Izvoarele Istoriei R 0 M Aniei Iv

www.dacoromanica.ro IZVOARELE ISTORIEI R 0 M ANIEI IV

www.dacoromanica.ro ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUM REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAE INSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALISORIENTALIS

FONTES HISTORIAE DACO-ROMANAE

Iv SCRIPTORES ET ACTA IMPERII BYZANTINI SAECULORUM IV-XV

EDIDERUN T :

HARALAMBIE MIHAESCU, RADU LAZARESCU, NICOLAE-SERBAN TANA$OCA, TUDOR TEOTEOI

IN AEDIBUS ACADEMIAE SCIENTIARUM DA CO RO MA NIA E Bucures tii s, MCMLXXXII

www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE $TIINTE SOCIALE f$1 POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI

Iv SCRIITORI $1 ACTE BIZANTINE SECOLELE IV-XV

PUBLICA TE DE:

HARALAMBIE MIHAESCU, RADU LAZARESCU, NICOLAE-SERBAN TANASOCA, TUDOR TEOTEOI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucureuti, 1982

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE

In continuarea volumelor precedente, cel de fata cuprinde izvoare bizantine din secolele al XIV-lea §i al XV-lea, dar §i scrieri din veacurile anterioare care au fost detectate §itraduse dupa anul 1975, anul aparitiei ultimului volum. Cu aparitia acestui torn se incheie publicarea izvoarelor antice grece§ti, latine §i a celor bizantine privitoare la istoria Rom aniei. E timpul deci sa desprindem citeva concluzii de ordin general. Cele patru volume insumeaza un total de 237 de izvoare, de la Ho- mer ping la sfir§itul secolului al XV-lea, adica dintr-un rastimp de peste dada milenii de istorie, cu 2 750 de pagini de texte originale, traduceri, comentarii §i indice analitice dezvoltate. Daca le comparam cu izvoarele grece§ti, latine §i bizantine publicate de George Popa-Lisseanu intre cele doua razboaie mondiale, constatam un progres considerabil. In felul acesta istoricii au acum la indemina o culegere bogata §i variata de informatii, susceptibile de preciz5.ri §i interpretari not §i deci capabile sa imbogateasca in mod simtitor cunoa§terea trecutului tarii noastre. In alegerea izvoarelor, editorii au depa§it limitele geografice ale Roma- niei, inglobind citeodata.' fapte §i date din afara fruntariilor ei, tocamai pentru a face mai inteligibile evenimentele, initiativele sau starile de lucruri din interiorul lor. Studiul izolat al istoriei Romaniei, in afara legaturilor cu tarile vecine §i cu mersul general al desfa.'§urarii procesului istoric din lumea incon- juratoare, este cu neputinta. Chiar faptul ca.' romanii participau la evenimente externe importante, petrecute dincolo de hotarele patriei lor, sau locuiau printre alte neamuri, dar se integrau in mod activ la pregatirea unor fapte memorabile, este deosebit de semnificativ. Ceea ce a constituit un indemn deosebit in aceasta privinta a fost raspindirea pe un spatiu foarte intins a termenului vlah, prin care izvoarele medievale bizantine, slave sau occidentale intelegeau roman. S-a intimplat, intocmai ca la multe alte popoare, ca.' romanii i§i spuneau sau se numeau pe ei in§i§i cu un nume, iar strainii din apropiere sau din departare ii cuno§teau cu alt nume sau cu o porecla. Termenul antic Romanus a persistat ca nume popular in toate dialectele limbii romane, aflate azi la distante relativ mari unul de altul, adica in limba romans literary de la nord de Dunare (roman), in Tesalia, Macedonia, Pind §i Albania (aroman, armiin) §i la romanii din Istria (rumen). Marea asemanare dintre dialectele limbii romane i-a determinat pe istorici §i lingvi§ti ss afirme ca poporul roman s-a format pe un spatiu unitar §i continuu, in Dacia §i in Moesia, in imprejurari §i conditii istorice identice, care explica aceasta unitate ; dar vitregia timpurilor a silit apoi o parte dintre vorbitorii acestei limbi sa se faspindeasca la distante mari, fail A. inlature trasaturile comune. Ramine semnificativ faptul ca izvoarele medievale bizantine folosesc termenul vial; atit pentru nucleul din Dacia, cit §i pentru toate ramificatiile sale mai apropiate sau mai indepartate, cu alte cuvinte ele considers acest ansamblu o unitate etnica.

V www.dacoromanica.ro In consecinta, istoria Romaniei nu poateface abstractie de aceasta realitatesideci trebuie sa se ocupesicu romanii de peste hotare. Departarea tarii noastre de capitala Imperiului bizantin, unde au trait cei mai multi dintre istoricii folositi in aceste volume, explica in parte unele insuficiente sau inexactitati ale izvoarelorsijustified pe alocuri saracia for relatives in ceea ce priveste informatiile despre tinuturile locuite de roman. Imprejurarea aceasta nu trebuie insa interpretata drept participare scazuta la desfasurarea procesului istoric din partea romanilor, caci, in afara de factorii departaresilipsa de contact direct, tacerea relatives a documentelor poate fisiproba indirecta a faptului ca istoricii bizantini nu erau bine infor- mati si deci ignorau in builg parte situatia de la noi. Dealtfel, setie ea in anumite perioade istorice, in special dupes secolul al VI-lea, documentele scrise sent rare sau lipsesc cu totul pentru majoritatea popoarelor europene. In asemenea situatie, cercetatorii pun in valoare izvoare de alta natures: arheo- logice in primul rind, epigrafice, numismatice. Dupes secolul al III-lea a urmat o epoca de prefaceri profunde in care s-a nascut poporul roman si a avut loc trecerea de la limba latina la limba romana. Romanizarea fusese, fares indoiala, un fenomen fundamental in acest proces istoric, alaturi de contributia tot atit de importanta a geto-dacilor. La aceasta sinteza s-au adaugat apoi treptat influentele lasate de populatiile migratoare timp de aproape un mileniu, de la venirea gotilor in secolul al III-lea pins la navala tatarilor din anul 1241. Istoriografia din trecut rinduia de obicei evenimentele din aceasta epoca sub titlul general migratia popoarelor", dar acest titlu este nepotrivit si,In orice caz, prea strimt, caci de fapt in acea perioada a avut loc procesul etnogenezeiromanilor si acelorlaltepopoare din sud-estulEuropei. Navalitorii mongoli au fost asimilati de marea masa chineza din Asia, cuce ritorii germani s-au .pierdut in mijlocul populatiilor romanice din Italia, Spania si Gallia, iar in taxa noastra resturile migratorilor: gotii, gepizii, hunii, avarii, pecenegiisicumanii au fast asimilate in mod treptat de romani. Prin faptul ea au stapinit mai intii in mod. efemersiapoi cei ramasi s-au contopit cu romanii, eimerits sa fie urmariti in izvoarele istorice privitoare latarp. noastra. Literatura bizantina ofera o recolta foarte bogata in aceasta privinta datorita, in special, incursiunilor de prada organizate in imperiu. Rom Anil de la nord de Dunare sent atestati mai intii de scriitortil armean Moise din Choren din secolul al IX-lea. Incepind din a doua jumatate a secolului al X-lea, izvoarele bizantine ne ofera stiri despre vlahi, care se intindeau din Dacia pink in Pind" Ono &mitt;t iIliv8ov). Vlahii apar mai intii in anul 976 intre lacurile PrespasiCastoria, apoi in anul 980 in Tesalia si in Pind. In secolul urmator ei erau prezenti, in anul 1019, in partea de rasarit a lacului Ohrid, in anii 1066 si 1082 in Tesalia, in 1087 in tinuturile dintre orasele Skopje si Vranje din Macedonia. Intre anii 1101-1104, o parte dintre ei se aflau la Muntele Athos si aprovizionau manastirile cu produse lactate. Dupes anul 1185, vlahii sent pomeniti, in primul rind, ca initiatori ai mari revolte din Muntii Haemus (Stara Planina), care a dus la crearea unui stat independent cu capitala la Tirnovo. In secolul al XIII-lea, ei sint atestati Intre anii 1216- 1234 in Epirul occidental si in Dolopia, la sud de Pind, in anul 1261 la nord- vest de Bizant si in Asia Mica, in anul 1299 in Tracia. In veacul urmator, izvoarele ti mentioneaz5. intre anii 1308 si 1370 in Macedonia, Tesalia, Achaia §i in Muntii Rodopi, iar Incepind din secolul al XII-lea mai cu seama in tinuturile unde locuiescsiastazi. Aceleasi izvoare bizantine amintesc o Vlahie Mare in Tesalia, o Vlahie in Pindsio Vlahie Mica in Grecia Centrals. Aceasta

VI www.dacoromanica.ro larga raspindire se explica, in primul rind, prin numa'rul mare si prin participarea larga la tot felul de activitati necesare statului bizantin,siapoi prin pastoritul transhumant. Vlahii din Pind se bucurau de o independenta relatives prin faptul ca isi petreceau cea mai mare parte a timpului pe inaltimi izolate sigreu de atins de stapinirea bizantina. Prin victoriile Imparatilor Ioan Tzimisces (969-976) si Vasile al II-lea (976-1025), granita Imperiului bizantin s-a mutat pe Dunare si a ramas acolo pins la rascoala vlahilorsibulgarilor din anul 1185, adica aproape dou5. secole. In felul acesta Bizantul venea in contact direct cu poporul roman de la nord de Dunare, asa cum fusese pe vremea imparatului Iustinian (527-565). In aceasta perioada erau posibile nu numai contacte mai active Intre oameni sau schimburi de natura economics, politica5iideologica, ci si o mai intensa activitate pe drumurile spre Europa Centrals si de nord care treceau prin tara noastra. Cultura bizantina' se bucura de un mare pres- tigiu si se raspindise pe o arie larga impreuna cu unele produse mestesuga- resti renumite, ca imbracamintea fastuoasa, modelele unor institutii statale si mai ales organizarea ecleziastica, patronata de patriarhul Constantinopo- lului, la care au aderat treptat romanii, bulgarii, sirbii, rusii, georgienii, armenii, coptiisialte popoare. In timpul acestui contact direct cu Imperiul bizantin au patruns in limba romans urmatoarele cuvinte de origine medio-greceasca : agonisi, arvona, cont, cucurii, folos, flamura, mcitase,omidci,prisos,scafd, stol, tyaista, urgie5iurgisi.Dintre acestea, 8 fac parte din sfera comertului, 3 din domeniul artei militare, 2 an venit pe calea ideologiei religioase, iar 1 apartine faunei de origine mediteranean5.. Domeniile indica Intr -o anumita masura natura raporturilor dintre romani5ibizantini in secolele al XI-lea si al XII-lea. Izvoarele bizantine mentioneaza o masa considerabila de vlahi la nord de Dunare. Aceste surse deveneau treptat mai precise si mai explicite pe masura ce cunosteau mai bine tinuturile locuite de romani, unde mai staruiau Inca pecenegii5icumanii. Romanii de la nord de Dunare apar in aceste izvoare tot sub numele general de vlahi sau sint numiti dupes provenienta dintr-o zones sau alta a teritoriului in care se aflau: ungrovlahi, cu alte cuvinte romani dinspre Ungaria", adica. din Tara Romaneasca ;moldovlahi, adica romani din Moldova" si daci sau peonodaci, adica romani din Transilvania si din regatul Ungariei. In felul acesta, romanii erau bine individualizati in mintea contemporanilor din Imperiul bizantin si se miscau pe un spatiu larg. Moldova se mai numeasiRosovlahia, adica Vlahia dinspre Rusia, sau Maurovlahia, adica Vlahia Neagra sau de la miazanoapte, uneorisiBogdania. Prin urmare, staruia parerea ca vlahii de pretutindeni constituiau o entitate etnica5i lingvistica care isi avea nucleul la nordul Dunarii dar cu ramificatii si la mari departari in sudul Dunarii. Nasterea acestui nucleu era puss in legatura cu victoriile imparatului Traian in Dacia. Conceptia aceasta se ivise pe doul cai, si anume, de o parte prin mijlocirea traditiei scrise si a lecturii istoricilor antici, in special a lui Cassius Dio, iar de alta prin observatia realitatilor contemporane. Ea era prezenta in secolul al XI-lea, de pilda, in opera lui Kecaumenos. Intinse5ipline de fapte privind principatele romane sint, in special, documentele relative la Infiintarea mitropoliilor Ungrovlahiei si Moldovei pins in timpul domniei lui Alexandru cel Bun si la legaturile cu muntele Athos. Biserica se bucura pe atunci de un mare prestigiusijuca un rol Insem- nat in viata politics, iar seful ei detinea al doilea rang in ierarhia de stat ; ea putea influenta luarea unor decizii importante5iservea de multe on ca

VII

www.dacoromanica.ro instrument in miinile conducatorilor laici, Intocmai ca in imparatia bizantina. Intarirea ei Insemna implicit intarirea statului, de aceea nu ne surprinde grija deosebita cu care domnii roman sau imparatii bizantini tratau pro- blemele religioase. In consecinta, studiul documentelor referitoare la biserica ne ajuta sa cunoastem realitatilepolitice si sa intelegem mai bjne legaturile internationale, Prin bogatia si precizia stirilor despre tarile romane, aceste documente arata si una din caile de penetratie ale culturii bizantine. Cind s-a infiintat mitropolia Ungrovlahiei,adica in anul 1359, Bizantul nu mai era o mare putere, dar continua sa sebucure de multa influents, iar in domeniul religios era centrul spiritual cel mai important din lumea ortodoxa.In fata amenintarii mereu crescinde a primejdiei otomane, statele Inc. libere din sud-estul Europei cautau deci sa-si strings rindurile pe baza comunitatii de cultura si credinta. Ideea solidaritatii avea partizani in toata. Europa, dar preocupa in primul rind pe cei amenintati in chip direct si de aceea a fost creat unfront comun. Actiunile lui Iancu de Hunedoarala sudul Dunarii infra in preocu- parile istoriei Rom aniei nu numai prin originea eroului sau a uneiparti din ostirile sale, ci si prin faptul ca acestea aparau libertatea tuturorpopoarelor din regiune. Popularitatea lui Iancu de Hunedoara, a lui Vlad Tepessi a lui Stefan cel Mare in lumea bizantina si postbizantina aduce aminte defaima de care s-a bucurat mai tirziu Mihai Viteazul. Bizantinologia ofera servicii importante Intr -un domeniu fundamental, si anume in acela al originii, structurii si evolutiei institutiilorromanesti din epoca feudala. In viata politics si socials existau la noi traditiistravechi anterioare intemeierii principatelor, care au evoluat treptat si s-auadap- tat noilor conditii istorice. Aceasta dezvoltare se facea prin crestereafortelor proprii si prin asimilare organics a unor elemente din lumea exterioarain virtutea legilor sincronismului. Ele i-au obligat totdeauna pe oamenisa-si insuseasca realizarile cele mai avansate, pentru a birui greuta..tile si a supra- vietui. Epoca feudala de la noi poate fi inteleasa mai bine prinstudierea institutiilor bizantine si celor din tarile vecine. Cultura bizantina'preluase si dezvoltase achizitiile lumii antice greco-romane, imbogatite apoi cu experienta unui mileniu de progres tehnic ; ea avusese mult de invatat de lapopoarele din Africa, Asia si Europa, deoarece cetatea lui Constantin" seafla la o incrucisare de drumuri, pe uscat si pe apa, si era in stare sa cunoasca sisa puns in valoare realizarile cele mai bune din domeniilestiintei, tehnicii, literaturii si artelor. Cele trei principate romane, precum si toate statele -vecine gaseau in cultura Bizantului modele stralucite, pe care cautausa le asimileze si sä le dea o noua. viata. Oamenii, produsele muncii lor,cartile si ideile circulau, se completau siobtineau valente superioare. Ideologia dominants a epocii, adica religia ortodoxa, avea in lumea greacareprezentanti straluciti, iar in limba elina o purtatoare de idei sigura, comparabila culimba Latina din occidentul Europei. Celor doua limbi de cultura, greaca silatina, li s-a alaturat dupa secolul al X-lea o a treia limba de cultura, anumepaleo- slava, adoptata de cancelaria de stat si de biserica romans,bulgar5., sirba sirusa. Toate trei slujeau in acelasi timp ca limbi de exprimarestiintifica 9iliterar5., precum si in relatiile internationale, in schimb erau foarteputin accesibile maselor populare. Prin urmare, in sud-estul si estul Europeiexista In aceasta privinta o situatie similara cu cea din vestul Europei,unde limbile populare sau vulgare" vii nu reusisera Inca sa se impuna calimbi de cancelarie sau in relatiile internationale. Limbile de cultura erauinvatate din carti si folosite de o minoritate infima in comparatie cu mareamasa a po- VIII

www.dacoromanica.ro porului, care vorbea limbi vii, cu nuante nelimitate si capabile de innoire si imbogatire continua. Minoritatea conducatoare din Bizant si din tarile romane vorbea in mod obisnuit limba vie a poporului, dar din dorinta de a se instrui sau din nevoia de a se intretine cu persoane din afara granitelor invata una dintre cele trei limbi de circulatie internationals. In cele mai multe cazuri insa, de pilda in conducerea ostilor si in contactul cu supusii, in tranzactiile comerciale, in treburile casei si in viata intima era folosita limba vie. Distinc- tia intre limba de cultura a epocii, o limba moarta, si limba vie a poporului este necesara spre a intelege mai bine caracterul influentei bizantine in cultura si in limba romans. Institutiile feudale aveau o terminologie precisa pe care n-o intelegem pe deplin daca nu cunoastem in prealabil institutiile, iar acestea la rindul for nu se lass urmarite cu usurinta daca ignoram terminologia. Unii termeni erau de origine latina, dar veneau la not prin filiera bizantina ; ei circulau si in Occident, dar apareau si in documentele din tarile romane, fiind cunos- cuti in tot sud-estul Europei. Raspindirea for s-a facut in Occident prin mijlocirea limbii latine, in Orient prin limba greaca, iar mai tirziu si prin intermediul paleoslavei. Deci limbile literare ale epocii erau in mod normal purtatoarele acestei terminologii care se aclimatiza treptat si devenea populara. In anumite domenii insa, de pilda in relatiile comerciale si in arta militara, raspindirea se facea in mod nemijlocit, dintr-o limbs vie in alts limba vie, si in acest caz avem a face cu o influents bizantina directs. Fiecare epoca istorica se straduieste sa asimileze realizarile din lumea contemporana ei spre a se afla in pas cu progresul general. Terminologia de origine franceza, ger- mana sau italiana din limba romans n-a avut nevoie sa treaca mai intii la sirbi, unguri, poloni si ucraineni spre a ajunge la romani, ci s-a raspindit pe calea scrisului sau prin contacte directe. Tot asa si terminologia de origine bizantina trecea uneori de-a dreptul in tarile romane sau in Rusia fara a se incetateni mai intii la slavii din sudul Dunarii. De fapt, ca si in epoca moderns, cu deosebirile inerente, cultura se raspindea atunci atit in mod continuu, adica trecind mai intii intr-o tara vecina si de acolo in alts tara vecina, cit si in mod discontinuu fiind asimilata si de catre o tara nelimitata cu Imperiul bizantin. In complexul sud-est european putem vorbi deci de o cultura bizantin5., de o cultura bizantino-slava si de o cultura bizantino- romand. Fiecare din ele are un caracter specific si trebuie cercetata pentru sine, insa nu poate fi inteleasa pe deplin clack este privita in mod izolat, in afara complexului in care a luat nastere. Concluzia aceasta constituie implicit un indemn pentru cititorii nostri de a citi cu atentie si de a valorifica informatiile adunate in volumul de fats.

IX www.dacoromanica.ro PRESCURTARI

ARBSH Academie Roumaine. Bulletin de la Section historique, Bucuresti, 1918 1946. ARMSI Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii istorice, Bucuresti, 1888 . BAR Biblioteca.AcademieiRepubliciiSocialisteRomania. Beck, Geschichte Hans-Georg Beck, Geschichte der byzantinischenVolks- literatur, Munchen, 1971. Beck, Kirche Hans-Georg Beck, Kirche und theologischeLiteratur im Byzantinischen Reich, Munchen, 1959. BIEESO Bulletin de I'Institut pour l'etude de l'Europe Sud-Orien- tale, Valenii de Munte, 1914 1923. BN J Byzantinisch-Neugriechische Jahrbucher, Berlin Atena, 1920 . BOR. Biserica ortodoxa, romank Bucuresti, 1880 . Brekier Louis Brehier, Le monde byzantine, vol. IIII, Paris, 1947 1950. Byzantina Byzantina, Tesalonic, 1968 . Byzantion Byzantion. Revue Internationale des etudes byzantines. Bruxelles, 1924. Byzsl Byzantinoslavica., Praga, 1929 . BZ Byzantinische Zeitschrift, Munchen, 1892 . CFHB Corpus Fontium Historiae Byzantinae, Darrouzes J. Darrouzes, Recherches sur les offikia de l'Eglise byzantine, Paris, 1970. DID, . II Radu Vulpe si Ion Barnea, Din istoria Dobrogei,II, Romanii la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1968. DID, III Ion Barnea si Stefan Stefanescu, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, romdni gi bulgari in Dundrea de Jo; Bu- curesti,1971. DIR Documente privind istoria Romaniei, Bucuresti, 1952 . EEBE . 'Enetri pig 'Ercupsiag BoCavztvOlv Enoactiv, Atena, 1924 . Ellissen Ad. Ellissen, Analekten der mittel- und neugriechischen Literatur, vol. IIV, Leipzig,1855 -1360. E0 Echos d'Orient, Paris, 1897 1942. FGH Fragmenta Historicorum Graecorum indiceplenissimo instruxerunt Carolus et Theodorus Mulleri, vol. I V, Paris, 1841 1870. F ntes Fontes HistoriaeDaco-Romanae, vol. IIII, Bucuresti, 1964 1975. GGM Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit Carolus Mullerus, vol. III, Paris, 1855 1870. Halecki, Un Empereur Oscar Halecki, Un empereur de Byzance a Rome, Varsovia, 1930. Iorga N. Iorga, Histoire des Roumains et de in romaniti orientate, vol. 1-4, Bucuresti, 1937. IRAIK Izvestija Russkogo Arheologi6eskogo Instituta v Kon- stantinopole, OdessaConstantinopol Sofia, 1896 19 12. J W R. J. H. Jenkins si L. G. Westerink, Nicholas I Patriarch of Constantinople, Letters. Greek text and English translation, Washington, 1973 (CFHB, 6). XI www.dacoromanica.ro MM Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta edi- derunt Franciscus Miklosich et Josephus Muller, vol. I VI, Viena 1860 1890. Moravcsik Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica I. Die byzantinischen Quellen der Geschichte der Tiirkvolker, 2. Aufl. Berlin, 1958. Murnu G. Murnu, Istoria romani/or din Pind.Vlahia Mare. Studiu istoric dupe' izvoare bizantine,Bucuresti,1913. N'EUriv Isitc; 'EXAmvornril pow, ed. Sp. Lambros, Atena, 1904 1922. OCP Orientalia Christiana Periodica, Roma, 1935. Ostrogorsky G.Ostrogorsky,Geschichte desbyzantinischenStaates, 3. Aufl., Munchen, 1963. PG Patrologia Graeca,ed.J. P. Migne, Paris, 1857 1900. Philippson A. Philippson, Das Byzantinische Reich als geographische Erscheinung, Leiden, 1939. RE Real-EncyclopddiederclassischenAltertumswissenschaft begrundet von Pauly, neue Bearbeitung von Wissowa, Stuttgart, 1896 . R EB Revue des etudes byzantines, Paris, 1948. REG Revue des etudes grecques, Paris, 1888. RESEE Revue des etudes sud-est europeennes, Bucuresti, 1963. RH SEE Revue historique du sud-est europeen, Bucuresti, 19 15 1946. RI Revista istoricl, Bucuresti, 1915 1946. RRH Revue roumaine d'histoire, Bucuresti, 1962. SB Studio. Byzantina. Schreiner PeterSchreiner,Die byzantinischenKleinchroniken, vol. IIII, Viena, 1975 1978 (CFHB, XII, 1-3). SCIV(A) Studii si cercetari de istorie veche, Bucuresti, 1952 1973; din 1974 Studii si cercetari de istorie veche si arheologie. SOF Stidost-Forschungen,Berlin,Leipzig, Munchen, 1936 . SMIM Studii si materiale de istorie medie, Bucuresti, 1950. StC1 Studii clasice, Bucuresti, 1962. Studii (Revistl.) Studii. Revista de istorie. Bucuresti, 1948 1975; din 1975 Revista de istorie. Vasiliev A. A. Vasiliev, Histoire de l'Empire byzantin, trad. din limba rusA de P. Borodin si A. Bourguina, prefatl de Ch. Diehl, vol. III, Paris,1932. VV VizantijkijVremennik, Petersburg-Moscova, 1894 . Zf Kg ZeitschriftfurKirchengeschichte, Gotha,1876-1942. Zhishman J. Zhishman, Die Synoden and die Episkopal-Amter in der morgenleindischen Kirche, Viena, 1867. Zlatarski V. N. Zlatarski, Istorifa tics b'dlgarskata delrlava prez sred- nite vekove, vol. IIII, Sofia, 1927 1940. ZRVI Zbornik Radova Vizantologkog Instituta, Belgrad, 1952

XI I www.dacoromanica.ro IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI IV

www.dacoromanica.ro I. MAKAPIOY MArIsTHTOE

MONOrENHE H AIIOKPITIKOE 11130E TOY/ EAAHNAE

(p. 252) [...] To ebayyatov ETtzo?aciicavOparaw °Vic avkyvamatbrae o6v EOvii Twv 'IvSoiv avrati)Ttflraccrip.fiptac xat TA; avatokqgvjvEprutov Xaxema.aTio-v EbayyektatOv obStv ob6Eito) TIN X6yov axfixocv, AtOtonzq of xaXoi.LEvot Maxpolhot, IL aot TAc tantpac xatTrtrpc/711430.aq [...] sbayyatoo X6you arca itcpaefixacrt ti aot Tobc Icriceptvobc MaupoucrioogXer.).11 Tobg ntpav latpouTot)popetvoD notattoti SS Ix Tptaxovra TrtVTE notap(bv aiAottavog, linetpog Octp53Otpct xat Tub xsti.t6ivt no?, xat anIparrog,orauptcov 6Xxa8cov (p. 253) bitapv.ov vauaticopo; nacrav anolasiet Tthv Exu0av Trio x6pav, Iv 13xatoixEr vopti&ov (3apf3apcov EOvn SeoSexa [...].

2 www.dacoromanica.ro I. MACARIOS DIN MAGNESIA

A trait in a doua jumatate a secolului al IV-lea si a luat parte la disputele dintre crestini si pagini, scriind un mic tratat intitulat Cel unul ndscut sau rdspuns elinilor. Aceasta lucrare a fost utilizata de patriarhul Nicephorus (806-815) in lupta impotriva iconoclastilor; citatele sale se afla la I.B. Pitra, Specilegium Solesmense I, Paris, 1852, p. 302-335. Alte citeva fragmente a publicat Giovanni Mercati, Per l'Apocriticodi Macario Magnete, Studi e Testi",95,1941, p. 49-76. Singurul manuscris al lucrarii lui Macarios, pastrat in Biblioteca national& din Atena si copiat de C. Blondel, a disparut, iar editia acestuia a fost publicata dupa moartea sa de Paul Foucart, Macarii Magnetis quae supersunt, Paris, 1876. 0 traducere engleza a dat T. W. Crafer, The Apocriticus of Macarius Magnes, Londra 1919. Despre rolul lui Macarios in disputa dintre crestini si p&gini s-au ocupat in special Pierre de Labriolle, La reaction payenne.Etude sun la poldmique antichretienne du ler au VP siècle, Paris, 1942, p. 245-248 si P. J. Alexander, The Patriarh Nicephorus of Constantinopole, Oxford, 1958, p. 165 167. 0 prezentare amply a lui Macarios, cu o bogata bibliografie, in articolul lui G. Bardy din Dicticninaire de theologie catholique, Paris, 1923, vol. IX, 2, p. 1456 1459. Valoarea fragmentului de mai jos ca izvor istoric a fost discutata de D. M. Pippidi, Contributii la istoria veche a Raniniei, ed. 2, Bucuresti, 1967, p. 492-493, StC1 16, 1974, p. 251-253.

CEL UNUL NASCUT SAU RASPUNS ELINILOR

Dundrea ;sio descriere retaricd a icIrii scijilor" (p. 252) [...] Evanghelia a ramas necunoscuta multor oameni. Sapte neamuri de indieni, traitori Intre miazazi §i pustiul din rasarit, n-au auzit Inca niciodata cuvintul evanghelistilor ;nici etiopienii zisi macrobii" (cu viata lungs), aezati Intre miazazi §i apus[...], n-au aflat Inca de cuvintul evangheliei. Ce sa mai zic de maurii de la apus si de locuitorii de dincolo de fluviul nordic al Istrului: umflat de apele a treizeci si cinci de riuri, el curge fara sfir§it, vara si iarna, falnic§igreu de trecut ; duce mii de corabii (p. 253)i desparte toata tara scitilor, unde locuiesc douaspiezece neamuri de barbari rata.citori 1[...].

1 Prin termenul sciti" autorul intelegea in mod vag populatia din nordul Dunarii infe- rioare, pins departe spre miazanoapte. in unele regiuni mai indepartate traiau intr-adevar si nomazi, insa populatia din Dacia crestea animale, cultiva pamintul, era deci statornica.

3 www.dacoromanica.ro II. IIAC2TINO/ APXIEHIZKOITOE IDEEEAAONIKHE

EFICILMION EIE TON ITANENAOEON TOY XPIETOY MAPTYPAAHMHTPION

9 (p. 48) [,.] "Thavev Se Kai Ta TEW opatoiv ex0p6v Kai rtokgpicov,oig Oripte3Sclig IntatpareUgtv (pikov f1111,V Kai Talc 1965at6 7CoXtoptcev, oncog 'cag arrt- napargetc irgitoirrat Kai pia Ta Kat' akCov aVg6T1l6E TpOnata vjg acpetepag npoaani4cov naTpiSo; Kai nokecog. Maupixtov elxgv 6 Tot& wave); ta Taw To)- galcovCSKfITC'CpaXetpiovra. To k(1) 6 T6v 'Mapco); apv-iyo; npe6(3giav Zateilato irepi ouRtaxiac (yuyxklycou Se wil(pq) Taircrig gtrcottwbv, [teyagivtiov,aniikkateto TTianotuxia. "Ergpov Se tporrov OLKOL Taw enavao-tavraw Kpartio-ac 13apPapcov, ov COSIVE Ka Ta Ta4LaiCOV paatXicncov, (ircoxpotR60eic altgTSKETit ; opyijg,KaT' aincbv to tinka tpcxpagevog. Katpiav Se Toinotg EVTEI:Vat 130taollEVOg TijV irktyyliv, aex.ov ri Xacpupov ego-csakovixtiv npoi5Octo TG) nokgpv. (Man Sovcov cairn Kai 'IXXIVCOV 1'1 plitpOnoXic, gi; fly Ta irctvtax6Ogv eiKpa o-uvtpexorca, Tcity itgyicrucov TE Elvat Kai SOKEN Ov 'rot; dkkotg tiovov, axxec xai Pa6agi36tv airroic ireiOct, d)g Kai ngpi nkciatou tai)-[p. 49] 'cm, notgicy0a1). Kara taimng 6 akaarcop Kai Suaggviig eirEaTpCiTEIXTEV 'APapog, f3api)v on Kai paXlCTTCE (stparov ercayoggvog, ngpi Tag Sexa Ituptec Sag dm. to 6-coug gixao-g Ttg Tcliv npo 11.tc v, &Inv TE xattScbv EKTorrov- akkog npogingv dvijp, To gyalog Trig noktopKiag incoStikibv tad itp6 Tfig gt(piscog (ego Soutog errigKonoc oiiroc exeivog .nv Trivuattra ttjg noXecog), tpayo,)SOv SE Ttva eivat tfiv &Inv [...].

4 www.dacoromanica.ro II. PLOTIN, ARHIEPISCOP DE TESALONIC

A scris in timpul imparatului Focas (602-6 10) un elogiu al martirului Dimitrie din Tesalonic, pastrat in manuscrisul Parisinus Graecus 501, f. 113 122. Autorul corn- pleteaza unelestiridespre avarii de pe teritoriul tarii noastresicare faceau incursiuni in Imperiul bizantin in timpul domniei imparatului Mauricius (582-602). Edifia folositd : Theophilos Ioannes in Myrigeta aytokoyucaVenezia,1889, p. 40-53.

LAUDA ATOTSLAVITULUI MARTIR AL LUI HRISTOS DIMITRIE

Incursiunca avard in Imperiul bizantin 9 (p. 48) [...] Sa vedem si faptele vrajmasilor si dusmanilor vizibili carora le place sa ne infrunte cu salbatacie si sa ne incerce cu impresurari, ca sa facem pregatirile de aparare si cele necesare pentru victoria patriei si cetatii noastre. Pe vremea aceea sceptrul imparatiei romane se afla in miinile lui Mauricius. Conducatorul avarilor 1 a trimis la el solie pentru o intelegere de arme. Votul senatului a fost impotriva acestei hotarin, iar barbarul s-a suparat grozav, dar s-a schimbat in unna unei nenorociri. El a fost nevoit sa rapuna acasa pe barbarii rasculati, s-a liberat de ura fata de imparatul roman, dar s-a aprins de minie si a intors armele impotriva lor. Vrind sa le produca o rang la timp, s-a indreptat cu razboi impotriva cetatii Tesa- lonic, cautind prilej de succese de arme si de prazi. Tesalonicul este capitala Macedoniei si Illyriei, spre care yin din toate partile cei mai inalti drega- ton: ea este si trece drept una dintre cetatile cele mai importante, de care ascult5. si imparatii, dupa cum se vede bine [p. 49] si din intimplarea de fat5.. Deci ciumatul si rautaciosul avar a pornit un razboi impotriva acestei cetati, ducind cu dinsul o armata foarte numeroasa de aproape o suta de mii de oameni, dupa cum afirma unul dintre inaintasii nostri, care a vazut grozava intimplare. Vrind sa arate maretia impresurarii si faptele petrecute inainte de sosirea lor, un alt barbat (si anume Teodosie, episcopul de atunci al cetatii) zicea ca era un spectacol de tragedie [...].

1 Stim ca. in timpul domniei lui Mauricius avarii controlau partea de sud-vest a tariff noastresifaceau presiuni in directia orwlor Belgrad §i Tesalonic.

5 www.dacoromanica.ro M. BAAXOPHXINOI

(p. 311) [...] Kat& Tag filiOac 'ray cixovogaxcov ilaatlecov Ta EOvi 6.7e6 Ta napaSouvaPcia ptpii, eivovra xatpev avapxiac, 6t6v, at Pacractg TOW 'Pm- palm EIxov 7E6Xellov 1CCETZE 'Cc V 611cov clx6vaw of. dasPeic, TOTE Sr} TOTE of 4y6- itevot Pivot Kai tuaoixrcEpov BXaxoprixtvot xai Eayou5ateot, gouataaavrEg vjv BouXyaplav Kai aradocravug are OXiyov xai' 6X1yov, Etc oteapopa1.471 Licupieuaav xai Thy Maxaboviay. Tao; AX0ov xai El; to "Aytov Opoc la taa tong Ta yuvamorcatoa, St&n. 6Lv Au) nvag va 'rob; thrttcrraot xai va tobg 7Co4i.tfial3 [...].

6 www.dacoromanica.ro HI. VLAHORINHINI

0 scurta notita de la mAm5stirea Castamonitu din muntele Athos, reprodua de Porfirie Uspenskii, 14cPropmut Atboua, vol. III, Kiev, 1877, p. 311, dupa o cronica local& ((`lasopuceog X6yog S govfig Kacrragovitou), intregestestirile din Ada S. Demetrii cu privire la populatiile care atacau Salonicul. intre ele se aflau si vlahorinhinii, adid. vlahii din valea riului Rhynchos (`P117X0S. Timms), care se vara in golful Rendina la nord-est de Peninsula Chalcidia. Aceasta, insemnare a Post comentata de W. Tomaschek, Zur Kunde der Hdmus-Halbinsel, Sitzungsberichte der Wiener Akademie der IVissenschaften, Phil.-Hist. Classe, 99,1881, 476 -477; N. Iorga, BHEESO, 7,1920,10 -11, p. 81, Th. Capidan,Romanii nomazi,Dacoromania,4,1924 1926,p.199-200; Aro- Dialctul aromas. Studio linguistic, Bucuresti, 1932, p. 26; A. Sacerdoteanu, Vlahii din Chalcidica, in In memoriam V. PtIrvari, Bucuresti, 1934, p. 306 307 : S. Puscariu, L'anciennet6 des etablissements macido-roumains, Balcania, 1, 1938, p. 22 -30; M. Vasmer, Die Striven in Griechenland, Berlin, 1941, p. 177; M. Lascaris, Les Vlachorynchines. Une raise au point, RHSEE 20, 1943, p. 182 189. Stirea cuprinde cea mai veche mentiune a vlahilor. Avind in vedere proaspata amintire a luptei impotriva icoanelor, ea provine probabil din secolul al IX-lea. Reproducem textul dupa :P. Uspenski, op. cit.

Drama/ vlahorinhinitor spre Athos (p. 311) [..] Yn zilele imparatilor luptatori impotriva icoanelor, neamurile din tinuturile de linga. Dunare au gasit o epoca de anarhie, deoarece imparatii cei nelegiuti ai romeilor duceau razboi in contra sfintelor icoane. Atunci vlahorinhiniiIisagudatii 1 au cucerit Bulgaria, s-au intins putin cite putin in diferite parti, au pus mina pe Macedonia si, in sfirsit, au patruns in Sfintul Munte impreuna cu toti pruncii femeile lor, deoarece nu se afla nimeni sa le stea impotriva. sisk-iinfrunte cu razboi. [...].

1 Sagudatii, trib neidentificat al cArui nume a fest pus in legatur5. cu latinul sagum manta de Una, gluga.", deci purtatori de glugi".

7 www.dacoromanica.ro IV. SCRIPTOR INCERTUS DE LEONEARMENIO

IIEPI NIKHOOPOY TOY BAZIAEOZ KAI 1TI A(DIFIZIN TA KOAA EN BOYATAPIA

(p. 423) [...] Aoutbv oiiv i8ovtsc 'co 66ilitarrov Kai Ciaixrcatov Tor)Ntrn- yopou tivgg Kai on obSeig To? lid aingi XaXficrai, Kat& i.etKpavijp4avro &no- SiSpilaKetv Kai Sio. wrix,aviig TWO; tUpxsa0at. 'Haav U ol. Boayapotcppayi.tOv TreirotiKoteg yo(3cpav Kai Socratt4o8ov enroi))t.cov psyeacov SiKriv tsixouc. Aa- Porrag oov of Boayapot st.Katpiav Kai 0Eao-apsvot tic tthvOphov Eat impte- ptpovro 7rXawbilsvoi, inacoaapsvot 'APapoug Kai Tag 7ctiAIK/Atpriviag Kai Tag yovatKag av8ptKOg xaOaraio-avug, 'r te tp.tpci TijgEicro5oo ainbv, Stayai- VOVTOg aapPatoo, EIKOCTIWIT1)Tot lOtat011plivog, tIrtneaov aiyroig Ett1C01.100- 11gVOIS(p. 424) axdov. of Tivcg StavaatavrEg KaicricooE KaBorataapevot fipavto Ttic Aar); [...1.

www.dacoromanica.ro IV. SCRIPTOR INCERTUS DE LEONE ARMENIO

0 scurta cronica anonima pastrata in Vaticanus graecus 2 014,f. 119v 122 v, publicata mai intii de Ivan Dujeev, I1HcaHHe Ha Bsnrapcicara Axa,aemHsf Ha Haymfren, 54, 1936, p. 147 148 si V. Begevliev, romiumma. Ha CocimilcicHn YmisepciiTeT.14c-r.tHn. cDaxy.Trer, 33, 1936, p. 423-425, confine stiridespre infringerea imparatului Nicephoros in Bulgaria in anul 811. in ea sint pomeniti avarii§isclaviniile. Cronica provine din a doua jumatatea a secolului al IX-lea. Reprodus dupa: Henri Gregoire, Un nouveau fragment du4( Scriptor incertus de Leone Armenio q,Byzantion,11,1936, p. 417 -427.

DESPRE IMPARATUL NICEPHOROS $1 CUM I$1 LASA OASELE IN BULGARIA

23 iulie 811. Episod din luptele bizantino-bulgare (p. 423) [...] Vazind apoi oastea rav4ita§ineunita.' a lui Nicephoros, precum §i faptul ca nimeni nu cuteza sa-i vorbeasca, unii au inceput sa fuga §i sa iasa de acolo cum puteau. Bulgarii in5.1tasera o palisada grozava §i de netrecut, facuta din lemne mari in chip de zid. Ei au g5.sit un moment prielnic, au zarit din munti ca fugarii erau inconjurati, au chemat cu bani pe avari §i sclaviniile din jur, au inarmat femeile ca pe barbati §i in a cincisprezecea zi a intrarii tor, Intr -o simb5.ta la ivirea zorilor, la 23 iulie, au cazut asupra romeilor pe cind inca dormeau (p. 424). Unii s-au trezit, s-au inarmat in grabs §i au inceput lupta [...].

9 www.dacoromanica.ro V. NIKOAAOE 0 MYETIKOE

0'. ZYMESIN APXONTI BOYAT'APIAZ

9,89-118 (col. 72 D) 'ETCiaTaaat, MITER Kai SECTROTR, -cob; tAg MRICE- Soviag Kai Trig Opepolg Citpatiyok. 06Tot Srl oLv » EXeyov o oi) Stakcinouct KOHexacmiv 'Ea 1.1.EV yptiwo.cyt SriXoihceg, To. Se xai yl.Coua T6v oixsiow 11710- Kptatapiew, Kai otaf3e13ato4ievot cbgaa,rjOrjkeyoicv (xai oUSsµia 'cot; Xoyotg npooeativ 4.(p1130,111) &rump 6 'ff.& BooXydtpow totobtog Eti cricarcOg,Coate Tlly iwetepav xcivav CTKUkacsat itcorcarog xai ka(popayomjaat. » Kai 7spoas- ntycpov 7tiaT1V Tot; 2 6yoigaimtiv,ott1.thwei)Sowcat, &X X' cbg etkriOcbg Totaika CTICEILOVTR1 Boayapot rcoielv, Trly Taw yeyevilitevow croppeovow f)itriv, fly ekeyov notflo-ao-Oat Bookyapoug, cbg oimert pouxoggvaw 411.1EVELV TOT; '4811 CTORICE9COVTI- REVOlg. Etta xai Toirroig npocsetiOeaccv Xeyorccg igiv, Cog o 0i)Se Toy Bcoydv dyvoelg, Ott 'dig Xeperclivo; TETaKTal cmpatlyeiv. 06-cog oil 6 rrig Xepa&vog o-cparrlyOg oO Stakiprecvst Strivexdig ecvacpepow cbg 7caaav alcouSiiv TiOevtat BaX- yapoi. xai Tlatcrivaxi-ceg xai el tiva Etepa ev eKELVOt; ZCS'CiV Tot; Tonotg EAvrl npouX,ipliecreat et; Tijv -met `Pcopaicov EyoSov TE -Kat Toy 7caegov. Kai Oki Tai to vi3v REV XEyEt vi3v Se aoyd, N.A.6 StrivexOg Kai xa0' exacrcriv Totoinotg ypaptaat xai prlµaat Tag axodg fu.tibv xai Tag xapSiag irapevoxXet » 'Ent Toinot; xai Cacoxpiatapioug EX,eyov µexpt TOV ElCRISEICCt ijKOVTag Tot "c 6v rla'crivaxvrdw yevoug TotatTa npoaartUelv, cbg earrecrtariaav icpog airrobg ex BooXyapiag throxptataptot obx dicaoboe Sig, (Dad xai Icketazdag, irpoo-xaXattsvot Toinot); Et; Tile 7cpag eau-cob; Evcoatv xai Tocsoiltov 'to itpdlaca. crrcouSgetat BolAyecpotg, wars Kai ydp.ou xotvcovig Tcbv oixeicov icaiScov crreouSgetv evoiaat xai oiwSijaat Thy 7cp6g eautoi)g o-optaxiav rla-*IvaxitiOv.«12goLv Totoirrotg Xoyotg Siam- pacruOgevot, erceiSiticep npoXaflovteg xai STOAcrecriv tyypeopatc xai p.rivi)p.aatv aypacpotg curouSiiv eTrotolige0a Tb elprivmov cppoviwa getai) Bookydpcov Kai inaby1546x:rat, oimc iiSuvilOriptev St, .11X0op.ev xai tixovreg Et; totakriv icepivolav,

0 www.dacoromanica.ro V. NICOLAUS MYSTICUS

Patriarh al Constantinopolului, intre anii 901-907 si 9 12-925, a jucat un rol politic important in relatiile dintre Bizant si tarul Simeon (893-927), sprijinind diplo- matia imparatului Romanos I Lecapenos (920-944) si a predecesorilor sai. A adresat scrisori unor contemporani de seamk si in special tarului Simeon prin care incerca sa-1 abata de la razboiul impotriva Bizantului. Scrisorile 9 si 10 dateaza din anul 917, scrisoarea 23 din anul 922, iar scrisoarea 183 (adresata imparatului Constantin al VII-lea) din anii 9 15-9 16. In aceste scrisori sint pomeniti avarii, bulgarii, pecenegiisiungurii (sub numele de turci apuseni). Coresponderria, pastrata in manuscrisele Patmiacus 178, Vaticanus Graecus 1780 si Vindobonensis phil. gr. 342, a fost tiparita into de A. Mai in Specilegium Romanum 10, 1844, 2, p. 161 -440siapoi retiparita de J. P. Migne in PG, 111, 1863, col. 9-392. 0 traducere in limba bulgara a scrisorilor c'atre Simeon insotita de comentar a publicat V. N. Zlatarski, C6opatua, 3a Hapoaam ymoraopeaaa, aayaa a maxima", 10,1894, p. 372-428; 11, 1894, p. 3-54; 12, 1895, p. 121-211. Editia folositcl :Nicholas I Patriarch of Constantinople,Letters. Greek text and English translation de R. J. H. Jenkins si L. G. Westerink, Dumbarton Oaks, Center of Byzantine Studies, Washington, 1973, CFHB, 6.

1 IX. CATRE SIMEON, TARUL BULGARIEI 9,89-118 (col.72 D) [...] Parinte si stapine, cunosti comandantii din Macedonia si Tracia. Acestia ne-au spus si nu inceteaza nici o zi sa ne arate prin scrisori sau prin gura celor trimisi de dinsii si ne incredinteaza ca vorbesc adevarul si ca nu-i nici un pic de indoiala in cuvintele lor: telul bulgarilor este de a pustii pretutindeni si de a prada tara noastra". Ei ne-au adus si dovezi pentru vorbele lor, ca adica nu mint, ci intr-adevar bulgarii au de gind sa faca toate acestea si s5. rupa intelegerea de pace 1 Ne-au spus ca bulgarii doresc asa ceva, deoarece nu mai vreau sa respecte cele hotarite pink acuma. Apoi au mai adaugat in spusele lor ca it cunosti preabine pe Bogas, stapinul din Chersones 2. Acest conducator din Chersones nu inceteaza sa afirme ca bulgarii, pecenegii si toate neamurile din tinuturile acelea isi dau toata osteneala sa pregateasca o navala si un razboi impotriva romeilor. Si el nu spune azi una, iar miine tace, ci in fiecare zi fara intrerupere ne tulbura auzul si inimile cu asemenea scrisori si cuvinte". Pe linga acestea comandantii nostri au mai adaugat ca au sosit sa be vesteasca asemenea lucruri ping la saisprezece soli din neamul pecenegilor. Acestia spuneau ca au fost trimisi la pecenegi soli din Bulgaria, nu o data sau de doua ori, ci in repetate rinduri, indemnindu-i la alianta de arme. Acest lucru este atit de rivnit de bulgari, incit se straduiesc sa stringa si sa intareasca alianta de arme cu pecenegii chiar si prin casatorii intre copiii lor.Tulburati de asemenea vorbe am cautat si ne-am ostenit prin lamuriri scrise sau indemnuri orale sa inradacinam ginduri de pace intre not si bulgari, insa n-am reusit ; de aceea fara sa vrem

1 Traratul de pace cu bizantinii semnat in anul 896. 2 Chersones in Crimea, un timp centrul administrativ al unei teme bizantine.

www.dacoromanica.ro oiaTe crTpaTaiav KaT' aircioy axipaTiaat Kai netpa0fivat T6) TotoETcp TpOn, Book- ycipow Tfiv Op 1.11)ventC7X,EIV, OA' Oiati npog aipaTa Kai acpayag Toy kaoy x(1)- Prrat [...1. 9,135-152 (col. 73 C) `Orco-re Stj Tfig MaKeSovia; Kai Trig Op(factig oi o-Tpa- TriyayTeg TotailTa eSioaaKov ()Ia. To ypapIta Steflkeev Kai Bcoytig eTep(o0ev Kai oi eK flaTrivaKiac duroxplatetptot neatv Stei3al3atoilyTo Kai Totoinotg Otjpaat Tag Kap Slag airrthy ecrakeuoy, Ti (ppoydv &nob; E8et Kai notdv, Totakatc noyipaig Ctyyekiatg exTapaaaop.evoug; 01Sa Se oTt xpivetv npaipaTa auveTog e6y navicog OgoXoyfiaetg cg eKelva (ppoyetv e8et xai noteiv a Enep crucripiag eixec fly &a- yodaat. (col. 73 D) Toinou EveKev, &coy eµe neta0fivat sitcog 1jv g &iv Stai3e1:1atoE- psvot enXlipo(popriaay, f Tot) crTpaTot) yeyove o-uXkoyfi Kai auyKEvriatc Kaitj npog fIct4rivaKiTag Stetnettyrtg- oEx iva noXettoy cruyxpotfiam-tv, oES' iva Tot) aot)Xaoi a(payag Evepyilacoatv,&kV6')CYTE 'COUTO ttev eauToic neptnotficcao-Oat To da(pakeg, Tot)To Se 65aTe *by avaKowat rrly optifiv itovov, eog (paatv Kai auaTellat npOg TO µi1 EntSpa).1.Eiv T1jV TWIlabdiv x(;)pay, -Kaethc f T6v 6.0kiny eKsivew 6,v0p6mtow, Tot) TS Bcoyri Kai TC6v ex rlaTcrIvemov (C. 76 A) thcoaTc(XeyTcoy[...], npocreTt Kai TC6v Glow aTparriyibv oi Xoyot aiyroic niany napeixovio. Toirrov dicov fattyyevea-Oat aKonov aEToic Tfic Tot) aTpaTot) auva9poiaecog, TaETriv aiTiav eivat Tfig npOg Tobc IlaTcrivaKiTag Stantpmecog [...].

2 I. TI2 AYTil 10,30-39 (col. 81 C) 116Xat noTC 1j Ilcpatxrl aTpaTta. pexpt TC6v evratiOa iiialaaTo Kai ac eacetXdc TEIVKaiag KCEI OIK118111.1aTOW KaTaaTpo(pac StenpgaTo. 'AX?: of Rev OnaovTo, Kai 6a-ov sic plumy 6yOliaToc neptkeinovTat fi Se `13(6- 11caKfi 13aaasia Eni Tfig oiKelag gaTixe xpriniSoc. 'AXX6 xai (Ivo) Toincov Tit Teov 'Apapow yevri, clw Eµ£anoo-ndScg (Kai pmSev aot npog (3dpog 6 X.6yog) xai Soaot xai SpaneTat yeyovaTe, Int nXdaTov rijv [teyakriv Ta6Tiv Kai Eno Tij necyTow &cow Ivo Kai Kupict aTpaTriyouttevny noktv itexpt xai T6v Tetxdw eneSpattov. 'Mae( Kai o6Tot ancaovTo, Kai obSe Xsivavov Toi.) yeyou; tEpiaTaTal, aiiTri Se abv Ti-) XaxoEcn3 aETI-1 eaprrig Kai SO73 Kai PaatXsict (pat8pEveTat.

3 Kr'. TS2 AYTS1 23,13-21 (col. 149 D) Kai Tara Zypa(pov gev npoTepoy, cbg eInov,get' OSEvrig KCEpSiag, Kai Vi5V t7t1.45TMED 1.1ETa KeyTpou rljg OSEyrig ICIAIK'Cl.KCOTtp01). Flaky Se TO aiTtov Tot) viiy acpoSpcoTtp(1) nkfiTTea0at tag KevTpcp, axout 1101), tyanritteve a-uyKEvrio-tg Suva Tama:rib oo-oy ECITIV tjle EnokaPety, tic Tfig Dam- Xtrrig (col. 152 A) anouSfig Kat& rijg bReTepag E4oucriag Kai Tot) cob yeyougil na- peaKetiaaTatTInapaaKeuaa0fiaeTat, Tthv "CC `Mg KCEi GOV ZKEtiV016 'CCU HaTCTIVaKt- TE11V, ET1, Se Kai'Akaverw Kai T6v LK TIN 8Ecrecog ToEpx(ov netyTowottoppo- vriadvTcov Kai Toy -Kate( not) nokep.ov sapap.evow [...].

www.dacoromanica.ro ne-am indreptat spre grija de a pregati o expeditie militara impotriva lor si de a incerca in felul acesta sa stavilim avintul bulgarilor, fara ca oastea noastra sa treaca la varsari de singe si omoruri[...]. 9, 135-152 (col. 73 C). Cind pe de o parte comandantii din Macedonia si Tracia, iar pe de alta Bogas si solii pecenegilor spuneau din nou si le mir cau inimile cu ascmenca cuvinte, ce trebuiau ei sa creada sau sa fad., coplesiti de vesti atit de ingrozitoare? *tim ca esti un om cu mintea intreaga si poti judeca singur: vei fi de acord ca trebuiau sa creada si sa actioneze pentru salvare, asa cum ii indemna mintea. (col. 73 D) Cit am putut sa ma conving din coca cc mi-au intarit si si spus ei, din cauza aceasta s-au produs recrutarea de osteni si punerea lor in miscare, precum si solia la pecenegi: nu spre a prilejui ucideri in neamul tau, ci spre a ne crea prin aceasta o siguranta, spre a va taia avintul, cum se zice, si a Va.' opri sa navaliti in tara romeilor, asa cum ne anun- tau acei nefericiti, Bogas, solii pecenegilor (col. 76 A) si ceilalti comandanti. Ei ne spuneau ca acesta era scopul stringerii de oaste si asolieila pecenegi [...].

2 X. CATRE ACELASI

10,3039 (col.81 C) Odinioard oastea persilor tabara ping in tinuturile acestea si prilejuia incendii si distrugeri intocmai cum ne ameninti tu. Au pierit insa si n-au lasat decit amintirea numelui lor, iar imparatia romeilor sta pe propria ei temelie. inainte de ei, neamurile avarilor, o ramura a voastr5. (cuvintul nu-ti cade greu la inima), sub care ati ajuns sclavi si ratacitori, au navalit in num5" mare asupra acestei capitale vestite si au venit ping sub zidurile cetatii sta'pinitoare peste toti; dar au pierit si ei fara sa lase vreo -urma de neamul lor, iar aceasta straluceste mai departe, cu faima si puterea dobindite de la inceput.

3 XXIII. CATRE ACELASI 23,13-21(col. 149 D) Acestea le scriam mai inainte, cum ziceam, cu stringere de inima; be scriu si acum cu si mai multa durere. De ce sufar acum mai mult, afla de la mine, preaiubite: prin zelul imparatului se pregateste sau se va pregati o actiune puternica de tot, cit imi dau seama, impotriva puterii voastre si a neamului tau, din partea rusilor 3 §i pecenegilor, ba chiar i alanilor 4 si turcilor din occident, care s-au inteles cu totii si vor porni cu razboi impotriva ta[...].

3 Rusii incercasera sa cucereasca capitala Bizantului in 860: de atunci inainte a inceput si opera de crestinare a slavilor, precum si apropierea, politica de Bizant. 4 Alanii locuiau la inceput o regiune intinsa intre Don, Aral si Marea Caspica, inclusiv partea rasariteana a Caucazului. Dupa infringerea hunilor ei s-au revarsat treptat spre apusul Europei.

www.dacoromanica.ro 23,66-72 (col.153 A) TiVCOOKE yap (tprigi Kai naktv) ei tit Erb r& tic PacrtXtriic xtviiata)g xa0' bi.ubv xatevorio-a npayttata, nav ytvog ou inj7,fgthca.v erg toy xa0' i)gcbv 540pov ovravoilvtcc, oats ToOpxoug otzt 'AXavoi)g OUTS lia4TIVaKiTag °Ott `Mg outs ta. Cala Ixt)01xa ytvq, gtxptc av -c6 trbv Bot)7.- ripaw tic tEkog ganoXimat ytvoc. Kai ofm Exo n@c tni wino atupii3o2wv avaktpircopat yvo.tiv, Ott µrj npOg Epyov i xa0' EKkrrip autoig Ci7r0D84011.6VTI LIEX.ETTI ObK (111013.116ETal. (JW, p.183, 14-30) Ti tato, liv0pcons tot Ota; Malley Ott Sta tag agaptiag fitt6v 0 Eup.scbv, o exOpoc, o anoatarrig °coil Kai tijg niatecog 'rev Xpt- attav6v nok7div tipricsato xatvotogiav to StittoaieyaX,A;Otto)c of)x ESEL toft tot °sot) OUSE TEL t6v leptbv airra oixow a(patpdfivat, axxa turi2aov (iva Tt xai dna) To-cog RN bRiv o)K apto-xov, 0E45 St netOogtvcp gaktata tic aptaxttav to-OREN/0v) auTrjv Stanpa0fivat 'rely aXoppyiSa Tot Osoate(pag Pacrahog Roo xai TEKV011, 8TE lakTI n'claa fjv (utopia, xai tot; oixoug tot Otot µrl anoattprMvat t.Nan'apxfic nap& taiv ebas136v (3aat%taw tupoptakiarig airrolg napatakliag. Ntv St [Ti] notaRev; rlatCtvaxitaig xai Toi)pxotg xai Ei2aotg ttcri Swpoi)paa TN &avow StOttevotaumictxtctg,tfig St tot) ()tot auttttaxiag 6.); Eotice xatayt- vaxmovisc tbg aSuvatou xai giStv cbcpcXo0crig anomkaigev 'rob; autos Moog oixoug Kai Sta Trig tota6trig tntvoia; bnokaR(iavoRtv eat)tobc auvtafay. Katabg Tata OntOtvto of an' apxfig intoOtgtvot aS0vatov yap Ecru AEOt watacppovolivtci ttva avOixonivri nEptvoig xatop06.10-at to anot)346gevov. "H oExi Tata Osot) xatacppovrpatc; 'Erb Rev crta)n6,csi) Se axtyat Kat& o-tautOv Ei 1.tfi xatacppo- vdtat Oak.

14 www.dacoromanica.ro 23, 66-72 (col. 153 A) Afla deci, 4i spun din nou, daces am inteles esenta actiunii imperiale impotriva voastra, ca nici un neam nu va inceta miscarea de distrugere impotriva voastra: nici turcii, nici alanii, nici pecenegii, nici rusii si nici celelalte neamuri scitice 5 ping nu vor nimici neamul bulgarilor. N-am de ce sa ma indoiesc in aceasta privinta: zelul for fats de fapte creste in fiecare zi si vabirui. (JW, p. 183, 14-30) Ce-i asta, omul lui Dumnezeu ? $tim ca din cauza pacatelor noastre ciumatul, vrasmasul si dusmanul lui Dumnezeu si a credintei crestine a facut mult rau statului nostru ; dar nu trebuie sa fie respite obiectele lui Dumnezeu si ale caselor sale, ci (ca sa spun ceva neplacut pentru noi, insa cu totul pe placul lui Dumnezeu care aude) a fost amenintata chiar si purpura imp5.ratului incununat de Dumnezeu, a fiului meu, intr-o vreme cind ne aflam in plina nevoie, caci lacasurile lui Dumnezeu n-au fost furate de la inceput la indemnul dat de imparatii evlaviosi. Iar acum ce facem? Dam daruri pecenegilor, turcilor si altor neamuri si umblam dupes alianta lor, insa nu tinem seama de ajutorul lui Dumnezeu, ca si cum ar fi neputincios si inutil, si despuiem salasurile sale si prin aceasta nebunie credem ca ne punem pe picioare. Rau au gindit cei care au gindit in felul acesta, deoarece nu-i cu putinta ca cineva care dispretuieste pe Dumnezeu sa indrepte lucrurile cu improvizatii umane. Dar toare acestea nu sint o nesocotire a lui Dumnezeu? Eu nu mai zic nimic, dar gindeste-te ca-linfruntam pe Dumnezeu.

5 Prin numirea vag5, de neamuri scitice" autorul intelegta, diferfte neamuridin spaliuf geografic cuprins intre fluviile Tisa, Dunare si Don.

15 www.dacoromanica.ro VI. ANTHOLOGIA PALATINA

EIE BIBAON TAKTIKSIN OPBIKIOY

IX, 210 (vol.II, p. 41) &picas got xpctteptiiv wagatcov Eyxvgova PiPkov, fly Icapog 'ASptavOg gev EivaExEv Ev 7coXtgotat, icp6mie 8' aepyiri xpovov liairctov tyy60i. 2+110%. 'Afl'inc6 xaptepOxElpog 'Avacrratriou Pacnkijoc 5 fiXu0ov ES cpecoc au0tS, Iva atpanfjatv Etpfico. 0I8ct yap av8pocp6vou -Kugel:mug iroX.Egoto 8t8ao-KEtv- ot8a 8E /ti c geT' Egdo xai EcricEphi; Eao; Eiv8pa; Kai Iltpcsag atcsetg, xai aivogOpoug Eapaxnvo6g, -Kai 066v liticowaso0ov apEtgavtaw ytvog Oiivvow, 10 7cEtpacov LTincepOev EtXucriogorcag laa6poug. Ilavta 8' 67c6 aximpotcrtv 'Avaatacrioto TEXtaao), ov xai Tpcaavolo cpaaviepov 'tam, ficbg.

APPENDIX PLANUDEA

XVI, 72 (vol. II, p. 540) 'AX2t.ov 67c0 vixaS EvapicpopovEv8o0t Io6cycov o °poi); avatficset Mfi8og dvarn -c6noty alloy aicEtpelcoga; 'APapcov atpwcog Eicco0Ev lo-rpoo. ic.Etpac Ex icecpa?Ag Pompuxov abataXtrig. 5 Toy 8' inc0 e6vogiag ept0.0.tog EveaSE Tokov 467catou pl.cprig atijaev Eivaacranoktg. -EgnE8og eabfc gtvotc, Bt4avrtac Eggope '13thga, OETov loucrnytavoll icaptog agEtagtva.

16 www.dacoromanica.ro VI. ANTHOLOGIA PALATINA

Culegerea cu acest nume a lost alcatuita, in prima jumatate a secolului al X-lea de catre Constantin Kephalas (Knwaraviivoc 6 Kstpabig) si s-a pastrat intr-un singur manuscris in provincia medieval& german& a Palatinatului (in Biblioteca Universitatii din Heidelberg), de unde ii vine si numele. Autorul si-a ales poeziile din literatura greaca veche si medieval& si le-a rinduit chip& continutul ideilor lor. La inceputul secolului at XIV-lea invatatul Maximos Planudes a publicat o nou& culegere chip& aceleasi principii, cunoscuta sub numele Appendix Planudea. Edifia folositd : Epigrammatum Anthologia Palatine cum Planudeis et appendice nova epigratnmatum veterum ex libris et marmoribus ductorum, edd. Fr. Diibner et Ed. Cougny, vol. IIII, Paris, 1864, 1872, 1890.

GARTH(TACTICA LUI URBICIUS1

Lauda unei ceirii de tactics military IX, 210 (vol. II, p. 41) Prive§te la cartea nascuta din munci grele, la cartea pe care o purta alta data in razboaie imparatul Hadrian 2, tainuita un timp nesfiqit din pricina unei comoditati vecine cu uitarea.Dar sub puternicul imparat Anastasius, eu3 am ie§it iar la lumina zilei spre a fi de folos o§tilor. Stiu sa le deprind cu muncile grele ale razboiului ucigator ; §tiu cum tu vei pierde impreuna cu mine barbatii de la marea de Apus,per§ii,saracenii nefericiti, neamul cel iute, purtat pe cai salbateci, al hunilor §i isaurii 4 care fug de tine pe culmile muntilor. Pe toate le voi pune sub sceptrul lui Ana- stasius 5, cel luminat de aurora mai mult decit Traian.

ADAOSUL LUI PLANUDES

Succesele repurtate la Dun re in vremea lui Justinian XVI, 72 (vol. II, p. 540) Pentru victoriile sale medul viteaz 6 ii va ridica imparatului o statuic la Susa 7, incarcata de prazi ; iar alta ii va inalta dincolo de Istru oastea netunsa a avarilor, arses de scare §i cu parul vilvoi ; in sfirOt, pentru legile bune §i infloritoare de la noi, din timpul cit a fost consul 8, i-a faurit un monument cetatea impara' teasca.Deci ramii neclintita, cetate a Bizantului, parata0.. la destinul Romei, tu care to gaseti sub puterea divinului Iustinian.

1 Tratatul de strategic al lui Urbicius, aparut in timpul domniei imparatului Anastasius (491-518), a lost folosit la inceputul secolului at VII-lea in opera lui Mauritius, Arta military, ed. critica, trad. si introd. de H. Mihaescu, Bucuresti, 1970, p. 368-373. 2 imparatul Hadrian (117 138) era un admirator al literaturii grecesti. 3 Adica, amintita carte: Tactica lui Urbicius. 4 Isaurii (in Asia Mica, intre provinciile Pisidia, Lycaonia si Cilicia) suparau deseori autoritatile bizantine prin incursiunile for de jaf. 5 Anastasius (491-518) este considerat aid un imparat mare si comparat cu Traian (98 117). 8 Persii, din secolul al VI-lea, aflati in lupt& cu ostile lui Velisarie in anii 531-532. 7 Vechea capital& persana, distrusa in timpul domniei lui Sapor II (309-379), continua sa se bucure de faima mondiala si simboliza puterea persana. Impatatul Iustinian (527-565) a avut titlul de consul timp de mai multi ani la inceputul domniei sale.

www.dacoromanica.ro VII. ETYMOAOrIKON META

(230,19-20) rfircat8eg:of Xeyktevot AoyyiPap5or oiovel,retilcat8eg, of rET6IV Tccacc. (486,41-42) KaXXecrtg: Hat; CF'Cl. mad:cm and elipaickearrolv ciwoitaatat U ono tqc iutpanttitvng kilivng.

18 www.dacoromanica.ro VII. ETYMOLOGICUM MAGNUM

Lucrare anoaima de marl proportii realizata in a doua jumatate a secolului al X-lea, dupes opere similare mai marunte sau dupes lecturi independente ale autorilor clasici antici, in care e cu neputinta sa distingem totdeauna izvorul direct. Etimologiile sint stabilite de multe on dup6. simple asemanari formale. Editat in foarte bune conditii dupes patru manuscrise ( Bodleianus 219; Parisinus 2 654, Marcianus 530; Lugdunensis B.) de Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum seu verius Lexicon saepissime vocabulorum origines indagans ex pluribus lexicis scholiastis et grammaticis anonymi cuiusdam opera, Oxford, 1848 (edilia folositd de noi).

Despre popoare si orase (230, 19-20) Gepizi: cei numiti longobarzi; adica Getipaides, copii de geti" 1. (486, 41-42) Callatis: oral fondat de locuitorii din Heraclea ; a fost numit asa dupes lacul din apropiere 2.

1Autorul credea, in mod eronat, ca. numele Gepaides deriva din Getai geti" si pa ides copii", deci el faces o asa-numita etimologie populara. 3 Callatis (azi Mangalia), colonie a locuitorilor din Heraclea Pontica (azi Eregli, in Turcia europeana), intemeiata in secolul al VI-lea i.e.n.

19 www.dacoromanica.ro VIII. ITEPI KTIEES1E MONEMBAEIAE

(p. 61) 'Ev Ent TO) ,c480.; Tfic TOD xouLtouxaTauxeufig, Orcsp fix/ eTog243' eicrijX8ov ev KomyTavTivounOket Ti-jgPao-ikelagsIoucrciviavoiiToi5i.teyetkou, npecrI3et; tOvoug napaSoou, Taw 'Af 3apcovXEyorigvow, Kai auveTpexe7atcsa tj icoXig eig TfIV Oeav ai)TCOv wg priSeicoTeecopaxoTeg EOvog TotoilTov. EIxov yap Tag taiga; ilaxpag navy, SeSeplvagnpavSiotg Kai nenkeRtevag'CI Se Xotirei yopeata abT(.7.)v opnia Taw 2.oircet5v 015vcov.06Tot, xa06.); o EUetypto; X.eyet. ev TO 7C4tracp aka Xerycp Tijg'Emartatacstudj; iaropias, EAvog ovTeg Tawetp,a- ol3icov Taw iricep TON/ Kairxacrov 'La exexeiva iceSia vsaktevoi, ensi xaxebg 7CEM5V- Oacrt icapa 'EC& yetTviciwTcov airrol; To6pmv,Toiyroug cpet5yovTeg, Tijg iota; ena- vaaTavTeg (arcavaaTarceg T, K) xcbpag KaiToy alyta%Ov Tou EiAeivouStalkvTeg, ayixovTo etc (p. 62) Toy Boomopov. 'Exe IeevSe aicapavTe; Sifik Oov Tencou; iroX,Vebv eAvcbv, To% napaTuyxavouatv auroig 13ap(3apot;avTaycovicovevot tiexpt; a) Tag 6x0ag Tou -Impou xaTekfmacrt OcaTeilfiyaotT, K), xai npOg louaTivtavav brpecsOciaarro, aiToilvTegScxeilVat abtac. Tor) Se paatv,coc (pIxavopomtcoc Cali 0i); npoo-Seagtvou, KX.CLX0V nap' CIS)TOT) EXELVTtjv latiOiKTICSLV Ev x6pct. Mucria; tvneaet AcopoaTokcp tij vuv xaA,oup.evT3 ApiaTpa.Kai aicopcov si_inopot yevó- pevot xai el; 70:0o; 7coX,I)exTa0evTec (exTeOevTeg T, K), xai apArktove;Kai axecpco-Tot eive0evre; fixov `Pcottaioug xaTacripewewevot(xaTauTpelgap.svot T, K), Opti Ka; Kai Maxe Sava; aintaW.coTicovIeg Kai aUTTIvtew 13caytkiSa xaTaTpexovTeg, xai Tit (p. 63) Tcepi airrew acpstScbg krgewevot.Ilapekaf1ov Se -Kai To Eipp.tov, 7coXiv Tfig Eivcincric Ink:1'11110V, fiTtcv BOUityCEPiq 0LO-a Vi5VKCEA,EiTat ETpiollog,

20 www.dacoromanica.ro VIII. CHRONICON MONEMBASIAE

jn Monenwasia din Laconia, pe malul mash, in partea de sud-est a Peloponesului,. s-a plistrat o cronica anonima, cu titlul Dcspre fondarca Monemvasiei de la sfirsitul secolului al X-lea sau din secolul urmator. Autorul ei a consultat pe Mcnander Protector, Euagrios, Teofilact Simocatta, Theophanes si alte izvoare istorice. Cronica spune, intre altele, ca avarii au ocupat, in anii 587-588, Peloponesul si au Lamas acolo mai bine de doua sute de ani. Ea confine si stiri despre patrunderea slavilor in Grecia pia. in Pelopones. Textul cronicii s-a pastrat in rnanuscrisele Taurincnsis B VII 29, Athcus 3 293 ---- Kuttin. 220 si A thous 4 449 = Iber. 329. El a lost editat mai intii de N. A. Bees: TO eflept tfic icricsauc 'Mc MovegOacriag XpovlKOv. At nriyai Kaificrropuch crnLicarrucOaric dna, «.BuCavrig.», I,1909, p. 37 105. Editia folositcl : Cronaca di Monemvasia. Introduzione, testo critic°, traduzione e note a cura di Ivan Dujeev, Palermo, 1976, Istituto Siciliano di Studi Bizantini e Neo- ellenici.Testi,12.

Avarii ocupd Peloponezul (p. 61) in anul 6014 de la facerea lumii, adica in anul al treizeci§idoilca din domnia lui Iustinian cel mare 1, au venit in Constantinopole soli din partea unei neam ciudat, numit al avarilor ;§is-a adunat sä-1 priveasca toata cetatea, care nu mai vazuse niciodata un neam ca acesta. Purtau plete lungi de tot, impletite §i legate in smocuri, iar imbracamintea for era la fel cu a celorlalti huni. A§a cum poveste§te Euagrios in cartea a cincea din Istoria ecla-iastica 2, ei erau un neam de nomazi traitori in carute in cimpiile de dincolo de Caucaz §isufereau din cauza vecinilor turci: de aceea au cautat sä fuga, au pornit din tara lor, au trecut pe la marginea Pontului Euxin §i au ajuns la (p.62) Bospor 3- Apoi de acolo an mers mai departe, au strabatut tinuturile multor neamuri, 0 au infruntat pe barbarii care le ie§eau inainte, ping ce au ajuns la malurile fluviului Istru 4 §i au trimis soli la Iustinian, cerind sa fie primiti in imperiu. imparatul i-a intimpinat cu omenie §i le-a ingaduit sa locuiaEca in Moesia in cetatea Dorostolon, numita azi Dristra 5.Devenind ei oameni cu stare, din saraci cum fusesera mai inainte, mai ales ca erau multi la numar, uitatori Si nerecunoscatori, au ajuns sa asupreasca pe romani, sa is prizonieri din Tracia §i Macedonia §i sa navaleascapina in cetatea imparateasca, (p.63) pustiind fara crutare imprejurimile ei. Au cucerit §i Sirmium 6, ora§ renumit al Europei, a§ezat in Bulgaria §i numit azi Striomos 7, stapinit mai intii de gepizi, dar parasit de ace§tia sub imparatul Iustin 8. De aceea a fost incheiata o intelegere de pace foarte ru§inoasa pentru romani, iar ace§tia le-au promis un

Iustinian a domnit intre anii 527-565, prin urmare al treizeci si doilca an de domni e ar corespunde anului 559. 2 Euagrios, contemporan cu Iustinian, Istoria eclesiasticci, V, 1 (v. F rates, vol. II, p. 577). 3 Adici Basparul cimzrian, in strimtoarea Kerci, in sud-estul Crimeei. 4 Avind in vedere apropierea. de Silistra, prin malurileBuviuhmiIstru" trebuie si5. intelegem aproximativ spatiul geografic din apropiere de actualul oras Ca.larasi. 5 Durostorum, in izvoare bizantine Dorostolon, azi Silistra, pe malul drept al Dunarii, la rasa.rit de Ruse. 6Sirmium, azi Sremska. Mitrovica, la vest de Belgrarl. 7 Forma Striomos se apropie de forma Srctn, cunoscuta in izvoaa ele medievale. 8 Sub Iustin al II-lea, nepotul lui Iustinian I, in anul 566.

www.dacoromanica.ro npcbTriv !ley 6no DinaiSow (Fent Sow T, K) KpaTouggvriv, 'Iouo-Tivcp Sc T(.1.1 Oacraei napaSo0eIcrav nap' aiubv. Atet Tata o6v auv(Micat enoveiStaTot 6no `Pcolicticov -yeyovacrt npOc a6To6c, 6noaxop.gvaw napgxetv akdic (popov eTijo-tov xpusaoll xateiSow 7e. Kai gni To6Totg eniyyeikavTo oi 'Wain; ficsuxgetv. Toil Se Maupticiou Tibv axfinTpow eneamiggvou Kat& TO gaictarataaTov 7C' gTog npecri3e6ouo-tv of 'Maps; npog ainov 64totivTec Talg n' xthaat (p. 64) Tor) xpucsa &g 0.413avov nap& Towicov npocrTearivat ti?aac eixout. '0 Se f3asznlei); TES cipfivri; eptglievoc icaTeSgaTo Toi5 To. 'AX?? of Sri llyKecre O tijS o-uv- Ofcrig Xoyog (obS' fjpiciae T, K) nepatTgpco S6o evtauTiiiv. Xayetvo; yap 6 abT6v fryegcbv 6XXOTE giVoiv npo(pao-tv noto6Revoc eic To eiveiv eapoppjv noMi.tou Kai aiTiov incepoyica (14 gv Ttvt nap1xo6a0r3 Xict Tag auvOfixac Kai ecintvaicoc Etyytoova napakattPdivet, Treaty Tr1S Op(ocrig, eapaaicTov Ta6Triv e6pciw, npo; Se Kai A67o6aTac Kai TO Bigtvaxtovticro; Se Batt 'COUTO 1.1.Eyeall TOU 105Tp01). Hapaaf3e Se Kai TO sAyxiaXov TijvvtivMeo-crlivriv (May ivtiv T, K) tit c Maxe- Soviag, Kai noX,A.66 eTepag no2L.Etc excl. (p. 65) pc'ocraTo Tag (AO TO 'IAlupticOv TeXo6aag. 'HX(2,1ev Se Kai Rexpt t(v Bt4avTiou npoaaTeicov to netvTa krilyTevoc.

www.dacoromanica.ro tribut anual de 80 000 de monede de aur. In asemenea situatie, avarii an anuntat ca se vorlini§ti. Dupa ce domnia a fost luata de Mauricius, in anul 6090, avarii au trimis soli la dinsul cerind pe linga cele 80 000 de monede (p. 64) de aur, pe care le luau de la romani, sa le mai dea Inca 20 000. Imparatul dorea pacea §i a primit aceasta cerere. Dar intelegerea n-a durat mai mult de doi ani,. caci haganul, adick conducatorul lor, adauga pretext peste pretext spre a avea motiv de razboi. Cerind o sums exagerata, ce nu putea fi luata in seaman el a rapt intelegerea de pace, a luat pe neateptate Singidunum 9, ora§ in Tracia, pe care 1-a gasit fara aparare, apoi Augustae 10 Si Viminacium 11, acesta din urma o insula mare a Istrului. A mai cucerit9iAnchialos 12, azi Mesine in Macedonia,§ia pus stapinire pe multe alte ora§e (p. 65) din Illyricum. A ajuns chiar ping in Imprejurimile Bizantului, pustiind totul in calea sa.

°Singidunum, azi Belgrad. 10 Augustae, la varsarea riului Ogosta in Dunare, la rasarit de orwle VidinqiLom. 11 Viminacium, azi Kostolac, la varsarea riului Mlava in Dunare, la est de Belgrad. 12 De fapt Anchialos (azi Pomorje) la sud de Burgas 0 nu un oras cu nume identic din Macedonia.

23 www.dacoromanica.ro IX. DOCUMENTA AD ECCLESIAM BLACORUM SPECTANTIA

[ .1 Kai ocra Etepa Lire? civanoav Kacripa ek-tOg Tthv atylkkiawtticPam- Xelag p.014 VELUM navta xattxctv toy airrov aytdyrarov apxtenialconov Kai XCLI1- 13avetv to KavovocOv aurcuv icamov KaiTaw Ewa,nifto-av BouXyaplav BXaxcov Kai Tthv nspi Toy BapOdpetov ToOpKaw, ocsot gviO; Tclw Bou?.yapticrov opcoveiaty.

[...] M incolccillevat gmaKonai To:.)°pow!)Ti-jgBooXyapiac. a'fiKuo-- Topia,p:TelEiconta... ai Aglipat, icy.' 1'1Bkavov.

[...]Tifetc rwv Op6vow nIgnpcinric louo-rtwavrig-a'O Kao-Topiac,13:0 Dco- ,,k.v x13: 6 Asiyrig, icy' 6 Bpeavotri; *cot Maxaw.

Toavvri; 1.6p8i);-ctig dytorratrig e7t1.6KOTtilcKaxaw.

24 www.dacoromanica.ro IX. $TIRI REFERITOARE LA ORGANIZAREA BISERICEASCA A VLAHILOR BALCANICI

Dupa cucerirea taratului lui Samuil (976 1014) de catre imparatul bizantin Vasile al II-lea (976 1025), suveranul bizantin se ocupa, intre altele, de organizarea biseri- cease& a teritoriilor incorporate din nou imperiului. Unul din decretele sale, emis in 1020, hotaraste supunerea tuturor vlahilor din Bulgaria, adica, din fostul tarat al lui Samuil, fat& de arhiepiscopul din Ohrida. Aceasta masura, prin care vlahii erau scosi de sub jurisdictia episcopilor locali, constituie o dovada a numarului5i importantei lor. Organi- zarea se mentine si se desavirseste ceva mai tirziu cind, sub Alexie I Comnenul (108 1 1118), intilnim, in doua liste de episcopii, un episcopat al vlahilor supus arhiepiscopului de Ohrida. Cea de-a doua lista il fixeaza, foarte precis la Vreanoti, localitate identificata, de cercetatori cu Vranje, pe Morava de sud, in Serbia. La aceasta episcopie se refera si o insemnare pe un manuscris din secolul XI-lea, descoperit in biblioteca hisericii Sf. Cle- ment din Ohrida, care ne atesta, la o data necunoscuta, existenta unui preot loan al acestei episcopii, considerat primul cleric rcrnan cunoscut dupa. numele sau. Edifii folosite : Iordan Ivanov, BdIgarski starini iz Makrdenija, Sofia,1931, p. 555 -561(=decretul lui Vasile al II-lea); H. Geyer, Ungedruckte send wenig bekannte Bistilmverzeichnisse der crientalischen Kirche, BZ,1,1892, p. 256-257 (= listeledint vremea. lui Alexie I); Iv. Snegarov, Istorija na Ohridshata Arhicpiskcpija, 1, Sofia, 1942, p. 192 (= insemnarea lui Ioan).

1 [...] Si toate celelalte orase care au ilmas in afara decretelor noastre imperiale, toate acestea sa le aiba sub cirmuirea sa acelasi preasfintit arhic- piscop 1 si sa is de la ele impozitul datorat, ca si de la vlahii de prin toata Bulgaria 2 si de la turcii din regiunea Vardarului, citi sint in hotarele Bulgariei.

2 [..] Episcopii supuse scaunului Bulgariei :1. Castoria, 2. Skoplje, [...] 22. Devri, 23. A vlahilor.

[.] Rinduiala scaunelor Primei lustiniane3 :1.Cel din Castoria, 2. Cel din Skoplje [...] 22. Cel din Devri, 23. Cel din Vreanoti sau al vlahilor4.

4 Ioan, preot al preasfintei episcopii a vlahilor 5.

1 Arhiepiscopul de Ohrida si al intregii Bulgarii. 5 Decretul are in vedere thema bizantina a Bulgariei creata pe teritoriul fostului tarat al lui Samuil. 3 Denumire arhaizanta. a Ohridei, neconforma realitatii istorice exacte. in ambele liste ale lui Alexie I, turcii vardarioti tin de Tesalonic. 4 Azi, Vranje pe Morava de sud. 5 Pentru intreaga problem& a organizarii bisericesti a vlahilor, v. S. Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice In evul mediu, Bucuresti, 1959, p. 136 138, unde sint comentate toate aceste documente.

25 www.dacoromanica.ro X. BAIIAEIO£ 0 AllOKAITHE

(294) [...] SOUKOVT0c (Some 6ovtoc) 'ASptavoil 'Avztoxsiag, Aapciw irpot8pou xai aircaSayou Tir 1g ainioiyqc McaonataRiac, Baatkeiou gayiaxpou toIlapa- boiwa[3t, laAvvou govacmiptotoo 1131piac, Ilaxpatiou 13ctatMcog 'Acmpaicaviac Kai 'Icoavvou icoupoiraXectou )(al SopecniKou tOv o-xoXo:w ainaStAApou Tot Koi.c- vrivoil.

26 www.dacoromanica.ro X. BASILEIOS APOCAPES

In manuscrisul Parisinus Coislinianus 263 se aiTa o insemnare fIcuta de doi copisti din Capadocia pe marginea unei scrieri religioase, intitulata 104at (Stara). In ea se spune ca cei doi au terminat de copiat opera amintia in timpul cind Basileios magistcr era comandant in thema Paristrion sau Paradunavon, care cuprindea si Dobrogea. Acest Basileios era celebrul Basileios Apocapes, care avusese o comanda militar5. in Asia si apArase in 1053 forareata Mantzikiert. El se afla in provincia de ling& Dunare in anul 1059. Textul publicat de Spyridon Lambros, N'EX2atv, 7,1910, p. 130 131 si comentat de N. Btnescu, Les premiers te'moignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube, BNJ, 3, 1922, p. 294; v. si DID, III, p. 133 135. Editia folositti : N. Blinescu, in studiul citat.

Administratic bzzantind in regiunea Dundrii de Jos (p. 294) [...] in timpul cind in Antiohia era comandant Adrianos, in Mesopotamia se afla ca proedru fratele imparatesei, in Paradunavon magis- trulBasileios,inIberia monasteriotul Ioannes, in Aspracania augustul Pacratiossicuropalatul Ioannes, §ef al garzilor imperiale §i frate cu Corn- nenul 1.

1 Isaac I Comnenul a domnit intre 1057 1059.

27 www.dacoromanica.ro XI. IIPOETAEIE TOY AAEEIOYBAZIAESIE

(N°. 47, p. 125) 1`YnegvijaOri ri Pautksia gou naps, Tot gi.pouc -c11; Ev -t41 ayicp opst tor) ''Aea) asPaagiac [WW1; Tor)ecyfou 'Aeavaaiou ott of iv roil MoyA.,Svotc oixobvteg Kogavot, ayspxogsvot sic TijvStaiptpouaav tip ()lc' aicoi); govnXaviiva[v ] ta arc na)6 xalo6gsva flot4o6xta Kai pciv3pagrot; Vpotc a T V EKETCFE 7101.0i5VTEg Kai VggOVTEcTaina aVETCOc 0i) TCEIBOVTal KaTarkaX,ELV npag airroOg To dvrpcov incgp SEKaTElag TCOV(.1)03V alyraw. Kai Ei TODD' OfiT/Og gXEl, 8topi4stat tj paallsia gou tot; -mita Katpoi); npaxtopatMoyMvowIva, Ti] ggyavcia Trig napoixcrig npocrsayiN Tij; (3aaasiac pou,xatavayxgcoaiv airrobc TCONTOIC0cKaTal360aElV'moo; vjv govijv Tot) ayiou 'Aeavaatou 7CiiV roenthp 5gicareiacnEnt pov rtvec Ke(paXalov Sicupkpov stint), cap thog xai Lista vjv napobaav npOaratv rljc Paaasia; got) T01.015T6V TtTOklifICS011atSla- npa?;aaAat, Kai µriOi t napaxcopclivfiairroi); StsuOstsiv ecAloTpioug BXfixouc ij BouXydpou; Co; OiKEIOLg, oft2Aa xai TaTON ITC(VTac altatTEIV TogSpog Tij; ST1 ?-00- 0Eialic itovijc11.)c tjCY1MIOEla i7rEKpetTriCFEV. Ei 8g 7s napa tory-ro of nc 67vo- govotiat, ea k' aiAt; napaxatgxstv Tt netpCiivrai ii ladBXaxoug ii Kai BouX7apou; -exouaas6stv tuna Ttjv entxparficraaav gcog tot) vUv tiomov auvijOstavEns akoig, etn' tvtsiAlsv t4o)06.wrat. nape, Tot) Totokou npoaarsiourrl5&Oct-pests:3i; Taxi- vnvtic Kai WI PouXoptsvot. Ei 5t ys Kai1.1.ETa Tai3Ta avapx,04 xpijaorrat gni rtj TOv nXavriviov avowij En'ti?.kcp oicpStrivi npaygatt acpciloggvo,) tij ISTIOciati govl anstellaouat notfio-at xata Tin/ Tfig f1aaasia; gou npOatatv,iva aaxppo- vit,"covtat nap' ailyrthv mit& to evvogov TEKaiSiKal0V. 'AX?. ei Kai of Suxygporcs; Tij sipip,Svi3 govij BX6X01, "EICE1, pETa To KaTEXOETV alto TT1Slactvrivag lad ainoi)g, arevovopoilvtat toWaairrthv sic vogijv xai Stet toiito alto 131av lisydkriv vtgouat Tet (cpa aimlw sic ta Sixctia TOW MoyXgvcov, rj PaallEia pou8topistat VgjlEtV Teit npoaovta aircolg navrola V3a gvtoc T"div opicov Tor) autosOi..gatog -Taw Mo7Xtvow etvsvoxXiju.2)g 711iVT11, Kai etVEILTVEaCTTCOg Kai dm 'ENoiaaoi5v

28 www.dacoromanica.ro XI. UN DECRET AL YMPARATULUI ALEXIOS I

1.1n document pastrat la manastirea Lavra din muntele Athos, datat din luna februarie 1094, reprezinta raspunsul imparatului Alexios I Comnenul la plingerea calugarilor de la Lavra privind proprietatile lor din provincia Moglena, molestate de cumanii stabiliti in apropiere. Aflam ca vlahii dependenti de manastire nu plateau dari statului; ei isi pasteau nestingheriti turmele in tinutul Moglena, fiMd obligati Mts de manastire la plata anuala a pasunatului,dar in schimb aveau libertate siinitiativa in deplasarile lor. Asezarile vlahilor sud-dunareni se numeau tuiv8pat iar dares perceputa de manastire pentru pasunat era numita ttav8ptattx6v adica plata dreptului de a stabili o mandra si de a paste". Un scurt comentar al actului la: G. Rouillard, La dime des berms vala- ques sous Alexis Comnene, in Melanges offerts d M. Nicolas lorga par ses amisde France et des pays de langue francaise, Paris, 1933, p. 779-786. Edilia folositd:Actes de Lavra, ed. dipl. et crit. de Germaine Rouillard si Paul Collomp, vol. I ( 8971178), Paris, 1937, nr. 47, p. 124-127.

Stiri privitoare la sitztatia sociald a vlahilor (Nr. 47, p. 125)t Domnia mea a fost instiintata de catre cinstita manastire a sfintului Atanasie de la sfintul munte Athos 1 ca niste cumani, care locuiesc in Moglena 2, se urea pe inaltimile Puzuchia din preajma lor, aflate in stapinirea manastirii, fac acolo stini pentru turme si pasc tinuturile acelea fara nici o piedica. refuzind sa plateasca cuvenita zeciuiala pentru animalele lor. Daca este asa, atunci domnia mea porunceste incasatorilor de dari din Moglena ca, in lumina hotaririi de fats a domniei mele,sa-isileasca in toate chipurile sä plateasca manastirii sfintului Atanasie toata datoria cuvenita din zeciuiala sau alts dare, macar ca ping acum si pima la hotarirea de fata a domniei mele au cutezat sa Lea altfel; deci sa nu be ingaduie sa-isocoteasc5 pe vlahii 3 §i bulgarii altora drept oamenii lor, ci pe toti acestiasa-i ceara drept parte cuvenita amintitei mandstiri, dupa datina statornicith. Daca nu se vor arata binevoitori in toate acestea,ci vor incerca din nou sa is ceva in stapinire sau sa s.cuteasca de dari pe vlahi sau bulgari, dupa obiceiul nedrept de pina acuma. atunci sa fie alungati de pe inaltimile luate cu sila, chiar si fara voia lor. Daca si dupa aceea vor folosi in chip abuziv accesul inaltimilor sau orice alt lucru daunator amintitei manastiri, impotrivahotaririi domniei mele, atunci sä fie pedepsiti dupa lege si dreptate. Dar data pleats de pe inaltimi si vlahii aflati in neintelegere cu amintita manastire si le sint strim- torate turmele la p5.sunat si de aceea, de mare nevoie, isi pasc turmele pe locurile legiuite ale Moglenei, atunci domnia mea hotarAste sa -si pasta cu totul netulburati animalele de orice fel in provincia Moglena, Ufa sä plateasca nici o dare si f5.ra sä fie sup5.rati, impiedicati sau alungati de catre incasatorii de biruri ai provinciei, de militari sau de cumani. Daca va incerca sa faca cineva ceva impotriva hotaririi (p. 126) domniei mele, oricine ar fi el, va avea mare suparare din partea imparatiei. Deci acestivlahi ai manastirii sfintului

1E vorba de Marea Lava (Is.4876X-r1 Ad.)pa) fondata de Atanasie in secolul al X-lea, in coltul de sud-est al muntelui Athos. 2Moglena, regiune ((0410) §i episcopie la nord-vest de Salonic. 3 Vlahii si bulearii din Moglena asezati pe proprietatile manastirii Marea Lavra erau socotiti serbi (Soukonapoticot), deci foloseau pasunile si plateau direct manastirii,care era scutita de clari catre stat.

29 www.dacoromanica.ro '50)3999 17331 [VI] DdD1L 50A11 AQ1 3913)13 AOK19131.73d3L It ATuoundis) 11 AV11731130 - 4 37331. Ao21i13 AQf1 ACOAD11ON 10A31190%(031 4 .10A31194090219 733 UTl 17313%94 9 1311 5130pd rpoltiou pdrat 11111 noodu 5 m .d) (9ZI 5111 5p1alo9n4j 'nod 51199 Ap pDt `ct. Apdgotho got 313 541 57)13%194 0011 Al9U13113A73113 '113091D39 voinooa Anmoi 10 imam]. 1oXpXg 5111 511A011 1101 001/112 `001913A730V, .5co 'imorylnag 531A0113A 591A3 A(121 AOY173)112 1101 5017)1130 1] [11 ACOA310.01A1 9M3 (101 ARA 17331 513 91 5143 - ,duic 51019/3 D1A9 731AVIL 13(1) 50)11gXon3Ap pax 5co19p3dlut3Ap pax 1i,11p3tp Sonlp oup 5119pu lax 5731o3.47)34 50)3#dico1a d3u(-) 5omil).2aolo noprodi3x IAN A1111 11331 121 009 731d9A1311 AG0k11 91 7dP2, n01 UAD13 A0A3T19X317331 11331 -9A.3%1313 - A0A311 At11A111d, 11331 01 '07311 A011 Amging no9Da, 001 (10100"){ 17331 001 (109311 131 A0)1 GOV)t `A0A3119/1.3%1113 12d1111 AQ)19D AO)Xlyyfi S1L1 51110D101 511A011 DA3T-10011331 p331. 513 Al12 Alp17319071U9 ADALLA13161/ Alp, `An1i4ipdx 7310731 1393%331 1,1 1313%112074 0011 A13X31D)1 590147J 03A79 5111 11(1013/310 50)3999 51113c/111Q 31 pax .5coaolptX9 13X37Lv.- on3D3d dpA, 111 Ctinnioi UA071 AC/311MA 541913 ADIL 01 A03111Al2 17309131173119 ,d7311 A0)191 d3)/9 31 `003111)31d9A7311 513131733139 17331 Strap Anooplo 5co39o9 5m01).4n9 - 51143Tino1113ntp 9up AC01 A3 III rtopekl 4xmootilts DALIA13%1L A0)1A9 moidgArni - 9 A(2o 5111 513.o9gpdpu, Acpt.d3A3 not aoinmou 5o1p1-130 non) < AmA3vtow moodu . 5oDnu noi nolopd39Anu 11019114139 pax noldaynoidnX 00d(131 0049030 001 `00A1190X 111 7313A11(1)713 Stu. 5119Q0d7311. 50)312190dil 541 51313%1134 73071 L139(9913d232 p1 7310D101 099 101d9A7311 59d11. ALL1 A73913003A071UAT1 A11A011 C101 (101k12 001913A730V, 7319 0031113113d1L 00A3T10)01d341. 511) AD 101733119 51119131 1130)X311031 7310D1 10 ,2U1 Alp,naa 531119 ioXpyg AidpX arrion ATI Aoun000dic 510111D Acryjoimmi Ammo 5co1lreXon3Ap pax 5o19p3d11ump .yoN, `5w11triolommip 1p31 51c1COX 541 A9097310 45(93999 5co A300M72 '113111A13 113,. Al?? 502 A13911A1131/9 591A3 AC91 ACO1D3119 001 ,319 411913 C101d0)X -0)X o » o 9 « 531173119 4. U13 AO1d1,111313A011 5oikp %Atom, 5orlodg9d11 4. 1131Altepxpodu 1D103%009 53An, A3oco2 not noinoloi no)dlnopAorl UT' 10A31109391)(17331 3219 -ndu ,acotux A30(233Avx 531A11oLd9q 5731 512992.0dnu 1101 4. ao11133i 5oinr130 [ATI] AcnA3ykow A1*I3dUIL3 59019D 5q) `50019973d731LD A0%%111 A311 A40 1D31. ong ,up AO)1973 17331. 13 Plonodu 3)im232PdPar, 5n0Apr1oN 1,1, 1733%1134 aorl AcmiXarti `54143 oluoidDX3 pax 51101901 51011 91 ,219 AQ1973 A014.19DAOTI A91 Aorlodgodu Solo 1P31. 13%1369 ipAnogndpu 59du 91 A01110101 AO1d41973A911 not Aorlodgodu o 5731 5131392ndou mokd3A3 am. 5o2nr130 [A(91] Acoqxkow pig nomi313du Ago 61 inororl 0)1 ung 513 01 AoldwX 5111 `SpdgAvd 50) Ap 190)%31133 5901 31 5awilodpit, -nog Spumy ctoinp pox A91 pAormi a34.9 5119poi 5)31.3dlut3 IDA '5o)391AX9 737331 5nioa4pai, %lap 5ltonoxltAp 0)1 thlooriltg .5(papdu913 7311113 110)1 Aon,A3oogiodnu 1101 nolnenol not 173)1 amnion/toll `ctoriodgodu 1133..no9imo2nd13u 5tolnol .tod313 513 Al911913 co11,tecod19mpx 4L 5113199(11173900c17311 5111 001151313%194 5101 5iodothoodu 51.01,3thi39 17331 510413 024,:botho11np m1 i3d3r1 541 %Awl not 0014 aoionADOV. 513 Apono,incolp 3Xia (k1 1Allri eoidnnodd30 5oAmumi9m 54J AQdocidg Amplirindit 5111 -.wog Sluny 11331 5/9130 '59d13X Alp, pig lot nod 1101.LA(19 A13%%00g 17331 91 pig lotc,toinjAi nodTgo30 lnx :A3oco3 ltemd1931PN A? du, (-b13d3131) 1101 noxpkad 411019131d13A.0% 1/11171 `611d3)11 50AW113119A1 A 5(1012 ,,ijX5` ltomdioainx 113 du, 613dxso d) (LZT 1101 `00311A3k 1A1111 '01191011 50A0.13n2A1 id 11002d19317)31 A3 C131 6313d3139 AC01 AQ)1.13)110 5(0)01'19 oi Aodpat noel A3eltyind13u paarl 001 (101/Q1010)d1 '131117Jc141L3 [a) 51111youodaird 5,41 5lapionkp 5co3y92zochloi 5lot!AoxyDD30 -51.tAApcoi.

