/IEC 45002 privind „Criteriile generale privind evaluarea The next law with regard to official laboratoarelor de testare”; controls is the Commission Decision (c) EN 45003 privind „Sistemul de 677/2006 setting out the guidelines acreditare a laboratoarelor de calibrare laying down criteria for the conduct of şi testare-Cerinţe generale pentru audits under Regulation (EC) 51 funcţionare şi recunoaştere”, luând în 882/2004 of the European Parliament considerare criteriile pentru diferitele and of the Council on official controls metode de testare stabilite de legislaţia to verify compliance with feed and comunitară privind hrana pentru food law, animal health and animal animale şi produsele alimentare. welfare rules [Published in the Official Journal of the European Union L 1.2. Decizia Comisiei nr. 677/2006 278/10.10.2006].

Următorul act normativ relativ la The above-mentioned decision efectuarea controalelor oficiale este regulates the guidelines laying down reprezentat de Decizia Comisiei nr. criteria for the conduct of audits under 677/2006 de definire a liniilor Regulation (EC) No 882/2004, directoare de stabilire a criteriilor providing a perspective on the nature pentru efectuarea auditurilor în of audit systems and their conformitate cu Regulamentul (CE) nr. implementation by the competent 882/2004 al Parlamentului European şi authorities. al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura The principles that meet and define the verificarea conformităţii cu legislaţia detailed methods for facilitating their privind hrana pentru animale şi applications for various control produsele alimentare şi cu normele de systems of the Member States of the sănătate animală şi de bunăstare a European Union are enunciated. animalelor [Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 1.3. Commission Decision 363/2007 278/10.10.2006]. Decizia mai sus amintită The Commission Decision No reglementează liniile directoare de 363/2007 on guidelines to assist stabilire a criteriilor pentru efectuarea Member States in preparing the single de audituri privind controalele oficiale integrated multi-annual national efectuate conform Regulamentului control plan provided for in Regulation (CE) nr. 882/2004, oferind o (EC) No 882/2004 of the European perspectivă cu privire la natura Parliament and of the Council sistemelor de audit, precum şi punerea [Published in the Official Gazette of lor în aplicare de către autorităţile Romania L 138/30.05.2007] lays out competente. the guidelines on single multi-annual Sunt enunţate principiile care respectă national control plans provided for in şi definesc metode detaliate în vederea Regulation (EC) No 882/2004. The facilitării aplicării lor în cadrul purpose of the guidelines is to assist sistemelor de control diferite ale the Member States in preparing the Statelor Membre ale Uniunii single integrated multi-annual national Europene. control plan.

1.3. Decizia Comisiei 363/2007 The purpose of the national control plans is to establish a solid basis for Decizia Comisiei nr. 363/2007 privind Commission inspection services to liniile directoare pentru asistarea carry out controls in the Member statelor membre în elaborarea planului States. The national control plans shall 52 unic de control naţional multianual cover the whole legislative sphere of integrat prevăzut de Regulamantul the Regulation (CE) 882/2004. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului [Publicată în Monitorul Those national control plans should Oficial L 138/30.05.2007] prezintă apply to official controls by all liniile directoare privind planurile competent authorities at all levels unice de control naţionale multianuale (central, regional and local), as prevăzute la art. 41 din Regulamentul applicable according to national (CE) 882/2004, scopul liniilor arrangements for official controls, the directoare fiind acela de a asista delivery of a broad presentation of the Statele Membre în elaborarea planului structure and of the responsibilities of unic de control naţional multianual the competent authority being integrat. necessary. Scopul planurilor de control naţionale este să stabilească o baza solidă pentru 1.4. Commission Decision No ca serviciile de inspecţie ale Comisiei 654/2008 să efectueze controale în Statele Membre. Planurile de control naţionale Commission Decision No 654/2008 trebuie să acopere întreaga sferă [Published in the Official Journal of legislativă a Regulamentului (CE) the European Union L 882/2004. 214/09.08.2008] on guidelines to assist Planurile de control naţionale se aplică Member States in preparing the annual la controalele oficiale ale tuturor report on the single integrated multi- autorităţilor competente la toate annual national control plan provided nivelurile de competenţă, repsectiv for in Regulation (EC) No 882/2004 of naţional, regional şi local, potrivit the European Parliament and of the reglementărilor naţionale privind Council. controalele oficiale, fiind necesar ca According to the above-mentioned acestea să furnizeze o prezentare Decision, the annual report has to cuprinzătoare a structurii şi a cover certain fields, including: official atribuţiilor autorităţilor competente. controls performed by the Member State, overall compliance with the 1.4. Decizia Comisiei nr. 654/2008 Community law, audits carried out, including their results, actions to Decizia Comisiei nr. 654/2008 ensure effectiveness in operating the [Publicată în Jurnalul Oficial al national control plans, statement on Uniunii Europene L 214/09.08.2008] the overall performance of the control reglementează liniile directoare pentru system in operating the national asistarea statelor membre în elaborarea control plans, as well as amendments raportului anual cu privire la planul de to the national control plans. control naţional multianual integrat According to Decision 654/2008, the prevăzut de Regulamentul (CE) nr. annual report should contain the 882/2004 al Parlamentului European şi overall results of the performance of al Consiliului. official controls in the relevant areas, Potrivit Deciziei mai sus menţionate, analysis of those results and raportul anual trebuie să acopere conclusions at national level, which anumite domenii, respectiv: may be presented on the basis of 53 controalele oficiale efectuate de sectors and production stages, or on Statele Membre, conformitatea totală the basis of the structure established in cu legislaţia comunitară, auditurile the national control plan of the efectuate, inclusiv rezultatele acestora, Member State. acţiunile pentru asigurarea eficacităţii în realizarea planurilor de control 1.5. Order of the President of the naţionale, declaraţia privind National Authority for Animal performanţa generală a sistemului de Health and Food Safety No 111/2008 control în realizarea planurilor de control naţionale, precum şi The animal health and food safety law modificările acestora. on animal health and food safety Raportul anual trebuie să conţină, registration procedure, obtainment and potrivit Deciziei 654/2008, rezultatele sale of food of animal and/or non- globale ale performanţei controalelor animal origin, and production, oficiale în domenii relevante, analiza processing, storage, transport and rezultatelor şi concluziile la nivel distribution of food of non-animal naţional, care vor putea fi prezentate food was approved in Romania by the pe sectoare şi etape sau pe baza Order of the President of The National structurii stabilite în cadrul planului de Authority for Animal Health and Food control naţional al statului membru, Safety No 111/2008[Published in the după caz. Official Gazette of Romania no 895/30.12.2008], as subsequently 1.5. Ordinul preşedintelui amended[Through Order 13/2009, Autorităţii Naţionale Sanitar- Order 35/2009, Order 56/2009, Order Veterinare şi pentru Siguranţa 21/2010 and Order 122/2010]. Alimentelor nr. 111/2008 1.6. Order of the President of the În România, prin Ordinul preşedintelui National Authority for Animal Autorităţii Naţionale Sanitar- Health and Food Safety No 57/2010 Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 [Publicat în The animal health and food safety law Monitorul Oficial al României nr. on the authorization procedure of units 895/30.12.2008], astfel cum a fost which produce, process, store, modificat ulterior [Prin Ordinul transport and/or distribute food of 13/2009, Ordinul 35/2009, Ordinul animal origin was approved by the 56/2009, Ordinul 21/2010 şi Ordinul Order of the President of the National 122/2010] s-a aprobat Norma sanitară Authority for Animal Health and Food veterinară şi pentru siguranţa Safety No 57/2010[Published in the alimentelor privind procedura de Official Gazette of Romania no înregistrare sanitară veterinară şi 462/06.07.2010]. pentru siguranţa alimentelor, a activităţilor de obţinere şi de vânzare a 1.7. Order of the President of the produselor alimentare de origine National Authority for Animal animală şi/sau nonanimală, precum şi Health and Food Safety No 113/2008 a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare The Order of the President of the a produselor alimentare de origine National Authority for Animal Health 54 nonanimală. and Food Safety No 113/2008 on approval of the Instructions for 1.6. Ordinul preşedintelui organization and performing of official Autorităţii Naţionale Sanitar- controls in units for preparation, Veterinare şi pentru Siguranţa processing, storage, transport, Alimentelor nr. 57/2010 exploitation and distribution of food of non-animal origin[Published in the Prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Official Gazette of Romania no Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru 886/29.12.2008], as subsequently Siguranţa Alimentelor nr. 57/2010 amended[Prin Order 72/29.12.2009, [Publicat în Monitorul Oficial al Order 139/2010 and Order 111/2011], României nr. 462/06.07.2010], s-a lays down the official control aprobat Norma Sanitară-Veterinară procedure. privind procedura de autorizare a The order establishes the obligations unităţilor care produc, procesează, of the inspectors of the Authority, of depozitează, transportă şi/sau the animal health and food safety distribuie produse de origine animală. bureaus, as well as the obligations of the economic agents, as follows: 1.7. Ordinul preşedintelui The inspectors of the authority for Autorităţii Naţionale Sanitar- animal health and food safety shall be Veterinare şi pentru Siguranţa in the possession of the corresponding Alimentelor nr. 113/2008 database and shall identify the units preparing, processing, storing, Ordinul preşedintelui Autorităţii exploiting and selling food of non- Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru animal origin, ascribed to ensure the Siguranţa Alimentelor nr. 113/2008 official control for food safety. privind aprobarea Instrucţiunilor The control of units preparing, pentru organizarea şi desfăşurarea processing, storing, exploiting and activităţii de control oficial în unităţile selling food of non-animal origin is de prelucrare, procesare, depozitare, made by the inspectors of the authority transport, valorificare şi for animal health and food safety, comercializare a produselor alimentare according to the job description, the de origine nonanimală [Publicat în procedure provided in annex 3 and Monitorul Oficial al României nr. other dispositions and instructions 886/29.12.2008], astfel cum a fost received from the central authority for modificat ulterior [Prin Ordinul animal health and food safety. 72/29.12.2009, Ordinul 139/2010 şi Following the control of units Ordinul 111/2011], stabileşte preparing, processing, storing, procedura de urmat în cazul efectuării exploiting and selling food of non- controlului oficial. animal origin, the inspectors of the Ordinul stabileşte obligaţii în sarcina authority for animal health and food inspectorilor Autorităţii, în sarcina safety shall elaborate justifying direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru documents with regard to the official siguranţa alimentelor, precum şi în controls carried out. sarcina agenţilor economici, după cum The inspectors of the authority for urmează: animal health and food safety have the Inspectorii autorităţii sanitar-veterinare obligation to maintain the 55

şi pentru siguranţa alimentelor trebuie confidentiality of the official control să deţină baza de date corespunzătoare activity performed in units preparing, şi să identifice unităţile care processing, storing, exploiting and prelucrează, procesează, depozitează, selling food of non-animal origin in valorifică şi comercializează produse relationship with natural or juridical şi subproduse alimentare de origine persons in order not to affect the nonanimală, arondate în vederea competition on the market, according asigurării activităţii de control oficial to the legal provisions in force. pentru siguranţa alimentelor. Regarding the obligations of the Activitatea de control oficial la departments for animal health and unităţile care prelucrează, procesează, food safety of the counties or, as the depozitează, valorifică şi case may be, of the municipality of comercializează produse şi subproduse Bucharest, the Order imposes that the alimentare de origine nonanimală se departments for animal health and realizează de către inspectorii food safety of the counties or, as the autorităţii sanitar-veterinare şi pentru case may be, of the municipality of siguranţa alimentelor, în conformitate Bucharest shall send the payment cu prevederile fişei postului, ale documents for the deployed activity, procedurii prevăzute în anexa nr. 3, as well as a copy of the supporting precum şi ale altor dispoziţii şi documents for the performed official instrucţiuni primite de la autoritatea control to the inspected economic centrală sanitar-veterinară şi pentru operators within maximum 5 working siguranţa alimentelor. days after the official control. Ca urmare a controlului oficial realizat The departments for animal health and în unităţile care prelucrează, food safety of the counties or, as the procesează, depozitează, valorifică şi case may be, of the municipality of comercializează produse şi subproduse Bucharest collect the price for the alimentare de origine nonanimală, official control activities. inspectorii autorităţii sanitar-veterinare The price for the official control şi pentru siguranţa alimentelor activities fixed according to the elaborează documente justificative supporting documents shall be privind controalele oficiale pe care le- transferred by the entities into the au efectuat. account of the departments for animal Inspectorii autorităţii sanitar-veterinare health and food safety of the counties şi pentru siguranţa alimentelor au or, as the case may be, of the obligaţia să păstreze confidenţialitatea municipality of Bucharest, and the activităţii de control oficial desfăşurate resulting sum shall be highlighted în unităţi care prelucrează, procesează, distinctively within the bookkeeping depozitează, valorifică şi by establishing extra-budgetary funds, comercializează produse şi subproduse which are used to cover the costs for alimentare de origine nonanimală, în official controls, according to the law. raport cu alte persoane fizice sau The costs of laboratory tests performed juridice, pentru a nu afecta concurenţa according to The Annual Surveillance de piaţă, potrivit prevederilor legale în and Control Program on Food Safety, vigoare. approved by Order of the President of În ceea ce priveşte obligaţiile the National Authority for Animal direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru Health and Food Safety, is met from 56 siguranţa alimentelor judeţene, the budget allotted for the department respectiv a municipiului Bucureşti, for animal health and food safety of Ordinul impune ca în termen de cel the county or, as the case may be, of mult 5 zile lucrătoare de la efectuarea the municipality of Bucharest. controlului oficial, direcţiile sanitar- The mentioned Order imposes veterinare şi pentru siguranţa following obligations for the economic alimentelor judeţene, respectiv a operators: municipiului Bucureşti trimit Firstly, the inspected economic operatorilor economici controlaţi operators shall transfer into the documentele de plată pentru activitatea account of the department for animal desfăşurată, precum şi o copie a health and food safety of the county documentelor justificative privind or, as the case may be, of the controlul oficial efectuat. municipality of Bucharest, an amount Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru according to the calculated costs for siguranţa alimentelor judeţene, the official control activities carried respectiv a municipiului Bucureşti out by inspectors of the Authority for încasează tariful aferent activităţii de Animal Health and Food Safety within control oficial. 20 working days from the receipt of Tariful aferent activităţii de control payment documents. oficial stabilit pe baza documentelor The categorization of production justificative este virat de unităţi în provided in Appendix 1 to the Order contul direcţiilor sanitar-veterinare şi are made through solemn declaration pentru siguranţa alimentelor judeţene, provided in Appendix 4 to the Order, respectiv a municipiului Bucureşti şi submitted to the department for animal suma rezultată este evidenţiată distinct health and food safety of the county în contabilitate, constituind pentru or, as the case may be, of the acestea fonduri extrabugetare care se municipality of Bucharest, within 30 utilizează, conform legii, pentru days after the entry into force of the acoperirea costurilor controalelor Order. oficiale. The economic operators are required Costurile aferente analizelor de to ensure traceability of the products, laborator efectuate potrivit from raw materials to the finished Programului anual de supraveghere şi product and to have internal control în domeniul siguranţei procedures for withdrawal of non- alimentelor, aprobat prin ordin al compliant food. preşedintelui Autorităţii Naţionale Operators must also ensure optimal Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa conditions for the inspectors of the Alimentelor, se suportă din bugetul Authority for Animal Health and Food alocat direcţiei sanitar-veterinare şi Safety to carry out their official pentru siguranţa alimentelor judeţene, control activity in accordance with the respectiv a municipiului Bucureşti. legal provisions. În sarcina operatorilor economici sunt reţinute următoarele obligaţii prin 1.8. The Order of the President of Ordinul menţionat: the National Authority for Animal În primul rând, operatorii economici Health and Food Safety no. 64/2007 controlaţi virează în contul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa The Order of the President of the 57 alimentelor judeţene, respectiv a National Authority for Animal Health municipiului Bucureşti suma and Food Safety no. corespunzătoare cheltuielilor calculate 64/2007[Published in the Official pentru activitatea de control oficial Gazette of Romania no desfăşurată de inspectorii autorităţii 202/26.03.2007] approving The animal sanitar veterinare şi pentru siguranţa health norm on the organization and alimentelor, în termen de 20 de zile deployment of official control lucrătoare de la data primirii activities performed by the specialized documentelor de plată. staff within the units producing food Încadrarea în categoriile de producţie of animal origin, as subsequently prevăzute în anexa nr. 1 la Ordin se amended[Through Order face prin declaraţia pe propria 204/20.12.2007, Order răspundere prevăzută în anexa nr. 4 la 112/16.12.2008, Order 73/29.12.2009, Ordin, depusă la direcţia sanitar- Order 138/17.12.2010 and Order veterinară şi pentru siguranţa 112/14.12.2011], establishes the alimentelor judeţeană, respectiv a organizational framework for the municipiului Bucureşti, în termen de specialized staff performing official 30 de zile de la intrarea în vigoare controls in units producing food of Ordinului. animal origin, as well as tariff Operatorii economici sunt obligaţi să procedures for official controls in asigure trasabilitatea produselor de la entities producing food of animal materiile prime la produsul finit şi să origin, in accordance with Regulation deţină proceduri interne de retragere a (EC) 882/2004 of the European produselor alimentare neconforme. Parliament and of the Council. De asemenea, operatorii economici trebuie să asigure condiţii optime LEGISLATION ON FOOD pentru ca inspectorii autorităţii sanitar- HYGIENE veterinare şi pentru siguranţa alimentelor să îşi poată desfăşura şi On the 29th of April 2004 the European exercita activitatea de control oficial în Parliament and the Council adopted conformitate cu prevederile legale în the legislation on food hygiene, which vigoare. is composed out of four regulations, namely: Regulation (EC) 852/2004, 1.8.Ordinul preşedintelui Autorităţii Regulation (EC) 853/2004, Regulation Naţionale Sanitar-Veterinare şi (EC) 854/2004 and Regulation (EC) pentru Siguranţa Alimentelor nr. 882/2004 which apply both to food 64/2007 business operators and to the competent authorities. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru These new regulations represent a Siguranţa Alimentelor nr. 64/2007 change in the approach to the food [Publicat în Monitorul Oficial al hygiene policy. The major objective of României nr. 202/26.03.2007], pentru this legislation is to simplify existing aprobarea Normei sanitare veterinare legislation on food hygiene, making it privind organizarea şi desfăşurarea more coherent by separating the activităţii de control oficial sanitar- different areas (public health, animal veterinar efectuat de către personalul health and official controls) and by 58 de specialitate în unităţile care produc focusing on the objectives which have alimente de origine animală, astfel to be fulfilled by the food business cum a fost ulterior modificat şi operator, putting less emphasis on the completat [Prin Ordinul precise particularization of the 204/20.12.2007, Ordinul requirements. 112/16.12.2008, Ordinul 73/29.12.2009, Ordinul The regulations provide ample 138/17.12.2010 şi Ordinul possibilities to adapt the technical 112/14.12.2011], stabileşte cadrul requirements of the hygiene legislation organizatoric în care îşi desfăşoară depending on the type of entity activitatea personalul de specialitate operating within the food industry. care efectuează controalele oficiale în To ensure food safety at all stages of unităţile care produc alimente de the food chain, beginning with the origine animală, precum şi procedura primary production site and ending de tarifare a controalelor oficiale în with the final consumer, an integrated unităţile care produc alimente de approach of it is necessary. Every food origine animală, în conformitate cu business operator has the prevederile Regulamentului (CE) responsibility to ensure compliance 882/2004 al Parlamentului European şi with food safety regulations. al Consiliului. In Romania, legislation on food hygiene is regulated by the Order of 2.LEGISLAŢIA PRIVIND IGIENA the Minister of Health no. 976/1998 PRODUSELOR ALIMENTARE for approving the norms on hygiene of production, processing, storing, În data de 29 aprilie 2004, Parlamentul transporting and selling food. European şi Consiliul au In the following, we will analyze all adoptat”pachetul legislativ privind indicated laws, with their implications igiena alimentelor”, acesta fiind for food safety. alcătuit din 4 regulamente, respectiv: Regulamentul (CE) 852/2004, 2.1 Regulation (EC) 852/2004 Regulamentul (CE) 853/2004, Regulamentul (CE) 854/2004 şi Regulation (EC) no 852/2004 of the Regulamentul (CE) 882/2004 care se European Parliament and of the adresează atât operatorilor din Council of 29 April 2004[Published in domeniul alimentar cât şi autorităţilor the Official Journal of the European competente. Union L139/30.04.2004] on the Aceaste regulamente noi reprezintă o hygiene of foodstuffs, as amended by schimbare a modului de abordare a Regulation (EC) no 1019/2008 of the politicii privind igiena alimentelor, Commission [Published in the Official obiectivul major al acestui pachet Journal of the European Union legislativ fiind simplificarea legislaţiei L277/18.10.2008] and Regulation existente privind igiena alimentelor, (EC) no. 219/2009 of the European făcând-o mai coerentă prin separarea Parliament and of the Council diferitelor domenii (sănătate publică, [Published in the Official Journal of sănătate animală şi controale oficiale) the European Union L87/31.03.2009]. şi prin concentrarea asupra This Regulation shall apply to all obiectivelor de îndeplinit de către stages of production, processing and 59 operatorul din domeniul alimentar, distribution of food and to exports, and punând un accent mai redus pe without prejudice to more specific detalierea minuţioasă a cerinţelor. requirements relating to food hygiene. Regulamentele oferă ample posibilităţi de adaptare a cerinţelor tehnice ale This Regulation lays down general pachetului legislativ privind igiena în rules for food business operators on funcţie de tipul de unitate din sectorul the hygiene of foodstuffs, taking alimentar. particular account of the following Pentru a garanta siguranţa alimentelor principles: în toate etapele lanţului alimentar, de  primary responsibility for food la locul de producţie primară până la safety rests with the food business consumatorul final este necesară o operator; abordare integrată a acestuia, fiecare  it is necessary to ensure food operator din sectorul alimentar având safety throughout the food chain, responsabilitatea asigurării respectării starting with primary production; siguranţei alimentelor.  it is important, for food that În România, legislaţia privind igiena cannot be stored safely at ambient produselor alimentare este temperatures to maintain the cold reglementată în Ordinul ministrului chain; sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea  general implementation of Normelor de igienă privind producţia, procedures based on the Hazard prelucrarea, depozitarea, transportul şi analysis and critical control points desfacerea alimentelor. (HACCP) principles, together with the În cele ce urmează, vom analiza toate application of good hygiene practice, actele normative indicate, cu should reinforce food business implicaţiile acestora în siguranţa operators' responsibility; alimentară.  guides to good practice are a valuable instrument to aid food 2.1 Regulamentul (CE) 852/2004 business operators at all levels of the food chain with compliance with food Regulamentul (CE) 852/2004 al hygiene rules and with the application Parlamentului European şi al of the HACCP principles; Consiliului din 29 aprilie 2004  it is necessary to establish [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii microbiological criteria and Europene L139/30.04.2004] privind temperature control requirements igiena produselor alimentare, based on a scientific risk assessment; modificat prin Regulamentul (CE)  it is necessary to ensure that 1019/2008 al Comisiei [Publicat în imported foods are of at least the same Jurnalul Oficial al Uniunii Europene hygiene standard as food produced in L277/18.10.2008] şi prin the Community, or are of an Regulamentul (CE) 219/2009 al equivalent standard. Parlamentului European şi al Consiliului [Publicat în Jurnalul This Regulation establishes also the Oficial al Uniunii Europene general hygiene provisions for primary L87/31.03.2009]. Acest Regulament se production and associated operations, aplică tuturor etapelor de producţie, recommendations for guides to good prelucrare şi distribuire a produselor hygiene practice, as well as general 60 alimentare şi exporturilor, fără a aduce hygiene requirements for all food atingere unor cerinţe specifice privind business operators: igiena alimentelor.  general requirements for food Regulamentul stabileşte normele premises; generale pentru operatorii din sectorul  specific requirements in rooms alimentar privind igiena produselor where foodstuffs are prepared, treated alimentare, având în vedere or processed; următoarele principii:  requirements for movable and/or  responsabilitatea principală pentru temporary premises, premises used siguranţa alimentelor revine primarily as a private dwelling house operatorului din sectorul alimentar; but where sellable foods are regularly  este necesar ca siguranţa prepared; alimentelor să fie asigurată de-a lungul  requirement for transport, water întregului lanţ alimentar, începând cu supply, personal hygiene, food waste; producţia primară;  equipment requirements;  importanţa menţinerii lanţului  provisions applicable to the criogenic, în special pentru alimentele wrapping and packaging of foodstuffs; care nu pot fi depozitate la temperatura  Requirements for heat treatment of ambiantă, în condiţii de siguranţă; foodstuffs;  aplicarea generală a procedurilor  Requirements for training and bazate pe principiile Hazard analysis instruction of the staff involved in the and critical control points (HACCP), whole food chain. împreună cu utilizarea unor bune practici de igienă trebuie să întărească 2.2 Regulation (EC) 853/2004 responsabilitatea operatorului din sectorul alimentar; Regulation (EC) no  ghidurile de bună practică 853/2004[Published in the Official reprezintă un instrument preţios care Journal of the European Union ajută operatorii din sectorul alimentar, L226/25.06.2004] of the European în toate etapele lanţului alimentar să Parliament and of the Council of 29 respecte normele de igienă alimentară April 2004 laying down specific şi să aplice principiile HACCP; hygiene rules for food of animal  este necesară stabilirea criteriilor origin, as amended by: Regulation microbiologice şi a cerinţelor de (EC) 2074/2005 of the control al temperaturii pe baza Commission[Published in the Official evaluării ştiinţifice a riscurilor; Journal of the European Union L  este necesar să se verifice dacă 338/22.12.2005], Regulation (EC) 2076/2005 of the alimentele importate respectă cel puţin Commission[Published in the Official aceleaşi norme sanitare ca cele Journal of the European Union produse în Comunitate sau norme L338/22.12.2005], Regulation echivalente. 1662/2006 of the De asemenea, Regulamentul stabileşte Commission[Published in the Official dispoziţiile generale privind producţia Journal of the European Union L primară şi activităţile conexe, recomandări pentru ghidurile de bune 320/18.11.2006], Regulation (EC) 1791/2006 of the Council[Published in practici de igienă, precum şi cerinţele the Official Journal of the European de igienă generale aplicabile tuturor 61 operatorilor din sectorul alimentar: Union L 363/20.12.2006], Regulation  cerinţe de igienă aplicabile incintelor 1243/2007 of the utilizate pentru alimente; Commission[Published in the Official  cerinţe de igienă pentru încăperile în Journal of the European Union L care se prepară, se tratează sau se 281/25.10.2007], Regulation (EC) prelucrează alimentele; 1020/2008 of the  cerinţe pentru incintele mobile şi/sau Commission[Published in the Official temporare, incintele utilizate în Journal of the European Union L principal ca locuinţe particulare, dar în 277/18.10.2008], Regulation (EC) care se preapară cu regularitate 219/2009 of the European Parliament alimente comercializabile; and of the Council[Published in the  cerinţe pentru transport, alimentarea Official Journal of the European Union cu apă, igiena personală, deşeurile L 87/31.03.2009] and Regulation (EC) alimentare; 1161/2009 of the  cerinţe aplicabile echipamentelor; Commission[Published in the Official  dispoziţii privind împachetarea şi Journal of the European Union L ambalarea alimentelor; 314/01.12.2009] lays down specific hygiene rules for food of animal  cerinţe privind tratamentul termic al origin, completed the provisions of alimentelor; Regulation (EC) 852/2004.  cerinţe privind formarea Basically, the Regulation establishes profesională şi instruirea personalului the identification mark, the objectives implicat în întregul lanţ alimentar. of procedures based on hazard analysis

and critical control points, present 2.2 Regulamentul (CE) 853/2004 information on food chain and the

specific requirements for processed or Regulamentul (CE) 853/2004 [Publicat unprocessed products of animal origin. în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Aforementioned regulations shall not L226/25.06.2004] al Parlamentului apply to: primary production for European şi al Consiliului de stabilire private domestic use; the domestic a unor norme specifice de igienă care preparation, handling or storage of se aplică alimentelor de origine food for private domestic animală, modificat după cum urmează: consumption; the direct supply, by the prin Regulamentul (CE) 2074/2005 al producer, of small quantities of Comisiei [Publicat în Jurnalul Oficial primary products to the final consumer al Uniunii Europene L or to local retail establishments 338/22.12.2005], prin Regulamentul directly supplying the final consumer; (CE) 2076/2005 al Comisiei [Publicat the direct supply, by the producer, of în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene small quantities of meat from poultry L338/22.12.2005], prin Regulamentul and lagomorphs slaughtered on the 1662/2006 al Comisiei [Publicat în farm to the final consumer or to local Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L retail establishments directly supplying 320/18.11.2006] [Publicat în Jurnalul such meat to the final consumer as Oficial al Uniunii Europene L fresh meat; hunters who supply small 320/18.11.2006], prin Regulamentul quantities of wild game or wild game (CE) 1791/2006 al Consiliului meat directly to the final consumer or [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii to local retail establishments directly Europene L 363/20.12.2006], prin 62

Regulamentul 1243/2007 al Comisiei supplying the final consumer. [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 281/25.10.2007], prin 2.3 Regulation (EC) 854/2004 Regulamentul (CE) 1020/2008 al Comisiei [Publicat în Jurnalul Oficial Regulation (EC) No 854/2004 of the al Uniunii Europene L European Parliament and of the 277/18.10.2008], prin Regulamentul Council[Published in the Official (CE) 219/2009 al Parlamentului Journal of the European Union European şi al Consiliului [Publicat în L226/25.06.2004] laying down Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L specific rules for the organization of 87/31.03.2009] şi prin Regulamentul official controls on products of animal (CE) 1161/2009 al Comisiei [Publicat origin intended for human în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene consumption, as amended by L 314/01.12.2009] stabileşte normele Regulation (EC) 882/2004[Published specifice care se aplică produselor in the Official Journal of the European alimentare de origine animală, Union L 191/28.05.2004] of the completând dispoziţiile stabilite de European Parliament and of the Regulamentul (CE) 852/2004. Council, Regulation (EC) 2074/2005 În esenţă, Regulamentul stabileşte of the Council[Published in the marca de identificare, obiectivele Official Journal of the European Union procedurilor bazate pe analiza L 338/22.12.2005], Regulation (EC) riscurilor şi puncte critice de control, 2076/2005 of the Council[Published in prezintă informaţii privind lanţul the Official Journal of the European alimentar, precum şi cerinţele specifice Union L 338/22.12.2005], Regulation pentru produsele de origine animală (EC) 1663/2006 of the prelucrate sau neprelucrate. Council[Published in the Official Regulamentul mai sus amintit nu se Journal of the European Union L aplică: producţiei primare destinate 320/18.11.2006], Regulation (EC) unei utilizări în gospodăria privată, 1791/2006 of the Council[Published in preparării, manipulării şi depozitării the Official Journal of the European produselor alimentare în scopul Union L 363/20.12.2006], Regulation consumului în gospodăria privată; 1021/2008 of the aprovizionării directe de către Commission[Published in the Official producător a consumatorului final sau Journal of the European Union L a comercianţilor cu amănuntul locali 277/18.10.2008] and Regulation (EC) care furnizează produsele direct 219/2009 of the European Parliament consumatorului final, cu cantităţi mici and of the Council[Published in the de produse primare, aprovizionării Official Journal of the European Union directe de către producător, cu cantităţi L 87/31.03.2009] applicable only to mici de carne de pasăre şi de activities and operators falling within lagomorfe sacrificate în exploataţie, a the scope of Regulation (EC) consumatorului final sau a 853/2004. comercianţilor cu amănuntul locali The Regulation lays down specific care furnizează direct această carne rules for the organization of official consumatorului final sub formă de controls on products of animal origin carne proaspătă, vânătorilor care intended for human consumption, as aprovizionează direct, cu cantităţi mici follows: 63 de vânat sălbatic sau de carne de vânat The official controls referred to in sălbatic, comercianţii cu amănuntul paragraph 1 shall include: audits of locali care furnizează direct good hygiene practices and hazard consumatorului final. analysis and critical control point (HACCP)-based procedures, the 2.3 Regulamentul (CE) 854/2004 official controls and any particular auditing tasks specified in the Regulamentul 854/2004 al Annexes. Parlamentului European şi al Audits of good hygiene practices shall Consiliului [Publicat în Jurnalul verify that food business operators Oficial al Uniunii Europene apply procedures continuously and L226/25.06.2004] de stabilire a properly concerning at least: normelor specifice de organizare a  checks on food-chain information; controalelor oficiale privind produsele  the design and maintenance of de origine animală destinate premises and equipment; consumului uman, modificat după cum  pre-operational, operational and urmează: prin Regulamentul(CE) post-operational hygiene; 882/2004 [Publicat în Jurnalul Oficial  personal hygiene; al Uniunii Europene L  training in hygiene and in work 191/28.05.2004] al Parlamentului procedures; European şi al Consiliului, prin  pest control; Regulamentul (CE) 2074/2005 al  water quality; Comisiei [Publicat în Jurnalul Oficial  temperature control; al Uniunii Europene L  controls on food entering and 338/22.12.2005], prin Regulamentul leaving the establishment and any (CE) 2076/2005 al Comisiei [Publicat accompanying documentation. în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Audits of HACCP-based procedures L 338/22.12.2005], prin Regulamentul shall verify that food business (CE) 1663/2006 al Comisiei [Publicat operators apply such procedures în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene continuously and properly, having L 320/18.11.2006], prin Regulamentul particular regard to ensuring that the (CE) 1791/2006 al Consiliului procedures provide the guarantees [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii specified in Section II of Annex II to Europene L 363/20.12.2006], prin Regulation (EC) No 853/2004. They Regulamentul 1021/2008 al Comisiei shall, in particular, determine whether [Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii the procedures guarantee, to the extent Europene L 277/18.10.2008] şi prin possible, that products of animal Regulamentul (CE) 219/2009 al origin: Parlamentului European şi al  comply with microbiological Consiliului [Publicat în Jurnalul criteria laid down under Community Oficial al Uniunii Europene L legislation; 87/31.03.2009] se aplică numai  comply with Community activităţilor şi operatorilor care ţin de legislation on residues, contaminants domeniul de aplicare al and prohibited substances; Regulamentului (CE) 853/2004.  do not contain physical hazards, Regulamentul stabileşte normele such as foreign bodies. specifice de organizare a controalelor When, in accordance with Article 5 of 64 oficiale privind produsele de origine Regulation (EC) No 852/2004, a food animală, fiind stabilite anumite reguli, business operator uses procedures set după cum urmează: out in guides to the application of Controalele oficiale menţionate HACCP principles rather than cuprind: audituri privind buna practică establishing its own specific de igienă şi procedurile bazate pe procedures, the audit shall cover the analiza riscurilor şi puncte critice de correct use of these guides. control (HACCP), controalele oficiale In the case of slaughterhouses, game orice sarcină specială de audit stabilită handling establishments and cutting în anexe. plants placing fresh meat on the Auditurile privind buna practică de market, an official veterinarian shall igienă verifică dacă operatorii din carry out the auditing tasks. sectorul alimentar aplică în mod curent According to the regulation, when şi corect procedurile privind cel puţin carrying out auditing tasks, the următoarele puncte: competent authority shall take special  controalele informaţiilor privind care: lanţul alimentar;  to determine whether staff and  proiectarea şi întreţinerea spaţiilor staff activities in the establishment at şi echipamentelor; all stages of the production process  igiena preoperaţională, operaţională comply with the relevant requirements şi postoperaţională; of the Regulations referred to above.  igiena personalului; To support the audit, the competent  pregătirea în domeniul igienei şi al authority may carry out performance procedurilor de lucru; tests, in order to ascertain that staff  lupta împotriva dăunătorilor; performance meets specified parameters;  calitatea apei;  to verify the food business  controlul temperaturii; operator’s relevant records;  controalele mărfurilor alimentare,  to take samples for laboratory care intră şi ies din unitate, şi ale analysis whenever necessary; documentelor care le însoţesc;  to document elements taken into Auditurile privind procedurile bazate account and the findings of the audit. pe sistemul HACCP verifică dacă operatorii din sectorul alimentar aplică 2.4 Order of the Ministry of Health aceste proceduri în mod permanent şi corect, având în mod special grijă ca In terms of national legislation on food procedurile să ofere garanţiile definite hygiene in Romania, Order în secţiunea II din anexa II la 976/1998[Published in the Official Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Gazette of Romania 268/11.06.1999] was Acestea stabilesc, în special, dacă adopted, which approved hygiene rules procedurile oferă garanţii, în măsura on production, processing, storage, posibilului, că produsele de origine maintenance, transportation and sale of animală: food.  sunt în conformitate cu criteriile This Order contains minimum microbiologice stabilite în cadrul requirements for the operation of legislaţiei comunitare; production, storage, transport and sales  sunt în conformitate cu legislaţia units for foods, microbiological 65 comunitară privind reziduurile, criteria established by the tests. contaminanţii şi substanţele interzise; In application of the Order, referring to  nu prezintă riscuri fizice cum ar fi microbiological testing, a specific corpurile străine; procedure was developed by the În cazul în care, în conformitate cu National Authority for Food Safety articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. and Animal Health, this procedure 852/2004, un operator din sectorul referring to sampling of food for alimentar recurge la procedeele microbiological testing. indicate în ghidurile pentru aplicarea principiilor sistemului HACCP în loc Acknowledgments. This work was să-şi stabilească propriile proceduri cofinanced from the European Social specifice, controlul trebuie să verifice Fund through Sectorial Operational dacă aceste ghiduri sunt utilizate Programme Human Resources corect. Development 2007-2013, project În ceea ce priveşte abatoarele, unităţile number POSDRU/ CPP107/DMI de manipulare a vânatului şi secţiile de 1.5/S/77082, “Doctoral Scholarships tranşare care comercializează carne for eco-economy and bio-economic proaspătă, sarcinile de audit prevăzute complex training to ensure the food sunt puse în aplicare de către un medic and feed safety and security of veterinar oficial. anthropogenic ecosystems" Potrivit Regulamentului, la punerea în aplicare a sarcinilor de audit, References autoritatea competentă urmăreşte, în mod special: [1] Commission Decision 677/2006  să se asigure că, în toate etapele [2] Commission Decision 363/2007 procesului de producţie, personalul şi [3] Commission Decision 654/2008 activităţile acestuia în unitate respectă [4] Order of the Ministry of Health no. cerinţele relevante ale regulamentelor 976/1998 [5] Order of the President of the National aplicabile şi amintite mai sus. Pentru Authority for Animal Health and Food a-şi completa controlul, autoritatea Safety No 111/2008 competentă poate efectua controale de [6] Order of the President of the National aptitudine pentru a se asigura că, din Authority for Animal Health and Food punctul de vedere al competenţelor, Safety No 57/2010 personalul respectă parametrii [7] Order of the President of the National specificaţi; Authority for Animal Health and Food  să verifice toate înregistrările Safety No 113/2008 relevante ale operatorilor din sectorul [8] The Order of the President of the alimentar; National Authority for Animal Health and Food Safety no. 64/2007  să preleve eşantioane pentru [9] Regulation (EC) 852/2004 of the analizele de laborator, în cazul în care European Parliament and of the Council este necesar; [10] Regulation (EC) 853/2004 of the  să justifice elementele luate în European Parliament and of the Council considerare şi rezultatele auditului; [11] Regulation (EC) 854/2004 of the European Parliament and of the Council [12] Regulation (EC) no. 882/2004 of the European Parliament and the Council

2.4. Ordinul ministrului sănătăţii 976/2008

În ceea ce priveşte legislaţia naţională referitoare la igiena alimentelor, în România a fost adoptat Ordinul 976/1998 [Publicat în Monitorul Oficial al României 268/11.06.1999], care aprobă Normele de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor. Acest Ordin conţine cerinţele minime pentru asigurarea funcţionării unităţilor de producţie, depozitare, transport şi comercializare a alimentelor, criteriile microbiologice stabilite prin teste de salubritate. În aplicarea Ordinului, cu privire la testarea microbiologică, a fost elaborată o procedură specifică de către Autoritatea Naţională Sanitar- Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, această procedură privind Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice.

Referinţe bibliografice

[1] Decizia Comisiei 677/2006 [2] Decizia Comisiei 363/2007 [3] Decizia Comisiei 654/2008 [4] Ordinul ministrului Sănătăţii 976/1998 [5]Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor 111/2008 [6]Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor 57/2010 [7]Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor113/2008 [8] Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor 64/2007 [9] Regulamentul Parlamentului european şi al Consiliului 852/2004 [10] Regulamentul Parlamentului 67 european şi al Consiliului 853/2004 [11] Regulamentul Parlamentului european şi al Consiliului 854/2004 [12] Regulamentul Parlamentului european şi al Consiliului 882/2004

Advocacy sau reinventarea Advocacy or contemporary contemporană a democraţiei recreating the participative participative. democracy. O abordare din perspectiva An approach from the eficienţei constituţiei perspective of the Constitutional efficiency

Lucian-Sorin STĂNESCU Lucian-Sorin STĂNESCU Marcela SLUSARCIUC Marcela SLUSARCIUC Universitatea “Ştefan cel Mare” University “Stefan cel Mare” Suceava, Romania Suceava, Romania [email protected] [email protected] [email protected] [email protected]

Abstract Abstract Participarea pro-activă a cetăţenilor la The proactive participation of the citizens viaţa social-politică şi, în mod special, la in the social and political life and, procesul decizional politico-juridic especially, in the political-judicial process reprezintă încercarea imanentă a societăţii of decision represents the immanent deschise de a recompune un model ideal attempt of the open society to recompose de democraţie participativă în contextul an ideal model of participative democracy complex al contemporaneităţii. Nevoia in the complex context of the legitimării democratice împinge regimul contemporary world. The need for politic să instituţionalizeze canale de democratic legitimacy pushes the political participare pentru mijlocirea relaţiei dintre government to institutionalize the guvernanţi şi guvernaţi. Advocacy-ul este participation ways for mediating the mecanismul care oferă contextul adecvat şi relation between the ones who govern and transparent pentru manifestarea implicării the ones who are governed. The advocacy cetăţenilor în influenţarea politicilor is the mechanism that offers the proper publice în sensul reflectării nevoilor reale and transparent setting for the action of ale beneficiarilor. Studiul îşi propune să citizens’ involvement for public policies explice relaţia dintre participarea influence in the sense of reflecting the real cetăţenilor la procesul decizional, needs of the beneficiaries. The paper aims advocacy - ca mecanism de încurajare a to explain the relationship between the procesului de apropiere dintre beneficiari citizens participation in the decisional şi decidenţi şi Constituţie drept cadru şi process, advocacy – as mechanism for bază pentru reglarea tendinţelor divergente encouraging the process of bringing din societate şi cointeresarea together the beneficiaries and the participanţilor la viaţa socială şi politică. decisional bodies – and Constitution as Pe lângă funcţia sa primară de facilitator al framework and ground for adjustment of interacţiunii dintre cetăţean şi the opposite tendencies from the society reprezentant, exerciţiul advocacy-ului and the incentive of the participants to the poate avea ca efect revalorizarea social and political life. Beside its primary instrumentelor fundamentale ale function as facilitator of the interaction democraţiei constituţionale, respectiv between the citizen and the representative, votul electoral şi exercitarea dreptului la 69 iniţiativă legislativă a cetăţenilor. Pe the exercise of advocacy may have as termen lung, asimilarea semnificativă a effect the revaluation of the fundamental acestui mecanism la nivelul societăţii instruments of the constitutional poate duce la creşterea eficienţei democracy, the elective vote and the Constituţiei, prin responsabilizarea socială exercise of the right for the peoples’ a cetăţenilor şi manifestarea funcţiei legislative initiative. On long term, the integrative a acesteia ca suport al significant assimilation of this mechanism solidarităţii membrilor societăţii pentru inside the society may lead to an increase ordinea juridică instituită în căutarea of the Constitutional efficiency, through binelui comun. the social responsibility of the citizens and the increase of its integrative function as Cuvinte cheie: participare cetăţenească, support of the society members’ solidarity advocacy, democraţie participativă, for the judicial order aiming the search of responsabilitate socială, eficienţa the common good. Constituţiei Keywords: Citizens’ participation, advocacy, participative democracy, social 1. PARTICIPAREA responsibility, Constitution efficiency CETĂŢENILOR – CONDIŢIE A DEMOCRAŢIEI PARTICIPATIVE 1. CITIZENS’ PARTICIPATION – Democraţia, în oricare dintre CONDITION FOR conceptualizările ei, reprezintă mult PARTICIPATIVE DEMOCRACY mai mult decât alegeri libere, acestea fiind temelia acestei forme de Democracy, in any of the concepts, guvernare. Existenţa guvernării cu şi represents more than free elections, pentru oameni necesită o abordare these being a basement of it. Existence partenerială între cetăţeni şi aleşii în of the governance with and for people care ei şi-au investit încrederea, cu needs a partnership approach between extensia contemporană către citizens and elected ones in which the funcţionarii publici şi instituţiile trust was invested, extended to the administrative ca reprezentanţi ai civil servants and administrative statului. În societăţile democratice institutions as state representatives. In încrederea se realizează prin onestitate, democratic societies the trust is build transparenţă din partea aleşilor şi mai by honesty, transparency of the elected ales oportunitatea oferită oamenilor de ones and mostly by the opportunity a juca un rol important în procesul offered to people to play an important guvernării, şi chiar în activitatea de zi role in the governance process, even in cu zi. the daily activity. În explorarea [1] conceptului Exploring the concept of the democraţiei deliberative şi a analizei deliberative democracy [1] and of its definiţiilor acesteia se constată câteva definitions there are few common aspecte şi trăsături comune. Astfel, aspects and features. Therefore the democraţia deliberativă reprezintă o deliberative democracy represents a procedură democratică de luare a democratic procedure for taking deciziilor de către toţi cetăţenii afectaţi decisions by all the citizens affected de acestea. În acest proces cetăţenii se by it. In this process the citizens have a bucură de libertate şi egalitate de statut status of freedom and equality or at sau cel puţin acesta este un deziderat. least this is a wish. The decisions are 70

Deciziile sunt luate prin propunerea de taken by proposing solutions and by soluţii şi formularea de argumente pro formulating pros and cons, these being şi contra iar acestea trebuie să fie accessible and easy to understand by accesibile şi uşor de înţeles pentru toţi all the involved ones. Deliberation cei implicaţi. Deliberarea cu privire la about the reliableness of the reasons temeinicia argumentelor are ca rezultat has as result assuming that solution asumarea soluţiei care are sprijinul with the support of more reasons, celor mai multe argumente, acceptată accepted by the majority of the de majoritatea participanţilor. Astfel participants. Also, this is not a simple acesta nu este un simplu proces de process of summing up citizens’ agregare a opiniilor cetăţenilor ci cu opinions but a transformation of the transformarea lor urmare a reasons due to an open interactivity. interacţiunii deschise. Mai mult Moreover, the deliberation results have rezultatele deliberării au stabilitate a relative stability, being subject of relativă, putând fi revizuite în reviewing in later deliberations as well deliberări ulterioare astfel încât să as to better respond to the needs and răspundă cât mai bine nevoilor şi the interests of the citizens and of the intereselor cetăţenilor, respectiv community. comunităţii. The deliberative theories have Teoriile deliberative au abordări different approaches [2] about the diferite[2] şi în ceea ce priveşte domain or the actors involved in the domeniul sau actorii implicaţi în deliberation: if this should be only deliberare: dacă aceasta ar trebui să between the elected representatives or aibă loc doar între reprezentanţii aleşi is needed the participation of the sau este necesară şi participarea citizens, if the deliberative forums cetăţenilor, dacă forumurile should be constituted only by deliberative ar trebui să fie constituite governmental institutions or it is of doar din instituţii neguvernamentale interest to include civil society sau este de interes şi includerea unor structures. To this we should add the structuri ale societăţii civile. La objections about the justification of the acestea se adaugă obiecţii legate de deliberative procedure, respectively in justificarea procedurii deliberative, what measure the process of public respectiv în ce măsură procesul de argumentation can offer legitimacy or argumentare publică poate oferi correctness to the democratic legitimitate sau corectitudine deciziilor decisions. Beside the opinions democratice. Dincolo însă de differences, the constant element is the diferenţele de opinii, elementul citizens’ involvement in a form or constant este implicarea cetăţenilor other in the deliberations referring to într-o formă sau alta în deliberările the social and economical life of the referitoare la viaţa economică şi community they belong to. socială a comunităţii de care aparţin. A concept that covers the citizens’ Un concept care înglobează într-o participation in a significant measure măsură semnificativă şi la multiple and at multiple levels is the one of niveluri participarea cetăţenilor este participative democracy. This concept cel al democraţiei participative. means that people, communities or Aceasta presupune ca oamenii, different social groups are involved in comunităţile sau diferite grupuri the decisional process and in the 71 sociale să fie implicate în procesul resources administration. Citizens are decizional şi de gestionare a the main actors in the political resurselor. Cetăţenii sunt actorii development, in projects or protagonişti în dezvoltarea politică, în programmes. The participative proiecte sau programe. Democraţia democracy is a process in a continue participativă este un proces în building, involving a continuous risk, construcţie continuă, implicând un risc needing organization, collaboration continuu, necesitând organizare, and identification of common colaborare, identificarea unor objectives of a group. This process is obiective comune într-un grup. Acest not a smooth one considering the proces nu este facil având în vedere multitude of interests and causes, some multitudinea de interese şi cauze, being qualified as ‘more’ just or unele fiind calificate drept mai juste şi broader than others but the mai cuprinzătoare decât altele iar representing them becomes more and reprezentarea acestora devine din ce în more difficult and questionable. An ce mai dificilă şi din ce în ce mai evaluation of the democracy should contestabilă. O evaluare a democraţiei take in account the existence and trebuie să ţină cont de existenţa şi functioning of the system democratic funcţionarea instituţiilor democratice institutions but mostly the civil and ale sistemului dar, mai ales, de political pluralism, the individual and pluralismul politic şi civil, de group liberties, as such as the opposite libertăţile individuale şi de grup, astfel values and interests to be expressed încât interesele şi valorile opuse să fie and to be in a competition by a exprimate şi să se afle în competiţie continuous representative process printr-un proces continuu de beside the periodical election reprezentare dincolo de momentele moments. This complex situation can alegerilor periodice. Această situaţie be controlled by the participative complexă poate fi reglată prin democracy mechanisms. mecanismele democraţiei participative. Participative democracy includes Democraţia participativă presupune mechanisms through which the mecanisme prin care luarea deciziilor decision taking about the community cu privire la problemele comunităţii se problems is made by involvement of face prin implicarea cetăţenilor. the citizens. The proposals and the Sugestiile şi reclamaţiile cetăţenilor complaints of the citizen should be trebuie luate în considerare de către considered by the policy makers, no decidentul politic, indiferent dacă este matter if they agree or disagree what de acord sau nu cu cele exprimate de the citizens express. Participative aceştia. Democraţia participativă democracy includes, at three levels, include pe trei paliere participarea the citizens’ participation in the cetăţenească la procesul de luare a process of taking public decisions, deciziilor publice, participarea citizens’ participation in the cetăţeanului la administrarea banului administration of public budget and public şi consultarea publică a the consultation of civil society. The societăţii civile. Eficienţa democraţiei efficiency of the participative participative presupune respectarea democracy supposes to simultaneously simultană şi obligatorie a principiilor and mandatory respect the principles informării, consultării şi al of information, consultation and 72 transparenţei luării deciziilor. transparency in decision taking Conceptul de participare cetăţenească process. The concept of citizens’ are la bază necesitatea consultării participation is based on the necessity cetăţenilor şi exprimarea de către of citizens’ consultation and their aceştia a opiniilor în legătură cu opinion manifestation about the deciziile care se adoptă la diferite adopted decision on different levels, niveluri şi de care ei pot fi afectaţi în decisions that can affect them directly mod direct sau indirect. Importanţa or indirectly. The importance of participării cetăţeneşti în activităţile şi citizens’ participation in the public deciziile administraţiei publice locale administration activities and decisions decurge din faptul că aceasta conferă derives from the fact that this gives calitate guvernării, implicit fiind quality to the governance act, implicit stimulată atragerea de resurse la nivel the resources attraction and efficient local şi utilizarea eficientă a acestora use of them being stimulated at the iar pe termen lung impulsionarea local level and on the long term being dezvoltării economice locale[3]. impulse the local economic O accepţiune generală a participării o development [3]. oferă Giovanni Sartori, evidenţiind A general sense of the participation nevoia implicării la un nivel mai mult offers Giovanni Sartori, underlining decât formal: „Corect înţeleasă, the need for involvement to a level participarea este a lua parte personal, superior than formal: “Correctly într-un mod voit, autoactivat. understood, the participation is to take Participarea nu înseamnă, prin urmare, part in person, in a voluntary way, numai „a fi parte din”(simplul fapt de self-activating. Participation does not a fi implicat într-o împrejurare mean, therefore, only “to be part oarecare) şi cu atât mai puţin o stare in”(the simple fact of being involved involuntară de „a fi făcut parte din”.[4] in a whatever situation) and less an Considerând această definire generală involuntary state of “to have been part a participării şi un inventar de definiţii of”„[4]. ale participării cetăţenilor[5] putem Considering this general definition of spune că, prin prisma temei abordate, participation and an inventory of participarea cetăţenilor este o activitate citizens’ participation [5], having in voluntară, neremunerată, având drept mind the topic of the workpaper, we scop influenţarea directă sau indirectă can consider that citizens’ a reprezentanţilor aleşi la nivel local participation is a voluntary activity, sau naţional şi a deciziilor acestora, unpaid, having as purpose the direct or exercitarea presiunii pentru a genera indirect influence of the elected reacţie din partea sistemului, precum şi representatives and their decisions at articularea şi promovarea activităţilor, local or national level, the pressure for intereselor şi a deciziilor individuale generating reaction from the system, sau ale grupului la care individul as well as articulation and promotion aderă. Prin influenţare se înţelege atât of the activities, interests and decisions influenţa anterioară adoptării unei legi of the individuals or of the group to sau politici publice cât şi contestarea which the individual belongs. By ulterioară şi modificarea unei legi sau influence we understand the influence politici existente care nu mai prior to a law or public policy adoption reprezintă interesele celor afectaţi. and subsequent disproof or 73

Pornind de la tipologia lui Russel J. amendment of a law or public policy Dalton, considerată cea mai elaborată, that do not represent anymore the vom considera împărţirea participării interests of the affected ones. voluntare a cetăţenilor în trei Starting from Russel J. Dalton categorii[6]: participare convenţională, tipology, considered as the most participare de protest şi participare elaborated, we will consider three neconvenţională. Prin participare categories of voluntary citizens’ convenţională se înţeleg acele forme participation [6]: conventional de implicare considerate conforme cu participation, protest participation and natura democratică a regimului politic, unconventional participation. By participarea de protest cuprinde acele conventional participation we forme de participare directă, în condiţii understand those forms of involvement definite de public şi cu respectarea considered according to the cadrului legal şi instituţional iar democratical nature of the political participarea neconvenţională se regime, protest participation covers manifestă prin acele forme de those direct participation forms, in participare care nu respectă legile, care condition defined by the public and încalcă drepturile şi libertăţile with respect of the legal and celorlalţi sau care atentează la institutional framework, and last, the stabilitatea sistemului guvernamental. unconventional participation includes Participarea convenţională a those participation forms that are not cetăţenilor la luarea deciziilor într-o according to law, that break the other democraţie cu tradiţie este un proces people rights and freedoms or that care presupune parcurgerea anumitor attempt to the governmental system etape şi cel puţin două niveluri de stability. participare[7]. Primul nivel al Conventional citizens participation in participării este informarea, care taking decisions in a democracy with presupune eforturi atât din partea long tradition is a process that cetăţenilor, cât şi din partea supposes going through some steps administraţiei locale. Administraţia and at least two levels of participation publică este datoare să emită [7]. The first level of participation is informaţii către cetăţeni privind the information that needs efforts both activitatea şi planurile sale pentru ca from the citizens side and the local aceştia să poată înţelege direcţiile administration side. The public prioritare ale politicii administrative a administration owes to give aleşilor locali. Al doilea nivel se referă information to the citizens about the la consultarea cetăţenilor, aceasta fiind activities and plans so they would be acţiunea autorităţilor pentru able to understand the priority identificarea necesităţilor cetăţenilor, directions of the administrative policy pentru evaluarea priorităţilor unor of local elected ones. The second level acţiuni sau colectarea de idei şi refers to the consultation of the sugestii privind o anumită problemă. citizens, this being the authorities Participarea cetăţenească presupune activity for identifying the citizens’ existenţa unor premise: administraţia necessities, for evaluating priorities of locală este deschisă spre implicarea some actions or for collecting cetăţenilor în activitatea complexă a proposals for a certain problem. procesului de guvernare, informaţiile Citizens’ participation supposes the 74 de interes local sunt transferate existence of assumptions: the local permanent de la administraţie la administration is open to citizens cetăţeni, există modalităţi eficiente involvement in the complex activities prin care administraţia culege of the governance process, local informaţii de la cetăţeni şi cetăţenii interest information are permanently informaţi îşi onorează obligaţia de a transferred from administration to participa ca parteneri egali în citizens, there are efficient ways activităţile administraţiei, deoarece through which the administration înţeleg problemele. Participarea collects information from citizens and cetăţenească reprezintă combinaţia the informed citizens honor their acestor premise legate de informaţie, obligation to participate as equal comunicare şi implicare în relaţia care partners in the administration business se stabileşte între administraţie şi due their understanding of the cetăţeni, iar activităţile administraţiei problems. Citizens’ participation sunt dezvoltate şi susţinute în aşa fel represents the combination of those încât să corespundă cât mai mult assumptions linked by information, posibil nevoilor şi dorinţelor communication and involvement in the cetăţenilor. relationship between administration Dincolo de abordarea local/naţional se and citizens, and the administration constată şi la nivel european activities are developed and sustained accentuarea rolului participării as well as to correspond as much as cetăţenilor în elaborarea possible to the needs and wishes of the reglementărilor şi politicilor la nivel citizens. european. Astfel, Comunicarea Beside the local/national approach we Comisiei Europene Reglementarea determine that at European level also inteligentă în Uniunea Europeană[8] there is an accentuation of the role of din octombrie 2010 propune citizens’ participation in elaborating extinderea perioadei de consultare the European laws and the policies. publică pentru a oferi spaţiul necesar Therefore, the European Commission manifestării opiniilor cetăţenilor şi Communication Smart Regulation in revizuirea politicii Comisiei referitoare the European Union [8] from October, la consultare prin utilizarea unor noi 2010 proposes the extension of public instrumente şi eficientizarea celor consultation period for offering the existente. Ulterior, în februarie 2011, needed space for expressing the este publicat Regulamentul 211/2011 citizens opinions and the review of the privind iniţiativa cetăţenească[9] ce Commission policy about the stabileşte cadrul legislativ necesar consultation by using new tools and manifestării iniţiativelor legislative ale better use of existent ones. Further, in cetăţenilor la nivelul Uniunii February, 2011, it is published the Europene. Pentru funcţionarea Regulations 211/2011 on the citizens’ eficientă a Uniunii Europene şi pentru initiative [9] that establishes the legal menţinerea legitimităţii politice a framework for the exercise of law instituţiilor sale este importantă initiative of the citizens at the implicarea cetăţenilor în mod direct şi European Union level. For an efficient într-o măsură mai mare în procesul running of European Union and for decizional privind politicile publice keeping the political legitimacy of its care îi vor afecta. Mai mult decât prin institutions it is important the direct 75 participarea la vot şi alegerea unor citizens involvement and in a higher reprezentanţi politici, cetăţenii au degree in the decisional process for oportunitatea de a fi consultaţi referitor public policies they will be affected la politicile publice de nivel local, by. More than vote participation and naţional şi comunitar. election of some political representatives, the citizens have the 2. ADVOCACY – MECANISM DE opportunity to be consulted about MANIFESTARE A PARTICIPĂRII public policies at local, national and CETĂŢENILOR community level.

Advocacy este un proces de durată 2. ADVOCACY – MECHANISM variabilă care implică o serie de FOR EXERCISE OF CITIZENS’ activităţi care au ca scop influenţarea PARTICIPATION politicilor publice în favoarea grupurilor de interes legitime. Advocacy is a long term process that Influenţarea politicilor publice implies a series of activities having as necesită efortul organizat al celor main purpose the influence of public afectaţi de o anumită problemă, acesta policies in favour of legitimate group luând forma unei campanii. Modul de of interests. The influence of public desfăşurare a campaniilor de advocacy policies needs the organized effort of a evoluat continuu în timp şi a fost the ones affected by a problem, this influenţat mai ales de existenţa unor having the form of a campaign. The reglementări legale care permit şi way of the advocacy campaigns chiar cer, în mod expres, participarea continuously progressed and it was cetăţenilor la luarea deciziilor de influenced mostly by the existence of politici publice. Gradul de implicare a legal rules that allow and even cetăţenilor în rezolvarea problemelor expressly require the citizens’ comunităţii diferă de la un loc la altul, participation in public policy decision acest aspect punându-şi amprenta taking. The level of involvement of asupra derulării campaniilor de the citizens in solving the advocacy, unele campanii de communities problems it is different advocacy fiind mai uşor de organizat from a place to another, this aspect decât altele. influencing the way that the advocacy Influenţare înseamnă pe de o parte run, some of the campaigns being presiunea asupra factorilor de decizie easier to organize than others. astfel încât ei să adopte o decizie Influence means on the one side dorită de un grup anume dar şi pressure on the decision makers as to furnizarea către factorii de decizie a adopt a decision that a group wants unor informaţii utile şi profesionist and on the other side the supply with organizate necesare fundamentării useful and professional information to deciziei. În acest fel, grupurile the decision makers in order to reason implicate în advocacy devin resurse the choice. In this way the advocacy importante pentru cei care iau decizii, groups become important resources chiar dacă aceştia din urmă nu for the decision makers, even if the recunosc întotdeauna acest fapt. latest do not recognize that. Manualul de advocacy al Centrului de The advocacy manual of the Resource Resurse pentru participare Center for public participation [10] 76 publica[10]oferă o serie de definiţii offers a series of definitions of the ale procedurii de advocacy selectate advocacy selected from the literature din literatura de specialitate care au în that have in common the idea of comun ideea de proces prin care process through which the organized cetăţeni organizaţi influenţează citizens influence decision makers in factorii decizionali în luarea unei taking a decision on a specific issue. decizii pe un subiect specific. În cele In most of the cases, a group can mai multe cazuri, un grup poate alege choose between many approaches to între mai multe abordări pentru a solve a community problem. The main rezolva o problemă a comunităţii. argument in favour of advocacy Principalul argument în favoarea approach is that it can bring an procedurii pe care o numim advocacy important added value – more power este că poate să aducă o valoare for the initiator and for citizens and adaugată importantă - mai multă more attention from the policy putere pentru iniţiator şi pentru makers’ side. cetăţeni şi mai multă antenţie din An advocacy campaign has some partea decidenţilor politici. important features. Firstly, it is focused on people helping them to O campanie de advocacy se understand their power and to use it to caracterizează prin câteva aspecte. În effectively participate in taking a primul rând este centrată pe oameni, public decision. Secondly, it is ajutându-i să-şi înţeleagă puterea şi să focused on values, having in the o folosească pentru a participa efectiv middle a “noble”cause. Thirdly, the la luarea unei decizii publice. Apoi advocacy campaign reforms the power este centrată pe valori o campanie de ballance, most of the times the advocacy are în centru o advocacy campaign being described as cauză”nobilă”. În al treilea rând a game of power in which the ones campania de advocacy reformează with less influence gain power to balanţa puterii, de multe ori advocacy influence the powerful ones [11]. The fiind descris ca un joc de putere în latest, it influences the decision care cei cu mai puţină influenţă câştigă makers and it is incluzive, an putere să-i influenţeze pe cei advocacy campaign involving more puternici[11]. În cele din urmă people is more succesfull. influenţează factorii decizionali şi este The effects of an advocacy campaign incluzivă astfel încât cu cât o are on three levels: getting a real, campanie de advocacy implică mai immediate and concrete improvement mulţi oameni, cu atât succesul ei este of the situation that affects the mai mare. citizens, offering to the citizens the Efectele unei campanii de advocacy se feeling of their own power and the pot produce pe trei paliere: obţinerea change of the power relations in sense unei ameliorări reale, imediate şi of balancing them between governing concrete a situaţiei care afectează and governed ones. Following this cetăţenii, oferirea cetăţenilor a step the political decision makers sentimentului propriei puteri şi becomes more sensitive to the transformarea relaţiilor de putere în citizens’ options, more transparent sensul echilibrării balanţei între and responsible. guvernanţi şi guvernaţi. Ulterior In Romania of the last decades there 77 acestui demers decidentul politic were efforts for making the decisional devine mai sensibil la opţiunile process more transparent, both from cetăţenilor, iar procesul decizional the policy makers and from the civil mai deschis pentru cetăţeni, mai society sides, segmented in legitimate transparent şi mai responsabil. groups of interests. In contrast with În România ultimilor ani s-au other countries where the advocacy is înregistrat eforturi de transparentizare used by citizens and groups of a procesului decizional şi din partea interests for influencing public decidenţilor publici şi din partea policies, in our country there is the reprezentanţilor societăţii civile, advantage of legal ruling by Law segmentaţi pe grupuri de interese 52/2003 for decisional transparency. legitime. Spre deosebire de alte ţări în The usage of the legal framework for care advocacy este utilizat de către transparency by all the involved cetăţeni şi grupurile de interese pentru parties had generated significant influenţarea politicilor publice, în ţara experiences and progresses in noastră există avantajul reglementării understanding by both sides of the legale a acestei proceduri prin Legea advantages of civil society 52/2003 a transparenţei decizionale. participation in public decision process Utilizarea cadrului legislativ de [12]. In the list of advantages for transparenţă de către toate părţile policy makers we find: direct contact implicate a generat experienţe şi with the electors, by public progrese semnificative în înţelegerea, consultation of the main law drafts and de către ambele părţi a avantajelor the usage of the voluntary experience, participării societăţii civile la actul de of the study cases issued by the civil decizie publică[12]. Printre avantajele society. The policy makers can decidenţilor politici se regăsesc: directly assume the level of acceptance contactul direct cu alegătorii, prin of the civil society about disputed laws consultare publică a principalelor and by public consultation proiecte de legi şi utilizarea expertizei mechanisms the legislative process is voluntare, a studiilor de caz provenite widely broadcasted leading to an din societatea civilă. Decidenţii politici improve for the image of the public pot prelua direct gradul de asimilare şi decisions structures. The transparency de acceptare al societăţii civile cu of the public decision by structured privire la proiecte de acte normative public consultation directly sustain the disputabile iar prin mecanismele de anticorruption programme and it is consultare publică procesul legislativ decreased the traffic of influence by poate fi puternic mediatizat, public expression of the interests of conducând la îmbunătăţirea imaginii the parties involved. Being a structurilor deciziei publice. mechanism based on “win- Transparenţa deciziei publice prin win”approach, the civil society has consultarea publică structurată susţine benefits as well. Structured public direct programul anticorupţie şi se consultation offers the possibility to diminuează traficul de influentă prin the groups affected by a law draft to exprimarea publică a intereselor express their support, amendments or diferitelor părţi implicate. În cele din to argument their opinions. The civil urmă convingerea cetăţeanului că society will be part of the legislative participă direct la procesul legislativ process and will easier accept the 78 conduce la un capital de imagine compromise, becoming responsible pentru decidenţii politici. Fiind un toward the legislative process, without mecanism ce are la bază abordarea de looking for other less transparent tip”câştig-câştig”şi societatea civilă possibilities to influence le legislative beneficiază de avantaje. Consultarea process. publică structurată oferă posibilitatea Nevertheless, despite the permissive grupurilor afectate de un proiect de frame of interference between the lege să-şi exprime susţinerea, affected groups of interests and the amendamentele şi să-şi argumenteze în policy makers, there is a distrust mod expert opiniile. Societatea civilă between the two parties about the se va simţi parte a procesului legislativ added value to the common şi va accepta mult mai uşor cooperation at the governing process. compromisul, responsabilizându-se cu On the one side the policy maker privire la procesul legislativ, fără a mai considers the consultation process as a căuta posibilităţi opace de influenţare a time constraint relative to the decision proiectelor de legi. that he has to take, on the other side Totuşi, în ciuda cadrului permisiv de the civil society is not aware enough interferenţă între grupurile de interese by the mechanisms that it has for afectate de legislaţie şi decidenţii influencing the legislation, using this politici, se constată încă o neîncredere tools rarely or to late in the legislative între cele două părţi asupra valorii process. Successful cases belong to a adăugate ce rezultă din cooperarea limited group of the Romanian civil comună la actul de guvernare. Pe de-o society that understood the advantages parte decidentul public nu crede în and they continue to use this process. valoarea adăugată a societăţii civile şi This issues and the inexistence or low consideră procesul de consultare manifest of a penalty system permitted publică o constrângere temporală în lots of situations of avoiding the legal raport cu decizia pe care trebuie să o provisions and the issuance of local or ia, iar pe de altă parte societatea civilă national rules without a real and nu este conştientă de mecanismele pe adequate consultation of the interested care le are la îndemână pentru factors. As reaction to this state of fact, influenţarea legislaţiei care o in January 2012 aroused Coalitia 52 afectează, utilizând rar aceste that aims the amendment of the Law posibilităţi sau prea târziu în raport cu 52/2003 related to the decisional procesul legislativ. Cazurile de succes transparency [13] by introducing new aparţin unui grup restrâns al procedural elements for public structurilor societăţii civile româneşti consultation [14]. The steps taken by care au înţeles avantajele şi the Coalitia 52 become legislative perseverează în acest proces. Aceste initiative of the parliamentarians [15], aspecte precum şi neexistenţa sau the entire process being an advocacy slaba manifestare a unui regim campaign at national level and a real sancţionator adecvat au permis process of influencing a law by a multiple situaţii de eludare a legitimate group of interests. prevederilor legislative şi apariţia de The ruling of the compulsoriness of reglementări la nivel local sau naţional public consultation having a minimal fără o consultare reală şi adecvată a procedure will have as effect the factorilor interesaţi. Ca reacţie la attranction of citizens as dialouge 79 această stare de fapt în ianuarie 2012 partners in the problems that affects s-a constituit Coaliţia 52 care îşi them and subsequently the voluntary propune amendarea Legii 52/2003 citizens’ participation of them. privind transparenţa decizională[13] prin introducerea unor repere 3. COOPERATION AND SOCIAL procedurale de consultare publică, RESPONSIBILITY THROUGH responsabilizarea factorilor decizionali ADVOCACY AND THE în ceea ce priveşte consultarea publică INCREASE OF CONSTITUTION şi constatarea nulităţii de drept a EFFICIENCY actelor normative în a căror adoptare nu a fost respectată procedura de The connection between the voluntary consultare publică[14]. Demersurile citizens’ participation and the Coaliţiei 52 s-au materializat în participative democracy [16], iniţiativă legislativă a advocacy and the Constitution parlamentarilor[15], întregul proces efficiency, can be articulated only by fiind o campanie de advocacy la nivel the theory of the public choice. The naţional şi un veritabil exerciţiu de core of this issue is in the way that we influenţare a unei legi de către un grup can use to get to adopt decisions de interese legitim. according to the preferences of all the Procedura minimală de consultare ones involved in the decision. The publică presupune o serie de avantaje, issue of the way in which we decide respectiv oferă o platformă raise lots of serious questions about transparentă de exprimare a opiniilor democracy, public interest and the oricărui cetăţean interesat de un rationality of our choices [17]. proiect de act normativ, având nevoie In the condition of stating that a direct doar de existenţa unei căsuţe democracy is, in a certain sense, a self electronice de mesaje, asigură governing democracy, we can say that implicarea largă a experţilor privaţi şi this form of governing exists only publici în a-şi aduce contribuţia related to quite reduced groups, the profesională în tematica abordată de admitted limit being the one of a proiectul de act normativ şi oferă Parliament assembly [18]. The posibilitatea colectării extinse şi immanent attempt of the open society voluntare a opiniilor legate de un of rebuilding a theory of participative proiect de act normativ, ca bază democracy is blocked by the reality aprofundată de analiză pentru decizia that the participation remains an publică. În plus, ca avantaje always undefined and evasive concept, suplimentare pentru alte grupuri that let us the picture of a restrain interesate oferă posibilitatea mass democracy and an avant-garde theory media de ridicare a standardelor about small, active and motivated emisiunilor economice, sociale şi groups [19]. politice, cu resurse informaţionale The answer to the issue of social consistente, oferă resurse motivation for social activity of the informaţionale consistente individuals can be found in the cercetătorilor şi experţilor din diverse political economy theory of Vilfredo domenii, asigură acumularea unui Pareto, that considered that each număr larg de opinii într-un timp scurt individual and social group is şi operativ şi asigură rapoarte sinteză stimulated by the search of the 80 pentru decizia publică şi alte structuri maximum of ophelimity and this leads interesate, inclusiv cele internaţionale. the society to a balance (where the Reglementarea obligativităţii ophelimity is a convenient way to consultării publice având în vedere o express the derivate satisfaction from procedură minimală va avea ca efect using the goods – including the public atragerea cetăţenilor ca parteneri la goods or the general interest - n.a.), dialog în problemele care îi afectează without being necessary to measure it şi prin urmare participarea voluntară [20]. Therefore, an individual will cetăţenească a acestora. participate to the collective activity only if the participation benefits will 3. COOPERARE ŞI be higher than the costs that he has to RESPONSABILITATE SOCIALĂ pay for participating [21]. If we accept PRIN ADVOCACY ŞI the assumption that the “homo CREŞTEREA EFICIENŢEI oeconomicus”is rationally driven by CONSTITUŢIEI its own purposes or interests in the transaction of goods and services on Conexiunea dintre participarea the market, there is no reason to voluntară a cetăţenilor şi democraţia assume that in the political decisions participativă [16], advocacy şi space the same individuals would be eficienţa constituţiei nu se poate animated by completely other reasons articula decât prin intermediul teoriei or passions. The possible differences alegerii publice. Esenţa acestei between the two kinds of decisions probleme constă în modul prin care must be explained by the different putem ajunge la adoptarea unor decizii context of the choices, by the different care să fie în acord cu preferinţele kind of benefits, incentives or costs tuturor celor care iau parte la decizie. [22]. Problema felului în care decidem The economic interest is considered a ridică o serie de întrebări fundamentale primary reason of citizens’ cu privire la democraţie, interesul involvement in political actions due to public şi raţionalitatea alegerilor the identified links between the noastre.[17] economic depression moments and the În condiţiile în care se spune că o convulsions expressed in the direction democraţie directă este, într-un anumit of political change. When the sens, o democraţie care se economic motivation of the autoguvernează, se poate spune că participative acts is not according to această formă de guvernare există the political sophistication degree of numai în raport cu grupurile relativ the citizens, the connection between reduse, limita admisă fiind aceea a the two phenomena may be identified unei adunări parlamentare.[18] in the economic topics absorption in Încercarea imanentă a societăţii the general reaction of the citizens deschise de reconstruire a teoriei towards the “good times”or”bad democraţiei participative este times”that they live. The evaluation of împiedicată de realitatea că the general functioning of the society participarea rămâne un concept mereu in the good/bad terms depends nedefinit şi evaziv, care ne lasă cu significantly by the way that the imaginea unei democraţii restrânse şi individual has the representation about cu o teorie de avangardă asupra unor the good society and by the 81 grupuri restrânse, active şi expectations that he has from the ones motivate.[19] chose to lead [23]. Răspunsul la problema motivaţiei In this frame we should search the acţiunii sociale a indivizilor se answer to the question “Who are the regăseşte în teoria economiei politice a citizens that are involved or not in lui Vilfredo Pareto, care considera că participative acts?”and the answer fiecare individ şi grup social este should be identified in a complex of stimulat de căutarea maximului de factors that includes personal and ofelimitate şi aceasta conduce social aspects and as well economical societatea spre echilibru (unde and political ones [24]. The increased ofelimitatea este o modalitate availability and accessibility of the convenabilă de a exprima satisfacţia political information, the change of derivată din folosirea bunurilor – deci social rules in the way of encouraging şi a bunurilor publice sau a interesului the political participation of the general – n.a.), fără a fi nevoie de feminine public and the change of the măsurarea ei.[20] Aşadar, un individ values priorities of the western public va participa la acţiunea colectivă doar from the materialist values to the dacă beneficiul participării va fi mai postmaterialist values fostered the mare decât costurile pe care trebuie să public energies focus for le plătească pentru a participa.[21] postmaterialist values and concerns Dacă acceptăm premisa că „omul [25]. economic“ îşi urmăreşte raţional Being placed in the area of non- propriile scopuri (sau propriul interes) material values, the social paradigm în tranzacţiile de bunuri şi servicii de changes due to the extension of the pe piaţă, nu există nici un temei să processes caused by the latest updates presupunem că în spaţiul deciziilor had generated changes in the way the politice aceiaşi indivizi ar putea fi citizens participate, redefining their animaţi de cu totul alte motive sau relation with the political system. The pasiuni. Eventualele diferenţe dintre process of social mobilization implies cele două tipuri de decizii trebuie să the citizens integration in extended fie explicate prin contextul diferit în communication networks and in care se petrec aceste alegeri, prin tipul modern organizations that keep them diferit de beneficii, stimulente şi out of the model of physical isolation costuri.[22] [26] and of the social non-cooperation Interesul economic este considerat un one, as inefficient answer to the motiv primar al implicării cetăţenilor „prisoner dilemma”[27]. în acţiuni politice datorită asocierilor However, from ontological identificate între momentele de perspective, the social connection is depresie sau criză economică şi previous to political institutions and it frământările manifestate în direcţia can exists even in their absence. A schimbării politice. Atunci când society consists from connected motivaţia economică a actelor institutions or that are mutually participative nu este în concordanţă cu influencing each other and from gradul de sofisticare politică a consensual or adversarial practices cetăţenilor, conexiunea între cele două through which people can apply their fenomene poate fi identificată în projects or they can look for absorbţia temelor economice în reacţia happiness. The achievement of this 82 generalizată a cetăţenilor faţă desire (even in American sense – n.a.) de”vremurile bune”sau”vremurile can often deeply affect the conditions rele”pe care aceştia le trăiesc. in which other people act [28]. Evaluarea funcţionării de ansamblu a In this sense, Jurgen Habermas shaped societăţii în termenii bun/rău depinde a “communicative model”of the social în mare măsură de reprezentarea interaction that facilitates the fiecărui individ asupra societăţii bune unrestrained participation of the şi de aşteptările pe care le are de la cei society members and the finding of the aleşi să o conducă.[23] consensus about the common shared În acest context trebuie căutat values [29]. Based on this model, răspunsul la întrebarea”Cine sunt Larry May, one of the most important cetăţenii care se implică/nu se implică American contemporary philosophers, în acte participative?”, iar răspunsul sustained a legal advocacy system that trebuie identificat într-un complex de did not conceived the social interaction factori în care sunt incluse atât domain as a battlefield between aspectele personale şi sociale, cât şi irreconcilable private interests in the cele economice şi politice.[24] name of promoting them at any price. Disponibilitatea şi accesibilitatea Otherwise it would be in detriment of sporită a informaţiei politice, the advocacy system that promotes and modificarea normelor sociale în potentiate the social conflicts in legal direcţia încurajării participării politice plan and it would produce a publicului feminin şi schimbarea disintegration effects on the social priorităţilor valorice ale publicului solidarity and it would endanger the occidental dinspre valorile materialiste participative system of democratic către cele postmaterialiste au favorizat governance that depends on the feeling concentrarea energiilor publicului în of community belonging of the direcţia preocupărilor şi valorilor citizens [30]. postmaterialiste. [25] The effect of the social voluntary Plasându-ne în sfera valorilor non- mobilization is perceived in the social materiale, schimbările paradigmei responsibility field also in which our sociale ca urmare a extinderii responsibility derives from the proceselor antrenate de modernizare affiliation together with the others to au generat schimbări şi în modurile de an independent processes system of participare a cetăţenilor, redefinind cooperation and competitiveness relaţia acestora cu sistemul politic. through which we look for benefits Procesul mobilizării sociale presupune and we target to make projects [31]. In integrarea cetăţenilor în reţele extinse this view, that we share, of the “model de comunicare şi în organizaţii of the responsibility social moderne care îi îndepărtează de connection”[32], the citizens modelul izolării fizice [26] şi de cel al participation through advocacy in the necooperării sociale, ca răspuns legislative process will produce effects ineficient la”dilema prizonierului.”[27] in the way of a more efficient Oricum, din perspectivă ontologică, legislation and in the way of conexiunea socială este anterioară understanding, accepting and instituţiilor politice şi ea poate exista şi becoming committed to the rule în absenţa acestora. O societate constă system. In the first situation, even if în instituţii conectate sau care se K.J. Arrow proved in his paper 83 influenţează reciproc şi practici „Social choice and individual values”, consensuale sau adversariale prin care (New York, 1963) that the democratic oamenii îşi pot aplica proiectele şi îşi rules of the legal process cannot pot căuta fericirea. Însă realizarea guarantee an efficient legislation, acestui deziderat (chiar constituţional nothing impedes the classes or rival în accepţiunea americană - n.a.) poate groups that participate in the afecta deseori profund, condiţiile în institutional legislative process to care alţi oameni acţionează.[28] negotiate and to cooperate to get an În acest sens, Jurgen Habermas a efficient legislation [33]. Even if the conturat un „model comunicativ”al organization and the rules for interacţiunii sociale care facilitează legislative procedure cannot guarantee participarea neconstrânsă a membrilor a consensual solution, states Robert societăţii şi găsirea consensului cu Cooter, the cooperation is still possible privire la valorile împărtăşite în and its results can combine the comun.[29] Pe baza acestui model, democratic rules and the necessity of Larry May, unul dintre cei mai efficiency [34]. Advocacy, being importanţi filosofi contemporani closer to the social command and americani, a susţinut un sistem de being placed sometimes in the initial advocacy legal care să nu conceapă moment of the legislative procedure, domeniul interacţiunii sociale ca pe un has the capacity to facilitate the social câmp de bătălie între interese private cooperation and the citizens’ ireconciliabile în numele promovării participation, being able to increase acestora cu orice preţ, în detrimentul the efficiency of the legal undertaking sistemului de advocacy care as answer to the social necessity. In promovează şi potenţează conflictele the second situation, the level and the sociale în plan juridic ceea ce produce measure of the responsibility are efecte dezintegrative asupra appreciated about the degree and solidarităţii sociale şi pune în pericol contain of the process of conscience sistemul participativ al guvernării practical transposition of the democratice care depinde de provisions of the social norms [35]. sentimentul apartenenţei la comunitate Actively participating and being al cetăţenilor.[30] involved in the formulation of the Efectul mobilizării sociale voluntare normative rules, in initiating and este perceput şi în domeniul debating the legislative process, responsabilităţii sociale în care cooperating with other society responsabilitatea noastră derivă din members, we can assert that advocacy apartenenţa împreună cu alţii la un potentiate the function of the right for sistem de procese interdependente de forming a cultural attitude of the cooperare şi competiţie prin care individual towards the legal norm, in căutăm beneficii şi ţintim să realizăm the frame of which, having the proiecte.[31] În această viziune, pe dimension of responsibility, the care o împărtăşim, a „modelului de individual is not anymore in a conexiune socială a “blind”subordination state towards the responsabilităţii”[32], participarea law and in an not understandable cetăţenilor prin advocacy la procesul obedience for it, but in the situation to legislativ va produce efecte atât pe relate actively and assumed to the planul eficientizării legislaţiei, cât şi norms and values of the society [36]. 84 pe planul înţelegerii, acceptării şi The contemporary registers new ataşamentului faţă de sistemul tendencies of the citizens’ normativ. În prima situaţie, deşi K.J. participation following the political Arrow a demonstrat în lucrarea sa sophistication process, and from all „Social choice and individual values”, these, the rising of issue-oriented (New York, 1963) că regulile movements and the new commitments democratice ale procesului legislativ to these movements [37] allow us to nu pot garanta o legislaţie eficientă, enframe the advocacy procedure in nimic nu împiedică clasele sau this recent and innovating socio- grupurile rivale care participă la political flow from the perspective of procesul instituţional legislativ să the participative democracy. The negocieze şi să coopereze pentru a tendency was recepted at institutional obţine o legislaţie eficientă.[33] Chiar level by the European Union, also the dacă organizarea şi regulile procedurii Treaty about the European Union legislative nu pot garanta o soluţie (TUE) consolidates the Union consensuală, arată Robert Cooter, citizenship and improves the cooperarea rămâne posibilă iar mechanism of democratic performance rezultatele acesteia pot să combine of the Union stipulating at the art.11, regulile democratice şi necesitatea alin (4) that “at the initiative of at eficienţei.[34] Advocacy, fiind mai least a million of citizens of Union, aproape de comanda socială şi resortisants , of a significant number situându-se uneori la momentul iniţial of Member States, the European al procedurii legislative, are Commission can be invited to present, capacitatea de a facilita cooperarea in the limits of its competences, an socială şi participarea cetăţenească, adequate proposal in issues where fiind de natură să sporească eficienţa these citizens consider necessary a demersului normativ ca răspuns dat legal act of the Union, in view of necesităţii sociale. În cea de-a doua applying the treats”. [38] following it situaţie, nivelul şi măsura was adopted the Regulations (UE) nr. responsabilităţii sunt apreciate în 211/2011 of European Parliament and funcţie de gradul şi conţinutul the Council from February 16, 2011 procesului de transpunere conştientă în about the citizens’ initiative [39]. practică a prevederilor normelor According to the definiotion from the sociale[35]. Participând în mod activ şi regulations, the “citizens’ angajat la formularea comenzii de initiative”means an initiative reglementare normativă, la iniţierea şi submitted to the Commission in dezbaterea procesului legislativ, accordance to the Regulation, inviting cooperând în acest sens cu alţi membri the Commission, within the framework ai societăţii, putem afirma că advocacy of its powers, to submit any potenţează funcţia dreptului de appropriate proposal on matters where formare a unei atitudini culturale a citizens consider that a legal act of the individului faţă de norma legală, în Union is required for the purpose of cadrul căreia, dobândind dimensiunea implementing the Treaties, which has responsabilităţii, individul nu se mai received the support of at least one află în situaţia de subordonare million eligible signatories coming „oarbă”faţă de lege şi de supunere from at least one quarter of all neînţeleasă faţă de aceasta, ci în Member State [40]. 85 situaţia de a se raporta în mod activ şi From this perspective, the citizens’ asumat la normele şi valorile participation I taking political societăţii[36]. decisions and mostly, the mutual Contemporaneitatea înregistrează noi cooperation according Constitutional tendinţe ale participării cetăţenilor ca value to this phenomenon seems to be urmare a procesului de sofisticare primordial. As already pointed, the politică, iar dintre acestea, apariţia political sophistication of the citizens mişcărilor orientate pe probleme should lead to reach the community specifice (issue-oriented) şi a noilor purpose, the one of making functional ataşamente faţă de aceste mişcări[37] the participative democracy [41] in the ne permite încadrarea procedurii de pursuit for common good. Mutual advocacy în acest curent socio-politic gains rising from social cooperation recent şi novator din perspectiva are a public good and the Constitution democraţiei participative. Tendinţa a is essentially a contract meant to fost receptată şi la nivel instituţional assure reciprocal cooperation, but de către Uniunea Europeană, astfel că which, in absence of a constraint Tratatul privind Uniunea Europeană mechanism cannot succeed in doing (TUE) consolidează cetăţenia Uniunii this [42]. The efficiency of a şi îmbunătăţeşte mecanismul de Constitution means protection toward funcţionare democratică a Uniunii the Leviathan power, and this prevăzând la art.11 alin. (4) faptul protection implies rules, procedures că “la iniţiativa a cel puţin un milion and institutions that effectively de cetăţeni ai Uniunii, resortisanţi ai limitate the state power [43]. unui număr semnificativ de state That is why we subscribe with membre, Comisia Europeană poate fi certainty to a proposal to include a invitată să prezinte, în limitele new chapter in the Romanian atribuţiilor sale, o propunere Constitution namely „Citizens’ corespunzătoare în materii în care participation in the democratic life”, aceşti cetăţeni consideră că este that should express the following necesar un act juridic al Uniunii, în principles: taking decision closer to the vederea aplicării tratatelor”.[38] Ca citizens (subsequent to the subsidiary urmare, a fost adoptat Regulamentul principle); citizens and representative (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului associations consultation by the public European şi al Consiliului din 16 authorities for taking decision; trade februarie 2011 privind iniţiativa unions and patronages consultation by cetăţenească [38], iar conform the public authorities and the social definiţiei dată de regulament, dialogue facilitation between „iniţiativa cetăţenească”reprezintă authorities on the one side and trade acea iniţiativă prezentată Comisiei în unions and patronages on the other conformitate cu prevederile acestuia, side, with the respect of the autonomy prin care Comisia este invitată să of the latest; increase of the role of prezinte, în limitele atribuţiilor sale, Ombudsman in facilitating the orice propunere corespunzătoare dialogue between the citizen and the privind chestiuni pentru care cetăţenii state institutions, as alternate or consideră că este necesar un act juridic complementary measure to the free al Uniunii în vederea punerii în access to the justice; reform of the aplicare a tratatelor, care a fost right for legislative initiative of the 86 susţinută de cel puţin un milion de citizens in the sense of simplifying the semnatari eligibili provenind din cel constitutional mechanism; adoption of puţin un sfert din toate statele the abrogative referendum, as a membre[40]. possibility of a umber of citizens to Din această perspectivă, participarea initiate a popular consultation having cetăţenilor la luarea deciziilor politice as object a law voted by the Parliament şi, mai ales, constituţionalizarea for rising an authentic dialogue acestui fenomen ni se par primordiale. between nation and its representatives Aşa cum am arătat deja, sofisticarea [44]. politică a cetăţenilor trebuie să By legal and civic valence, advocacy conducă la atingerea scopului represents one of the solutions of comunităţii de cetăţeni, acela de a face contemporary society to re-compose să funcţioneze democraţia participativă the participative democracy in [41] în căutarea binelui comun. condition of a more complex reality. Câştigurile reciproce izvorâte din Reaffirming the idea that the cooperarea socială sunt un bun public, participation makes the bond between iar Constituţia este în mod esenţial un the direct democracy and the contract menit să asigure cooperarea representative one [45], advocacy, as reciprocă, dar care, în lipsa unui institutional element, legal procedure mecanism de constrângere nu poate and communicational channel through reuşi acest lucru [42]. Eficienţa unei which the citizens can participate to constituţii înseamnă protecţie faţă de the improvement of the decisional puterea Leviathanului, iar această process, has the capacity to contribute protecţie presupune reguli, proceduri şi to regain of the undiluted and instituţii care limitează în mod efectiv originary significances of the puterea statală [43]. representative contemporary Pentru aceasta subscriem cu constitutional mechanisms, meaning convingere la propunerea includerii the legislative initiative and procedure, unui nou capitol în Constituţia the election vote, the referendum. României intitulat „Participarea cetăţenilor la viaţa democratică”, care References să dea expresie funcţională următoarelor principii: al luării [1] V. Ţuţui, Democraţia deliberativă, deciziilor cât mai aproape de cetăţean vol. „Concepte şi teorii social-politice”, (subsecvent principiului Institutul European Publishing House, Iaşi, subsidiarităţii); al consultării de către 2011, p. 9-37 autorităţile publice în vederea luării [2] Ibidem, p. 12-14 deciziilor a cetăţenilor şi a asociaţiilor [3] D. Murgescu, C. Dumitrică, reprezentative; al consultării Participarea cetăţenească – mijloc de implicare a cetăţeanului în procesul sindicatelor şi patronatelor de către decizional, în”Sfera Politicii”, autorităţile publice şi al facilitării nr.136/2009, available at: dalogului social între autorităţi, pe de o http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art0 parte, sindicate şi patronate, pe de altă 7-murgescu.html, parte, cu respectarea autonomiei celor [4] G. Sartori, Teoria democra ţiei din urmă; creşterea rolului Avocatului reinterpretată, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, Poporului în facilitarea dialogului între p.120, „Corect în ţeleasă, participarea este cetăţean şi instituţiile statului, ca a lua parte personal, într-un mod voit, autoactivat. Participarea nu înseamnă, prin 87 măsură alternativă sau complementară urmare, numai „a fi parte din”(simplul fapt liberului acces la justiţie; reformarea de a fi implicat într-o împrejurare dreptului la iniţiativă legislativă al oarecare) şi cu atât mai pu ţin o stare cetăţenilor în sensul simplificării involuntară de „a fi făcut parte din”. mecanismului constituţional; [5] C. Nicolescu, Participarea cetă ţenilor în România. Implicarea factorilor adoptarea referendumului abrogativ, economici, Lumen Publishing House, Iaşi, ca posibilitate a unui număr de cetăţeni 2006, p. 20-23 să iniţieze o consultare populară având [6] Ibidem, p. 24-33 ca obiect o lege votată de Parlament [7] ***, Participarea cetă ţenească, pentru naşterea unui dialog autentic available at: http://www.ancic.ro/ între naţiune şi reprezentanţii ei [8] COM(2010) 543 final, Smart etc”[44]. Regulation in the European Union, Prin valenţele sale legale şi civice, Communication from the Commission to advocacy reprezintă una dintre the European Parliament, the Council, the European Economic and Social soluţiile societăţii contemporane de a Committee and the Regions Committee, recompune democraţia participativă în Bruxelles, 8.10.2010., available at condiţiile unei realităţi din ce în ce mai http://eur- complexe. Reiterând ideea că lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do? participaţionismul realizează uri=COM:2010:0543:FIN:EN:PDF joncţiunea dintre democraţia directă şi [9] Regulations (UE) Nr. 211/2011 of cea reprezentativă [45], advocacy, ca European Parliament and the Council, mediu instituţional, procedură legală şi 16.02.2011 on the citizens’ initiative, canal comunicaţional prin care publishe in Official Journal of EU, nr. L cetăţenii pot participa la ameliorarea 65/1 din 11.3.2011, available at http://eur- procesului decizional, are capacitatea lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do? de a contribui la redobândirea uri=OJ:L:2011:065:0001:0022:EN:PDF semnificaţiilor nediluate, originare ale [10] ***, Advocacy – metode de mecanismelor constituţionale intervenţie a organizaţiilor reprezentative contemporane, adică neguvernamentale în decizia publică, iniţiativa şi procedura legislativă, votul Center for Resource for Public electoral, referendumul. Participation, Bucharest, 2007, available at http://www.ce-re.ro/resurse, p.7-8 [11] Ibidem, p.7-8 Referinţe bibliografice [12] Motivation of the debate „Lobby - intre grupuri de interese si politici [1] V. Ţuţui, Democraţia deliberativă, vol. publice?”, Solu ţii posibile pentru „Concepte şi teorii social-politice”, participarea civică profesională la Editura Institutul European, Iaşi, 2011, p. procesul de conturare al politicilor 9-37 publice, initiated by Academia de [2] Ibidem, p. 12-14 Advocacy, Asocia ţia Pro-Democra ţia, [3] D. Murgescu, C. Dumitrică, Societatea Jurnaliştilor Profesionişti, Participarea cetăţenească – mijloc de 26.02.2007, available at implicare a cetăţeanului în procesul http://www.apd.ro/files/proiecte/Lobby%20- decizional, în”Sfera Politicii”, %20intre%20grupuri%20de%20interese%20si nr.136/2009, available at %20politici%20publice%20- http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art0 %20expunere%20de%20motive.pdf 7-murgescu.html [13] Law nr. 52 from 21.01.2003 on [4] G. Sartori, Teoria democraţiei decisional transparency in the public reinterpretată, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, administration, published in Romanian

88 p.120 Official Journal, part I, nr. 70, 3.02.2003 [5] C. Nicolescu, Participarea cetăţenilor [14] www.advocacy.ro în România. Implicarea factorilor [15] The legislative path can be consulted economici, Ed. Lumen, Iaşi, 2006, p. 20- at 23 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.p [6] Ibidem, p. 24-33 roiect?idp=12599 [7] *** Participarea cetăţenească, [16] G. Sartori, op.cit., p. 121 http://www.ancic.ro/ [17] . Gheorghe, R. Cristescu, Teoria [8] COM(2010) 543 final, Reglementarea alegerii publice şi economia politică inteligentă în Uniunea Europeană, constituţională, în I. Sterpan, D. P. Aligică Comunicare a Comisiei către Parlamentul (ed.), „Dreapta intelectuală. Teorii şi şcoli European, Consiliu, Comitetul Economic de gândire ale dreptei contemporane şi Social European şi Comitetul occidentale”, Humanitas, Publishing Regiunilor, Bruxelles, 8.10.2010., House Bucharest, 2011, p. 262 available at [18] G. Sartori, op.cit , p.121 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUri [19] Ibidem, p.121 Serv.do?uri=COM:2010:0543:FIN:RO:PD [20] Gh. Popescu, Evoluţia gândirii F economice, the 4th Edition, revised, added [9] Regulamentul (UE) Nr. 211/2011 al and updated, C.H. Beck Publishing House, Parlamentului European şi al Consiliului Bucharest, 2009, p din 16 februarie 2011 privind iniţiativa [21] L. Gheorghe, R. Cristescu, op.cit., p. cetăţenească, publicat în Jurnalul Oficial 264 al Uniunii Europene nr. L 65/1 din [22] Ibidem, p.268 11.3.2011, available at [23] C. Nicolescu, op.cit., p. 36 – 37 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUri [24] Ibidem, p. 38 Serv.do?uri=OJ:L:2011:065:0001:0022:R [25] Ibidem, p. 39 O:PDF [26] Ibidem, p. 47 [10] ***, Advocacy – metode de [27] A. D. Lowenberg, B. T. Yu, Efficient intervenţie a organizaţiilor Constitution - Formation and neguvernamentale în decizia publică, Maintenance: The Role of”Exit”, Centrul de Resurse pentru Participare in”Constitutional Political Economy”, Publică, Bucureşti, 2007, available at Vol.3, No.1, 1992, p.53, available at http://www.ce-re.ro/resurse, p.7-8 http://www.springerlink.com/index/03671 [11] Ibidem, p.7-8 2283GH18U81.pdf [12] Motivaţia dezbaterii „Lobby - intre [28] I. M. Young, Responsibility and grupuri de interese si politici publice?”, global justice: a social connection model, Soluţii posibile pentru participarea civică © Social Philosophy&Policy Foundation, profesională la procesul de conturare al Printed in the U.S.A., 2006, p.4, available politicilor publice, iniţiatori Academia de at Advocacy, Asociaţia Pro-Democraţia, http://www.sfb536.mwn.de/veranstaltunge Societatea Jurnaliştilor Profesionişti, n/Young_2006.pdf, 26.02.2007, available at [29] L. May, The Socially Responsive http://www.apd.ro/files/proiecte/Lobby%2 Self: social theory and professional ethics, 0%20intre%20grupuri%20de%20interese The University of Chicago Press, 1996, p. %20si%20politici%20publice%20- 145 %20expunere%20de%20motive.pdf [30] Ibidem, p.148 [13] Publicat în Monitorul Oficial al [31] I. M. Young, op.cit., p. 18 României, partea I, nr. 70 din 3 februarie [32] Ibidem, p.18 2003 [33] R. Cooter, The Confluence of Justice [14] www.advocacy.ro and Efficiency in the Economics Analysis [15] Datele iniţiativei legislative sunt of Law, University of California, disponibile la Berkeley, December, 2003, p. 16, 89 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.p available at: roiect?idp=12599 http://works.bepress.com/robert_cooter/10 [16] G. Sartori, op.cit., p. 121 6 [17] L. Gheorghe, R. Cristescu, Teoria [34] Ibidem, p. 16 alegerii publice şi economia politică [35] N. Popa, M.-C. Irimia, S. Cristea, constituţională, în I. Sterpan, D. P. Aligică Teoria generală a dreptului, 2nd Edition, (ed.), „Dreapta intelectuală. Teorii şi şcoli All Beck Publishing House, Bucharest, de gândire ale dreptei contemporane 2005, p.110 occidentale”, Ed. Humanitas, Bucureşti, [36] Ibidem, p.110 2011, p. 262 [37] C. Nicolescu , op.cit., p. 48-49 [18] G. Sartori, op.cit , p.121 [38] A. Dragodan, Iniţiativa cetăţenească [19] Ibidem, p.121 europeană – o nouă formă de participare [20] Gh. Popescu, Evoluţia gândirii publică, in „Revista de note şi studii economice, Ediţia a IV-a, revăzută, juridice”, available at adăugită şi actualizată), Ed. C.H. Beck, http://www.juridice.ro/195727/initiativa- Bucureşti, 2009, p. 755 cetateneasca-europeana-o-noua-forma-de- [21] L. Gheorghe, R. Cristescu, op.cit., p. participare-publica.html 264 [39] Published in Official Journal of [22] Ibidem, p.268 European Union nr. L 65/1 din 11.3.2011 [23] C. Nicolescu, op.cit., p. 36 – 37 [40] A. Dragodan, site cit. [24] Ibidem, p. 38 [41] R. Carp et alii, În căutarea binelui [25] Ibidem, p. 39 comun. Pentru o viziune creştină a [26] Ibidem, p. 47 democraţiei româneşti, Eikon Publishing [27] A. D. Lowenberg, B. T. Yu, Efficient House, Cluj-Napoca, 2008, p. 47 Constitution - Formation and [42] A. D. Lowenberg, B. T. Yu, op.cit. p. Maintenance: The Role of”Exit”, 54 in”Constitutional Political Economy”, [43] Ibidem, p.63 Vol.3, No.1, 1992, p.53, available at, [44] R. Carp et alii, op.cit., p. 48-49 http://www.springerlink.com/index/03671 [45] G. Sartori, op.cit , p.121 2283GH18U81.pdf [28] I. M. Young, Responsibility and global justice: a social connection model, © Social Philosophy&Policy Foundation, Printed in the U.S.A., 2006, p.4, available at, http://www.sfb536.mwn.de/veranstaltunge n/Young_2006.pdf, [29] L. May, The Socially Responsive Self: social theory and professional ethics, The University of Chicago Press, 1996, p. 145 [30] Ibidem, p.148 [31] I. M. Young, op.cit., p. 18 [32] Ibidem, p.18 [33] R. Cooter, The Confluence of Justice and Efficiency in the Economics Analysis of Law, University of California, Berkeley, December, 2003, p. 16, available at: http://works.bepress.com/robert_cooter/10 6 [34] Ibidem, p. 16 [35] N. Popa, M.-C. Irimia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, Ediţia a 2 a, 90

Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p.110 [36] Ibidem, p.110 [37] C. Nicolescu , op.cit., p. 48-49 [38] A. Dragodan, Iniţiativa cetăţenească europeană – o nouă formă de participare publică, în „Revista de note şi studii juridice”, available at http://www.juridice.ro/195727/initiativa- cetateneasca-europeana-o-noua-forma-de- participare-publica.html [39] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 65/1 din 11.3.2011 [40] A. Dragodan, site cit [41] R. Carp et alii, În căutarea binelui comun. Pentru o viziune creştină a democraţiei româneşti,Ed. Eikon, Cluj- Napoca, 2008, p. 47 [42] A. D. Lowenberg, B. T. Yu, op.cit. p. 54 [43] Ibidem, p.63 [44] R. Carp et alii, op.cit., p. 48-49 [45] G. Sartori, op.cit , p.121

Considerente Teoretico- Comments on Specific Practice Privind Strategia Administrative Aspects of de Dezvoltare a the Development Strategy of Administraţiei Naţionale a the National Administration Penitenciarelor din România Of Penitentiaries In în Perioada 2010-2013 Romania During 2010-2013

Phd. Professor Grigore RUSU Phd. Professor Grigore RUSU Universitatea de Stat din Moldova Moldova State University, Chişinău, Moldova Chişinau, Moldova [email protected] [email protected] Phd. Student Assistant Professor Phd. Student Assistant Professor Adrian LUPAŞCU Adrian LUPAŞCU George Bacovia University George Bacovia University Bacău, Romania from Bacau, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

Administraţia Naţională a Peniten- The national administration of ciarelor din România este autoritatea ad- Romania’s Penitentiaries is the public ministraţiei publice care se ocupă cu administration authority dealing with the aplicarea regimului de detenţie şi cu application of the detention system and asigurarea intervenţiei psihosociale cu insurance of the psychosocial intervention scop recuperativ pentru persoanele private with recuperative purpose for persons de libertate, în contexte care garantează deprived of liberty, in contexts which respectarea demnităţii umane, facilitând guarantee compliance with human dignity, readaptarea şi reintegrarea în societate a thus facilitating the rehabilitation and indivizilor umani care au ispăşit o reintegration into society of individuals pedeapsă privativă de libertate, con- who served a prison sentence, contributing tribuind la sporirea gradului de siguranţă a to the enhancement of community safety, comunităţii, menţinerea ordinii publice şi maintaining public order and national securităţii naţionale. security. Una dintre atribuţiile principale ale One of the main tasks of the National Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Administration of Penitentiaries is to este asigurarea siguranţei locurilor de de- ensure the safety of prisons. In order to tenţie. Pentru a-şi îndeplini rolul său de fulfill its rehabilitation role, the reeducare, sistemul penitenciar trebuie să penitentiary system must firstly be a safe fie în primul rând un loc sigur atât pentru place for both persons in detention and persoanele aflate în detenţie, cât şi pentru employees, as well as for any other angajaţii sistemului sau orice alte persoane persons who come into contact with it. care vin în contact cu acesta. Securitatea The security of prisons includes providing locurilor de detenţie cuprinde asigurarea the resources necessary for supervising, resurselor necesare supravegherii, es- escorting, and identifying ways to prevent cortării, precum şi identificarea and reduce incidents. The insurance of mijloacelor de prevenire şi reducere a in- detention conditions in accordance with 92 cidentelor. Asigurarea unor condiţii de the international standards as well as detenţie conforme cu standardele inter- maintaining a healthy environment for naţionale precum şi păstrarea unui mediu detainees is at the same time, a sănătos pentru persoanele private de prerequisite for the exercise of all libertate este, în acelaşi timp, o condiţie fundamental rights of inmates. esenţială a exerciţiului tuturor drepturilor These issues listed above are just a fundamentale ale persoanelor private de few of the defining elements of a modern libertate. penitentiary system, towards which the Aceste aspecte enumerate mai sus, sunt National Administration of Prisons in doar câteva dintre elementele definitorii Romania strives for, through the ale unui sistem penitenciar modern, lucru implementation of the project regarding spre care tinde şi Administraţia Naţională the development strategy for the period a Penitenciarelor din România prin realiza- 2010-2013. rea proiectului privind strategia de dezvoltare pe perioada 2010-2013. Keywords: penitentiary system, development strategy, reform, social Cuvinte cheie: sistem penitenciar, strate- reintegration, the administrative apparatus gie de dezvoltare, reformă, reintegrare socială, aparat administrativ INTRODUCTION

INTRODUCERE Since 2004, the Romanian penitentiary system has initiated a Începând cu anul 2004, la nivelul process of intense reform. The process sistemului penitenciar românesc a fost of institutional transformation of the iniţiat un proces de reformă intens. prison system, as part of judicial Procesul de transformare instituţională system reform process, started through a sistemului penitenciar, ca parte a the demilitarization of the system and procesului de reformă a sistemului the restructuring of General judiciar, a început prin demilitarizarea Directorate of Prisons from the sistemului şi prin restructurarea Di- Ministry of Justice. recţiei Generale a Penitenciarelor din In the period 2004-2008 significant cadrul Ministerului Justiţiei. progress was recorded, especially by În perioada 2004-2008 au fost amending the relevant legislation, înregistrate progrese importante, în initiating computerization projects, special prin modificarea legislaţiei în modernization of custody areas and by materie, iniţierea de proiecte de in- carrying out programs of initial formatizare, de modernizare a spaţiilor training and specialization of staff. de detenţie precum şi prin derularea de However, at the level of the programe de pregătire iniţială şi de penitentiary system malfunctions have specializare a personalului. been reported; they resulted from the Cu toate acestea, la nivelul sis- discontinuity of adoption and temului penitenciar au fost semnalate implementation of decisions and şi disfuncţionalităţi generate de dis- policies initiated as well as from the continuitatea adoptării şi imple- ineffectiveness of strategic planning of mentării deciziilor şi politicilor actions. Frequent changes in the iniţiate, precum şi de ineficacitatea leadership of the National planificării strategice a acţiunilor. Administration of Penitentiaries have Schimbările dese la nivelul conducerii had a negative impact on the pace of Administraţiei Naţionale a Peniten- reform of the Romanian penitentiary 93 ciarelor au avut un impact negativ system and have made it difficult to asupra ritmului de reformă a sis- implement a strategy in this area. temului penitenciar românesc şi au To reset the Reformation, in June făcut dificilă implementarea unei 2008 The action plan for improving strategii în acest domeniu. the penitentiary system was Pentru reiniţializarea reformei a established, document which provides fost elaborat în iunie 2008 Planul de as one of the important measures in măsuri pentru eficientizarea sistemului this respect the justification and penitenciar, document care a prevăzut implementation of a strategy of ca una dintre măsurile importante în penitentiary administration system. acest sens să fie fundamentarea şi implementarea unei strategii a sistemului RELEVANT BACKGROUND administraţiei penitenciare. INFORMATION [1]

INFORMAŢII GENERALE Penitentiary Administration RELEVANTE [1] System in Romania is made up of the National Administration of Sistemul administraţiei penitenciare Penitentiaries and the subordinate în România este constituit din units, considered institutions of public Administraţia Naţională a Peniten- defense, order and national security of ciarelor şi unităţile subordonate, con- the State. The National Administration siderate instituţii publice de apărare, of Penitentiaries is a public service ordine publică şi siguranţă naţională that contributes to the protection of ale statului. Administraţia Naţională a public order and national security by Penitenciarelor este un serviciu public ensuring the guard, escort, care contribuie la apărarea ordinii surveillance, applying the detention publice şi a siguranţei naţionale prin regime and organizing activities of asigurarea pazei, escortării, suprave- social assistance and education for the gherii, aplicarea regimului de detenţie social inclusion of persons deprived of şi organizarea de activităţi de asistenţă liberty. socială şi educaţie destinate reinserţiei The activity of the National sociale a persoanelor private de liber- Administration of Penitentiaries is tate. directly managed by the Minister of Activitatea Administraţiei Justice and is conducted in accordance Naţionale a Penitenciarelor este coor- with the provisions of the Romanian donată direct de către Ministrul Jus- Constitution, the Universal tiţiei şi se desfăşoară în conformitate Declaration of Human Rights, the cu prevederile Constituţiei României, Convention for the protection of Declaraţiei Universale a Drepturilor human rights and fundamental Omului, Convenţiei pentru apărarea freedoms, with the recommendations drepturilor omului şi a libertăţilor fun- of the Council of Europe on the damentale, cu recomandările treatment of detainees, the provisions Consiliului Europei cu privire la of law No. 293/2004 concerning the tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Status of public officials with special Legii nr. 293/2004 privind Statutul status from The National funcţionarilor publici cu statut special Administration Of Penitentiaries, Law din Administraţia Naţională a Peniten- No. 51/1991 on the national security of 94 ciarelor, Legii nr. 51/1991 privind Romania and the laws regarding the siguranţa naţională a României şi enforcement of sentences. legislaţiei privind executarea The penitentiary system is a public pedepselor. service with special social role, Sistemul penitenciar este un ser- determined by its training functions of viciu public cu un rol social deosebit, a correct attitude toward work, order determinat de funcţiile sale de formare of law and the rules of social a unei atitudini corecte faţă de muncă, coexistence of persons deprived of faţă de ordinea de drept şi faţă de liberty. This role becomes visible in regulile de convieţuire socială a per- the social context, particularly at the soanelor private de libertate. Acest rol time when adverse events occur. devine vizibil în context social, în spe- Therefore, emphasis is put on the cial în momentul producerii unor importance of organization and evenimente negative. De aceea se pune coordination of the execution activities accentul pe importanţa modului de of the enforcement of sentences of organizare şi coordonare a activităţilor imprisonment, on the maintenance of de executare a pedepselor privative de the guard, escort and supervision of libertate, pe asigurarea pazei, escortării persons deprived of liberty. şi supravegherii persoanelor private de The National Administration of libertate. Penitentiaries has an obligation to Administraţia Naţională a Peniten- ensure the order and discipline of ciarelor are obligaţia de a asigura prisons by creating a climate that ordinea şi disciplina locurilor de de- respects the dignity of all persons tenţie în condiţiile creării unui climat deprived of liberty. care să respecte demnitatea per- The National Administration of soanelor private de libertate. Penitentiaries should permanently Administraţia Naţională a Peniten- assess the needs of social assistance, ciarelor trebuie să evalueze permanent education and treatment of persons nevoile de asistenţă socială, educaţie şi deprived of liberty; this process forms terapeutice ale persoanelor private de the basis of their social reintegration. libertate, acest proces constituind baza The school training and qualification strategiei de reintegrare socială a activities of persons deprived of acestora. Activitatea de pregătire şco- liberty, coordination and planning lară şi de calificare a persoanelor pri- stages as well as educational programs vate de libertate, coordonarea şi pla- are the current activities carried out nificarea etapelor şi a programelor within the framework of the system for educaţionale sunt activităţi curente achieving the educational function and desfăşurate în cadrul sistemului pentru psycho-social assistance. realizarea funcţiei educative şi de At the level of the penitentiary asistenţă psiho-socială. system, activities regarding the La nivelul sistemului penitenciar se insurance of medical assistance of organizează şi sunt supravegheate ac- persons deprived of liberty are tivităţile privind asigurarea dreptului la organized and supervised. To carry out asistenţa medicală a persoanelor pri- this function the system of penitentiary vate de libertate. Pentru realizarea administration uses specialized acestei funcţii sistemul administraţiei personnel, its own material base and penitenciare utilizează personal de proceedings similar to the public 95 specialitate, o baza materială proprie şi health system. proceduri similare sistemului sanitar To achieve all these functions, the public. staff of the penitentiary administration Pentru a realiza toate aceste system must be selected and assessed funcţii, personalul din cadrul sis- on the basis of criteria specific to the temului administraţiei penitenciare task they are going to perform and trebuie să fie selectat şi evaluat pe benefit from training and continuous baza unor criterii specifice activităţii professional development. The pe care urmează să o desfăşoare şi să National Administration of beneficieze de formare şi perfecţionare Penitentiaries has its own heritage profesională continuă. În egală through which the material conditions măsură, Administraţia Naţională a necessary to carry out the activity of Penitenciarelor beneficiază de patri- prison units are ensured. The National moniul propriu prin care se asigură Administration of Penitentiaries condiţiile materiale necesare des- evaluates and planes, depending on the făşurării activităţii unităţilor peniten- objectives of the penitentiary system, ciare. La nivelul Administraţiei the priorities as well as the financial Naţionale a Penitenciarelor se and material resources, drowns up evaluează şi planifică, în funcţie de annual and perspective programs for obiectivele sistemului penitenciar, investments and capital repairs of priorităţile şi resursele materiale şi prisons. financiare şi se elaborează programe anuale şi de perspectivă pentru in- THE EXISTING LEGAL vestiţii şi reparaţii capitale ale spaţiilor FRAMEWORK de deţinere. Currently the legal framework CADRU JURIDIC EXISTENT governing prison administration system in Romania is as follows [2]: În prezent, cadrul juridic care reglementează sistemul administraţiei Internal legislation penitenciare din România este următorul[2]: 1. The Romanian Constitution; 2. The Criminal Code of Romania; Legislaţie internă 3. The criminal procedure code; 4. Law No. 275/2006 on the execution 1. Constituţia României; of sentences and measures ordered by 2. Codul Penal al României; the judicial authorities in the course of 3. Codul de Procedură Penală; criminal proceedings; 4. Legea nr. 275/2006 privind executa- 5. Law No. 293/2004 concerning the rea pedepselor şi a măsurilor dispuse status of public officials with special de organele judiciare în cursul pro- status from the National cesului penal; Administration of Penitentiaries, 5. Legea nr. 293/2004 privind Statutul republished; funcţionarilor publici cu statut special 6. Government decision No. 652/2009 din Administraţia Naţională a Peniten- on the organization and functioning of ciarelor, republicată; the Ministry of Justice and Civil 6. Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 Liberties; 96 privind organizarea şi funcţionarea 7. Government decision No. Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor 1849/2004 on the organization, Cetăţeneşti; functioning and attributes of the 7. Hotărârea Guvernului nr. 1849/2004 National Administration of privind organizarea, funcţionarea şi Penitentiaries, with the subsequent atribuţiile Administraţiei Naţionale a amendments and additions; Penitenciarelor, cu modificările şi 8. Government decision No. completările ulterioare; 1848/2004 on the establishment of 8. Hotărârea Guvernului nr. 1848/2004 rights for food in times of peace, of the privind stabilirea drepturilor de hrană, staff of the penitentiary administration în timp de pace, ale personalului din system; sistemul administraţiei penitenciare; 9. Government decision No. 9. Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 1897/2006 approving the regulation pentru aprobarea Regulamentului de implementing Law No. 275/2006 on aplicare a Legii nr. 275/2006 privind the execution of sentences and executarea pedepselor si a masurilor measures ordered by the judicial dispuse de organele judiciare in cursul authorities in the course of criminal procesului penal; proceedings; 10. Hotărârea Guvernului nr. 10. Government decision No. 1946/2004 privind condiţiile în baza 1946/2004 concerning the conditions cărora funcţionarul public cu statut under which public official with special din sistemul administraţiei special status of prison administration penitenciare are dreptul la concedii de system shall be entitled to time off for odihnă, concedii de studii, învoiri rest, sick leave, paid time off and plătite şi concedii fără plată, bilete de unpaid leave, tickets for rest, treatment odihnă, tratament şi recuperare, cu and recovery, with the subsequent modificările şi completările ulterioare; amendments and additions; 11. Hotărârea Guvernului nr. 11. Government decision No. 1997/2004 privind stabilirea uni- 1997/2004 on the establishment of formei, echipamentului specific şi uniforms specific equipment and însemnelor distinctive pentru distinguishing marks for civil officials funcţionarii publici cu statut special with special status of prison din sistemul administraţiei peniten- administration system; ciare; 12. Government decision No. 12. Hotărârea Guvernului nr. 1996/2004 on the conditions for 1996/2004 privind condiţiile de granting free medical and acordare în mod gratuit a asistenţei psychological assistance, medicines medicale şi psihologice, a medica- and prosthetic appliances for civil mentelor şi a protezelor pentru officials with special status of prison funcţionarii publici cu statut special administration system, with din sistemul administraţiei peniten- subsequent amendments and additions; ciare, cu modificările şi completările 13. Order No. 2714/C/2008 ulterioare ; concerning the duration and frequency 13. Ordinul nr. 2714/C/2008 privind of visits, weight and number of durata şi periodicitatea vizitelor, greu- packages, as well as the categories of tatea şi numărul pachetelor, precum şi goods that can be purchased, received, categoriile de bunuri ce pot fi primite, stored and used by persons in the 97 cumpărate, păstrate şi folosite de per- execution of custodial sentences; soanele aflate în executarea pedepselor 14. The Minister of Justice Order No. privative de libertate; 2854/C/2004 approving the regulation 14. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. on conditions of participation, 2854/C/2004 pentru aprobarea Regu- organizing and conducting lamentului privind condiţiile de par- competitions for vacancies and ticipare, organizare şi desfăşurare a improvement, and the conditions for concursurilor pentru ocuparea pos- modification and termination of turilor vacante şi avansare, precum şi service of officials of the penitentiary condiţiile pentru modificare şi administration system, with încetarea raporturilor de serviciu ale subsequent amendments and additions; funcţionarilor publici din sistemul ad- 15. The Minister of Justice Order No. ministraţiei penitenciare, cu modi- C/2785/2004 approving the human ficările şi completările ulterioare ; resource management competences of 15. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. the Ministry of Justice, to the general 2790/C/2004 privind aprobarea Com- director of the National Administration petenţelor de gestiune a resurselor of Penitentiaries and directors of the umane ale ministrului justiţiei, direc- subordinated units; torului general al Administraţiei 16. The Minister of Justice Order No. Naţionale a Penitenciarelor şi directo- 2793/C/2004 approving the regulation rilor unităţilor subordonate; for the Organization and conduct of 16. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. the probationary period, specialization 2793/C/2004 pentru aprobarea Regu- courses and assessments for the lamentului de organizare şi desfăşurare commencement of work of junior a perioadei de stagiu, a cursurilor de public officials of the penitentiary specializare şi a evaluării pentru de- administration system; finitivarea în funcţie a funcţionarilor 17. The Minister of Justice Order No. publici debutanţi din sistemului ad- C/2855/2004 approving the ministraţiei penitenciare; Methodology for organizing and 17. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. carrying out vocational training of 2855/C/2004 pentru aprobarea functionaries of the prison Metodologiei privind organizarea şi administration system; desfăşurarea pregătirii profesionale a 18. The Minister of Justice Order No. funcţionarilor publici din sistemul ad- 2792/C/2004 approving the criteria for ministraţiei penitenciare; the evaluation of professional 18. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. performance of public functionaries of 2792/C/2004 pentru aprobarea Crite- the prison administration system, as riilor privind evaluarea performanţelor well as the magistrates detached in the activităţii profesionale a funcţionarilor prison system; publici din sistemul administraţiei 19. The Minister of Justice Order No. penitenciare, precum şi a magistraţilor 2856/C/2004 approving the regulation detaşaţi în sistemul penitenciar; on the establishment, organization and 19. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. conduct of the discipline commissions’ 2856/C/2004 pentru aprobarea Regu- activity of the national administration lamentului privind modul de consti- of Penitentiaries and subordinate units, tuire, organizare şi desfăşurare a ac- with subsequent amendments and tivităţii comisiilor de disciplină din additions; 98

Administraţia Naţională a Peniten- 20. The Minister of Justice Order No. ciarelor şi din unităţile subordonate, cu 2794/C/2004 approving the code of modificările şi completările ulterioare; conduct of the staff of penitentiary 20. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. administration system; 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului 21. The Minister of Justice Order No. deontologic al personalului din sis- C/2791/2004 laying down the temul administraţiei penitenciare; conditions for acquiring the qualities 21. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. of public officials in the penitentiary 2791/C/2004 privind stabilirea con- administration system by the civilian diţiilor pentru dobândirea calităţii de employees taken over through the funcţionar public în sistemul reorganization of the General administraţiei penitenciare de către Directorate of prisons; salariaţii civili preluaţi prin reorgani- 22. Decree No. 545/1972 on the zarea Direcţiei Generale a Peniten- execution of educational measure of ciarelor; juvenile offenders’ hospitalization in a 22. Decretul nr. 545/1972 privind rehabilitation center; executarea măsurii educative a in- 23. Law No. 95/2006 on healthcare ternării minorilor infractori într-un reform, with subsequent amendments centru de reeducare; and additions; 23. Legea nr. 95/2006 privind reforma 24. Law No. 46/2003 concerning în domeniul sănătăţii, cu modificările patient rights; şi completările ulterioare ; 25. MJ-MS Joint Order No. 24. Legea nr. 46/2003 privind 1361/C/1016/2007 concerning the drepturile pacientului; medical assistance of persons deprived 25. Ordinul comun MJ-MS nr. of liberty found in the custody of the 1361/C/1016/2007 privind asistenţa national administration of medicală a persoanelor private de Penitentiaries. libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Peniten- International legislation ciarelor. 26. The Universal Declaration of Legislaţie internaţională human rights of 10 December 1948, adopted by the General Assembly of 26. Declaraţia Universală a Drepturilor the United Nations; Omului din 10 decembrie 1948 adoptat 27. The Convention for protection of de Adunarea Generală a Organizaţiei Human Rights and Fundamental Naţiunilor Unite; Freedoms amended by Protocol No. 11 27. Convenţia pentru apărarea Drep- accompanied by additional Protocol turilor Omului şi a Libertăţilor funda- and the Protocols. 4, 6, 7, 12 and 13; mentale amendată de Protocolul nr. 11 28. Convention against torture and însoţită de Protocolul adiţional şi de other punishments, cruel, inhuman or Protocoalele nr. 4, 6, 7, 12 şi 13; degrading treatments. 28. Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, International recommendations inumane sau degradante. 29. Set of principles for the protection of all persons subjected to any form of 99

Recomandări internaţionale detention or imprisonment; 30. Set of minimum rules for the 29. Ansamblul de principii pentru treatment of prisoners; protejarea tuturor persoanelor supuse 31. European Rules for penitentiaries; unei forme oarecare de detenţie sau 32. Set minimum rules of the United încarcerare; Nations regarding the administration 30. Ansamblul de reguli minime of juvenile justice (the Beijing Rules); pentru tratamentul deţinuţilor; 33. Recommendation No. R (89)12 on 31. Regulile europene pentru peniten- education in prisons; ciare; 34. Recommendation of the 32. Ansamblul regulilor minime ale Committee of Ministers of the Naţiunilor Unite cu privire la Member States relating to the administrarea justiţiei pentru minori European Prison Rules, Rec (2007) 2. (Regulile de la Beijing); 33. Recomandarea nr. R (89) 12 cu DEFINITION OF THE PROBLEM privire la educaţia în penitenciare; 34. Recomandarea Comitetului de The analysis of the prison Miniştri ai statelor membre referitoare administration system functions from la Regulile Penitenciare Europene, the perspective of how real they are Rec(2006)2. made, it reveals that most of the activities falling within the DEFINIREA PROBLEMEI competence of the national administration of Penitentiaries are in Analiza funcţiilor sistemului ad- need of management intervention in ministraţiei penitenciare din perspec- order to become effective. This tiva modului real în care acestea sunt process is even more complex as in the realizate relevă faptul că majoritatea future period, both in the short-term as activităţilor aflate în competenţa Ad- well as medium-term and long-term ministraţiei Naţionale a Penitenciarelor the prison administration system will au nevoie de intervenţia managemen- be subjected to the pressure of internal tului pentru a deveni eficiente. Acest and external factors. proces este cu atât mai complex cu cât In regard to the internal factors, on în perioada viitoare, atât pe termen a short term, the main pressure is scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, caused by the economic-financial sistemul administraţiei penitenciare va recession, which may have multiple fi supus presiunii unor factori interni şi effects, including increasing crime externi. rate. In this sense, the prison În ceea ce priveşte factorii interni, administration system must be pe termen scurt, principala presiune prepared to receive and ensure the este cauzată de recesiunea economico- conditions for the enforcement of financiară care poate avea multiple imprisonment sentences on persons efecte, inclusiv creşterea ratei crimi- sentenced to prison, the more as an nalităţii. În acest sens, sistemul ad- expressive indicator is the crime rate, ministraţiei penitenciare trebuie să fie rising in the last period. In the longer pregătit pentru primirea şi asigurarea term, the administration of the condiţiilor de executare a pedepselor penitentiary system should be prepared privative de libertate la care sunt for receiving and providing the 100 supuse persoanele condamnate la conditions for the enforcement of închisoare, cu atât mai mult cu cât un sentences of imprisonment for indicator expresiv îl reprezintă rata Romanian citizens sentenced abroad to infracţionalităţii, în creştere în ultima execute sentences of imprisonment in perioadă. Pe termen lung, sistemul Romanian jails [3]. administraţiei penitenciare trebuie să External factors that can fie pregătit pentru primirea şi negatively influence the activity of asigurarea condiţiilor de executare a penitentiary administration system are pedepselor privative de libertate pentru related to the organizational system, as cetăţenii români condamnaţi în a whole, but also to its components. străinătate care urmează să execute Thus, the present organizational pedepsele privative de libertate în system requires, at the management penitenciarele româneşti[3]. level, a participatory management Factorii externi care pot influenţa body which includes the directors of negativ activitatea sistemului the units. In terms of General and administraţiei penitenciare ţin de sis- specific management practices of the temul organizaţional, ca tot unitar, dar penitentiary system, they cannot şi de elemente componente ale ensure a coherent system of reporting, acestuia. Astfel, sistemul organi- tracking and monitoring of decisions zaţional actual necesită, la nivelul and performance. From the managementului, un organism de organizational point of view, the management participativ care să in- general director is encumbered by the cludă şi directorii de unităţi. În ceea ce higher hierarchical weight, time and priveşte practicile manageriale energy consuming and the generale şi specifice sistemului peni- organizational subdivisions do not tenciar, acestea nu pot asigura un sis- fully comply with the uniformity tem coerent de raportare, urmărire şi principle of the group activities. Also, monitorizare a deciziilor şi perfor- an important issue is the system’s manţelor. Din punct de vedere organi- inefficiency to implement measures zatoric, directorul general este grevat included in the strategic documents. de ponderea ierarhică ridicată, con- In terms of the components of the sumatoare de timp şi energie, iar sub- organizational system, they have been diviziunile organizatorice nu respectă grouped into basic functions and în totalitate principiul omogenităţii support functions. In the category of grupării activităţilor. De asemenea, o basic functions were analyzed: social problemă importantă este ineficaci- reintegration, security, guarding and tatea sistemului în a implementa escorting, and also healthcare. In the măsuri incluse în documente strate- category of support functions were gice. included: human resources, economic- În ceea ce priveşte elementele administrative support, componente ale sistemului organi- communications, juridical, cooperation zaţional, acestea au fost grupate în and development-implementation funcţii de bază şi funcţii suport. În programs function, preventing categoria funcţiilor de bază au fost corruption and crime in the analizate reintegrarea socială, penitentiary environment, penitentiary siguranţa, paza şi escortarea şi respec- inspection and the information tiv, asistenţa medicală. În categoria technology and communications. 101 funcţiilor suport au fost analizate In what follows we will try to do a resursele umane, suportul economico- summary of the issues identified as a administrativ, comunicarea, juridicul, result of the study conducted by us, funcţia de cooperare şi elaborare-im- [4]: plementare programe, prevenirea corupţiei şi criminalităţii în mediul 1. Social reintegration penitenciar, inspecţia penitenciară şi respectiv, tehnologia informaţiei şi The analysis of the social comunicaţii. reintegration domain highlighted the În cele ce urmează vom încerca să following aspects: facem o scurtă prezentare a aspectelor a. The social reintegration domain constatate în urma studiului efectuat de disposes of the qualified staff noi, astfel [4]: available, but the number is, however, insufficient in order to increase the 1. Reintegrare socială quality of work with the persons deprived of liberty. Analiza domeniului reintegrării so- b. The attractiveness of vocational ciale a scos în evidenţă următoarele training programs is low, a cause being aspecte: the lack of a coherent reintegration a. Domeniul reintegrării sociale policy, adapted to the needs of persons dispune de personal calificat, numărul deprived of liberty and the external fiind, însă, insuficient pentru a creşte environment. calitatea lucrului cu persoanele private c. Standardization of social de libertate. reintegration domain is in an early b. Atractivitatea programelor de stage, and it is necessary to the update formare profesională este scăzută, o specific procedures, to define some cauză fiind lipsa unei politici de rein- performance system indicators as well tegrare coerente, adaptată la nevoile as some quality standards. persoanelor private de libertate şi me- d. Financial and material resources diului extern. (level of accessibility and its use) c. Standardizarea domeniului de insufficient to the development of reintegrare socială se găseşte într-un activities specific to the social stadiu incipient, fiind necesară actu- reintegration domain negatively alizarea procedurilor specifice, defini- influence the quality and quantity of rea unor indicatori de performanţă de results sistem, precum şi a unor standarde de e. Specific arrangements of calitate. education and psycho-social assistance d. Resursele materiale şi financiare are intended to prepare individuals for (nivelul de accesibilitate şi utilizare al social reintegration and are exclusively acestora) insuficiente desfăşurării ac- carried out during the execution of tivităţilor specifice domeniului reinte- custodial sentences. There isn’t an grare socială influenţează negativ organizational subdivision (but only calitatea şi cantitatea rezultatelor. persons who have such tasks) within e. Demersurile specifice de edu- the National Administration of caţie şi asistenţă psihosocială sunt Penitentiaries, which deal with the destinate pregătirii persoanelor private promotion of the image of persons de libertate în vederea reintegrării so- deprived of liberty in society and 102 cială şi sunt derulate exclusiv în peri- among employers, with the view to oada executării pedepselor privative de make the social reintegration more libertate. Nu există o subdiviziune effective. There isn’t an integrated organizatorică (ci numai persoane care policy for social reintegration, au şi astfel de atribuţii) în cadrul Ad- assumed at a national level, which ministraţiei Naţionale a Penitenciare- includes the inter-institutional lor, care să se ocupe cu promovarea responsibilities in the field of post- imaginii persoanelor private de liber- criminal assistance. tate în societate şi în rândul angaja- torilor, în vederea unei reintegrări so- 2. The safety of imprisonment ciale mai eficace. Nu există o politică integrată de reinserţie socială, asumată A broad analysis of this aspect la nivel naţional, care să includă spotlighted the following aspects that responsabilităţi interinstituţionale în should be improved: domeniul asistenţei postpenale. a. The insufficient budget does not permit the development of a 2. Siguranţa deţinerii sustainable system of penitentiary administration according to the laws O privire amplă asupra acestui as- regarding arrangements for the pect a reliefat următorele aspecte care enforcement of sentences of ar trebui îmbunătăţite: imprisonment. a. Bugetul insuficient nu permite b. The safety system, security and dezvoltarea sustenabilă a sistemului escort disposes of obsolete material administraţiei penitenciare potrivit resources which cannot guarantee the legislaţiei actuale privind regimurile secure detention of all persons de executare a pedepselor privative de deprived of liberty and at the same libertate. time putting in danger the lives of the b. Sistemul de siguranţă, pază şi es- system’s staff, but also the population cortare dispune de mijloace materiale outside the penitentiary system. învechite care nu pot garanta siguranţa c. The detention conditions remain detenţiei pentru toate persoanele pri- precarious, with the risk of increasing vate de libertate punând, în acelaşi the number of persons deprived of timp, în pericol, viaţa personalului din liberty with diseases acquired during sistem, dar şi a populaţiei din afara the period of detention or even the risk sistemului penitenciar. of triggering outbreaks. c. Condiţiile de detenţie rămân d. The rules and instructions precare, existând riscul creşterii relating to imprisonment safety are not numărului de persoane private de always accompanied by a rigorous libertate cu afecţiuni dobândite în tim- control, a proof being the high number pul perioadei de detenţie sau chiar al of prohibited objects/ substances declanşării unor epidemii. introduced into prisons. It is necessary d. Normele şi instrucţiunile privind to adapt the rules on safe detention siguranţa deţinerii nu sunt însoţite according to the facts. întotdeauna de un control riguros, dovadă fiind numărul mare de 3. Healthcare diagnostic obiecte/substanţe interzise introduse în spaţiile de deţinere. Este necesară The document The diagnostic 103 adaptarea continuă a normelor privind analysis of the penitentiary system siguranţa deţinerii în funcţie de situaţia which stood at the basis of this study de fapt. outlined the following aspects specific to the medical field: 3. Asistenţă medicală a. The medical personnel with higher education are insufficient in Documentul Analiza diagnostic a relation to the number of persons sistemului penitenciar care a stat la deprived of their liberty, in baza elaborării prezentului studiu a circumstances where the appropriate reliefat următoarele aspecte specifice medical standards recommend 30 domeniului medical: consultations a day. In the prison a. Personalul medical cu studii su- medical system there are situations perioare este insuficient în raport cu where a health professional with numărul persoanelor private de liber- higher education has 500 inmates, with tate, în condiţiile în care standardele over 100 consultations per day for a medicale recomandă 30 de consultaţii health professional. pe zi, în sistemul medical penitenciar b. The budget funds allocated to existând situaţii de un cadru medical the prison medical system, other than cu studii superioare la 500 deţinuţi, cu the personnel salaries, do not cover the peste 100 de consultaţii pe zi pentru un requirements for equipping surgeries cadru medical. according to the standards imposed by b. Fondurile bugetare alocate sis- the Ministry of health [5]. temului medical penitenciar, altele c. The medical penitentiary system decât salariile personalului, nu acoperă does not have an explicit policy on the necesarul privind dotarea cabinetelor matter, in the medium term, and is not medicale conform standardelor impuse accompanied by system indicators de Ministerul Sănătăţii[5]. which measure the results and c. Sistemul medical penitenciar nu substantiate the opportune dispune de o politică în domeniu, ex- interventions. plicită, pe termen mediu şi însoţită de indicatori de sistem care să măsoare 4. Human resources [6] rezultatele şi să fundamenteze inter- venţiile oportune. In the field of human resources in the penitentiary system the following 4. Resurse umane [6] have been identified: a. There isn’t a strategy of human În domeniul resurselor umane din resources, in the medium term, which sistemul penitenciar au fost identifi- is being drawn up in collaboration cate următoarele: with the managers of the National a. Nu există o strategie de resurse Administration of Penitentiaries and umane pe termen mediu care să fie prison establishments. elaborată în colaborare cu managerii b. It is necessary to develop din Administraţia Naţională a Peniten- differentiated performance indicators ciarelor şi unităţile penitenciare. according the station’s specifics, b. Este necesară dezvoltarea unor which govern the process of evaluating indicatori de performanţă diferenţiaţi individual professional performances după specificul postului, care să stea la supported by the information and 104 baza procesului de evaluare a perfor- explanation of these indicators to the manţelor profesionale individuale personnel. susţinută de informarea şi explicarea c. It requires human resources acestor indicatori personalului. personnel training in the field of c. Se impune formarea personalului human resources policies in order to de resurse umane în domeniul switch from a day-to-day staff politicilor de resurse umane în vederea administration to a strategic trecerii de la o gestiune cotidiană a management of human resources. personalului la un management strate- d. The staff administration is not gic al resurselor umane. supported by computer applications d. Gestionarea personalului nu este that facilitate the decision susţinută de aplicaţii informatice care substantiation in a timely manner and să faciliteze fundamentarea deciziei în on the basis of reliable data. timp util şi pe baza unor date fiabile. 5. Economic-administrative 5. Economico-administrativ In the field of economic- În domeniul Economico-adminis- administrative I could observe the trativ am putut observa următoarele: following: a. Ponderea cheltuielilor de per- a. The share of personnel expenses sonal a depăşit în anii 2007 şi 2008 exceeded in the years 2007 and 2008 65% din bugetul total, în detrimentul 65% of the total budget in the cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi detriment of expenditure on goods, a celor de capital. O reechilibrare a services and capital. A rebalancing of bugetului, concomitent cu adoptarea the budget, together with the adoption unei politici financiare judicioase în of a sound financial policy in relation ceea ce priveşte bunurile şi serviciile şi to goods and services and a consistent o politică investiţională coerentă se investment policy constitute viable constituie în premise viabile de dez- premise of sustainable development of voltare durabilă a sistemului the penitentiary administration system. administraţiei penitenciare. b. The demonstrated capacity of b. Capacitatea demonstrată a Ad- the National Administration of Prisons ministraţiei Naţionale a Penitenciarelor to obtain income from the use at work de a obţine venituri din folosirea la of persons deprived of liberty is a solid muncă a persoanelor private de liber- argument to develop a distinct tate este un argument solid pentru a financial policy, but integrated into all dezvolta o politică financiară distinctă, the indicators defining the conditions dar integrată în ansamblul indicatorilor of detention of persons deprived of ce definesc condiţiile de detenţie ale liberty. persoanelor private de libertate. 6. Communication (public relations 6. Comunicare (Relaţii publice şi and Mass-media) Mass-media) From the materials studied and the Din materialele studiate cât şi din discussions with specialists from the discuţiile cu specialiştii din sistemul penitentiary system we could conclude penitenciar am putut concluziona că that the staff in the field of public 105 personalul din domeniul relaţiilor relations and communication is publice şi comunicării este insuficient insufficient and requires specialized şi necesită formare profesională de training. specialitate. 7. Information technology and 7. Tehnologia informaţiei şi comuni- communications caţii In respect to the specialized information system and În ceea ce priveşte sistemul infor- communication we can observe the matic şi de comunicaţii de specialitate fallowing: putem aminti: a. The applications that collect data a. Aplicaţiile care centralizează at the level of the National date la nivelul Administraţiei Administration of Penitentiaries are in Naţionale a Penitenciarelor sunt în small numbers, both in terms of the număr redus, atât în ceea ce priveşte support functions, and namely, the funcţiile suport, cât, mai ales, funcţiile basic functions of the system of de bază ale sistemului administraţiei penitentiary administration. This penitenciare. Această situaţie afectează situation affects the provision of data obţinerea de date şi informaţii în timp and information in real-time necessary real necesare fundamentării riguroase to rigorously ground the decisions of a deciziilor conducerii Administraţiei the National Administration of Naţionale a Penitenciarelor. Penitentiaries management. b. Domeniul IT din sistemul ad- b. The IT domain from the prison ministraţiei penitenciare nu este rigu- administration system is not rigorously ros normat prin proceduri specifice regulated through their own specific proprii aplicaţiilor informatice. computer applications procedures. c. Ponderea posturilor vacante din c. The share of vacancies in the domeniul IT este de 40%. Această field IT is of 40%. This lack of staff lipsă de personal poate afecta, în ul- may ultimately affect the transmission timă instanţă, transmiterea datelor şi of data and information in a timely informaţiilor în timp util şi astfel, pro- manner and thus, the decision-making cesul decizional. process.