0£ www.dacoromanica.ro Atanasie, cum am spus, isi vor paste toate turmele pe locurile legiuite ale provinciei Moglena, incepind de acuma si pentru totdeauna, fara sä fie supa- rati sau amenintati si fara sä li se ceara vreo dare pentru o datorie oarecare. Ba chiar si cele doua stini, adica cea stapinita de Stan, numita Rimnita, si cea gospodarita de copiii lui Radu cel 5chiop si a lui Peducel 4, apoi cele detinute de vlahii acestei manastiri pe inaltimea obsteasca de la Cravita, si pe acestea porunceste domnia mea sä le tina tot ei fara sa dea nici o dare, si fara vreo amenintare sau suparare din partea cuiva, caci i-a fost acordat acestei manastiri ca orice fiinta ce tine de dinsa sa fie impusa de dinsa cu darea pentru stink cu zeciuiala si cu orice bir cerut dupa dating de la stinile aflate in amintita inaltime. Deci cel care are grija de stringerea darilor din aceasta provincie a Moglenei in persoana preavenerabilului sebast si hartular chir Theodor Chumnos 5, in virtutea prezentei hotariri a domniei mele, va preda aceste doua stini catre amintita manastire a sfintului Atanasie printr-o decizie intarita, pentru ca in baza acesteia sa le ocupe vlahii aflati in dependents ei ca pasune pentru animalele for de tot felul, fara sa fie tulburati, jigniti sau indepartati, si fara sä dea nici un fel de dare, dupa cum am spus mai sus. Apoi, cum am amintit, clack exists in tinutul Chostiane, dependent de mana'stirea sfintului Ioan Prodromul, serbi in afara manastirii, neinclusi in decizie, si pe acestia sa-i considere ca scutiti cei care se ingrijesc de incasarea darilor din provincia Moglena ; mai mult chiar, desi domnia mea a trecut intentionat doi dintre cumani ca serbi ai ei, i-a daruit si pe acestia manastirii Prodromos, deci cel care se ingrijeste de incasarea darilor din provincia Moglenasa-iinclud5. printr-o decizie la aceasta manastire Prodro- mul, impreuna cu moara aflata in tinutul stinei, spre a stapini serbii for si moara fara nici o piedica si suparare si fara nici un amestec din partea puterii civile: in locul celor predati acestei manastiri Prodromul, sa le fie dati altii. $i pentru stiinta va fi ar5.tat prezentul decret al domniei mele cancelariilor respective, apoi el va fi incredintat man5.stirii sfintului Atanasie spre pastrare vesnica. Dat in luna februarie, indictionul 2, cu slove rosii ale miinii imperiale si divine, cu pecetea obisnuita de ceara prin mijlocirea lui Teodor Matzuca ; apoi indreptat spre cancelariile marelui logofat in luna martie, indictionul 2, anul 6602 (1094), indreptat mai departe spre cancelaria (p. 127) asesorului in luna martie, indictionul 2, indreptat in continuare spre cancelaria secre- tarilor acestuia. Am comparat prezentul decret cu originalul si 1-am semnat. Mitropolitul preasfintei mitropolii a Tesalonicului, Ioannes.

Numele Stan, Rimnita., Radu, Cravita sint de origine slava, iar Peducel de origine latina. 5 Theodoros Chumnos, cartular al provinciei Moglena.

31 www.dacoromanica.ro XII. MIXAHA 0 TEAAOL

norm TOY AYTOY ETEPOE noroz ITPOE TON AYTON BAEIAEA

(S M I, p. 18) [...] aXX.' 1vTetiOtv aot appfro? Oa ovT1 popTO 6711p Toy 'IpTpov E0vo; npoatYrtavT4. i1vo; 81 Toil To vogaattcOv wai alyrocrxeuov, ainoga- Ti 4ov Toy 131ov Kat apvjv µij XoytOgevov xpeiTTova, Tijv vtafivcrov8ta7t.i)ov Tti) crthgaTt Sul wino 1t8tatpopet ply Tot; npayttao-t, OavaT4 81 ok fixtoTa Kai "UT) nokegq.) ItpalaeTat Kai npoo(MeTat, o5; ob81v ov abTO, of TeOvaill cif 6,XXov 1vT0Oev naps Toy gotpatov, tOg no6 Tt; ETtio-ev, eurayayot xXmaTApa. eaa: eo Tij; al;f3a0eia; aovtcrecog. e6 cpptvo; 13a0dac Kai Stavota; geyaXoyv6govoc. aiaxpov flyticragevo; TOv Tcogaicov Tag Ta4etc Toto6Tot; avTupepf4tv etv8peto-tv,4t,'oic 1v la(;) To wetly 1aTi. "C(. fiTTZIa8at, &crimp Ttvag FaflaaMTa;r6a45 aupcaTa- ptOgetc'IcrpafIX,17trai4ac auTOig f.)8pocpopeiv Kai faoTopetv, LXopLvot; Kai Toinoic ev oixo? napappucTeTaeat Kopko ijv atcriwbgaatv agapTco?abv icaToticeiv. Kat Gi Toti OaogaToc. of gtiStv Tou tpatvogtvou nAlov EiSoTE6 rely figeTtpavv anop- pfrot; 86441v (p. 19) gsguaTaythytivTat xai TeXecrTuo55v ica0apaicov Tox6vTe; wat (5.yvtcrgamv 14 tip5vc.ov Meow Kai thcpoTOgaw Opbv ansycvvtjOicrav TgICVI1 Ttil 'A 13paag.

32 www.dacoromanica.ro XII. MIHAIL PSELLOS

Constantin Psellos, sub numele de calugar Mihail, a trait in 1018 1096/1097. Mare carturar si om de stiint5, a fost si un dregator insemnat, colaborator apropiat at imparatilor Isaac I Comnenul, Constantin Ducas al X-lea si Mihail at VII-lea Ducas. A desfasurat o vast& activitate de profesor si organizator al invatamintului si a scris nenumarate lucelri in toate domeniile culturii timpului. In volumul at III-lea din seria Fontes Historzae Daco- Romsnae au fostpublicate unele fragmente din Cronografia lui Psellos, cea mai de seam& lucrare istoric& a sa. Aici, publicam citeva pasaje din discursu- rile si scrisorile sale. Ele fac aluzii la evenirnente contemporane legate de istoria tinuturilor DunArii de Jos, in special la conflictele bizantinilor cu pecenegii si uzii. Pasajele nu au o valoare deosebit5., nu ne comunica lucruri necunoscute, dar ele confirm& pe cele stiute si dau culoare personal& evenimentelor prin talentul narativ at povestitorului. Desi mai apropiate de realitatea imediath pe care o reflect& simultan cu evenimentele, discur- surile si scrisorile lui Psellos sint afectate de tendinta autorului de a flata pe destinatarii for intperiali. Pentru reconstituirea obiectiv& a faptelor sint mai utile izvoarele narative chiar mai tirzii. Editii folosite : Michaelis Pselli, Scripta minora, ed. Eduardus Kurtz Franciscus Drexl, vol. III, Milano, 1936 1941;Bibliotheca Graecaiifedii Aevi(Mecratcovucii BtP.toOfpcn), ed. C. Sathas, V, Atena Paris, 1876.

DISCURSURI

A AC ELUIASI ALTA CUVINTARE CATRE ACELASI IMPARAT (SM I, p. 18) [...] Dar de acolo, poporul de dincolo de Istru 2 alearga Inaintea ta, in goana de nespus. Acesta este un neam de nomazi si necivilizat, care-si duce viata la intimplare si care nu tine socotea1a de vreun principiu superior si care impreuna cu trupul crede Ca isi pierde si sufletul. De aceea este indiferent fata de lucruri, nu mai putin si fata. de moarte si se zoreste la razboi si se repede de parca nu i-ar pasa cu nimic daca moare sau daca altuia, cum spunea cineva, destinul i-ar Ecurta firul vietii 3. Dar cit de pre- funda este inteligenta ta ! Cit de adinca mintea si cit de mareat5. judecata ! Socotind ca ar fi o rusine pentru romei sa-si masoare armatele in ordine de lupta cu astfel de oameni carora le este egal daca inving on daca sint biruiti, ii adaugi ca pe niste gabaoniti Israilului tau 4, poruncindu-le sa care apa si sa taie lemne, iar ei prefera sä fie ingaduiti sa intre in casa Domnului in loc sa salasluiasca in corturile pacatosilor 3. Si ce minune ! Cei care nu vedeau nimic in afar5. de aparente au fost initiati in tainica noastra invat5.tura si s-au invrednicit (p. 19) de riturile purificatoare de initiere si de jertfe 6. S-au nascut ca niste not copii al lui Avraam din pietre sterpe si din munti stincosi.

1 Cuvintareadresata imparatului Constantin al IX-lea Monomachos(1042 1055), probabil in 1048. 2 Este vorba despre pecenegii care controlau regiuni din nordul Dunhrii. 3 Cf. Eschil, Choeforele, 505. 4 Cf. Iosua, 9, 15-27. 5 Cf. Psalmi, 83, II. Psellos se refer& la trecerea pecenegilor lui Kegen in sudul Dunhrii si colonizarea for de catre imparat, in 1048, cf. Kedrenos, ed. Bonn, II, p. 582-584; Fontes, III, p. 150 153. 5Aluzie in stil clasicizant la botezarea pecenegilor lui Kegen.

33 www.dacoromanica.ro norm TOY YIIEPTIMOY, OE EIIIKEICAHTAI EEAENTIOE

(S M I, p. 340) [...] xai To ye OaogautthTaTov obx avatpet gOvov fativ TO noXtgtov, doe Zrigepot xai To PapPapov. To yap %Ogg nou xai,npipriv KaD' figthv evTeivov Ta TO4a, TO 67rep Toy laTpov ma, vDv incgp ilgthv To Pao; thpincrt Kai, fly Knipe yriv, vi5v acrilevecrTaTa yecopyet xai, oIg aVTE7TapETCLTTETO, vuv irpoo-TeeetTat xai ykyove crOggaxov TO avTigaxov xai npoltv8uve6etv aOct xai TaTapflat Tg yeaayyog -Kate( geTetov.

ETIXOI TOY IPEAAOY EIE TON KOMNHNON AErONTSIN TINS2N OE EN TS2 AYTOYETS2 MHNI TEAEYTA

(S M I, p. 47/p, 48) Ti Boo-xepaivetg; ri crTevgetg tx 13a0oug; ij Tthv Eta) Othv Eypt4e gaxpoOev tgacty4, inceaTargyav ofnap'laTpcp CrK0p7C101., 6 Totipxog fiptgrloev fipeOtaggvoc, [...].

EllIETOAAI

156. TS2 KOMNHNS2 ETPATEYEANTI KATA TS2N IIATZINAKSIN

(S M II, p. 179) [...] 'H ggv o3v Tthv 7actow.ov 13apfkpcov 6noTarj npog To 9EoaTE7[TOV xpaToc aou xai TO Kara ggpi npoattvat To6Toog xai Taw Cr thV no8thv Tag gauTthv 4apTEtv xecpaXag xaTal,k9X6v got Boxei xai Tth Ta. 110et Tor) aou aTpaTeggaTog xat t4 yevvaio,)rot13ao-t2axoti aou cppovfigaTog. ct yap Kai tuj TotaTog inqpxeg, olov al yfigat Pothat, neptecrxegggvog, yevvatog, 13a0gg TO cppovnga, byriA,og TTjv yvthgriv,01'fjpicet xai govov To crew o-TpaToireSov gmpopilaat To6Toug xai npog To Set Xtrtv croveXatrat. xav et TO (SipaMg& aou j3pax6TaTovAy,g4(p6J37icrev bi.v To6Toug To av5pelov aou rTig vorriG Lnei BE Epp)ouviriX0ov, noXunXilOgg olpaTeuga xai 13acraebg yevvatoTaTog, navTag eixog txrafiTTecrOal TE xai Toic aoig Tcoaiv 67cooTpeovvocrOat. xai of.) Oauggco Tog; 7cpocreA.TiA,u0oTag crot, Pacraell.

64 www.dacoromanica.ro CUVINTARE A HYPERTIMULUI7, CARE POARTA. NUMELE DE SELENTIOS8

(SM I, p. 340) [...] 5i acesta e lucrul cel mai minunat: nu numai ca ni-1 omoara pe vrajma., dar si imblinzete neamul barbar 9. Caci neamul care mai ieri alaltaieri isi intindea arcurile impotriva noastra, vorbesc de neamul de dincolo de Istru, arunca acum sageata pentru noi §i pamintul pe care-1 jefuia, acum it lucreaza foarte bucuros §i cu aceia impotriva carora se pregatea de luptaacum se asociaz5.. $i lupta alaturi de noi cel ce luptaimpotriva noastra si vrea sa infrunte primejdia §i se a§eaza in fruntea falangei 11.

STIHURI ALE LUI PSELLOS PENTRU COMNEN 12, CND SPUNEAU UNII CA AR MURI IN LUNA AUGUST

(SM I, p. 47/48) De ce te necajqti? De ce gemi din adinc? S-a infiorat de departe falanga scitilor 13, s-au retras scorpionii de linga Istru 14, turcul cel neastimparat s-a domolit 15. [...].

SCRISORI

136. COMNENULUI CARE ERA PLECAT IN EXPEDITIE IMPOTRIVA PECENEGILOR la

(SM II, p. 179) [...]. Supunerea celor mai multi dintre barbari fat5. de Maria ta, care qti de Dumnezeu incoronat §i faptul ca unul cite unul ei Yin la tine §i-si apleaca capetele la picioarele tale mi se par lucruri potrivite §i cu multimea o§tirii tale §i cu nobletea spiritului tau imparatesc. Chiar de n-ai fi fost ass cum te arata faima, prudent, viteaz, profund in gindire, Inalt in cugetare, §i ar fi fost indeajuns numai oastea ta ca sa-i inspaiminte pe ace§tia si sa-i faca sa se chirceasca de groaza. Si chiar daca armata ta era foarte mica, ar fi putut sa-i inspaiminte pe ei sufletul tau viteaz. Deoarece insa §i una §i cealalta s-au aflat impreuna, o armata foarte numeroas5. §i un imparat foarte viteaz, desigur toti vor fi doboriti si se vor qterne sub picioarele tale. Nu ma mir imparate apdar ca unii dintre ei ti s-au predat.

7 Psellos, care purta titlul de hypertimos. 8 Gen de discurs alcatuit de un retor in numele imparatului si rostit chiar de acesta din urma, dupa imprejurari, in mari adunki festive la curte. Discursul de fata a fost alckuit de Psellos in numele irnparatului Constantin al IX-lea (1042-1055) si se refers, la colonizarea pecenegilor lui Kegen, apoi ai lui Tyrah, in Bizant, cf. Kedrenos, ed. cit., II, p. 581-587; Fontes HI, p.150 -157. 9 Este vorba despre pecenegi, v. supra, n. 2. 19 Cu bizantinii. 11 Aluzie probabil la Kegen sau Tyrah, sefii pecenegi care trec de partea Bizantului, intre 1048-1053, cind se desfasoara marele conflict bizantino-peceneg in zona Dun5.rii de Jos, v. supra, n. 8. 12 Imparatul Isaac I Comnenul (1057-1059). AS Pecenegii. to Pecenegii din zona Dunarii de Jos. 19 Aluzie la victoriile lui Isaac I asupra turcilor selgiucizi. Stihurile dateaza probabil din 1059. 19 Scrisoare adresata imparatului Isaac I Comnenul (1057 1059) pleca.t in razboi impotriva pecenegilor, in 1059.

www.dacoromanica.ro 173)1 912 131(1131 (08I 11313u3. 32 toil A131:10117312 5101('x(011. 13110W3117317331 'd) ,990 109 '5101191k0y 1313 1911 Aodd730 9 31X33 90 3131.709oyo3ittroat 51o1 51oleyou 5(10(13 non Dl 3k(13633190du '513k/3%31731DX 13 1171 13, 'oleo 91 DAV 1d3u 73173711pdu -odd) 731A(19 A1 173X 91 X0 50)(1(9k1 'A13103L 137111A 1DX A111 41311k1.1113d19 A30.1.11 5Q13110d31 11 lac? (1)1901 Ac9dou979 5qonou pm 5(70006979 commilirry 5n01 59cn19nko1( 4. OA, 110 Ao1a133 17)31 119 1732,li1J963u 39 113X 90 laddrie A4.1 Aktkodmilm 4 574d730)33t 17)1310 Aqn, nom)? pdcb1d33/ 573 5o11.7r131Loup 1DA1311D12 4 5oA37.191(nod Acod9347371 119 51dolX 5731 ,dou nout733 5139(pip !A7al031 4 50)3403Ak3IL9 5)31 HU 57301.1.1(09 A? (1)1901 4 -11.A031 5732110(3 33.11.1Ad9031 t.11,1 0,01 noTi?%02. 'rtuoq sco 4 Anomodoirm A03111y3 3103/939 GOT1 11331. ca31(19731j :50A97-19 5aw.9oa. pax Saod3l3 '5Q01191k01( ,,,ap 4l. lax A9d313 11 11371(10103111A9 '73111111(10A3 31(10 5301.L1(9 'A311 3713 51119A17331. Ac9 n0./ 5o17371Apdal 71337 519 A13131019 .331.43ALA3 733170939 `dpA, 177-1 50711 59A13g 50190 A1913113919 oup 9 50d73074 5Q)132 5101 1.0731ik9d31 1731110X3)1 173X lt0ld3131L(1 A371 173X (101 (103/10y `Sao/731 3.7,03A91 3g 5191 5173710)Ak AQ1(1)3,1371 50)1A0A790A191( 5(101 32 1DX 11 A37i 513 A1031(02 A3)11.169 'Al.11.13101/9 591(1/1 1303(123A3 1131DA73X1.1.111312 1)11)3i. A371 ,1371 Aomiaal? 'Aoaltdd9up 13/71 5no7-13you nop Aisamoluothaao 5ouo1p 979 731n91 507o1 9 `591191k01( xyp `ri? 311310730 Qayismd 73119d9i -50A739 -Dodu 32 AQ1Q73 pL 773093x39 113)1 ktri m3kdl3A9 471, A0200d3.1 A191011131.02 73173714A0dd) 13 7319 ADJ. 17337 A139od3cAc19 1111 A0A971 A3 5ioAgy xyp 511 1713 13107311131.09 Àco3pdu 131(110) 1313 Amu 51oxl.pap 5Qoa, ,up A0)1Clty1(p 5731A3091d311D12 113X 1.1ALLI AmprIA,73du Am. A(1373311(3 A1311131 5p1A30o1Apppd 173X Snorlpto9 5131A30303 y)1 57.3017.0 121311 1)331 321171 3191 731 D1Ap3L 'A13(0319111 70Xy9 Aod31(93tiAlta)3da9 51o11)303317dX opfikpdu 001 Qo 'AI.1XW11 507 132 A01(101 (Igi 1d311 32 (101131(011 1131171V12 ALLI ALLr13 d) (101 93. Aoo 5o1pdat odu 5177 511AL,1d13 A1391 13 dpA, pax 91 A031(31 (10311d1Oddlni 17331. ,xxn mit3 110131X13312 (10113(119 1DX 91 A0A3111113X3X7311031. no9l 11 Àod33.caradd A03^01. (101 50A0131(31 '133110232 59031 A371 dpA, A0d1311991 73710311419 507A371k13131ACU9 noa. 39 9 50X110)1173d19 501(X0 13C10)X 17331. `503A31-171337133idau acupiandg Amoddroimx 91 139 ,013:1 2 31 1311/7u1d3u 51131 577371/773A3 51puod Q0 dpA 5o017'1(u Mn.k 41310d1 -33193 A13103i '300713 ,y1C9 A1193 319 11331 QX7341 137.1a31pd19 513103.33thou 573X12k3T1 am. Ann 'A39732 0311907 AQ0 101 07131(31 109 A031 Ac01797177)0do3p3t tiAL7dI3 507 idX3ri AWV/031 `1731314dun12 70310d19100101 109 0)093A3k 173)1 91 3A311931131( 79210 10(JD31 A913131('09030 aoa. 17D1 A0)9031.9 5Cf) A0131A931( A141 ALLTid9 91 -0311.713m7 plinalptho 1733L 9217173113 507 5co13X97317331p 730 AQ)X1c/13073d AVidDS) '17309739(13k03/9 5ctoic,toi 11331 173X (101 001(1,1. -idp 5111 5D1DAA3k 51.LX(1111 Q01 00A3lik13131M11) 50173114A0dth 541 A3 A13931/ .5731319 701(1(9 1071 59d3L A990 54311'11112 kap 3)1.06311 13A321111 Cb7131(03L ADO AQ1 9119 109 'ACOA371k73131 5173991 dpA, 51739lid131lunp 517337idnijdn4j 5.7.731036331. A937 A931 'Al.431173110),L A7231. 5111.011A03170 1.113 A937 5oreogo97'y Ctc1113101Ddli) :54131k13CypD d313911 39 A011((9)1 59A321171 A0)1 A0)(13131141, A3 6)113%03/ 501A9933L 5'101 500d134idDij 317310130 5731A93L 1d13 510311AL 173/141.1k1.119d1.091.1031. 5101 :197311713319 À0A071 6(730137d 4 919 5141 51.141.C113 51734:131. A113736713 0713X3 (10311T13X03L '50173T191A01(.70 ADIXDOX91310111 A139C00.01331029 A931 dpA 17)31. A739070.013d11012 173X 5101 5109 A? 113Q3L A1.0731/1,116(101j A133L 513 crap 11 117331 513 A01131(01/ ut32 113A40611331 `5(101(001 LLr1 A7390)0991910A9 -toluto2 DAu Ap73dX .A0d11331.11L3 A7390)133113319 A? Aippu 5qn AtorailtdX -17A0)3 pax -07A7321. '531A30 91(''00 17)A40031610d 39 AOLd3 5ao19o1 1730D3A34. aorlr(ou 1.11d031( A13933L1d33/

9C www.dacoromanica.ro (p, 180) Dar nu-mi gasesc cuvintele si sintimpartit intre mai multe ginduri: pe ce oare s-o fi bizuit Selte 17 de n-a urmat pecei mai multi si nu s-a refugiat la tine, impresionat, clack nu dealtceva, de marea ta inteligenta in treburile statului si de felul cum iti intocmesticstireasi de faptul ca nu faci nimic in pripa sau cu neingrijire.Nedumerit in aceasta privinta, fac numeroase si feluritepresupuneri. Fie ea e inspaimintat de tine si nucuteaza sä se refugieze la tine, fie ca ()data ce s-ainchis si s-a intarit in ascunzatoarea lui crede c5. va ramine neatacat, fie cadoreste sa-si formuleze cererile Ltd de tine fara alti martori. Sau poate capierzindu-si sperantele de salvare s-a avintat pe calea razboiului, hotarit sainvinga in acesta sau sa moara. Tot fasucind in mintea mea aceste ginduri si altepresupuneri, stapine al meu si imparate, ma gindesc si la altceva ; nu e vorbade un lucru sigur, dar caracte- rulneobisrmital situatiei ma face poate chiar sadivaghez. Ma tern ca nu cumva acest barbar, care e un omfoarte iscusit, sa nu se fi folosit cuabilitate de situatie si sa nu se fi prefacut ca se rupede restul neamului lui, raminind insa in ascuns unit in ginduri cu eisi fil5.sat pe unii sa se supuna chipurile, iar el sa intinda o cursa si sa puny la cale cevatainic impreuna cu ei, ca sa porneasca.' lupte impotriva ta. Poate ca presupunereamea e nelalocul ei, dar pe mine, preadumnezeiesculeimparat, ma tulbura groaznic. De aceeatrebuie sa fie primiti cei ce se refugiaza la tinesi sa nu le fie respinsa trecerea,dar sa fie puse la incercare cugetele For, nunumai prin cuvinte, ci, de se poate,la incercare prin fapte si sa se lupte unii cualtii cei ce s-au despartit unii de altii si abia atunci, Incercati prin faptesi gasiti vrednici de crezare si sincerisa fie rinduiti pentru lupta impreuna cuai ncstri si nici chiar atunci sa nufie crezuti intru toate. Ci lucrurile safie tratate cu multa prudenta. (p. 181) In ce priveste razboiul, nu potsa-mi conving spiritul ca Maria ta trebuie sa-1 prefere pacii.Chiar daca cea mai mare parte din armatabar- bara s-a separat si cea ramasa e egala saumai mica, eu totusi ma tern peste poate. Caci gloata cstenilor seindreapta impotriva unei cstiri demarime egala in ordine si cu precautie, dar pe unamai mica o dispretuiEste si de aceea cade uneori in extrema cealalt5..Caci nu intotdeauna multimeadusmanilor provoaca fuga cstenilor, ci, uneori,chiar si o armata mica a rispit estimari si bine intocmite. Cum cele maimulte dintre realizarile tale deping acum s-au infaptuit pasnic, totastfel sa faci si in viitor. Am aflatde la multi ce avint de leu a dobindit armata ta, deDumne zcu adunata si cu cit nesatriv- neste sa se infrupte din trupurilebarbarilor. $i-i laud pe csteni pentrusufletul for viteaz si cugetul as-zat si pentrudragostea de fapte vitejesti. Dar necontenit ma rog lui Dumnezeu sa nucada.' in razboi nici unul dintre ceiaflati sub porunca ta. Cite capetede barbari ar putea plati pentru un capde romeu, fie el Fancier, fie aruncator de pietre,fie crainic al cstirii, fie gornist ?Nu c oare mult mai bine ca,fara sa cada in razboi vrcunuldintre ai ncstri, toti barbarii Ea fie infrinti prin manevrepasnice? Numai, preadumnezeiescule imparat, fapta pasnica sa aibainfatisarea infruntarii razboinice.Sa fie supusi si divizati si sa ascultein toate de vointa ta. $i chiardaca ar trebui s5. fie trimisi la razboi sau in vreo altaprimejdie, sa nu se impotrivea.sca. Saasculte intru toate ca niste sclavi, fara saprimeasca in schimb bani, ci treabafor sa fie razboiul si nimicirea for insile pentruvointa ta. rezistat mai mult decit ceilalti c onduchtor 17 Sef peceneg din zona Dunkii de Jos, care a Attaliates peceneg,i lui Isaac I Comnenul, cf. SkylitzesContinuatus, ed. Tsolakes, p. 106 108, ed. Bonn, p. 66-67; Fontes, vol. III, p.58-61, 68-69.

www.dacoromanica.ro cpkg. A3-ri Ago 5o)91 nortu 11 ATN92 nric19 ATI Aram/ 14 'd) (Z8T 1Dx 59%132 50/91 MX 50X(11119%16 AT 5(101(10101 5(10,19% f1.1 biaympd nog, miltoliou9 591913 32 9 5oi13193guln '5odothlroog 59du 5p1913 5191 AlD13114d2L AT 513113X 91 53g14x2 pi ATI A(OdlAdDd `5(931.110D11311 A011(10231 Ark A(01A121t 011311133{D 113X `01DD93%(10g 1DX 131D110211 1DX Ill 131(9d1L A(91 ATA.11.1DdI9 pax AQUI/1113(11D DrOTILLAOdd) raj, TD 1311?dX '5(pthlrp3An9 jo llg 5ixpnou. 51919oloi 53193tlan31id3u bornikpdu inx X3 5(039(91311d3IL 121 A311 '531A901121 121 32 531A13D41011. A313213 1clau nonnpu (oii? Aod3it93%31 [

'69 ZTL Vg I3Vl [Z5131VVII] U.I. UNIHNIVON N3 ITIVIal-EVI IINO

11331 (10 4 MIA 1310 -1A3A 'd) (ZOE ] [. A311 13411 A(012M-1(0d. `50(3(1/9 5(01(021 `1DA3X1131 319 731A91(74jD0d1L A91 A0dDddDg 19131L 193d311 1301 5o1pripind19 coDo2icp Inx 'coD9odmup 1DX 1321Ditac) 0/DDit(113 A91 5(031 A911.1114 /92`DIA7 AD1T132Q0 D1A931L3A311(1 A119 3190 À/31AL1IDd1D 3190 À1,1A0/(1) ,Typ 13A7DT DIA0R -12Duxad(J À0A311 t AT203L A3X13 pinpd2oup pm!. 731A3dDu0om2 A? %pi 51priX9% 14 A? 5191 .A1D31(3 (A,3 32 109 5/M0U 5DX1A `1131101d/LUI111L.3 17331. 5DD91L9 dlLAD 59013112 113X '1.13113AQ2 AOADXDIAD MOX? AlLX(1111 113941101dD ] [ ALL1d12131 510Q13 131101d9 'AUX1A 5(031.9 9d3L (101 (10T13%031. 0/91ALDLILL113X 91 À0d14112d 5(9 `0/9160931DX 5p `510011A,1L1DdID31DX 54 531(1312 5Q01 `5(1011ADA3 11331 5qoi 'n3r1 òvo-naykp 5qoi '32 -coixnup 1 [ play. 511 QO 1391211(1D° (10D Akil À0201d31L 5111 (1029 A91 ÀOr.(131. 91 -DdID Acmikui `73TITI31(lI Al.L1 A? 510A31D A02012 50/ 57091.2120p MOAQIDVL 113X no/n9iudx 91 Drianpdic 50/ '.511oltd3idDx3 5ll xgo ithront? nog 5991 tacrtep 5pi `5131nucidkp SDI A? 603'11 `510211A0d(1) AL,L1 AlLATUL72 5111 `54X(Iill 91 A01113d112 Q01 !Somiltnodd) XLV. 4t213313 Ao9dop linpth? Ano 19 `101T13%01L 1DX A1,1.1 Api3dnd nlini3313 -9%4 Apny nIpPy9 31130 5110401119 AkL159d1L Àl.tA(0d) ,r(12 MR/30131A1D 5101QD ALL1 A1,111(01.0 1DX Aka (101 soirro31nd19 ,Ap1xa94 molipcbt 511Avd)3 .ATAiD 4 531Anoix13t9 lo aodp(Jd9d 11331 531Appmitclou 109 (15\fX(13L 91 pliaaipdir, 5a1A9r4jDodat inx tairm000? olAnoowinp nortnri 4 -noardigIdai2 Ala, 32 5111 591mA `nitkaci) Aka 32 ATI A0/(114(1141 'Mpg 5p 5101 51011ADA3 (DDQ0dX312 791 f1:111ADA3 91 32 noiliolup 511.1 514Xath 511 kill !A3139prinpo -] [ la 32 311 53213 319 1011 1:11T(111 4 1d31L A41 ALINA Lay,/ Al1.1 ALLOXD -119(312 `391.1.d 3191 Ap 50)A/.3 5m9 Alll ADiatindip .Aliripinky3 kg 5139cy dvk 58093 5pi tudi3X noxi%4 .1391i19dx? nocbtui A132 1DX .139(13d9X? D113 11,2 STA/ATI? 51219DAD A03031d311 ALIT AD13110 ATog 13i1311 1DX .50A31-1(1AkaddD12 1DX 50/ A0X13 50)(13XI13dDILD 50A31112DD11.1[163 59d11 A1,1.1 139911(1.0Dg 31 `113110A1A, 11331 5111 54AOT1dDX alQD -10X3 .DDLLATA Dip 42 irDi 5191 mceelitu 1313 541 5pdolp tcpnokaA, Aka. ArlklupcilD AoroAllt3

8£

www.dacoromanica.ro Poate ca eu par a vedea mai exagerat decit multi lucrurile (p. 182) sau ternator si iubitor de viata fiind iti spun, poate, asemeneacuvinte, Maria ta. Dar cum tu insuti esti cel mai bun sfatuitor pentru asemenea chestiuni si cunosti preabine obiceiurile barbarilor, ai putinta sa gindesti si sa hot5.rasti mai bine decit oricine si asta mai cu seama dupa ce ai cerut mai intii sa ti se dea Mariei tale parerile strategilor si soldatilor, care, pentru ca adesea s-au nimerit in asemenea imprejurari stiu nesfirsit mai bine decit mine despre toate, dupa cum pe unele le-au patimit, pe altele le-au aptuit [...].

69. IMPARATULUI [ISAAC] COMNEN CARE SE AFLA LA DRUM 18 (p. 302) [...] 0, tu, mindria cea mare a romeilor, tu crezi acum ca prima ta biruinta sta in faptul ca pe barbarul care se arunca impotriva tuturor partilor armatei tale 1-ai respins si 1-ai zdrobit si ca 1-ai facut sa fuga pe el, care parea pins atunci de neinvins, de nu maiindura nici atacul nici vocea ta, ci ca un leu care rage fuge pe unde 11 duc picioarele si se retrage in desisuri de padure sau in mlastini. Eu insa iti atribui multe victorii, din acelea pe care poate sa le numere [numai] un barbat vrednic si cu sufletul tare. [...]. Iar cea de-a patra victorie este ca i-ai infrint pe barbari mai inainte chiar de a te infrunta in lupta cu ei, i-ai inselat, i-ai invins prin manevre strategice, i-ai dezbinat pe potrivnici si pe unii i-ai facut sa treaca de partea ta, pe altii i-ai respins. [...]. Dar cine oare nu-ti va admira orbita, ciclul drumului tau, privirea de ostean, trecerea prin strimtori pe care ai facut-o, acum rasfirindu-ti, acum adunindu-ti oastea, felul in care ai rezistat ? Cine nu va fi oare impresionat de faptele tale vitejesti, de vegherea ta, de grijile pe care le-ai avut, de daru- irea ta sufleteasca, de neclintirea cugetului tau ? Tar cind vrajmasii s-au aratat toti laolalta si au slobozit strigatul acela cumplit de lupta, nu te-ai ingrozit de glasul lor, ci, aruncindu-le in schimb tacerea si linistea ostirii tale, te-ai aratat prin tacere mai presus decit barbarii ce urlau ca fiarele. $i te impresurau de jur imprejur si atacauostirea si se napusteau, dar mai degraba decit s-o sfarime trebuiau sa tina piept atacurilor tale. Dar fuga din timpul noptii si strigatul barbarilor cind tu raspundeai cu atacuri atacurilor ? Dar neinfricarea sufletului tau,cine nu le va admira ? [...1. Daca m-ai fi vazut cind mi-a venit in auz zvonul despre victorie, atunci ti-ai fi dat seama cum ti-am apreciat priceperea ostaseasca. Caci mi-am inaltat mlinile indata si am aplaudat din rasputeri. Putin mai lipsea sa joc. Apoi, ridicindu-ma ca un apucat, alergam prin casa de colo colo, strigind tare si nu mai puteam de bucurie. $i am incalecat, cum puteam, pe nepregatite, am sosit la imparateasa si i-am impartasit si eibucuria. Apoi, aparind in fata multimii in agora, am vestit victoria.

28 Scrisoare adresata imparatului Isaac I Comnenul, probabil dupa victoria acestuia asupra lui Selte, seful peceneg, in 1059. Psellos o celebreaza cathud a patra" victorie a impa.- ratului, primele trei a cAror enumerare retorica am lasat-o de o parte aid sint, dup& el mari rea]izari in politica interna.

39 www.dacoromanica.ro 87. TO A01-00ETH TOY APOMOY

(MB 5, p. 330) 'Ay Goya yap 6 lo-Tpog Kai Ta =pi Toy IcrTpoy Ta iSsI:Opct Tthy X.oycov ispoxtst Ti OV µri psyaka tai3ta npoc figEt; icaxkaCis Ta x6gaTa, 67roaa Tth noktgq) ispoasau xaTaXtycov, Subpoxag, xai geToxsTE6aetc, axpol3o- Xtagoec TE Kai avSporTacylac, es?.tygo6c TE xai incsopaXayythastg, tad 67c6cra oi nakatoTaTot TOW myypcuptaw Tth Maim Sow nuptkaTigrircot; [ ...] (p. 331) e'A gtv oLv a6ro0sv icauppOthicaTs ij fiptcrusimaTs, o6 nayo Tt acapag oiSa KaTaKEKpoTTIKE yam figthv evTai38ct Ta cbTa Ta nap' 6gthv 67trixo6geva, xai Tthy siat6vuoy, 6 gtv, siaPoXfiv, 6 Se xaetSpav, 6 St gamy, 6 St itctpav, tad eiX,Xog aXXo T1 fIKEt got xogi(cov yethTepoy eixouaga eye() St Tfi gtv dcat] xaipco, of.) navu St Tt .11601.tat acpsXsict Tthv Striyficssow. Ni3v OUV got Tqw crfiv ging') yowfly avaXagnpuve, obi( avaPc132gtvo? Ou0gth, aka o-uyT6vcp Kai noXegtxth aTexvthg Tag entaToLic cmyTtOsic.

161. HPOE TON BA/IAEA [IEAAKION] TON KOMNHNON

(MB 5, p. 416) Ei yap Kai Rim) To TtXog Tthv 7toX.Xthy aoo Kai ilsyaXcov etythywy axfpcoa, g.fi St To gtya Tfic C;Fc csipatnyiac xstpakatov Eyvama, 01' 6; ijSri vsytxrixoTa Kai xaTavOcoxerca To icEty Xoyicogat Kai ETI, x0' 67tspl3o2div Epiii Cog, el xai priStv ntpac aicnov Tot; crolg aitflyupcsv etycoyiagao-ty, a? A' EvExa ys TES 7tpoeugiag taxi Toi3 xautOappfiaca TOCTOUTOV KiVSLWOV, ItetVTOW aITCYTpE- 7CoVTOW TilV alto .qc 116Xethc EoSov, aTpaTorcs86v TE TOCTOUTOV a0poicrat xai oixovogficrat [ ] tad SEStoTac Oapaiway, xai Opaatwoptyou; avacrctXXstv, Tag TE avapcalacautoigTpotpac 7E6VTOOEV 01)1.17COAElV, xai Ta TooTaw tcpsircco taxi imikoTspa, wo.TaTsgsiv trio papPapoy aTpanav, -Kai T00; 7tpoaSoiccop.tvoug o-uggaxooc LICtaxciv xai irpoc tamely gsTaaThcracrOat, xai aiyrov St TOY iroXtittoy Eic 13dpa0pov Tt aoywaqo-at aStsU)SsuToy- xai Tva µii Ta icXelth ica04g epth, TCEbTa Sri xai 'lova apK01-5CYLV etc!It ya aTpaTtlyia; pcthgtov, xai gsgov .qc afig lAsycaolitliag intoSstyga, 6u ETEpow ligapupcouoy ctinotcpaTopaw, Ivo-Ku/Su- vs6stg aicoc waxsivolg gey oinc egtXtiacy by 866p6accto-t, cr6 St TOoTOlg el/CE- xpiam Ta eXaTTCbtlaTa, xai TrjPacrtksla 7teptttpcyac Tfiv alax6yriv sic s6So- 41ay. [ ] 'Eyth St, ov gsTa Tthy LXIoyip.ow autos 6.p10grpcac, Kai Ov 8taTEXEI; ZICUAWBV, Kai o6 Tfly ykthrutv 0augacstc ytkoaoyollactv itOriTopc6oucray, get& itarraw xai Toi3To IspouTiOrigt si 1.1gVfonTo law fivocrac, cb13aaasti, xai xcrubpOthica; oinctTt A.6yoc aSsic, EiSt Ett t0 T01.17tOke1101) TtkOc fgbpriTat,TpelgasauTth Tatstc Td iv tatTopOwildtTaw avaraaaov, gs14ova, xai pearly, Kai TasuTaiav Kai Emu) gc*.ov ply, 6 icarcafic Tthy PapPetpaw thpavtagog, gear!,i7tp6c ETspoy TO7r0V geTaaxfivcoatg akthy xcti gsTdOscrtg, fly tyd) xai isparniv 1C4X.8, TpiTil Kai TsXcuutia, '11 To6uoy 67coTayrj akri0s6ouaa Kai TOT; Oliwacrt xai TOLL, icpaygacn,

40 www.dacoromanica.ro 87. LOGOTHETULUI DROMULUI 12 (MB V, p. 330) Istrul §i Imprejurimile Istrului lass sä curga din abundenta quvoaiele cuvintelor. De ce nu faci, a§adar, sa se rostogoleasca spre not aceste marl valuri, povestindu-ne cele Intimplate in razboi, despre sapari de §inturi si abateri de cursuri de apa, despre incaierari si ucideri, despre schimbarea frontului §i inaintari, despre tot ceea ce lauds scriitorii cei mai vechi la Macedonean 20 [...]. (p. 331) Nu §tiu preabine ce ati inaptuit §i implinit cu vitejie acolo. Ca'ci ecoul faptelor voastre ne-a cople§it aici urechile si dintre cei care au venit sa-mi comunice ceva nou, unul vorbEste de atac, altul de a§teptare, unul de lupta, altul de experienta si fiecare de altceva. Iar eu ma bucur de ce aud, dar nu prea sint incintat de simplitatea relatarilor. 0, ciaca ar rasuna acum limpede vocea ta, nu in ritm taraganat, ci Incordat §i osta§-..sc alcatuin- du-ti scrisorile !

161. CATRE IMPARATUL [ISAAC] COMNEN

(MB V, p. 416) Chiar daca n-am auzit Inca de sfir§itul multelor §i marilor tale lupte si nici n-am aflat de mareata Implinire a campaniei tale, de pe acum socotesc ca ai biruit §i ai dus la bun capat totul 21. Si Inca voi spune, prin hiperbola: chiar daca stradaniile tale nu au ajuns la o Incheiere fericita, totu§i zelul tau §i faptul de a fi Infruntat cu indrazneala o primejdie atit de mare, in vreme ce toti to sfatuiau sa nu ie§i din Ora§ 22, faptul de a fi adunat o armata atit de mare §i de a o fi condus [...] de a fi imbarbatat pe cei ce se temeau si de a-i fi domolit pe cei preacutezatori, de a le fi procurat acestora, de pretutindeni, hrana necesara §i ceea ce este mai presus §i mai important decit toate faptul de a fi risipit armata barbarilor §i de a-i fi oprit pe aliatii nadajduiti 23 §i de a-i fi tras de partea ta, iar pe vrajma§ de a-1 fi zvirlit Intr -o prapastie far5. iesire §i, ca sa nu spun multele lucruri care mai urmeaza, toate acestea numai si tot ajung pentru a lauda din plin priceperea ta ostarasca. Si, dovada mai mare a curajului tau, un lucru pe care nu 1-au facut ceilalti imp5.rati, tu insuti to -ai aruncat in mijlocul primejdiei. Acelora nu le-a pasat de lucrurile de care s-au facut vinovati, tu insa le-ai acoperit scaderile si ai transformat ru§inea imparatiei in glorie [...]. Iar eu, cel pe care tu Il numeri printre oamenii pe care-i iei in seams §i pe care necontenit Il lauzi si a carui limbs o admiri atunci cind vorbeste de filozofie sau se indeletniceste cu retorica, Ell adaug la toate acestea si urmatorul lucru: daca acum ai si dus totul la capat cu bine, impamte si ai izbindit, nu mai am nimic de spus, daca insa sfirsitul razboiului nu este Inca lamurit, gindeste-te la trei feluri de victorii: una mare, una de mijloc, una de rang ultim. Si sa fie pentru tine victoria cea mai mare desavirsita distrugere a barbarilor, cea de mijloc mutarea for in alt loc si asezarea for acolo, pe care eu a§ numi-o chiar victorie de frunte, a treia §i ultima supunerea acestora va.'dita §i prin infati§area §i prin faptele lor, insotita Intotdeauna de

12 malt demnitar bizantin. Scrisoarea dateaza din 1059 si se refer, la luptele cu pecenegii. 20 Aluzie la Alexandru cel Mare, considerat de bizantini un model al virtutilor militare. 21 Psellos se refer& la luptele lui Isaac I Comnenul cu pecenegii, in 1059. n Constantinopol. 23 Probabil uzii.

41 www.dacoromanica.ro Kai itt xpt nav-rog Toy 9of3ov Kai TO UrcoKkicriv Exouo-a Iva, El 'ley tou peiCovog Tivag, Agyiativ piptv EEig OE@ 'r4navta tiETaitototvrt IT Oc TO criwpepov Kai petajkalorrt, Ei Se Kai -rqSanapag, fi Kai Tpi-tric, Kai °Gm); enacritEvicmg TO nixlwalt, Kai ibtoxp6v fryflara To its payitevov Katopeom.t.a. [... ].

29. [TOY AYTOY] IIPOE TON BAZIAEA TON AOYICAN

(S M II, p. 42) [...] Ecrni-Kac (Lamp ev Ktvwcp TOTS avartopixo-ig criliteiotg Kai -toy navra xincXov imptoSEI)Etc Tfig oixouptvric. latacrat To% 'Apawtv avn- npocrconog, npoc 'do, Ilepo-tKeiv Ayeovicrat Savattiv. avacrtalcic To papf-kpov Opacsoc, Etta 61) npog TO tangpav xcopsig fi ttralov Iv Tain0 -Kai nepuckeig Toy Eixpparriv xai napairAzic atiamOttcoc 'rev "Impov.

42 www.dacoromanica.ro team5. si supusenie. De vei avea parte de [victoria] cea mare, säai cea mai mare recunostinta fata de Dumnezeu, care petoate le potriveste si le aseaza cum e mai folositor, iar de vei avea partede-a doua sau chiar de-a treia [victorie] si asa sä te bucuri de acest lucrusi,satisfacut, sa socotesti ca e un succes ceea ce ai facut[...].

29. [A ACELITIA$I] CATRE IMPARATUL DUCA S

(SM II, p. 42) Te-ai asezat in mijlocul insemnelor imperialesi tot ocolul lumii it parcurgi. Te opresti fata-n Ltd cu arabii, ti-ai incercat puterea cu persii 25, opresti cutezanta barbarilor, te indrepti apoi, sau,mai curind, navi- ghezi in acelasi timp pe Eufrat si de-a lungul Istrului,farce sa te misti din loc t 26

24 Constantin al X-lea Ducas (1059 1067). Scrisoarea datearl din 1065. zs Turcii selgiucizi. 26 Aluzie probabil la luptele cu uzii, la Dunare, impotriva aroraConstantin al X-lea obtine o victorie neasteptata si nemeritath, datorit'a unei epidemii de ciumacare-i decimeaza, cf. Skylitzes Continuatus, ed. Tsolakis, p. 113 116, Attaliates, ed. cit., p. 85 -86; Fontes,vol.III, p. 60-63, 71.

43 www.dacoromanica.ro XITI. TOY IIATPIAPXOY ANTIOXEIAZIf/ANNOY

AOFOE HEPI THE MONAXIKRE HOAITEIAE

XVIII (PG, 132, col. 1148) Doha am, KiTicTriaolOXptcrrq[...] otL -rob totoircoo xai triXixoiyrou Kaxov, E7ri TOCTOOTOtc XpoVOtct '130.1.aViCI., Kai 'Et v.T.w Xpto-ttaviiiv noXtteia ev8ovautei)orrog, xai ToXp.cop.tvoo60(364 Kai 7Cs7ca0Ori- cstaap.vcog twbirtov -caw oy00.1.1.8V (YOU,°ix flyavaxtfiaac, oinc opyiaOrig (144.0c, Kai el.SpaVLIZS)4 Tek£10,) L 1?S 7ta.pt8coxa.ceax:Ett aVtX,la Kai ilaxpothmeig. Kai viiv !ley, TO Taw ToOpxcov dyptov -Kai 6.0ecirratov e0vocfatly&lc natociav fiyetpa;, rijv Tr; 'Avarokijg xcbpav kIlICOV* V6V Se, Ta Taw liarCtvaxcovKai Kottavcov Kai Opetyycov, Ta T11; Ai)ascog Xs-riXatoilvia [...].

44 www.dacoromanica.ro XIII. IOAN, PATRIARHULANTIOHIEI

Originar din Damasc, numit6iIoannes Oxeites, patriarh intre anii 10891098, de linga Constantinopol si a redactatcliterite scricri pole- s-a retras apoi in insula Oxeia manas- mice, intre altele si Cuyintut desprerinduiala monalnlor, in care apara proprietatea, pastrat in Vaticanus Graecus 840, f. 174r- tirilor9ipropune o reform& a acestora. Textul 183" a fort analizat de V. Grumel, Lespatriarches grecs d'Antioche du MOM Jean, E0,32, 1933, p. 279-299 si REI3, 9, 1954, p.161 163; Chr. Papadopoulos, '0 narptetPX11g 'Avrtoz6iag 'RotivvrIg, E"04istric, EERE12,1936, p. 361 -388. Editia folositd : J. G. Migne, PG, CXXXII,1864, col.1 117 -1 150.

CUVINT DESPRE RINDUIALA MONAHILOR

XVIII (PG, CXXXII, col. 1148)Slava tie, doamne Isuse Hristoase [...] In aceste timpuri domneste atita rautate inimparatia romeilor si crestinilo si se rasfata atita obraznicie silipsa de rusine inaintea ochilor tai.Tu ins& nu te-ai suparat, nute-ai miniat cum s-ar fi cuvenit, si nune-ai dat pierzarii totale, ci te-ai stapinit si estimarinimos. Ai ridicat spre pedepsirea noastra cind neamul salbatic si nelegiuit alturcilor, care pustieste Rasa.ritul, cind multimile pecen,gilor, cumanilor sifrancilor, care devasteaza Apusul.[...1.

45 www.dacoromanica.ro XIV. NIKOAAOE KAAAIKAHE

XII (Sternbach, p. 327) 'Av lispotwoc 'Tic tl.)X.CUCTOITI Ki)0)V, (Iv EKU01.101 irapScatc, av ftrric AOwoc, tiv flaioveg 13o6atv, tiv Opoij A6tKTIG, 25 Opatiaov, &watt, Okao-ov aka Tagyva.0ouq Tet, Ttwva Ttipet, wkritta 13otpurvpOpov ketttiiivec dyer', ksuwa waaScavwpiva... 33 'ThAvvrtg crot Taira Konvnvoc, AOys, 6 noppupol3A.acrtito; AboovcovOval,. XXV (Sternbach, p. 339) 10 Iltv Oog St tspicvov Kai, xapavatuyvijv 132Lbuo, vtw6vta Toy Tsicovta Kai TcOvrpc&ca. ttspgstat ntv, Itp Og St Toy Opfivov Pticst, Tip/ KEA:Emily rStyciaav acyntSa 13Xtnst -Kai °limp& xatpst, Tng xapag St Tolatov 15 ttlytv TO 7ccapOg ntvOog ei)0i);ettlf3A,Ovst woveiw taayttOc oaattoii naptatpicov, flecks-6W St vsup-dg fipttrriosv o ictinrog. XXX (Sternbach, p. 348-349) KXstvt atpatnyt, 13ao-tXei5 megynyops! pouXfig tit v fipxsc, &Ala turret Papf3Opaw,(p. 349) wai TOov eawsc, aka -Kat' Lvarcicov, 20 7coXst; aviatag, Cala Toicbnixootg, cbgt'Stapicgolvto Toig Ivavtiotg Iv twSponatc Kai ttoiXXov a0pocattpatc- Exi.)0ag ottanag, ttpoTtot -Kai Tobc ctiac, IIspcgov icepauvogflak,7c-acrt DapiMpotg 25 ttacrrt°cob nkfrconcra totg Aiyuircioug. irpec rcavtag stxsg olr? a, Potaticriinropstc, npo; OCINCI.TOV St xat Ta Oavatontigrn lispparro; fics0a Tobto Icch; oi) Saxpixrco; Et Kai icoXstg Opnvaatv at trl;'Acriac 30 wai ttaXit,ov airriiiv at IcaT'Etpthiniv OXat,

46 www.dacoromanica.ro XIV. NICOLAUS CALLICLES

A trait la sfirsitul secolului al XI-lea si inceputul secolului urmator si a scris epigrame si poezii ocazionale care arunca oarecare lumina asupra epocii sale. Prin sciti el intelegea pecenegi, prin daci si peoni avea in vedere pe romani si pe unguri, iar prin geti se gindea la bulgari. Textul s-a pastrat in trei manuscrise din Italia (Mediceus-Lauren- lianus XXXII, 33; Venetus-Marcianus 524 si Venetus-Marcianus 498). Edifii folosite : Leo Sternbach, Dissertationes philologicae Academiae Litterarum Cracoviensis, 36,1903,p.313 -392siSpyridon Lambros, N 'Ekkriv8, 1911, p. 3-59, 124-192.

Despre daci

XII (Sternbach, p. 327) Poate sa urle un dine persan, o pantera scitica, un lup getic sau sa strige peonii §i sa ripe dacul, to incle0eaza-ti falcile, Sta- pine 1, 0 zdrobete. Copiii tai stau de veghe, vice producatoare de struguri, flori de livada, crini albi de pe coaste [...]. Intelepciune diving, ofranda aceasta ti -o aduce loan Comnenul, cel nascut in sala de purpura, stapinul ausonilor.

Despre Dundre

XXV (Sternbach, p. 339) vad un doliu vesel9io bucurie osti15., care il, zdrobesc pe tatal muribund 2, el se imparte, inclina spre plinset, prive§te la sulita celtica aruncata cindva asupra sa 0 se vesele§te putin, dar durerea rerine repede prisosul sau de bucurie, caci latratul ciinilor de ling5. Istru §i zinga- nitul arcului persan n-au contenit.

Gefii se lupta cu bizantinii

XXX (Sternbach, p. 348-349). Stralucite conducator deosti,imparate purtator de coroand ! Aveai sfat bun, dar impotriva barbarilor;(p. 349) trageai cu arcul, dar impotriva du§manilor ; ridicai cetari, dar pentru supu0i tai,spre a nu fi sfi0ari de vrajma0 in incursiuni mai masive. Nimiceai scitii, fugareai gerii 3, erai fulger pentru per0 §i pentru toti barbarii biciul lui dumnezeu, care a lovit in egipteni. Aveai arme impotriva tuturor, dispuneai de sfaturi §i erai neinduplecat in fata mortii96a sabiilor acesteia. Pentru acestea cum sa nu pling? Toate cetatile din Asia §i mai ales cele din Europa to jelesc

1 imparatul loan al II-lea Comnenul a adus ofrande manastirii Pantocrator din Con- stantinopol in anul 1138. 2 Alexios I Comnenul a murit la 15 august 1118. 2 Prin sciti autorul intelegea pecenegi, iar prin geti pe vlahi sau bulgari.

47 www.dacoromanica.ro Kari) abv airratc xai yap din tag 7r6A,tgel S1 crrevao.) ifaX.kov, ei Ito nktov, &rut; oatv- intrptictjv cptpat o-xtcrtv, Tetcoiio.a. t11V al )V Einagecrtatriv cp66tv. XXXII (Sternbach, p. 353-354) 30 'AU' 6 xpaTat6g, ebagPfig cromprpOpog, Kollyrivo;'AXttlog,Abcrovaw avct, iivott pot Ta o-radyxva xai ti To TrXtov; xpucsoliv irtXayog siipov, AX.Oov gig !Agog, rcTcbv crePacrubv govt irpocreypary 35 Kai tc.0o; Eaxov Ix perapolou ygvoug xai TeKVI1 Xpllati, yXuxi)v agirtkou 136Tpuv, xai Tag 1pag Ivreasev avSpayaeiag. Karol. 1306)01V Kai irapicrtptot Xx6Oat xai Tticva Ileper@v, S.Nnticpu; 96vou TLIcva, 40 Kai nt-tv pewriveg 19vog el; yfiv Atcrovcov. (Lambros, p. 44) To Utotc nencrteCog tily p-nvapxiavcpgpetg 20 1x Tcbv otcpcov pi; tit xpt; ctirrio'vTeppectow. /fp/SE tav Ecppt4ev loltat12,, Tticvov, EUpog TpuyriXoc, Baf3uXciwtog, Ix6Orig, Ilaicov,Tpti3aXtic, 'IAluptOg, AaXp,atrig. 0i5T01. CSE 1.1(1.KpoTTITO; it teptiw Sari; 25 Taf lo-oucrt, AauiS ciwg f3o-a xi/cart-1;1iva. (Lambros, p. 146) Ei) 8' at.; ea); vi3v, Kai 7rdatv i)rrepptixet. 15 "S2c St aztcpoug Kcppt4v atrob tbxpatog 'Arrtaxou y1j -Kai Maur xai Ktkitcow xai crepOtxii VI.trracra Kai yij Ilxvv6vcov xai EticeXtrbv (At Kai ItcuO6v navcrireppla xai yailpov /Ova; Xcbv 704m Opactoug 20 Kai Net? og apSow Toil; PoatgAirgrtgoug. (Latnbros, p. 179) 10 HoppupoOaXijc Mavoufik, vivasttyag, Sc puptaxthg crurrptDo4 Soi); noticikag TtIlatovcov71)xai toy "Icrrpov 'rev ilgyav gig Tayov airrot; airropurrov ebpiwo; b; optcoXirratc, 0); ()got,napaPettatg, 15 'minty atracratg 7rpoattOetSptp.tyrtpow Rovog Tto Spatta Kai vuojact; xaiSparsag. Kai 'yap crrpaniyog yevva"cia; 1/ritcpivag Kai iramnyelg yaXayyag Ivry ct; TOcrag, apxypctkkayripxiv cre VA, Ao 6-Kav tcpivag, 20 "Icrrpov npoekoetv 1K Bt6Ivr;Irpotpenst xaxelegv gig yqv elcrf3aX6yrag Hat Ovow 7rItletv SopuaXonov &ruby 1Xx6crat.

48 www.dacoromanica.ro impreuna cu mine: caci sint si eu cetate. Daca sint indurerata si pling mult, nu-mi pierd cumpatul, deoarece sint o fire masurata si am creat fiinta to glorioasa.

Despre scipt de la Dundre XXXII (Sternbach, p. 353-354). Dar Alexios Comnenul, puternicul si evlaviosul purtator de coroana, stapinul ausonilor, mi-a deschis maruntaiele: si ce sa-ti spun? A gasit o comoara inepuizabild, a devenit glorios, s-a inscris in rindul imparatilor ilustri, a avut rude de neam ales si copii de aur, vlastare dulci ale viei sale, si prin ei au venit succesele mele. Tipa celtii, scitii de la Dunare si pruncii persilor, copiii mortii protivnice, precum si toate neamurile impinse de furie spre pamintul ausonilor. (Lambros, p. 44). Te-ai increzut in acestia si stapinesti singur de la un capat la altul al pamintului. De bratul tau drept tremura copilul lui Ismail 4, sirianul trufas, babilonianul, scitul, peonul, tribalul, ilirul, dalmatul. Acestia iti pregatesc lovituri cit sint zilele de fungi ", cum striga regele si cintaretul David. (Lambros, p. 146). Tu fii victorios din nou, cum ai fost ping acuma. Au tremurat de putcrea coroanei tale pamintul Antiohiei, Halepului si cilicie- nilor, toata tara sirbeasca si a panonilor, regele Siciliei, semintiile scitilor, neamul lauddros si plin de mindrie al Italiei si Nilul care spala cu apele sale pe egipteni.

Lupte /a Dzweire (Lambros, p. 179). Manuelcel inflorit in purpura, mare conducator, a dat mii de lovituri de tot felulpamintului locuit de peoni si le-a deschis un mormint pc marele Istru ca unor calcatoride juraminte si dust-rani ai lui Dumnezeu. El le mai adauga si aceasta lovitura amara, luind parte la actiune si invingind singur. A judecat ca un comandant distins, a rinduit trupe foarte deosebite, te-a ales conducator de osti pe tine, Ducas, si te-a indemnat sa inaintezi din Vidin spre Istru si sa aduci de acolo captiva multimea peonilor care a navalit in tara.

Copilul lui Ismail, adia arabul. 5 Manuel I Comnenul (1143 1180) a luptat cu ungurii in anii 1162-1163.

49 www.dacoromanica.ro XV. DE VLACHIS IN ATHONIS MONTE

AIHrHEIE MEPIKH TQN EMETOACIN AAEEZIOY 13AEIAESIE KAI NIKOAAOY HATPIAPXOY, FENOMENH KATA AIMI3OPOYE KAIPOYE

(p. 163) 'EXsysv 6 govaxeg lodvvig 6 Tpaxavtoynic, on Ta KELT& TO5 dyto upoug yevOileva dva)Oev xai Eapx'N, Ta upO TA; grroXfig Tov narptetpxou oat tteToiTfivZvTo?ajv oi) govov 6 p.ovaxog AEOvuog 6 gincrxonog Met Kai xoXXoi T&v etykov iraTgpow cruvEypetwavTo. Kai Ex0OCTIV oiiTcoggig 7Cp0aC181101V. "Ott ttETa To eutaaailvat Ta (CA Kai Tok BXdxoug 6.7cO Tou dyiou 8poug arri Tot) si)xaptaTricrat TciwOct?, On ge118v Opyfjv Iteyeativ xai 67aptov, on Z7Cto-tcon.1 enco-xtwaTo tidg 6 Oeog Kai exa0apicrOn TO dytov opog, To Opog, O ti)EoxricsEv 6 13E6g KIELTOVICEIVV Ctinif), 11011,0V Exl.atov Kai 'tiC67CTOVIO. Kai 'fly Zv Tw dyig) Opel xoneT6g piyac aiyunTtaxoc, xai gxeivot µeV Tfig aiyounatajg ggEtivrivTo Tpotpfig, Ta xpti Kai Toi)g Xt131Tag, ETt SE Kai xpORtua xai crx6poSa Kai utinovag, of SE `AropetTat p.tlivrivTat Ta TOW BVtxa)v, oat" xai ola Tfig fiSoqg 7io-uvflOcta, Ta TC yeaaTa xai Ta Tupia xai TO. ttaXia, Ta auincoata Kai auvanAftwaTa Kai Tdc npantaTEiag Tag npOg an.fiXoug, of B?oftxot, Mr.), geTa Ttbv p.ovax8v, Tag TB tteOuolag Tag Stal3okudtg, al:nye; ec)avricsav Ev baTepcp. Eicr.0.0e yap 6 &it 13o2tog ci; Tag xapSiag Tthv W.dxcov xai eIxov xai Tag yuvatxag aindiV }LET' EctuTtBv Topoimag dv5psta tbg of ntanwoi xai EPouxov Td up613a.Ta -Kai Tex povaaTfipta, Hoiacuov, xouPaXoikrat sig ainoi)g Ta Tupia, Ta Tama Kai Ta ttaXia, notoi50-at Kai Ta1.1.toyrix sic Tag icapatafiastg Tthv govacrTripion Kai anX1556 Ci7CCIV, cbg SouXondpotxot xai noOstvoi .aav Toig povaxoig. Ta SE inc'ainclw yevolteva alaxpov eaTt xai Xty Etv xai axoi)ctv. "Ottcog of na06vTEg tad TO ;limp- Tiav ptaficsarreg ¬ xai Ta atgaltaTa 5topOkravro, Kai oi) p.Ovov flauxaaTaT; Kai gyasio-Tot; Kai anal Tat; eIrcov Kai gfiyycaav nepi Toirrou, a? Ad xai aim? (p. 164)I TO naTpuipxo? -Op Num Xdw nay% eyypdtpcog gWomcav, Kai Ott of BXdxot.

50 www.dacoromanica.ro XV. VLAHI LA ATHOS

Codicele grec 382, din secolul al XV-lea, de la manastirea. Iviron din muntele Athos, confine o relatare despre scrisorile schimbate intre patriarhul Nicolae (1084- 1111) si imparatul Alexios I Comnenul (1081 1118) intre anii 1100-1104 cu privire la prezenta unor vlahi la muntele Athos. Acestia formau o comunitate sau catuna(Kato6va) de 300 de familii cu femei si copii, aveau turme si se aflau pe muntele Athos la cererea calugarilor, Rind socotiti tributarii (Sou? onapoucot) manastirilor. Ei aprovizionau muntele cu lapte si lina si faceau diferite servicii, avind in schimbdreptul de a-si paste turmele pe domeniile acestora. Expunerea evenimentelor este facuta decalugarii Ioannes Tracha- niotes si Ioannes Chortaitinos. 0 parte dintre monahii de la Athos au reactionatimpo- triva prezentei femeilor, s-au organizat in jurul egumenului loannikios Balmas dela Lavra, s-au adunat in capitala Caryes si au trimes o delegatie la imparat cerind indepar- tarea vlahilor. Majoritatea calugarilor era insa impotriva alungarii acestorasi a ripostat cu hotarire, parasind muntele Athos. Conflictul intre calugari,patriarh si imparat s-a incheiat prin decizia acestuia din urma, in care cerea intoarcerea calugarilor la Athos si plecarea vlahilor. Un comentar dezvoltat la M. Gyoni, LesVlaques du Mont Athos au debut du XII' siecle, Etudes slaves et roumaines", I, 1948, p. 30-42. In aceasta relatare se oglindeste tendinta calugarilor spre mai multi independent& siindepartarea ameste- cului din afara, adica a patriarhului si a mitropolitilor. In al doilea rind se vede dorinta de a indulci unele reguli monahale si de a usura aprovizionarea, cu alimente siimbraca- minte. Aprecierile aspre si nedrepte despre rautatile vlahilor" porneau din tabara unor extremisti fanatici in lupta pentru putere si erau fares indoiala patimase, deci ele trebuie judecate in lumina realitatilor istorice din acea epoca. Edijia folosita : Die Haupturhunden far die Geschichte der AthosAloster grosstenteils uzni ersten Male herausgegeben and nit Einleitungen vcrsehen von Ph.Meyer, Leipzig, 1894, p. 38-47, 163-183.

EXPUNERE AMANUNTITA A SCRISORILOR IMPARATULUI ALEXIOS sI PATRIARHULUI NICOLAE FACUTA IN DIFERITE TIMPURI (p. 163) Spunea monahul Ioan Trachaniotes ca cele petrecute la Sfintul Munte mai inainte si de la inceput, adica cele intimplate inainte de hotarirea patriarhului si dupes hotarire, au fost scrise nu numai de monahul Leontios episcopul, ci si de multi alti sfinti parinti. Ele se infatiseaza spre stiinta in felul acesta. Dupes alungarea turmelor§ivlahilor din Sfintul Munte in loc sa multu- measca lui Dumnezeu ca a indepartat o urgie mare si vatam5.toare, ca prin pedepsire Dumnezeu ne-a vent in ajutor si a curatit Sfintul Munte, muntele ales de Dumnezeu spre a locui intr-insul, ei se jeluiau Inca si mai mult si se bateau cu pumnii in piept. Si era in Sfintul Munte framintare mare ca in Egipt. Ysi aminteau de hrana imbelsugata din Egipt, de carnuri si de caldarile de gatit, de ceapa, usturoi, si pepeni, caci parintii de la Athos nu mai puteau uita binefacerile vlahilor: bucuriile si intilnirile, laptele, brinzeturile si lina, ospetele, schimburile de servicii si afacerile cu ei, adica dintre vlahi si monahi, apoi betiile diavolesti care au aparut ping la urma. Intrase diavolul in inimile vlahilor, deoarece aveau cu dinsii si femeile lor, imbricate in straie barbatesti ca pastorii; pasteau turmele, slujeau manastirilor,aduceau calugarilor brinza, lapte si stofe, faceau si piine in paraclisele manastirilor si erau, ses zic asa, iobagii si slujitorii indragiti ai monahilor. Faptele rusinoase savirsite de ei nu pot fi nici povestite si nici auzite. Dar cei care sufereau si urau greseala si doreau sa indrepte pacatele, au spus si vestit toate acestea nu numai sihastrilor, pustnicilor si schimnicilor, ci au aratat in scris (p. 164) chiar si patriarhului chir Nicolae, anume ca vlahii au ca p5.stori femeile lor. Ce a savirsit diavolul

www.dacoromanica.ro 9 A(93..Q3) 090 39 629 AQ19D A31173du3 650X011912 5722. 533371on91 LoaoX? .5903700d 3190 1103 9 90 1D13D401303A1 90 5311?() All coma .ronnoTodim Alm" À912Lad31. 7319131 39 A01 `MOXIRE[ Aolc071 11331 513 A9d3ADd) '1113103 101(W. A371 -Aod31e9 idall 17331 7399 '31.91 A3d93 ?9 A01 A0X73A0r1 541 54X0d313 `170710D4411.12 ADDLLOX12d313 9 ? A3903M9 57304M096 Alit -3114 A(20 73AD1d9 13132411313 9 5413d(730 5171 5771xr31 idx 9319 9030 173013313/0d31 17331 A01 A7301 A140) 17331 5001.01d0? 5D1141 5707341031 17337 A? 173)[ A31(73g3319 513 5101 50014 A0173A99 A13A1732d331. 39330(.173 (1 (13147) 13d9 1031 119 A111(03.A3 A3)30323 9 `5111dipd1773.1. 5333,Aod31 57.3°73thod11 A3049 65900103 107110 -Aoy14 17331 A37°L7A9(b3 1300) AT)? A37I03M200319 `39(2 3303719A1A, 541 59l9i1 39 `731937172M9 Aoln°111337 A91 A040t 5Od410 91 7017311441 ÀQ43.973 AO'fali 5D)4711yon3dth pro? 17731 layyou A01 -on? 531AD.090N1) 10 '10%1(031 QO AoA97-1 5172m1da0 59739 1031 53A1110 -3X0113. Aomilk A0)1Lpd0A2 11337 ACM37-10041 A01973X994 À7391.10X9d7313 17331. `1113 17331 Ngo A7709X91 5003.90 A130171 A01'9137.1 M0A9111102 731A03t41A331 732.A0311.13 3191 A1321 7:1717370 got clown/ A1ay7431? 9319 5121 53:1010331 Aon,(37) 3191 '39 A4 DA.37-I 9 Snot 5D1Ao9X(1.°4 9oA4d0 .Aoiho 072Xd43/2 Aamoi Aorrypt 5419xaa°4 59du 13331. 9 '5901973 73139 7)d)31/ A01 /MA97-11732 .110X92123 507101-19 5oA37iao14 At-04y 59d3/ 33.00 119 9311) 901 AM 3949 33.no Alto A3r10X3 59du 5901. 590A00044 `MOA.?X no. 7M9 17331 51.adfdd17331 À.waraupAp 427331? 5q01 5a°4101 rox 730 `10901(1001.? i73o7 91 39 A731011 A731A0M1031. A0109 91 5od9 3911719393 pax 731 D pdan 51311H. 3191 3101 A1391 ralarLoIXD A3 01 13d9 Col t(13111) 1131110 'A731713290 '42 A4 A31I0X3 91 A130133.1 7)11331 13331 5D131.72Aaoon10 17331 `5(10A911100y 1331. 1X)31 57240311-70An90d7311 65n0193, 01A303 91 À(9191) vox Aoxynti 4 1730.0301311 11331 5031.160c11 À132113 513 AOADdOO M02111971 9119 7)1 11:03X A0197) 4 770Dv(A. A0n3.4773 A30,6712 1313 541 517A., 11331 591 109 17331 11 1013 A7313170r0. 4.A7311002 1717331 A91 `91a73v 319 11 1.113002 1.1.1303190d2L 59d3L M02. AcoXFol 1D){ 721 D1A7331 A39(oN.193 9 59di73m -5°A1334.3 olAoXd4g. 721371 Agl 901 17331 4 LL311:0( -11'(31311 Anup 91 5ooltyu A01 ACOXY3A011 513 731A0Xdp 00110931 119 l0 AOd1DX3 9^(117) 17331 10XIDA0r1 A33(Old A0)114 A41, A012(11331 90 A0A971 53Aor11n2 10 ì0X73'`(0 9 39 5q3-09iad 91 '9190 1D113931131dI d91 1731X37-1736 AD94 531A73219 31E9 1D31 M3117331.32 d) (59i I 51319101(ou 510A9017331 A313X3 113A13 031 `11Xd91di1)2L A02. 3190 3.01.1%3()3 40410og4 513 59)190 `173A130 7379 39 5901 5131A0Xdp AC01Xd73313 711 39 pm 5(701 01901 '1D013?A31 mu 471 1.0cOdddlIL3 Òld419DA071 too)xo(pAaniant Am]. 32 MOX73A011 lox 9 A311 597101d12 AD]. AcoX,37gg 5°10129173x `3Ao131 -59oXlmort 17331 (1? a01 11331 A133113 01 A0d131110 5o04.101 on133t3 3190 A41. 591101d9 1330/373Avd1ly72 39 9 17331 59d300(1) i5olurIciDo À°A.310. 9 5113.97Aa°4 A? 61 01 `63191 591990319 L 173 9 DA,132 501131133d101033 1)1371 001 50A,132 1n3.3Xd33Aao 6aoXpyg 5101 À190111D2 123110X 50710119 lux Ill -13A011 50A37190k14 7)1311 39001 (01. 110A3r1no44 `1731A0Xd33M173 '13110A7311 AIL 32 731d419 91311 A01 A031973 AOTy1d) 3M113 17)1A0Xd3 M0)X12101 531AML1) 1031 D13113%96030 9319 Ac02.9031 17331 Mytd291 -31 A1321 731 73101131930 731d41.013A011 173)1 0 not 59019310 174031273173X ACO1A9d 'DA311911TA06 503190 01001m01.1117331 AcoXdp A91 ].0u A91173 0101319 À01973 9 593.11°A 0Dd730 1031 173d991213 59019D 5901D1d 5033 111 731(313 M0101/ 9 591xo379 .m03319d2 '50A0yadda 17))I 90 1732.397331 1dX371 5111 A0d3744.0 Acolaoi 32 503190 À0M3710A3A. 1.11033L3 4L 111d03 541 901131dX `503309M31 01 Aolcodu F -911303A9 17331 531A30XDA(1.0 531A73111? 7)1D31 5301.1Acto 513 591 `593dlyx Al 9 5901 -071dn1 AD011. 5901 5D1d31Lt1i1t9 57:71731i1C31x3 5373I `59D1L 5101 65aomr(uonx D113.1/3., 503 31.3 'Ac031372th0diL 5131A0D A411 A1310LIN3131? 901 90114 59od9 A3049 m00103 A? cn1dlt 01A73`.331(33 OW. 313 57313011An9 501.011990dN GOA3110A3A, 531AI:10101)x (91 rldy. AolNIAADOnc 173N 901 -011311 5131)313030 `513d1 A91 31 A9X73A011 d9N A0A31190k4 5Dd2Al2 17331 13333 (101 '901217331 17331 A91 A9X73A011 dax A0337101 A0A31190A4L noroptodnx aolaxv. 1Dx on9 A91 àoriAorlinimN A41A311a° DIA9 9o1 577.73%isro4j dax 17331 A131/131.032113 51.01973 59d21 ,A91 733X1974 `593.1.td A91 A0A113I Irot Aol À9d31.13-yD0 17331 '503190 &931 À0931(6'. 531A73/1104 A4V1131313 A7390040331 119 4,toa.A3 73101/D3V* Agt14 '3119 o71pt9COA1 91 503..9dx 5111 5731340974 '00D 4 Irot Do lox 57)10 not 9oXd9d3.7)3i A13219 91 5od9 3 .3131X09 311939 54,1 573r01pdx

www.dacoromanica.ro cu ajutorullor nici nu putea fi incredintat scrisului. Dar nu existslucre ascuns care sa nu ajunga cunoscut si sa nu iasa la ivea1a insa, faptul acesta s-a produs prea tirziu. Voi arata acum isprava vlahilor, sau mai degraba, a monahilor, si tot ce s-a intimplat atunci. Nascocitorul rautatilor, care dis- truge viata, ne face sa pribegim, ne ascunde de fata lui Dumnezeu si ne aduce moartea, a gasit unelte potrivite si la Sfintul Munte. $i impr5.stia printre sfintii monahi tot felul de pretexte bine ticluite, ca adica hotarirea ar fi luat-o patriarhul si daca murim in chipul acesta, vom putea da seama de sufletul nostru. Cuvintele lor erau vorba goala si amestec de nebunie. Auzind aceste zvonuri, multi s-au c15.tinat: nu numai multimea nevoiasa, ci si numerosi oameni de seama, conduc5.tori si sihastri, care se luptau cu demonii de cincizeci sau saizeci de ani si nu erau in stare sa-i alunge din chiliile lor. Puteai vedea atunci ceva grozav si vrednic de multe lacrimi: mergea sihastrul plingind la schimnic si-i spunea tot ce inv5.tase de la demoni, la fel si egumenul la alt egumen, si se jeluiau ca de acum inainte nu mai avem viata si nici liniste, deoarece ii alunga pe vlahi impreuna cu turmele lor, iar patriarhul a inoatusat de tot muntele si lemnele si apele. Noua ce ne mai famine in Sfintul Munte? Cred ca nimic. Atunci aveai ce sa vezi: dezbinari, intilniri tainice, adunari, peregrinari dintr-un loc in altul, dorinta mai degraba de a indupleca decit de a se 15.'sa induplecat si, dupa cum scrie David, inaltau nimicnicia pink la cer, umpleau pamintul de gilceava si indreptau fierul sulitelor spre gruma- zurile lor", caci ce ti se poate da sau oferi, cind ai o limbs inselatoare ? Pe toate le-a umflat si ravasit momentul acela, caci impreuna cu vlahii iesea impotriva st5.pinului lumii toata multimea monahilor si ne umplusera inimile de durere, deoarece se bucurau la fel de mull atit demonii, cit si monahii. Vlahii erau in numar de trei sute de familii, iar imparatul zicea ca sint unitati supuse patriarhului, deoarece hotarise de multe on (p.165) sa be impuna zeciuiala, dar nu izbutise acest lucru din pricina conducatorilor de provincii,. spre a nu ingreuia manastirile si supara pe monahi. Num5.rul vlahilor a putut fi cunoscut, dar al monahilor era cu neputinta de aflat si de spus, caci parea o multime f5.r5. sfirsit. $i ce era de mirare ! Ei ziceau: sihastrul din locul cutare, ascultat si temut de diavoli, merge impreuna cu vlahul cutare ;evlaviosul egumen cutare merge impreuna cu egumenul cutare, de asemenea si cei din celelalte manastiri pleaca cu totii impreuna cu vlahii, prietenii lor. Puteai vedea cum sfintele si de dumnezeu pa'zitele manastiri r5.'mineau sa fie supra- veghiate de batrini schiopi si f5.ra vedere. Iata cum luptase si cum ii urm5.rise conduc5.torul intunericului si cum ti tirise cu putere faraonul cel destept ping la apa Babilonului. $i nu inceteaza nici pins azi sa faca la fel buclucasul de diavol. In timp ce se petreceau toate acestea, a venit sarbatoarea nasterii lui Hristos si s-au adunat cu totii ca de obicei la Caryes. Au afurisit mai intii cu toata multimea pe cei razvr5.titi din adunare, pe cei r5.taciti si pe cei care tulbura biserica din Sfintul Munte cu tot felul de pretexte bine ticluite. Apoi dupa ruptura intimpinata ca de obicei au pus la vot si au ales trei barbati tematori de dumnezeu, si anume pe monahul chir Ioanikios, egumen la Vato- pedi, pe monahul chir Simeon, egumen la Karakallos si pe egumenul de la Castamonitu, o ruda a imp5.'ratului Alexios, precum si doi observatori, pe Tzainos si Phacros, si i-au trimis la imparatul chir Alexios, dindu-le si o scrisoare cu urmatorul cuprins: Sfinte Stapine IAfla, maria to tmparate, ca hotarirea patriarhului a golit de lume tot muntele. Cerem puternicei si sfintei imparatii sa anuleze aceasta hotarire, caci murim cu totii. Caci avind voi liniste, ducem si not o

www.dacoromanica.ro A36 51313111973g 'ClOD 50)1L2 1701119011 A111 cAlyycnA? 33u3 531A17u 1303d9vcouv dpA, 41. 7bd31949 ruarca, 17337 513111,1, AorladIA. 1DX Aoaciolj, Aolg 'A371047212 1043119XQ3 lox 191 .d) (991 5111.5019dX 57313%19134] `C1OD 11331. laDllopodic 9 5930 5goi 5aoA9dX 5lulp `59otharri 5m du 1439ci3 131119734] `7)3N3g, DN. 5m 591913 173X QD 5a003112 viarr 5D1Dulow. A131113 (1)1 (b1A13d(10113 131013D1] 1D3i .(b3() 111..LOD4ATAI `31d9-N 5m /111093d011? A01110,3A? 009 9131i 57313011102 A? irlgdux 415131131 Trot 9l viDadv A913upA3 clop noltiou? 5131.1. Àl1(131 502 A3110X3 1D31. `13037113X7312 50d21 3D À3110A311 110 531Actoi.ox93 39 `10A3111110X93 lo 32 10A37102d731DX 3D `1D1A73dl117331.3X 1DX 173.0Q172 3D 501d(131. 9 5990 5113., 5921d311 non Aoyl49 pax Aomumd Ao119t311 giaDv iirtx àoptsg, 1103i A01911X31 001 A? 510149 (10A11A731DAOYN 1912Dl1o3d93 9 5oA9do (101) 173X 101371 MO1 AC014 ACO11*1.72 1193 50A3119A113d(1)Q3 A0111C9A3 (101 (1030 513 734,9173 '50A(917) 1D)I 3diDX 1DX 0904d3. A? (b1d(131. '1X1OAD2L 121? 9 311y, 1DX A0%9 91 A0119%7311 Dinui Ao24jrr11 5ndi3t 5(mmnd dca 501 17331. It 5011.11(314D `531ADD(103112 (91 13%1974 ÀooarodsAnD A91 Aladvid.mu Apox? lux ineDnolutayoup a ?g 5Q31119734] ,12 A7313d7A(13 MOO 391.1113011 731(1731 `173134101L. ,yyp 311iDdk2 59du Aoln70 `ranta 53y131Dou9 lax 5nolcua 5no1 5aoA37i11731D33n9 5c,toXormod 9 » d33.1211 3143 3N1A371(1031.10.11331 `13Xd7)1d17311. `573gio 110 Alt1101A? A331(T)93 5930 dn. idompodu AmIllt A? i»1 613132Ddrni 1DX A701113200 Alva? ÀDd?rilt rApi 32 ?pc) -01773 513d1 5ndm p119c17? .A3 iuN nom lt Lixoin3 (10D 3fluTtl.A? 91 Aolkp, `50d9 471 A0A37113X rLl tth 319n0? Axv, 910 mni A003111.0734i 917331 ALIX021312 01(101 A73.73131.13303 113X X(10 931,9 Strap .5131.oao3 ,%102 Am9ldc9 Aod3003113 maw. 173413 93177 51.to9u .51)}3dltu? FM/ 1D31. 5910D 5001 5D1A0Xd9 M01 ACO1XdDlL? A13111321.171 AVX0131-1 A13X3 173A1301173 A3 ml dypLn 13d9 17331 d9A.. (1)A.? 501(173 513,91(NOIL Al..101,1X(100, A7311733132 5101. `510X91ta re 591 513X03 AC01 -d) (L91 Ac0d717331 50A311902LCO9C12 1733I. 912 73731 1DC01313A03111L 91 5001 5731A0Xdp MO1 ÀCO1Xd7J2L3 1.11.T1 `731d1119DA011 5m A3110X3 3100 51A122L 91. À9X11373A0ayll pox xmi Itil ALocoNDmAikrarot 5901 `50oXpAoli ovum. Ap31. a9ltiou? 1.L 3g 109 '3023 d3192L 63149 `0K102.02 (1011? 1171 501,113041(30 5(0%9 A0A97i 113D(103/9 91 toAlIODDV3LT1 91 coci) Ton 173X 1731,1%0210d11.171 Cb1 (011131d9 731.311C) A3 `4143101Ap 1p) 9 5930 39113/3 `(< `531A04311 513» MINIJ.X913T1 17331. TJ1A122L 'FOX (019xoNg A(01 A(02021 (101Q73 `(< 5(010119 173X M01 A07/1371(1041 onou 3(1173X opcodd2 A? -Coldcot Dian' 9 5111d9Idinu 50A311932 1.7331. 5QOAADA72 91 001 5co31119n4j niTyriripdk A3130T1111231Ap cbi ravond 313131 » 5micoN 'hug viou9-32 aoii 'aikp 110 clo 9 AmX2 AI,11 AD19(103 1733t Ala Al93093u1 n0 d4 `5i 16 imixouodiltrI XQO Ànolreolt. rpm AO1110371 À733101Ap 10 AO3113L A001A7211 A0110A9d733L 01 À0A3119A34 M01 A0001.11973A011 10A31190414. 'AD11tOX9d131? 113)1 (1343 5(011. AOX13 01(101 :1139111021 ine 912 591 57311tdC103/73X 11912 01 MO1 AWX9114i yox 5W. 5014d(101931(31 AC01(173 A1.171932? `310111 134311 AI A011(.0,111173X? A0A132 17311 À01d031C9 d331DC,9 d94 10 1017JA12131A1 À(101013 1733.1. 5131 5DX173AQk A(91Q73 tnx AodTthl AolumA? ow. non% /vol Àmingooi, nAl 11.093Adou c> 59ny 123x 173111thpd1Doup 50019ri 9 5930 À(91Q73 5migo 17331. 0 5o11o41pig Anyttap t 513 591 5/312d703/ A(D1 ACOXTYM 17331 A011(911)3 591 573317734CI4 pDt Sill 5Dd3173ano in 1133i 93\0923A3 n1111XD Ao13d2A72 7341 liftqdis-minx 5toi 5co4139xp 5n1Ao113o Mt M91 A0X13 591(173 d321902 5(1031904] 0311 À0319733 Fro? yrDt 513 5711 573131002 -734071 32 ,11() 73D1073 ÀW1d1111) 57)ovu 5731073 AoXi? lo ioXonorl 5oD9o13dlataS43 9i -97334 10 M10 1DX DAM"( A9dX13173 1193 (101 A1343% 11 A1369c14 It M3(03772 531A9OD Al11 AD11d737112 '531AM/1;19111 1017313 1011 A7331(0232 731QTJ1 `50)(bpdA.k3 A01 73930 DthIld971 119 '10A31191111D4j0d31. 173-)1 731(1731 A371 3L1d3 5111 57)13M31. non AW190A72 `MOX9'ff[ -3d(13 A7313110 iolx92 tax 53AC03110212 id?ll 32 511i `511110I733 119 3 3ft113113 91 A014 50d9 > 17331. 119 `173134311 » 15133t10 ldigX A31I1nd43uct 9 5LLXdp1d1r111. `(< `1111.1.6 531A9].1DA9 >7 31 32 QD 1011 53da1dprl `1031.129 v 31.(10 ÀOXDOMIA3 A(019d1I '1011 50YrCV, 5919D 9 ACOX3 A1,11 AD1X9C103 no `573/1173d433LQ It 5o9oA9 A(01 A(001731L

bS www.dacoromanica.ro viata retrasa si tihnita, rugindu-ne pentru (p. 166) inflorirea domniei tale, 8i-iva da Dumnezeu ani multi, ca evlaviosului imparat Ezechia, pentru a te invrednici ca si el sa spui deschis impa'ratului ceresc si lui Dumnezeu:«Adu-ti aminte, Doamne, ca am venit inaintea ta cu dreptate in suflet desavirsit si am facut lucruri placute in fata ta ». Iar noi, cum ne aflam si cum traim, iti spunem sa te binecuvinteze cei binecuvintati, sä te purifice cei purificati si sa te invredniceasca domnul Dumnezeu de partea sfintilor si marilor imparati David si Ezechia, iar tronul tau va sta alaturi de sfintul Constantin si va fi slavit irnpreuna cu sfintii ingeri in fata lui dumnezeu in vecii vecilor. Bucura-te si fii iubit de Dumnezeu cu toata casa ta". imparatul chir Alexios a luat in miinile sale toate acestea, a auzit tot palatul si senatul si-1 sfatuiau pe imparat sa-1 cheme pe patriarh sa vina sä se apere, dar imparatul, din evlavie, n-a vrut sa faca lucrul acesta, ci i-a scris urm5.toarele, trimitindu-i si pe monahii veniti ca soli: Sfinte parinte si patriarh ecumenic, stii ca dumnezeu a dat o porunca strabunului nostru Adam in paradis si el n-a pazit-o nici macar o zi intreag5. si nici chiar trei ceasuri. Tata ca hotarirea ta a pustiit Sfintul Munte, care nu se supune puterii tale. Iar toate acestea au fost ordonate spre ascultare de catre imparati, nu de alta autoritate si au poruncit sa fie libere de mice amestec strain. Si tu ai hot5.rit ca conducatorii de eparhii sä nu aiba nici un amestec in Sfintul Munte. Eu insumi de multe on am vrut sa impun vlahii la zeciuiala, dar m-am sfiit de rugaciunile (p. 167) calugarilor si a conducatorilor de eparhii si n-am facut acest lucru, sa nu aiba man5.stirile prea mult caci toti dorim sa avem mai mult, si pentru ca sa nu-i urasca pe monahi. Nu stiu ce crezi tu, sfinte parinte, dar eu nici macar nu vreau sa and ca au fost alungate turmele, dar si mitropolitii s-au impotrivit hotaririi, spunind ca« tot ceea ce Dumnezeu a zidit, spre folosul nostru a pus sub picioarele lui », la fel au zis si multi egumeni. Bucura-te si fii iubit de domnul". Dupa ce a primit si citit scrisoarea impa'ratului, patriarhul i-a raspuns in felul urmator: Bine-ai zis, sfinte stapine, ca tu, care detii puterea n-ai iscalit hotarirea, ca mitropolitii n-au vrut, ci mai degraba s-au impotrivit, ca s-a facut impotriva legii si mai mult decit toti s-au tulburat conducatorii manastirilor. Iar eu cum puteam face toate acestea? Dar din pricina rautatilor savirsite de vlahi si a urmarilor lasate de ei am primit intr-o masura oarecare, caci grozava si vatamatoare era fapta lor, deoarece faceau ca madineii, adica isi infrumusetau femeile si le aduceau in fata iudeilor, spre a desfrina poporul si a-1 abate de la dumnezeul sau: la fel a intrat diavolul in inimile vlahilor, care isi impodobeau femeile si fetele, imbracindu-le in straie barbatesti, spre a abate pe cei care rivnesc sa traiasca in evlavie ; si le purtau impreuna cu dinsii ca pastorite, dar si pentru serviciile din manastiri, iar monahii le foloseau pe toate ca ajutoare la treburi. Cele savirsite de ei sint fapte rusinoase care nici nu pot fi povestite, scrise sau auzite. Cei care sufereau si urau greseala mi-au impartasit toate in scris, luind de martor pe dumnezeu. Iata deci cum stau lucrurile despre rautatile blestematilor de vlahi, caci s-au dovedit sireti si inselatori. Cit priveste hotarirea care a ravasit Sfintul Munte si afirmatia ca« a iscalit-o patriarhul cu mina lui », eu raspund asa: «S-au ridicat impotriva mea marturii mincinoase si ma invinuiau de ceea ce nu stiau. Dealtfel tu, care detii puterea, n-ai iscalit, sinodul sfintilor parinti n-a iscalit si numai eu singur aveam sa iscalesc cu mina mea? Dar primeste (p.168) Dumnezeu sau sinoadele sfintilor parinti semnatura unei singure marturii, cum au scris si decis ca nu este lucita in seama marturia unui singur

55 www.dacoromanica.ro o6x 67teypatve, Kai lye» Oyes pixov intoypetwat oiKeictxt tpi; 'AVat etvexetat (p. 168) Aso; il at aivoSot ttiv etykov nattpaw eve); ttap-cupiag bnoypatpfiv, cats Eypawav Kai t necylpetytaav, napaSex0fIvai TOTE Lvoc itaptopog ttampiav, xtiv 7Ceicrav tfiv aotpiav tot xocrttou trcicstatat; 'Hxo6aai.tev nap& tot Xpto-tot xai °cot fipx7w, olakE701.1gVOU TOT; louSalotc, Ott Six) avOpcimowfipaptopia 7C10711 ICTTLV. "OTL nape( 'dig Oco9067you yowil; 'sotto fixof)ottp.ev, to IA napa- Sexecreat ypayfivii itaptopiav Eve; etvOpeonou, idly 6 CSOT6TOLTO; i.thvavOpeoncov intetpXr.1, Kew cane); 1 ntetpx11 6 nuretvOg NW:am); Kai 7taTpUIPX11; KOWCTVIVTLVOL)- 7c6Xecog. Kai 1So6 paptopoliatv ai ypayai, Ott obx exet evtokeiv to &ytov Opo;, eaXet napayyckiag itovov xai erctttlifiaetc, Ivapittp.pdo-cocrtv BX(txoug el; icatoudav Sy Tff,alio) opet. Ilepi Se tti5v Eautthv tcpoPettcov Kai xtriptitow eig tet xatax6gata tot opoug exstv tag xatotxiag, e6piaavev, Ott goucriav Exouatv of etpxtepeig tnittifeiv, xa06); Kairlayia cs6voSo; thplacv, thg tot Scagetv Kai ki)ELV Trio toucrictv eiXtvpoteg. Kai taxi 6 apxtepe6g nap& toy o-Karcov tot Ocoil eirixgtrlarl, o6x ZICETal.CLOT(T) to Oelov, Ott o6x emokou0d., xai iSob eivio-xetatfiticttipmatg likoyog Stet totto xai avicrxypog. El St Soxel:Sib:Oc Kai ebatpeatov air* Laity, OUV&4tGXYOV 'rota° PacrtktKil ttouaict, iva wrixttt BXetxoug eitsettoucrtv 7CLiTEOTE .gv TCp ItTicp Opel Eig toy aithva. Asi o6v direly nspi taw It 0.96vtaw tine) toil tiyiou opoug xai t4cpxoplvow, Ott o6x Znoiticrav 'yet TOti ToTCOU. Kai 6 tenrog Sicket a6to6g. Ilspi Se troy totoincov EITCCV 6 x6pto; « wAyete akoi); insetyetv, tutpXoi eio-tv, ttxrao; Se tutpX6v Lew681yij,ettupotepot cig PCLOUVOV 7CECTOTIVTal. 00; Se o6x tym:yreucnv a natlip1.100 o o6petvtog, txp4w0fio-ovtat ». Kai Stet tot npoyfitou «06x Eyvtocrav obSt ouviixav, tv 01(6TEl. Stanopc6vtat, Kai o6x fiElekriactv e61.oyiav tot c6komavou tonou Kai i.taKpov0fiaovtctt the CLinf; D. Of St gspxOttevot tot etyiou opovg hponahno ima taw wrItpoirokathv Kai trct- oKoncov, 00..ovteg intOelv tijv aitictv, St'fix/LKTINCIteVTE; 'COVi tipoug etaxenttog Kai Ueyov, On 6 natptetprig EScoxev tVTOX0 eig okov to Opcc KaiStet torn° etyavaxtficsavtsg tepxotte0a, 7tpoyacr4ovevot npotpetcreig ev eqtaptiatg. 'Exelvot Se tvtokfiv etxo6crarreg xui µrd ytwbaxorte; T1jV etxpiPetav tot irpetypkttog, csuveu- Soxouv carrot; to ytvopcvov, I (p. 169) tet 'TS csortfipta tpapi.taxa µi1 tntatetitevot, Kai Coil; fyfmata i.taxpetv not) 9glIEV01, '1}v latcsav etaxokiav Kai Reptp.vav el; tet; taw ycvmtettcov etnoSou; 7toto6Revot Kai tthv eiA,Xow &lathy. TGv St woxthv xai Itpoo-epxottevow abtolg (ppovti;ouStgia,auct. nototatv aUtol; pocrKoi.); Satitovcov, etcrxentwg °Cm); xai Coreptvofitcog csaXs6ovte; abto6g tot etyiou Opoug Conoxtoptlaat Kai yupe6etv moXet; Kai xthpag cirg treptiaavcbgevot. Kai yivovtat of tiv0pwicot of Kat' eixova OEOU yevel.tevot inroxeiptot TO StaPeacp. Kai t ye- tticrOnfiKowatavtivointoXtg mieuSoricroxaatil; 'Aytapctithv, ttatatokoycov Kai errcateciwcov xai weuSoX6yow. 'Ayavaxtotat St Kaitart;wa0' txetatriv fillepav 7paymig titi4titobvteg of etypetmlatot Kai xotpoI3ocsKoi- Kai dai tet netvta Ratateni; patatotfitow Kate( toy IoXol.tthvta. Kai yivcoo-xe, Stanotet pou dyte, Ott tet Soy- paw tthv icattpcov etvetpeucticrav into trig fuiettpag 7cvedg.'AictOvno-Kt TCO'CE Ti; govax6; ev tip axilti3 xai th; o6x f1S6vato XaMio-at wtxpew tot;a1m.7) nape- ctthatv, tr;fitriaav (54oc, Iva Orla1l eig tag Oh/a; ctkoil Kai Xcalicrii aOtotg.Kai early rip/ axtriv-firliaavteg o6x e6parl notliptov igoug. 01 Se 'Aytopacat 33aytvta Exouat veytata Kai o6criag Kai y%uxonetkata. Kai Stet wilt° csKtptthatv iiScotcp TECOkot TON/ ovaypow, -Kai Stet to Kai to etvetpcmfav trly OSOv tthv rcattpcov. `0 Se OcO; Kai a6to6;Kai tail;tXcilo-13. Xarpc Kai EOPcocro tv Kopicp xai Oa- xt6Xtp °cot ypapficretat TO Ovoliet sou tv tiPao-aciq tthv o6pavthv ». Tata ypetwa; 6 natptetprig etntatetke Ttpog toy Kpatatav Kai &ytov filtthv Pacsata,hi.tilg Se eiaoyficsa; Kai ?away volitcquiccov tictSobc &cause get' cipfivrig. `0 Se paaaci); avayvo6g TO icrov SeScoKcv intiv xai vo[tiaptata p' Kai atpayeig BE tit Kai 6.ptatepet Zqm tot; Itapsatthatv- « eiSate µE votobvta, xai Wets 4f.toicog notfmate ». Kai noAloi taw acflacrtthv 4051«cyavte; rips etvaX6.1.1aat

56 www.dacoromanica.ro martor, chiar daca ar avea toata intelepciunea lumii? Am aflat de la Hris- tos, Dumnezeul nostru, spunind iudeilor ca putem avea nevoie de marturia a doi oameni. Deci am auzit acest lucru din gura domnului, n-am auzit pins acum sa fie valabila decizia sau marturia unui singur om, chiar clack ar fi cel mai intelept dintre oameni si chiar insusi umilul Nicolae, patriarhul Con- stantinopolei. Si iata m5.rturisesc scrisorile, ca Sfintul Munte n-are o decizie speciala, ci numai instiintari si recomandari sa nu introduce vlahi sä locuiasca in Sfintul Munte. Cit priveste turmele si avutiile for pentru hrana Sfintului Munte, daca pot avea acces, am decis ca arhiereii au putinta sa hot5.rasca, cum a decis si sfintul sinod, lasindu-le libertatea sa lege sau Ea dezlege. Daces arhiereul is o hotarire impotriva vointei lui dumnezeu, dumnezeu nu -1 urrneaza, pentru ca nu-i de acord cu dinsul, si iata ca decizia lui devine din cauza aceasta ilogica si fare putere. Dace place lui Dumnezeu si-i bine primita de dinsul, s-o intareasca cu autoritatea imparateasca, pentru a nu mai ing5.dui niciodata intrarea vlahilor in Sfintul Munte in vecii vecilor". Trebuie sa spuneni acum despre cei care au iesit sau ies din Sfintul Munte ca n-au tinut obiceiurile locului, caci locul1iurmareste. Despre unii ca acestia domnul a spus: 4 Lasati sa -i conduce, deoarece sint orbi; daca va conduce un orb pe un orb, vor cadea amindoi in prapastie. Cei care n-au fost rasaditi de tatal meu din cer vor fi supusi judecatiia.Iar profetul a zis:« N-au auzit si n-au inteles, umb1a in intuneric si n-au vrut binecuvintarea unui loc binecuvintat si vor fi indepartati de la dinsa ». Cei iesiti din Sfintul Munte au fost intrebati de mitropolit si episcopi, care doreau sa afle cauza de ce au plecat din Sfintul Munte si ziceau ca patriarhul a dat o hotarire pentru tot Sfintul Munte si de aceea ne-am suparat si am plecat, aducind tot felul de pretexte in greselile lor. Ei au auzit de hotarire, dar n-au inteles gravitatea situatiei si an consimtit (p. 169); n-au inteles remediile mintuitoare, ci au pretuit mai mult cuvintele vietii si au pus toata rivna si grija in dobindirea de roade materiale si alte naluciri. De suflete si de cele viitoare n-au avut nici o grija, ci le fac hrana diavolilor, cutezind in felul acesta,fare tel si f5.ra cugetare, sa plece din Sfintul Munte si sa cutreiere orasele si satele ca niste pribegi. °amend facutir dupe chipul lui Dumnezeu au ajuns astfel supusii diavolului.S-a umplut cetatea Constantinopole cu falsi sihastri de la Sfintul Munte, cu vinturatori de vorbe inse15.toare si mincinoase. Ne tulbura si pe noi in fiecare zi cerind scrisori, acesti necunoscatori ai scrisului, buni de pascut porcii; si toate sint desartaciunea desertaciunilor, cum zice Solomon. Sa stiff, sfinte stapine, ca invataturile parintilor au fest ravasite de generatia noastra. A =Tit cindva un monah intr-un schitsi,cum nu era in stare sa vorbeasca celor din jur, an cautat otel, spre a-i pune in nari s5.-1 face sa vorbeasca. Au scotocit tot schitul si n-au gasit un pahar de otet. In schimb calugarii de la Sfintul Munte an butoaie intregi, avutii si toata dulceata vietii. Si de aceea zburda ca niste minji de magari salbateci, de aceea au ratacit drumul parintilor nostri. Dar se va milostivi Dumnezeu si de ei si de noi. Bucura-te si fii iubit intro domnul, iar numele tau sa fie scris cu mina lui dumnezeu in imparatia cerurilor". Patriarhul a scris acestea si le-a trimis la puternicul si divinul nostru imparat, iar pe noi ne-a binecuvintat, ne-a dat o suma de bani si ne-a lasat sa plecam in pace. Imph.'ratul a citit si ne-a dat si cl la fel o suta de monede, apoi s-a tutors la dreapta si la stinga si a spus celor de fata: Cum vedeti ca fac eu, tot asa sa faceti si voi". Multi dintre dregatorii inaltine-au daruit

57 www.dacoromanica.ro it? eiatotg, tiiv 656v fig(Tw 17topeahutEv. Tot) povov einciw 6 (3am Xei);fuths 4t-rcegivc. «Toy Tcpatov cbg atgoti npocrayopeimats xai nacrav trjv yepouacriav, zkeaes -r6 Kpatoc trig (3acrtX8iag 1.10U N. (p. 181) Meta SE 'AX.gtov 113acsikEocrev 6 pie; abtoi) slcatvvric, Kai nasty of Zwupetai tthv KaKthV etvE0P7n4ovto, xai nasty tfw tvtoXijv k4avavtaxsav, Kai ofipavew Kai Triv Kai Oeaattav 8tgtpcxov (bc of Saip.ove;. '0 Se darn? ck 'Icoavvric ai)vo8ov napaaKeuaaagni Morro; tot) natptapxou xai toy vop.o- (paov tOv i6tov4airoo.tEiXac Kai tijv lvtoA3jv sic 1.tgcsov (itijo-ag xai wri8v zfipovtec, Kai emoi)cra; 6 13a(31160c, Ott weuSokoyiac Kai patatokoyiag itiparro ).oyov of writponokttat Itpog 'rob; 'Aytopeitac, Ott b8pop.iKtat slaty, Kai Ott etno8kxovtat 'rob; xouperapioug Kai Ott ayevertoog Kai Eiwaxoug cio-8gxovtat, Kai 6?a.a TtVa 61E6 Koala; XaXolivrec[...]. 'Erb 8t, kgyct S Xoptaittv6g, Tabora iSciw Eypatva sic laripo(popiav Tcon.6v Kai cb(paetay.

llepitot)'Icoavvtxfou to BaX.p.ift. 06-tog ytyovey fryo6p.evogv 'c Xct)pc( toayiou 'AOavacriou, e(XX6 Kai npato; ty Tw ttyicp Opel, Kai yv(i)ptp.o;rot13aatXgcog Ktip 'AX4ioo, outt; Kai El; tOv natptapxylv NtKO%aov tyvcopieto Coto 'cc-by guatuabv ypa(poW, (a; Bowe auto Kate( 'rob opoug ncpi telv (p.182) KaKilW t(bv Bketxow xaitfic13X613% t(7w rwat-K(7w afiterw Kai 6.2a.ow KO:MOW Z(peoprip.kow. Eixe SE xai ttvac gee ainoil sic 13613aim-tv tc7w Xeyoggvcov nap' airoi5, Kai arroc ?gyovev i &pre! Kai 11Sit a TC6V KaKebV alleINTOW tv 'CO (174 Opct.

www.dacoromanica.ro tot felul de merinde pentru calatorie §i ne=au insotit tin timp in cale. Deci imparatul ne-a lasat sa plecam qi ne-a spus numai atita: Salutati din partea mea protul §i toataobstea sirugati-va pentru prosperitatea domniei mele".

Despre ailugdrii de la Athos (p. 181) Dupa Alexios a domnit fiul sau loan§iiar s-au ridicat nasco- citorii raului §i au reinnoit hotarirea, rav4ind ca ni§te demoni cerul, pamintul §i marea. imparatul Ioan a pregatit un sinod, pe cind era patriarh Leon, §i a trimis pe juristul sau propriu sa scoata la iveala hotarirea, dar n-au gasit nimic. Auzind imparatul Ca mitropolitii au inceput sa spuna lucruri mincinoase §i in§elatoare impotriva calugarilor de la Sfintul Munte, ca tulbura apele, primesc pirati, lasa sa intre in rindurile for oameni nevrednici §i sco- piti, §i alte vorbe goale de felul acesta [...]. Eu am vazut toate acestea, spune Chortaitinos, §i le-am insemnat in scris spre deplina lamurire §i folosul multora.

Despre Ioanichie Balmas Acesta a ajuns egumen in manastirea sfintului Atanasiesichiar prot in sfintul muntesiprieten al imparatului Alexios, care ainstiin- pat pe patriarhul Nicolae de scrisorile tainice, date lui de catre acela, cu privire la Sfintul Munte (p. 182) §i rautatile vlahilor, precum §i vatamarea adusa de femeile for qi alte nascociri rautacioase. Avea cu el qi citiva care intareau cele spuse de dinsul§iaqa s-a ivit inceputul §i radacina tuturor relelor din Sfintul Munte.

59 www.dacoromanica.ro XVI. YMNOI TON AHMON EIE TON AYTOKPATOPA ISIANNHN KOMNHNON

1 (p. 387, 1-10) Eiqaptat6 you T4/ ,OsO, anyttotixe, TporcatoUxs, rj..cacco-et00Tcoagic, Tl gfrcrip aou Kcti5°6711, 6-ct Kay vtv tthpcnce TO Kpectog aou To 00.-ov KTEwrroXtgaw etveetv Kai tdiv ansipcov rrovcov. 5 'AXXet tpoPoiipat, PaatXsii, To TaxuKivritov aou Kai 8uacorab, irEpipstvor ptj rcaktv glcatpatebar3g. KeKopecrtai aou tftg poptpijg 'Avaxokii Kai Af)crtg, etrchXauak aou Aavoul3tc, 'AX,u; EciwpatcE as, dog az y j Kacrragovig, Tetyypa rEpocra(3ketith aot. 10'Eyci) 8' bc govou Xoyou ac Kai povric tpliatig 13A.grum. 2 (p. 390, 8-11) flaarig kplitriaa Suo-pflg, T7ic.co Kupte6co. Eiciaric pot 0.ivet Tparrikov Kai Ilgpanc npoolcuvEl: pc, 10 Kai rcilo-a ylAcro-a Kai cpuXii IrpoarcirrrEt Tot; n061 pou. Tatra pot rravta 8t8coKac. opo2Loyth vjv xaptv...

60 www.dacoromanica.ro XVI. IMNURI ALE DEMELOR CATRE IMPARATUL IOAN COMNENUL

impreunA cu opera lui Constantin Porfirogenetul, manuscrisulLaurentianus Plutonius, XXXI, 2, f. 6" ne-a transmis doua imnuri anonime in onoarea imparatulut Than Comnenul (1118 1143), care amintesc de luptele acestuia cu turcii, pecenegiisi ungurii intre anii 1122-1127. Sint mentionate riurile Halys si Dunarea, precum si orasele Castamonis din Paflagonia si Gangra din Galatia, recucerite de trupele bizantine. Editia folositd : Spyridon P. Lambros, N'Ekkriv, 3, 1905, p. 385-395.

Victorii bizantine asupra pecenegilor

1(p. 387, 1-10) Purtatorule de sceptru, triumfatorule, eu imparatia romeilor, eu care to -am nascut §i iti sint mama §i sclava, multumesc lui Dum- nezeu ca vad acum puterea ta diving ieOta din razboaie§igreutati nesfirOte. Totu§i mi-i teama de neastimparul tau, imparate,8iprivesc cu banuiala: ramli pe loc, nu mai porni iar cu ostile. S-au saturat de infat4area ta Rasa- ritul§iApusul, te-a privit bucuroasa Dunarea, te-a vazut Halys 1, te-a avut sub ochi Castamonis, s-a uitat la tine Gangra, iar eu to vad doar din zvon pifaima. 2 (p. 390, 8-11) Am cucerit intreg Apusul Si stapinesc Rasaritul. Sci- tul 2 isi indoaie grumazul, persanul mi se inching, toate limbile qi triburile cad la picioarele mele. Mi-ai dat toate acestea: iti datoresc recunWinta [...].

1 Azi Kisil Irmak in Asia MicA. 2 Pecenegii.

www.dacoromanica.ro XVII. TYPICA

(A. Dmitrievskii,p.656). Anno1136.[...] -Kai naang Ivapag ical grixavg imtprEpov avaSegacsa Kai npOg ¶Ov abroxpecropa dwarf pa rfi; irarpocfic Aboovow etpxfig avco8i)vcoc KUTZE xatp6v Lgtfoacsacra ouvEpOgwg b; av tt; Elnot TO IICITEXEUTI.Cp VE6platt "IC1 11 pookigicurt 'dig Oda; tiCEIN7I6 'COS TEICOVTO; 1plaAc. EIra Kai VET' 1Keiviv TO L4ataiav aval3aotv, Tag itoXuraexoog t To.f3ouXa; tthv (pat- vogewov ZxOpthv -Kai ray Zapavthv 8taX6aacra, Kat naaric Irc*Xacra TrayiSK, Kai iravra; rob; lvtaoroi); TOT; 7r0CriV IMOTgaaa. 11th; av (1:08tficKatal,140) CO- Kara Ileperthv, xal Iicu Othv, xal AaXparthv, xal Away, wal lIcnovcov Ti; Ocia; Kai; tie 4.0i 0aUlidata, VI; Kara narrow dopAroog rponatouxiag, arra nonioct; treparo6pyriae [LET' 11Mb, IteLVTOW T6V bEEKTRECY6VTOW eXOpOV xareuggyE06vaaa, Kai 'rob; erne; -Kai rob; goAlev X6xoo; Stareporiaa xat StaiNSfAacra, -Kai Tobg t K T8V pacov Kai rthv la 1161COV elitEVaVtiag )101. CrTaVtag 1Cat anogaxpuvOavrag xaxthg Ti; aSeXcprrIg Ogovotag xa0eXo5csa Kai ongnoBio-acsa.

(L. Petit, p. 52) Anno 1152.69. Kr fig= U 'raw avixfIrew figthv xrri- whew, Zincp got 7teptfiX0ooav etc yovixfig xkripoSoota; xpuaopoialot; X6yot; TS Kai KCX,C6CrEat, mina 51pEep cialv, 4irep Kara Ts xiAatv xai Ssairorstav aire.

62 www.dacoromanica.ro XVII. TYPICA

Prin typika (sg. typikon) se inteleg regulile privitoare la functionarea si disciplina unei manastiri, redactate de obicei in momentul intemeierii asezamintului de catre ctitor. Avind in vedere marea extindere a fenomenuluimonahal in lumea bizantina, numarul typikoanelor ce ne-au parvenit este considerabil. Intinderea si continutul acestor izvoare difera de la un caz la altul. Detaliile de viata social& si cotidiana intilnite in textul for sint deosebit de pretioase. Fragmentele reproduse de noi se gasesc in dour, typikoane ale perioadei Comne- nilor. Primul dintre ele are un caracter mai degrabi£ retoric; nu 1-am trecut tc2tusi cu vederea, avind in vedere atit valoarea documentului, cit si a emitatorului sh.u. Interne- iata de catre Ioan al II-lea (1118 1143) in anul 1136, manastirea Pantocrator din capitals bizantina. a fost locul de inmormintare al Comnenilor. Typikonul ei este poate cel mai important izvor pentru cunoasterea operei de binefaceri, a asistentei medicale si sociale in Bizant. Edifia folositd : A. Dmitrievskii, Opisanie liturgaeskih rukopisej hranjaMihsja v bibliotekah pravoslavnago vostoka, I,Typika, Kiev, 1895. Mai important pentru noi este 'ILIA, cel de-al doilea typikon, dat in 1152 de catre fratele imparatului Ioan Comnenul, sebastocratorul Isaak, pentru manastirea intemeiata de el ling& Aenos si purtind hramul Theotokos Kosmosoteira. Printre posesiunile acordate acestei manastiri apare si un toponim legat de populatia vlaha a regiunii situate pe tk.rmul tracic al Mara Egee, deci mult la rasarit de actuala Peninsula Chalcidica. Pentru al doilea izvor am folosit : ed. L. Petit, Typikon du monastere de in Kosmo- sotira pres d'Aenos (1152), IRAIK, 13,1908.

1 1136. Lauda succeselor militare ale lui loan Comnenul (A. Dmitrievskii, p. 656) [...] Si dovedindu-ma mai presus de orice cursasima§inatiune, transportind la timpsifara durere centura stapinirii parinte§ti la imparatul ausonilor 1, cu atit zel incit cineva ar spune ca am alergat la cel din urma semn §i dorinta a acelui suflet dumnezeiesc al parintelui [meu]. Apoi§idupa acea expeditie extraordinard, naruind uneltirile viclene ale vrajmasilor vazuti§inevazuti, trecind orice obstacolsisupunindu-le in fiece an la picioare. Cum as enumera in continuare pe cele savirsite impotriva perOlor, scitilor, dalmatilor, dacilor§ipeonilor, minunate fapte ale miinii dumnezeie§ti revarsate asupra mea, triumfurile nespus de mari purtate contra tuturor, pe care adeseori ea le-a facut cu mine in chip miraculos, dindu-mi grandoare asupra tuturor vrajma§ilor ce se imbulzeau unii dupa altii, taind qi sfisiind cursele dinlauntru si din afara, abatind§iinlantuind chiar si acei prieteni si apropiati ce-mi stateau impotriva, indepartindu-se cu rautate de intelegerea frateasca2.

2 1152. Fragment din inventarul bunurilor imobiliare ale mdndstirii Cosmosoteira (L. Petit, p. 52). 69. Iar bunurile proprietatilor noastre nemiscatoare care din mostenire succesorala mi-au revenit mie prin chrysobulesidispozitii [imparatesti], acestea sint deci, pe care eu le-am atribuit de azi inainte manas-

1In legatura cu acest termen, preluat de autorii greci si bizantini din latina, v. D. Onciul, Originile principatelor romane, in Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoteanu, I, Bucuresti, 1968, p. 598. 2 Textul se refers si la conflictul pentru domnie alimparatului loan alII-lea cu sora sa, scriitoarea Anna Comnena.

www.dacoromanica.ro Tiiv afigepov Kpoaxocup6mccillev TgovA, c55 ci; °lava. Tot Toy Toy aiwavra Exetv TatTa aiyaiv p.era Ttaaris iteptoxA; lad otaxparflacco; xai Tthv6A.awaiyabv 81KataW Kat npovotticov OVEKKOillTa 71aVTa, Kalb; aveyrtpa) Suoptadite0a. AUTO To NeoxaaTpov obv To% Era); Kai IxTO; StaxewAvoig napoixotg TE xai (Axil- gam Securouxolg xai Cal.otot; obv ti51Kat(1) Tthv yivoilEvaw KaT' ETO; Ev abT(.. 1taV Tly1:3603V xai Tt Oxia 'C6V noTagthv TA; TE Eaviaq xai Mapi 4ric IrpO; &into- piav ix0Ocov [...] "ET1, KaVTa Tet Evros 'trig ATVOU xai ExrOS SEonoTtxth; 6tact- povTa 1101 aKiVira, CI)V ThV aVaKaiVlatV el( IlaKpOil xpOvou axdov attaupa)MvTcov yevtaat 13oaogat, TO Neoxthplov irpoaaTetov,fiKoOpiavt; npodaTetov, Tot XotpompaxTou npoaaTatov, f BaTctvta xovi.ov, Tot Xoks6ept xsopiov, rot EtVIATI Trpoaateiov, To VEOIKUSTOV 6 Biwa; npoaaTstov, 6 Icoviip tthv B2oixaw, 'moo- acrretov 6 "Ayto; Nixaaog, Tet taTpaTeuttava 66o xovia Tot TE baltavot xai Tj Aparif3aaTa, xaaTpov 6 'AcTO; CYOV Tt,S Xcopicp raj Tcgxol3a", npodaTetov h Eu- wapayi, xaviov f BpavtaTa, npoacyTetov f NE13oaa.ouc, Tcpodo-Tmov ist eckpo- cCuivou;, irpoolo-Tetov f Tcarcri, irpoacnctovn`Pauvietvoug, xcopiovfiEocpouc, et ov gpa0AEv Tr(.0t goo, TO EaKopt0VaZayouSaou; get& Tthv Ev ainth icpoa- xathwtvcov napoixaw loutvoixo)v, Tthv ICXOLOW TB, Tot 51.Ka100 Tot Pacratxa Tou xai Tot (poiNSaxo;. Tatra µera Thy tinjv doToPioxstv.

www.dacoromanica.ro tirii,spre folosinta si stapinire, pentru ca ea s5. le detina in veacul acesta de-a pururi, cu toata intindereasidependintele for si cu toate drepturilesi privilegiile lor, lark vreo contrafacere, asa cum am hotarit mai sus. Acest Neokastron cu parecii asezati inlauntrul si in afara lui, cu cladirile de stapin si de alta natura, impreuna cu dreptul sarbatorilor ce se praznuiesc anual intr-insul, si cu pescuitul din riurile Samia si Marita pentru abundenta pesti- lor [...]de asemenea toate [bunurile] imobiliare dinlauntnil si din afara orasului Aenos ce-mi revin cu drept deplin de stapinire si pentru care cer sa fie renovate, fiind ele aproape innegrite de atita scurgere de vreme, cartierul Neochori, cartierul Kourianis, cartierul lui Choirosphaktes, satul Vatzinea, satul lui Chousderi, cartierul Sinali, cartierul Veros de curind locuit, Mintui- torul vlahilor, cartierul Sf. Nicolae, doua sate inrolate armatei cel al lui Dilianos si Dragavasta, castrul Aetos 3 cu satul Tzechova, cartierul Sykaragi, satul Branista, satul Nevoselous, cartierul Delvociani, cartierul Tzampe, cartierul Raunianoi, satul SOphous, daca nu va fi el vindut in timpul vietii mele, emporionul Sagoudaous impreuna cu parecii asezati si locuitorii din- trinsul, cu corabiile lui, cu dreptul de basilicat si de antrepozit. Acestea toate dupa moartea mea.

3 Aetos = vultur.

65 www.dacoromanica.ro XVIII. IS2ANNOY ZONAPA

XYNArSICH AEBESIN IYAAErElIA EK AIMDOPSIN BIBAIL1N

(p. 467) 8613a. nokig. (p. 1103) 'Dauptoi. papPapot. Opcacticot. oipat St 'rob;BookyapoN ktystv. 'Aptatocpavic '1XXupwi Kexpty oteg (Ayes, 1520). (p. 1123) latpoc. 6 notaile; 6 nap' `Eppaioug (1)etam'ov, tapSt 'Iv So% Tangs, napa St AiOioNnv '1v845;, nap' "Ekkricrt SeAavoi)(3to;. (p. 1296) Aeurij. viiaou 6volia kv Ilovv.p. Aeu-Kfl SeXtyciat Sta to tv8ta- Ta60at tv anti: nXilOo; Xeunoiv opvtwv. (p. 1478) 06vvot. of 06yypot. (p. 1495) llaiovec. ytvo; AaTIVOV ti elavoc Opaicticov.of St Maim &wag. 'meg St Toi); vilv Kakougtvou; Ilavvoviouq, Ilavovtot Stof Boiayapot.

66 www.dacoromanica.ro XVIII. IOANNES ZONARAS

A15.turi de opera sa istorica, valorifica.ta in volumul al III-lea al seriei Fonles Historiae Daco-Romanae, Bucurqti,1975,p.190-229, Ioannes Zonaras a alcatuit giun lexicon. Opera aceasta a fost scrisa aproximativ intre anii 1125 1150§is-a pastrat in mai multe manuscrise, intre altele Vaticanus Graecus 11, f. lr 104r, Monacencis 263, f lr-387v, Venetus Marcianus X, 2, f, 1r-420r. Ediliafolositd: Iohannis Zonarae, Lexicon ex tribus codicibus manuscript is nunc primum edidit observationibus illustravit et indicibus instruxit Johannes Augustus Henricus Tittmann, vol. 1-2, Leipzig, 1808.

CULEGERE DE CUVINTE ADUNATE DIN DIFERITE CARTI

(p. 467) dava1,cetate. (p. 1103) Iliri,barbari, traci. Eu cred ca el intelege bulgari. Aristofan: Ilirii galagio0 ( Pilscirile, 1520). (p. 1123) Istru, Fluviul Pheison la evrei, Ganges la inzi, Indos la etiopieni, Danubis la elini 2. (p. 1296) Leuce, nume de insula in Pont. Este numita Leuce (Cea Alba), pentru ca in ea traiesc o multime de pasari albe. (p. 1478) Huni, unguri. (p. 1495) Peoni, neam latin sau tracic. Unii ii spun macedoneni, iar altii cred ca sint cei numiti azi panonieni. Panonii sint bulgari.

1 Nume dacic. 2 Cele dou'a fluvii ale paradisului. De retinut forma Danubis la bizantini, adic5. DunM.ea.

www.dacoromanica.ro XIX. 0E0ASIPOE 11P0APOM01

1. ITIXOI ELE THN ITEcI)H4:130PIAN AAESIOY TOY KOMNHNOY.

[...] (p. 180) 1g npocrxuvotiatv of KEXT01, ag agPoucnv of ciAlot, ae -cpepouatv 'Akap.avot, yevo; OinfOg ex 'Pfivou, aoli"Eafepildvow =1160001N Min TO 80VaCTTElaV, 90 o-ot AtoxXecov xat daxthv EOvi Sompopobm xai I-Iwo 113o1 Taaprayec, ilaXith-cot Kai Ta Xectat, Aapirap8at xai cavoiRnot xai KaXaPpol pee -Acopow, xai scup AiTV0,10V Itxck6v cppiacset rely touoiav xai nuppriviow xopmpat xai TrponoSec ophov. 95 le weggt Tb rakatixov, nasal TuXat xai ykci)croat, ocrat nepi TO Xdpo(3Stv, Saat nEpt riiv Exi)Xlav xai nept nkotv Atywroicov xai Ei)ptetc aiuporepac. Ei) Agi)xpow apxetc, au xpareig Otivvcov xai cri) Flavvomv, CTeVACTOUg Tag Bpetavtiolg emoi)o) Xvravg 6gtv, 100 oi) aoi3 Se irportopgi)ovtat xai irpooSonotoliatv at Otryatepec at acp.vat ir"6.aat tthv Paatkecov; aov Xt-ravci)et npomonov A nEtcsa ygpouata, Kai Tot-) ?Loa te icA.olio-tov cry6Spa SopuTopst am.

www.dacoromanica.ro XIX. THEODOROS PRODROMOS

Din cauza sarAciei sale numit si Ptochoprodromos,odic&Prodromos Cersetorul", cel mai de seam& reprezentant al poeziei aulice bizantine, a trait sub imparatii Ioan al II-leaComnenul (1118 1143)si Manuel I Comnenul (1143 1180) si a desfasurat o activitate literara. bogata si variata, care cuprinde scrieri istorico-biografice, cuvintari, scrisori, comentarii teologice, epigrame religioase, satire, contributii filozofice si filo- logice, retorica si un roman in proza. Aparute treptat in numeroase publicatii greu accesibile, poeziile cu caracter istoric au fost culese, editate si comentate de Wolfram Ho- randner sub titlul Theodoros Prodromos, Historische Gedichte, Viena, 1974, Wiener By- zantinische Studien hg. von Herbert Hunger, vol. 11. in aceast& culegere se afla 80 de poeme, dintre care unele numara citeva sute de versuri. In ele poetul foloseste o limb& distinsa si docta, pe cind in satira, si epigram& face apel la elementul popular. Valoarea documen- tara a poeziei sale istorice este redusa, ins& ea inlesneste o idee aproximativa despre ori- zontul geografic al societatii bizantine si arata uneori atitudinea ei fata de popoarele vecine, precum si influenta acestora in arena international& a timpului. Cele mai bune opere de orientare asupra epocii continua sa Amin& lucrArile lui F. Chalandon, Les CoM- nines. I. Essai sur le rcgne d'Alexis Pr Conmene (1081 - 1118). II. Jean II Comnene (1118 1143 ) et Manuel I Contnene (1143-1180 ), Paris, 1900 1921.

I. STIHURI LA INCORONAREA LTJI ALEXIOS COMNENUL

[...](p. 180) Tie ti se inching celtii, pe tine te slavesc galii, de tine tremura alamanii, neamul regelui de la Rin, de stapinirea ta se Inspaiminta popoarele germanice, pe tine te ocrotesc triburile diocleatilor §i dacilor, perebii iubitori de pradaciuni, dalmatii §i galatii 1, lombarzii, genovezii §i calabrii impreund cu locuitorii din Africa, de puterea ta se infioara focul Etnei din Sicilia, 'Mal- timile §i picioarele muntilor Pirinei. De tine se cutremura Cara galilor, toate neamurile §i limbile care se afla linga Haribda, Scila, marea Liguriei §i cele doua Sirte 2. Tu sta'pineti peste deucri, to domneti peste huni §i panoni 3 ; and ca tie iti inalta rugi insulele Britanice. Nu p4esc oare §i nu-§i deschid drum in fata sa toate fiicele cele slavite ale regilor? Pe tine te cinste§te intreg Senatulsite ocrotWe cu tarie gloata bogata a multimii.

1 Prin celti, galati si gali autorul intelegea in genere cruciatii sau latinii proveniti de pe teritoriul francez, iar Prin alamani pe luptatorii de origine germanica. Diocleatii sau locuitorii din Dioclea erau slavii din cuprinsul statului Zeta. 2Terrnenii Haribda, Scila, Liguria si cele doll& Sirte indica spatiul geografic cuprins intre Italia de sud, Sicilia si nordulAfrica. 3 Deucri, probabil trib slay din sudul Dunarii. Este posibila si lectura Teucri, iar in acest caz am avea a face cu turcii din Asia Mica. Prin huni autorul intelege pecenegii sau cumanii. Panonii erau locuitorii din Pannonia, iar perebii un trib sud-slav neidentificat.

69 www.dacoromanica.ro V. S2E A110 THE 110ABIE AEKAETIXA IIAPAICAHTIKA TS/ AYTOKPATOPI TIPOE TO KAOIEAI ED' APMATO TOIE AHMOIE.

(p. 214)Otpe tteTpliaco, 13aatker), axe Toiv acv Tponakov, onoacov E8et as Xalinp6v apl.uiTcov Entl3vat. `Eakco AaoSixeta, TpOS aot Sicppov Eva. Kexeiponat EcoOnoXig, ESo6 aot Sicppot 86o. 25rEvoc fRavtaTat Elcu06v, Tin% apt0i.tC6 aot 51.(ppouc. AaXpaTic hvSpanaiaTa4 Tftapi0; °Soto; Sic)pog. -E0vog firchOn Aaxocov, IthTE geTpth aot Sic)poug Kai xaTakeincoTa nokl.etKacrTagova KpaTeiTat, "Akug nepEtTat Kai n?t,TiOi); 8oukaycoyetTat Tomb 30 Kai KEtv ToyEva,PaatXer), Tor) Toy oi) Stx13 819pov.

VIII. Tirl MEFAAONIKS2 BAEIAEI KYPS/ ICIANNH TC2 KOMNHNSI EIII TH AEYTEPA KAETAMONAE AADEEI KAI rArTPAE

(p. 238)...Kai got Ent Ta no8eaatvfoeE0vea 136p0apa xattyrac, So-aa 0'Eca;TE 86crt; Te Oakaao-a Ts Kai T' Kai T' Ent Poppfig Optwa To TeTpawipoto no? 6anopa E yKova Koagou, 160 aUxtva E4onokriog EllOic incelcXivao Tapaoig, /x1)018a puptOyXcoacrov 410 bneSplio-ao Soupi, am/ noukuKapivov En' fiekiotat veoxiloig. AaoSiKetav ETCEITCE noktv nopec E4al.andtat Kai claica; art' Ent Totat naptaipta T' EOvea navTa 165owooi)g i)SpoTopoug ntaToic napESou noktilTat;.

XXX. EIE TON BAEIAEA ArIOMIMOYNTA

(p.354) Ti8' aXX' n xtpaoc agotpet 13aolktKibv Tponaiow of)8' Exoptsv abxfigaTa Kai naps Talc finsipotg; Kai Tic NOTE XagnpoTepoc6XXocavalcuav &Rog TThv vkav SE i)netpcoTiiiv Tor) 13aatkEcK Ei0Xow, 180oiig Kat& naang Aaxuclig Kai nacrrigIlatoviag Kai cri4inarrog '1XX..uptKoii Kai Tdiv air* npocrxthpaw einOklicoc Eva0kliaavTa Kai 1.16f aaTEKTou (.bwrig; Tptxi) yap TCov nspi kirtg 71pantatcov Tegvq.LEvow sic finstpov Kai OaXacraav Kai Tag Ev ptacp vhcroug 1850i)K EUTtV onep Taw Tptibv Tokow EapriKag !Apo; aKocrwriTov Toig IOXotg o-ou Tflg veag ElcarpaTeiag, co; aoi Kai Ow, [3aatker), ()TEE') Too; Eikkouc navTag Tip/ Octlatv e(papg4co-0at Tfiv Tot) TptaaptaTtcog cbg aptaTeUaavTt npOg Iffy Kai 00..acscrav Kai vho-oug.

www.dacoromanica.ro V. DECASTIHURI DIN GURA CETATII; INDEMN CATRE IMPARAT SA URCE iN CARUL TRIUMFAL; PENTRU DEME (p. 214) Poftim, imparate, voi arata ma.'sura victoriilor tale pentru care trebuia sa urci in care triumfale stralucite. A fost cucerita Laodiceia, deci iti dau ca rasplata un car triumfal. A fost luata Sozopolis, iata doua care. A fost nimicit neamul scitilor, trei care. A fost subjugat dalmatul, deci al patrulea car. A fost Invins neamul dacic 4, sint cinci care si las la o parte multe altele: a fost luata Castamona, am depasit riul Halys 5 si avem atitia prizonieri ; iar tu, imparate, nu vrei sa primesti nici triumful acesta.

VIII. MARELUI INVINGATOR, IMPARATULUI CHIR IOAN COMNENUL, CU PRILE JUL CUCERIRII PENTRU A DOUA OARA A CETATILOR CASTAMONA $1 GANGRA

(p. 238) [...] Apoi ai pus la picioarele mele neamuri barbare din rasarit si apus, de la mare si miaz5.-noapte, vlastare numeroase din patru colturi de lume ; ai adus sub ascultarea mea grumazul cetatii Sozopolis, ai incovoiat sub lancea mea Scitia cu mii de limbisi hidra cu multe capete de la Soare- Rasare ; apoi ai pradat cetatea Laodiceia si ai dat cetaIenilor credinciosi, ca prizonieri sa le care apa, pe daci si toate popoarele de linga Istru.

XXX. IMPARATULUI CARE SE INTOARCE

(p. 354) De ce ar fi lipsit uscatul de victoriiIe imperiale si n-am avea grumaze incovoiate si pe continent? Ce alts fapta de arme mai stralucitoare impotriva noilor domni de pe continent ar fi putut savirsi imparatul, cu barbatie si nedesmintita tarie, decit izbinzile impotriva intregului neam dacic, ale intregii Panonii si ale intregului Illyricum impreuna cu vecinii sai ? Caci de trei on au fost tulburate lucrurile in jurul nostru pe uscat, pe mare si in insule si din toate aceste trei n-ai lasat nici un prilej neimpodobit de biruintele noii tale expeditii, asa incit numai tie, imparate, ti se potriveste titlul de intreit biruitorul", deoarece to -ai distins pe pamint, pe mare si in insule.

4 Cele cinci victorii ar fi: 1. Cucerirea cetatii Laodiceia la rasarit de Cipru in anul 1104; 2. Luarea cetatii Sozopolis de pe tarmul de vest al Pontului Euxin; 3. Infringerea pecenegilor in anul 1122; 4. Respingerea slavilor de sub conducerea jupanului din Rascia in 1123; 5. Oprirea atacului armatei ungare in apropiere de Belgrad in anul 1128. Acolo au luat parte §i dacii, adica romanii din Transilvania. 5 Halys, cel mai lung fluviu din Asia Mica, de 915 km (azi Kisil Irmak), se varsa in Marea Neagralarasarit de Sinope. 5Sub imparatul loan al II-lea Comnenul (1118 1143), provincia antics, Scythia Minor (Dobrogea) facea parte din Imperiul bizantin. La granita de la Dunare puteau fi auzite limbile romanspbulgara, precum §i unele limbi orientale.

71 www.dacoromanica.ro XX.IOANNEE TZETZEE

EIIIETOAAI ILTANNOY TOY TZETZOY

(p. 84) TO irayKpatiaw Kpatct Tfic0E07COOPVITOU xpatagficKCEtoiyiac Paaacia; aou 6 atrettog 5oilkog aou o-uyxaipe.), xptirtcrsc paaacil, Kat vi- Ktic alryaoc cbayyaou g cimyytAav ovcipcov aot yivopat, ci Thy Exu.81Kfiv 17TICOV 8t41) ¶013 xpifirouc CFOU C561.111aX0V.[. . .] (p. 86) ae0 Kai To% Pii0eicrtv aylotg 13o0o6i.tsvog xai xpuo-0 5c4attevoc a6gp.axov xai TO ticnov 'rt., EKIktKIIV Kov5cbg Kai auvrol.to4 tprdari Om tponata [...]. IETOPIAI If/ANNOY rPAMMATIKOY TOY TZETZOY IINIIEP EMNIIZOH EN MIA 'MN AYTOY EIIIITOMIN

II. 34. IIEPI TPAIANOY KAI I'DDYPSIEESIE TOY IETPOY X8' 60 [...] IlonAl nottjaag Sc xpiaret naco-t `Rottatat, xp6vov tv5tatpiwac TE Ttvet nspi Tint tlYoirriv, crcpatc6ct 1cp6c AcxgiaXov, Aax6v Tot? Paaata, 5ancp arceataaiaac `Pcopaicov crxthv 'sob; copoug, Iwo; Eapyerriav* notagew Toi); Ormaupoi); o-uyxpinccoN.

* aapycvrtavscripsi(cf. Chil. VI, 472), crapyctiavKiessling(coll. Cass. D. 68, 14) : anyevrinv codd..

72 www.dacoromanica.ro XX. IOANNES TZETZES

Ioannes Tzetzes (cca 1110 1185) a fost una din personalitatile literare cele mai reprezentative din vremea Comnenilor. S-a ilustrat mai ales ca filolog, in intelesul bizantin al termenului, a alcatuit cornentarii, unele in versuri, sholii la texte clasice (epopeile ho- merice, Hesiod, la comediile lui Aristofan etc.). A lasat o culegere de scrisori, opere de circumstanta, izvorite din intentii literare, adresate unor persoane de seams din Bizantul vremii sale. Tzetzes a alcatuit si un vast comentariu in versuri, destinat sä explice alu- ziile erudite din scrisorile sale. Aceasta opera foarte caracteristica pentru literatura bizantina a timpului, alcatuita din 12 674 versuri, a cunoscut doua redactii succesive, Ea se intituleaza Chiliade sau Istorii. Tzetzes a detinut functia de secretar imparatesc si a fost profesor de gramatica. Lucrarile sale cuprind fie aluzii la evenimente contemporate, fie evocari, pe baze erudite, ale unor evenimente din trecut, uneori pe baza unor surse azi pierdute. Valoarea for ca izvor istoric este destul de modesta, informatiile lui Tzetzes sint interesante mai cu seama din punctul de vedere al istoriei mentalitatilor, ne ajuta sa vedem felul in care s-au reflectat anumite fapte istorice in spiritul bizantinilor si sa cunoastem nivelul eruditiei for istorice. Edilii folosite: Ioannis Tzetzae, Epistulae, recensuit P.A.M. Leone, Leipzig, 1972; Ioannis Tzetzae Historiae, recensuit P.A.M. Leone, Napoli, 1968.

SCRISORILE LUI IOANNES TZETZES

58. Puternicului ,si sfintului nostru imp'drat, lui .Kyr Manua Pcrfncpnctul 1

(p. 84) impreura cu atotputernica persoana inzestrata cu o autoritate lui Dumnezeu inchinata a mariei tale, ma bucur si eu, nevrednicul tau rob, preaputernice imparat, facindu-ma vestitor de victorie, purtator de bunk- vestire din bunele vestiri ale viselor culeasa, clack vei primi ca aliat al mariei tale calarimea scita 2 [...]. Ajutat de Dumnezeu si de amintitii sfinti3, data vei primi ca aliata, platind-o cu bani grei, calarimea scita, in scurta vreme, neintirziat, vei dobindi biruinta§itrofee.

ISTORIILE LUI IOANNES TZETZES, GRAMATICUL, LA CARE SE REFERA IN SCRISORILE SALE

11.34. Despre Traian Si construirea podului peste Istru (vers. 60-105) [...] Pupa ce a facut multe lucruri folositoare pentru orasele romane si a petrecut o vreme la Roma, porneste la razboi impotriva lui Decebal, regele dacilor, care se razvratise, retinind tributul datorat roma- nilorsi-siascunsese comorile la riul Sargentia.$i,o data ajuns la Istru, Traian indata a si trecut pe roman cu vase de transport pe partea dacilor. Restul

1 Scrisoarea, adresata lui Manuil I Comnenul (1143 1180), a fost scrisa, de Tzetzes, dupa cum indica. editorul P. A. Leone, in anul 1147. In aceasta scrisoare autorul talmaceste imparatului un vis pe care 1-a avut si care i se pare a vesti o victorie bizantina. impotriva bar- b arilor. 2 Este vorba probabil de cavaleria cumana. 3Sfintii Teodor Stiatilat si Constantin cel Mare care-i apar in vis scriitorului.

www.dacoromanica.ro 11pOg Se Toy loTpov 1 rcetpOcuabg Tpatavoc EbOecog `Pcottatou; StenopOiteuoev 62,x6xst ITO; Tot); Adica; TO 8' an .o ttepoc Av airrthv rcpog Tijv avTticepaiay. Alb notei riiv yegoupav ape; Tag entikaiag. `H °eat; Tijg yeyOpac Sc TotobTcoc 18puTai nc.K. 70 EIxoat MOot aTepeat TeTpaycovot iterfaat2, ickaToc etfixovTa no8div, TO 89 ihvoc rally Oette0Xcov, noSthv cbc exaTov dot itevTipcovTa Xaxoticrat. `Ethan! 8' e0Bottfixovia -Kai exaTOv roux iroSa; anfiXow acpeccifixacrtv, atirio-t Sc crov8otivTat. 015TO) ttev yeyi)pcoot TpaiavO6 Tay "Impov. Trjv TE Acoclav crtignacrav unto `Pcoi.taiouc Spaaag Kat 7COXElc icTicsac N ainia o-ucrTpecpet irpOc Tip/`PCiVTIV, telVAexef3akov** xetpdliv auv aixttalbtotc aycov, xat .9.663v Z7CI.ViKta obv nticrt TOTS `Pommiotc. 80 00TO) ttev eye(p6pcocre TpaiavOc Toy laTpov. 'ASplavog 8"ASptavoi5 Tor) "Aypoo nag oicapxow, en'aSeXtpt Tpaiavoti Tpaiavc yatti3peOcrac, Tijv ykyupav xaTeXuas Xapcbv Tijv Paat2telav, Aaxatc aiittl ylvotTo Spogo; -Kara Moo-iag. Ainog Kat 'AiroX2toScopov yeyupeppiTiv KTEIVEl, (pOo-et Tekthv ilvricrixaxo; Kay i)v Tdiv (pa,oXeycov. Tijv iaToptav yeypa(pev 6 Kaaatoc 6 Attov, rIXXot ItoXkoi, TB XpOVVICOt T8V entattcov avSpec. Tfig Sc yecpOpag i.tellvnTat Tainrig Tfig HaptaTpiac 90 autos 6 OtkeTatptoc eV Atttevonottatc xtiv Tat; eelleXtthoeat Taig icapaOakao-criatc, ecoyaog avOinraTog, iraTpixtoc, xoualcruop EiTapxoc TE T11; noXeo); Taimic Trig PacstXt8o;, Xtycov Toy 'AiroXXoScopov Tot/ 'Icrorpov yeyupthaat, la.r3CintOV TEKTilVaVTa. TcpOc npageitekubcretc, 1.tijxoc noSthv [Lev exaTov -Kai ETKOM criw ToOTotg, eic irbiTog 8' 6y8ofpcovTa.Tabu,yaaiv of eiv5pcg. 'SITiov Be Tpatavov Xeyoucrtv Exetv Tpayou Sup ainog oi5x eiiprIxa ypayalc tyyeypattitevov 100 fi'r ex p.ovric axoN eptiv Ttvthv 81)06(34 OxeuTtxo; yap 6 aviip Btxriv ainthv Tthv Tpaycov, xav croveTth; iteTfipxeTo Kai Tag Tota6Tac Iti4stc it'r aTpaTeOetv xaT' exOpthv icaTet Suo-f3aTaw TOnow, rte tOvov tventoacy0at'Pawl;ex0poi); Toyxavetv. Xaipet yap Tpayog To% xpruivolq Kai 'wig Soo-PaTotc TOrotc.

** Seicerialt.ou Sc icaliaXaou codd. 1 Driacicoaat Ott latpog napet gtv Tr3paiotc cbetaciw icaXsttat, naps St 'IvSoic rayng, =pi St AiOionac 'Iv86g, nap' "Eariat St AavvoUptog. 2 'Erappacrig ytcp6pag latpou.

www.dacoromanica.ro armatei romanilor era pe malul celalalt. De aceea el face podul pentru tra- versare. Cam a§a este construit podul: doub..zeci de pietre solide tetragonale mari, cu latimea de §aizeci de picioare, inaltimea, in afara de temelii, venind cam la 150 de picioare. Tar fiecare se afla la 170 de picioare de cealalta§i sent legate prin bolti. Astfel a facut Traian pod peste Istru. Iar dupa ce a supus romanilor intreaga Dacie §i a intemeiat intr-insa ora§e, se intoarcela Roma, ducind impreuna cu prizonieriisicapul lui Decebal §i aducind jertfe [de multumire] pentru victorie impreuna cu toti romanii. A§a a facut Traian pod peste Istru. Iar Adrian, care era fiul lui Adrian Africanul qi care a devenit cumnat de sora lui Traian, cind a luat imparatia a distrus podul ca sa nu le slujeasca dacilor drept cale de trecere inspre IVIisia. El ucidesipe Apolodor, deoarece era r5.zbunator din fire, de§i era un om cultivat. Istoria a scris-o Cassius Dio 4, casialti multi cronicari, barbati de seams. Iar podul acesta de peste Istru tl amintqte insu§i Philetairios in ale sale Constructii de porturi, iar in Asethri de temelii la malul mcirii Teofil proconsulul, patriciul, cvestorul, eparhul acestui ora§ maritim, spunind ca Apolodor a facut pod peste Istru, punind in temelii un chivot in lungime de o suta douazeci picioare §i in latime de optzeci. Acestea le spun acqti barbati. Se mai spune ca Traian avea o urechiue de tap, ceea ce eu nu am gasit insemnat in scrieri; asta, fie pentru faptul ca numai din auzite se indragostea pe loc, caci barbatul era focos ca tapii, chiar daca umbla in chip inteligent dupa asemenea impreunari, fie pentru faptul ca a purtat razboaie impotriva duqmanilor prin locuri greu de strabatut, razboaie acute numai pentru ca sa uneasca pe du§mani cu Roma. Caci tapului ii place pe ripi §i prin locuri greu de umblat.

4 Fragmentele din Cassius Dio referitoare la razboaiele dacilor cu romanii au fost editate in Fontes. I, 1964, p. 687 si urm. V. mai ales, p. 687 (Cassius Dio, LXVIII, 8, 1)gip. 695-696 (Cassius Dio, LXVIII, 14).

75 www.dacoromanica.ro III. 96. IIEPI IETIAIOY TOY MIAHEIOY cc . 461,06Tog 6 laTtatog rjv Mafiatog 'r4yeyet. Aapeicp 6' eirekakyorct Kara Ext)06vT@ Ileparj ally ef35op.fixoyTa aTpaToU paxigotg poptaaty e4aKoaictic TE vauai Kai neicri. KaT'giav, &rote Kai Toy Bocricopov Stefiri yecpupcbaag Tou MavSpoxXeoug Tctic xspai TEKTOVOc TO15 El:411014 tnei narceg inceiceINTO Ilepa6v TTPao-11aq, i)accy cruyexcrTpaTe6csayTeg Aapeicp *Tt 15110EVTt OTO; 6 laTtat0; TB Kai Kovric 'OpeVt.y6pou, 470 aviip 'nasal ICUSTOTaT0c, Tivog eK MiTukflyrig, Kai MtkciaSTic'Attixoc,Smog aviip ev 1,6yotc, 'Apicrupy TB BUCliVTt0; 0i)X fiTTOW MaTIAIS011. `C2c PLY Aapetoc necp8axey 'roll Kai Tcp6; Toy laTpov Kai ToilTov Stenepaa-e yecp6pa Tcpog rot; EK60ag X6etv e600; exacua-s Tity yecpupav eKeivriv. Keolirig 6 'OpeaySpou Se Tornoy oinc cia, keycov, Spa, AapetePaaaeil, KaiTkag anataioug, FullTccog ApXy ayantaTog near,' cpuyil Talc EK6Oatg, Kai Ilepa-ucOy egraflacopey TOy laTpoy arrivowaTaw. 480 Tabora To0 K6ou 24arto; 'rely yecpupav taaag Aapeto; wimp Saveag TrjS yvcbp.rig inctcrxyetrat, eicavnep ecv4e64cocsty a30t; eig Tile rlepaiSa ainog S' eig IK60ag e[tOcathy TITTaTat xaTa xpaTog. OE IK60at Toy Aapetov Se Ileac!? Exu06v Xucorreg, eXacrarceg sic yecpupav, AX0ov Tfiv naptaTpiay, TIv-Dative;ecp6Xarcoy dySpeg of Xasygeyot, oig ecpay IK60at yecpupav X6aavrag arcoTpexety, oi)Sev 'yap garric CLITtOV "EllTlat Kai Toig Exi.)0atc, edam Toy Aapetoy Se Soiwat TOT; EK6Oat;&bow. 490 ',Qv MikcidOrig ekeye Tot; EK60atg neTretagevoc, A.6ety xaX6v Tijy yecpupav, etiaat Se Tot; Ilepaag 67r6 EKDOcbv ev 'rEKuOcZy tipSrly ex0aptcreAvat. `0 elaTicaog Se Tipcby axeaty IlEpOlbVTOTEVEt, eapeaTTIKcin eToyxave T.4g yycmiri; MaTtaSoo. IDAY tcpecrromov T6y Ext)06v apxeTat 20:)EtV Ta6Triv. 'Acpurneuaarraw S' ece airrOv wrixo; osor) fipaxi) Tt, Tijv yecpupav ITlipriaey exrcepatolly Tot; Ilepaag VOKTE SE ilearl icecpeoycbg AapeTog firrrigevog fiXacce irpO; Tijy yepopav Kai apTaxaicp Xeyet, 500 etySpi [Lev ICEVTaniVET, cpcoyfiv Se aTerropeicp, Kai 6; 13ailo-ag percrToy ex 'TN Tcspaiag laTpou Toy elaTtaloy xexpaye Kai itepatotvrat icemeg.

www.dacoromanica.ro III. 95. Despre Istiaios Milesianal (vers. 461-511) Acest Istiaios era milesian de neam. Pe vremea cind Darius persul a pornit impotriva scitilor cu vaptezeci de zeci de mii de lupta- torisicu vase sute de nave, toate de valoare, cind a trecutsiBosforul facind pod peste el, opera a lui Mandrokleos din Samos, constructorul, dupa ce toti s-au supus imparatiei pervilor, pe atunci au plecat la razboi impreuna cu amintitul Darius, acest Istiaios vi Coes, fiul lui Orexandros, barbat intru toate foarte de credinta, de neam din MitilenesiMiltiades Aticul, barbat foarte priceput la cuvint5.ri vi Ariston din Bizant, un om nu mai putin vrednic decit Miltiade. Deci, odata ajunssila Istru, dup5. ce 1 -a trecut pe pod, mergind impotriva scitilor, Darius a poruncit sa se desfaca indata acel pod. Koes, fiul lui Orexandros, insa n-a incuviintat acest lucru, spunind: Gindevte-te, rege Darius vi la intors5.turile potrivnice ale soartei, vezi sa nu fim cumva nevoiti pe neavteptate sä fugim de scitisis5. umplem Istrul de corturi persane ! ". Dup5. ce Koes a vorbit ava, Darius a lasat podul intreg promite acestuia ca i va da daruri pentru parerea exprimata atunci cind se vor intoarce inapoi in Persia. Tar el, pornind la atac impotriva scitilor, c infrint cumplit. Scitii 11 lase pe Darius in mijlocul tarii scitilor, fug la pod, yin la malul Istrului pe care-1 pazeau elinii, barbatii amintiti: acestora scitii le-au spus sa strice podul sisa piece, deoarece nu exista pricing de razboi intre elinisisciti, sa-1 lase pe Darius sä dea socoteala scitilor. Convins de sciti, Miltiade a spus ca e bine sa distruga podul, sa-i lase pe pervi sa fie cu totul nimiciti de sciti in tara scitilor. Dar Istiaios, pazind legatura cu neamul pervilor, s-a impotrivit parerii lui Miltiade. Numai ca scitii venind, sub amenintarea for se incepe desfa- cerea podului. Indepartindu-se, calare, de ei o bucata oarecare de drum, [Istiaios] supraveghea podul ca sa treaca pervii, iar la miezul novtii, Darius,

77 www.dacoromanica.ro "00ev Aapelog Swink S1Scoo-t Toil etvSpdat, Toy Kony !leyrNautif3oafic EVEKCI. Tfig npotepa; e4 iotonou Ti)pavvov notficsag Myrukfivic TCU `Iattai(.) SiSa)o-t xtiCetv Se tijv Mopevov. Tabora xai yap frficravto X.aPetv nap& Aapeiou. `0 Ilepcnic Se Meyet PaCog crrpaTeig ex Ilatoviag, tv lap Seatv eTei)prixe xai nei0et TOv Aapeiov, 510 'thy lo-natov entaxeiv xticsat Mopxivov icOXtv, gins Mupevog '11Scovo; irperrepov exaXeTto. [...].

IY. TS2 KYPIS2 Ii2ANNH TS2 AAXANA rPAMMATIICQ TOY ZABAPEIOY YIIAPXON'TI

503 [...] TpaiavOc 'coy laTpov Se gapp.apo? yeyupdxsag 'AnoXkcoSeopo,)TOSetvcI) T6v etpxttercovoimtaw- [...].

78 www.dacoromanica.ro biruit, a ajuns in fuga, la pod spune lui Artachaios, barbat de cinci coti, cu voce de stentor sa-1 strige tare de pe malul Istrului pe Istiaios si el 1-a strigat si toti trec. De aceea Darius da barbatilor daruri, pe Coes, pentru sfatul de mai inainte it face din simplu particular tiran al Mitilenei, lui Istiaios ii ingaduie sa intemeieze orasul Myrkinos. Cad tocmai aceste lucruri le cerusera ei lui Darius. Dar persul Megabazos, intors din Peonia, 1-a gasit pe Sardes pe Darius si-1 convinge sa-1 impiedice pe Istiaios sa intemeieze orasul Myrkinos, numit mai inainte Hedonos.

IV. Lui Kyr Ioannes Lachanas, gramatic at lui Zaviros (vers. 503-504) [...] Traian a facut pod de marmura peste Istru cu ajutorul lui Apollodor, al preaiscusitului arhitect [...].

www.dacoromanica.ro XXI. ICSINETANTINOY TOY MANAZEHE

EYNOTIZ IZTOPIKH

151 'EvtsS08v Tavuirctpuyec opveig agpoParat elxov IXegOepov ittepOv eig netaapoi); aurcovoug, Kai -Ko 6cco; ijXcappgovto npOg Xtiivao-goi); agpog, iteptppo4oiivteg Tag akoi) x6oet; Tag Xerctoxiycoug. 155 01 ggv IleyaXonttpoyeg, ttcyaXayKuXoxeilat, yaitycbvuxeg, cbg REXetva Tobg 6vuxag aoxoiirreg, Togov To iSkupo; Exorceg 67cgp Tag itaxalpi5ag, oTg Ege7as 13pcoganoltoOg to Kota xpigargetv Kai aimpocpa yevficrecrOat Td Trlg aapKoPopiag, 160 opveoxpamp aecog, ifyrixe; thtimpecyot, Kai ndtv'teg ()lc oo xplicrtgov to /clip o-apxo(payoi;at.

5885 'E8ecroa litov EfiXewev, Exppatou neStaSeg. `Pcogaiow inicog bug vap,a.taw T8v Eigppectou, Kai Tpuaypitcov Era :we totrrov inKrripoK61.orcov. -El3kswe tottov Advoul3t; Kai EK6Oric icstpoyeitaw 'sag TaXayyag cuyKontorra, Orlyv6vta 'rob; Exueapxag, 5890 Kuvv6ovta, SteoKovTa, Tognorra too; irpowixoug, cbg si Tl; MOW gprembv Poucri iteyaXon4Upolg 00114TO Kat anapetyp.ao-t 13taiot; Kepagot. Tote Kai Oei0pa rcaragetiv eig alga getetparal, Kai ygyove Xu0poyuptog 6 Kallixeggcov latpog. 5895 `PwRatot xaTexopeuov neSicov napto-rpicov, Kap Stag St papDapticag To Stog gKpuotgalou.

www.dacoromanica.ro XXI. CONSTANTIN MANASSES

A fcst mitropolit de Naupaktos pe tarmul de nord al golfului Corint si a murit in anul 1187. A lasat o Istorie universa/c1 in versuri care s-a bucuiat de o larga raspindire; in ea a transmis citeva stiri despre avari, bulgari pecenegi, precum$idespre prezenta impAratului Joan Tzimisces la Dunarea de Jos. Intr-un discurs funebru pentru Nice- pboros Comnenul, scris in anul 1173, vorbeste intre altele de pecenegi. Cronica s-a pastrat in numeroase manuscrise si a fost editata de J. Bekkerus, Bonn 1837, tiparita si in PG, CXXVII, col. 2 19-472. Discursul a supravietuit in doua manuscrise de la Vatican (Va- ticamis Barberinianus, 240, f. 107v 112r si Vaticanus-Urbinas 141, f. 75r-75") si a lost editat impreuna cu unele scrieri ale lui Eustathios din Thessaloniki de E. Kurtz, in VV, 12,1905, p. 302-322. Edifia folositd: Constantini Mana,sis, Breviarium Historiae Aletricum, ed. Imma- nuel Bekkerus, Bonn, 1337.

CRONICA UNIVERSAI.A.

Popit/a/ii migratoare la Dundrea de Jos

(vers.151-161)Apoi zburau in voie pasari cu aripi lungi si ghiare puternice, se leg5.nau usor in marile vazduhului si traversau in avint impetuos valurile sale rarefiate. Unele aveau aripi mari, clonturi zdravene, unghii incovoiate, se mindreau cu ghiarele folosite ca arme, erau inzestrate cu pliscuri tdioase ca niste brice, devorau cu ele carnurile si-si pregateau ospete numai din came: vulturi stapini peste pasari, soimi carnivori si fiinte care n-aveau nevoie de foc spre a-si fierbe carnurile 1.

impdratul Ta;misees la Dundre

(vers.5885-5896)Pe acesta 1-a vazut Edessa si cimpiile Eufratului. Calul romeilor a baut din apele Eufratului si le-a umplut de nechezatul sau r5.s.unator. Pe acest imparat 1-a vazut Dunarea si scitul din vecina'tate 2, cum zdrobea cstile straine, cum rapunea pe conducatorii scitilor, cum ucidea, urmarea si alunga luptatorii, ca un leu cazut in mijlocul unor turme numeroase, care sfasia napraznic. Atunci apele fluviilor s-au inrosit de singe, iar Istrul cu valuri frumoase a devenit tulbure. Romeii strabateau cimpiile de linga Dunare si faceau sa inghete de spaima inimile barbarilor.

1 Descriere poetics a populatiilor migratoare aflate in miscare dinspre nord-est spre Mediterana si apusul Europei; multe din ele au trecut si pi in tara noastra. 3 Thin sciti autorul intelegea, in acest loc, ostirea de slavi din regiunea Kievului condusa de Sviatoslav, care a fost invinsa de imparatul Ioan Tzimisces la Durostorum (Silistra) in anul 971.

81 www.dacoromanica.ro XXII. DEMETRIOS CHOMATIANOS

AIIMANZEIE EHMHTPIOY APKIEIIIIK0110Y HAIM BOYArAPIA/ TOY XCIMATIANOY

XXIII. IIEPI TS2N EXONTQN rYNAIKAI KAI rIOPNEYONTIIN

(p. 542) At' airopiav tibv avayxatcov ev To% xatpoic Tab X11101) T1jV TratpiSa Kaatopiav KaTaktlubv, eilla Se xai tfiv vogii.uoc auvegeuyilevrivaurayuvaixa, Xpi50-og S xutpoTadatrig, xai tijv 'AxpiSa xataXalRbv, auvcf.wrio-e LI/Tana yuvat- xapicp Ttvi, EX.1COVT1,!ley ex Pixow TO Tevog, Ovolla Se Tcepapepovtt TVaa, ZK TOI) KORLOTO; Se Om tthv CFECTOVEDIAVCOV,KaraINIA0V Ei7CETV, apaptiatg, xai Suvattevaw Docetv eig eautac ocp0aki.toi); xai xapSia; appevcov novripoig T101 wrixavfittaat, xai ev Tc1) totoi)tcyuvattp auvcbv Kara nak2k.axtattOv.'End Se Owe ROTE Tec Kat' aineiv ila0oi50-a tj voilti.toc cri4uyog eTcopei)Ori oiciacoataot, Kai TaTOV KOTgkOPE CMVOLKONTO. T15 IT0.110.Kt WYtOV gev El tad tioytc, Olin; 8' oUv td iv nopvtxthv exeivric ant anao-e ayxaXcliv -Kat Seal.taw, tc? TE V0I10,1 13ori- Oouttevri xai TC3 iaxut TOI') KOMI XplaT6V itoXitefwatog. 'Exeivriv Se xata xpa-co; [f.238] aTuba-ato, abv dop% Talc Pel3fikolg aicri; 1.11-ixavfiltaatv.'End, of EIXEV lj xaxia vok.up xai ayaOci.) Itpaygatt onaxmliv avutiOsa0a1, ott Se '4 TO2,,a TrpoeOeto afittepov Smatokoymta Tt 6OVTEIVOV aurri, cbg TU. evovta STIXaSfi Tc-1) Xpimw afiRepov, xotvoig Ko7t01.6 xat Rox0otg St' 6X.ou Tot) xatpa, xccO' 6v 'wimp auvci3xwev, "EREKTIjeTICKIV, Kai oux (p. 543) aneticom keyetv ZSoev f1 totairal yuvlj .poyttiel -116x 6 neat Tokou ObT015, xat xaecopakoriaEv a)g Tel irpo- CSoVICE aim? xcti TOU xonou rij TV? ccg getexouat Sla T01. TOUT() xai tSticat6011 Xafteivrl ToXagic Toincov, ayEka.8a pad Roto-xapiou 81E-cobc, xolpoug Si)°, aip.13kov fitot Kuf3gpttov Zy, 1.5(pacqta Xtvav tptaacovta itidaecov, Ovov Ofikca psi&

82 www.dacoromanica.ro XXII. DEMETRIOS CHOMATIANOS

Demetrios Chomatianos, chartophylax, apoi arhiepiscop al Ohridei si al intregii Ifulgarii (din 1217}, a fost una dintre personalitatile de frunte ale vietii ecleziastice, poli- tiee si culturale bizantine din secolul al XIII-lea. Adversar al Niceei, dupa caderea Con- stantinopolului sub latini, in 1223 a incoronat, la Tesalonic, pe despotul epirot Teodor Anghelos ca impafat", devenind un fel de patriaih" al acestuia. Canonist de mare valoare, a lasat o bogata, culegere de hotariri, explicatii, comentarii de drept canonic. Mostenhea sa literary cuprinde si o bogata corespondenta precum si lucrAri de poezie religioasA. Opera lui Chomatianos este foarte valoroasa ca izvor pentru cunoasterea istoriei Peninsulei Balcanice, in care a fost implioat in chipul cel mai direct, in prima jumatate a secolului al XIII-lea. Intre altele, ea ne ofera informatii pretioase despre romanii balcanici. Deosebit de important& este stirea privind un conflict bisericesc in Epir in privinta autoritatii asupra unor vlahi din regiune. Ea este cuprinsa intr-un document, 9 consultatie ceruta de episcopul de Buthroton lui Chomatianos, pus in lumina. de G. Murnu; in aoest document se face aluzie la un Taronas, arhonte al vlahilor din tViahia Mare, cunoscut si din alte surse bizantine. Documentul ne lumineaz& asupra luptei pentru autonomie a vlahilor balcanici in secolul al XIII-lea. Edilii folosite: JuS Graecoromanum, cura J. Zepi et P. Zepi, VII, Atena, 1931 (reprod. Scientia Aaten, Darmstadt, 1962) ;G. Murnu, Romanii medievali In Epir, Re- vista arom&neascr, 1, 1929, 1, p. 58 (cf. idem, Lui I. Biani. amintire, Bucuresti, 1916, p. '49-56),

HOTAR IRILE L1:I DEMETRIOS CHOMATIANOS, ARHIEPI SCOPUL INTREGII BULGARII

XXIII. D sprcei care an sofii si sint desfrinali (p. 542) Din pricina lipsei celor trebuincioase, in vremea foametei, parasindu-si locul de obirsie, Castorial si sotia legiuita totodata, olarul Chrysos a ajurls la Ohrida si a trait acolo cu o femeiusca, coboritoare dupa neam din vlahi, purtind numele de Ciola si care facea parte, ca sal vorbesc ca Pavel 2, din. rindul celor ce se acopera cu pacate si pot sa atraga spre ele ochii si inima Varbatilor prin uneltiri viclene si [Chrysos] a trait cu aceasta muierusca in concubinaj. Iar cind, intr-un tirziu, sotia lui legiuita a aflat de el, a pornit dupa el si 1-a gasit traind impreuna cu tiitoarea. Desi cu greu, totusi ea 1-a smuls din imbratisarile desfrinate si legaturile in care-1 Linea aceea, fiind ajutata in asta si de lege si de forta ocirmuririi crestine. Iar pe aceea, a indepartat-o cu totul impreuna cu necuratele-i uneltiri. Caci nici nu putea ticalosia sa se impotriveasca cumva lucrului bun si legiuit ; intrucit insa Ciola a cerut acum s5. i se faca dreptate, ca adica bunurile pe care le are acum Chrysos, au fost dobindite prin truda si stradanii comune de-a lungul intregului timp cit au trait impreuna si se parea ca (p. 543) aceasta femeie nu spune lucruri neadevarate, a fost intrebat despre asta Chrysos si a marturisit ca cele pe care le-a agonisit se datoresc si trudei Ciolei. De aceea s-a hotarit prin judecata sa is Ciola din acestea o vacs cu un vitel de doi ani, doi porci, un stup sau stiubei, 30 de coti de pima de in, o magarita cu puiul ei si o patura din par de capra numita in grai barbar cerga. Cu acestea multumindu-se si aratindu-se

1 Azi, localitate cu acelasi nume in Grecia. 2 Aluzie la Apostolul Pavel.

83 www.dacoromanica.ro tot nthkou attfig wcti gptucpec xaracrtpcoga TO Agyoggvov PapPapriccbc Tepyav- Iv ()lc St Kai aptaticsa 1j Tc6Xa Kai apicga0elacc, watgOtto tot X6Inot µtj tvo- xcsat Tw Xp6o-wrigntcpuvat ngpifltfIcreo.); tngicgtva toto6tou 'nye; npay- gatoc, akA.' fiauxduat xa06Xou ta /wag 'thy Xpimov, Kai Ta ica0' gamily cbg 13o6Xatat Stanpattgaat- tgtintcotat Sg cbg eye note g6pEEIsiri f ..g6Xafinpog aapicticilv Atv EXKouaa nakcv tOv Xpto-ov &Cc TWCOV 1111XaVOIV, ETTE cpavepthv gitg Capctwbv, ij tvoxXollacc 'wimp ngpi npaypectow, ofi govov pacrtiCeaeat wimp? naps tt1s goucriag npompcomog gig croxppovtagOv attAg, aXX.a Kai &impel:aka 'ay avtrytypagiltwov npaygavov,ciivnaps Tot Xp6aouansiktRev.

LXXX. ITEPI OPSIN EKKAHEIAITIKSIN KAI ETIAPXLCIN KAI IIPONOMISIN KAI ZTAYPOIIHrISIN

Bkaxot Me; gig yfiv npoicaOgigevot xcopiou ttvoc Una Tfiv twjv tvopiav 6v-cog to) gv totoino? xCOpix.p 0E10? TEI.LEVEl. Ta 86)pa. TE 7rpoatcpepov gallTOV, TEW 0E1COV IIETakali43CEVOV guatripicov xai 'r?W,a navta Itgkouv. licptijA,06 to xoviov 'rnkricsiov &kn.] p.ovti tij tot Xottax6Pou ply Xtyoggvu, gni St natptapxuall atauponriyio? avgpygOgicria. Tot iephog yotv, Ocrttc gv To) xcopicptrjSOgiag igpo- tckcatgia; 0E4avacptpcoviv,'ray Olov anokusorrog 6 -c-N govfic npogcnk gig toy evt6; tfic govil; vaOv "cob; Bkaxou; exickricstaCtaat OncoaSfinate s'axuagv. 'ExelpotovflOrpav [LET& Tata nap' limb igpeT; gv tcl.)SiriX.coOgvn xcupicp. Tot Swaim) St t'N Lmaricriag gv ti3 apxovtia TrEpt7CCIT01.1VTOc, tKatKOV TaTOV tl auvfl- Acta o'156 wcagiv, Potv gni ykontrig TO 7CapotEn461.tavov cptporra, oinc g81icatoilvto gni to% Bkaxot; of i£p£tS. -Aim St Tit tot npayparoc oncog excl. lia0cOv, Si Kalov gtvat ktyco gv ticeivo? tO) 160) tegtvet Tot; BXdxoug auvetyco-Oat, gv 4 Kai of ?ova; ctingiw Kai ainoi npdyqv auvilyorco, tv TGt mita to xcopiov Srika St Sul S6o 'mina: Ott TE i)7E6 trio 7IVEU1112TIKilV tt ouoiav tot )(curd x6)pccv apxtsphog 6cptiXouo-tv &Nat of Xaircoi navtgg, onoiou apa xai ytvoug £iai, Kai Ott ao-egv6v ZaTtV gv o-gp.vgicp yuvaticag ciat pxgaOat npocpao-et tot tgo'v OpOptv8v Kai t ant- ptvv Aglow 4crwitwv xataxpoda0at Kai [di vi; Oda; 2,Ettoupyiac anoXticnci- vccretat. '0 VI; 110V11; npocatchg itVTVITITCTEt npOg tailta Kai SiKatov &Nat .yet gi; Toy Evtoc tric govrig vctov 'rob; Bkaxoug siagpxecrOat Oul TE 67th trio 1.10VilV Toxoviov yevtaOcu Kai Ott o-uvflOcta EnexpernicrEv ant, tc'ijori gvtauto6c tic

84 www.dacoromanica.ro satisfacuta Ciola, a spus ca nu -1 va mai supara in viitor pe Chrysos si nu va mai veni s5.-i mai ceara vreun asemenea lucru, ci-1 va lasa cu totul in pace pe Chrysos1i -1iva vedea, cum crede, de ale ei. S-a hotarit ca,de va mai fi gasita Ciola atragindu-1 din nou pe Chrysos la impreunare trupeasca prin uneltiri, fie vazute, fie nevazute, on suparindu-1 pentru bunuri, nu numai sa fie biciuita ea de stapinire asa cum se cuvine pentru cumintirea ei, ci safie si lipsita de bunurile mai sus scrise, pe carele-a luat de la Chrysos.

LXXX. Despre delimitdri bisericesti si eparhiale si privilegri si stavropighii

(f. 155-156) Niste vlahi, locuitori pe pamintul unui sat ce se af15. int enoria mea 3 isi aduceau darurile la sfinta biserica din acest sat si luau aici parte la sfintele taine si savirseau toate celelalte [indatoriri]. Satul a ajunsin. stapinirea manastirii aflate in vecinatate, a Hoteahovului numita si ridicata pe stravopighiu 4 patriarhal. Cind preotul care facea sfinteleslujbe in sat a incetat din viata, egumenul manastirii i-a atras cumva pe vlahi ca sa-si indeplineasca indatoririle bisericesti la biserica din manastire. Au fost hirotoniti dupa aceea, de mine, preoti in satul ar5."tat. Dichiu15 bisericii insa in mod obisnuit el se numeste ekdikos tot mergind pe la stapinire, a fost mituit 6 si astfel preotii nu-si mai exercitau drepturile asupra vlahilor. Tocmai am aflat cum stau lucrurile si sustin Ca este drept ca vlahii sa seadune in acea sfinta biserica in care se adunau si parintii for si, mai inainte, si ei, adica in biserica din sat, pentru urmatoarele doua motive: mai intii, pentru ca toti laicii, de orice sex ar fi, trebuie sa se gaseasca sub autoritatea spirituala a arhiereului tinutului for si, in al doilea rind, pentru ca este un lucru necuviincios ca femeile sa intre intr-o manastire de calugari, pentru a asculta chipurile sfintele cintari ale utreniei si vecerniei si a nu fi lipsite de sfinta liturghie. Egumenul manastirii se impotriveste la acestea si sustine ca e drept ca vlahii sa intre in biserica manastirii, pentru ca satul a trecut in stapinirea manastirii si pentru ca de 15 ani s-a instapinit obiceiul ca ei sa-si implineasca indatoririle bisericesti la sfinta biserica din manastire. Doresc de aceea sa aflu daca cele

3 Enoria lui Dimitrie, episcop de Buthroton, din Epir, autorul acestei plingeri catre Demetrios Chomatianos, arhiepiscopul Ohridei. 4 In Bizant intemeierea unei manAstiri era marcat5 prin asezarea unei cruci, infipta in p&mint ( stavropighion ). Aceasta ceremonie nu se putea face fara autorizatia episcopului local, care avea anumite drepturi asupza manastirii intemeiate in dioceza lui. Stavropighiipatriarhale erau acele ctitorii care depindeau direct de patriarh, iesind astfel de sub autoritatea episcop ului local, v. Beck, Kirche, p. 129. 5 Ekdihtos era numit in Bizant functionarul biseiicesc, uneori un laic, ins5rcinat cu atributii de jurisconsult si avocat, ibidem, p. 101. 6 Traducere liLerS. In text se foloscste expiesia intraductibila literal purtind un boa pe limb& cum se spune in proverb", care insemna, in literatura greaa antia,primind bani pentru ca s& taca.". In vechea AtenA, circulasera la un moment dat monede care aveau imprimat capul unui bou.

85 www.dacoromanica.ro TO ivrtog TN govijc Oa Toy txxXimetCacreat ttlievoc.Zit& toivuv piakiv at eaoya Ta nap& 'rot fiyouatvou alai npag tEppAouady gotSmatoSocriav xo%oriobgavog. 'Ent toliTotg avaTtpo -Kat nept toinou. 'Ev ttepcp xavio?ince Tfiv apxovtiav Oyu 'rob Xonax613ou, TCappevixo? St %Eyoggve,), vaogavarryyapplvog tatty t apyrulovainaw tubv tad crraupoirriyiou TIN Oc Tot Wpb li.to0ttpxtaptcog, tic ovoga Tot tv Àyiaig natpog igtOv Ntxokaou. Tapawag St V.;6pxaw tyx6pto; OtAtov p.fi irapstatpxwOat to titpog trig xat' tilt tICKXTIcrictg ìv tcl)Totoirup xcopicp hg xat tv ainCt) rag °lidtact; noto6vevoc, yativ Etepov titi crcaupanwricp itatinap- xuc0 atc ovotta Kai Toiltoy Toil Àyiou NixoXaou &flyway, tyyta-ra nouT(By Oagailov Tot) TcaXatoti. ZrErCo' Toivuv xai napt toinou yvktriv 'clic bp6vttyairritog.

8G www.dacoromanica.ro sustinute de egumen sint indreptatite in vreme ce eu sint lipsit de o parte a dreptului meu de jurisdictie. In afara.' de acestea, va relatezsidespre urmatorul lucru: in alt sat, numit Tzemcnic aflat sub stapinirea Hoteahovului, se afla o biserica.' ridicata din vremuri uitate pe un stavropighiu al arhiereului dinaintea meataiavind_ hramul sfintului nostru parinte Nicolae. Un arhonte din partea locului, Taro- nas 7, vrind ca nu cumva sa se intinda autoritatea bisericii mele si in acest sat, deoarece si el si-a facut resedinta acolo, a ridicat o alta biserica, tot cu hramul sfintului Nicolae, pe un stavropighiu patriarhal, foarte aproape de temeliile celei vechi. Cer deci si in privinta acestui lucru parerea sfintiei voastre 8.

7 Tin Taronas, oonducltor al vlahilor din Vlahia Mare tesalick a oarui fiica se cas5.torise cu Joan Ducas, fiul nelegitim al lui Mihail al II-lea, despotul Epirului, este amintit si de Georgios Pa- chymeres, ed. Bonn, I, p. 83 (cf. si Fon :es, vol. III, p. 443) ; dupa Murnu, el ar fi fost toparhul Vlahiei Mari, la care face aluzie Nichita Choniates, ed. Bonn, p. 841, cf. Murnu, p. 166,si urm. La rindulsau, fa,ra a cunoaste pe Murnu, op. cit., loc. cit., recent, D. M. Niool in raportul prezentat la al XV-lea Congres international de studii bizantine de la Atena (Refugees, Mixed Population and Local Patriotism in Epiros, and Western Macedonia after the Fourth Crusade, Atena, 1976, p. 6, n. 15), mentionea.za ca un Taronas pare sa fi fost facut prizonier de Teodor Duoas al Epirului, probabil in Tesaliasi cao aluzie la mAnastirea. patriarhal5." Sf. Nicolae a lui Taronas" se af1a in izvoarele secolului al XIII-lea. Ambele stiri provin din opera lui Ioan Apokaukos si sint citate dup5. S. Petrides, Jean Apokaukos, Lewes et autres documents inedits, Izvestija russkago arheolo- giceskago Instituta v.Konstantinopole ;"14,1909,p. 33siA. Papadopoulos-Kerameus, Zuvatica ypamicact tab 'ArroKaimcou, Bucci.vtiq,1,1909,10, p. 27. 8 G. Murnu a semnalat, i eprodus, tradus si comentat acest document, dup5. manuscrisul original aflat laMunehen,unde it cercetase in vremea studiilor sale universitare. El nu stia ca textul fusese publicat anterior de Pitra, op. cit., col. 350, cf. Nicol, op. cit., loc. cit.

87 www.dacoromanica.ro XXIII. XPONIKH

(14, 88, p. 148) Tikaiktuatv 6 -Op 'lc:maims 6 'Ayyao; ET1l 0'.tle0.1.)T0i5 :ECTXEV apX7jV 17i Iv 'rag Zayopaig BXaxwv xai BouXyapcov KaTa TOV Xplcrrtav8v 'Pcogaicov ticavaatao-tc xai tkeriXatflOri mdcra vuxii Kai rjcpaviaori nao-a crx68Ov Zuttxft vbpa into Ti/ `Pcop.aixilv oiicraL7Cticplitstay. 'Owt St 7COTE SttytpOtvtog STIOsv t KENO° Kai opinjo-avrog tiarrparsticrat Kat' ainerw -Kai obi( OXiyaEnl- auvayayovro; aTOOLTE61.1aTa, 61.u.og Kai oiSta)c get&TNallVt10006 va)Optiag i Staiag ire purarotrroc i6 'Et &v Elgot TtS, Kai Sid T8V 101'C' atytaX6v xattpxop.tvou KaaTpaW Kai a7CEX0oVTOg 1.1EXpt T@V Kuwakcov, 6 ainaSskyog auto) xbp 'AXt4log intonouragtvo; ¶6 atpatoneSov Kai 'mac T6v inrc morrow p.ttaToilaka) .tatita ainda0at Toy aSekyov auto), tintp aka; iitca Tb(p. 149) tyxparfic -yevta0at Tfig 13m:ragtag 7COUaicXacriova aveStiato, avriyopeiMi paollebc airo- KpaTCOp Kai ai.taxcog txaOtacv Eni Tr1S criarivfic xai TA; xXivrig ¬ extiat npog xuvnyiatov antA.06vcog. 6 xai ita0cbv t Kayo; (purl expfiaaro. abz,i)c St nap& Tthv oixelowairrobxai obg tv Ta Et p.eyacov &Tx& xai ntatotataw avOpayrzow, Ant ocpX6)071 tv T7xl.etaoi)pa TaiS Maxpq;. (14, 89, p. 149) Kai tPacriXtuaev 6 Op 'A?to; Eti Ci. °tat Tliv'Papa- viav ev ticeivatg Talc flp.tpatc. ak) yap

Sc www.dacoromanica.ro XXIII. CRONICA UNIVERSALA

impreuna cu solieri despre istoria orasulni Constantinopol (ntirpta) .11cu opera De officiis a lui Pseudo-Codinos s-a pastrat o cronica universal& cuprinzind diferite insemnari de la facerea lumii pin& la caderea capitalei bizantine. Atribuita, de unii lui Codi- nos si cunoscuta si sub numele de cronica lui Codinos", aceasta opera s-a pastrat in mai multe manuscrise din secolul al XV-lea si al XVI-lea, precum si in codicele 1117 (f. 324' 326v), de la manastirea Sfinta Ecaterina din Sinai, originar din secolul al XIV-lea. Acest manuscris isi intrerupe sirul povestirii cu evenimentele din anul 1204 si pare a fi cel mai apropiat de original, pe cind celelalte au adaosuri ulterioare. Cronica a fost publicata in doua rinduri impreuna cu scrierile lui Codinos: Geo; gii Codini at alterius cuiusdam anonymi excerpta de antiquitatibus ConstantinoPolitanis, ed. P. Lambeck, Paris,1655, p. 75-83 si ed. I. Bekker, Bonn, 1843, p. 149 165. Analiza a cincisprezece manuscrise faouta de Peter Schreiner arat& ca aceasta cronica, este independents si nu apartine lui Codinos, ci a ajuns numai din intimplare in acelasi corp cu scrierile acestuia. Opera are 107capitole si grupeaza evenimentele in patru epoci: 1. De la Constantin cel Mare (333) la Constantin al IV-lea (685); 2. De la Iustinian al II-lea (685) la Alexios al II-lea (1182) ;3. De la Andronicos I (1182) pin& la cucerirea Constantinopolului de catre latini (1204); 4. De la Theodoros I Lascaris la oade- rea Constantinopolului sub turci (1453). Cronica mentioneaza ca autoii ai rascoalei din Bulgaria pe vlahi, care s-au bucurat de ajutorul cumanilor. Textul nostru a fost luat din editia Schreiner, uncle poarta titlul: Cr nica 14 (p. 129 155).

Vlahi in Muntii Haemus (14, 88, p. 148) A domnit imparatul Isac Angelos noua ani. Yn timpul domniei sale a inceput in Zagora 1 rascoala vlahilor si bulgarilor impotriva crestinilor romei, fiind pustiita toata suflarea si ravasita aproape toata regiunea de apus aflata sub stapinirea romeilor. El s-a trezit tirziu si a pornit cu oaste impotriva for duper ce a strins multe trupe ;dar si asa mergea ca la plimbare cu obisnuita lui moliciune si lenevie sau cum ar mai putea zice cineva, si numai peste cetatile de-a lungul marii. Duper ce a ajuns in Kypsella 2, fratele sau Alexios a pus oastea si citiva comandanti de linga dinsul sub ascultarea sa, 1-a invinuit pe fratele sau de aceleasi pacate (p. 149) pe care le-a avut el insusi duper ce a ajuns stapin pe domnie, s-a proclamat imparat si s-a asezat fora lupta in cortul si pe tronul acestuia, aflat atunci la vinatoare. Acela a auzit si a fugit, dar a fost prins de slujitorii si dregatorii sai cei mai inalti si mai credinciosi si orbit in strimtoarea Macre 3.

(14, 89, p. 149) Si a domnit imparatul Alexios sapte ani. Vai de imparatia romeilor din zilele acele. El traia ca un Sardanapal 4 ; nici dinsul, nici dregatorii sai n-aveau cea mai mica pricepere in conducerea ostilor si a statului, de aceea cetatile din jur si tinuturile din Apus au ajuns prada vlahilor si cumanilor pins pe tarmul marii, iar cele mai multe au trecut apoi in intregime

1 Zagora, denumire popular& data Moesiei. 2 Kypsella (azi Ibsala), oral in Tracia, pe malul sting al oursului inferior al riului Hebros (Marica), pe marea artera de comunicatie numita via Egnatia. Acolo in antichitate mans io Gyp- sala sau Gipsila. 3 Strimtoarea Macre (ualcpa. mare") se afla in apropiere de Kypsella. 4 Sal danapal, rege legendar din Asiria, tipul suveranului desfrinat si decadent.

www.dacoromanica.ro -t 6v napaXiow Kai We lath» St incO Toy ToavvitOiv yEyovaat 1m9' 6X6-aripov. -Tao; St 'Kai aintv lily ii6vilv nepasupeettactv sic PacnIziav airrob Pacratha T6v neXecov Tot; Aativot; npotSoto, airtec etvavSpco; ice axpficruo; yuythy. Toil yap (Ivey/tor) ainoil, KopoU 'AX.giou, 'rob ulob tot Kupo 15 lo-acuciou, cpuyovto; trrebOev Kai arcakwtoc et; tfiv 'AXattavictv, eig 'rev tic' aSEIAn yatippdv akob, 'rev claticicov, Kai pcta crcokou AaTtVLICOr) 13aphOG IncX9ovtoc, 'Leta TO t7C1CTOV- ax0vat itavtax60ev 'cob; atpauditag xai cryaSg&tv inctp TA; ncapiSo; ain6v, 6.); t Talmo, aura; fultpav t4 (p. 150) fultpa; 'rev npOg Toi); Aativou; bneprt- Otp.evo; no? sp.ov, Tao; vinacop 6; Conrcov ductSpa avSpfutoSov.

www.dacoromanica.ro sub ascultarea lui Ioanitzes 5. In cele din urma. pins §i singura mo§tenire lata de domnia sa, adica stapina §i ca'petenia cetatilor, a fost data pe mina latinilor, iar el insui a fugit fara. oameni §i fara avere. Nepotul sau Alexios, fiul lui Isac, fugise de aici §i plecase in Germania, la cumnatul sau de sora Filip 8, §i se intorsese cu o puternica flota.' de latini; dupa ce au fost strin§i o§teni din toate partile §i au inceput sa se framinte pentru salvarea patriei lor, cum se putea, el a aminat de la o zi (p. 150) la alta razboiul impotriva latinilor §i in cele din urma a fugit noaptea ca un sclav vindut.

5 Ionita sau Caloian a domnit intre anii 11971207. 6 Filip (Philipp von Schwaben) sprijinea politica lui Henric al VI-lea si deci putea eon- vinge pe cruciati sA.-1 ajute pe Alexiosisobtina tronul in Bizant.

www.dacoromanica.ro XXIV. IOANNES STAURAKIOS

noroz OE TA OAYMAZIA TOY Ar'IOY AHMHTPIOY

A 5 (p. 338, 26-40) fiyvetat yaw acpi Taw Oecro-a%ovuxem, Av 6 2. 6yog 90eccsac tyvcbpto-ev, "Ytapxog, tri ward &wag pev nopeia tpx6i.tevog ofaxone; Ay wino? yeyea0at erc1 xaTaatecael Topl3aap.aTow Tty Ov xocsi.uxiov, T7ialipyrISOy Se waTampaTeuadarl Totroy vocscp, xaOarcepei 65ocrTaTriOcic, yiyveTca- Kai Etc dna napeo0i) Tam% axoOct Tcov p.apTopmeiv TepaaTiow, cbg yowl% OEOilEaSSai, xaTavOo-acTat TAY xapSiav, entliaTe6et TO Toil papTuomot acbpaTocxcbpwct,&Yov Toy ixeTAptoy Inayogsvoc. [...] 0Ectrov ij XOyoc, cbg ex icapaSsio-ou trigaopoil Tot i.taxapoc, TAY byielay exapici4To otS' l'xvog yoaou To icapatrcavcpepow Tc-1) ccbpart, (We aportgafig npoc byictay, etAl' ainonoSmi 13aOgow, &XX&Srigo- cytekov T0 Occiipa tw (5eT. Tfic xtylicrecoc -Kai AY iSely Tip [ay v000vTaxtoy SpaneTeOoucsay, aiSoutttylpijScSuboay oicntep Toy gecpTupa, TON,"Ynapxoy Se cbg atToy ayaxatvtcoilevoy.015Tcoc oiiTog Tot 2wicotivrog dicaUayetc, oux inceptiOeTat Toy Eiqapto-TAptoy, oi) ITO; TOY ebepyeTrp TAY etyTiSoo-tvavaf3aX- 2eTat, Ouse trilletTat Tob; ey EbayyeMot; xa0a- (p. 339, 1-32)ptoOevtac evvea apoo-TaygaTt TO Ascsiconxeli &gay oi)x incowevarrag Teo'OecTr aka:c.i)g dx6 Td.xoug, OtICTEt }Lev xasa yfig Tag xaTrial3oXcoilevag exei.Oev micragaToag Toe Xourpoi5, Tegevog Se kapapOy eyeipet 'c ithptupt, eig geydoggioxpecov, cig xda,Xog acrOyxpttov, el; (pat Sorprra icapaSciaoo tiyttxpugOeocpineo Toy, ileaoy toy iiapTupixoy Oicsaupoy nkouToilvta, wart xai 4okov ti? o Ccofic. 'End TOIVIN cptkosittcog otTco nspi TO gapTuomov StatiOsTat Tep.svoc,Tfic npoxeigevric aiyaii =pi trig Aamby nopeiag t9a7TTETal Kai Tt TOWpapToptxthy Xetwavow pc0' eauTot auXX,a13eaat inroXoyicetat, ayaxOnmat TotpoaiwaTog, y6xTcop ercupayevTog -Kat IA 165vTog toe p.apTupog, yvcoatp.axeiirpOg trio&Inv eTOccy 686v gayetyclig intepxeTat lad ye Tip/ lictptoptxfp xXcci.LOSa, it2,.eyeTat, xmaol.uftySooy, aby at Tij icapaXaf3cbv, Mot EXETal XXal.taa exeivrp, riv alpatocpOpuxToy Taw tiapToptx@y aituivoy A Rupiak6yri inceSete, St' A; Kai iaastg eTeXct itoUdg, 0 xaXO; oixetrig Aoticog TO gdpTupi,Kat Si? fp ava- Tpexet xai oLTog irpog oi)payobc gapTuptx@ amflvq)xaTaxoagoillevoc. `S2g oiiy Tip Tot gapTupoc iepav xXagOSa XOPot 6 "Ynapxoco-uvoSourbpoy Opoll Kai auyeptOov, Ay cpatSpo@ Trop npoacbncp Ttjv npog TobgMica; e6OuTcopthv, cp0Ovet Oximjc 6Soutopiag TOY laTpoy. noTagO; Se 06T0gicupatiag'le Kat yaucsiitopog. o Se T(D toil aepog wOxet xexpocrTalcoto &nag Kai icpOg MOouetyTtioniay itE'CE- 171T01.%EiCOTO. Etta Sli xat (3taict) T@ irveOvaTt Okog xaTa0pauogeyog, nayoug xaTa-

92 www.dacoromanica.ro XXIV. IOANNES STAURAKIOS

Diacon si arhivar in Thesalonic la sfirsitul seoolului al XII-lea si inceputul secolului urmator a 1I.sat un Ouvint despre minunile sfintului Dimitrie, p5.strat in manuscrisul 677 al manastirii Iviron de la muntele Athos (= Athous 4797) din secolul al XIV-lea, piecum si intr-o parafrazare neogreaca din secolul al XVIII-lea (= Athous 2 177). Prima a fost publicata de Ioakim Iviriotis in revistaMaKE8ovticti", 1, 1940, p. 324-376, iar a doua de Spyridon Lambros, isl'EXA,riv, 2, 1921, p. 189-2 16.

Citvint despre minunile sfintului Dimitrie I,5 (p. 338, 26-40) A ajuns in Thesalonic, pe care cuvintul nostru incepe sa-1 faca cunoscut, un guvernator in drum spre daci 1. El urmarea sa mearga acolo spre a lini§ti unele tulburari lume§ti, insa a fost infruntat de o boala neWeptata8idus in cetate spre a face un popas. A aflat repede de minunile martirului, a fost m4cat in sufletul sau ca de glasul lui Dumnezeu celui puternic §i dus la mormintul martirului ca inchinator [...] Mai repede decit te-ai Wepta, ca dintr-un paradis al sicriului fericitului martir, el§i-a dobindit sanatatea. Nu mai simtea deloc urmarile boalei, ci era cu madularele in rinduiala, mergea pe picioarele proprii §i marturisea minunea prin iuteala mi§carilor. Puteai vedea cum boala a disparut repede, de ru§inea sau de teama martirului, iar guvernatorul arata intinerit ca un vultur. Scapat astfel de durere, acesta nu §i-a aminat ofranda, n-a intirziat darul fatal de binefaca- tor, n-a imitat pe cei vindecati din cele noua evanghelii (p. 339, 1-32), care n-au multumit lui Dumnezeu, dupa cuvintul domnului; ci cit a putut mai repede, a aruncat la pamint toate coloanele bail innegrite de fum§ia inaltat martirului un laca§ stralucit, vrednic prin marimea sa, incomparabil ca fru- musete, asemanator paradisului prin splendoaresibogat ca arborele vietii prin comoara martirului.

Dupa ce a pus rinduiala in felul acesta, cu marinimie, lacasul martirului, a pornit mai departe in calatorie spre daci §i a socotit nimerit sa is cu dinsul o particica din moa§tele martirului; dar §i-a schimbat gindul§ila ivireanoptii, fara sa-i ingaduie martirul, a dat de veste tuturor$ia ales alta cale, luind cu dinsul hlamida martirului, numita mantie rotunda" impreuna cu cingatoarea ei, iar dupa aceea §i-a v5.zut de drum. Acea hlamida, imbibata de singele martirului scurs dupa mii de lovituri de lance §i prin care savir§ea multe vindecati, ii fusese data martirului de catre bunul sau slujitor Lupus, care va p5.0 prin ea in ceruri impodobit cu cununa de martir. Dupa ce a luat hlamida sfinta a martirului ca insotitoaresitovar54a ae calatorie, guvernatorul s-a luminat la fata. §i s-a indreptat repede spre daci, ajungind pima la Istru. Acest fluviu navigabil0icu valuri mari inghetase cu totul din cauza geruluisise facuse ca de piatra, dar dupa aceea se dezghetase in intregime de adierea cal- duta §i ducea cu el sloiuri de gheata asemenea unor stinci de munte. Ce se

1 Guvernatorul mergea de la Constantinopole, prin Thessalonic si valea Vardarului, spre Dacia Ripensis.

93 www.dacoromanica.ro 9Epottevog Av, Tact Kat opthv Koptxpctig. Ti To gv Toirrotc, 6 Rev firrttycto rrpog rrtpaitocrtv, 6 rrotatte; Sg dpa LOottogetxet oIov icat ityptaiveto, rroXi)v Ott ttetXa Toy exppov arcorctUcov, Sawa Tfig Av at'cot rcveiliatog Ptalag OWN -Kat xtvli- accog- Kai taxtrav ittv ?intact rely Kararravttatv, crtpoSpetvS eiyav16vKati:I- f3p6x0tatv. `Hp.tpat rcapfIX0ov ouxi cruxvat icat 6 rcotattog t4 `Yrcetpxg.) IrpOg irepatcoo-tvobi(go-rrivSeto grcticaXdrat Titv TOTS patprupog grrucoupiav 6 "Yrrapxog- yatvt-cca Ka'C' ovap Kai teo xtPeottov, Iv 4.)f Tokou xxatti.); te lord 6o/11tvte01- craivtato, Kara 'cot OcOttatog eapeivat Stticatimo. 'EvtaOriat TaTOT4notatt@ Kai rrapautlica, Tot Ookgatog, 6 notatiog IvStSwatTfscopttflg, atSecrOctg & 'rely µaptupticixXattbSa, xa Oet SA Kat tot Tot Na uA 'Iricrot ticta tAc xtParroti 6 xcaog lopSetvric to rcptv, Kat impatottat 6 "Yrrapxog.

ET' 12 (p. 345, 16-24) ExAaPivot, E0vog wino rcapiatptov Kat aittoxapgg, TA;Xattrrprtg Tautricrt rraswg, f v yap rravtoiotg }Lb/ Ott tuilacrta TOT; etyaOci; girtPpt0ouaa, ice0dLoug St sO Kai 1a06TOD 7rEptrithc Exoucra, eocripwatt xatscrrpet- TEIXTQW f yap payvfittc ttbv EbOnvouttgvcov aunt etya06v EIXICEoiStipov Toy Pap- papticov )(at 6 TN yatSp6trrog 'rain% fiXerrpogter,Oxupa ubv gOveov. [...].

Jr" 23 (p. 358, 9-14) T& SL Kat& 'sob; -Apapag, Xayetvog Opxcov abtoig, E0vog 'sotto Obvticav ettot Kat BOOXyapiX6V, itotav oux inrEppctiNgt Octuttettaw inter) Pokily ; '0 pprit Ka. 3TO-31TO To PetpPctpov Km& TAg xXrIpovottiag Tot Xptato- ttaptupog, rrkf10og Ott Ileact nal% xtXtetSac rtepircou 90avorrag LKatoV, veco; etvtocpbg aKOTEIV6V, tpaytv Kat itaXt)VOtV &xa UL 01)110b Kai gaviag xartv45. [...].

KA' 34 (p. 369, 28-34) Tots SA Tem Kai to Oi pia trig yAg, ai 'caret !Apo; gOvapxiat Tot PacrtXticcotettou Atorrog, dvart6g TripIA;TtottatSog, 4aa0gvfl- crarroc, ..rtbv °balm cp(uXgOv gtprrOcravtct ica0uXeoctou tfig TwItctiSog, icatfrrpsxov, tX67LOOV, brepeouv, xattScoctov [...] 7ta.valrepp.ict EAVOI)c lalVT6c, ate Kai TON, BouXydpow 6 TOTE xparthv loNivvrig, 'Icoavvttriv SA ttaXov f Own Ecog dprt Tottov xatovottggt. 06Tog Kata irtio-av tot icaAOrrog torwiav tKaTparti)E1 Mat `Pcogaitov Kai rciftcravtin/MaxeS6vow StaSpatteov, Viva; eapaviCet, ypoOpta rzetvra rropOel Kai gScupgtt AE ainOv KprirciScov tic yAv rtpovotttOct, XeriAttni., ItttouctCet to raft0og arcav Kat rcapox0ioug rcotal4 t4 latpo? 7CaLET Kat etra.6; EinEIV icticrav 6o-riv entSpattev gplittot. 'Opittit xai rrpog rely ttbv esaaaXovoctwv rc6Xtv (p. 370, 1-8) ettcpatfitcp yogi, crtpatev brcgp tfiv wettta0ov grrayottEvog AK BouXyetpcov, Ax Spop.ecSaw vottetScov, ItcuOtbv, Ax XaUtpaw, AK `Rottaiaw, A'A%Pavaiv AK tthv 'Pd ;. rravarctpttiav narreg AK ygvoug, 61t6cra Poaxtt taitta to brreppopetov, "YSpav Ov ttg arcs ttuptoxetprivov ij Tutp-thva gicatopct(paXov ijgicatoyxgtpag riyarrag ij Tvretvag ein,oug Opao-gi atxtrrtrai Aaav Exci, tototat, xopuvwpopot, acrrctSu5Stat,atpcvSovfitat, etKOVTIZTai Kat array 6X,Xo rroXgtulcil; rtapatogstog Etipritta. liporpexct toinou 6 Tfig atpattEig avtot etpxtowatiyog Mavaatpdg.

94 www.dacoromanica.ro putea face in asemenea imprejufari? Guvernatorul dadea sa tread, dar fluviul se infuria qi se intarita, producind o multime de spuma, semn al insu- fletirii, agitatiei §i miFarii sale: el a rupt podul improvizat in grabs qi 1-a inghitit cu zgomot. Se scurgeau zile de-a rindul §i fluviul nu ingaduia trecerea guvernatorului, de aceea acesta a chemat in ajutor martirul. I-a aparut in vis cutia in care pusese hlamida §i cingatoarea acestuia ; deci a poruncit ca acestea sa fie puse impotriva valurilor. Le duse deci in apa §i deodata, ca printr-o minune, fluviul §i-a domolit avintul, ca §i cum s-ar fi ru§inat de hlamida martirului, intocmai ca odinioara. Iordanul cel frumos in fata cutiei lui Isus Navi. ,Si astfel guvernatorul a trecut dincolo.

Slavii la Dunclre VII, 12 (p. 345, 16-24) Sclavinii, un neam setos de singe de linga Dunarei au pornit fara veste cu razboi impotriva stralucitei noastre cetati pline de tot felul de bunatati, de frumusetiside bogatii imbe4ugate, caci magnetul avutiilor infloritoare din ea atragea fierul barbarilor, iar pietrele nestemate cintareau mai greu decit paiele unor neamuri sarace. [...].

Despre avari XIII, 23 (p. 358, 9-14) Cele savir§ite impotriva avarilor aflati sub conducerea haganului, neam hunic §i bulgar in acel* timp, de ce masura a minunilor mai pot fi intrecute ? Acest neam barbar pornise impotrivamoste- niriimartirului lui Hristos: era o multime mare de peste o suta de mii de oameni, un nour intunecat, hranitsiingr4at de negura poftelor9ide fumul nebuniei. [...].