8. Cooperare şi programe 8. Cooperation and programs

Din studiul activităţilor s-au relevat The activities’ study pointed out următoarele aspecte cu care se con- that, the cooperation and programs fruntă Serviciul Cooperare şi pro- service was faced with the following grame: issues: a. Personalul serviciului, chiar dacă a. The personnel of the service, insuficient, este motivat, pregătit şi even if insufficient, is motivated, eficient în ceea ce priveşte atragerea prepared, and efficient in terms of de fonduri cu finanţare externă. Trans- attracting funds with external funding. ferul de abilităţi la nivelul unităţilor The transfer of skills at the level of penitenciare poate spori volumul fon- penitentiary units can increase the durilor cu finanţare externă atrase în volume of attracted funds with foreign sistem. funding in the system. 106

b. Resursele financiare destinate b. The financial resources for the organizării de evenimente inter- organization of international events are naţionale sunt limitate fapt ce îngreu- limited and this hampers the nează introducere în sistemul introduction of specific skills in the administraţie penitenciare de abilităţi prisons’ system administration. specifice. c. The issues of organizational and c.Aspectele de natură organiza- logistical nature (missing space, torică şi logistică (lipsă spaţiu, lipsă lacking means of transport for mijloace de transport pentru protocol protocol, etc.) affect the efficiency and etc.) afectează eficienţa şi eficacitatea effectiveness of the work. muncii. 9. The Legal Department 9. Juridic Regarding the problems the legal În ceea ce priveşte problemele cu department is faced with, the care se confruntă compartimentul ju- following were noted: ridic, au fost constatate următoarele: a. Draft normative acts at the level a. Proiectele de acte normative of legal service are not accompanied elaborate la nivelul serviciului juridic by documents of public nu sunt însoţite de documente de policy/analyses of impact from which politică publică/analize de impact din it results the necessity of adoption of care să rezulte însăşi necesitatea those projects. adoptării acelor proiecte. b. The current level of consultation b. Nivelul actual de consultare a of the interested factors can be factorilor interesaţi poate fi improved by creating new channels of îmbunătăţit prin crearea de noi canale internal and external communication. de comunicare externă şi internă. 10. The prevention of crime and terrorism in the 10. Prevenirea criminalităţii şi penitentiary environment [7] terorismului în mediul penitenciar [7] The domain of prevention of crime and terrorism in the prison Domeniul prevenirii criminalităţii environment is experiencing the şi terorismului în mediul penitenciar se following issues: confruntă cu următoarele probleme: a. There isn’t an explicit policy to a. Nu există o politică explicită de prevent crime and corruption at the prevenire a criminalităţii şi corupţiei la level of the penitentiary system. nivelul sistemului penitenciar. b. During the analysis period, b. În perioada analizată, nu au fost programs for the prevention of crime elaborate programe de prevenire a and terrorism in the prison criminalităţii şi terorismului în mediul environment have not been drawn up. penitenciar. c. Funds intended for the c. Fondurile destinate pregătirii preparation of specialized personnel personalului de specialitate sunt insu- are insufficient in relation to the ficiente în raport cu numărul de per- personnel numbers at a national level sonal la nivel naţional şi nevoile de and training needs. formare. d. There isn’t a structure within the 107

d. Nu există o structură în cadrul Directorate for the Prevention of Direcţiei Prevenirea Criminalităţii şi Crime and Terrorism which Terorismului care să desfăşoare exclu- exclusively pursues activities on the siv activităţi pe linia prevenirii şi com- prevention and combat of corruption. baterii corupţiei. 11. Penitentiary inspection 11. Inspecţia penitenciară From the document The diagnostic Din documentul Analiza diagnostic analysis of the penitentiary system [8] a sistemului penitenciar [8] se the following conclusions can be desprind următoarele concluzii: drawn up: a. Lipsa personalului face dificilă a. The lack of staff makes it derularea de controale tematice, în difficult to conduct thematic controls, condiţiile în care inspecţiile generale while the general scheduled programate au prioritate. Acest lucru inspections have priority. This may poate împiedica descoperirea acelor prevent the discovery of those detailed deficienţe de detaliu ale domeniului deficiencies of the controlled domain. controlat. b. There is an early form of a b. Există o formă incipientă a unui unitary system for reporting the stage sistem unitar de raportare a stadiului of implementation of the measures laid implementării măsurilor dispuse în out following the checks, to the urma efectuării controalelor, către management of the National conducerea Administraţiei Naţionale a Administration of Penitentiaries. It is Penitenciarelor. Este importantă important to improve them and make îmbunătăţirea acestuia şi perma- their application permanent in order to nentizarea aplicării lui în vederea fa- facilitate the intervention of decision- cilitării intervenţiei factorilor makers from the central level in a decizionali de la nivel central în timp timely manner. util. c. The methodological-managerial c. Instrumentarul metodologico- tools specific for the control activity managerial specific activităţii de con- are not disseminated in all penitentiary trol nu este diseminat şi la nivelul tu- establishments. Knowing them by the turor unităţilor penitenciare. directors of penitentiary units would Cunoaşterea acestuia de către directo- help to more easily follow the work rii unităţilor penitenciare ar contribui conducted to ensure the compliance of la urmărirea mai facilă, de către the lead activities. aceştia, a asigurării conformităţii ac- d. It has not been identified a tivităţii conduse. global system of indicators enabling d. Nu a fost identificat un sistem de the comparison of an activity with an indicatori globali de sistem care să objective reporting base. permită compararea activităţii cu o bază obiectivă de raportare. CONCLUSIONS

CONCLUZII ŞI PROPUNERI In closing we can affirm that the National Administration of În încheiere putem afirma că Penitentiaries in Romania, important Administraţia Naţională a Peniten- part of the system of national security, 108 ciarelor din România, parte importantă public order and national defense, with a sistemului naţional de siguranţă, specific tasks concerning the ordine publică şi apărare naţională, cu conditions of detention of persons atribuţii specifice privind asigurarea deprived of liberty, was able to fulfill condiţiilor de deţinere a persoanelor the goals set through efficient use of private de libertate, a reuşit să-şi the resources they had available in îndeplinească obiectivele stabilite, tough economic conditions caused by printr-o utilizare eficientă a resurselor the global financial crisis. In these pe care le-a avut la dispoziţie în con- circumstances, it was intended to diţiile economice dificile cauzate ensure the priority of rights of persons de criza financiară mondială. În aceste deprived of liberty. In this respect condiţii, s-a avut în vedere asigurarea special efforts are needed, concerted cu prioritate a drepturilor persoanelor and sustained by the workers in order private de libertate, fiind necesare to find the resources necessary to meet eforturi deosebite, conjugate şi the requirements imposed by the susţinute din partea lucrătorilor, pentru legislation. The results obtained as a a găsi mijloacele necesare satisfacerii result of the activities carried out have exigenţelor impuse în special de been appreciated as being good, given legislaţie. Rezultatele obţinute ca ur- that the lack of staff and insufficient mare a activităţilor desfăşurate au fost material resources have not prevented apreciate ca fiind bune, în condiţiile în compliance with the established care lipsa de personal şi targets. In the context of under funding resursele materiale insuficiente nu au of the penitentiary system, situation împiedicat aducerea la îndeplinire a which unfortunately persists for obiectivelor stabilite. În contextul sub- several years, and also being finanţării sistemului penitenciar, situ- disadvantaged by the integral non- aţie care persistă, din păcate, de câţiva recovery of salary losses, through the ani buni, fiind defavorizaţi şi de nere- maximum exigency manifested when cuperarea integrală a pierderilor managing the budgetary allocations, salariale, prin exigenţa maximă mani- the completion of the outlined tasks festată în gestionarea alocaţiilor bu- was determined by the manner in getare, îndeplinirea misiunilor trasate a which the management team fost determinată de modul în care understood to carry out its duties. As a echipa managerială a înţeles să-şi conclusion of those presented, we can îndeplinească atribuţiile. Ca o con- affirm that the objectives were largely cluzie a celor prezentate, putem afirma met through the involvement of the că obiectivele au fost în mare măsură staff in all sectors of activity, which îndeplinite prin implicarea personalu- with responsibility and lui din toate sectoarele de activitate, professionalism was able to care cu răspundere şi profesionalism a compensate for the drawbacks which reuşit să compenseze neajunsurile cu the unity has encountered. Also we care unitatea s-a confruntat. De ase- consider that in the future we will be menea considerăm că pe viitor vom able to achieve a broader picture of reuşi să realizăm o imagine mai amplă this system and we will be able to a acestui sistem şi ne vom putea aduce contribute to the improvement of the contribuţia la îmbunătăţirea sistemului penitentiary system administration. administrativ penitenciar. 109

Referinţe bibliografice References:

[1]http://www.penitenciarulbacau.ro/?q=node/9 [1]http://www.penitenciarulbacau.ro/?q=node/9 [2] http://www.anp-just.ro/legislatie [2] http://www.anp-just.ro/legislatie [3]http://www.cpt.coe.int/documents/rom/2011 [3]http://www.cpt.coe.int/documents/rom/2011 -32-inf-fra-annexe2.pdf -32-inf-fra-annexe2.pdf [4] http://www.scribd.com/doc/71407583/Ord- [4] http://www.scribd.com/doc/71407583/Ord- MJ-nr-2206-C-2011-Coordonare- MJ-nr-2206-C-2011-Coordonare-di- direc%C5%A3ii-servicii- rec%C5%A3ii-servicii- unit%C4%83%C5%A3i-subordonate-MJ unit%C4%83%C5%A3i-subordonate-MJ [5]http://www.scribd.com/doc/70762900/Rapor [5] http://www.scribd.com/doc/70762900/Raport- t-SSM-ANP SSM-ANP [6]http://www.scribd.com/doc/68450164/Infor [6]http://www.scribd.com/doc/68450164/Informare- mare-ANP-reorganizare ANP-reorganizare [7]http://www.scribd.com/doc/66040798/Proie [7] http://www.scribd.com/doc/66040798/Proiect- ct-ANP-protectie-personal ANP-protectie-personal [8]http://www.scribd.com/doc/12400841/Anali [8] http://www.scribd.com/doc/12400841/Analiza- za-Diagnostic-ANP Diagnostic-ANP

110

Delimitarea Clauzei Penale Separation of the Penalties de Alte Instuţii Similare Clause from ther Similar Institutions Florin LUDUŞAN Doctorand, Universitatea Florin LUDUŞAN Titu Maiorescu Ph.D Student, Titu Maiorescu Nazna, România University [email protected] Nazna, Romania [email protected]

Abstract: Abstract:

Partenerii contractuali au facultatea sa The counterparties have the right to stipuleze in contract orice clauza stipulate in the contract any contractual contractuala ce nu contravine ordinii clause that is not contrary to public policy publice sau bunelor moravuri. Prin or morality. By the provisions contained in clauzele stipulate in contract, partile the contract, the parties define the rights definesc drepturile si obligatiile generate and obligations arising from that contract, de acel contract, in favoarea si respectiv and the tasks for each of them. Thus, sarcina fiecareia dintre ele. Astfel, clauza contractual clause is a stipulation included contractuala este o stipulatie inclusa de by the parties in the name of the principle parti, in virtutea principiului libertatii of conventions' freedom. conventiilor. One of the most important contractual Una dintre cele mai importante clauze clauses is the penalty, by which the parties contractuale este si clauza penala, clauza to the main contract determine in advance prin care partile contractului principal the extent of the damages to be paid by the determina anticipat intinderea daunelor- debtor to the creditor in case of non- interese ce urmeaza a fi platite de debitor, performance, defective or late creditorului, in caz de neexecutare, performance of the benefit undertaken. executare defectuoasa ori cu intarziere a Our study aims to study penalty clause prestatiei la care s-a indatorat. against other contractual clauses such as Studiul nostru isi propune sa pledge clause, forfeiture clause, clauses priveasca comparativ clauza penala si alte limiting liability, force majeure clause. clauze contractuale, precum: clauza de The objectives of the study “Delineation dezicere, clauzele limitative de of penalty clause and other contractual raspundere, clauza de forta majora. clauses”are to increase the interest of the Obiectivele studiului „Delimitarea contracting parties to the usefulness of the clauzei penale de alte clauze penalty clause. The creditor who benefits contractuale”este de a creste interesul on the penalty clause is exempt of the partilor contractuale fata de utilitatea obligation to prove the damage suffered clauzei penale. Creditorul care beneficiaza because of a voluntary default of main de clauza penala este scutit de obligatia de obligation by the debtor. Parties are, a face dovada prejudiciului suferit din therefore, free of any evidence regarding faptul neexecutarii voluntare a obligatiei the existence and extent of the damage and principale de catre debitor. Partile asadar, consequently, the amount of damage owed sunt scutite de orice proba cu privire la by the debtor. existenta si intinderea prejudiciului si implicit a cuantumului daunelor-interese Keywords: penalty clause, contractual clauses, public policy, principle of 111 datorate de debitor. conventions

Cuvinte cheie: clauza penale, clauze contractuale, ordine publica, principiile 1. PENALTIES CLAUSE AND conventiilor MORTGAGE The mortgage agreement is the 1. CLAUZA PENALĂ ŞI GAJUL agreement based on which the debtor or a third party hands out movable Contractul de gaj este contractul assets, tangible or intangible, to the în temeiul căruia debitorul sau o terţă creditor or a third party, in order to persoană remite creditorului sau unui guarantee the fulfillment of an terţ un bun mobil, corporal sau obligation. [1] The older regulation, incorporal, în vederea garantării respectively the Civil Code of 1864, executării unei obligaţii. [1] În vechea defined the mortgage agreement as reglementare, respectiv Codul civil din follows: „The pawn is an agreement 1864, contractul de gaj era definit by which the debtor gives movable astfel: „Amanetul este un contract prin assets to the creditor to assure the debt care datornicul remite creditorului sau (art. 1685)”. un lucru mobil spre siguranţa datoriei According to the new regulation, (art. 1685). article 2480 of the new Civil Code, the Potrivit noii reglementări, art. object of the pawn may be tangible 2480 din Noul Cod civil, gajul poate movable assets or negotiable titles avea ca obiect bunuri mobile corporale issued in a materialized form. sau titluri negociabile emise în formă As related to the object of the materializată. penalties clause, article 1538 În ceea ce priveşte obiectul paragraph (1) of the new Civil Code clauzei penale, art. 1538 alin. (1) din provides that „The penalties clause is Noul Cod civil prevede: „Clauza the one according to which the parties penală este aceea prin care părţile stipulate that the debtor is committed stipulează că debitorul se obligă la o to a specific service in the case of anumită prestaţie în cazul neexecutării failure to fulfill the main obligaţiei principale.”Această prestaţie obligation.”This service may consist of poate să constea într-o sumă de bani money or assets. [2] sau alte bunuri. [2] The first distinction between the O primă deosebire dintre clauza penalties clause and the mortgage penală şi gaj este aceea potrivit căreia, clause is that according to which, in în cazul clauzei penale, lucrul asupra the case of the penalties clause, the căruia s-a convenit ca obiect al asset agreed to be the object of this acesteia rămâne în posesia debitorului, clause remains in the possession of the în timp ce gajul este, de regulă, cu debtor, while, usually, the mortgage deposedare. Astfel, potrivit art. 2481 involves expropriation. Thus, din Noul Cod civil: „Gajul se according to article 2481 of the new constituie prin remiterea bunului sau Civil Code, „The mortgage is made by titlului către creditor sau, după caz, handing out the asset or title to the prin păstrarea acestuia de către creditor or, as the case may be, by creditor, cu consimţământul keeping it by the creditor, with the debitorului, în scopul garantării consent of the debtor, in order to 112 creanţei.”Aşadar, contractul de gaj guarantee the receivables”. Therefore, rămâne un contract real, constituirea sa the mortgage agreement is a real având loc la momentul remiterii agreement, as it is made upon the bunului sau titlului către creditor, ori, handing out of the asset or title to the atunci când creditorul îl avea în creditor, or when the creditor posesie, prin păstrarea acestuia în possessed it by keeping it in order to scopul garantării obligaţiei. [3] guarantee the obligation. [3] Creditorul gajist este un posesor The pledgee is a temporary owner precar al bunului dat în gaj născându- of the asset mortgaged, who has three se în favoarea sa trei drepturi: dreptul rights: the right to own the asset, the de a deţine bunul, dreptul de right to claim the mortgaged asset revendicare de la terţi a bunului gajat from third parties and the preference şi dreptul de preferinţă. [4] right. [4] Art. 2483 şi art. 2484 din Noul Cod Article 2483 and article 2484 of the civil consacră expres dreptul Civil Code expressly devotes the right creditorului gajist de a deţine bunul of the pledgee to have the mortgaged gajat. [5] asset. [5] Dreptul de a revendica bunul de The right to claim the asset from la terţi (prerogativa urmăririi bunului third parties (the prerogative of gajat) este de asemenea consacrat în pursuing the mortgaged asset) is also art. 2486 din Noul Cod civil potrivit mentioned in article 2486 of the new căruia: „Sub rezerva regulilor Civil Code, according to which: privitoare la dobândirea proprietăţii “Subject to the rules regarding the bunurilor mobile prin posesia de bună acquisition of movable property by credinţă, creditorul gajist poate să possession in good faith, the pledgee ceara restituirea bunului de la cel care may claim the restitution of the asset îl deţine, cu excepţia cazului în care from the person who has it, except for bunul a fost preluat de un creditor the case when the asset was taken over ipotecar cu rang superior sau preluarea by a senior mortgagee or the takeover a intervenit în cadrul procedurii de occurred within the enforcement executare silită.”Aşadar, în situaţia în procedure.”So, if the property subject care bunul supus gajului nu mai este în to mortgage is not in the possession of posesia creditorului gajist, acesta va the pledgee, he may request its putea să solicite restituirea acestuia de restitution from the person who has it, la cel care-l deţine, excepţie făcând except for the situations: a) when the situaţiile: a) în care sunt îndeplinite conditions regarding the acquisition of condiţiile relative la dobândirea movable assets by possession in good bunurilor mobile prin posesia de bună- faith (articles 937 – 939 of the new credinţă (art. 937-939 din Noul Cod Civil Code) are fulfilled, b) when the civil), b) cele în care bunul a fost asset was taken over by a superior preluat de un creditor ipotecar cu rang mortgagee, c) when the takeover superior, c) cele în care preluarea a occurred within the enforcement of a intervenit în cadrul procedurii de judgment procedure. [6]Therefore, the executare silită. [6] Prerogativa pursuing prerogative consists in the urmăririi constă aşadar în posibilitatea possibility of the pledgee to claim the creditorului gajist de a pretinde restitution of the asset from any person restituirea bunului de la orice persoană who has it. 113 care l-ar deţine. The right of preference. In relation to Dreptul de preferinţă. În raport cu the unsecured creditors, the preference creditorii chirografari, dreptul de right offers the creditor the possibility preferinţă conferă creditorului of being paid prevalently from the posibilitatea de a fi plătit cu prioritate price of the pledged asset, which is din preţul bunului gajat şi ulterior then turned to good account. The valorificat. Dreptul de preferinţă preference right arises from the decurge din esenţa oricărui drept real, essence of any real right and the iar dreptul de gaj este un drept real mortgage right is an accessory real accesoriu alături de dreptul de ipotecă, right besides the mortgage right, privilegiile şi dreptul de retenţie. privileges and the right of retention. Rezultă aşadar o a doua deosebire Therefore, there is a second esenţială între clauza penală şi gaj. fundamental difference between the Creditorul obligaţiei cu clauză penală penalties clause and mortgage. The este un creditor chirografar, care vine creditor of the obligation having în concurs cu ceilalţi creditori ai penalties clause is an unsecured respectivului debitor [7], nefiind creditor concurring with the other titularul unui drept real asupra bunului creditors of the same debtor [7], not ce face obiectul clauzei penale şi being the holder of a real right over the neavând dreptul de urmărire şi dreptul property that is the subject of the de preferinţă asupra bunului. [8] Pe de penalties clause and not having the altă parte, creditorul gajist fiind pursuing right and the preference right titularul unui drept real asupra bunului on the property. [8] On the other hand, ce face obiectul contractului de gaj, the pledgee in his capacity of holder of dobândeşte cele trei prerogative, a real right over the asset that is the respectiv, dreptul de a deţine bunul, subject to the mortgage agreement, dreptul de revendicare de la terţi a acquires the three prerogatives, bunului gajat şi dreptul de preferinţă. namely, the right to own property, the A treia deosebire dintre obiectul right to claim the mortgaged assets clauzei penale şi cel al gajului constă from third parties and the right of în faptul că, în cazul gajului, obiectul preference. poate fi scos la vânzare pentru The third difference between the îndestularea creditorului sau poate fi object of the penalties clause and the trecut în proprietatea creditorului prin object of the mortgage is that, in the hotărârea instanţei de judecată. În case of mortgage, the subject may be cazul clauzei penale, mărimea reala a offered for sale for the comfort of the prejudiciului încercat de creditor nu creditor or it may be turned over to the are nici o semnificaţie. [9] creditor by court decision. In the case of the penalties clause, the actual size 2. DELIMITAREA CLAUZEI of the prejudice suffered by the PENALE DE ARVUNĂ creditor has no significance. [9]

Arvuna este reglementată în art. 2. SEPARATION OF THE 1544-1546 din noul Cod civil, în timp PENALTIES CLAUSE FROM ce în Codul civil de la 1864 era ADVANCE MONEY reglementată în cadrul contractului de vânzare cumpărare (art. 1297 si 1298). The advance money is regulated 114

Arvuna este definită de doctrină in articles 1544 – 1546 of the new ca fiind: „suma de bani pe care una din Civil Code, while the Civil Code of părţi (cumpărătorul) o dă celeilalte 1864 was regulated within the sale – părţi la încheierea unui contract sau a purchase agreement (articles 1297 and unui antecontract, urmând ca, în 1298). ipoteza nerealizării raportului juridic The doctrine defines the advance obligaţional din culpa uneia dintre money as „the amount of money părţi, partea în culpă (dacă este which one of the parties (the buyer) cumpărătorul) să piardă această sumă gives to the other party upon the în favoarea celeilalte, respectiv să o signing of an agreement or preliminary restituie îndoit (dacă cel vinovat este agreement, and in the case of failure to vânzătorul)”[10] sau „o clauză comply with the legal obligations contractuală accesorie în temeiul because of the fault of one of the căreia o parte contractantă remite parties, the party in default (if it is the celeilalte părţi la momentul încheierii buyer) loses this amount in the favor contractului o sumă de bani sau un alt of the other party, respectively it is bun fungibil, ca o garanţie a given back twice (if the seller is in îndeplinirii obligaţiilor şi uneori ca default)”[10]or „an accessory despăgubire pentru prejudiciul cauzat contractual clause according to which prin neexecutare sau prin dezicerea de a contracting party hands out to the contract.”[11] other party an amount of money or Într-o altă opinie, prin arvună se another asset as guarantee for the înţelege suma de bani, pe care o parte fulfillment of the obligations and (cumpărătorul) o plăteşte celeilalte sometimes as compensation for the părţi (vânzătorul) la momentul prejudice caused for the failure to încheierii contractului. Dacă fulfill or the termination of the cumpărătorul execută obligaţiile, suma agreement.”[11] constituind arvuna se impută asupra According to another opinion, by preţului sau dacă s-a plătit de vânzător, advance money we understand an i se restituie. Dacă contractul nu se amount of money, which a party (the execută, iar neexecutarea se datorează buyer) pays to the other party (the celui care a dat arvuna, suma plătită cu seller) upon the signing of the titlu de arvună nu i se mai restituie. În agreement. If the buyer fulfills his situaţia când, de neexecutarea obligations, the amount representing contractului este culpabilă cealaltă the advance money is deducted from parte, ea va restitui dublul sumei pe the price or if the seller pays it, it is care a primit-o drept arvună. [12] given back. If the agreement is not Arvuna funcţioneaza ca o clauză fulfilled, and the failure to fulfill it is penală, dar de care se deosebeşte prin due to the person who made the faptul că arvuna constă într-o prestaţie advance payment, the amount paid as efectivă, în timp ce în cazul clauzei advance money is not given back. In penale, suma constituind penalitatea the situation when the failure to fulfill este numai promisă. Potrivit the agreement is due to the other party, jurisprudenţei, Tribunalului Suprem, this party shall pay the double of the secţia civilă, decizia nr. 528 / 1969: amount received as advance money. „Arvuna constituie o convenţie [12]. accesorie, pe care părţile o pot încheia The advance money functions as 115

în vederea perfectării unei vânzări şi penalties clause, but it differs in that funcţionează ca o clauză penală. Ea the advance money consists of an trebuie să rezulte din manifestările actual payment, while in the case of exprese de voinţă ale părţilor, în the penalties clause, the amount sensul că au dat acest caracter sumei representing the penalty is only de bani primite la încheierea promised. According to the înţelegerii. În lipsa unei convenţii de jurisprudence of the Supreme Court, arvună, suma primită în vederea Civil Section, decision no. vânzării trebuie considerată acont, 528/1969:”The advance money adică parte din preţ care, în caz de represents an accessory convention, nerealizare a vânzării, urmează să fie which the parties may conclude in restituit”. order to finalize a selling and it În conformitate cu prevederile functions as penalties clause. It should noului Cod civil, arvuna este de două arise from the parties’ express will, feluri: namely that they gave this meaning to - confirmatorie: „(1) Dacă, la the amount of money received upon momentul încheierii contractului, o the signing of the agreement. In the parte dă celeilalte, cu titlu de arvună, o absence of an agreement for advance sumă de bani sau alte bunuri fungibile, money, the amount received for the în caz de executare, arvuna trebuie selling should be considered down imputată asupra prestaţiei datorate sau, payment, namely a part of the price dupa caz restituită. (2) Dacă partea that, in case of failure to sell, shall be care a dat arvuna nu execută obligaţia given back.” fără justificare, cealaltă parte poate Pursuant to the provisions of the declara rezoluţiunea contractului, new Civil Code, the advance money is reţinând arvuna. Atunci când of two types: neexecutarea provine de la partea care - confirmatory: „(1) If, upon the a primit arvuna, cealaltă parte poate conclusion of the agreement, a party declara rezoluţiunea contractului şi gives the other party an amount of poate cere dublul acesteia. (3) money or other assets, as advance Creditorul obligaţiei neexecutate poate money, in case of fulfillment, the însă opta pentru executare sau pentru advance money should be deducted rezoluţiunea contractului şi repararea from the amount owned or, it should prejudiciului potrivit dreptului be given back, as the case may be. (2) comun.”(art. 1544 din noul Cod civil); If the party who made the advance - penalizatoare: „Dacă în contract payment does not fulfill his obligation, este stipulat expres dreptul uneia dintre without having any justification, the părţi sau dreptul ambelor părţi de a se other party may terminate the dezice de contract, cel care denunţă agreement, keeping the advance contractul pierde arvuna dată sau, după money. When the party who receives caz, trebuie să restituie dublul celei the advance money fails to fulfill the primite”(art. 1545 noul Cod civil). agreement, the other party may Arvuna confirmatorie are rol de terminate the agreement and may ask clauză penală atât cu funcţie for the double of the advance money. reparatorie, cât şi de pedeapsă civilă (3) The creditor of the obligation not privată. Soarta juridică a arvunei fulfilled may choose for the fulfillment depinde de faptul dacă obligaţia or termination of the agreement and 116 principală este sau nu executată. repair of the prejudice according to the Astfel, în cazul executării obligaţiei common law”(article 1544 of the new principale, arvuna trebuie imputată Civil Code); asupra prestaţiei datorate sau, după - penalizing: “If the agreement caz, restituită; aşadar, în ipoteza în expressly stipulates the right of one of care prestaţia datorată a afost the parties or the right of both parties executată în întregime, cel care a to terminate the agreement, the party primit arvuna, nu o poate păstra, who terminates the agreement loses deoarece s-ar îmbogăţi fără justă the advance money, or as the case may cauză. Dacă obligaţia principală nu be, that party should give back the este executată, alin 2 al art. 1544, double of the amount received”(article deosebeşte după cum neexecutarea 1545 of the new Civil Code). ilicită este din partea celui care a dat The confirmatory advance money arvuna sau, dimpotrivă, din partea has the role of penalties clause having celui care a primit-o; în situaţia în care both reparatory function and private neexecutarea ilicită a obligaţiei civil punishment. The legal situation asumate este a părţii contractante care of the advance money depends on the a dat arvuna, cealaltă parte poate main obligation, if it is fulfilled or not. denunţa sau desface unilateral Thus, in the case the main obligation is contractul şi reţine arvuna; dimpotrivă, fulfilled, the advance money should be atunci când neexecutarea provine de la deducted from the amount owed or, as partea care a primit arvuna, dreptul de the case may be, it should be given a denunţa unilateral contractul revine back; therefore if the amount owed părţii care a dat arvuna şi, în acelaşi was fully paid, the person who timp, poate cere obligarea la restituirea received the advance money cannot dublului acesteia. Evident că, în keep it because he would get rich asemenea situaţii, arvuna are şi rol de without having a just cause. In the case clauză penală sub ambele sale the main obligation is not fulfilled, componente: pedeapsa civilă şi paragraph 2 of article 1544 reparaţie. [13] differentiates if the illicit non- Arvuna penalizatoare are rol de fulfillment is caused by the party who dezicere şi constituie preţul denunţării gave the advance money or by the unilaterale a contractului de către party who received it; in the situation partea în favoarea căreia a fost when the party who gave the advance stipulată în contract. money is guilty for the illicit non- fulfillment of the undertaken 3. CLAUZA DE DEZICERE ŞI obligation the other party may CLAUZA PENALĂ renounce or terminate unilaterally the agreement or keep the advance money; Deşi ambele se exprimă în bani, on the contrary, when the non- confuzia făcuta uneori între clauza de fulfillment is caused by the party who dezicere şi clauza penală trebuie received the advance money, the party evitată, căci în timp ce suma care who gave the advance money has the reprezintă dezicerea este un preţ al right to terminate unilaterally the exercitării unui drept (de renunţare agreement, and at the same time, he unilaterală la contract), suma ce may ask for the payment of the double reprezintă clauza penală este of this amount. It is clear that in such 117 echivalentul valoric al neexecutării în situations, the advance money has also natură a contractului, ceea ce înseamnă the role of penalties clause under its că dezicerea priveşte formarea both components: civil punishment contractului, iar clauza penală and repair. [13] executarea acestuia. În plus, dreptul de The penalizing advance money dezicere este prin definiţie conceput în has a cancellation role and it ideea de a permite aneantizarea represents the price of unilateral unilaterală a contractului de către termination of the agreement by the titularul său, pe când clauza penală a party in whose favor it was mentioned fost concepută în ideea prestabilirii in the agreement. convenţionale a daunelor ce trebuie reparate de către debitorul care nu şi-ar 3. CANCELLATION CLAUSE îndeplini din culpa sa obligaţiile AND PENALTIES CLAUSE contractuale, asigurându-se astfel executarea prin echivalent a Although both are expressed in contracului rămas în fiinţă, dacă, money, the confusion made sometimes bineînţeles, creditorul nu optează between the cancellation clause and pentru a cere executarea silită în the penalties clause should be avoided, natură. [14] because while the amount representing the cancellation is a price of exercising a right (the unilateral termination of an 4. DELIMITAREA CLAUZEI agreement), the amount representing PENALE DE CLAUZELE the penalties clause is the equivalent of LIMITATIVE DE the value of the failure to fulfill the RĂSPUNDERE agreement in kind, which means that Clauza de limitare a răspunderii the cancellation refers to the formation este o stipulaţie contractuală prin care of the agreement, and the penalties părţile stabilesc o limită maximă a clause refers to its fulfillment. In addition, the right of cancellation is by despăgubirilor la plata cărora debitorul poate fi obligat în caz de neexecutare definition designed to allow the (lato sensu) a obligaţiilor sale, chiar unilateral termination of the agreement by its owner, while the penalties clause dacă prejudiciul suferit de creditor depăşeşte respectiva limită. [15] was designed to conventionally preset În temeiul principiului libertăţii the damage to be repaired by the debtor who had not met his contract contractuale, părţile pot sa includă în contractul pe care îl încheie stipulaţii obligations, thus providing the prin care să degreveze parţial de equivalent performance of the răspundere pe debitor pentru agreement in force, though, the creditor chooses not to seek neexecutarea culpabilă de către acesta a obligaţiilor asumate. [16] enforcement in kind. [14] Convenţiile de limitare a 4. SEPARATION OF THE răspunderii nu sunt valabile dacă PENALTIES CLAUSE FROM neexecutarea obligaţiei contractuale THE LIMITATION LIABILITY este urmarea dolului debitorului şi nici CLAUSE atunci, când cuantumul extrem de redus al despăgubirilor semnifică, în The limitation liability clause is a esenţă, clauza de nerăspundere. [17]. 118

Plafonul despăgubirilor stabilit de contractual stipulation by which the părţile contractante nu trebuie să fie parties establish a maximum limit of foarte redus pentru evitarea convertirii compensation to the payment of which clauzei limitative de răspundere într-o the debtor may be required in case of clauză exoneratoare de răspundere. failure to fulfill (lato sensu) his Prin clauzele limitative de răspundere obligations, even if the prejudice se urmăreşte în fapt degrevarea suffered by the creditor exceeds this parţială a debitorului, deşi acesta este limit. [15] culpabil. According to the principle of freedom Clauzele de plafonare a of contract, the parties may include in răspunderii contractuale sunt ineficace the agreement they sign stipulations atunci când debitorul nu execută that would partially relieve the debtor contractul lato-sensu cu rea credinţă, from liability for wrongful failure to fiind vinovat de dol, adică având fulfill his obligations. [16] intenţia de a-l prejudicia pe creditor The conventions for the limitation peste plafonul care este stipulat în of liability do not apply if the failure to contract. [18] fulfill the contract obligation is the Introducerea în contract a unei result of the debtor’s willful clauze limitative de răspundere poate misrepresentation or when the să afecteze echilibrul actului, întrucât extremely low amount of creditorul este astfel privat de protecţia compensation means, in essence, the normală care îi este asigurată prin clause of release of liability. [17]The normele juridice instituite în domeniul limit of the compensations set by the răspunderii civile contractuale. În contracting parties should not be very situaţia în care debitorul nu-şi low in order to avoid the conversion of îndeplineşte, dintr-un motiv care îi este the limitation liability clause to a imputabil, angajamentele ce-i revin liability release clause. The purpose of prin contract, creditorul nu mai este the limitation liability clauses is the îndreptăţit să solicite repararea debtor’s partial release of liability, integrală a prejudiciului care i-a fost although he is in default. cauzat. Aşadar, creditorul apare, pe The limitation liability clauses are parcursul executării actului, într-o ineffective when the debtor does not pozitie de inferioritate faţa de debitorul fulfill the agreement sensu lato in bad său. [19] faith, being guilty of willful Avantajele includerii clauzelor misrepresentation, meaning with intent limitative de răspundere în contracte to harm the creditor over the limit pot fi multiple. Astfel, pot fi stimulate stipulated in the agreement. [18] inovaţiile şi progresul tehnic, preţurile The introduction of a limitation serviciilor şi mărfurilor pot fi reduse, liability clause in the agreement may debitorul se poate asigura pentru affect the balance of the instrument, as producerea unor riscuri, intrucât the creditor is deprived of the normal costurile asigurării devin mai protection which is available through suportabile. legal standards established in the field of contractual civil liability. If the debtor fails to comply with his

commitments under the contract, because of his fault, the creditor is no 119

4.1. Asemănările dintre clauza longer entitled to seek full penală şi clauzele limitative de compensation for the damage caused. răspundere. Thus, the creditor is inferior to the debtor, during fulfillment of the O prima asemanare dintre clauza agreement. [19] penală şi clauzele limitative de The benefits of including the răspundere constă în faptul că, în liability limitation clauses in ambele cazuri, dezdăunarea nu poate agreements may be multiple. Thus, depăşi valoarea maximă convenită de innovations and technical progress părţi, dacă în cazul clauzei penale may be stimulated, the prices of părţile nu au stabilit astfel. [20] Atât services and goods may be reduced, clauza penală cât şi clauzele limitative the debtor may be ensured against de răspundere sunt admise în risks, as insurance costs become more principiu, cele din urmă doar cu affordable. condiţia să nu reprezinte o „invitaţie la delăsare şi la neglijenţă.”[21]. 4.1.Similarities between the Clauzele limitative de răspundere au penalties clause and the ca obiect predeterminarea plafonului limitation liability clauses. daunelor-interese, iar clauzele penale au ca obiect tot predeterminarea The first similarity between the daunelor-interese, însă la o valoare cât penalties clause and the limitation mai apropiată de cea a prejudiciului liability clauses is that in both cases, previzibil. the compensation cannot exceed the maximum value agreed by the parties, 4.2. Deosebirile dintre clauza if in the case of the penalties clause the penală şi clauzele limitative de parties have not established this. [20] răspundere Both the penalties clause and

limitation liability clauses are accepted În literatura de specialitate [22] au in principle, the latter if they do not fost enumerate criteriile care ar putea represent an "invitation to neglect and fi luate în considerare la delimitarea negligence”. [21] Limitation liability celor două tipuri de clauze. Astfel, clauses concern the predetermination clauzele limitative de răspundere nu au of the limit of the damages and the caracter cominatoriu, în timp ce clauza penalties clauses concern the penală are un asemenea caracter. predetermination of damages, but for a Clauzele limitative de răspundere value as close as possible to the sunt stipulate în interesul debitorului, foreseeable damage. pe când clauza penală este stipulată în interesul creditorului. În prezenţa unei clauze limitative 4.2. Differences between the de răspundere, instanţa trebuie să penalties clause and limitation evalueze prejudiciul, urmând să oblige liability clauses la plata daunelor-interese stipulate ca limită maximă în contract, chiar dacă The specialty literature [22] listed valoarea prejudiciului produs în mod the criteria that should be considered efectiv este mai mare decât această for the separation of the two types of valoare. clauses. Thus, the limitation liability În prezenţa unei clase penale, clauses do not have comminatory 120 instanţa este scutită însă de “travaliul character, while the penalties clause evaluării”prejudiciului, deoarece has such character. tocmai caracterul forfetar al acestei Limitation liability clauses are clauze se opune evaluării reale a provided in the interest of the debtor, pagubei, instanţa urmând să oblige while the penalties clause is stipulated debitorul doar la plata sumei in the interest of the creditor. predeterminate prin clauza penală. If there is a limitation liability clause, the court has to assess the damage and 5. DELIMITAREA CLAUZEI to require the payment of the damages PENALE DE CLAUZA DE stipulated in the contract as maximum FORŢA MAJORĂ limit, even if the value of the damage actually caused is greater than this Potrivit art. 1351 alin. 1 din noul value. Cod civil, “Dacă legea nu prevede If there is a penalties class, the court is altfel sau părţile nu convin contrariul, free of the "labor of evaluating the răspunderea este înlăturată atunci când damage", as the lump nature of this prejudiciul este cauzat de forţa majoră clause opposes the real assessment of sau de caz fortuit.”Alineatul 2 al the damage, and the court shall order aceluiaşi articol arată că: “Forţa the debtor to pay only the amount majoră este orice eveniment extern, predetermined in the penalties clause. imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.” 5. SEPARATION OF THE Potrivit prof. Mihail Elisecu “Forţa PENALTIES CLAUSE OF THE majoră este un eveniment imprevizibil, FORCE MAJEURE CLAUSE extern şi care nu poate fi imputat unei greşeli a celui chemat să According to article 1351 paragraph 1 răspundă.”[23]. Se admite, în general, of the new Civil Code, “If the law că forţa majoră constă în evenimente provides otherwise or the parties do naturale care ies din sfera de activitate not agree the contrary, the liability is a debitorului, evenimente precum: removed when the damage is caused cutremurele, inundaţiile, starea de by force majeure or unforeseeable război, etc.”[24] circumstances.”Paragraph 2 of the În general, contractele pot conţine same article states that “Force majeure clauze care tratează într-un mod mai is any external, unpredictable, mult sau mai puţin specific maniera în absolutely invincible and inevitable care părţile înţeleg să acţioneze ori să event.” fie obligate sau îndreptăţite la a face, a According to Professor Michael nu face sau a da ceva în situaţii Eliescu "Force majeure is an excepţionale, precum în caz de forţă unforeseeable, external event, which majoră. Aşa cum se cunoaşte, cannot be attributed to the fault of the debitorul nu va fi răspunzător pentru person called to respond.”[23]It is neexecutarea din pricina forţei majore, generally admitted that force majeure însă această regulă poate fi modificată consists of natural events that go convenţional, iar debitorul să îşi asume beyond the activity of the debtor de o manieră generală sau într-o events such as earthquakes, floods, măsură precisă consecinţele juridice state of war, etc.”[24] ale acestui eveniment. [25] In general, agreements may include

121

În doctrina juridică, [26] au fost clauses dealing more or less caracterizate clauzele de forţă majoră specifically the manner the parties astfel: agree to act or be obliged or entitled to a) dacă o parte invocă clauza de forţă do, not do or give something in majoră, urmăreşte justificarea exceptional circumstances, as in the neexecutării prestaţiilor sale; case of force majeure. As we already b) de cele mai multe ori în clauzele de know, the debtor shall not be liable for forţă majoră se regăseşte descrierea the failure to fulfill the agreement conceptului de forţă majoră însoţită de because of the force majeure situation, o listă neexhaustivă a evenimentelor but this rule may be amended susceptibile să antreneze aplicarea conventionally, and the debtor may clauzei. De regulă, aceste evenimente generally or precisely assume or the sunt legate de războaie, de cataclisme legal consequences of this event. [25] naturale, de actele guvernamentale, de The legal doctrine [26]defined the greve sau de alte conflicte de ordin force majeure clauses as follows: social şi de bulversările economice; a) if one party invokes the force c) clauzele de forţă majoră se aplică în majeure clause, he pursues the principiu oricărui eveniment a cărui justification of the failure to fulfill his survenire este susceptibilă să tulbure services; executarea contractului; b) most often, the force majeure d) în ceea ce priveşte momentul clauses mention the description of the survenirii evenimentului perturbator, force majeure accompanied by an logica unei clauze de forţă majoră, incomplete list of the events care vizează faza executării susceptible of involving the contractului, este de a se aplica application of the clause. Usually, evenimentelor care survin după these events are related to wars, încheierea contractului. Includerea natural events, governmental acts, unor evenimente care existau deja în strikes or other social conflicts or momentul încheierii contractului economic difficulties; rămâne controversată. c) on principle, the force majeure e) cea mai mare parte a clauzelor de clauses apply to any event whose forţă majoră cer, în egală masură, ca occurrence is susceptible to affect the survenirea evenimentului perturbator fulfillment of the agreement; să fie imprevizibilă în momentul d) as related to the moment of încheierii contractului. occurrence of the disturbing event, the f) clauzele de forţă majoră impun logic of a force majeure clause, which exterioritatea evenimentului faţă de refers to the fulfillment of the partea lezată ca o condiţie pentru agreement, is to apply to the events aplicarea lor. occurring after the signing of the g) clauzele de forţă majoră cer ca agreement. The introduction of certain partea afectată de evenimentul events that were present upon the perturbator să-şi notifice contractantul signing of the agreement is despre survenirea acestui eveniment, controversial. efectele pe care le va avea asupra e) most of the force majeure clauses executării contractului şi despre equally require that the occurrence of intenţia lui de a face să se aplice the disturbing event should be clauza de forţa majoră. Condiţiile de unpredictable upon the signing of the 122 formă şi de fond ale acestei obligaţii agreement. variază considerabil în practică. f) the force majeure clauses require Clauzele de forţă majoră cele mai that the event be exterior as related to simple nu prevăd decât o obligaţie the damaged party, as a condition for generală de informare. Alte clauze de its application. forţă majoră stipuleaza forma, g) the force majeure clauses require termenul şi conţinutul notificării. that the party damaged by the Existenţa legăturii dintre clauza disturbing event should notify the penală şi clauza de forţă majoră este other party about the occurrence of vădită, întrucât în funcţie de this event, the effects on the evenimentele care sunt catalogate ca fulfillment of the agreement and about fiind de forţă majoră, incluse de părţi his intention to apply the force în contractul lor, se stabileşte dacă majeure clause. The form and debitorul va fi exonerat de răspundere background conditions of this sau va trebui să-şi execute obligaţiile obligation vary considerably in asumate, suportând totodata şi practice. The most simple force penalitaţile datorate executării majeure clauses provide only a obligaţiilor cu întârziere. [27] general obligation of information. Se pot reţine aşadar două deosebiri Other force majeure clauses stipulate de esenţă între clauza penală şi clauza the form, period and content of the de forţă majoră. notification. 1) Clauza penală este convenţia prin The connection between the penalties care părţile contractuale determină clause and the force majeure clause is anticipat penalitatea ce urmează a fi clear, as according to the events that plătită de debitor în caz de are listed as being force majeure cases, neexecutare, executare defectuoasă ori included by the parties in their executare cu întârziere a obligaţiei agreements, it is established if the contractuale, în timp ce clauza de debtor is exonerated of liability or if he forţă majoră exonereaza debitorul has to fulfill the obligations contractual de executarea obligaţiei, în undertaken, covering the penalties cazul apariţiei evenimentului owed for the late fulfillment of the neprevăzut. obligations. [27] 2) Clauza penală presupune Therefore, we may mention two constatarea de către creditor a essential differences between the neîndeplinirii obligaţiei contractuale, penalties clause and the force majeure în acest caz proba nefiind necesară, în clause. timp ce aplicarea clauzei de forţă 1) The penalties clause is the majoră are la bază proba făcută de convention by which the parties debitor, prin care demonstrează determine in advance the penalty to imposibilitatea executării obligaţiilor be paid by the debtor in case of prevăzute în contract, datorită apariţiei failure to fulfill, defective fulfillment obstacolului imprevizibil şi or late fulfillment of the contract insurmontabil. [28] obligation, while the force majeure clause exonerates the debtor of the Acknowledgments: Lucrarea a fulfillment of the obligation in the fost publicată prin intermediul case an unpredicted event occurs. proiectelor POSDRU/107/1.5/S/77082 123

Burse Doctorale de Pregătire 2) The penalties clause involves that Ecoeconomică şi Bioeconomică the creditor finds that the contract Complexă pentru Siguranţa şi obligation has not been fulfilled, in Securitatea Alimentelor şi Furajelor this case, the proof not being din Ecosisteme Antropice. necessary, while the application of the force majeure clause is based on Referinţe bibliografice the proof made by the debtor, by which he demonstrates the [1] M.N.Costin, C.M.Costin, Dictionar de impossibility of fulfilling the drept civil de la A la Z, editia a 2-a, obligations provided for in the Editura Hamangiu, Bucuresti 2007, pag. agreement, because of the 487. occurrence of the unpredictable and [2] I. Adam, Drept civil. Obligatiile. insurmountable obstacle. [28] Contractul. Editura C.H.Beck, Bucuresti 2011, pag. 709. Acknowledgments. This work was [3] Instrumente juridice, Noul Cod civil, cofinanced from the European Social Note, Corelatii, Explicatii, Editura C.H. Fund through Sectoral Operational Beck , Bucuresti 2011, pag. 886. Programe Human Resources [4] A.M. Gaina, Garantiile reale mobiliare de executare a obligatiilor civile si Development 2007-2013, project comerciale, Editura Universul Juridic, number POSDRU/ CPP107/DMI Bucuresti 2010, pag. 63. 1.5/S/77082, “Doctoral Scholarships [5] Articolul 2483 din noul Cod civil. for eco-economy and bio-economic [6] Instrumente juridice, Noul Cod civil, complex training to ensure the food Note, Corelatii, Explicatii, Editura C.H. and feed safety and security of Beck, Bucuresti 2011, pag. 887. anthropogenic ecosystems" [7] S. Angheni, Clauza penala in dreptul civil si comercial, Oscar Print Publishing References House, Bucharest 1996, pag. 16. [8] I. Adam, Drept civil. Obligatiile. [1] M.N.Costin, C.M.Costin, Dictionar de Contractul. Editura C.H.Beck, Bucuresti drept civil de la A la Z, editia a 2-a, 2011, pag. 71 Hamangiu Publishing House, Bucharest [9] S. Angheni, Clauza penala in dreptul 2007, pag. 487. civil si comercial, Editura Oscar Print [2] I. Adam, Drept civil. Obligatiile. Bucuresti 1996, pag. 16. Contractul. C.H.Beck Publishing House, [10] M.N. Costin, C.M. Costin, Dictionar Bucharest 2011, pag. 709. de drept civil de la A la Z, editia a 2-a, [3] Instrumente juridice, Noul Cod civil, Editura Hamangiu, Bucuresti 2007, pag. Note, Corelatii, Explicatii, C.H. Beck 57. Publishing House, Bucharest 2011, pag. [11] J. Kocsis, D. Chirica, citati de L. Pop 886. in Tabloul general al raspunderii civile in [4] A.M. Gaina, Garantiile reale mobiliare textele noului Cod civil, Revista romana de executare a obligatiilor civile si de drept privat nr. 1 / 2010, pag. 226. comerciale, Universul Juridic Publishing [12] S. Angheni, op.cit., pag. 17. House, Bucharest 2010, pag. 63. [13] L. Pop, in Tabloul general al [5] Article 2483 of the new Civil Code raspunderii civile in textele noului Cod provides that: “The possession of the asset civil, Revista romana de drept privat nr. 1 / by the pledgee should be public and clear. 2010, pag. 226-227. When the third parties are made believe [14]D. Chirica, Tratat de drept civil. that the debtor has the asset, the mortgage Contracte speciale. Volumul I. Vanzarea si cannot be opposed to them”, and article schimbul, Editura C.H Beck, Bucuresti 2484 of the new Civil Code provides that 124

2008, pag. 367. “With the consent of his debtor, the [15]M.N. Costin, C.M. Costin, Dictionar creditor may exercise the retention through de drept civil de la A la Z, editia a 2-a, a third party, but the ownership exercised Editura Hamangiu, Bucuresti 2007, pag. by him assures the opposable character of 161. the mortgage only when he has received [16] O. Capatana, B. Stefanescu, Tratat de the mortgage document.” drept al comertului international, Vol I si [6] Instrumente juridice, Noul Cod civil, II, Editura Academiei, Bucuresti Note, Corelatii, Explicatii, C.H. Beck 1985/1987, pag. 63-65. Publishing House, Bucharest 2011, pag. [17] E. Lupan, Raspunderea civila, Editura 887. Accent, Cluj-Napoca 2003, pag. 296. [7] S. Angheni, Clauza penala in dreptul [18] L.Pop, Tratat de drept civil. civil si comercial, Oscar Print Publishing Obligaţiile. Vol II, Contractul, Editura House, Bucharest 1996, pag. 16. Universul Juridic, Bucuresti 2009, [8] I. Adam, Drept civil. Obligatiile. pag.678. Contractul. C.H.Beck Publishing House, [19] S. Deleanu, Contractul de comert Bucharest 2011, pag. 71 international, Editura Lumina Lex, [9] S. Angheni, Clauza penala in dreptul Bucuresti 1996, pag. 142. civil si comercial, Oscar Print Publishing [20] D.A.Sitaru, Dreptul comertului House, Bucharest 1996, pag. 16. international, Partea generala, Editura [10] M.N. Costin, C.M. Costin, Dictionar Universul Juridic, Bucuresti 2008, pag. de drept civil de la A la Z, editia a 2-a, 588. Hamangiu Publishing House, Bucharest [21] I. Deleanu, S. Deleanu, Consideratii 2007, pag. 57. cu privire la clauza penala, in Pandectele [11] J. Kocsis, D. Chirica, citati de L. Pop Romane, supliment, 2003, pag. 118-119. in Tabloul general al raspunderii civile in [22] I. Deleanu, S. Deleanu, Consideratii textele noului Cod civil, Revista romana cu privire la clauza penala, in Pandectele de drept privat nr. 1 / 2010, pag. 226. Romane, supliment, 2003, pag. 118-119. [12] S. Angheni, op.cit., pag. 17. [23] M. Eliescu, Raspunderea civila [13] L. Pop, in Tabloul general al delictuata, Editura Academiei Republicii raspunderii civile in textele noului Cod Socialiste Romania, Bucuresti, 1972, pag. civil, Revista romana de drept privat nr. 1 / 208. 2010, pag. 226-227. [24] S. Angheni, Clauza penala in dreptul [14]D. Chirica, Tratat de drept civil. civil si comercial, Editura Oscar Print Contracte speciale. Volumul I. Vanzarea si Bucuresti, 1996, pag. 90. schimbul, C.H Beck Publishing House, [25] A. Amarita, Clauza de forta majora in Bucharest 2008, pag. 367. contractul de comert international, Teza de [15]M.N. Costin, C.M. Costin, Dictionar doctorat sustinuta la Academia de Studii de drept civil de la A la Z, editia a 2-a, Economice din Bucuresti, pag. 95. Hamangiu Publishing House, Bucharest [26] R. Gh. Geamanu, Clauza de hardship 2007, pag. 161. in contractele comerciale internationale, [16] As related to the limitation liability Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007, pag. clauses, see O. Capatana, B. Stefanescu, 224-225. Tratat de drept al comertului international, [27] A. Amarita, Clauza de forta majora in Vol I si II, Academiei Publishing House, contractul de comert international, Teza de Bucharest, 1985/1987, pag. 63-65. doctorat sustinuta la Academia de Studii [17] E. Lupan, Raspunderea civila, Accent Economice Bucuresti, pag. 137. Publishing House, Cluj-Napoca 2003, pag. [28] A. Amarita, Clauza de forta majora in 296. contractul de comert international, Teza de [18] L.Pop, Tratat de drept civil. doctorat sustinuta la Academia de Studii Obligaţiile. Vol II, Contractul, Universul Economice Bucuresti, pag. 138. Juridic Publishing House, Bucharest 2009, pag.678. 125

[19] S. Deleanu, Contractul de comert international, Lumina Lex Publishing House, Bucharest 1996, pag. 142. [20] D.A.Sitaru, Dreptul comertului international, Partea generala, Universul Juridic Publishing House, Bucharest 2008, pag. 588. [21] I. Deleanu, S. Deleanu, Consideratii cu privire la clauza penala, in Pandectele Romane, supplement, 2003, pag. 118-119. [22] I. Deleanu, S. Deleanu, Consideratii cu privire la clauza penala, in Pandectele Romane, supplement, 2003, pag. 118-119. [23] M. Eliescu, Raspunderea civila delictuata, Academiei Republicii Socialiste Romania Publishing House, Bucharest, 1972, pag. 208. [24] S. Angheni, Clauza penala in dreptul civil si comercial, Bucharest, 1996, pag. 90. [25] A. Amarita, Clauza de forta majora in contractul de comert international, Ph.D. thesis defended at the Academy of Economic Studies of Bucharest, Faculty of Accountancy and IT Management, Law Department, pag. 95. [26] R. Gh. Geamanu, Clauza de hardship in contractele comerciale internationale, Hamangiu Publishing House, Bucharest, 2007, pag. 224-225. [27] A. Amarita, Clauza de forta majora in contractul de comert international, Ph.D. thesis defended at the Academy of Economic Studies of Bucharest, Faculty of Accountancy and IT Management, Law Department, pag. 137. [28] A. Amarita, Clauza de forta majora in contractul de comert international, Ph.D. thesis defended at the Academy of Economic Studies of Bucharest, Faculty of Accountancy and IT Management, Law Department, pag. 138.

126

Configuraţia Plăţii The Configuration of the Cambiale Payment of the Promissory Note

Laurenţiu NOVAC-DIACONU Laurenţiu NOVAC-DIACONU Universitatea George Bacovia George Bacovia University Bacău, România from Bacau, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

Din cauza utilizării ei pe scară largă şi în The promissory note is used on a large raporturile comerciale internaţionale, scale in the international commercial cambia a făcut obiectul unei reglementări relationships, that’s why it made the object juridice unitare. of a unitary judicial regulation. Of course Desigur că Legea nr. 58 din 1 mai 1934 that Law nr 58 from May 1st 1934 on the asupra cambiei şi biletului la ordin a promissory note and on the bill at order folosit ca model legea italiană asupra used as a model the Italian law on the cambiei şi biletului la ordin din 14 promissory note from the 14th of decembrie 1933, care se întemeia pe legea December 1933, that was based on the uniformă a cambiei şi biletului la ordin. homogenous law of the promissory note Cambia plătibila la dată fixă sau la un and of the bill at order. termen de la emisiune trebuie prezentată The promissory note that is payable on the spre plată la scadenţă sau în una dintre fixed day or at a term from the issuing date următoarele două zile consecutive has to be presented to payment at the due scadenţei, la locul şi la adresa indicate în date or in the following two days at the cambie. Plata poate fi cerută numai de place and address indicated in the posesorul legitim, prin prezentarea promissory note. The payment can be cambiei. Titlul trebuie prezentat asked only by its legitimate possessor debitorului principal sau persoanei through the presentation of the promissory desemnate să plăteasca pentru el. note. The title has to be presented to the Persoanele obligate să plătească suma main debtor or to the person designated to prevăzută în titlu sunt acceptantul (trasul, pay for him. The obliged people to pay the indicatul le nevoie, intervenientul), giranţii sum mentioned in the title is the acceptor şi avaliştii. (the drawee, the designated person at need, Prezentarea titlului se poate face în the intervener), the endorsers and the original sau prin trunchiere, procedeu person that guarantees the payment. informatic aplicabil numai cambiilor The presentation of the title ca be made in acceptate, prin care informaţiile esenţiale original or through cropping, a process ale cambiei şi imaginea acesteia sunt that can be applied only to accepted trecute pe un suport electronic şi transmise promissory notes, through which the astfel instituţiei de credit care are poziţia essential information of the promissory cambială de tras sau de acceptant. note and its image are put on an electronic device and thus transmitted to the credit Cuvinte cheie: prezentare, plată, cambie. institution that as the promissory position of drawee or of acceptor.

Keywords: presentation, pay, promissory

127

INTRODUCERE note.

Relaţiile comerciale internaţionale INTRODUCTION implică operaţii de credit, deoarece în cadrul acestor relaţii există obligaţii The international commercial afectate de termen, unul din relationships imply credit operations elementele ce caracterizează creditul. because in the frame of these Într-adevăr, creditul se caracterizează relationships there are obligations that prin unele trăsături, cum ar fi: factorul are affected by due date, one of the timp, încredere, risc şi lipsa oricărei elements that characterize the credit. idei de speculaţie, cu alte cuvinte Indeed, the credit is characterized by creditul implică un decalaj în timp some traits, as it follows: the time între două prestaţii: cea a creditorului, factor, trust, risk and the lack of any actuală, şi cealaltă, a celui creditat, idea of speculation, in other words viitoare, operaţii pe care creditorul le credit implies a time gap between two acceptă fiindcă are încredere în cel actions: that of the creditor, that is căruia îi acordă credit (deseori luându- present, and the other one, of the one şi, de altfel, şi unele garanţii în această that is credited, future, operations that privinţă), riscul inerent unor atare the creditor accepts because he trusts operaţii şi în sfârşit lipsa oricărei idei the one e gives credit to (often taking de speculaţie (creditorul) având doar o some guarantees in this matter), the remuneraţie corespunzătoare dobânzii inherent risk of such operations and pentru un împrumut. finally the lack of any idea of Din cauza utilizării ei pe scară speculation (the creditor) having just a largă şi în raporturile comerciale remuneration that corresponds to the internaţionale, cambia a făcut obiectul interest for a loan. unei reglementări juridice unitare. În Because it is used on a large scale anul 1930, s-a încheiat la Geneva in the international commercial convenţia referitoare la legea uniformă relationships, the promissory note a cambiei şi biletului la ordin. made the object of a unitary judicial regulation. Of course that Law nr 58 Cu toate că România nu a aderat st la această convenţie, cele mai multe from May 1 1934 on the promissory prevederi ale legii uniforme au fost note and on the bill at order [1] used as a model the Italian law on the preluate în legea română. Desigur că th legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra promissory note from the 14 of cambiei şi biletului la ordin [1] a December 1933, that was based on the folosit ca model legea italiană asupra homogenous law of the promissory cambiei şi biletului la ordin din 14 note and of the bill at order. [2] decembrie 1933, care se întemeia pe The word “at request”means “at legea uniformă a cambiei şi biletului la sight”and it requests to the drawee to ordin.[2] respect the promissory note at the due Cuvântul “la cerere”înseamnă “la date. vedere”şi îi solicită trasului să onoreze The promissory note can also be cambia la scadenţă. paid at a fixed date in the future or at a Cambia poate, de asemenea, să fie date that can be determined in the plătită la o dată fixată în viitor sau la o future. dată determinabilă în viitor. 128

CONFIGURAŢIA PLĂŢII THE CONFIGURATION OF THE PAYMENT Legea a acordat o atenţie deosebită plăţii, reglementând, concret şi cât se The law gave special attention to poate de precis: obiectul plăţii, the payment, regulating in a very persoanele care o pot cere, în ce concrete and precise manner: the termene şi condiţii plata este object of the payment, the people that liberatorie, modalităţile de plată şi can ask for it, in which terms and mijloacele pentru realizarea silită a conditions the payment is freeing, the plăţii în caz de refuz. manner of payment and the means for Obligaţia plăţii cambiei este, în the forced payment in case of refuse. principiu, cherabilă, ceea ce impune The obligation of payment of the cerinţa de a i se cere debitorului, la promissory note is to do the payment scadenţa indicată, să efectueze plata. is made at the domicile of the debtor Dar este posibil ca plata să devină what it imposes the demand to ask the portabilă, daca emitentul şi debtor to make the payment at the due beneficiarul cad de acord, prin date. indicarea ca loc de plată a domiciliului But it is possible for the payment creditorului. to become portable if the issuer and Întrucat cambia are o circulaţie prin the beneficiary come to an agreement gir intensă, debitorul necunoscând în by indicating as payment place the momentul scadenţei cine este creditor’s residence. creditorul, legea prevede ca posesorul Because the promissory note has cambiei să ceară debitorului principal an intense circulation through plata cambiei prezentându-i titlul endorsement, the debtor not knowing cambiei. at the moment of the date of payment Articolul 38 din Convenţia who is the creditor, the law stipulates cuprinzând legea uniformă asupra that the possessor of the promissory cambiilor şi biletelor la ordin, Geneva note should ask the main debtor the 1930 prevede faptul că posesorul unei payment of the promissory note by cambii la zi fixă sau la un anumit presenting the title of the promissory termen de la emitere ori de la vedere note. trebuie să prezinte cambia la plată, fie Article 38 from the Convention that în ziua în care este plătibilă, fie în una comprises the homogenous law on din cele două zile lucrătoare care promissory notes and the bills at urmează. Prezentarea unei cambii la o order, Geneva 1930 stipulates the fact casă de compensare echivalează cu o that the possessor of a promissory note prezentare la plată. at a fixed day or at a certain deadline Considerând creditor al cambiei pe from the issuing date or from the cel care o posedă la data exigibilitatii seeing it has to present the promissory plăţii, art.41 din Legea nr.58/1934 a note at payment, either on the date in cambiei şi a biletului la ordin prevede which it should be paid, or in the next obligaţia acestuia să o prezinte two working days that follow. The debitorului principal (trasul-acceptant) presentation of a promissory note at a fie în ziua scadenţei, fie în cele două clearing house is equal to a zile lucrătoare care urmează. presentation at payment. Persoana care cere plata, Considering creditor of the 129 prezentând cambia, trebuie să fie un promissory note the one who possesses posesor legitim al acestuia, it at the date when the payment should legitimându-se cu un şir neîntrerupt de be made, art 41 from Law 58/1934 on giruri. Dacă prezentarea spre acceptare the promissory note and the bill at este facultativă, putând-o face orice order stipulates his obligation to detentor al cambiei, în schimb, dat present it to the main debtor (accepted- fiind caracterul obligatoriu al drawee) either on the date of payment, prezentării pentru plată, se impune ca or in the two following working days. acel ce cere plata să fie un posesor al The person that asks the payment cambiei, deci să fie îndreptăţit a obţine by presenting the promissory note has plata. to be a legitimate possessor of it, being Cererea de plată şi prezentarea legitimated with an uninterrupted line cambiei trebuie efectuate riguros în of endorsements. If the presentation zilele prevăzute de lege. for acceptance is facultative and it can Jurisprudenţa în interpretarea datei be made by any holder of the acestei obligaţii, invocând un text din promissory note, in exchange, given legea austriacă din 1912, identic cu art. the mandatory character of the 41 al legii cambiei române, a decis că presentation for payment it is impose cele două zile de protest se socotesc that the one that demands the payment separat de ziua plăţii. to be a possessor of the promissory Dacă scadenţa cade într-o zi de note, thus being entitled to obtain the sărbătoare legală, ea se prorogă pentru payment. a doua zi, caz în care protestul poate fi The demand for payment and the dresat în celelalte două zile lucrătoare, presentation of the promissory note iar dacă cea de a doua zi cade într-o have to be made in a rigorous manner sărbătoare legală, protestul poate fi in the days stipulated by the law. făcut în urmatoarea zi lucrătoare. The jurisprudence in the Posesorul cambiei cerând la interpretation given to this obligation, scadenţă plata, trebuie să prezinte real invoking a text from the Austrian Law şi efectiv titlul cambial respectiv. from 1912, identical with art 41 from Această prezentare fiind imperativă nu the Roman law on promissory note, se poate elimina prin clauza de scutire, decided that the two days of protest are nici o dată cu scutirea de protest şi nici counted separately from the day of separat. payment. Prezentarea efectivă a cambiei If the date of payment falls on a pentru neplată are scopul de a legal holiday it can be moved to the încunoştiinţa pe trasul acceptant - next day, case in which the protest can debitor principal - despre persoana be made in the next two working days, creditorului şi a-l pune astfel în situatia and if the second day is a legal holiday de a plăti sau de a refuza plata. the protest can be made in the next Prin aceasta se clarifică şi poziţia working day. debitorilor de regres, care în caz de The possessor of the promissory refuz de plată a debitorului principal, note demanding the payment at the constatată prin protest, vor fi antrenaţi due date, it has to present real and la plată. factual the respective promissory note. Clauza”fără protest”sau “fără This presentation being imperative it cheltuieli”nu scuteşte pe posesorul cannot be eliminated through the 130 cambiei de prezentarea cambiei la exemption clause, never with the plată conform art.51 alin.1 din Legea exemption from protest nor separately. nr.58/1934 a cambiei şi a biletului la The actual presentation of the ordin. De asemenea, nu se admite a se promissory note for non-payment has insera o clauză specială de exonerare a the purpose to notify the acceptor- prezentării. drawee-main debtor- about the Prezentarea cambiei la o casă de creditor’s person and thus to put him compensaţii echivalează cu o in the situation to pay or to refuse the prezentare pentru plată. payment. Through this it is made clear Pentru ca o cambie să poată fi the position of the debtors in regress prezentată la plată la o casă de that in case of a refuse of payment compensaţii este necesar ca trasul - from the main debtor’s part, observed acceptant să fie membru al acelei case through protest will be caught in şi sediul acesteia să fie în localitatea de payment. plată a cambiei. The clause “without protest”or Spre deosebire de prezentarea “without expenses”does not absolve pentru acceptare care se poate repeta a the possessor of the promissory note doua zi, prezentarea pentru plată se from presenting it to payment poate face numai o singură dată according to art 51 paragraph 1 from înăuntrul termenului prevăzut conform Law nr 58/1938 on the promissory art.42 din Legea nr.58/1934 a cambiei note and the bill at order. Also it is not şi a biletului la ordin. Nici unul din admitted to insert a special clause for obligaţii cambiali cărora urmează a li exoneration of presentation. se prezenta cambia pentru plată nu pot The presentation of the promissory cere a doua prezentare. Totuşi, note to a clearing house is equal to a posesorul cambiei, în favoarea presentation for payment. exclusivă a căruia este stabilit For a promissory note to be termenul, poate să prezinte cambia o presented for payment at a clearing dată sau de mai multe ori, cu condiţia house it is necessary for the acceptor- ca actul de protest să se întocmească în drawee to be a member of that house limita celor două zile, sub sancţiunea and its headquarters to be in the town pierderii dreptului la regres.[3] of payment of the promissory note. Plata ca principal efect al Unlike the presentation for obligaţiilor şi ca mod de stingere a lor acceptance that can be repeated the este reglementată atât de Codul Civil second day, the presentation for din 2009, de Convenţia Naţiunilor payment is made only once during the Unite privind cambiile internaţionale date stipulated, according to art 42 şi biletele la ordin internaţionale - New from Law nr 58/1934 on the York, 1988, de Convenţia cuprinzând promissory note and the bill at order. legea uniformă asupra cambiilor şi None of the promissory obliged that biletelor la ordin, Geneva 1930 şi de the promissory note will be presented Legea nr.58/1934 a cambiei şi a to has the right to demand a second biletului la ordin. presentation. Yet, the possessor of the În sensul dreptului civil prin plată promissory note, in whose exclusive înţelegem executarea de bunăvoie a favor the dead line is established, can obligaţiilor. Cu alte cuvinte “obligaţia present the promissory note once or se stinge prin plată atunci când several times, with the condition that 131 prestaţia datorată este executată de the protest act to be made within the bunăvoie. Plata constă în remiterea limit of those two days, under the unei sume de bani sau, după caz, în sanction of losing the right to regress. executarea oricărei alte prestatii care [3] constituie obiectul însuşi al The payment as the main effect of obligatiei”.[4] the obligations and as a way of Ea are două accepţiuni: extinguishing them is regulated by the a) plata în sens larg, adică executarea Civil Code from 2009, by the United obligaţiei civile de bunăvoie, Nation Convention regarding the indiferent de felul prestaţiei ce international promissory note and formează obiectul ei;şi international bills at order – New b) plata în sens restrâns, adică York, 1988, the Convention comprises executarea unei obligaţii care are drept the homogenous law on the obiect o sumă de bani. promissory note and the bills at order, Reglementările privind plata Geneva 1930 and Law nr 58/1934 on cambiei au fost necesare spre a se face the promissory note and the bill at legătura între principiile dreptului order. comun şi cerinţele specifice ale părţii In the sense of the civil law cambiale. through payment we understand the Prin plata cambiei se înţelege willing execution of the obligations. In executarea prestaţiei specifice cambiei, other words: “the obligation prevăzută în cambie, în condiţiile disappears through payment when the stabilite prin acest titlu de credit. owed performance is executed Trunchierea. Potrivit Legii willingly. The payment is the nr.58/1934, art.46 aşa cum a fost remission of a sum of money or the modificată prin O.U.G. 39/2008, execution of any other performance prezentarea unei cambii la plată se that is the object itself of the poate face în original sau prin obligation”.[4] trunchiere.[5] It has two meanings: Prin trunchiere se înţelege a) the payment in a broad sense, procedeul informatic care constă în meaning the execution of the civil următoarele operaţiuni succesive: obligation willingly, no matter the sort a) transpunerea în format electronic a of the performance that is its object; informaţiilor relevante de pe cambia b) the payment in a restricted sense, originală; meaning the execution of an b)reproducerea imaginii cambiei obligation that has as an object a sum originale în format electronic; of money. c) trasmiterea informaţiei electronice The regulations regarding the obţinute prin operaţiunile anterioare payment of the promissory note were către instituţia de credit plătitoare. necessary in order to make a Prezentarea la plată a unei cambii connection between the principles of prin trunchiere produce aceleaşi efecte the common law and the specific juridice ca şi prezentarea la plată a requirements of the promissory note. cambiei originale. Through the payment of the Pot face obiectul trunchierii numai promissory note it is understood the cambiile acceptate. execution of the of the performance Instituţia de credit când prezintă la that is specific to the promissory note, 132 plată o cambie prin trunchiere se stipulated in the promissory note, in obligă pe de o parte să verifice dacă the conditions established through this acea cambie în original respectă în title of credit. formă şi în conţinut prevederile legale, The cropping. According to Law nr iar pe de altă parte să garanteze 58/1934 art 46 as it was modified acurateţea şi conformitatea through OUG nr 39/2008, the informaţiilor relevante pentru presentation of a promissory note at trunchiere transmise electronic cu payment can be made in original or datele din cambia în original conform through cropping.[5] art. 44 alin.1 din Legea 58/1934 a Through cropping we understand cambiei si biletului la ordin. the informatics procedure that means Refuzul total sau parţial la plată al the following successive operations: unei cambii prezentate la plată prin a) the transposition in an electronic trunchiere se face în formă electronică format of the relevant information de către instituţia de credit plătitoare. from the original promissory note; Condiţii de valabilitate. Pentru ca b) the reproduction of the image of the plata unei cambii să fie valabil făcută promissory note in an electronic se cer îndeplinirea următoarelor format; condiţii: c) the transmission of the electronic a) plătitorul (cel ce face plata) să fie information obtained through the capabil, să aibă deci capacitatea de a previous operations towards the plăti. În această privinţă se aplică paying credit institution. regulile generale ale capacităţii civile The presentation to payment of a după care sunt capabile a se obliga promissory note through cropping cambial toate persoanele care se pot produces the same judicial effects as obliga valabil prin contract; the presentation for payment of the b) plătitorul să nu fie în stare de original promissory note. faliment; Only accepted promissory notes c) să se facă numai după ce debitorul a can be the object of cropping. constatat că destinatarul are The credit institution, when it legitimarea posesiei titlului obţinută presents to payment a promissory note printr-un şir neîntrerupt de giruri; through cropping, it commits itself on d) să se facă la scadenţă [6] şi the one hand to verify if that e) să nu se facă cu scopul de a frauda promissory note in original respects in sau plata să nu fie rezultatul unei shape and content the legal stipulations greşeli grave.[7] and on the other hand it ensures the În materia prezentării cambiei accuracy and the conformity of the pentru plata funcţionează regula information that are relevant for potrivit căreia plata este cherabilă, ci cropping that are transmitted nu portabilă. Din această cauză cambia electronically with the data from the trebuie prezentată la plată, în locul original promissory note according to precizat în cuprinsul ei şi la scadenţa art 44 paragraph 1 from Law nr fixată. Aceasta înseamnă că creditorul 58/1934 on the promissory note and trebuie să caute pe debitor în ziua şi la the bill at order. locul stabilit în cambie pentru a-i The total or partial refuse to pay a pretinde plata sau pentru a adresa promissory note that is presented to protestul. payment through cropping is made in 133

Dacă creditorul nu se prezintă, electronic format by the paying credit drept sancţiune, pierde acţiunea în institution. regres în contra giranţilor (nu însă şi în Conditions of validity. In order for contra debitorului direct obligat). În the payment of a promissory note to be contra obligaţilor direcţi acţiunea valid the following conditions have to cambială nu este supusă vreunei be fulfilled: decăderi. Prescripţia însă operează a) the payer (the one who makes the afară numai dacă este vorba de o payment) to be capable, thus to have cambie domiciliată. the capacity to pay. In this matter it Trasul, acceptantul şi emitentul applies the general rules of the civil sunt ţinuţi de obligaţia plăţii cambiei capacity after which they are capable prejudiciate, (dacă posesorul nu a făcut to oblige themselves in a promissory protestul la scadenţă-situaţie în care el matter all the people that can be este decăzut din acţiunea de regres) validly obliged through contract; dacă acţiunea cambială nu s-a b) the payer doesn’t have to be prescris.[8] bankrupt; Pentru asigurarea eficienţei c) to be made only after the debtor cambiei, legea reglementează saw that the addressee has the right to principiile privind plata cambiei. Prin possess the title that is obtained lege se determină cine are dreptul la through an uninterrupted row of plată şi cui i se poate cere plata, data şi endorsements; locul plăţii, condiţiile plăţii şi efectele d) to be made at the date of payment pe care le produce plata. [6] In vederea achitării sumei de bani e) to not be made with the purpose to prevazute în titlu, cambia trebuie fiddle or the payment to be the result prezentată la plată. of a serious error [7] Prezentarea cambiei la plată este In the matter of presenting the necesară nu numai pentru că altfel nu promissory note for payment it se poate face plata, ci şi pentru că ea functions the rule according to which este o condiţie indispensabilă pentru the payment is to do the payment is dresarea în mod valabil a protestului, made at the domicile of the debtor and în cazul refuzului de plată. Totodată, not portable. This is why the prezentarea cambiei la plată este o promissory note it has to be presented cerinţă care trebuie satisfăcută at payment, in the place specified in its prealabil oricărei cereri de chemare in content and at the date of payment. judecată. This means that the creditor has to Având în vedere rolul pe care îl seek the debtor on the day and the îndeplineşte, prezentarea cambiei la place established to demand the plată trebuie să fie reală şi efectivă. payment or to address the protest. Cel îndreptăţit la plată trebuie să If the creditor does not appear, as prezinte celui obligat cambia pentru sanction, he loses the action in regress plata sumei de bani menţionate în titlu. against the endorsers (but not against Prezentarea cambiei şi deci dreptul the debtor that is directly obliged). la plată conform art. 43 din Legea Against the direct beholders the 58/1934 a cambiei si biletului la ordin promissory action is not the subject of îl are posesorul legitim al titlului. Mai any decline. The prescript only departe art.18 din aceeaşi lege prevede operates outside if we are talking 134 faptul că acesta poate fi beneficiarul about a resided promissory note. indicat de trăgător în cambie sau The drawee, the acceptor and the giratarul, care se legitimează printr-un issuer are hold by the obligation of şir neîntrerupt de giruri, în condiţiile payment of the promissory note that is legii. harmed (if the possessor did not do the Debitorul are obligaţia să verifice protest at the payment date – situation identitatea posesorului titlului. În cazul in which he is not a part from the unei cambii transmise prin gir, el este regress action) if the promissory action dator să verifice regulata succesiune a was not prescribed. [8] girurilor, dar nu şi autenticitatea In order to assure the efficiency of semnăturilor giranţilor conform art. the promissory note the law regulates art.43, alin.3 din legea sus menţionată. the principles regarding the payment Legea nu arată cui trebuie să i se of the promissory note. Through the prezinte cambia pentru plată, dar law it is determined who has the right soluţia se poate da pe baza principiilor to payment and to whom the payment care guvernează cambia. can be asked, the date and place of the Plata cambiei se poate cere, în payment, the conditions of the primul rând, trasului acceptant, care payment and the effects that the este debitorul principal al cambiei.[9] payment produces. Cambia se prezintă trasului pentru In order to pay the sum of money plată, chiar şi în cazul când a refuzat stipulated in the title, the promissory acceptarea, deoarece refuzul acceptării note as to be presented to payment. nu exclude dreptul trasului de a plăti The presentation of the promissory cambia. note to payment is necessary not only Plata cambiei se poate cere because otherwise the payment cannot domiciliatarului, când acesta a fost be made, but because it is a necessary indicat în cambie. condition from the handling in a valid Potrivit legii, plata cambiei poate fi manner of the protest, in the case of a cerută şi direct de la avalistul trasului, refusal of payment. In the same time dacă există un asemenea garant. the presentation of the promissory note În subsidiar, cambia poate fi to payment is a requirement that has to prezentată la plată debitorilor de be satisfied before any bringing to regres, dacă au fost îndeplinite trial. Considering the role that it has, formalităţile legale. the presentation of the promissory note Plata cambiei se poate cere la for payment has to be real and factual. scadenţă. Aşa cum am arătat, scadenţa The one entitled to payment has to poate fi determinată la emiterea titlului present to the one that is liable the (scadenţa la o zi fixă sau la un anumit promissory note for the payment of the termen de la data emisiunii) sau poate sum of money mentioned in the title. fi determinată ulterior de posesorul The presentation of the promissory cambiei (scadenţa la vedere sau la un note and thus the right to payment anumit termen de la vedere). according to art 43 from Law 58/1934 Art.41 din Legea 58/1934 a on the promissory note and the bill at cambiei şi biletului la ordin prevede order has the legal possessor of the următorul aspect: când scadenţa este la title. Art 18 from the same law o zi fixă sau la un anumit termen de la stipulates the fact that he can be the data emisiunii ori de la vedere, cambia beneficiary indicated by the drawer in 135 trebuie prezentată la plată, fie în ziua the promissory note or the endorser scadenţei, fie într-una din cele două that is legitimated through an zile lucrătoare care urmează. uninterrupted row of endorsements, in Cambia care nu este plătită la the conditions of the law. vedere trebuie prezentată la plată de The debtor has the obligation to posesorul ei în ziua scadenţei sale sau check the identity of the possessor of la cel mult două zile de la aceasta. the title. In the case of a promissory Prezentarea la plată trebuie efectuată note that is transmitted through în locul desemnat pe cambie. Cel care endorsements, he has to check the plăteşte cambia poate pretinde ca succession of the endorsements, but aceasta să-i fie predată cu menţiunea not the authenticity of the endorsers’ de achitare scrisă de posesor. signatures according to art 43 Posesorul nu poate refuza o plată paragraph 3 from the law mentioned. parţială. În cazul unei plăţi parţiale, cel The law does not show to whom care plăteşte (trasul) poate cere să se the promissory note must be presented facă pe cambie menţiune de plată şi să for payment, but the solution can be i se dea o chitanţă.[10] given based on the principles that În cazul scadenţei “la vedere’, govern the promissory note. cambia este plătibilă la prezentare. Ea The payment of the promissory trebuie prezentată însa în termen de un note can be asked, first of all, to the an de la data emiterii sau, dupa caz, în drawee acceptor that is the main termenele fixate de trăgător sau girant debtor of the promissory note. [9] conform art.37 din Legea 58/1934 a The promissory note can be cambiei şi biletului la ordin. presented to the drawee for payment, Mai departe art.42 din aceeaşi lege even if he refused the acceptance, stipulează: cambia trebuie să fie because the refusal of the acceptance prezentată pentru plată la locul şi does not exclude the drawee’s right to adresa indicată în titlu. pay the promissory note. Potrivit legii, locul plăţii este The payment of the promissory localitatea arătată în cambie ori, în note can be demanded to the person lipsă, cea indicată lângă numele that guarantees to pay the promissory trasului. note, if he was indicated in the Dacă în cambie nu se indică şi promissory note. adresa plătitorului, cambia trebuie According to the law the payment prezentată pentru plată, după caz, la of the promissory note can be asked domciliul trasului sau al persoanei directly from the drawee’s person that indicate să plătească pentru el ori la cel guarantees to pay it if such an endorser al intervenientului. exists. Pentru a fi valabilă, plata trebuie să Subsidiary the promissory note can îndeplinească anumite condiţii be presented to payment to the debtors prevăzute de lege. of regress, if the legal formalities have Astfel, plătitorul să fie capabil şi să been fulfilled. nu fi fost supus procedurii The payment of the promissory falimentului. note can be demanded at the date of Apoi, plata să se fi făcut la payment. As we have shown the date scadenţă. Posesorul cambiei nu este of payment can be determined at the obligat să primească plata înainte de issuing of the title (date of payment at 136 scadenţă. Plata anticipată se face pe a fixed date or at a certain term from riscul trasului- art.44 din Legea the issuing date) or it can be 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. determined at a later date by the În sfârşit, plata să se fi făcut fără possessor of the promissory note (date fraudă sau greşeală gravă a of payment at sight or at a certain term plătitorului. from the sight). Potrivit legii, plata parţială este Art 41 from Law 58/1934 on the valabilă, neputând să fie refuzată. promissory note and the bill at order În caz de refuz al unei plăţi parţiale, stipulates the following aspect: when posesorul cambiei este decăzut din the date of payment is a fixed date or acţiunea de regres pentru suma oferită at a certain term from the issuing date şi neprimită şi pentru accesoriile or from the sight, the promissory note acesteia. has to be presented to payment, either Dacă se face o plată parţială, trasul on the date of payment, or on the two poate cere posesorului plătit să se facă working days that follow. pe cambie menţiune de această plată şi The promissory note that is not să i se dea o chitanţă. paid at sight has to be presented to În cazul când o cambie este payment by its possessor on the date of plătibilă într-o monedă străina care nu payment or in maximum two days are curs la locul plăţii, suma poate fi after that. The presentation to payment plătită în monedă naţională, după has to be made at the place stipulated valoarea ei în ziua scadenţei conform in the promissory note. The one that art. 45 din Legea 58/1934 a cambiei şi pays the promissory note can ask for it biletului la ordin. to be handed to him with the mention Cambia plătibilă la dată fixă sau la of payoff written on it by the un termen de la emisiune trebuie possessor. The possessor cannot refuse prezentată spre plată la scadenţă sau în a partial payment. In case of a partial una dintre următoarele două zile payment the one that pays (the consecutive scadenţei, la locul şi la drawee) can ask for the payment adresa indicate în cambie. Plata poate mention to be made on the promissory fi cerută numai de posesorul legitim, note and to be given a receipt. [10] prin prezentarea cambiei. Titlul trebuie In the case of the date of payment prezentat debitorului principal sau “at sight”the promissory note is persoanei desemnate să plătească payable on presentation. It has to be pentru el. Persoanele obligate să presented within a year from the plătească suma prevazută în titlu sunt issuing date or at the terms established acceptantul (trasul, indicatul la nevoie, by the drawer or endorser according to intervenientul), giranţii şi avaliştii. art 37 from Law nr 58/1934 on the Prezentarea titlului se poate face în promissory note and the bill at order. original sau prin trunchiere, procedeu Furthermore art 42 from the same informatic aplicabil numai cambiilor law stipulates: the promissory note has acceptate, prin care informaţiile to be presented for payment at the esenţiale ale cambiei şi imaginea place and address indicated in the title. acesteia sunt trecute pe un suport According to the law the place of electronic şi transmise astfel instituţiei the payment is the town indicated in de credit care are poziţia cambială de the promissory note or, in its absence, tras sau de acceptant. the one indicated next to the drawee’s 137

Plata titlului de credit la scadenţă, name. atunci când este făcută de trasul If in the promissory note the acceptant, are ca efect stingerea address of the payer is not indicated, obligaţiilor cambiale. Atunci când the promissory note has to be plata este făcută de trăgător, giranţi, presented for payment at the address avalişti sau alţi debitori cambiali, of the drawee or of the person aceştia au dreptul să se regreseze indicated to pay for him or at the asupra trasului acceptant. Plata address of the intervener. anticipată se poate face numai cu In order to be valid the payment consimţământul posesorului has to fulfill certain conditions cambiei.[11] stipulated in the law. De asemenea cambia poate servi Thus the payer has to be capable pentru plata datoriei pe care trăgătorul and not to be subjected to bankruptcy o are la beneficiar, înlocuind circulaţia procedure. banilor în numerar: în loc ca trasul să Then the payment has to be made plateasca trăgătorului şi acesta să at term. The possessor of the achite datoria sa faţă de beneficiar, promissory note is not obliged to trăgătorul dă ordin trasului să plătească receive the payment before the date of direct beneficiarului. Pe de altă parte, payment. The payment in advance is datorită faptului că trata la ordin poate made at the risk of the drawee – art 44 fi transmisă prin gir, aceasta poate from Law nr 58/1934 on the servi la acoperirea obligaţiilor de plată promissory note and the bill at order. între participanţii la lanţul andosării. Finally the payment must be made Astfel, beneficiarul unei trate, care are without fraud or serious error from the o datorie faţă de un terţ, poate plăti cu part of the payer. trata, andosând-o în favoarea According to the law the partial creditorului său, care devine noul payment is valid and it cannot be beneficiar al cambiei;acesta poate s-o refused. In case of a refusal the utilizeze în acelaşi fel pentru plata possessor of the promissory note is propriilor datorii. dwindled from the regress action for Plata prin trată - în cele două the offered sum and not received and variante de mai sus - nu este una its accessories. perfectă, pentru că acest instrument nu If a partial payment is being made reprezintă bani efectivi. Obligaţiile the drawee can ask the possessor of the sunt stinse prin trată numai temporar, promissory note to make a mention of sub rezerva încasării cambiei la this payment and to get a receipt. scadenţă de către ultimul If the promissory note is payable in beneficiar.[12] a foreign currency that does not have a Posesorul cambiei plătibile la o zi bid, the sum can be paid in the national fixă sau la un anume termen de la data currency, after its value on the date of emiterii sau de la vedere trebuie să payment according to art 45 from Law ceară debitorului plata fie în ziua în 58/1934 on the promissory note and care este plătibilă cambia, fie într-una the bill at order. din cele două zile lucrătoare care The promissory note that is urmează zilei plăţii. Dacă în intervalul payable on the fixed day or at a term celor două zile lucrătoare admise from the issuing date has to be pentru amânarea plăţii peste ziua în presented to payment at the due date or 138 care este plătibilă cambia intervine o in the following two days at the place sărbătoare legală de o zi sau mai and address indicated in the multe, numărul de zile reprezentând promissory note. The payment can be sărbătoarea legală se adaugă toleranţei asked only by its legitimate possessor de două zile lucrătoare menţionate.[13] through the presentation of the Întrucât cambia circulă de la un promissory note. The title has to be posesor la altul, iar trasul nu îl presented to the main debtor or to the cunoaşte pe beneficiar, cambia trebuie person designated to pay for him. The să fie prezentată la plată sau trasului, obliged people to pay the sum sau băncii la care a fost domiciliată mentioned in the title is the acceptor cambia.[14] (the drawee, the designated person at Data plăţii se stabileşte conform need, the intervener), the endorsers criteriilor prevăzute de art.41. Cambia and the person that guarantees the cu scadenţă la o zi fixă sau la un payment. anumit termen de la data emisiunii sau The presentation of the title ca be de la vedere trebuie să fie prezentată la made in original or through cropping, plata în ziua scadenţei sau în cele două a process that can be applied only to zile lucrătoare următoare. Cambia cu accepted promissory notes, through scadenţă la vedere este plătibilă la which the essential information of the prezentare, dar nu mai târziu de un an promissory note and its image are put de la emitere, cu posibilitatea de on an electronic device and thus prelungire sau de reducere a transmitted to the credit institution that termenului. Cambia cu scadenţă în alb as the promissory position of drawee este plătibilă la vedere. Trăgătorul or of acceptor. poate stipula că o cambie plătibilă la The presentation of the title of vedere nu trebuie să fie prezentată spre credit at the date of payment, when it plată înaintea unei anumite date is done by the drawee acceptor, has as conform art.37 alin.1 şi 2 din Legea effect the extinguishing of the 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. promissory obligations. When the În acest caz, termenul de prezentare payment is made by the drawer, curge de la aceasta dată. endorsers, people that guarantee the Locul plăţii se determină conform payment, or other promissory debtors criteriilor prevăzute de art.42 din they have the right to regress upon the Legea 58/1934 a cambiei şi biletului la drawee acceptor. The payment in ordin. advance can be made only with the Dacă în cambie nu este indicată consent of the possessor of the adresa locului plăţii, ea va fi prezentată promissory note. [11] pentru plată: Also the promissory note can serve -la domiciliul trasului sau al persoanei for the payment of the debt that the desemnate să plătească pentru el drawer has to the beneficiary, (banca trasului); replacing the circulation of the money -la domiciliul acceptantului prin in cash: instead of the drawee to pay to intervenţie sau al persoanei desemnate the drawer and him to pay off his debt în cambie să plătească pentru acesta; towards the beneficiary, the drawer -la domiciliul celui ”indicat la nevoie”. gives an order to the drawee to pay Obligaţia de plată o are trasul directly to the beneficiary. On the acceptant sau avalistul său. Alegerea other hand due to the fact that the bill 139 aparţine posesorului cambiei. of exchange at order can be Plătitorul trebuie să verifice [15]: transmitted through endorsement, it -regulata şi neîntreruptă succesiune a can serve to cover the payment girurilor; obligations between the participants at -identitatea posesorului. the endorsement chain. Thus the Plata făcută de tras stinge obligaţia beneficiary of a bill of exchange, that cambială. has a debt towards a third party, can Plata efectuată de un girant, pay with the bill of exchange, liberează numai giranţii următori şi pe endorsing it in the favor of his avaliştii acestora, dar nu şi pe giranţii creditor, that becomes the new anteriori. beneficiary of the promissory note and Articolul 40 din Convenţia he can use it in the same way for the cuprinzând legea uniformă asupra payment of his own debts. cambiilor şi biletelor la ordin, Geneva The payment through the bill of 1930 statuează următorul aspect: exchange – in the two ways mentioned “Posesorul unei cambii nu poate să above – is not a perfect one because fie constrâns să accepte plata acesteia this instrument does not represent înainte de scadenţă. actual money. The obligations are Trasul care plăteşte înainte de extinguished through the bill of scadenţă o face pe riscul său. Cel care exchange only temporary, under the plăteşte la scadenţă este liberat reservation of cashing the promissory valabil, cu excepţia situaţiei în care a note at the date of payment by the last săvârşit o fraudă sau o greşeală beneficiary. [12] gravă. El este obligat să verifice The possessor of the promissory regularitatea şirului de giruri, dar nu note that is payable at a fixed day or at şi semnăturile giranţilor”. De regulă, a certain term from the issuing date or posesorul nu poate cere plata from the sight has to ask the payment anticipată, nici nu poate fi silit să to the debtor either on the day when primească o asemenea plată aşa cum the promissory note is payable or on prevede art. 44 alin.1 din Legea the next two working days after that 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. day. If within those two days that are Plata anticipată este totuşi posibilă allowed for postponing the payment it cu acordul ambilor dar se consideră is one or several legal holidays, the făcută pe riscul şi pericolul trasului, number of days that represent the legal care trebuie să verifice nu numai lanţul holiday add to the tolerance of the two neîntrerupt al girurilor ci şi working days mentioned. [13] autenticitatea semnăturilor şi Because the promissory note goes legitimarea posesorului - art. 44 alin.2 from one possessor to the other and the din Legea 58/1934 a cambiei şi drawee does not know the beneficiary, biletului la ordin. the promissory note as to be presented Conform art.43 alin.1 din Legea to payment or to the drawee or the 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin bank to which the promissory note was posesorul nu poate refuza o plată resided. [14] parţială şi în acest caz trasul plătitor The date of payment is established poate cere să i se facă pe cambie o according to the criteria stipulated by menţiune şi să i se dea chitanţă. În art 41 the promissory note with the cazul plăţii integrale, trasul poate date of payment at a fixed day or at a 140 pretinde să-i fie predată cambia cu certain term from the issuing date or menţiunea de achitare scrisă de from the sight has to be presented at posesor. payment on the date of payment or on Şi avalistul trasului poate face plata the two following working days. The parţială, în numele şi pentru stingerea promissory note with the payment day datoriei trasului. at sight is payable at presentation, but Debitorii de regres şi avaliştii lor no later than a year from the issuing, nu pot face plata parţială. with the possibility to extend or reduce Dacă s-a împlinit scadenţa şi niciun the term. The promissory note with a posesor nu s-a prezentat pentru a blank payment day is payable at sight. încasa plata, debitorul care vrea să se The drawer can stipulate that a libereze are dreptul de a consemna promissory note payable at sight does suma la CEC pe cheltuiala şi pe riscul not have to be presented to payment posesorului cambiei iar recipisa de before a certain date according to art consemnare o va depune la registrul de 37 paragraphs 1 and 2 from Law valori al judecătoriei în raza căreia se 58/1934 on the promissory note and află locul plăţii[16] - art.46 din Legea the bill at order. In this case the term 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin; of presentation goes from that date. Toate dispoziţiile legale care The place of the payment is reglementează cambia tind să asigure determined according to criteria plata titlului la scadenţă. Acest mod de stipulated by art 42 from Law 58/1934 stingere a obligaţiilor cambiale face on the promissory note and the bill at obiectul preocupărilor legiuitorului order. cambial, deşi plata care este If in the promissory note the considerată normal ca un mod de address of the place of payment is not stingere a obligaţiilor, este indicated, it will be presented for reglementată amănunţit, atât de codul payment: civil, cât şi de vechiul cod comercial. - at the residence of the drawee or of Era însă necesar să se reglementeze în the person designated to ay for him mod special plata cambiilor, pentru a (the bank of the drawee); racorda normele dreptului comun cu - at the residence of the acceptor necesităţile cambiale.[17] through intervention or of the person Plata valabilă făcută de tras stinge designated in the promissory note to obligaţiile tuturor semnatarilor cambiei pay for him; şi este de cea mai mare importanţă să - at the residence of the one “indicated se stie cât mai exact posibil cine at need” trebuie să achite cambia, cui, cum, The obligation of payment belongs când şi unde. to the drawee acceptor or the person Obligaţia prevăzută în cambie este that guarantees for him. The choice cherabilă şi nu portabilă. Debitorul belongs to the possessor of the nici nu poate şti la scadenţă cine este promissory note. creditorul său, fiindcă titlul este The payer has to verify[15]: destinat circulaţiei.  the succession of the endorsements Articolul 38 din Convenţia that has to be steady and cuprinzând legea uniformă asupra uninterrupted; cambiilor şi biletelor la ordin, Geneva  the identity of the possessor 1930: “posesorul unei cambii la zi fixă The payment made by the drawee 141 sau la un anumit termen de la emitere extinguishes the promissory ori de la vedere trebuie să prezinte obligation. cambia la plată, fie în ziua în care este The payment made by the endorser plătibilă, fie în una din cele două zile frees only the following endorsers and lucrătoare care urmează. Prezentarea the people that guarantee for them, but unei cambii la o casă de compensare not the previous endorsers. echivalează cu o prezentare la plată”. Article 40 from the Convention Legea română prevede la fel că that comprises the homogenous law on posesorul unei cambii plătibile la o zi the promissory note and the bills at fixă sau la un anumit timp de la order, Geneva 1930 states the emisiune sau de la vedere, este obligat following aspect: să o prezinte la plată în ziua în care ea “The possessor of a promissory este plătibilă sau în cele două zile note cannot be coerced to accept its lucrătoare ce urmează.[18] payment before the date of payment. Prin această dispoziţie se consacră The drawee that pays before the obligativitatea prezentării cambiei la date of payment does so on his risk. plată, spre deosebire de prezentarea la The one that pays on the date of acceptare, care în principiu este payment is freed validly, except the facultativă. situation in which he made a fraud or Prezentarea trebuie să fie reală, a serious error. He must check the efectivă, făcută trasului. Prezentarea succession of endorsements, but not titlului este necesară, pentru a se putea the endorsers’ signatures”. Usually dresa în mod valabil protestul în caz de the possessor cannot ask the payment refuz a plăţii. Clauza “fără in advance and he cannot be coerced to cheltuieli”nu exonerează pe posesor de receive such a payment as it is prezentarea titlului - art.51 alin.2 din stipulated in art 44 paragraph 1 from Legea 58/1934 a cambiei şi biletului la Law 58/1934 on the promissory note ordin şi nici nu se poate insera vreo and the bill of exchange. clauză, care să înlăture această However the payment in advance obligaţie. is possible with the agreement of both De asemenea, chemarea în judecată parties but it is considered to be made nu poate înlocui prezentarea şi oricare on the risk and danger of the drawee, dintre obligaţii de regres se va putea that has to check the uninterrupted row prevala de lipsa ei. Debitorul principal, of the endorsements and the trasul acceptant, va fi obligat să authenticity of the signatures and the plătească suma din cambie, dar nu va legitimating of the possessor – art 44 fi ţinut să suporte cheltuielile de paragraph 2 from Law 58/1934 on the judecată. promissory note and the bill at order. Posesorul legitim al titlului este cel According to art 43 paragraph 1 care poate şi trebuie să prezinte from Law 58/1934 on the promissory cambia pentru a cere plata. Astfel, note and the bill at order the possessor posesrul legitim al titlului este cannot refuse a partial payment and in giratarul care se poate legitima printr- this case the payer drawee can ask for un şir neîntrerupt de giruri, fiind a mention to be made on the indiferent dacă ultimul gir este plin sau promissory note and to receive a in alb. Şirul de giruri este neîntrerupt receipt. In the case of a payment in full atunci când primul gir emană de la the drawee can ask for the promissory 142 persoana desemnată ca beneficiar, iar note to be given to him with the cele următoare de la persoanele mention of payment in full written by desemnate ca giratari în girurile the possessor. precedente sau de la succesorii lor, The person that guarantees the conform dreptului comun. Nu se ţine drawee can make the partial payment, seama de girurile şterse.[19] in the name of the drawee and to Verificarea pe care debitorul extinguish his debt. trebuie să o facă, este numai o The debtors of regress and the verificare formală a semnăturilor; nu people that guarantee for them cannot este obligat să verifice şi autenticitatea make a partial payment. lor - art.44 alin.3.din Legea 58/1934 a If the date of payment arrives and cambiei şi biletului la ordin. Dispoziţia no possessor appears to cash the aceasta, luată din legea italiană, pare payment, the debtor that wants to be să restrângă dispoziţia legii uniforme free has the right to put the sum at de la Geneva, după care debitorul nu CEC on the expense and the risk of the este obligat a verifica semnătura of the possessor of the promissory note giranţilor. Ea este intepretată însa în and the receipt will be deposited at the mod unanim de autori, printr-o exactă register of value of the courthouse in aplicare a principiilor cambiale, în the area of which the place of payment sensul că debitorul nu este obligat şi is located [16] - art 46 from Law nu are dreptul să verifice autenticitatea 58/1934 on the promissory note and semnăturilor - adică dacă sunt the bill at order. adevărate sau falsificate - şi All the legal dispositions that bring capacitatea persoanelor îndreptaţite să under regulation the promissory note transmită titlul. tend to ensure the payment of the title Debitorul este însă obligat să at the date of payment. This way of verifice identitatea prezentatorului, extinguishing the promissory note spre a se convinge că este persoana al obligations makes the object of the cărei nume figurează ca giratar al preoccupations of the law maker, ultimului gir. Dacă ar plăti fără a se although the payment that is asigura de acest lucru, el ar comite o considered normal as a way of greşeală gravă, deoarece prin extinguishing the obligations is comportarea sa ar uşura posesorului brought under regulation in a detailed nelegitim al titlului, ajuns în posesia manner in the civil code and in the lui prin furt, să obţina plata, commercial code as well. It is prezentându-se drept ultimul giratar. necessary to bring under regulation Identitatea va fi constatată cu ajutorul especially the payment of the buletinului de identitate. promissory notes to connect the Dacă ultimul posesor este legitimat guidelines of the common law with the formal în condiţiile art.18 din Legea necessities of the promissory note. 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin, [17] plata făcută acestuia este valabilă şi The valid payment made by the este liberatorie pentru debitor, chiar drawee extinguishes the obligations of dacă posesorul nu era capabil, după all the signatories of the promissory dreptul civil, să o primească, note and it is very important to know cercetările amănunţite împiedicând as exactly as possible who has to pay circulaţia rapidă a titlului. Se schimbă off the promissory note, to whom, 143 situaţia dacă debitorul cunoştea how, when and where. incapacitatea posesorului titlului, în The obligation stipulated in the care caz ar fi de rea-credinţă, sau dacă promissory note is to do the payment cu un minimum de diligenţă din partea is made at the domicile of the debtor sa, ar fi putut să o cunoască, căci and not portable. The debtor cannot aceasta ar constitui o greşeală gravă - know at the date of payment who is his art.44 alin.3 din Legea 58/1934 a creditor, or if the title is destined for cambiei şi biletului la ordin. circulation. Prezentarea trebuie făcută trasului, Art 38 from the Convention terţului desemnat să plătească pentru comprising the homogenous law on tras (domiciliatarul), sau indicatului la the promissory notes and the bill at nevoie. order, Geneva 1930: “the possessor of Legea cambială stabileşte reguli cu a promissory note at a fixed day or at a privire la calcularea scadenţei [20], certain term from the issuing or from precizând, totodată, că ele nu sunt the sight has to present the promissory aplicabile “dacă într-o clauză a note at payment, either on the date that cambiei sau numai din simple arătări is payable, or in one of the two ale titlului rezultă intenţia de a se working days that follow. The adopta reguli deosebite”. [21] presentation of a promissory note at a Plata poate fi cerută şi direct unuia clearing house is equal to a dintre avaliştii trasului acceptant, care presentation to payment”. este obligat să plătească şi poate fi The Roman law stipulates that the executat silit, fără ca el să poată cere possessor of a promissory note that is ca o prezentare prealabilă să fi fost payable at a fixed day or at a certain făcută trasului. Dar în cazul când term from the issuing or from the avalistul refuză plata, prezentarea sight, it is forced to present it to făcută lui şi dresarea faţă de el a payment on the day in which it is protestului de neplată nu constituie o payable or in the two working days prezentare aptă să conserve that follow. [18] posesorului acţiunea împotriva Through this disposition it is made obligaţilor de regres. clear that a promissory note must be Persoanele obligate să plătească presented to payment, unlike the sunt trasul acceptant şi avaliştii săi, presentation at acceptance, that in precum şi acceptantul pentru onoare. principle is optional. Au dreptul să plătească, dar nu sunt The presentation has to be real and obligaţi să o facă, trasul neacceptant, actual, made to the drawee. The domiciliatarul, dacă este vorba de o presentation of the title is necessary in cambie domiciliată, precum şi order to handle in a valid manner the indicatul la nevoie, când există o atare protest in case of refusal of payment. indicaţie. The clause “without expenses”does Cambia care are scadenţa la o zi not absolve the possessor of presenting fixă sau la un anumit termen de la data the title – art 51 paragraph 2 from Law emisiunii sau de la vedere trebuie 58/1934 on the promissory note and prezentată la plată în ziua scadenţei the bill at order and it cannot insert a sau într-una din cele două zile clause to discard this obligation. lucrătoare ce urmează.[22] Prin Also the calling to trial cannot urmare, prezentarea făcută înainte de replace the presentation and any of the 144 aceasta dată nu constituie o prezentare obligations of regress to prevail of its legitimă, creditorul neavând dreptul să lack. The main debtor, the acceptor ceară plata înainte de scadenţă. drawee, will be forced to pay the sum De asemenea, creditorul nu este from the promissory note but he won’t obligat să prezinte cambia în ziua have to pay the courtroom charges. scadenţei, el având facultatea să o The legitimate possessor of the title prezinte fie în ziua scadenţei, fie în is the one that can and has to present una din cele două zile lucrătoare ce the promissory note to ask for urmează scadenţei, zile în care se payment. Thus the legitimate poate dresa şi protestul pentru neplată. possessor of the title is the endorser Prin zile lucrătoare legea înţelege acele that can legitimate himself through an zile, care nu sunt declarate sărbători uninterrupted row of endorsements, legale de legile fiecărui stat. Sunt zile and does not matter if the last utile pentru prezentare ,acele două zile endorsement is full or in blank. The lucrătoare care urmează imediat row of endorsements is uninterrupted scadenţei. Când scadenţa cade într-o zi when the first endorsement comes de sărbătoare, plata nu poate fi cerută from the person designated as decât în ziua lucrătoare următoare.[23] beneficiary, and the following ones În ceea ce priveşte locul unde from the people designed as endorsers trebuie făcută plata, se prevede că in the previous endorsements or from prezentarea trebuie făcută “la locul şi their successors, according to common adresa indicată în cambie”, art.42 din law. We won’t count the deleted Legea 58/1934 a cambiei şi biletului la endorsements. [19] ordin, întelegându-se prin loc The verification that the debtor has localitatea geografică, iar prin adresa to make is only a formal verification of locuinţa sau biroul, indicate, indiferent the signatures; he is not forced to dacă persoana care urmează să facă verify their authenticity – art 44 plata locuieşte sau nu acolo. În cazul paragraph 3 from Law 58/ 1934 on the când în cambie nu este arătată nicio promissory note and the bill at order. adresă, posesorul trebuie să ceară This disposition, taken from the Italian plata: law, seems to narrow the disposition of a) ”la domiciliul trasului sau al the homogenous law from Geneva, persoanei desemnate să plătească after which the debtor is not forced to pentru el”(domiciliatarul); verify the endorsers’ signature. But it b) ”la domiciliul acceptantului prin is interpreted in an unanimous manner intervenţie sau al persoanei desemnate by the authors, through an exact în cambie să plătească pentru acesta”; application of the promissory c) “la domiciliul celui indicat la principles, in the sense that the debtor nevoie”, în ordinea de mai sus. Prin is not forced and does not have the domiciliu se întelege - în sensul legii - right to verify the authenticity of the “locul unde persoana obligată…îşi are signatures, to see if they are real or locuinţa sau sediul” - art.98 din Legea false, and the capacity of the people 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. entitled to transmit the title. Dacă nu se poate identifica The debtor is forced to verify the domiciliul trasului sau al celorlalte identity of the one that presents it to persoane de la care trebuie cerută convince himself that it is the person plata, posesorul are facultatea de a cere whose name appears as endorser of the 145 dresarea protestului de neplată oriunde last endorsement. If he would pay în limitele comunei locului de plată- without making sure of this thing he art.68 alin.2 din Legea 58/1934 a would make a serious error because cambiei şi biletului la ordin. through his behavior he would make Pentru ca plata să fie valabilă se easier for the unlawful possessor of the impune ca: title, which obtained the title through a) Cel care o face să fie capabil. În theft, to obtain the payment, presenting această privinţă se aplică dispoziţiile himself as the last endorser. His de drept civil relative la incapacitate. identity will be checked with the help Sunt nule plăţile făcute de of his identity card. comerciant în urma sentinţei de If the last possessor is formally declarare în faliment, dar sunt valabile legitimated in the conditions of art 18 plăţile de cambii făcute în epoca de from Law 58/1934 on the promissory încetare a plăţilor, înainte de sentinţa note and the bill at order, the payment de declarare în faliment, chiar dacă made to him is valid and frees the posesorul cunoştea starea de încetare a debtor, even if the possessor is not plăţii. capable, after the civil law, to receive Restituirea plăţii în acest caz va fi it, the in-depth research delaying the cerută ultimului obligat de regres, care rapid circulation of the title. The a avut cunoştinţă de încetarea plăţilor situation changes if the debtor knew în momentul emiterii sau girării the incapacity of the possessor of the cambiei. title, in which case he would be of b) Să fie făcută numai după ce dishonest, or with a minimum of debitorul s-a asigurat că posesorul diligence from his part, he could have cambiei este legitimat formal printr-un know it, because that would be a şir neîntrerupt de giruri. serious error – art 44 paragraph 3 from c) Să fie făcută la scadenţă. Termenul Law nr 58/ 1934 on the promissory stipulat în cambie se consideră stipulat note and the bill at order. şi în favoarea creditorului şi acesta nu The presentation must be made to poate fi constrâns să primească o plată the drawee, the third party designated anticipat- art.44, alin.1 din Legea to pay for the drawer or to the person 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. indicated at need. Ea nu poate fi realizată decât cu The promissory law establishes consimţământul creditorului, adică rules regarding the calculation of the numai printr-un acord între acesta şi date of payment [20] specifying that debitor. they are not applied “if in a clause of Chiar în această situaţie însă, the promissory note or only through “trasul care plăteşte înainte de simple showing of the title results the scadenţă, o face pe riscul şi pericolul intention to adopt special rules”. [21] său”- art.44, alin.2 din Legea 58/1934 The payment can be demanded a cambiei şi biletului la ordin -, plăţii directly to one of the people that făcute înainte de scadenţă guarantee to pay for the acceptor nemaiaplicându-i-se normele specifice drawee that is forced to pay and can be dreptului cambial. Debitorul va trebui, executed, without him being able to prin urmare, să se asigure că posesorul ask a prior presentation to be made to este titlular real al dreptului cambial. the drawee. If he refuses to pay the Examinarea legitimării formale nu mai presentation made to him and the 146 este suficientă pentru a justifica plata, handling towards him of the protest for ci trebuie cercetată si autenticitatea non-payment does not constitute a girurilor, precum şi capacitatea presentation apt to conserve the posesorului. possessor the action against the regress Incapacitatea survenită în persoana obligations. posesorului cambial înainte de The people forced to pay are the scadenţă, dar după ce a primit plata, nu acceptor drawee and the people that aduce niciun prejudiciu debitorului. guarantee to pay for them, as well as Bineînteles că soluţia se schimbă dacă the acceptor for honor. They have the debitorul care a făcut plata era de rea- right to pay, but they do not have to, credinţă, dacă a cunoscut de exemplu the non-acceptor drawee, the people că există în curs o cerere de punere sub that guarantee for them, if we are interdicţie sau curatelă. talking about a promissory note that is d) Plata să fi fost făcută fără fraudă sau domiciled or living, as well as the greşeală gravă. Trebuie subliniată de la person indicated at need, when such an început redactarea diferită a art.44 al.3 indication exists. de aceea a art.18 al.3 din Legea The promissory note that has a date 58/1934 a cambiei şi biletului la ordin. of payment on a fixed day or at a [24] certain term from the issuing date or Acest din urmă text reglementează from the sight has to be presented to situaţia posesorului unei cambii payment on the date of payment or in dobândite a non domino, care este one of the two working days that apărat împotriva revendicării ei din follow. [22] Thus the presentation partea adevăratului propietar, daca îşi made before that day does not justifică posesia printr-un şir constitute a legitimate presentation, the neîntrerupt de giruri şi nu a fost de rea- creditor does not have the right to credinţă sau nu a săvârşit o greşeală demand the payment before the date of gravă cu ocazia dobândirii. Reaua- payment. credinţă este cunoştinţa că cel care Also the creditor is not obliged to transmite cambia nu este titular al present the promissory note on the drepturilor. date of payment, he can chose if he Potrivit legii, cel care plăteşte la presents it on the date of payment or scadenţă ”este valabil liberat”, numai on the two working days that follows, dacă nu a fost fraudă sau greşeală days in which the protest for non- gravă din partea sa. [25] Pentru ca payment can be handled. Through plata să nu fie valabilă şi debitorul să working days the law understands fie obligat să plătească a doua oară, nu those days that are not declared legal este, prin urmare, suficient să se holidays by each state. They are useful probeze că debitorul a ştiut că days for the presentation those posesorul cambiei, deşi este legitimat working days that immediately follow formal, nu este adevăratul titular al the date of payment. When the date of cambiei. payment is on a day of holiday the Frauda prevăzută de art.44 din payment cannot be asked until the next Legea cambială, cuprinde deci atât working day.[23] înţelegerea frauduloasă în sensul Regarding the place where the propriu al cuvântului, intervenţia între payment must be made it is stipulated debitor şi posesorul abuziv, în scopul that by the presentation of the 147 prejudicierii adevăratului creditor, cât promissory note must be made “at the şi lipsa de acţiune a celui ce nu refuză place and address indicated in the plata din inerţie sau pentru a evita promissory note”, art 42 from Law nr cheltuielile şi plictiselile unui proces, 58/1934 on the promissory note and dacă se dovedeşte că cunoştea că the bill at order, through place we posesorul cambiei era numai aparent understand the geographical place and legitmat şi că putea să dovedească through address the residence or he acest lucru. office indicated, and it does not matter Greşeala gravă produce şi ea lipsa if the person that will make the de valabilitate a plăţii, dacă se referă payment lives there or not. If in the nu numai la posibilitatea pe care ar fi promissory note there appears no avut-o debitorul ca uzând de o address, the possessor must ask the diligenţă minimă, de acea pricepere de payment: care dă dovadă şi cel mai neglijent om a) “at the residence of the drawee or de afaceri ca să cunoască situaţia reală, of the person designated to pay for ci şi la posibilitatea pe care ar fi avut-o him”; de a-şi procura dovezile necesare. b) “at the residence of the acceptor Va fi un caz de culpă gravă din through intervention or of the person partea debitorului plata sumei din designated in the promissory note to cambie unui posesor în baza unui gir pay for him”; c) “at the residence of ce poartă urmă de ştersături sau de the person designated at need”, in the falsificare, fără a se informa de above order. Through residence we provenienţa lor.[26] understand – in the spirit of the law – După cum am văzut în rândurile de “the place where the person obliged … mai sus, pentru asigurarea eficienţei has his residence or headquarters”– art cambiei, legea reglementează 98 from Law nr 58/1934 on the principiile privind plata cambiei. Prin promissory note and the bill at order. lege se determină cine are dreptul la If the residence of the drawee or of plată şi cui i se poate cere plata, data şi the other people from which the locul plăţii, condiţiile plăţii şi efectele payment cannot be identified, the pe care le produce plata. possessor has the possibility to ask the În vederea achitării sumei de bani handling of the protest for non- prevăzute în titlu, cambia trebuie payment anywhere within the limits of prezentată la plată.[27] the place of payment – art 68 Prezentarea cambiei la plată este paragraph 2 from Law nr 58/1934 on necesară nu numai pentru că altfel nu the promissory note and the bill at se poate face plata, ci şi pentru că ea order. este o condiţie indispensabilă pentru In order for a payment to be valid dresarea în mod valabil a protestului, it is necessary that: în cazul refuzului de plată. Totodată, The one that makes it to be prezentarea cambiei la plată este o capable. In this matter it is applied the cerinţă care trebuie satisfacută dispositions of Civil law related to prealabil oricărei cereri de chemare în incapacity. judecată. There are null the payments made Având în vedere rolul pe care îl by the merchandiser following the îndeplineşte, prezentarea cambiei la sentence of bankruptcy, but there are plată trebuie să fie reală şi efectivă. valid the payments made in the era of 148

Cel îndreptăţit la plată trebuie să seizing the payments, before the prezinte celui obligat cambia pentru sentence of bankruptcy, even if the plata sumei de bani menţionate în titlu. possessor knew the state of seizing the Prezentarea cambiei la plată se payment. poate face în original sau prin The restitution of payment in this trunchiere - art.46 din Legea 58/1934 a case will be asked to the last obliged cambiei şi biletului la ordin. by regress that had knowledge of the Prin trunchiere se înţelege seizing of payments at the moment of procedeul informatic care constă în issuing or of the endorsement of the următoarele operaţiuni succesive: promissory note. transpunerea în format electronic a c) to be made after the debtor made informaţiilor relevante de pe cambia sure that the possessor of the originală; reproducerea imaginii promissory note is formally legitimate cambiei originale în format electronic through an uninterrupted row of şi transmiterea informaţiei electronice endorsements. obţinute către instituţia de credit d) To be made at the date of payment. plătitoare. The term stipulated in the promissory Pot face obiectul trunchierii numai note is considered stipulated in the cambiile acceptate. favor of the creditor and he cannot be Prezentarea la plată a unei cambii coerced to receive a payment in prin trunchiere produce aceleaşi efecte advance – art 44 paragraph 1 from juridice ca şi prezentarea la plată a Law nr 58/1934 on the promissory cambiei originale, cu condiţia ca note and the bill at order. It cannot be această cambie originală să fi fost made without the consent of the emisă cu respectarea cerinţelor legii. creditor, meaning an agreement Prezentarea cambiei şi deci dreptul between him and the debtor. la plată îl are posesorul legitim a Even in this situation “the drawee titlului- art.43 din Legea 58/1934 a that pays before the date of payment cambiei şi biletului la ordin. Acesta make it at his own risk and danger”– poate fi beneficiarul indicat de trăgător art 44 paragraph 2 from Law nr în cambie sau giratarul, care se 58/1934 on the promissory note and legitimează printr-un şir neîntrerupt de the bill at order – to the payment made giruri, în condtiţiile legii- art.18 din before the date of payment it does not Legea 58/1934 a cambiei şi biletului la apply the regulations that are specific ordin. to the promissory note. The debtor will Debitorul are obligaţia să verifice have to make sure that the possessor is identitatea posesorului titlului. În cazul the rightful owner of the promissory unei cambii transmise prin gir, el este right. The examination of the formal dator să verifice regulata succesiune a legitimation is not sufficient to justify girurilor, dar nu şi autenticitatea the payment, but it as to be researched semnăturilor giranţilor- art.43 alin.3 the authenticity of the endorsements, din Legea 58/1934 a cambiei şi as well as the capacity of the biletului la ordin. possessor. The incapacity that appears in the CONCLUZII person of the promissory note’s possessor before the day of payment, Cui se poate cere plata. Legea nu but after he received the payment, does 149 arată cui trebuie să i se prezinte not bring any prejudice to the debtor. cambia pentru plată, dar soluţia se Of course that the solution changes if poate da pe baza principiilor care the debtor that made the payment was guvernează cambia. of bad faith, if he knew for example Plata cambiei se poate cere, în that there was a request of interdiction primul rând, trasului acceptant, care or curatorship. este debitorul principal al cambiei. e) the payment was made under fraud Cambia se prezintă trasului pentru or serious error. We must emphasize plată, chiar şi în cazul când a refuzat the different editing of art 44 acceptarea, deoarece refuzul acceptării paragraph 3 from the one of art 18 nu exclude dreptul trasului de a plăti paragraph 3 from Law nr 58/1934 on cambia. the promissory note and the bill at Plata cambiei se poate cere order. [24] domciliatarului, când acesta a fost The last text regulates the situation indicat în cambie. of the possessor of a promissory note Potrivit legii, plata cambiei poate fi that received it a non domino, that is cerută şi direct de la avalistul trasului, protected against its claiming from the dacă există un asemenea garant. part of the real owner, if he justifies În subsidiar, cambia poate fi his possession through an prezentată la plată debitorilor de uninterrupted row of endorsements regres, dacă au fost îndeplinite and he didn’t act in bad faith or made a formalităţile legale. serious error while obtaining it. The bad faith is the knowledge is that the Referinţe bibliografice one that transmits the promissory note is not the lawful owner. 1.Monitorul. Oficial., Partea I, nr. According to the law the one that 100/1934. pays at the date of payment is “freed in

2.A se vedea P.V. Pătrăşcanu, Drept a valid manner”, without a fraud or a comercial, Cambia, biletul la ordin, serious error from his part.[25] In Editura All, Bucureşti, 1994, p. 9 şi urm. order for the payment not to be valid 3.R. Economu, op.cit.,p.110-111. 4.Art.1469 alin.1 si 2 , Codul Civil din and the debtor to be forced to pay the 2009. second time, is not suffice to prove 5.L. Săuleanu, L.Smarandache, A. that the debtor knew that the possessor Dodocioiu, Drept bancar,Editura of the promissory note, although he is Universul Juridic, Bucureşti, 2009,p.275. formally legitimated, is not the real 6.Art.44alin.1 din Legea 58/1934 a owner if the promissory note. cambiei şi biletului la ordin. The fraud stipulated by art 44 from 7.A se vedea disp.art.44 alin.3 si art.18 The Promissory law comprises the alin.3. fraudulent agreement in the proper 8În acest sens L. Săuleanu, L. sense of the term, which appears Smarandache, A. Dodocioiu, op.cit.,p.276. 9.A se vedea art.42 din Legea 58/1934 a between the debtor and the abusive cambiei şi biletului la ordin. possessor, with the purpose to harm 10.M. Rădulescu, Operaţiuni interbancare the real creditor, as well as the lack of de plăţi şi incasări fără action from the part that does not numerar.Transferuri bancare şi refuse the payment from inertia or to compensări.Editura Paralela 45, Piteşti, avoid the costs of a trial, if it is proven 2007,p.38 that the debtor knew that the possessor 150

11.I. Schiau, Drept Comercial, Editura of the promissory note was only Hamangiu, Bucureşti, 2009, p.543. apparently legitimated and that this 12.I. Popa, Tehnica operaţiunilor de thing could be proven. comerţ exterior,Editura economică, The serious error also produces the Bucureşti, 2008, p.243. lack of validity of payment if it refers 13.I.Mihai, Operaţiuni de încasări şi plăţi, Editia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura not only to the possibility that the Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, debtor would have had using a 2007, p.31. minimum diligence, that skill of 14.I. Turcu, Tratat teoretic şi practic de knowing the real situation, but also the drept comercial, vol. I, Editura C.H.Beck, possibility he would have had to Bucureşti, 2008, p.516. obtain the proofs he needed. 15.Art.44 alin.3 din Legea 58/1934 a It will be a case of serious error cambiei şi biletului la ordin. from the part of the debtor the 16.I.Turcu, op.cit., p.517. payment of the sum of money to a 17.P. Pătrăşcanu, O. Sachelarie, Titlurile possessor based on an endorsement de credit în comerţul internaţional, Editura Scrisul românesc, Craiova. 1975 , that has traces of deletion or forgery, p.175. without informing himself of their 18.A se vedea art.41 din Legea nr. origin. [26] 58/1934 a cambiei si biletului la ordin. As we have seen before in order to 19.P.V.,Pătrăşcanu, Ovid Sachelarie, ensure the efficiency of the promissory op.cit., p.175-176. note the law regulates the principles 20.Art.37-40, Legea nr.58/1934 asupra regarding the payment of the cambiei şi biletului la ordin. promissory note. Through the law it is 21.D. Mazilu, Dreptul comerţului determined who has the right to internaţional, Partea specială, Editia a payment, to whom the payment can be VII-a, Editura Lumina Lex, Bucureşti,2008, p.350. asked, the date and the place of 22.T.R.Popescu, Dreptul comerţului payment, the conditions of the internaţional, Ediţia a doua, Editura payment and the effects that the Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1983, payment produces. p.322. Regarding the payment of the sum 23.P. V.,Patraşcanu, Ovid Sachelarie, of money stipulated in the title, the op.cit., p.177. promissory note has to be presented at 24.P.V.,Pătrăşcanu, Ovid Sachelarie, payment.[27] op.cit., p.178-179. The presentation of the promissory 25.D. Mazilu, op.cit, p.350. note to payment is necessary not only 26.P.V.,Pătrăşcanu, Ovid Sachelarie, op.cit., p.180. because there is no other way to make 27.S.D.Cărpenaru, Drept comercial the payment, but also because it is a român, Ediţia a VIII-a, Ed.Universul compulsory condition foe the handling Juridic, Bucureşti, 2008, p.591. in a valid manner of the protest, in case of a refusal of payment. In the same time the presentation of the promissory note to payment is a requirement that must be satisfied prior to any calling to trial. Considering the role that it has the presentation of the promissory note to payment must be real and effective. 151

The one entitled to payment has to present to the obliged one the promissory note for the payment of the sum of money mentioned in the title. The presentation of the promissory note to payment can be made in original or through cropping – art 46 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order. Through cropping we understand the informatic process that means the following successive operations: the rendition in an electronic format of the relevant information from the original promissory note, the reproduction of the image of the original promissory note in an electronic format and the transmission of the obtained electronic information towards the paying credit institution. Only accepted promissory notes can be the object of cropping. The presentation to payment of a promissory note through cropping produces the same judicial effects as the presentation to payment of the original promissory note, with the condition that the original promissory note to have been issued with the abidance of the requirements of the law. The presentation of the promissory note and thus the right to payment has the rightful owner of the title – art 43 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order. He can be the beneficiary indicated by the drawer in the promissory note or the endorser that is legitimated through an uninterrupted row of endorsements, in the conditions of the law – art 18 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order. The debtor has the obligation to verify the identity of the possessor of the title. In the case of a promissory note transmitted through 152

endorsements, he has to verify the regular succession of the endorsements, but not the authenticity of the endorsers’ signatures – art 43 paragraph 3 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order.

CONCLUSIONS

To whom the payment can be demanded. The law does not show to whom the promissory note has to be presented for payment, but the solution can be given based on the principles that govern the promissory note. The payment of the promissory note can be asked to the acceptor drawee that is the main debtor of the promissory note. The promissory note is presented to the drawee for payment, even if he refused the acceptance, because the refusal of acceptance does not exclude the drawee’s right to pay the promissory note. The payment of the promissory note can be demanded to the person that guarantees the payment when he was indicated in the promissory note. According to the law the payment of the promissory note can be asked directly to the person that guarantees the payment, if such an endorser exists. The promissory note can be presented to payment to the debtors in regress, if the legal formalities have been fulfilled.

References

[1] The Official Monitor, Part I, nr 100/ 1934 [2] See P.V. Patrascanu, Commercial law. The promissory note, the bill at order, Ed. All, Bucharest, 1994, p. 9 and next [3] R. Economu, op. cit., p. 110-111

153

[4] Art. 1469, paragraphs 1 and 2, the Civil Code from 2009. [5] L. Sauleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, Banking Law, Ed. Judicial Universe, Bucharest, 2009, p. 275. [6] Art 44 paragraph 1 from Law nr 58/1934 on the promissory note and the bill at order [7] To see disp. Art 44 paragraph 3 and art 18 paragraph 3 [8] In this sense L. Sauleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, op. cit, p. 276 [9] See art 42 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order [10] M. Radulescu, Interbanking operations of payment and collections without cash. Bank transfers and compensations. Ed. Paralela 45, Pitesti, 2007, p. 38 [11] I. Schiau, Commercial law, Ed. Hamangiu, Bucharest, 2009, p. 543. [12] I. Popa, The technique of the external commerce operations, Ed. Economica, Bucharest, 2008, p. 243. [13] I. Mihai, Operation of cashing and payments, Third edition, revised and enlarged, Ed. Of the Foundation of Tomorrow’s Romania, Bucharest, 2007, p. 31 [14] I. Turcu, Theoretical and practical treaty of commercial law, volume I, Ed. C.H. Beck, Bucharest, 2008, p. 516. [15] Art 44 paragraph 3 from Law 58/1934 on the promissory note and the bill at order [16] I. Turcu, op. cit, p. 517. [17] P. Patrascanu, O. Sachelarie, The titles of credit in the international commerce, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1975, p. 175 [18] See art 41 from Law nr 58/1934 on the promissory note and the bill at order. [19] P. Patrascanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 175-176. [20] Art 37-40 Law nr 58/1934 on the promissory note and the bill at order [21] D. Mazilu, International commercial law, Special part, Edition VII, ED Lumina Lex, Bucahrest, 2008, p. 350. [22] T. R. Popescu, International Commercial law, second edition, Ed. 154

Didactica si Pedagogica, Bucharest, 1983, p. 322. [23] P.V. Patrascanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 177. [24] P.V. Patrascanu, O. Sachelarie, op. cit., p. 178-179. [25] D. Mazilu, op. cit, p. 350. [26] P.V. Patrascanu, Ovid Sachelarie, op. cot, p. 180 [27] S.D. Carpenaru, Romanian Commercial Law, Edition VIII, Ed. Universul Juridic, Bucharest, 2008, p. 591.

155

Autonomia părţilor Party Autonomy as a contractuale ca drept Fundamental Right in the fundamental în Uniunea European Union Europeană

Aurelia Colombi Ciacchi Aurelia Colombi Ciacchi Professor of Law and Governance, Profesor de Drept şi Guvernare, Academic Director of the Groningen Director Academic la Centrul Centre for Law and Governance, Groningen pentru Lege şi Guvernare, University of Groningen. This paper Universitatea din Groningen. was first published in European Această lucrare a fost pentru prima Review of Contract Law (6 ERCL oară publicată în 2010, 303). The author would like to European Review of contract law (6 thank ERCL for its permission to re- ERCL 2010, 303). publish the paper in this journal Autorul doreşte să mulţumească ERCL pentru permisiunea de a republica lucrarea în această revistă.