Tarul Ioniicl in luptel cu bizantinii XXI, 34 (p. 369, 28-34) In vremea aceea fiarele pamintului, stapinitorii efemeri rinduiti de preaviteazul Leon 2, imparatul slavit al romeilor, s-au tirit din culcqurile for obi§nuite qi 15.trau impotriva imparatiei noastre, navaleau, pricinuiau pagube, pr5.dau§imuFau cu toate semintiile neamului lor, casiin timpul domniei lui roan 3 al bulgarilor, cunoscut ping azi sub porecla de Ionit5.. Acesta a pornit cu razboi impotriva oricarei regiuni neaparate a romeilor, a strabatut toata Macedonia, a jefuit satele, a distrus toate cetatile Si le-a pravalit la pamint de sus ping jos: prada, pustiia, stramuta toata populatiasio ducea pe malul Dunarii, deci pe scurt, nimicea tot ce intilnea in cale. El s-a indreptat cu un avint nestapinit 4'mpotriva cetatii Thessalonic (P. 370, 1-8), ducind cu dinsul o oaste mai numeroask ca nisipul, formats din bulgari, fugari, nomazi, sciti, chazari, romei 4, albanezi §i ru§i ; un amestec de toate neamurile crescute in regiunile de la miaza-noapte, ca o hidra cu mii de brate, ca un Typhon cu sute de capete, ca gigantii cu o suta de miini sau ca ceilalti titani cutezatori; erau acolo lancieri, arca0, purtatori de maciuca, sulitasi, pr5.tia0, aruncatori de buzdugane §i tot felul de nascociri razboinice. in fruntea acestei o§tiri mergea conducatorul suprem Ma- nastras. [...].

2 Leon al VI-lea cel intelept (886 -912). 3 Ioan, zis Caloian sau Ionit& (1197-1207). 4 Prin sciti autorul intelegea pecenegi, iar prin romei (adica cetateni ai Imperiului bizantin) intelegea vlahi, greci, armeni si alte neamuri din imperiu.

95 www.dacoromanica.ro (Lambros, p.199, 16-22) Meta Se (Alloy exivrpav 7E61.tv EOvrito? at xaTO. Tfg Occraakovirrig, Taurean ePoyxtvot, ETpugovtot Kai IayouTkot,Eevn Tou rlapaSoOvapt, Tkapot xai IOXaPivot, 0'111316)8cl; KaiPappapot. Eixav Se xai aprriyov Evav Ogkporcov Tok, Ilepf3ob-vov TO Ovop.a. 'Profit(); 6IlepPoilvog eixcv ety(utriv ge Toy KcovaTavTivourcoXecog pacnXect Agorra Toy geyav,(Ma xpuyicog egekeTa xcool -Kaat Tiov `Rogaiew, xai ecfret xatpovva arimbarAico- X£µov. [...]. (Lambros, p. 211, 8-28) Atet vet xaOil fi xaxia yiveTat One esoli geyd%Ti iraiSeucrig cig Tet geprl TCov `Pcogaiaw ge To va rcTaio-ouv gig TOv Osov Kaiva xarcuppovfIcrouv TO. aka) StxatcbgaTa. Kai Stet Torn° Litiwav of AafivotTfiv KcovaTavTivanoktv, Kai 6 f3acraek Eyoyev entO TOnov eig Tarov, µ7j Ex0VTCEc /cob va aTa0i). Of Elrgyaupoi Tflg 1-16Xemg lipnayriaav drco Tok exOpok. Tfl uTpa- TeOgaTet To-Jv Tovaiaw Steaxoprcialpsav, Kai frOV Oka. Ta Irpdygovra TOI3 POECS1Xt(Og eig egpavtagov, Kai aa Td xotcrTpri T(6v Tcogalaw eig irony xivSuvov si)piaxorro. TOT& Kai ai gtxpai abOerriat, fiyouv 'La LKETOev 'rob NToOval3t. rcoTagotiEOvri, (opgrm-av xaTa ni/ Twaiaw xai exoOpo-cuov Viva; Kai Torcoug.TOTE xai 6 aO0evTrig Toil/ Boukydpow 'hoetvvrig, 6 -Kai 'IwavviTcng 6vog4ogcvog,tarp:I- M66 xai abTog -Kara T6v Tcogatcov, xai tpripiCovrag xaixakoWTag Tag xcivag Kai xeterrpti OXa 'tic MaxeSoviag, Eyeacre Kai el; Tip/ geyaXonoAav OecscraXo- vixriv ge 6pp:fly axpkriTov xai Touo-atiTov ageTpriTov Cog TfIV Ziggov TijgOct- Xeto-o-rig,To orcolov &ix& auvaygevov arco StO.Topa EAvri &cot') cf)pio-xovTat icepa euro Toy Ao6varkv, Kai .ncsav Rot criSepwevot Kai a.pgaTcopivot p.e tate& Xoyrjg Opyavov nokegucov. `Yrciiyatvc Se eprcpog air'carcov 6 apxrp:rrpkr(y6; Too, ovogaTt Mavao-Tprig.

9( www.dacoromanica.ro Neamuri de la Dundre (Lambros, p. 199, 16-22) Dupa scurt timp au pornit iarasi o multime de neamuri impotriva cetatii Thessalonic, adica rynchini, strymoni, sagudati, neamuri de la Dunare, tatari§isclavini, salbateci§ibarbari. Aveau§iun conducator la fel ca dinsii cu numele Pervun. Acest Pervun incheiase o intelegere de pace cu imparatul Leon cel Mare, dar in taina pregatea razboi impotriva romeilor§icauta prilej sa inceapa lupta. [...]. (Lambros, p. 211, 8-28) Deoarece nu incetau rautatile, a venit mare pedeapsa de la Dumnezeu in partile romeilor, caci ii suparau pe Dumnezeu si calcau in picioare indreptarile sale. De aceea au intrat latinii in Constan- tinopole 6, iar imparatul fugea dintr-un loc in altul§in-avea unde se aseza. Comorile cetatii au fost rapite de dusmani, ostile romeilor s-au impfastiat si toate treburile -1mparatului erau la pamint, iar cetatile romeilor se aflau in mare primejdie. Atunci§idomniile marmite sau neamurile de dincolo de Du- nare au inceput sa se miste impotriva romeilor§ipradau satele§iorasele 6, Tot atunci stapinitorul bulgarilor Ioan, numit5iIonita, a pornit si el cu oaste impotriva romeilor, a pustiit si devastat toate satele§icetatile din Macedonia si a ajuns ping la marea cetate Thessalonic, cu oaste de neinvinsqimultime nenumarata ca nisipul marii, formats din diferite neamuri de dincolo de Dunare ; 7i erau toti imbracati in zale de fiersiinarmati cu toata pregatirea de razboi. In fruntea for inainta conducatorul suprem numit Manastras.

5 In anul 1204. 6 Autorul facea aluzie in special la unguri si cumani, care Wean prIclaciuni in tinuturile sud-dunarene.

97 www.dacoromanica.ro XXV. GERMANUS PATRIARCHA

TOMOM EYNOAIKOE

(p. 77, 15-20) Tic Tdiv it(imote 13aaillow TOGOUTOV 'LOU; TlEperocnc60a; ; Tic locsolitov Tot); Pplapoi); TcalobcicateSic4e; ti ;tiaovncretitv toirroug Kai icateSico4, oinc tql613116-8 St; ij tcpor3icrE !thy, oinc trrarctivwcreSt; it tna.Treivmae gv, 061C dittlaElVe St; oi5REvouv, 6211 ir6vra, yevvaio); "Kai 3C101X1,K6c EttXecrelitya; lath/ oirrog 6 13acrtitzbc Kai 13acratcov 67rtingpog. [...].

98 www.dacoromanica.ro XXV. PATRIARHUL GERMANOS AL II-LEA

In anul 1229, imparatul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (1222 1254) a promulgat o bull. de our prin care reglementa proprietatile ecleziastice ramase dupa. moaitea unor inalti ierarhi, amenintate de reprezentantii puterii laice. Patriarhul Germanos al II-lea al Niceei a convocat sinodul si a redactat, in septembrie 1230, o scrisoare de multumire la adresa imparatului, facind unele mentiuni asupra situatiei politice in ansamblu. Textul lui Germanos, pastrat in manuscrisele Parisinus Graecus1263 si Genevensis 23, a fost publicat de Jules Nicole in REG, 7, 1894, p. 71-80.

RA SPUNS SINODAL (p. 77, r. 15-20) Care dintre Imparati i-a alungat vreodata atit de departe pe persosciti 1? Care i-a urmarit pink intr-atita pe puternicii italici? Cum adica? I-a alungat §i i-a urmarit, dar nu i-a inspaimintat? Sau, i-a inspaimintat, dar nu i-a umilit? Sau i-a umilit, dar nu i-a macelarit? Nu-i a§a, ci le-a savir§it pe toate cu vredniciesiforts imperials. E mare acest imparat qimai presus de alti imparati. [...].

I Persoscitii, adica cumanii din Europa si turcii din Asia Mica.

99 www.dacoromanica.ro XXVI. MACARIOS CALORITES

11OIHMA Eli ETPATHFON KATAICAMIN (p. 53, 10-23) 10 klioxiiv criSiptivil at5riptav cpi)atv 6 o-uppag sixs °mak 6v crxparriMaric. "Opcog o-1.51jpou ittp ItaXemst njv cp6criv, KataicaX,6v Se Tcbp Eponog ZvOtou Mit irtp Emu); Kcovaxavtivou 6sanarou 15 o6 `Pcogavag cpthc tic asAlivrig 'EXtvric acpo8p6c tvei)pou 7cpoc acpayijv gvavticov. 12g yap Tic &glow xdiv Eicu06v Oiivvcov flan Ean-pcs Opabcov crupporrin icapSiac. 16 5', 6 Xapcov diariats, KO Sag Av Ti cot 20 Tots npocraOsiv wai %Os-iv aptaxSa. TAp' of Ex 6actc xpticovng tiaps6youcri as; Et IA yap AXOEc, itavtag dp5riv f3p6ga ao, npoliOrpcs xtp.vcov ota xOptov ij xX6riv.

100 www.dacoromanica.ro XXVI. MACARIOS CALORITES

Codicele Palatinus graecus 367 din Biblioteca Vaticana confine citeva poezii ale calugarului Macarios Calorites, care a trait in jurul anului 1231 in Cipru sau la muntele Athos. Un poem in cinstea comandantului Catacalon din secolul al XI-lea pomeneste luptele impotriva pecenegi]or. Ele au fost publicate de Sp. Lambros si C. Dyobouniotes N'EUriv, 16, 1922, p. 22-57 (editia folosita).

Pecenegi;sibizantini (p. 53, vers. 10-23) Puternicul conducator de o§ti al tesalienilor avea o inima de fier sau o fire de otel. Focul inmoaie fierul, iar Catacalon inmoaie focul divinului imparat §i focul dragostei despotului Constantin 1, al carui fiu Romanos 2, lumina din luna Elena 3, s-a intarit grozav spre nimicireadusma- nilor,cad cu aria inimii sale a oprit §i frint ca o nicovala sagetile scitilor huni. Iar tu, nesatios Haron 4, ai fi fost atunci in ci§tig sa mergi §i sa-1 iei pe cel mai viteaz. Scapa oare de tine cei care alunga scitii? Daca n-ai mers, el ti i-a oferit pe toti ca hrana, taindu-i ca pe o paj4te sau iarba verde.

1 Constantin al X-lea Ducas (1059 1067). 2 Romanos al IV-lea Diogenes (1068-1071). 3 Elena, sotia lui Constantin al X-lea Ducas. 4 Haron, zeitatea paging, adica Infernul, a primit in sinul sau dusmanii Inca necres- tinizati.

101 www.dacoromanica.ro XXVII. NIKH(DOPOE BAEMMYLtHE

Eta T.HN MONHNII2EANAPI2N 91 (Heisenberg, p. 118 [...] Eptigov oixriatv,4tvriv, arapecarrov, abirapalaircov nasty, flauxiagomiStov saw (3.6 Ot Xetc, naptiyopiac si npoatpij vopiov, 95 VoaavSpog eaclAgigovil szpepdivuitoc. 'AXV, Zb f3aailtil, 'APpueen, t0v6v itatep, ice Toy 266yov riarotatv 01 ntcrrol Ix60at, To Sualipt0p.ov 7a,flOog, oiic ari natp6o-IN 4tairtpac flyayev etc 90; fiXiot 100 aomiaptopotiat Taig -Ayap oaot 7cOltv Iappac ipavtrrec bno aol nawl. Toxot.

EUROPA

(Muller, p. 460) 'Eiri zw Ttjvcp St -c@noratte? Ott], 6 ptyag notapec 6 larpoc, awc(poilevoc npoc avato?acciaticriov Trig Ocadaarig Ttjs Ei4EIV011* Kat oirrog xaleitat bayou Ptc, onoutpc6yetat Icily To 2,..clutecatov Tor) 08ccroq, cruatpupoptvog Sta navtanopew Itpoxo6vtrio llslixeytfiv vijaov. Kat titi,'CO(YTOU gtv npec Poptav aroXV:c ytvn ciaiv tilltVrinEvaptxpt Tot asollato; Tfig Mattb- TtSog Xittvrig. repttavoi, /app.evrat, rttat xaiBao-rapvat ijttakov EIRETV Ba- Tapvat, Kai f ytj f nkeiarrl ..r6v Adicw, Kaiof laxupoi 'AXavoi, xai of Tatpot,

102 www.dacoromanica.ro XXVII. NICEPHOROS BLEMMYDES

S-a nascut in Constantinopol in anul 1197, a devenit monah in 1233 si a murit in 1272. A scris o autobiografie, scrisori, opere religioase si o geografie in dou& carti corn- pilate dupa tratatul lui Dionysius Periegeta (compus in anul 124 e.n.). Intr -o poezie in versuri iambice dedicate ma,n5stirii Sosandros d& unele stiri despre cumani, pe care ii numeste sciti. Aceasta poezie a fost editat& de A. Heisenberg dupa manuscrisul Lugdu- nensis Vulcani 56 din Biblioteca Universitatii din Leyden, Olanda: Nicephori Blemmydae Curriculum vitae et carmina, Leipzig, 1896, p. 115 119. Opera de geografie este mai completa decit originalul lui Dionysius Periegeta. Ea a fost editat& de C. Muller in Geo- graphi Graeci Minores, Paris, 1861, vol. II, p. 458-468.

CATRE MANASTIREA SOSANDROS (Heisenberg, p. 118, vers. 91-101) [...] sala§ retras, primitor, de-sine- statator, u§or de induplecat, loc de odihna, daca dore§ti, de hal-ire sufleteasca, clack preferi, pe scurt, manastirea cu nume potrivit :Sosandros 1. Dar, imparate, Avrame, parinte al neamurilor, asculta de cuvintul domnului §i credincio§ii sciti, multimea ark numar, adusa de maria ta din Apus la lumina soarelui: marturisesc agarenilor toti cei nascuti din tine §i sotia ta Sara.

EUROPA

(Muller, p. 460) Linga fluviul Rin izvora§te marele Istru §i se indreapta spre rasa'rit spre Pontul Euxin: el se numeste Danubis2, iar unde isi varsa toate apele 1nconjoara cu fel de fel de canale insula Peuce 3. De aici spremiaza- noapte sint o multime de neamuri ping la gura lacului Meotic 4;germani, sarmati, geti 5 §i bastarni sau mai bine zis batarni, marea tala a dacilor, alanii cei puternici §i taurii, care locuiesc Cursa lui Ahile 6, ingusta §i lungs, precum §i gura lacului Meotic [...].

1 Sosandros, man&stire pe fluviul Hermos, in muntele Sipylos (azi Manisa Dagi), la apro" ximativ 30 km est de portul Smyrna (Izmir), fondata de imparatul loan al III-lea DucasBata' tzes, unde acesta a fost inmormintat. 2 Danubis Danubius, pronuntat ca in limba latina popular'. 3 In delta Dunarii. 4 Lacul Meotic, azi Marea de Azov, zis& si Meotida. 5 Getii ]ocuiau la rasarit de Carpati, dacii la apus. 6 Cursa lui Ahile sau Alergarea lui Ahile, limb& de pamint, ingusta si nisipoasa, petar- mul nordic al Pontului Euxin, intre Boristene (Nipru) si golful Carcinic.

103 www.dacoromanica.ro ()TUVE; KatotKoUcTE ¶6 geyav Spogov Toil 'Axilecog, Toy 6tev6v Kat 1.taKpov Kat to o-toga ain.q; TAg Mau Irak; Miwric [.. .1. Toao0tot [Lev ycyovaatv of otKotivu; Toy ''Icrrpov Toy noragov npOg Toy flopay. IIpOg Se Toy votov cio-iv of repat, Kai at taxupat iroXeig Taw 12pixiaw, of Ilavvoviot (of Bo6Xyapot)at abtoi of Opkixec, Ottl.VE; linupov yilv Exovreg, of !ley xatoucoto-tv but Tat; irleopaig tfl; rIponorEtSoc, of Se tnep Toy 'EXAllanorcov, of St iyitep to Atyalov itekayo;, Oirou tiri Tiv Koptxpiw Tric llaAlfivric, Tot) Opc,KiKoti Spout, sbpio-Kcorat 6 Moo; o auteptog, Sang 867cEp X6xvo; Xdimrst ev Tij VUKti. TOCfOrYCOt tie)/ Treptt otKolicrt Toy Impov Toy notagov.

104 www.dacoromanica.ro Acestea sint neamurile care locuiesc la nord de fluviulIstru. La sud de el sint gerii 7, puternicele cetati ale oricienilor 8,pannonii (bulgarii) 9 0 tracii, care au o tara nemarginita: unii locuiesc petarmurile Propontidei, altii dincolo de Hellespont, altii dincolo de marea Egee,unde pe inaltimea Pallene 10 din muntele tracic se gasete piatra asterica 11: ealumineaza noaptea ca o luminare. Acestea sint neamurile carelocuiesc in jurul fluviului Istru.

7 Gerii, probabil un nume deformat spre a indica o populatieillyrA sau pannona. 3 Oricieni, locuitori ai orasului Oricos, port epirotic la sud deValona (azi Vlore, in Al- bania). a Pannoniisint In mod gresit identificati en bulgarii. rAsArit de Thessa- 1°Pallene estebraful cel mai occidental al Peninsulei Cha/cidice, /a Ionic. 11 Piatra astericA (Xilloc itaiptog), o specie de piatrA pretioasa.

105 www.dacoromanica.ro XXVIII. IACOBUS, BULGARIAE ARCHIEPISCOPUS

AOFOE IIPOEC2NHTIKOZ EIZ TON AYTOKPATOPA TON AtION HMS/NAYOENTHN KAI BAZIAEA KY[PIN] IDANNHN TON EOYKAN

(p. 211, 31-33)IItcstoinco got Tint Xoyov 6 int' akov lapafiX. 6 atgpapvog opoli Kai gtoOxptatog, vtv Ebtv Smog Eig rriaTty ysyovcbg Kai caexptatogSt' auto; Kat itv&ilalog eivcry&vvriesig int' dna. ISE toyaxtivirtrivExi)Oriv, (p. 212, 1-11)toy µr1SEVEt Sotatatov ij Tcy3 'OW tact .q Poacpctia ION TO npo- cstoxOvecvaXoliv, toy incrwmpayiatg xaipovta, toy p.ifikkov ecaelhiac ij Tot ypeccrou Kai tfig ovvrpoyou xtva[3pag Pap6oSpov tvairoCovta, irbvuv 8inaKrei Kai to OtipubbEc Oog ecicol3a7abv Kai to cinlopcbilatov int0.06v, lab;TOTfig ciaoyiag, accti TE xai p.i)pcp xccOargetat Kai ppicetat, oinc Eimpiettlythg ttg e'wOn'ainov CcAl' ec xiltocrthag Katallewoilievoc. Tana ',tam); to% totainoxpettopog Katop0ornat StS6cypaatv [...].

(p. 214, 14-20)Oixttt TON/ TcoXimoxpov Algol/ eapEattpcuta goipct trIg fitistkpag hystiov&iagyKatoixs'i irXacraptvri Kai Pacrataecp'tatng. [...] auvs- motacsaplvti To laSIGTOV Op4rric Ts Kai Tfig '11.?,.upi5og ilxpt 'tGv Maxe66vcov. 06Kg'ct Exuetx6v ttgov Ta IMOCTTUX6Vta krigetat TA; xa0'talcSuo-p.txAg, ExoOdiv 1).w.tiaveinspy4ogsvov [...].

(p. 219, 12-15) [...]'cowl-nog 6 toll IlEpertxoD crovtecypatog lytcpctrfic, Ett SE'IctliatVk.,Aiktioy,BpetTavoc, "If rip 6 KaT' etViCTX0VTa fl%tov, Kai itpog toirrotg 6 vUv ItEptrcog aprrlyog ti-jg tcbv 'Apicov noXtaviag Kai iconxbv -mut- Sovaatetkrac (p.220, 1-2)Rig tittxpatetav xai Opttuov Kata TravtOg ICAmpcbpatog xocrptxoll. [...].

106 www.dacoromanica.ro XXVIII. IACOB AL BULGARIEI

CalugArul Iacob, fost un timp mitropolit de Ohrida, apoi egumen al man5stirii Lavra din muntele Athos, a adresat un cuvint de laud' imparatului loan al III-lea Ducas Vatatzes (1222 1254), in care a pomenit pe cumani si tatari. Cumanii sint numiti soiti, iar tAtarii din Crimeea arieni, dup5. numele sefului for Arrion ('Appiwv) sau Han (Kavt5). Leg Aturile acestora cu Bizantul se faceau pe mare sau pe uscat, dea lungul tarmului vestic al Pontului Euxin. 0 parte din cumani an fost crestinati. Autorul considera peri- culoasd expansiunea tatarilor, de aceea dorea o intelegere cu dinsii. Opera sa a fost transmisa de manuscrisul Vaticanus Graecus1898 si comentata de S. G. Mercati, Su lla vita e sulle opere di Giacomo di Bulgaria, Bulletin de 1'Institut archeologique bulgare", 9, ,,Actes du IV-c Congres international des etudes byzantines", I, 1935, p. 165 176. Editia folositd :Iacobi Bulgariae archiepiscopi Opuscula, ed.S. G. Mercati, Bessarione", 33, 1916, p. 208-222.

CUVINT DE INDEMN CATRE SUVERANUL $I DIVINUL NOSTRU STAP1N $1 IMPARAT DOMNUL IOAN DUCAS (p. 211, 31-33) Sä ma creada pe cuvint Israel aflat sub stapinirea ta, Israel cel crud qi du§man al lui Hristos odinioark dar acum convertit la credinta §i prieten al lui Hristos, regenerat de el prin apa Si spirit. PrivWe la scitul din corturi (p. 212, 1-11), care nu tie nimic altceva decit sa ucida cu arcul qi cu sabia tot ce intilne§te in calei care se bucura de jertfirea cailor §i raspinde§te un miros urit mai curind din cauza necredintei sale decit prin putoarea de berbec sau de oaie ce-1 InsotWe. El merge acum in rinduiala, a parksit deprinderile animalice, are dragoste pentru romei, se sfinte§te §i se parfumeaza cu ape §i rnirul binecuvintarii qi nu mai este in numar mic sub stapinirea ta, ci se numark cu mffle. Toate acestea au fost indreptate prin sfa turtle imparatului. [...]. (p. 214, 14-20) Soarta cea rautacioasa nu se mai avint5. din Haimosul inghetat spre a locui in imparatia noastra qi a-1 modela pe imparat dupa vointa ei [...] Acestea s-au petrecut in cele mai multe tinuturi din Tracia §i Iliria pink in Macedonia. Arcul scitic nu mai ravaqqte tot ce-i iese in cale in occidentul nostru, ci actioneaza in pustiul scitic. [.. .]. (p. 219, 12-15) [...] in felul acesta este stapinul armatei persane, apoi Israelul, etiopianul, britanul iberul de la apus§ialaturi de acetia neobiqnuitul conducator de acum al multimii, arienilor qi tiranul multora (p. 220, 1-2), care se ridick impotriva oricarei desavir§iri lumeqti.

107 www.dacoromanica.ro XXIX. THEODORUS LASCARIS

(p. 137) [...] Kai Tap craw icai Toki.03 Kap5taxil tiv Xattypcfiv 6.8miay, tfly Trepcsmily icata8uya6retay, (p.138) TO cricuOmfly ayporryra, 'Tor flooXya- pticfly &Roma -Kai rly-rapcsiav, Op.oil 'tip creamily throatacsiav, tatapmfiv bwriXo- ypocrimiy, Tilv gepticily iScogauciv 8baymay, Kai etrarbg EITCEIV,ic-cicrav XiTriv Xugatvoiltyriv Tfly aUaovinSa yfiv, etv8pix@c airexaOlipag. Erceara Kai yap Ppm- ponecTig xetpog, T4,yetc Taircrig to nokuxtcpaXoy. [...].

108 www.dacoromanica.ro XXIX. THEODORUS AL II-LEA LASCARIS

In trei manuscrise de la Bibliotheque nationale din Paris (Parisinus Suppleto- rites 37, 472 si3048) s-a pastrat un elogiu (tylcthluov) pronuntat la moartea imparatului loan al III-lea Ducas Vatatzes in anul 1254 de fiul sau Theodoros at II-lea Lascaris, implirat intre anii 1254 1258. Acest discurs funebru a fost comentat de J. Papadopoulos, Theodore II Lascaris, Paris,1908. Edilia folositd: M. A. Andreeva, A propos de l'eloge de l'empereur Jean III Bata- tzesPar son fits Theodore II Lascaris, Annalles de l'Institut Kondakov, Seminarium Eon- dakovianztm, 9,1937, p. 132 144.

Elogiul imparatului Ioan at III-ha Ducas Vatatzes

(p. 137) [...] Ai curatat vitejete, cu zelsiinima barbateasca, nedreptatea latinilor, apasarea perOlor 1 (p. 138), salbaticia scitilor 2, obraznicia §i cruzimea bulgarilor, tradarea sirbilor, m1ndria tatarilor, ostilitatea partiala a romeilor 3si,pe scurt, toata nenorocirea abatuta asupra Imparatiei romeilor. Ai retezat cu sabiasicu bratul tau puternic capetele hidrei nedrepte care ne tiraniza. [...].

Prin persi autorii intelegeau turci selgiucizi. = Scitii, adia atarii care navaleau in imperiu prin Dobrogea de azi. 3 Impotriva despotului din Epir.

109 www.dacoromanica.ro XXX. ACTA VARIA

1 EKAOTHPION rPAMMA Sinne anno (1257-1258 ? ). Michael Panaretus, episcopus Demetriades, subiicit monasterio Novae Petrae monasterium Portaraeae (MM, IV, p. 414) [...] rcaveuyevsaTecTi3 Kop.vrivt Kai Aou-Kaivia Kupti "Avv73 Tot Ma? taCTTIV11 TO ae43augiav govfiv TfiG brcepayiag 0E0T451COU TO Int- KEKX71 .thvr1v .rc IIoprapatag, cbgiv xaTtru Tainriv etc ReTortov A 7cap' fiphiv ex 1360pow airr6v eiveyepOsicsa yuvatx6ia To:croupy:0 !love' Toil Ttgiou IIpo- Spopoo Tfic Nag litTpag 71 tv ..* OtgaTt Tfig Appavoupaivric StaKsiggvi geTa 7CeLVTOW "AV aPXCLUOV Swaim Kai icpovogiow aircilc, iiyouv agicEk6vow, xo)payiaw, yfig Opetvfig, 7ceSivfig, vopaotaiag Kai T6iv tv cant irpocrKaeriptvow TLV8VBX6exow,

110 www.dacoromanica.ro XXX. ACTA VARIA

In continuarea celor don& tomuri de acte ale patriarhiei ecumenice, in pagtnile carora se intilnesc fragmente importante pentru istoria noastra, selectionate altminteri si in volumul de fat&, Franz Miklosich si Ioseph Muller au publicat in veacul trecut alte patru volume de acte grecesti medievale. Parcurgind integral textul celor ,case tomuri la care ne referim, am considerat demne de interesul nostru mentiunile privitoare la vlahii sud-dun&reni ce apar in diferite documente ale unor eparhii ecleziastice sau manastiri bizantine, publicate de c&tre cei doi invatati in vol. IV, V sub titlul general Acta et diplomata monasteriorum et ecclesiarum Orientis (valabildealtfel si pentru ultimul vol. VI). Din cele sapte texte de mai jos, primele trei provin din fondul Diplomatarium monasteriorum S. Mariae Macrinitissae in monte Drongo regionis Demetriadis et beati Praecursoris Novae Petrae in monte Dryanubaenae, manastiri situate in regiunea Thessa- liei. Fondul documentar ce intereseaz& istoria acestor asezaminte religioase se afla ins& in Biblioteca municipal& a orasului Torino. Documentul V s-a p&strat in fondul privitor la istoria politic& si religioas& a ceatii lanina, iar nr. IV si VI provin din fonduri amestecate de-a lungul timpurilor, fapt care i-a determinat pe Miklosich si Muller sa le publice intr-un capitol aparte de Acta varia (in cadrul vol. V, p. 250-292), titlu pe care 1-am imprumutat si noi in cazul de fats,. Am incheiat seria cu un chrysobul dat de Andronic al III-lea pentru manastirea thessaliota Olympiotissa, publicat de I. B. Papadopoulos in BZ, 30, 1929 1930; cu toate a exists, motive serioase de contestare a autenticit4ii documentului, am avut in vedere faptul cl orice act fals confine numeroase elemente veridice. Mentiunea Vlahiei" din Thessalia se inscrie printre acestea. Aclaug&m ce, Mama" Vlahie sud-dunaleana apare si in alte documente on izvoare din respectiva perioada. Este cazul celui de-al saselea intre cele noun, fragmente ale unui chrysobul publicat de N. A. Bees (Fragments d'un chrysobulle du couvent de Lycousada, Mélanges offerts a Octave et Map° Merlier, III, Athena, 1957, p. 485) si atribuit de atm acelasi autor tot lui Andronic al III-lea, ca si al vietii lui Athansios de la Meteore (publicata, de asemenea, de Bees in primul numar al revistei Byzantis", Athena, 1909, p. 244). Editia folositd: Miklosich-Miiller, Acta et diplomata Graeca medii aevi, vol. IV, Viena, 1871 si vol. V, Viena, 1887 (pentru ultimul document I. B. Papadopoulos in cadrul studiului sau din BZ, 30, 1929 1930, p. 166 173).

1 SCRISOARE DE DARUIRE Fdrci datd (1257-1258?). Mihail Panaretos, episcop de Demelriada 1, supune manastirea Portarea rntintistirii Nea Petra (vol. IV, p. 414) [...] la rugamintea facuta de catre prea nobila doamna, Comnena §i Doukaina, Anna Maliasenos, pentru venerabila manastire a preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, supranumita1iPortarea, astfel incit pe aceasta sa o posede ca metoh manastirea patriarhala de maici a cinstitului Prodromos de la Nea Petra, cea chiar din temelii inaltata de noi situata in thema Dryanuvena 2, impreuna cu toate vechile drepturi §i privi- legii ale ei, adica podgorii, ogoare, pamint muntos§ide cimpie, pa§uni, pre-

'Demetrias, asthzi Volos, oral situat pe tarmul golfului pagasitic din Thessalia (cf. J. Roder si F. Hild, Hellas and Thessalia = H. Hunger, Tabula Imperii Byzantini, 1, Viena, 1976, p. 144 145). Dryanoubaina, astazi Portaria si Katochorion, situate in regiunea Volos (cf. ibidem, p. 150).

111 www.dacoromanica.ro Zirei xai 6 TplattaxaptaTog xai aoiSti.tog icaTijp ay, 6 naveuyevta-caTog Ko- pvtiveg 6 MaX.tacsivOg, 6 ev Tw 0E19 -Kai etTyckuali axiittaTt geTovoptao-OsigKwv- aravrtog Rovaxoc, obi( 6X1yag tOSoug KaTel3aXETo ev ainfi EIS xaTayineucriv 'rob ev aintl etintekciwog Kai Taw 'mini; xekkiew xaptv vuxtiolg airoi.5 croympiag Kai SuivExotic givrowaiwou txsivou. [...].

2 APrYPOBOYAAON Anna 1266, mense seplembri. Despota Nicephorus Ducas Nicolao Maliaseno con firmat possessiones onmes m nasterii Macrinitissae et donationem monasterii Hilenionis in Almyro factam a Michaele Duca Constantino Maliaseno

(MM, IV, p. 351) [...] ktoicoc opgetTjPao-a.cia goo, iva waTtxrj To na- Tptapxmov tieTOxtov ainfig Toy tiytov 50voixpptov [Leta TON/ np00105(0111AVCOV ev aurw etv0prlutcov xai navTcov Tcbv Sukaicov tact Tcpovogiew aicor) lad Tip/ am- 7rOav 'OW anaaav Toiv lloktnxthv, Tfiv intoaTacnv TOi5 PEcrulpxou, Tfiv 67CoaTCLatV `PoSavOivng, Tag Oxixag, Trio KakiTav xai Tfiv Bao-t2d3a, To 68poguXixov tpya- arilptov tOti ayiou 50votxppiou Kai To ETEpOV fitalKoV Zpyacrtflptov To Sig Tijv Argrupta,Sa StalaiiIEVOV Ta 11451.0V Toil Napaiort, 'rob; aprcck6vag xai Ta, xcopeapta, &cep xpaTct go)Ocv To 5v k10£1.66V bicocruclacow ev'EtTolakia xdtpQ. Trig A1111111- tptaSoc, TI)V KaToiwav, 'cob; I3Xetxou; 'rob; Tcpoaxaeriggvou; gcoOev Ti-j;i5T1 Ocio-rig non.axcliq acl3aaplag p.ovfig Trig MaxptvtTiacsic.[...].

3 ICATAGETIKON rPAMMA Anno 1276, 30 iunii. Joasaph Maliasenus Cypriano, abbati monasterii S. Mariae, per- mittit possessionem dimidii terrae Petrae, donatae monasterio Macrinitissae a pincerzuz Raul (MM, IV, p. 420) 'EnaSfprep 0 iteputoOrrog 6E8e2.(pog Tot) xpaTatoll Kai ayiourjµwvai)OtvTou Kai pacragcog, xupakij Tijg Meyakrig 13Xaxiag, 0 naveuye- veaTaTog `Paoia 0 ntyxgpvrig 0 Koprivog, Imoirlac ypamia tapaSoTticov aurou rcp66 Trjv crepaagiav govipi Trig icavurcepayvou OcorfrropocTrig'041.ag 'Ent- crxbifEcog Trig MaxplviTiamig,[...].

112 www.dacoromanica.ro cum §i ni§te vlahi arzati 3 intr-insa, intrucit §i preafericitul §i cel de ve§nica pomenire vrednicul nostru tats, cel care in dumnezeiasca §i ingereasca schima §i-a schimbat numele in Constantios monah, nu putine cheltuieli a investit intr-insa pentru cultivarea viei §i a chiliilor ei, in vederea mintuirii sufletului sausia pomenirii celei wpice [...].

2 ARGYROBUL Anul 1266, Luna septembrie. Despotul Nike Pharos Ducas4 confirms lui Nikolaos 111alia- senos toate posesiunile msnsstirii Macrinitissa si donafia mdndstirii

(vol. IV, p. 351) [...] Mai stabilete maiestatea mea ca manastirea sa posede metohul patriarhal Hagios Onouphrios impreuna cu oamenii arzati intr-insul §i cu toate drepturile §i privilegiile lui, intregul pamint On Poll- tikon" situat de cealalta parte a satului, lotul vestarhului, lotul Rodanthinei, salinele, Kalitza §i Basilida, moara de apa de la Hagios Onouphriossio alter moara arzata la Demetriada ling5. Naraidas, podgoriile §i ogoarele pe care in afara anumitor loturile tine manastirea in acest tinut al Demetriadei, Katuna, vlahii arzati pretutindeni in afara zisei venerabile manastiri a Macrinitissei. [...].

3 ACT DE CONCEDARE Anul 1276, iunie 30. Ioasaf Maliasenos acordd lui Ciprian, egumenul mdndstirii Sf. Maria, posesiunea a jumeltate din peimintul Petra, ddruitd mdndstirii Macrinitissa de cdtre paharnicul Raul (VOL IV, p. 420). intrucit preaiubitul var al puternicului §i sfintului nostru stapin §i imparat, aflat in functia de kephale al Vlahiei Mari, preanobilul paharnic Raul Comnenos a facut un act al sau de transmitere catre venerabila manastire Macrinitissa a Prea-Sfintei Maici a Domnului din thema Oxeia Episkepsis [...].

3 Asezati" (proskathemenoi ), categorie social& free-sena in special cu incepere din veacul al XIII-lea, cind numeroasele invazii, campanii militare si desele schimbari de statut politic modificau continuu tabloul demografic al teritoriului bizantin, ducind la depopularea unor regiuni si la formarea unei mase taranesti ce parbsise pamintul pe care-1 lucrase initial, asezindu-se pe alte loturi, apartinind de regula unor proprietari laici on eclaziastici interesati ei insisi in aceasa operatiune de asezare", datoria crizei de mina de lucru resimtite tot mai puternic. Termenul desemneaza o realitate social& de regula diferia de aceea a parecilor, uneori ins& si identic& (atunci cind e vorba de pared asezati"). Proskathetnenos nu precizeaza deci conditia social& sau juridic& a taranului respectiv, ci mai curind notiunea ce insoteste acest termen (cf. N. Svoronos, Les privileges de l'Eglise a l'ipoque des Comnenes, in Travaux et Me- 'noires, I, Paris, 1965, p. 357, n. 155; studiul se afla reprodus si in N. Svoronos, Etudes serer l'organisation intirieure, la socidtd et l'economie de l'Empire Byzantin, Londra, Variorum Reprints, 1973, nr. VII). 4 Este vorba de Nikephoros I Doukas (1271 1296, despot din 1252), fiul despotului Mihail al II-lea Doukas (1237 1271) al Epirului. Acest argyroboullios logos, adica document avind pecete de argint, este unicul act ce ne-a parvenit pin& in prezent de la el (cf. F. Dolger, Aus den Schatzkammern des Heiligen Berges, I, Munchen, 1948, p. 80).

113 www.dacoromanica.ro 4 XPYZOBOYAAOEnorox Anna 1289, mense martii. Imperator Andronicus II Palaeologus confirmat possessiones monasterii Sanctae Illariae Eleusae dicti Lycusadis grope Phanarium

(MM, V, p. 255)[...]'r Totaima Totyapotv atTilast aST.N obx Eyvco St ovcIvat i 13aatXsia gou incEpecaiv Ttva Soiwat [...] KatToynaporca xpo- o-oPouX2t.ov X6yov E7cop &yet aki-j, St' oS xai ESSoicei xal npocrTaacret Kai Stopi- CETat xaTgxsaat napatffStakrgp0Eia% ael3aaglag govfigTo.nap& Tfig&tin- gtvic croVYyou Tot gvigOVEUOEVTO; CrEPaCTTOKpaT0p0c npoaapgoaavTa akij 67C010.8f1TWO. KTfillaTa, a Sii lad xaTa gt pog otTcoglx'6v6gctTog Exoyat. xoviov fi AvicoucretSa, Ev (.1.) Kai fi Totainri avriygpOngov1.[...] ETEpov geT6xtov 6 Tpt- OTEViK0c Eig OVOlia TLIIONIEVOVTotalio° goo gcyaXogarcopo; Fecopyiou. ETepov cig SvogaTotayiou 'AvSptot) gsTa Tthv ev aingi napoixow xat agneXiowKai T.857CpoaT8Ociarig apTico;yii BXaxaKaToilva fEntAzyop.Evii IIparmaiTopc. xaviov 1roptavi [LEVI TOV tv autw 11.0X00ECTICOV Kai all7TEMCOV 1...1.

5 XPYLOBOYAAOEnoroz Anno 1321, mense iunii. Imperator Andronicus II Palaeologus confirmat ecclesiae Ioanni- norum omnes possessiones (MM,V, p. 84) 'Enel Ev TW npo oXiyou yeyovon xai, Entxopriri Atm xpp- aol3o6ao? T'N paaaciac 1101) xotvthg npO;Toi);enoixoucTfi;()soaks Too it6XEo.); Tthv Icoavvivaw StaXag(3avvcat (JET& Tthv Mow -Kai Iva, f IxeTag aygoTaTTI waTtru navTa TO. xTfataTa &Ail; Tet TE npoxaTcx6g8va nap' ainfic, 6.XX,a St( Kai Ta npocrentSoBEvTa abTt, alnico; SL napcxXircuo-e TfIV (3acraciav goo 6 iepthTaToc priTponoXiTric Icoavvivcov, UntpTtgoc, Iva anoXuOt xpuaoPoullovTfjs 1-3aaacia; p.ou Sta2t.ap.13avov xaTa ggpo; 7CCINTI1 Tic xTfigaTa T.q; eipigtvig aytco- TaTng trariatac, atrva, cbg avgcpepcv, Eiat Tata., [...] ETepov atytXXaTixtov Tthv naiScov Tot BA.acriou Ev 'r rlapOVICIOY ETEpOV aryl?aTi.K1.0V [.. 1TOCIT6010V tot 6TiX0c BVEXCOV of Mot4aSeg, KoA,ovtarrig BX6xoc get& T6V CSTiXOW eror.),aTixot Tpcl; Wham/ Tot Xcaxict Eig TO xcopiov Tccaol3icria pA.A.,covtial tpyaaTfipta 86o [...] to 5E npoacntSoegvTa ain't napa Tot nepticoefrou yagl3poii TAg Pacrada; gou, Tot ntydpvii Itpytavvi tot IIaXatoX6you, Elo-t Tata'To itigta-u Tot xcopiou Ac:IETCiou auv t Eiceio-e ayopct Tot Kaatavot. Bkaxcov icanvoi cixoat abv Tth Btcrona' xal t Atyupgi, tS6On Se Kat& X6yov 7Cpoaz- v4ecoc npOg trjv ctinfiv aylatel.TTIV EKKXTICTICEV Kai nap& Tot npoicaOrigEvou Tfic OEOCIroxSTOO noXecoc Taw Icoavvivow, a-epaa-Tot Tot EyoUpou, To govaptov Tthv MripSeacrcavcov, Onep eIxev &no yovixorriTog xai sia Tot xpucropoiaXou Tfic (3aat-

114 www.dacoromanica.ro 4 CHRYSOBUL 12 martie 1289. imPcIratul Andronic al II-lea Paleologul confirmd posesiunile mdndstirii Sf. Maria Eleusa, zisel Lycusada de lingd Phanari (vol. V, p. 255) [...] unei astfel de rugaminti.maiestatea mea imperials a hotarit asadar sa nu acorde nici un fel de zabava in ce priveste indepli- nirea ei [...]§i-ielibereaza chrysobulul de fats, prin care consimte, rinduieste si stabileste ca sä fie detinute de catre venerabila manastire aratata mai sus toate feluritele proprietati atribuite ei de care numita sotie a pomenitului sebastocrator5, care luate cu amanuntul se chearna astfel: satul Lykousada, in care a si fost inaltata aceasta manastire; [...] un alt metoh Tristenikos, cinstit cu numele marelui mucenic Gheorghe ; un altul cu numele sfintului Andrei impreuna cu parecii dintr-insul, cu viile§ipamintul Vlahocatuna, de curind atribuit si supranumit Praktikatous ;satul Goriane cu locurile de moara§iviile dintr-insul. [...].

5 CHRYSOBUL Iunie 1321. impclratul Andronic al II-lea Paleologul confirmd bisericii Iannineitoate posesiunile [(VOL V, p. 84) Deoaiece in chrysobulul alcatuit§iacordat in comun de catre maiestatea mea imperials locuitorilor orasului mintuit de Dam- nezeu 8 al Ianninei se arata printre altele in chip deslusit ca preasfinta biserica de acolo sa detina toate proprietatile sale, fie stapinite de care ea mai inainte, fie daruite ei, de curind prea sfintul mitropolit de Iannina, cu rang de hypertim, a rugat-o pe maiestatea mea imperials ca sa fie eliberat un chrysobul al maiestatii mele imperiale, insirind cu detalii toate proprietatile zisei preasfinte biserici, care dupa cum s-a relatat, sint acestea, [...] alt sigillatikion al copiilor lui Blasios la Paroikios, alt sigillatikion, [...] lotul lui Elia, stichosul7 vlahilor Moutzades 8, vlahul Coloniates cu stihurile (stichosurile)lui,trei stihuri ale vlahilor lui Chalkia ;in satul Rasovista doua mori ;[...] Iar cele daruite ei de catre prea iubitul ginere al maiestatii mele imperiale, paharnicul Sirgiannes Palaiologos, sint acestea: jum5.tate din satul Lozetzi cu piata lui Kasianos de acolo. 20 de fumuri 9 ale vlahilor lui Bisotas§iLiguros; a mai fost dat acestei preasfinte biserici de catre guvernatorul orasului salvat de Dumnezeu al Ianninei, sebastul Sgouros, cu titlu de donatie si manastirioara ton Merdeastanon" pe care o avea din mostenire si prin chrysobul al maiestatii mele imperiale. [...].

5 Ioan Doukas, fiu nelegitim al lui Mihail al II-lea Doukas (v. supra, p. 87, n. 7 si p. 113, n. 4). 6Formula arata., ca si in cazul Vicinei la 1285 (cf. infra, Acta Patriarchatus, p. 191, n. 2) c5, la data respective orasul fusese recuperat de catre bizantini. 7 Stichos = paragraful care in registrul fiscal corespundea unui lot de parnint, cu indi- catia statutului, a detinatorului si a impozitului respectiv (cf. F. Dolger, Beitrdge zur Geschichte der byzantinischen Finanzverwaltung, LeipzigBerlin, 1927, p. 100 si 107; idem, Aus den Schatz- kammern..., I, p. 152 si 156). 8 Vlahii MouvrCeta8ec sau MoutCui8sc apar si intr-un act din 1549 privitor la mAnastirea Varlaam de la Meteore, mentionat de DuchesnesiBayet, Mission au Mont Athos, Paris, 1874, p. 431 (cf. N. Iorga, RI, V, 1919, p. 93-94). 9 Kapnoi = fumuri, de unde kapnikon = impunerea capitatiei (cf. F. Dolger,Beitrage..., p. 51 -52, uncle se refer& chiar la acest pasaj ; idem, BZ, 34, 1934, p. 371 n. 3; idem, Aus den Schatzkammern, I, doo. nr. 1/2, r. 30, la Bemerkungen, p. 27).

115 www.dacoromanica.ro A.eiag pou [...] end Se, cos eyvcbptuev i 13a6tXcia pou xai Katetxxv etveKa0ev TU pepoc vrtg ainfig 6.7u.otettri; exx?iicias, nEpi (p. 87) Thy ApuvobrcoXtv xcopiov tfiv EouxEiv, &cep Kai Kara Xoyov etrrcalarig ZSgato 6 era'robatpatoil exelvoc 6 Kal3dtcractg, SeSonabg npO; TO pepog ainfig Toi)g Matacroupyo6g, oi36Ica- TETIEV ip.tcrip Tou Ocopd eKEivou, artvec Kai get& 'mina ES6Ori6av ealaxob, KaOcbc Stexpivev rlPao:Sada AO% StopiCetatfipacrazia 1101), iva KaiItakIN- KaTtXT3fiat0etypotati tKaTpia TO SrIA.coOev xcopiov Tftv Zouxelv etvevoxklmog Kai etStaaCiaTCOg }LET&T6Vtvairdt)earcpateinow Bbixow, KOCK icateixe Kai npotepov. tokou 'yap xetptv eyeveto aunt Kai 6 nap& xpu6oPou2a.og Tfig !kat- Wag toetno4Ocig Komi piiva ioimov THIS evicstapevorig itepTETTIg ivSuaulvog Tor) gaKtaX111.06T0i3 orTaKO6tOaT0i5 EtICO6T011 lvvarou Emus, Iv w Kai TO lute- Tepov 0£06El* Kai OcoirpoiDarrov incecsigevato xpectog. 'AvSpovtKogEvXptat..7,OE@ mato; (iaal%Cbg Kai aetoxpectcop Tow.cticov o rfaXatoXoyog.

6 XPYZOBOYAAOEnoroz Anno 1336, ?noise )nartii. Imperator Andronicus III Pataeologits con firmat possessiones episcopatus Stagorum (MM, V, p. 271) [...] etKoXoi)Ocog Se tokotg eveyaviaatwavOn'airubv xcti Two:lancet oinc ea,i7ct xai atyilXict nepiTthvnpocsorcowTietyloYthro LICKTICO7C. ij Itarbv entKupontico, }LET& xpucroPoaXow Tcbv npo fipthv Paollecov Kai etepa npaKtual etvaypcppecov, nacri; Kai icarroiag Stutootaxfig Ciisficsecbg 'cc xai Soacco; xai 6XVIGE03; xai L'ItTipgiag Kai cTiplag etvorcepcoc StartweicsOca StakapPtivorra netrraTabite 'rely etytontitiv ento-Konliv, 'rob; Kkripixoi)g STIA.ctSft, Toi)g Lvoixoog, TaXcopia, Tet povacraipta Kai Tobc inceTi;evopiav carriic Sructg iepcopevoug Kai Xcti:Koi)g, Bbixou; Te Kai BouX,yetpou; Kai 'AXpavitac. Tatita Se notvta yeys villtiva Kat& rely 7cepikriwtv TOW etvagetpcovigevow Pao-tX,Ixtbv xpucrof3ofaXcov [...].

7 XPYZOBOYAAOEAoroz Anno 1336, ',tense martii. Intperator Andronicus III Palaeologus confirmat possessione monasterii Olympiotissae (BZ, p. 172) 'End of govaxoi TAG Kat& -toy "OX.uirrcov cePaagiac povfig rtjg Oaaaciacp.011'nig sic ovopa Tittcopevng Tft; inrepayiac 0E0T6K011 Kai ETU- xearwLvongTrig'0Xuplcuoti66r1g L trio-ay xai Hapetdaeo-avTin?Pao-asiav [Lou iva Tkelal. X poaoflo6A,Xou akii; ZiaTO%npoo-oilcrt T71 Toictimrst aePaapict povij.

116 www.dacoromanica.ro Tot ass, dupa cum a aflat maiestatea mea, partea acestei sfinte biserici detinea de demult satul Souchan din zona Drynopolis, pe care cu titlu de schimb it primise acel Kabasilas cu functia epi tou stratou", claruind la rindul lui bisericii pe melissourgoi, pe care-i detinuse mai inainte mama lui Thoma acela, dar care dupa toate acestea au ajuns sa fie dati aiurea ; §i dupa cum a crezut de cuviinta maiestatea mea imperialk ea stabile§te acum ca aceasta preasfinta biserica sa detina iar4i numitul sat Souchan, lath tulburaresinezdruncinat, impreuna cu vlahii care nu sint afectati serviciului militar" din acest sat, ass cum ii detinea §i mai inainte. Fapt pentru care i s-a §i intocmit prezentul chrysobul al maiestatii mele imperiale, eliberat in luna iunie a indictionului actual al cincilea, la anul 6829, cind 1-a §i iscalit puterea noastra cea cucernica §i de Dumnezeu promovata. Andronikos Palaiologos, in Hristos Dumnezeu imparat credincios Si stapinitor autocrat al romeilor.

6 CHRYSOBUL Mantic 1336. imbebatul Andronic al III-lea Paleologul confilmei posesitnzile siscutirile episcopatului Stagoi 11

(vol. V, p. 271)[...]In continuarea acestora au fost prezentate de catre ei 12 nu putine praktika §i sigillia care confirms veniturile prea sfintei episcopii de Stagoi, impreund cu chrysobule aleimparatilor de dinaintea noastra. §i cu alte praktika 13 ale anagrafilor 14, expunind in chip desluqit ca toate cite se afla sub preasfinta episcopie,clericii adica, locuitorii,satele, mandstirile §i toate persoanele din cinul eclesiastic on laici existenti in enoria ei, vlahi §i bulgari §i albanezi, O. se pazeasca mai presus de once fel de cerere fiscalk dare, tulburare, de once impunere suplimen- tara sau clespagubire ;toate acestea fiind alcatuite in conformitate cu continutul chrysobulelor imperiale amintite mai sus [...].

7 CHRYSOBUL Martie 1336. impdratul Andronic al III-lea confirms posesiunile mcindstitii Olympiotissa

(BZ, p.172). Deoarece monahii venerabilei mandstiri a imparatiei mele din Olimp, cinstita cu numele preasfintei Nascatoare de Dumnezeu §i supranumita Olympiotissa au cerut si au rugat-o pe maiestatea meaimpe- rialssa aiba parte de un chrysobul al ei pentru feluritele drepturi rezo-

13 Cu privire la statutul vlahilor in Imperiul bizantin, studiile mai recente apartin lui E. Stanescu. MentionArn Les #(37vaxot» de Kinnamos et Ckoniates et la presence militaire byzantine au nord du Danube sous les Comnenes, RESEE, 9, 1971, 3, p. 585-593. 11 Stagoi, azi Calampaca, localitate urban& situata aproape de manastirile Meteora, la intrarea in valea Peneios din cimpia Thessaliei (cf. Roder si Hild, cp. cit.,p. 262). 12 E vorba de episcopul si clericii eparhiei Stagoi. 13 Practicon (pl. praktika) era procesul verbal cuprinzind descrierea amanuntita a bunurilor funciare inventariate cu prilejul unui recensamint fiscal, cuprinzind date asupra terenurilor, taranilor situati pe acestea si cuantumului impozitelor. 14 Anagrafi = functionari insarcinati cu efectuarea periodic& a unui recensamint fiscal. Pentru perioada Paleologilor, cind a fost inlocuitou eel de apografi, termenul devenise unal- haism.

117 www.dacoromanica.ro Simpopot; ciaoyotc Suatabilacrt Kai xaTsxo[tEvotc nap' akiiiv, it Kai avkispov on slat nspi njv TO1A161:11V CTEOCtapiaV µovily XCOpi0V fl /TaptaTa p.ETa TA; vogA; xai neptoxAc auto)Sic TOKaTETW.ViKtOVBOEVETTIcKai TO 'Tammy ReToxtov sic Ovoga Ttpcbi.tevov Toiv ayicov ticyaXaw p.apTi)paw Ozo Sthpaw Kai Znixelarll.ttvov Bficrof 3ov lista 'fig yogic, Icaptoxfic Kai t&v Once( icov aka) [...1 (p. 173) [...1. Bo UsTat yap fi 13ao-asia !.toll aysvoxkliToug xai arapaxou; Stamps laOat napa icavrogZIT'aiyroic Kai oiiTs axxi xaTaTpt131) Ttc Kai Crittia SicsvexOnastat Tot; Totokotg lAstoxiot; Kai Xouroic xnjaaat Toi)Taw nap&TWO; VIA/ alteLVTCOV, 05TE ia7CatT110-1; Tivog arra TON? ibv ET(7.CtV of Typavvficravrsc sic TOv Torcov TAG Bka- xias.[..1.

11t www.dacoromanica.ro nabile detinute de catre ei, drepturi despre careei an relatat a se afla in jurul acestei venerabile manastiri: satulStarista cu posesiunea §i intinderea lui in catepanikionul Banitzai metohul Spharkon sfintit cu numele sfintilor mari mucenici Theodori, supranumitVisovon cu posesiunea, intinderea §i drepturile acestuia [...] (p.173) [...] Caci imparatia mea urea ca ele sä fie pastratede catre acqtia f5.ra tulburarei fara suparare din vreo parte, inici un fel de alta pierdere sau paguba s5. nu sepricinuiasca acestor metohiii celorlalte posesiuni ale for de catre cineva,de asemenea de nici un fel de cerere a vreunuia dintredregatorii pe care i-au rinduit in functie cei ce an uzurpat puterea In tinutulVlahiei. [...].

119 www.dacoromanica.ro XXXI. ACTA XEROPOTAMOU

10 (anno 1275) (p. 92)17 'Ensi yotv of Tfi 6n[Xo) 18 081crri o-e]i3aoltia govij ZvacrKo6ttevot go)v(a)xoi avaS[pa.tOvied 7TpOq Tfi[v]13a[crtIciav 110019 nape] KkfrEu(csav) airdiv xpucso(3062aou aOTO-1;] Tux(eiv) eic &[imp] i TotanT[ri] eOpt- olciTat emtaXat110 (Kai) nExpt Tot vtv vegoithvg TE (Kai) KaTtxouo-a, fiyouv Toy x/Toq Tot ecylou "Opoug icepiopov all 11 Tiiiv[icta] Taw StKai(wv) (Kai) 7Tp0- vogicovaka I 12" ETepov f.I.ET6X1OVogpoKaTE11 xevligovij TO ev TO) KaTC- naviKko T(fic) `PEf3Evvnaiac StaKEIAEv(ov), Ta Ilivaxpa 34 gETet (Kai) ICOV Ev can@ npocrKa0ritt(ev)wv BLixcov, sic inr(E)p(irup)a eixoat TETapTov[.. .]. 18 B (anno 1300) (p. 148)127 Xflpa Mapia 71 yuvil MavoufiX Tot Bkaxou TEX.07C.To((priori)...(p.149)142 Mix(afik) o uto; NIKok(O.ou) Tot Bketxou TEL..tilt. TpiTou [...] 154 XiipaZcofiiBA,axa TEX. tat. EKTOV [...]. 16 (anno 1312) (p. 123)1223 t 'Ev ovOliaTt Tot 7c(aT)p(o); Kai Tot UTOZ) Kai TOT) eiytou Tcv(e6i.taTo); FEthpy(tog) 6 KovToypixoc 6 csT(au)po1224 TOTE co; ZvTat0a Ka0a 6paTat iTpoTdag, Rtniocio-ico) irpOc Tfivae13aap.iall13autAl.Kfivliovilv 1225 Tot 2...'ripoiroTktou, nkno-lov Tot nand rEcopyiou fi(youv) LK' 86a(Ewg) Kaig avaTo2Av Tot KOKKiVOU Tov L4akEt1 226 !AVM), xcopthinov crTptp.aTa ITgVTE, sic 227 3A(ing_ inT(cepltupa)13'icat SouK(COT(a) Tpia, &rep Kai Ekal3ov e7tapakainTco;.1 pcocric Tot Ea13EvTcTi Kai Tot °tot aia(ot) MIxafiX npOg Tfiv of3aapiav p.ov(fiv) Tot Enponorcipou 1 228 Xcopeuglov) T(f) KEpauSoictav riot Tot 'Aga4rx eKeivou. fi"ETepov xe3pthinov sic To ETauptv, aTpocpoi1229 TpEig, iStoxcoptolitvov arcO T(fiv) 686v, Kai E avaToketiv laricsiov T(ov) 1.4ouKaXEiv. t "ETEpov123° xavaptov sic (Toy) (3a0unoTaaov, o-TpEttaTa(31, nkriciov T(fic) /TuXstavric Kai Tor) rxi- ?opn.1231 t "ETepov xo)pduptovsic TON/ nup(Ov) xpEp.v(ov), Kai El; To BA.axo- talv3ptv, o-Tptp(a)T(a) f3'. Tatra ciaiv Ex Tot I 232 METand LIcEiVOUTa CSTpg- 11(a)t(a)

120 www.dacoromanica.ro XXXI. ACTE DE LA XEROPOTAMOU

in trei acte de la manastirea Xeropotamou din Muntele Athos intilnim mentiuni despre vlahi asezati ling& proprietatile ei sau care cumpara mici terenuri agricole. Mamas- tirea dateaza din secolul al X-lea si a pastrat in arhivele ei un numar important de acte. Editia :Jacques Bompaire, .4ctes de Xeropotamou, Paris, 1964, Archives de l'Athos,3.

Despre vlahi 10 (anul 1275) (p. 92). Deoarece monahii care se schimnicesc in amintita sfinta manastire au alergat la domnia mea §i au cerut sa aiba hrisov c5. manastirea chivernise§te §i stapinete de mult timp §i pina in ziva de azi terenuri in afara Sfintului Munte impreuna cu drepturile §i tainurile for [...]. Un alt metoh stapinit de manastire a§ezat in tinutul Revennikia 1, Pinacra impreuna cu vlahii asezati in el, pentru douazeci §i patru de hyperperi 2E. . ,j.

18 B (anul 1300) (p. 148) [...] Vaduva Maria, sotia raposatului Vlachos jumatate de hyperpyr [...] (p. 149) Mihail, fiul lui Nicolae al raposatului Vlachos, trei hyperpyri [...]. Vaduva Zoe Vlaha raposat5, opt hyperpyri. 16 (anul 1312) (p. 123) [...] Yn numele tatalui Si al fiului §i al sfintului duh eu Georgios Contocritos, care am pus semnul crucii, dupa cum se vede 3,cumpar de la sfinta §i imparateasca manastire Xeropotamou un loc linga parintele Georgios sau spre apus §i rasarit de Coccinos 4 cel alungat, loc de cinci lungimi 5, pentru doi hyperperisitrei ducati, pe care i-a primit fara intirziere. Un loc inchinat sfintei manastiri Xeropotamou de catre Saventzes §i fiul sau Mihail, loc zis Keraudokia sau al lui Amaxa. Un alt loc la Staurin, de trei funii, despartit de un drum, iar spre apus vecin cu Tzucalas. Un alt loc la riul din vale, de doua lungimi, aproape de Styleiane §i Grigori. Un alt loc la griul sprijinit" §i la Vlachomandrin0, de dou5. lungimi. Acestea sint cele §apte lungimi de la Metapa.

1 Revenikia, capitanat (ccutetaviKtov) la nord-vest de Athos. Pinacra, metoh in cap ita- natul Revenikia, azi probabil satul Koslo. 2 Hiperper, moneda bizantina. 3 Cumparatorul pune semnul crucii, pentru ca nu stie carte 7i nu poate sernna. 4 Coccinos, nume de origine latina (coccinus), compara cu aromanul coatin roscat la cap, mouton qui a des taches rougeatres sur la tete", v. Tache Papahagi, Dictioncoul dialectului aromein general Fi etimologic, Bucuresti, 1974, p. 375. 5 In original crrptpta = o masura de lungime". 6 Vlachomandrin, toponim format din Bbixog = vlah" si pav8piov = stina, asezare de pastori".

121

www.dacoromanica.ro XXXII. GREGORIUS CYPRIUS

ErKSIMION EIE TON AYTOKPATOPA MIXAHAA HAAAIOAOFON (col. 349 C) Mtn (ft rlatc) Kat yap, tijv etc taTepOVeiSKA.EtaV (bang) KaLfiSg pepavteuttIvouTOtoixtatoil, ev ica245rf oixouggvqg Otaecog earixE, Kai xthpov KaAltatov tthv Una crEXIvriv oinc gaTtVobStva, fl Trjv B6civtov, npocrEtnETv. MEarl p.iv yap KETtat Tf)gyl;gaxatct }Lev eX01);Ct TN Eivrimig, 'Acstav SI k/yeacct of)SIv anoSEoucra,lip.6.2a.ov EineTv, 'Acria; Kai E6pcictic, Kai ET Tt Etepov tp.iip.a /fig, gvtebeev apxfi.npoPEJDorat SI npopfperig e4 fineipou el; OaXattav, tho-nep aviaxovtt tth cpompopop np(otrinpoaanavtthaa, Kat tote eKTotItEXay011c Itpog autijv xattougatv, ev axilgatt Ebepyt.too, xelpaopIyouaa. MatattcTSOal,atta xat 6 Egtetvo; StetOTEVOtetc akilv finoOMOovtat Kat Tanap' eautthv we etc Seanottv T1jv n6Xtv xpaaatualcnapanIgnouatv.(col. 349 D) rEAlflanovtog St, toy Aiyalov Kai navta Koknov OaXattrignA.rip(ov, trraOcv anapxetat, cl)g at ano KapSiag tot C'pot)Suvattetc itexpt Kai tthv oxpow npotj- xouaat. Kat napeattv tvtEnevxaitv linsipcptlittEtv tijv nektv Kai tteta .tthv vijo-ow icataptOttETv Kat, to Sfl xaptEcrtatov, gicattpcov Katfinetpow Kai vijaaw n?coucsico; datoka6ouact tthv KaA c v, tthv gv appottpat;Xonripthv AXXorrpiattat. Mey60oug öt toaotitov Tt 702+.6t (C01.350 A) nepicattv, that&xaXth; ?Iv gxot napctflealetv ainfw npoc 'dry ycitova OaXacscray. OUTS yapeKelVT1 tteyeeop; 7Ce- ptouaict atevoxtopolf ?Iv note bn6 Tfjc gttPo/A; tthvEtapeorrow et; aircljv no- tatt8v, KeiV elaphoatv Stt nXelatot Kai atytatot, oar iit A? into Tot nA.,110oug tthv IntSritto6vtow, xat et KaTa 1.11)ptaSaggrpiatatvto, litot SOKEIV, 01)110aVTOg Kai to6tou tfj noXEt tho-nep ggicirriSecSteuts9oup.ev1i Ta navta npog TfIV crilv napaSoxiiv, Daaa.E15. Kai, thanep t6 Tic ?fig gawp; (pIpetto navta, oiito) Kai yIvoN, 'EAllivcov 1na.t; navta; avepConou; gxst SEncv6vat It gOvou; navtog Kai flappapow etcovShnot' av0p63now, obx iittov icata xpciavij npOg ()gay acpticvou- ItIvow TN Team; [...].

122

www.dacoromanica.ro XXXII. GRIGORIE DIN CIPRU

Patriarhul Constantinopolului intre anii 1283-1289 a saris un elogiu al episcopului Euthymios (circa 989-996), un cuvint de laud. (enconion) pentru imparatul Mihail Paleologul (1261 1282) si un altul pentru fiulgiurmasul acestuia Andronic Paleo- logul (1282 1328). Redactate in stil encomiastic ¢i retoric, ultimele dour, pomenesc pe bulgari, cumani si tatari si arata importanta comerciala a Bizantului pentru tarile din bazinul Pontului Euxin. Ele elogiaza pe bun& dreptate opera de restaurare a impeiiului intreprinsA. de Mihail Paleologul, dar aratAtidificultatile in care se afla acesta in timpul autorului. Cele doul cuvinte de lauda an fost publicate mai intii de Fr. Boissonade, in ilnecdota Graeca, Paris, 1829, vol. I, p. 313-393, apoi de J. P. Migne, PG, CXLII, 1886, col. 345-4 17. 0 analiza a manuscriselor a Mout Paul Lemerle, La tradition manuscrite de la correspondance de Gregoire de Chypre, patriarche de Constantinople (1283-1289), BruxellesParis, 1937. Dui:A parerea lui Paul Lemerle, editia mai noun, a lui S. Eustra- tiades este defectcoasa. (rprlyoplou Toll Kunpiou obcougevoca natplapxou 'ExtcrroXal Kai µ00a, Alexandria, 1910). Editia folositd: J. P. Migne, op. cit., loc. cit.

CUVINT DE LAUDA CATRE IMPARATUL MIHAIL PALEOLOGUL (col. 349 C) Parca fondatorul i-ar fi prevazut in chip stralucit glories de mai tirziu : cetatea aceasta are o pozitie frumoasa in lumesinici un loc de sub soare nu arata mai bine ca Bizantul. Ea este asezata in mijlocul pamintului, la extremitatea Europei, fares a fi despartita de Asia ;adica, mai bine-zis, aici isi au inceputul Europa si Asia si alte regiuni. Pe o lunges intindere se inclines dinspre uscat spre mare ca si cum ar vrea sa intimpine cea dintii rasaritul astrului purtator de luminasicalatorii, care yin la ea din larg,si le-ar intinde o mina binefacatoare. Marea MeotidasiPontul Euxin au acces la ea prin strimtoaresi-itrimit cele de trebuinta ca unei cetati stapinitoare. (col. 349 D) Helespontul umple Egeea si tot sinul marii, iar de aici pornesc in toate partile vinele puterii ca din inima unei fiinte vii, si ajung ping in locurile cele mai indepartate. Asadar ai putea socoti cetatea la uscat dupes cum ai putea s-o rinduiesti §i intre insule. Ceea ce este mai placut ca orice famine faptul ca se bucura din belsug de binefacerile amindurora, a uscatului si a insulelor, dar nu este stinjenita sau supa- rata de nici unul din ele. Marimea cetatii este pe masura marii din apropiere : (col. 350 A) dupes cum marea nu se simte strimtorata prin scurgerea in ea a numeroase fluvii marisiputernice, tot asa nici cetatea nu sufera de multimea celor care yin sa locuiasca intr-insa, chiar daces ar veni cu zecile de mii spre a alerga si acestia in intimpinarea ta, imparate. Asa precum pamintul le tine pe toate, tot asa si cetatea iti poste arata oameni din toate nea- murilesisemintiile, adica elinisibarbari 1 de tot felul veniti in ea pentru diferite nevoi sau pentru a o vizita [...].

1 Grec de origine, autorul numeste barbari pe toti locuitorii imperiului in afara de grec.

123

www.dacoromanica.ro "I°:) ZLE (13 A30A3. 101 17331 513323d `no1UAA9uoy3u 5131/31(d ÀD:110310a Aka myto,ijgg 'Minim? Atli 'Alptuay, 1111 A7)pAd32 .7)9vxx3, n3013313 1313 pi, Accil ATLICITAI 541119131i 01 .7)11110 SconA.7 10n13 13. non mod313d1.,t 1133 ,drtu 510113x3 513317di Amu n3en7 1213 Ala A7)19v, 5T33. .59ori311306o30 573d9 5F93. 3 3111131-19), 7)11319301ddli3 5O0A31113X1113 11331 ward A01 AO3A 57)1A0g1teM19 .1(4113d9j, nixou 39 Ata97)1 ,31y9) noyothcblip 13 133x 113193/ 1393 A1*N1oA9 61 (3101 Aku. ATonn -tad? Arypi 'Amoortp3d3r13 pm Alacyni 5m/63 5o2 '3X13 pm no:391 holiklA, 5o13119)1A.oxnAp 513 nolo 5ox31 39lankalm 7)1 `33d313714 1133 50) Amiltol,tA3A.3 57)d31 5101 51oxxou 5971Didlu31aii 51o1 droupt `nomill 1.133 111310gDdD1L A3 5101 A1D3n03 ] l loo) LE (Ei ram ttloAA, ,9 AR 511 91 '53011%9 A0A911 13 10X390d11. AQ1 'Anon '17)Dd311 'ionsaDv iopoiA1 59du 5101901 rox `roecoix 11331 1399 MO1 AOMO? -1X1311 `1311310yri 310 A311 1'3191 A01.07)313 `50A03 A11L 310 1DX 10 531A911. AOOdep 3 ÀQX017)A9 X? 313 X? 313 9113X `M971.0(12 '510. `511119yy7)0 501ADU `5(10d311 `531A01Cy9d9001/ Altyyou A131399 Atli AD0313114. ,n0x3d1317)ot Tint dm/DT tputxu 511 503331992 thcan 01A13313A3 .10A31IOA17311CI31 91 39 A939331 À0A41113 cili (bA9dX 11031 A0A3119010113dX '13X91 13 lsoi 57)plaD7 qo 01(101 AQX01 50)thlix13 313 '0030 53 A01DXD7 Ap nori9lnD612 3DDyl,td7)1L 721 -7)d3131114, . 100) 08E (V 1-L 1Xcio loX9x 1313 5131 hplayou f1od313114 no 1317)110317)419 7)1A006 A11107)1 17331 7)1A042 917)31 tA19111(00(1 no Didqodth 51o17)11od, 11L3 5111 AC01 MOd9dd7)d `13A3119191 A309r7)1d7)u 5101Q13 591 5911d9 t7)1A01331X0319 ,63 510 X00 1931 A3110 5c01!0 10A13X3 101A0133XD11 90DX A0d319c111. '1731A01113319 Smug 11 13d21. 531A0 5(10A311Q3 Q0S3 1DX 0)3x1 '1903X01 173)1 AMA, Abdo? 11D3 5O0A111W 11A13 M91 -13k311 MOXO131( MOA13X? 1D31 AcoXcpd3,(32 5aoA3rlooxdoixou pnt 5aoA3rioo9dou 1733 5onl1 no `5(10010A1311131 51300Na `5131A03113310 5(109OTAI `500A3110XCI290d1L 57)Dd3U 17Th 500211W 513 AD1313X) 5131A05127)i) 11T,1 5131M101331QA0/ 7)3.311 CION11(002 11Th 501131-11,19 11331 `50113111).A0dth A133/ 504)3 113X 50A3A. AC01/C9d0A9 5731A011111LO1U1 `17331 d33L9(9 V?°X ll A0d3101911dX ÀO17)11d3 91 O1L) 109 A13%31 '5133091L60(:)DX

NOIIARDIN3 3I3 NaL VdaLV(1310.LAV NIONIN0dVNV NaL NalOVOIVVVLI

'too) za (V 3313 59du ro.no3. 511 (1015(131(pp ,3031. A13112 31391401Lp ,CIOL9% 11 id3u S41 511,02A.371 pax 5Di9nriaDo 130 5(03,021 ll ,Dm 3 no13d17) 91 'A0s3 ,naxlinad 17331 ActoondX 331A3A4 son?A, 11 `11331 01 AOID11D9311 7391OX7)q 541 '541. A0d1A3X A3TI AR 50)103113 541091 `0110416 513 A111013 Mn.m noxbil? no1n9A-t31 1px ,itict 541c10 'nom311oXdp oldraitirsonp 39 5odu 513991/9 50M1OX 591 A3 1:11QD 513x93L 51131 51713dv 5coas-.)30 n3rt dplt. 51u. AoAndqo 51aorcom `pm 9Sc Àarintha 5111 `51.13;911Do3ri pm 4 7)191X9T1 %DI unxcuothip '13u3du .33diX93.31, 13no1134. 32 utpconne 17)31 Llln7)1 11191(0111A0A. 1DX 1390 32dDIL 51,t99vx7)0 5101 51o2undenp Al3i.ltdoX .11191COA004 oinol A311 5c.o-r10doni, J9CIOX3 -joo) Z6E (11 A09311) 1d311. ADD= À111aD3 500191C0d31141 A3T1 À13V11313 5c1o11Dlomdcp 32 'A133z3xd 5ao3.9193x311Dox 3g 'A1331109001/ Sao 11331 5clor17)iou AR 5101/13 59c121 01 A0A319 MOd9 11331 Atli 911331 AlpltAm `131113.9y7)rt9 inx x120 113991 517)smion9 nomidx can? 5l11 513..xx7 `Sco3D110913 01C101 2 -1331.1313 DA3l1 `1.141(331. A3()A3 À?Ti 5odu ÀD1dd11119311 A01 ÀO17)/L1y ,d)v noin9uoling, 131Actomo2 1nX cum. 541 5(03,031. 5ood `1-oop3Xdp A30A3 '32 59du A013142 11331 AD0000 ÀOTI3AR A91 À0A13f9 313 5og11cp17)w A31-I A0A3TIOXd1 yoit 541 51tA11yx `5o9132A7)1, noyo 32 91 prind odu 51arp3 51.1nD1 `non3r19A.o3d33/32 oxi132 72 50) 1211(lond 111 13y9u Anodsthodo39 at 1DX DlARIL 00(132 51731 199XX9 121DX A1391711 M01911(13AIL AIDLIA131 '131A011.1131(DdDlt

tZI

www.dacoromanica.ro (col. 372 13) De aici vezi Peloponesul, Beotia, Eubeea, Atica sff Elada veche ;de dincolo iti arunci privirile spre Moesia 2, deoarecestiffca acolo este ceva din noi. Apoi iti Intorci ochii spre Asia si ii vezi pe cei din neamul lui Ismael porniti sa asupreasca cu cruzime noul IsraelCetatea aceasta (si ne indoim daca trebuie s-o mai numim cetate) iti apare ca pustia scitilor ; o vezi cum se prezint5 sff to indurerezi, caci iti dai seama ce-au ajuns toate ale noastre, cum am' devenit obiect de mirare pentru multi, b5taie de joc pentru cei din jur si s5minta de vorbe pentru neamuri [...].

(col. 373 B)Sioricine ar cunoas te adev5.rul, daca s:-ar da osteneala in mintea lui. Persii, latinii, moesii sff pe linga acestia scitii si toate popoarele cele mai razboinice, uneori fiecare neam separat, iar alteori toate impreuna navaleau de pretutindeni, de la r5.sarit si de la apus, de pe uscat si de pe mare, si cutreierau in voie pamintul nostru. Ei staruiau aici ca o rang de nevindecat sffpustiiau totul. Aceasta nenorocire ar fi continuat,s-ar fi intarit repede cu timpul si ar fi dus imp5.ratia noastra la o distrugere completes, daca nu te-ai fi ridicat to cu puteri dobindite de la Dumnezeu. (col. 380 A) Nu-s oare trupele noastre in tara dus-nanilor ? N-avem osti care o mina si o silesc cum vreau ? N-au construit romeii Impotriva barbarilor cetati care le z'agazuiesc din toate partile navalirile ? Ei sint acolo nu spre a lupta ca mai inainte,ci spre a face ceva si a dobindi buna- Vointa si mila ta. Putem vedea acum latini Impresurati, nimiciti sff umiliti mai mult ca oricind, in loc de a fi mindri si trufasi, sciti 4 supusi, moesi trecuti de partea noastr5.,persi si mezi care ne cer indurare si cad in genunchi ca sclavii,tot felul de neamuri sff semintii cazute la pamint sff rivnind traiul de sub obladuirea ta ca pe un lucru de mare pret.

CUVINT DE LAUDA CATRE IMPARATUL ANDRONIC PALEOLOGUL (col. 392 A) Daces fates de toate acestea mai are cineva nevoie de un cuvint, ce va mai putea adauga despre mareata sff minunata cetate, adusa la viata mai ales de cA.tre neamul tau de aur, imparate ?Asezata in mijlocul pamintului sff considerate pe buna dreptate centrul lui, deoarece toti yin spre dinsa de la marginile lumii si pleaca din ea, nu Intrece ea oare in virtuti pe toate celelalte cetati din imparatie ?Are cea mai frumoasa asezare de sub soare si, sa zicem asa, cea mai centra1a si cea care prieste mai mult cetatilor : se afla pe malul unei mari cit se poate de bine Inzestrate cu ceea ce oamenii asteapta de la o mare ; are pretutindeni golfuri (col. 392 B) foarte prielnice pentru plutire, admirabile la vederesfffolositoare pentru locuire :le-ai putea numi sfffluvii, dupes ingustimea malurilor sff miscarea ega1a a valurilor ;le-ai putea numi si mare, daca le-ai judeca dupes alts consideratie. Linga ele se afla mari: de o parte, spre sud, Egeea, care pare ca porneste din Helespont si din canalul cetatii ;de cealalta parte, spre nord sffnord-est, Pontul Euxin, care incepe din Meotida si de la fluviul Tanaissi-sivarsa toate apele in el. Amindoua aceste mari ii aduc daruri ca unei cetati imp5.ratestisi-itrimit pe corabii toate bunatatile, odata cu orice adiere de vint. 2 Moesia, adica Bulgaria. 3 Prin Ismael autorul intelege arabii, prin noul Israel, probabil, iudeiilicre*tinii ramai in ludea. 4 Sciti erau numiti locuitorii de la nord de Duntre.

125

www.dacoromanica.ro =CHI. NICEPHOROS CALLISTOS XANTHOPOULOS

EKKAHEIAETIKH IITOPIA

III, 23 (PG, vol.145, col. 941 D)cicoacrl ye gfiv Too-a-coy that Tor) Sticaiou yikov Tpatavov Kai ttjv icovripiav goaaTTecreat, hg xai note Pogyalav yogvthcrarra, t4 17CapVil Tflg itokecog icappiala narrow entSOrrasingly.«Aetat To 1.(pog Tout{ -Kai el }Lev xakci; apxco, incep egoii, el Se xamig,waT' egoii to6to? xpAaat ». Aaxac Se icop0ficsag, KEWa.irc6veOptaglkuue.

X1, 48 (PG, vol. 146, col. 736 C) ream yap of td gel/ irpthianepav laTpou Tag oixfg:retg eixov,&V ZKEICSE papilapcov To xpecTog a6xobvTeg, nap& Se Tio'v 06vvcov exelOev 4eX,a0erceg, icept, td Tcogataw optaSteicepattheticray. Eiev 6'iv 06vvot o6Tot, o0g of rcakatoi Neflpoi); xaTaw6g4ov, napa toTticaia Opri KaWKEiltV01, [. . .].

(PG, vol. 146, col. 378 B) [...]'Kai natpoovom Tay exeioe neptyeveu0at, xaiLvIcatacrxtaet yevtaeat TijgyfigTobg 6' exeY0ev anavacrTarcag, Stal3vat gev Toy latpov xai eg to Tcogatcov Opta icepatoticsOat tha xai egfiacsatait t- ytat 7tpeoDetg, auggaxot); toast cstpt-tg xaOscrEavatTo)gatotc Stogvugevoug. 'ESetto St 1npecrf3ela, 4uyxcopsiv attolc, Oirti BouXogevolg di, Tag oixtjastgnoteTv. "ElEpaTTE Se Tfiv icpecyBelav 06Alpikag 0 nap' abToT; eniCTICOTC0c.

XVII, 33 (PG, vol. 147, col. 305 BC) Aetkoc Se thv cp6cret, Opao-etgallov croveixeto- xai tigcpco xaxiatq va0thv. Kai Sfi Toy crprev'IoucrtIvov Stet cpfigrig OvTa tciu 7a.410et, xat Talc waTa Trokegov egnetpiatg Treptcpav, xai nagealatc Tthv Ttgthv avalkoeat, geTecnakeTo, agtpi Toy loTpovnotoillevov Tag StaTptfIac Kai Tag exacre Tthv 'Alkcpcov exSpogag eipyovta aga613tot Se Itc60at of'ABapec- vtgovTat Se apa 6o-a iceSta incep Toy Kaincacrov. 'Avao-TaTot Se a0pOovtyavovTo

126

www.dacoromanica.ro XXXIII. NICEPHOROS CALLISTOS XANTHOPOULOS

A trait intre anii 1256 si 13 17 si a compilat o Istorie eclesiasticd in 18 carp, care ajunge pins la anul 610, folosind cronici mai vechi. El mentioneaza pe daci, huni, avari i bulgari sau reproduce stiri de alts natura. Opera sa n-are o valoare documentary independenta, dar serveste spre a verifica alte izvoare. Edifier folositcl : PG, 145, 1865, col. 557 1332; 146, 1865, col. 9-1274; 147, 1865, col. 9-448. G. Gentz F. Winckelmann, Die Ifirchengeschichte des Nicephorus Callistus Xanthopoutos and ihre Quellen, 2. Aufl., Berlin, 1966.

ISTORIE ECLEZIASTICA

Iubtrea de dreplate a impdratului Traian III, 23 (PG, 145, col. 941 D) Se zice c5. imparatul Traian iubea atit de mult dreptateasiura nedreptatea, incit a scos odata sabia din teaca si a dat-o prefectului cetatii, spunind in fata tuturora: Ia aceasta sable siclack' domnesc bine, foloseste-o in sprijinul meu, iar daca sint un tiran, indreapt-o impotriva mea". A infruntat pe daci si a triumfat.

Geld iihimii la Dundrea de Jos XI, 48 (PG,146,col. 736 C) Gotii isi aveau la inceput salasurile dincolo de Istru si se mindreau cu puterea peste barbarii de acolo, dar au fost izgoniti de huni si au trecut finlauntrul granitelor romane. /Acesti huni ar fi cei numiti de istoricii antics nebri, care locuiau linger muntii Ripei [...].

AvariiinImperiulbizantin (PG, 146, col. 738 B) [...] si prin legea razboiului cei de acolo au ajuns stapini si si-au impartit pamintul. Cei de dincolo s-au ridicat, au trecut Istrul si lau intrat in tinuturile romane, tapoi au trimis soli la imparat si au jurat sa fie pe veci aliatii romanilor.Solii cereau sa le fie ingaduit sa-si aseze locuintele oriunde vor voi. Solia o facea Ulfilas,1 episcopul for 1.

Avarii la Dundrea de Jos XVII, 33 (PG, 147, col. 305 BC) Era fricos din fire, dar se arata crud si devenea vatamator prin amindoua. A trimis sa cheme pe ruda sa Iustinus 2, cunoscut multimiisivestit prin incercarile razboinice sau prin onorurile obtinute: el se ostenea la Istru si oprea navalirile avarilor. Acestia erau sciti nomazi, traitori in carute,silocuiau in cimpiile de dincolo de Caucaz. Dar au fost alungati cu totii de catre persii de la miaza-noapte,

1 Episcopul Ulfila a fugit la sud de Dunare in anul 348 sau 349. 2 Iustinus I, imparat intre 518 -527, urmat de Iustinian (527-565).

127 www.dacoromanica.ro 11 59d MO1 A033dOdd311A, .A0)13d3ll 50)X73X dpk 59d11 Ac91Q73 ,sainoxeopt 4kad) -(pdX (101 3 (10A13(1 Q01A92/ `10A311 16117? A91 A0d03.1.09a À0X4 531A931.1%771DX 5121 '5DA0111. ,s 731A3 17331 730A3 DAX(113 A311 Luke? ndnddpd got oug Acognicod, À70.0110131316-43 513%92/ 31 173X `73233/(;)173d1D 173X 53Al1 `513.0111d0D0d2/ 14 AT1011113d1.0 A03X127103112 AQ1 AO3A9110A14 11 1733t AQ131103112 59dll ACO3X11314 Àconvionalp Alit AiDo3d9u colAnmou? 59du 5go1 A? 1.002/ 5(10d74(113d .10A3110210t111700Al2 51.dX9 Qo 59du 591 A91 5C101d1D1d7321 5DA011,1. `531A01 59c111. A9A731A111)Q0I, 7JdO1Dd31.01(113 -(13d.03d31312 '01A7113 IIAX 8E ) 'pa PA àl goo IzE (a 01T:a Amour! `5oAl1octoi. itot A391.111 17ZE 1153iA,g 53d1LA3dth SoA311pDlioAD19 ?ggo 50mucod9ttp 91 ADdT1(1D *I00) (V `512XIDA72 A?g(10 11 53 D2113A3dd) AO/30A 1DX AMAMI .1311112111? 17321 AC01 ACOA3TI0A3A., AD2/73d702/ 101 .131A(11) 121 qg 5111 514Xdp oug dyid3gii .011331.dng 59 ro..Ddu cbmipaois 5oA3119dad) Icami. 313 51.14dip Avi 51yytyou ?g ooiDdID ndarl u non Acodpdy. Alto2du AQ1 AW1QD -01113u31L3 IDN ordh Al? 5ion13x? 5gog3 Àcprodpodu 1d32/ 511)111321/11 13 (1030 A3013313 111 -0)(1. 50d1/ A1,11 A1330 À0)1A931k3A321(1 411 D10A9d11 `731373131211d9 121 -noi, ACO1D71 1b1A0113k1. AO1C101 5Q)d)1313 `32311d111312 1113(10(13A(12A1X D1TAD3 5101 a0Al1.0 siokcypdpu 5104,0 ,mn1LacidD12 731179AC,L0 0)1 umignrtou 5101 5iodvddl3d 541 51.1.1gnool 54.Xd12 '1DA11.1.0313 1D)I AQAIO1 5010011 50)190 5031%072 CbA119(10I, `CbA37113XD12 1D31 A321111 AQ1 AC0A31101173d2/ `thATIonvompu? Altrod AodoOD9du 5101 AiDDriA.12du Altiviodimuu? `nzaogaxaod ki 01 A7331 3130)0dC9A1121? "D1111D11/

'MAX bi `9c1) ion `Lti goo 9gE (3 Ag, 5101901 A(1)1 A0)1123. noun!? A19Dy3 io 53thogv. 512 1313 01 A0A31190y7331 A9dX73W 50X131 A1,11 10/131172.0111011 1DX 73A921.1kklX 31 pm ÀoTyPtkv. Dgpyyg, 31 ÀDS3D11 lnx 5131tou 5nro Dld(10dth 3g 17331. 531A(1031dOly011 `01A731312011Dd24 101 A311 lth111 `531A0)AD21732 731 5co91369 `531Aod13ethmg 59A32go non?riniploAp dn. p1 Iptyou non Aco117Tin3117dip At3dIdamig pAp A111 -(02 .] [ 'ilux Lz 'pa) oA `Lvi 190 18£ (G-3 91 ,2 V. AwdlA PN ATAIJADX3(3 ()Ago 50A01 A91 AochDL `10A31i72Dormd3unig oug d)Apknx m1 `10A31190411173d1i) A? A7013'y 1dX1? 531A91-173d2131DX A111 `NINO() 1DX A732/11913 01 giou. `10A3111.11011331 42 1DX 513 AD13X31124-1, A031.11 ray. du 6161t1odis) dDwidu 5? Acroodaoi -0A3k 17D31. TAU, `rim?ii 17nt AoXioiorlagly undtaokltrodismrant rrani ,50)1DAA3A, rinattii Diprolano (101 5odond3tovp minoroLovAv dm?rimoumilax d)XoltanA dyy93.13 51731 517313110 AQ1c120 a7Dop3g3d01LN3 9 17331 513 7311132 5(101901 no AO1d1311 À9yng113 121 7313X10 0)1(10 ,g -oArou 3.orDIA32Akt 1nx 5131A0319 53 1101.1 A13dCOXDA12 5i.oni3x? 31.0(9 A1c92/ 17111a `1137191113 5(13X1D1EI A1,11 901 (10d113I. À1S319g7212 411 A020413 5101 510d12IJdDg nlll gA113100 00d9X031D31. 5101DAA3k '19731-1(13173d113

111AX OE `DcI) 19A `L.I7I 109 g8E -d(al 193L3, 32 A(01 5011 411 CbD7331(1DX A0)0(1313 173X AQ1 59d11 Off d And ACOA?111113d131 AD13A11 `A111172131110113 3d3d) 101 -1.1(17311 73A11 13 11331 %0X 73103010C10 5101901 d331.1303 731111t9d1i3 `1317311441.112 1.11 7bido19i 411 O `73d06.09d31 303110,703130(111 Odil AC01901 ?g Ac01 Ao_nomA? 5onapx 59du 111 (1)3 1DX A91 9119 MOI A0)31d(10I '50AM-190AI-1(1 -1 [ 1213 70,k,311 AC1A101 111 11X1A 5130d72 AC01 A12473/01311313 A0X731111(11) 50A3117313111011 it 91 ACOd12iN 5oA93 AmdpXoug t AD1A0AA73ll anziorot `ACOdIAVe X(:10 10 12A9 ALA Alnapdga p A13)110.00d1L .A0X13y3 AC91 503/19A032(13/11 dl3k 101Q0 7lrlon(g1 `01A3031d32/ And3latip3du Alsta -ldavN aopi. oonodX '10A3111.11.03/321

8ZT www.dacoromanica.ro deoarece aveau de suferit din pricina lor, si au fugit. Au ajuns linga Bospor si apoi au parasit tarmurile Pontului Euxin. Acolo se aflau o multime de neamuri barbare, unele alungate de romani, apoi orase, cetati si citeva porturi, grupe de veterani sau colonii facute de imparati. S-au luptat cu barbarii intilniti in cale ping ce au ajuns la malurile Istrului si au trimis soli la imparatul Iustinian. XVII, 38 (PG, 147, col. 321 D) Cind a aflat Iustinus 3, a socotit ca nu-i lucru sanatos si intelept, caci nu putea suporta (c. 324 A) o asemenea fapta, de aceea a cazut in boala smintelii si nebuniei si nu intelegea nimic din ceea ce se petrecea, iar treburile domniei erau conduse de Tiberius. Acesta se afla la inceput sub conducerea lui Iustinus si a pornit din Tracia. Putin mai inainte fusesera trimise zeci de mii de osteni impotriva avarilor. El ar fifost prins repede, la prima navala, deoarece ostenii sai nici nu puteau suporta vederea barbarilor, daca n-ar fi fost scos de acolo printr-o pronie dumnezeeasca si pastrat in chip lamurit pentru domnia peste romani, care era in primejdie sä se surpe prin faptele nebunesti ale lui Iustinus si sa cask' impreuna cu statul sub stapinirea barbarilor. Si in timp ce Iustinus se afla intr-o situatie atit de rea si nu era in stare sa faca nimic, Tiberius a luat o hotarire inteleapta si foarte potrivita cu imprejurarile si a indreptat toategreselile.

XVIII, 14 (PG, 147, col. 356 C)Pe cind evenimentele din partile rasaritene se petreceau in felul acesta,avarii au atacat in doua rinduri zidurile cele mari si au impresurat sausubjugat Singidunum, Anchialos, toata Elada si alte orase si cetati: peunele le-au ars, iar pe altele le-au nimicit cu totul, f5sa sa intilneasca nici oimpotrivire, deoarece grosul armatelor romane se afla in Orient. [...] XVIII, 27 (PG, 147, col. 381 CD) Neamul avarilor si sclavinilor a trecut Istrul sub conducerea haganului Unos, a cutreierat Tracia, a jefuit tot ce-a intilnit in cale si a ajuns pink la Heracleia 4. Dar au fost invinsi cu multa vrednicie la Didymoteichon de comandantul Priscus aflat la Turulon 5 si intorsi inapoi printr-o stratagems admirabila a imparatului. El a lasat sa se creada ca va trimite spre casele acelora o flota, i-a inspaimintat peste masura sii-asilit sa se intoarca fara sä vrea in tinuturile lor. In felul acesta ei s-au dus acasa, iar imparatul a intarit cu os Li. puternice trecerile peste Istru, spre a nu mai patrunde cu usurinta barbarii in Tracia. XVIII, 30 (PG, 147, col. 385 AB) Deoarece am amintit de scitii din Caucaz si de cei aflati la miaza-noapte, sa adaugam acum citeva amanunte contemporane, ca un fel de paranteza, desi nu tin de istoria noastra. Inainte de acesti ani, hanul din Orient, slavit de turci, [...] s-a inaltat prin victorie k mare putere, si-a facut aliat pe Stemcishagan 6 si a subjugat neamul avarilor. Nu-i vorba insa de avarii, care au ajuns sa locuiasca in Europa si in Pannonia, caci acestia pe nedrept poarta acest nume, dobindit mai de mult in timpul sosirii lor sub imparatul Mauricius. 3 Iustinus al II-lea (565-578), Tiberius Constantinus (578-582). 4 Heraclea Pontica, azi Eregli, Turcia europeana. 5 Turulon, azi Corn', in Tracia, la est de Hebrus (Marica). 6 Stemcishagan, hanul stemeitilor, trib turcic.

129

www.dacoromanica.ro XVIII, 30 (PG, vol. 147, col. 388 D) Kat& Se Toil Toy Toy xpovov, EK Tthv Obap Kai Xouvi ETEpot TUB. V Tol)imov anoSparreg (col. 389 A) Kai rapes vjv Eepanniv ycv6p.cvot, Tolg itepi TON, Xayiftvov 'Al3apoic auvarcTovTat ES aka xtkietsag fiptOp.rittavot. XVIII, 37 (PG, vol. 147, col. 400 CD) OU nokA.th St BuTepov IIpicrKog Kai KottcvTiokog Tthv EiTmaicov lAti.LaTow of uTpaTiyol T1jV TgXVI3 TfIV IIETa Xayavou Tot) 'Af3apoc cipfivriv Bial.uo-apevot, Kpixpa incoBep.evou Tot) eivaKTo; axtbiaigTiCTiV L; TO nepav laTpou Staf3t(3gorrat, Lni To Bigtv6tmov Staaa)8evT6; To nperrepow vYiao; Be aiSTri icepi TO. odepa. Tot) laTpou Bicomillevri. Kai La- mtvaico; TOT; papPapot; Kai Xotnoictikkotcauilf3c13kriKoTec, Kai privog eve; StaaTigtaTt ickciaTotc o-ui35ayevTe; EKtivotc ROMI.101;, KTEI.VOtat IAN/ intep Tpta- KOME xaidoac 'Al3apow Kai rineSaw Kai EKXaf3Tiv&v. Zcoypoilat W Ex Toinaw intLp ntvit xai BeKa xiA.46,Bag of tw Tt viicr v °lay OiSTCO Tl; Eyvo) Staxpa4aticvot, &rim aBOK exthpouv. Tot; St t o.)ypiac, Xayavou Epto-f3tUo-avToc, MaupiKto; aneBioou. Xetp.OvogS'(Oa vjv Tpalavoil A.10ocrTparrov 'soli a-Tata `Pcogaicov, PiaKopcvneXou Stepxottevcov 666v, TcpovTiou naA.atlevor) fryougevou, xpovcov Suoxai (col. 401 A) StKa ape; TOT; EKaTov TtecpuicoToc, wi)xoug Spup.tvirouent- auµ[iavros,nokkolBityesiporco. llpicwo; Se ToI; Kind Op4KTIV 1/CEXCOpiCtr,EV, ET nob TlVE; ticSpoliai yevolvTo avaKowo.w. XVIII, 43 (PG, vol. 147, col. 416 A) 14.00 Be vjv apxfiv Tcept[3aXko- gievou, airriKa, noXt)ci8 ICCOCE1 Ttl TCVOLOW ZVOC117TTEl.[...](col.416 BC) xai "Ar3apE6 Be Thy EiTionriv KaTeBpagov Tcarra StiotivTEc xai cpovo; TEMIGTo; avApancov npoOxthpst, olov OOTCCO Tl; icrTOpricre nthirocc, oi) Tthv xotvthv govov, an.it Kai ainthv Teov oTpctTone&ov Sicup0apevTow. cHop6. TE CepCOV cbg nkciaTri eyeveTo, Kai nay-cc:A(0v thpopia -Kapubv. Kai ?allot., irpoo-irentToUtoic Se Kai Xotpoi- Kai xcip.divec TI.VE; "taicsiot xai TljV (pixstv tKPaivovTcc, th; -Kai Tip/ Oolaacsav &men, Tth xpi)st Be0eIcrav vsxpoi); Toe; ixeUag eu.) irpoPaUctv.

130 www.dacoromanica.ro XVIII, 30 (PG, 147, col. 388 D) In acest timp s-au desprins alti turci de uari si huni (c. 389 A) si au ajuns in Europa. Ei s-au unit cu avarii din jurul haganului si erau in numar de zece mii de oameni.

XVIII, 37 (PG, 147, col. 400 CD) Nu mult dupa aceea Priscus si Comentiolus, comandantii tinuturilor din Europa, au rupt pacea artificiala facuta cu haganul avarilor, au facut pe ascuns un pod de vase si au trecut dincolo de Istru, punind mai intii piciorul in Viminacium 7, o insula in apele Dunarii. Ei au cazut pe neasteptate asupra barbarilor si celorlalti locuitori, au iscat mai multe razboaie timp de o lung si au ucis peste treizeci de mii de avari, gepizi si sclavini. Au prins dintre acestia peste cincisprezece mii. Dupa ce au dobindit o victorie nemaiauzita, s-au intors inapoi. Prizonierii au fost restituiti de Mauricius, la cererea haganului. Yn timpul iernii, la insistenta lui Comentiolus, armata roman& a mers pe calea pietruita zisa a lui Traian 8, avind c5.1auz5, un mosneag batrin, de peste 112 ani, a trebuit sa infrunte un ger teribil si a pierdut multi oameni. Priscus s-a stabilit in tinuturile Traciei spre a impiedica eventualele incursiuni dusmane.

XVIII, 43 (PG,147,col. 416 A) Focas a pus mina pe domnie si a savirsit indata tot felul de rautati in imparatia romanilor [...]. (col. 416 BC) Avarii au navalit in Europa si au pustiit totul: a urmat pretutindeni un macel cu neputinta de povestit, fiind macelariti nu numai oameni de rind, ci si armate intregi. Au pierit foarte multe animale, lipseau roadele de tot felul, era foamete si la toate acestea se adaugau bolile molipsitoare si iernile aspre si excesive, incit inghetau ping si valurile marii, aruncind pe tarm pesti morti.

7 Viminacium (Kostolac), la est de Belgrad. e Calea lui Traian lega orasele Oescus (IskAr)siPhilippopolis (Plovdiv).

131 www.dacoromanica.ro XXXIV. DE VITA BELISARII

(p. 305) Oct, oiwavte f3aatkcil, vai)o-Triv vet IA notilo-rIg! To y&oc 16v 'AyaprivC6v Toy Kooliov Otket (*yet, 550 `Pcogaiouc, appoug, Opcircoug Te, Bk(ixoug 're Kai AaTivoug. Oggl.slav Exouv of 'Po *mot, (pOovov nokbv xai 1.1gyay. RovayevTov xt Opp Trucov 'Ayaprivthv TO ytvog, Eva Ocov XaTpebouatv, Evav eapEvTriv Tp4touv, 6icou6iiv oi.tovolav Oauilao-Tfiv Exouv eic, Toy Seo-rc44cov. [...].

132 www.dacoromanica.ro XXXIV. PREAFRUMOASA PO VESTIRE A MINUNA- TULUI BARBAT VELISARIE

Un poem de 556 de versuri de la inceputul secolului al XIV-lea slaveste personali- tatea devenith legendary, a lui Velisarie, pretext de descriere a soartei omenesti in genere, supuse vicisitudinilor. Alaturi de franci si latini sint pomeniti aicirlahii Sisirbii. Lucrarea a cunoscut trei redactari succesive, iar textul publicat mai jos a fost pastrat in Codex Vindobonensis theologicus graecus 244. Editia folosild: Carmina Graeca medii aevi, ed. Wilhelm Wagner, Leipzig, 1874, p. 304-321.

Vlahi in Imperiul bizantin (p. 305) Divinule, cerescule imparat, sa ma faci mincinos ! Neamul agarenilor vrea sa inghita lumea, pe romei, sirbi, franci, evlahi si latini. Romeii sintstapinitidenepasare,rautate §i multa invidie. Nea- mul unitsineastimparat al agarenilor sluje§te unui singur Dum- nezeu, tremura in fata unui singur stapin si are o minunata rivna de unire in jurul domnitorului.[. .1.

133 www.dacoromanica.ro XXXV.ORACULA LEONIS

Eig TAN, 06yypiav angaivouv narucapiCouv )(at (paw4ouv, xat Trr Epav arconvigouv 67cot keIvto x' 4.touxXta6av, 5 Ile Ttjv ypatav Tijv aXounottcav, &ma EICEM 1C' gcreotriv, va rfivc yOpouv euteiCa St& Ta SottKa.Ta1.41. `c craoao(pog yap Myst. 10 otov OiSyypoug TE xat Zfixoug, 'Akavo6g, Bkaxoug, Kouilavoug, °km. xpgouv Kai 13o06t, xat o-aXigouv, narcicapgouv, o-uvrpoithacrouv xat 9oPoilvtat 15 StaTitvypatavTip;aXonotsCav, iiyouv [cbg] stetTot);To6pxoug 8oXepa yap rj eadirig, ditcog xai airravot /ram; [...]. 51 Mlipougvng TA; tv5txtou nepnato6crig tijg 6y86%, apxoptvrig Tqg tvvarrig, axtaxatoat(T) TE 55 xat EICTOX06100* xupteboucrtv "M; "Ayap, flyouv of lap.aiXTTat, Kat nat4ouat yapO&M; nacrav86valitv 'Ef3paicov, 60 xat Tcogaicov xat 'EXkfivcov Ecog yfl; "[fig Ma StagTB, Alyuntov, Antontav, TI)VIlevtaico Xtv xat T6pov, Aapa6x6v, 'Avt toxsiav,

134 www.dacoromanica.ro XXXV.ORACOLELE LUI LEON

Traditia atribuie lui Leon al VI-lea (886 -912) o carte de prevestiri in versuri, scrisa in limba populard. Ea dateaza de fapt din secolul al XIV -lea, dar a fost asocia.ta de numele imparatului care scrisese intr-adevar o lucrare de acest gen. Este o scriere foarte obscura si confuza in care intilnim ecouri ale unor evenimente istorice, nume de popoare si personalitati din secolele XIII XIV. Intre altele, se face aluzie la cumani si la vlahi, adica la romani. Izvorul a fost semnalat la noi, pentru prima data, de N.Iorga intr-o scurta nota din RI, 6, 1920, 10 12, p. 272. Istoricul roman credea ca este vorba ne un ecou al luptelor bizantinilor cu vlahii lui Ionita, din Balcani. Eddie folosild : Les Oracles de Leon le Sage, ed. E. Legrand, Paris, 1875, p. 3 1-43, Collection de monuments pour servir a ]'etude de la langue neo-hellenique", 5.

Vlahi sud- dundreni (vers. 1-18) Dau semnal in Ungaria[1 si striga1i -siscutura scutul, unde zaceau si mucezeau, cu batrina vulpe, unde cazuse si putrezea, ca sa o intoarca de acolo pentru partile apusene. Caci spuneFilozoful: precum ungurii, zihii, alanii, lvlahii, cumanii, acestia striga si urla si suna din trimbite[?j, tremur5. toti la un loc si se tern din pricina batrinei vulpi, adica a turcilor. Caci vulpea este vicleana, asa si ei toti. [...]. (vers. 51-78) Cind se va implini indictiunea a opta si va fi inceput a noua, in anul case mii si sapte sute, vor domni fiii Agarei,adica ismaelitii si vor dobori toata puterea si a romanilor si a elinilor, pingin tara Madiam si Egiptul siEtiopia, Pentapolis,Tirul, Damascul, Antiohiasisfintul

3 Cuviut obscur.

135 www.dacoromanica.ro 65 Kai Toy 'dytov Toy tthpov, TpircoXtv Kat Natakiav, EaN Koupataxiiv Thy Treaty Ma? epygiag Zucxtavouc, Kai 1.11XpeLV 'Cc Kougaviav, 70 KaptavixXav Thy Oecradacov, ecog 4copo6p.riv x6pay. Taptapot Kai 'IapariXitat rcapaXallouv Egf3acrtsiav, Thy Aaidav Kai Tel titpri 75 tfig Aailtou Kai 'Ayx6pa;, xai K/auSiot) Tc Thy miXtv, 'ASpavoincoXtvp.6yetkriv, ittxptc 'Ionnfig Kai Fayypag.

136 www.dacoromanica.ro Mormint, Tripolihsi Natalia,pina.in crawl Kurstakis, la Malergia zihilor §i iCumania Mica2,Kartanichla tesalienilor ping in tara Erzerum, Tatarii qi ismaelitii iau Sebasteia, Dacia 3 si tinuturile Daximului §i Ancyrei §i Clau- diopolis O. marele Adrianopol, ping la Ioppe qi Gangra.

2 N. Iorga localizea.a. aceasta Cumanie Mica, prin Asia". 3 Aluzia la aceasta Dacie" famine obscurii. Dupa cum remarca N. Iorga, op. cit., toc. cit., contextul ei este asiatic.

137 www.dacoromanica.ro XXXVI. CONSTANTINUS ACROPOLITES

norm Eli TON MEFAAOMAPTYPA KM MYPOBAYTHN AHMHTPION

31 (p. 186) Tay(); anhygg Kai ayfiggpoy, Tpt13aXXthy Spopoy, tv ygt.Tovcov if)vIlaioat E9XagvotThv taficnv, 0111)1.6)8st; thy Siattctv, Thy f3toThv Ely:1)0.ot, Thy apply itKatitaXETOt TA; To 3 ilampog KCITECTEpilTEIMUV 7raccog, TAg ltEpt- Opou Air» Ogcsacaoviichg. T1aaat; (p. 187) ftgv yap E9' 6aatc 6 Xptcrre; ma- mmal xai Xatpg6gtat, xai 6 ggyag ofyroat gam); Kai TtlAdTat xai EyWOUTOLt" iStattepoy SE Ito); OtKEICtV eCtIng) Arra). ott xai oixgarrepoy arm] tourovt (743etat thy ',CCU 7tpoevgyxotaav xai xaDaytacrOgiaay Wig aotor, attract Kat T6 tepov aura) crOita 77Xotitoy aauXov Exouo-ay. IIapa yolly rt Iteptickimp TASg TOW 7c62k.g0 oy TO IdtKIAITTOV EOVOc TOMO:crtpatonScincaat Kai ToTOU 14.6you « Muathv keicty » Tit it airthv Oeftgvot ctinAc licetvng Icapacrxguat; iraytoiat; xatairgxeiphcray.

138 www.dacoromanica.ro XXXVI. CONSTANTIN ACROPOLITES

Fiul istoricului Georgios Acropolites (1217 1274)si contemporanul lui Nike- phoros Chumnos si Theodoros Metochites s-a dedicat hagiografiei si cistigat renumele de Noul Metaphrastes (Ntog Metacppaatilg), lasind si o bogata corespondents. El a trait pina in jurul anului 132 1 si a ocupat demnitati inalte. Cea mai mare parte a operei sale hagiografice este dedicata martirului Dimitrie din Salonic si a fost publicata de J. P.Migne, PG, CXL, 1865, p. 8 12 896. Textul nostru a fost editat de A. Papadopoulos Kerameus, 'Avetkerra acauptrucric ataxuoXoyiac, I, Petersburg, 1891, p. 160 2 15, dupa Codex Patriarchates, 40, f. 104 164.

CUVINT DESPRE MARELE MARTIR SI DARUITOR DE MIR DIMITRIE

Epistold catre tesaloniceni

31(p.186) Un neam salbatec Yi neimblinzit, vecin cu tribalii §i cu peonii, cu numele de sclavini, ducind o viata de fiara §i un trai neobipuit, insa irezistibili in avintul lor, au tabarit asupra cetatii martirului, adica asupra preavestitei cetati a Tesalonicului: vestita prin toate (p. 187) cite se face cunoscut Si sluje§te Hristos, deoarece aici este cinstit §i recunoscut marele martir; caci cum sä nu fie al ei §i sa nu -1 slaveasca mai deosebit, clack a fost inaltata §i sfintita cu singele luisiadaposte§te avutia trupului sau? Deci neamul acesta raufacios a taba'rit linga slavita cetate, a raspindit in jurul ei pirjolul misian" 1§i a incercat-o cu tot felul de pregatiri de razboi.

1 Musty 2.eia, expresie devenita proverbiala: prada facuta fara teama de a fi pedepsit"..

139

www.dacoromanica.ro MAIL ATHANASIUS I PATRIARCHA

1 IIPOE TON AYTOKPATOPA

(25, p. 56) Anno 1304-1305 [...] Kai Ti minty; oiitcog TjOaflualiev To6Toug filmic; .T1 yap yeyOvaatvi auvMatv; Zucolico yap 6); 6 Bt.gOvrig gig oKTCLKoata. EE81,801.) Kat' Etog Td Trig Ziackicriac [...].

IIPOE TON AYTOKPATOPA

(81, p. 208) Anno 1305-1306 [...] cTw Kai filmic, e'v8iicco; oi.toil Kai evOet cspkoc, get& cijc Tcepi talc -cctiv &Se Xalovccov iepoyta:cow 6pxtepecov OeiacKa- 161)4 cruvoEion, Ton DipSeaw Kai imeptigou, Tot XcaKTISovog Kai ivrepTiliou,

140

www.dacoromanica.ro XXXVII. PATRIARHUL ATHANASIOS I

Cs numele mirean Alexios, patriarhul Athanasios Is-a nascut la Adrianopol in jurul anului 1230. Calugarit de tinar, a colindat multe comunitati monastice ale Orien- tului crestin (in Palestina si Asia Mica), revenind la Athos in anul 1278. Intrucit lupta generata de Conciliul de la Lyon intre unionisti siantiunionisti era atunci in plina desfa- surare, personajul nostru a avut de suferit de pe urma valului de persecutii de la sfirsitul domniei lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Lucrurile s-au schimbat insa dui:4 moartea acestui imparat, fiul $i urma591 sau, Andronic al II-lea (1282 1326) inaugurind o politica de consecvent antiunionism. In atari imprejurari, cariera lui Athanasios e in ascensiune. Asa se explica faptul ca atunci cind Gregorios Kyprios a fost silit sa renunte la demnitatea patriarhal6. (1289), locul sau a fost ocupat de catre Athanasios. In vremea pastoririi sale (a detinut scaunul patriarhal in cloud rinduri: 1289- 1293; 1303-1309) a fost elaborate novela trimiriei (trimoiria ), careregla dreptul de succesiune in cazul persoanelor decedate fare urmasi directi. Amuritcel tirziu in 1323. Valoirea de informatie a corespondentei sale a fost pusa in evidenta la noi de catre N. Banescu (ARMSI, 24,1942, versiunea romana). Opt din crle doua sute de scrisori ale acestei corespondente au fost publicate Inca din veacul al XVI-lea de catre iezuitul Francesco Torres (Turrianus, 1509 1584), intrucit ele tratau ch°3tiuni d° discipline ecleziastica. Dintre manuscrisele ce ne-au pastrat aceasta corespondenta, cel mai important este Vaticanus Graecus 2 219, datind din prima jumatate a veacului al XIV-lea. Dona scrisori ale lui Athanasios contin stiri referitoare la teritoriul tarii noastre. Editia foiosite I: Alice-Mary Maffry Talbot, The Correspondence of Athanasius I, Patriarch of Constantinople. Letters to the Emper r Andronicus II, Members of Imperial Family and Officials, Gliickstadt,1975, Dumbarton Oaks Texts III, Corpus Fontium Historiae Byzan'inee VII, S-ries \Vashingtonensis.

1 SCRISOARE CATRE IMPARAT Ann/ 1304-1305. Athanasios denuntd obiceiul unor inalti prelati care in loc de a merge in provincie, la eParhiile eclesiastice care be fuseserd incredintate, zdboveau malt limp in capitals (25,p.56)[...]Si re sa mai spun in definitiv? Oare astfel i-am dorit noi pe ace§tia ?Caci ce au ajuns bunurile adunate de ei? Aud ca arhiereul Vicinei 1 obi§nuie§te sa arendeze veniturile bisericii sale pentru suma de 800 [hyperperi] anual. [...].

2 SCRISOARE CATRE IMPARAT Anul 13051306, iarna. Athanasios relateazd unele dedesubturi ale conspiratiei lui loan Drimys (81,p. 208) [...] Pentru aceste lucruri §inoi, in conformitate cu legeai cu rinduiala, impreuna cu sfintul§idumnezeiescul sinod al preasfintilor arhierei aflati in preajma noastra cel de Sardes purtind rang 1 Este vorba probabil de Luca al Vicinei care, in primavara anului 1303, se aflase de partea lui loan al XII-lea Kosmas, motiv pentru care si-a atras minia lui Athanasios; episodul este relatat de catre G. Pachymeres si reprodus in Fontes, III, p. 452 -453.

141

www.dacoromanica.ro Tor) rleprigou xai incEptipou, toBtTcinnic Kai inceptigou, Tot 'Axupetoug Kai brzeptipou, Tor) apxtEntaxonou Xptcycounolzoin, xai ..coD apxtcntaxonou ALpxou, crognapervuov Kai tOv Ocograccrvircov t7CI.CrICOTCCOV 'WU Tat Beata, npoc Se Kai Tot Xa.ptouno4a)g, To c6A4uitta gucrax0Lvre; To dOeckatov Kai avainurrov nacm; arroyutivoblicv ispcoaiwri; ainev Toy 0Apa Toy SUM& xai Spt.ttUv, Cricopta ypirrthv 4avicov bitiftpavta Totoincov [...] (p. 210) [...] amp xai. wig Ari0eicrt to Vr)V aitot &cap% anouSalcog getpyacrtat, aniScov anoppayLvuov Oaxthv, Kai 'mina; etOtot; xucriv avaptiadvtow Tay Sucrcrer3(6v, anegnoXficret cptx638ct Ocrov To xai' airrobcrfSileyeari; xAmpovottiag Xpicrcoli, Kai 110erfust Op0o- So4lac, xai np000crict T0i5 6[Loyaou aiaxpg, v etOtotc npecyr3cuoptvou;'AttaXtri- 'chat; xai ItaXoTg, Tot; TE =pi TOv Icrcpov oinobatv, obi( °Ma et Taxa npo; Trj ickficret dart4oggvol; Kai Tt TthV Xpicrcoil.[...].

142

www.dacoromanica.ro de hypertimos", cel de Chalkedon cu rang de hypertimos", cel de Pergamon si el hypertimos", cel de Vicina cu rang de hypertimos" 2, cel de Achyraos 3 cu rang de hypertimos", arhiepiscopul de Christoupolis 4picel de Derkos, de fata hindpipreaiubitorii de Dumnezeu episcopi de Rhaidestos si de Charioupolis dezaprobind cu totul cutezanta cea lipsita de Dumnezeu nerusinata, despuiem de orice demnitate preoteasca pe aceasta fiara inversunata 5 din partile vestice, ffind el semanator al atitor infriccsate zizanii [ .1. (p. 210) [...] Aceleasi fapte au fost acum cu mult zel savirsite si de catre numitii sai ciraci care pierzindu-si sperantele divine si facindu-le, ca impiosi ce sunt, dependente de ciinii cei lipsiti de Dumnezeu, prin infri- cosata scoatere la mezat, atit cit statea in puterea lor, a marii mosteniri a lui Hristos, precumpiprin pingarirea dreptei credinte si rusinoasa tradare a neamului din care fac parte, trimi %Ind soli la amalecitii cei lipsiti de Dumnezeu si la italieni 6, de asemenea la cei care locuiesc in preajma Istrului 7 i despre care nu stiu daca in afara de nume mai venereaza ceva din cele ale lui Hristos. [...].

2 in cazul de fata este acelasi Luca din fragmentul anterior. Pentru seria mitropolitilor Vicinei, a se vedea studiul mai recent al lui P. $. Nasturel, Les fastes ePiscopaux de la metropole de Vicina, BN J 21, 1971, 1972, p. 33-42, aici p. 41. 3 Cetate in Bithynia (Asia Mica), al arei scaun episcopal fusese inaltat la rang metropolitan In cursul veacului al XIII-lea. 4 Astazi Kavala, oras situat pe tarmul nordic al Marii Egee. 5 Joc de cuvinte folosit de Athanasios, intrucit omonimul comun al lui Drimys are sensul de acru, acidulat, asoutit, picant, inversunat, violent". 6 Prin amaleciti izvoarele bizantine desemneaza de regula pe turci, iar prinitaloi", ca dealtfel si prin latinoi" sau phrangoi", pe apusenii catolici. Cu alte cuvinte, Drimys ceruse sprijin atit de la musulmani, cit si de la catolici. Istoricul Pachymeres relateaza altminteri faptul ca Drimys cautase a atrage de partea sa Joe catalani. 7 A.-M. Maffry Talbot, op. cit., p. 407 -408, inclina sa identifice acesti locuitori din preajma Dunarii cu bulgarii. Totusi continua editorul corespondentei luiAthanasios aceasta vag5, aluzie se poate referi si la sirbi, unguri sau romani". V. Laurent, Les re'gestes des actes du Patriarcat de Constantinople, I, fast. IV (1208- 1309), Paris, 1971, p. 430, a oscilat intre unguri si roman, remarcind insa ca in ultima eventualitate romanii si-ar face aici prima for aparivie in literatura bizantina ca putere autonoma" (cf. si P. 5. Nasturel, art. cit., p. 37, n. 2).

143

www.dacoromanica.ro XXXVIII. THEODORUS METOCHITES

YllOMNHMATIEMOI KAI EHMEISEEIE r/sIDMIKAI

Keep. p". (p.723) Exuethv neptuvioSsisv ZaTt OTt TO gapxfig, e4 OU xai nspi Z0v&v Kai nspi etvOpionow ai iaTopiat gegvrivTat, plytuTov T8V 'Kat& 'rilV 011C011iltV1IV Tos' laTi Kai aStairoTov TON, aEi xpovov IKOOat TO Eevog, Kai oi.)x Ott 'ys etkkoTpio? yevst xai ScolcoTatc. 1.11) Sooksixsav,ca.a:oi)8' abTo i)1.11CCIN erT TOV alto Toil itavToc aictwog xpovewi)cp'evOg etyogsvov, iKara voi.toug, thg Eiltcly, PacrtXtKcbg it Topavixdig io.x6o-avTog laTopsiTat,d?.X',itiarep gym', peytaTov pEv Kai nokuavOponsOTaTov EOvog ev TOTS popelotc !Apart, Kai 7IXERTTa Tfig obcougevrig1171101xaTexov, axeSelv 8e Kai Tfic a011fitT011 ICCI.T11 (*sty nspi Ta Popsta Stet TO4tv, Ottinj8t9aim.15v oixougevrig, cbg CiTCETV,131C1. Ka-t& pen 8' eakfikcov ev StacsTacrecnv etyOgsvot, Toi5To gev Kai Toncov, TobTo Se Kai aii0c- Kao-Tow yvcoptiw efouvTa6v KaOdurat sic Eva 8so-noTriv Kai acsol.tilavTowl. ilkiiv yoottxpaTatov To KOvog of EiciMat Kai npOg noXep.oug eiTtOOsnec axe8tov, Kai plixac asi (ppovotiv, Kai cpoveicp2 xcapov oplifj Kai alt' NafiXoug Ts, Kai obg iiv Kato, TINCL TOXI1Vt..)1113(1v 00T(.0 XEtil(COO011 Sixriv (p. 724) LICadawcrtv. (ticncep tv eaXoT' eiAlotc xpovotc Stal3avng TONY laTpov KaTskritaavTo Ta, OpaK6a yevi, Kai rcapapcilvavTeg Toy loviov cbcraeTcoc, vuv p.ev xaTe8papov'ITaXiav,viivSe incep Tag "AXicsigTrioKcA,Tudv Ts Kai FaXaTudiv pexpt Kai z; aimjv 113npiay. Kai 8.11 meg Kati Tet CYTEVa FaCipCOV 61.1:1136VTEc o w okiya Kai Taw 'digAtI3Orig oixotTevow obx EXuLtrivavTo govov, it?Aet Kai bcp'eauTobc 7tE7C0iTIVTatitsTotxt- atm; ewSivll. wAXkote 8' au Kai lidatata vi5v Teiw gyytoirijiivxpovcov Ta

1 ao-upriiivrow, lege acrup.13arcov. 2 TovEico, i.cl Tovu<0.

144 www.dacoromanica.ro XXXVIII. THEODORUS METOCHITES

S-a nascut in 1260 si a fost un colaborator apropiat at imparatului Andronic al II-lea Paleologul (1282 1328). A dezvoltat o activitate politica intensd, ca mare logofat, apoi in anul 1328 s-a retras la mandstirea Tfig x6pag din Constantinopol, s-a dedicat studiilor filozofice si literare si a murit in anul 1332. A exercitat o influenta puternica asupra contemporanilor ski si a lasat in urma un numar insemnat de opere literare, dintre care cea mai bunk este lucrarea tYnogyrwartogot Kai araLcubcsetc yvcoplxcti (Miscellanea Phil sophica et historica ). Ea tontine 120 de eseuri despre diferite teme de filozofie, istorie si literatures cu elemente de ironie socraticd, polemica, filozofie stoica, morales crestina, politica si sociologie. Autorul este constient de deca'derea continua a Imperiului bizantin 5i se refugiaza cu mintea in trecutul glorios al culturii elenice. In eseul despre sciti, pe care ticonfunda uneori cu gotii, scoate in relief traiul for simplusi neprefacut in opozitie cu lipsa de morales si de scrupule a societatii bizantine din marile centre ale imperiului. De,crierea scitilor nu se bazeaza pe experienta, ci pe lecturi si pe sentimentul manifestat mai tirziu cu putere de J. J. Rousseau, ca civilizatia inalta cuprinde in ea germeni de autodistrugere si ca este necesara o intoarcere la natures. Ed ilia folositd : 0608(opou rob METOXITOU 'YITOP.V1111Clitagoi Kat arjp.cubcretc yvo4nrcai Theo1ori Metochitae, Miscellanea plalosophica et historica Graece. Textum e codice Cizensi descrpsit, lectionisque varietatem ex aliquot aliis c dicibus en tatam adiecit Christianus G d freclus llilll r, Editio auctoris morte praeventa, cui praefatus ets Theophilus Kiessling, Leipzig,1821.

MEMORII. INSEMNARI $1 Ci:GETARI

Scitti (110, p. 723) Despre sciti trebuie sa stim de la inceput ca, de cind aminteste istoria de popoaresioameni, sint neamul cel mai mare si mai nestapinit de pe fata pamintului: nu numai ca nu asculta de alt neam si de alta stapinire, ci, cica de cind e lumea, ei n-au fost condusi de un singur om sau dupes legi, adica, de un imparat legiuit sau de un tiran. Dimpotriva, cum am spus, traiesc ca neam mare si numeros in partile de miaza-noapte §iocupa tinuturile cele mai intinse ale parnintului, ba chiar se revarsasi in partile nelocuite din fire dinspre nord si se resfira unii de altii in frinturi, nu numai din cauza vitregiei umane, ci si a locurilorsitotodata a deosebirilor de pareri care ii impiedica sa se afle sub conducerea unui singur stapin.In afard de aceasta,scitii sint neam puternicsimereu inclinat la razboaie, cu gindul numai la lupte, bucuros de ucideri si se razbund, cind se intimpla nenorociri, numai cu varsare de singe. (p. 724) Uneori treceau Istrul, jefuiau neamurile din Traciasiajungeau ping la marea Ionics,iar alteori cutreierau Italia, escaladau Alpiisinav5.1eau prin tara celtilorsigalilor pink in Iberia. Unii au trecut de mai multe on peste strimtoarea Gadeira, au pustiit partile locuite din Libia, le-au luat in stapinirea forsis-au asezat acolo 1.In alte locuri, si mai ales in timpurile mai apropiate de noi,ei au ocupatsisubjugat cele mai multe tinuturi din Asia pin5. in India, dincolo de Babilon si de pamintul asirienilor,si

1 Prin sciti autorul intelegea goti si ii prezenta ca pe niste cuceritori mereu in miscare.

145 www.dacoromanica.ro 106Eicrra TAg 'Acriag Entaxov 8oacoaetgevot ItExpt xai Eig 'Iv Sob; ()rap Baf3a6va. Kai trio 'AncropicovyAv,xai is ai* ZKEICTE 'CtIV miativ OaXarray. Total Ital. llty o6v lx8pogai 'cob EAvoog tc61566) ubv Kat' EON Kai OtICEtCOV 1CaTZL tacks-cow anotpicov tOv Ov 'CC Kai To7CCOVTA;OiKODI.Ltvrig tywbaOicrav, eocrirEp Oal.ntrrig galtar' bctic2LOactg TLDV 01KCICOV Opcbv E4co,etiatE IVIOTE xai diroattet8Eg 18in auntfivat zftc o-uvExEiag attotEggaxtoOdaai 3 xai pzivaaat xpovov Ovtiva8A, tv g8' flyEgOvo; ob8ev6g tatty tv 1.1V111.173 KateL 7ECLVTO; toEAvoug xpectoc, xavrE5Oev xai 'cat' 'Dam cbvtivcovoilv trponoitccov:)vaiv ij xai no00arrtpco8.4 }thyme icrx.6cravtog, xai Sict8oxl trapcuctpwavtog 'rely apxfiv tv 11.0q eoc dpct ttEpi. 6./10.)v dvaptbv (p. 725) fiyEgovew tv Ickein'co.) Xoyo..) T6tv ics-copticav o-ovtay- gchow gavedvogev, KaiKtpovgev Ilepacbv Ts aparca tramov xai irpbc zoirrotg npx,fiv tasinuov taXaw Levthv tcpoatcrlangsvov, xai 'AM4avapov Maxe8Ovcov -cc wait 'En.fivcov dpIlVTCE IteLVTCOV Kai T8V KaTil "ay Op(LKTIV yev(6v, Kai Stalinve ES 'ay 'Aoiav laCiaTCOV 0.1cov 10v6he 're Kai 8Eatrottx6iv 8oveitgccov. Kai an.ovg (Iv incog tv Itapataricriotg ESEAsv 6 noXi.); xpOvog, xai 8Eictev dv 'Amt. ''H8ri St "Ewe; xai trapa tadatotg E9vEnt 'con' 6pdv tatty, dXXot; t8o6Muna.v, dA.Xcov carrot trpotEpov apxorrEg, fietaXaPorreg t4 afiCiVOVO; tijv XEipa) tpotrip, Kai T6xty, Kai obi( IXE60Epot jtOvov Kai aico8tarcotot itp&cov, aXet xai iconOiv an.cov dpxovtE; Papdav Soaciag (3totfiv Vagavto, cbatcep itaXat ttpOTEpov 'Acsa6ptot icatc6g itpetarreg biro Iltpaag tytvovro, 'cat inc6 MaxE86vag litperat, xai 6act Tfig airubv dpxfig EOvri, Kai MaKESOVEg 67th `PC011111006. Kat ad Tat' ZVan.e4 EOXETCLL 'CUT; 'rot Xpovou Kai 'ti`"CkTic =TU1.0,14, Kai 068eV 1.16V410V Ev dv0pcbitotc o68' dtpac-cov 8tatowi4ov. 6crtrep t(p' twig dv0pcbtrou it Kai &woolly ccbou xai y6vEcrtg tart 'cat 7cp6o8og Eig dxgfiv, xai. algal xai 90intg Etretta xai TEXEutaia xa3inta4 cp0opet xai (p. 726) Onva-cog, oirrcoif Kai trepi -rcbv xaOokttabc tv avOpcbicotg npayparcov lad troXyceubv xai SEctitotEtcbv &El 0Eo6csag xai gc-caPaUo6actg Ta6Tag Opdv tan, xai Kat' 0i)SeV Eatwaag govigoug, eaxet ytyvogtvag Tt Kai trpoto6crac xai Kat' aiyov (pOtvo6csag Kai 1.1.Entrallo6crag Eig tray To6varciov, TEXEutcbctag icai eavacrtgov tctpagKaitiA.A.agttincov ytyvogtvag act KatJ1ET'ii?ctg, (Onicep Iv trEptatpotpfj 'cOv ttpaygnuov tad Tot itavtog etv0pomuivou ytvoog, dita6cytw yE okcog, cbg xo.06Xou npocropdv, cpcuvoggv13, act gtv yE dkkoe calm Kara gtpth xai o6 -rcbv ctincbv vqg xopcia; o6arig. 'Atop 8-4 trEpi. Exu0Cov govaw xa06 -tot navtog ctiZvog gExpt Kat vtv Etc figrt; in-co- pycat, 1312e ttravaatactet; ply ctimbv Kat' fAX114-W, taVOVen'11.1.XON &Tat- Cotitvcov IViOTE, Kai KpaTOIMOW tv gaxaig Kai gEetcrreurraw Tcbv oixeicov Te Kai teigow, anospict 8' ob8tito) gExpt vuv apxii xat 86vagt; inximaact Kat' ctircOv Eyvamat, xai into xdpa Ex-60a; notricragtvi, ij ica06Xot) yE fl goipav oinc &Aviv Tot gOvoug Kai Et Kat& tcolabv dn.cov lavdiv taxonEv,OA?Salt; apa Kai trEtrEipa-rat it xaxthg atrijna4Ev, (p. 727) 1)cbg avfIXtrra tcovdiv fiktyx01. °Toy StjACT&KtpovAapEtog 1ctx6nag ggytatov -Kai T& nXcio) tcbv t8vc15v Tfig 'Acting, man St xai Tc35v TA; 'Eupcbtcric dycov incfpcoa, o5pgliAti xai Kate( Exo08v icapet- acto-Octi, Kai 8tapag eg airrobg gupte.tat laCiaTOW OTOCETCOJICETOW, Kat)1CrikTj napaaicEUt Kai xpiwaotv oatv talov Kat' 0.1)T6V EGXE.V,?LW61-t. 'CC sl.Eicrtoug ix'abtobg AyE, nA.Eics-coug dicE(36X.E-co 8uaxpnatin-n);x6pag tcp6g -ravarcata, xai nay-ramp-iv dtcopin, cbv dvetrai hvxaiESEI, xai xopt8i xamIg irpgag ttcavtatpaye tacks-Env 69),..ov ctiax6vriv, xai obi( d.v6vrito; it6vov TA; ani8o; yevOgEvog, 'AAA xai. advt.) -rot Crigui)0Eig TCXEDS"COVTA;5uvagEcog, into tibv vuv

througaxteeflaat, anotetwacseeicrat.

146 www.dacoromanica.ro pink la marea cea intinsa din partile acelea. Aceste nav5.1iri ale neamului scitic au ajuns cunoscute pina la cele mai numeroase, mai indepartate si deosebite popoare si locuri ale pamintului, ca revarsarile unor mari iesite din matca lor, ca niste razleti desprinsi de un trunchi, care staruie numai citva timp. Nimeni nu-si aminteste ca stapinirea unui sef sa se fi intins asupra intregului neam si de aici sa se fi largit mai departe pestepopoarele vecine sau sa fi fost transmisa urmasilor. Dupa cum stim din cele mai multe carti de istorie despre alti barbati (p. 725) conducatori, Cyrus a stapinit peste toti persii si alaturi de acestia a dobindit domnia peste multe alte popoare 2,iar Alexandru a domnit peste macedoneni, peste toti grecii si peste neamurile din Tracia, apoi a trecut in Asia si a cucerit multe alte popoare si stapiniri despotice 3. Timpul cel indelungat ain5.1tat si multi alti stapinitori asemanatori si cred. Ca va mai Tnalta. La cele mai multe nearnuri se observa faptul acesta: unele au ajuns>nsclavia altora, care la rindul lor stapineau peste altele, cazind dintr-o soarta mai bunk in una mai rea, caci la inceput fusesera liberi si de sine stapinitori, domnind peste altii, apoi s-au rostogolit in cea mai crincena sclavie ; de pilda odinioara asiiienii s-au poticnit si au cazut sub persi, persii au ajuns sub macedoneni, iar neamurile de sub conducerea lor impreuna cu macedonenii au fost subjugate de romani. Toate se schimba fara incetare in trecerea timpului si prin jocul intimplarii si nimic nu ramine izolat si nealterat in viata came- nilor ; ci, dupa cum la orice om sau fiinta exists nastere, crestere, maturitate, apoi degenerare si in cele din urma descompunere si (p. 726) moarte, tot asa constatam si in universul creatiilor umane, aleorganizarilor statale si ale stapinirilor, care se schimba si se transforms mereu, deoarece ele nu rainn niciodata in aceeasi stare, ci se nasc, cresc, apoi se ofilesc pe incetul si se schimba in ceva cu totul potrivnic, iar in cele din urma pasesc peste pragul mortii ; si in felul acesta se nasc mereu unele din altele si unele dupa altele, ca in transformarea neintrerupta a lucrurilor si a intregului neam omenesc, fara ragaz, dupd cum vedem peste tot si invatam cusimturile, totdeauna fiecare particica in felul ei, caci transformarea aceasta nu este uniforms 4. Iar la sciti, dupa cum se stie de cind e lumea si pina astazi, sint rascoale interne, infruntari cu armele intre dinsii, infringeri in lupte si inlocuiri de sefi legali din neamul lor, dar stapinirea si puterea strains n-a izbutit niciodata supunasi tins sub ascultare, in intregime sau numai o mica parte din neamul lor. Chiar clack areusit impotriva multor actor popoare, cine a incercat impotriva lor s-a intors rusinat (p. 727) sau a dobindit ceva sub masura ostenelilor. De pada, dupaCyrus s-a ridicat Darius ca cel mai puternic stapinitor peste cele mai multe popoare din Asia, supunind si multe neamuri din Europa. El a pornit si impotriva scitilor si a trecut la ei mii de osti marete, cu pregatire mare si cu mijloace nemaiintilnite ;dar multe osti a dus si multe a pierdut, din pricing ca, tara n-avea cele de trebuinta si era cu totul lipsita de ceea ce era necesar sau avea nevoie osteanul. Deci i-a mers prost de tot si s-aintors inapoi acoperit de mare rusine, cacisi-aspulberat orice nadejde si a pierdut cea mai mare parte a ostirii in fata scitilor. Ei se faceau uneori nevazuti $i fugeau in graba si nu puteau figasiti, iar alteori atacau pe furis pe cei

2Cyrus at II-lea, intemeietorul Imperiului persan pe la mijlocul secolului at VI-lea i.e.n., a permis intoarcerea evreilor in Palestina si s-a aratat indulgent cu popoarele supuse. 3 Alexandru cel Mare (356-323), fiul lui Filip at II-lea, regele Macedoniei, a luat masuri de aparare irnpotriva vecinilor inainte de a porni in expeditia din Asia. Ideea de nastere, dezvoltare si moarte in viata statelor era veche; ea a fost reluatasi dezvoltata mai tirziu in Occident.

147 www.dacoromanica.ro IlgV et51120V Kai tpeuyovuov EKuOtbv gata, Kai ()jigobi( hv'n'T01.1VTac e6petv Kai Ka iciog Sprtcrat, viiv 8' tntOvtow tic Tot aShkou axeSitogaircoOev npog 'cob; antovtag Xotnov xai Thy xawav xatcatinorrag. TaS' aka. Kai St'AXgtavSpov toy ItaVU Kat napan%hata waaiv, ij Ott nketatot T8vo-uyypatp6vtcov Talceivou, Kai cbg noAla ye ica- (p. 728) Tampewaltevog t@v Kat& Thy'Acriav LOv@v, Kai TCOA.g1.1014 IC% EiCTTOlc 'CE Kai ileyiaTotg vtK>1Ttjs o(pOeig, cbg ooSeig no)p.txpt Kai vuv T(bv alto Tou navteg aiCovoc ei; Ttbv neptcov4towav8p@v, (ppovflitato; eTC61.Ta nXiiprig Kani EK6Oct; (.6pwritat. Kai hv o6Stv 5yeXogin'aiitobg ETCELTa TavSpi, Kai Tij ileyaA,13 nepi 'AX.eavSpou -Ka-at narrow ThvticarycaavOptbnow KpaTo6ari Om,OA'o6K eixev 8 Ti note xp-ria0at npOg Ex.60ag oinc etVTVCCETT011eVOUg rcoµt6ichtobvTt, otS' Opovivoug gtv OUV, (Dail 8paneTe6ovTag iSificseattoOev Kat' E0og Thy ainOt) TOCTainTIV 66vap.tv -Kai TO Kpatog,Kai alla To KA.,g0g Kat 7COOKIX0116VOUg Kai KaTaleinovtag tnttpgxetv yfig arcoptag KaineStow ecalmov tprittiag, Kai, -ica0'(Tov µi1 ngtpuKev Ottotiv eIvat Setvov, oinc eaTt kupttivecrOat, o6S' 5 Ti TCOT' dpa xprio-Oat. Kai TOiVUV anoatpgmfac'AXg4cvSpog Trig Kara EKu0Cov ttovig entxetphaecoc phStv phyrof 6vailsvog, µy-18' Ettov Tl.Xayou, xai Tot tear' AXetavSpov Spaaag (ppovtittatog, Ott i.th govovnXeiativ aaTtPii Kai anopeutov yfiv novliptog av6aag. "EnetT' a6Otg eIxev 8 Tt xptino icatet TtbvXotntbv trig'Acrict; 6XPiow Kai CbSalp.OVOW EOwbv, Kai nOX.eig oiKo6vTawKai xd)pac apoatiloug Kai 1.taxat; [taXtata xptoptvcov Kaietvtt-(p. 729) Tattoggvcov Kai avientxppo6vtow TOTS 17r1,01301' Kai ETX,EV Zv To() -wig TO pxycacupyOvSelKvuaeat, Kai to nepi Tag wixac Kai TaXM iinavta SoKtgov Kai (paoTtttovTuyxavov CAN anoxpc)ah; e6 itakatt5(ppovilliatt. EK6Octg 89 oinc 7I v LKsivq) 0i)8' 'UV 6Topotv Xupaiveo-Oat o68t SouXolia0at TO g etpxtig Eg flog vtv, Piov navranaatvaXXO- Tptov -11 Ka Ta Thy taktiv avOptbncov aycoyhv govougPtobvtac, Kai CCOilV aVETCt- xcipirrov xai aS6vatov bre ealotplou ygvoug Kooc8g Te KaialiOto; npgat, Kai noXiTeutta naarig npamatet6Soug xphaecog akkotptov, -Kai piovalcatao-Keuov Kai an%o1KOvKaicod)81-1 axeSOv Kara Taka TC6V etkoyow t (."13cov nacmgLiao; neptvoiag Kai tntTexvflaecog rt.!'tot 4.1vxpficrzt Kai TOW Kat& TavOpc'ontva voptva o-uatilitatcov Kai auvOrigatcov napanXhaiew Rgv To Ka Ookou, Kai Ta tteph8' aXXtov nap' likXotg, toanep ev nay-Koagiqy Spa) latt Tio'v flev Ta, TtbvSE Tol Stakaaa- vovtaw Kai volAorrow Kai insoKptvoligvow Tor) Piou axfutata Kainpayttata: EK6Oatc St Toy asi xpovov ayaor); te Kai anoirroc bCtkoytolibv Ttvtbv Kat agetanottrog c5aa6-to)g 6 (3iag, Kai atexvoig toc;)81-1c,fyrcepEtrnv, Kotvcovticog ittv 8ta TO Kata tp6atv, tin 'Aptatorgkig Kai fi Tfig CahOciag eiSpeatc91101.V, en' avOpthncov aradov Kai o-uttptcotticev TT] xpflaet, 6507CEO TO1-3TO 811Kai eni To5V nkeicruov (p. 730) tiXlcov ((bow Opritat mita yiyatv Exov-tcov ToKotwovtKav xai tnipAKTov, Kai To tadatov eV auvaotg anpamaTeimog 1.1tv KaiavaaKIIT0)g, pet' ealfiXcov 8' opxoc xpowlvow Tfl Ccoil Kai Okiya Sit navu Tot 'CUT&tp6atv Tag govauXiac Kai aptiag npog tik%a KaOana13tot, Kai o6Stv Exet npOg o6Sev xotv6v. Kai Eici)Octi; toivuv )(cud (ikrtv, eiSancp Si) Kai nasty avOpthnotg, KOINCO- V1KII 1.1.tV &rl piou xpfiatg, CoxbStig 8' EOLKEV, Cog ETriv, xai a.V1101(11T0cItaa 11; avOpconivrig tntnotficrecog Kai Spagatoupylag, outs yap noXetg oiKaatv, ibanep Si] Kai tinot axeSOv navteg tiv0pconot,080'54); noXtxvicov ownvcovoilv napt- Tetxtagoi; ampaXgovrat thy co.)fiv, o6St ye Wfw ouSC auvotKiatgxo)priTtKa.16 xptivtat, o6 texvoiv IntitgA,Etav icracrtv, oinc tgnopiag, o6 nepi Ttxvag novotatv apocrecog Kai tputrixoltiag, oinc o6Stv atpio-tv E0tgov Tthv Kat' avOpchnoug

148 www.dacoromanica.ro care se retrageau §i paraseau pamintul for 5. Lucruri cu, totul asemanatoare povestesc §i despre Alexandru cei mai multi dintre istoricii faptelor sale. Dupa ce rapusese (p. 728) multe din popoarele Asiei §i ie§ise biruitor in numeroase r5.zboaie mari, ca niciunul dintre barbatii vestiti de cind e lumea §i pina astazi, plin de incredere el a pornit dupa aceea §i impotriva scitilor. Dar nu i-a fost de nici un folos razboiul impotriva lob §i nici pentru renumele lui Alexandru, care cuprinsese pina atunci toata omenirea, caci el n-avea ce face impotriva scitilor: ei nu se impotriveau deloc celui ce-i cauta §i nici macar nu erau vazuti,ci fugeau repede, ca de obicei, din calea puterii, o§tirilor §i faimei sale, iar in fuga §i retragerea for lasau pamintul gol §i cimpurile pustii. In fata unor oameni pe care nu-i poti inspaiminta ramii neputincios §i n-ai cum sa-i cucere§ti. Deci Alexandru s-a intors farce folos din expeditia impotriva scitilor, caci n-a izbutit sa indeplineasca niciunul din ginduri, deoarece infruntase cu rautate un pamint desert §i ark drumuri 5. Apoi a tras oarecare foloase inaintind impotriva celorlalte popoare fericite sibogate din Asia, care tralau in ora§e, cultivau ogoarele 0 se pricepeau la lupte in chip deosebit (p. 729), impotrivindu-se §i rezistind Deci acestora putea sa le arate maretia,priceperea in lupte §i in toate celelalte, precum dragostea de marire cu mijloace dupa inima sa. Dar pe sciti nu era in stare §i nici nu poate cineva s5.-i exploateze §i sa-i aser- veasca de cind e lumea §i pink' azi, deoarece ei duc o viata cu totul deosebita fata de restul omenirii, o existenta neincercat5. §i cu neputinta de a suferi rautati mari din partea altui neam. Au o rinduiala politics strains de scopuri practice, o viata simpla §i nepretentioasa, in felul animalelor, lipsita de once §iretenie fats de celelalte vietuitoare, farce intentii de exploa- tare a bunurilor de consum §i a intocmirilor §i lucrurilor facute pe m5.sura legilor umane: ei nu rivnesc partea altuia, ca in framintarea ob§teasca a lumii, nu iau, nu cauta §i nu-§i adjudeca bunatatile §i bucuriile vietii. In toate timpurile scitii au dus o existenta simpla, farce ginduri viclene, neprefacuta, cit se poate de asemanatoare cu cea a vietuitoarelor necuvin- tatoare §i, cum ziceam, conforms cu natura, dupa cum afirma Aristotel §i glasul adevarului, anume ca oamenii sint ca o turma care i§i duce viata in comun, dupa cum se vede la cele mai multe (p. 730) animale, caci au din fire pornirea de a trai in societate §i de a se amesteca unii cu altii, deoarece i§i petrec viata impreuna, pierzind cea mai mare parte din timp in adunari improvizate Si inutile: din fire numai putini de tot tralesc retra§i §i farce amestec cu restul lumii sau larce sa aiba nimic comun cu cineva. Tot din fire,scitii duc o viata de ob§te ca toti oamenii, cum am spus, asemenea vietuitoarelor farce grai, nefalsificata de prefac5.torie §i teatralism uman, caci nu locuiesc in ora§e, ca aproape toti ceilalti oameni, nu-§i apara viata in cetati inconjurate cu ziduri, nu folosesc locuinti comune stinghe- ritoare, nu cunosc grijile me§te§ugurilor §i negotului, nu muncesc la arat ci plantat, nu-s. obi§nuiti cu intocmiri politice temeinice §i nici cu o existenta condusa dupa necesitati, deoarece i§i petrec viata cu u§urint5. §i la intimplare, nu cu multa chiverniseala §i pregatire prealabila, caci nu rivnesc sa traiasca dupa legile unei vieti imbel§ugate, ordonatesiplacute 7. Ei se mi§ca farce incetare dintr-un ioc in aitul, nu numai vara Si (p. 731) iarna,

5 Darius, rege persan intre 521-485, a incercat zadarnicasupuna pe sciti. 6 Alexandru cel Mare a intreprins expeditia la DunAre in anul 33.5, a trecut iluviul pentru scurt timp din motive de intimidare, a intimpinat greutati si s-a intors. 7 Descrierea autorului, vagA si aproximativA, reprezintl o mods literary datorit'd lectu- rilor sale si nu rezultatul unei cunoasteri directe.

149 www.dacoromanica.ro At-039dg? `nu1911a311tou 31(30 Aml 910X AD13dX (101 `113A13 110 411 DDML `11X4Al2 31(30 M91 ,10X AlDa32411313 (101 23 113A33 113X And coliDo) pax 5(02 61o0D3A,9 ,n9 50) aXa19 113)1 `5o)123XD ppt Iti1 319 54yxo3L 5o)3Dlpt,o12 10x 54o3)Loroduu Ea 4015 '1131AOKIX 113N 1D1A0d3(b 5QX3M10 1312 1DiljA13VI (30 A0A011 5nod90 ay9 113)1 5onvi13X 'any 9xx9 1DX 5ctod90 not -99 d) (TEL not um 5oncorli3X not no190 1001 50X3M1D 139 `1131A0d3d) 10X 10(101D1D9 59C11L dung ADOIL A0A911 '531AQd2 10)1 5(101a9 ,1311 5(101a9 5(101 5(103101 '531A0c113119 91 A911 nolopxu iodemu9, 53),nog 1DX 1d99 lr)1 4A., 51on9ri lonarlooxd9 AnD430 92 pm 59Al2, 51)130110d 59d31 9 D111431t AQ1 'A0)M91113X 3,20301 11331 01001 À3129d 11331. AQ0 64,1%9 t33A931, 1DX -11A0dth 9, MD `11311134.04 113X D121%11L 541 541 531A91D1n9 531noW9 919x 9thmi Atox9 519)norid9 pm 5106110k eir(xQX 91 pm 59du 50/112 0)A9 (1X13dd ,113X A460d9 510,E 510190101 1D3OAD)11 A41 AnladX 0)1)13 1on311913yx 1DX 5Q011td0d) 3k 5(103110 ,1(1131 531A0X2 1DD1111X9 1DX 51D12119 5o2o13ot Àlub9 59du 91 noidpm 9103 5nouc1 10X 541 5913dX 1Dood131-19 5C0123X0 '10A31102dX 10)1 59d31 Acnd)Od1 5131)4AX3111L3 5013AnkkDri (30 (1A1231 101 A019131(21 A0111134dX 5101QD 91 dou dauDoi 1Dx 5301('1t9 `51out9d9n9 9290 AlpcyOU Q01QD 42 not 59dalL A3 5101Q01 ALIA931132 `1D1A(10101L g 3290 1.0(10A119X DiD131(3L 1DX DiAnd?UP 43. bytiox 13x 1d321. 591 541 5460d1 `57311)1)ad3 91/%12 533td9D y9 `113k3 11331. 3334X MO(95 A0A3111s1 31 1DX À10A31103L3A(1.0 pm Amdtto 113)1 MOA131331 319 Ato1D3A.ltno)t lux Acool 91931 59dau 5onD11nodd))2 an9u tol 'pm 50) À3X(112 1)A3141312 540921 043 54(1331.001DX 1DX 5Dionodu 'd) (ZEL 541(13011u? 9,1, AM/ MD739212029 131141(d)2 (1 131)9(1) ppr 59oi Scioilamd9u9 59o1iD92 Ca not Soil:Primp 13D4dX 1931 '913xdn12 11331 101DD11 31 Ammo 21) 11)nt 11)kilat 5013113x9k ADDO3d41013A9 310109n Atli AniadX 319 5ao2i3ono11 `nou9d1 wool A311 `50)31x941 wool 92 -5m3Dou 01120 I AlDD1L91K021. 4drigp inx nothao)t n0n039 pax n01o329111.9du9 1730(pi3 AO1 AOPCX9 A013/C9d0A9 91 3 5ltXd9 ADDltoD1013 nolg lux 51969dLooltou 51o1lolitox pax 51uptdool2ng pm 539)119 1DX 1D13110101/1331 ACOL9% 11331. 5193143%1) lDX 5191do1lmoD 'vox 519pAnd)oxaD pm 1D/311 Atca1i931ltok 510n33L0)don9 13/9 41 (n323XD 4.o) 1DX 91031 A1D9d) '01A132.133/3 11331 (10 541DDX12 AQ1D3d11)Xd12 54134)3 '13313 11131 `&0144 50d23dipt A01119A 11334. A(01911k02 54111k1.153 11)31 593thod2D912 1DX AvdaltAnD iDX mindokLarm 5orm.o9212oko1L inx -okoy 5o4h9d11) inx lovt1312 59.1kooDDoytk 113)1 t-pt 9u9 `5o11311919 5131.,txutu9 1133t 531A9u 53AvA9 91)3x 541. 51.tAptcodon9 Ci011poup 0A '50)31) 1010 DU d ÀiDltyyg. 1010 ,dun 51orm 51od9jdnd my. 13d9 11)093t3 [a 541 54(05 alacquy um tin 541C1ou eXmluo2 113 non9rikodu 5ltno inx nod319unng 4 9193t 59o1L1Cou 5(10n9 MD1 -A9 M0110,d0 033 AD 91 9 54xd9 DOD319 A0d11110. A311 3k A93, 41111101L -A01:0101DXDIL 10 AQA 5134 101101d0A9 A01 oup not soimmt sonc9p) A3 -mpg d) (EEL 510 A1114 MO1A90%1119 'A3710X3 1DX S91 Q0A13X3 911331 All114ATI MOomia 91 DIDTRid AQd2Al2 m000ltid9 Q)( ÀD mogplion 'Amio 6A(04.00131DvA, mol91o1DNI2 AQdgm? 30 -01j Algal n1)1tto33110 pi 3291 AwArt 1d33t AQ0(1311 50A13X3 121t1321. 31 pm Dlecht Aqa 911331 ADDD21. ÀD1d0191 591 31 (101 5non09 3 54Xd9 `513Dtpulo n9 Clio 13d311 541 `51.1A311(10X10 1DX A91 AOAX3112 Aolg 1DX À0(13ND91D302 19)1 Ala A113110)19 rim vX12 Avvyou no19r1Andu 9113)1 ALo9d) 541 54o) Àltko)A.9 A3013x9 513 59114 A41 A41(1D ADD(101 319 nothttni 113(4\31332 50A311901,011L Q3 `13%1211 lig ,1142 Dd9 91 91031 A100 113)1 123/10%319 no AOAOII CM ( 91 53Xd1312 1DX Àud1A011 1DX A011.110311313119 '13X3 91 d124. AC91 A(03.04AX311313 1DX M0141011111.3 131mil1td93 C1 131)94) 113)1 A9d09(b 1DX 591C0031371 50)0901(03T .13X3 ,r(12 110 42 11331. 61(101 91QD 91 91DX AlD0 541 540)5 al 541 5l1A9Dotron2 o1D93dltu3A9 '139 949 92 11331 91 ldau 591 59X91-1

Digyou 9 Dludpc

Osi www.dacoromanica.ro ci §i in tot timpul verii §i al iernii, n-au astimpar, privesc numai la ape §i pa§uni, schimba mereu locurile, stau tot timpul sub cerul liber §i se multumesc doar cu aerul §i parnintul. Cind au nevoie de oarecare aparare impotriva asprimii furtunilor 10 infiripeaza la repezeala adaposturi cu putina osteneala §i grija: deci rasar ca din pamint ni§te corturi, iar ei le prind in jur cu nuiele §i a§chii de lemn §i le a§eaza deasupra un acoperi§ trecator. Atita le-ajunge pentru nevoile lor, se inchid inlauntru §i isi poarta aceste locuinte in carele §i carutele lor, trecind mereu dintr-un loc in altul, cum spuneam, dup.& imprejufari §i necesitati, fara sa be pese de nimic. Iar pentru pregatirea qi dichisirea bucatelor n-au nevoie neaparat de foc, ca toti ceilalti oameni, nici nu pun multa grija pentru a be incalzi, nici nu se ostenesc tot timpul §i fara incetare pentru stomac §i gatirea hranei, ci mininca citeva bucatele de came de la animalele domesticite care ii insotesc, sau de la animalele salbatice §i pasarile zburatoare vinate cu arcul §i puse la foc f5.ra nici o grija, adica gatite la cnttmplare, fara nici o pregatire sau pre- vedere deosebita (p. 732). 11i dau toata osteneala doar pentru a trai §i platesc tributuri inexorabile numai pentru nevoile§iindestularea trupului. Mamelele animalelor §i izvoarele de lapte le acopar totdeauna nevoile in chip uniform atit la mincare, cit §i la bautura. In felul acesta scitii, spre deosebire de ceilalti oameni, s-au obi§nuit de la inceput sa duca o viata cu totul lipsita de griji, u§oara, nemuncita §i far5. framintari. Ei nu cunosc rationamentele me§te§ugite, lipsa de scrupule, judecatile, luptele de cuvinte, infruntarile, intrecerile, denunturile §i toate in§elaciunile omene§ti in viata de toate zilele §i impotriva firii. Acolo nu exists judecator suprem rezultat din alegexi, retor, asistent care explica §i rastalmace§te legile §i hotaririle, dascal deprins sa apere §i sa acuze, moara de vorbe, mincarime de limbs, gura veninoasa, pedepse §i tot felul de lupte impotriva vietii omului simplu, ca la elini sau la alti barbari. Scitii s-au deprins de la inceput sa tra.'iasca in simplitate, departe de complicatia exagerata §i cu mai mult simt pentru dreptate decit multi alti muritori. Noi oamenii de astazi avem inainte pe batrinul poet Homer §i aprecierile intilnite in cartile din toate epocile, (p. 733), iar cuvintele lui despre sciti glasuiesc a§a : Barbati razboinici, nomazi, fara resurse, mincatori de lapte §i foarte drepti, care locuiesc in tinuturile de la miazanoapte" 8. Spunind toate acestea despre sciti, §tiri vechi §i originale, rezultate dintr-o cunoa§tere completa, adica locuintele de la inceput ale neamului aceluia, in ce parte a lumii traia, viata lui lipsita de artificialitate §i neprefacuta, precum §i traiul simplu fara multe complicatii ,Si conform cu natura, el ne indeamna prin aceasta de departe sa pa§im pe aceea§i cale, fiMd cu totul incredintat ca lucrurile fire§ti §i simple sint cit se poate de indestulatoare, legale §i imuabile, caci nascocirile me§te§ugite §i prefacatoriile aduc lark incetare o paralizare §i o §tirbire a naturii. Deci, fara aparare, poetul marturise§te din vechime ca toate acestea sint pe masura vietii §i a dreptatii §i, totodata, ii intaresc pe barbati in lupte §i in treburile razboiului. Si ce sä mai adaug ca Herodot, Diodor, Polibiu, Dionysios (p. 734) §i Aelianus ne povestesc acelea§i lucruri sau foarte asemanatoare cu cele de dupa din§ii despre vir- tutile razboinice §i vitejia acestui neam? Despre sciti Tucidide ne spun

B Citatele din Homer erau foarte frecente la scriitorii bizantini, iar poetul ocupa un loc important in educatia cetatenilor.

151 www.dacoromanica.ro ficricigvov T(.7)va.v6pc1v Kai to 7roXLIta 4ya i tcsiOev 6 rcourcilg apxatotatog gaptOpeTat. Kai Ti xpil ktystv 'Hp° Sotoug -Kai Ato8thpouc Et Kai Ilokupioug icai Atovucrioug (p. 734) icai Ailtavoi)g taiyra Kai naparailata 7r.spi 'dig ecpstrfig gewgKaigaxipou Tot) ZOvovc iatopoi.)vrag To% pet' Excivoug fully. eouictoiSig S' E3 ye Sijkov cbc apa to Tcpo ppaxtog fully Xeyopsvov napPriaia nept EicuO8v anoyaivstat, et)g aStanorov To tapriig To SOvoc, Kay slicep °Toy T' fly LK autupciwoo to Taiv into Lac fiyEgoviac aysaat, Ev oi)Uv liv Av 6215 nos' EAvog Ta Ilet Dila EKoAct; naparldakstv noXuavepargic,e navrag namog i7tspf3aXX,o6cru 7cat 'try nept to TcoMpAa 'toy act piov -Kai xpovov auvaoxiiact KaO' 'itv, cbg sizeiv, nva yOascog Kai aKopEaTOV Kai althilaTOV Xpficrtv, °Tay oinc Eat!. Kat' 0.28.014 napaPallstv, Kai ra5XV etcpa Taw Kat' etv8pcb7cou; npOg 'wig icaspiotg GICOU- SetCorrac.

152 www.dacoromanica.ro foarte lamurit, concis §i liber ea erau de la inceput un popor nestapinit, deci capabil sa asculte de bunavoie de o singura conducere. Nu exista alt popor sa poata fi comparat in aria razboiului cu scitii,nici in ceea ce prive$e multimea, care ii depa§ea in intregime pe toti, §i nici in privinta pregatirii pentru lupte in tot timpul vietii, printr-o experienta, sa zicem aqa, naturalk nesaturataqineobosita, cum nu poti gasi asemanare la alti oameni §i alte neamuri care se indeletnicesc cu razboaiele.

151 www.dacoromanica.ro soisvovic..xixxx as vNIDIA

.310X001:131. .d) (ZEZ I 10 943%31? ionari pcioau 5Ip. 5131121? (101 ao30 p -11V1X3, 51319 513 5D3d31Xdp `(101QD io 31 lora, lox 513 Agoomou.oldX nowt O3LQ 5ong3 110 543912 D1A(10X31 `10A3110311132L. onpx? 5m/op. A? don m3th3d19 to9mO10369 49731029 A0X11(01902L7) ADD9(bIrtl3Ap DAMA.p 1DX noriod9 mo.olteXpl? Al3X3d1 AO1 D1913%2L -MX (101 (10191dX AT13139 AQ111.01011 pox 'Am1(0190111? 50d2L 5(10 1DX Dr(p A? AWAQ9 DiA0113A, 11311.1d13 11331 .91 clog!. (pl.? coroloolty 5prict 5o2 moododit eloo?ii nomyst t pug. M1A101 poX `591(113 moprildx 510 3210 65090 3 Alti.31(3 vdrot 5113, 51314 Q01 n02e 513191IVei3, 11331 A1.1911A01063X? 5(l3d31Xdp 513 Akko. A111131m1Al2 ropoli/xx? 1123 A(p01(32112 `51.1mt1iii 511 A13Xdp A3X1Y1C3 41311A03 d13X 65k1t13912 113X 1111110119 31041T1 :19 1DX 3913X3 Wth3d19011() &rep. 513 411 1021%113134j ALL19131 AQ1 A(031(011. m93,9 AljA.M1(1(D3L12 A(l MOA31113XDOd3L `ATd3ton2 A111 ADonodrm AO()DdAt? A1D3X9021() A01 11311Q0101L 1?12 01(101 50C12. A01 1(911,11AD3L AO11 Ap1141 A111011.932 A0X1A311(1031.10 nladvidomol pox tt41 mope pox ADd31 .A0p0A30 113X ook31( loox d3dni9 uninoi7 5q) qo 411 (DX? AD1399 1121113d19011.() DOCIDIA? A(9311y13173X A4Ll noppe91d13XL3 loci LtAtou 591x1? 51.1.y943T1 51.01/1.32A9 1DX 51313dX 13A1dX 173X 9 501131(91A,DA131L 1203114E 5luo3L939 1DX 9 50311A311(1031.10 511X41d3.1311 1.031 11 13130 1DX 1431 5090A9D A0A0V,I3 -Aimoolvo pox 3191 39 11311(10AX91319 411 A13XX0A? 50P(0 q)].. C01721(01A.13Al2It AT1141. U1103/032 Q)1 6311A311(103110 C.1Xdp1d11331 3911211 A13A.133/3113X pox A13111 m911nd3dox pox 5131.01.1XXX3 1r(102 17331 5Dd313 ADI9AD111031 1DX `AD19131911L3 A13A.13lp 5QX1A11d13 50)X12dD112 51c1X31I n72 noliod9Q3 oralin?A. O. DI 5W. 17)31. 3113 5D1DUVOI3 312 IDOD3A.13 ,thoot `clad? 5cpopx moolteXpi? 13 g 5co91 Ilpolicloorodnu 9 5o® 1DAk173d123i 311 A411 AL-1913101 mo3'X99ug .1DX 11331 norl pox 11291113912 Ac99 11914 'lmino113d3d1219 1DAVL91113 (201(173TI? 5(019D31,912 id A-9 trIonA, .213 10113 Alloinonnot 121311 541 57130 pot 59d3) oo99no9 rorlooX39 lug, 9 5011310)1A.DADIL AQ1111 5111921932 9 50X1A311(103110 .51tXd1oldimu tingol dpA 012A3A.3 1DX 4 vonodnu 5oc1ooda? 519279oit9 nod 02 .A1213,026.op ozg 131 /130(9Ap 1. 0. 50A1321.701 51111'youroditrl 11g 511123 pox 5ovIlld3 501(112XDJAI 1DA3111113dA.3A. AMI.(5319 1DX A(90173t4 DA1DdA.p11 .1.

T 'Mien '01 '91

7SI www.dacoromanica.ro XXXIX. MACARIOS DE VICINA

La finele secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea Bizantul stapinea cu flota sa un anumit teritoriu la gurile Dunarii, inclusiv Vicina, unde se afla sediul unei eparhii. Date mai amanuntite se gasesc in studiul lui V. Laurent, La domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue, RHSEE, 22, 1945, p. 184 198. In anul 1337 sau 1338, sinodul de la Constauttinopole a ales ca mitropolit al eparhiei amintite pe cAlugArul Macarie, dar acesta n-a putut ocupa scaunul sau din cauza invaziei tatarilor. El a facut o promisiune scrisa el nu va molesta pe patriarh si nu va insista sa fie trimis in fruntea altei eparhii. Textul se gaseste in Codex Vindobonensis Theolo- gicus graccus 47, f. 94* si a fost publicat pentru prima oars de V. Laurent, Le metropolite de Vicina Macaire et la prise de la vine par les Tartares, RHSEE, 23, 1946, p. 225-232.

Ref uzul lui Macalios de a se duce la post (p. 232) t Cei alesi de sfinta si catoliceasca biserica a lui Dumnezeu ca arhierei, precum si ceilalti trimisi la un popor crestin aflat sub un neam necredincios trebuie sa alba mereu in minte faptul ca au de dus o lupta apostolica si au fost rinduiti sa strabata calea veneratilor invatacei si apostoli ai lui Hristos, carora intre alte lucruri pline de primejdii el le-a spus si urmatoarele: Iata va trimit ca pe niste of in mijlocul lupilor" 1. Deoarece si eu, cu hotarirea lui Dumnezeu, am fost ales de sfinta biserick a lui Dumnezeu si hirotonit arhiereu la preasfinta biserica de Vicina, unde a ajuns sa stapineasca o mina paging si exista banuiala ca mergind acolo nu ma voi mai intoarce niciodata in aceasta regiune a cetatilor din cauza amenint5sii si venirii unor evenimente vitrege, fac prezenta promisiune scrisa catre preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, si catre dumnezeescul si sfintul sinod 2. Spun si asigur Ca nu am putinta sa ma intorc acolo, parasind pastoria incredintata mie din cauza unei mari necesitati si nevoi, asa cum judeca si preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, precum si dumnezeescul si sfintul sinod, ca e intocmai si adevarat. De aceea promit O. nu supar deloc pe preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, si fagaduiesc sa nu starui si sa nu caut alta p5.storie si o conducere la alta biserica, ci voi sta linistit in pace pins ce se va deschide calea spre biserica mea, asa cum s-a hotarit 3. Iar daca Dumnezeu se va indeparta de mine si voi calca aceasta promisiune, trecind peste ceea ce asigur acuma, sa-mi atrag asupra mea si sa primesc bucuros pedeapsa hotarita, impreuna cu dumnezeescul sisfintul sinod, de catre preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic. In acest sens s-a produs si prezenta promisiune scrisa, spre intarire. t Umilul mitropolit de Vicina si hypertim Macarie aprob si intaresc cele scrise mai sus si semnez t

1 Evanghelia dupa Matei 10,16. 2 Patriarhatul era strimtorat din cauza marilor pierderi teritoriale si nu putea satisface cererile sau ambitiile tuturor ierarhilor. IDe fapt era un piton desiderium.

1.55 www.dacoromanica.ro XL. POULOLOGOS

L..] tact TO fulipav tcp6r3Eaat,Tip/voicTa 7CelVTa Tpexetc, 500 el 8e noXlatctg aEgPpOtV 71061t£Tatiivimepav &1apot, azivot, Ice.4uorpot Kai ypaia Kal.oypctia, (bc nopvtiv EiS ra Pima (TOUXOVOVTat, vcc as cpayouv- KtlivTiaouv etc Tip" Zayopav Bo6Xyapot Ei Ts BLixot, To vii vE 8orw Incoi.)acoctiv no?Adictg TT)v cpawfw aou, 505 etc TfIV nocpavTOWaygovTat, bn6youv eaco06.vouv, Kai cri.)To21404 icaTriyopelv eptvav, icoutcouPia.

156 www.dacoromanica.ro XL. POULOLOGOS sau CARTEA PAS ARILOR

Opera de creatie popular, in 670 de versuri, serial intre anii 1300-1350, infati- 5eaza o nunta in lumea pasarilor cu aluzii din lumea contemporana. a omului. Intr -un dialog dintre prepelita si bufnita vine vorba de vlahi si bulgari. Manuscrisul cel mai vecht, adica. Constantinoplitanus Serail 35, dateaza din anul 1461, urmat de Vindobonensis Theologicus Graecus 244 si Petropolitanus 202 din secolul al XVI-lea. Edina fo'ositd: Iblao2i,6yog , ICritische Textausgabe mit Ubersetzung sowie sprach,- lichen and sachtichen. ErIciuterungen von Stamatia Krawczynski, Akademie-Verlag, Berlin, 1960, B "rliner Byzantinische Arbeiten, 22.

Vlahi in Ifuntii Haemus (vers. 499-506) [...] Ziva stai ascunsasitoata noaptea alergi incolo incoace. De cite on te descopar undeva in timpul zilei grauri,cintezoi, mierle sau pitigoi sar sa-ti scoata ochii ca unei curve, de parca ar vrea sa te m6.nince. Daca se intimpla sa te vada sau sa-ti auda des glasul bulgarii sau vlahii din Zagora 1 se sup6.ra amarnic, deoarece banuiesc ca vor muri in curind. $i mai cutezi sa ma ponegre§ti, cucuvaie !

1 Aici versantul sudic at muntilor Haemus (azi Stara Planina), regiune unde a avut lac rascoala vlahilor si bulgarilor impotriva Inaperiului bizantin in anul 1185. in conceptia popular de atunci glasul repetat at buil:Uri in timpul noptii prevestea moartea cuiva.

157

www.dacoromanica.ro XL!. MANUELES PHILES

Til IEBAITS1 ITATPIKUITH

(1, p. 207) Ilg lircz npOg figgig gx Tptx6iv tyaavec Tt, 6 -Kai npoPatgrg evSto6axovrat Toccc, gray 6 xettubv giai3aXthv xaTayi)n- xcipouat pkv yap Tag novpayoog oTg 5 kapialogoic valiatv of xoupeig BXixot, otav To Oepp,Ov Tthv cuTaiv avaTptxov icoagt to ?up& xat crroXg13 tobc xbiSoug, Kai TuXkogavt Kai axi473 -Kat 13073 nifiv 86v5pov gurAbc T.5 xktSt tfig atOpiag. 10 INIfieouat S' giAbg exnkuOgiaa; 'sac tit(SES, a; Kai xatgaivouat nuxvoig 6ars6Xotc at Tat; agoXyaic dim Oollaat napOtvot Tthv yap yovatxthv gpyoXoPotat lagov, cbgiv To p,oxegiv pap-voltam Toy ygtgov. 15 Tot Wiliam; SE texvtx6ig cipyaaagvou, uivouatv tatobg 'nag raoxalg inratOploog, oSg etv Exot voribug Opit apOpiag, xai pit cppuyl to xkthainc vocHpopoutaet- &Tay Sh icalthc opyavthai3 toy noxov 20 6 ulv yuvatxdiv sucpuljs oii-co; novo; tot; cinovotg xpouµaat tOv nrivtagarcov, gackotat Xourov titv tpixonXoxov axgnriv gv Tot; inroatpcbgaat toL axavOtvotc nuxvog yovaixiov oppa0og /tetpCtuTilat, 25 Tcrat; SE xspai Kai (507rt Kai CTOCT Tetaet Tthv licTwayp.thv ZA,KIXIIIVUOV Tex; Tpixac Eig Tag guaoxag Kai acOgget; 'caw Pfacov auxvfi nkoxaaic tfiv &rely Int8papev. it SeOecopthv 6 tcputto; napaTptxet

158

www.dacoromanica.ro XLI. MANUEL PHILES

Era originar din Ephesos si a trait in Constantinopole intre anii 1275 si1345. A cunoscut de aproape pe istoricul Georgios Pachymeres si pe enciclopedistul Maximos Planudes. A calatorit in Rusia, Persia, Arabia si India, dar n-a ocupat functiuni importante in ierarhia de stat. A scris numeroase poezii despre animale, opere de arta., cu continut religios sau ocazionale. Era sarac, ca si Theodoros Prodromos, iar poezia sa abunda. in lingusiri la adresa celor puternici si bogati. intr-un poem adresat protectorului sau Patrikiotes descrie prelucrarea linei si tesutul la vlahi. In altul elogiaza luptele impotriva bulgarilor la Dun.re si a apusenilor la marea Adriatica. Manuscrisele mai de seam& sint. Escorialensis XIV 20, Mediceus-Laurentianus XXXII, 9, Parisians Graecus 2 876, Vaticanus Graecus 1 126 si Vindobonensis historic:es 112. Edifice folositd : Manuelis Philae, Carmina ex codicibus Escurialensibus, Floren- tinis, Parisinis et Vaticanis nunc primum edidit E. Miller, vol. 1II, Paris, 1855 1857; are multe erori indreptate de Ed. Kuntz, Emendationsvorschlage zu den Gedichten des Manuel Philes, BN J, 4, 1923, p. .51-76. Excelent comentar asupra campaniilor din Bul- garia la C. Jireeek, Die bulgarischen Burgen bei Manuel Philes, Sitzungsberichte der Wiener Akademie der Wissenschaften, Hist.-Phil. Klasse, 136, 1897, p. 77 -85.

AUGUSTULISI PATRIKIOTES1 (I, p. 207) Trimite-ne o teskturk de link', pe care o imbrack §i pastorii din Tracia, cind vine iarna§ie frig. Vlabii tund oile pkscatoare cu foarfeci cu doua taiu§uri indata ce d5. caldura peste animale §i le apar5. goliciunea §i cind tot copacul se acopere cu verdeata, inflore§te, umbre§te §i se rasfata sub mu§chi la adierea duke a vintului de vark. Ei spark indata lina tunsa de pe oi, iar fetele for pricepute la mulsori o piaptank la darac, caci sint mai sprin- tene decit femeile, casicum oboseala muncii ar degrada femeia maritata. Dupa ce torc cu iscusinta firele, be intind pe vergele, pentru ca lina sä poata fi umezita in fiecare dimineata§isa nu se inkspreasck sub actiunea luminii §icaldurii. indata ce munca aceasta bine chibzuita a femeilor a rinduit bine firele, incepe tesutul cu lovituri ritmice. Apoi un grup de femei netezete cu repeziciune tesktura de link in partile ei prea tepoase: potrivind-o cu miinile §i bktind-o, ele niveleaza asperitatilesicuratk pima cu o perie deasa.

1Patrikiotes, inalt dregator bizantin, dealtfel necunoscut.

159 www.dacoromanica.ro 30 tpopti yap abcov th; f.)7c6xptat; Wpm Nat /alum, etppt Kai =vac paAlov (pas, Otyarrl criat cfly irepicptxct ax tidy.

IIPOII TON AYTOKPATOPA

(I, p. 274) Kai co 4ikpoc ccpoxoymov sic Toivcac 94" 00;EiBav IxOpoi); 6 Spopzi); cote xpoV0c, roil St xpactt axoivtolta Tac itpget; &&o; 105 at; PapPapcov tprpcaq apxtcrawaltac, xai nticsav arath; Suattevthv 6aatxtday, cbg axpt; 'Iv Sthy Kai Exo8oiv Kai Ileperi Sog Kai ylc 'IraXthv Kai Muothv iroXuairopcov, 'y atjv Sta0e Tv tiaeptig xptcapxtav[...]. niPoz TON OAYMALION EKEFNON IIKITOITPATOPA TON FAABAN

(II, p. 251) Kfipu4 St cot) Tcpayilacog i Kcovacavcivou, Ao6kriv iSorma 'MY acuOtpay c6xriv, 255 xainaXtvaiichv Lappavet rfiv Ilpecr0Xaf3av, itoxp4Ov criA,aartj,'gspi3Evey xai. Bu3tv>7v, xai Thy =pi Aavoqty apuxsopicty- Kat icaktv abcOv TON/ 13apby attoocamv theet AaxavEty EICTO'IticOW Tgi Vwet 260 xachyopoy St TA; 91)1,1; Ttie aliTpaKTa coIlaptacpia; (ppoOptov Ix .T&V xpctwacow, }mot St' abcov tv rptat xelactaatvov [...) (II, p. 253) 'Aepogecat SE arpactrt; natv oiXa; 280 6; birotaxTt cscpotpcthy 7Cpaypittow, Kai cOv Aaxavtiv coy TWX,tv xaccafaayst. Kai icatv aka; 0 y%oxi)g ItocrOpoc, X.0 Atm; aiyuD rob tatcacrx6vco; vt(pouc, BuCavrtov /dip IxSpaitoy Iwo; tantpav 285Tt T&VITaXrDV 8EiKVOTCa itavotata ceypot yap airroi); th; avixgou; a0p600;, Ocpp tjv tp6atv Exotica; iNcepowtac. 'Etthy xacctaxthy ttjv itOX.tv Auppaxtoo Kpoic re Kai Kavvtva xai tic xu0.4506v, 290 Opp*Ct irpa; abcoi); cot); Opacretc itaXat BXaxoug, Ot66thpov St itopnokel lona xpaco; Tay aelkanoxpacopa cthv aXlocptcov, xai kaltflavet Thy xthpay, cbg Sthpov Turn;

160

www.dacoromanica.ro Genii o vede, dar trece pe alaturi, caci se inspaiminta ca de riposta unor actori. Da, prietene, mai calduros decit focul, trimite tesa.tura de ling lui Phi les cel care ingheata.

CATRE IMPARAT 2 (I, p. 274) Purtind o sabie avintata impotriva tuturor dusmanilor din timpul acela, fugar si intovar5.sindu-ti domnia cu fapte prin care ai infrint pe conducatorii barbarilor, ce priveau cu rautate orice Intelegere de arme, ai facut ca puterea stapinirii tale sa ajunga cu usurinta pins la inzi, sciti, persi si la pamintul italicilor si moezilor cu roade multe [...].

CATRE MINUNATUL PROTOSTRATOR GLAVAS 3 (II, p. 251) Cetatea lui Constantin este vestitoarea faptului, deoarece vazind subjugate libertatea, a cucerit din nou Preslavos, Lovtzos, Tzerbenos si Vidinu14, precum si tinuturile intinse din jurul Dunarii, respingindu-1 iar cu sabia pe greoiul apostat Lachanas 5 martor dupe fapte al fugii satrapului a fost cetatea Prista 6, caci I-a tinut inchis acolo trei luni [...], (II, p. 253) S-a adunat din nou floarea ostirii ca sub un disc prin schimbarea imprejurarilor si 1-a rapus pe batrinul Lachanas. Si din nou dulcele luceafar al diminetii a imprastiat nourii pripasiti, iar focul Bizantului a alergat spre Apus si s-a aratat ostilor italice: le-a pirjolit ca pe niste vreascuri lipsite de umezeala, caci erau uscate de fierbinteala mindriei lor. Dupe aceea a cucerit cetatea Dyrrhachium, Kruja, Kannina 7 §i tinuturile din jur, apoi a pornit chiar impotriva vlahilor cutezatori altadata, 1-a infrint cu totul pe Theodoros 8, sebastocratorul strainilor, si i-a luat tara ca un dar al destinului.

2 imparatul loan al III-lea Batatzes (1222 1254). 3 Protostratorul Mihail Glavas, comparat cu Heracles, a luptat sub imparatul Mihail al VII-lea Paleologul (1261 1282) impotriva tarului bulgar Constantin Asen (1258 1277) si a uzurpatoruluiLachanas. 4 Cetatile de la Dunare: Preslav, la sud-est de Razgrad si sud-vest de 8umen (Kolarov- grad); Lovee, la sud-est de Pleven, pe riul Osam; Cerven, resedint& episcopala, la est de Ruse; Vidin (Bononia), pe Dunare, la vest de Loin. 5 Lachanas, conduc8tor bulgar, r&sculat impotriva tarului legitim Constantin Asen, combatut de protostratorul Glavas. 8Prista (Sexanta Prista), ling& Ruse sau poate, Drista (Durostorum). 7 Dyrrhachium (Durres), port la Adriatica; Kruja, centrul rezistentei lui Skanderbeg, la nord-vest de Tirana; Cannina, ling& Valona (Vlore), la sud de Durres. 8 Theodoros Angelos Ducas, conducator al Epirului dup& anul 1215, imparat cu capitals la Tesalonic intre anii 1224-1230, invins de imparatul din Niceea Ioan al III-lea Batatzes (1222 1254).

161 www.dacoromanica.ro XLII. IOANNES CATACALON

412 Oi.) Exi)Ong yip, ob5t Mucsoc, oi) Tpti3aXOc, oii IIaicov 'Erptvavto 'rob; Sucruel3eic, °DU AIXTIV(OV opfivog, Oboe ye Italy xpatatOv tiXXo tcbv BXaxow yevog, 'A/ la SaxpUcov of xpouvoi, xat Telv eiwbv to 717tfleog. t.1.

162 www.dacoromanica.ro XLII. IOANNES CATACALON

Ioannes Catacalon, diacon si econom al mitropoliei Orestiadei (Adrianopolului), este autorul unui poem encomiastic destinat lui Joan al V-lea Paleologul (1341 1391). Poemul celebra intoarcerea lui Ioan al V-lea la Constantinopol din calatoria pe care o facuse la Buda pentru a obtine sprijinul ocoidentalilor impotriva turcilor. El a fast sons in primavara anului 1367. Intre altele, in poem se mentioneaza un atac esuat al turcilor impotriva Adrianopolului. Faptul hotaritor al acestui esec al necredinciosilor" au fost, dupa autor, rugaciunile lui Policarp, mitropolitul orasului. loan Catacalon enumer2 printre fortele militare capabile sa se opuna turcilor si pe romani. Textul a fost semnalat la noi de N. Iorga in RI, 19, 1933, 4-6, p. 159. Potrivit insa datarii gresite a poemului de cAtre primul sau editor, Bandini (Florenta, 1764), istoricul roman credea ca. el con- semneaza ecoul vitejiilor lui Mircea cel Batrin si Alexandru cel Bun. Indreptarea erorii de datare, care s-a perpetuat si la noi si in istoriografia strains, se datoreazd Elisabetei A. Zachariadou (Studi Veneziani", 12, 1970, p. 2 11-2 17). Pentru intreaga problem5., v. N. S. Tanasoca, 0 mentiune bizantind a romcinilor gresitdatatd,RAIN!, 8,1975, p. 230 232. Edifie folositd: J. J. Migne, PG, CLVIII. col. 961 -970.

A 124 Ioannes Diaconul Adrianopolitanul poems in versuri politice sere lauda lui I an Paleologul (vers. 412-415) Nu scitul 1, nici misianul 2, nici tribalu13, nici peonul 6 nu i-au rapus pe necredincio0 5, nici vreun roi de latini, inici neamulputernic al vlahilor in-au facut-o, ci §uvoaiele de lacrimi si multimea de rugaciuni 6E .:.1.

1 Tatarul. 2Bulgarul. 3 Sirbul. 4 Ungurul. 5 Pe turci. aEste vorba de lacrimile si rugaciunile lui Policarp, mitropolit al Adrianopolului mart intre septembrie 1379 iunie 1380.

163 www.dacoromanica.ro XLIII. CHRONICON MOREAE

1 1 030 Amoy EtotE 157tOU Xak6, cig Toy xatp6v ZKEIVOV IITOV Captrnic TA; BX.axiac Kai Sari; TAg 'En.aSoc, TAg "Apra; xai Tcbv Fiavviv6v xt OX.oi5 To') Asarco Tatou, ici)p laiavvriv Tot/ eavOitacav, Bata:cc:n.1; cixev Toerzildat. Kt Cog Axouo-cv Kai Ei.ta0cv Kai eicknpoyoptOn 1 035 T6 Tc6; of Opayxot anApaatv Tilt? acpcyTiav TA; 1-16krtc, x' EcrTtvaaty Kai 13acratav, &vivacity to xacrTpri, TES %ape; 4tcpicracriv OkTI; 'qc Rogaviac calta);, cucouSalcog anecrTsacv Zxel: sic Tilt? KOORVION* Stica xiMaSs; .111.0acsiv, okoi tx?,,ExToi Kouifavot 1 040 p.e Toupxougavoog ExXExTo 6g, 6Xot ticaPaUtxdiay. -ApgaTa. &Ixacriv Kula, Enapixia Ecpopovaav ol tigv xorcapia gPdatalVaV IC' 01 gtepot PcpyiTec. 'Ecseopexinv Kai Toy 1.a6v bark TA; ayerria; Tou, ipoocradTa gireptEaciveivev ileya,ka xt empetcoggva 1 045 xi apxtae Ram, &warily va no1.64 Toi); (Icopetyxot);. obxi yap Ei; irpoamov,va no4p.ficrtiel; xavrcov, aXML µs Tp67cov tirixavia; cbcrav [To] xalivouv of Tapxot. Atai3ovTa yap Eva; Katp6;, ey6picrev 0 taloc. novripiav anoaTaysv Toi); xaTanaTriTaScg

164 www.dacoromanica.ro XLIII. CRONICA MOREEI

Este o lucrare in versuri care relateaza despre nastereasiprogresele dominatiei cruciatilor francezi in Grecia, mai ales in Moreea (Peloponez), unde s-a dezvoltat principatul francez de Ahaia (1205 1429). Exist& mai multe versiuni ale acestei cronici: franceza, italiana, aragoneza, greaca. Cronica a fost alcatuita in prima jumatate a secolului a] X1V-lea si cuprinde evenimentele pin& in anul 1292. Raportul dintre diferitele versiuni ale cronicii constituie o problem& viu discutata de cercetatori. In general, se admite el versiunea greaca are la baza o versiune franceza si a ea a fost elaborate catre jumatatea secolului al XIV-lea, suferind ins& prelucrari ulterioare. Cel mai vechi manuscris cunoscut dateaz& din ultimul sfert al secolului al XIV-lea. Cronica Moreei nu este o opera bizantina in sensul deplin al termenului. Ea reprezinte produsul cercurilor conducatoare ale societatii grecesti din lumea bizantina supusa dominatiei cruciatilor apuseni, de dupa caderea Constantinopolului sub latini (1204). Aceste cercuri se asimilaser& in foarte mare masura cuceritorilor occidentali. Valoarea de izvor istoric a cronicii este foarte inegala. Alaturi de informatii exacte si pretioase ea cuprinde relatiuni fantezistesiflagrante inexactitafi si confuzii. Este mai curind un document de mentalitate decit de istorie. De mai multe ofi, cronica pomeneste de Vlahia tesalica si, in prima ei parte se refera la ]uptele lui Ionita, tarul bulgarilor si al roma.nilor balcanici cu latinii. De aici, interesul ei, totusi foarte redus, pentru istoria romanilor. Editie folosnii: The Chronicle of Morea edited ... John Schmitt, London, 1904.

CRONICA MOREEI

1 (vers.1 030-1 081) A§adar, pe vremea despre care vorbesc, era domn peste Vlahia 1 §i intreaga Elada 2, peste Arta §i Ianina §i intreg despotatul loan cel numit §i Vatatzes 4. $i cind a auzit §i a aflat §i a fost informat de faptul ca francii au pus stapinire pe Ora 5 §i ca au incoronat §i imparat, au luat cetatile, an impartit tinuturile intregii Romanii 6, atunci el a trimis indata, grabnic, soli in Cumania, dupa ajutor. Au venit zece mii de oameni, toti cumani ale§i impreuna cu turcomani ale§i, au venit cu totii calare. Aveau arme frumoase, purtau unii lanci lungi, altii lanci scurte in miini. A adunat §i poporul din toata tara stapinita de el, a adunat oaste mare §i viteaza §i a inceput o lupta crincena impotriva francilor. Dar nu dadea lupta fata in fata, nu se batea in cimp deschis, ci cu felurite vicle§uguri, a§a cum fac turcii.

Vlahia tesalica. 2 Cronica se refer& la thema Eladei care cuprindea Atica, Beotia, Locrida, Focida, o parte din Tesalia. 3 Despotul Epirului. Cronica se refera, prin anacronism si confuzie, la imparatul bizantin din Niceea Ioan a] III-lea Ducas Vatatzes (1222 1254). 5 Constantinopol ocupat in1204 de cruciati. 6 Denumire data Imperiului bizantin. 7 Bonifaciu de Montferrat, rege latin al Tesalonicului (1204 1207).

165 www.dacoromanica.ro 1 050 Toil Vet gafktivia aSteastrca TES T6iv OpayKew yap npa4Eg. Kt cbg Elict0Ev iaripoyopiav TO not ATO 0 MirovotpaTatog, 6 pAyag Tot EaXovtxiou, onto; Toy cbvo.u4av, It; viaTE; titcp7UITIWEV Ecog Ou vet L9Taal] LKEI98v. Ta tyxpilli.taTet too EPOIEV Eig EntSE toug Tonoug 1 055 Kai 6aov gruitpcoaevx't/C2.6TUVEVfifulgpa Staxoatoug yap tStopOwacv &coo Acrav to katppet Too; K' t8papaatv K' tico6pacyav ytpov Tot xetaTpouxEivou To xotpao tnEpti.t4coav, anhpaat, inrayaivouv. TO iSET of Aoup.netpSot &too ijaaat ExEia-e µE Ten/ pAyav, 1 060 awouSalcog eurApav T' appaTa,nrl0oty,latf3aXkocsi)ouv. attic TOO 6 pAyag VET' 0.6T0i); tellip(Ev egolo); cbg dvApamot anaiSEuTot TA; pang TOvPo. ntim. sOttrcpOg 6niao.) tW3atvav npo; EIxoat xai TptavTa K'tKETVOt 67LOO Ixoupatwaatv Z(payav Re tO xotpao 1 065 Ecog ou va Tobg npocrtptpouatv Cattalo Eig Tag 2mpiag. 'Errata etnEwataaaatv yi)pco0Ev of xcoaiEg Kai 'cob; Aoup.netpSoug lipxaa-av vet tong OtXouv TOWEt* ISElxvavOttyei)youcrtv IKEIVOt of Koupdvot K' Lyilatcav &ciao) TOO; Kai Ta capia tSotaay. 1 070 01 St Aoui.urapSotCogelSacrtv p.E.Tet Toy MirovotpetTatov, txcivov Toy ettptvtriv Toug, Tot IaXovociou Toy pi'ya, To no); Toi); tTplyOptaav K' ZKate84548oetv Toug, okot Lvopoti taavE6Triaav, va Cf160DV Kt ano0avouv. TO St of Koutalvot x' of Pcolialot obx Lcuiciwavt Toug. 1 075 Ile TO; aayiTTag anti ttaxpa Toi); Licateoo4stiav -Kt otiTcog Tobg eutoxTEivaatv x' t OavaT6aavk Toug. 'Aira6Tou St -Kai Ei.utpoaTev, xaOcbg at TO aspriyagat, novripiav xai, graaviav, Cog TO Exotw of Pcogatot, Tot); topayxoug tp.axerrriaav, tualpvav Toug Kai taiSav, 1 080 xa06.)g To Exouv navTaxoti of paxeg lad of aTpaTET.Eg, Ecog6Tou Inepetaaatv Tay Tputv xpov65v To Ttkog. Kt &pato° tickrip&Oriaav of 'pets xpovot xt &nave), oBaA.TouPAg 6 13aatkEi); CoptxTixev va etnEkOri tiat El; tr>y sAvaptavonoXtv, x6)pct itEyeari incetpxEt. 1 085 Kt 6aav tStti3r1csv txst, xaOcbg at TO acpTryotp.at, oxanotog Tot TO litr1v6TEwsv EKEtvoil Tor) SealroT11 Tot Kal.olioavvri, at XaX.6.i, Tot ettptvTou TA; BXaxiag K' gKETV0c, Cbg tO ijKODOEV Kt Cbg TO e7tkripo(popgAri, yory6v, anouSalcog xai aiwTop,a, pit apoeuplav psyeariv, 1 090 xataita.vTOOE t achpelvEv OXCE TOO ta. (poucsadTa xet Eig trjv 'AvSptavoiroXtv cricouSaicog txampTacrev, Ti vet ak Xtyco Ta noXXet noXXetxtg va (3apettaat; InE1 x' t yet) Coaav x' Ea& (3apstewat vet Ta ypettpco eaket Sta cliNT01.16.1TEpov xai Stet xovTobg Tot; X6youg, 1 095 at 1.tyco xai larlpotpoptB, µE eaflOctav ae To ?p&p), Ott, &ray TO Exotxav IKEIVOU TOt papictari,

166 www.dacoromanica.ro Caci, din timp in timp, trimitea cu viclenie spioni ca sa afle neincetat ce fac francii. 5i cind a aflat unde se gasea Bonifaciu', regele Salonicului, asa se numea el, a umblat nopti intregi pink sa ajunga acolo. 5i-a asezat trupele lui in locuri potrivite.$iindata ce s-a luminat8is-a facut ziva, s-au ridicat doua sute de ostasi din trupele sale usoare si au alergat si au pradat imprejurimile acelei cetati. Vad asta lombarzii, de acolo de unde se aflau impreuna cu regele, isi iau in graba armele, sar, pornesc calari; regele insusi a plecat impreuna cu ei, an pornit ca niste oameni ce nu cunosteau felul de lupta al romeilor. Inainte si in in-ma for mergeau ca la douazeci, treizeci de oameni. Iar dusmanii care pradasera fugeau cu prada pink ce aveausä-iprinda in curse. Indata ce i-au prins in cursele pregatite de jur imprejur, au inceput sä traga cu sageti in lombarzi. Cumanii aceia se prefaceau ca fug si se intorceau inapoijile ucideau caii, tragind in ei cu arcurile. Iar lombarziisiBonifaciu, domnul lor. regele Salonicului, cind au vazut ca i-au incercuit omoara [cumanii] cu sageti, s-au strins cu totii la un loc, gata sa traiasca sau sa moara. Dar cumaniigiromeii nu se apropiau de ei. Ii sagetau cu sagetile for de departe astfel i-au ucis i-au dat mortii. De aici inainte, asa cum iti povestesc, romeii, cum be e obiceiul, cu vicleniesisiretlicuri, au luptat impotriva francilor cind ii invingeau cind erau invinsi, cum se intimpla intotdeauna in lupteSirazboaie, ping ce au trecut trei ani impliniti 9. (vers.1 082-1 127) 5i cind s-au implinit trei ani si mai bine, Balduin imparatul 9 a dorit sa plece la Adrianopol, un oras mare. 5i cind a ajuns acolo, cum iti povestesc, cineva i-a dat de stire despre asta acelui [vestit] stapinitor, adica vreau sa zic lui Caloian, domnul Vlahiei 10. 5i el, indata, ce a auzit Si a fost instiintat de asta, iute, grabnic, pe data, a adunat cu mare rivna de pretutindeni toate ostile lui. Grabnic a ajuns acolo, la Adrianopol. La ce sa-ti mai spun cele multe intimplatesisa to plictisesc oare ? Asa ceva ma plictiseste 8ipe mine sa scriu tot atit cit pe tine sa asculti. Ci iti spun si-ti aduc la cunostinta mai pe scurt, in putine cuvinte, ce s-a petrecut, iti scriu insa adevarul.

aCronica inverseaa. ¢i confundl evenimentele, pastrind vag amintirea expeditiei lui Bonifaciu in Grecia continental, chip& cucerirea Constantinopolului. 9 Balduin I de Hainaut, conte de Flandra, primul imparat latin al Constantinopolului (1209 1205). Porneste spre Adrianopol in 1205, nu in 1207, cum reiese din cronica. " Ionita, supranumit Caloian, tarul bulgarilor si al vlahilor (1197 1207).

167 www.dacoromanica.ro to pya ToD EaXovtxiou, xaOci); agTO ettpriyfiOriv, rb erroiricrav xai MrcaXToufl, Toth paatAtco; Tfic1-162.o5 gsTet xcocris; xai graavls; of Toi); grcXavtaav, 1 100 x' gefirlaav eig Tf v cpcoviiv xai Tapaxiiv txsivry 7S0 0..etkriaav xai s'inaatv Ott AA.Oav Tet tpotxraEtTa toKaXaicoetvvi, ag Xakoi, Ixeivot) Tot') Sea natl.!. IlevTaxoatot); eacgo-TetXsv exelvog b Ssarto TrIg, &coo ESpattav x' Ixo6perswav rob; xatticooc xai rob;TOnoug 1 105 &et dig Tfiv 'AvSptavencoXtv noir) trov 6 pacratac. "fiptasv yap 6 Paaagag Toy rcpcocoaTpetTopav TOO xai Tet aaXrciyyta aeariaav, rcriaotv,xa(3aXA.ms6ouv. 01)Xaggyxoug axe Ei aicoaioug xai TptaxooloNOpayxoug &too ho-av OX.ot gxXexToi, tpapiaica.130,,A.txstav, 1 110 lippara s'ixaatv Xagrcpa [cbc] Ta tx0Datv of 11:petyxot. 'AI? ot Sri tict orcou tyLvsTov Lx sty ir iv Thyfittgpav '; TgTotopc etvOpeorcoug 13ysvmok arc' TOtiv8o; "Cc Oparciag, Toic6i; IxaTalkariaav xt etSixtog ano0avetv, StaTi. oSx gsupav xtig goa6; rile getxriv TtiwPcogaiow. 1 115 "H/.9aatv yap of dpxovTsc of 'ASptavortoMTe; writ kgyouatv Tob Pao-agog « 'Atpgrul 1.tac,SsarcOTTI, xpearpov Tee tpouaattra 60U jiTI8eV gi3you6tvgar TtEt aim* Snot) ()swag, oTt flkOav xatxoupcse6ouv, do; raetvot V.Oaat xkupt(15; vet ga"; t4egatai6ouv. 1 120 Tet Si; tpouacrata orcou Exoucrtv, 67.ot elvatwo-taaggvot Kai avaggvolw el); Sult1.to c vet 0; 6TC60001. 1KEI6E. MYT0i5V01 yap oi.) rroXsgobv cbaav gad; ofOpetyxot, et; xaturov v' avageiv000-tv vet SeocroovxovTapgag, etA,Xa gg Ta. So4apta Too; tpeOyovra rroXegoilatv. 1 125 Kai 7cp6asxe, etyLvTri gag [xaM], griSev tpyij;Eig aiirovg Etv gti; etrApav rcp6I3aTa, aoyet Te xai(3oISta, thg Savaxaa;Taitetpoucrtv, etv TOxii vet Ta aTpgyouv. » 'Axo6crow Torn() 6 13aatl.ei); txaTriyopriag To, xoXtaaTtxet Tot); 4tas ragov va 1.11'1 TO sinotiatv, 1 130 Stott rcptiytta Xgyouatv, xarriyopiav gsyeariv. Na If3kiTCCO gg Ta oggaTta goo 4trcpt5; goo'rob; gxTpotiq goo Snot) crigteovouv, xaTa%otiv, 'cob; 'COTC011; youxoupaci)ouv, x' gyth vet crTfpuo tbaav vexpoc lad vet Toi);Urcoggvco; xet2atov TO Ex o, OetvaTov afigepov v' eato0avo) 1 135 rcept vet sirrobatv ealaxot vet gg xargyopilcrouv". lIptasv, IXaXimaatv xai grimy Ta craXiciyyta el; 'rota etUayta extbptas rob; Opetyxou; ono°sixev, )(at Tobc Po)gatou; dig aka Tpia x' ggi3riaav 0-ToVKailgOV. T6 iSst Tot); yap oi Kobgavot, exelvot Snot) gxoupastav, 1 140 To ndig ggPricrav '; ainoi)g, gxetpriaav geyea.c.oc, Z3o4av On psOyouat pg Tb xor)pao Orcou stxay. of Opetyxot, cbg entaiSsuTot Tfig 1.tetxri; yap tICcivqc, etpxiaav vet Toi); Stowooatv Stet vet Tab; Ex0OV 01b661: "leZKEIVOI. MAE tpsi)yovTct Toi)g etatTeSocliay.