I. LIBERTATEA I. FREEDOM OF CONTRACT: CONTRACTUALĂ: O A SUBSTANTIVE ÎNŢELEGERE DE FOND UNDERSTANDING

Există un paralelism între libertate şi egalitate. Astăzi, nimeni nu se There is a parallelism between îndoieşte de faptul că atingerea freedom and equality. Today, nobody egalităţii, în sensul non-discriminarii, doubts that attaining equality in the necesită ceva mai mult decât un sense of non-discrimination requires tratament simplu, formal şi egal. A lua more than simple, formal equal principiul egalităţii în serios, înseamnă treatment. Taking the equality să îmbrăţişezi o înţelegere de fond a principle seriously means embracing a egalităţii, care include necesitatea unei substantive understanding of equality, acţiuni pozitive, care să which includes the need for positive contrabalanseze dezechilibrele, de fapt action to counterbalance existing şi sociale, care îi fac pe oameni, într- factual and social imbalances that un mod dramatic, inegali. De ce nu make people dramatically unequal. poate fi acest lucru aplicabil şi în cazul Why should this not be true also with libertăţii contractuale? Se poate regard to freedom of contract? argumenta că, a lua în serios libertatea Arguably, taking freedom of contract contractuală, înseamnă a îmbrăţişa o seriously means embracing a înţelegere de fond a acestei libertăţi, substantive understanding of this care include necesitatea unei acţiuni freedom, which includes the need for pozitive, care să contrabalanseze positive action to counterbalance 156 constrângerile existente, sociale şi de existing factual and social constraints fapt, care determină ca o parte that make one contractual party contractuală să fie, în mod dramatic, dramatically less free than the other. mai puţin liberă decât cealaltă. Indeed, some contemporary accounts Intr-adevăr unele curente in literature and case law understand contemporane, din literatură şi cazurile freedom of contract in a substantive legislative, înţeleg libertatea sense fond [Canaris, 2000: 200, contractuală într-un sens de fond. În Grundmann, 2005]. Accordingly, consecinţă, realizarea libertăţii achieving substantive freedom of contractuale implică prevenirea şi contract involves preventing and eliminarea daunelor, cauzate de un eliminating the harm caused by an contract de neconceput unei părţi, care unconscionable contract to a party who a fost numai formal, dar nu şi was only formally, but not substanţial liberă să îl încheie. Acelaşi substantively free to conclude it. The lucru este valabil şi dacă o parte este same applies if one party is only doar formal, dar nu si substanţial formally, but not substantively free to liberă, pentru a termina un contract, terminate a contract whose conditions ale cărui condiţii au fost modificate, în have been unilaterally changed by the mod unilateral, de cealaltă parte. other party. Precisely because party Tocmai pentru că auto-determinarea şi autonomy, self-determination, is autonomia părţilor este crucială pentru crucial to private law, private law has dreptul privat, dreptul privat trebuie să to provide remedies for contracts prevadă remedii, pentru contractele which are the product of a factual care sunt produsul unei subjugări a subjugation of the weaker party părţii mai slabe. [CfBVerfG, 1990]. Evidenţierea dimensiunii de fond a libertaţii contractuale, conduce la o Highlighting the substantive schimbare în perspectivă, atunci când dimension of freedom of contract leads se ia în considerare relaţia dintre to a change in perspective when libertatea contractuală şi protecţia considering the relationship between părţii vulnerabile, în contractul legal. freedom of contract and protection of Libertatea contractuală şi protecţia vulnerable parties in contract law. părţii mai slabe, au fost tradiţional Freedom of contract and weaker înţelese ca principii antagoniste, party’s protection have traditionally conflictuale. Normele s-au doctrinele been understood as antagonistic, legislative, care furnizează remedii conflicting principles. Legislative rules împotriva contractelor de neconceput, or doctrines providing remedies sunt în mare parte văzute ca excepţii against unconscionable contracts are de la principiul libertăţii contractuale. mostly seen as exceptions to the Intelectualii, care văd libertatea de principle of freedom of contract. contract şi protecţia părţii mai slabe, ca Scholars who see freedom of contract principii conflictuale, tind să conteste and weaker party’s protection as preponderenţa libertăţii contractuale, conflicting principles tend to challenge dacă împărtăşesc o preocupare pentru the predominance of freedom of justiţia socială în dreptul contractual. contract, if they share a concern for De exemplu, Manifestul Social Juridic social justice in contract law a criticat abordarea Comisiei [Hesselink, 2001:7, 49, Lurger, 2004, 157

Europene, potrivit căreia cadrul comun Wilhelmsson, 2004]. For example, the de referinţă, pentru un contract legal Social Justice Manifesto [Study Group European, este o excepţie de la on Social Justice in European Private libertatea de contract şi poate fi admisă Law, 2004] criticised the European numai dacă se justifică prin motive Commission’s approach according to corecte. which in the Common Frame of Această lucrare fiind scrisă de un Reference for a European contract law co-autor al Manifestului Social Juridic, (CFR) exceptions to freedom of susţine propunerea conform căreia, contract could only be admitted if corectitudinea şi solidaritatea ar trebui justified by good reasons [A More să fie principiile de bază în legea Coherent European Contract Law: an contractuală. Cu toatea acestea, acest Action Plan’, 2003: 62]. document nu consideră că Being written by a co-author of the corectitudinea şi solidaritatea sunt în Social Justice Manifesto, this paper conflict cu libertatea contractuală. Se endorses the proposition that fairness porneşte de la premisa că acest and solidarity should be the guiding antagonism provine de la o veche şi principles in contract law. However, formală înţelegere a libertăţii, care a this paper does not view fairness and fost abia compatibilă cu dreptul privat solidarity as conflicting with freedom modern al secolului XX, aşa cum îl of contract. It starts from the ştim noi, şi cu siguranţă nu mai este assumption that this antagonism potrivit pentru acest scop în secolul derives from an old, formal XXI. understanding of this freedom, which Unii intelectuali conceptualizează was barely compatible with modern această diferenţă, pe care lucrarea o twentieth-century private law as it exprimă prin termenii “formă şi was, and is certainly no longer fit for substanţă”, în termenii de libertate purpose in the twenty-first century. contractuală “negativă şi pozitivă”. Aceşti intelectuali consideră libertatea Some scholars conceptualise the de intervenţie, din relaţia contractuală, difference which this paper expresses ca partea negativă a acesteia, astfel că in terms of ‘form’ and ‘substance’ in partea pozitivă a acestei libertăţi este terms of ‘negative’ and ‘positive’ văzută în auto-determinarea şi freedom of contract. These scholars dezvoltarea liberă a presonalitaţii consider the freedom from (state) ambelor părţi contractuale. intervention in the contractual Înţelegerea de fond a autonomiei relationship as the negative side of părţilor, nu mai este o construcţie pur freedom of contract, whereas they ştiinţifică. Astfel, a fost deja view the positive side of this freedom recunoscut, de către cele mai înalte in the self-determination and free instanţe ale unor sisteme juridice development of personality of both continentale, precum Germania sau contracting parties [Mak, 2008]. Slovenia, dar şi de către instanţele The substantive understanding of party inferioare în alte sisteme juridice, cum autonomy is no longer a pure scholarly ar fi Grecia. Aceste curente vor fi construct. It has already been explorate în următorul capitol. acknowledged by the highest courts of some continental legal systems such as Germany and Slovenia, and by lower 158

II. DREPTUL CONTRACTUAL courts in other legal systems such as DE FOND, CA DREPT Greece. These accounts will be FUNDAMENTAL ÎN GERMANIA, explored in the following subchapter. SLOVENIA, GRECIA ŞI II. SUBSTANTIVE FREEDOM OLANDA. OF CONTRACT AS A

FUNDAMENTAL RIGHT IN O trăsătură comună, care GERMANY, SLOVENIA, conectează evoluţiile privind principiul GREECE AND THE egalitaţii de fond şi principiul libertaţii NETHERLANDS contractuale de fond, este dimensiunea lor constituţională. Toate doctrinele A common thread which connects the continentale Europene, privind developments concerning the principle libertatea contractuală de fond, of substantive equality and the cunoscute de autorul acestei lucrări, au principle of substantive freedom of încorporat acest principiu în contract is their constitutional constituţiile naţionale sau în Convenţia dimension. All continental European Europeană a Drepturilor Omului. doctrines on substantive freedom of contract known by the author of this I. Germania paper have so far embedded this principle in national Constitutions or În 1957 Curtea Constituţională in the European Convention on Human Federală Germană Rights. (Bundesverfassungsgericht, BVerfG), 1. Germany a înţeles dreptul la dezvoltarea liberă a persoanei, în conformitate cu articolul In 1957, the German Federal 2 (1) a Constituţiei Federale, ca un Constitutional Court drept fundamental la libertatea (Bundesverfassungsgericht, BVerfG) generală de mişcare, îmbrăţişând understood the right to free manifestarile de libertate, care nu sunt development of personality under Art. reglementate de alte drepturi 2 (1) of the Federal Constitution fundamentale mai specifice. (O (Grundgesetz, GG) as a catch-all traducere în engleză a acestei decizii fundamental right to general freedom este disponibilă la of action, embracing all manifestations www.iuscomp.org/gla/). În of freedom which are not covered by jurisprudenţa şi literatura Germană, other, more specific fundamental libertatea contractuală a fost, în rights. In German case-law and general, considerată ca fiind protejată literature, freedom of contract has de Constituţie, în cadrul articolului 2 been generally considered protected by (1) GG. the Constitution in the framework of În prima decizie BverfG, care s-a Article 2 (1) GG. [M. Bäuerle, bazat pe o înţelegere de fond a Vertragsfreiheit und Grundgesetz: libertăţii contractuale, ca drept Normativität und Faktizität fundamental, a fost hotărârea din individueller Vertragsfreiheit in cauza “agentul comercial” din 1990. verfassungsrechtlicher Perspektive Cazul a tratat un contract de agenţie, (Baden-Baden: Nomos, 2001) with care restricţiona excesiv libertatea further references]. profesională a agentului, după The first BVerfG decision which relied 159

încetarea relaţiei contractuale. BverfG on a substantive understanding of a declarat: freedom of contract as a fundamental “Autonomia privată se bazează pe right was the ‘Commercial Agent’ principiul auto-determinarii şi, astfel, judgment of 1990. [BVerfG 7 necesită ca aceste condiţii ale auto- February 1990, BVerfGE 81, 242 determinării să fie prezente, în fapt, (‚Handelsvertreter’), Juristenzeitung dacă puterea de negociere a uneia 1990, 691. For further discussion see dintre parţile contractuale, este atât de (in chronological order) P. Derleder, puternic disproporţionată, încât ‘Unterlegenenschutz im Vertragsrecht. raportul contractual devine de fapt Ein Modell für das Arbeitsrecht?’, unilateral. În cazul în care există o (1995) Kritische Justiz 320-339; C.-W. lipsă de egalitate aproximativă de Canaris, Grundrechte und Privatrecht putere de negociere între părţi, atunci o (Berlin, New York: de Gruyter, 1999) balansare echilibrată a propriilor 49; G. Brüggemeier, interese, nu poate fi atinsă doar prin ‘Constitutionalisation of Private Law – intermediul contractului legal. Chiar şi The German Perspective’, in T. atunci când legiuitorul se abţine de la Barkhuysen and S. D. Lindenbergh crearea contractului legal obligatoriu, (eds), Constitutionalisation of Private pentru anumite aspecte din viaţă, acest Law (Leiden: Nijhoff, 2006) 59; O. lucru în niciun caz nu înseamnă Cherednychenko (n.; C. Mak (n. abandonarea domeniului contractual, above) 70-75, 281-282.]. The case practic pentru jocul liber al puterii.Mai dealt with an agency contract which degrabă, clauzele generale de drept excessively restricted the agent’s privat, care au ca efect interzicerea professional freedom after termination puterii excesive, în primul rând acelea of the contractual relationship. The din §§ 138, 242, 315 BGB, (§ 138 BVerfG stated: Bürgerliches Gesetzbuch (BGB, Codul ‘(P)rivate autonomy is based on the Civil German) prevede nulitatea principle of self-determination, and contractelor imorale sau al altor acte thus requires that the conditions of privind autonomia părţilor, § 242 free self-determination be in fact BGB prevede ca debitorul să se actually present. If the bargaining comporte potrivit bunelor moravuri, § power of one of the contracting parties 315 BGB stabileşte că dacă is so heavily disproportionate that the performanţa contractuală urmează a fi contractual regulation becomes stabilită în mod unilateral de o parte, factually one-sided, this makes the această determinare trebuie să fie contract heteronomous. Where there is corectă şi echitabilă.), trebuie să fie an absence of approximate equality of aplicate ca instrumente integratoare. In bargaining power between the parties, elaborarea şi aplicarea acestor clauze then a fair balancing of their interests generale, drepturile fundamentale cannot be reached by the means of trebuie respectate, în mod precis. contract law alone. Even when the Mandatul de protecţie corespunzător legislator refrains from creating din Constituţie, este astfel trimis mandatory contract law for certain judecătorului, care trebuie să pună în aspects of life, that in no way means aplicare deciziile de bază, obiective, abandoning the field of contract ale drepturilor fundamentale, în practice to the free play of power. cazurile de dezechilibru a părţilor Rather, the general clauses of private 160 contractuale, prin utilizarea law, which have the effect of mijloacelor de drept privat". prohibiting excessive power, first and În cazul "Agentul comercial", foremost those in §§ 138, 242, 315 sentinţa civilă atacată de plângerea BGB [Bürgerliches Gesetzbuch constituţională a agentului, a fost (BGB, German Civil Code)], are to be declarată neconstituţională de BVerfG, applied as integrative instruments. It is pe motiv de încălcare a dreptului precisely in the elaboration and fundamental al agentului la libertatea application of these general clauses profesională, în conformitate cu that fundamental rights are to be articolul 12 al Constituţiei Federale observed. The corresponding Germane (GG). În prezenta decizie, protective mandate of the Constitution BVerfG a stabilit doctrina de fond a is directed here to the judge, who has libertăţii contractuale, dar nu a to enforce the objective basic elaborat în mod expres această decisions of fundamental rights in libertate de fond, ca un drept cases of imbalanced contractual constituţional. O definiţie a libertăţii parity, using the means of private contractuale de fond, ca un drept law.’ constituţional, a fost furnizat de In the ‘Commercial Agent’ case, the BVerfG trei ani mai târziu, cu faimosa civil judgment impugned by the sentinţă de "garanţie" din 1993, agent’s constitutional complaint was (BVerfG 19 October 1993, BVerfGE declared unconstitutional by the 89, 214 (‚Bürgschaft’). Cf. M. BVerfG on ground of violation of the Habersack and R. Zimmermann, agent’s fundamental right to ‘Legal Change in a Codified System: professional freedom under Article 12 Recent Developments in German German Federal Constitution (GG). In Suretyships Law’, (1999) 3 Edinburgh this decision, the BVerfG established Law Review 272; (1999); G. the doctrine of substantive freedom of Brüggemeier; P. Rott, ‘German Law contract, but it did not expressly devise on Family Suretyships: An Overrated this substantive freedom as a System’, in A. Colombi Ciacchi (ed.), constitutional right. A definition of Protection of Non-Professional substantive freedom of contract as a Sureties in Europe: Formal and constitutional right was provided by Substantive Disparity (Baden-Baden: the BVerfG only three years later, with Nomos, 2007) 51-69; C.U. Schmid, the famous ‘Suretyship’ judgment of ‘Private Suretyships as a Socio-Legal 1993 [BverfG, 1993]: Crucible of Modern Private Law’, ibid., 31-40; O. Cherednychenko 232- “At least for the sake of legal 248, 256-257, 281-289, 306-331; C. certainty, a contract may not be Mak 75-82, 169, 180, 242-246, 276): challenged or adjusted in every "Cel puţin din motive de certitudine instance in which the equality of juridică, un contract nu poate fi bargaining power is disturbed. contestat sau ajustat, de fiecare dată However, if there is a typical case când egalitatea puterii de negociere scenario, which reveals a structural este perturbată. Cu toate acestea, dacă inferiority of one contracting party este un scenariu tipic, care dezvăluie o and the consequences of the contract inferioritate structurală a uneia din for the inferior party are unusually părţile contractante şi consecinţele onerous, then the civil law must react 161 contractuale, pentru partea inferioară, and enable corrective measures. That sunt neobişnuit de oneroase, atunci follows from the fundamental dreptul civil trebuie să reacţioneze şi guarantee of private autonomy să activeze măsuri corective. Acest (Article 2 (1) GG) and the principle of lucru rezultă din garanţia the social state (Arts. 20 (1), 28 (1) fundamentală a autonomiei private GG)... For the civil courts, it follows (articolul 2 alineatul (1) GG, care that they are under a duty to interpret prevede: "Toată lumea are dreptul la and apply the general clauses so as to libera dezvoltare a personalităţii sale, ensure that contracts shall not serve as în măsura în care el nu încalcă a means to hetero-determination.” drepturile altora sau aduce ofensă In this decision, the BVerfG împotriva ordinii constituţionale sau treated the substantive dimension of codului moral"), şi principiul statului freedom of contract as an integral social (Arts. 20 (1), 28 (1) GG)... aspect of the fundamental right to the Pentru instanţele civile, rezultă că free development of personality and acestea au obligaţia de a interpreta şi the general freedom of action under aplica clauzele generale, pentru a se Article 2 (1) GG. Precisely because of asigura că contractele nu servesc ca un the violation of the surety’s mijloc hetero-determinator". fundamental right to private autonomy În prezenta decizie, BVerfG a tratat and freedom of contract under Article dimensiunea de fond a libertăţii 2 (1) GG, the BVerfG allowed the contractuale, ca un aspect integrant din surety’s constitutional complaint and dreptul fundamental la libera declared the unconstitutionality of the dezvoltare a personalităţii şi libertatea civil judgment which did not challenge generală de acţiune, în conformitate cu the validity of the suretyship [Colombi Articolul 2 (1) GG. Tocmai din cauza Ciacchi, 2005]. încălcarii garanţiei dreptului fundamental la autonomie privată şi a In 2001, the BVerfG confirmed the libertăţii contractuale, în conformitate principles of the ‘Suretyship’ cu Articolul 2 (1) GG, BVerfG a judgment in a case concerning a permis plângerea constituţională de prenuptial agreement [BVerfG 6 garanţie şi a declarat February 2001, BVerfGE 103, 89, neconstituţionalitatea hotărârii civile, Neue Juristische Wochenschrift 2001, care nu a contestat valabilitatea 957]. A pregnant woman wanted to garanţiei. marry the child’s father. The man only În 2001, BVerfG a confirmat agreed to the marriage on condition principiile din decizia "garanţie", într- that the woman contractually un caz privind un contract prenupţial. renounced to her right of maintenance O femeie gravidă a vrut să se granted by matrimonial property law căsătorească cu tatăl copilului ei. in case of divorce. The woman agreed Bărbatul a convenit să se căsătorească, and a prenuptial agreement was doar cu condiţia ca femeia să renunţe, concluded. The BVerfG acknowledged prin contract, la dreptul său de that the woman’s self-determination întreţinere, garantat de dreptul and freedom of contract at the time of proprietăţii matrimoniale, în caz de the conclusion of the agreement was divorţ. Femeia a acceptat şi a fost so heavily limited that the agreement încheiat un acord prenupţial. BVerfG itself was not an act of autonomy but it 162 a recunoscut că auto-determinarea şi was the precise contrary of self- libertatea contractuală a femeii, la determination, which the Court in both momentul încheierii acordului, au fost the ‘Suretyship’ judgment and this atât de puternic limitate, că acordul în judgment expressed with the word sine nu a fost un act de autonomie, ci Fremdbestimmung (‘hetero- exact contrar auto-determinării, fapt pe determination’) the weaker party. care Curtea l-a exprimat, atât în Four years later, in two decisions of hotărârea "Garanţie" cât şi în această 2005 on life insurance contracts hotărâre, folosind cuvântul [BVerfG 26 July 2005, 1 BvR 782/94 Fremdbestimmung ("hetero- and 1 BvR 957/96, Neue Juristische determinare") partea mai slabă. Wochenschrift 2005, 2363; BVerfG 26 Patru ani mai târziu, în două decizii July 2005, 1 BvR 80/95, Neue din 2005 privind contractele de Juristische Wochenschrift 2005, asigurare de viaţă, BVerfG pare să fi 2376.], the BVerfG seems to have lărgit chiar mai mult înţelegerea sa, broadened even more its asupra principiului constituţional al understanding of the constitutional autonomiei private ca libertate principle of private autonomy as contractuală de fond. În primul caz, un substantive freedom of contract. In the asigurător a transferat un contract la o first case, an insurer had transferred a altă societate de asigurare, fără a fi contract to another insurance obligat prin lege să obţină company, without being obliged by consimţământul persoanei asigurate. law to obtain the insured person’s Această schimbare a înrăutăţit poziţia consent. This change worsened the persoanei asigurate şi a lăsat-o fără o position of the insured person and left cale de atac. În al doilea caz, Legea him without a remedy In the second contractelor de asigurare nu a garantat case, the law of insurance contracts did că plăţile premium, ale asiguratului, au not guarantee that premium payments fost corespunzător luate în considerare of the insured person were adequately la calcularea prestaţiilor de asigurare taken into account in the calculation of excedentare. În ambele cazuri, BVerfG surplus insurance benefits. In both a recunoscut o lipsă de fond a cases, the BVerfG acknowledged a autonomiei private a persoanei lack of substantive private autonomy asigurate şi a constatat că legiuitorul a of the insured person and found that avut obligaţia să modifice Legea the legislator was under a duty to contractelor de asigurare de viaţă, modify the law of life insurance astfel încât să asigure persoanei contracts so as to provide the insured asigurate căi de atac eficiente. BVerfG person with effective remedies. The deduce această datorie din protecţia BVerfG inferred this duty from the constituţională a autonomiei private constitutional protection of private (articolul 2 (1) GG) şi a proprietăţii autonomy (Article 2 (1) GG) and (articolul 14 (1) GG). property (Article 14 (1) GG). În deciziile referitoare la "Asigurarea de viaţă", persoanele In these ‘Life Insurance’ decisions, the asigurate nu au fost vulnerabile pe insured persons were not vulnerable on motive de vârstă, educaţie, lipsa de grounds of age, education, experienţă sau sărăcie. Contractele nu inexperience or poverty. The contracts au fost neobişnuit de dezavantajoase were not unusually disadvantageous 163 pentru ei. Lipsa libertăţii contractuale for them. The lack of substantive de fond, a constat în inegalitatea freedom of contract consisted in the generală a puterii de negociere, între general inequality of bargaining power societăţile de asigurare şi consumatori, between insurance companies and precum şi în lipsa generală a libertatii consumers, as well as in the general de alegere, a fiecărei persoane lack of freedom of choice of every asigurate, după încheierea unei poliţe insured person after the conclusion of de asigurare de viaţă. Prin urmare, se a life insurance policy. Hence one may poate argumenta că în aceste hotărâri, argue that the BVerfG in these BVerfG a extins domeniul de aplicare judgments extended the scope of its a înţelegerii libertăţii contractuale de substantive understanding of freedom fond. În consecinţă, de fiecare dată of contract. Accordingly, every când o parte contractantă (înainte sau situation where one contracting party după încheierea contractului) nu-şi mai (before or after the conclusion of the poate exercita autodeterminarea de contract) can no longer exercise its fond şi, prin urmare, este dominată de substantive self-determination and is cealaltă parte, statul are datoria să therefore dominated by the other party intervină şi să prevadă o cale de atac. now gives rise to a State’s duty to intervene and provide for a legal 2. Slovenia remedy.

2. Slovenia Jurisprudenţa Curţii Constituţionale din Slovenia oferă un alt exemplu, The jurisprudence of the Slovenian subtil, de înţelegere de fond a libertăţii Constitutional Court offers another contractuale. O piatră de hotar în acest subtle example of substantive sens, este o hotărâre din 1994, privind understanding of freedom of contract. un acord de credit cu o rată a dobânzii A milestone in this regard is a excesive. Astfel de cazuri sunt judgment of 1994 concerning a credit rezolvate, în mod normal, de agreement with an excessive interest dispoziţiile contractuale cămătăreşti rate [U-I-202/93 (6.10.1994), Official (oderuška pogodba), care sunt acum Journal No. 74/94Cf]. Such cases are codificate în articolul 119 din Codul normally dealt with under the Sloven de Obligaţii (CO). În provision of usurious contract conformitate cu acest articol, un (oderuška pogodba), which is now contract este cămătăresc în cazul în codified in Article 119 of the care există o disproporţie mare între Slovenian Code of Obligations (CO) obligaţiile celor două părţi [Obligacijski zakonik, Official Journal contractuale, ca o consecinţă a No83/2001]. According to this Article, exploatării uneia dintre părţi asupra a contract is usurious if there is a celeilalte părţi, necajite de probleme manifest disproportion between the financiare grave, inexperienţă, obligation of the two contractual nechibzuinţă, sau dependenţa de o alta parties, which is a consequence of the persoană. Partea explotatoare trebuie exploitation by one party of the other să fi acţionat în scopul de a realiza party’s distress, severe financial beneficii, pentru el/ea însăşi sau pentru problems, inexperience, recklessness o altă persoană. Dacă toate aceste or dependence on another person. The cerinţe sunt îndeplinite, contractului exploiting party must have acted in 164 este nul şi neavenit. Alternativ, partea order to achieve benefits for vătămată poate pretinde o ajustare a him/herself or for another person. If all contractului, în termen de cinci ani de these requirements are met, the la încheierea sa. Cu toate acestea, contract is null and void. Alternatively, partea vătămată are sarcina de a proba the injured party can claim for an cerintele articolului 119 si este inutil adjustment of the contract within five să mai spun că este foarte dificil, years from its conclusion. However, pentru ei/ele, să furnizeze astfel de the injured party bears the burden of dovezi. În cazul decis de către Curtea proof of the requirements of Article Constituţională Slovenă în 1994, 119 being met. Needless to say that it cerinţele camerei nu au fost respectate. is very difficult for him/her to provide Teoretic, contractul ar fi putut fi such evidence. considerat imoral si astfel declarat nul In the case decided by the Slovenian şi neavenit, (conform Articolului 86 Constitutional Court in 1994, the usury (1) CO care prevede ca: "un contract requirements were not met. care încalcă Constituţia, reglementările Theoretically, the contract could have obligatorii sau principiile morale, va fi been deemed immoral and thus nul şi neavenit, dacă scopul regulilor declared null and void [Article 86 (1) încălcate nu este atribuit oricărei alte CO reads: ‘A contract that contravenes sancţiuni sau dacă legea nu prevede the Constitution, compulsory altceva pentru aceasta cauză". Cu toate regulations or moral principles shall be acestea, instanţele civile Slovene au null and void if the purpose of the fost reticente în a evita un contract contravened rule does not assign any exclusiv, pe baza unor clauze de other sanction or if the law does not imoralitate. Ele au cerut aplicabilitatea prescribe otherwise for the case in celorlalte cauze de acţiune, mult mai question’. Cf. Š. Mežnar specifice, cum ar fi obiectul contractului inadmisibil, motive de However, Slovenian civil courts were inadmisibilitate, sau, într-adevăr, reluctant to avoid a contract solely on camăta. Această auto-restrângere a the basis of the immorality clause. instanţelor civile, a fost contestată de They required the applicability of Curtea Constituţională în 1994. Curtea other, more specific causes of action, Constituţională a constatat că such as impermissible subject matter autonomia părţilor contractuale a fost of the contract, impermissible motive, protejată de Constituţia Slovenă din or, indeed, usury. 1991, respectiv în articolul 35 referitor This self-restraint of the civil courts la protecţia drepturilor personale, (care was challenged by the Constitutional stabileste ca: "inviolabilitatea Court in 1994. The Constitutional integritatii fizice şi mintale a fiecarei Court found that the autonomy of both persoane, dreptul la confidenţialitate contractual parties was protected by şi personalitate trebuie garantat" şi the Slovenian Constitution of 1991, articolul 74 privind libertatea in afaceri namely in Article 35 (protection of (care stabileste: (1) Iniţiativa personality rights) [Article 35 economică libera trebuie garantată; (2) Slovenian Constitution reads: ‘The Condiţiile de instituire a organizaţiilor inviolability of the physical and mental comerciale sunt stabilite prin lege. integrity of every person, his privacy Activităţile comerciale nu pot fi and personality rights shall be 165 urmărite în mod contrar interesului guaranteed.’] and Article 74 (freedom public si (3) Practicile concurenţiale of business) [Article 35 Slovenian neloiale şi practicile care restrâng Constitution reads: ‘The inviolability concurenţa, într-un mod contrar legii, of the physical and mental integrity of sunt interzise). Pe această bază, Curtea every person, his privacy and Constituţională a decis că valabilitatea personality rights shall be contractelor care, in mod evident guaranteed.’]. On this basis, the încălcă principiile de bază ale legii Constitutional Court held that the contractului, cum ar fi bună-credinţa şi validity of contracts which evidently corectitudinea, performanţa egală sau violated basic principles of contract interzicerea abuzului drepturilor, law such as good faith and fair trebuie să fie examinate de către dealing, equal performance, or instanţele civile, indiferent dacă prohibition of abuse of rights, had to acestea ar putea fi sau nu calificate be be examined by civil courts drept camata. regardless of whether they could be Intelectualii Sloveni au salutat qualified as usurious [U-I-202/93 această hotărâre, care "a introdus o (6.10.1994)]. examinare de fond, mai degrabă, decât Slovenian scholars welcomed this formală a contractelor neloiale". În judgment, which ‘introduced a 1998, Curtea Constituţională Slovenă a substantive rather than formal confirmat principiile din Decizia sa din examination of unfair contracts’ [Š. 1994. În cele din urmă, în 2005 Curtea Mežnar (n. above) 256]. In 1998, the Supremă de Justiţie Slovenă a Slovenian Constitutional Court abandonat jurisprudenţa sa restrictiva, confirmed the principles of its 1994 pe clauza de imoralitate. În mod decision. Finally, in 2005 the explicit, referindu-se la hotărârea Slovenian Supreme Court abandoned Curţii Constituţionale din 1994, Curtea its restrictive jurisprudence on the Supremă de Justiţie a decis că articolul immorality clause. By explicitly 86 CO, reprezintă o bază juridică referring to the Constitutional Court directă pentru nulitatea unui contract, judgment of 1994, the Supreme Court care, in mod evident, a încălcat held that Article 86 CO represented a principiile morale de bază, cum ar fi direct legal basis for the nullity of a principiul de bună-credinţă şi contract which evidently violated basic principiul libertăţii contractuale, care moral principles, such as the principle sunt supuse unor limitări. S-a constatat of good faith and the principle that că instanţele civile au fost obligate să freedom of contract is subject to declare un contract nul, atunci când limitations. It found that civil courts este evident că acesta încalcă were obliged to declare a contract null principiile morale de bază, indiferent and void when it evidently dacă contractul îndeplineşte cerinţele contravened such basic moral altor dispoziţii, mai specifice, cum ar principles, regardless of whether the fi interzicerea cametei. În special, contract met the requirement of other, Curtea Supremă de Justiţie a sugerat more specific provisions, such as the că, o violare majoră a principiului de prohibition of usury. In particular, the performanţă egală, ar putea fi Supreme Court suggested that a gross sancţionată de către articolul 86 CO violation of the principle of equal independent de camăta din contract. performance could be sanctioned by 166

Sensul dublu al libertăţii Article 86 CO independently of the contractuale (oficiale şi de fond), este usury in the contract [Case II Ips bine reflectat în diferenţa dintre 409/2004 (7.4.2005). Cf. S. Mežnar]. raţionamentul Curţii Constituţionale The double meaning of freedom of Slovene şi a Curţii Supreme de Justiţie contract (formal and substantive) is Slovenă. Ca şi Curtea Constituţională well reflected in the difference Federală Germană, în cazul between the reasoning of the "Garanţia", Curtea Constituţională Slovenian Constitutional Court and the Slovenă în cazul acordului de credit Slovenian Supreme Court. Like the din 1994 a stabilit, în mod similar, o German Federal Constitutional Court înţelegere de fond a autonomiei in the ‘Suretyship’ case the Slovenian personale şi a libertăţii contractuale. Constitutional Court in the credit Dimpotrivă, Curtea Supremă de agreement case of 1994 similarly Justiţie Slovenă în 2005, menţionând established a substantive că "principiul libertatii contractuale understanding of personal autonomy este sub rezerva limitelor", a arătat că and freedom of contract. On the principiile de bună-credinţă, contrary, the Slovenian Supreme Court corectitudinea şi performanţă egală, in 2005, by mentioning the ‘principle intra în conflict cu principiul libertăţii that freedom of contract is subject to contractuale: acest lucru corespunde limitations’, revealed a view of the înţelegerii oficiale tradiţionale a principles of good faith, fairness and acestui principiu. equal performance as conflicting with 3. Grecia the principle of freedom of contract: this corresponds to the traditional În Grecia nu există Curte formal understanding of this principle. Constituţională. În aceste condiţii, 3. Greece instanţele civile greceşti au început să trateze libertatea contractuală de fond, In Greece there is no Constitutional ca un drept constituţional, exact ca Court. Nevertheless, Greek civil courts instanţele constituţionale Germane şi have begun to view the substantive Slovene. În 1999, Curtea de primă freedom of contract as a constitutional instanţă a Atenei a soluţionat un caz de right, exactly like the German and garanţie familială, similar cu Decizia Slovenian Constitutional Courts. In "Garanţia" a BVerfG, în mod explicit 1999, the Athens Court of First referindu-se la această judecată a Instance adjudicated a family instanţei Germane. În ambele cazuri suretyship case along the same pattern faptele au fost foarte asemănătoare: as the ‘Suretyship’ decision of the tineri cu venituri foarte scăzute şi BVerfG [Three Member Court of First educaţie puţină au intrat în contract de Instance of Athens 7241/1999, NoV garanţie, fără să fie conştienţi de 2000, 1146 et seq. Cf. Y. Erifillidis, riscuri. ‘Greece’, in A. Colombi Ciacchi and Curtea de primă instanţă a Atenei a S. Weatherill (eds), Unfair Suretyships constatat că libertatea contractuală a in Europe (Oxford University Press, fost un principiu fundamental, care a 2010 forthcoming), explicitly referring reglementat atât încheierea cât şi to this German judgment. The facts of conţinutul contractelor, şi a derivat din both cases were very similar: young principiul autodeterminării, consacrat people with low education and very 167

în articolul 5 (1) Constituţia Greacă, low incomes had entered into (care este în vigoare din 1975, iar prin suretyships without being aware of the Art. 5 (1) stabileste că: "toate risk. persoanele au dreptul de a-si dezvolta The Athens Court of First Instance liber personalitatea lor şi de a found that freedom of contract was a participa la viaţa socială, economică şi fundamental principle that governed politică a ţării, în măsura în care ele nu both the conclusion and the content of încalcă drepturile altora sau nu încalcă contracts and derived from the Constituţia şi aplicarea corectă a principle of self-determination acesteia". Deoarece fiecare persoană enshrined in Article 5 (1) Greek care participă la operaţiuni de drept Constitution [Σύνταγμα (Syntagma), in privat, se încadrează în domeniul de force since 1975Article 5 (1) reads: aplicare a protecţiei, acordată prin ‘All persons shall have the right to articolul 5 (1) şi fiecare persoană develop freely their personality and poate, la fel, invoca principiul participate in the social, economic and recunoscut constituţional de auto- political life of the country, insofar as determinare, dreptul celui mai puternic they do not infringe the rights of others nu poate prevala. Libertatea or violate the Constitution and the contractuală poate îndeplini misiunea, good usages.’ Cf. Y. Erifillidis numai în cazul în care părţile (above)]. Since each person that takes contractuale participă în mod egal şi în part in private law transactions falls contextul echilibrării intereselor lor within the scope of protection opuse. Dacă una dintre părţile accorded by Article 5 (1) and each contractante, este într-o poziţie person can equally invoke the superioară şi în practică dictează, constitutionally recognized principle unilateral, celeilalte părţi, conţinutul of self-determination, the right of the contractului, această superioritate stronger party cannot prevail. The rezultă într-o situaţie, prin care cealaltă freedom of contract can fulfil its parte nu este în măsură să-şi exercite mission only where the contractual autonomia sa privată. Desigur, ordinea parties act on an equal basis and in the juridică nu poate avea grijă de toate context of a balancing of their cazurile în care este perturbată puterea opposing interests. If one of the de negociere între cele două părţi. Cu contracting parties is in such a superior toate acestea, în cazul în care există un position and in practice it unilaterally scenariu tipic, care dezvăluie o dictates to the other party the contents inferioritate structurală a uneia din of the contract, this superiority results părţile contractante, atunci ordinea in a situation whereby the other party juridică trebuie să reacţioneze şi să is unable to exercise its private permită ajustările necesare. În cazul în autonomy. Of course the legal order care, obligaţiile contractuale sunt cannot take care of all cases in which evident disproporţionate şi neobişnuit the balance in the bargaining power de oneroase, pentru o parte, şi between the two parties is disturbed. dispoziţiile contractuale sunt rezultatul However, if there is a typical case unei inegalităţi structurale a puterii de scenario, which reveals a structural negociere, instanţele civile au obligaţia inferiority of one of the contracting de a furniza căi de atac, prin aplicarea parties, then the legal order has to principiilor generale de drept privat, react and enable the necessary 168 cum ar fi buna morală (articolul 179 adjustments. If the contractual din Codul Civil Grecesc, AK) sau obligations are manifestly buna-credinţă (articolul 178 şi 288 disproportionate and unusually AK). În special, atunci când tineri cu onerous for one party, and the un nivel scăzut de educaţie şi fără contractual provisions are the result of experienţă în afaceri, intră într-o a structural inequality of bargaining garanţie pentru un împrumut de power, the civil courts have the duty to afaceri, fără a fi informat de Bancă, provide remedies by applying the despre riscurile garanţiei şi fără a avea general principles of private law such un interes personal financiar în as good morals (Article 179 of the garanţie, iar cuantumul garantat este Greek Civil Code, AK) or good faith disproporţionat pentru capacitatea lor (Article 178 and 288 AK). In financiară, contractul încalcă bine particular, when young people with stabilitele principii de bune moravuri. low education and no experience in business enter into a suretyship for a 4. Olanda business loan, without having been informed by the bank about the Ca şi în Grecia, nici în Olanda nu suretyship’s risk and without having a există Curte Constitutională. Însă, în personal financial interest in the mod similar, hotărârea Germană suretyship, and the guaranteed amount "Garanţia" a fost o sursă de inspiraţie, is disproportionate to their financial în special pentru oamenii de ştiinţă. capacity, the contract contravenes Recent, Snijders a îmbrăţişat o well-established principles of morality. înţelegere de fond a libertăţii 4. The Netherlands contractuale, care este destul de similară cu cea a BVerfG. El a As in Greece, in the Netherlands there demonstrat că articolul 8 al Convenţiei is no Constitutional Court. Yet Europene a Drepturilor Omului similarly the German ‘Suretyship’ (CEDO), nu doar protejează judgment has been a source of confidenţialitatea, ca drept de a fi lăsat inspiration, in particular for scholars. în pace, dar, de asemenea, protejează Snijders recently embraced a dreptul la autonomie personală şi auto- substantive understanding of freedom determinare, care la rândul său of contract which is quite similar to the cuprinde libertatea contractuală. În BVerfG’s one. He demonstrated that consecinţă, o instanţă civilă analizând Article 8 European Convention of un contract, încheiat sub presiune, ar Human Rights (ECHR) not only putea considera că acesta violează protects privacy as the right to be left articolul 8 CEDO. Acest lucru se alone, but also the right to personal aplică, de exemplu, unei familii cu autonomy and self-determination, garanţii bancare, în cazul în care un which in turn encompasses freedom of membru al familiei şi un angajat al contract. Accordingly, a civil court băncii, au exercitat presiune pe o adjudicating a contract entered into garanţie privată. under pressure, could consider it to Deja la sfârşitul anilor 1960, violate Article 8 ECHR. This would intelectualii olandezi au considerat apply, for example, to family libertatea contractuală ca un drept suretyships where a family member fundamental nescris. Dependenţa and a bank employee exercised 169 juriştilor de CEDO, în loc de pressure on a private surety [Snijders, Constituţia olandeză (Grondwet, Gw), 2007]. ca sursă a dreptului fundamental la Already in the late 1960s, Dutch libertatea contractuală de fond, nu este scholars considered freedom of întâmplătoare. În Olanda, se poate contract as an unwritten fundamental spune că CEDO are un rang mai mare right [Mak: 42]. Snijders’ reliance on decât Constituţia internă. În the ECHR instead of the Dutch conformitate cu articolul 120 Gw, Constitution (Grondwet, Gw) as a instanţelor olandeze nu le este permis source of the fundamental right to să testeze actele Parlamentului, substantive freedom of contract is not împotriva Constituţiei naţionale. Cu casual. In the Netherlands, the ECHR toate acestea, ei nu sunt împiedicaţi să may even be said to rank higher than testeze conformitatea statutului intern the domestic Constitution. Under cu tratatele internaţionale. De fapt, Article 120 Gw, Dutch courts are not destul de des, CEDO este aplicat allowed to test Acts of Parliament atunci când sunt judecate cazuri de against the national Constitution. drept privat. În plus, anumite dispoziţii However, they are not prevented from CEDO pot fi invocate direct în faţa testing the compliance of domestic instanţelor olandeze, pe baza statutes with international treaties. In articolelor 93 şi 94 Gw. fact, quite often the ECHR is applied

in the adjudication of private law III. LIBERTATEA cases. Moreover, certain ECHR CONTRACTUALĂ DE FOND ŞI provisions can be directly invoked EFECTUL ORIZONTAL AL before Dutch courts on the basis of DREPTURILOR Article 93 and 94 Gw [Mak: 17]. FUNDAMENTALE III. SUBSTANTIVE FREEDOM Jurisprudenţa şi doctrinele OF CONTRACT AND THE academice definite în secţiunea HORIZONTAL EFFECT OF anterioară, pot fi explicate în termenii FUNDAMENTAL RIGHTS constituţionalismului pe "verticală" sau pe "orizontală" al dreptului The case-law and scholarly doctrines contractual. Cazurile privind outlined under the previous section can „Asigurările de viaţă”, decise de be explained in terms of either the BVerfG în 2005, sunt exemple de ‘vertical’ or the ‘horizontal’ constitutionalitate pe verticală. Acest constitutionalisation of contract law. lucru înseamnă că dispoziţiile The ‘Life Insurance’ cases decided by legislative sunt invalidate, pe motiv de the BVerfG in 2005 are examples of neconstitutionalitate a acestora, şi vertical constitutionalisation. This legiuitorul este obligat să reformeze un means that legislative provisions are anumit subiect. Dimpotrivă, hotărârile invalidated on ground of their "Agentul comercial" şi "Garanţia" ale unconstitutionality and/or the BVerfG, precum şi hotărârile Slovene legislator is obliged to reform a certain şi Greceşti, sunt exemple de subject matter. On the contrary, the constitutionalitate pe orizontală. ‘Commercial Agent’ and ‘Suretyship’ Aceasta înseamnă că dispoziţiile judgments of the BVerfG, as well as legislative sunt declarate the Slovenian and Greek judgments, 170 neconstituţionale, dar Constituţia ajută, are examples of horizontal astfel, pentru a stabili drepturile şi constitutionalisation. This means that obligaţiile părţilor, a unei relaţii no legislative provisions are declared orizontale, de drept privat. unconstitutional, but the Constitution Hotărârile "Agentul comercial" şi helps otherwise to determine the rights "Garanţia" ale BVerfG şi hotărârile and duties of the parties of a Slovene şi Greceşti, referitoare la horizontal, private law relationship libertatea contractuală de fond, sunt [Colombi Ciacchi, 2006]. exemple de efecte indirecte, pe The ‘Commercial Agent’ and orizontală. În schimb, construcţia lui ‘Suretyship’ judgments of the BVerfG Snijders este un exemplu de efect and the Slovenian and Greek direct orizontal. Propunerea juriştilor, judgments on substantive freedom of implică faptul ca instanţele civile să ia contract are examples of indirect Convenţia Europeană a Drepturilor horizontal effect. Snijders’ Omului, ca parametru direct de construction instead is an example of valabilitate al creanţelor contractuale. direct horizontal effect. Snijders’ În consecinţă, un contract de proposal implies that civil courts take neconceput, care nu ţine cont de auto- the Human Rights Convention as the determinarea de fond a uneia din direct parameter of validity of partile contractuale, este considerat că contractual claims. Accordingly, an violează articolul 8 CEDO. unconscionable contract which Cu toate acestea, din punct de disregards the substantive self- vedere al rezultatului, nu există nici o determination of one contracting party diferenţă semnificativă între abordarea is considered to violate Article 8 directă şi indirectă a efectelor, pe ECHR. orizontală. Ambele abordări conduc la protecţia de fond a libertăţii However, from the viewpoint of contractuale, printr-o declaraţie de outcomes, there is no substantial invaliditate a acordului imoral sau o difference between the indirect and ajustare judiciară a conţinutul său. direct horizontal effect approach [Colombi Ciacchi, 2007, Mak: 158]. IV. DIMENSIUNEA Both approaches lead to the protection CONSTITUŢIONALĂ A of substantive freedom of contract AUTONOMIEI PĂRŢILOR through a declaration of the invalidity CONTRACTUALE ÎN ITALIA, of the unconscionable agreement or a FRANŢA ŞI POLONIA judicial adjustment of its content.

1. Italia IV. THE CONSTITUTIONAL DIMENSION OF PARTY Constituţia Italiană este la fel de AUTONOMY IN ITALY, FRANCE veche ca cea Germană şi Curtea AND POLAND Constituţională Italiană joacă un rol, la fel de important, în regimul de drept privat ca şi BVerfG în Germania. Nu 1. Italy este surprinzător, confirmarea The Italian Constitution is as old as the dimensiunii constituţionale a German Constitution and the Italian autonomiei private din Italia, este Constitutional Court plays an equally 171 aproape la fel de veche ca în important role in private law as the Germania. Încă din anii 1960, Curtea BVerfG in Germany. Not surprisingly, Constituţională din Italia a stabilit că the acknowledgment of the libertatea contractuală, deşi nu are o constitutional dimension of private valoare constituţională, indirect a fost autonomy is in Italy almost as old as in protejată de Constituţie, deoarece ea a Germany. As early as the 1960s, the fost funcţional legată de libera Corte Costituzionale [Corte cost. 20 iniţiativă economică, consacrată în February 1962, no. 7; Corte cost. 8 articolul 41 Cost., (care stabileşte: (1) April 1965, no. 30; Corte cost. 13 întreprinderea economică privată este March 1969, no. 37; available at gratuită; (2) aceasta nu poate fi folosită www.cortecostituzionale.it/giurisprude împotriva bunului comun sau într-un nza. For more recent confirmations of mod care poate afecta siguranţa the same principles see Corte cost. 3- publică, libertatea, sau demnitatea 15 May 1990, no. 241; Corte cost. 22- umană; (3) legea stabileşte 30 June 1994, no. 268; Corte cost. 6- planificările şi controalele 17 March 2000, no. 70] held that corespunzătoare, astfel încât freedom of contract, although not a activităţile economice, publice şi constitutional value itself, was private, pot fi organizate şi coordonate indirectly protected by the spre finalitatea sociala. Curtea Constitution as it was functionally Constituţională a recunoscut că, related to the freedom of economic libertatea iniţiativei economice şi initiative enshrined in Article 41 Cost. autonomia privată nu au fost nelimitate The Constitutional Court şi ar putea fi contrabalansate de altele, acknowledged that the freedom of clasate mai sus din punct de vedere al economic initiative and private valorilor socio-economice, care sunt autonomy were not unlimited and constituţional relevante. could be counterbalanced by other, De fapt, constituţia Italiană nu higher-ranked socio-economic values reglementează libera iniţiativă which are constitutionally relevant economică în capitolul dedicat [Corte cost. 13 March 1969, no. 37; drepturilor şi îndatoririlor cetăţenilor, Corte cost. 7 May 1976; available at ci în capitolul care reglementează www.cortecostituzionale.it/giurisprude relaţiile economice. Prin urmare, nza.]. libera iniţiativă economică este In fact, the Italian Constitution does protejată mai puţin bine, decât not regulate the freedom of economic libertăţile personale. Textul din initiative in the chapter devoted to the articolul 41 (2) Cost., menţionează citizens’ rights and duties, but in the utilitatea socială, libertatea, demnitatea chapter regulating economic şi siguranţa fiinţei umane, ca limitări relationships. Therefore the freedom of ale iniţiativei private economice. economic initiative is less well Potrivit Curţii Constituţionale din protected than the personal liberties Italia, nevoia de a atinge utilitatea [Alpa,1995: 49-50]. The wording of socială justifică, atât stabilirea Article 41 (2) Cost. mentions the condiţiilor restrictive pentru social utility, the liberty, dignity and operativitatea libertăţii contractului, safety of human beings as limitations cât şi modificarea sau eliminarea of private economic initiative. termenilor contractului, care intră în According to the Constitutional Court, 172 conflict cu utilitatea socială. Opinia the need to achieve social utility predominantă, din literatura justifies both the setting of restrictive academică, urmăreşte abordarea Curţii conditions for the operativity of Constituţionale şi consideră articolul freedom of contract, and the 41 cost., ca o bază legală modification or elimination of contract constituţională indirectă a libertăţii terms which conflict with social utility contractuale. În schimb, unii [Corte cost. 20 February 1962, no. 7 intelectuali italieni se concentrează, (nabove)]. asemenea savanţilor şi instanţelor The prevalent opinion in academic Germane, pe aspectul de auto- literature follows the Constitutional determinare a autonomiei private, ca o Court’s approach and considers Article manifestare a libertăţii de a lua decizii, 41 Cost. as an indirect constitutional referitoare la sfera proprie şi legal basis of freedom of contract patrimoniul juridic. Aceşti savanţi, [Rescigno, 1967, Pace, 1993]. Some preferă să se bazeze pe clauzele Italian scholars focus instead, like the drepturilor omului, din articolul 2 (1) German scholars and courts, on the Cost., (care stabilesc că: "Republica self-determination aspect of private recunoaşte şi garantează drepturile autonomy, as a manifestation of the inviolabile ale omului, atât ca freedom to decide on one’s own persoană, cât şi ca membru al personal and patrimonial legal sphere grupurilor sociale, în care Guarino, L’organizzazione pubblica, personalitatea fiecăruia îşi găseşte vol. I (Milan: Giuffré, 1977) 134; id., expresia şi necesită îndeplinirea ‘Pubblico e privato nella economia. La atribuţiilor imperative politice, sovranità tra Costituzione ed economice şi sociale"), clauze care, de istituzioni comunitarie’, (1992) asemenea, au servit ca bază juridică Quaderni costituzionali 39]. These pentru dezvoltarea drepturilor scholars prefer to rely on the human personale, în legislaţia italiană. În rights clause in Article 2 (1) Cost. acelaşi timp, această abordare a [Article 2 (1) Cost. reads: ‘The libertăţii contractuale este criticată, Republic recognizes and guarantees atât de cei care refuză caracterul de the inviolable rights of man, both as an normă deschisă a articolului 2 Cost., individual and as a member of the cât şi de cei care nu văd libertatea social groups in which one’s contractuală ca o libertate individuală. personality finds expression, and it În plus, Curtea Constituţională a negat, requires the performance of imperative în mod explicit, posibilitatea de a political, economic, and social considera autonomia contractuală ca duties.’], which has also served as un drept al omului, protejat prin legal basis for the development of articolul 2 (1) Cost. personality rights in Italian law. În Italia, o înţelegere de fond a However, this approach to freedom of libertăţii contractuale, nu a fost încă în contract is criticised both by those who mod explicit recunoscută. Cu toate deny the open-norm character of acestea, s-a afirmat că această Article 2 Cost. [Pace (n. above) 327], înţelegere şi dimensiunea sa and by those who do not view freedom constituţională, este pe deplin of contract as an individual liberty [G. compatibilă cu cultura juridică Alpa (n. above) 45, 48. He seems to Italiană. Două exemple vor fi făcute, limit the contract law relevance of 173

în cotinuare: Article 2 Cost. to agreements which În primul rând, restricţiile create some sort of community]. contractuale ale libertăţii economice a Moreover, the Constitutional Court părţii slabe, ca şi în cazul explicitly denied the possibility of Handelsvertreter din Germania, ar considering contractual autonomy as a putea fi rezolvate oferindu-se un efect human right protected by Article 2 (1) orizontal la libera iniţiativă economică, Cost. [Corte cost. 21 March 1968, no. în conformitate cu articolul 41 Cost. 16, available at Lucrările pregătitoare la Constituţia www.cortecostituzionale.it/giurisprude Italiană, demonstrează că articolul 41 a nza]. fost menit să protejeze această In Italy, a substantive understanding of libertate, nu numai aceea vis-à-vis de freedom of contract has not yet been puterea publică, dar, şi aceea vis-à-vis explicitly acknowledged. However, it de puterile economice private. Rezultă is submitted that both this că articolului 41 Cost., i se poate understanding and its constitutional acorda un efect orizontal direct, în dimension is fully compatible with the relaţiile contractuale. Italian legal culture. Two examples În al doilea rând, o înţelegere de will be made here: fond a tuturor libertăţilor constituţionale protejate, este implicită First, contractual restrictions of the în articolul 3 (2) Cost, conform căruia, economic freedom of the weaker este de datoria Republicii să party, as in the German îndepărteze toate obstacolele Handelsvertreter case, could be dealt economice şi sociale care, limitând with by giving horizontal effect to the libertatea şi egalitatea cetăţenilor, freedom of economic initiative under împiedică dezvoltarea deplină Article 41 Cost. The preparatory individuală şi participarea tuturor works to the Italian Constitution lucrătorilor, în organizaţia politică, demonstrate that Article 41 was meant economică şi socială a ţării". Din to protect this freedom not only vis-à- moment ce titlul articolului 3 Cost. vis the public power, but also vis-à-vis este "Egalitatea", a fost general private economic powers [See recunoscut faptul că articolul 3 (2) Lucifero’s intervention during the consacră principiul egalităţii de fond. meeting of the 1st subcommission on Cu toate acestea, această dispoziţie nu 10 September 1946: cf. A. Pace (n. menţionează doar obstacolele above) 330]. It follows therefrom that economice şi sociale, care limitează Article 41 Cost. can be given direct egalitatea cetăţenilor, ci menţionează horizontal effect in contractual si obstacolele economice şi sociale, relationships [Cf. A. Pace, ibid.]. care limitează libertatea cetăţenilor. De Second, a substantive understanding of fapt, libertatea contractuală de fond şi all constitutionally protected freedoms egalitatea de fond, sunt strâns is implicit in Article 3 (2) Cost., interconectate. Dacă un contract este according to which ‘(i)t is the duty of încheiat de o parte, care este în mod the Republic to remove all economic substanţial liberă să determine and social obstacles that, by limiting conţinutul său, şi o altă parte, care nu the freedom and equality of citizens, dispune de această libertate de fond, prevent full individual development există o inegalitate de fond între părţile and the participation of all workers in 174 contractante. the political, economic, and social organization of the country’. Since the 2. Franţa heading of Article 3 Cost. reads ‘Equality’, it has been generally În Franţa, concepţia Illuministic acknowledged that Article 3 (2) tradiţională a libertăţii contractuale, ca enshrines the principle of substantive o libertate natural umană, şi-a pierdut equality. However, this provision not popularitatea în sec XX, în timp ce only mentions the economic and social intervenţia statului şi protecţia celor obstacles that limit the citizens’ mai slabi a crescut, fapte care sunt în equality: it also mentions the economic general văzute drept contradictorii cu and social obstacles that limit the libertatea (oficială) contractuală. Cum citizens’ freedom! In fact, substantive era de aşteptat, prin urmare, înainte de freedom of contract and substantive 1997 Consiliul Constituţional (Conseil equality are closely intertwined. If a constitutionnel), a negat natura contract is concluded between one constituţională a principiului libertăţii party which is substantively free to contractuale. Cu toate acestea, determine its content, and another începând cu 1997, Consiliul party which lacks this substantive Constituţional a început, treptat, să freedom, there is a substantive accepte dimensiunea constituţională a inequality between the contracting acestui principiu. parties. În 1997, Consiliul a stabilit că 2. France libertatea contractuală nu a fost o valoare constituţională, dar încălcarea In France, the traditional Illuministic sa ar putea periclita garantarea conception of freedom of contract as a constituţională a drepturilor şi natural human liberty [Rouhette, 1994: libertăţilor. În 1998, acesta a afirmat 23] lost its popularity in the twentieth că intruziunile severe în contractele century, as concerns for State legal încheiate, de exemplu încălcări interventions and protection of weaker ale principiului economiei contractelor parties grew, which are generally seen (économie des conventions et as conflicting with (formal) freedom of contrats), ar putea fi considerate o contract. Unsurprisingly, therefore încălcare a drepturilor şi libertăţilor, before 1997 the Constitutional Council consacrate la articolul 4 din Declaraţia (Conseil constitutionnel) denied the Drepturilor Omului din 1789 constitutional nature of the principle of (Déclaration des Droits de l'homme et freedom of contract [Cons. const. 3 du citoyen), care stabileşte că: August 1994, no. 94-348, La semaine „Libertatea constă în posibilitatea de a juridique (JurisClasseur périodique) face ceva care nu răneşte pe alţii: 1995.II.22404 with comment Y. astfel, exercitarea drepturilor naturale, Broussolle]. ale fiecarui om, nu are nici o altă However, as from 1997, the limită, decât aceea care asigură ca Constitutional Council gradually ceilalţi membri ai societăţii, să se moved towards an acknowledgment of bucure de aceleaşi drepturi. Aceste the constitutional dimension of this limite pot fi determinate numai prin principle. In 1997, the Council held lege". Această constatare a fost apoi that freedom of contract was not a confirmată în două decizii din 1999 şi constitutional value, but its 175

2000, resp: Cons. const. 23 Iunie 1999, infringement could endanger n. 99-416 DC, (1999) Actualité constitutionally guaranteed rights and juridique, droit administratif 700 şi liberties [Cons. const. 20 March 1997, comentariile lui J.-E. Schoettl; Cons. no. 97-388 DC, (1998) Revue const. 7 Decembrie 2000, n. 2000-436 trimestrielle de droit civil 99 with DC, (2001) Actualité juridique, droit comment N. Molfessis, JCP administratif 18 şi comentariile lui J.- 1997.I.4039 with comment M. Fabre- E. Schoettl. Magnan]. In 1998 [Cons. const. 10 În cele din urmă, în decembrie June 1998, no. 98-401 DC, (1998) 2000, Consiliul Constituţional în mod Revue trimestrielle de droit civil 796 explicit a recunoscut valoarea with comment N. Molfessis], it constituţională a libertăţii contractuale. affirmed that severe intrusions into Ase vedea: Cons. const. 19 Decembrie legally concluded contracts, i.e. 2000, n. 2000-437 DC, (2001) Revue violations of the principle of economy trimestrielle de droit civil 229 şi of contracts (économie des comentariile lui N. Molfessis; (2001) conventions et contrats), could be Revue du droit public et de la science considered as an infringement of the politique 267 şi comentariile lui J.-E. liberty rights enshrined in Article 4 of Spitz. În următorii doi ani, Consiliul the 1789 Human Rights Declaration părea că şi-a retras această confirmare (Déclaration des Droits de l'homme et şi şi-a reluat jurisprudenţa sa du citoyen) [Article 4 of this anterioară, mai restrictivă. A se vedea, Declaration reads: ‘Liberty consists in în acest sens: Cons. const. 27 being able to do anything that does not Noiembrie 2001, n. 2001-451 DC; harm others: thus, the exercise of the Cons. const. 12 ianuarie 2002, n. natural rights of every man has no 2001-455 DC; Cons. const. 27 bounds other than those that ensure to decembrie 2002, n. 2002-464 DC. Cf. the other members of society the F. Moderne, „La liberté contractuelle enjoyment of these same rights. These est-elle vraiment et pleinement bounds may be determined only by constitutionnelle ?”, (2006) Revue Law.’]. This finding was then française de droit administratif 2, 9. În confirmed in two decisions of 1999 2003, cu toate acestea, Consiliul and 2000 [Cons. const. 23 July 1999, Constituţional şi-a reafirmat, cu un no. 99-416 DC, (1999) Actualité raţionament mai cuprinzător, rangul juridique, droit administratif 700 with constituţional al libertăţii contractuale, comment J.-E. Schoettl; Cons. const. 7 bazându-se atât pe articolul 4, cât şi pe December 2000, no. 2000-436 DC, articolul 16, din Declaraţia Drepturilor (2001) Actualité juridique, droit Omului, care prevede că: „Orice administratif 18 with comment J.-E. societate, în care nu sunt prevăzute Schoettl.]. dispoziţii pentru garantarea drepturilor Finally, in December 2000, the sau pentru separarea puterilor, nu are o Constitutional Council explicitly constituţie”. Această judecată a fost acknowledged the constitutional value salutată de intelectualii francezi, ca o of freedom of contract [Cons. const. "reevaluare a libertăţii contractuale în 19 December 2000, no. 2000-437 DC, ordinea juridică". A se vedea, pentru (2001) Revue trimestrielle de droit mai multe referinţe, C. Herrmann and civil 229 with comment N. Molfessis; C. Perfumi, ‘France’, in G. (2001) Revue du droit public et de la 176

Brüggemeier, A. Colombi Ciacchi and science politique 267 with comment G. Comandé (eds), Fundamental J.-E. Spitz]. In the two years Rights and Private Law in the thereafter, the Council seemed to have European Union, vol. I, A withdrawn this acknowledgment and Comparative Overview (Cambridge resumed its previous, more restrictive University Press, 2010), 190, 207 et jurisprudence [Cons. const. 27 seq. November 2001, no. 2001-451 DC; Noua abordare a Consiliului Cons. const. 12 January 2002, no. Constituţional Francez pare să fie 2001-455 DC; Cons. const. 27 convergentă, cu abordările Curţii December 2002, no. 2002-464 DC. Cf. Constituţionale Germane, în măsura în F. Moderne, ‘La liberté contractuelle care libertatea contractuală este văzută, est-elle vraiment et pleinement ca o manifestare a principiului constitutionnelle ?’, (2006) Revue constituţional al libertăţii generale de française de droit administratif 2, 9.]. mişcare. Timpul este cel care va In 2003 however, it reaffirmed with a spune dacă Conseil constitutionnel va more comprehensive reasoning the dezvolta, de asemenea, propria constitutional rank of freedom of jurisprudenţă pentru înţelegerea de contract, relying on both Article 4 and fond a libertăţii contractuale. Se poate Article 16 Human Rights Declaration. argumenta că, această înţelegere ar This judgment was welcomed by putea fi bazată pe articolul 4, French scholars as a ‘re-evaluation of Déclaration des Droits de l'homme et freedom of contract in the legal order’. du citoyen, conform căruia exercitarea The new approach of the French dreptului la libertate a fiecarei Constitutional Council seems to persoane „nu are limite, altele decât converge with the approaches of the cele care asigură celorlalţi membri ai German Constitutional Court insofar societăţii, că se pot bucura de exact as freedom of contract is seen as a aceleaşi drepturi”. Cu alte cuvinte: manifestation of the constitutional libertatea unei părţi contractante, principle of general freedom of action. pentru a determina conţinutul Time will tell whether the Conseil contractului, trebuie să fie limitată, constitutionnel will also develop its dacă cealaltă parte contractantă nu este jurisprudence towards a substantive în măsură să se bucure de acelaşi understanding of freedom of contract. libertate. Arguably, this understanding could be

based on Article 4 Déclaration des 3. Polonia Droits de l'homme et du citoyen,

according to which the exercise of the Curtea Constituţională Poloneză, freedom rights of every person ‘has no într-o decizie din 2003, privind un bounds other than those that ensure to contract de închiriere, a afirmat că the other members of society the libertatea contractuală, deşi nu este în enjoyment of these same rights.’ In mod explicit prevăzută de Constituţie, other words: the freedom of one a avut o dimensiune constituţională, contracting party to determine the deoarece a fost conectată cu principiul content of the contract must be limited constituţional al protecţiei libertăţii if the other contracting party is not in a personale şi cu obligaţia de a respecta position to enjoy the same freedom. libertăţile altora. Curtea a continuat şi 177 a spus că, libertatea contractuală poate 3. Poland fi considerată, de asemenea, inerentă principiilor economiei de piaţă socială, The Polish Constitutional Court, in a a protecţiei proprietăţii, a dreptului decision of 2003 concerning a tenancy muncii şi a protecţiei vieţii private şi agreement [Trybunał konstytucyjny, 29 de familie, precum şi a dreptului de a April 2003, SK 24/02, (2003) 4A OTK decide cu privire la viaţa personală. ZU [33]], held that freedom of Libertatea contractuală fiind contract, although not explicitly considerată un corolar al protecţiei mentioned in the Constitution, had a libertăţii generale a persoanei, în constitutional dimension since it was articolul 31 din Constituţia poloneză, connected with the constitutional în vigoare din 1997, se poate citi: (1) principle of protection of personal libertatea persoanei va beneficia de freedom and the obligation to respect protecţia juridică; (2) Toată lumea the freedoms of others. The Court trebuie să respecte libertăţile şi went on to state that freedom of drepturile altora. (3) ... Rezultă din contract might also be regarded as acest articol, că în opinia Curţii inherent to the principles of social Constituţionale, nimeni nu poate fi market economy, protection of forţat, dar nici interzis, să încheie un ownership, labour law and protection acord şi nimeni nu poate fi obligat să of private and family life, as well as aleagă o anume parte contractantă sau the right to decide about one’s acord, pe baza unor anumite clauze personal life. It considered freedom of contractuale, dacă legea nu prevede contract as a corollary of the acest lucru. În acest sens, a se vedea: protection of the general freedom of Trybunał konstytucyjny, 29 Aprilie the person in Article 31 Polish 2003. Cf. A. Jańczuk and J. Constitution [Article 31 Polish Krzemińska, ‘Poland’, in G. Constitution (Konstytucja), in force Brüggemeier, A. Colombi Ciacchi and since 1997, reads: Freedom of the G. Comandé (eds), Fundamental person shall receive legal protection. Rights and Private Law in the Everyone shall respect the freedoms European Union, vol. I, A and rights of others. No one shall be Comparative Overview (Cambridge compelled to do that which is not University Press, 2010) 485, 518 et required by law.]. It follows from this seq. Article, in the Constitutional Court’s Spre deosebire de Curtea opinion, that nobody can be forced to, Constituţională Italiană, Curtea nor forbidden from concluding an Constituţională Poloneză nu a derivat agreement and that nobody can be libertatea contractuală din libertatea forced to choose a particular activităţii economice. Curtea, în mod contracting party or agree on specific explicit, neagă această derivare, contract terms unless the law provides subliniind diferitele domenii de otherwise [Article 31 Polish aplicare a libertăţii contractuale şi Constitution (Konstytucja), in force libertatea activităţii economice. A se since 1997, reads: Freedom of the vedea Trybunał konstytucyjny, 29 person shall receive legal protection. Aprilie 2003. Acestea se bazau în Everyone shall respect the freedoms schimb, ca şi Curtea Constituţională and rights of others. No one shall be Germană şi Consiliul constituţional compelled to do that which is not 178

Francez, pe principiul libertăţii required by law.]. generale a persoanei. S-a afirmat, că Unlike the Italian Constitutional Court, din acest punct de plecare, pasul spre o the Polish Constitutional Court did not acceptare a dimensiunii de fond a derive freedom of contract from the autonomiei parţilor, poate fi uşor freedom of economic activity [The realizat. Court explicitly denied this derivation

and stressed the different scope of V. AUTONOMIA PĂRŢILOR application of freedom of contract and CONTRACTUALE: UN DREPT freedom of economic activity. See FUNDAMENTAL COMUN Trybunał konstytucyjny, 29 April 2003 EUROPEAN? (n. above).]. It relied instead, like the

German Constitutional Court and the Poate fi argumentat că, French Constitutional Council, on the jurisprudenţa Germană, Slovenă şi principle of general freedom of the Greacă, dar şi părerea lui Snijders, person. It is submitted that from this sunt mărturii ale începutului de starting point, the step towards an dezvoltare, la nivel European, a acknowledgment of the substantive înţelegerii de fond a libertăţii dimension of party autonomy can be contractuale, ca autonomie a părţilor. easily made. Un singur pas separă aprecierile italiane, franceze şi poloneze, referitoare la dimensiunile V. PARTY AUTONOMY: A constituţionale ale libertăţii COMMON EUROPEAN contractuale, de doctrinele germană, FUNDAMENTAL RIGHT? slovenă, greacă şi olandeză, referitoare It may be argued that the German, la libertatea contractuală de fond, ca Slovenian and Greek case law and un drept constituţional sau uman. Snijders’ opinion witness the De fapt, dimensiunea beginning of a Europe-wide constituţională a libertăţii contractuale development of the substantive şi autonomia părţilor, ar putea fi understanding of freedom of contract recunoscute în toate ţările, în care as party autonomy. One single step principiile de auto-determinare, libera separates the Italian, French and Polish dezvoltare a personalităţii sau/şi acknowledgments of the constitutional libertatea generală a persoanei, sunt dimension of freedom of contract from consfinţite în Constituţie. Acesta este, the German, Slovenian, Greek and de exemplu, cazul Irlandei, unde prin Dutch doctrines on substantive Articolul 40 (3) nr. 1 din Constituţia freedom of contract as a constitutional irlandeză din anul 1937, se stabileşte or human right. că: „statul garantează în dreptul său, să respecte, şi, pe cât posibil, să apere şi Actually, the constitutional dimension să răzbune drepturile personale ale of freedom of contract and party cetăţenilor”, precum şi cazul Spaniei, autonomy could be acknowledged in unde prin Articolul 10 (1) din all countries where the principles of Constituţia spaniolă, din anul 1978, self-determination, free development specifică: „demnitatea persoanei, of personality and/or general freedom drepturile inviolabile inerente, libera of the person are enshrined in the dezvoltare a personalităţii, respectarea Constitution. This is for example the 179 legii şi drepturile altora, sunt case in Ireland [Article 40 (3) no. 1 of fundamentul ordinii politice şi sociale the Irish Constitution of 1937 reads: de pace”. ‘The State guarantees in its laws to Cu toate acestea, nici o constituţie respect, and, as far as practicable, by scrisă şi nici o cultură juridică, de its laws to defend and vindicate the aplicare a normelor constituţionale, în personal rights of the citizen’.] and regim de drept privat, nu sunt condiţii Spain [Article 10 (1) of the Spanish necesare pentru dezvoltarea înţelegerii Constitution of 1978 states: ‘The autonomiei părţilor (de fond ), ca un dignity of the person, the inviolable drept fundamental. Snijders a rights which are inherent, the free demonstrat că aceasta se poate development of the personality, înţelege, de asemenea, pe baza respect for the law and the rights of articolului 8 CEDO. Aceasta poate others, are the foundation of political oferi o potenţială bază juridică, pentru order and social peace’.]. principiul de fond al libertăţii However, neither a written contractuale, atât în sistemele juridice Constitution nor a legal culture of fără o Constituţie scrisă ca în cazul application of constitutional norms in Mareii Britanii, cât şi în sistemele private law is a necessary prerequisite juridice, cum ar fi cele din Olanda şi for the development of the Suedia, în care există o constituţie understanding of (substantive) party scrisă, dar atunci când instanţele civile autonomy as a fundamental right. judecă anumite cazuri, care implică Snijders demonstrated that this drepturi fundamentale, preferă să se understanding could also be based on bazeze pe CEDO. Article 8 ECHR. This would provide a Cel puţin un efect indirect potential legal basis for the principle orizontal, al normelor constituţionale of substantive freedom of contract sau al drepturilor omului, a fost both in legal systems without a written recunoscut de sistemul judiciar într-un Constitution like the UK and in legal număr mare de state membre ale UE, systems such as the Netherlands and inclusiv Marea Britanie, a se vedea, în Sweden, where a written Constitution acest sens: G. Brüggemeier, A. exists but where civil courts when Colombi Ciacchi si G. Comandé adjudicating cases involving (eds), Fundamental Rights and Private fundamental rights prefer to rely on Law in the European Union, vol. I, A the ECHR. Comparative Overview (Cambridge University Press, 2010). Autonomia At least an indirect horizontal effect of părţilor ca auto-determinare de fond, constitutional norms or human rights poate fi invocată în cazul contractelor, has been acknowledged by the fie pe baza normelor constituţionale, judiciary in a large number of EU fie pe baza articolului 8 CEDO. Member States, including the UK. Drepturile consacrate în convenţii şi în Party autonomy as substantive self- tradiţia constituţională comună a determination can be invoked in statelor membre, conform articolului 6 contract cases either on the basis of din Tratatul UE şi a jurisprudenţei constitutional norms or Article 8 stabilite la CEJ, sunt drepturi ECHR. The rights enshrined in the fundamentale comune şi principii ale Convention and in the common Uniunii Europene. Prin urmare, constitutional tradition of the Member 180

înţelegerea de fond a libertăţii States are, according to Article 6 EU contractuale, ca autonomie a părţilor, Treaty and the established are potenţialul de a deveni un principiu jurisprudence of the ECJ, common fundamental European, comun cu fundamental rights and principles of adevărat. the European Union. Therefore, the substantive understanding of freedom Referinţe bibliografice of contract as party autonomy has the potential to become a truly common Alpa, G. ‘Libertà contrattuale e tutela European fundamental principle. costituzionale’, (1995) Rivista critica di diritto privato 35, 49-50. References BVerfG 19 October 1993, BVerfGE 89, 214 (‚Bürgschaft’). Alpa, G. ‘Libertà contrattuale e tutela Canaris, ‘Wandlungen des costituzionale’, (1995) Rivista critica di Schuldvertragsrechts – Tendenzen zu diritto privato 35, 49-50. seiner ‘Materialisierung’’, (2000) 200 BVerfG 19 October 1993, BVerfGE 89, Archiv für die civilistische Praxis 273; 214 (‚Bürgschaft’). Colombi Ciacchi, A. (ed.), Protection of Canaris, ‘Wandlungen des Non-Professional Sureties in Europe: Schuldvertragsrechts – Tendenzen zu Formal and Substantive Disparity (Baden- seiner ‘Materialisierung’’, (2000) 200 Baden: Nomos, 2007). Archiv für die civilistische Praxis 273; Colombi Ciacchi, A., ‘The Colombi Ciacchi, A. (ed.), Protection of Constitutionalisation of European Contract Non-Professional Sureties in Europe: Law: Judicial Convergence and Social Formal and Substantive Disparity (Baden- Justice’, (2006) 2 European Review of Baden: Nomos, 2007). Contract Law 167. Colombi Ciacchi, A., ‘The Colombi Ciacchi, A., ‘Horizontal Effect of Constitutionalisation of European Contract Fundamental Rights, Privacy and Social Law: Judicial Convergence and Social Justice’, in K. Ziegler (ed.), Human Rights Justice’, (2006) 2 European Review of and Private Law. Privacy as Autonomy Contract Law 167. (Oxford: Hart, 2007) 53; C. Mak (n. above) 158 et seq. Colombi Ciacchi, A., ‘Horizontal Effect of Fundamental Rights, Privacy and Social Cherednychenko, O., Fundamental Rights, Justice’, in K. Ziegler (ed.), Human Rights Contract Law and the Protection of the and Private Law. Privacy as Autonomy Weaker Party (Munich: Sellier, 2007) 10- (Oxford: Hart, 2007) 53; C. Mak (n. 11 and passim. above) 158 et seq. CfBVerfG 7 February 1990, BVerfGE 81, Cherednychenko, O., Fundamental Rights, 242; BVerfG 19 October 1993, BVerfGE Contract Law and the Protection of the 89, 214. See below, II. a. and n.,. Weaker Party (Munich: Sellier, 2007) 10- Guarino, G. L’organizzazione pubblica, 11 and passim. vol. I (Milan: Giuffré, 1977) 134; id., CfBVerfG 7 February 1990, BVerfGE 81, ‘Pubblico e privato nella economia. La 242; BVerfG 19 October 1993, BVerfGE sovranità tra Costituzione ed istituzioni 89, 214. See below, II. a. and n.,. comunitarie’, (1992) Quaderni costituzionali 39. Guarino, G. L’organizzazione pubblica, vol. I (Milan: Giuffré, 1977) 134; id., Grundmann, S., ‘European Contract ‘Pubblico e privato nella economia. La 181

Law(s) of What Colour’?, (2005) 1 sovranità tra Costituzione ed istituzioni European Review of Contract Law 184; comunitarie’, (1992) Quaderni costituzionali 39. Habersack M. and Zimmermann R., ‘Legal Change in a Codified System: Grundmann, S., ‘European Contract Recent Developments in German Law(s) of What Colour’?, (2005) 1 Suretyships Law’, (1999) 3 Edinburgh European Review of Contract Law 184; Law Review 272; (1999); Habersack M. and Zimmermann R., Hesselink, M.W., ‘The Principles of ‘Legal Change in a Codified System: European Contract Law: Some Choices Recent Developments in German Made by the Lando Commission’, in Suretyships Law’, (1999) 3 Edinburgh Principles of European Contract Law Law Review 272; (1999); (preliminary reports Verenigung voor Hesselink, M.W., ‘The Principles of Burgerlijk Recht) (Deventer: Kluwer, European Contract Law: Some Choices 2001) 7, 49; Made by the Lando Commission’, in Lurger, B., ‘The “Social”Side of Contract Principles of European Contract Law Law and the New Principle of Regard and (preliminary reports Verenigung voor Fairness’, in A.S. Hartkamp, M. Veldman Burgerlijk Recht) (Deventer: Kluwer, et al. (eds), Towards a European Civil 2001) 7, 49; Code, 3rd edn (Nijmegen, The Hague: Ars Lurger, B., ‘The “Social”Side of Contract Aequi Libri, Kluwer Law International, Law and the New Principle of Regard and 2004) 273 et seq.; Fairness’, in A.S. Hartkamp, M. Veldman Mak, C., Fundamental Rights in European et al. (eds), Towards a European Civil Contract Law. A Comparison of the Code, 3rd edn (Nijmegen, The Hague: Ars Impact of Fundamental Rights on Aequi Libri, Kluwer Law International, Contractual Relationships in Germany, the 2004) 273 et seq.; Netherlands, Italy and England (Alphen Mak, C., Fundamental Rights in European aan den Rijn: Kluwer Law International, Contract Law. A Comparison of the 2008) 26, 28. Impact of Fundamental Rights on Rescigno, P., ‘L’autonomia dei privati’, Contractual Relationships in Germany, the (1967) Iustitia 3; A. Pace, ‘Libertà Netherlands, Italy and England (Alphen “del”mercato e “nel”mercato’, (1993) aan den Rijn: Kluwer Law International, Politica del diritto 327, 329; G. Alpa (n. 2008) 26, 28. above). Rescigno, P., ‘L’autonomia dei privati’, Rouhette, G., ‘ Liberté contractuelle et (1967) Iustitia 3; A. Pace, ‘Libertà droit constitutionnel en France’, in “del”mercato e “nel”mercato’, (1993) Freedom of Contract and Constitutional Politica del diritto 327, 329; G. Alpa (n. Law, Proceedings of the Colloquium of the above). International Association of Legal Science Rouhette, G., ‘ Liberté contractuelle et (Jerusalem: Hamaccabi Press, 1994) 23. droit constitutionnel en France’, in Study Group on Social Justice in European Freedom of Contract and Constitutional Private Law, ‘Social Justice in European Law, Proceedings of the Colloquium of the Contract Law: a Manifesto’, (2004) 10 International Association of Legal Science European Law Journal 653 at 663-664. (Jerusalem: Hamaccabi Press, 1994) 23. Snijders, H.J., ‘Privacy of Contract’, in K. Study Group on Social Justice in European Ziegler (ed.), Human Rights and Private Private Law, ‘Social Justice in European LawPrivacy as Autonomy (Oxford: Hart, Contract Law: a Manifesto’, (2004) 10 2007).Wilhelmsson, T., ‘Varieties of European Law Journal 653 at 663-664. Welfarism in European Contract Law’, 182

(2004) 10 European Law Journal 712 et Snijders, H.J., ‘Privacy of Contract’, in K. seq. Ziegler (ed.), Human Rights and Private LawPrivacy as Autonomy (Oxford: Hart, 2007).Wilhelmsson, T., ‘Varieties of Welfarism in European Contract Law’, (2004) 10 European Law Journal 712 et seq.