168 www.dacoromanica.ro ,Si anume ca acela§i lucru pe care i 1 -au facut acelui marchiz, regele Salonic ului, asa cum ti-am povestit, i 1 -au facut §i lui Balduin, imparatulOra§ului ;1-au in§elat cu curse qi vicle§uguri §i i-au facut sa. iasa. [la lupta] in mare invalma- §ala §i strigind ca au sosit ostile lui Caloian, stapinitorul acela. Acel stapinitor a trimis cinci sute de oameni care au cutreierat in goana §i au pradatcimpiile §i locurile de acolo, de la Adrianopol, unde era imparatul. Atunci imparatul a poruncit protostatorului 11 sau §i an rasunat trimbitele, osta§ii sar, pornesc calare. Avea §ase sute de flamanzi §i trei sute de franci, toti unulsiunul, calareau pe cai, aveau arme stralucitoare, a§a cum au francii. Vai, ce pierdere au indurat in ziva aceea, oamenii ace§tia atit de nobili, floareaFrantei, cum au fost nimiciti §i au murit pe nedrept, fiindca nu cunWeau de locfelul de lupta al romeilor. Caci an sosit arhontii adrianopolitani §i-i spunImparatului: Stapine, Doamne, tine-tiostile,sa nu iasa deloc afara. [din oral]. Caci 5.*ia pe care-i crezi ca au venit sa prade, an venit ca ni§te in§elatori ca sa nescoata hote§te afard. Iar cstile pe care be au sint toate ascunse §i Weapta ca ei sa ne atrag5. intr-acolo. Caci ei nu lupta ca voi, francii, nu ramin in cimpdeschis ca sa dea lovituri cu lancea, ci din fuga trag cu arcurile. $i fii cu bagarede seams, bunule stapin, sa nu cumva saiesidin cetate in intimpinarea lor. De ne-au luat oi, cai §i vite, nu-i nimic, sa zicem ca le-au luat cu imprumut, poate ca o sa ni le dea cindva inapoi !". (vers. 1 128-1 135) Auzind acestea, imparatul i-a mustrat, le-a poruncit minios sa nu mai spuna a§a ceva, caci ceea ce spun este un lucru vrednic de mare mustrare. sa-i vad adica cu ochii mei pe dupianii mei inaintea mea, cum vatama., cum distrug, cam prada tinuturile mele §i eu sa stau ca un mortsisa indur ? Socot ca e mai bine sa mor chiar azi decit sa se birfeas- ca cindva pe socoteala mea". (vers. 1 136-1 161) Dadu porunca, rasunarasid5.dura glas trimbitele, imparti pe francii pe care-i avea in trei grupuri, iar pe romei in alte trei §i iqira in cimp. Cumanii care pradau ii vad ca an ie0tsiyin spre ei, s-au bucurat tare. S-au prefacut ca fug cu prada pe care o aveau. $i francii, ca unii ce nu cunWeau felul acela de lupta, an prinssa-iurmareasca casa-i. ajunga. Si aceia, la rindul lor, din fuga., trageau cu arcurile, ucigindu-le caii

11 Protostatorul era un inalt demnitar bizantin, initial mai mare peste grajdurile imparatesti, foarte apropiat de persoana impgratului pe care-1 insotea in imprejurari ceremoniale; se ingrijea de amenajarea tabereisiasigurarea tailor imperiaii in expeditii militare. Nichita Choniates asimileaza pe protostator cu maresalul occidentalilor. Cronica Moreei foloseste probabil- aici termenul bizantin, aplicindu-1 la francezi. in aceast6. acceptie.

169 www.dacoromanica.ro 1 145 to likoya xai Tee (papia Snot) exctilcaltxstay. TCaoy 'coi); enapetaupav x' eelictataave wog, Ott Toirg arrecrocracrty eKsiaE Eig rely xcuaiav &Mew; eexcuatacsaatv ot Totipxot x' ot Koug?ivot, Epxtaav v& So4i)ooatv tdiv elpaymby Tel Tapia. 1 150 OE Opetyxot yap ekeytaaav itokettov vet Toi); not-naouy tie t& icovtapta xat crIcaOta, 05; t)crav ttaWriptvot. Ot Se Kowavot 46Tc:taw xt obSev -cob; e7ariate4av, povt µe Tet 50V[pIll TouS "rob; exateSo4ebav KaiToaCE gKatcot5464tav ent CinEKTEiVOLVa TOUG' 1 155 etpoplicray yap ra Tapia, of xafiaX%etpot intaay. EuX113eg efxay To6pictice; ogoico; Kai anekarixta. Iltexeiva Tot); ea-Oxyaaav &nava) et; Ta. -macaw, Kt antiCTElVaV TOV flacratay xt OXa Too 'ca (poucrailta. -ESEflt.tta Snot) eylvs-cov tKEiVTIVthyfittepay 1 160 ntlaa atpaTtOYClig dyevijg noticet va -rob; kveitat Stara eurt0avav (Mum, Sixcog va noXeoficrouv. Of Se Pcopaiot &too ijaaatv 'AZT& ToV paaaga elCer g1C TI)V 'AvSptavenroXtv, OXiyoug yap eket13ay, tray To tSet Toy riaaata ¶6 ITO; 'rev datextetvay, 1 165 E(poyav, onicra) latoeupricray, eatDiaav (Taw x(bpay pararct eauvel3yaXao-tv atilt' Kuwaraytivou TcoXtv, to irdSc etcataXOcracrty Toy Pacratay of Toilpxot. `0 Aotixag yap TAg Bevetta; dpeOrixey gxciae- siAtcog (pouaarna eacbpexpey, atilt' 'ASotavanokri fIX,Oev 1 170 vet crupparjarj TOY Xaov, Thy xcboav vet (ptaa413. (make); eauvel3yakey anouSaiso; anoxptaapriv exam Eig vjv 'AvatoXily Eig -rev waif) Pottireproy, ainetSe).cpov Tot flacraecog 'rot BaXSoollivoo giceivou. X65peg Kai. Kamm ayerreucv exciac El; 'thy Nottpov 1 175 axe (poucrailta Suvaret, (pA.apouptapiougget'atm/. Kt cbg TO tixoucrev -Kat Zpa0ev xt cbg TO Z71%-ipo(pope01 tOitGig exataXimacrty Toy (3acrtkectv of Totpxot, Tet wetatort ¶013 laorrapxtaev -Kt altV.Oev Etc TileIoaty. `0 Aorixag 'yap TA; Bevetta; eatpeuprocev exefae. 1 180 ica-cararcoDOev etriwoo-e Stet 'rob; (pXattoupapioug Tot); rcpcinoug Ortou euptytecav Tote et; Thy Pcuitaviay. Kt &pawl) eacopeirmaav x' evd)Otray akkhXcog, e0p6vtaaav Stet Paalleav eJcsivov Tew Popirtrov, 'rob 13acraecog Tew aSsA.(pov Tot Ba%Soul3ivou exeivou.

170 www.dacoromanica.ro pe care-i calareau. I-au atras dupa ei si i-au inselat astfel, facindu-i sa cads in cursa. Indata ce i-au prins in cursa, turcii si cumanii au inceput sa le ucida cu sagetile francilor caii. Caci francii socotisera ca vor lupta impotriva for cu lancile si sabiile, cum erau invatati. Dar cumanii fugeau si nu se apropiau de loc de ei, numai cu arcurile trageau in ei si, tot tragind, ii ucideau.Caii mureau, cavalerii cadeau. Dusmanii aveau suliti turcesti si ghioage cu care be izbeau Castile si 1 -au ucis pe imparat si toate °stile lui. Iata ce pierdere au indurat in ziva aceea ! Orice ostean nobil trebuiesa-iplinga pe cei cazuti, pentru ca au murit pe nedrept, fara sal lupte ! 12. (vers.1 162-1 184) Iar putinii romei care erau cu imparatul acolo, la Adrianopol, dupa ce au vazut ca. 1-au ucis pe imparat, au fugit, s-au intors inapoi, au intrat in oras. Au trimis veste in orasul lui Constantin u ca turcii 1-au ucis pe imparat. Caci acolo se gasea dogele Venetiei 14. El a adunat indata oaste, s-a dus la Adrianopol sä vina in ajutorul populatiei, sa apere orasul. Totodata a trimis in grabs un apocrisiar 15 in Rasarit, la mesir Robert, fratele acelui imparat Balduin 18. Acesta domnea acolo, la Nymphos ", peste tinuturi si cetati. Avea osti puternice, flamurari 18 cu el. $i indata ce a auzit si a aflat si a primit stire despre faptul ca turcii 1-au ucis pe imparat,si-aparasit cetatile si a plecat in Oras. Caci dogele Venetiei se intorsese acolo. A anuntat prin flamurari pretutindeni pe fruntasii care domneau atunci in Romania. $i cind s-au strins si s-au reunit, 1-au inscaunat pe acel Robert, fratele vestitului imparat Balduin.

18 Lupta de la Adrianopol a avut loc la 15 aprilie 1205. hup5. alte izvoare (Nichita Cho- niates), Balduin a murit in captivitate la Tirnovo. 13Constantinopol. 14 Enrico Dandolo, doge al Venetiei (1192 1205). 18 Apocrisiarul, in Bizant, era un functionar insarcinat cu ducerea soliilor.Siaici cronica foloseste un termen bizantin pentru a desemna o realitate franceza.. 18 De fapt Henri de Hainaut, viitorul imparat latin at Constantinopolului (1206 1216), 17 Nymphaion, de fapt la Adramyttion. 28 Lancieri.

171

www.dacoromanica.ro 2 1 205 Toy xp6vov yap xai toy xatp6v Onou Entaaav of Opayxot (To Tip? KaWaTaVTIVelt0XtV, thaav t6 acpriyotigat>, iSeuv of apxovteg Pcogatot of npoStot TN Pcogaviac Exam etc TO 'AvatoXfiv, not etxav tint napprialav, exXgacrtv St' acptvtriv 'too; mi. !kat Xta E0povtaaav 1 210 ZKET.V0V 'rev Kbp OsoScopov, Adcricaptv toy EXEyav- yaglip6; ATOV tot paatXEcog xbp Dixi tot Batatan x' dm tin, Ouyatapa TOU 6gouyov- yuvaixa. Kt a(pOtou t6v eattwao-tv K' g7toillaav flaatXtav, Tet Kaarpi TOU taanapxtae x' Eppoyewev (pouaadta, 1 215 To6pxoug, Kougavoug, 'AXatvoUg, ZUxoug yap (Kai> Boo? ydpou;. "Apxtae tot va gaxetat ILE npo0uplav geyanv 'cob; Copayxoug Snot) rif)pEolcovtav gig 'rn; Ntxaiag ta Wen, Exelae et; TO 'Avatokrjv Snot) Evt 11 b1? aSEX(peta, &COD ATOV yap Kai eupgVTEUEV [6 gtaip] PognEptog vtk OtXavtptag- 1 220 x' EStilpialo-ev 1 garn toy; xpovoug loav wag xai nXEov, Ecog o6 to-xoteo0i 6 13aatXebg &nog 6 BakSoul3Tvog, tc' EcrrEvaatv St& 13aatXtav Exetvov TON/ PognEptov.

1 505 Tay xpovov exeivov xai xatpov onou fX0e o Kagnavearg K' EnEcelpev =fly 'Axaiav, ica0(bc o-E to Inpoeina, etc Tot otoxiou toy np6Xoyov, (paivct 1.1,g, ag to ypaq)(1), te it yap ge tot ntaagoO 'rf; KaWaTaVTiVOU Nokrig xp6vov Evav -Kai govax6v AX0ev 6 Kagnavkang 1 515 va xouyxeatfial toy MopEav, oSaav to eapnyoUgat Xotn6v, wa0(bc eltketTUVEV Kt aKOiKYT11 to gavtato, eOptarpcev et; tilv BXaxiav aka; 6 Mnomatcroc, 6 pfiya; tot Eakovtxtou, ge Tit (pow:rail= Snot) etxev ogoicog e6p60ri get' abtev 6 Enatvetog Exelvog, toy EXeyav gtaip Nt4(ppk, Btkaptouii to Ent-tail.

2 588 9EVTaUTa gyivn (inoxptatg npoc toy gtaip Nge(ppee Ott va Eaggouv atfiv 13Xaxiav, Evoxsiv vet itotfrouv,

172

www.dacoromanica.ro 2 (vers.1 205-1 222) In vremea chid francii au luat [Constantinopolul, asa cum povestesc], vazind acest lucru arhontii romei, fruntasii Romaniei, acolo in Rasarit, unde traiau in siguranta, si-au ales drept domn si an inscaunat ca imparat pe vestitul kyr Teodor, numit si Lascaris 19. Era ginere al imparatului kyr Sakis Vatatzes 20 si avea de sojie pe fiica lui. Si dupa ce 1-au incoronat si 1-au facut imparat, intarit cetatile si a naimit ostiri de mercenari turci, cumani, alani, zichi si bulgari. A inceput sa lupte cu mare avint impotriva francilor care se gaseau in partile Niceei, acolo, in Rasarit, unde este Philadelphia, unde se gasea si domnea mesir Robert de Flandra. Si lupta for a durat vreo trei ani si mai bine, ping ce a fost ucis insusi imparatul Balduin si 1-au incoronat pe acel Robert 21.

3 (vers.1 505-1 520) In vremea. aceea, cind a venit Campanesis 22 si a navalit in Ahaia, asa cum ti-am spus mai inainte, in prologul cartii, pare- mi-se, iti scriu ca dupa luarea orasului lui Constantin un singur an mai tirziu, a venit Campanesis sa cucereasca Moreea, dupa cum iti povestesc. Asadar, cum vestea se intinsese si se auzise, se gasea in Vlahia 29 insusi Bonifaciu cu ostile pe care le avea. Se gasea, de asemenea, cu el barbatul acela vrednic de lauds numit mesir Geoffroi, supranumit Villehardouin 24.

(vers. 2 588-2 602) Atunci i s-a dat raspuns lui mesir Geoffroi ca sa se intilneasca in Vlahia, sa faca unire si sa puns acolo in rinduiala cele pe

19 Teodor I Lascaris, imparat bizantin la Niceea (1204 1222). 20 De fapt at impAratului Alexie at III-lea Anghelos (1195-1203), confundat aici cu Isaac at II-lea Anghelos (Sakis) (1185 1195), fratele sau si pe care cronica it numeste gresit si Vatatzes, dupa numele impAratului din Niceea loan al III-lea Ducas Vatatzes (1222-1254). 21 De fapt pe Henri de Hainaut, imparat latin at Constantinopolului (1206 12 16), confundat probabil aici cu Imp&ratul latin Robert de Courtenay (1221 - 1228). 22 Cronica, se refer& la Guillaume I de Champlitte, supranumit le Champenois", campa- nezul, cuceritorul latin al Moreei si primul principe latin al Ahaiei (1205-1209). 22Vlahia tesalica. 34Geoffroi I de Villehardouin, principe Latin al Ahaiei (1209 - 1229).

173 www.dacoromanica.ro 2 590 x' &et va Katopfkbcrouatv Ta exouv va Stop Ocimouv. 'Erratta 1jX9Ev 6 paaasi.); aro xampov Tlc Aapiaaou, K'E )(EN og 6 ptaip N.*(ppEg 6 eapkvtri; tor) Moptcoc, ano tfiv OfDa E816.131pmv x' etrApE xat11ET'a6tov ExElVov, Snow tcptvtEucv Eton ti v *A0-11vav, 2 595 piyav xi)priv toy EXEyav, ale airnov yap Expatet toy To7COV Kai thy aycvttav not &Ix& atfiv nogaviav, Kai &mug tot); tpkapoupapioog, &too t)aav atov MopEay. "Mot pE afyrov EStaffriaav ExstaE Emily BXaxtav, attjv Aciptaaov L v cb0 Tr a v ileta toy PaatXta- 2 600 xapeg p.EyaXEg Enoticav eupotou yap tapgav, xai pee t KENS; TES Xapt; ail(potEpot lauvr6xav Kai array x' EStopecoaav liana Oirou at ?paw°. 5 3 085 'Errata fiX8E o Oavato; xi)p Icoavvou tot Seanatou xt CapAxEv xXiipovopov too xbp Ntxrpp6pov TON? utov too. Excivou Eirapec&oxev to Scarrottitov oXov. Etxev xaiitspov utov &coo yap ATOV WAIN, tot Orrotou dc)rixEv o-tijv BXaxiav Eva xaXo ittEptht, x6pEc Kai talarpri &war& Stet va "Ca acp6vrciA 3 090 xbp 0665copov toy aeyav, Aormav to napavogt. 'Exetvo; 'yap EUPrpcsvat'appatct arrpEuuptvoc atpatubtri; krov woriept5;, 9povtpogx'EntS4to;. Kt 6); EI8Ev Ott anE0avev 6 icathp too 6 KaXolwavvric, x'EvEgEtvE 6 0)&46; ainot L.KEIvoc 6 Ntrrmopog, 3 095 Oottg obx ATOV ypovtgo; cbS ATOV 6 nadir) too, flOaricsEv xt 6)ptxtrixe vd Eirapta tip; BXaxiav, va Inapti yap -Kai to fiptcrov okou toAcanotatou. 'Exotriac xacrtpov thptpov, to Xtyouv rj Na Ilarpa, xt Opxtas pariv Eouvattjv Rua toy OSEXtpov too, tOv [xi)p] NtxrppOpov, ae XaX6i, Exeivov toy Acarcorriv.

6 3 500 oXot of ypovtpoyratot One) to AEatrofdto poukeiv E8thxav SoXepfiv, to-tEpa Epstevoriaav, ono); vet youaaattwoucrtv of Sim airaSEX(pot EKE tot, O Accrnotri; ite tOv Ilpiratta itt &Kra youcrotita 'Exouv xat v' anEpacsouv Tily BXaxtav atfiv Pwaviav va aEPouv, 3 505 vet opdpouv xat xoupatyoucrtv Okriv rely Pcvaviav

174 www.dacoromanica.ro care le au de pus in rinduiala 25. Atunci a venit imparatul in cetatea Lari- seeisiacel mesir Geoffroi, domnul Moreei, a pornit din Tebasi1-a luat cu. sine si pe cel care domnea atunci peste Atena, ii spuneau megas kyr ", caci el cirmuia singur peste Cara si domnia pe care o avea in Romania 24. 5i i-a luatsipe toti flamularii care erau in Moreea. Toti au mers impreuna cu el acolo, in Vlahia, s-au unit la Larissa cu imparatul. Bucurie mare a fost cind s-au intilnit$i, dupa ce s-au bucurat, cei doi au avut o intrevedere si au vorbit si au rinduit ceea ce iti scriu.

(vers. 3 085-3 100) A venit atunci moartea lui kyr Ioan despotulOC si el a 15.sat mostenitor pe kyr Nichifor, fiul sau 2°. I-a trecut aceluia tot despotatul. Avea si alt fiu care era insa nelegitim, acestuia i-a lasat la Vlahia un domeniu frumos, tinuturisicetati puternice peste care sa domneasca. Se numea kyr Teodor, Ducas era supranumit 29. Se dovedise plin de barbatie la razboi, era un ostean temut, intelept $i indeminatic. ,Si cind a vazut ca a murit tatal sau, Caloiansica a ramas fratele sau, acel Nichifor, care nu era intelept cum era tatal lui, in locul acestuia, a vrut si i-a placut sa ia Vlahia, sa iasicealalta jumatate a intregului despotat. A facut o cetate puternica, numita Nea Patras si a inceput o lupta crincena cu fratele sau, cu acel [kyr] Nichifor despotul.

6 (vers. 3 500-3 505) Toti cei mai intelepti din despotat au socotit ca .e un sfat inselator, apoi si-au schimbat parerea, ca sä porneasca la razboi cei doi frati, despotulsiprincipele cu ostile pe care le aveau 3° si sa strabata Vlahia 31, sa patrunda in Romania, sa cutreiere si sa prade intreaga Romanie.

26 Cronica se referg la o intilnire in Larissa, intre Geoffroi al II-lea de Villehardouin, principele Ahaiei (1229 1246), imparatul latin care i-a dat aspuns" Robert de Courtenay (1221 1228) si ducele Atenei, dupa, cronies., Othon de la Roche (1205 1225) sau Guy I de la Roche (1225 1263). Cronica, relateaza ca aici s-a pus la cale asatoria intre Geoffroi at II-lea si Agnes de Courtenay, sora imparatilor latini Robert (122 1 1228) si Baudouin at II-lea (1240 126 1). Faptele sint ins& fantezist relatate. 243 Romania, aici, teritoriile bizantine stapinite de latini. 27 De fapt, este vorba de Mihail al II-lea, despotul Epirului (1236 ? 1271 ?). 24Nichifor I, despotul Epirului (1271?1296?). 2° Cronica se refera, de fapt la loan I Anghelos, fiul nelegitim al lui Mihail al II-lea, confundat cu Caloian §i care a fost duce de Neopatras (127 1 1296), sapinind Vlahia tesalica. 3° Cronica se refer& la alianta intre Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei (1246 1278), si despotul Nichifor I al Epirului (127 1?1296 ?), indreptata impotriva lui Ioan I Anghelos si a Imperiului bizantin, numit aici Romania. 21 Vlahiatesalia,stApinita de loan I Anghelos, duce de Neopatras (1271 1296).

175 www.dacoromanica.ro 7 3 523 KO* eyivnnEvcoatc, Orcou uric ettpriyfieiv, &coy Eitotxev 6 lipiyxticac x' Ixevo; 6 &manic 3 525 exec aTflv IlaTpav nor) Zalittav -Kt aivqpav Tfiv potAfiv Toug 81d v' anepaamatv 6p.o3toPao-tkEtoc Toy TOnov, vet ItaxtaToi5v Toy Paaata, Toy Torov too woupattyouv, va tnapouatv xai rijv BX.axiav Tot IsPacrroxpaTopot axokrow 6 XePaaToxpaTopag ZTotra Ta gavfaTa, 3 530 VI xetaTpn too lametpxtue Kt ayi.pcoatv Ta atp68pa anO ?may Kt ano Tpotirric, vetCormva Tex Taarrovv xai To wolvev yap co 15 Xaot onou ATOV Met V.Opia oiptCYCVK'g8top0OME va ati3ouv Etc Ta xacrTpri, Scot xtopotvTat va cre(iotv xt tipilaTa va 130.0TaiVOUV, 3 535 x' eTepot v' antpxamat &viva) sic Ta Pouvia Itt to (Oa 07t00 sixacrtv va cpuXartotv txdoz. Excl., yap 6 xbp 0e458(opoc, Imtvo; not csE X.Eyto, tiobg Tpeig xai gai.pEToug onou etpttaTa 1(3aaTotaav 6 npiryroc dim Kottvrivoc xt 6 askgpog 6 &mac 3 540 xt 6 TpiTog &icco "AyysXN, otTcog Toy dovottgay. TOv rcparrov yap Toy Kota/Ivey 1816p0coas va Evt aq)Evrg yap xai xi)13epvoc aTov Tonov T% Waxing, xai 6iptcrev xt d.)1tOaav TOD, taxpoi to Kai It&ye) Xot-

8 3 626 'Entpaot trjv OaXaccsav TO15 IlaxTot) sic TOv llOpyov, oX6p0a L81.1113rocev kxel Onou frT0V 6 Ago-nov1r Lica CrTilV 'Ara Lvd)Onaav Loigav to tpoucratila, oi)8ev apyficacrtv Imo* ithvov xai µiav futtpav 3 630 Thy 8s6TEpiv lxiviaav 'x Ta rtavviva bitotpaivouv, etc Tfiv Maxiav eati3twav x' bat Licorcoavaixtvav cog o6 vet EX013 6 XaO; Tot EiTticou, TOvvrialow, Tfig Ofif3a; xai TOV 'Athivthv xt 6 Zuptvnig T IC IalAvou. 'Ana rite Xt5EpoiropTav Z8ta(3ncrav 6X6p0a 3 635 Kai ntpacrtv TOv Tcpiyxma anecro El; Tin/ BXaxiav oTev xapnov Tot OaXacsaivot tva)CmcsavitX1-11Xtoc.1...1. 3 652 « K' Et pity eb8oxfiari 6 Ocog vet pc Saari TO vixog, noX,Xa eXcappet va Intimacy Ta pepri Ict2tovixric, aTO oTptgl.ta gag vet titapolicv Wow 'yap Tljv Bkaxtav 3 655 vet gexclitacnoltEv1816xai iraXe &ray i8olittev

176 www.dacoromanica.ro 7 (vers. 3 523-3 543) indata ce s-a facut unirea, asa cum vi s-a povestit, ce-au facut principele si despotul acela 32 acolo, in Patras,unde s-au intilnit si au tinut sfat ca sa patrunda impreuna in tara imparatului sa lupte impotriva imparatului, sa-i prade tara, sa cucereasc5. si Vlahia sebastocratorului 33, auzind sebastocratorul aceste vesti, si-a intarit cetatile si le-a umplut cu oameni si provizii, ca sä traiasca si sa le apere. Iar poporului de rind care era in satei-aporuncit si i-a hotarit sa intre in cetati, cei care incap sa intre si sa alba cu ei arme, iar ceilalti s5. plece sus, in munti, cu animalele pe care le aveau si sa le pazeasca acolo. Caci avea kyr Teodor, cel despre care-ti vorbesc, trei fii alesi care purtau armele, Primul, iata, Comnenos si al doilea Ducas si al treilea, iata, Anghe- los, astfel se numeau. Iar pe cel dintii, pe Comnenos, 1-a rinduit sa fie domn si cirmuitor in tara Vlahiei si 1-a asezat acolo si i-audat juramint de credinta mici si mari 34.

8 (vers. 3 626-3 636) A trecut marea de la Pactos la Pyrgos, a mers drept acolo unde se afla despotul 35. Acolo, in Arta, s-au intilnit si s-au unit ostile,n-au intirziat mai mult de o zi. A doua zi s-au pus inmiscare, s-au ar5.- tat la Ianina, au intrat in Vlahia si asteptau acolo sa vina oasteadin Euripos, din insule, din Teba si Atena si domnul Salonei 34. De la Sideroporta au mers drept si 1-au gasit pe principe inauntrul Vlahiei. S-au intilnit in cimpia Tha- lassinului 37 {...]. (vers. 3 652-3 658) Si data va binevoi Dumnezeu sa ne dea victoria, foarte lesne vom lua tinutul Salonicului, vom cuceri pentru not

32 Cronica se referla principele Ahaiei, Guillaume de Villehardouin (1246 1278), si la despotul Nichifor I at Epirului (127 1?-1296 ?). 33 A lui loan I Anghelos, duce de Neopatras (1271 1296), numit in cronica, gresit, Teodor si treat sebastocrator de imparatul bizantin Mihail alVIII-leaPaleologul (1259 1282). " In realitate, Ioan I Anghelos a avut trei fii, Mihail, Constantin si Teodor, dintre care numai ultimii doi au domnit in Tesalia, si o file& Elena, casatorits cu ducele Atenei Guillaume de la Roche. Ultimul reprezentant al dinastiei, nepotul lui loan, loan at II-lea Anghelos Comnen (1303 13 18) era fiul lui Constantin. Cronica atribuie celor trei fu cite unul din numele de familie aristocratice bizantine pe care le cumulasera acesti dinasti (Anghelos, Ducas, Comnen). " Este vorba de Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei (1246 1278) si de despotul Nichifor I at Epirului (1271 ?-1296 ?). 36 Cronica se refera la o baronie franca de Salona, veche Amphissa, la nord-vest de Delfi. 37 Probabil in apropiere de Elasson, la nord-vest de Larissa.

177 www.dacoromanica.ro EiTt TO axobact 6 MO; Tthv xetaTpow Trig BXaxiag To nthg o a alley x'nhpapc To vixog, aa Tic xerarph napcuTbg prig OtXouv npoaxuvhact [...]. 3 667 'AnabTou yap exeoptaav TES abvTa4t; Tot); okeg x' ki3etkOhaav cf.; Thv 6.5ev xt apxeto-av vet brcayaivouv xoupaebovTa,iiiriciwovTa Toy Tonov Thg BXaxiag, 3 670 xal netvTa of xoupoaTopot Tob; 6i.urpOg yap brrayaivav gag hazpot TO Staatriaa, tTocrov Tobg ancixay. Kai ocrov Licoopatwao-tv Ta pip] Thg BXaxiag, Ingpaaav TO abvopov onou xcopget 6 vino; Tov 13aaaga); Ex Thv BXaxictv, KaTaxakot Toy Xtyouv, 3 675 K' (Tommy mot paatxtcoc 'rob; -conouc va xoupo-cbouv. 'Exct / EVCW KatITTp0V riCipautv, To Xgyouatv Ta ZepPta avepeunoug yap 17t1.6.6a6tV k To xacrTalt Exeivo. 'EpthThaav vet Tobg Ein0i3V To Ti ItaVTilTa 146pouv x'gKeiVOt itTECKpiOTIOTEV K' taXipmpopricrav Tour [...]. 3696 'Excivo; 6 xbp Oco8ropog 6 Aotxag Thg Bkaxiag, 6aTtg ATOV IsPaaToxperropag OXic Thg PaTavfag, 6 E4ai COUIZTTOc Eic Tip/ csTpaTciav Kai Sortilog cig 6Xa, cbg axouac Ott EpxsTov 6 lipiyxtrrag Kt 6 Acanorrig, 3 700 thpOrocrev 'Ea (pouaaifica TOD K' Excwptaev T' itUayta x' Ipirfivcycv Tot waecvo; arra tog xecpaXtr6eg Thv npigtv yap Kai Thy oTpaTclav 6nou elteXXev nothcsouv. Kouttavoug sixav pcT' ¬ orrou ho-av 8bo xatetheg- State) haav ZXicappOTEpot an' 6Xa Ter cpouaariTa, 3 705 agrcpOg Lical3aXXixcuav TON/ Torcov va a.noaxerugouv. 'AnabToug yap eurepxovTat of Tptaxocrtot 'AXXagetvot. Tob; Otyypoug yap k8t6p0u)acv xai hotly TO tako &Idyl xt an' Limn/of); Epx6vTriaav of Egpt3ot x'of BouXyapot Kt' ankKEL gxcivog EpxETOVtikTobg Pcopaioug xai Tobpxoug. 3 710 Kai ocrov Stcxthptacv 6Xa Tou Tit aXXayta, cixocrt g(pTa cbpOricrav ealayta xcti3aXXapot. 9 4 051 K' of 06yypot, cbg thpfarriactv, otTcog xai TO Inothcrav- apxao-av x' k5oci)acrtv Tob; Opayxoug xt 'AXXagetvoug- xt &no Thy 6XXiv yap acp4av fiX0aatv x'of Kouitavot x' L6ogcuctv awpoTepot To ygvog yap Tthv 0:13petymov. 4 055 Ti vet crag Xtyco T.« noXXa Kai nthc vet Ta StaXbao); oloug Tobg innoug xai yapia Tthv clipayxaw xt 'AXXallavrov, oXa Ta IxaTampa4ao-tv x' of xai3aXXapot Into-ay. -Erma& yap xt 6 eaugacrT6g, To yotpog Tthv aTpaTubTow, 6acptvvrig Th; KapbTatvag ogot IA To cpapiv Tot).

178 www.dacoromanica.ro toat5. Vlahia ; vom ierna aici. 5i, de asemenea, cind poporul din cetatile Vlahiei va auzi ca am luptat si am dobindit victoria, toate cet5.tile ni se vor inchina" [...]. (vers.3 667-3 679)Indata si-au desfacut toate constructiile si s-au asternut la drum si au inceput sa mearga pradind, vatamind tara Vlahiei. $1intotdeauna pradatorii mergeau inaintea lor, la distanta de o zi. $i tot pradind prin partile Vlahiei, au trecut hotarul care desparte tara imparatului de Vlahia, i se spune al lui Katakalos", si au patruns in tinuturile imparatului sa le prade. Acolo au gasit o cetate, i se spune Servia. Au prins oameni din acea cetate. I-au intrebat sa le spuna ce stiri au aflat si aceia le-au raspuns si i-au informat [...]. (vers.3 696-3 711)Acel kyr Teodor Ducas al Vlahiei, care era sebastocrator al intregii Romanii, priceput la razboi si incercat in toate, cum a auzit ca vin principele si despotul, a asezat in ordine ostile lui si a despartit cetele si a lamurit fiecarei capetenii actiunea si manevra pe care avea sa o fac5.. Avea cu el cumani care erau dota mii. Deoarece erau mai usor inarmati decit toti ostenii, mergeau calare inainte sa observe terenul. Dupa ei, veneau cei trei sute de alamani 38. Pe unguri ii rinduise sa fie cealalta ceata si dupa ei veneau sirbii si bulgarii. Si apoi venea el insusi cu romeii si turcii. 5i cind si-adespartit cetele toate, erau doua zeci si sapte de cete de calareti 39.

9 (vers.4 051-4 059)Iar ungurii, cum li s-a poruncit, asa au si facut. Au prins sa traga cu sageti in franci si alamani. Si din cealalta parte veneau cumanii si sagetau si unii si ceilalti neamul francilor. Ce sa va spun multele lucruri intimplate si cum sa be ispravesc ? Pe toti caii francilor si ai alamanilor ei i-au ucis si calaretii au cazut. A cazut si minunatul, gloria ostenilor, domn al Carytainei 40, impreuna cu calul sa.'u 41.

38 Germani. 39 Cronica se refer& de fapt aici la evenimentele din 1259, culminind cu lupta de la Pela- gonia, uncle s-au ciocnit trupele coalitiei formate din Mihail at II-lea, despotul Epirului, Guil- laume de Villehardouin, principele Ahaiei §i Manfred, regele Siciliei, carora li se asociase qi Stefan Uro§ I al Serbiei pe de o parte, §i trupele bizantine ale lui Mihail al VIII-lea Paleologul, pe de alta. in rindurile acestora din urm5. erau cumani §i turci selgiucizi. 40 Geoffroi de Briel, in cronica. de Bruyeres, baron de Carytaena, azut prizonier la Pela- gonia in miinile lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Cronica se refer& la lupta de la Pelagonia din 1259.

179 www.dacoromanica.ro 10 4 073 `Sig EI6Ev yap 6 npipaxag tfiv nornpiav nob EndixEv, 1T6TE 6 IEPacTroxpatopag Et; 'Cfnt apxfiv Tqg pang, 4 075 Slav eagi4aatv oitob 6 acpEvtrig Tfig Kapotaivou x' of 'A? Xquivot, aE XaXth, x' ta(p4ovtav akfiXo4 To iteog 'cob; 0i5yypot); EPakEv, Opoicog Kai 'cob; Koultavovg, K9 El; aiitoug ISotcimatv va cs(p4ouv "C9 akOri Tour arirpc 6.XX4ytv pet' at 26V K' 181aPri gxEtaz Eig aLtov 4 080 va-robOcni0fia13, av fignopt, va µi3 'oh? thro6Etpouv. TO 5E latieog Tthv Rogaicov Kat T6 OCLyttCOMO1 Ecr(paacnv Ta aXoyax'of Kal3a23 Cepot Intaav Kt a(p6sou EbptOricsav ir4ot gtaa Et; Td (pouaadTa, To Ti TCOlflaCt OUK EIXIXO1V, 1)0001V Kt obx 1j8EXay. 4 085 Mil npob ano0avouv tiSticov eavatov Et; Toy xecrpov, Um. InapaSoOncsav xt 6 npirctnag &tog TOD. Ob8ev tyki)TCOCTUN x' E(poyav x' fikOavEx TrjvBXaxtav, of p.Ev EyX6Tcoaav 740i K' AXOav Et; 'rev Moptav, 4 090 (1X1oug TtvEg Entao-aatv of BX6xot atily BXaxiav, ToucfaXoug Itake Euxotcoaav K9 eppouxoX6yricrav Too;

11 4 914 « At& 'rano 6 aEpacTroxparopag, cbg (ppovtitog 81[01) ATOV, Tobg *AXXagavoug El3aXEvx'tatitav µE Tobg Copayxoug

Ed( v' arcavtficrouv 'C-Vf, e% TtcKorrap4 T6v Opayxcov Tobg 05yypoug El3aXs ainoti, Tobc Toi)pxoug Kat Kougavoug, OXoug katE864Euav, Opayxoug te Kat 'AXXagavoug, xat r& (papta TOD; Ecr(paav, Toy Tc6XE[to excpStaay.

5 730 186vItoilto 6 nplyxtrcag, ob8Ev TOv 7coX013tact. xapiscrpwra Tot) EScoxsv, (paoScopic; EtEyaXEg, 7tp6(3E5oug TOV eaTElkEV K' 181613n Tfig BXaxiag. 'AX1'i0Eta Torno tyivEtov Oct ttvLg die aiStoug IvEttEtvav µE apoeuitiav Ltete Et; TOV Moptay. xat 65ptcrEv 6 Trptymnag x' 113etyyrtadv Tobg oXoug. 13 7 282 Amoy, (bg riiiprwEv EKEItttaiprattling 6 8oilKag Oct eixaatv EXClei excivii 1j Kollinavta

180

www.dacoromanica.ro 10 (vers.4 073-4 091)Caci principele 42, cind a vazut siretlicul pe care 1-a facut atunci, la inceputul luptei, sebastocratoru143, cind s-au intilnit domnul Carytainei 44 si alamanii si s-au ucis, iti zic, unii pe altii, cind a vazut cum i-a aruncat pe unguri si pe cumani in lupta" si ei ii sagetau sa le ucida caii, a luat o ceata cu el si a mers acolo sa-1 ajute, daca poate, sa nu-1 jupoaie. Iar multimea romeilor trageau cu sageti si ucideau caii si calaretii cadeau. cind acestia s-au trezit pedestri In mijlocul ostilor dusmane, nu mai puteau sa faca nimic, fie ca ar fi vrut, fie ca nu. Ca sa nu moara de moarte nedreapta in lume, toti s-au predat impreuna cu principele insusi. N-au scapat si n-au fugit si n-au venit din Vlahia, unii au scapat pe jos si s-au dus in Moreea, pe altii i-au prins vlahii in Vlahia, pe altii iarasi i-au ucis si i-au zvirlit ca pe niste zdrente 45.

11 (vers. 4914-4 919)De aceea sebastocratorul, intelept cum era, i-a pus pe alamani de s-au intilnit cu francii, ca sa intimpine si sa tins piept avintului, loviturilor de lance ale francilor. Pe unguri i-a pus dupa ei, pe turci si pe cumani, toti trageau cu arcurile in franci si alamani si le ucideau caii ; au cistigat razboiul" 46.

(vers.5 730-5 735)V5.zind asta 47, principele nu i-a facut nici o violenta. I-a dat daruri, daruri mari, 1-a petrecut cu suits si el a trecut prin Vlahia. E adevarat ca unii dintre ei au ramas de bunavoie atunci in Moreea.sSiprin- cipele a hotarit si i-au botezat pe toti.

13 (vers.7 282-7 286)Asadar, cind mesir Gatieris 48, ducele, a aflat ca venisera acolo oamenii acelei Companii 49 §1 ca aveau cu ei o mie si mai bine

42 Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei (1246 1278). 43 De fapt, la Pelagonia, a luptat sebastocratorul Joan, fratele lui Mihail al VIII-lea Paleo- logul, nu sebastocratorul loan I Anghelos, ducele de Neopatras (1271 1296), numit in cro- nich Teodor. 44 Geoffroi de Briel, v. supra, n. 40. U Este vorba de descrierea luptei de la Pelagonia, din 1259. 48 In lupta de la Pelagonia, din 1259, unde bizantinii infring coalitia greco-francA, gru- patA in jurul lui Mihail al II-lea, despotul Epirului. 47 Cronica se refer& la cererea turcilor care au participat la inAbu*ea rascoalei de la Scorta, ca mercenari ai lui Guillaume de Villehardouin, de a pleca la casele lor. 48 Gautier de Brienne, duce al Atenei (1309 1311). " Compania catalanA.

181. www.dacoromanica.ro K' EIXCLV ger' airtoug evogoil Tol)pxoug xtkioug Vat 1CXEOV, 7 285 eauppipaasriv get' airsoi); ge auptpawie; µ£y6) ec vet petxcovsat shy Pcopaviav xai sip/ Bkaxiav ercetpouv.

14 7 970 '0Soi-ma; yap se& 'AOrivo5v yuvaixa &rose OUK sixev Kai Reset Tara iatetastixev pe soy creilaasoxpetso)p, exeivov soy x6p Ocootopov, sOv &gymi sBkaxiag, x' trOpe shy 0t)yetsrip TOD Pkoristrilv yuvaixay. Kai E noway awposepot to etvsperyovov exeivo 7 975 uiov, soy c'ovopetaaatv gto-ipryiVTE XO. Perms, Oast; yap pet& sfiv Octvflv excivot) rou itaspo; TOO espyev xai eyeVETOV TdiV 'AOsivilw 6 8axag, Meyav Ki)priv soy asyav TA; Pcogaviag se ercitariv.

15 8 791 `Qualm); 'pip eStopecoacv tyoucrablsa EK 'I IV asepectv xatet5sc Sexasecraapsg &diva) eig set Goya 'mug, Kai sptemovsa Ta n4txet, sOo-oug sob; tymptetaay. Kai fiXectatv rill Pow.aviag xi oitexet ex sip/ Bkaxiav 8 795 x' eacbcsav eig set Ftetvviva, sic so Xaimcpov so xetcrspov exetag EKCETODVEllaaLV gig scapctxaOtapov TOIL

16 9 016 "Opal; so L'IK013681. Ott iiMautv of Copetylcot gig shy "'Amy, oi)Sev avegtetvav nocro5; PotAfiv xagpiav elcetpet EbOecog 4ETEVT6CYCECTLVx'Epp1.4av se; icasoiivsg eupvi8to);, Co; eiTeOrlaav, exivrlaav x' imayouv, 9 020 ours cadj100pC1 EallCCOCITLV, 06TE etUotyta tiro-am, (lax (bath, vet sob; eSteuzvaatv pe ra xorretpta of 01)payxot, any; Kai etaxrutosepa pea0q6av etpellyav shy arpetsav ono° fiXOaatv anent ex tilV Bkaxiay. TO i8e1: sou; ex set rtetvviva exeivot axe) so xetaspo, 9 025 tyvCoptaav xt' euceixacrav ye6youatv of Po)paiot.

182 www.dacoromanica.ro de turci, s-a pus de acord cu ei, a facut intelegere sa lupte impotriva Roma- niei §i au luat Vlahia 5°.

14 (vers.7 970-7 978)Caci ducele Atenei 51 nu avea atunci sotie. $i dupes acestea, s-a inteles cu sebastocratorul, cu acel kyr Teodor, domnul Vla- hiei 32 qi a luat de sotie pe fiica lui nelegitima. $i ei amindoi, acea pereche, au facut un fiu, se numea mesir Guy dela Rcche. Acesta, dupes moartea tatalui lui a trait §i a devenit ducele Atenei. I se spuneasimegas kyr" al Romaniei 53.

15 (vers.8 79 1-8 796)De asemenea, a rinduit §i o§ti de pe continent 54, patrusprezece mfi pe caii for §i treizeci pede§tri, atitia se §tiu. $i au sosit in Romania §i au plecat din Vlahia §i au ajuns la Ianina, la stralucita cetate. Acolo au taba.'rit, in imprejurimile ei.

(vers.9 016-9 025)Numai ce a auzit 55 ca au venit francii la Arta, n-a mai Weptat de loc, n-a mai luat sfat de la nimeni.indata au desfacut corturile §i au stricat taberile. Pe data, cum se gaseau, s-au pus in m4care §i au pornit-o la drum. N-au ridicat nici flamura, nici cete n-aufacut,ci au prins sa fug& pe drumul pe care au venit, au plecat din Vlahia, de parca ii urmareau cu lancile francii, ba chiarsimai urit. Vad asta din Ianina cei din cetate. I-au recunoscut §i §i-au dat seams ca fug romeii 56.

50 Cronica se refer& la incercarile lui Gautier de Brienne de a redobindi teritorii ale duca- tului sax' si de a-1 extinde cu ajutorul catalanilor, in 1310. Pin& la urniA Gautier va muri ucis de catalanii revoltati impotriva lui. 51 Guillaume de la Roche, duce al Atenei (1280. 1287). 52 De fapt, Ioan I Anghelos, duce de Neopatras (1271 1296). 53 Guillaume de la Roche a lost casatorit cu Elena, fiica lui Than I Anghelos, de la care a avut ca fiu pe Guy al II-lea de la Roche, ducele latin al Atenei (1287 1308). Ducii de Atena isi luasera titlul grec amintit in text, pe care-1 Wean sa urce in chip fantezist in timp pin& in primele secole ale Bizantului. 54 Cronica se refer& la impAratul bizantin Andronic al II-lea Paleologul (1282 1328) care, in 12911292, atacA, pe despotul Epirului Nichifor I (127 1?1296 ?). " Cronica se refer& la marele domestic ce ccmanda trupele imparatului Andronic al II-lea la asediul Ianinei, in 129 1 1292. " Cronica se refer& I a ajutorul dat de Florent de Hainaut, principele Ahaiei (1289 1297), lui Nichifor al Epirului impotriva bizantinilor.

183 www.dacoromanica.ro 17 9 080 'as-Nog earolcpiOrpcsv Kai Myst irpoc txsivoug. tc'Eyd) Toy itpiymitct Mopten agoing Kai 'Toy AcanotTiv, cbg itSEXtpoi)c; Kai tpiXot); [tou, noX1,6 toi)g xatpe.gor le £1.7thE Tow 70.ipotpopiav SK p.gp011g ESLKOU 1.1.01)* Eat, Lily ijTOV 0 1st Og Toil PacstMcog, Entou Evo, 9 085 sic gSticOv pot) 0SX.twa, vet Zicottat TO icaef)ouv. 'AA2t..a kScii 8i)pi6Korrat Toilptcot yap Kai Koutdvot, ortou Exouv KetpaVeiSeg Too; te 4tEvav oi) cpovtiouvo.

184 www.dacoromanica.ro 17 (vers. 9 080-9 087) Ace la 57 a raspuns §i le spune: Eu principelui Moreei, ca §i despotului, ca unor frati §i prieteni ai mei, le doresc multa sanatate. ,Si dati-le detire din partea mea ca, de era oastea imparatului, pe care o am cu mine, in propria-mi vointa, fa..ceam ceea ce maindeamna ei. Dar aici se gasesc turcii cumani care au capeteniile for §i care nu se sin- chisesc de mine".

57 Cronica se refer& la marele domestic care comanda trupele bizantine impotriva lui Nichifor I, despotul Epirului. El rAspunde in pasajul reprodus soliei lui Florent de Hainaut care-i oferise lupta, potrivit normelor feudale, dupa ce it urmArise.

185

www.dacoromanica.ro XLIV. GREGORIOS DE PELAGONIA

17 (p. 208) [...] xat 96f3ov 1µ13a)abv tot; 13apPapotg Iv Opaxel xpovo? -c 8v eDITIvixav oplow Ecoa& lad Tflv TE 'ICOViaV EEEX.ETO Kai Tag nept Toy Matav3pov iroXstg, f5n St Kai AuSictv teat fOtatictv xat Ti; BtOuvtag Ta iadota. 'EvtctOEv U Et; Etip(orcriv Tag bite Muaotg Kai Aativotc xat (p. 209) rlatoat Kat Tot; oitototg 13apficltpotg irOXetc xat xeoltag avaxcaccrato xat ubv TE 0.Xcov 'dor (513ptv Kai Oia fiKtaTa TOV AaTiVCOV TOV TAV AS-01u itatv Exorrow tcrro- peaev, et; CCTEVOV K01.11.5t iteptartrac airrolg 'at npayitata [...] xat Tairca o6 npog Eva ii86o fi xat [ttxpO ic2t.sioug etycovOgevog, eaXa crxE8ov /Tog E0vg lamatet TAN, 'Aatav otxobvta, far) 8E xat TAg E6p(onig Ta itX6tcrra, t nom- plvaw iltv Exu06v, Entxetplvow 8' 'Apet[kw, noXelloovtow U ItaX8v, OertaX65v, 'Daupt6v, 'Axapvavaw Evaysta 87cX.a. abv Tot; Maxe8oatv atporrow, Moa6v, Ilatovcov, MoXoaa8v Opstyovaw elVTLKCIOLCSTallgVaW* °fig 8.1) Hausa; &CTIrEp tlypta 1051.1aTa StaSbc &Val), [d) xataPanttoOet; ntO toaakrig 'ray Evarciaw t ntppoilg.

186

www.dacoromanica.ro XLIV. GREGORIOS DE PELAGONIA

Manuscrisele Vaticanus Graccus 579, f. 229r-250° si 2129, f. 673-700 din secolul al XV-lea ne-au transmis o descriere cu trAsAturi legendare a viefii imparatului Ioannes Ducas Batatzes (1222 1254), restauratorul Imperiului bizantin in lupta cu apusenii. Ea confine unele aluzii la cumani si unguri si a fost redactata putin dupl. anal 1361 de calugarul Gregorios de Pelagonia care traia in preajma mormmntului eroului, intr-o mamas- rire din Magnesia. Edifia folosild : A. Haisenberg, Kaiser Johannes Batatzes der Barmherzige. Eine mittelgriechische Legende. BZ, 14, 1905, p. 160-233.

Migratori la Dundrea de Jos 17. (p. 208) [...] A ba.'gat spaima in barbari si in scurt timp i-a alungat din granitele elenice, apoi a cucerit Ionia, orasele din jurul riului Meandrup Lidia,Galatiasicele mai multe tinuturi din Bitinia. Dupa aceea a chemat la sine oraselesisatele din Europa aflate sub stapinirea moesilor, latinilor, (p. 209) peonilorsicelorlalti barbari 1, indepartind obraznicia tuturor, dar mai ales pe cea a latinilor, care ocupau capitalasiaducindu-i cu grija la strimtoare [...] Si a agonisit toate acestea luptind nu impotriva a unu, doi sau mai multi, ci, putem zice, impotriva tuturor neamurilor din Asia si a celor mai multe din Europa, deoarece era infruntat de sciti, arabi, italici, tesalieni, ilirieni, acarnani uniti cu macedoneni, apoi moesi, peoni9imolosi nascuti in munti. Pe toti i-a cufundat ca pe niste valuri infuriate, fafa sa_ fie tras la fund de potopul apelor dusmane.

aMoesi = bulgari ;peoni = unguri ;sciti = cumani; molosi = populafie din Epir.

187

www.dacoromanica.ro XLV. ACTA PATRIARCHATUS CONSTANTINOPOLITANI

www.dacoromanica.ro XLV.ACTELE PATRIARHIEI DE LA CONSTANTINOPOL

0 fericita coincidenta face ca pentru veacul al XIV-lea, mai exact pentru perioada cuprinsa intre anii 1315 1402, moment istoric in care principatele Tara Romaneasca si Moldova treceau la consolidarea institutiilor proprii unui stat medieval, institutii in cadrul carora viata religioasa juca un rol de seams, sa, se pastreze registrul de evidenta a actelor oficiale ale patriarhiei ecumenice de la Constantinopol, document care pentru alte perioade ale istoriei statului bizantin s-a pierdut. Acest registru ne-a parvenit prin doua manuscrise aflate in fondul Bibliotecii de stat din Viena, Codex Vindobonensis historicus graecus 47 si 48, de unde Franz Miklosich si Joseph Muller le-au publicat cu mai bine de o suta de ani in urma, sub titlul: Acta Patriarchatfus Constantinopolitani, vol. 1II,Viena, 1860 1862. Ele inaugurau un important corpus de rdocumente grecesti medievale datorat acelorasi autori: Acta et diplomata Graeca medii aevi, vol. 1VI, Viena, 1860 1890. Actele patriarhale la care ne referim contin o serie de stiri pretioase pentru organizarea de statsiecleziastica de pe teritoriul patriei noastre in perioada cind Tara Ro- maneasca si Moldova, intrind in obedienta spirituals, a patriarhiei de la Constantinopol, constituiau, dupa expresia lui Vitalien Laurent, cea mai frumoasa cucerire inregistrata. de biserica bizantina in veacul al XIV-lea". Faptul merits, consemnat si din punctul de vedere al istoriei bizantine propriu-zise, intrucit el poate fi cuprins in paleta mult mai larga a actiunilor intreprinse de catre patriarhia ecumenica pentru consolidarea pozitiilor sale in intreaga lume de factura bizantina., in momentul in care statul milenar pe care cezarii din vechea Roma, il intemeiasera pe malurile Bosforului se apropia de prabusirea finals. Din punctul de vedere al istoriei romanesti, acest fond de documente nu a scapat atentiei cercetatorilor trecutului nostru, fiind utilizat de catre toate generatiile de istorici care s-au succedat de la Hasdeu incoace atit in studii de caracter mai special, cit si in lucrari de sinteza. Ele s-au bucurat altminteri si de o prima apari%ie la not in Cara, fiind publicate dupa aceeasi editie mentionata anterior, in anul 1913, cind N. Iorga le incadra in partea intii a volumului a1 XIV-lea apartinind colectiei Hurmuzachi, unde textul grecesc era insotit de o traducere romanea,sca. 0 atentie similara li s-a acordat si in paginile colectiei de Documente privind istoria Romaniei initiata de Academia R. S. Romania in anii '50, cind actele care ne preocupa aici au avut parte de o noun traducere, data insa fara textul original. Fats, de conditiile anterioare, ne-am straduit ca aparatul critic sa fie cit mai bogat, cu note explicative si comentarii care sa contina, mai multe lamuriri pentru cititor, re- flectind progresele pe care cunoasterea institut iilor ecleziastice bizantine le-a inregistrat in ultimo vreme. Am cautat, de asemenea, unele imbunatatiri si sub raportul formei, inscriind is fiecare act, dupa numarul curent trecut cu cifre arabe, categoria in care acesta era incadrat de catre cancelaria bizantina, indiferent daca aceasta mentiune apare in textul original sau nu (de exemplu: act sinodal", scrisoare patriarhall" s.a.m.d.). Lin ghid pretios pentru aceasta operatiune am gasit in nomenclatura actelor de cancelarie ale patriarhatului bizantin intocmita de J. Darrouzes, Le Registre synodal du patriarcat byzantin, XI Verne slide. Etude paliographique et diplomatique, Paris, 1971. Republicarea acestor acte in volumul de fats, insotite de o a treia traducere romaneasca, raspunde imperativului firesc de a incadra in colectia de fop. toate izvoarele istoriei noastre, urmind cea mai buns editie data pins, acum fiecarui text in parte. in

189

www.dacoromanica.ro 1 TOMOE EYNOAIKOE Restate 1285. Synodus condemnat patriarchamloannem Beccum (V. Laurent, p. 147) 34. '0 ranetvOg grirponoXirrig'AXavia; wat Earn- ptounacatc xai bntprti.togIshrfirag. . 35. `0 ranctvbc 1.111V07COXiTTic0E001.00TOInaiXECOc BITIV'llc Kai 67rtptt./06 OceScopoc. (p. 148) 36. '0 ranctveg [nyrponoXirrigZtxxiag Kai 6ntprtito; Bacri Ming.

i2 EYNOAIKH AIAlls112EIE 1317-1318. Synodus iubet examinari causas ecclesiasticas inmetropoli Sugdaeae. (MM, I, XLI, p. 76) [...1 exptvc roivuv ip.crptorrig fWthv pera rat, nept aircliv icpcorarcov dpv.sptcov, rob lipatactag,Tab Ntxctiag, rob 0[1:01XaSeMpciag, 'rob IIpoUang, rob Ifily 6v, rob Ecpp6v,rob ,auppaxiou, rob 'ArraXciac Kai TOD' ME61*I1g, iva yttirrat TO7Illabc St'intaraaiag i8v Tariatoxcopoiwrow apxtc- pkov ttraatc, napcivat &pcilovrog 'crotakr3 t4raact xai rob tcpcararou apxtcptcp; forElia;, xai tit;ci.)pc0Oatv Exorra cig etkliOctav ra rthvrotokaw bnoetacaw, ariticttoeij nap' aka)/ Kai nctupetro arittaiwa tvrai50a, xai tICELTa ytvirat, &soy avatpavt Sixatov dace ..rgcruvoStxfig Staywbaccog. fivartetagEtr St To. nepi. Takeo To ig lc pacarotc etpx,tcpcbatKat bncprittotc, Teti 'Akaviac, TO Btr Civil; Kai TO Zrpcxiag Kai Marpaxow,of St) xai apcaouatv tvStlitficrat dig rov IKEIGE Tolt0V Kai anon? pc Ta .tc auvoStxAc raUrrig xai. latertpac Stayvthactoc.

190

www.dacoromanica.ro cazul nostru, singura editie alatuita pin& in prezent este cea a lui Miklosich si Muller, indi- cates mai sus. Din cele 68 de texte selectate pentru volumul nostru, 66 urmea.z5. aceasta editie. Cele doua exceptii sint reprezentate de catre textele nr.1 si 7, introduse dupa nrmatoarele studii: V. Laurent, Les signataires du second synode des Blakhernes (ite 1285), EO, 26, 1927, p. 129 149 si J. Meyendorff, Le tome synodal de 1347, ZRVI, 8, 1963, 1 (Mélanges G. Ostrogorsky, I), p. 209-227. Primul text ne prezinta pe mitropolitul Theodor al Vicinei ca semnatar al 35-lea din 41 de prelati al sinodului antiunionist din 1285. A doua exceptie textul -nr. 7 este tomul palamit, din februarie 1347, emis indata dupa victoria lui Ioan al VI-lea Cantacuzino asupra adversarilor sai in ra.zboiul civil, printre care se afla si patriarhul loan Kalekas, depus de catre acelasi sinod. Mai completes decit textul publicat de Miklo- siChMullerdup5, registrul de la Viena, editia clath de J. Meyendorff acestui document prezinta mai multe rinduri de semnaturi, printre care figureaza si aceea a lui Chiril al .Vicinei.

1 ACT SINODAL Vara anului 1285. Sinodul it condamna pe patriarhul Ioannes Bekkos (V. Laurent, p. 147) 34. Smeritul mitropolit de Alania§iSoterioupolis, Niketas, avind rang de hypertimos 1. 35. Smeritul mitropolit al orasului mintuit de Dumnezeu 2 Vicina, Theo - doros, cu rang de hypertimos. (p. 148) 36. Smeritul mitropolit Vasile al Zekchiei, cu rang de hyper- limos.

2 DECIZIE SINODALA 1317-1318. Sinodul dispune cercetarea unor chestiuni eclesiastice din mitropolia de Sugdaia (MM, I, XLI, p. 76). [...]. Asadar smerenia noastra a gasit de cuviinta. Impreuna cu preasfintii arhierei din preajma ei, cel de Herakleia,cel de Niceea, de Philadelphia, de Prousa, de Pegai, de Serrhes, de Dyrrachion, de Attaleia si de Mesene, ca o cercetare sa alba loc la fata locului sub supravegherea arhiereilor invecinati, impunindu-se ca la o asemenea cercetare sa fie prezentsipreasfintitul arhiereu al Gotthiei,§idaces -1 vor gasi tinind spre adevar cele ale acestor pricini, faptul sa fie consemnat in scris de catre ei, iar notificarea sa fie trimisa aici,§idupa aceea sa se is o hotarire, dupa cum se va gasi cu cale la dezbaterea sinodala. Iar cele referitoare la aceasta chestiune be incredintam preasfintilor arhierei si hypertimi celui al Ala- niei, celui al Vicinei si celui de Zekchia si Tmutarakan care au misiunea sa descinda in locul acelasisa aduca la indeplinire cele cuprinse in aceasta .decizie a sinodului si a noastra.

I V. infra, n.12. 2 Epitetul mintuit de Dumnezeu" se retell., asa cum a intuit si V. Laurent in EO, 35, 1936, p. 115, n. 1, la primejdia tataal ce planase asupra orasului. 0 list& a succesiunii prelatilor din scaunul Vicinei a Post alcatuita. de P. S. Nasturel, Les Pastes episcopaux de la Mitropole de Vicina BNJ, 21, 1971 (1972) p. 32-42. La bibliografia localizarii Vicinei (n.1 si 2 din ultimul .studiu mentionat) se poate adauga P. Diaconu, Pdcuiul lui Soare-Vicina, Byzantina, 8, 1976, p. 407-447, precum si n. 5 de mai jos.

191

www.dacoromanica.ro 3 11APAEHMEMEIE Sine date, anno circiter 1320. Elenchus possessionum patriarchalium aped Varnam (MM, I LIT, II, p. 97) 'H Kapvapa. i Kpavta. Ta Kakta fiT01 To Auxo- atomov. Ta ftpavta.tAp6crupa. ri 1-cataypa.

4 Y110EXEIIE Sine date, anno circiter 1339. Macarius, metropolita Bitzynes, pollicetur se in ecciesia sues esse mansurum. Manu propria (MM, I, LXXXIV, p. 184) '0 TanEtvog pitponaltric Bt-rV)vric xai incEp- 'rim; Maxaptog Ta, avcoOcv ysypaptitva cutpyaw tati 13c13aubv tartypawa.

5 LYNOAIKH AI/UNDUE Maio 1341. Synodi decretum de quodam monasterio monialium (MM, I, XCVIII, p. 224) [...] EVOEV tot xai auv8tacsiccvaplvri Ta nEpt. TO6TOO riitctptorri;iuiithv TOT; 'Kepi ainfiv feponarot; apxtepecst,ta5`Hpa- xXcia;, TO iap8Eaw, 'Tel) Aoppaxiou, 'rAaxeSatgoviag,'r MaSinow,TOMq-

192

www.dacoromanica.ro 3 INSEMNARE Fara datcl, circa 1320. Lists a posesiunilor patriarhale din pcirlile Varnei 3 (MM, I, LII, II, p. 97) Castelele patriarhale de linga Varna: Cavarna, Cranea, Chilia sau Lycostomion 4, Gerania, Dristra, Caliacra.

4 PROMISIIJNE Fara datcl, circa 1339. Macarie, mitropolit de Vicina 5, fa-gaduie,ste cif variimine in dioceza 1;6.Semitea:d 6 (MM, I, LXXXIV, p. 184) Smeritul mitropolit de Vicinasihypertim Macarie, fiind de acord cu cele scrise mai sus, pentru intarire am iscalit.

5 HOTARIRE SINODALA .Hai 13-11. Decizie a sinodului cu privire la o mandstire de ,naici (MM, I, XCVIII, p. 224) [...] a§adar smerenia noastra chibzuind cele referitoare la acest fapt impreuna cu preasfintii arhierei cel de Herakleia, de Sardes, de Dyrrachion, cel al Lacedemoniei, cel de Madytai, de Methy-

3 Folosind mijloace tehnice de care nu dispuneau cu un veac in urma, F. Miklosich si J. Muller, P. Wirth a semnalat mai recent uncle omisiuni si stersaturi in textul manuscris at registrului patriarhal de la Viena, reusind sa, le descifreze cu ajutorul razelor infrarosii. intre aceste omisiuni, el a observat ca. lista de posesiuni patriarhale data, aici se repeta ulterior in registru. in editia folosita, de noi, ea ar fi trebuit prin urmare sa-si afle locul si la p. 503 (anul 1369), caz in care am fi fost in masura sa, o reproducem Inaintea documentului 11 de mai jos (Cf. P. Wirth, Nichtentzifferte Rasuren and Tilgungen des Wiener Patriarchalregisters, BZ, LVI, 1963, p. 20 -21). Ci. patriarhia considerasi in anul 1369 aceste castele drept posesiuni ale ei, faptul e confirmat de un alt document din 24 iulie 1370 (MM, vol. I, p. 528), prin care Philo- theos Kokkinos incredinta mitropolitului de Varna, dependent nu de biserica bulgara, ci de cea bizantina, administrarea acelorasi castele patriarhale, din enumerarea carora lipseste insa Chilia, intratii deci intre timp in miinile genovezilor. Reaparitia acestor castele ca posesiuni ale patriar- hatalui bizantin in anii 1369- 1370 constituia atit un rezultat al expeditiei contelui verde" (Ame- deo VI de Savoia) din 1366, cit si al bunelor raporturi existente intre statul luiDobrotici si Bizant. 4 Cavarna era situata. la nord de actual Ba16ik, numit in acea perioada si Carvouna (cf. V. Be5evliev, Zwei Bemerkungen zur historischen Geographie Nordostbulgariens, Studia Balcanica" I, 1970, p. 75-78) ; Kranea-Ekrene, azi Kranevo, de asemenea, in Bulgaria (cf. Al. Kuzev), Zwei Bemerkungen zur historischen Geographie der Dobrudia, Studia Balcanica",10, 1975, p. 121 si135) ;pentru localizarea Chiliei, identioa sau nu cu Lykostomion, a se consulta studiul mai recent al lui 0. Iliescu, Contributii numismatice la localizarea Chiliei bizantine, SCIVA, 29, 1978, 2, p. 203 -213. 5 Cu privire la localizarea Vicinei se poarta Inca discutii atit in istoriografia noastra, cit si in cea strain& (v. si supra, n. 2). Detalii cu privire la diversele ipoteze emise pity la data respectiva se gasesc in studiul lui C. C. Giurescu, intemeierea mitropoliei Ungrovlahiei, BOR, 72, 1959, p. 680-682. Mentionam doar faptul ci, opiniilor fanteziste si tendentioase emise pe aceasta ternadecatreJ.Bromberg, Toponymicalandhistorical miscellaniesonmedieval Dobrudia, Bessarabia and Moldo-Wallachia, Byzantion, 12, 1937, p. 151- 180,449-475 si13, 1938, p. 9 -71, li s-a dat un raspuns prompt si competent atit de catre istorici romani (N. Banescu, Fantats ies et rialitds historiques, Byzantion, 13, 1938, p. 73 -90; G. Bratianu, Vicina II, Bucuresti, 1940, studiu republicat apoi intr-o forma usor amplificata in RHSEE, 19, 1942, 1, p. 133- 173), cit si straini (V. Laurent, Un dvechd fantdme au la Bitzina taurique, E0, 38, 1939, p. 91- 103). ° Inexistent in documentul nostru, textul acestei promisiuni trebuie sh fi fost cel reprodus dupa, alte surse de catre V. Laurent, RHSEE, 23, 1946, p. 232. Republicat in DIR, B, Tara Romitneasca, vol. I, Bucuresti, 1953, p. 11- 12, el se ail& si in prezentul volum, p. 154 si urrn.

193

www.dacoromanica.ro 041VTIc, T@ VIM Tw 13tTiVlig xai TO KO, Sttyvco xaiane(phvato, iva, [... inav0.073 xai tiravacroAt xai T13 totaiyra o-Ef3aopig pm/ f irpcivrriKai apxala (sic!)xatacrtaat; Kai yuvatxdav (sic!)elvat xai aVhc talyrriv 6voiu4eo-Oat, xa06; xaitfivapxiiv ISoldiOn [...].

6 rPAMMA AOCII2TIKON Apri li 1343. Synodus absolvit metropolitan Pyrgii accusatum a metropolitaEphesi

(MM, I, CVI, p. 237) [...] EVO6V Tot xai E7t£151.1 noXutpomoc KaiaptSfikco; oitoSESurcat 6 Ilupyiou ei; o6Stv Tay TOlOt:MOV CATICLIICiTOW al.CTICOIIEVOc, 110(4)0DOCE TODTOV 01)V051106c li perptenic futOv Kolvt Staaxtyletxai yveogrj T6v nepi aucfiv icpomitaw dpreptov, Toil Dip Scow, ToilEaric, 'cob 'Agaasiag, Tot) lItcrtSiag, toi5 Kopiv0ou, 'rob Auppaxiou, Toil Ma Sirow, 'cob'Apiatpt Soc,cot Mr106 }Lyng, toU'Alrpal,ToilBapyric,to0 Divot), cot) 134ivrig, toU Ztxv@v, Tov Xtou, Tou Apaitag, 'cob TevtSou, 'rob KalktouiroXgo.);xai 'cob intown(piou Movegikaiag, irapaKcXOetat guttvat ainOv Tee Tric oiwEiaSetpxtcpcocrOvric,tv TipKaT'ainev txxXiaict icpoupyoDvta Kai 7LOttlaiVE1V KCli St*tyav TOkax6v akev 2corKov goip.vtov tob Xptatoi5.

7 EYNOAIKOL TOMOE Februario 1347. Libel lus synodalis confirmans condemnationem monachorumBarlaam et Acindyni (J. Aleyendorff, p. 225) [...] Toy egneptetkrigitvov ToryrovIspov Kai ouvoSmOv 'cc:41ov attpyorregv nasty apa Trp 7tOOTtp9,atnptCoptvq.) Kai nap& Tofrsou, nag oixtfalg bnoypacpaig callisto011sOa, 'rob; Laynap' airrOv StKatou- gtvoug crapyorctg Kai aiyroi Kai StKatotwts;, 'cob; StKataSuKaop.tvoug Kai CI7COKTIOOTT011eV014, Bap2.aall SikaSfi Kai 'Axivauvov Kai 'revxmatio-avca natpuiprnv KCti TObc ToOtow op.6(ppovaq,exp.etagafitouc pivorrac, CTOyKCETO- SucciCovrEg Kai alCOKTIOTTOVTEc. EIxe St Kai Tag brcoypayac Ta6tag: `0 TanctvOg prrportoXtrric `I-IpaKktiag bittpattio; xaigapxog nciang Op(tKic Kai MaKESoviag 0:142,68cog `0 Tanuvoc parponoXitic Otaaakovixig trttprtgoc KaiE4apxoc nem% Otrtakiac fpnyopto; [--] `0 Taicetvoc grItpoito?thri; Kivou AavtfiX `0 TairavOc larponokirrig IouySaia; Kaiinttptigoc aatihog (p. 226) '0 TanetvOc paTtponokitric BtTiVric KaiOntpripog K6palo;

194 www.dacoromanica.ro mna, de Varna, de Vicina si de Kos a stabilit si a facut cunoseut ca [...] sa se revina si sa se pastreze si acestei venerabile manastiri vechea ei conditie initials, sa fie adica de maici si asa sa se numeasca din nou, dupa cum a si fost ea construita de la inceput.

6 SCRISOARE DE REABILITARE Aprilie 1343. Sinodul stabileste nevinovcilia tnitropolitului ae Pyrgion in legdturti ctt acu- safiile aduse acestuia de cdtre mitropolitul de Efes (MM, I, CVI, p. 237) [...] deci dupa ce s-a demonstrat in mai multe feluri si in chip evident ea. (mitropolitul) de Pyrgion a cazut pe nedrept vic- tims acestor acuzatii, smerenia noastra declarindu-1 nevinovat in chip sinodal, cu sfatul si cu voia preasfintilor arhierei de pe linga dinsa cel de Sardes, de Side, de Amaseia, de Pisidia, de Korinthos, de Dyrrachion, de Madytai, de Amastris, de Methymne, de Apros, de Varna, de Ganos, de Vicina, de Zichna, de Chios, de Drama, de Callioupolis, precum si cel ales pentru Monembasia porunceste ca acesta sa exercite mai departe cele ale gradului sau arhieresc, slujind in propria sa biserica, si astfel sa pastoreasca si sa indrume turma cea cuvintatoare a lui Hristos ce i-a fost incredintata.

7 TOM SINODAL Februarie 1347. Tom sinodal confirmind condamnarca monahilor Varlaam si Akindynos.

( J. Meyendorff, p. 225) [...] Fiind de acord intru toate cu acest aici infasurat sfint si sinodal torn, ca si cu cel anterior 7, care este altminteri confirmat si de catre acesta, it insemnam cu propriile iscalituri, iubind si Bind la rindul nostru dreptate celor indreptatiti de catre ele, iar pe cei con- damnati si excomunicati, adica pe Varlaam si Akindynos si pe cel care actiona in calitate`cle patriarh 8, ca si pe toti cei cu idei similare lor, osindindu-i si dezavuindu-i la rindul nostru, de vreme ce ei persists in refuzul de a se cai. Actul mai avea si aceste semnaturi: Smeritul mitropolit al Heracleei, hypertimos si exarh al intregii Tracii si Macedoniei, Philotheos 9. Smeritulmitropolit al Thesaloniculu.,hypertimossi exarh a toata Thesalia, Gregorios 1°. [.] Smeritulul mitropolit de Aims, Daniel Smeriritul mitropolit de Sougdaia si hypertimos, Eusebios (p. 226)Smeritul mitropolit de Vicina si hypertimos, Kyrillos

7 E vorba de primul sinod at disputei hesihaste, din anul 1341. 8 loan at XIV-lea Kalekas (1334 1347), depus ca antipalamitsianticantacuzenist de cAtre sinodul din februarie 1347. 9 Philotheos Kokkinos, viitor patriarh ecumenic (1353 1354 si 1363 1376), personali- tate marcanta a bisericii bizantine. 10 Gregorios Palamas, promovat mitropolit de Tesalonic, decedat in 1359, sanctificat in 1368.

195

www.dacoromanica.ro '0 Ta7CEINO; pirponoXicrig roTOictc Kai inttpTtp.og litTpog `0 Tanetvec wriTponokirrig rapgkkrig Kai bntpttp.og 'Icoavvixtog `0 Tait meg wriTponokirrig Kakktouitaccog 'Icoafitp.

8 EYNOAIKHIIPAZIE Scptembri 1348. Synodus metropolitan: Antiquarum Patra)um transfert in metr polite Monembasiae (MM, I, CXXIV, p. 274) [...] Sta Torn° Kai fi ItaTpt6Trig figthy, Oda Kai KaVOVIKTI ItE1.001.1tVT1 xpiact Kai It Okkal.; egoicag Tcpeteatv titoptvri, TO Eiikoyov lxo6csatc1.1613' blindly, Kai xotvij 8oxtitaaicit Kai V ficpo.)Toil =pi tea; iepoil xopot)Tthv lc panaTaw ispapxthy xai inrcprittaw, Tor) OEcraakovixric, Tor) KUq.KOU, rot)Horroripcasiag, Tot) IITrythy Kairot)13tTcivrig, xai yvcbmi 'rob xpaTiaTov xai etyiou tou abToxpaTopoc, IIETaTc0fivat Tthv onouSatoTaTcov Evoinas Toy icpcii- TaTOV IITITpOILOXiTTIV Ilakatthy rlaTpthv, intbyrigov xai E4apxoy mimic 'Axctictg, cig Thy aranaTiv MovEgacriag tarpoiroktv.

9 IIPAEIZ ZYNOAIKH Maio 1359. Synodus transfert metropolitan Bitzines in metropolint totius Ungrotlachiae, constituens, ut ecclesia Ungrovlachiae subiecta sit ecclesiae Constantinopolitanae (MM, I, CLXXI, p. 383) '0 ciryEvto-TaToq Ittya; 13oif3oSag xai a6Otyrrl; naafi; Ointypol3kaxiag, LyTicp TtvgbitaTt 7yriotcbTaTog piOc Tfig fip.thv pETptortroc, xt)p 'AXtaySpoc, into tpikoftou yvthwri; icsictvratgvoc xai itokkfiv LySeticvilicvo; Tfiv aTopyfiv xai imoTayfiv xai cimeiOctay 6i; Tily oftylavrob°got) xa0oXtreiv Kai an 0 CfT0k1KfV gKKXTIalaV,eVirricrev oi)ploV0V 6.71(4, eaka xai nokkeactg Sta 7paggetTaw ainoi5 Kai t8cfieti Tfig fiathv asTptOTTITo; xai Tijg itspi auTriv Ociac Kai iepac auvo6ou, cbc ay I) To aTco Tot)SE xai Etc To E41); oinog Kai fi Triftoa aka) gnucpetTata xai apy) into Tfiv bockliCilaCrttKilV laV&K plalV xai 8tE417(1)7i1V T1); xa0' talc 67163.ra-trig Toil Oeoi5 itcTakric gmancriac, Kai otriTat apxtepta, xeiparoviav OvraT'fictuts,1.16TptoTiTog Kai gig T1iv 9Eiay xai icpay er6voSoy TEkobvTa, Kai exia Toirrov tbg yyliatov not :Eva naorig 06yypol3ka.xiag 8ic ciao- -flay xai nvEup.articov xaTapriagov dna') TE Kai T6V 7111150)V xai mimic 'di; apxrjs dinar 80 xai itpo Two; f xcapoil TtpoctexaktaaTo TaricrtacovTa ainth TOY icponaToy i.tiirponokiTriv 131Tivrig, inttpripoy, ayaniTTOY Kara x6ptov aSEktpov K ai crukketToupTOY Tfig (p. 384) fii.tthy geTptorriToc, ici3p `YdtxtvOov, KaiZo4aTo acrazvbsTaTa Tfiv ebkoyiav ¬), Kai KSE1E npog &new Tijv 71p0C7fIKOUC5aV intoTayily xai ei)kapEtctv, xai Lircricrc lasTaitoXl.fig7taperaficreo);, Wet Imo. it v To Trapoy ii.ETaTE01 68e 6 icpcbTaTog pairporcokitric Burivrtg, arcoScrto; tpavEig

196

www.dacoromanica.ro Smeritul mitropolit al Gotthiei si hypertimos, Petros Smeritul mitropolit al Garelleisihypertimos, Ioannikios Smeritul mitropolit de Gallipoli, Iosif.

8 ACT SINODAL Septembrie 1348. Sinodul transient' mitropolitul de Patras cea Veche In Jnitropolia 111-dnem- basiei (MM, I, CXXIV, p. 427)[...]pentru aceasta si smerenia noastra, convinsa prin judecata dumnezeiascasicanonicasidind urmare multor situatii asemanatoare si care se bucura de binecuvintarea noastra, cu acordul unanimsivotul sfintului cor al preasfintilor ierarhi hypertimi din preajma noastra cel de Thessalonic, de Kyzik, de Herakleia Pontic5., de Pegai sicel al Vicinei sicu voia preaputernicului91sfintului meu autocrat, a socotit printre cele mai grabnice faptul de a transfera pe preasfintul mitropolit de Patras cea Veche, hypertim si exarh a toata Achaia, in preasfinta mitropolie a Monembasiei.

9 HOTARIRE SINODALA Mai 1359. Sinodul transfers pe mitropolitul de Vicina in mitropolia a toata Ungrovlahia, stabilind ca biserica Ungrovlahiei set fie supusil bisericii de la Constantinopol (MM, I, CLXXI, I, p. 383) Preanobilul mare voievodsisingur stapinitor a toat5. Ungrovlahia, intru Sfintul Duh fiu preaiubit al smereniei noastre, domnul Alexandru, indemnat de un gind iubitor de Dumnezeu si dovedind multa dragostesisupuneresiascultare catre sfinta biserica a lui Dum- nezeu, catolicasiapostolica, a cerut nu numai o data, ci de mai multe on prin scrisorile sale si s-a rugat de smerenia noastra si de dumnezeiesculsi sfintul sinod 11 de pe linga dinsa, ca sä fie de acum inainte si in viitor, el si intreaga lui stapinire si domnie, sub jurisdictia eclesiasticasicalauzirea preasfintei man biserici a lui Dumnezeu de la noi,sisa primeasca un arhiereu care sa fie hirotonisit de catre smerenia noastrasrsa faca parte din dumnezeiescul si sfintul sinod, avindu-1 pe acesta drept pastor legiuit a toata Ungro- vlahia, pentru binecuvintareasiindreptarea duhovniceasca a lui si a copiilor lui si a intregii sale domnii; fapt pentru care acum citva timp el a si chemat la sine pe cel care se afla in vecinatatea lui, pe preasfintitul mitropolit al Vicinei, avind rang de hypertimos 12, frate iubit intru Domnulsicoliturghi- sitor (p. 384) al smereniei noastre, chir Iachint, si a primit cu cea mai mare placere binecuvintarea sa, aratind fata de dinsul cuvenita supuneresievlavie, si a cerut cu multa rugaminte ca in prezent sa fie stramutat 13 acest prea-

11 Este vorba de sinodu] permanent (syncdos endemcusa ) din capita]a bizantina., care-si tinea lucrarile sub conducerea patriarhului. Numele institutiei a aparut prima oath in anul 148 (cf. J. Gouillard, recenzia la G.Hajjar, Le synode permanent..., Roma, 1962, in BZ 56, 1963, p. 382). Date generale in Beck, Kirche, p. 43. 12 In traducere romaneasca preacinstit". De regula am mentinut termenul hypertimos, deoarece el nu era un simplu epitet, ci desemna un rang metropolitan. In vremea Paleologilor aceasta era demnitatea rezervata mitropolitilor, deli initial titlul fusese acordat laici]or (primul sau posesor fiind Mihail Psellos). 13 Expunerea amanuntita si sistematica a imprejurarilor care puteau impune stramutarea unui scaun ecleziastic se afla. in Zhishman, Die Synoden, p. 12 si urm.

197 www.dacoromanica.ro pamo 9you 1 6190101 (b%134311 g `1399gl0 513 A4L1 A731D111/3131? 511Dpu -PxgodA.Acto 11331 '5231X 121311 ?g noipnpo Q91923 119 Q01 511nt11g liallt.5011/1 `50d31? -olochaX 50A31190A ?Sou 541 ,073)1 5RT141 (1011111316lb? Q030 5111(73/.311 51313311X31313 11311131114131313 isu? Ago 391331? Scp A411110U 173X 5pdaixdv 501.04A4 S11973U .5ronjodA.A.Q0 Nix? Ito Awl pcitnt 541 nurikt 59111191d1311 pm 541 1d321 nItu.gp 5n13o 5co3d9iArd9 n03npuoc131 17331 901 nc03d31Xdp 4L 121913101 5191114) 5190311 (10113193A3A93 n0,021.20 1329ctiod ?s, 9 A? 513 Acl)wyou ncoXattx A7313X3thcp 11331. À113131D1211:131 Spit `50711)9x 5cpe13)1 51c1 3tqo pm pig not %oda} 52o1'1pA.A.1393 9 501d931 `0113A15163U13 5R131 541ntlx 59192..n22 ?g oup nollubodu 9 MAIM AO1h1 3 'noinnp 503 2311919 nod '2193 731('1011 541 ION A? 5111933291 542tund31Xdp 5131913191213 57319A131i1OU 9 41 an3riud13 pdp typind)nu3 ampu 541 51.1A71illd13 5p1Xydocli.190 59n311924.9103 5orinncp2.92dX not Are01A? not noidax 5973% 111091341199 513 nipmdlAux? ATI nonclincop no192dx 173X 7301 131('1(321 (10A3T1(10/L1.11313 (101 50)3d31Xd12 501A0311312919313 5901973 41.1 (1011(3/11D93 nogg pm 5olnw19ncbp 1DX Scanocretpx OW? AQI AMA3Ti(13d0/111ILD nogd? 5111 -drnip 213 52232. 11331. 591npu (10%9(1)31.3 11331 noldloyyp 591priA,92 541 52319lopot3 'aolind) 01(101 pp pax qg 173X 511 AW7i41 50111191d1311 1219 542(103113 51.1990nati npiou A13613dA, 17331. A13130(10A 5901973 513 A19LLd411 541 5(1010369D A(7014 `503319131 d3U2 90 (1030 Dd0673 513 A1,11(1COIL AlprIX9111 A73131(3thcl) ÀQ)19D 02/9 50113T14dU X90 9 5q) .2732.3n393902L7? pig nnoA, 1319131 41 511191d1311 ÀTT141 59A13311 501(9 '592199x Act 1.1A3T1D1113311)D19AQD 121 1d3U Q01901 41 1l3U A411913 D130 23d94109 nonp2..020) 91 `no)3d3iXdp q)1 `573131(3113dff, 1-1 13313 50)13013131113 17313X33 513 1DA4031D134 A91 39A91 A91 ALL11%02L0d11.111 Muttna 9 50190101 513A3r1 57399g10d 513 A0A9d0 pm 91 51191221 5937CpxdodUcto p:ot 5pp113cb1u3 pm %Up `noacp3 vim nodpu 3190 5p A9cl31g `11Al1 AV? 513 n91923 A111 Al1311173d31Xd12 A1119131 A1319101130d3L 13131i 273n9og 1031 54nOU 1.3111. '5o394ivoodnu 5onarl9onX92319 nolodon? nothpdA,A,? -pdop 222112193na9 À7313y DA1 4%31 91 9193 39(101 17331 513 91 '54? SidXri np -d) (ggE 2311n3o9n lnx kadp 'n91923 4 linviltdp 1391311 '231X2rdodi.A90 9u9 ntu. ,opx 5plict 7311331 A91 AltipitobLp not noao A111(134311 A13101.1%31313 A0A3711173d43473Al2 .A02L9d1 AT 1nX not 3311.101311 A01901 In not 51LAt1111 It 51.1191d1311 T11,1 trricpnl, 131219293 9oi131ndx 1Px aoli,p nad 126(91913'59d91 Q01 ,INOU nod lux nortpindnup 31 173)1 pm 91 A0113119 41 (101 5(1001AL 17331 AQ)1 ACO3L9d1 111.1191911dX 111219nIrt73a A? 10733/9 (10A3TI0X(10g npipdx 11:131. '21309*219Atddnu 513 A91 nongdo 51191231 -Oda90 9 '5731XITA 17310? AQA101 91 ()Up 39(101 pm 5p A91 3 511 =Amp non9dX 513ocryylig Tarot 901592:91 51124xouoth1ui 51.Lopu '5231X13ygod4490 '5911110219 5911.Lunkp nold92t pm Q01 594:12y3gp A(01141 113X `594d(10113n(19 d931.012 Q01 (10A9d0 51119231 `50113119A9 32.3 03120 A(1)X31311 Ina nmnirtoup 11331 5111 Q01 (10d31 aonodonao '5co3DndgloP2113 kig 5922:214A4 593d31Xdp pig 541 5911dpX not no?® 5222.91317331oup 541 Itg 51L913ocox A1121 31 5111731614 5(03%9210d11111 573)X731d0d4490 12113X 73111 431111)DIS)11%31313 pm

86: www.dacoromanica.ro sfintit mitropolit al Vicinei, care pare a fi foarte agreat de catre acest mare voievod, la biserica a toata Ungrovlahia, iar dupa moartea acestui mitropolit al Vicinei sä se aleaga un altul, care hirotonisit de catre prea.sfinta mare biserica a lui Dumnezeu de la noi, sä fie trimis acolo ca pastor si arhiereu legiuit a toata Ungrovlahia. Asadar, intrucit s-a gasit cu cale de catre smerenia noastra si de catre dumnezeiasca adunare a preasfintilor arhierei de pe linga dinsa, ca o astfel de cerere si aspiratie a preanobilului marevoievod vine spre folosul si statornicirea a multor suflete, de acum inainte, dupa cum domnul a facut cunoscut in sfinta Evanghelie, zicind ca toata lumea nu pretuieste cit un suflet 14, iar prin prooroc ca acel care scoate unvrednic dintr-un nevrednic ca gura mea este, poporul cel crestin al domnului, aflat in zisa domnie si stapinire a toata. numita Ungrovlahie, va fi indrumat de catre aceasta.' supraveghere arhiereasca si pastorire spre implinirea precepte- lor celor mintuitoare ale lui Hristos, arhiereul calauzindu-i si invatindu-i pe acestia pe calea Evangheliei, tinindu-i totodata departede faptele cele neingaduite ale pacatului si oprindu-i de la acestea, precum si de la once dogma din afara si strains de biserica lui Hristos, lucru de care cu sirg se va ingriji si smerenia noastra, povatuindu-i pururea cu vorba cea scrisaon rostita si cu fapta, ntru pa.strarea ferma a credintei noastre, lucru care are in vedere marele for folos sufletesc, fapta dumnezeiasca decit toata lumea mai de pret, asa cum s-a mai aratat. Deci pentru acestea smerenia noastra, chibzuind cele privitoare la chestiunea de fats, la una cu dumnezeiasca adunare a preasfintilor arhierei de pe linga dinsa, cel al Heracleii,[...], intrucit acest mare voievod tine cu tot dinadinsul ca mitropolitul Vicinei sa fie stramutat in scaunul a toata Ungrovlahia si al stapinini si domniei lui, si deocamdata pentru nici un altul, ci numai pentru acesta cere el cu multa rugaminte aceasta cirmuire arhiereasca.., prornitind sa dea si o asigurare cu juramint si in scris, cum ca toata zisa Ungrovlahie va ramine de acum inainte si in viitor, cit timp (p. 385) va dainui principatul si domnia sa, sub obladuirea preasfintei man biserica de la noi, asa cum sta scris mai sus. Deci 1-a mutat smerenia noastra pe mitropolitul Vicinei in scaunul a toata. Ungrovlahia, cu stirea si incuviintarea puternicului si sfintului meuimparat, cel in toate desavirsit si neasemuit prin bunatatea firii si a moravurilor si prin senina.- tate, cel care vrea ca in toate sa domneasca si sa se dea la iveala. dreptatea. Prin urmare tot timpul de aici inainte si in viitor sus-numitul preasfintit mitropolit a toata Ungrovlahia, preacinstit, frate iubit intru domnul si coliturghisitor al nostru, conform cu acest scaun si titlu sa aiba parte si sa se bucure si de un loc in sfintul synthronon 15, ca un arhiereu legiuit, stabilit prin

14 Aluzia la citatul din Matei, XVI, 26, apare si in alte izvoare bizantine, spre exemplu in typikonul dat de Christodulos pentru manAstirea sa din insula Patmos (anul 1091, ed.MM, vol. VI, 1890, p. 72), in typikonul lui Ioan Comnenul pentru mAnastirea Pantocrator din capi- tall (anul 1136, ed. A.Dmitrievskii, Opisanieliturgieeskihsukopisej..., I. Typika,biev, 1895, p. 672), sau in Autobiografia lui Mihail al VIII-lea Paleologul (ed. H. Gregoire, Impera- toris Michaelis Palaeologi de vita sua, Byzantion, 29 30, 1959 1960, cap. XII, p.465). 15 Dreptul unui scaun metropolitan de a avea un anumit loc in ierarhia scaunelor eclesiastice(taxis kathedras )subordonate patriarhiei ecumenicesiimplicital detinA- torului sAu de a participa la lucrArile sinodului permanent din capital& in locul rezervat diocezei sale si bucurindu-se de drepturile ecleziastice conferite lui in aceasta calitate.In cazul in care un scaun vacant era temporar, pin& la alegerea unui nou titular, acordatkata logon epidoseos unui alt mitropolit, acesta din urma area dreptul de a administra veniturile si a exercitadrepturi ecleziastice in dioceza vacant,, ou exceptia celui de synthronon (am 'dig we) iepoU crovOpovou tyKa0t8p6crEcog, MM, vol. I, p. 20; cf. Darrouzes, Offikia, p. 478, n. 1; Zhishman, DieSynoden, p. 17-20), notiune desemnind scaunul instalat in apsida din spatelealtarului si care era rezervat episcopului (cf. F. Dolger, Aus den Schatzkammern des Heiligen Berges, I, Munchen,1948, p. 242).

199 www.dacoromanica.ro imoTinctoatv, avayvthaTag Te aypaygtov ex netatig TA; enapxiag Kai evopiag aDT0r) Kai intoStaKevoug Kai Staxovoug Irpof3tOgcov Kai irpear3uTepou; xetpo- Tovthv, eitaal3ogevog Te Kai navTaw Tay 60evSfiTcoTe StatpepovTcov TaklaSoca itov Seev OyeiXoucrtv of Ts tv ain't xXliptKoi Kai of 6XXot iepwevot, ttovaxoi xai Xaixoi, 6rcetKetv xai intoTaTTeaOat TOUTp, Sail Kai yvriaict) abTaiv nott.tevt xai naTpi Kai StSaaKeao,), Kai StxcaOat npoOotuog Kai anonkripobv, Saa tteAlet X6yetv xai icapatveIv Kai txStSaaKetv aimobg, atpopthvta sic wuxtKfiv kuattt- XetaV, TTIO0UlleVilg ana.panotfiTou why 'v 4i-1c aei Xpovcp Tfig EvottoTou ampa- Wag Kai brcoaxeaeon lyypeapou el; Tfiv ayiav Toi5 XptaToil xaBoXuajv Kai alto- aTo2oxfiv eK08.11CriaV Tor) T01.06TOD ebyeveaTaTou tteyaou 13o1I3oSa eig TO that aei Tfiv tioariaiav Tfig ObyypoOkaxiag bore deo/ Kai Sgxea0at art' dragap- xtepact yvfiatov, lOaTe yap auvnipelaOat sic TO t4A; Toi1To axatvoTaturrov, Kai f3ap6TaTov Kai auvoStx6v (a(poptattOv) irceikriTo Kat& navTO; Tou Pouktiari- aoptvou aKupthcrat cane), enet6ii Toirrou EVEKEV Kat fl napoi5aa auvoStxfi npift4tg yeyovula 'v4etorfithvg) wriTpoiroirokin3 naarig Oinfypopkaxiac Kai birepTip.cp ampetketav tntStSoTat, throku0eTaa Kara ttilva ttaiov Trig gvtarattgvng16' tv5. Tou gctA' ET oug, 'Ttc Kai DICE6111.11/V011 Tt a6Toxeipo? ypatp-Tfig futoiv ttnTpto- TTITOG.

10 rPAMMA (IIATPIAPXIKON) Anno 1359. Epistola patriarchne ad voevodam Ungrovlachiae Alexandrian deeadem re

(MM, I, CLXXI, II, p. 386) E6yevtaTaTe, auveTchaTe, avSptKanaTetteya Poi:1368a Kai ai)OtvTa Tata% 06yypol3kaxiag, eV ay(g) nve6ttaTt yvricrtcbTaTe,TcoOet- voTctTe Die Ttl; -1),A6v ;IsTptorrrog, Klip 'AkeavSpe, byteia,v Kaie60uttiav wuxfig, acintaT6; Ts 6thatv xat e6eiav -Kat it 6 TL aya00v Kai acoTfiptov, erceOxeTat 'r avTafwet aou fi p.eTptatric fittthv ano ()cob itavToxpaTopog.alto Tcbv ypap.- ttaTaw TAg aAg e6yeveiag Kai Td5V irpoTtpcov Kai Tthv batepCOVZywbinagy aKpti3ciig fi tteTptorrig fitubv, So-a WiXou fiebytveta aou, Kai aneS4aTo Kat& no?,.i) Kat tirtIvgaz Tfiv einteiOetav Kai 67roTayfiv Kai aTopyfiv Kai aydotrv,fiv Exetc sic TrjV ktav TOU XptcrToil xaOoktKfiv Kai eutoaToktKfiv LKKkriaiav,frac tarty fi mrlyfi Kai fi 61a. Tfic eigrepeiag xai ToaTfiptyp.a Kai 6 Osp.e%to; Toi5 xptaTta- vtattoil, Kai galtcrTct, On "I'ltetc etTC6 lifOrN apxtepea Kai notttevaKai StSaaKakov Tor) ToNOU Kai Tg .rrtxpaTeia; Tfig ebyeveiag COD, xetpoTovioxTfig etyiag Tor) 0£0r) xaBoXixN Kat airoaroXuAg boatiaiag, thg ta; autrlg yvfiatocKai eintet- Oljg, xa06); EaTtv 6yetXOttevov navTi (3oukottgvct) Oepttcbg Kaiget& eiktxptvolig nicrTecog Stxsaeat Thy cOael3etav Kai anoTpbrea0at Tag TsTcapaauvaywyac Kai Tec extpuXa Kai alaotpta Somata. Inei otiv, wg elptiTat, [LET&noMolg anoSoxfic Kai bpi etog.11.Tet fi e6yeveta aou, Iva6%1a6ToOt apxtepga Tfig nepi Thy fittthv perptoirra °slag xai ieprtg auvoSou Trig Iteyeatig eKKA.riaiag, Kai viSvttev Toy lepthTaTov turporcoXiTtiv 13ITUvrig, birtputtov, aya7CTITOV KaraKOptov aSeXcOv Trig fittthv tteTptoTriTog Kai aukXetToupyov, xi5p `YaxtvOov,}Leta Se Tcapaeuatv a6Tob, Sy iv IKAgriTat Kai XE1LOOTOVtialawfppcpauvoStKfa fi Kct0' fip.dg Tor) °Ca 1.1Ey6XTI eKKX1101a, Kai ExisfipAin3 npac Tfiv eirigvetav aou Kai TrpecTrio a6ToOt

200 www.dacoromanica.ro harul lui Dumnezeu in fruntea preasfintei mitropolii a Ungrovlahiei dupa rinduiala si tipicul bisericesc, confirmind anagnosti pe tot cuprinsul eparhiei si al enoriei sale, promovind subdiaconi si diaconi si hirotonisind preoti, luind totodata in mina sa si toate osebitele drepturi de once fel care tin de aceasta. Este deci necesar ca toti clericii din aceasta tars si toti ceilalti citi fac parte din cinul eclesiastic, fie ei monahi sau de mir,sa-idea ascultare si sa i se supuna acestuia in toate cele care se impun, ca unui pastor legiuit siparinte si dascal al lor, primindu-1 cu voie bunk si ducind la indeplinire toate cele ce el le va spune va povatui va invata, privitoare la folosul cel de suflet, pastrindu-se fara contrafacere tot timpul de aici inainte asigurarea cu juraminte si promisiunea scrisa a acestui preanobil mare voievod c5.tre sfinta biserica a lui Hristos, catoliceasca si apostoleasca, in virtutea careia biserica Ungrovlahiei se va afla pururea in subordinea acesteia si de la aceasta va primi ea arhiereu legiuit ; si pentru ca acest fapt sa se pastreze in viitor fara vireo innoire, greaua amenintare cu afurisenia sty aruncata asupra oricaruia care va voi sa-i anuleze valabilitatea, fapt pentru care fiind intocmit actul sinodal de fata, s-a dat spre asigurare zisului preacinstit mitropolit a toata. Ungrovlahia, act eliberat in luna mai a indictiunii in curs 12, anul 6867, care a si fost semnat cu propriul inscris al smereniei noastre.

10 SCRISOARE PATRIARHALA 1359. Scrisoarea patriarhului cdtre voievodul Nicolae Alexandru cu privile la aceeasi chcstiune (MM, vol. I, CLXXI, II, p. 386) Preanobile, preaintelept, preaviteaz mare voievod si domn de-sine-statator a toata Ungrovlahia, fiu prealegitim si preaiubit intru Sfintul Duh al smereniei noastre, domnuleAlexandru, sana..tate si multumire sufleteasca, putere si bunastare trupeasca si tot ceea ce-i bun si mintuitor cer pentru tine rugaciunile smereniei noastre de la Dum- nezeu Atotputernicul. Din scrisorile domniei tale atit cele de maiinainte, cit si cele mai de pe urma, smerenia noastra a cunoscut lamurit cele pe care le arata domnia ta intr-insele, si le-a primit cu mare bucurie, laudind ascultarea, supunerea, aplecarea si dragostea pe care le nutresti fata de sfinta biserica a lui Hristos, catolica si apostolica, care este izvorul si radacina credintei celei adevarate si reazemul si temelia crestinatatii, si mai cu seamy faptul ca ne ceri din suflet un arhiereu si pastor si dascal al locului si stapinini domniei tale, precum si hirotonisire de la sfinta biserica a lui Dumnezeu, catolica si apostolica, intocmai ca un fiu legiuit si ascultator al acesteia, asa cum e de datoria oricui care doreste cu caldura si sincera daruire saprimeasca pioasa credinta si sa se pazeasca de adunarile eretice 16 si de dogmele cele din afara acesteia si straire ei 17. Deci intrucit, asa cum s-a spus, domnia ta cere cu multa so!icitudine si dorinta sa alba acolo un arhiereu aldumnezeiescului si sfintului sinod de pe linga smerenia noastra al marii biserici, anume pe preasfintitul mitropolit al Vicinei, preacinstit, frate iubit intru Domnul si coliturghisitor al smereniei noastre, chir Iachint,iar dupa trecerea acestuia, pe cel pe care-1 va alege si hirotonisi prin votsinodal preasfinta mare biserica

16 Psalmi1, 1. 17 Aluzie probabila la propaganda catolica, din Tara Romaneasca, una din numeroasele regiuni in care se facea simtita in acea perioada rivalitatea dintre ortodoxia bizantina sicatoli- cismul occidental.

201

www.dacoromanica.ro ira'aav apply xai trctxporetav abTot apxtepta yvticrtov, xai 8Tt StapePatotiTat dygvetet GOO IvOpicaN xai lista rco%X,N acryakciag, 8Tt Kai lista OavaTov akagaketEIVCIA TOtTO anapanotfrov Kat al.teTa0eTov Etc Tot; tat-wow:41ot; xai Staaexouc airrN Et; To priStrroTs esXAcrat StacrOat abtobg apxtepta Itt- fICOOEV, KIN 0i0; apa Kat ECTTI.V, Et tU) xetpoTovictv tad arroaTokrjvTAgica0' tag iymnittig Tot ()sot Iteyearic IKKXTICria;. Sta. yobv Latta rravra -Kat FtataTa 45ta TO Exstv Tfabyavetew aou xa0apav stymy Kai ayarolv xai sic TON/ gx 08015 xpaTtaTov Kat aytov gob aicoxpaTopa, TON/ bwriXoTaTov pctailEct Tthv `PC01.1.111COV, 'TO autupOprata rtavnov Tay liyaGOW, toy yaXmv6TaTov Kai (p. 387) qtaavApat- ItotatOV, t7t11USOKTIOTV thv autos St) 6 xpaxtaTog taxi aytOc 1LOU ainoxperatp, .tyrypiactTo Kat f p.8Tpt6Tic fulaw !AZT& TON/ rcept airojv isparaTaw apxteptow, xai fiSri xaTa Tfiv arcoSoxfiv xai TTIV CAT'llatV aou xai TO owptpov Tot abToOt 1ptaTcovillou A.aot ucTsTtOrl 6 18poycaTog pirporcokinic Bt-cCivrig, oUTog St) 6 xtp `Yetxtv8oc, Sul TN vevoincrgevrig Eyypeapou cruvoStxN rrpa4o3g Et; icticrav [...] Kai Eat% TO arch Tot& -Kai Et; To t4N yvfiatog dpxtepcbc icciarig Obyypo(32mxtag, Exaw aSstav, xaecbg 7j movula Ent 'Mine) Eyypoupog auvoStio) irpti4t; Kara ittpog .6Actat, rcot8Tv.Ev nacrt3Tqtvopia tad trtapxtu afyrN rravra, Oaa &Wpm yvticrigt apxtcpct. xai Tata agV 1Ktipcocre Kai ZOsPatatacv arca); rj ayia Tot XptaToil xaOokucti xat arroaTokuo) tioarlo-la 88 Saida xai Tot xpaciaTou xai aytou gou (tiyroxpitTopoc -Kat yvcb[trl TN fittclv gerpterrrog -Kat Tfig tepdg auvoSou KILT& IfIV afIVcfiTriatvKai artoSoxfiv aOv St tatty arra Tot vtv cppovciaat xai arro- ratipthcrat tfjv brcocrxEcriv aou, ijyouv Tva rcolficra rj sirytvsta aou -Kat 0 rcaT5sc xat. xkripovOttot xai StaSoxot aitfI; ypapi.ta Evopxov, xaTicApaXtagtvov navroecv, ,StaXagf3avov xaTa p.tpoc, tva SrikovoTt lista OdwaTOV tot Toto8Tou apxtepta)g buthv 88pimorat rj racra apx1) xai EntxpaTsta Tfic Obyypop.axiag bra!) ri)v xce Attag Tot Osot i.tsyeariv tioariatav, -Kat xstpotovfrat tyficpu? auvoSuct nap' ctinAg, Co; eTOtaTat xai vsv6p..taTat, apxtep8bc, Kai arcocrTaXtyrat abToOt Et; not- p.avatav Kat tvuxtio)v etxpeketav Tot airTOOt xptcsTawiliou kaot, Kat txrcttung -r6 TototTo ypauga }Leta Taw arcEaTa4ttvcov To() Taw napsTAgfutthv tt8Tpt6Trrcog ivTatAa si; Tfiv aytav Tot XptaTot xa9o%tiojv Kai arcocrToXtritv tiodmatav xai sic Trjv 08ictv Kai tepav criwoSov, -Kat Evt Et; (3spatcoatv xai Otcrwastav 'vu; inrocrxto-8cog Kai autapcoviag Tug cirrevetag crop, t nal thaTs stvat artaparroirrov Kat agETaOcTov Tfiv elpriltEvriv xaTaacao-tv, Kat cruvoSticac cpptxthSrig avoptattog ArceiXrrat xaTa Tot iccoX8crovTog xai aktfiaorco; Ta8Triv. 69stkEt St xat rj Ebyt- vetciaou,orixficracra 88pioxscrOat thg tag yvilatog tqc ayiac Tot Xpto-Tot ica0o- Incfig Kat arcoaTo2oxlcKKariaiaS,aTtpyetv aucTaOtTatg'CathltoXoyrultva xai IraTportapaSota tart bytA Somata, Tot; Ocioug -Kat tepobg xavovag Kat tot; 91X.Eucr813eig voitou ;, St' ow crtript4Tat TO Tfic tiodmatag aTfiptma, xai Exstv Kai npec Tbv Eifyriptvov apxtspea siaaj3stav xai aTopynv T1jv 69stXoptvriv, -sotto yap rcototaa rj (p. 388) Ebytveta aou xat otTatc brmixouaa Tfj txxkriaicit Ocot, Tiaotg ply Lv Tth nap6vT1 pig) rcavTog ayaOot Kai aim% EU Gupta; xai -xaptig, icaTs1)oSo8ttevoc Etc ralvTa Ta ava xsipag Epya Kai npetygaTa, tv St ys -rth i.takovTtTA;atcoviou EKSivris xai axaTaX8Tou Ev obpavoic fiacrtXstac, dad; itarrcov TOiv aytcov. xOptog 6 08O; dri StaTripthv Tip; E8yEvstav aou a,voaov, zi5Ougov, bytEt Kat avcoTtpav rcavTO; &moot auvaroluaToc.

202

www.dacoromanica.ro a lui Dumnezeu de la noi,si -1va trimite catre domnia tasicatre tot principatul Si stapinirea de acolo in calitate de arhiereu legiuit, ssi intrucit domnia ta intareste prin juramintstcu multe asigurari faptul ca si dupa moartea ta aceasta situatie va ramine nealteratasineschimbata la mostenitoriisi urmasii tai, astfel ca acestia sa nu doreasca niciodata a primi arhiereu din alts parte, oricare va fi el, daca nu va avea hirotonisiresitrimitere din partea preasfintei mari biserici a lui Dumnezeu de la noi. Deci datorita tuturor acestor lucruri si mai cu seams faptului ca domnia ta are constiinta curatasifats de preaputerniculsisfintul meu stapinitor autocrat de la Dumnezeu, prea- inaltatul imparat al romeilor, chintesenDa tuturor celor bune, cel preasenin si(p. 387) preaiubitor de oameni, a incuviintat el insusi, preaputerniculst sfintul meu stapinitor autocrat, si a hotaritsismerenia noastra impreuna. cu preasfintii arhierei de pe linga dinsa,siiata ca preasfintitul mitropolit al Vicinei, chir Iachint, conform cu solicitarea ssi cererea ta si cu interesul poporului crestin de acolo, a si fost mutat prin acea praxis sinodala scrisa, dupa cum e Vzanta, catre toat5...., fiind el de aici inainte si in viitor arhiereu legitim a toata lingrovlahia, avind voie, dupa cum expune cu de-amanuntul actul sinodal intocmit in scris cu aceasta ocazie, sa faca in cuprinsul enoriei si eparhiei acesteia toate cite se cuvin unui arhiereu legiuit. Astfel dar sfinta biserica a lui Hristos, catolicasiapostolica, a intaritsiasigurat toate acestea cu incuviintarea preaputernicului Si sfintului meu imparatsicu chibzuinta smereniei noastre si a sfintului sinod, dupa cererea si solicitarea ta. Tie-ti famine deci de acum incolo sa to gindesti sa-ti indeplinesti fagad.uiala, adica. domnia ta, copiii, moStenitoriisiurmasii tai sä alcatuiasca o scrisoare cu juraminte, intarita din toate partile, care sa contina expres faptul ca dupa moartea acestui arhiereu al vostru intreaga domnie si stapinire a Ungrovjahiei sa se afle in subordinea preasfintei mari biserici a lui Dumnezeu de la noi si de catre aceasta A. se hirotoniseasca.' arhiereu prin vot sinodal, dupa cum este obiceiulsirinduiala. [Acest arhiereul sa se trimita in acel loc pentru pastorireasifolosul sufletesc al poporului crestin de acolo, far to sa tri- miti la smerenia noastra aici la marea biserica a lui Hristos, catolicasiapos- tolic5., si la dumnezeiescul sinod o astfel de scrisoare cu aceste prevederi, sisä fie ea spre intarireasiasigurarea promisiunii si a acordului domniei tale, pentru ca zisa situatie sa ramina nealteratasineschimbata,siafurisenie sinoda1a infricosatoare sa atirne asupra oricui i-ar sta in cale sau ar nesocoti-o. Se mai cuvine ca domnia ta, care se straduieste sa se afle drept fiulegitim al sfintei biserici a lui Hristos, catolicasiapostolic5., indragind fara schimbare dogmele din matturisirea de credinta transmise de catre sfintii parinti si sanatoase, dumnezeiestilesisfintele canoanesilegile iubitoare de credinta prin care se intareste reazemul bisericii,sa aiba si fats de zisul arhiereu evlaviasidragostea cea cuvenita, caci facind aceasta (p. 388) domnia tasi in acest chip supunindu-te bisericii lui Dumnezeu, in viata de aici vei avea parte de tot binele si de toata multumireasibucuria, prosperind in toate lucrurilesifaptele curente, far in cea viitoare de imparatia cerurilor cea vesnica si indisolubila, prin rugaciunile tuturor sfintilor. Domnul Dumnezeu sa o pazeasca pe domnia ta gra boala, multumit, s5.natos si in afara de toata- intimplarea cea neplacuta.

203

www.dacoromanica.ro I1

YITOEXEZIZ Augusto 1370. Daniel Critopulos, metropolita partis Ungrovlachiae, promittit, se metropolitae Ungrovlachiae non esse exhibitstrum molestiam (MM, I,CCLXXVIII, p. 532) 'EnetSA 0E011 ebSoxiq. Kai xapttt 0 nava- yabtatog two Secrnotri6, 6 obcougevocec natptapxic, xat ij Oda xaiiepa o6voSog vbv Oetotataw etpxteptaw ePoallOriactv Iva rtpoPtpacre)cri µeet; to TA; apxte- pcoa6vrIg eticopict Kai xelpotoviicrcoot flrytpOICOXiTT)V pepoug tAgetyturcatri; JATITp0- 7taccog Obyypopkaxiag, xai Exovteg SetMav xtva, µr1 note pad TO xetpoto- vri0Avaitteox%riatv trjv firctvotv npoevirra)t(i)Ovtt txelcre pitponoXitr) 06yypol-Pmxiag, Kai (3ouM)8 tli nacmg trig writpono4cog xpatAcrat, .11)(at toy ithyav fioe(365av xtvi)aa) 61.cogKaT'abtot ij xai np6 tot eX,OeIv tOv tarporco- XITTIV grrailOa el; tip, Odav iced iepav cthvoSov 11 xai tteta tot0+,0e Iv ical Treaty StaxptOilvat (p. 533) nap' ainAc, eiwiaxecrOat lad airrev etc tfiv ObyypoPkaxiav, glITTICYCEV, TVa notficro) bitocrxeatv Eyypcupov tobtou ye EVEICCEflollthy napotoav 'WIZ, Kat Mr.° xai illtooxo[tat, Ate eµe yavilvai 'Eat& TOV watpclwMita Tot writponoXttou, 'ATE ToV abOgVTT1V ObyypOPtaXiag nctpaxtvficset figetepcit,old crtepyetv aOtOv ice ttWav xai ayantiv, Kai xeiv et tt cruttf3t sicaithv, fiyouv etaaxot, crtepyetv 'wino Kai till avtetnelv 8Xcbg note, itticel ei)pioxecrOat3l WA' Exetv abtov, ica0d)g}Oast,Exetv -Kai 6 navayukatOg pop Seanotrig, 6 oixou- i.tevixog natptaprig, Kat f Oda -Kai leo& o-ovoSog, ilyouv et itev txoucrt xai atepyouotv abtov writporcoMtriv 06yypopkaxiac, Iva Exco ical eye!) ainav 015 Talc. et Se gib cpuLittco naktv, &cep biv 1 Oeia aiwo5o; nepi ainotvriyiarrat.toOtou yap xetptv )(atinapotaa ttou bnocrxecrtc eyey6vet, Kai try intetepa oixetoxeipq) earigetlAri inroypacpr] St' acycpc1X.etav ATM. a6yo6crtcp WS.II'. lepe6g Aavai% Kpttonotaog 6 Sticatoyaa4.

204

www.dacoromanica.ro 11 PRONIISIIJNE

August 1370. Daniel Critopulos, mitropolit 18 al unei p&p: a Ungrovlahiei, promise ca nu va provoca nici o supdrare mitropolitului Ungrovlahiei (MM, vol. I, CCLXXVIII, p. 532) Deoarece prin bunavointa si harul lui Dumnezeu preasfintul meu stapin patriarhul ecumenic impreuna cu dumnezeiescul si sfintul sinod al preadumnezeie§tilor arhierei au voit sa ma inalte pe mine la demnitatea arhieriei si sa ma hirotoniseasca mitropolital unei parti din preasfintita mitropolie a Ungrovlahiei, dar avind o oarecare temere ca nu cumva dupa ce voi fi fost hirotonisit sä, provoc vreotulburare mitropolitului existent acolo §i sa vreau a pune mina pe toata mitropolia, sau sa-1 asmut pe marele voievod cu totulimpotriva lui, fie inainte ca el, mitropolitul de acolo, sa ajunga la dumnezeiescul §i sfintul sinod, fie chiar §i dupa ce va ajunge, iar sinodul va hotari (p. 533) ca sa se afle §i el din nou in Ungrovlahia, mi s-a cerut sa fac o promisiune scrisa. Ca urmare aacestei situatii o si fac pe cea prezenta aici §i spun §i fagaduiesc ca nu voi aparea niciodata contra mitropolitului, aijderea nici domnul de sine-stapinitor al Ungrovlahiei sub imboldirea noastra, ci-1 voi respecta §i-1 voi cinsti si iubi pe acesta chiar dac5. i se va intimpla ceva,fie gasindu-se el acolo fie in alts parte, §i sa fiu de acord cu starea de lucruri existents, adicaintr-un cuvint sa nu-1 contrazic pe el niciodata. ci s5.-1 am De el asa cum it va avea §i preasfintul meu stapin patriarhul ecumenic §i dumnezeiescul §i sfintul sinod, adica dac5.-1 tin pe acesta §i-1 agreaza ca mitropolit al Ungrovlahiei, tot asa sa-1 am §i eu pe el in aceasta calitate, iar daca nu, sä pazesc iar54i ceea ce dumnezeiescul sinod va decide in legatura cu el. Datorita acestui fapt s-a intocmit §i prezenta mea promisiune, care pentru asigurare a fost semnata cu propria noastra iscalitura in luna august, indictiunea a opta. Preotul Daniel Critopulos, dikaiophylax 19.

18 De fapt, Daniel Critopulos nu era Inc. mitropolit in acel moment, calitate pe care urma s& o dobindeascl in foarte scurt timp. Faptul c& lasfirsitul actului este mentionata semnatura personajului in cauza sub numele sau initial si calitatea dedikaiophylax, iar nu cu titlul metropolitan si numele de Antim pe care avea s1-1 poarte in noua calitate,constituie Inc& o dovad& in acest sens. Desi am mentinut ordinea existent& in registrulmanuscris si reprodusa de editorii sai, impartasim intru totul opinia emis& Inc& de N. Dobrescu, Intemeierea>nitro- poliilor,si a celor dintii mdndstiri din lard, Bucuresti, 1906, p. 51, insusitaatit de N. Iorga, cit si de c-ilalti editori romlni ai actului in DIR. B. TaraRomaneasca, volI, p. 20 -21 conform careia aceast& promisiune a fost ulterioar& scrisorii lui Iachintcatre patriarh. 29 Titlu purtat de un functionar superior al ierarhiei clerului patriarhal dincapitala, aparut insa ca urmare a unei interventu imperlale tun vremea luiMihail al VIII-lea Paleologul; beneficiarul acestui titlu it cumula deci cu o functie religioasa, care in unelecazuri foarte rare putea ajunge pin& la arhontii cei mai inalti exakatakoiloi care formau prima pentad& in ierarhia clerului patriarhal (cf. Darrouzes, op. cit., p. 109111, 140 si 286-287; acelasi autor consider& c& Daniel Critopulos, cerut de catre autoritatilelocale, trebuie al se fi aflat de multa vreme" in Tara Romaneasc& si el detinea acest titlu pe ling& voievodulmuntean, p. 138, n. 2). Zhishman, op. cit., p. 137, considera ca in unele cazuri titlul de dikaiophylax siprotekdikos sint sinonime.

205 www.dacoromanica.ro 12 MTTAKION 1370. Hyacinthus, metropolita Ungrovlachiae, rogat patriarcham, ut fratrem ipsius ordinel metropolitam Ungrovlachiae (MM, I,CCLXXIX, p. 533). lictvayukaTe 8i67COT6, 1100 Kai oixoupevtxt. Tql navayetOcp OECD napaxakcb xatItItaVVICEpsuXorrigtvli OeoT6icq.), Tot 'xetv Kai KaTaXEIV Kai 'C6 firaapevov OKAVO; TA; peyearig etyto)afArn; aou eve) TA; floriOeia; aka 6X6xaXa. irytaivop.tv xat Ape% anO TA; Polpeta; Tot Oeot -Kat Stet npeaficgov TA; navetyvou OeoToxou xat St' ei)x6v Kai evtei)ea)v TA; geyeari; ItylcocrOvq; aouTOcreopaTt, 'DX of.) xakei,g, eta0eveta yap nepteneat pot Setvib Kai netavo Ta iroXXit, icctOtb; peaet; yvo)ptaat lad nap& Tot 118EXTOU pou, Tot BUSIVIN, Wad Sr} xai nap& Tot aSEXTot goo, Tot utot 'EA; Reyetkric aytaxs6vric mu, Tot Stwatocpiaalcog. ebcov oLv Takla )(at it6V13 TA da0evetct, -Kat flyev egot pia pazTil, TO nag Set cruvAv peTa Tai)vig. enfIXOt pot Se a60t; Kai ettpa acrOeveta, xat gel:Cov ainfic To ptxpOv pa.po; T-A; gey6X-r1; aytcootvii; 000, Kai XCO Tan° otx0; xapStalcOv, Kat'awe%Tfi 411)Xfj (p. 534) pou St& navtag, Kai °Inc oiS' oncog 6ptcre ipeyeari dytcocrOvi aou npO; 'Apia; Lotto, entatapat .Yelp axptPdig, enap64)vav T1VE; 'r'peri2o3 6..ylcocrbv13 aou ica0' fipbv. xat 6 xbpto; cruyXcoPficret to apaprritia ainOv. xabripa. yap °act ca.velv Kai SO4etv, OTt eauvetux6v note Toy geyav fioef36Sav bat', Tfi; geyearig aytcocrOvrig aou ExSocrtv xai (patav airrAg. xat Stet "[Otto 7[6.0X0) -Kat b(3pgogat ap.stcog et; To yflptig pou napa TA; ayta; Tot Owl') exxX-naiag oS; dOeTriv); xat neptypovrril; abTA;. xai To mi.); oex AX0ov, Searcovi pou dyte, xatet npaTov evtatea Kati/ Toy optapov Tfic peyakr1; etyto)aiwri; aou, epn6Stat pot 6 Poe136Sag, npol3calopevo; TO Wpm; TA; 6Sot xat to Sto; Tot q)6(3ou, xat Ste. Tot-co oi)SN Akeov,&- anota pou (ire, Et; npocrici)vrlatv vA; guyearig 6.yttoaimi; aou, apTtco; Se Std TA; intepPoktriv acrOevetav ficExc.!), apyo; yap sip et; To xa.Ookov xai ave- vapyritog. ainoOt yap xaTaXapPdvet 6 aSeXy6; pot), 6 SticatoTi4A, KaiutO; TA; peyakii; ay-two-Owl; aou, EIS npocricOvrlatv ainA; ansaTa%pevo; napa.Tot Dior) TA; mean; aracrOvri; aou, Tot peydlou [3o81365a, xat Tay etpx6rsaw akot, cb; iVa, rra,ripwaii TObTOV Kai Xapicnycat Kat C6kOyfiCSTJ Ei; apxtepta 7CetaTi; Obyypoi3Xaxiac, Potati Se -Kai Otkricrt; xat o-urubprio-tg nap' spot. xat palet Tyvcopicrat St' autos Ta nept7ipthv.napcoccaa o6vTfivperikriv tcytcoaiwriv aou, Va. 61)7XCOpflall; filITV Stec Toy xOptov, Ott NnokkA eta0eveig KaTaKEtilat, Kai Pi! intErar,i; Tip? 5g1161V flp65v dig to yApa; goo To 13a81 xat TAc etakvsta; goo TO cricknp6v. at dad TA; peytcrnig aytcoo-i)vrig aou EGTO)C56tV got Ste. 7CaVTO; 91)XaKTflptov.

206 www.dacoromanica.ro 12 PITTAKION 2° 1370. Mitropolitul Iachint al Ungrovlahiei roagd pe patriarh ca fratele silu de tagmil biseri- ceased 21 sci fie consacrat ca mitropolit al Ungrovlahiei

(MM, I, CCLXXIX, p. 533). Preasfint stapin al meusipatriarh ecumenic. Rog pe preabunul Dumnezeu §i pe preabinecuvintata nascatoare de Dumnezeu ca sa alba §i sä tina in bunk stare, prin ajutorul sau, lacasul. cel sfintit al preasfintiei tale. Cu ajutorul lui Dumnezeu, precumsiprin inter- cesiunile preasfintei nascatoare de Dumnezeu §i prin rugile §i rugamintile Marii tale sfintii sanato§i sintemsinoi cu trupul, dar nu prea bine, caci o slabiciune grozava m-a cuprins §i sufar cele multa4 dupa cum vei afla si de la fratele meu, mitropolitul Vidinului, precum §i de la fratele meu dikaiophylaxul, fiu spiritual al marii tale sfintii. Aveam deci in mine o singura grija, pe care o purtam boliisinumai acesteia, aceea de a putea supravietni cu dinsa. Dar mi-a venit mai pe urma o alta suferinta, Inca mai mare decit aceasta povara cca. mica 22 a .marii tale sfintii §i port in inima aceasta sageata care ma roade (p. 534) intr-una in suflet, caci nu stiu cum a hotarit marea ta sfintie acest luc?u in ce ne priveste pe noi, dar stiu sigur ca unii au atitat lucrurile impotriva noastra pe liriga marea ta sfintie. Iar domnul le va ierta lor patatul. Se va crede §i va parea poate o l'a.'udarosenie din partea mea faptul ca odata 1-am indemnat pe marele voievod peste capul marii tale sfintii la impacarea §i prietenia acesteia. Si pentru aceasta sufar §i sint jignit tocmai la batrinetele mele de catre sfinta biserica a lui Dumnezeu, ca u profanator §i dispretuitor al acesteia. Faptul ca nu am venit sa ma infati§ez de prima data acolo, sfinte stapin al meu, dupa porunca marii tale sfintii, voievodul m2a oprit de la aceasta, pretextind lungimea drumuluisiteama de ceva neasteptat ; deci din aceasta cauza, stapine sfint al meu, nu am venit deloc sä ma inchin marii tale sfintii, iar in vremea din urma datoritaslabi- ciuniipeste masura de care sint cuprins, caci sint neputincios cu totul §i fara. vlaga. Dar vine acolo fratele meu, dikaiophylaxul, fiu preaiubit al marii tale sfiintii, trimis sa i se inchine ei de catre fiul marii tale sfintii, marele vole vod, precum si de catre dregatorii acestuia ; iar de-1 va rasplati pe acesta dindu-ihar si binecuvintindu-1 ca arhiereu a toata Ungrovlahia, consimtamint, Invoire Si iertare sä fie din partea mea. *i prin el se vor afla vestile referitoare la noi. Rog deci pe marea ta sfintie ca sa ne ierte pe noi pentru domnul, caci ma aflu in multi slabiciune,sisa nu treci cu vederea ruga noastra referitoare la batrinetea mea cea1naintata si la asprimea bolii mele. Rugaciunile preamarii tale sfintii sa-mi fie mie pavaza pentru totdeauna.

20 Sinonim on gramma, termenul pittakion desemna tot o scri snare. Dar in vreme ce gramma putea desemna o scrisoare patriarbala si imperial& deopotriva, pittakion era rezervat numai domeniului ecleziastic. 21 Am adaugat aceasta precizare, intrucit in cuprinsul dooumentului notiunea de f rate" desemneaz& 11111 legltura natural& de rudenie dintre persoanele cu aceiasi parinti, ci legatura spiritual& dintre reprezentantii bisericii. In istoriografie a circulat o vreme si interpretarea ero- nata in virtutea areia Iachint si Daniel Critopulos au fost considerati oa frati din aceiasi parinti (o punere la punct a chestiunii in Istoria bisericii romdne. Manual pentru institutele teologice, I, Bucuresti, 1957, p. 153). 22 Aluzie la textul din Matei, XI, 29-30, care apare si in typikonul gruzinului Grigore Pakourianos pentru m&nastirea sa de la Baekovo (anul 1083, ed. L. Petit, Typikon de Gregoire Pacourianos pour le monastere de Pdtritzos (Bcakovo ) en Bulgarie, anex& la VV, XI, 1904, p. 34, 30 23).

207

www.dacoromanica.ro 13 IIPAEIE EYNOAIKH Anno 1370 (6879) octobri. Anthimus nominatur metropolita partis Ungrovlachiae `H yEyovuTa 0-uvootxt)nodtg Int TryaytarretTri buckriala Obyypol3?:.axiag. (MM, I,CCLXXXI, p. 535) -Ey ()acre µev npo xpevow ij6rl Ttvthv 6 icp63- TaTOG ItETponol.,iTTI; RI: 46v% 1.1EVITEOEic CTUVOSIKN1f190,3 Kat 6tixpiactna.totap- xixt EIS11.11TpOILOXITTIV ObyypOtantag, OlTriacivuov Ttbv apxovuovtcsivou Tor) "cowl) Tobto Kat Toy zKEICY8 xptcrztavthv TO nap& Tfig 1.1EyeaTig Kai Ka00- XucAg IKKkriaiag 3o0Avat aiyroig apxcEpta Ei; Tcvsup.aTucilv bun-Tao-kw Kai NIU- X1KeIV expa,Etav, Co; av nap' abTot KaXag TE Kat 0EaptCYCO); 7COlgatVOINTO, Kai npOg Tag crompioug flyolvTo vogag Tot OE Katpot irpoiovTog, lad,rodEAvoug ZKEIVOU T013 t07C0ll 7102a0t1 TuyxavovTog Kai dirsipou csxdov, oirK E a T 1.V Etc tthvog apxtEpEbg 1KavOg icpOg TO TOCYOUTOV E0vog Coats Sin/co:Am itvEugaTuabg afyrobg tntaKticTso-Oat Kai Stsacncav Ta yuxaxpEA.A Kai crunfipta, KavTEDOEv tOtticsa Kai ETEpov etprtepga xetpoTovriOilvat Tot Tanou twEivou,ITTricravTow Op.olo.)c Kai Torn° Tctv apx,ovuov ticeivow, cruyKaTaTEOgvTog Kai Tot apoTspov OvTogeKEI xai ItExpt Tot vtv E6crtaKoptvou apxteptcog, 4eXtrti Eig tiiv npocrTacrictvTa6Triv o TiptonaTog Sticato962tatxtpAavvelk, aviip gtoXoyog Kai Eiacti31); Kai Iva- pETog, {Kayo; xcipm XplaTot Kai app.68-tog Eig To litya Wilt()(141o4ta, taxi ouvEciet xai apETij otanptncov, o6 Tfig apET.qg Kai Tay Xoticthv ayaOdiv iteipavcrx6vTeg oi Iv ZKE1VT T(P Ton ? apxovug opot Kai apxopavot, ypapp.amv loiotg Tfiv 151.18v ttETptorriTa Kai Tfiv OEtav Kai 1Epav Kai ItEyeativ abvoSov TcapmfaEcrav, COaTE E6Sowcrat Kai ¨aut:y(1m. TotTov abToig aprtEpga, 0; Kai IxapoTovflOri Nificpq.) atwoOtict Kai EntKpiCTE1 TA; tabv gETpt6TriTog p.riTpoicoXiTrig p.gpoug 06yypo- 13202xlag, oriXovott Tot futicrecog, ExovTog apvEpect TOv itETaTEOEvTa 7cp6TEpov dire BtTc6vrig 6(pEact Toivuv 6 h0Eig {EpthTaTog ItriTponoXiTTig itEpoug 06yypo- f3Xaxiag Kai ktpTtp.og, Ev ayixp nvE61.taTt ayanTITOg aodApOg Kai auXketToupyog trig fllAv ttsTptortroc, 6 ItETovopaaOsigp.ovaxegictp'AvOtpug, znacti3to-Oat Kai xaTanEiv Thv IKKXricsiav Ta6Tiv Kai Macricstv toy r v aktxpwrTeovuitov Tot xuptou Xaov Kai nap:LINE-iv Kai EiagyelcrOat(p.536) to vuxcoyafi Kai aconjpia, avayvthaTag 'LE mppaytCstvx.T.X.KaOgEt yE Ay 6 TolotTog xai TOv Tonov Tot MAITTIvfig, Ov Kai ano Tot vilv E4I Ey TE aTacrEcrt KaiKa0E8patg Tat; Acta Ttlg icpeig Kai ttEyeaTig csuv6Sou Kai naVTaX017), TO6TOUyap xaptv dir.oXtkuTat Tif.) Stakritp0Evn lepcoTaTw turponoMTra plpoug ObyypoOkaxiag,&imp-

208 www.dacoromanica.ro 13 PRAXIS SINODALX 'Octombrie 1370. Antim este numit mitropolit ql unei Orli a Ungrovlahiei (MM, I, CCLXXXI, p. 535) Cu destul de multi ani inainte preasfintitul mitropolit al Vicinei a fost stramutat, prin vot sinodal§idecizie patriarhala, ca mitropolit al Ungrovlahiei, la cererea stapinilordin partea locului si a ores- tinilor de acolo ca sa le fie for dat de catre mareasicatoliceasca biserica un arhiereu spre supraveghere duhovniceasca sifolos sufletesc, spre a fi ei pastoriti de catre acesta bine si in chip placut lui Dumnezeu, condusi fiind astfel spre pasunile cele mintuitoare.) Dar intrucit cu trecerea timpului neamul acelui loc s-a nimerit A. fie numeros§iaproape nemarginit f3, un singur arhiereu nu mai e de ajuns la atita popor spre a-i putea supraveghea pe acestia in ce priveste cele duhovnicesti§ia-i invata pe ei lucrurile cele folositoare sufletului si mintuitoare, de unde a trebuit sa mai fie hirotonisit inca un arhiereu pentru locul acela, lucru pe care si de ast5.data 1-au cerut st5.pinii de acolo, avind§iasentimentul arhiereului de mai inainte si care se afla§iacum in functie acolo, fiind ales pentru aceasta demnitate preacinstitul dikaiophylax chir Daniel, barbat demn de toata stima, evlavios§ivirtuos, aflat indeajuns in gratia lui Hristos si potrivit pentru aceasta mare cinste, distins prin inteligenta si virtute, virtute pe care atit stapinitorii, citsisupusii acelui loc deopotriva, cunoscindu-i-o, ca si pe celelalte calitati, din propria for experienta, au rugat prin scrisori particulare pe smerenia noastra si dumnezeiescul si sfintul sinod ca sa consimta la dorinta for si sa le fie for daruit acesta ca arhiereu ; astfel ca el a si fost hirotonisitprin votul sinodului si hotarirea smereniei noastre ca mitropolit al unei parti din Ungrovlahia, adica al unei jumatati, avind drept arhiereu pe cel care fusese mutat mai inainte de la Vicina. Se cuvine asadar ca zisul preasfintit mitropolit al unei parti din Ungro- vlahia si preacinstit frate iubit Intru sfintul Duh§icoliturghisitor al smereniei noastre, care ca monah§i-aschimbat numel/ in chir Antim, sa is in primire si sa tina aceasta biserica si sa Invete poporul cel crestin aldomnului dintr-insa, povatuindu-1 (p. 536) si calauzindu-1 Intru cele de sufletfolositoare §imintuitoare, confirmind anagnosti s.c,l. El se va bucura si de locul avut de catre cel de Melitene 24, pe care-1 va detine de acum inaintecind va rezida in capitala si in timpul sedintelor sfintului§imarelui sinod, precum§ipretu- tindeni. Fapt pentru care zisului preasfintit mitropolit al unei parti a Ungro- vlahiei, avind rang de hypertimos"§idetinind§ilocul celui de Melitene,

23 Comentariul pasajului nu poate face abstractie de evenimentul anterior: stapinirea Amlasului, Fagarasului si Banatului de Severin de catre Vlaicu voda (cf. N. Iorga, Lupta pentru sta-pinirea Vidinului in 1365-9 Fi politica lui Vladislav yodel, fats de unguri, Convorbiri literare", 34, 1900, p. 962-999; N. Dobrescu, op. cit., p. 71; C. Marinescu,Infiintarea mitropoliilor in Tara Romarteasccl si in Moldova, ARMSI, III, torn. II, mem. 6, 1924, p. 5-6. 24 Una din mitropoliile cele mai r5,saritene ale Imperiului bizantin, situata pe fluviul Eufrat (localitatea Eski Malatya de azi, cf. N. Oikonomides, L'organisation de in frontiere orientate de Byzance aux Xe XI° siecles et le taktikon de l'Escorial, A ctes duXIVe Congres international des etudes byzantines, vol. I, Bucuresti, 1974, p. 290; idem, Documents et etudes sur lesinstitutions de Byzance (virexve s. ), Londra, Variorum Reprints, 24, 1976, acelasi studiu,13. 290). Initial a 11-a mitropolie a imperiului, la inceputul veacului alVIII-lea a fost cucerita de arabi, astfel incit calitatea ei eclesiastic& a dec&zut din ce in ce mai mult, ultimul titularal acestui scaun fiind pomenit in anul 1329 (cf. Beck, op. cit., p. 167). Privilegiul de Toney Inkowacordat mitropolitului de la Severin oglindeste nu numai avantajul ce i se crea acestuiaocupind un loo mai important in sinod, ci si obstinatia cu care patriarhia ecumenic& urmarea redresareaunei situatii demult pierdute de catre imperiu.

209 www.dacoromanica.ro Tittcp Kai Toy T07tov enexorct Tot MelArrivilc, ev slyiT ava6patt ayanriu(180,44: Kai ataXsyroupyiATAgfaufbv getptanycog, xai 1 napotcra auvoSua) 7tpd4t; St' ilove0t,Etay. Eixe xai Sul Tigiac nwrptaprxfic xelpac T6 wrivi 6ru.of3p1o? ivS. 0'.

14 11PAEIE EYNOAIKH Maio 1371. Episcopus Antonius nominator metropaita Galitzae. (MM, I, CCCXIX, p. 579) [...] 69siXzt Se Xa1361v lntSocrecog XOycp Kai Tag 41=6v:cc entcrxolulg, Tots X6kwr1v, TO To6poPov, TO Ilepetto6o-xXxlv Kai to BoXoSigotpov, pexptc iv StakuMatv ai exat vtv o6aat tuixat, Kai yevritat Eip-iivg xai Stalucrtc Tthv oxavSeacov, xai Exetv tiSstav StSdamtv T6v ev aka% xptcrreovuttov Tot xupiou Aa6v Kai oxppaygetv avarkborrac 1K 155V ev airraic, brcoStax6voug Kai Staxovoug irpopt[3(iCetv Kai npecrOutepoug xatpoTovelv, vat 1.0)v xai entoxonouc,na,rjvend oinc ExEt apricog e7ttax67touc,FtE0'cbv tiv xetpato- vliol3 ainotg, 698i7.et ttEta. TO etirfleetv eigTfivexxXiaiav airsob 1014aa0at, or); tiv Staxpivot, xai napayaveaeat npac TOv isporraTov pirpono%ivriv Oiryypo- fRaxiac, o3; t v tICEipeeainob notijarrat Kai Tag tvlicpoug Tam Into-K6nm Kai 'rag xstpotoviaq. 6(pEiXouat Se Nat of ev 7caara Tevopia, Owe; 'EA;Kat'UUTOV tquottaTIG Eicx/matag Kai of TON/ Elm/even, kltilt67tOW, iepomlevot, govaCovtes, (p. 580) apxoNacc, iStitrrat xai 6 Xotic6g xplateuvuttog Tot Kupiou ?meg tti.tfiv iircovelictv aingi Kai aiS65 Kai bitotayilv xai EinceiOztav tfiv npocripcouaav cbg dpxtEpel aimbv yvicric,o,StSacriaftXT TE xai nowevt xatacruivrt Kai exil.cytyrt of pq tf g ispdc Kai Ociac auveSou Kai eittxpioct Tff s hitthv LtuptorriToc, Kai inrcixstv Toinci.) Kai 67coulacrEcrOat,19'of; ov Exot Xeyetv irpog ainobg wuvo- catcrt xat acotripubSscrt f yap Etc ainev ylvottevri tf Kai aiScbg gig akov Toy Ocov Thy etvayopav Exst, o6 Thy siK6va ctpEt 6 apxtepsbc. xai Ets 'ay nepi Tatou SfiXourtv Kai acrq)64tav CotoXatrcat -Kai T41 Stakrivetvtt lzponeaq) inyrpo- noXiro faXiTON Kai bireprigo), ev aylop 7tve6iurct ayawrit6) 66640 'di; futOv 1.1Expl6Tr1tog xai cnA,Xerroupy4iinapoboa ainfig ovvoSuct) vAcpog Kat 7tpi141.6 Nina µffva paiov Tfig 0' ivS. Tot ,go.)o0' EToug. Exe TO npcotenuirov Kat Sul Ttplac na'rptapxtxg xetp6; 76- (101A,60cog, ate? Ocot apxtEltio-Koicog KcovataystvourroXecog, Ma; Tthp.rig, Kai oiKoutte- vmog naTpuipric.

15 EYNOAIKH AiArNSIIIE Anew 1379-1380, mundi creatione 6888. Metropolita Iconii excommunicator (MM, II, CCCXXXII, p. 6) [...] Tana tiev eyavovto ETt 'CAc exxklicriag ripeuobcrrig, Tot Se navaytornitou ApOv Scanotou, not oixoupEvixoli naTptapxou, EbSoxia. °cob etc T6v itatcptapx1K6v ilva0ovtoc Opovov, auv6Sou cruyxponiOcicrric Zv wig SE to% xatrixotTevciotc, auveSplaC6vccov Tij peyeal3 ayu.ocr6via ¬) TOV icpoYulnov olpxteptow xai 67cEptigwv, Tot Ntwaiag, Tot `I-IpaKAziag, Tot Occr- craXovixng, Tot 'Icoavvivow, Tot 'Apacyciag, (p. 7) Tot 06Typot3Xaxiac xtp Xapi-

210 www.dacoromanica.ro Intru sfintul Duh frate iubit§icoliturghisitor al smereniei noastre, i s-a eliberat §iprezentul act sinodal pentru incredintare. Actul continea§iurm5.torul inscris al cinstitei miini a patriarhului: luna octombrie, indictiunea a noua.

14 XIV. ACT SINODAL Mai 1371. Episcopul Antonie este numit mitropolit de Halici (MM, I, CCCXIX, p. 579) [...] Se cuvine deci ca acesta sa aiba prin atribuire§ipreasfintele episcopate de Holm, Turov Peremysl si Volodimir, pins cind se va pune capat luptelor existente acum acolo, facindu-se pace si potolirea tulburarilor ;§isä aiba el ingaduinta de a invata poporul cel crestin al domnului existent in acestea, rinduind anagnosti din oameni de acolo, promovind subdiaconi1idiaconi§ihirotonisind preoti, ba chiar§iepiscopi, afar& de cazul ca nu exist& acolo episcopi de mai inainte, impreuna cu care sa-ihirotoniseasca pe acestia din in-ma ; se cuvine, de asemenea, ca dupa ce va pleca spre biserica sa pentru a alege pe aceia pe care ii va crede de cuviinta, sa treaca§ipe la preasfintitul mitropolit al JJngrovlahiei, pentru ca impreuna cu acesta sa duck la indeplinire alegerile de episcopi§ihirotoniile. Trebuie asadar ca acei care se gasesc in intreaga enorie a preasfintei lui biserici, precum §ipreotii§imonahii zisilor episcopi, ca dealtfel§idemnitarii, persoanele particulare si restul poporului cel crestin al domnului, acorde lui cinstea, respectul, supunerea si ascultarea cea cuvenit5., ca unui arhiereu legiuit al lor, dascal si pastor asezat si ales prin votul sfintului§idumnezeiescului sinod §iprin decizia smereniei noastre, sa-1 asculte§isa se supuna lui in tot ce ar avea sa le spunk lor, din cele folositoare sufletului si mintuitoare. Caci cinstea si respectul manifestate fats de el au referire la insusi Dumnezeu, al carui chip II poarta arhiereul. Iar pentru a face cunoscut si asigurat faptul, s-a eliberat amintitului mitropolit de Halici si hypertimos", intru sfintul Duh frate iubit§icoliturghisitor al smereniei noastre, prezentul act de hotarire§ivot sinodal, in luna mai a indictiunii a noua din anul 6879. Originalul purta§iurm5.torul inscris al cinstitei miini a patriarhului: Philotheos, din mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Roma,§ipatriarh ecumenic.

15 HOTARIRE SINODALA 1379-1380. Mitropolitul de Iconion este excomunicat. (MM, II, CCCXXXII, p. 6) [...] Acestea 25 s-au petrecut in vremea vacantei tronului patriarhal ; iar dupa ce preasfintitul nostru stapin, patriarhul ecumenic, a urcat prin bunavointa lui Dumnezeu tronul patriarhal, intrunindu-se sinodul in lojile din dreapta ale catechumenatului, impreuna cu sfintia sa cea mare aflindu-se in sedinta§ipreasfintii si preacinstitii 28 arhierei, anume cel al Niceei, al Heracleei, al Thessalonicului, al Ianninei, al Amasiei (p. 7),

25 Este vorba de diverse abateri ale mitropolitului de Iconion de la disciplina eclesiasticl, relatate in partea anterioara. a textului, dar care nu intereseaz4 in cazul de fat5.. " Adid. avind rang de hypertimoi" (cf. supra, n. 12).

211 www.dacoromanica.ro Tow(); Kai Tot Oiyypo0Xaxiag xtp'Aveipou, TotBapvrig, Tot KzpviTric, Tot Atpxo.) xai Tot aprtentoxonou 'AyxuiXou, 6VTOW Kai Sia yvq..t.thv, npog ;ley Toy Nixaiac Tot llowolipaxXeiag xai Tot AtTpthv xai Mucptic 'Ikooiag, npo; Se Toy 'Iwavvivcov Tot E4o7T61,scog, etveyvCoaOri To eipriliavov ypetpita, napoviog Kai a&rot Tot 'Ixoviou, Kai 14.Tretaeri TO nept TN etytag Tpangnc, xai ebpeen &re papTupiag Tthv Tot govaoTrwiou tiovaxthv xai auto dig Stiyfi- aecoc akot Tot 'Ixoviou, SE ap.evow Zapoptai lov nap& Tot navarcoTaTou 1i g6v Secrit6Tou, Tot oixoup.emot naTpuipxou, On 6.yia 'spin 4a Av, xai obi( tv0fperi, xaOcbg 6 'Ixoviou SteTeiveco. eXaMiOri Se xai ETepov,[...] 6 Ixoviou eta% apxtepaurrig tnripecriac taTeprwevog Kai xa0euraxae.uprittevog Kai (ano)xop.- }Lev(); Tot TthV apXlEphOV X0p015 -Kai xaTaX6you, &à Tatra Kai eveypetvri 'cIca- povv. xa)Stxku [...] cln IA Strum &body draw avecariatv El; Ispcocri)vriv- xath priva toUviov Tirjg Tpi Tic iv8. At' Otryeaelav inceypetyri utap& TN fip6v pup:int-cog Kai Taw lEponemov apxteptcov -Kai incepTiptaw. Ne ilog, eXeco ()cot apxtenioxonog KcovcrTavTivourroXecog, Neag `Wow %, xai oixougevixog 7taTrytapx1-1;. (p. 8) '0 TaKEINO; pirponoXiTric 1%1-Licata; OeociavTig. `0 Tanetvog priTponoXiTrig `HpaxXela; shoolvp. `0 Tanetvoc pupoiroXiTlic Oecro-aXovixrig 'IcriScopog. `0 Tanctvog wriTponoXiTTI; 'Iwavvivaw Zef3aaTetavog. `0 TanctvOg wriTporcoXiTig Ic4o7c6Xecoc xai SnepTwog IsTeiXoc. `0 TantvOg ttriTponoXiTri; Obyypo13%axiag 'AvOtp.og. `0 Tairetvog griTporcoXITng Bapvrig 'AA,E4toc. `0 Tanctveg priTponoMTrig KepviTcric MaTOatog. GmtpEwiliiMHTp0110AHT11 110HMHH11. KlitaihC(KHO H BEAHKoEPycu. `0 TarcElvog piTponoXiTrig Atpxo.) IlaMog.

212 www.dacoromanica.ro chir Hariton al Ungrovlahieisichir Antim al Ungrovlahiei, cel de Varna, de Kernitzes27,de Derkos28,precumsiarhiepiscopul de Anchialos29,dindu-si pentru aceasta asentimentul si urrnatorii dupa cum urmeaz5., anume cel al Heracleii Pontice, LituanieisiRusiei Mici catre cel de Niceea, iar cel de Sozopoldindu-si-1prin cel de Iannina ; si a fost adusa la cunostinta zisa scrisoare in prezenta mitropolitului de Ikonion insusi, ,si fiind cercetata chestiunea privitoare la Sfinta Masa, s-a stabilit prin marturiile monahilor manastirii §i din faptul recunoscut de catre insusi mitropolitul de Ikonion, sub amenintarea cu afurisenie din partea preasfintului nostru stapin, patriarhul ecumenic, ca intr-adevar masa sfintaera aceea,iar nusipet, asa cum sustinea cel de Ikonion. S-a mai spussio alta chestiune, [...] cel de Ikonion hind despuiat de orice sluj13a arhiereasca, depus pentru totdeaunasisters din rindul si din catalogul arhiereilor, iar faptul a fost consemnat in prezentul registru [ ...] pentru ca acesta sa nu mai poata afla niciodata chemare in preotie. In Luna iunie a indictiunii a treia. Pentru asigurare a fost semnat de catre smerenia noastra si de catre prea sfintii arhierei cu rang de hypertimi: Nil 3°, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolei, Noii Rome, si patriarh ecumenic. Smeritul mitropolit al Niceei, Teofan31 Smeritul mitropolit al Heracleei, Iosif Smeritul mitropolit al Thessalonicului, Isidor 32 Smeritul mitropolit al Ianninei, Sevastian Smeritul mitropolit de Sozopolsihypertimos", Nil Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Antim Smeritul mitropolit de Varna, Alexios Smeritul mitropolit de Kernitza, Matei Smeritul mitropolit al Kievului si Rusiei Mari, Pimen. Smeritul mitropolit de Derkos, Paul

27 Localitate in Grecia peninsularA, situata in dioceza mitropolitului de Patras cea Veche, Kernitza s-a vazut inaltata la rang metropolitan in perioada 1376 1379, fiind ins& la foarte scurta vreme dupa aceea, in 1381, coborita din nou la rang de episcopat sufragan de Patras cea Veche (cf. Beck, op. cit., p. 179 180; R. Janin, in Dicticnnaite d'histcire et de geographic eccle- siastique, XII, p. 177 178). 28 Localitate situata aproape de capitala bizantina, in partea europeand, mentionata ca mitropolie Inca de la sfirsitul veacului al VIII-lea (cf. Beck, op. cit., p. 173). Aparitia free- yenta a prelatilor de Derkos in actele patriarhale din veacul al XIV-lea indica nu atit insemna- tatea acestui scaun, ci mai ales faptul c& apropierea de capital& le facilita acestora participarea la lucrarile sinodului, endemic" din preajma patriarhului. 28 Azi Pomorie, in Bulgaria (cf. I. Dugev, Medioevo bizantino-slavo, Roma, 1965, p. 443; V. Gjuzelev in Izvestija na balgarskoto istori6esko Drufestvo ", 28, 1972, p. 3 14-32 3. 3 patriarh ecumenic in perioada 1379 1388. Detalii privitoare la activitatea sa in M. Gedeon, lamptapxucoi nivaiceg, Constantinopol,1890, p. 440-447, iar mai recent in studiul lui I. Duj6ev, Le Patriarche Nil et les invasions turques vers la fin du XIV° siecle, in Mélanges d'archeologie et d'histoire, 78, 1966, p. 207-214, republicat in Mediocvo bizantino-slavo, II, Roma, 1968, p. 253 -261. 31 Autor de scrieri teologice, printre care un tratat asupra luminii taborice, in care apara doctrina hesihasmului palamit, precum si al unui tratat de tent& filosofica, in care combAtea probabil pe Thoma d'Aquino (cf. Beck, op. cit., p. 746). Asupra pastoririi lui, cuprinse intre anii 1366 1380/138 1, E. Trapp, Die Metropoliten von Nikaia and Nikcmcdia in der Palaiolc- genzeit, OCP, 25, 1969, p. 186. 32 Mitropolit al Tesalonicului in perioada 1380 1396. Detalii despre el la Isidor G]abas din prezentul volum. Mitropolit al Rusiei (1378 1389), intre Alexios (1354 1378) si Cyprian (1389 1406).

213 www.dacoromanica.ro 16 IIPAaIE EYNOAIKH

Anno 1380, mundi creatione 6888, iunio. Synodus iterum confirmat imperatoris mandatum, quo episcopatus Kernitzae in metropolim erigitur (MM, II, CCCXXXV, p. 10) [...] xai yoi-iy croyStacrxeyaggyri aovoStx0; T171 =pi draw aSekToTTITt TOY lEpoycitTcoy etpxtcptaw xai intepTipaw, TO Ntlaliac xai Toy Tonoy gicgxoyTt Tou Katcrapciag, TO `Hpalaciag, TO ecaaaXoyixic, TO 'Iwavyivow, 'r'Agacreiaq, To% Suaiv 0Oyypoi3Xaxiac, TO E0 4o7Tokung, T0 Bap- \nig, Tw lloyToripataciag Stet yvcivrig, 'rKa 4Tivrig, 'rAgpxa) lad T0 cipxte- ntaxoncp 'Ayxuaoo, Staytvoxrxet Kai eacmpaiyeTat, cirS av enco7to60cog T0 a-Ent@ irpocrTdwan Tob xpaTiaTou 1 a1 tryiou 'Lou ainoxpaTopog, (p. 11) Ett It& ilAy Kai TA irpoyeyovula auvoS&Krj irp64et gni TOD xprigaTicrayTo; irpO fitt0y na- Tpuipxou Tuyx6yr1 fTA; KEpyiTCrig aytanaTri gmancria TETIILITEVTI TcTfic priTponakecog et4uktaTt. [...] Etc Kai Stet villa; icarptapxteig xetpOg To. Iidlog, agcp ()sob ofipxte- nio-xonog Kcoyo-Taynyourcokuog, Mac `130pmc, xai oixoupexitx6; naTptapv1S.

IIPAEIE ZYNOAIKH

lunio 1380. Synodus componit controversias ortas in ecclesia Russiae, nominatque Inero- monaclutni Poemenem metropolitam Kioviae et Magnae Russiae (MM, II, CCCXXXVII, p. 17) [...]Tatif6pa Kai priSgyog Oy Tog Tou aVTL.- Xtyorrog figeTptoTrig figthy, cruyoStx0c (auy)Stacnavaggyri Toic 7t&pi abrijy i&paytkotg apxt&pstat Kat b7tEpTigOlc, Ev ayicr 7EVE6gatt ayanTiTolc (anti; aSekcpol; Kai auXIstToupyoig, T6) `1-1pwaslag, Tcil OECTCFaXoviici;, T0 'Icoayytycoy, TO'Aga- aciac, Tcr Obyypol:Pmxiac, Io4o7c6Xecog, TUBS BO,pvric, 'rlloyToripaid,eiac Sta yythilig, Tw K&A.Trwric, Tw KcpviTrig, T0 Atplao xai T4i 'AyxtaXou, Stgyycoxai eumpliyaTo, irpolyouggycog µiv Xetparovriefivat Toy 110111.1tVa ATITp07COXITTIVMc- -yea9g Tcocriag, entxripux0Avat SE ainoy Kai Kugf3ou -Kat& TAv apxaicty TA; wiTpo- noXecog Ta6T1; csuyliOetav, g7Ca. eth6vaToy Meyakrig `Pcoaiag ycyga0at etpxtEpta, &I gh KugDou Trporepov oyol.tua0eiri, onsp tattyTixa0oXixii gmaricsia itharic Tcoulac. [...].

214 www.dacoromanica.ro 16

ACT SINODAL

lunic 1380. Sinodul continua din nou decizia imperials prin cat e episcopatul de Kernitza fuscse ridicat la rang de mitropolie (MM, vol. II, CCCXXXV, p. 10) [...] Chibzuind asadar smerenia noastra in chip sinodal, impreuna cu comunitatea preasfintilor arhierei si hypertimi de pe linga dinsa, cel al Niceei care tine si locul celui de Cesareea, celal Heracleei, al Thessalonicului, al Ianninei, al Amasiei, cei doi ai Ungrovlahiei 34, cel de Sozopol, de Varna, cel al Heracleei Pontice prin consimtamint, celde Keltzenes 35, de Derkos, precum si arhiepiscopul de Anchialos, stabileste si hotaraste ca in conformitate cu sfinta dispozitie a preaputernicului si sfintului meu stapin autocrat, precum si cu actul sinodal eliberat in vreme cepatriarhul de dinaintea noastra se afla in functie, preasfinta biserica de Kernitza safie cinstita cu demnitatea de mitropolie. Actul avea si urmatorul inscris al preacinstitei miini a patriarhului: Nil, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolului, Noii Rome, si patriarh ecumenic.

ACT SINODAL

I wile 1380. Sinodul linistestc controversele ivite in biserica Rusiei si numeste pe ierotnonahul Pinup mitropolit al Kievului si al Rusiei Mari (MM, II, CCCXXXVII, p. 17) [...] Asadar smerenia noastra, nefiind nimeni care sä spuna ceva impotriva, chibzuind in sinod impreuna cu preasfintii arhierei sihypertimi de pe lingadinsa,intrusfintul Duh frati iubiti ai acesteia si coliturghisitori, cel al Heracleii, Thessalonicului, Ianninei, Amasiei, Ungrovlahiei 36, cel de Sozopol, de Varna, cel de Heracleia Pontica prin consimtamint, cel de Keltzenes, de Kernitzes, de Derkos si de Anchialos, a stabilit si facut cunoscut ca mai intii sa fie hirotonisit Pimen camitropolit al Rusiei Mari, dar sa se numeasca el si mitropolit al Kievului, dupa vechiul obicei al acestei mitropolii, intrucit este imposibil sä devii arhiereu al Rusiei Mari, dad. nu to numesti mai intii al Kievului, care este biserica generals a intregii Rusii. [...].

24 Adia atit Hariton, cit si Antim (referiri mai amanuntite despre acesti prelati se af1a in studiile semnate de N. Serbanescu si Al. Elian in BOR, 78, 1957, p. 733-740 si resp. 906- 907). 35 Oras in regiunea Erzerum de astazi, situata in nordul Irakului (cf. N. Oikonomides, op. cit., p. 287 si 293). 36 Textul nu explia aparitia unui singur mitropolit al Ungrovlahiei in acest caz; atit documentul anterior, cit si cel urmAtor, datind din aceeasi luna iunie a anuThi 1380, mentioneazA ambii mitropoliti. Probabil ca. documentul de fatA este urmator celorlalte doua, cind Hariton presupus de not ca absent in acest caz era bolnav, sau poate chiar decedat. Nefiind tocmai rare, cazurile in care unele documente n-au fost trecute in registru in ordine cronologica stricta, facindu-si aparitia usoare alunecari si inversari la inregistrare, intAresc o asemenea conjecture.

215 www.dacoromanica.ro 18 EYNOAIKH HPAEIE Iunio 1380. Matthaeus, episcopus Poemanini, in metropolim Hadrianupoleos transfertur (MM, II, CCCXXXVIII, p. 19) [...] auv8tacrxEvagevi 6ovoStx6g Tols itEpi uOtfiv teponettotg apxtEpao-t Kai bnErrip.mg f1itarptotrig filithy,'r Numiag, r4 ClEcraaXovixric, TO) lovvvivcov,T(1)/coconokmg,TO:Obyypor3kaaiag )(tip Xapi- TWV1., Kai TCT) Ettpcp 06yypo(3kaxiag, xi3p 'Av Oiltcp, Bapviig,R47KEk*Ivilg, TC) KEpvitOlg, TG) IIarcoripa.xX.Eiag KaiTOAepKO, IISTaTiellatV airrov Eig Tljv Eipm 'Aviv Takil V 6.mm/tip Ifig ViSptavoultokEcog Frpono%tv.

19 rIPAEIE EYNOAIKH Martz° 1381. Matthaeus, metropolita Kernitzae, in metropolim Ioanninorum transfertur, ecclesia Kernitzae iterum subiecta metropoli Antiquarum Patrarum (MM, II, CCCXLII, p. 24) [...] tj p.exptotrig fuldiv Kai Sta to 'cob (3acrtkEwg Tot.) dyiou Oar Hitt -Kai 'thy &Imlay Vitnatv Kai Sta tiv Tot) inirporrokitou Ila- Xatthv IIatpwv SETiatv, noki.) To siiXoyov Exoucsav, (IXA.00c TE xai aoovatov opaicsa TO 1:51.w; cbg p.TrponoXiTriv ExEivov EiTioxEa0at TOV KEpviTcrig, auvkacylavalAvn TOLS auvE8pu4otiatv cam) iapcotatotg apxtEpebat xai bitEptillotg,Teo:K1.41K01.), Tif) Nmaiag, TO) 'Agacyciag, Tip Oiryypopkaxiag xai T6,) IlovtatipaxXEiag, Toy Rev KEpvi4r1g gEttOixev Etc Thy Crytcoviniv 'Icoavvivaw imporcoMv, 8taytvdxsim 8E Kai anoTalvetca E'v 671.4) nvci p.an EIvat Kai MAW Tip/ etylCOTaTTIV eKK-Xicsictv ICEpvitcng xai nificsav TI)V 'avopiav airEfig inco Tfiv aytoneau emaricsiav ITakatibv llatpaw cbg Kai npotEpov. [...]

20 EYNOAIKON ITAMMA Vlaio 1381. Synodus confirmat compositionem factam inter Ioannem et Andronicum Pa- laeologo

(MM, II CCCXLIV, p. 27) 1...] fi yew extaricsia Tot Xptcyra vrig Eipfivng Kai Tfl; evyarcig Eatt St Sac:n(0x; Kai trig oltovolag, oi) TIN [tang xai TfigSta- CITCKTECOg Kat T11S gx0pag, eap' 6v Zi7CaNt 1CaKoV Etc Toy xoap.ov EicrfiXOE xai i.taXtcyca ZyTµ7napovn xatp6). Kai Et; Tfiv =pi To6Taw ndv(-ccov) ampdastav Zurokautat Kai to nap& crovoSixov ypailp.aTA; fitabvRETptotrito; xata gAva pAitov TTjS tvt- ataggvig8'ivS. Tot ,ga) oyoorpcoatori Evectou Etoug. EIxE xai St& -cigiag nacptaprtxfig xelpag To. Nei log, aeo? 0E015 apxtE- niaxonog KowatavnvounoXacog, Mug `136p.rig, xai oixoup,EvticOg natptapxig. EIxE Kai Ettpag bicoypayag TotacTSE. '0 TanetvOg turpoicokitrig Kucixou xai incepttilog EEPaatetavog. '0 tanEtvO; Frponokicrig Nmaiag 'AA4tog.

216 www.dacoromanica.ro 18 XVIII ACT SINODAL Iunie 1380. Matei, episcop de Poemaninon 37, este transferal la mitrop 1.a Adrianopolei (MM, II, CCCXXXVIII, p. 19) [...] Chibzuind smerenia noastra in sinod impreuna cu preasfintii arhierei§ihypertimi de pe linga dinsa, cel al Niceei, Thessalonicului, Ianinei cel de Sozopol, chiar Hariton al Ungrovla- hiei, precum si cu celalalt al Ungrovlahiei, chir Antim, cel de Varna, de Keltz- enes, de Kernitza, de Heraclea Pontica§icel de Derkos it mutes pe acesta in aceasta preasfinta mitropolie de Adrianopol despre care se spune mai sus.

19 ACT SINODAL llaz tie 1381. lIatei, mitropolit de Kernitza, este transferal la mztropolia Ianninei, iar biserica de Kernitza este sztpusd din nou mitropoliei Vechea Patras (MM, II, CCCXLII, p. 24) [...] smerenia noastra, avind multa binecuvintare atit prin vointa sfintului imparat§iprin dreapta cercetare, cit si prin ruga mitropolitului de Patras cea Veche, si vazind altminteri ca este cu totul imposibil ca acel [ierarh] de Kernitza sa aiba rang metropolitan, chibzuind impreuna cu preasfintii arhierei§ihypertimi rezidenti cu dinsa in sinod, cel de Cyzic, de Niceea, de Amasia, cel al Ungrovlahiei si al Heracleii Pontice, a transferat [arhiereul] de Kernitza in preasfinta mitropolie a Ianninei, facind totodata cunoscut§ihotarind intru sfintul Duh ca preasfinta biseric5. de Ker- nitza sa se afle din nou cu intreaga ei enorie in subordinea preasfintei biserici de la Patras cea Veche, ca si mai inainte [...].

20 SCRISOARE SINODALA Mai 1381. Sinodul patriarhal isi declares deplinul acord pentruinfelegerea survenita hare Joan al V-lea ,si fiul situ Andronic al IV-lea Paleologul (MM, II, CCCXLIV, p. 27) Caci biserica lui Hristos este dascal al pacii, dragostei si intelegerii, nu al luptei, disensiunii§idusmaniei, din care cauza a venit tot raul in lume si mai cu seamy in timpul de Ltd. Iar pentru asigurarea tuturor acestora s-a eliberat§iprezenta scrisoare sinodala a smereniei noastre in luna mai a indictiunii a patra existente acum, a anului 6889. Actul purta§iinscrisul urmator al cinstitei miini a patriarhului: Nil, prin-milalui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolei, Noua Roma, si patriarh ecumenic. Avea§ialte semn5.turi, anume: Smeritul mitropolit de Cyzic§ihypertimos, Sebastianos

37 Asupra stramutarii lui Matei de Poimaninon in scaunul de la Adrianopol, al carui detinator legal nu reusise s' -si mai ocupe in mod efectiv scaunul dup6. cucerirea orasului de catre turci este vorba probabil de bAtrinul si bolnavul Polycarp s-a oprit V. Laurent, La lisle ePiscoPale du Synodicon d'Andrinople, EO, 38, 1939, p. 26. In privinta datei de 136 1 admise de istoricii generatiei anterioare, ca P. Nikov, pentru luarea orasului Adrianopol de care turci, Irene Beldiceanu-Steinherr, La conquete d'Andrinople par les Tures, Travaux et Mdmoires, I, Paris, 1965, p. 439 -461, a ajuns la concluzia ce orasul a fost asaltat de turci neosmani in 1369, sultanul Murad I patrunzind in el abia in 1376 sau 1377.

217

www.dacoromanica.ro `0rairetves prirpoicoXi-rig 'Apacreiag, bireprtgogKai npoeSpog Mr1 Seta; Mtlailk. `0 'Ca TECtV6c 1.1.11T1/07COXiT rig 06yypopkaxiac'AvOti.to;.'0Tanetvoc IITITOO7TOMTlic ITOVT011pwasiag'lioax611.t.

EYNOAIKH HPAEIZ _folio 1381. Patriarcha hieromonachum Cassianumnominal inetropolitant Bidynae,logitos a Strantzimero, regeBulgarorum (MM, II, CCCXLV, p. 28) 1.. .] 7tapEnsi.nvgSe icp6; till; o iNtrikifysato; (3cto-tkebg TOV BouXydpwv, xup 'Icocivvrig 6ETparcctwripog, Toy rcpiv -cti.tubratov lepop.ovaxov xup Kaatavov ypaRcaolv iSiotc TSxai 112aow T6v exel, of Toircov ei.a.a0f-1 iepta xai crovetSficreco; etyaeAc6.v0pawrov 61.1oXoyolicst Kai gtoilatv draw xelporovriOlivat Trap' fualiv TXj Toi5 icavayiouirvai)parog xdprrl xai iceily0fivat &el, To, Se ypagiata Kai icap' rjµtVecr-cepxOricrav cb;etkrOil,icoki) tO 0,1.6- tcbv evrallOa 7CICITOV1.1£9'EaDT6V EXOVTa, ZilaptupflOricrav Se xai icapec -ctvc55v VUV 6v-cwv, -cob; Se TO too; exclvougxai Toy ispop.ovaxov TOI5TOV EiSoTCOV, CSUVO- 814 lvfpo.) Kai SoxtRacsig. T6V lepciyamov etpX18pg(OVKai inteptip.ow, -coi5 Kocixou, Tou 06yypofIkaxiag, Tou Nixaiag, Tou'Apacreiac, 'sob' `ASplavouicoXecoc, Toil Ms- aru.43piag, Tou 110VTOTIOTICkeiac 1Cai TO13 apX1EltlaK457T01)5A7Xlak01) Kat ET1 TOZ) iepco- Tarot) pltponoXi-cou Bdpvrig Kai -rob bnotvriyioo Trigetytco-cd-crtg etpxterctcrxorcijg Aimvoo, yvflatov abrOv notp.eva Trig &ruck%parpoitoksco; Mimi; fipE- Tptotrtg figcbv exetparovriae. [...]

HAPAIHMEISIZIE 23 novembrts 1381. Illetropolita Peritheorii excommunicator (MM, H, CCCLIII, p. 37) Mrivi voefipig), eixoo-stiTpina, ivS.rceplc-crig, rcpoxaOriptevrig trig figetiv pztptOcritoc evrot; KeViloi;airtfic Toic ev Tot; Setoic xatrixougEveiotc, csuveSpta0vorow avtrt Tc7w iepurcatcovapxtepecov Kai brcep-cip.o)v, Tou Kt4ixou, Tot; ObyypopXaxiac Kai Toy Toicovercexovrog rob (p. 38) Nixo- wriSeiag, -coi5 'Apacreiag, -rob AaoSixstac, T015 rlepyric Kai'Arraksiag, tot) rIovto-

218 www.dacoromanica.ro Smeritulmitropolit al Niceei, Alexios Smeritulmitropolit de Amasia, hypertirnos si proedros de Medeia, Mihail Smeritulmitropolit al Ungrovlahiei, Antim Smeritulmitropolit al Heracleii Pontice, Ioachim

21 ACT SINODAL

Julie 1381. La cererea lui Sratimir, tarulbulgardelaVidin, patriarhul ntoneste pe ieromonahul Cassian ca mitropolit de Vidin 38 (MM, H, CCCXLV, p. 28) [...] Iar preainaltul imparat al bulgarilor, chir Ioan Sratimir a trimis la noi pe cel ce mai inainte a fost preacinstitul ieromonah chir Cassian, cu scrisori personale si ale altora de acolo, [scrisori] care il declara pe acesta drept preot cucernic si cu constiinta curata, considerindu-1 vrednic A. fie hirotonisit de catre noi cu harul preasfintului Duh si sh fie trimis acolo, iar scrisorile au fost indragite si de catre noi ca fiind adevarate, continind Intr-insele mult element de incredere, fiind intarite si cu marturisirile unora din acele parti aflate acum [aici] si care cunosc locurile acelea si pe acest ieromonah, cu votul sinodal si incuviintarea preasfintilor arhierei si hypertimi, cel al Cyzicului, al Ungrovlahiei, al Niceei, al Amasiei, al Adrianopolei, al Mesembriei, al Heracleii Pontice si al arhiepiscopului de Anchialos, ba Inca si al preasfintului mitropolit de Varna, precum si al celui ales pentru preasfinta arhiepiscopie de Lemnos, smerenia noastra 1-a hirotonisit pe acesta drept pastor legiuit al preasfintei mitropolii de Vidin.

22 ACT SINODAL 23 noiembrie 1381. Mitropolitul de Peritheorion 39 este excomunicat (MM, II, CCCLIII, p. 37) In ziva de 23 noiembrie, indictionul al cincilea, smerenia noastra prezidind, in chiliile sale din catechumenatul drept, sedinta la care se aflau si preasfintii si preacinstitii arhierei, cel de Cyzic, cel al Ungrovlahiei, care ocupa si locul celui al (p. 38) Nicomediei 40, cel al Ama- siei, cel de Laodicea, cel de Perge si Attalia 41, cel de Heracleia Pontica, cel

::8Cearta dintre tarul Ivan Sigman de la Tirnovo si fratele sau Ivan Sracimir, care-si avea capitala la Vidin, a constituit desigur motivul cel mai insemnat al deciziei luate de acesta din urma de a smulge biserica aflata pe teritoriul stapinirii bulgare de la Tirnovo, subordonind-o astfel direct patriarhiei de la Constantinopol. In literatura de specialitate, pentru prima oars documentul a fost analizat de catre E. Golubinskii, Kratkij clerk istorii pravoslavnyh cerkvej bolgarskoj, serbskoj i rumynskoj iii moldo-valagskoj, Moscova, 1871, p. 97-98. '9Oras in Macedonia, identificat cu Buru Kale de azi (D. De6ev, Sbornik v lest na V. N. Zlatarski, Sofia, 1925, p. 48; E. Honigmann, BZ, 47, 1954, p. 114). Desi parteafinalii, nerepro- dusa, aici, numeste acest document parasemeiosis, adica notita sau insemnare, noi I-am intitulat act sinodal", avind in vedere atit forma, cit si continutulsau. 40 Pentru perioada in care mitropolitul Ungrovlahiei a detinut aceasta demnitate, care nu a putut trece de octombrie 1386, cind apare un mitropolit titular al Nicomediei, E. Trapp, op. cit., OCP, 25, 1969, p. 190 191. 41 Laodicea, oral in Phrygia (cf. Beck, op. cit., p. 50 si 17 1); Perge si Attalia, orase in Pamphylia (sudul Asiei Mici, cf. H. Kiepert, Lehrbuch der alien Geographic, Berlin, 1878, p. 126).

219

www.dacoromanica.ro ripaxkciag, Tot Kivot), Tot Murrill Pplag,TotAtocco, Tot Xated Kai Tot apxtg- incrxonou 'AyxtaXou, eXaViOrto-av aiTtagaTa Kara Tot turporcoXiTou IleptOew- piou, Ktp AcopoOeot), xai tikka 1.1,Lv 7COA,X6, To Se 7rp8Tov Kai ileyto.Tov, &a St' aiTia; Ttva; neptoptaOeig optcrwii Tot xpaTiaTou Kat ayfou goo airroxpaTopo; sic Toy 7c6pyov Troy IIOpow, etTa txdOsv cpuythv OUTS sic Tijv aytav flacrtXelav aka ipektio-ev avaSpai.tetv Kai (7-1Tcsat 13oflOetav, Oi_ite sic Tfiv fillthv iisTimo- Trra, ).toltaTa Kai Tip/ icpav cr6voSov, aka: et; Toe;To6pxou; avaSpa[tthv Kai 86valitv ?,aPcbv eKCIOCVj.LET' touaiag Topavvtx-N btaaPeTo ToqgtKicklicsict; IleptOecopiou [...]. (p. 39) Ex& Kat Sta Ttttiac xai ayiag TraTptapxtxtjg xetpo;. Is Telloc,ektcp Oeot apxteitio-xono; KcovaTavTlvouTroX,eco;, lea;'136)111;, xaioixoup.evtx6; naTplaprig. tacraincog Kai Sta TUN xetpiiiv Tcbv apxtepeaw `0 Tanstvo; tilltponoXitn; KUtIKOU Zer3acrtstav6;. '0 tarcEtvo; witpono2atrigO6yypoi3kaxiag"AvOt[toc.

EYNOAIKH AIArNSIELE Septembri 1382. Synodus decernit, Elissum aliaque loca a ,netropolita Chersonis restituenda esse metrop 11, Sugdaeae (MM, II, CCCLV, p. 43) [...] Stsyvcbcrau TOINDV rri figthV 1.tetpt Otiuxai To% teportaTot; apxtepao-t xat inrepTigotc, Ta)`Hpataciag,T(.7? 06yypol3kazia; -Kai Toy Toicov ZnaX0VT1. Tot NixopliSciac, To"? Aaoomeiag, TCp KoTuasiou,T45 FOT- Nag xai rw Zrixx 1.1fidvat Sixatov To eiprittevov ypagp.a, ak?,,a KaTakeku- ilevov eivca Kai Cocupov, cbg Ou voi_ti[to); oi)Oe xavovtic; yeyovog.

24 EYNOAIKH IIPAEIE

Novembri 1382. Metropolita Cotyaei in metr polim Philadclphiae transfertur (MM II, CCCLVII, p. 46) [...] auvStao-xekvagevri Totyapotv Tot; auvc- optgoucrtv akci iepcoTaTmc apxtepetat xai incepTigotc, TO' 1-Ipaxkciag, TO 06yypo- f3Xaxia; Kai TOv TOicov E7CgX0Vit Tot Nuco[triSelac,TU,SAaootKeiag, Tclicoviou, Tc1) Xepothvog, TO) EouySalac, Tif) roTOlag -Kai T45 Zrixxia;, ebooxict Kai, Tot xpa- TICST011 Kal (1)11.01) )10ll akoxpaTopog, Toll Ti-1g Ziciaricsictg irpoaycovtatot Katicpo- wixou,i.teTeOrrice TOv ie pcinaTov wriTporcoXiTriv KoTuaeiou xtp [...] gig Ttiv sipri- p.evriv aytarraTiv (Til;) (1)1XaSayela; [triTpOiroX.w.

2g0

www.dacoromanica.ro de Enos 42, de Mesembria, de Derkos, de Chama si arhiepiscopul de Anchialos, au fost ridicate acuzatii impotriva mitropolitului de Peritheorion, chir Dorotei, precum si multe altele, intre care primulsicel mai mare cap de acuzare con- stind in aceea ca din oarecari motive gasindu-se Inchisin turnul ton PorOn" din porunca preaputcrnicului si sfintului meu stapin autocrat, apoi fugind de acolo nu a binevoit sa alerge Si sa ceara ajutor nici la sfinta lui imparatie, nici la smerenia noastra sau la sfintul sinod mai cu seams, ci alergind la turci si luind de acolo putere, a pus mina pe biserica de la Peritheorion cu autoritate tiranica.[...]. (p. 39) Actul purtasiinscrisul cinstitei miini a patriarhului: Nil, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma cea Noud, si patriarh ecumenic. De asemenea si semnatura miinilor arhiereilor: smeritul mitropolit de Cyzic, Sebastian. Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Antim.

23 HOTAR IRE SINODALA S ptembrie 1382. Sinodul decide ca Elissos si dlte localitdti aflate in subordinea ecleziasticd a mitropoliei de Cherson sic fie restituite mitropoliei de Sugdaia 43 (MM, II, nr. CCCLV, p. 43) [...] A fost hotalit .asadar de catre smerenia noastra si de catre preasfintii arhierei si hypertimi, cel al Heracleii, cel al Ungrovlahiei si care tine si locul celui de Nicomedia, cel al Laodiceei, cel de Cotyaeion 44, cel al GotthieisiZecchiei 46, ca zisa scrisoare nu este dreapta, ci abrogatasifara efect, ca una ce n-a fost produsa nici dupa legealaica, nici dupa canonul bisericesc.

24 ACT SINODAL

Noiembrie 1382. Mitropolitul de Cotyaeion este transferat in mitropolia Philadelphiei 46 (MM, II, CCCLVII, p. 46) [.. .] Chibzuind asadar [smerenia noastra: impreuna cu preasfintii arhierei si hypertimi aflati la una cu dinsa in sedinta, cel al Heracleii, al Ungrovlahiei, care tine locul celui de Nicomedia, cel ai Laodiceii, cel de Ikonion, de Cherson, de Sougdaia, de Gotthia si de Zecchia, cu incuviintarea si a preaputerniculuisisfintului meu autocrat, protector si luptator al bisericii, a mutat pe preasfintul mitropolit de Kotyaeion, chir [...] in zisa preasfinta mitropolie a Philadelphiei.

42 Ainos, oral -port la Marea Egee; Mesembria, astazi Nesebar (la 'lord de Sozopol, localitati situate pe tarmul pontic al Bulgariei) ; Derkos, supra, n. 28. 43 Oras in Crimeea, numit in izvoarele italiene Soldadia, Soldaja sau Sodaja, in cele ruse Surol, astazi Sudac (cf. M. Nystazopoulos, 'Hv riTauptici-3 Xepcsovticmp no?1/4.tc ZouySaia., Athena, 1965, p.11). " Oras in Phrygia, initial episcopat sufragan al mitropoliei de Synada, dupa 879 mitropolie (Beck, op. cit., p. 172). Devenit ulterior Kutahya sau Sultanieh. 45 Dioceze situate in Crimeea si nordul Marii Negre, promovate mitropolii sub primit Paleologi (ibidem, p. 176). Detalii de geografie istorica mai accesibile cititorului roman in N. Banescu, La domination byzantine m2 Matracha ( Tmutorokan ), en Zichie, en K hazarie et en" Russie" iz l'epoque des Comizenes, ARBSH, 22, 1941, 2. 46 Oras in Asia Mica ajuns mitropolie in vremea Lascarizilor (Beck, op. cit., p.164) ;

221 www.dacoromanica.ro 25 EYNOAIKH HAPAEHMEILIZIE Ianuarzi 1383. Synodus condemnat qttosdam clericos (MM, II, CCCLX, p. 48) I. lipoicaerigtvou Tot itavaytonsiToufigov ai)(levTou Kai &ono Too, Tot oiKoupevixot naTplapxot), crovESpia6vTon, tryp.EyiaTia 671C0- 01)V13autos terNoTaTow apxteptaw Kat intEpTitICOV,T0i5Obyypol3Xaxiag, xupot 'Av Oigou Kai Toy tOitov enixovTo; TOO NixopiSciag,TOUAa051,KEtag,TOD''Ixo- viou, Tot Tot (Hag KatTOtiincoynTiou M6paw, 6vTo; Std yvthi.trig KatT0i5Xsp- othvo; npOg TOv AaoStKeiac,ET1TE 7CapcuatOriptvow Kat Tigtorr4TcovtexCITCLKIIXOW, naptaTailevcov Se Kat OcoyaeaTdTcov SeanoTIKthv apx6vTow,naphyayevet; TO pecsov 6 TiguinaTo; ittyag xapTo(paaTo Ka Ta Tot [...1 npecypuTepou TOO (p. 49) Marrapri napovToc Kai autos.[]

26 EYNOAIKAI HAPAEHMEISIEEIL 24 augusti 1383 octobri 1384. Synodus condemnat protopapam ConstantinuntCabasilam (MM, II, CCCLXI, p. 51) I. Mivi abyot5aT(9, KS',fivepct SeuTtpct, ivS. EKTric, irpoKaOrigevou Tot iravaytaulToo fuithv SeanoTou, TOOOiKOUgEVIKOr) /Ea- Tpidpxou, eV To% xaliot; autos toffs tv TO% Se toiSKOCTIXODI.LEVEiOlc, ULM- 8placoVTOW t1 geyaku 6.7upoi)vri aka Tthv lepomiTow apxtepeowKat 61TepTipkw, Tot ObyypoOkaxtac Kai toy To7COV enexovTo; TotNtKoi.triSciac, Tot Move[]; Pacriac, Tou MOpow, Tot AaoStKetaq Kai Tot Xaj. EX6VTOW Kat liXXcov apxte- pealv yvthpag etiroSipotvTaw, 6 Imo Tthv eiaaPthv EILIGKOICEMV6VKat Oupwpthv Tot TraTptapxtKot xaliou icp6ol36 (p. 52) Tepo; KatexxXxicrtdpxng Tedvytog o Ilavopwrivoc napacrTag Xtf 3ekloog KaTiyopiccg St ScoKe xaTolTot KpcoTonarra TCov Bkaxepv6v, KftwaTavTivou Tot Kapacraa. (p. 56) IV. 'En Kai peTa Terra ndvra o6 noki);num-Ike& Katpo;, Kai o nanag Kcovo-TavTivog ijpt ato Kai aSOtg evoxXciv Talc Octal;Kai PacsatKai; C000at; Kat KaTaPaiv Trig ispiftg aov6Sou, cSS xaxth; ZeTaaetari;Ta KaT' ainoV Kai aSiKcog euro(privapevrigtfivKaT' ¬ xaTaSimiv. (p. 57) [...] Kai81)Ta

222 www.dacoromanica.ro 25 INSEMNARE SINODALA 20 ianuarie 1383. Sinodul cOndamnd cifiva clerici (MM, II, CCCLX, p. 48) I. Sub preedintia preasfintului nostru domn §i stapin, patriarhul ecumenic, alaturi de preamarea sa sfintie aflindu-se preasfintii arhierei hypertimi: chir Antim al Ungrovlahiei, care detine §i locul celui de Nicomedia, cel de Laodicea, de Ikonion, cel al Gotthiei §i cel desemnat pentru eparhia Myrelor 47,iar cel de Cherson incredintinduli punctul de vedere celui al Laodiceei, luind loc §i preacinstitii exokatakoiloi 48, de fata fiindsimult iubitorii de Dumnezeu arhonti de seama ai bisericii, in mijlocul adunkrii s-a prezentat preacinstitul mare chartophylax 49, expunind urmatoarele lucruri impotriva presbiterului (p. 49) Machetares [...], aflat siacesta din urma de fata. [...].

26 iNSEMNARI SINODALE 24 august 1383 octombrie 1384. Sinodul condamnd pe protopopul Constantin Cabasilas (MM, vol. II, CCCLXI, p. 51) I. La data de 24 august, intr-o zi de marti, indiction 6, prezidind preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, In chiliile sale din catechumenatul drept, la una cu marea sa sfintie aflindu-se §i preasfintii arhierei hypertimi cel al Ungrovlahiei care tin e§i locul celui de Nicomedia, cel al Monemvasiei, cel al Mirelor, al Laodiceei §i cel de Chama avindu-se §i parerile altor arhierei absenti, cel dintreevlaviosiiepiskopeianoi sithyroroi 89 Georgios Panormenos, presbiter al chiliei patriarhale §i eclesiarh 81, ridicindu-se, a dat la iveala carti de acuzare impotriva protopopului de la Vlacherne, Constantin Cabasilas. [...]. (p. 56) IV. Dar nu s-a scurs multa vreme dupa toate acestea §i preotul Constantin [Cabasilas] a Inceput din nou 55. supere dumnezeie§tile urechi imperiale tipind impotriva sfintului sinod precum ca ar fi cercetat rau acuzatiile ce i se aduseserasiar fi pronuntat pe nedrept condamnarea lui (p. 57) astazi Alasehir (P. Schreiner, Zur Geschichte PhiladelPheias im XIV. Jh. (1293-1390), OCP, 35, 1969, p. 401 si urm., 411, 416). 47 Situat in Lykia Asiei Mici, orasul este cunoscut mai ales prin Nicolae al Myralichiei". Cronicarul Matei al Mirelor, care a trait in Tara Romaneasca in veacul al X\ II-lea, era detinator onorific al acestui scaun, aflat atunci in partibus infidelium. 48 Clasa cea mai inalta a demnitarilor clerului patriarhal, cuprinzind cinci offikia (oiko- nomos, skeuophylax, sakellarios, chartcPhylax, fiecare cu epitetul lnegas in fata, ultimul flind sakelliou ), de unde a derivat si denumirea de prima pentada" (Protipentada ),care s-a mentinut in continuare, chiar (lac& de-a lungul veacurilor celor cinci functionari ii s-a mai adaugat un al saselea (cf. Chrysanth Notara, Euvramartov irspi rtbv 6cpcpucicov, Venetia, 1778, p. 14 16, lucrare publicata intii la Tirgoviste in 1715, cf. Beck, op. cit., p. 98, n. 1). Bibliografia problemei si discujia asupra originii termenului in Darrouzes, Offikia, p. 59 -60 si 101 105). 4° Chartophylax, initial seful arhivei episcopale, mentionat pentru prima oars in anul 536; in textul documentului de mai sus este vorba de seful cancelariei patriarhale, care facea parte din ex6katakoiloi (v. n. ant. si 19). 5° Functionari subordonati marelui chartophylax, cu unele atributii judiciare executorii (Beck, op. cit., p. 111; Darrouzes, op. cit., p. 343, 385-386 si 550, 64 1) ;thyr6roi = portari (textual). 1 Functionar patriarhal marunt (paracliser, cf. Beck, op. cit., p. 109; Darrouzes, op. cit., p. 179, 192 si 315).

223 www.dacoromanica.ro crovoSou csuyxponiecim; Kat& 1.1.11Va exabl3ptoy Exxat8exatri nig IyarngivS., ni.ttpctScutIpa, npoxaOrmIyou 'rob navaronerrou fgalw SECT7CoT011, 'WU OiKOD- J.LEV1K0i5 natpuipxou, mweoptaCOrrawof)IIET6.20) 6.71.COCTOVI] aina Taw ieparaitcov apreptcov Kai inrcptiticov, Toll Oguaa2t,ovimic, Tor) Nixogni 6siac, Tor) Obyypo- 13Xaxiag, toMovegPacylac, 'rob Tot (Mac, 'rob `Pcocriaq Kai Toil apxtenayluircou Aligyou ilparro te-cgcaOat to Eipriutya xcepaXata.

27 EYNOAIKH HPAEIE Martio 1386. Synodus subticit Inctropolitae Chcrsonis ecclesiarn Cinsanus

(MM, II, CCCLXX, p. 73) [...] E7rEi SE apticog 6 rotOiag anspxopeyog ci; niv EKKX11CriaV actor) ICIYTTICSEV till 'rig figioy guptonycog irpoxaan[tIvic auvo8-1abc, CruvESplaCorccov CCinfl Kai To5V iepornitaw apxtcrAwy xai inc/ptipcov, Tot) `I-IpaxXElac,Tot)Cleacsa%ovix-ric, Toil Kt 4ixou, Toil Nacoi.tiiSciac, 'cob Ointypo- f3kaxia; (p. 74), Toil Movq113aata; xai toi5 flakatiov Ilarpthv lad toi5 'Pa:slag, et)g ily 1i eurocpamc cthni 7Ivitat yvcbptilog Kai tij icpfC csuyo&p, Kai dicoxataanj Sul npgeco; oiwo&ixiic St' acagaciay.

28 HAPAEHMEISIZIE 17 martii 1389. Suspensio presbyteri Georgii ab Eremiis (MM, II, CCCCII, p. 115) Mnyi p.aptio?,o(',iv8, ipi, npoxaOrwevou 'rot Tca- varandroo h.Oiv oemaicou, 'cob oixoupayixoU lauptapxoo, atwootx6c, crove- 5plaCorrawri)pEyiarg tryicocri)vti aka lepcotataw 6prieptcov Kai intepTiptov, Tou Kucixou, 'cob OiqypolAaxiac, 'cob 'Attu Wag, 'cob' Egi Tyrig, Tob Bapyrig, tot) Tot Nag, Tot.) /ouySaiag, Tot') Icoorracco;, To° Mr1.381ac, Tou AIplao xai Tot) biccninvpiou Apap.ac, EXaViOri tO larra 'rob TcpsaihrrIpou recopylou, Tou dino taw 'Eprip.tubv, ono); Oupti.) daxtup KINTIOEig tTIRVE TOY cpXagoarly Lvtoc 'rot 6.7iou laroc, xai Iv T(f) TO7ITEIV ClI)TOV ExtmE lad To Itylaaga. [...].

29 EYNOAIKH AIM-NI-2E1E Feb) uario 1389. Synod us diiudicat causam matrimonial em (MM, Ii, CCCCIII, p. 115) '0 AaraSttg ekedw El; TOY IcavaytaraTov fulaw &mainly, TON/ oixougemoy natptaprtiv, En intolvficinov 6VCCE, auvcSpiaorccov air* icpcoramy aprepIcov Kai blrEpTillOW, T013 0£66Ca0VIKTic, 'Cob 1-Ipalaciac, 'rob Ki4ixou, Tot') NixopliSEiag, 'rob OirypoPaaxiag, 'rob Nmaiag, 'rob MOVE11-

224 www.dacoromanica.ro [...] urmare a carui fapt sinodul intrunindu-se din nou intr-o zi de luni 16 octombrie, indictionul al 9-lea 52, sub presedintia preasfintului nostru stapin, patriarhul ecumenic, alaturi de marea sa sfintie aflindu-se si preasfintii arhierei hypertimi cel al Thessalonicului, al Nicomediei,al Ungrovlahiei, al Monemvasiei, al Gotthiei, al Rusiei precum si arhiepiscopul de Lemnos, s-a trecut [din nou] la examinarea ziselor capete de acuzare.

27 ACT SINODAL Martie 1386. Sinodul supune biserica de la Kinsanos mitropolitului de Cherson, celelalte localitdti asupra celrora acesta ridica pretentii rtiminind mitropolitului Gotthiei (MM, vol. II, CCCLXX, p. 73) [...] Plecind deci cel al Gotiei indata spre biserica sa, a cerut de la smerenia noastra, care prezida sinodul* impreuna cu dinsa aflindu-se si preasfintii arhierei hypertimi cel al Heracleii, al Tesa- lonicului, al Cyzicului, al Nicomediei, al Ungrovlahiei, al Monemvasiei, cel de Patras cea Veche si cel al Rusiei, ca aceasta hotarire sa fie adusa si la cunostinta sfintului sinod, fiind astfel intarita si prin act sinodal pentru asigurare.

28 INSEMNARE 17 martie 1389. Suspendarea presbiterului Georgios de he Eremiai (MM, vol. II, CCCCII, p. 115) La data de 17 martie, indictionul al 12- lea, preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, prezidind in chip sinodal, alaturi de preamarea sa sfintie aflindu-se si preasfintii arhierei hypertimi cel al Cyzicului, al Ungrovlahiei, al Attaliei, al Smirnei, al Varnei, al Gothiei, cel de Sougdaia, de Sozopol, de Medeia, de Derkos, precum si cel ales pentru Drama 53, s-au adus acuzatii presbiterului Georgios de la Eremiai, anume ca impins de o minie nestapinita 1-a lovit pe servitor inlauntrul sfintului altar, si lovindu-1 pe acesta a varsat si aghiasma. [...].

29 DECIZIE SINODALA Februarie 1389. Sinodul decide intr-o chestiune matrimoniald ' (MM, II, CCCCIII, p. 115) In vreme ce preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, era Inca hypopsephios ", alaturi de el in sinod aflindu-se si preasfintii arhierei hypertimi cel al Tesalonicului, al Heracleii, al Cyzi- cului, al Nicomediei, al Ungrovlahiei, al Niceei, al Monemvasiei, cel de Adria-

52 16 octombrie 1385. 53 Medeia, initial episcopat dependent de Heracleia tracic, (a nu se confunda cu Heracleia pontic5., al c5.rei loc in ierarhia scaunelor eclesiastice era mai putin important), ajuns arhiepiscopat sub Andronic al II-lea si mitropolie dup5. 1341; Drama, episcopat dependent de Philippi pia. la disparitia acestuia din urma, prin veacul al X-lea (cf. H. G. Beck, op. cit., p. 162 si resp. 182). Ascensiunea sa parale15. cu cea a Medeiei denote. cresterea importantei provinciilor Traciei st Macedoniei orientale, paralel cu restringerea teritoria15. a imperiului sub Paleologi. 54 Adia votat de cAtre sinod, dar nu si hirotonisit ca patriarh, situatie in care s-a aflat Antonios al IV-lea inainte de 12 ianuarie 1389.

225 www.dacoromanica.ro 3acriac, 'rob eitSptavouirokecog, Tots 'ATTaXtiac, Tor) app6v, 'rob Bapvrig, Toil ETIXD- Opiac, Tot; roTOiac, 'rob Iouyoaiag, Tot Mri Stiag, Tots &pica) Kai Tot) Xawl, avtcptptv et; Tfiv iityicrtriv aytcocriwriv aka, 6.); Potaotttvog XapsIv Tuvaixa Kw Mena nap& Tor) Ty. toyretTou tityea,ou xapToyaaKog, oTou xtcptv tax& 86o yovaixa; Stet TEktiag itpoXoyiag Kai LTtpav Sat Scapa) tyKoknicov, KcoALeTat Se, Iva 1.1111coitcr0f,1 TtTpayattia To E i; ainav yeyovoc.

30 EYNOAIKH 11PAEll Februario 1389. Synodus confirmat excommunicationem Poemenis, metropolitae Russiae, et electionem Cypriani in metropolitam totius Russiae, statuens, ecclesias Russiae iterum esse uniendas

(MM, II,CCCCIV, p. 127) [...]0ttETptoTrig fitt8v wig ouvaptIgouatv ainr3 itponkolg apxttpdiat Kai intepTittotc, t`Hpa-aciag, t45 KAIKoo,'rNtKo- wriStiag, Tqi O6yypof3Xaxiag, TO NtKalag, TO Mot/caw:rig, TO 'ATTaXtia;, 'r4`A8ptavou7c6X,Ecoc, TO Esppeov, TO IriXol3piag,TipToT0iag, Tor) Eouy6aiag, Tti.) Bapvtic Kai 'rAtpxo.), Wm.° xai eutetpfivaTo, aTtpyca0at KaTa mirca TelV npayeyovutav Ka0aiptatv Kat& Tou llowtvog cruvatx8c napet Tou Iwo littOv tlytemiTot) Kai etot8Ittot) naTptetpxou, xupoi3 Ntikoo, xavovtx8c Kai &Kate); irpoRloay. [...]. (p. 129) Etc Kai Sid Ttittag TraTptapruojg xEtpOg To. 'Avubvtog, atq.) Owl-) etpxtercicrKonog KowcyravuvounoXEcog, Nta; Tthitric, Kai oi-Kouitevtxbg natptetpric EIxt Kai tTtpag inroypatpag T(bv lepcoTemew apxtcptaw Takag. `0 TaittivOg priTponokirrig `I-IpaKAztac 'Icocrfly. '0 Tanetvog p.mponoXiTric Kt4ixou MaTeatog. '0 Tanttvog wrrpoiroXiTri; NtKowriSciag MaKetptog. '0 T41- nctvOg wriTponoXiTri; ObyypoOkaxiag 'AvOtp.og.[...].

31 EYNOAIKH HPAEIE Februario 1389. Synodus concedit nzetropolitae Hadrianopoleos a Turcis occupatae, ut sedem habeat A gathopoli (MM, II,CCCCV, p. 130) [...] rj Toby ttETptoTrig*Lay,o-uvStaa-Kcyatitvri o-uvoStxthg Toil ouvsoptigoucrtv abtij ItpunaTotg etpxtEpttio-t Kai inrepTiRotc, Tw Ocao-akovirric,tci5Ì-Ipataeiag,tiNixottriStiag, TO O6yypof3kaxtac, TO Nt- Kaiac, TO Movtgl3acsiag, TU,S 'ATTaXeiag, TO Etti)pviN, tMtTukfivrig, TO Xeppthv, TtTwolac, TO Bapvtig, TO XriXu(3piag, TUl FoTeiag, Tw ZouySaiag, Tc? MiSciag Kai To) Atpxco, &ire) Kai oine(pfivaTo, Stxalav dvat Kai Ei5Xoyov ThV Tou itpco- TetTou ttriTpoico?thou ÀSplavotnroXecog Stricrtv, Staittyttv get/ atiOtg Trjv 'Aya- 067toktv t711.6KOTC1.1V 6; Kai itpoTEpov, µrj xetpoTovriOvat St ErtiCTKOTCOV av akij, aXketxaTtxecrOat nape:. Tou truporcoXiTot) Kai iSiav xaTattovijv abroti xaiava- rcaucrtv dvat, Ecog etv 7=l ÀSptavoinroX.4 icapd Ttbv To6pKcov xaTtxtiTat. [...].

226 www.dacoromanica.ro nopol, de Attaleia, de Serrhes, de Varna, de Selimbria, de Gothia, de Soug- daia, de Medeia, de Derkos si de Chama numitul Lankidas a adus la et:, nostinta preamarii sale sfintii ca vrind sä-si is o sotie este oprit de catre preacinstitul mare chartophylax, pe motiv ca a mai tinut deja doua sotii cu deplina binecuvintare eclesiastica, iar alta prin legatura logodnei, si este deci impiedicat sa mai contracteze o alta casatorie, pentru ca acest fapt sa nu se considere drept tetragamie in ca.zul sau.

30 ACT SIN ODAL Februarie 1389.Sinodul confirmd excomunicarea luiPimen,mitropolitulRusiei,si alegerea lui Ciprian ca mitropolit at tntregii Rusii, stabilind ca bisericile Rusiei sd fie unite din nou (MM, II, CCCCIV, p. 127) [...Smerenia noastra, improuna cu preasfintii arhierei hypertimi care se afla linga dinsa cel al Heracleii, al Cyzi- cului, al Nicomediei, al Ungrovlahiei, al Niceei, al Monemvasiei, al Attaliei, al Adrianopolei, al Serrhesului, al Selimbriei, al Gothiei, al Sougdaiei, al Varneisicel al Derkosului a stabilit si a decis sa ramina definitiv valabila caterisirea rostita in chip sinodal impotriva lui Pimen de catre preasfintul si cel de vesnica pomenire patriarh de dinaintea noastra, chir Nil, ca una produsa in chip canonic si justificat [...]. (p. 129) Actul avea si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: Antonios, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Noua Roma, si patriarh ecumenic. El mai purtasialte semnaturi ale preasfintilor arhierei, anurne: Smeritul mitropolit al Heracleii, Iosif Smeritul mitropolit al Cyzicului, Matei 55 Smeritul mitropolit al Nicomediei, Macarie Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Antim [. .1

31 ACT SINODAL

Februarie 1389. Sinodul acordd mitropolitului de Adrianopol, oras care fusese ocnpat de cdtre turci, dreptul de a rezida la Agathopolis (MM, vol. II, CCCCV, p. 130) [...] Asadar smerenia noastra chibzuind impreuna cu preasfintiisipreacinstitii arhierei care iau loc alaturi de dinsa in sinod cel al Tesalonicului, al Heracleii, al Nicomediei, al Ungrovlahiei, al Niceei, al Monemvasiei, al Attaliei, al Smirnei, al Mitylenei, al Serrhesului, al Rusiei, al Varnei, al Selimbriei, al Gothiei, al Sougdaiei, al Medeiei si al Derkosului a stabilit si a facut cunoscut ca rugamintea preasfintului mitropolit de Adrianopol este justasibinecuvintata, Agathopolis sa ramina deci episcopie casipina acum, dar sä nu se hirotoniseasca nici un episcop pentru acest oras, el urmind a fi detinut de catre mitropolit ca loc de rezidenta Vsi de odihna, cita vreme Adrianopolul va fi stapinit de catre turci. [...].

"55 Viitor patriarh ecumenic ( 1397 1410).