183

Deficitul de Democraţie în The Deficit Of Democracy in Politica Decizională a the Decision-Making Policy Uniunii Europene of the European Union

Conf. univ. dr. Alexandru Associate professor Alexandru AMITITELOAIE, AMITITELOAIE, Universitatea George Bacovia Universitatea „George Bacovia” Bacău, România Bacau, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

În ultimul timp soarta Europei este The fate of Europe has been lately hotărâtă de un nucleu de putere din ce în decided by a center of power that becomes ce mai restrâns, statele membre fiind smaller and smaller, the Member States constrânse, într-o formă sau alta, să being obliged one way or another to execute întocmai deciziile acestui grup, fie execute the decision of this small group, că le sunt sau nu convenabile. După ce au whether they are convenient or not. After constatat că popoarele nu agreează noticing that states do not agree to their planurile lor de integrare politică şi plans of political integration and creation constituirea unei autorităţi suprastatale, of supranational authority, European liderii europeni au hotărât să impună leaders have decided to impose upon all tuturor statelor membre ale Uniunii Member States of the European Union the Europene procedura parlamentară de parliamentary procedure of ratifying ratificare a tratatelor. Experienţa a treaties. The experience has shown that demonstrat că parlamentele pot fi Parliaments may be controlled and thus controlate şi deci nu există riscul ca there is no risk of any of them rejecting the vreunul dintre ele să respingă măsurile pe measures adopted by the Union’s nucleus care le adoptă acel nucleu de putere al of power. Therefore, having the will of the Uniunii. Prin urmare, fiind ignorată cu states ignored on purpose, the public bună ştiinţă voinţa popoarelor, în debates constantly bring forward the idea dezbaterile publice se vorbeşte tot mai des of replacing the popular democracy with de o înlocuire a democraţiei populare cu o “a democracy of elites”. But even at the „democraţie a elitelor”. Dar şi la nivelul level of so-called elites a certain hierarchy aşa-ziselor elite se produce o stratificare şi may be noticed and the decision-making ierarhizare, astfel încât se ajunge ca process is thus in the hands of a rather puterea de decizie să fie acaparată de un small group of individuals, which comes grup restrâns de indivizi, situaţie care into conflict with the values of democracy. contravine valorilor democraţiei. Dacă Taking into consideration the fact that the avem în vedere că alternativa democraţiei alternative to democracy is dictatorship, este dictatura, putem constata, chiar în one may notice that the decision-making politica decizională a Uniunii Europene, policy of the European Union is beginning tendinţe tot mai accentuate de to be characterized by tendencies of autoritarism. authoritarianism.

Cuvinte cheie: integrare, cooperare, tratat, Key words: integration, cooperation, uniune, aderare, referendum, stat, naţiune, treaty, union, joining, referendum, state, piaţă. nation, market.

184

INTRODUCERE INTRODUCTION

După un proces de mai bine de 60 de After a process of more than 60 years ani de integrare, Europa a ajuns într-o of integration, Europe is now in a situaţie în care problema menţinerii ei, situation in which one wonders cel puţin în actuala formulă de unitate, whether it may be maintained in its ocupă un loc prioritar pe agenda de actual formula of unity, this being lucru a principalilor lideri politici. actually a great concern of the most Moneda euro este percepută ca fiind important political leaders. The Euro is principalul factor de stabilitate şi perceived as the main factor of unitate. „În cazul în care euro cade, stability and unity. Angela Merkel afirma recent Angela Merkel, se declared not long ago that “If the Euro prăbuşeşte şi Europa”.[1] O asemenea falls, Europe will fall, as well”[1]. ipoteză este vehiculată şi de către Such a hypothesis is also promoted by principalele ziare pro-europene cum ar the main pro-European newspapers fi Le Monde din Franţa şi Die Zeit din such as Le Monde from France and Germania. Presa britanică, având în Die Zeit from Germany. The British vedere poziţia rezervată a Marii press goes even further and launches Britanii faţă de politica de integrare more apocalyptical scenarios, given europeană, lansează scenarii şi mai the reserved position of Great Britain apocaliptice. in what regards the European Uniunea Europeană a ajuns în acest integration. stadiu de integrare mai mult prin European Union has come to this acţiunea liderilor, popoarele nefiind, stage of integration more or less as a de regulă, antrenate în acest amplu direct result of its leaders, since the proces. Atunci când s-a ajuns şi la nations were not usually involved in consultarea lor, „elita europeană”a this great process. When however the avut surpriza să constate că ceea ce nations had to be consulted, “the vrea ea nu prea concordă cu aspiraţiile European elite”was surprised to notice europenilor. De aceea s-a decis ca în that its wishes and goals did not really problemele de integrare europenii să match the aspirations of the nu mai fie consultaţi. Dar, atâta timp Europeans. That is why one decided cât europenii occidentali s-au bucurat no longer to consult the Europeans in de prosperitate şi n-au fost afectaţi în the issues of integration. But, as long privinţa condiţiilor de viaţă, nici nu şi- as Western Europeans enjoyed au pus problema că cineva decide prosperity and were not affected in pentru ei, fără ca măcar să-i consulte. their life styles, they never had a Nu ia preocupat faptul că prerogative problem with someone else de suveranitate nu sunt exercitate unilaterally deciding for them. Nor exclusiv de autorităţi naţionale. were they concerned by the fact that În schimb, pe măsură ce efectele the sovereignty prerogatives were not crizei se resimt tot mai acut în viaţa de exerted exclusively by national zi cu zi a europenilor şi cuvântul authorities. „austeritate”se află pe buzele tuturor, However, as the effects of the se ridică tot mai insistent şi probleme crisis can be felt more acutely in the de legitimitate democratică în ceea ce-i daily existence of the Europeans and priveşte pe liderii politici ai Uniunii as the word”austerity”is now in 185

Europene. Însă, criza financiară everyone’s minds, issues of dezvăluie pe zi ce trece că între democratic legitimacy in what regards suprastructura politică a Uniunii the political leaders of the European Europene şi interesele de bază a Union are more and more brought into locuitorilor săi există o acută discussion. Nonetheless, the financial incompatibilitate. Cetăţenii sunt forţaţi crisis is constantly revealing the fact să suporte costurile crizei, fără să aibă that there is huge incompatibility niciun drept de a se apăra împotriva between the political super-structure of măsurilor impuse de „elita”europeană, the European Union and the interests în timp ce aristocraţia financiară of its inhabitants. The citizens are continuă să se îmbogăţească în obliged to endure the costs of the complicitate cu guvernele naţionale crisis, without having a right to defend care, treptat, încep să nu mai fie chiar themselves against the measures atât de naţionale. imposed by the European”elite”, Această realitate s-ar cere privită cu whereas the financial aristocracy keeps mai multă prudenţă de către popoarele getting richer in complicity with the europene, pentru că alternativa national governments, which are no democraţiei este dictatura, iar dictatura longer so national after all. înseamnă pierderea libertăţii la care This reality should indeed be taken europenii ţin foarte mult. Europa s-a seriously by the European nations, mai confruntat în decursul istoriei cu because the alternative to democracy is astfel de experienţe şi nu trebuie să se dictatorship, and dictatorship actually creadă că tentaţiile imperiale ar fi means the loss of the so much beloved dispărut. Metodele s-au schimbat, sunt freedom. During its history Europe has mai subtile. Scopul a rămas însă already experienced such realities and acelaşi, adică dominaţia celor mulţi de one should not believe that imperial către o aristocraţie care, pe măsură ce- temptations are gone. The methods are şi întăreşte puterea, devine tot mai changed, being now more subtle, but agresivă şi mai autoritară. the purpose is the same, i.e. the După cum vom arăta în cuprinsul domination of the masses exerted by acestui studiu, procesul are rădăcini an aristocracy, which as it gets mai vechi. El a devenit astăzi mai stronger, also becomes more transparent şi ni se dezvăluie atât prin aggressive and more authoritarian. deciziile ce se adoptă fără consultarea As we intend to show in this cetăţenilor cât şi prin poziţiile paper, the process has far older roots. exprimate de lideri. Faptul că până în It has become today more transparent prezent puterea de la Bruxelles nu s-a and it is revealed to us by means of the confruntat cu vreo rezistenţă notabilă decisions adopted without consulting din partea popoarelor europene, citizens, as well as by means of the acţionând în continuare din ce în ce positions expressed by leaders. The mai autoritar, s-ar putea s-o încurajeze fact that by now the power from şi să nu-şi mai disimuleze scopul. Brussels has not confronted with any România, prin liderii săi, face parte notable resistance from the European din acea categorie de ţări care, practic, nations, thus becoming more s-au abandonat în mâna acestei authoritarian, could encourage it no aristocraţii financiare. În timp ce alţi longer to dissimulate its real purposes. lideri i-au atitudine, critică deciziile Romania, through its leaders, is 186

UE, ţin la suveranitatea statelor pe care part of that category of countries, le reprezintă[2], preşedintele ţării which practically left themselves noastre se manifestă ca un activist entirely in the hands of this financial înfocat al transformării Europei într-un aristocracy. While other leaders suprastat, fără ca mandatul ce-l express their firm positions, criticize exercită să includă şi o asemenea the decisions of the European Union sarcină. De aceea şi noi românii ar and are keen on the sovereignty of the trebui să fim mai atenţi la acţiunile states they represent [2], the president celor care ne reprezintă în Uniunea of our country seems to be an earnest Europeană, să ne punem problema activist of the idea of transforming dacă sunt mandataţi de popor să-şi Europe in a super-state, yet his asume anumite angajamente. De mandate does not include such a task. asemenea, s-ar cere să fim mai That is why we, Romanians should be circumspecţi şi în privinţa „valorilor more careful to the actions of those democratice europene”deoarece, aşa representing us in the European Union, cum vom arăta în cuprinsul studiului, should also wonder whether these acest concept a fost demult golit de persons really have a mandate from conţinut. the people to take certain commitments. Furthermore, we should I. UNITATEA POLITICĂ A also be more wary towards “the EUROPEI – UN PROIECT European democratic values”, since – ASCUNS POPOARELOR as we intend to show in this study – BĂTRÂNULUI CONTINENT this concept has long been drained of meaning. Oficial, ştim că începuturile actualei construcţii europene se I. THE POLITICAL UNITY OF plasează în timp în perioada care a EUROPE – A PROJECT SECRET urmat celui de-al doilea război TO THE NATIONS OF THE OLD mondial. Efectele dezastruoase ale CONTINENT conflagraţiei au creat un climat extrem de favorabil pentru a se da curs unor Officially, we know that the proiecte mai vechi de management beginnings of the current European european. Prin urmare, când s-a propus construction can be dated back to the o nouă geografie politică a Europei, ca period following the Second World soluţie pentru prevenirea pe viitor a War. The disastrous effects of this war conflictelor, întreaga populaţie a created an extremely favorable climate bătrânului continent a devenit partener, to bring into discussion older projects susţinând cu tărie actele politice of European management. Therefore, iniţiate şi întreprinse în acest scop. when one came up with the idea of a Însă, ideea unei Europe Unite este new political geography of Europe as a mult mai veche şi, după cum se ştie, solution to prevent future conflicts, the toate încercările istorice de a fi entire population of the Old Continent realizată au eşuat, fiind chiar repudiată agreed, strongly supporting the de opinia publică europeană. Cu toate political actions initiated for this acestea ea n-a fost abandonată. În anii purpose. ’20, teoreticieni de marcă încep să But the idea of a United Europe is susţină mai insistent ideea unităţii şi much older and as it is now known, all 187 cooperării între statele europene. Doi historical attempts to achieve this unity dintre aceştia, Jean Monnet [3], care failed, being actually strongly rejected avea să devină părintele Europei, şi by the European public opinion. Arthur Salter nu s-au limitat doar la o Nonetheless the idea was never unitate bazată, în principal, pe abandoned. During the 20s top cooperare ci au mers mai departe, theoreticians began to support more avansând ideea unui „guvern adamantly the idea of unity and supranaţional”care să conducă „Statele cooperation among the European Unite ale Europei”. În mai multe states. Two of these theoreticians, Jean eseuri, Arthur Salter a susţinut ideea Monnet [3], who became the father of subordonării totale a statelor europene Europe, and Arthur Salter did not limit faţă de o unică autoritate politică, their ideas to a unity based mainly on economică şi militară, parlamentele şi cooperation, but went further, guvernele naţionale urmând să devină promoting the idea of”a supranational simpli administratori locali.[4] government”that should govern”The Climatul politic european, de după United States of Europe”. In several primul război mondial, nu s-a dovedit essays Arthur Salter pleaded for the însă prielnic pentru implementarea idea that European states should unui asemenea proiect. De abia se subordinate entirely to a unique constituise statele naţionale şi, prin political, economic and military urmare, orice idee de „unitate authority, national parliaments and europeană”le provoca temeri cu privire governments thus turning into simple la riscul de a-şi pierde integritatea, local administrators.[4] independenţa şi libertatea, recent The political European climate dobândite. following the First World War was not Când însă în 1940 pericolul ca however favorable to the Franţa să fie ocupată de Germania implementation of such a project. devenise iminent, iniţiatorii proiectului National states had barely been formed au avut o primă tentativă de a începe at that time, therefore any idea of realizarea lui. S-a propus o uniune “European unity”caused fears franco – britanică, nu sub forma unei regarding the risk of losing their colaborări interstatale ci, crearea chiar recently acquired integrity, a unei noi naţiuni, care urma să aibă un independence and freedom. guvern unic, o armată unică, cetăţenie When however in 1940 the danger unică şi monedă unică. Cu excepţia, of France being occupied by Germany monedei unice, proiectul a fost was imminent, the initiators of the acceptat de cabinetul britanic, dar a project had a first attempt to start its fost respins de francezi cărora li s-a implementation. One came up with the inoculat teama c-ar putea să devină un idea of a French – British union, but dominion britanic. not as an inter-statal cooperation but as După al doilea război, situaţia the genuine formation of a new nation, devenise mult mai favorabilă, atât prin with unique government, unique army, starea de spirit europeană, traumatizată unique citizenship and unique de consecinţele războiului şi currency. Except for the unique preocupată de găsirea unor soluţii currency, the project was accepted by pentru ca asemenea tragedii să nu se the British government, but rejected by mai întâmple, cât şi prin atragerea de the French who feared they might thus 188 partea acestui proiect a celor mai become a British dominion. importanţi oameni politici ai After the Second World War the momentului, aşa cum au fost Charles situation was more favorable, not only de Gaulle şi Winston Churchill, a căror because of the European state of mind, anvergură şi credibilitate se at that time traumatized by the consolidase în anii războiului şi se consequences of the war and bucurau de un imens capital politic. preoccupied in finding solutions to Întrucât o uniune franco-britanică avoid such tragedies in the future, but eşuase, s-a recurs la a doua variantă, also because this project managed to adică un parteneriat Franţa – attract some of the most important Germania, susţinut de Winston political figures of the time, such as Churchill încă din septembrie 1946, la Charles de Gaulle and Winston Universitatea din Zürich, unde a şi Churchill, whose image and credibility folosit sintagma „Statele Unite ale had been consolidated during the war, Europei”. La 9 mai 1950 s-a lansat un thus enjoying at that moment an prim plan, acceptat de cele două ţări, immense political capital. Since the care prevedea ca producţia lor de French – British union failed, one cărbune şi oţel să fie supusă unui came up with a second alternative, i.e. control supranaţional exercitat de o a partnership between France and Înaltă Autoritate. Prin aderarea şi a Germany, an idea advanced and Italiei, Olandei, Belgiei şi supported by Winston Churchill ever Luxemburgului ia naştere în 1952 since September 1946, at the Comunitatea Europeană a Cărbunelui University of Zürich, when he actually şi Oţelului. A fost o chestiune de used the expression “United States of tactică inspirată de primul ministru al Europe”. On 9th May 1950 one Belgiei de atunci, Paul-Henri Spaak. launched a first plan, accepted by both El a considerat că, dat fiind contextul countries, according to which their istoric, nu se putea avansa de la productions of coal and steel would be început ideea unei uniuni politice. Prin controlled at a supranational level, by urmare soluţia a fost să se deghizeze a Supreme Authority. After Italy, the scopul politic sub masca cooperării Netherlands, Belgium and economice. Aşa s-a ajuns ca în 1957 să Luxembourg had joined this union in se semneze Tratatul de la Roma care 1952, the European Community of punea bazele Comunităţii Economice Coal and Steel was thus formed. It was Europene. a matter of tactics inspired by the Un alt colaborator important al lui Belgian Prime Minister of that time, Jean Monnet a fost şi Altiero Spineli, Paul-Henri Spaak, who considered that comunist italian, care avea să rămână given the historical context of the relativ anonim până în zilele moment, one could not come up from noastre[5], deşi a susţinut intens the beginning with the idea of a realizarea „The Single European Act”, political unity. Therefore, the solution pact care a stat la baza armonizării was to disguise the political purpose legislaţiei ţărilor membre şi apoi a under the mask of economic Tratatului de la Maastricht care cooperation. And this is how in 1957 marchează o altă etapă în evoluţia the Treaty of Rome was signed, thus procesului de integrare europeană. laying the foundation of the European Deşi atenţia a fost îndreptată tot Economic Community. 189 timpul asupra integrării economice, Another important collaborator of treptat s-a realizat şi un transfer al Jean Monnet was Altiero Spineli, an deciziei politice către organismele Italian communist, who remained administrative europene. Se spune că rather anonymous until today [5], even proiectul „Jean Monnet”a însemnat, de though he strongly supported the idea fapt „o lovitură de stat cu of drafting „The Single European încetinitorul”. În tot acest proces Act”, a pact which influenced to a naţiunile europene au fost doar great extent the harmonization of the reprezentate, nu şi consultate, deşi, ca legal systems of the Member States titulare al dreptului de suveranitate, ar and later on the Maastricht Treaty, fi fost cazul ca renunţarea la aceasta să which marked another stage in the se facă printr-un consimţământ evolution of the European integration transparent şi neviciat. process. Este greu de spus acum ce anume Even though the focus has always au dorit, cu adevărat, iniţiatorii şi toţi been placed on economic integration, cei care, pe parcursul a peste 60 de ani, gradually one has also achieved a au contribuit, într-un fel s-au altul, la transfer of the political decision to the realizarea acestui vast proiect. Se European administrative authorities. crezuse oare că 500 de milioane de The project “Jean Monnet”is said to locuitori, de naţionalităţi diferite, have meant in fact “a slow-motion vorbind limbi diferite, provenind din coup d’état”. In this whole process tradiţii istorice şi culturale totalmente European nations have only been diferite şi, nu în ultimul rând, locuind represented, but not consulted, even if în ţări cu mari diferenţe de civilizaţie based on their sovereignty right they şi dezvoltare economică ar putea avea should have given up on their o guvernare unică? Şi, mai mult decât sovereignty by transparent and free atât, cum anume o astfel de guvernare consent. ar putea fi şi democratică? It is difficult to say now what the Fără a suspecta de rea intenţie pe initiators and all the other persons, iniţiatorii acestui proiect şi fără să who during this period of more than 60 punem la îndoială c-ar fi urmărit, în years in one or another brought their mod cinstit, binele europenilor, trebuie contribution to this vast project, totuşi să observăm că etapele care s-au actually intended. Did they perhaps parcurs până acum şi actele politice believe that 500 million inhabitants, of înfăptuite n-au antrenat şi naţiunile different nationalities, speaking europene, masele largi de cetăţeni. different languages, coming from Participarea acestora a fost pe undeva completely different historical and şi ocultată, ei fiind ţinuţi la distanţă cultural traditions and last but not least faţă de procesul integrării politice, living in countries that differed greatly bine deghizat, aşa după cum s-a arătat, in their levels of civilization and în cadrul unei cooperări economice. economic development, could indeed Înainte de 1990, populaţia have a unique government? Moreover, occidentului n-a fost implicată efectiv how could such a government remain în procesul politic. Un complex de democratic? factori a contribuit la ridicarea Without suspecting the fact that the standardului ei de viaţă şi de initiators of this project had any bad civilizaţie, fapt ce a făcut să n-o intentions whatsoever and without 190 intereseze prea mult afacerile publice, throwing any doubt on the fact that acestea fiind lăsate pe seama these initiators of the project had guvernanţilor, în care se investise un nothing else in view but the welfare of anumit capital de încredere, tot pe all Europeans, one should still notice fondul bunăstării şi al prosperităţii. Un and emphasize the fact that the stages anumit rol a jucat, din acest punct de and political actions adopted so far vedere, şi „cortina de fier”. Sub have not involved the European presiunea ei, guvernanţii occidentali s- nations, i.e. the large masses of au simţit obligaţi să nu dezamăgească citizens, as well. Their participation masele de cetăţeni, asupra cărora se was somehow occult, kept at a exercitau puternice influenţe distance from the entire process of ideologice şi exista riscul ca acestea să political integration, disguised as it has producă tulburări sociale. Însă, acest been shown here in the form of factor a dispărut odată cu prăbuşirea economic cooperation. regimurilor dictatoriale din ţările Before 1990 the population in the central şi est europene. Mai mult decât West was not effectively involved in atât, aceste ţări au fost atrase şi ele în the political process. A series of procesul integrării europene, fapt ce a factors contributed to the increase in dus la apariţia unor noi probleme pe their standard of living and civilization agenda proiectului european. În aceste and thus the people did not show much condiţii, dispărând echilibrul de forţe, interest in public affairs, which were existent înainte de 1990, administraţia handled exclusively by political europeană s-a simţit dintr-odată mai leaders, who also as a result of relaxată şi deci mai puţin temătoare de prosperity and welfare had the trust of consecinţele actelor sale politice. În the people. From this point of view the mod subtil, a apărut în structura acestei “Iron Curtain”played a certain role in administraţii o anumită categorie its turn. Under its pressure, Western selectă, cu pretenţii de a fi considerată politicians felt obliged to do „elită”, care a monopolizat în mare everything to avoid disappointing the parte procesul decizional european şi large masses of citizens, who under continuă să-şi întărească autoritatea, strong ideological influences could clamând însă valorile democratice şi have produced social turmoil. interesele popoarelor bătrânului However, this factor disappeared once continent, pe care nu se încumetă să the dictatorial regimes from Central afirme că le slujeşte şi le apără. and East European countries collapsed. Această „elită”a dobândit într-adevăr Moreover, these countries were also prea multă putere şi după cum puterea attracted in the process of European nu poate fi oprită decât tot de putere, integration, which led to the ar fi cazul ca europenii, indiferent de appearance of new problems on the naţionalitate, să nu mai fie indiferenţi agenda of the European project. Under faţă de ceea ce se întâmplă la these circumstances, with the Bruxelles. disappearance of the balance of forces existent before 1990, the European II. RESPINGEREA TRATATULUI administration suddenly felt more CONSTITUŢIONAL relaxed and therefore less fearful of the consequences of its political Consiliul Europei, întrunit la Lacken actions. Subtly there appeared in the 191

(Belgia) în zilele de 14 şi 15 structure of this administration a decembrie 2001, analizând stadiul certain select category, with the evoluţiei Uniunii Europene şi intention of being considered “elite”, perspectivele sale de dezvoltare, a which has managed so far to convocat o Convenţie Europeană cu monopolize to a great extent the sarcina de a formula, în acest scop, European decision-making process, propuneri pe trei teme: apropierea thus constantly increasing its authority, cetăţenilor de proiectul european şi de strongly promoting the democratic instituţiile europene; structurarea vieţii values and interests of the peoples of politice şi a spaţiului politic european the Old Continent, without however într-o Europă extinsă; transformarea stating to serve and defend them. This Uniunii într-un factor de stabilitate şi “elite”has indeed acquired too much un punct de referinţă în noua ordine power and since power can be stopped mondială. only by power, we the Europeans, Convenţia a ajuns la concluzia că regardless of nationality, should stop aceste obiective ar putea fi îndeplinite being indifferent towards whatever pe următoarele căi: o mai bună happens in Brussels. repartizare a competenţelor ce revin Uniunii şi statelor membre; fuziunea II. REJECTION OF THE tuturor tratatelor care au pus bazele CONSTITUTIONAL TREATY Uniunii Europene şi atribuirea de personalitate juridică Uniunii; The European Council, called at stabilirea instrumentelor de acţiune ale Lacken (Belgium) on 14th and 15th Uniunii; creşterea democraţiei, a December 2001, while analyzing the transparenţei şi a eficacităţii Uniunii evolution of the European Union and Europene prin dezvoltarea contribuţiei its development perspectives, parlamentelor naţionale la legitimarea summoned a European Convention proiectului european, prin with the task of coming up with simplificarea procesului decizional şi proposals on three major themes: prin redarea cât mai transparentă şi bringing citizens closer to the mai inteligibilă a funcţionării European project and the European instituţiilor europene; îmbunătăţirea institutions; structuring European structurii şi întărirea rolului fiecăreia political life and political space in an din cele trei instituţii ale Uniunii, extended Europe; transforming the ţinând cont în special de consecinţele European Union in a factor of stability, extinderii. a reference point in the new world În declaraţia de la Lacken s-a order. subliniat ideea că dezvoltarea în The Convention reached the continuare a Uniunii şi realizarea conclusion that these objectives could obiectivelor formulate chiar în primele be met in the following ways: a better sale documente ar necesita elaborarea assignment of the competences of the unui document unic cu valoare European Union and the Member constituţională. La baza acestuia ar States; the fusion of all treaties that trebui să se afle tratatele simplificate şi laid the foundation of the European reorganizate. Union and the granting of legal După cum se constată, în personality to the European Union; the formularea acestor obiective există o increase of democracy, transparency 192 gravă contradicţie conceptuală. Pe de o and efficiency of the European Union parte, se afirmă necesitatea întăririi by diversifying the contribution of democraţiei prin apropierea cetăţenilor national parliaments to the legitimacy de proiectul european şi de instituţiile of the European project, by europene, iar, pe de altă parte, se simplifying the decision-making insistă pe contribuţia parlamentelor process and by a transparent and clear naţionale la legitimarea acestui proiect. functioning of the European Un asemenea mod de abordare, institutions; improvement of the îndrăznim să spunem, este dea dreptul structure and consolidation of the role ipocrit, deoarece democraţia este of each of the three institutions of the invocată doar formal, ca o perdea de European Union, taking into fum, în realitate producându-se un consideration especially the transfer al dreptului de ratificare a consequences of the EU enlargement. actelor politice unionale de la cetăţeni In the statement from Lacken one către parlamentele naţionale, mult mai emphasized the idea that in order to docile faţă de autoritatea instituţională keep developing the Union and in a Uniunii Europene Acest transfer order to meet its original objectives, avea să se extindă mai ales după ce one should draft a unique document unele consultări populare nu i-au with constitutional value, which legitimat acestei should be based on the simplified and „autorităţi”propunerile ce subminează abridged treaties. identitatea naţională, oferite ca o As one may notice, there is a soluţie pentru întărirea „unităţii serious conceptual contradiction in the europene”. formulation of these objectives. On the În baza celor stabilite la Lacken, one hand, the need to strengthen Convenţia, avându-l ca preşedinte pe democracy by bringing citizens closer Valery Giscard d’Estaing, a elaborat to the European project and the un proiect de constituţie. Proiectul, European institutions is emphasized, având 338 articole, definea politicile but on the other hand, one insists on Uniunii Europene şi a instituţiilor sale. the contribution of national Totodată se mai stabileau şi parliaments to the legitimacy of this simbolurile Uniunii Europene, project. We dare state that such an respectiv un steag de culoarea albastru approach is simply hypocritical, since închis cu 12 stele galbene poziţionate democracy is mentioned purely from a în cerc, un imn, acesta fiind „Odă formal point of view, the intention bucuriei" din Simfonia a 9-a de being in fact to produce a transfer of Beethoven, o Zi a Europei, convenţia the right to ratify union political acts hotărând ca aceasta să fie 9 mai pe from the citizens to the national considerentul că la această dată, în parliaments that are more docile in the 1950, a debutat marele proiect face of the institutional authority of the european. European Union. This transfer could Despre o Constituţie europeană s-a be more clearly noticed especially vorbit la început cu reţinere, lucru after the consultation of people did not justificat, de alt fel, deoarece agree to the proposals of Constituţia este percepută ca fiind this”authority”, according to which legea fundamentală a statului. Ori dacă national identity is undermined, but se adoptă, la nivel european, o which are provided as solution to 193

Constituţie, înseamnă că Europa strengthen”European unity”. devine un suprastat, perspectivă avută Based on what was established at în vedere de „elita”europeană, chiar Lacken, the Convention presided by din momentul lansării acestui proiect, Valery Giscard d’Estaing, drafted a ferit însă cu grijă faţă de opinia publică project of constitution. The project europeană. Când la Convenţia with 338 articles defined the policies Europeană investită să elaboreze of the European Union and of its proiectul constituţional, preşedintele institutions. Furthermore, one also ei, Valery Giscard d’Estaing, declara established the symbols of the că va fi adoptată o „Constituţie European Union, i.e. a dark blue flag europeană”, i s-a replicat chiar de către with 12 yellow stars in a circle, an francezi că cel mult Convenţia ar putea anthem – Ode to Joy from adopta un tratat care să reprezinte Beethoven’s 9th Symphony, a Day of acordul de voinţă al statelor membre Europe – 9th May, since on that day in cu privire la anumite norme 1950 the great European project constituţionale şi nu o Constituţie după began. modelul naţional. Aceeaşi atitudine au The idea of a European avut şi reprezentanţii altor state Constitution was initially tackled participante, în mod deosebit cei ai cautiously, which is easy to Marii Britanii. understand, since the Constitution is În iunie 2003, Valery Giscard perceived to be the fundamental law of d’Estaing, a predat Consiliului a state. And if such a Constitution is European, întrunit la Porto Carras, adopted at a European level, it means Proiectul de Tratat Constituţional. Cu that Europe becomes a super-state, a acest prilej el a declarat că „predă perspective otherwise targeted by the proiectul Constituţiei Statelor Unite European”elite”even from the moment ale Europei, ca putere rivală a Statelor this project was launched, yet kept Unite ale Americii”.[6] În acel secret from the European public moment „Statele Unite ale opinion. When at the European Europei”aveau deja, din ianuarie 2002, Convention summoned to draft the monedă proprie, prezentată de constitutional project, its president Romano Prodi, fostul preşedinte al Valery Giscard d’Estaing declared that Comisiei Europe, ca fiind un important a”European constitution”would be „pas politic”. Englezii, însă, precum şi adopted, the French answered that the alte state europene n-au vrut să facă Convention could at most adopt a acest „pas politic”. Margaret Thatcher treaty representing the will of the declarase în acel moment că „cine nu Member States regarding certain are controlul asupra monedei proprii, constitutional norms, but definitely not nu are nici controlul asupra propriei a Constitution by the national model. identităţi”. The same attitude was adopted by the Tratatul Constituţional, semnat de representatives of other participating şefii de stat şi de guvern din cele 25 de states, mainly by the British. state membre ale Uniunii Europene a In June 2003 Valery Giscard fost supus unei proceduri de ratificare. d’Estaing gave to the European Potrivit Tratatului de la Maastricht, el Council summoned at Porto Carras, trebuia ratificat în fiecare stat membru, the Project of the Constitutional deci în unanimitate, pentru a putea Treaty. He then declared that he 194 intra în vigoare. La timpul respectiv, “handed the project of the Constitution procedura de ratificare nu era aceeaşi of the United States of Europe, as rival peste tot, multe state menţinându-şi ca power to the United States of procedură referendumul. Interesant de America”[6]. At that time “the United observat este faptul că ratificarea a States of Europe”already had (since decurs fără probleme în statele unde January 2002) an own currency, procedura era parlamentară, dar s-a considered by Romano Prodi, the împotmolit acolo unde s-a recurs la former president of the European referendum. În 2005, locuitorii Franţei Commission as an important “political şi Olandei au respins în masă step”. Margaret Thatcher declared at Constituţia Europeană. În Marea that time that “those who cannot Britanie trebuia să se organizeze un control their own currency can neither astfel de referendum în primăvară lui control their own identity”. 2006, dar pentru a nu se mai înregistra The Constitutional Treaty signed un eşec similar, s-a renunţat şi s-a by the political leaders of the 25 recurs la procedura parlamentară. La Member States of the European Union fel s-a procedat şi în celelalte state. was then submitted to a procedure of Acest test demonstrează că ratification. According to the popoarele Europei încep să realizeze Maastricht Treaty, it had to be ratified că proiectul unităţii lor s-a modificat in each Member State, so mult faţă de cel iniţial şi în prezent la unanimously, in order to be enforced. Bruxelles se întăreşte tot mai mult o At that time the ratification procedure autoritate ce se îndepărtează, pe zi ce was not the same everywhere, many trece, de interesele şi voinţa lor. Cele states having the referendum in this două referendumuri mai arată că respect. It is interesting to notice that europenii au descoperit deja că şi-au the ratification went smoothly in the pierdut treptat libertatea şi dreptul states where the ratification procedure propriilor state de a se guverna singure was parliamentary but had problems in şi tânjesc după sistemul în care au trăit the states where the referendum was şi de care au fost deposedaţi fără ştirea used. In 2005 the inhabitants of France lor. Şi astăzi, în analizele ce se fac cu and the Netherlands rejected to a great privire la viitorul Uniunii Europene extent the European Constitution. In este evocată opinia preşedintelui Great Britain such a referendum was Cehiei, Vaclav Klaus, care, în 2004, scheduled for the spring of 2006, but după adoptarea Tratatului in order to avoid a similar failure one Constituţional, îşi exprima temerea că gave up on the referendum and used ţara sa va înceta să mai existe ca the parliamentary procedure instead. entitate independentă şi suverană în The same situation occurred in the momentul în care va intra în UE şi că other states, as well. s-ar cere să se facă tot posibilul pentru This test proves that the nations of ca existenţa lor, ca individualitate, de Europe begin to realize the fact that peste o mie de ani să nu se năruie şi să the project of their unity has se piardă.[7] drastically changed from the original one and that the current authority in Brussels distances more and more from the interests and will of the citizens. The two referendums also 195

III. IMPUNEREA TRATATULUI show that the Europeans have already DE LA LISABONA discovered that fact that they have gradually lost their freedom and the Prin cele două referendumuri, right of their states to govern francezii şi olandezii le-au atras atenţia themselves, thus craving for the liderilor europeni că ceea ce vor ei să system, in which they used to live and construiască trebuie să aibă şi acceptul which was taken away from them popoarelor continentului şi că ar fi fost without any notice. Today, as well, in mai bine ca înainte de a se trece la all analyses regarding the future of the elaborarea proiectului, care nu s-a European Union, reference is made to făcut fără cheltuieli, să se evalueze the opinion of the Czech president, opinia publică europeană. Ar fi trebuit Vaclav Klaus, who in 2004, after ca birocraţia nealeasă de la adopting the Constitutional Treaty Bruxelles[8] să ţină seama de punctul expressed his fear that his country de vedere al lui Jean-Jacques Rousseau would cease to exist as an independent care spunea că „aşa cum arhitectul, and sovereign entity when joining the înainte de a ridica un mare edificiu, EU and that one should do everything observă şi sondează terenul, pentru a- possible to avoid losing their şi da seama dacă-i în stare să-i susţină individuality and their existence for greutatea, tot aşa şi legislatorul înţelept more than a thousand years.[7] nu începe prin a redacta legi bune în sine, ci mai întâi cercetează dacă III. IMPOSING THE LISBON poporul căruia îi sunt destinate este în TREATY stare să le suporte”.[9] În studiile de referinţă publicate By the two referendums, the după cele două referendumuri s-a French and the Dutch pointed to the reamintit că o Constituţie este actul European leaders that what they want normativ fundamental al unui stat şi că to construct should also have the adoptarea unei Constituţii pentru o consent of the nations of the continent uniune de state ar semnifica topirea and that before drafting the project, identităţii statelor naţionale într-un which nonetheless implied certain suprastat, iar personalitatea naţiunilor costs, one should first assess the componente ar fi pusă în umbră şi, cu European public opinion. The timpul, ar fi înlocuită cu o unelected bureaucracy of Bruxelles[8] „personalitate europeană”. Au revenit should have in view Jean-Jacques în atenţia popoarelor continentului Rousseau’s opinion, who stated that întrebări ca: ce fel de Europă Unită “just like the architect, before building construim? O Europă a cooperării a great edifice, observes and explores naţiunilor sau o Europă a subordonării the plot of land, to see whether such an celor cu o putere economică şi militară edifice can be built, similarly the wise mai redusă de către cei mai puternici? legislator does not start by drafting O Europă de tip federal sau o good laws, but first explores whether confederaţie europeană, în care statele the people, to whom these laws are membre să nu-şi piardă dreptul de a addressed, can live with them”[9]. decide asupra destinelor proprii? In the reference studies published Disputa politico-diplomatică cu after the two referendums one privire la construcţia europeană s-a emphasized again the fact that a 196 dovedit mai accentuată nu între lideri, Constitution is the fundamental law of ce se pretind a fi o „elită”, ci între ei şi a state and that adopting a Constitution cetăţeni, aceştia pronunţându-se din ce for a union of states would mean the în ce mai hotărât pentru conservarea melting of the national identities in a identităţii lor naţionale într-o Europă super-state, the distinct personalities of unită, lucru pe care „elita”, după cum the composing nations being se observă, nu-l agreează. Dacă ea shadowed and gradually replaced by a continuă să decidă în numele celor 500 “European personality”. The nations of de milioane de cetăţeni ai Europei, dar the European continent were once ignorând voinţa acestora, înseamnă că again faced with such questions as: scopul lor nu coincide cu interesele şi What kind of United Europe are we speranţele pe care popoarele şi le pun building? A Europe of cooperation în această uniune. among nations or a Europe of După doi ani de aşteptări, liderii subordination of those with reduced Uniunii s-au întrunit în Consiliul economic and military power to European, ce şi-a desfăşurat lucrările stronger ones? A federal Europe or a la Bruxelles, în zilele de 21 - 22 iunie European confederation, in which 2007, fixându-şi ca obiectiv să Member States cannot lose the right to depăşească obstacolul creat prin decide on their own destinies? respingerea Tratatului Constituţional. The political and diplomatic Au luat în discuţie Declaraţia de la dispute regarding the European Berlin, din martie 2007, cu prilejul construction turned out to be stronger aniversării a 50 de ani de la adoptarea not among leaders, who pretend to Tratatului de la Roma, în care s-a be”an elite”, but among them and the menţionat, desigur formal, că „nu se citizens, who are more and more pot promova decizii contrare adamant on preserving their national curentului popular”.[10] Prin urmare identities in a united Europe, which as au decis să renunţe la titulatura de it may be noticed is not agreeable to Constituţie precum şi la toate the”elite”. If however simbolurile ce induc ideea de this”elite”continues to decide on federaţie, cum ar fi drapel, imn, zi behalf of the 500 million European simbolică etc., şi să elaboreze un nou citizens, but ignoring their will, it Tratat de reformă, urmând ca acesta să means that their purpose does not fie finalizat la Lisabona în octombrie coincide with the interests and hopes 2007. that the people have regarding this În varianta Bruxelles - iunie 2007, Union. acest tratat ţinea seama de obiecţiunile After two years of expectation, the francezilor, olandezilor şi a altor EU leaders met at the European popoare din Uniune la adresa Council held in Brussels on 21st – 22nd Tratatului constituţional. Pe lângă June 2007, with the clear objective of renunţarea la denumirea de overcoming the obstacle created by the „constituţie”şi simbolurile de stat se rejection of the Constitutional Treaty. mai prevedea ca atribuţiile They also brought into discussion the preşedintelui Consiliului European să Berlin Declaration from March 2007, fie reduse substanţial, iar funcţia de on the occasion of the 50th anniversary ministru al Afacerilor Externe să fie of the signature of the Treaty of Rome, înlocuită cu cea de Înalt Reprezentant in which it was mentioned, obviously 197 al Uniunii Europene pentru Politică formally, that “one cannot promote Externă şi de Securitate. Au fost decisions contradicting the popular acceptate, de asemenea, obiecţiunile will”[10]. It was therefore decided to Marii Britanii cu referire la prioritatea give up on the term Constitution, as reglementărilor europene, cele ale well as on all symbols that may Olandei privind creşterea competenţei suggest the idea of federation, such as parlamentelor naţionale şi flag, anthem, day etc. and to draft a recunoaşterea capacităţii acestora de a new Reform Treaty, which would be respinge propunerile legislative ale finalized at Lisbon in October 2007. Comisiei Europene care contravin In its early variant, i.e. Brussels – competenţelor naţionale, ale Poloniei June 2007, this treaty respected the privind sistemul de vot etc. În privinţa objections of the French, the Dutch sistemului de vot, s-a convenit ca, în and other EU nations regarding the continuare, până în 2014, să se aplice Constitutional Treaty. Apart from regulile din Tratatul de la Nisa, giving up on the urmând ca după această dată să se name”constitution”and on the state introducă sistemul dublei majorităţi symbols, one also intended to reduce care presupune acordul a 55 la sută din substantially the attributions of the statele membre, reprezentând 65 la European Council President and to sută din populaţia Uniunii. replace the position of Foreign Affairs Reprezentanţii Marii Britanii au mai Minister with the one of High obţinut, în urma negocierilor, dreptul Representative of the European Union de a decide ce probleme de justiţie şi for Foreign Affairs and Security afaceri interne vor fi cedate pentru a fi Policy. One also accepted the coordonate de organismele UE. S-a objections of Great Britain regarding considerat, la timpul respectiv, că toate the priority of European regulations, aceste revizuiri ar fi reuşit să the objectives of the Netherlands depăşească punctele controversate din regarding the increase of the Tratatul Constituţional şi s-ar fi calmat competency of national parliaments tensiunile existente cu privire la and the acknowledgement of the pierderea identităţii naţionale, în mod capacity to reject legal proposals of the deosebit de către ţările mai mici. European Commission that contradict La Lisabona însă, în 18-19 national competencies, the objectives octombrie 2007, soluţiile stabilite la of Poland regarding the election Bruxelles au fost anulate, revenindu-se system and so on. In what concerns the la prevederile Tratatului election system one established to Constituţional, respins de francezi şi apply until 2014 the rules of the Nice olandezi. Printr-o diversiune, numită Treaty, and after 2014 one would de unii analişti „inginerie juridică”[11] introduce the system of double sau „revoluţie birocratică majority, which means the consent of ascunsă”[12], Tratatul de reformă a 55% of Member States, representing devenit o nouă formă a Tratatului 65% of the EU population. The Constituţional. Astfel, prin 64 de representatives of Great Britain also declaraţii anexă soluţiile negociate la obtained after negotiations the right to Bruxelles, care au avut ca efect decide which issues of justice and deblocarea situaţiei şi continuarea internal affairs would be handed to the procesului de reformă, au fost, practic, EU authorities for coordination. At 198 anulate. Deci, evitând consultarea şi that time it was considered that all informarea democratică, adică these revisions could have overcome procesul democraţiei însuşi, the controversial issues of the „elita”europeană, continuă să Constitutional Treaty, thus reducing transforme Europa după cum crede ea the existent tensions regarding the loss de cuviinţă şi, printr-o propagandă of national identities, especially by mincinoasă, încearcă să ne convingă smaller countries. că acest lucru îl face pentru binele However, at Lisbon, on 18th – 19th cetăţenilor europeni. October 2007 the solutions established Renunţarea la Tratatul at Brussels were cancelled, coming Constituţional a fost, deci, o chestiune back to the initial provisions of the pur formală sau, mai bine zis, o Constitutional Treaty, rejected by the problemă de tactică pentru a manipula French and the Dutch. By a diversion, opinia publică precum şi pe acei lideri called by some analysts ”judicial care încă se mai menţin pe o poziţie engineering”[11] or ”hidden rezervată. Proiectul unităţii politice bureaucratic revolution” [12], the continuă, esenţa acestuia însemnând, Reform Treaty became in fact a new de fapt, transferul atributelor de form of the Constitutional Treaty. suveranitate naţională către angrenajul Thus by 64 appendix declarations, the instituţional al Uniunii Europene. solutions negotiated at Brussels, which Pentru că niciun popor nu este dispus aimed at coming up with concrete să renunţe la independenţă, „elita solutions and continuing with the europeană”îşi deghizează acţiunile în reformation process, were practically camuflaj democratic. Discursul politic cancelled. So, by avoiding democratic şi chiar preambulul deciziilor şi actelor consultation and information, i.e. the ce se adoptă de către diversele democratic process itself, the organisme europene abundă în mod European”elite”continues to transform demagogic în formule şi concepte Europe as it sees fit and by an democratice, insistând că tot ce se untruthful propaganda, tries to întreprinde se face în numele şi convince us that all these measures are interesul cetăţenilor. for the welfare of the European „Uniunea – se arată în tratatul de la citizens. Lisabona – se întemeiază pe valorile Giving up on the Constitutional respectării demnităţii umane, libertăţii, Treaty was thus nothing more than a democraţiei, egalităţii, statului de purely formal thing or even better, a drept, precum şi pe respectarea tactic to manipulate the public opinion, drepturilor omului, inclusiv a dreptului as well as the leaders who still have a persoanelor care aparţin minorităţilor. reticent position. The project of Aceste valori sunt comune statelor political unity continues, the essence membre într-o societate caracterizată of this project implying in fact the prin pluralism, nediscriminare, transfer of national sovereignty toleranţă, justiţie, solidaritate şi attributes to the institutions of the egalitate între femei şi bărbaţi”.[13] European Union. Since no nation is Dar pentru faptul că, în concepţia willing to give up on independence, liderilor europeni, popoarele şi the “European elite”disguises its cetăţenii, încă păstrători ai identităţii actions in democratic camouflage. naţionale, n-ar recepta aceste valori, Political discourses and even the 199 nici chiar pe cele ce ţin de democraţie preamble of decisions adopted by şi statul de drept, „elita”europeană a various European authorities abound găsit de cuviinţă că „spre binele in demagogues democratic concepts, europenilor”aceştia n-ar mai trebui insisting on the fact that everything is consultaţi. done in the name and interest of Aceasta au înţeles liderii europeni citizens. din respingerea Tratatului According to the Lisbon Treaty Constituţional în urma celor două “the Union is based on the values of referendumuri, adică faptul că ei vor să respecting human dignity, freedom, construiască o Europă pe care oamenii democracy, equality, state of law, as de rând, ca „beneficieri”n-o înţeleg şi, well as on respecting human rights, din ignoranţă, le resping proiectul. including the rights of minorities. Chiar în seara zilei în care s-a anunţat These values are common to all respingerea de către francezi a Member States in a society tratatului, Adrian Severin, deputat în characterized by plurality, non- Parlamentul României, la timpul discrimination, tolerance, justice, respectiv, şi fost ministru de externe, a solidarity and equality among women afirmat că „problemele construcţiei and men”[13]. But because according europene trebuie să rămână în to European leaders, the nations and competenţa elitelor şi nu a maselor, citizens, who still stick to their care nu înţeleg prea bine cursul national identities, would never evenimentelor.” [14] Realitatea este că perceive these values, not even those oamenii sesizează foarte bine că that keep to democracy and state of proiectul unei Europe unite, pe care law, the European ”elite” saw fit această „elită”insistă să-l realizeze, nu- for”the better sake of Europeans”not to i vizează pe ei, nu de grija lor se consult them any longer. „sacrifică”„tehnocraţii”europeni. Când This is what European leaders vom afla ce costuri suportă europenii understood from the rejection of the pentru întreţinerea acestei „elite” şi Constitutional Treaty through the two opulenţa în care s-a obişnuit ea să referendums, in other words they want trăiască ni se va lămuri scopul pentru to build a Europe that cannot be care sunt sacrificate popoarele understood by common people, bătrânului continent. as”beneficiaries”, who out of Deci, pentru a duce mai departe ignorance reject their project. Precisely acest proiect, fără a se mai confrunta on the evening of the day in which the cu rezistenţa maselor, liderii europeni French rejected the treaty, Adrian au înţeles că trebuie să se renunţe la Severin, deputy in the Romanian referendum. Aşa s-a şi întâmplat. Parliament, at that time former Tratatul de la Lisabona, preluând în Minister of Foreign Affairs stated that mare parte conţinutul Tratatului “the issue of the European Constituţional, a fost ratificat prin construction should remain in the procedură parlamentară în toate statele competence of elites and not of din Uniune, cu excepţia Irlandei, care masses, who do not understand the şi-a menţinut referendumul. Însă faptul course of events very well” [14]. The că aici, la prima consultare, votul a reality is that people understand very fost negativ arată care este adevărata well that the project of a united opţiune a europenilor. Asistăm deci la Europe, that this ”elite” insists to 200 instaurarea unei „democraţii a achieve, does not concern them elitelor”, cum se exprima fostul directly and that the European preşedinte al Poloniei, Lech ”technocrats” do not ”sacrifice” Kaczynski, criticând opţiunea unor themselves for the sake of the citizens. lideri vremelnici ai Uniunii de a ignora When we find out what costs the votul popular în probleme de mare Europeans bear to support importanţă privind soarta popoarelor this”elite”and their opulence, we shall Europei. „Secolul 21 – se întreba probably understand more clearly the fostul preşedinte polonez – implică purpose for which the nations of the oare înlocuirea democraţiei clasice cu Old Continent are sacrificed. democraţia elitelor şi trecerea de la o So, in order to take this project construcţie europeană democratică la o further, without having to face the construcţie europeană aristocratică, în resistance of masses, the European interiorul căreia unii decid, iar alţii se leaders understood that they had to supun?” [15] give up on the referendum. And this is precisely what happened. The Lisbon IV. REFERENDUMUL Treaty, containing much of the IRLANDEZ – UN NOU TEST AL Constitutional Treaty, was ratified by OPOZIŢIEI POPOARELOR parliamentary procedure in all EU EUROPENE FAŢĂ DE RISCUL states, except for Ireland that PIERDERII IDENTITĂŢII LOR maintained its referendum. The fact NAŢIONALE that here, at the first consultation, the vote was negative, shows the real Pentru că liderii europeni şi-au option of Europeans. We therefore propus, nu să consulte popoarele din witness nowadays the institution of”a Uniune cu privire la viitorul Europei şi democracy of elites”, as the former să le respecte voinţa, ci să le impună Polish president Lech Kaczynski propriul lor plan, gândit din stated, at the same time criticizing the perspectiva interesului lor exclusiv sau options of temporary leaders of the al celor sub puterea cărora se află, European Union to ignore the popular acţiunile lor se îndepărtează tot mai vote in important issues regarding the mult de esenţa democraţiei, de care se fate of the European nations. The folosesc doar pentru a-şi deghiza mai former Polish president asked himself: bine planurile. „Nimic nu este mai “Does the 21st century mean replacing primejdios decât amestecul intereselor classical democracy with a democracy private în treburile publice...”[16] of elites and going from a democratic spunea marele gânditor francez Jean European construction to an Jacques Rousseau şi se pare că tocmai aristocratic European construction, acest factor subminează şi în prezent within which some decide and others un proiect care părea generos şi plin de obey?” [15] speranţe pentru popoarele Europei. Dacă noile prevederi ale Tratatului de reformă, negociate în iunie 2007 la Bruxelles, n-ar fi fost acceptate doar pentru a se da impresia că valorile democraţiei sunt respectate şi că instituţiile europene acţionează în 201 conformitate cu voinţa europenilor, IV. THE IRISH REFERENDUM – precum şi spre binele lor, n-ar mai fi A NEW TEST OF THE fost necesar să se impună statelor OPPOSITION OF THE membre să renunţe la procedura de EUROPEAN NATIONS ratificare a tratatelor prin referendum. TOWARDS THE PERSPECTIVE Parlamentele, după cum s-a arătat mai OF LOSING THEIR NATIONAL sus, sunt mai docile şi, într-un fel sau IDENTITIES altul, şi membrii lor, având în vedere privilegiile de care dispun, nu mai sunt Since European leaders want not to atât de ataşaţi de cetăţeni, pe care de consult the EU nations regarding the alt fel, după alegeri, nici nu-i mai future of Europe and respect their will, reprezintă, aşa cum statuează şi but rather to impose their own plan, Constituţia României (art. 69). Pentru drafted exclusively from the că planul „elitei”europene a fost să nu perspective of their own interest or of modifice esenţa Tratatului those who control them, their actions Constituţional ci doar să-i dea o are further away from the essence of aparenţă de schimbare, ei s-au şi democracy, which they now use only asigurat, prin obligarea liderilor to disguise their plans better. ”Nothing naţionali să adopte procedura is more dangerous than the parlamentară de ratificare, împotriva interference of private interests in unor eventuale respingeri. public affairs…” [16] said the famous Singura ţară în care s-a mai French thinker Jean Jacques Rousseau menţinut referendumul ca procedură and it seems that it is precisely this de ratificare a fost Irlanda. La data de factor that undermines now a project 12 iunie 2008, irlandezii au respins that once appeared generous and full Tratatul de la Lisabona cu un procent of hope to the nations of Europe. de 53,45%. Acest eşec, deşi s-a If the new provisions of the înregistrat într-o ţară cu o populaţie Reform Treaty negotiated in June 2007 reprezentând mai puţin de 1% din at Brussels had not been accepted only întreaga populaţie a Europei, totuşi, to give the impression that the values pentru faptul că a blocat din nou of democracy are still respected and proiectul european dorit de „elită”, a that the European institutions still generat numeroase comentarii, mai function according to the will and mult sau mai puţin elaborate. Din benefit of the Europeans, then one evaluarea acestora se desprind câteva would no longer have had to impose to cauze de fond care i-ar fi determinat pe Member States to give up on the irlandezi să voteze împotriva tratatului. procedure of ratification through În primul rând, asupra lor s-a referendum. The Parliaments, as is has exercitat o presiune exagerată, been shown above, are more compliant insistându-se pe varianta votului and one way or another their members, pozitiv. Nu s-au organizat dezbateri given their privileges are no longer alternative, pentru a permite o corectă attached to citizens, whom, after the informare a publicului atât asupra elections, they no longer represent, as avantajelor cât şi a dezavantajelor they should according to the Romanian respingerii tratatului. Mai mult decât Constitution (Article 69). Because the atât, şeful diplomaţiei franceze, plan of the European ”elite” was not to încercând să-i determine pe irlandezi modify the essence of the 202 să voteze în favoarea tratatului, n-a Constitutional Treaty, but only to give făcut decât să-i enerveze, când la 9 it an appearance of change, they also iunie, cu trei zile înainte de vot, le-a ensured themselves against possible spus c-ar fi profitat mai mult decât alţii rejections, by obliging national leaders de sprijinul Europei şi dacă vor vota to adopt the parliamentary procedure împotriva tratatului vor fi primele of ratification. victime. Acest fapt i-ar fi iritat pe The only country where the irlandezi cărora, conform The Irish referendum was kept as ratification Times, „nu le place să li se spună ce să procedure was Ireland. On 12th June facă”.[17] 2008 the Irish rejected the Lisbon În al doilea rând, fermierii Treaty with a percentage of 53.45%. irlandezi, beneficiari ai unor subvenţii This failure, though in a country acordate de guvern prin Politica whose population represents less than Agricolă Comună a Uniunii Europene, 1% of the entire population of Europe, au simţit că le-ar putea pierde în has nonetheless generated numerous condiţiile în care se insistă pe o debates, more or less elaborated, politică neprotecţionistă în cadrul precisely because it blocked once Organizaţiei Mondiale a Comerţului, again the European project desired by al cărui promotor este tocmai the “elite”. After an analysis of the comisarul european pentru probleme debates generated, one may notice de comerţ. several causes that might have În al treilea rând, irlandezii s-au determined the Irish to vote against the temut c-ar putea pierde statutul de treaty. neutralitate. Prin Tratatul de la Firstly, one may speak of an Lisabona s-a stabilit ca Uniunea să exaggerated pressure on the Irish desfăşoare o politică externă şi de population, in that one insisted on the securitate comună, ori acest fapt variant of the positive vote. No contravine politicii lor tradiţionale de alternative debates were organized, in neutralitate. order to allow the public to obtain În al patrulea rând, Irlanda a correct information not only on the stimulat dezvoltarea economică şi advantages, but also on the printr-un regim de fiscalitate mai disadvantages of rejecting the treaty. relaxat pentru companii. Cunoscându- Furthermore, the head of the French se că Franţa insistă ca impozitelor diplomacy, trying to determine the plătite de companii să li se aplice un Irish to vote in favor of the treaty, regim unitar la nivel european, managed nothing else but to annoy irlandezii şi-au dat seama că, them, when on 9th June, three days acceptând tratatul, pierd una dintre before the referendum, he told the Irish cele mai importante pârghii de creştere that they could benefit from European economică. support more than the others, telling În al cincilea rând, irlandezii, them however that if they voted practicanţi prin tradiţie ai religiei against the treaty, they would be the catolice, nu sunt de acord cu first victims. This fact irritated the liberalizarea avortului, susţinut de mai Irish, who according to The Irish multe state membre ale Uniunii Times “do not like being told what to Europene. do”[17]. N-au lipsit nici acele puncte de Secondly, Irish farmers, 203 vedere care au justificat votul negativ beneficiaries of subsidies granted irlandez şi prin intermediul unor through the Common Agricultural posibile influenţe americane, ştiindu- Policy of the European Union, felt se relaţiile strânse existente cu they might lose these subsidies under comunitatea irlandezo-americană din the circumstances of the non- Statele Unite ale Americii. Chiar protectionist policy of the World Trade secretarul de stat francez pentru Organization, whose promoter is Afaceri Europene, Jean-Pierre Jouyet, precisely the European Commissioner a adus în dezbaterile privind for Trade. referendumul irlandez o posibilă Thirdly, the Irish feared they might confruntare între interesele europene şi lose their status of neutrality. The cele americane. De asemenea, se mai Lisbon Treaty established a common afirmă că Organizaţia irlandeză foreign and security policy, which „Libertas”, care a dus o campanie contradicts the traditional Irish policy susţinută împotriva Tratatului de of neutrality. Reformă, ar fi fost susţinută financiar Fourthly, Ireland stimulated de către o companie americană de economic development also by a more telecomunicaţii.[18] relaxed fiscal regime for companies. Cercetările ştiinţifice efectuate în Since France insists for taxes paid by ultimii ani demonstrează că forţa companies to be submitted to a economică a Uniunii Europene a common European fiscal regime, the crescut considerabil, concurând forţa Irish realized that by accepting the economică a altor puteri ale lumii, cum treaty they would lose one of their ar fi economia Japoniei şi, mai ales, most important instruments of economia Statelor Unite ale Americii. economic development. Se pare însă că în acest proces de Fifthly, the Irish, traditionally reformă americanilor le-a atras atenţia Catholic, do not agree to the mai mult chestiunea emancipării liberalization of abortion, which is militare a Uniunii Europene decât supported by several EU Member concurenţa economică a acesteia. States. Lucru pe deplin explicabil având în There were also certain points of vedere poziţia de lider pe care o deţin view, according to which the Irish SUA în NATO şi faptul că americanii negative vote could be a result of the îşi promovează din ce în ce mai mult American influence, having in view interesele economice pe cale militară. the tight relations to the Irish – Este deja binecunoscută doctrina American community from the United „războiului preventiv”, pe care States. Even the French State Administraţia SUA o promovează de Secretary for European Affairs, Jean- mult timp iar de mai bine de un Pierre Jouyet, mentioned a possible deceniu este chiar şi oficializată. De clash between European and American aceea, fără a ignora factorul economic, interests when talking about the Irish credem totuşi că mai mare importanţă referendum. Furthermore, it is also prezintă pentru americani proiectele believed that the Irish organization militare ale Uniunii Europene, “Libertas”, which led a strong gândindu-se că acestea i-ar putea campaign against the Reform Treaty, submina poziţia în cadrul NATO, was financially supported by an precum şi interesele geo-strategice în American company of 204 spaţiul european. telecommunication[18]. În aceste sens este de subliniat că în Scientific research of the last years secţiunea a doua a capitolului intitulat proves that the economic force of the Politica de securitate şi apărare European Union has increased comună din Tratatul de Reformă s-a considerably, competing now with the introdus un nou alineat potrivit căruia economic force of other world powers, „Politica de securitate şi apărare such as the economy of Japan and comună face parte integrantă din especially the economy of the United politica externă şi de securitate States of America. comună. Aceasta asigură Uniunii o It seems however that in this entire capacitate operaţională bazată pe process of reformation the Americans mijloace civile şi militare. Uniunea paid more attention to the military poate recurge la acestea în cadrul emancipation of the European Union, misiunilor în afara Uniunii, pentru a rather than the possible economic asigura menţinerea păcii, prevenirea competition. This can be fully conflictelor şi întărirea securităţii explained taking into consideration the internaţionale, în conformitate cu position of leader the USA and NATO principiile Cartei Organizaţiei have and the fact that Americans Naţiunilor Unite”[19] promote more and more their Putem fi siguri că influenţa economic interests making use of the americană asupra irlandezilor n-a military way. The “preventive lipsit, având în vedere atât relaţiile war”doctrine, strongly promoted and directe existente între cetăţeni cât şi for more than a decade even faptul că ceea ce se întâmplă cu officialized by the American Europa nu-i poate lăsa indiferenţi pe administration, is well-known. That is americani. Confruntarea dintre marile why, without ignoring the economic puteri este o constantă a existenţei lor aspect, we still believe that it is the şi mijloacele la care recurg pentru a-şi military projects of the European realiza interesele nu sunt întotdeauna Union that are of greater importance to cele mai ortodoxe. the Americans, since they consider Problema de fond care-i preocupă that their position within NATO, as însă pe irlandezi, dar nu numai pe ei, well as their geo – strategic interests in este strâns legată de identitatea Europe could thus be undermined. naţională, pe care simt că o vor pierde Therefore, one should emphasize în condiţiile în care angrenajul Uniunii the fact that in the second section of Europene se întăreşte şi devine tot mai the chapter Common Security and distant de voinţa şi interesele Defense Policy from the Reform popoarelor. Pe zi ce trece se adânceşte Treaty a new paragraph was prăpastia dintre birocraţia introduced, according to which”The administrativă şi cetăţeanul european, common security and defense policy is iar corupţia comunitară devine un fapt part of the Common Foreign and uzual.[20] Security Policy. This ensures the Referendumul irlandez, singurul European Union an operational din întreaga Uniune, este unul dintre capacity based on civil and military cele mai puternice argumente că means. The Union may use these proiectul european se construieşte de within missions outside EU, in order to către o „elită”, o birocraţie tehnocrată, ensure peace, to prevent conflicts and 205 tot mai străină de cetăţeni, care îşi to strengthen the international security, asociază în mod formal voinţa according to the principles of the Chart popoarelor pentru a-şi legitima of the United Nations Organization” acţiunile. Numai că popoarele simt că [19]. în planurile acestei „elite”destinul lor We may be certain that the este pus la grea încercare şi sunt Americans did indeed influence the pândite de riscuri majore în ceea ce Irish, taking into consideration not priveşte identitatea culturală, tradiţiile only the direct relations among şi valorile ce le definesc. Aceasta este citizens, but also the fact that America cauza împotrivirii, iar dacă s-ar fi cannot possibly remain indifferent to consultat prin referendum şi alte what happens in Europe. The clash popoare rezultatul ar fi fost, de between the great powers is a constant asemenea, negativ. Sondajele de element in their existence and the opinie realizate în acel moment arată means to achieve their purposes are că 53% dintre francezi şi 57% dintre not always entirely Orthodox. olandezi ar fi votat împotriva However, the issue that bothers the Tratatului de Reformă.[21] Irish, and not only them, is tightly În aceste condiţii ne permitem să connected to the national identity, afirmăm că alternativa democraţiei since they fear they might lose it if the este dictatura, iar dacă într-o problemă European Union strengthens and atât de importantă cum este distances more and more from the will suveranitatea cetăţenii nu sunt and interests of the nations. The clash consultaţi şi voinţa lor nu este luată în between the administrative considerare, puterea, indiferent cum s- bureaucracy and the European citizens ar intitula, se află într-o acută criză de gets greater every day, and the democraţie. Pericolul considerăm că community corruption becomes a daily este şi mai mare atunci când este vorba fact [20]. de o putere externă, care, acaparând The Irish referendum, the only one prerogativele de suveranitate ale in the entire Union, is one of the popoarelor, ajunge treptat să nu mai strongest arguments that the European aibă nici o răspundere, să nu se mai project is built by an”elite”, a confrunte cu nici o opoziţie. Iată de ce technocrat bureaucracy, that is further liderii europeni au insistat ca în apart from the citizens and that problemele ce privesc politica formally represents the will of the decizională a uniunii Europene, să nu nations, in order to legitimate its se mai recurgă la consultarea actions. But the nations feel that in the cetăţenilor, aceasta fiind prima etapă, plans of this”elite”their destinies are pentru că în perspectivă s-ar putea să challenged and major risks may await se renunţe şi la rolul pur formal al them in what regards their cultural parlamentelor naţionale. Experienţa identities, their defining values and Cehiei şi Poloniei, care au ratificat cu traditions. This is the cause of the greu, după multe insistenţe, rejection, and if other nations had been controversatul tratat, nu cred că-i lasă consulted by referendum, the result indiferenţi pe liderii europeni şi nu-i would have also been negative. face să se gândească şi la o asemenea Opinion polls show that at that măsură. moment 53% of the French and 57% Aşa după cum rezultă din practica of the Dutch would have voted against 206 democratică şi fundamentările the Reform Treaty [21]. ştiinţifice şi cum s-a subliniat de Under these circumstances we dare nenumărate ori în dezbaterile publice state that the alternative to democracy care au avut loc după respingerea is dictatorship. If in such an important Tratatului de reformă de către issue as sovereignty, citizens are not irlandezi, referendumul reprezintă consulted and their will is not taken opţiunea liberă a cetăţenilor consultaţi into consideration, then the power, cu privire la decizii importante pentru regardless of its name, is in a huge ei. Această opţiune nu trebuie să fie crisis of democracy. We think that the alterată prin niciun fel de presiuni danger is even greater when we talk of politice sau economice şi are un an exterior power, which assuming the caracter definitiv. A repeta un sovereignty prerogatives of nations, referendum până când opţiunea devine gradually has no responsibility and no una convenabilă pentru iniţiatori nu opposition to face. That is why face altceva decât să-l transforme într- European leaders insisted in the issues un act politic fals, aservit unor interese regarding the decision-making policy care nici într-un caz nu-i privesc pe cei of the European Union no longer to care votează. consult the citizens, this being in fact Cu toate acestea, pentru liderii the first step so as to eventually give europeni, după cum se constată, up on the purely formal role of regulile democraţiei nu sunt altceva national parliaments. I believe that the decât nişte formalităţi pe care le pot experience of the Czech Republic and adapta în funcţie de interesele lor. Poland, which barely ratified the Imediat după primul referendum, controversial treaty, after repeated fostul preşedinte al Franţei, Valéry insistence, does not leave the Giscard d’Estaing a cerut ca acesta să European leaders unmoved and does fie repetat până când tratatul va fi not make them think of such a acceptat. S-a apreciat, desigur, de către measure. diverşi analişti că repetarea As it results from democratic referendumului este o gravă încălcare practice and scientific assertions and a principiilor democratice care trebuie as it has been repeatedly emphasized să guverneze Uniunea Europeană, însă in the public debates after the Irish această critică n-a oprit procesul şi nici rejected the Treaty, the referendum n-a fost luată-n seamă. represents the free option of citizens După intense presiuni exercitate consulted on decisions that are asupra guvernului irlandez, luând chiar important for them. This option should forma unor ameninţări, în data de 03 not be altered by any sort of political octombrie 2009 s-a organizat un nou or economic pressure and is definitive. referendum. De această dată rezultatul Repeating a referendum until the a fost mai mult decât mulţumitor, option becomes convenient to the 67,13% dintre participanţi au spus initiators does nothing else but „DA”Tratatului de Reformă, transform this referendum into a false deschizând calea celorlalte măsuri pe political action, obviously submitted to care liderii europeni erau nerăbdători interests that do not regard the voters. să le realizeze. Nevertheless, as one may easily Deci, trecând şi ultimul obstacol, notice, for European leaders the rules dacă nu chiar singurul, Tratatul de la of democracy are simply some 207

Lisabona a intrat în vigoare şi în baza formalities, which they may adapt lui birocraţia europeană instaurează according to their interests. Right after guverne fără legitimitate democratică, the first referendum, the former French justificându-se că o face spre binele president Valéry Giscard d’Estaing europenilor, însă aceştia constată, pe zi wanted to repeat the referendum until ce trece, că în cadrul acestor proiecte the treaty was accepted. Several ei contează foarte puţin şi uneori analysts believed of course that aproape deloc. repeating the referendum would be a serious breach of the democratic CONCLUZII principles that should govern the European Union. However, this Confruntările europene din ultimii critical perspective did not stop the ani aduc mereu în discuţie relaţiile process and was not even taken into dintre statele membre ale Uniunii şi consideration. instituţiile acesteia. Se atrage atenţia Following intense pressures, some că dacă aceste relaţii se vor construi pe of which under the form of threats, on rd baza cooperării statelor membre, iar the Irish government, on 3 October instituţiile europene vor respecta cu 2009 a new referendum was rigoarea necesară principiul organized. This time the result was subsidiarităţii, noua construcţie va fi more than satisfactory, with 67.13% of trainică.[22] În schimb, dacă se the participants answering “YES”to continuă cu subordonarea statelor the Reform Treaty, thus opening the membre şi a popoarelor faţă de way towards the other measures that angrenajul birocratic de la Bruxelles, the European leaders were anxious to ajungându-se chiar să li se impune o adopt. nouă geografie, proiectul acestei Thus, after overcoming the final, construcţii va eşua ca şi în cazul perhaps the only obstacle, the Lisbon încercărilor anterioare.[23] Se pune Treaty was enforced and based on it firesc întrebarea dacă cei care merg pe the European bureaucracy names această linie ştiu de celelalte proiecte governments without democratic de uniune europeană şi dacă n-ar fi legitimacy, stating that this is done for cumva necesar ca fiecare popor să-i the welfare and benefit of the desemneze pe acei funcţionari care se Europeans. However, Europeans see pricep şi au şi o cultură solidă în every day that in these projects they domeniu. Desigur problema se pune în matter very little and sometimes varianta în care popoarele ar avea nothing at all. vreun rol din acest punct de vedere. De aceea „To be or not to be Eurozone CONCLUSIONS ?”se rosteşte, tot mai des, în ultimul timp, la dezbaterile pe tema integrării The latest European confrontations europene. constantly bring into discussion the relations among EU State Members Referinţe bibliografice and their institutions. Worth mentioning is the fact that if these [1] Sandy Orăşanu, Destrămarea Uniunii relations are built based on the Europene, în revista Lumea, nr. 1/2012, p. cooperation of State Members and if 43 European institutions strongly respect 208

[2] “Vrem ca Ungaria să se învârtă în jurul the principle of subsidiarity, the new propriei axe, de aceea ne vom proteja construction will be durable[22]. If Constituţia - a afirmat într-o recentă however one continues with the alocuţiune premierul Ungariei, Victor subordination of the Member States Orban. - ....Dacă nu vom acţiona din timp, and nations to the bureaucracy from întreaga Europă ar putea deveni o colonie a unui sistem financiar modern”(Jurnalul Brussels, even imposing them a new naţional din 26 martie 2012). geography, the project of this [3] Jean Omer Marie Gabriel Monnet (n. 9 construction will definitely fail, as it noiembrie 1888 – d. 16 martie 1979) este was the case with previous attempts considerat arhitectul Unităţii Europene. [23]. The natural question is whether Devenit om de afaceri, s-a făcut remarcat, those going towards this direction în timpul primului război mondial, în know about the other projects of aprovizionarea Aliaţilor. Este răsplătit cu European unification. Should not funcţia de deputat secretar general al Ligii perhaps each nation designate those Naţiunilor. Al doilea război mondial îl leaders who have strong knowledge in pune în contact cu Charles de Gaulle, Winston Churchill, Franklin Delano the field? Obviously, this may be valid Roosevelt precum şi alte personalităţi only if the nations indeed had a role to politice, pe care le-a influenţat în play from this point of view. That is realizarea proiectului său de unitate why “To be or not to be Eurozone?”is europeană. more and more frequently the question [4] Christopher Booker, Richard North, asked in the latest debates on The Great Deception – A Secret History of European integration. the European Union, http://www.free- europe.org/blog/english.php, References http://eureferendum.blogspot.com/2006/05 /europe-day.html . [5] În ziua de 26 februarie 2002, la [1] Sandy Orăşanu, Destrămarea Uniunii Bruxelles, şi-a deschis lucrările Convenţia Europene, in the Journal Lumea, no. pentru redactarea Constituţiei Europei 1/2012, p. 43 Unite. În semn de recunoştinţă faţă de [2] The Prime Minister of Hungary, Victor Altiero Spineli, considerat a fi primul care Orban has recently declared: “We want a sugerat redactarea unei Constituţii pentru Hungary to revolve around its own axis, Statele Unite ale Europei şi totodată un that is why we will protect our activist al integrării politice, Convenţia a Constitution. … If we do not act on time, atribuit numele său unui important edificiu the entire Europe might become a colony of a modern financial system”(Jurnalul administrativ. th [6] Dumitru Mazilu, Ce fel de Europă naţional from 26 March 2012). unită construim? În revista Lumea, nr. [3] Jean Omer Marie Gabriel Monnet (born on 9th November 1888 – 10(175)/2007, pp. 74-77. th [7] Vaklav Klaus, „Să nu ne pierdem în died on 16 March 1979) is regarded as UE”, the arhitect of European Unity. After http://www.adevarul.ro/actualitate/pierde becoming a businessman, he was noticed m-UE_0_68995310.html during the First World War by supplying [8] Dumitru Mazilu, Democraţia irlandeză goods to the Allies. He is thus rewarded şi „democraţia”elitelor europene, în with the position of Deputy Secretary- revista Lumea, nr. 10(187)/2008, p. 31 General of the United Nations. The [9] Jean-Jacques Rousseau, Contractul Second World War brings him into contact social, traducere de H.H. Stahl, Editura with Charles de Gaulle, Winston Antet, Filipeştii de Târg, Prahova, p. 40. Churchill, Franklin Delano Roosevelt, as [10] Dumitru Mazilu, Construcţia well as other political personalities, he 209 europeană – „un sistem federativ sau influenced in achieving his project of confederativ”, în revista Lumea, nr. European unity. 12(213)/2010, pp. 85-87. [4] Christopher Booker, Richard North, [11] Marin Voicu, Procesul politic şi The Great Deception – A Secret History of democratic din Uniunea Europeană, în the European Union, http://www.free- Palatul de Justiţie, nr. 6/2008 europe.org/blog/english.php, [12] Michael Radu, Tratatul de la http://eureferendum.blogspot.com/2006/05 Lisabona – oală veche, reclamă nouă, în /europe-day.html . România liberă din 27 octombrie 2007 [5] On 26th February 2002 the Convention [13] Tratatul de la Lisabona de modificare to draft the United European Constitution a Tratatului privind Uniunea Europeană şi met for the first time in Brussels. As a Tratatului de instituire a Comunităţii gratitude towards Altiero Spineli, Europene, 2007/C306/01, Dispoziţii considered to be the first who ever generale, art.1a. suggested a Constitution for the United [14] Dumitru Mazilu, UE tinde să devină States of Europe and at the same time an o republică aristocratică, în revista activist for political integration, the Lumea, nr. 11(212)/2010, p. 34. Convention gave his name to an important [15] Idem administration building. [16] Jean- Jacques Rousseau, Contractul [6] Dumitru Mazilu, Ce fel de Europă social, op.cit., p. 63. unită construim? in the journal Lumea, no. [17]http://www.eurosceptic.ro/index.php/c 10(175)/2007, pp. 74-77. ategory/constitutia-ue/page/3/ [7] Vaklav Klaus, „Să nu ne pierdem în [18] Cristina Oroveanu, Un înalt oficial UE”, francez îi acuză pe neoconservatorii http://www.adevarul.ro/actualitate/pierde americani că subminează construcţia noii m-UE_0_68995310.html Uniuni Europene, în ziarul Adevărul din [8] Dumitru Mazilu, Democraţia irlandeză 26 iunie 2008. şi „democraţia”elitelor europene, in the [19] Alin. (1), Secţiunea 2, Dispoziţii journal Lumea, no. 10(187)/2008, p. 31 privind politica de securitate şi apărare [9] Jean-Jacques Rousseau, Contractul comună, Tratatul de Reformă, semnat la social, translated by H.H. Stahl, Antet Lisabona la 13 decembrie 2007 Publishing House, Filipeştii de Târg, [20] Marin Voicu, Procesul politic şi Prahova, p. 40. democratic din Uniunea Europeană, [10]Dumitru Mazilu, Construcţia revista Palatul de Justiţie, nr. 6/2008. europeană – „un sistem federativ sau [21] Claude Imbert, Europa somnambulă, confederativ”, in the journal Lumea, no. în Le Point din 21 iunie 2008. 12(213)/2010, pp. 85-87. [22] Dumitru Mazilu, Integrarea [11] Marin Voicu, Procesul politic şi Europeană. Drept comunitar şi instituţii democratic din Uniunea Europeană, in: europene, ediţia a V-a, Editura Lumina Palatul de Justiţie, no. 6/2008 Lex, Bucureşti, 2007, p. 88 şi urm. [12] Michael Radu, Tratatul de la [23] Idem, p. 95-96. Lisabona – oală veche, reclamă nouă, in: [24] Dumitru Mazilu, To be or not to be România liberă from 27th October 2007 Eurozone ?, în revista Lumea, nr. 2/2012, [13] The Lisbon Treaty to ammend the pp. 54-56 Treaty on European Union and the Treaty establishing the European Community, 2007/C306/01, General Dispositions, Article1a. [14] Dumitru Mazilu, UE tinde să devină o republică aristocratică, in the journal Lumea, no. 11(212)/2010, p. 34. [15] Idem [16] Jean- Jacques Rousseau, Contractul 210

social, op.cit., p. 63. [17]http://www.eurosceptic.ro/index.php/c ategory/constitutia-ue/page/3/ [18] Cristina Oroveanu, Un înalt oficial francez îi acuză pe neoconservatorii americani că subminează construcţia noii Uniuni Europene, in the newspaper Adevărul from 26th June 2008. [19] Paragraph (1), Section 2, Dispositions on the common security and defence policy, Reform Treaty signed at Lisbon on 13th December 2007. [20] Marin Voicu, Procesul politic şi democratic din Uniunea Europeană, the journal Palatul de Justiţie, no. 6/2008. [21] Claude Imbert, Europa somnambulă, in Le Point from 21st June 2008. [22] Dumitru Mazilu, Integrarea Europeană. Drept comunitar şi instituţii europene, 5th edition, Lumina Lex Publishing House, Bucharest, 2007, p. 88 ff. [23] Idem, p. 95-96. [24] Dumitru Mazilu, To be or not to be Eurozone ?, in the journal Lumea, no. 2/2012, pp. 54-56

211

Teoria Monistă şi Dualistă The Monistic and the în Dreptul European Dualistic Theory in European Law

Ph.D. Emilian CIONGARU, Ph.D. Emilian CIONGARU, Cercetător asociat la Institutul de Associate researcher, Cercetări Juridice „Acad. Andrei Institute of Legal Research „Acad. Radulescu” Andrei Radulescu” Bucureşti, România of Romanian Academy. [email protected] Bucharest, Romania [email protected] Abstract Abstract Aplicabilitatea imediată sau monismul, este o caracteristică a legislaţiei europene Immediate applicability or monism, is dată de către normele juridice ale dreptului characteristic of European law by the legal european, fie ele originale sau derivate şi rules of European law, either original or se aplică imediat statelor membre; derivative are immediately applicable law legislaţia europeană, prin urmare, face of the Member States, European law parte integrantă din ordinea juridică therefore forms an integral part of the legal aplicabilă în statele membre, ceea order applicable in the individual Member facilitează un astfel de transfer de States, making such a transfer of competenţe de la nivel naţional la CE, cu competences from national to EC State următoarele consecinţe: legislaţia with the following consequences: europeană este integrată firesc în ordinea European law is integrated naturally into juridică a statelor, judecătorii naţionali the legal order of states without the need fiind obligaţi să aplice legislaţia to place any special formula, the European europeană. rules dealing with its national law in place, Legislaţia europeană conferă drepturi that European law; national judges are şi obligaţii, nu doar statelor membre, ci, de obliged to apply European law . asemenea, şi cetăţenilor şi întreprinderilor. European law confers rights and Aceasta este feedback-ul sistemului juridic obligations not only of Member States but al statelor membre de a răspunde, în also of the citizens and enterprises subject primul rând, de aplicarea corectă a acestor to certain rules directly. It is part of the reglementări. Prin urmare, orice cetăţean legal system of Member States to respond, al statelor membre ale UE ar trebui să aibă firstly, the correct application of these dreptul, din partea autorităţile naţionale de regulations. Therefore, any citizen of EU pe întreg teritoriul Uniunii Europene, de a Member States should be entitled to i se aplica în mod corect drepturile lui în expect that national authorities throughout calitate de cetăţean european. the European Union to correctly apply Fiecare stat membru este responsabil their rights as European citizens. pentru punerea în aplicare în cadrul Each Member State is responsible for sistemelor juridice naţionale, de drept a implementation within national legal normelor de drept comunitar (de systems, law (transposition of the transpunere a termenelor, respectare şi deadlines, compliance and correct aplicarea lor corectă). În temeiul tratatelor, application). Under the Treaties, the Comisia Europeană veghează la aplicarea European Commission watches over the corectă a legislaţiei europene. Prin urmare, correct application of European law. dacă un stat membru nu se conformează cu 212 legislaţia europeană (eşecul acţiunii Therefore, if a Member State does not proprii - Tratatul CE şi Tratatul CEEA), comply with European law, the Comisia are puterea de a încerca să pună Commission has powers of its own (action capăt încălcării şi, dacă este necesar, se failure) of the EC Treaty and the EAEC poate apela la Curtea Europeană de Treaty to try to end the infringement and, Justiţie. if necessary, may apply to the Court of Eşecul înseamnă nerespectarea de către Justice. un stat membru a obligaţiilor sale în Failure means the failure by a Member conformitate cu legislaţia europeană. State of its obligations under European Aceasta poate lua forma unei acţiuni sau law. This may take the form of an action omisiuni. U.E. înţelege că statul membru a or omission. The state understands that încălcat legislaţia europeană, indiferent de Member State has violated European law, autoritatea - centrală, regională sau locală - whatever the authority - central, regional responsabilă pentru eşec. or local - responsible for failure. Orice persoană poate depune o Any person may submit a complaint plângere la Comisia Europeană împotriva against the European Commission by a unui stat membru prin denunţarea unei Member State to denounce a measure măsuri (legislativă, de reglementare, (legislative, regulatory or administrative) administrativă sau imputate la practica) pe or imputed to the practice which it care o consideră contrară unei dispoziţii considers contrary to a provision or sau principiu de drept european. Plângerea principle of European law. Not be proved trebuie să se refere la o încălcare a unui or interest to act and there is direct breach drept de către un stat membru, astfel încât of European law on which it relies. obiectul petiţiei nu poate avea o problemă However, to be taken into account, the de natură personală. complaint must relate to an infringement Sistemul juridic al statelor membre ale by a Member State, so the object can not Uniunii Europene are două componente ce have an issue of personal nature. se completează reciproc, după cum The legal system of Member States of urmează: o componentă a dreptului the European Union has two components european şi o componentă ce constă în complement each other as follows: the normele juridice naţionale. component composed of of the European Legislaţia europeană este o ordine law the rules and the component consists juridică, deoarece este un set de norme of national legal the rules. juridice dotate cu surse proprii, organele European law is a legal order, because necesare pentru adoptarea şi aplicarea is a set of legal rules endowed with its own normelor şi respectarea acestuia fiind sources, the organs necessary for the asigurate de un dispozitiv judiciar adoption and applying the rules and independent. Legislaţia europeană compliance his is ensured by an stabileşte relaţia dintre Uniunea Europeană independent judicial device. European law şi statele membre. Aceasta porneşte de la establishes the relationship between Union existenţa a două teorii cu privire la and Member States. integrarea dreptului internaţional în Taking as base the relationships legislaţia naţională: monismul şi between international law and national law dualismul. and may elucidate the relationship Din punct de vedere juridic teoria between European law and construction dualismului a fost dezvoltat în doctrina law. This starts from the existence of two germană şi italiană de la sfârşitul sec. al theories about the integration of XIX-lea şi începutul secolului al XX lea şi international law in national law: monism a avut la bază ideea că dreptul and dualism. internaţional şi dreptul intern reprezintă In terms of legal the theory of dualism sisteme juridice de valoare egală, dar was developed in the doctrine of German distincte, care acţionează pe diferite and Italian at the end of sec. XIXth. 213 niveluri, cu diferite surse şi destinatari. century and beginning XXth century. and Prin urmare, cele două sisteme juridice nu held the idea that international law and se pot intersecta în orice situaţie, fiecare national law represent legal systems of acoperind un domeniu specific al equal value, but distinct, which acts on raporturilor juridice. De asemenea, această different levels with different sources and teorie susţine că ar putea exista addressees. Consequently, the two legal neconformităţi între actele juridice systems can not intersect in any situation, naţionale şi internaţionale, lucru care, în each covering a specific domain of legal dreptul modern nu este acceptat. relationships. It also supports that may be După A. Fuerea, în conformitate cu unconformities between the national and această teorie, există posibilitatea ca international acts, which in modern law is normele juridice comunitare să se not accepted. conformeze cerinţelor din legislaţia After A.Fuerea, according to this naţională şi din dreptul internaţional, dar theory, take their first steps the possibility fără a fi contrare şi fără a afecta validitatea of legal rules to conform with acestora. În orice caz, trebuie să se aplice requirements of the national law and with normele de drept intern în legislaţia international law, but as it was possible for naţională şi atunci când, acestea, intră în legal rules to correspond with the rules of conflict cu acordurile internaţionale, a legal order and to be contrary to the disparitatea va atrage răspunderea other without affecting their validity. In internaţională a statului. any case must be applied the rules of Deci, teoria dualistă, susţine distincţia national law in national law and when as clară între cele două sisteme de drept - they in conflict with international intern şi internaţional - şi spune că este agreements or engagements, the disparity necesar să se emită un act normativ prin will attract international responsibility of care transferul în ordinea internă, a that State. tratatului de ordinea internaţională, a So the dualist theory, support the clear dobândit puterea de a fi pus în aplicare. distinction between the the two systems of În unele state membre, se aplică law - internal and international - and says sistemul dualist (Regatul Unit, Irlanda şi that it is necessary to issue a normative act ţările scandinave), unde, pentru ca normele through which the transfer of the treaty of de drept internaţional să intre în vigoare în international order in the internal order, it legislaţia naţională, se procedează la acquired the act was implemented (the punerea în aplicare a normelor juridice de internal law). drept internaţional - cuprinse în tratate - în In some Member States to apply the normele juridice de drept naţional, printr- dualist system as the United Kingdom, un act juridic naţional. Tratatele Ireland and Scandinavian countries where, internaţionale devin parte a dreptului for as the norms of international law to intern numai după o aplicare a legii take effect in national law to proceed to speciale, adoptate de către legiuitor. implementation of legal norms of Teoria monistă se bazează pe ideea că international law - contained in the treaties există doar o singură ordine juridică pentru - in the legal rules of national law, by an componenta ce reiese din dreptul naţional act of national legal. The international şi dreptul internaţional şi unul din aceste treaties become part of national law only elemente prevalează asupra celuilalt şi after a special law enforcement is adopted include două alternative: primatul by the legislature. dreptului internaţional asupra dreptului Monistic theory is based on the idea intern; întâietatea legislaţiei naţionale faţă that there is only one legal order de dreptul internaţional. component wich has the, the national law Prima variantă, de supremaţie a and the international law and one of these dreptului internaţional asupra dreptului items prevails over the other and includes naţional, s-a dezvoltat după al doilea two alternatives: primacy of international 214 război mondial, care, bazată pe concepte law over national law; primacy of national de drept natural, susţine că există un law over international law. sistem universal juridic al legislaţiilor The first variant, the primacy of naţionale ale diferitelor state, ceea ce international law over national law, înseamnă că se aplică dreptul developed after World War that, based on internaţional, fără a primi o prelucrare în concepts of natural law, it is argued that legislaţia naţională a statului parte la tratat there is a universal legal system would be şi, în caz de conflict între norma naţională superior to national laws of various states, şi internaţională se va aplica aceasta din implying that time apply international urmă, iar standardul intern va fi ineficient legal law, by right, without receiving or atâta timp cât tratatul internaţional este în processing in the national law of the State vigoare. Party to the Treaty and in the the event of Cele mai multe ţări europene au conflict between the national and prevăzut acest lucru în constituţiile lor, cu international rule will apply the latter, and recunoaştere internaţională, ca parte a the internal standard will be ineffective as sistemului lor intern. Un astfel de sistem long as the international treaty is in the de percepţie se găseşte în Austria, Italia, force. Franţa şi Germania. Constituţia olandeză Most European countries have prevede, de asemenea că tratatele provided in the their constitutions, with internaţionale la care statul este parte, international recognition as part of their prevalează asupra legilor naţionale internal system. Such a system of confirmând astfel sistemul monist cu perception is found in Austria, Italy, primatul dreptului internaţional asupra France and Germany. Dutch Constitution dreptului naţional. also provides that international treaties to A doua opţiune a apărut ca o reacţie la which the State is party prevail over independenţă, în primul rând, susţinând şi national laws provide otherwise (one-tier o suveranitate deplină a statelor care system with the primacy of international încearcă să demonstreze că dreptul law over national law). internaţional a fost un design în domeniul The second option has appeared as a relaţiilor dintre state, el derivând de altfel, reaction to the first, claiming din dreptul intern al fiecărui stat. independence and sovereignty complete of Concepţia dominantă, la sfârşitul the states trying to demonstrate that secolului al XIX-lea, a fost cea a primatul international law was a design in the area dreptului naţional asupra dreptului of relations between states of rules of law, internaţional, prin care se arăta că un tratat the international law thus derived from the dobândeşte forţă juridică în măsura în care internal law of each state. ar fi prevăzut de legislaţia naţională şi în The dominant in the end of the XIXth caz de conflict între naţional şi century, the primacy of law over internaţional, de regulă, se acordă international law, treaty acquires the legal prioritate actului normativ intern. force to the extent that it would be În dreptul contemporan, există o provided by national law and in case of determinare accentuată a legii de către conflict between national and international dreptul internaţional, fără ca vreuna dintre rule, it gives priority to the internal cele două teorii să fie pe deplin validate. normative act . Dar nu există o practică uniformă a In the contemporary law, there is an statelor membre în acest sens, primatul accentuated determination of law by the uneia sau alteia dintre cele două sisteme international law, without any of the two juridice apreciindu-se pentru fiecare caz, theories have been fully validated. But în conformitate cu dispoziţiile there is not a uniform practice of States in constituţiilor naţionale, precum şi a this regard, the primacy of one or other of Convenţiei de la Viena, care în art. 27 the two legal systems appreciating for prevede că: „o parte nu poate invoca each case, according to the provisions of 215 prevederile din legislaţia naţională pentru national constitutions, and the Vienna a justifica eşecul unui tratat”. Convention, which in art. 27 states that: a Legislaţia europeană a stabilit teoria de party may not invoke the provisions of its monism şi cere respectarea acesteia, national law to justify the failure of a pentru toate statele membre ale Uniunii treaty. Europene, deoarece monismul derivă din European law has established the însăşi natura Uniunii Europene şi sistemul theory of monism and requires compliance juridic comunitar poate lucra numai în for all Member States of the European monism, fiind compatibil doar cu ideea de Union, as monism derives from the very integrare. nature Uniunii and European system can only work in monism, only compatible Cuvinte cheie: drept comunitar, Uniunea with the idea of integration. Europeană, norme juridice, monism, dualism Keywords: European law, legal order, European Union rules, monism, dualism. 1. APLICABILITATEA IMEDIATĂ A DREPTULUI 1. IMMEDIATE APPLICATION UNIUNII EUROPENE OF EUROPEAN UNION LAW

1.1. Aplicabilitatea imediată 1.1. Immediate applicability

Dreptul Uniunii Europene European Union law is a legal constituie o ordine juridică, deoarece order, because is a set of legal rules este un ansamblu de norme juridice endowed with its own sources, with înzestrat cu propriile izvoare, cu the organs for the adoption and organe necesare pentru adoptarea şi applying the rules and its compliance aplicarea normelor, iar respectarea sa is ensured through a device an este asigurată printr-un aparat autonomous jurisdictional. European jurisdicţional autonom. Dreptul Union law establishes the relationship Uniunii Europene stabileşte raporturile between Community and Member dintre Comunităţi şi statele membre. States. Aplicabilitatea imediată, este Immediate applicability is caracteristica dreptului Uniunii characteristic of European Union law Europene european prin care normele by which legal rules of the European juridice de drept ale Uniunii Europene, Union, or original or derived is fie originar, fie derivat sunt imediat immediately applicable in the law of aplicabile în ordinea juridică a statelor the Member States, so European membre, deci dreptul Uniunii Union law is part of the legal order Europene face parte integrantă din applicable in to each member State , ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul realizing so a transfer of competences fiecăruia din statele membre, realizând from national state to European Union astfel, un transfer de competenţe de la with the following consequences: statul naţional la Uniunea Europeană European Union law is naturally având următoarele consecinţe: dreptul integrated into the legal order of the Uniunii Europene este integrat în mod states without the need any special firesc în ordinea juridică a statelor fără formula of introduction; European să fie necesară vreo formulă specială Union rules shall ranked in national de introducere; normele Uniunii legal order as European Union law; the 216

Europene îşi ocupă locul în ordinea national judges are obliged to apply juridică internă, ca drept al Uniunii European Union law [1]. Europene; judecătorii naţionali sunt Taking as basic the relations obligaţi să aplice dreptul Uniunii between international law and national Europene. [1] laws can be elucidate and construction Luând ca bază relaţiile dintre of relations between European Union dreptul internaţional şi dreptul intern law and national law. This will starts se poate elucida şi construcţia relaţiilor from the existence of two theories dintre dreptul Uniunii Europene şi about the integration of international dreptul intern. Astfel se porneşte de la law in national legal order: dualism existenţa a două teorii cu privire la and monism. integrarea dreptului internaţional în Dualism: This theory says that ordinea juridică naţională : dualismul international and national legal order şi monismul. are equally but completely Dualismul: aceasta teorie susţine că independent and separate, which ordinea juridică internaţională şi cea coexist in parallel [2], there was no naţională sunt egale dar total relation of subordination between the independente şi separate, care coexistă two systems; în paralel [2], neexistând un raport de Monism: considers that the rule of subordonare între cele doua sisteme; national law is in the same sphere with Monismul: consideră că norma de that international, existing a report of drept intern se află în aceeaşi sferă cu supra / subordination, depending on cea internaţională, existând un raport the variant adopted. This theory de supra/subordonare, în funcţie de considers that national law is derived varianta adoptată. Această teorie from international law. consideră că dreptul intern este derivat The institutive Treaties establishes din dreptul internaţional. monism and requires respect of Tratatele institutive consacră European Union law by Member monismul şi impun respectarea States. dreptului Uniunii Europene de către European Union rules of law be statele membre. integrated in national law of Member Normele de drept Uniunii Europene States, which have not possibility to se integrează în dreptul intern al choose between dualism and monism, statelor membre, care nu au monism being obligatory. posibilitatea să aleagă între dualism şi monism, monismul fiind obligatoriu. 1.2. The dualistic theory

1.2. Teoria dualistă In point of juridical view the dualist theory was elaborated in the Din punct de vedere juridic, teoria doctrine of German and Italian at the dualistă a fost elaborată în doctrina end of the XIX th sec. and early XXth germană şi italiană, la sfârşitul sec. al sec. and ruled the idea that XIX–lea şi începutul sec. XX şi a international law and national law statuat ideea că dreptul internaţional şi represents systems of law of equal dreptul intern reprezintă sisteme value, but different, which acts on juridice cu valoare egală, dar distincte, different levels with different sources care acţionează pe planuri diferite, and addressees. As a consequence, the 217 având izvoare şi destinatari diferiţi. În two legal systems can not intersect in consecinţă, cele două sisteme juridice any situation, each regulate a specific nu se pot intersecta în nici o situaţie, domain of legal relations. It also fiecare dintre ele reglementând un supports that can be unconformities domeniu specific de raporturi juridice. between national and international Se susţine, de asemenea, că pot să acts, which in contemporary law is not existe neconformităţi între actele accepted. interne şi cele internaţionale, ceea ce Therefore, an international treaty în dreptul contemporan nu este de perfectly, that regularly ratified, would acceptat. not have effect only in the Ca atare, un tratat international international order. perfect, adică ratificat cu regularitate, For him to be able to apply in the n-ar avea efect decât în ordinea internal order of a Contracting State is internaţională. necessary for this state to take over the Pentru ca el sa se poata aplica în dispozitions in the national a rule ordinea interna a unui stat contractant (usually a law) or to it introduce into este necesar ca acest stat sa-i preia national order through a legal formula dispozitiile într-o norma nationala (cel which makes admission. mai adesea o lege) sau sa-l introduca And in one case and in the other în ordinea nationala printr-o formula produces a nationalization of the juridica care realizeaza admiterea. Treaty, that is international rule Si într-un caz si în celalalt se suffering a transformation of its nature produce o nationalizare a Tratatului, and will not be applied only in his new adica norma internationala sufera o capacity of national regulation and not transformare a naturii sale si nu va fi in the regulation of international law. aplicata decât în noua sa calitate de In his opinion A.Fuerea, according reglementare de drept intern si nu în to this theory, to launch possibility that cea de reglementare de drept legal rules to conform both with the international. prescriptions of national law and with După A.Fuerea, conform acestei of international law, but the same it teorii, se lansa posibilitatea ca normele was possible that legal rules to juridice să fie conforme atât cu correspond with the rules of a legal prescripţiile dreptului intern, cât şi cu order and be contrary to the cele ale dreptului internaţional, dar la stipulations to the other but without to fel era posibil ca normele juridice să affect their validity. In either case the corespundă cu normele unei ordini rules of national law must be applied juridice şi să fie contrare prevederilor in the national law and if they is in celeilalte dar fără să afecteze conflict with international agreements valabilitatea lor. În oricare din cazuri or commitment, noncompliance will trebuie aplicate normele de drept attract international responsibility of naţional în dreptul intern, iar în cazul that State. în care acestea contravin unor acorduri So the dualist theory, claims the sau angajamente internaţionale, clear distinction between the two neconcordanţa va atrage răspunderea systems of law - national and internaţională a statului respectiv. international - and says that it is Deci teoria dualistă, susţine necessary to issue a normative act of distincţia netă între cele două sisteme making transfer of treaty from 218 de drept - intern şi internaţional – şi international order to internal order, afirmă că este necesară emiterea unui this acquired act in which was act normativ prin care se face implemented (national law). transferul tratatului din ordinea In some Member States applied the internaţională în ordinea internă, dualist system as they are United acesta dobândind caracterul actului în Kingdom, Ireland and Scandinavian care a fost transpus (legea internă). countries where, as norms of În unele state se aplică sistemul international law to have effect in the dualist aşa cum sunt Regatul Unit al national legal order to proceed to Marii Britanii, Irlanda sau ţările implementation of legal norms of scandinave unde, pentru ca normele international law - contained in the dreptului internaţional să aibă efect în treaties - in the legal rules of national ordinea juridică internă se procedează law, by an act of internal normative. la transpunerea normelor juridice de International treaties can become part drept internaţional – cuprinse în tratate of national law only after a special law – în norme juridice de drept intern, of application is adopted by the printr-un act normativ intern. Tratatele legislator. internaţionale pot deveni parte a dreptului intern numai după ce o lege 1.3. The monistic theory specială de aplicare este adoptată de legiuitor. Opposed of international law, European Union law it is does not 1.3. Teoria monistă indifferent nature of relations to must be established between the European Spre deosebire de dreptul Union law and national law. It internaţional, dreptului Uniunii postulates monism and requires Europene nu-i este indiferentă natura respect it from Member States. relaţiilor ce trebuie să se stabilească Monism results from Communities între dreptul Uniunii Europene şi nature, so from assembly of the Treaty dreptul naţional. El postulează system as the Court of Justice said. monismul şi impune respectarea The European Union system, acestuia de către statele membre. especially since it has the powers of Monismul decurge şi din însăşi legislative power for the institutions, natura Comunităţilor, deci din can only function in the monism, only ansamblul sistemului Tratatului, aşa principle compatible with the idea of a cum a subliniat Curtea de justiţie. system of integration by instituting a Sistemul Uniunii Europene, mai cu Community with unlimited duration, seamă în măsura în care el comportă invested with own prerogatives, atribuţii de putere normativă pentru personality, legal capacity and instituţii, nu poate funcţiona decât în especially with real powers results monism, singurul principiu compatibil from a limitation of jurisdiction or a cu ideea unui sistem de integrare: prin transfer of responsibilities from the instituirea unei Comunităţi cu durată Member States to the Union, they have nedeterminată, învestită cu atribuţii limited, although in limited areas, their proprii, cu personalitate, cu capacitate sovereign rights, thus creating a juridică şi mai ales cu puteri reale apllicabile law to themselves and their rezultate dintr-o limitare a competenţei nationals. Claim is very clear: different 219 sau dintr-un transfer de atribuţii de la from ordinary international treaties, statele membre spre uniune, acestea şi- the Treaty establishing the EEC has au limitat, chiar dacă în domenii established a own legal order, restrânse, drepturile lor suverane, integrated in the legal system of creând astfel un drept aplicabil Member States after the entry into resortisanţilor lor şi lor înşile. force of the Treaty and imposing their Afirmaţia este cât se poate de clară: jurisdictions. diferit de Tratatele internaţionale Monistic theory is based on the obişnuite, Tratatul instituind C.E.E. a idea that there is only one legal order instituit o ordine juridică proprie, component wich has the, the national integrată sistemului juridic al statelor law and the international law and one membre de la intrarea în vigoare a of these items prevails over the other Tratatului şi care se impune [3] and includes two alternatives: jurisdicţiilor acestora. primacy of international law over Teoria monistă are la baza ideea că national law; primacy of national law există o singură ordine juridică ce are over international law. drept componente, dreptul naţional şi The first variant, the primacy of dreptul internaţional iar una din aceste international law over national law, componente primează asupra celeilalte developed after World War that, based [3] şi cuprinde două variante: primatul on concepts of natural law, it is argued dreptului internaţional asupra dreptului that there is a universal legal system intern; primatul dreptului intern asupra would be superior to national laws of dreptului internaţional. various states, implying that fact as the Prima variantă, primatul dreptului international legal law to apply internaţional asupra dreptului intern, immediatly, by all right, without dezvoltată după primul război mondial receiving or processing in the national în care, pornind de la concepţiile law of the State Party to the Treaty [4] dreptului natural, se susţine ca ar and in the the event of conflict exista o ordine juridică universală care between the national and international ar fi superioară ordinilor juridice rule will apply the latter, and the interne al diverselor state, implicând internal standard will be ineffective as faptul că norma juridică internaţională long as the international treaty is in the se aplică imediat, de plin drept, fără force. receptare sau transformare, în ordinea Most European countries have juridică internă a statului-parte la tratat provided in the their constitutions, [4], iar în caz de contradicţie între with international recognition as part norma internă şi cea internaţională, se of their internal system. Such a system va aplica aceasta din urmă, iar norma of perception is found in Austria, Italy, internă va fi inaplicabilă pe perioada France and Germany. Dutch cât tratatul internaţional este în Constitution also provides that vigoare. international treaties to which the State Majoritatea statelor europene au is party prevail over national laws prevăzut în Constituţiile lor, provide otherwise (one-tier system recunoaşterea normelor internaţionale with the primacy of international law ca fiind parte a sistemului lor intern. over national law). Un asemenea sistem de receptare se The second option has appeared as regăseşte în Austria, în Italia, Franţa şi a reaction to the first, claiming 220

Germania. Constituţia Olandei prevede independence and sovereignty în plus, ca tratatele internaţionale la complete of the states trying to care statul este parte prevalează asupra demonstrate that international law was legilor interne care conţin dispoziţii a design in the area of relations contrare (sistem monist cu primatul between states of rules of law, the dreptului internaţional asupra dreptului international law thus derived from the intern). right internal state of each. Cea de a doua variantă a apărut ca The dominant in the end of the o reacţie faţă de prima, susţinând XIXth century, the primacy of law independenţa şi suveranitatea deplină a over international law, treaty acquires statelor, încerca să demonstreze că the legal force to the extent that it dreptul internaţional reprezenta o would be provided by national law and proiectare în sfera raporturilor dintre in case of conflict between national state a unor norme din dreptul intern, and international norm, it gives dreptul internaţional derivând deci, din priority to the internal normative act . dreptul intern al fiecărui stat.. In the contemporary law, there is Dominantă la sfârşitul secolului al an accentuated determination of law XIX-lea, cu primatul dreptului intern by the international law, without any asupra dreptului internaţional, tratatul of the two theories have been fully dobândeşte forţa juridică în măsura în validated. But there is not a uniform care aceasta ar fi prevăzută de legea practice of States in this regard, the internă, iar în caz de conflict între primacy of one or other of the two norma internă şi cea internaţională, se legal systems appreciating for each dă prioritate actului normativ intern. case, according to the provisions of În dreptul contemporan, se national constitutions, and the Vienna manifestă o tot mai accentuată Convention, which in art. 27 states determinare a dreptului intern de către that: a party can not invoke the dreptul internaţional, fără ca vreuna provisions of its national law to justify din cele două teorii să se fi validat în the failure of a new treaty [5]. totalitate. Nu există însă o practică European law has established the uniformă a statelor în acest sens, theory of monism and requires primatul unuia sau a altuia dintre cele compliance for all Member States of două sisteme juridice apreciindu-se the European Union, as monism pentru fiecare caz în parte, în funcţie derives from the very nature of de prevederile constituţiilor naţionale, Uniunii and European Union system dar şi ale Convenţiei de la Viena, care can not functions just to monism, this în art. 27 afirmă că: o parte nu poate is only compatible with the idea of invoca dispoziţiile dreptului său intern integration. pentru a justifica neexecutarea unui tratat [5]. 2. IMMEDIATE Dreptul Uniunii Europene a APPLICABILITY - MONISM. instituit teoria monismului şi impune EXEMPLIFICATIONS. respectarea acesteia de către toate statele membre al Comunităţilor 2.1. Immediate applicability – europene, deoarece monismul decurge Monism din însăşi natura Comunităţilor iar sistemul Uniunii Europene nu poate European Union legal system 221 funcţiona decât în monism, singurul operates on the principle of applying compatibil cu ideea de integrare. in the national law as it was adopted, without the need assimilation or its 2. APLICABILITATEA transformation into national law. IMEDIATĂ - MONISMUL. The principle of immediate EXEMPLIFICĂRI. applicability of European Union law signifies automatic integration of 2.1. Aplicabilitatea imediată – European Union rules in the national monismul legal order of Member States, without the need for a national rule of Sistemul de drept Uniunii Europene introducing (it is just prohibited, funcţionează pe principiul aplicării lui because it affects the status of în ordinea juridică internă aşa cum a European Union law). fost adoptat, fără să fie necesară Immediate applicability does not aims asimilarea sau transformarea lui în the temporal aspect, so that the word drept intern. immediate must be taken in the sense Principiul aplicabilităţii imediate a of i-mediated that is operate without dreptului Uniunii Europene semnifică an intermediary. Shall be immediately integrarea automată a normelor applicable the following: Uniunii Europene în ordinea juridică - provisions of the constitutive internă a statelor membre, fără a fi treaties; nevoie de o normă naţională de - those of international agreements introducere (aceasta este chiar that contain a clear and precise interzisă, pentru că afectează statutul obligation whose execution and effects dreptului Uniunii Europene). are not under adoption of a measure Aplicabilitatea imediată nu vizează later; aspectul temporal, astfel încât cuvântul - Regulations (under Art. 249 para. 2 imediat trebuie luat cu sensul de i- TEC). mediat adică acţionează fără The decision has immediate and intermediar. Sunt aplicabile imediat direct applicability as follows: următoarele: - the decision shall be integrate in the - dispoziţiile tratatelor constitutive; national law from the moment its - cele ale acordurilor internaţionale ce adoption; conţin o obligaţie clară şi precisă, ale - are not necessary national measures cărei executare şi efecte nu sunt of receiving; subordonate adoptării unui act ulterior; - has direct effect in the person its - regulamentele (în baza art. 249 alin. intended recipients and of third 2 TCE). persons who may rely on it; Decizia are aplicabilitate imediată Principle of immediate şi directă astfel: applicability does not permit judges of - decizia se integrează în dreptul intern a dualistic country should considered a din momentul adoptării ei; treaty of the European Union as - nu sunt necesare măsuri naţionale de applicable well as national law its receptare; admission on the pretext that in - are efect direct în persoana accordance with procedures of destinatarilor ei şi a terţilor care se pot admission of international treaties has prevala de ea; made it one of national law. 222

Principiul aplicării imediate nu Also can not be eluded the permite judecătorilor dintr-o ţară application of European Union a treaty dualistă să considere un tratat al ratified on a regular basis on the Uniunii Europene ca fiind aplicabil pretext that they were not satisfied precum dreptul intern sub pretextul că procedures of admission of admiterea sa conform procedurilor de international treaties provided by admitere a tratatelor internaţionale a Constitution. făcut din acesta unul de drept naţional. The institutive treaties were De asemenea nu poate fi eludată ratified on a regular basis and aplicarea unui tratat al Uniunii introduce each of the founding states Europene ratificat cu regularitate sub accordance with the of national pretextul că nu au fost îndeplinite provisions in their own national legal procedurile de admitere a tratatelor order on the ordinary treaties. internaţionale prevăzute de Thus, by provisions of the decision Constituţie. of 3 April 1968, Case Company Tratatele institutive au fost Molkerei [6] Court of Justice has ratificate în mod regulat şi introduse established monistic concept, stating de fiecare dintre statele fondatoare în that European Union legal rules pass propria ordine juridică internă conform into the national legal order without prevederilor naţionale referitoare la the need of help a national measure tratatele obişnuite. therefore European Union law - Astfel, prin prevederile hotărârii original or derivative - is immediately din 3 aprilie 1968, în cauza Firma applicable in national law of the Molkerei [6], Curtea de justiţie a European Communities states. consacrat concepţia monistă, statuând According to the principle of că normele juridice de drept Uniunii immediate applicability, the European Europene trec în ordinea juridică Union rule automatically acquires internă fără a mai fi nevoie de ajutorul status of positive law to the internal unei măsuri naţionale, prin urmare order of the member states, is dreptul Uniunii Europene – originar prohibited any transformation of EU sau derivat – este imediat aplicabil în rules to national law rules, any ordinea juridică internă a statelor procedure of receiving them, and all Comunităţilor europene. internal measures of susceptible Conform principiului aplicabilităţii should altering the integrity execution imediate, norma Uniunii Europeneă of EU rules. dobândeşte în mod automat statutul de In as regards primary European drept pozitiv în ordinea internă a Union law, the immediate applicability statelor-membre, fiind interzisă orice of the signifies suppression receptions transformare a normelor Uniunii not formal, but rather to neutralize its Europene în norme de drept naţional, effects. orice procedeu de receptare a lor, In as regards secondary legislation precum şi toate măsurile interne de and the one was born of international executare susceptibile să altereze relations of the Communities, it integritatea normelor Uniunii constitutes the area in which Europene. suppression of dualism works the full: În ceea ce priveşte dreptul Uniunii the law which has as a source the Europene primar, aplicabilitatea normative activity of of EU 223 imediată semnifică nu atât suprimarea institutions is necessary in the legal recepţiunii formale, ci mai degrabă order of the member states without neutralizarea efectelor ei. transforming, without receiving or În privinţa dreptului derivat şi a enforcement measures. celui născut din relaţiile internaţionale ale Comunităţilor, acesta constituie 2.2. Exemplifications domeniul în care suprimarea dualismului acţionează din plin: - The institutive treaties with dreptul care are ca sursă activitatea immediate applicability by itself have normativă a instituţiilor Uniunii the property the fact that they were on Europene se impune în ordinea a regular basis ratified and introduced juridică a statelor-membre fără each one of founding states in their transformare, fără receptare sau măsuri national legal orders in accordance de executare. with national provisions relating to ordinary treaties. 2.2. Exemplificări In 1972, with Communities expansion to three other dualistic – Tratatele institutive cu countries (Denmark, Ireland and the aplicabilitate imediată au această UK), the applicable character of proprietate prin însăşi faptul că au European Union law (which in the fost ratificate în mod regulat şi meantime had been expressly emitted introduse de fiecare dintre statele by the ECJ) has been adequately take fondatoare în propria ordine juridică into consideration by the monistic internă conform prevederilor theory. naţionale referitoare la tratatele - Any case of economic or obişnuite. commercial which is judgment has În 1972, odată cu extinderea power automatically of immediately Comunităţilor la alte trei state applicability in member countries and dualiste (Danemarca, Irlanda şi implicitly to Romania. Any directives Regatul Unit), caracterul aplicabil al adopted by the Commission from dreptului Uniunii Europene (care Brussels will have immediate între timp fusese în mod expres applicability, and the publication in the degajat de către CJCE) a fost luat în European Union Official Monitor of consideraţie în mod corespunzător such rules will have an impact equal prin teoria monistă. and superior sometimes compared to – Orice speţă judecată de natură Romanian Official Monitor. economică sau comercială are automat putere de aplicabilitate imediată în 2.2.1. Application of the principle ţările membre şi implicit în România. immediate applicability to Orice directive adoptate de comisia de Italy la Bruxelles vor avea aplicabilitate imediată, iar publicarea în Monitorul The Court ruled that the dualistics Uniunii Europene a unei astfel de techniques used by Italy to the norme, va avea impact egal şi superior European Union regulations, uneori faţă de Monitorul Oficial compared to the national law român. execution order has the effect of transformation of the source of 224

2.2.1. Aplicarea principiului international law in internal source aplicării imediate în Italia (January 7, 1973, Commission / Italy, 39/72 [7], and October 10, 1973, Curtea a condamnat tehnicile Smallpox, 34/73 [8]). dualiste utilizate de Italia faţă de The Costa decision [9], the Court regulamentele Uniunii Europene, categorically removed except of faţă de sistemul ordinului de absolute inadmissibility invoked by executare în dreptul intern având ca the Italian Government which, efect transformarea sursei de drept according to dualistic logic, pretended internaţional în sursă internă (7 that the italian judge could not apply ianuarie 1973, Comisia/Italia, 39/72 only Italian national law and therefore [7], şi 10 octombrie 1973, Variola, could not to apply Article 177 of the 34/73 [8]) EEC Treaty În decizia Costa [9], Curtea a Italian Constitutional Court upheld îndepărtat în mod categoric excepţia the immediate applicability of de neprimire absolută invocată de European Union law by decision guvernul italian care, conform Frontini (December 18, 1973) whose logicii dualiste, pretindea că considerations are very clear: is in judecătorul italian nu putea aplica conformity with the logic of the decât dreptul intern şi deci nu putea European Union system that EEC să aplice articolul 177 din tratatul regulations should not be as immediate C.E.E. source of rights and obligations be the Curtea Constituţionala italiană a subject of state measures which to admis aplicabilitatea imediată a recopied European Union provisions dreptului Uniunii Europene prin likely to affect or to make the in any decizia Frontini (18 decembrie 1973) manner the entry into force and ale cărei considerente sunt foarte clare: especially than to substitute, to este conform cu logica sistemului derogation or to abrogate even Uniunii Europene că regulamentele partially Union European acts. C.E.E. nu trebuie ca sursă imediată de Constitutional Court admitted drepturi şi obligaţii să facă obiectul abandonment of the dualistic system in unor măsuri statale care să recopieze advantage of European Union law. But dispoziţiile Uniunii Europene it decided that as any Italian judge susceptibile de a modifica sau de a notified with the question of condiţiona în orice mod intrarea în incompatibility between a law and vigoare şi cu atât mai puţin de a European Union law previously could substitui, de a deroga sau de a abroga not adjudicate himself and should send chiar şi parţial actele Uniunii the difficulty, to the Constitutional Europene. Court. Curtea Constituţională a admis abandonarea sistemului dualist în 2.2.2. Application of the principle profitul dreptului Uniunii Europene. immediate applicability in the Dar ea a decis că orice judecător UK. italian sesizat cu problema incompatibilităţii dintre o lege şi Monistic theory (immediate dreptul Uniunii Europene anterior, nu applicability) [10] on which is based ar putea să statueze el însuşi şi ar the principle of integration can be the 225 trebui să trimită dificultatea, Curţii object of applied by the courts. The Constituţionale. principle of integration can be of competence of the legislator, most 2.2.2. Aplicarea principiului clearly exemplified of the use of a aplicării imediate în dualistic procedure to ensure Marea Britanie. application of the principle of integration the constituent treaties on Teoria monistă (aplicabilitatea the time of ratification is constituted of imediată) [10] pe care se bazează European Communities Act voted by principiul integrării poate fi obiectul the British Parliament at the same time unei aplicări de către tribunale. with the authorization of ratification of Principiul integrării poate să fie de the Treaty of adhesion . competenţa legislatorului, exemplul In this manner the British cel mai evident al utilizării unui constitutional practice, which procedeu dualist pentru a asigura stipulated the formal introduction of aplicarea principiului integrării în the international treaty by all momentul ratificării tratatelor parliamentary procedure and its constitutive este constituit de transformation into intern regulation European Communities Act votat de has been eliminated voluntarily by the parlamentul britanic în acelaşi timp cu European Communities Act in 1972 autorizarea ratificării tratatului de which deals with the immediate adeziune. applicability as follows: All these În acest fel practica constituţională rights, powers, responsibilities, a Marii Britanii, care prevedea obligations and restrictions created or introducerea formală a tratatului arising out of or by virtue of the internaţional prin întreaga procedură Treaties, and all such legal remedies parlamentară şi transformarea sa în and procedures conferred by or by reglementare internă, a fost eliminată virtute of the Treaties have, no further de bunăvoie prin European action required formalities the legal Communities Act din 1972 care judicial force and can be invoked in reglementează problema aplicării the UK; they will be recognized as law imediate astfel: Toate aceste drepturi, in existing and will be executed, puteri, responsabilităţi, obligaţii şi completed and followed; and the restricţii create sau născute din sau în expression 'European Union as virtutea Tratatelor, şi orice astfel de căi existing' and similar expressions shall de atac şi proceduri conferite prin sau be understood as referring to the law în virtutea Tratatelor au, fără a necesita which is applicable to this subsection. alte formalităţi, forţa juridică legală şi Act constitutes for all British pot fi invocate în Marea Britanie; ele authorities and especially for courts an vor fi recunoscute ca drept în vigoare permanent enforcement order of the şi vor fi executate, îndeplinite şi assembly of European Union law. urmate întocmai; iar expresia drept al Ireland also adopted on the time of Uniunii Europene în vigoare şi accession on the basis of revised expresiile similare vor fi înţelese ca Constitution for this purpose, a referindu-se la dreptul căruia îi este European Communities Act lesser aplicabilă această subsecţiune. detail but with similar effect to British Actul constituie pentru toate act. 226 autorităţile britanice şi în special 2.2.3. Application of the principle pentru tribunale un ordin de immediate applicability in executare permanentă al France. ansamblului dreptului Uniunii Europene. In France, monist State, the State Irlanda a adoptat de asemenea în Council admitted that EU regulations, momentul aderării, pe baza under Article 189, is integrated, from Constituţiei revizuite în acest scop, the moment of its publication, in the un European Communities Act mai law of Member States (December 22, puţin detaliat dar cu efect analog 1978, Syndicat des Hautes Graves de actului britanic. Bordeaux). The Constitutional Council was 2.2.3. Aplicarea principiului also very clear in the two decisions of aplicării imediate în 30 December 1977 assuming that the Franţa binding force of European Union regulation is not subordinated to În Franţa, stat monist, Consiliul intervention by the authorities of the de stat a admis că regulamentul Member States. Uniunii Europene, în virtutea Another example is the fact that in articolului 189, se integrează, din favor of acceptance of primacy of EU momentul publicării sale, în dreptul law have decided, in France, the statelor membre (22 decembrie Supreme Courts by decision Cafes 1978, Syndicat des Hautes Graves Jacques Vabre 1975, where the Court de Bordeaux). of Cassation stated that the Treaty of Consiliul Constituţional a fost de March 25, 1957, which, under Article asemenea foarte clar în cele două 55 of Constitution, has an authority decizii din 30 decembrie 1977 superior to that of laws, establish a admiţând că forţa obligatorie a legal order of Member States own regulamentului Uniunii Europene nu integrated, thanks to this specificity, este subordonată unei intervenţii a the legal order that has created it is autorităţilor statelor membre. directly applicable to nationals of Un alt exemplu este faptul că în those Member and their jurisdiction is favoarea acceptării supremaţiei required. dreptului Uniunii Europene au decis, For these reasons, the Court of în Franţa, Curţile supreme prin decizia Appeal rightly has decided that Article din 1975 Cafes Jacques Vabre, în care 95 of the Treaty must be applied by Curtea de Casaţie afirma că Tratatul removing Article 265 of the Customs din 25 martie 1957, care, în virtutea Code, just where the latter text was articolului 55 din Constituţie, are o posterior , while the State Council by autoritate superioară celei a legilor, its decision Nicolo was joined this instituie o ordine juridică proprie position. integrată celei a statelor membre; graţie acestei specificităţi, ordinea 2.2.4. Applying the principle of juridică pe care a creat-o este direct immediate applicability in aplicabilă resortisanţilor acestor state Belgium. şi se impune jurisdicţiilor lor. Pentru aceste motive, Curtea de In Belgium, dualistic state, there is 227

Apel a decis pe drept cuvânt că a jurisprudence founded that the articolul 95 din Tratat trebuia aplicat, provisions of an international treaty prin înlăturarea articolului 265 din they could be ignored in basis of a Codul vămilor, chiar dacă acest din posterior law contrary . In the absence urma text era posterior, în timp ce of constitutional consecration of the Consiliul de Stat prin decizia sa Nicolo primacy of European Union law, the s-a alăturat acestei poziţii. first jurisprudential solutions have remained consequent that are outlined 2.2.4. Aplicarea principiului in practice of the international treaties. aplicării imediate în Belgia The turning point was represented to the Court of Cassation decision of 27 În Belgia, stat dualist, exista o May 1971, date in the case Société des jurisprudenţă constantă conform căreia Franco-Suisse Le Ski Fromageries. In dispoziţiile unui tratat internaţional this case, the Belgian Government was puteau fi nesocotite în baza unei legi condemned by the Court of Justice for posterioare contrare. În lipsa introduction in 1958 of an fees consacrării constituţionale a primatului contrary to Article 12 of the Treaty. As dreptului Uniunii Europene, primele a result this decision the fee was soluţii jurisprudenţiale au rămas eliminated on November 1, 1964, but consecvente practicii conturate în without retroactive effect. privinţa tratatelor internaţionale. Punctul de cotitură l-a reprezentat 3. CONCLUSIONS hotărârea Curţii de Casaţie din 27 mai 1971, dată în cazul Société des European Union law confers rights Fromageries Franco-Suisse Le Ski. În [11] and obligations not only of speţă, Guvernul belgian a fost Member States but also of the citizens condamnat de Curtea de Justiţie a and enterprises subject to certain rules Comunităţilor pentru introducerea, în directly. It is part of the legal system 1958, a unei taxe contrare articolului of Member States to respond, firstly, 12 din Tratatul CEE. În urma acestei the correct application of these decizii taxa a fost eliminată de la data regulations. Therefore, any citizen of de 1 noiembrie 1964, însă fără efect EU Member States should be entitled retroactiv. to expect that national authorities throughout the European Union to 3. CONCLUZII correctly apply their rights as European citizens. [12] Dreptul Uniunii Europene acordă Each Member State is responsible drepturi [11] şi impune obligaţii nu for implementation within national doar statelor membre, ci şi cetăţenilor legal systems, law (transposition of the şi întreprinderilor cărora li se aplică deadlines, compliance and correct direct anumite norme. Face parte application). Under the Treaties, the integrantă din sistemul juridic al European Commission watches over statelor membre care răspund, în the correct application of European primul rând, de aplicarea corectă a law. Therefore, if a Member State does acestor reglementări. Prin urmare, not comply with European law, the orice cetăţean al statelor membre ale Commission has powers of its own UE sa fie îndreptăţit să se aştepte ca (action failure) of the EC Treaty and 228 autorităţile naţionale de pe tot teritoriul the EAEC Treaty [13] to try to end the Uniunii Europene să aplice corect infringement and, if necessary, may drepturile care le revin în calitate de apply to the Court of Justice. cetăţeni europeni [12]. Failure means the failure by a Fiecare stat membru este Member State of its obligations under responsabil de punerea în aplicare în European law. This may take the form cadrul sistemului juridic naţional, a of an action or omission. The state dreptului Uniunii Europene understands that Member State has (transpunerea în termenele stabilite, violated European law, whatever the conformitate şi aplicare corectă). În authority - central, regional or local - temeiul tratatelor, Comisia Europeană responsabile for failure. veghează la corecta aplicare a In an action for infringement, the dreptului Uniunii Europene. Prin Commission launches first, an urmare, în cazul în care un stat administrative procedure Procedure for membru nu respectă dreptul Uniunii violation of European Union law or Europene, Comisia dispune de puteri pre-litigation procedure. Pre-litigation proprii (acţiune în neîndeplinirea objective is compliance, voluntarily, of obligaţiilor) prevăzute de Tratatul CE the Member State to the requirements şi de Tratatul CEEA [13] pentru a of European Union law. încerca să pună capăt acestei încălcări This procedure has multiple phases a dreptului Uniunii Europene şi, după and may be preceded by a phase of caz, poate sesiza Curtea de Justiţie a analysis or examination, especially in Comunităţilor Europene. infringement proceedings of the Neîndeplinirea înseamnă European Union law which to initiated nerespectarea de către un stat membru on complaints. a obligaţiilor care îi revin în temeiul Formal notice is the first step of the dreptului Uniunii Europene. Aceasta pre-litigation phase, during which the poate lua forma unei acţiuni sau a unei European Commission requests [14] a omisiuni. Prin stat se înţelege statul Member State to inform it until a membru care a încălcat dreptul Uniunii certain time, his observations Europene, oricare ar fi autoritatea - regarding a problem of application of centrală, regională sau locală - European Union law. responsabilă de neîndeplinirea The reasoned opinion proposes to obligaţiilor. establish the position of the European În cadrul acţiunii în neîndeplinirea Commission compared to infringement obligaţiilor, Comisia Europeană European Union law and to determine lansează, mai întâi, o procedură the subject possible action for failure administrativă denumită procedură de to fulfill obligations, accompanied by încălcare a dreptului Uniunii Europene an invitation to put an end to the sau procedură precontencioasă. infringement until a date. Reasoned Obiectivul fazei precontencioase este opinion [15] must contain a coherent conformarea, de bună voie, a statului and detailed presentation of the membru la cerinţele prevăzute de reasons which have led the European dreptul Uniunii Europene. Commission to the conclusion that the Această procedură are mai multe State concerned has not fulfilled one etape şi poate fi precedată de o fază de of its obligations from the treaties. analiză sau de examinare, în special în 229 cazul procedurilor de încălcare a References dreptului Uniunii Europene iniţiate pe baza unor plângeri. [1] Fuerea Augustin, Manual of Somarea reprezintă prima etapă a European Union Legal, Publishing House fazei precontencioase, în cursul căreia - second edition - III - a revised and Comisia Europeană solicită [14] unui added, Bucharest - 2006. stat membru să îi comunice, până la o [2] Fuerea Augustin, The European Union Affairs Law, Legal Publishing anumită dată, observaţiile sale House - edition - II - the revised and referitoare la o problemă de aplicarea a added, Bucharest - 2006. dreptului Uniunii Europene. [3] Stefanescu Brandusa, Court of Justice Avizul motivat îşi propune să of the European Communities, Scientific stabilească poziţia Comisiei Europene and Encyclopedic Publishing House, faţă de încălcarea dreptului Uniunii Bucharest, 1979. Europene şi să determine obiectul [4] Paul Mircea Cosmovici, L'Union eventualei acţiuni în neîndeplinirea Européenne de l'avenir labyrinth dance obligaţiilor, fiind însoţit de invitaţia de to. Problèmes fundamentaux, Expert a pune capăt acestei încălcări până la o Publishing House, Romanian Academy, Romanian Center for Comparative dată stabilită. Avizul motivat [15] Economics, Bucharest, 2003 trebuie să conţină o prezentare [5] Vienna Convention about Law of coerentă şi detaliată a motivelor care Treaties, signed at Vienna on May 23, au condus Comisia Europeană la 1969. concluzia că statul în cauză nu şi-a [6] ECJ, Judgment of the Court of 3 îndeplinit una dintre obligaţiile care îi April 1968, Case 28/67 company revin în baza tratatului. Molkerei-Zentrale Westfalen / Lippe GmbH v Hauptzollamt Paderborn. [7] ECJ, Judgment of the Court of 7 February 1973. Commission against Italy. Referinţe bibliografice Because 39-72. [8] ECJ, Judgment of the Court of 10 [1] Fuerea Augustin, Manualul Uniunii October 1973. Fratelli Variola S.p.A. Europene, Editura Universul Juridic – against the Administration des Finances ediţia a – III – a revăzută şi adăugită, italienne. Application seeking a Bucureşti – 2006. preliminary ruling: Tribunal civile di [2] Fuerea Augustin, Dreptul Uniunii Triste is criminal - Italy. Cause 34-73. Europene al afacerilor, Editura Universul [9] ECJ, Judgment of the Court of 15 Juridic – ediţia a – II – a revăzută şi July 1964. Costa Flaminii against adăugită, Bucureşti – 2006. E.N.E.L. Application of reference for a [3] Ştefănescu Brânduşa, Curtea de preliminary ruling: conciliatory Giudice di Justiţie a Comunităţilor Europene, Editura Milano Italy. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, [10] Anita M. Naschitz, Theory and 1979. technique in the process of creating of the [4] Paul Mircea Cosmovici, L’Union law, Publishing House, Bucharest, 1969. Européenne dans le labyrinth de l’avenir. [11] Filipescu Ion P., Augustin Fuerea - Problèmes fundamentaux, Editura Expert, Institutional European Community Law, Academia Română, Centrul Român de edition - IIth, Actami Publishing House, Economie Comparată, Bucureşti, 2003 Bucharest, 2000. [5] Convenţia de la Viena cu privire la [12] Ion Jinga, Andrei Popescu, European dreptul tratatelor, încheiată la Viena la 23 integration. Dictionary of Community mai 1969. terms, Lumina Lex Publishing House, [6] CJCE, hotărârea din 3 aprilie 1968, Bucharest, 2000, 230

Cauza 28/67 Firma Molkerei-Zentrale [13] Octavian Manolache, Treaty of Westfalen/Lippe GmbH împotriva Community law, CH Beck Publishing Hauptzollamt Paderborn. House, Bucharest, 2006. [7] CJCE, Hotărârea Curţii din data de 7 [14] Ovidiu Tinca, General Law, Didactic februarie 1973. Comisia Comunităţilor and Pedagogic Publishing House, Europene împotriva Republicii Italiene. Bucharest, 1999. Cauza 39-72. [15] Marin Voicu, Community [8] CJCE, Hotărârea Curţii din data de jurisprudence, Ed.Lumina Lex, Bucharest, 10 octombrie 1973. Fratelli Variola S.p.A. 2005. împotriva administration des finances italienne. Cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare: Tribunale civile e penale di Triste - Italia. Cauza 34-73. [9] CJCE, Hotărârea Curţii din 15 iulie 1964. Flaminii Costa împotriva E.N.E.L. Cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare: Giudice conciliatore di Milano Italia. [10] Anita M. Naschitz, Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului, Editura Academiei, Bucureşti, 1969. [11] Filipescu Ion P., Augustin Fuerea, Drept instituţional comunitar european, ediţia a – V-a, Editura Actami, Bucureşti, 2000. [12] Ion Jinga, Andrei Popescu, Integrarea Europeană. Dicţionar de termeni comunitari, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000, [13] Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Editura CH Beck, Bucureşti, 2006. [14] Ţinca Ovidiu, Drept comunitar general, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. [15] Marin Voicu, Jurisprudenţa comunitară, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p. 109.

231

Aspecte teoretico-practice Theoretical And Practical privind parteneriatul Aspects Of The Public- public-privat Private Partnership In The în Uniunea Europeană European Union

Codrina Mihaela LEVAI Codrina Mihaela LEVAI Senatul României – Departamentul The Romanian Senat – Legislative Legislativ Department Bucureşti, România Bucharest, Romania [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

Comisia Europeană, care a consacrat The European Commission, that această noţiune prin publicarea Cărţii verzi established this notion in a Green Paper privind parteneriatele public-private on public-private partnerships (PPs) (2004), consideră acest tip de parteneriat (2004), considers such a partnership drept o „cooperare între entităţi publice şi “forms of cooperation between public private ce implică stabilirea unei entităţi authorities and the world of business cu capital mixt, ce implementează which aim to ensure the funding, contracte de achiziţii publice ori construction, renovation, management or concesiuni”. După opinia unor cercetători maintenance of an infrastructure or the ai parteneriatului public-privat, reînnoirea provision of a service”. Such cooperation procedurii de concesionare corespunde involves the setting up of an entity with unui trend general ale cărui cauze sunt joint capital aiming at implementing multiple, dintre care amintim restricţiile public acquisitions or concessions. bugetare şi apariţia unor nevoi financiare According to some researchers, the în infrastructură. renewal of a concession contract complies Astăzi parteneriatul public-privat with a general trend with multiple este o noţiune din ce în ce mai prezentă în underlying causes, two of them being presa economică, în cadrul instituţiilor budgetary restrictions and the occurrence internaţionale, în discursul politic şi în of certain financial needs in the publicaţiile economice, financiare şi infrastructure. juridice. Sub diverse forme, tema este Today, the public-private partnership folosită în majoritatea documentelor de is a notion that appears more and more marketing şi în oferta de produse şi often in the economic media, within servicii a marilor cabinete de audit şi international institutions, in the political consulting, a băncilor de afaceri sau a rhetoric, and in political, financial and cabinetelor juridice internaţionale. legal publications. The notion, in its various forms, is used in most marketing Construirea comunităţii europene documents, in the offer of products and accelerează acest fenomen nu doar pentru services of major auditing and consulting că măreşte constrângerile bugetare ale firms, in business banks and in statelor membre, dar în plus creşte nevoile international law firms. acestora legate de construirea unei pieţe The creation and consolidation of the 232 comune, în special nevoile legate de European Community accelerates this infrastructura din transporturi. phenomenon not only by enhancing the Liberalizarea serviciilor publice, iniţiată la budget constraints of Member States but nivel european, favorizează apariţia unor also by increasing their needs to build a parteneriate public-private. common market, mainly where investments in the infrastructure of the Keywords: parteneriatul public-privat, transport is concerned. The liberalisation România, Uniunea Europeană of public services, initiated at European level, encourages the development of 1. TEORIA PARTENERIATULUI public-private partnerships. PUBLIC-PRIVAT Keywords: public-private partnership, Deşi este veche, noţiunea de România, Uniunea Europeană parteneriat public-privat a fost promovată în 1997 prin publicarea 1. THE THEORY OF THE Raportului grupului reunit în jurul lui PUBLIC-PRIVATE Neil Kinnok asupra problematicii PARTNERSHIP finanţării proiectelor reţelei Though it is old, the public-private transeuropene de transport prin partnership notion was promoted in parteneriate între sectorul public şi cel 1997 with the publication of the privat [1]. Conceptul de parteneriat Report, by the group gathered around public-privat reprezintă o formă de Neil Kinnok, on the question of the „cooperare între o autoritate publică şi financing projects regarding the trans- sectorul privat, respectiv organizaţii European transport network through neguvernamentale, asociaţii ale partnerships between the private and oamenilor de afaceri, ori companii, public sectors [1]. The public-private pentru realizarea unui proiect care partnership concept represents a form produce efecte pozitive pe piaţa forţei of “cooperation between a public de muncă şi în dezvoltarea locală”[2]. authority and the private sector and

between non-governmental Datorită diversităţii formelor de organizations, business people colaborare între autorităţile publice şi associations or companies sectorul privat este dificil şi, în acelaşi respectively” [2]. timp, neadecvat de a formula o definiţie standard a parteneriatului Because of the various forms of public-privat. Există percepţii diferite cooperation between the public cu privire la acest tip de parteneriat, authorities and the private sector, it is după cum există sisteme diferite de difficult and at the same time organizare administrativă şi a inappropriate to give a standard serviciilor publice, care se întâlnesc definition of the public-private într-o diversitate de culturi politice, partnership. There are different comunitare şi religioase. Modelul de perceptions regarding this type of organizare a administraţiei publice partnership, insomuch as there are (centralizat - descentralizat) şi natura different systems of administrative and programului ce urmează a fi public services organization which can implementat (caracter sectorial, cu be found within a diversity of aplicare locală sau naţională) sunt religious, social and political criterii ce determină abordarea 233

„centralistă”, „descentralizată/mixtă” backgrounds. The model of organizing [3] ori „integrată” [4] a definirii the public administration (centralized- acestui tip de concept. decentralized) and the character of the program which is about to be Astăzi parteneriatul public-privat implemented (sectoral character with (PPP) este o noţiune din ce în ce mai national or local application) are prezentă în presa economică, în cadrul considerations which determine the instituţiilor internaţionale, în discursul “centralized”, decentralized/mixed [3] politic şi în publicaţiile economice, or “integrated” [4] approaches in financiare şi juridice. Sub diverse defining this type of concept. forme, tema este folosită în majoritatea documentelor de marketing şi în oferta Nowadays, the public-private de produse şi servicii a marilor partnership (PPP) is a notion more and cabinete de audit şi consulting, a more present in the economic media, băncilor de afaceri sau a cabinetelor within the international institutions, juridice internaţionale. within the political discourses and the economic, financial and juridical Proiectele de parteneriat între publications. Under different forms, domeniul public şi privat, precum şi the theme is used in the majority of the finanţarea de proiecte au un lung marketing documents and in the offer istoric [5]. De exemplu, în antichitatea of the products and services of big romană, de exemplu, utilajele portuare, audit and consulting firms, of business pieţele şi stabilimentele termale erau banks or of international juridical exploatate sub forma unor concesiuni. firms. Le Digeste subliniază faptul că se oferea protecţie specifică celor care The partnership projects between the ocupau domeniul public şi care public and private sectors as well as efectuau munci/activităţi publice. the financing of the projects have a Începând cu secolele XVII-lea şi long history [5]. For example in the XVIII-lea în Franţa concesiunea este Roman Antiquity, the harbor folosită pentru construirea de poduri şi equipment, the plazas and the thermal canale, iar secolul al XIX-lea este, de establishments were exploited through asemenea, considerat ca o epocă de aur concession granting. Le Digeste a concesiunilor, căile ferate şi highlights the fact that those who utilităţile urbane (apă, canalizare, worked in the public sector and who transport, iluminat) fiind realizate în performed public activities/work were acest regim. Forme asemănătoare de protected. Beginning with the 17th and parteneriat întâlnim în Statele Unite 18th centuries, in France concession ale Americii în construcţia căilor ferate was used for building bridges and în a doua jumătate a sec. al XIX-lea canals and the 19th century was [6]. Forma de parteneriat public-privat considered the Golden Age of the întâlnită în prezent se creionează în concessions as well, the railways and SUA şi Europa, începând cu anii '80 ai the urban utilities(water, drainage, secolului al XX-lea, prin colaborarea transport, light) being built in this way. autorităţilor locale cu agenţii privaţi Similar forms of partnerships we find pentru implementarea unor proiecte in the U.S.A in the second half of 19th pentru reabilitarea unor zone century in the construction of railways 234 industriale aflate în declin [7]. [6]. The public-private partnership form fell into place at the beginning of Conceptul de parteneriat public-privat '80s in the 20th century through the desemnează orice formă de colaborare cooperation between the local între sectorul public şi cel privat. authorities and the private bodies for Bineînţeles că, în plan juridic, modul the implementation of some programs de exprimare a acestor parteneriate, regarding the rehabilitation of some diferă de la un sistem juridic la altul. industrial areas which fell into decline În cazul sistemelor juridice, care s-au [7]. format pe baza dreptului francez The public-private partnership concept întâlnim, mai des, ca manifestare a designates any form of cooperation parteneriatului public-privat, between the public and private sectors. contractul de concesiune sau cel de Of course, juridically, the way of lucrări publice. expressing these partnerships differs from a juridical system to another. In Oricum, contractul de PPP este the case of the juridical systems which perceput diferit în literatura de had the French law as a base, the specialitate, în funcţie de perspectiva concession or public work contracts din care este privit: are more often met as forms of - în doctrina americană şi cea anglo- expressing the public-private saxonă PPP semnifică o înţelegere partnership. între sectorul privat şi cel public, în urma căreia sunt realizate servicii de However, the PPP contract is interes public, care erau furnizate până perceived differently in specialized atunci de administraţia publică locală. literature depending on how it is Principalele trăsături ale unui astfel de viewed: parteneriat sunt date de următoarele - in the American and Anglo-Saxon aspecte: partajarea investiţiei, a doctrines the PPP represents an riscurilor, responsabilităţilor şi agreement between the private and beneficiilor între cei doi parteneri. public sectors, according to which - în doctrina franceză accentul cade pe services of public interest are contractul propriu-zis, care provided, services which were reglementează o nouă formă de provided until then by the public asociere a unităţilor private la administration. The main features of exploatarea şi investirea în servicii such a partnership depend on the publice. Datorită atenţiei pe care o following aspects: the division of the acordă contractului administrativ, în investment, the risks, the speţă contractului de parteneriat responsibilities and of the benefits public-privat, această formă de between the two partners. colaborare a sectorului public cu cel - within the French doctrine the stress privat prezintă o mai mare rigiditate. is laid upon the contract itself which regulates a new form of association of Sectoarele economice vizate de the private bodies regarding the proiectele de parteneriat public-privat exploitation of the public services and sunt foarte diversificate şi nu se the investment in them as well. Due to limitează la infrastructuri, putând fi the attention paid to the administrative vorba de proiecte legate de transporturi contract, in this case, to the public- 235 maritime (porturi), de transporturi private partnership, this form of aeriene (aeroporturi), de distribuţia de cooperation between the public and apă, de canalizare, de tratarea private sectors is very rigid. deşeurilor, de electricitate, de gaz, de telecomunicaţii, de restaurare The economic branches which the colectivă, cercetare şi dezvoltare ş.a. public-private partnership projects Parteneriatele vizează, de asemenea, şi refer to are very diverse and they are activităţile exclusive şi sociale ale not limited to infrastructures, they may statului: justiţia (închisori, şcoli de refer also to maritime transports corecţie etc.), apărarea (conversia projects(harbors), to air siturilor, construirea şi întreţinerea transports(airports), to water materialului logistic, transportul distribution, to sanitation, to waste trupelor, asistenţă logistică în cadrul processing, to electricity, to gas, to operaţiilor externe, etc.) învăţământ general reconstruction, to research and sau sănătate. Se vor dezvolta proiecte development etc. The partnerships also în cazul echipamentelor sportive, al refer to the social and exclusive staţiilor de epurare, uzinelor de tratare activities of the state: justice (prisons, a deşeurilor, proiectelor turistice şi reformatories etc.), defense (the culturale, serviciilor informatice sau conversion of the sites, the iluminatul public, pentru a da doar construction and maintenance of the câteva exemple. logistic resources, the troops carrying, logistic assistance within the foreign Sectorul privat îşi face simţită prezenţa missions etc.) to education and health. în formule parteneriale cu sectorul To give a few examples, projects public, aducând o contribuţie regarding sport facilities, sewage importantă la soluţionarea diverselor treatment plants, garbage processing probleme comunitare. Parteneriatul plants, cultural and touristic programs, public-privat a înregistrat, în ultimul IT services or public electricity will be timp, o expansiune surprinzătoare în elaborated. prestarea multiplelor forme de servicii publice. Unii cercetători consideră că The private sector stands out from the interesul sporit manifestat de sectorul partnership with the public sector, by guvernamental pentru dezvoltarea bringing an important contribution to parteneriatului public-privat este o the process of solving different public consecinţă a trei factori: problems. The public-private 1) guvernele sunt interesate să realoce partnership has registered lately a cu maximum de eficacitate resursele surprising development in providing de care dispun; 2) prestatorii de multiple types of public services. servicii privaţi (profit şi nonprofit) Some researchers consider that the demonstrează o capacitate sporită în great interest shown by the oferta de servicii publice şi 3) apare şi governmental sector in the public- se dezvoltă ideea de creştere a private partnership development, is a complementarităţii intersectoriale în consequence of three factors: 1) the organizarea şi oferta de servicii; governments are interested in an effective reallocation of the resources Parteneriatul este o formă de cooperare they have; 2) the private service în care riscurile, costurile şi profiturile providers (profit and nonprofit) show a 236 sunt distribuite proporţional între great capacity in the public services parteneri. Motivul stabilirii unor astfel offer; 3) the idea of an increasing de parteneriate variază dar, în linii intra-sectoral complementarity in generale, implică finanţarea, organizing and providing services is planificarea, crearea, operaţionalizarea gradually developing; şi menţinerea infrastructurii şi serviciilor publice în scopul oferirii The partnership is a form of unor servicii publice alternative cost cooperation in which the risks, the eficiente. Cu alte cuvinte, fiecare costs and the profits are equally shared dintre parteneri contribuie la among the partners. The reason of planificarea şi la mobilizarea forming such partnerships varies but resurselor necesare pentru realizarea generally speaking it involves the unui obiectiv comun, fiecare financing, planning, creating, participant vine pe baza unei decizii operationalizing and maintaining the voluntare şi aduce resurse proprii infrastructure and the public services (financiare, materiale, simbolice, de to provide some cost-efficient autoritate etc.). alternative public services. In other words, each partner contributes to the Apariţia, crearea şi dezvoltarea planning and mobilizing of the parteneriatelor între sectorul public şi necessary resources to achieve a cel privat prezintă avantaje pentru common goal. Each participant comes organele administraţiei locale: voluntarily and brings his own mobilizează atât resursele publice, cât resources (financial, material, şi cele private; creează noi aptitudini şi symbolic, authority etc.) învăţă din experienţă, dă încredere, contribuind la întărirea parteneriatului The appearance, creation and şi crescând dorinţa de sprijin reciproc. development of the partnerships in Deşi punctul de pornire spre un between the public and private sectors parteneriat public-privat diferă între have advantages for the local administraţia publică, care este administration bodies: they mobilize interesată în prestarea unor bunuri sau both the public resources and the servicii publice şi partenerul privat, private ones, they create new abilities orientat spre profit, ulterior, scopul and they learn from experience, they final devine unul comun: prestarea give confidence contributing to the unor servicii în comunitate cu costuri consolidation of the partnership and eficiente. Semnificaţia termenului de enhancing the wish of a mutual help. parteneriat public-privat s-a extins de Although the starting point towards a la colaborarea între un organ public şi public-private partnership varies from un agent economic din sectorul privat the public administration who is la colaborarea dintre un organ public şi interested in providing of some public sectorul asociativ, neguvernamental, goods or services, to the private format din organizaţii controlate şi partner profit-oriented, subsequently aflate în proprietate privată, dar al the final goal being a common one: căror scop este satisfacerea unor providing some cost-efficient services necesităţi publice şi sociale şi nu doar in the community. The significance of acumularea profitului. the public-private partnership term, extended from the cooperation 237

2. PARTENERIATUL PUBLIC- between a public body and an PRIVAT ÎN UNIUNEA economic agent from the private EUROPEANĂ sector, to the cooperation between a public body and the nongovernmental, associative sector formed of controlled Termenul de parteneriat public-privat organizations under private ownership, nu este definit oficial la nivelul but whose goal is answering to some Uniunii Europene, în general acesta public and social necessities and not desemnează cooperarea în diferite just profit-oriented. forme, dintre autorităţile publice şi mediul de afaceri în scopul asigurării 2. THE PUBLIC-PRIVATE finanţării, construcţiei, renovării, PARTNERSHIP IN THE managementului, întreţinerii unei EUROPEAN UNION infrastructuri sau furnizării unui serviciu. Procesul PPP este apreciat a The term of public-private partnership fi extrem de dinamic, iar is not officially defined in the caracteristicile particulare ale European Union, in general this majorităţii acordurilor vizează anumite indicates cooperation in different ways circumstanţe, multe dintre between the public authorities and the componentele individuale folosite business branch in order to ensure the pentru realizarea şi structurarea financing, building, renovation, parteneriatelor specifice [8] putând fi management, the maintenance of an utilizate pentru abordări diverse ale infrastructure or providing a service. acestor acorduri. Prin urmare nu putem The PPP is considered to be extremely vorbi de un singur model de dynamic, and the particular parteneriat public-privat. characteristics of the most agreements point certain circumstances, many of Prin constrângerile bugetare foarte the individual components used for puternice pe care le-a impus statelor forming and structuring the specific membre, Tratatul de la Maastricht, partnerships [8] being used for semnat în 7 februarie 1992 a favorizat, different approaches of these în mod indirect, dar de netăgăduit agreements. apariţia parteneriatelor public-private. Impunerea reducerii deficitelor By imposing its hard budgetary bugetare naţionale a dus la un declin al constraints to its member states, the cheltuielilor publice care erau până Maastricht Treaty, signed on 7th atunci alocate construirii unor lucrări February 1992, brought indirectly de mare amploare şi a echipamentelor forward, yet indisputably, the publice. Deoarece acestea din urmă emergence of the public-private erau indispensabile bunului mers al partnerships. The enforceability of the serviciilor publice, iar întârzierile în abatement of national budget deficits dezvoltarea acestor domenii erau led to the drop of public costs, which considerabile, statele membre s-au by now, were earmarked to build some orientat atunci către sectorul privat big developments and to public pentru ca acesta să ia asupra sa facilities. investiţiile corespunzătoare. Seeing the latter, they were indispensable to the accomplishment 238

Parteneriatele public-privat nu fac, în of public services and any delay in the dreptul comunitar, obiectul unei developing of these domains was definiţii precise, care să ţină de appreciable, the member states setting jurisprudenţă sau de un text anume, their face towards the private sector căreia să îi corespundă un regim that it would get all the congruent juridic perfect identificabil [9]. Dar, în assets. contextul dezvoltării PPP, autorităţile comunitare au trebuit să clasifice The public-private partnerships, in noţiunea sau să formuleze în cuvinte Community Law, do not have a un fenomen în plină dezvoltare. Astfel, precise definition, which is related to Cartea Verde privind parteneriatele jurisprudence or to a certain text, to public-private şi dreptul comunitar al which corresponds a juridical regime achiziţiilor publice şi concesiunilor a perfectly identifiable [9]. Comisiei Europene (30 aprilie 2004) But taking into consideration the defineşte PPP ca „forme de cooperare development of PPP, the civil între autorităţile publice şi universul authorities should classify the term or întreprinderilor care vizează asigurarea formulate a developing phenomenon. finanţării, construcţiei, renovării, Thus, the Green Card of public- gestionării sau întreţinerii unei private partnerships and the infrastructuri sau a furnizării unor community law of public procurement servicii”. and concessions (30th of April 2004) of the European Commission defines La nivelul Uniunii Europene, Comisia PPP as a partnership between public Europeană şi Curtea Europeană de authorities and the totality of Justiţie tind să introducă în sfera companies concerned with ensuring conceptului de parteneriat public- funding, building, renovation, privat orice cooperare între actorii managing or maintaining an publici şi cei privaţi, iar categoriile infrastructure or offering some juridice cărora li se adresează formula services. aceasta de cooperare sunt, de regulă, contractele de achiziţii publice şi In European Union, the European concesiunile. Dacă primele beneficiază Commission and the European Court de un regim juridic specific, prevăzut of Justice tend to include in the sphere în legislaţia concurenţială secundară, of the term public-private partnership concesiunilor li se aplică prevederile any collaboration between the public din Tratatul instituind Comunitatea and private actors, and the juridical Europeană privind piaţa internă, categories for which this partnership precum şi jurisprudenţa Curţii applies, are usually the public Europene de Justiţie. Modalităţile de procurement contracts and the instituire a PPP constau fie dintr-un concessions. If the former benefit from contract, caz în care relaţia dintre a specific juridical regime, provided partenerul public şi cel privat este de by secondary competition law, the natură pur contractuală, fie din crearea concessions apply the provisions of the unei noi entităţi economice, controlate Treaty institutionalizing the European în comun de partenerul public şi cel Community regarding the internal privat. market and the jurisprudence of the European Court of Justice. The ways 239

Noţiunea de parteneriat public–privat of institutionalizing PPP are either şi-a dovedit utilitatea în economiile represented by a contract, case in statelor ce l-au utilizat şi a permis să which the relation between the public răspundă nevoilor esenţiale ale partner and the public one is purely comunităţii, fără a împovăra finanţele contractual, or by creating a new publice şi, în acelaşi timp, să elibereze economic entity controlled both by the puterea publică de sarcini de simplă public and the private partners. gestiune. În ultimii ani parteneriatul public-privat a dobândit o importanţă The concept of public-private tot mai mare în zona politicilor sociale, partnership proved its utility in the căci pornind de la procesul de „reformă economy of the states which used it a guvernării”, a legitimat ideea de and allowed the response to the cooperare între diverse sectoare essential necessities of the community, (public, privat, social) în scopul without charging the public finances, soluţionării optime şi eficiente a multor and at the same time to release the provocări ale comunităţilor prin public power of the duties of simple participarea tuturor actorilor administration. In the last years the comunitari. Având la bază principiul public-private partnership has gained cooperării voluntare, parteneriatul an increasing importance in point of public-privat reprezintă convingerea social policies, because starting from actorilor publici şi privaţi că vor avea the process of governance reform, it de câştigat dintr-un astfel de demers identified the idea of collaboration mai mult decât dacă ar acţiona singuri. between different sectors (public, private, social) in order to properly and Pentru a asigura succesul unei astfel de efficiently solve many of the cooperări şi pentru a evita eşecurile challenges of the communities through este nevoie de: coordonarea the participation of all social actors. activităţilor şi deciziilor; un manage- Based on the principle of voluntary ment de calitate al acţiunii comune, cooperation, the public-private ceea ce presupune acceptarea de către partnership represents the belief of parteneri a regulilor şi normelor public and private agents that their comune de operare; contractele de gain would be bigger than if they acted parteneriat trebuie bine negociate şi alone. structurate legal; monitorizarea partenerului privat la toate fazele In order to succeed in such realizării investiţiei şi în exploatare, cooperation and to avoid failure one ceea ce solicită sectorului public needs to do coordination of activities cunoştinţe privind managementul and decisions, a qualitative antreprenorial, căci lipsa de management of common action, which competenţă de domeniu a instituţiei presupposes the acceptance by both publice ar putea crea mari dificultăţi în partners of common rules and norms gestiunea parteneriatului. of operation; the partnership contracts must be well negotiated and legally Utilizarea sporită a PPP poate fi structured; monitoring the private explicată prin factori diferiţi. De partner during all the phases of exemplu, în funcţie de constrângerile investment and operation, which bugetare cu care se confruntă statele requires from the public sector to have 240 membre ale Uniunii Europene, management knowledge, because the proiectele PPP corespund unei nevoi public institutions lack of competence din ce în ce mai evidente de finanţare could cause difficulties in managing privată a sectorului public. Acest fapt the partnership. reflectă, de asemenea, şi dorinţa de a beneficia mai mult de cunoştinţele şi The increasing usage of PPP may be metodele de funcţionare ale sectorului explained by different factors. For privat, ca parte a vieţii sociale. instance, depending on the budgetary Dezvoltarea PPP se încadrează, în constraints which the European Union aceeaşi măsură, şi în evoluţia mai largă states confront the PPP projects de transfer al rolului autorităţilor answer to a more obvious need of centrale şi locale în domeniul private funding of the public sector. economic, de la un rol de operator This also shows the need for direct la un rol de organizator, de knowledge and operating methods of controlor, lăsând din ce în ce mai mult the private sector, as part of the social rolul de management direct al life. operaţiunilor economice sub control Public authorities of the member states privat. of the European Union frequently use PPP for making infrastructure projects, Autorităţile publice ale statelor especially in the transport sector, membre ale Uniunii Europene public health, education and public utilizează adesea PPP pentru realizarea safety. de proiecte de infrastructură, în special In Europe it is known that using PPP în sectorul transporturilor, sănătate can contribute to make European publică, educaţie şi siguranţă publică. transport networks, which was delayed La nivel european, s-a recunoscut că a lot, partially because there were not utilizarea PPP poate contribui la enough investments. According to the realizarea de reţele europene de initiative of economic growth, the transport, ceea ce a fost mult întârziat, Europe Council approved a series of parţial din cauza investiţiilor measures to increase the investments insuficiente. În cadrul iniţiativei pentru for infrastructure of Trans-European creştere economică, Consiliul Europei network and in pint of innovation a aprobat o serie de măsuri pentru a research and development, also the creşte investiţiile în infrastructura establishing PPP contracts. All in all reţelei transeuropene şi în materie de the member states of the European inovaţie şi cercetare şi dezvoltare, Union are very interested in the inclusiv stabilirea de acorduri PPP. În public-private partnership as a consecinţă, statele membre ale Uniunii possibility of economic development, Europene tratează cu mult interes but applying it differently and in parteneriatul public-privat ca different domains. posibilitate de dezvoltare economică, aplicându-l însă în mod diferenţiat şi în 3. THE PUBLIC-PRIVATE domenii diverse. PARTNERSHIP IN ROMANIA

In Romania, the first public-private forms of partnerships took place especially at a national level from the 241

middle of the 90s thanks to the 3. PARTENERIATUL PUBLIC- emergence of sectoral and national PRIVAT ÎN ROMÂNIA strategies but also to some institutionalized structures such as the În România, primele structuri de Tripartite Commission and the parteneriat public-privat s-au format Economic and Social Council. ad-hoc la nivel naţional, încă de la jumătatea anilor '90, datorită elaborării These partnerships contributed step by unor strategii sectoriale sau naţionale, step to the creation of a cooperation dar şi a unor structuri background between the social and instituţionalizate, precum Comisia political actors. Tripartită şi Consiliul Economic şi The growth of the readiness of the Social. Aceste parteneriate au private sector of taking the a series of contribuit treptat la realizarea unui responsibilities and risks, and also of mediu de cooperare între actorii sociali the public sector of privatizing the şi cei politici. public services resulted in multiplication of the efforts of Creşterea disponibilităţilor sectorului introducing the concept of public- privat de a prelua o serie de private partnership in accomplishing responsabilităţi şi riscuri, precum şi ale the objectives and the social-economic sectorului public de a privatiza projects in Romania. serviciile de utilitate publică a avut ca rezultat multiplicarea eforturilor de The challenges of the process of introducere a conceptului de adaptation to the world’s economy - parteneriat public-privat la realizarea for instance, the law of offer and obiectivelor şi proiectelor economico- demand and the competition law - and sociale în România. of the process of Romania’s integration in the European Union - Provocările apărute odată cu procesul the rehabilitation of infrastructure, the de adaptare la economia de piaţă – water alimentation, recycling waste, spre exemplu: legea cererii şi a ofertei, protecting the environment, legea concurenţei – şi cu procesul de monitoring social security, providing a integrare a României în Uniunea loyal and predictable business Europeană – reabilitarea infrastructurii environment, - represent factors of de transport alimentarea cu apă, using the public-private partnership as reciclarea deşeurilor, protecţia a way of cooperation between the mediului, monitorizarea ajutoarelor de public sector - the initiator of public stat, asigurarea unui mediu de afaceri utility projects and the private sector loial şi predictibil – sunt motive de who owns funds and performant utilizare a parteneriatului public- management. privat, ca o cale de conlucrare între sectorul public, iniţiator de proiecte de At a national level the public local utilitate publică şi sectorul privat, administration in Romanian need to deţinător de fonduri şi de management find solutions for financing. Romania performant. adhered to the EU assuming to keep to some standards for the public services În plan naţional, administraţia publică which the local development level and 242 locală din România resimte nevoia the local resources cannot cover alone. găsirii unor soluţii de finanţare. The public local administration is România a aderat la Uniunea asked to identify and use, legally, the Europeană asumându-şi respectarea resource that it has and the ones that it unor standarde pentru serviciile şi can have, without waitng a solution lucrările publice pe care nivelul de form the Government. This involves dezvoltare locală şi resursele locale nu initiative for capitalizing the resources le pot încă susţine singure. already had on a local level and in Administraţia publică locală este attracting private investors, but also chemată să identifice şi să utilizeze, în the responsibility in managing cadrul legal existent, resursele pe care resources and promoting public le are şi pe cele pe care le poate atrage, concern. fără a mai aştepta o soluţie a problemelor venită de la Guvern. Today, the Law no. 178. 2010 of the Aceasta implică iniţiativă în public-private partnership, published valorificarea resurselor existente pe in the Romania’s Official Monitor, plan local şi în atragerea investitorilor part 1, no. 676 from 8th October 2010, privaţi, dar şi responsabilitate în with its posterior changes and gestionarea resurselor şi promovarea additions, brings under regulations the interesului public. method of making a public-private partnership having as public objective Astăzi, Legea nr.178/2010 a designing, building, rehabilitation, parteneriatului public-privat, publicată modernization, operating maintaining în Monitorul Oficial al României, developing and transferring of a good Partea I, nr.676 din 8 octombrie 2010, or a public service, depending on the cu modificările şi completările case. The objective of the law is to ulterioare, reglementează modul de bring under regulation the initiative realizare a unui proiect de parteneriat and creation of public-private public-privat ce are ca obiectiv public partnership projects for public proiectarea, finanţarea, construcţia, operations in different sectors having reabilitarea, modernizarea, operarea, private funding. The public-private întreţinerea, dezvoltarea şi transferul partnership law applies for the course unui bun sau serviciu public, după caz. of a public – private partnership Scopul legii îl constituie reglementarea project between a public partner and a iniţierii şi realizării de proiecte de private investor after applying one of parteneriat public-privat pentru lucrări the procedures of designation of the publice în diverse sectoare de private partner for the project activitate, cu finanţări private. Legea agreement closure and also for the parteneriatului public-privat se aplică: foundation and regulation of the pentru derularea unui proiect de activity of the project company. parteneriat public-privat între un partener public şi un investitor privat, All in all, according to the legal terms ca urmare a aplicării uneia dintre mentioned before, the contract of the procedurile de desemnare a public-private partnership, contains a partenerului privat; pentru încheierea public partner, always a juridical acordului de proiect, precum şi pentru person, of civil law, whereas the înfiinţarea şi reglementarea private investor may be a 243 funcţionării companiei de proiect. physical/legal person but also a judicial person or associations of Sintetizând, potrivit temeiulului legal judicial persons of civil law or private menţionat anterior, contractul de law. The goal of closing the contract is parteneriat public – privat are ca părţi always a public objective: the un partener public, totdeauna o designing, the financing, the building persoană juridică, de drept public, iar rehabilitation, the modernization, the investitorul privat poate fi o persoană operation, the maintaining, the fizică, dar şi o persoană juridică sau developing and transferring a good or asociaţii de persoane juridice, de drept a public service. Also the public- public sau de drept privat. Scopul private partnership contract is a named încheierii contractului este întotdeauna contract which needs to be segregated un obiectiv public: proiectarea, from joint venture adjunctions and finanţarea, construcţia, reabilitarea, other adjunctions created by the modernizarea, operarea, întreţinerea, authority which has another objective dezvoltarea şi transferul unui bun sau different from the one specified in the serviciu public. De asemenea, public-private partnership contract. contractul de parteneriat public–privat The public-private partnership contract este un contract numit, care trebuie is reciprocal, burdensome and rights diferenţiat de asocierile în constituent. participaţiune, şi alte asocieri făcute de autoritate cu un alt scop, decât cel What are the potential benefits and specific contractului de parteneriat risks of the public-private partnership? public-privat. Contractul de parteneriat Such a partnership acknowledges the public–privat este un contract fact that both sectors – public and sinalagmatic, cu titlu oneros şi private – have an equal importance, constitutiv de drepturi. and that both of the advantages of the offer , come out from the development Care sunt potenţialele beneficii şi of their own abilities that must be used riscuri ale parteneriatului public- in the benefit of the public interest, in privat? Un asemenea parteneriat an efficient manner from an admite faptul că ambele sectoare - economical point of view. Thus, public şi privat - deţin o importanţă practically both of the sectors bring a egală, şi că ambele oferă anumite specific contribution within the avantaje, apărute ca urmare a partnership, each of them assuming a dezvoltării propriilor abilităţi, ce part from the risks, but also from the trebuie exploatate în beneficiul benefits resulted from the PPP. interesului public, într-o manieră eficientă din punct de vedere The public-private partnership is not economic. Astfel, ambele sectoare the solution for providing all the aduc practic o contribuţie proprie în services, as there are certain risks in cadrul parteneriatului, fiecare the process of applying the suportând parte din riscuri, dar şi din partnership, especially if their beneficiile rezultate din realizarea adjustments to certain specific PPP. circumstances are not critically examined. Nevertheless, the Parteneriatul public-privat nu este administration gains significant 244 soluţia pentru prestarea tuturor benefits when the public-private serviciilor, căci există anumite riscuri partnership is used in an appropriate în procesul de aplicare a context, as it gets money related to parteneriatului, mai ales dacă nu sunt projects elaboration, as well as the examinate critic ajustările acestora la administration and maintenance of anumite circumstanţe specifice. Totuşi, public services. The public-private administraţia obţine beneficii partnership represents a way of importante atunci când parteneriatul introducing innovations regarding the public-privat este utilizat într-un manner in which the services are context adecvat, realizează economii provided or organized, ensuring the legate de elaborarea proiectelor, improvement of quality and efficiency. precum şi de administrarea şi menţinerea serviciilor publice. The public-private partnership is Parteneriatul public-privat constituie o associated both with the potential modalitate de introducere a inovaţiilor benefits, and the potential risks that cu privire la modul în care prestarea refer to the loss of control by the este organizată sau realizată, asigurând public authority. The control issue îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei. must be approached at the moment when the project is defined and kept Parteneriatul public-privat se asociază raised in the process of negotiation of atât cu potenţiale beneficii, cât şi cu the contract, and in the final decision, potenţiale riscuri, care se referă la the local authority has the duty to pierderea controlului de către establish standards for services and to autoritatea publică. Problema ensure the public interest. The controlului trebuie să fie abordată la combination between the local momentul definirii proiectului şi administration lack of experience and menţinută în procesul de negociere a the unacquainted factors of decision contractului, iar, în analiza finală, with the public-private partnership can autoritatea locală are responsabilitatea lead to political risks sometimes. The de a stabili standarde pentru servicii şi incapacity of the local authority to de a asigura protecţia interesului benefit from competition is another public. Combinarea lipsei de risk that would limit the capacity of experienţă a administraţiei locale şi local authority to produce innovations, nefamiliarizarea factorilor de decizie efficiency and low prices. Thus, the cu parteneriatul public-privat poate competition between private partners duce, uneori, la riscuri politice. in order to ensure their right to be part Incapacitatea autorităţii locale de a of a public-private partnership beneficia de concurenţă este un alt risc represents an important benefit for the care ar limita capacitatea autorităţii local authority. The local authorities locale de a genera inovaţii, eficienţă şi could not be able to benefit from this preţuri reduse. Or, concurenţa între type of partnership if there is only a partenerii privaţi pentru a-şi asigura limited number of potential partners dreptul de a intra într-un parteneriat who have the experience or the ability public-privat este un beneficiu to answer the requests. On the other important pentru autoritatea locală. hand, if the public-private partnership Autorităţile locale ar putea să nu fie contracts are not well structured, they capabile să beneficieze de acest tip de can generate the decrease of the 245 parteneriat dacă există doar un număr quality in services, providing services limitat de potenţiali parteneri privaţi inefficiently or the lack of proper care au experienţă sau abilitate de a measures to maintain the utility. răspunde solicitărilor. Pe de altă parte, dacă nu sunt structurate adecvat, In order to have benefits and minimize contractele de parteneriat public privat the risks, the local authority must pot genera reducerea calităţii establish a proper institutional serviciilor, prestări ineficiente de framework, including politics, servicii sau lipsa de măsuri adecvate de regulations, standards and menţinere a utilităţii. proceedings, as well as human and organization resources towards În scopul majorării beneficiilor şi achieving a successful public-private minimalizării riscurilor, autoritatea partnership. locală trebuie să stabilească un cadru instituţional adecvat, inclusiv politici, Due to the multiple types of public- reglementări, standarde şi proceduri, private partnership available for the administration, there are certain precum şi resurse umane şi organizaţionale necesare în scopul confusions related to the elements of realizării parteneriatului public-privat the public-private partnership. Many de succes. times it happens that the public-private partnership is not taken into account as Datorită numeroaselor forme de a possibility, just due to not having the parteneriat public-privat disponibile correct information or due to some pentru administraţie, există anumite erroneous information based on bad confuzii cu privire la constituenţii conceptions, such as the fact by parteneriatului public-privat. De multe accepting PPP, the administration could lose the control over the ori, se întâmplă ca parteneriatul public- privat să nu fie luat în calcul ca provided services. posibilitate, tocmai datorită lipsei unei 4. CONCLUSIONS informări corecte sau datorită unor informaţii eronate bazate pe concepţii The public-private partnership greşite, cum ar fi faptul că acceptând represents a manner of introducing the PPP, administraţia ar putea pierde private management in the public controlul asupra prestărilor de servicii. services through a long term contractual bound between an operator 4. CONCLUZII and a public authority. The public- Parteneriatul public-privat este o private partnership ensures the public modalitate de introducere a service partially or totally, based on managementului privat în serviciile the attracted private funds and publice, pe calea unei legături appealing to the “know-how”of the contractuale pe termen lung între un private sector [10]. operator şi o autoritate publică. Parteneriatul public-privat asigură Among the advantages of the serviciul public în mod parţial sau în cooperation between the public and totalitate, pe baza fondurilor private private sectors, we mention: atrase şi făcând apel la know-how-ul accelerating the achievement of the objectives and projects related to 246 sectorului privat [10]. Printre infrastructure; combining the takeover avantajele cooperării dintre sectorul of the responsibilities and the risks of public şi privat amintim: accelerarea the private sector with reducing the realizării obiectivelor şi proiectelor de services of the public sector and the infrastructură; conjugarea preluării prompt payments; reducing the costs responsabilităţilor şi riscurilor of the projects as a whole; stimulating sectorului privat cu disponibilizarea the accomplishment of the contractual serviciilor sectorului public şi obligations assumed; the improvement efectuarea promptă a plăţilor; of the quality of the public services; reducerea pe ansamblu a costurilor creating certain additional incomes proiectelor; stimularea îndeplinirii that are interesting for the private obligaţiilor contractuale asumate; sector and the improvement of the îmbunătăţirea calităţii serviciilor de management of the public sector by utilitate publică; crearea unor venituri exposing the services to the rigors and adiţionale, de interes pentru sectorul the requirements of the competition. privat şi îmbunătăţirea managementului sectorului public prin In conclusion, the public-private expunerea serviciilor la rigorile şi partnership (PPP) represents a viable exigenţele concurenţei. manner of introducing the private management in the public services Parteneriatul public-privat (PPP) through a long term contractual bound reprezintă, în concluzie, o modalitate between an operator and a public viabilă de introducere a authority, appealing to the “know- managementului privat în serviciile how”and the resources of the private publice, pe baza unui contract de lungă sector. First of all, this type of public- durată, între un operator privat şi o private partnership involves the autoritate publică, apelându-se la existence of a good relationship know-how-ul şi resursele sectorului between the public and the private privat. Acest tip de parteneriat public- sectors and it becomes possible only privat presupune, în primul rând, when the private one has an important existenţa unui bun raport între sectorul value in the economy. Secondly, the public şi cel privat şi devine posibil agents of the public-private numai atunci când privatul are o partnership (the public administration pondere semnificativă în economie. În and the private entrepreneurs) keep al doilea rând, actorii parteneriatului their identity, their juridical public-privat (administraţia publică şi personality, their direct antreprenorii privaţi) îşi păstrează responsibilities, and they own a identitatea, personalitatea juridică şi “specific input”. In the case of a responsabilităţile lor directe şi deţin un successful relationship, the „input specific”. În condiţiile unui cooperation of these is beneficial for demers reuşit, cooperarea acestora este all the parts, bringing new benefică tuturor părţilor, dând naştere opportunities on a developing market. la noi oportunităţi pe o piaţă care este în dezvoltare. In the present context of global economic-financial crisis, in which all În actualul context de criză the member countries of the European economico-financiară la nivel global, Union are in a real competition in 247

în care toate ţările membre ale Uniunii order to attract available funding on Europene se află într-o competiţie the market and when it must be given reală pentru atragerea finanţării special attention to the investments disponibile pe piaţă şi când trebuie să that do not bring consequences to the se acorde o atenţie deosebită budget deficit and to the public debt of investiţiilor care nu determină efecte the state, it is very important an asupra deficitului bugetar şi a datoriei acceleration of the process of publice a statului, este foarte attracting private investments in importantă o dinamizare a procesului projects of public interest significant at de atragere a investiţiilor private în national level and very important at proiecte de interes public de anvergură local level. la nivel naţional şi foarte importante la nivel local. The public-private partnership must not be seen as a miracle of this period, Parteneriatul public-privat trebuie but as a viable option, useful, among privit nu ca un miracol al acestei other existent traditional models. In perioade, ci ca o opţiune viabilă, utilă, time the practice has developed a great printre alte modele tradiţionale diversity of public-private existente. De-a lungul timpului partnerships, created by the quick practica a dezvoltat o mare diversitate progress, the multiple peculiarities of de parteneriate public-privat, create de the contractual agreements and the dinamismul dezvoltării, multitudinea contextual circumstances. particularităţilor aranjamentelor contractuale şi circumstanţele References conjuncturale.

[1] „The handout of the Commission Referinţe bibliografice regarding the financing of the projects of the Trans-European transport network through partnerships between the public [1] „Comunicatul Comisiei cu privire la sector and the private one”, Doc. COM finanţarea proiectelor reţelei transeuropene (1997), p.13 de transport prin parteneriate între sectorul [2] Institutul pentru Politici Publice, public şi cel privat”, Doc. COM (1997), Parteneriatul public-privat, soluţie pentru p.13. un mai bun management al comunităţilor [2] Institutul pentru Politici Publice, locale din România – ghid practic pentru Parteneriatul public-privat, soluţie pentru consiliile judeţene, aprilie 2004, p. 14. un mai bun management al comunităţilor [3] Northern Ireland – UK: The Office of locale din România – ghid practic pentru the First Minister and Deputy First consiliile judeţene, aprilie 2004, p. 14. Minister, Review of Opportunities for [3] Northern Ireland – UK: The Office of Public Private Partnerships in Northern the First Minister and Deputy First Ireland. Minister, Review of Opportunities for [4] Local Partnership for Better Public Private Partnerships in Northern Governance, OECD, Paris, 2001, pag. 55. Ireland. [5] X. Besancon, Essai sur les contrats [4] Local Partnership for Better de travaux et de services publics, LGDJ, Governance, OECD, Paris, 2001, pag. 55. 1998 şi X. Besancon, 2000 de ans [5] X. Besancon, Essai sur les contrats d’histoire du parteneriat public-prive, de travaux et de services publics, LGDJ, Presses de l’Ecole Nationale de Ponts et 1998 şi X. Besancon, 2000 de ans Chaussees, 2004. d’histoire du parteneriat public-prive, 248

Presses de l’Ecole Nationale de Ponts et [6] TransContinental Railroad (1860). Chaussees, 2004. [7] Partnerships, Participation, [6] TransContinental Railroad (1860). Investment, Innovation Meeting the [7] Partnerships, Participation, Challenge of Distressed Urban Areas Investment, Innovation Meeting the Dublin, 17 - 19 June 1998 Conference Challenge of Distressed Urban Areas Report, Rapporteur: Maureen Conway, Dublin, 17 - 19 June 1998 Conference OECD. Report, Rapporteur: Maureen Conway, [8] Such as, for instance, the contractual OECD. clauses, the contributions in nature, the [8] Cum ar fi, de exemplu, clauzele facilities for funding or the offered grants. contractuale, contribuţiile în natură, [9] F. Brenet, Les PPP confrontés au facilităţile de finanţare sau granturile droit communautaite des marchés publics acordate. et des concessions, JCP A, 2004, A. [9] F. Brenet, Les PPP confrontés au Cabanes, Livre vert sur les PPP une droit communautaite des marchés publics «couche» supplémentaire au millefeuille et des concessions, JCP A, 2004, A. des contracts publics, ACCP iunie 2004 şi Cabanes, Livre vert sur les PPP une A. Tesser, Le livre vert de la Commission «couche» supplémentaire au millefeuille europeenne sur les parteneriats-public- des contracts publics, ACCP iunie 2004 şi privé et le droit communautaire des A. Tesser, Le livre vert de la Commission marchés publics et des concessions, BJCP europeenne sur les parteneriats-public- 2004, nr 37. privé et le droit communautaire des [10] „Guidelines for Public Private marchés publics et des concessions, BJCP Partnerships for Infrastructure 2004, nr 37. Development”, United Nations Economic [10] „Guidelines for Public Private Commission for Europe, conform site-ului Partnerships for Infrastructure www.unece.org. Development”, United Nations Economic Commission for Europe, conform site-ului www.unece.org.

249

Reprezentarea The European Union's Internaţională a Uniunii international representation Europene

Associate professor Cristian JURA Conf. univ. dr. Cristian JURA State Secretary Secretar de Stat National Council for Combating Consiliul Naţional pentru Combaterea Discrimination Discriminării Christian University Dimitrie Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir Cantemir” Bucharest, Romania Bucureşti, România [email protected] [email protected]

Abstract Abstract

La 1 decembrie 2009, Tratatul de la On 1st December 2009, the Lisbon Lisabona a intrat în vigoare, încheind Treaty [1] came into force, thus ending astfel mai mulţi ani de negocieri pe tema several years of negotiations on aspectelor instituţionale. institutional issues. Tratatul de la Lisabona modifică Treaty of Lisbon amends the Treaty on Tratatul privind Uniunea Europeană şi European Union and the EC Treaties Tratatele CE (fără a le înlocui) şi pune la (without replacing them) and puts at the dispoziţia Uniunii cadrul legal şi disposal of the Union the legal framework instrumentele juridice necesare pentru a and the necessary legal instruments to deal face faţă provocărilor viitoare şi pentru a with future challenges and to meet the răspunde aşteptărilor cetăţenilor. expectations of citizens. Europa ca actor pe scena internaţională Europe as an actor on the international – instrumentele de politică externă de care scene - foreign policy tools available to dispune Europa sunt regrupate atât în ceea Europe are grouped both in terms of ce priveşte elaborarea, cât şi adoptarea development and adoption of new policies. noilor politici. Tratatul de la Lisabona The Treaty of Lisbon gives Europe a oferă Europei o voce mai clară în relaţiile clearer voice in relations with its partners cu partenerii săi din întreaga lume. De around the world. It also uses the force of asemenea, utilizează forţa dobândită de Europe in the economic, humanitarian, Europa în domeniul economic, umanitar, political and diplomatic support to politic şi diplomatic pentru a promova promote European interests and values interesele şi valorile europene pe plan worldwide, while at the same time, the mondial, respectând, în acelaşi timp, specific interests of the Member States in interesele specifice ale statelor membre în the field of Foreign Affairs. domeniul afacerilor externe. The appointment of a high Numirea unui înalt reprezentat pentru representative of the Union for Foreign politică externă şi securitate, care este în Affairs and security policy, which is also acelaşi timp unul dintre vice-preşedinţii one of the Vice-Presidents of the Comisiei Europene, va creşte impactul, Commission, will increase the impact, coerenţa politicilor şi vizibilitatea Uniunii coherence and visibility of the EU's Europene pe plan extern. Serviciul external action. The new European European de Acţiune Externă este o nouă external action Service will provide the 250 instituţie a Uniunii Europene, a cărei necessary assistance to the High înfiinţare a fost prevăzută prin Tratatul de Representative. la Lisabona. Serviciul asistă Înaltul The Union has a single legal Reprezentant al UE pentru politica externă personality, which enhances negotiating şi de securitate comună în exercitarea power, causing her to be more efficient in mandatului său. the world and a more visible partner for Uniunea are o personalitate juridică third countries and international unică, ceea ce îi întăreşte puterea de organisations. The evolution of the negociere, determinând-o să fie mai European security and defence will be eficientă pe plan mondial şi un partener keeping some specific decision-making mai vizibil pentru ţările terţe şi procedures, making it easy to ensuring a organizaţiile internaţionale. Evoluţia strengthened cooperation within a smaller politicii europene de securitate şi apărare group of Member States. se va realiza păstrând unele modalităţi decizionale specifice, facilitându-se Keywords: Lisbon Treaty Foreign Affairs, totodată o cooperare consolidată în cadrul High Representative of the Union for unui grup mai mic de state membre. Foreign Affairs and security policy, European External Action Service

TRATATUL DE LA LISABONA ŞI IMPACTUL ASUPRA THE LISBON TREATY AND THE POLITICII EXTERNE A UE IMPACT ON THE FOREIGN POLICY OF THE EU La 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, încheind On 1st December 2009, the Lisbon astfel mai mulţi ani de negocieri pe Treaty [2] came into force, thus ending tema aspectelor instituţionale. several years of negotiations on Tratatul de la Lisabona modifică institutional issues. Tratatul privind Uniunea Europeană şi Treaty of Lisbon amends the Tratatele CE (fără a le înlocui) şi pune Treaty on European Union and the EC la dispoziţia Uniunii cadrul legal şi Treaties (without replacing them) and instrumentele juridice necesare pentru puts at the disposal of the Union the a face faţă provocărilor viitoare şi legal framework and the necessary pentru a răspunde aşteptărilor legal instruments to deal with future cetăţenilor. challenges and to meet the O Europă mai democratică şi mai expectations of citizens: transparentă, în care Parlamentul A more democratic and more European şi parlamentele naţionale se transparent Europe, where the bucură de un rol consolidat, în care European Parliament and national cetăţenii au mai multe şanse de a fi parliaments shall enjoy an enhanced ascultaţi şi care defineşte mai clar ce role, in which citizens are more likely este de făcut la nivel european şi to be listened and defining more naţional şi de către cine. clearly what is to be done at European  Un rol consolidat pentru and national level and by whom. Parlamentul European: ales direct de  A strengthened role for the către cetăţenii Uniunii Europene, European Parliament, directly elected acesta are noi atribuţii majore privind by the citizens of the European Union, legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi it has major new powers on the acordurile internaţionale. Prin faptul că 251 se recurge mai des la procedura de European Union budget, legislation codecizie în cadrul elaborării and international agreements. By the politicilor europene, Parlamentul fact that it is used more often to the European se află pe o poziţie de codecision procedure in the egalitate cu Consiliul (care reprezintă development of European policies, the statele membre) în ceea ce priveşte European Parliament is in a position adoptarea celei mai mari părţi a of equality with the Council legislaţiei Uniunii Europene. (representing the Member States) in  O mai mare implicare a relation to the adoption of the largest parlamentelor naţionale: parlamentele part of the legislation of the European naţionale pot participa într-o măsură Union. mai mare la activităţile Uniunii  A greater involvement of national Europene, în special datorită unui nou parliaments: national parliaments may mecanism care le permite să se asigure participate in a greater extent in the că aceasta intervine numai atunci când activities of the European Union, in se pot obţine rezultate mai bune la particular thanks to a new mechanism nivel comunitar (principiul that allows them to ensure that this subsidiarităţii). Alături de rolul occurs only when you can get better consolidat al Parlamentului European, results at Community level (principle implicarea parlamentelor naţionale of subsidiarity). Along with the role of conduce la consolidarea caracterului the European Parliament, strengthened democratic şi la creşterea legitimităţii involvement of the national acţiunilor Uniunii. parliaments to reinforce the  O voce mai puternică pentru democratic nature of leads and cetăţeni: datorită iniţiativei cetăţenilor, increase the legitimacy of Union un milion de cetăţeni din diferite state action. membre pot cere Comisiei să prezinte  A stronger voice for citizens: noi propuneri politice. thanks to the citizens’' initiative, one  Cine şi ce face: relaţia dintre million citizens from different statele membre şi Uniunea Europeană Member States may request the este mai clară, odată cu repartizarea Commission to submit new proposals. competenţelor.  Who and what does: the  Retragerea din Uniune: Tratatul relationship between Member States de la Lisabona recunoaşte explicit, and the European Union is less clear, pentru prima dată, posibilitatea ca un with the distribution of competences. stat membru să se retragă din Uniune.  Withdrawal from the Union: O Europă mai eficientă, cu Lisbon Treaty explicitly recognizes metode de lucru şi reguli de vot for the first time, the possibility for a simplificate, cu instituţii eficiente şi Member State to withdraw from the moderne pentru o Uniune Europeană Union. cu 27 de membri, capabilă să acţioneze A more effective Europe, with mai bine în domenii de prioritate working methods and simplified majoră. voting rules, with efficient and modern  Un proces decizional eficient: institutions for a European Union with votul cu majoritate calificată din 27 members, better able to act in areas Consiliu este extins la noi domenii of major priority. politice, astfel încât procesul  An efficient decision-making 252 decizional să se desfăşoare mai rapid process: qualified majority voting in şi mai eficient. Începând din 2014, the Council is extended to new policy calcularea majorităţii calificate se va areas so that the decision-making baza pe sistemul dublei majorităţi, a process should be carried out faster statelor membre şi a populaţiei, and more efficiently. Starting from reflectând astfel dubla legitimitate a 2014, the calculation of the qualified Uniunii. Dubla majoritate se obţine majority will be based on the double atunci când o decizie este luată prin majority system, Member States and votul a 55% din statele membre, the general public, thus reflecting the reprezentând cel puţin 65% din dual legitimacy of the Union. Double populaţia Uniunii. majority is obtained when a decision  Un cadru instituţional mai stabil şi is taken by a vote of 55% of Member mai eficient: Tratatul de la Lisabona States representing at least 65% of the creează funcţia de preşedinte al population of the Union. Consiliului European (ales pentru un  A more stable institutional mandat de doi ani şi jumătate), framework and more efficient: the introduce o legătură directă între Treaty of Lisbon creates the function alegerea preşedintelui Comisiei şi of President of the European Council rezultatele alegerilor europene, (elected for a term of two and a half prevede noi dispoziţii referitoare la years), introduces a direct link viitoarea structură a Parlamentului between the election of the President European şi include reguli clare of the European Commission and the privind cooperarea consolidată şi election results, provides for new dispoziţiile financiare. provisions concerning the future  O viaţă mai bună pentru europeni: structure of the European Parliament Tratatul de la Lisabona ameliorează and includes clear rules on enhanced capacitatea UE de a acţiona în diverse cooperation and financial provisions. domenii de prioritate majoră pentru  A better life for Europeans: the Uniunea de azi şi pentru cetăţenii săi - Lisbon Treaty improves the ability of precum libertatea, securitatea şi justiţia the EU to act in various areas of major (combaterea terorismului sau lupta priority for today's Union and its împotriva criminalităţii). Într-o citizens’ freedom, security, and justice anumită măsură, Tratatul se referă şi la (combating terrorism or tackling alte domenii, printre care politica crime). To a certain extent, the Treaty energetică, sănătatea publică, refers to other areas including energy schimbările climatice, serviciile de policy, public health, climate change, interes general, cercetare, spaţiu, services of general interest, research, coeziune teritorială, politică space, territorial cohesion, commercial comercială, ajutor umanitar, sport, policy, humanitarian aid, sport, turism şi cooperare administrativă. tourism and administrative O Europă a drepturilor, cooperation. valorilor, libertăţii, solidarităţii şi A Europe of values, rights, siguranţei, care promovează valorile freedom, solidarity and security, which Uniunii, introduce Carta drepturilor promotes the values of the Union, fundamentale în dreptul primar introduces the Charter of fundamental european, prevede noi mecanisme de rights into European primary law, solidaritate şi asigură o mai bună provides new mechanisms of solidarity 253 protecţie a cetăţenilor europeni. and ensures better protection of  Valori democratice: Tratatul de la European citizens. Lisabona specifică şi consolidează  Democratic values: the Lisbon valorile şi obiectivele care stau la baza Treaty mentions and reinforces the Uniunii. Aceste valori sunt menite să values and specific objectives that servească drept punct de referinţă underpin the Union. These values are pentru cetăţenii europeni şi să arate ce intended to serve as a reference point anume are de oferit Europa for European citizens and to show partenerilor săi din întreaga lume. what Europe has to offer its partners  Drepturile cetăţenilor şi Carta around the world. drepturilor fundamentale: Tratatul de  Citizens' rights and the Charter of la Lisabona menţine drepturile fundamental rights: the Lisbon Treaty existente şi introduce altele noi. În maintains existing rights and mod special, garantează libertăţile şi introduces new ones. In particular, principiile înscrise în Carta drepturilor guarantees the freedoms and the fundamentale şi conferă dispoziţiilor principles enshrined in the Charter of acesteia forţă juridică obligatorie. Se fundamental rights and gives its referă la drepturi civile, politice, provisions binding legal force. Relates economice şi sociale. to civil rights, political, economic and  Libertate pentru cetăţenii europeni: social. Tratatul de la Lisabona menţine şi  Freedom for European citizens: the consolidează cele „patru libertăţi”, Treaty of Lisbon reinforces and precum şi libertatea politică, maintains the "four freedoms", as well economică şi socială a cetăţenilor as freedom of political, economic and europeni. social development of European  Solidaritate între statele membre: citizens. Tratatul de la Lisabona prevede faptul  Solidarity between Member States: că Uniunea şi statele membre the Lisbon Treaty stipulates that the acţionează împreună în spirit de Union and its Member States shall act solidaritate în cazul în care un stat jointly in a spirit of solidarity if a membru este ţinta unui atac terorist Member State is the target of a sau victima unei catastrofe naturale terrorist attack or the victim of natural sau provocate de om. De asemenea, se or man-made disasters. It also subliniază solidaritatea în domeniul highlights the solidarity in the field of energiei. energy.  Mai multă siguranţă pentru toţi:  More safety for all: Union receives Uniunea beneficiază de o capacitate extensive capacity for action in the extinsă de acţiune în materie de field of freedom, security and justice, libertate, securitate şi justiţie, ceea ce which brings direct benefits in terms aduce avantaje directe în ceea ce of its ability to fight crime and priveşte capacitatea sa de a lupta terrorism. The new provisions on civil împotriva criminalităţii şi terorismului. protection, humanitarian aid and Noile prevederi în materie de protecţie public health have also aim to civilă, ajutor umanitar şi sănătate strengthen the Union's capacity to publică au, de asemenea, obiectivul de respond to threats to the security of a întări capacitatea Uniunii de a European citizens. răspunde la ameninţările la adresa Europe as an actor on the 254 securităţii cetăţenilor europeni. international scene - foreign policy Europa ca actor pe scena tools available to Europe are grouped internaţională – instrumentele de both in terms of development and politică externă de care dispune adoption of new policies. The Treaty Europa sunt regrupate atât în ceea ce of Lisbon gives Europe a clearer voice priveşte elaborarea, cât şi adoptarea in relations with its partners around the noilor politici. Tratatul de la Lisabona world. It also uses the force of Europe oferă Europei o voce mai clară în in the economic, humanitarian, relaţiile cu partenerii săi din întreaga political and diplomatic support to lume. De asemenea, utilizează forţa promote European interests and values dobândită de Europa în domeniul worldwide, while at the same time, the economic, umanitar, politic şi specific interests of the Member States diplomatic pentru a promova interesele in the field of Foreign Affairs. şi valorile europene pe plan mondial,  The appointment of a high respectând, în acelaşi timp, interesele representative of the Union for specifice ale statelor membre în Foreign Affairs and security policy, domeniul afacerilor externe. which is also one of the Vice-  Numirea unui Înalt Reprezentant al Presidents of the Commission, will Uniunii pentru afaceri externe şi increase the impact, coherence and politica de securitate, care este şi unul visibility of the EU's external action. din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte  The new European external action impactul, coerenţa şi vizibilitatea Service will provide the necessary acţiunii externe a UE. assistance to the High Representative.  Noul Serviciu european pentru  The Union has a single legal acţiune externă va oferi Înaltului personality, which enhances Reprezentant sprijinul necesar. negotiating power, causing her to be  Uniunea are o personalitate juridică more efficient in the world and a more unică, ceea ce îi întăreşte puterea de visible partner for third countries and negociere, determinând-o să fie mai international organisations. eficientă pe plan mondial şi un  The evolution of the European partener mai vizibil pentru ţările terţe security and defence will be keeping şi organizaţiile internaţionale. some specific decision-making  Evoluţia politicii europene de procedures, making it easy to ensuring securitate şi apărare se va realiza a strengthened cooperation within a păstrând unele modalităţi decizionale smaller group of Member States. specifice, facilitându-se totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup mai mic de state membre. THE HIGH REPRESENTATIVE OF THE UNION FOR FOREIGN AFFAIRS AND SECURITY ÎNALTUL REPREZENTANT AL POLICY [3] UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE ŞI POLITICA DE SECURITATE The Treaty of Lisbon creates the function of high representative of the Union for Foreign Affairs and security Tratatul de la Lisabona creează policy, whose role is to lead the funcţia de Înalt Reprezentant al foreign policy of the European Union 255

Uniunii pentru afaceri externe şi (EU). politica de securitate, al cărui rol este Previously, the powers of the High acela de a conduce politica externă a Representative of the Union were Uniunii Europene (UE). provided by two separate people Anterior, atribuţiile Înaltului within the EU: Reprezentant al Uniunii erau asigurate  EU High Representative for foreign de două persoane distincte în cadrul and security policy (CFSP); UE:  Commissioner responsible for  Înaltul Reprezentant pentru politica external relations. externă şi de securitate comună Therefore, the Treaty of Lisbon (PESC); brings together powers relating to  Comisarul însărcinat cu relaţiile foreign policy and security in the externe. hands of a single person. The objective Prin urmare, Tratatul de la is that the EU's external action to gain Lisabona reuneşte competenţele legate consistency, effectiveness and de politica externă şi de securitate visibility. comună în mâinile unei singure However, the High Representative persoane. Obiectivul este ca acţiunea of the Union does not have a externă a UE să câştige coerenţă, monopoly on the external eficacitate şi vizibilitate. representation of the EU. In addition, Cu toate acestea, Înaltul the Lisbon Treaty assigns the Reprezentant al Uniunii nu deţine European Council’s President the task monopolul asupra reprezentării externe of ensuring at his level the external a UE. De asemenea, Tratatul de la representation of the EU, without Lisabona îi atribuie preşedintelui prejudice to the powers of the High Consiliului European sarcina de a Representative. However, the text does asigura la nivelul său reprezentarea not specify in what way work should externă a UE, fără a aduce atingere be divided between those two people, atribuţiilor Înaltului Reprezentant. leaving the practice to determine Textul nu precizează totuşi în ce mod which their respective roles are. trebuie împărţită activitatea între cele The High Representative două persoane, lăsând ca practica să participates actively in the foreign stabilească care sunt rolurile lor policy and security of the Union. First, respective. it contributes to the development of Înaltul Reprezentant participă în this policy, proposals and submit them mod activ la politica externă şi de to the Council and the European securitate comună a Uniunii. În primul Council's vote. Then implement the rând, acesta contribuie la elaborarea decisions taken as representative of the acestei politici, prin propunerile pe Council. care le supune votului Consiliului şi The High Representative of the Consiliului European. Apoi pune în Union has in addition a representation. aplicare deciziile adoptate, în calitate It conducts political dialogue with de mandatar al Consiliului. third countries and has a responsibility Înaltul Reprezentant al Uniunii to express EU positions in deţine în plus o funcţie de international organisations. reprezentare. Acesta conduce dialogul By replacing the High politic cu ţările terţe şi are Representative for the CFSP and 256 responsabilitatea de a exprima poziţiile Commissioner for external relations UE în organizaţiile internaţionale. and the High Representative of the Prin înlocuirea Înaltului Union also has inherited the duties Reprezentant pentru PESC şi a attaching to them: Comisarului pentru relaţiile externe,  within the Council, it should ensure Înaltul Reprezentant al Uniunii a the coherence and continuity of the moştenit totodată atribuţiile care le work on the EU's foreign policy. For reveneau acestora: this purpose, he shall preside over the  în cadrul Consiliului, acesta trebuie Foreign Affairs Council; să asigure coerenţa şi continuitatea  within the Commission, is entrusted lucrărilor referitoare la politica externă with the responsibilities incumbent on a UE. În acest scop, acesta prezidează the latter in the area of external Consiliul Afaceri Externe; relations. In addition, you must ensure  în cadrul Comisiei, este însărcinat the coordination of foreign policy with cu responsabilităţile care îi revin other policies and activities of the acesteia din urmă în domeniul Commission. relaţiilor externe. În plus, trebuie să The High Representative shall be vegheze la coordonarea politicii appointed by the European Council, externe cu celelalte politici şi servicii acting by a qualified majority, with the ale Comisiei. agreement of the President of the Înaltul Reprezentant este numit de Commission. The European Council către Consiliul European, care may also to conclude the mandate hotărăşte cu majoritate calificată, cu according to the same procedure. acordul preşedintelui Comisiei. By his quality, the High Consiliul European poate, de Representative is one of the Vice- asemenea, să îi încheie mandatul Presidents of the Commission. In this conform aceleiaşi proceduri. capacity, together with the President Prin calitatea pe care o are, Înaltul and other members of the Reprezentant este unul dintre Commission, it is subject to a vote of vicepreşedinţii Comisiei. În această approval by the European Parliament. capacitate, împreună cu preşedintele şi The Treaty on European Union States ceilalţi membri ai Comisiei, acesta este that, where a motion of censure against supus votului de aprobare al the Commission is voted by the Parlamentului European. Tratatul Parliament, the High Representative privind UE precizează că, în cazul în should give up the functions that they care o moţiune de cenzură împotriva perform within the Commission, but Comisiei este votată de Parlament, retains the responsibilities within the Înaltul Reprezentant trebuie să renunţe Council to form a new Committee. la funcţiile pe care le exercită în cadrul In the exercise of its functions, the Comisiei, dar îşi păstrează High Representative of the Union shall responsabilităţile pe care le are în be assisted by a European External cadrul Consiliului până la formarea Action Service. This service has a unei noi Comisii. legal foundation in article 27, În exercitarea funcţiilor sale, Înaltul paragraph 3, of the Treaty on Reprezentant al Uniunii este asistat de European Union. Its organization and un Serviciu European de Acţiune functioning are determined by a Externă. Acest Serviciu are drept decision of the Council acting on a 257 fundament juridic articolul 27, proposal from the High paragraful 3, din Tratatul privind UE. Representative. The Council approved Funcţionarea şi organizarea acestuia in October 2009 the guidelines on the sunt stabilite printr-o decizie a role and functioning of this service. Consiliului care hotărăşte pe baza unei In accordance with these propuneri a Înaltului Reprezentant. guidelines, the European External Consiliul a aprobat în octombrie 2009 Action Service under the authority of liniile directoare cu privire la rolul şi the High Representative. The latter is funcţionarea acestui Serviciu. based on the work of this service for În conformitate cu aceste linii the elaboration of proposals on the directoare, Serviciul European de Union's foreign policy and for the Acţiune Externă se află sub autoritatea implementation of the decisions Înaltului Reprezentant. Acesta din adopted by the Council in this area. urmă se bazează pe activitatea acestui The European External Action Serviciu pentru elaborarea Service can also be put at the disposal propunerilor referitoare la politica of the President of the European externă a Uniunii şi pentru punerea în Council, the President of the aplicare a deciziilor adoptate de Commission and the other Consiliu în acest domeniu. Commissioners for matters relating to Serviciul European de Acţiune EU foreign policy. Externă poate fi, totodată, pus la dispoziţia preşedintelui Consiliului THE EUROPEAN EXTERNAL European, a preşedintelui Comisiei şi a ACTION SERVICE [4] (EEAS) celorlalţi comisari pentru chestiunile referitoare la politica externă a UE. The European External Action Service is a new institution of the SERVICIUL EUROPEAN DE European Union, whose establishment ACŢIUNE EXTERNĂ (SEAE) was provided for by the Treaty of Lisbon. The service officially launched on 1 December 2010, assists the EU Serviciul European de Acţiune High Representative for foreign policy Externă este o nouă instituţie a Uniunii and common security in the exercise Europene, a cărei înfiinţare a fost of its mandate. prevăzută prin Tratatul de la Lisabona. Reflecting on the structure of Serviciul, lansat oficial la 1 decembrie national foreign ministries, SEAE has 2010, asistă Înaltul Reprezentant al UE a central body in Brussels and EU pentru politica externă şi de securitate delegations in third countries. It comună în exercitarea mandatului său. deploy its activity working in Oglindind structura ministerelor de cooperation with the diplomatic externe naţionale, SEAE are o entitate services of the Member States. centrală la Bruxelles şi delegaţii UE în Role of the Department is to state terţe. Îşi desfăşoară activitatea în contribute to greater coherence and cooperare cu serviciile diplomatice ale visibility of the EU's external action. statelor membre. The establishment of the SEAE is Rolul serviciului este de a contribui laid down in article 27 (3) of the la întărirea coerenţei şi vizibilităţii Treaty on European Union/Treaty of acţiunii externe a UE. 258

Înfiinţarea SEAE este prevăzută în Lisbon. art. 27 (3) al Tratatului privind “In the exercise of his mandate, the Uniunea Europeană/Tratatul de la High Representative of the Union is Lisabona. supported by a European External „În exercitarea mandatului său, Action Service. This service shall Înaltul Reprezentant al Uniunii este work in cooperation with the susţinut de un Serviciu European de diplomatic services of the Member Acţiune Externă. Acest serviciu States and shall comprise officials lucrează în colaborare cu serviciile from relevant departments of the diplomatice ale statelor membre şi este General Secretariat of the Council and format din funcţionarii serviciilor of the Commission as well as staff competente ale Secretariatului General seconded from national diplomatic al Consiliului şi ale Comisiei, precum services...” şi din personalul detaşat al serviciilor SEAE organization and diplomatice naţionale…..”. functioning are governed by the EU Organizarea şi funcţionarea SEAE Council Decision adopted on 26 July sunt reglementate prin Decizia 2010. The document was prepared in Consiliului UE adoptată la 26 iulie consultation with the European 2010. Documentul a fost elaborat în Parliament and with the approval of consultare cu Parlamentul European şi the European Commission. The main cu aprobarea Comisiei Europene. elements of the decision concerns: Principalele elemente ale Deciziei Term of Service: SEAE will vizează: support EU High Representative in the  Mandatul SEAE: Serviciul va exercise of its mandate to conduct sprijini Înaltul Reprezentant al UE în foreign policy and common security, exercitarea mandatului său de a including Union security and defence conduce politica externă şi de policy. At the same time, the securitate comună a Uniunii, inclusiv Department will assist the President of politica de securitate şi apărare the European Council, the President of comună. Totodată, Serviciul va asista the European Commission and other preşedintele Consiliului European, European Commissioners in the preşedintele Comisiei Europene şi performance of their duties in the field ceilalţi Comisari europeni în of international relations. exercitarea atribuţiilor lor în domeniul Structure: the service will be relaţiilor internaţionale. composed of a central administration,  Structura: Serviciul va fi compus based in Brussels, the European Union dintr-o administraţie centrală, cu sediul and the delegations in third countries la Bruxelles, şi Delegaţiile Uniunii and international organisations in Europene în statele terţe şi pe lângă addition. organizaţiile internaţionale. The current operation of the  Funcţionarea curentă a service, including the administrative Serviciului, inclusiv aspectele and budgetary aspects, will be ensured administrative şi bugetare, va fi by a team consisting of four high- asigurată de o echipă formată din patru ranking officials: an Executive funcţionari de rang înalt: un secretar Secretary General assisted by two general executiv asistat de doi secretari Deputy Secretaries General and generali adjuncţi şi un director general director-general for Administration 259 pentru administraţie şi buget. and budget.  Personalul SEAE: Noul corp SEAE personnel: the new diplomatic european va fi constituit, pe European diplomatic corps will de o parte, din funcţionari permanenţi consist, on the one hand, of permanent ai Uniunii Europene şi, pe de altă officials of the European Union and, parte, de diplomaţi detaşaţi din cadrul on the other hand, of diplomats posted serviciilor diplomatice ale statelor in the diplomatic services of the membre, pe o perioadă determinată Member States, for a specified period (între 4 şi 10 ani). Se prevede ca cel (between 4 and 10 years). It requires puţin 60% din diplomaţii SEAE să fie that at least 60% of the SEAE reprezentaţi de funcţionari permanenţi, diplomats to be represented by şi cel puţin o treime, dar nu mai mult permanent officials, and at least one- de 40%, să fie reprezentaţi de third, but not more than 40%, to be diplomaţi ai statelor membre. represented by diplomats of Member Indiferent de instituţia de provenienţă, States. Regardless of the institution of membrii personalului SEAE vor origin, SEAE staff members will beneficia de statut şi oportunităţi egale benefit from equal status and de carieră. opportunities of career.  Calendar revizuire: La jumătatea Calendar review: mid-2013, the anului 2013, Înaltul Reprezentant va High Representative will submit a prezenta statelor membre un raport report to the Member States on the privind funcţionarea serviciului şi operation of the service and proposals eventuale propuneri de îmbunătăţire a for improving its activity. On the basis activităţii acestuia. În baza raportului of the report and proposals of the High şi propunerilor Înaltului Reprezentant, Representative, the Foreign Ministers miniştrii de externe ai statelor of the Member States, meeting within membre, reuniţi în Consiliul UE, vor the Council of the EU, will decide decide dacă vor amenda Decizia whether to amend the decision on the privind organizarea şi funcţionarea organisation and functioning of the SEAE, pentru a asigura o cât mai bună SEAE to ensure the best possible eficienţă a activităţii acestuia. efficiency of its activity. La nivel UE, serviciul va contribui EU-wide, the service will la întărirea coerenţei şi creşterea contribute to greater coherence and impactului şi vizibilităţii acţiunii UE în increased impact and visibility of EU plan politic internaţional. O politică action in international political plan. externă şi de securitate comună UE Foreign policy and security of the EU mai eficace, cu un impact crescut, va more effectively, with an increased contribui la o mai bună promovare atât impact, will contribute to a better a valorilor cât şi a intereselor Uniunii promotion of the values and interests şi, implicit, ale statelor sale membre. of the Union and its Member States.

Referinţe bibliografice References

[1]http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/in [1]http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/in dex_ro.htm dex_ro.htm. [2]http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/in [2]http://europa.eu/legislation_summaries/ dex_ro.htm institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/a i0009_ro.htm 260

[3]http://europa.eu/legislation_summaries/ [3]http://europa.eu/legislation_summaries/ institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/a institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/a i0009_ro.htm. i0009_ro.htm. .[4] http://www.mae.ro/node/1534. Versiunea Consolidată a Tratatelor şi a [4] http://www.mae.ro/node/1534. Cartei Drepturilor Fundamentale, Consolidated Treaties, Charter of Publications Office of the European Fundamental Rights, Published by Union, Luxembourg, 2012 Publications Office of the European A. Cassese, International Law In A Union, Luxembourg, 2012 Divided World, Clarendon Press, Oxford, A. Cassese, International Law In A 1996 Divided World, Clarendon Press, Oxford, S. George, Ian Bache, Politics in the 1996 European Union, Oxford University Press, S. George, Ian Bache, Politics in the 2001 European Union, Oxford University Press, M.F.Labouz, Les accords de Maastricht 2001 et la Constitution de l’Union Européenne, M.F.Labouz, Les accords de Maastricht Cedin, Cahiers internationaux, ed. et la Constitution de l’Union Européenne, Montchrestien, Paris, 1992 Cedin, Cahiers internationaux, ed. Ph. Manin, Les communautés Montchrestien, Paris, 1992 européennes. L’Union européenne, Paris, Ph. Manin, Les communautés 1993 européennes. L’Union européenne, Paris, J. Rideau, Droit institutionnel de l’Union 1993 et des Communautés Européennes, ed.a 3- J. Rideau, Droit institutionnel de l’Union a, L.G.D.J., 1999 et des Communautés Européennes, ed.a 3- J. Rideau, Le droit de l’Union a, L.G.D.J., 1999 Européenne, PUF, Paris, 1995 J. Rideau, Le droit de l’Union R. Sakwa, A. Stevens, Contemporary Européenne, PUF, Paris, 1995 Europe, Macmillan Press, 2000 R. Sakwa, A. Stevens, Contemporary M.N. Shaw, International Law, Europe, Macmillan Press, 2000 Cambridge, ed. a III-a, 1991 M.N. Shaw, International Law, Cambridge, ed. a III-a, 1991

261