227 www.dacoromanica.ro (p. 431) Eixs xai StetTti.tiag naTplapxtxtjg xstpOg To. 'AvTthvtog, tX,Scp ()sotsapxteitio-Konoc KcovaTavTtvouneascoc, Mac `Pcbwric,Kai oixoup.svuo5; naTptetpxrig. Etc xai Onto Ocv intoypayet; Tthv evTO; xaTayeypaggvcov ispcoviTawwiTpo- iroXITOv.

EYNOAIKH AMArNSIZIE

Aprili 1389. Synodus consentiente imperatore tollit privilegia, quae ecclesia Chalcedonis habebat in urbe Constantinopoli

(MM, II, CCCCVI, p. 133) Tijg yobv Tota6TIN otayvthaecog Tot) xpaTiaToo Kai eryioo got) akoxpetTopo; esocpath; StoptcragSvoo,1iReTptoTig figtiv caw TTl irspi airthv ispr auvoScp TV ispcoTaTcov apxispScov xai UitcpTlµwv, Tor) 080-012- Xovirrig, TOZ5 `Hpatasiag, Tots Kuixou, To-6 NtKoltriSetac, Tot) ObyypoAaxiac, Tot) 'ATTCEXEICEc,Tot)Ell6pVT1c, 'COI5 MovegPacrict;, Tot)" fEsppthv,Tot)TO)Citac, 'WC) BapVlig, 'rob FoTOlag, Tor) Eoup5afac, Tou EcoonoXecog, Tou Mriosiag, Tor) Apet- pag xai Tor) Atpxco, TO napov alcoX6et cmvoStxav wfvptoltet Ts Kai Otantaita. [...1.

EYNOAIKH IIPABIE

Iulio 1389. Synodus statuit, ne episcopo Methones sollicitudinem afferat netropolita Anti- quarum Patrarum

(MM, II, CCCCIX, p. 135) [...] TO6TCOV; Totyapotiv oiiTcoc avevexOevTow nap' akoil,rigeTptoTtic fpbv, crovStacrxetraftevn Tot; auvc3ptet).;ouctv abrij ispcoTaTotg Opxtepstiat xai intepTipotc,TthHpod.ciug, Tef.) KOUIC01), VT) NVICO- griSciag, T@ Oiqypof3Xaxiag, Tw Nuatiac, TO XaXxriSovoq, TG) Movslif3aaiag, TO 'Aitaasiag, TO tTSpcp Obyypol3Xaxiac 'Aeavao-icp, TO 'ASptavounoXEcog, [email protected] vtic,TQiEeppthv, 'r4 `Pcoolag, TO BOpyric, TcEa4orco7kscog, Tw favvou,t4Apap.a; xai (p. 136) TO MnSsiac, [...] EvOsv Tot Kai. Staytvcboxopsvv ayie? nvs6j.taTt, copio-xecrOat TOv OsotptXtaTaTov eltiCri(07COV MeOthvic, xtip Napcova, aVEV6XXIICOV itTCO Tot) Vi3V Kai et; TO t;fl; duco Tots 15WD itirponoXiTou xai aventiptao-Tov. [...] (p.137) EIxe xai Stet Twiac naTptapxtrijg xetpag To. 'Avithvtog, tXStg ()sob apttsnicrxonog KOMSTUNTIV0117t6A,E0)g, Mug 'Pthwrig,wattoixouttevixog nuTptOprric. Etc xai 6noypayag Tthv Ivreg xaTaysypamievcov isponettcov ttrirpoiroXiTthv.

228 www.dacoromanica.ro (p. 131) Actul avea si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: Antonios, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Romacea Noua, si patriarh ecumenic. Mai pe urma avea si semnaturile preasfintilor mitropoliti notati in text_

DECIZIE SINODALA

Apnlie 1389. In urma unei hotdriri imperials, sinodul desfiinteazii privilegiile pe care biserica de la Chalcedon le avea in oraful Constantinopol

(MM, II, CCCCVI, p. 133) [...] 0 asemenea hotarire fiind luata in chip cucernic de catre preaputernicul si sfintul meu stapin autocrat, smerenia noastra impreuna cu sfintul sinod de linga dinsa al preasfintilor si preacinstitilor arhierei cel de Tesalonic, de Heracleia, de Cyzic, de Nicomedia, cel al Ungrovlahiei, al Attaliei, al Smirnei, al Monemvasiei, al Serrhesului, al Rusiei,al Varnei, al Gotiei,al Sougdaiei, cel de Sozopol, de Medeia, de- Drama si de Derkos, elibereaza prezenta decizie si vot sinodal. [...].

ACT SINODAL

lulie 1389. Sinodul interzice natropolitului de Patras cea Veche sd se mai amestece fn eparhia episcopului de Methona (MM, II, CCCCIX, p. 135) [...] Fiind deci aceste lucruri astfel raportate de catre el 56, smerenia noastra chibzuind impreuna cu preasfintii si preacinstitii arhierei care iau loc cu dinsa in sinod cel al Heracleii, al Cyzicului, al Nicomediei, al Ungrovlahiei, al Niceei, al Chalcedonului, al Monemvasiei, al Amasiei, impreuna cu celalalt al Ungrovlahiei, Athansios 57, cu cel de Adrianopol, cel de Smirna, de Serrhes, cel al Rusiei, al Varnei, cel de Sozopol de Ganos, de Dramas si de (p. 136) Medeia, [...] de unde si hotarim intru sfintul Duh ca preaiubitorul de Dumnezeu episcop de Methona, chir Nifon, sa se afle de acum inainte netulburat si fara vreo vexatinune din partea propriului sau mitropolit. [...]. (p. 137) Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului : Antonios, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma ceaRout., si patriarh ecumenic. Mai purta si semnaturile preasfintilor mitropoliti notati in text.

as Adia de catre episcopul de Methona. srAthanasios, mitropolitul de ]a Severin, apare pentru prima oara in acest document.

229 www.dacoromanica.ro 34 /111AAIMEE rPAMMA Augusto 1391. Patriarcha iubet monasterium S. Michaelis in Marmarosch esse patriar- chale (MM, II, CCCCXXVI, p. 156) 'Eni of EbyevarraTot aindSBAApot, gv ayio.) nveiv.a.n. ayaitmoi uioi Tijgkith,/p.ETptOrriToc, 6 TE Poi:136Sac 6 MrcdAxcac Kai 6 NSpolyog, exouat p.ovaaTfiptov ecitO yovtxotriTog nepi Toy tonov Tot Mapa- Opeao sic ovoRa Tigolisvov Tot Ttµiou TalfipX01) TOV five) Suvo.licow Kixaijk, inctp ou xai napExakeacv EvtabOa 1%06v Tijv tialv pttptorrrca xat tniSitificrac, gig Thy DaaiXiSa TMV 7CoXECOV 6 Ebyevtatatog NSpetyog xdptv npocrxuviicsauc 'LEW gvtaNcE ayiew xai Tuxcbv nap&TA;fuithv getptornTog ayanng Kai Ttgfic xai(p1MacTillirpocnixo6crric, it); sbygvfic Kai tityac tiv8pcoirog Kai xaXoc dvepco- nog Kai OpOoSoo;, Kai tSefiOn, cbc &v TO eipmitvov govaatiiptov &no Tot vtv Kat tic To g.N anaainj Tfic, itarptapximig EMI:n(4/6(0g Kai SeyevSe6ascog, iraTpt- apxmov Kat ov xai. Ovoi.lakievov,ittietptoTri; fipbv, Tily a.ircot itpoaSeavitvn Stricrtv Smaiav oLcav xat EiSkoyov, apa St Kat cruvflOri 'rTot °toil Reyakt3 txxlaicsiq Kat TO oixoupvixil.) lEatplapra, To µit liovov aTauponinria yivtaat naTptapxixd xai vaok ispoUg xaeteporicrOat bd.t4ovottaTt Tot naTptapxou, dad lad Ta. napll Ti v TOTEtK6V apXtEptaW KaOtEpagVTa etiCOXabEtVTrignaTptap- xixfig SecpcvSe66uug Kai Tfig gntaxtivaog Kai TIN anO to km) TLµTIS xai ileya- ? et6TiTog, To napov eirroXimt cstytAltragg ?paw, St' o6 icapaxas6stat, (.1.);iv ft nap& Toy TOnov Tot Mapagoptcro ayia xai crepacg.tia govit fl tic Ovo [La Ttp.o.)- }Levi Tot Tigiou Ta4uipxou T(.7.)vdye) Suvalitcov Mixafik diroXaLia ano Tot vtv -Kai gig TOtVic Tt1Snatplapxteig t7CLCIKgNIE03c xai SapevSeLacoy.;Kat TAcEtna toincov Tigg xai Tot Reyakeiou,naTptapxua) Kat oLcra xai ovoi.4optvri. xa9tat4 St ft geTptotil; inav lad 'rev TllitthTaTOV xaOrlyoLp.avov Ttlg ainfic o-sikagiag govN,igpogOvaxov ITaxthiltov, gapxov Eic Tdig Licoxttilevag TO p.ovacrtipiq) xcbpac, iiyouv TO EaaTUov, TO 'Aprobvitv, TO 'Oyyc:4a, (p. 157) TO loup.rrt- pktv, TO 'gitC45[31.v, To 1-1043avgrtv xai Tfp, war 6(pciket Toivuv 6 heeic ttp.teoTatog xaOriyoUgsvog xai tapxog TfigtubvlizTptOTritog tniP47t6tv Tot; ELptaxotitvouc gv 'rat; tiprultvatc xthpatg isptic Kai Toy Xaev xai vapatvelv Kai &Sammy airrobc Ta vumpeXii xai aomjpia, avaxpivetv TE Kai geT4Etv -at nape. Tcbv ieptow yivoileva eKKkTICTtaaTtKa. 8tKatCt Kat Ta SEol.LEVa 810p0636Elg SteuOLvetv vol.tilmug TE Kai xavovtxthg, Exetv TE 6Sstav Tot; eivsystpoggvouc tv

230 www.dacoromanica.ro 34 SCRISOARE SIGILATA August 1391. Patriarhul dispute ca mdndstirea Sf. Mihail din Maramures sd fie patriarhald"

(MM, II, CCCCXXVI, p. 156) Deoarece fratii cei de preabun neam, fiiiubiti intru sfintul Duh ai smereniei noastre, voievodul Balita si Dragos, au prin partile Maramuresului o manastire mostenita din parinti care venereaza numele cinstitului capitan al puterilor de sus Mihail, manastire pentru care preanobilul Dragon venind de acolo si rezidind aici in regina oraselor pentru_ inchinaciune la cele sfinte, si gasind la smerenia noastra dragostea, cinstirea si prietenia cea cuvenita, ca om de vita buns, insemnat, bun si dreptcredincios ce este, a rugat-o pe smerenia noastra ca zisa manastire sa se bucure de acum inainte si in timpurile care urmeaza de supravegherea si protectia patriarhala, numindu-se ca atare si fiind si in fapt patriarhala. Smerenia noastra, primind cu placererugamintea lui ca fiind dreaptasi binecuVintata, precum si conforma cu obiceiurile marii biserici a lui Dum- nezeu si ale patriarhatului ecumenic ca nu numai sä se faca stavropighii patriarhale si sä se sfinteasca lacasuri sfinte in numele patriarhului, ci sa se bucure de protectia si de supravegherea patriarhala si de cinstea si maretia care yin de la aceasta si lacasurile sfintite de catre arhierei localnici, elibereaza prezenta scrisoare cu pecete prin care se porunceste ca sfinta si respectabila manastire din tinutul Maramuresului, cea venerata intru numele cinstitei capetenii a puterilor de sus Mihail, sa se bucure de aici inainte si in timpurile care urmeaza de supravegherea si protectia patriarhala si de cinstea si maretia care vin de la ele, patriarhala fiind si numindu-se ca atare. Iar smerenia noastra rinduieste pe preacinstitul categumen al acestei venerabile manastiri, pe ieromonahul Pahomie, ca exarha]tinuturilor supuse manastirii, adica Salajul, Sinnicoara, Ugocea, Bereg, Ciceu, Ungura§ si Bistra 60. Se cuvine asadar ca numitul preacinstit categumen si exarh al smereniei noastre sa supravegheze preotii aflati in zisele tinuturi, precum si poporul, sfatuindu-i si invat!ndu-i pe acestia cele folositoare sufletului si mintuitoare, rejudecind si examinind judecatile eclesiastice acute de catre clerici, dind indreptarile necesare in conformitate cu legea si dupa canoane, avind el si ingaduinta de a sfinti lacasurile dumnezeiesti si sacre inaltate in aceste locuri la rang de sta-

88 Este interesant faptulcadocumentul fusese publicat pi de catre M. Kogalniceanu in Arhiva rom5.nea.scA", I, 1860, p. 11 13, datat ins a. in 1389, cu o prezentare la p. 10, din care aflAmcatextul era luat dupa. o copie existents la sfirpitul a doua carti din veacul al XVII-lea; legate impreunk cele cicala WO se aflau in posesia unui iepean, prima din ele fiind renumita Nea Synopsis a lui Matei Cigalas. Alte editii ale documentului sint mentionate de catre N. lorga in colectia Hurmuzaki, XIV, 1, Bucurepti, 1915, p. 14. 99 De la Gump& itiryvtigt, intrucit construirea unei manastiri incepea cu gestul ritual all fixkii unei cruci in locul respectiv (Beck, op. cit., p. 129). Desemna, dupa conciliul de la Chalcedon (anul 451), dreptul episcopului local asupra manastirilor din raza eparhiei sale, precum pi con- trolul asupra intemeierii unor not manastiri. Legislatia Epanagoge atesta acest drept0ipentru patriarhul ecumenic, care-I putea exercita in tot cuprinsul imperiului, iar mai tirziu pi in afara lui, ca in cazul de fata. 0 stravropighie patriarhala. era deci sustrasS. autoritatii episcopatului local, fiind subordonata direct patriarhatului. Veacul al XIV-lea cunoapte un mare pas inainte in acest sens, fenomen legat de tendintele centraliste sporite ale patriarhiei ecumenice, ca un fel de compensare a pierderilor suferite pe plan politic de catre statul bizantin (cf. P. de Meester, De monachico state juxta disciplinam byzantinam, Citta, del Vaticano, 1942, p. 135 pi urm.; E. Herman, OCP, 17,1951, p. 258). Tirmarind intkirea ritului ortodox al populatiei romanepti aflate in stapinirea coroanei maghiare, valoarea documentului de mai sus este evidenta, 89 pentru toponimele din text, v. N. Iorga in colectia Hurmuzaki, XIV, 1, Bucurepti 19 15, p. 21; $t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I (1972) pi vol. II (1979), Cluj-Napoca.

231 www.dacoromanica.ro Talc xcbpatc Ta0Tatc Oeiou; Kai icpobc vaobc icaetepoiiv en1 aTauponnyig) naTptap- xix45, &psi lovTog etvatpepecseat Tot) naTptapxucob ilyTip.ocsiwou xal tooval.taTog icaTa. mimic Tel.; iEpac TEA.ETeic Kat 6,/ Tia etprwevt3 cseliacmia toviA scattvnacst Tot; ilgAlooat aveyeipecreat Ociot; Kai lepotc vaolc. ETt Te napaxekei)stat it [le- TptoTng it .t@v Sta Tot) napovTog o-tyt?AtcbSoog ypetNiaTog, cb; tety crup.f3ti Oliva To; Tw xaOriyoui.tgvcp Toimp, Iva of 0119tyTeg ebyevecrTaTot aoTaSektpot, o TE Poi- 1366a; 6 Mnakt-cag xat o NSpayog, Exaxrtv 6Setay,gsTet Kai T'N f3Otafic TGYV TOti govacsTripiou govax&Y eiaeyecrOat ETepoy fiyoillsvov xai waetaTav Et; Toy TOnov aka, -Kai. Iva Ert3 xal eKELVO; Octal/ mi totxstay ci; Taccipti- pttyag xthpag, cbg 4apxoc fateTepog IntiDttnetv Tobc IEpsLS xai xaOtspoi3v toes aveyetpoRevoug netTptapxucobc lepok vaobctItiCTTaIVORTITICp 7taTptapxtx0. TOUTOD yap xapty eurokatyrat aircoIc Kat To napey atyakubSeg ypamtatfl; fittdiv geTptoTTFog St' ampet%stay -lama ai.iy000-Toy Tijg IS' ivS. to ,cco401 "eTovg. Eixe Kai Stet Tti.tiac naTptapxtmjc xetpOc to 'Mitt; 3vtoq, erect) Oeoti apxtenioxonog KcovcrrayTtvounoketoc,NtagPciATI;, Kai oixol.tevixoc naTptapx,TK

35 HAPAEHMEISIZETE Augusto 1391. Litterae patriarchae spectantes ad ecclesiam Russtae (MM, II, CCCCXXVII, p. 157) I. T@ ainet) [tut tytvero Ttiaict naTptapxual ypagyli npog Toy tepogovaxoy Zottaby Toy N try Mtxpa KO, iva µEta (Ewa Toy Tov FakiTc% icaTtra auto; Tfiv txtaricytav, Ea); av avapgpcoat to nepi Tatou El; TOY navayakaTov >iµwv Seam:, Triv, TOY oixot)i.tevixev naTptaprnv, Kai yt apxtepei.); exel Et Se 7tpoa7to0avot o&rog, iva (p. 158) Extuatv Hatay of exei ttpxoyTec, 6 Pol[315Sac 6 MneatTcac Kat 6 6.6eXyaoc akoi.3 6 NSpayoc, ExX6yEactt Ziepov eig Succtig) rqg ImArlaiag, xai xpaTij Kai Ixervog Tat5Triv, xa0Cog gi.teUe xaTexetv -Kai 6 iepol.tovaxoc Eultet.by. II 'EU altEk6011 *T( STP.OevTt ispottovaxcp Eyttecbv aoyxcupriTticilTti.tict yputpij nepl. Tfic xetpocoviag, fly eicoirlaev etc airray 6 Tayaptg, npoPtI3ao-ac airtew Et; Entaxonov, auvexcopflOri Se, OTI naktv lictetby Exeivoy weiyatriv that xai aviepov, &Axe To yeyovo; sic otkov nap' &etym.), -Kat ava0e}taTt 7tape- .8coicev akov.

AOCIfITIKON rPAM MA

Martio 1393. Dorotheus, Athenarum metropolita, a Latinis ex ecclesia suer pulsus et accusa- lus, a synodo absolvitur (MM, II,CCCCXXXV, p. 167) [...] EurcpoTrieetaric Se tcai -cfig iepac o-uvoSot) Taw iepcoTaTaw apx,tepeaw -Kat imepTlitcov, tot) 'Etpeo-ou, Tou Kuixou, TOO IsIticopriSeiag, Tot") Nucctictc, T0i5 'IKOVi01), TO5 /01.Tyoalac, TOO IC407Col,a0c,

232 www.dacoromanica.ro vropighii patriarhale, trebuind sa faca mentiunea cuvenita a patriarhului §i a numelui sau in toate sfintele slujbe atit in venerabila manastire despre care e vorba, precumsiin toate laca§urile dumnezeieti §i sfinte ce vor fi inaltate in viitor. Prin prezenta scrisoare pecetluita, smerenia noastra mai porunce§te ca in cazul in care ar surveni moartea acestui categumen, prea- nobilii frati mai sus numiti, adica voievodul Balita §i Drago§, sa aiba invoiala ca impreuna cu sfatul monahilor manastirii Ea aleaga un alt egumen §i sa -1 wze in locul sau,sisa alba. §i acel egumen voia §i permisiunea ca in zisele locuri, in calitate de exarh al nostru, sa supravegheze preotii §i sa dea binecuvintarea consacrarii la sfintele lacauri patriarhale ce vor fi construite ca stavropighii. Fapt pentru care le-a §i fost acestora eliberata spre asigurare prezenta scrisoare cu pecete a smereniei noastre, in luna august a indictiunii a 14-a, anul 6899. Actul purtasiurmatorul inscris al cinstitei miini a patriarhului: Antonie, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma cea Noua, sipatriarh ecumenic.

35 IN SEMNARI SINODALE August 1391. Scrisoare patriarhald referitoare la biserica rusa (MM, II, CCCCXXVII, p. 157) I. in aceea0 luna s-a facut cinstita scrisoare patriarhala catre ieromonahul Simeon cel din Rusia Mica, pentru ca dupa moartea arhiereului Galitiei sa detina el biserica, ping cind cele privitoare la acest fapt vor fi relatate la preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, §i va fi pus un alt arhiereu acolo. Iar daca acesta 61 va muri Intre timp, atunci principii de acolo, voievodul Balita §i fratele Eau Drago§, sa aiba ingaduinta de a alege un altul in fruntea bisericii, pe care §i acela sa o cirmuiasca in acelea§i conditii in care o va facesiieromonahul Simeon. II. S-a mai eliberat zisului ieromonah Simeon cinstita scrisoare de ierta'ciune pentru hirotonisirea pe care i-a dat-o Tagaris 62, promovindu-1 pe el la rang de episcop, dar a fost iertat [Simeon], intrucit aflind mai pe urma ca acela 63 era impostorsinu fusese sfintit cu calitate preoteasca, a lepadat ceea ce fusese facut pentru el de catre acela, dindu-1 §i anatemei.

36 SCRISOARE SINODALA DE DEZVINOVATIRE64 Martie 1393. Dorotei, mitropolit al Atenei, acuzat si izgonit de catre latini din scaunul salt, este absolvit de catre sinod (MM, II, CCCCXXXV, p. 167) intrunindu-se a§adar sfintul sinod al preasfintilor §i preacinstitilor arhierei, cel al Efesului, al Cyzicului, al Nico- mediei, al Niceei, cel de Ikonion, de Sougdaia, de Sozopol, cel al Mauro-

61 Adica Simeon. impreuna cu implicatiile ulterioare, eenimentul este relatat de catre C. Marinescu, op. cit., la n. 23, p. 14siurm. 62 Despre aventurierul Tagaris infra, n. 75-77. 63 Adica, Tagaris. 64 Este vorba de un act de reabilitare, stabilind nevinovatia cuivaIiabsolvind persoana in cauza de acuzatiile ce i se adusesera, mai inainte.

233

www.dacoromanica.ro -Tor)MaupoOkaxiag Kai Tot) Mil Seta; Sta. rkbp.rig Irpog TOv Kt4ixou, TrpoicaOri- !Awl;jg fip.Cov 1.teTptowcog, SteyveocsOri Kai alreqpivert cruvoSuabg, et(Rov etvat Kai avei)Ouvov Toy ispcbTaTov ttrrporcokiTiv 'AOrIvoiv Taw KaT' aino kaki- Otv Taw !Allow Kai 11611111E0W Kai Troy Karriyopt6v. (p169) EIxe Kai St& Ttp.iag rcaTptapxtKA; xstp6g 'Avviwtog, atrt.) (hob" apxts/ricrKarrog KawaTavnvourcOkscog, Na; 'PON.trig, Kai olicougevtKog iraTptaprrig Elxs Kai orcto-Oev biroypcapag Tota6Tag `0 Tarretvog wriTporcokiTrIg 'Expgaou, int4Ttp.og Kai E4apxog naarig 'Acriac, MUpcov `0 TaICELVac ATITpOICOMTric K1.41K0l) MaTOCLI0g. `0 TatetvOg itrITporrokitrig NtKol.triScia; Kai KaOoktKog Kpt TfigTwV`P. paicov MaKaptog. `0 Tairstvog impoirokiTig Ntxaiag 5Akgtog. `0 Tarcetvo; p.riTporcokirrig 'IKoviou OsoS6o-tog. `0 wrirporrokirric /ouySctiag Kai 4:1)o6kkaw OsOKTtaTog (p. 170) '0 Tarrstv6g iirrporokiTrig Ea4onokeo);IcoaN). `0 Tairetvog FITparrokiTtig Maupopkaxiag 'Ispsp.iag.

37 rIPOTPE1TTHPION FPAMMA Iulio 1393. Archiepiscopus Bethlehem, in Russiam profecturus, in hoc ecclesia iura episcopalia exerceat

(MM, II,CCCCXXXVIII, p. 171) 'End 6 ispcbTaTogapxtercicrKorcogBn- letp,tvayiq.) TCVE6IlaTt ayanriTog aSsktpOg Trig, fipbv lisTplorrycog taxi aukkst- OToupyog, dor6pxsTat sic rep; `Pcocriav Sta 'cm:cc tioarlatauTIKag Soo? siag, Kxwpsl Kai eiSstav SiScoolv isi pup-torn; fipbv, cbg ?iv 1spoupyij aKruk6Tcog sic tKKXTlaiaV fip.ETtpav xripsUouottv Tot) 'Slop irotttSvog, Kai xElpOTOViaV 7t0111C113 aKcokimug, tav ytvriTat xpeia, sig Toy sUps0tvTa Kai papTupriO6vTa gtov sig Toy Ttl; ispol- o-Ovrig f3a0gov,at KaOttpcoolv irotficrst vaou, ci Ssficrstev, opoicog ispoupyliast Kai sig Ca la; backicriag Tag IxoUcrag apxtspeig irj pet' ainthv 'VI Kai ttovog gsTa 7rpoTpoirfic aUTOiv, sITE St' aytctagov ecttyra, s'iTs Kai Sta xpciav SKKknotaaTudiv KaTa (p. 172) rely avAsv entKpatilo-ao-av sig Tata gmaricrtaaTuajv auvflOstav TE Kai Tatv, Kai obSgv siSpla nap& TWO; TOV TllX6VTa sig Toi3To tgiroStapov,TO&rou Tap xaptv arcoktkuTat ai'r Kai To rcapOv irpoTpenTflptov ypaplia Trig fataw jtsTptotriTog St' ampakstay. Etc Kai Sta Ttgiag TraTptapxtKrIg xstpO; TO- µdui iouklq) ivSa'

38 EYNOAIKH AIArNMIE Septembrt1393. Synodus excommunicat sacerdotem Ioannem Adeniatam coniurationis accusatum (MM, II, CCCCXL, p. 174)[...] ESoe 'r isp4 crow:Z(1.) tiov 1cpono.v.ov apxtcptaw Kai OTEEptillaw, irpoicaOritivouTOilnavaytomirou riµwv Sscrirerroo, tor) oixougeviKob narptetpxou, cruvESpto4Ovicov ainci) Tat') TE KI.41KOD, Tat.)MOV61.1-

234 www.dacoromanica.ro vlahiei 65 si al Medeiei, care si-a exprimat punctul de vedere prin cel de Cyzic, Smerenia noastra prezidind, a fost hotarit§ifacut cunoscut in chip sinodal faptul ca preasfintul mitropolit al Atenei este inocent si neraspunzator pentru criticile, insultelesiacuzatiile aduse impotriva lui. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: Antonios, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma cea Ncua, si patriarh ecumenic. Avea mai pe urmasiurmatoarele semnaturi: Smeritul mitropolit de Efes, hypertimsiexarh a toata Asia, Miron Smeritul mitropolit al Cyzicului, Matei Smeritul mitropolit al Nicomediei si judecator general al romeilor, Macarie Smeritul mitropolit al Niceei, Alexios Smeritul mitropolit de Ikonion, Teodosios Teoctist, mitropolit de SougdaiasiPhoullon Smeritul mitropolit de Sozopol, Iosif Smeritul mitropolit al Maurovlahiei, Ieremia.

37 SCRISOARE PATRIARHALA 88 Iu lie 1393. Arhiepiscopul de Bethleem urmeazd sa piece in Rusia pentru a exercita drepturs episcopate fn aceastei biseric'd (MM, II, CCCCXXXVIII, p. 171) Deoarece preasfintul arhiepiscop de Bethleem, frate iubit intru Sfintul Duhsicoliturghisitor al smereniei noastre, pleaca in Rusia pentru oarecari chestiuni eclesiastice, smerenia noastra ii ingaduiestesi-iacorda dreptul de a sluji ark* vreo opreliste in biserica noastra vaduvita de propriul ei pastor si de a face hirotonii in caz de nevoie, pentru cei gasitisidovediti cu probe ca fiind demni de cinul preotesc, de a face si sfintiri de biserici, de va trebui ; sa poata de asemenea oficia slujbe si in alte biserici care au arhierei, fie impreuna cu acestia, fie si numai el singur la indemnul tor, fie pentru sfintirea sa proprie, fie pentru vreo nevoie eclesiastica (p. 172) dupa cum este obieciul§irinduiala de demult in vigoare pentru toate acestea, neintimpinind nici o piedica din partea cuiva pentru ele. Fapt pentru care i s-a eliberat lui§iprezenta scrisoare de indemnsiinstructiuni a Smere- niei noastre, pentru asigurare. Actul purtasiinscrisul cinstitei miini a patriarhului: in luna iulie, indictiunea intii. 38 DECIZIE SINODALA Septembrie 1393. Sinodul ii excomunica pe preotul loan Adeniates, acuzat de conspiralie-

(MM, II, CCCCXL, p. 174) S-a considerat deci de catre sfintul sinod al preasfintilorsipreacinstitilor arhierei, aflat sub conducerea preasfintului nostru stapin patriarhul ecumenic, alaturi de el luind parte la lucrari ['nitro-

esIeremia al Moldovei apare aici pentru prima oara. 66 N. Iorga nu a trecut cu vederea acest act in cadrul colectiei Hurmuzaki, XIV, 1, p. 16, desigur motivat de faptul ca, personajul apare ceva mai tirziu cu misiuni ecleziastice in Moldova ; nueste deci exclus ca drumulsau safi trecut si de aceasta data prin tam noastra. Documentull trcbuiepus in legatura cu altele care urmeaz6..

235

www.dacoromanica.ro Oacriag, 'rob' XgpaCo'vog,rovZriKxiag, Tor) MaupoOkaxiag, Kai angcpavOri nap' ainfig Kara Tilt/ tobnavayvcociegrroc Ogiou Kavovog Stayopeuo-tv, Kaerjpripavov KaOdna4 siva]. Toy npogtprittgvov narcEiv Icocivvriv Toy 'ASTIvtecrriv. [...]

39 FPAMMA IIATPIAPXIKON Sine anno(a1393). Patriarcha confirmat excommuzzicationem episc pi et populi N vo- gradii, a znetropolita Kioviae pronunciatam (MM, II, CCCCXLIV, p. 178) [...] gnoti-pap.gv Ss csOv000v ngpi TOiYC011 Kai play Kai Sig Kai 'wig, Kai t)crav etpxteperg 6 KuVKou, 6 NtKopriSetag, 6 EouySaictc, 6 Xgpo-clwoc, S Zrixxiag, 6 Maupopt.axiag, S Mil Sciag, 6 AgpKco Kai 6 etpxteniaKonog Briaggp.

40 YIIOTYMIZIE 29 octobris 1393. Institutio data archiepiscopo Bethlehem, Michaeli, et Alexia Aaron, legatis mittendis in Russiam (MM, II,CCCCL, p 197) [...] npo6g4grg Se, iva notliatitg netvra KaX6c, per& 6LW£1.811CFCCO; Kai cpopou OEOU, iva µ1l Sta Va -EpOnov rc"Ov andvicov 6.81Kr1Ofj Ev pgpog lane netvrcov cbv pekketg CtKoUstv, Kai giipirg Kai Core Tor) °gob Kara- Si Kriv Kai thp' fittibv Papog Kai evilly. f1 rob Ogoij viptg Eirl RE0' 611(.7)1). arCE- 2%..60iTfiEllKOaTijtvvdtrr,i. EIxe Kai Stet Tip lag narptapxtKfig xctpog r0- privi 6KrcoPpicp ivS.

41 IIATPIAPXIKON FPAMMA

Ianuari1394. Patriarcha scrzbit metropolitae Thessalonzcae de controversza ortainter metropolitan Chalcedonis et monast rium Acapnli (MM, II,CCCCLIV, p. 202) [...] Igpcbrarg pirponoktra egoo-ctkoviKric, Ongportpg Kai gapxe thong Oerrakiag, gv etyio? nvg0part &yarn-Ft etSgAme vi-jc fitt6v pgrptorrrog Kai ataXgtoroupyg. piptc gin Kai giprivri etne °gob .01 ateporrirt. otogv 11igpOrric aoti ngpirigtmoOgo-gcog Trig ggrati) Tiov 'Axanvtombv Kai row Ngapovtrebv, nOo-a npogOrtaav ypetwata figg-rgpa j teporrig o-ou oi)ookcog gypalva; nspi TAg intoOtagcog, ;Tait.;Kx,ct, 6 St ispcbratoc pritponoXirric Xak &wog Eypawg, Kai givtcpgpg kgrcropgp37)g rliv imO0g6tv. avgyvcbaElriaav Toth/ at (Iva-

236 www.dacoromanica.ro politul] de Cyzic, cel al Monemvasiei, al Chersonului, al Zekchiei, al Mauro- vlahiei, Si s-a hotarit de catre acesta ca in conformitate cu prescriptia dumnezeiescului canon cititin sedinta, sus numitul preot Ioan Adeniates sa fie caterisit pentru totdeauna [...].

39 SCRISOARE PATRIARHALA Feird datil (cca 1393). Patriarhul confirmd excomunicarea episcopului si a p porului de la Novgorod, pronuntalci de cdtre mitropolitul liievului (MM, II, CCCCXLIV, p. 178) [...] Pentru aceasta am convocat chiar si sfintul sinod, si nu numai o singura data, ci de doua§ichiar de trei ori, iar dintre arhierei participau cel al Cyzicului, al Nicomediei, cel al Soug- daiei, al Chersonului, al Zekchiei, al Maurovlahiei, al Medeiei, al Derkosului, precum§iarhiepiscopul de Bethleem.

40 INSTRUCTIIJNE 29 octombrie 1393. Instructiune dais arhiepiscopului Mihail de Bethleem, si lui Alexis Aaron, ce urmau a fi trimi,si in Rusia ca apocrisiari 67 (MM, II, CCCCL, p. 197) Fiti deci atenti, pentru ca sa le faceti bine pe toate, cu stirea lui Dumnezeu§icu teams de el, pentru ca sä nu se intimple cumva ca vreuna din toate partile pe care le yeti asculta sä fie nedreptatitasi sa va gasiti osinda de la Dumnezeu, iar de la not blestem §iminie. Harul lui Dumnezeu sa fie cu voi. Data in data de 29. Actul avea§iurmatorul inscris al cinstitei miini a patriarhului: in luna octombrie, indictiunea a &ilia.

SCRISOARE PATRIARHALA

Ianuarie 1394. Patriarhul scrie mitropolitului de7 hesalonic despre controversa iscatii intre mitropolitul de Chalcedon si miind stirea Acapniou (MM, II, CCCCLIV, p.202) Preasfinte mitropolit de Tesalonic 68, hypertimos Si exarh a toata Tesalia, frate iubit intru Sfintul Duh§icoliturghisitor al smereniei noastre, har si pace de la Dumnezeu sä fie cu sfintia ta. Sfintia tatie de cearta dintre acapnioti§ineamoniti, cite scrisori de-ale noastre s-au urmat, dar sfintia ta deloc n-a scris despre disputa, in ce termeni se poartk dar mitropolitul de Chalcedon a scris si a relatat cearta in detalii. Relatarile lui au fost deci aduse la cunostinta in prezenta prea-

67 Reprezentanti sau soli ai patriarhului pe ling& autoriati seculare sau ecleziastice (patriarhi, mitropoliti, episcopi, acestia din urma putind si ei avea reprezentanti: episcopii pe ling& mitropoliti, mitropolitii pe ling& patriarh) (Beck, op. cit., p. 103; A. Emereau, E0, 17,1914, p. 281-297 si 542-548; L. Stan, Ortodoxia", 6, 1954, p. 81-113. " Este vorba de Isidor Glabas. Referitor la disputa dintre manastirile Nea Moue si Akap- niou, v. studiul lui V. Laurent, «`EX.Xrivude,)), 13, 1954, 2, p. 246-248 si 252-253.

237

www.dacoromanica.ro (Nod aka) TECEpoVTOW T6V lEparrevrow ttpxtEptcoy Kai inrEpTipow, Tot Kt4ixou,, Tot NucownStiag, T011 Mi)pcov, Tot Kopiv0ou, Tot Xtperthvog, Tot Eot)ySaiac Tot) 19xxiac, Tot Mri Mac xai Tot MaopoOkaxiac. [...].

42 EYNOAIKH IIPAEIE Februario 1394. Hieromonacho Theognosto confertur metropolis Corinthi, addita ptr ad- tunctionon mctropolim Christianopoleos (MM, II, CCCCLXI, p. 207) [...] end St viiv ELpev ripicTptotqc t.tthy Toy npiv TEEt6TaTov ty iepogovaxotg xtp OtoyvausTov (ppovticstco; -Kai tEpetAc EttToxoy (p 208) [...] vfvfxp Kai SOKIllaCriq TthV itpcothiwy Opxttptcoy xai. tntp- TiEtcov, Tot Kt4ixot), Tot NExopriSeiag, T01-) MOM, T0i5 XEp6EbV0c, Tot lour. Saiag, Tot Z1lxxiac, Tot) MaopoPXaxiag, Tor) MiSciag, [...] yvficrloy Erupo- noXiTrivTA;&ranch-tic EurpoiroXecoc KopiyOot) txttporoviat.

HAPAEHMEISITIE Iunio 1394. Synodus in actis annum, niensem et diem notari iubet (MM, II,CCCCLXVIII, p. 215) [...] 60tv xai Std TO µ1j TO1OrnoV Tt Two- 13-tivat tv 'TOT; tUlg, atwolitkotivTocai)Tc,Tot) navarmetTou fiEterw SecricoToo, Tot oixouptvtxot ircaptitpxou, Kiva 'Avuoviou, tv'Ti5)OscoypoupliTcp ¬ naXaTicp xaTa. TE To atToy ETO; Kai 'sly IvSExTov Kai Tdv Enriva, cruincapoyTcov autos; Kai T8v itayttpcoTaTow griTponokET6v xai 6/cep-allow, Tot Kuixoo, Tot) Ko- ply0ou, Tot EouySaiag, Tot Zrixxiag, Tot) MriSciac xai Tot Maupol3X.axiac, ea,246 St Kai T6v T11; txxXxicriag ttpxOrro.w, ITeexOri Ev &mat 'TOT; TE CrEnTOT; 13acsamoic TrpouTayEthat -Kai Tat; TtEdatc itaTptapxmaig ypoupaig xaTaypeupso-Oat "[Iv TE T0i5 wrivag lip.tpay xai TO ET0g.

44 IIPOTPEIITHPION rPAMMA Augusto 1395. Patriarcha concedit metropolitae Maurovlachiae, ut iura episcopalia exerceat in Trinovo (MM, II, CCCCLXX11, p. 223) lepckaTt EnisporcoViTa Maupo(3kaxiac 'Kai bictonge,V ttyiq) nveOpEaTt ayanriTt ethaapt TN fll.E6v EttTptOTTETog xaiao?act- Toupyt. 1i Elsrptorrig figuby txxcopti xai ?I8stav 31.50)61 GOV q itpOnETE, cbc ?Iv 'into-4 tortoni, Owl-) 13o110ticiE, tic TO trytoythTriv 6(1a:1i6lay TptvoPou, tx,s1; Hem, Stevtpyely EKEICYC navTa Td 'r etpXtEIXO6i)V13 IIVIIKOVTCE etmokincog xai eiveEncoSicrTo.); Sixa Ethyrig THIS Tot itpot auvOpovot) tyxaOtSpOcraoc. oysiket; Totyapotv ertaaPto-Oal. tiiS ayton(Etric Tainic txxkrio-iag Kai &Sammy Toi);

238 www.dacoromanica.ro sfintilorsipreacinstitilor arhierei, cel de Cizic, de Nicomedia, cel al Mirelor, al Corintului, al Chersonului, al Sougdaiei, al Zekchiei, al Medeiei si al Maurovlahiei. [...].

42 ACT SINODAL Februarie 1394. Mitropolia Corintului, units grin addogire" cu mitropolia de Christianoupolis 69, este acordatd ieromonahului Theognost (MM, I, CCCCLXI, p. 207) Acum, dupa ce smerenia noastra 1-a gasit pe cel fost mai inainte preacinstitul intre ieromonahi chirTheognost impar- t5.sit indestul cu minte1ivirtute, (p. 208) cu votulsiaprobarea prea sfintilor arhierei hypertimi cel de Cizic,cel al Nicomediei, at Mirelor, al Chersonului, al Sougdaiei, al Zekchiei, al Maurovlahiei, at Medeiei, [...] 1-a hirotonisit [pe acesta] ca mitropolit al prea sfintei mitropolii de Corint.

43 INSEMNARE Iunie 1394. Sinodul dispune ca in acte sa se noteze [totdeaunaj anul, tuna si ziva (MM, II, CCCCLXVIII, p. 215) Din care cauzasipentru ca in viitor ca.. nu se mai intimple asa ceva, preasfintul nostru stapin patriarhul ecumenic, chir Antonios, intretinindu-se cu acesta 70 in palatul sau cel pazit de Dum- nezeu, [...] de fatscu ei fiindsipreasfintii si preacinstitii mitropoliti cel de Cizic, de Corint, de Sougdaia, de Zekchia, de Medeia si de Mauro- vlahia, precum si arhontii bisericii, a fost stabilit ca in toate venerabilele dispozitii imperialesiin cinstitele acte patriarhale sa se notezesiziva lunii cu anul.

44 INSTRUCTIUNE PATRIARHALA August 1394. Patriarhul acorda mitropolitului Moldovei dreptul de a exercita drepturi episcopale la Tirnovo 71 (MM, II, CCCCLXXII, p. 223) Preasfinte mitropolit hypertim al Mauro- vlahiei, frate iubit intru Sfintul Duhsicoliturghisitor al smereniei noastre. tngaduie smerenia noastra si da sfintiei tale invoiala ca dupa ce, cu aj u- torul lui Dumnezeu, vei pleca spre preasfinta biserica a Tirnovei, sä ai posibilitatea de a exercita acolo fara piedica on opreliste [din partea cuiva] toate cele cuvenite arhieriei, in afara numai de instalarea in scaunul sfintului synthronon" 72.Se cuvine deci sa pui mina pe aceasta preasfinta

89 Mitropolie in Peloponez (din veacul al XI-lea, cf. Beck, op. cit., p. 179). 70 Adia imparatul Manuel al II-lea Paleologul (1391 1425). 71 Documentul constituie una din dovezile cele mai elocvente ale intazirii autoriatii patriarhiei ecumenice asupra teritoriilor Peninsulei Balcanice azute sub dominatia otomana. In iulie 1393 ca.zuse Tirnovo, capitals taratului bulgar. 72 Cf. supra, n.15. V. Si infra, p. 245, n. 81.

239

www.dacoromanica.ro Ev aOTrj gbptcricopevoug Kat 7rapatveiv aUToic Kai eiariyelcsOat ta npog acorripictv airrthv Kat th(pgketav xv1)Xt KfIV allVTEiVOVTa, cbg CSINOStlabg anoicaTama; gig T0i3TO Trap&Ttjsfl 116V IteTptenwrog. Tokou yap xaptv et7t0A,EXI)Tat Tr1E1)o:iv-FtC701.) Kai TO napov npoTpenTiiptov ypappaT7jcfigthv geTptoTTITog St' ampaXetay. Etc Kai Sta Ttµias naTptapxyaig xetpog to pipit agyoUsTo? iv& 13'.

45 IIAPAIHMEISIDE Septernbri 1394. Pat, iarcha metropolitae Corinthi confect iura patriarchalia in tota Pelo- ponneso, adiunctis metropoli Corcyrae et episcopatu Leucadis (MM, II, CCCCLXV, p. 213) Mrivt csenTePpith ivS. y' 7tapeS6Oncsav npac Toy lepthTCETOV wiTponoXinv K013103(31), incepTittov Kai gctpxov mimic Ileko- nOVV110-00, ttapXtlabg Ta nept Tf1V 110.070VVT1 CTO V naTptapxtica Sficata 7CaVTCL. thaakcog napeSoOti ctirrth entSouecog Xerm ij TE ayteyrarritit taKOnfi AEUKaS0 g , ItkfiV tj Kgpxo pa Kai f AEllKag OiSTC0c, thg av fing1.06V EKET6E, ebtsp eiSpot TOv lepcirraTov p.wrponoXiTiv 'IwavvIvcov KCETEXOVTa Ta6Trig kOycp IntSouscog Sta Ttgiag naTptapxticlig ypayfig, gyyrial)Xetall Kai dap fl 011 cti.)TOv avevoxkliTov. et St: Aft,g7Ca.a131Tat airrthv Kara Tfiv nepikriwtv Kai tax& Tthv yeyovoTaw akth gni Toi)Taw Tt1.11COV Kat natptapxtxthv ypacpthv, yveown Tthv navtsponaTow ixriTpono- XiTthv -Kat bicepTigow, TOt Kor,ixou, Toi5 NticoixriSeta;,Tot')MOpcov, rot Xep- athvog, TobEouySaiag,TotZrpcxiag, 'rob' Maupoi3XaxiaG Kai Tot) MnSeiag,(p' at; Ttiliatc ypayatg -Kat OEtov Kat cycnTov gnopiaaTo npoaTava Tot) xpaTatoti Kat ayiou ii)1Co'vabegvTou Kat paatkkog. 60ev Kat St' ampaXetav gamtettheri Kai gvTai30a.

46 EHOMOAOFHEIE Sine anno (circiter 1391 -1394) Confessio monachi Pauli Tagaris

(MM, H, CCCCLXXVI, p. 228) [...]nepatcoOeig Toivov ape; rrly 'ATTapiav Kat Tth giceicre tipxovTt gapyapiTag EvSeica Sthpov npocsayaythv noXtnittoug,°tic gyth rcokkiiiv thviicsa}triv, 68riyobc Kat TOkaicag Kat. Pori0obg Efyrna a nap' miror),

240 www.dacoromanica.ro bisericasisa-i inveti pe cei care se afla intr-insa, sa-i sfatuiesti si indrumi spre cele ce tind la mintuirea for si la folosul cel sufletesc, ca unul care ai fost stabilit pentru aceasta in chip sinodal de catre smerenia noastra. Fapt pentru care s-a eliberat, pentru asigurarea sfintiei tale, prezenta scrisoare patriarhala de instructiuni. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: in luna august, indictiunea a doua.

45 INSEMNARE Septembrie 1394. Patriarhul incredinteazd mitropolitului de Corint drepturile patriarhale din intregul Peloponez, impreund cu initropolia de Kerkyra si cu episcopatul Leucade (MM, II, CCCCLXV, p. 213) in luna septembrie, indiction 3, au fost acordate in chip exarhial toate drepturile patriarhale din regiunea Pe lo- ponezului catre preasfintitul mitropolit de Corint, avind rang de hypertim 5iexarh a tot Peloponezul. De asemenea i s-a incredintat acestuia prin act de concedare 73 preasfinta mitropolie a Kerkyrei si preasfinta episcopie a Leu- cadelor, afara de cazul in care pentru Kerkyra si Leucade, plecind el intr-acolo, va gasi pe preasfintul mitropolit de Ianina detinindu-le pe acestea prin act de concedare semnat de catre cinstita mina patriarhala, [eventualitate in care va trebui] sa tack*sisa -1 lase pe acesta netulburat ;tar daca nu [il va afla pe acesta detinindu-le precum s-a spus], sä punk mina pe aceste dioceze in conformitate cu cuprinsul si puterea cinstitelor acte patriarhale intocmite pentru ele in favoarea lui, cu acordul preasfintilorsipreacinstitilor mitropoliti de Cyzic, Nicomedia, cel al Mirelor, al Chersonului, al Sougdaiei, al Zekchiei, al Maurovlahiei si al Medeiei, acte alaturi de care a fost procurata si o dumnezeiasca si sfinta porunca de punere in aplicare a puternicului si sfintului nostru stapin, imparatul ;de unde a fost notat1iaici pentru asigurare.

46 mARTuRi SIRE C a 1391-1395. Mdrturisirea monahului Paul Tagaris. Hypomnenzatograf74 find Perdikes (MM, II, CCCCLXXVI, p. 228) [...] Deci trecind eu spre partile Attariei 75 sioferind stapinului de acolo un dar de unsprezece margaritare de pret pe care ell le cumparasem din mai multe [locuri], am cerut de la el calamze

73 Acordarea unui episcopat vacant, cu titlu de beneficiu, unui alt prelat din vecinatate, spre a administra veniturile si a oficia slujbe ecleziastice in episcopatul vacant. Sfirsitul fragmentului excerptat confirm, rolul imparatului in aceste imprejurazi, ca de altfel si in cazurile de stramutare sau avansare a unui scaun ecleziastic (cf. si V. Laurent, Les droits de l'empereur n matiere eccldsiastique, REB, 13, 1955, p. 15 17). 74Demnitar al cancelariei patriarhale, inferior fat& de chartophylax, insarcinat cu redactarea unor categorii de acte cum ar fi hypomnemata, de la care isi tragea probabil numele (cf. Darrouzes, Offikia, p. 362-368; la p. 366 se refer& chiar la actul reprodus de not mai sus). Beck, op. cit., p. 111, vede in acest functionar pe reprezentantul cel mai de seami . al chartophylaxului. Cariera lui Perdikes a fost studiata recent de catre A. Failler in REB, 31,1973, p.112. 75 Attaria = Crimeea. Termenul provine de la Tartaria", adick regiunea tatarilor, de unde derivatia Tataria" si Attaria" (cf. D. M. Nicol, The Confessions of a bogus Patriarch : Paul Tagaris Palaiologos, Byzantium : its Ecclesiastical History and Relations uith the Western World", Variorum Reprints, Londra, 1972, studiul IX, p. 293, n. 2).

241 www.dacoromanica.ro cbg av npoc taOpel'raw Obyyp6v StaPtivat Suvioth acyclaX6c TE xai aKUVUNCOG. Xafi CiW OUV OUK eXiy0t)g, Tqg Ant WAN atvatmv. ytvogtvou SE npOc Tel tetiv Oby- ypthv titpn, gt-taiteXog tLE CiatlX0C TOV ItpaTTOIAVOW, KiVSIWOV yap ofartecbg Orra woxivic To npliwa xai airrog oinc fiyvaouv, 611cog 8' obi( Excov intomptcpsiv txtiOtv, tit o-ov TOv Socsx,cpcbv xamatac, obS' 6 Tt xainpaatp.t,npec !Ay yap Ta tthv 'Arra- plow a8Otc avaxailvat navtanacnv annyoptuaa, tobg Suo-xtpdc xtv6i)vouc xai, eavarivp6poug T IC 6Sob txcivric, o8; bntarriv, yol3o6p.evog, to St tuj Tip/ Townv xataXafIciv ouK axivSovov auvop6v tip,a T(P anal, npoc (p. 229) Tay narcav artp- xttat irpog icavtag 61.toXoytio-avrt, ticebv axcov -rho; Trjv Teotinv E9Oacra, .*St nand npocreXOcbv xai 6gokoyiav at Sobc Kai ICICYTtV'col; ainob Soygao-tv tiipivetv, eaoyia; Te Etuxov nap' &nob xai tti.urg, xai KawatarcwounoXeco; icatpuiprig xarcovoi.temOnv, of) }ojv aXXa xai Scinepoc nanagEallOriv.[...].

47 11APAIHMEIMEIE Maio 1395. Elenzenta vitae religiosae Moldaviae. (MM, II, CCCCLXXXVII, p. 241) I. Mivi IRA) i.v6. y' 6 ano Trjc Maupo- fiXaxiag Icretxtog gypawtv etc Toy itavayuinatov tubv Sean Oniv ncpi 'rah, npo- aovraw aimP govapiaw tv TT] Maopoptaxia, 'rug Ilavayiag xai Tou aylou Tim), xai icapticaXsaa Tr1v veyakriv 6.ytcooimriv dna.), Iva avaSgiyEat 'mina xtritopixthg, oang Seaptvo; xfiv ava(popav aOTOU ii.)86xicre Tato, xai aneki)Ort Tt}tia aka ypayrii 7cEpi toirroo, Iva fi1.1tv rnyropeta T6v govapiew unapt' 3 narptapvicii, 6 St xaTa xatpobc si)plizrxop.Evogapxtepti); Ex-0 TO xavovrxey &moil Kai TO p.vripbouvov Jana tijv auvflOstav an' ain6v. 89tv Kai Sid laipo- yopiav tanttathOnvtaii0a.

II. T6) auttwrivi ix'nEki)en up.ia na.tplapxixii ypavil, Iva tyxpatfig -ytvritai. Tug aytcotarrig inirponokuog MaupoI3Xaxiag 6 txtIOtv eXOcbv Itpcocomor-ag,Kup littpoc, xai 7[01navta Tet gKETCTE Imariatacrrixet rcXiiv Tug xetpotoviac, arcou- Saari St, Iva ex(DcriO(bo-tv an6 TOv Axel xat of ti)pto-xop.svot txcicre WEllo0C- 7GiaKOTC01, xai 015TO); iVa tino 6 Xao; tinaq xai 6 13oe136Sac croyxcupfiamg coU tne- vex,etvto; Kat' aindiv thpoptcrilob repo xatpou. ttaxeri St 'rano &Nat ilyouv To) St- Kaki.)ci)picoacrOat Tay Tcpcotorcandv Tug priTpoirOXecog Tailtrlc, iltxptg av StopOcoot;

242 www.dacoromanica.ro si pazitori si aj utoare, pentru a putea trece spre partile ungurilor 76 in siguranta si fara primej dii ; luind asadar [insotitori] nu putini, am apucat drumul spre Roma. Iar cind am aj uns in partile ungurilor m-a cuprins cainta pentru cele savirsite, faptul fiMd intr-adevar un pericol pentru suflet si eu insumi nu-1 ignoram, dar neavind cum sa ma mai intorc de acolo, aflindu-ma in asemenea imprejurari dificile si cum nici nu stiam ce sa mai fac, intrucit am refuzat categoricsa ma intorciarasiin partiletatarilor, din cauza primej diilor grele si purt5.toare de moarte pe care le indurasem in acel drum, temindu-ma totodata ca faptul de a nu cobori spre Roma nu va fi lipsit de pericol pentru cel care afirma catre toti ca merge la papa, vrind-nevrind am aj uns atunci la Roma, unde dindu-ma de partea papei si facindu-i marturisire de credinta cum ca voi persevera in dogmele lui, am gasit binecuvintare de laelsicinstiresi am fost numit patriarh al Constantinopolei 77, ba chiar mi se spunea al doilea papa.[...].

47 INSEMNARI Vat 1395. Aspecte ale vietii religioase din Moldova (MM, II, CCCCLXXXVII, p. 241) I. in luna mai, indiction 3, Isaac din Maurovlahia a scris preasfintului nostru stapin despre monydriile care-i apartin lui in Maurovlahia, adica cel [cu hramul] Panaghiei 78 si cel [cu hramul] sfintului Dumitru, rugind-o pe marea sa sfintenie sa le primeasca pe acestea in chip ctitoricesc ;iar sfintia sa acceptindu-i cererea a incuviintat faptul si a eliberat cinstita scrisoare referitoare la el, astfel ca sa fie patriarhala ctitoria monydriilor, iar arhiereul ce se va afla acolo de-a lungul timpurilor sa aiba partea sa de kanonikon ", precum si pomenire de la aceste [manastirioarell, dupa cum e obiceiul. Din care cauza s-a si notat aici spre incunostiintare. II. in aceeasi luna a fost eliberata cinstita scrisoare patriarhala pentru ca detinator al preasfintei mitropolii a Maurovlahiei sa fie protopopul chir Petru, venit de acolo, si sa indeplineasca el acolo toate cele ecleziastice in afara de hirotonie si sa staruie ca falsii episcopi 80 carese gasesc acolo sa fie izgoniti din acele locuri, pentru ca intregul popor si voievodul sa afle iertare de la afurisenia rostita impotriva for de citava vreme. Deci asa a fost rinduit, ca protopopul sa se afle indrepturile acestei mitropolii, ping cind se va produce indreptare pentru cele intimplate, si fie ca va pleca

76 Din regiunile nord-pontice personajul a trecut, dupa cit se pare, prin nordul Moldovei in Maramures, unde 1 -a hirotonisit pe ieromonahul Simeon, asa cum reiese din documentul 35, II de mai sus. Textul nu descrie in amanunt itinerariul sau spre Roma. 77 Functia de patriarh latin al Constantinopolului, detinuta de un prelat catolic, fusese instituita de occidentali in urma cruciadei a IV-a (1204). Duca restaurarea Bizantului sub Paleo- logi (1261) titlul a continuat sa existe pins tirziu in veacul al XIV-lea, avind insa o valoare mai mult nominala. Alte amanunte la R. J. Loenertz, Cardinale Morosini et Paul Paleologue Tagaris, OCP, 24,1966, p. 229 si urm. 78 Adica al Maicii Domnului ; pe linia lui N, Dobrescu, op. cit., p. 115 116, multi istorici au considerat cs acest monydrion despre care e vorba aici este identic cumanastirea Bistri %a, ctitoria lui Alexandru cel Bun, intrucit hramul ei era Adormirea Maicii Domnului". 79 Darea laicilor catre biserick precum si a clericilor (inclusiv manastirilor) catre episcopatul in care se aflau (E. Herman, Das bischdfliche Abgabenzvesen im Patriarchal von Konstanti- nopel, OCP, 5, 1939, p. 437 -452; Beck, op. cit., p. 67, 129). 89 Referirea lafalsiiepiscopi" (Iosif si Meletie, care nu sint insa numiti in text) apare in aceste acte pentru prima oars.

243 www.dacoromanica.ro inilln$ 513 ,Dimii.vdu Trot 4 9 59194AL 5Ltirtouodilni 5131X01({10d9131A1 110101/9 9 0IC1 11 -11(131113d30 3913X? AQA) dnA. 1C1331 A91 I, A0d2)A1d 037-1421.u3 4 113111A3k 11)31 01901 DOQDIA? A0d310)31 (101(101 A309 919 AD1d0d)OdIJAIL U0(91311111)?

8.17 NOIcIaLVVIS13 avyloviaossng" opLu1 Tar mio.uom7vcr aqvcro7o,4 oApd wrisoo tisxuyupv 144,31towl smo(lo,tiatis

`NIAI) ÌIIAXXXIODDD d Utz ll, 5113,9idnii noyilst 7)19 (Ica 5o1n9d2)u 51.ticm 5oimitipdA, 19co919ndnu 311 einplorlun? innuoitodu 541 `591X9ydo1mci. Max `cbdini d) (ztz n? cbik9 119117)3nu Q33,1.tuuk9 619 5111 AVIV 450111191d1311 51199 Alt. AD1110A03110 1931 m91.otlo19 5111 51tivico1,tv 50)3X9aLociiIrd `5131X131(010),L 11)31 A0,)01(32/9 31)1331? 131M(J)9 ines:Anynt? 531 cbpott9 51.11 moral, 5o1lt191d13rl A0)1A123/ A0)1 c11913 MO1DX19 A1,11 Altiplomtv myouodilni A111901 731311 A0)1A0D0d11 AD13972 113N. 3D(10? r17 pm A0)1110A0d3L pm prliu? 199913 5111 50)399197)9 '5111970 AO)X? A91Q9 57)X119r1.oloo1X? 31 1DX A13A1dX 12)31 A131013? 591 59ArioXd3 513 5139?0oug - À11)191) 031 5p3m-19ox `1m 5cp 91 A01733119 laimicp am, '9030 113093A3D60119 1d316 A1357)1( 31 5901 591no191u 519d31. Ira A13A4ep `50)31.1A0A1331. 5D113TALDA1? A131/1..1)d61) 11331 313 A0)1 A3 `111(313 590X11131193A11 573(411D1C AD11)101)341,3 5(101 `5(1011? 590130 34. 590d31 5903110 (10d3101331 À 7)17)31 AI,11 51.11d)? A1391.300973dD2t À1313011MI9 5,01 901 -7)19 All 590A3110k7M9 59d21 91 5111 511,M).00)(J31 731101n1? 17331 51)1A(10111 All 901 1DX A13913? 1nX Anna3c17 419m 90A9X AD1A010d13X kt. 9001903da1 Al3A161 - AQ197) dDT1 d3u13 iod93 AL11 AD1311%011 AC01913 À0100)Ak912Th1? 113093X39 591 02E43 pm on90 7)1311 '513091 A131(1(31001112 31 59019D 59(111 13A11 AQ1 A0)191.11(1/ A0)?d3ilc13 39 7)01g9 51.1110)AA, no199 173093X39 5(10A13313 Ala ÀvinolochaX tayyli 541 5tuicpnk A133199919 31 A91 A3 1.11((39) 17)31 (101 5012)TIIA30 2)A321.111 113A1.1011A010613X gA3110431( .m2112913 A011(1M1)1131dX 901 (101d9X A02)1( pm 7)1311 50)393mDdou Inx 591930aon so ap not soap 113X A(01(01A3 `(101213 co190 IJ9A. 5nolp 59du A9199A.d3 not nori9A AO)1 91L9 .9030 30 11331 59i(39 ou9 5ln. 51313X3(1)0? MOA1331.3 10131111,11t A9013111 umoyptho 19x 17:11d0A3 51119D 531A91L 30 A? 1:11(17) 10A311031D1d93 lt1 b1Xird09coj, ViD123L 41 113X 411 A13R1319 17)31 A91111 A91973 5q) cbi2)oll9 Aorl? 11131 mactoxp 5qoi Sookoy A1311(2)X913919 7)011113 11131 Apiou `5goi(39 `5311103190)Alit 119 01901 A11133 11. nic:thicon DA13X3 A131011 5901913 5121 5121al .A92197) 9 d7)A, 5731192/010)thl 50190 13%1011 513 cano1 13N. macioxp 7)1 731A(10%36(!) 11331 1311019 11)31. `nlamix lotg 5317)7)11 A19ao1(13ch9 3g nonnol 10 `513d31 10 `10X2M0110d31 10 107ZDA011 12)31 1099 5111 -nd31 '901970 OCI1L pm iDp '5319913 5cp It 59du noicyn lunol? 1334. li.kdolD lulu 5p 5113111 `50-)391 girn3Xcl3 5q 71011193 A91913 JAI? nori? 5co `cbi2)xi9 502 9thb Arnim noucodenp No 311X A91(ION 11331 d33190? 13V3T1 AD1A.0%93 pm A4X93 A134 dn? aori? 5o Iimach

14Z www.dacoromanica.ro intr-acolo mitropolitul legitim al Maurovlahiei 81(caci acum el se afla in regiunea Tirnovei), fie ca se va gasi o alts solutie, Inca mai vindecatoare pentru acest caz. De unde §i acest lucru s-a notat aici spre a se §ti.

SCRISOARE MANDAT

Mai 1395. Patriarhul incrediraleazd protopopului Petru administrarea mitropoliei Moldovei

(MM, II, CCCCLXXXVIII, p. 241) Prin prezenta ei scrisoare smerenia noastra incredinteaza celui aflat in mare cinste protopop din Rusovlahia 82, lui chir Petru, fiu iubit intru sfintul duh al smereniei noastre, conducerea Si administrarea preasfintei mitropolii a Rusovlahiei, care §i plecind intr-acolo se cuvine sa is in primire aceasta preasfinta mitropolie cu toate drepturile §i prerogativele aferente ei, ca persoana indreptatita.83 [la aceasta] a smereniei noastre §i sa se ingrijeasca de starea ei, avind permisiunea §i puterea de a judeca §i cerceta chestiunile eclesiastice §i laice venite la dinsul dupa cum o impune dreptatea lui Dumnezeu,, de a da sentinte cu privire la ele, de a pedepsi preotii care cad in grerala §i de a-i indrepta dupa canoane, de a confirrna anagno§ti dintre cei [cari se gasesc] intr-insa, de a arza ca parinti duhovnice§ti pe cei vrednici pentru aceasta, de a consacra dumnezeie§ti §i sfinte laca§uri in conformitate cu obiceiul intrat de la inceput in traditie; cit prive§te pe cei adu§i < la el > pentru demnitate preoteasca. 0 care vor cauta hirotonie de diacon sau presbiter,sarijudece, analizeze §i cerceteze, iar dad. modul for de viata it va gasi fara repro§, sa primeasca marturiile despre ei §isaritrimita la vreunul dintre arhiereii invecinati; astfel, cu consimtamintul lui sa primeasca ei hidrotonia §i o spunem ca fara consimtamintul sau voia lui nimeni sa nu fie hirotonisit, cael sa invete poporul cel cretin al domnului de acolo, indrumindu-i pe ei cu sfatulsicu povata spre lucrarea legii lui Dumnezeu §i a poruncilor lui. Caci astfel, din folosul acelora i§i va lua §iel plata cea cuvenita de la Dumnezeu. Se cuvine deci ca toti citi se gasesc in aceasta Rusovlahie §i in intreaga ei enorie sa-1 iubeasca §i cinsteasca pe acesta ca om indreptatit al meu, sa dea ascultare vorbelor §i invataturilor lui §i sa le duca la indeplinire, bine §tiind ca aceasta este mintuirea sufletelor lor. Iar acest protopop acele lucruri le N7a face pentru ei, care sint folositoare atit trupului, cit§i sufletului. Pentru aceasta se cuvine ca toti sa-i dea ascultare, dar mai cu seams preotii, ieromonahii, monahii §i toti cei ce se afla in cinul preotesc, §tiind ca iubirea, dragostea §i cinstea fats de el se indreapta catre

81 Este vorba de Ieremia care in august 1394 fu sese trimis la Tirnovo (cf. supra, dec. 44). " Moldova, numita aici pentru prima oar& Vlahia dinspre Rusia", dupa cum Tara Romaneasca era numith Vlahia dinspre Ungaria" (Ungrovlahia) (cf. si N.erbanescu, Titula- tura mitropolitilor, jurisdiclia, hotarele si resedinfele mitroPoliei Ungrcvlahiei, BOR, 77, 1959, p. 709; Istoria bisericii romane, I, Bucuresti, 1957, p. 183). V. I. Grigorovi6, gto znalit Rosso- v1ahija v graeskih dokumenta10, in Sobranie socinenii V. I. Grigorovita, ed. M. G. Popru/enko, Odessa, 1916, p. 356 357 ; pentru raportul dintre termenii Russovlahia"siUngrovlahia", a se consulta si D. Onciul, Titlul lui Mircea cel Bdtrin ci posesiunile lui, in Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoteanu, vol. II, Bucuresti, 1968, p. 28. 83 Om de incredere al patriarhu]ui, exercitind o misiune din partea acestuia (Darrouzes, op. cit., p. 131, 338, n. 4, 340, n. 1 si 349), tradus uneori in limba romans dichiu". V. si supra, p. 85, n.5.

245 www.dacoromanica.ro 5401auc13 ION 59034 513 91 prfo-ypuig 'aort mg° AlX122/ 1-01101)40.01A.d0 513 `A0A13313 GO AQ1QD 3gcl0 139o3ip .(101(113 A309 ipx 5p ApixothDp 51190 11)13X32 5q) '3113 lox unamoup 61 liAmud tounuoicodu lux cblnxig a11 mor14 5011L101d1311 01 A0dDIL 5111ci1) prfripdA., 3Xia irot pig 5ppiu 5IntiXdpiclinu 59d137. .01 'AEA rinpri 9A1 ,A,

617

VIVININVdi VNIXcIVIclIVLI

0:112.W g6ir im.tatianttop ap syloosicja offciasoi ;a owlayir

) 'W' `111AXXXIDDO3 .d (Etz '11 `31D1.03A34g `311310)X1d2Al2 -Odd) D411 D29g3og 1mx 131A30(11) 541 `5D1XTraJODO),L A3 (1)14 11131193All -131112 3113102111A 'pm -or? 311.0L ?la 541 A0111,L toiluvidi31-1 dam. .?ApOix ÀidpX AltAltdp 5oax3 GOD AO, cup a030 5odoipdxcaApu 1D13X99313 i 1 7i13A343 It 'AIS111151.1101d1311 9 501D193d7M3 `51031D31010)dlt d(IN. '50d1311 A3d3d)11 513 411 Ac9114 D1luOd1311 pAl 721 5111 51)13A3AQ3 `GOD IDN. 3D302X3d1331 yox 593..gp `Ttyou -up? 1311)11111)dh Q09 AarkoDlut Sqoi toouom.Diu? lux A3TiO)DIA9 5qoiqp 513 A01 A01191 513rI1t Anok 72d133/ pig A1,11 Al1U124 5111 5p13A31Q3 'nos) p u onp `51311,13 14T1 A0A37101201L113 pA -03191113 AQ1 AQd31 ÀO)AOADX A3/10r011? A1391,1103/ `91gp 01 ?g Aarkoplyhp 5G01 pA 3101/N90 A3110%30 A1391;1.1011 5(102L 'GM) pA 19cionolod13X inx Dao4dnollay 'Al '01(101 110 13X2 5(101.QD 9 5990 inx 51.1191diari Acorns'. Sac:alt./C.0103AI? 5q) 5D1aqvi. (1020A(1.0 [DX 5G0X1071 1DX `5121Da't 119 pdpu AlLticgAA. 5111 573da1 imx 51.1.1(12A,311 -1311(.14 ?A? AD ALIT Imo.? API!) 51.11 `5DiXTrtdoDom, inx p U All)(10101L `noiqn 5p Altdp%d A0)1 AC9X(Ifil 5DD 11331. 513 Alf)(11021DX. a01 aou9i `510 9 5930 c2A. 17332W.d9 5p DA ?Co -g? 5qoic0p Anyou Ap? Ana 'arm pA ?A? 9 5930 3101A1)2G 1)1311 `GOD 1DX GOD on? Ira `11Aoy imx DA 40tioq 01 (i)731( pax 01 cbuol aoo ?(1)12 SGOi 'clomp COX3 3D 1DX 'TA? 9 dllarou 'nos) 9 59X1A311(10X10 tlad101d1131t A0A3Till.d0A3XAGS) 1DX DiA122L A01 AOD% GOD 1DX A01 A01101 clop A3 4)14 1113TI(13A21. 1DN. A0A31110.0103 imx 5now 5qoi 5aon3ripeoup aop idsu ?g 511.1 5D1DirtX33 (WTI 51.1.1 511A31ION91d93 A01 (103.(313 5p A01 A02101 GOD pi:Am& ton 0)DI).103L Ànupuolmdu d(231 À0d131.1 D1A1231 pl A0XdD3 1DX 61DX12 541 M9114 50iluold1ari rA cutd3A? 5O1QD -1.11(3013 1DX Ango `1031.11DVID 1DX 501QD A32c10 'A3%3011 12DDX,112A141, A01 `1?%%011. 591qp .Aapaoxljl. rry301.1 pA codpu3 Ail AliA9Dcod3} àoa. 1mx pA Aoi 0)X3 173X À011ikOr3Al2 Toni 1DX 1212 01(101 1.101)1231/1DA1,1. 1DX. 3900314 `311 1DX 3dup prfripdk 'florl qiDdx nanlol 1px MAI AD1DILVIN3 9733., 5(-9 Cormig SW, A01111,1. 5911uoid1311 5p rix2 pA oup 5111 57313A34.(p ciao 1.p Mull? pax A1,11111 117X Àpi?oliod Wig 11 -ogct3/115qoi no). `5nouox.olu? .d) (ttz pox mug 1D111A3A, 91 milroe no30 5(popx lodniaÀar GOD aa..91 A3110100 Àl3D11A0dd) 72A 0)D1,1101L Q01G13 D1311 113X not T11,1X39 5011 -0d1LLTI (101Q11 À1111y0IL 72A It..oyG3 1DX pA 1151224p trump/ pu? 5oA13x3 13y30 Apey? 9134 A(91 AC0d31 AOMOADX 113X AVX1%011)0102 À0)3D02DdDIG 17331. 13109 A13%? lnx Apptor? inx IN3 SLl1 acLo 541 5i002431-1 -(1029naD 41. 1.1.1(23 awl 41 Ppto nor, plmi 5p13A34q3 ipx u 59aA7 ctoi. (lop mop

91.2 www.dacoromanica.ro mine, care 1-am asezat pe el in lccul meu ca cm potrivit, bun si cu judecata la minte. Si dupa cum se va bucura de binecuvintare si de rugaciune din partea mea acela care va aparea ascultator si respectuos fats de hotarirea mea, tot asa ma voi minia pe acela care nu-1 vaprimi pe el ca pe mine insumi si nu-i va da ascultare. Fapt pentru care s-a sieliberat zisului protopop si om indreptatit al smereniei noastre, scrisoarea de fats pentru asigurare. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: in luna mai, indictiunea a treia.

SCRISORI PATRIARHALE

Mai 1395. Conflictul cu Moldova pe lona episcopilor losif ,si Meletie (MM, vol. II, CCCCLXXXVIII, II, p. 243). II. Preanobile, preaviteaz si preaintelept mare voievod si singur stapinitor al Rusovlahiei, intru Sfintul Duh fiu iubit al smereniei noastre, chir Stefan, har, pace, mils si binecuvintare de la Dumnezeu atotputernicul cere pentru nobletea ta smerenia noastra in rugaciunile ei. Preacucernicul protopop chir Petru a adus smereniei noastre scrisorile nobletei tale si ne-a rugat si el foarte mull casa binecuvintam pe episcopi si sa le dam for invoire in tara ta. Iar noi,din dragoste pentru nobletea to am fi dat curs cererii tale daca ai fi solicitat un alt lucru neoprit de catre sfintele canoane,dar ca sa-i lasam pe episcopi acolo sä hirotoniscasca si sa slujeasca, in nici un chip nu vrem Eafacem aceasta, pentru Ca Dumnezeu si smerenia noastra iiconsiders pe acesti nebinecuvintati drept hoti, adulteri si tilhari, fiindca au furat biserica Ruse vlahiei impotriva consimtamintului sfintului si marelui sinod;iar daca indeplinesc ceva acolo, [acest lucru] este spre vatamarea sufletelor voastre si spre destramarea tarii voastre, caciDumnezeu are multa minie pe acestia: daca vrei deci ca Dumnezeu Ea fie totdeauna cu tine, Ea te binecuvinteze si Ea fie de ajutor poporului si tarii sale, izgonEste-i pe acestia deacolo, si atunci te voi avea si eu, parintele tau, patriarhul ecumenic, iertatintru. Sfintul Duh si binEcuvintat imprEuna cu tot poporul si tara ta,precumsi cu toti mortii tai. Cit despre biserica mea care seOa acolo in tara ta, am binevoit sa-1 fac pe protopopul chir Petru exarh si in numelesmereniei noastre sa indeplineasca acesta toate cele bisericesti, ci eldelcc n-a primit, ba chiar 1 -am constrins laaceasta, dar nici macar n-a vrut s-aud5.; am vrut chiar sa-i iau preotia si sa-1 tin ca nebinecuvintat, sidin aceasta cauza a fost constrins 84 Ea ma asculte si a luat oscrisoare de la mine, ca sa tie el aceasta biserica in numele smereniei noastre. sa aiba deci side la nobletea ta dragoste, cinstire si ajutor spre a-i izgoni pe (p.244) falsii episcopi, si cind se va face voia lui Dumnezeu precum scriem noi, atunci ne vomgindi sä facem acolomitropolit si cu voia ta, pentru a-i binecuvinta si sfinti pe toti, intrucit acela va sa vita acoloimpreuna cu sfintele canoane si cu tradi Ode apostolice,siva Eaaibasi binecuvintarea mareluisinod. Rugaciunca si binecuvintarea mea sa fie cu nobletea ta si cu tot poporultau.

84 Rostul fragmentului, astfel redactat, era de a-1 feri pe protopopul Petru de eventuale represalii, °data ajuns in Moldova.

247 www.dacoromanica.ro 11 10 A? U11 b1Xtraja0C0d. 101A3173r13/11 '103103101113 (19 31 64900I. pm 99 .31131v41 '31.3d93? 110 51Xraoup 3And43 5013 Lt 511191tha1i 'nod pm 31311Ld4 4599 17331 391d0d/4 5739 57-) 5noaapdeAp 50031120 17331 5C10110A13d= 17331 5C10A371003111(011 3*, 0) A(1 A(0130 11)31 A031412 'AOMOA9X 119 33.13123Ldlt. 'A9194y31313 41 A3220 -311? 4313X31 rox 311319dx 'Ala 1D31 31131)19? A91 Alapouodiltii AOl A0A3111.110y23 ,3/12 -311? 'ADA n0319 Ala '13X313113 173s1 '0300302 110 313Xd1)112 17331 '531A0d3k 171)1 A3220 A01 A0112A90 `313113d1 41112 3131(30 12A 31343112 110X 3e93p1(o31 513 AltA13N3 All1 -317) Aollapy 'AI901(0X (10110 A3200 13A0d31(11 -3103/ 123 39 A3E4 1931 O 51?upatoitodu 6u7) `1101129 A? 61/C72 1101103A11 50141934 5910 5111 nom-114.. '50111191d1311 dcm. `5od13u 11331 393102313d1311 31i '721(1(011 919 pA 5(213) '0394&OXA013 11234. A3200 A01 `13900314 411)? 131113 `A01 110 5no3Lt-001\p 520311912 pnt 500110A13d131/ A3200 5911 A(1041612 10 -1331 53A0A '5731-1 pA Aarlo)DltdcoLtaD ?AR 39 10 101103d0A9 10A13313 pXpa. 5139? pm Snot , pnoit. `loinaX913Ap '119 (bp 2019 599 A3D1d961.,L 9 5la11(O1Lodiltri '5139 Aram '3113A4(101131( 11331 A0V(12 A0311331 Ap3 A3920 '313X13 91913 Aonorl 41*-Lo pA 5D0 CIDltiou Anxou A931931 pl9 olnoi. cod)pdit, '599 119 Ala ADIDLopix? aorl Alan.° -3d733/ 12xo09 Ala. A01 `A733173110103d11. 72A V011 1399 AlDnoAre 10 53A0M331 '11011 3A3 dpA 5oiandeAl2 '5orimockb 5oA31139193/ 1931 4591(73y. 1931 AltrbA3goup .A01 51293 39 mypit oxbpdk '5739 '119 Al2? A3200 313416 0192 A41 A12191110131? 'A411173 tag 5730 5noAdp 520n3ri91dcothp 50) 5110110A13d7311 17331 520317331 5001123d0Al2 17331 591313101 17331 -1011 5qoX pm. '51219U11( Al)? A20 3131(30 pA 31l1c193 A41 A91d41039 '5139 31121(3 `1223 12A 3140131A0ADX 93112 A41 Alt102A31-1 A020A213 513 9912 '3113917313/3 12A A324T1 3139vX Aka. A4X0111 '5139 A01(1(12 A(10k DIU.33d11. A3220 '3A3 12A 5129 IlDltoltoti 513 Ala A4X(1111 5139 13 ltri pA 311101(3 -DonDIA? 3Xig pm. pig 57311111 54311Xd91d11311 50d13X .01 inlyi pi" cb '9A1

StZ 'AI 10 A3 ll rtipioyutp 5111 5D1X71(do9ma, 131(93/0d1lt-ri 10A37103191d23 10133194131((13 '103ildll1(31 '513d31 `10X73A0T10d31 '10X13A011 531A0Xd14 1731( 0 5031191( 5orlamp191dX. 1101 nolchm '5073% 13A3131 A? Cbld(131 121.1.113412 541 M0114 '5014101d13Ti 51d12X A1112 lip ismatp inx 1.1A4d13 01172 2.030 '50d0112d3101A7311 wg? Aaexkt 9 -11A? 501731011 5132170110100dL '51313 7311331 1311(13A1L kp 5911.1u9 59112 541 morllj, `5031191c13.911 (lax '5oda.3u 1931 Àaolalt.? pA 5719 Aarlaoltdo)LtaD 931p A01 À01191d0672 110310 11 Ac pnt 9 '5D9 11012 A3200 3091432? 512D Ascadochlt Li 51.1.191d1311 5l1111(ouodlltrl 'Aoupa 41112 (12123 3173 À01 pnt 313X3 QoiTo 500311131 52o3/ox913/3 pnt `5aoA31191doth7) A011931 AOA31iULO1(13 5739 ALL11%0110d11.1T1 3114(9123 .A01 11012 Anok 3.031023t3dt3/3 arl moil. 9 51,22tinto1ndu '512D 1319 011101 Aatiodmdk '50.0 A4')(11 1113 5739 COX3 -3NA09 5110A371LlthOX 11331 `5C10A31-11.11,01(23 A13? 3131(721)3i3 ,192 1101273 5201 520317331 5201073 1DX 5noA3TiD1dtothp p)1 52011tko1(23A7) 17331 5(t01A31731i3111 '5no3/tp91u3 17331 pA A391111 1911439 Awt 5p ,up 51293 4 A731A.01(23 AV. I Aktbp Awl 4 A731A010d13X 'AQ1 41112 1101 pA 5cyza 313436 5cp '5nout-94m7) 00110 3A3 (733. 0212 5111 57311)7) 5131941631313 -32 113X 0030119 '57311 1101 '00191dX A01 39 A1311133/03.03d1L '5129 11919 AOl 9313 Ain931 A01i1A0d(1) 11331 A0A3113217311 À03103d0A9 7234023d= A01 A41 A131472 A73191.1%31.313 À41(173 72A 5129 'Utpli.p pA 417cbt A41 ÀD1911.10131? 17331 pA rtXR Ao3191 norrxouodiltii 513 '57293 VA ItA1d31 12A 41021 '5003111131103AIL pA 1O3L '5D19cpAkpAp pA IlAtpdalemt 5nolkp '520DA 7:2A 3 9:17213 1092 A(101(30 pA A2oA3A., '513d31 pnt (10100 5201 -3? '49121 vA 51201 rump. 513 ,Ainiyouochurr Q03/9 3A2 '121A031 17331 pA 5201 `1.3A010d13X pA U1X3 A1313219 1:2A 1141( 59o1 '5uoattpdeAp 72A VOIMIOLOV13 MIL 53311D 311 A01 ÀO1I0A 72A C131912212 5(101 '5(10110)110Al2 pn 1)1.011021 721(73X 513 A41 A4X(1111 .A031 30931M047)

8172 www.dacoromanica.ro III. Voi, episcopilor mincino§i din Rusovlahia, tu Iosifsitu Meletie. *titi bine ca smerenianoastra in mare grabs v-a scris §i v-a scos dip functiesiv-a afurisit, ca pe niste oameni nedrepti §i calcatori de legesi care va petreceti viata in afara dumnezeie§tilor si sfintelor canoane, caci ati furat biserica la care nu aveati nici un drept,sio stapinitisi1-ati izgonit pe mitropolitul cel binecuvintat de catre mine 85 §i care avea dreptul la ea; mai and ca sintetisibatrinisideloc nu va temeti de moarte,§ivreti sa va ducetisisa fiti pedepsiti in acel iad fara sfirsit,care nu se terming niciodata. De acolo a venit aicisiprotopopul Petru, fiu iubit intru Sfintul Duh al smereniei noastre,simult m-a rugat el sä va iert, dar eu nicidecum nu 1-am ascultat, ci i-am zis Ca pe oamenii nedrepti si calcatori de lege nu ne ingaduie nici canoanele noastresa-iiertam. Acei oameni sinteti chiar voi, $i foarte nerusinati Inca, fiindca de cind v-a afurisit mitropolitul vostru savir§iti iarasi slujbe ;chiar clack n-ati mai avea alt cusur, numai acesta singer e in masura sa va fara mult fau. Deci de aceea vä scriu voua ca am incredintat aceasta biserica a mea protopopului, pentru ca sa faca el cele cite le spun canoanele mele ;caci e om cuminte, bine crescut si bun, si 1-am primit eu pe el. Iar voua va scriu inca o data ca daca nu plecati din aceasta biserica, eu va tin drept sco0 din demnitate, §i afurisiti, ca pe niste oameni calcatori de lege si rai, hoti, adulteri si tilhari. Deci daca vreti sa va aflati mintuirea, sa veniti aici casa fiti judecati in chip canonic de catre marele sinod pentru cele ce le-ati gre§it, pentru a nu va pierde sufletul. Caci nu exists nici un alt lucru care sa ajute sufletul vostru, decit numai acela de a veni aici. Actul purta §i inscrisul cinstitei miini patriarhale: in luna mai, indictiunea a treia. (p. 245) IV. Voi cei ce va aflati in preasfintita mitropolie a Ruso- vlahiei,preacucernici clerici, preoti, ieromonahi, monahi, oameni de vaza si restul poporului crestin al domnului, copii iubiti intru domnul ai smereniei noastre, har §i pace de la Dumnezeu atotputernicul sa fie cu voi toti. A venit aici preacinstitul fiu iubit intru Sfintul Duh al smereniei noastre, chir Petru, cerind sa va iertam de afurisenia pe Care smerenia noastra si mitropolitul vostru au pronuntat-o asupra voastra, pe motiv ca nu 1-ati acceptat pe acesta din urma, ci 1-ati izgonit,§i aveti acolo episcopirai si afurisiti, in vreme ce pe cel binecuvintat ca sa vä fie mitropolit 1-ati izgonit ; de aceea va s.criem voua, fiindca mult ne-a rugat protopopul vostru, ca va vom iertasiva vom binecuvinta daca ii veti scoate de acolo pe acesti episcopi rai, afurisiti, prelati fara binecuvintare si mincino§i, astfel ca nimeni de la voi sa nu mai primeasca nici binecuvintarea, nici rugaciunea, nici hirotonisirea de la acestia, ferindu-va de ei ca de oamenii care se afla. in afara preasfintei biserici a lui Hristos, Domnul nostru; iar protopopului vostru, intrucit 1-am vazut om bun, intelept si de bung cre§tere, i-am Incre- dintat lui aceasta sfinta biserica, spre a va sfinti §i a o stapini, avind la voi loc de mitropolit, spre a judecasia face indrumatori duhovnice§ti, a pro- mova anagnWi, a consacra sfintele 15.'casuri, si sa-i cerceteze pe cei ce ar voi sa se preoteasca, iar dupa cercetare sä-i trimita la mitropolitul din apropiere ca sa-i hirotoniseasca, sa aiba posibilitatea de a citi oamenilor, de a binecuvinta femei dupa lege, de a-i invata pe oameni sa faca lucruri bune

85 leremia (cf. supra, n. 81), considerat in documentul urmator drept mitropolit legitim al Moldovei.

249 www.dacoromanica.ro 0i5V Kai tiyaltilTE TOV, Kat 'CI. litiTE TON?, sOpa Kat 71XEOV )(at thg 181KoV goo,ost Evt xcaog avepomcog, Kat Etv swats absev, gpgvav so notate, absev yap tOptcra, vet KIN/TTfIV tKK?alaiaV goo, Va 7E015, Oact lgyoov of xavoveg, Ecog &mu it nrpo- 'golfs% crag va EX0r3 ¬, ij va notflawsv el; gaag oiX/ov Tcpaygav xaXew, so Xtyouv of xavOveg gag) xai of vogot pug. fi &UV! pou Katflsiaoyia goo gee &rag aoug Exop.sv xat tog arco0aptvoog aag auyxexcomp.evoug -Kai ciao- riptvoug, eav pa; siKOliaETE lasic. Erxe Kai Stec stp,iag nasptapxtxAg xetpOg so- givt pato? ivS. y'.

ENTAATHPION rPAMMA

Septembri 1395. Patriarcha metropolitam .Mitylenes in Vlachiam ,nittit

(MM, II, CCCCXCV, p. 256) elepcinase 1111TpOICO2ita,MtTukfivrig,intgOT1.1.1E, Iv a*? TCVE61.1,11TI,etycarriTea8eAme Trlg fipthv ttETOtoTTITOG Kai aakEttoopyg. gird OptapcTou xpasiarou xat aytou pot) ctinoxpasopog -Kat Ockficret -Kat yvciN.ru auvoSucsAg lip6v p.ssptosnsog ge?..tyrig gurslOetv Eig Ta ttgpiTtgBkaxlag )(at anoxasaattlaat naysa, Oaa TE avestOrig ainoatopetscog (p. 257) nap& Trig fatcliv gesptosnsog Kai 8o-a gv TOt; /Tog tog /KERTE aO9gvrag StaXapPetvovrat ypap- gao-tv, &pellet; Stet sot) napovsog evsaktripiou ypecp.gaso; sijg fittOv gesptorrisog xasaXalieiv xat eig sec pgpri Trig Maupol3kaxtag, xat gnet8fi Iwo xatpot stvog gntaugaang airiag nap& stvcov entaK6ECOV tECVOVIICITI Ka Tetp.gv aUTEIV Kati Papog acpoptapot), itapax6.661.1.e0a aot, cbgELV it pi1.1EV T8V entaxonow p3-15g so suxov Polar' Otjg notiliaat, nept 8g soil Xa.ob eKxcopobilsv 1301, npigat, xa0cbg av apotg set Kat' airrobg, sripouggvng p,evsot Trig xavovudig Zy airacrtv axpt- fhiag, Eouat yap so asgpyov xat nape( dig flp8v Rapt Orrisog oGsan, OSansp giv et ctim) napaaa -Kat girt8-rwobo-a 8tesiOn Tata xai Stenparreso. &pc Iketg o6v xaset sfiv napaxgXeuatv, -Kattf veyypcupov xat Ttjv absoasopaswg yevoggvriv ape; aE s'g tithv p.sTptourrog, navra irotuaat,it);avargOrig, pet& itoX2Ag ..0gtit tILEXEtag6); (ppovtp.og xat 7VpaKTLKOg, auvatpolthrig aot bni eica qg Tot) ()sob xciptto;. aa(pakstag yap EVEKU KCtt so napav tvsakstIptov ypagta sqg fllt6v pesptostisog eurek60e 'r at tEpoTTITt. Etx& Kai Stet stpiag nasptapxtxfig xetpag so- p.rivt aensePplcp iv8. 8'.

250 www.dacoromanica.ro pentru sufletul for ;straduiti-va deci sa-1 iubitisisa-1cinstiti, acum §i in viitor, intocmai ca pe un prelat al meu, caci este om bun, si daca it cinstiti pe el ma cinstiti §i pe mine, intrucit eu am hotarit ca el sä aiba biserica mea, §i sa indeplineasca lucrurilestabilite de canoane, ping cind fie ca va veni acolo un mitropolit al vostru, fie ca vom rindui un alt lucru bun pentru voi, dupa cum spun canoanele si legile noastre. Rugaciunea si binecuvintarea mea sa fie cu voi toti, avindu-i in acelasi timp si pe mortii vostri iertati §i binecuvintati, daca imi yeti da ascultare. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului ;in luna mai, indictiunea a treia.

ECRISOARE MANDAT

Septembrie1395. Patiiarhul trimite pe mitropolitul de Mitylene in Tara Romelneascel Moldova

(MM, II, CCCCXCV, p. 256)Preasfinte mitropolit deMitylene 86, preacinstit si frate iubit intru Sfintul Duh si coliturghisitor al smereniei noastre. intrucit prin decizie a preaputernicului si sfintuluimeu stapin autocrat si cu voia §i acordul sinodal al smereniei noastre ai fost ales sa pleci spre partile Vlahiei pentru a restabili acolo toate cele ce ti-au fost comunicate pe cale verbala (p. 257) de catre smerenianoastra §i toate cite sint cuprinse in scrisorile tTimise catre domnii de acolo, prin prezenta scrisoare-mandat a smereniei noastre se cuvine sa descinziin partile Maurovlahiei, intrucit din motive survenite din partea unor episcopi, cu citva timp inainte afost pronuntata pedeapsa afuriseniei impotriva acestorasi-tiporuncim deci tie ca daca in privinta episcopilor n-ai voie sä faci nimic la intimplare,in ceea ce priveste poporul [acela] iti dampermisiunea sa procedezi in functie de situatia intilnita acolo 87, avind desigur grija de stricta observare a canoanelor in toate chestiunile ; in felul acesta se vor conforma intru totul punctului de vedere al smereniei noastre, ca si cum acestea arfi aranjate si rinduite de catre propria noastra persoan5., presupunind ca ea ar fi prezenta si ar rezida acolo. Se cuvine deci sä be indeplinesti pe toatedupa porunca, atit cea scrisa, cit si cea data tie verbal de catre smerenianoastra, astfel ca prin multa sirguinta ce ti-o vei da, sa iesi din aceastachestiune ca un barbat intelept §i cu simtpractic, bucurindu-te in toate de concursul gratiei lui Dumnezeu. Iar pentru asigurarea faptului s-aeliberat sfintiei tale si prezenta scrisoare-mandat a smereniei noastre. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului.In luna septembrie a indictiunii a patra.

66 Mitylene, capitala insulei Lesbos, stapinita atunci de genovezii din familiaGattilusio, inruditi cu familia imperial& bizantina. 81 Fragment care vadeste din partea patriarhiei o atitudine mai flexibilain oomparatie cu pozitia rigida adoptata initial in cadrulconflictului.

251

www.dacoromanica.ro 51 EHMEISLEM 6 novembris 1396. Metropolitae Gotthiae et Chersonis in synodum vocantur (MM, II, DV, p. 270) Mnvi vosapiv, ;', l.tepq. Seutepa, npoxaOngevou o-uvoStrag tot navaytanecTou Av Ssano Too, croveSpia0vTow aimp xai iepandraw etpreptaw xai incepTipcov, tot Ku Vico° Kai tot EePeptvou, 4fiyayev 6 Ttilto.) Tato; plyag xapTo(pi5XanuTeixtov Tot lepo)TaTou griTponoXiTou roT01a; npoc atTov, Kai bnaveyveocan o-uvoStx@g Eypays yaw, OTt nevTayagiavxaAueeicrav nap' aka,XafIchv tio-npa ixava, 6 Xepathvoc crovexeopriaev ainiw caom0Avat, xai d4tot Lotto kakTIOAvat ovvoStiag [...].

52 EYNOAIICHIIPAaIE Ianuario 1397. Presbyter Georgius constituitur archiepiscopus ecclesiae Imbri, evectae in archiepiscopatum (MM, II, DVIII, p 272) [...] Toy yotv OeognkA axonov TA; xpaTiaTTI; airrot Pao-aeiag xai Ageig 6; dice; enatvtaavreg et; nepacexPlvat Totrov talrEimallEV Cluv5taaKewatitvri Tobrov f1 geTptotrg Anew Tec nept Toinou tag aUVE- Sptgouatv airrA ispankotg apxtepetcri. xai SnepTtilotg, 'c4KA4ixot), cfNtxo- wriSetac, TUS Eel3spivoo, TO Kopiv Boo (p. 273) Kai T@ MriSeing, Kai npoe13q3acre xai eTtgriaeTfivvAcrov 1143pov, naTptapxtxilv 14apxiav Tekotaav To npoTepov, eigdpxtentaxonAv[...].

53 ENTAATHPION FPAMMA Ianuario 1397. Patriarcha Michaelem archiepiscopum Bethlehem iterum mittit inRussiam (MM, II, DXIV, p 278) 'End 01 Lv Tat; aytonetTatg exxXriaiat; Ti; tE Maopor3Xaxia; Kai TAg l'aXiTCTic eSptax6p.evot xptaTtavoi no2AA;Seorrat T.qgnveuRaTudic entgeA,eiac xai entaxewscog, TA; !ley faMTriganol3aXXottavic Oava Tcp T6v oixelov noweva, TAg Se Maupo(3Xaxta; nob xpevcovij5ri Ttv&v crrepriOeicrig Tot yvnoiou ainA; dove*); Sui 'Rya; atTiag Kai wriSeeincokou vtv Ov To; Tot npetwaTo; exel Totrov ane%Oetv, Stet Lotto xai(bg eplutow T8v 11(- 0.11018V TO6TCOV Obcr&V 0110EiCOV notiltvaw xai StSaaxeacov, 6xotvog TOv xpt- rTtav6v ex0p6; xat noXetttoc, x6pav eiwiaxaw etadyet 'ma;(.5cXimoug,Ta evavTia xripkTovtac Shy rata TA xa0' kid; 6p0o564o,) xa0oXixt -KatanocrToXtxt tteyeal Tot ()got emaricria, xai Stayeetpouat Tag exel vuxet; xaiapngoucrtv

252

www.dacoromanica.ro 51 INSEMNARE 6 noiembrie 1396. Mitropolitii de Gothia si Gherson sint invitali sd se prezinte in fat a sinodului (MM, II, DV, p. 270) La data de §ase noiembrie, intr-o zi de luni, §edinta sinodala fiind prezidata de catre preasfintul nostru stapin, iar la lucrarile sinodului luind parte, alaturi de el,§i preasfintii§ipreacinstitii arhierei de Cyzic§iSeverin 88, preacinstitul mare chartophylax a prezentat o scrisoare adresata lui de catre mitropolitul Gothiei, care a fost adusa la cuno§tinta sinodului ;in ea se scria ca mitropolitul de Cherson a permis sä fie binecuvintata, in schimbul unei sume considerabile de bani, o casatorie pe care el 99 nu o ingaduise intrucit constituia o pentagamiesica atare prelatul reclamant cerea expunerea faptului in sinod. [...J.

HOTAR iRE SINO DAL A Ianuarie 1397. Prelatul George este sta5ilit arhiepiscop al bisericii din Imbros, inclItatd la rang de arhiepiscopie (MM, II, DVIII, p. 272) Laudind deci §i noi, ca de obicei, scopul cel iubitor de Dumnezeu al preaputerniceisalemajestati imperiale, am grabit ducerea lui la bun sfir§it. iqadar Smerenia Noastra, chibzuind cele referitoare la aceasta chestiune impreuna cu prea sfintii arhierei§ihypertimi aflati cu dinsa in sinod cel de Cyzic, de Nicomedia, de Severin, de Corint §i de Medeia, a cinstit§ia inaltat insula Imbros, care mai inainte vreme ajunsese exarhie patriarhala, la rangul de arhiepiscopie[...1.

53 SCRISOARE MANDAT Ianuarie 1397. Patriarhul ii trimite din nou pe arhiepiscopul de Bethleem in Rusia (MM, II, DXIV, p. 278) Intrucit cre§tinii aflati in preasfintele dioceze a Maurovlahiei §i a Galitiei au mare nevoie de ingrijire §i supraveghere duhovniceasca, cea de Halici pierzind acest lucru prin moartea propriului ei pastor, iar cea a Maurovlahiei fiind lipsita de citiva ani de arhiereul ei legitim din anumite ,pricini 90, astfel incit plecarea lui intr-acele locuri nu este deloc o treaba upara acum, din aceasta cauza deci §i pentru ca aceste biserici sint lipsite de proprii for pa'stori §i dasc5.1i, du§manul de ob§te §i vrajmapl cre§tinilor gasind un teren prielnic de manifestare, ii introduce acolo intocmai ca pe ni§te lupi pe unii care predica dogme potrivnice marii biserici a lui Dumnezeu de la noi,catolica §i apostolica, nimicind sufletele

99 Athanasios. " Adica chartophylaxul, care juca un rol insernnat in efectuarea formalitatilor necesare pentru incheierea unei casatorii. 9° Antonie, mitropolitul de Halici, care it sfintise pe episcopul Iosif al Moldovei, era wort inainte de 1391. Cit despre Moldova, patriarhia nu-i recunoaste la acea data nici pe Iosif si Me- letie ca prelati legitimi, ci numai pe Ieremia, care fusese insa izgonit de moldoveni.

253 www.dacoromanica.ro alto T@V XEl.pei5V tov 0E0i), xai a2 of Se avispot 6vTcc, bnoxptetyrsc ispc.ocroyriv, XstToupyoilo-tv anskOoyTEg exec, xai nriaav napavogiay epygovtatin'talreaSict. Tdw iSIcov wuxthy -Kai Taw SExoptvow xai axouovuov airrobg, xa.06)g ffliag Stet ypappetuov noAloi ano TOY exci: enkripotpopTio-ay, ijteTptionlg illubv, cbc alto °sob xai Thy T6v wuxo5v exsivcov tyxstptoOsio-a (ppovtiSa Kai koyov oysikoucra auto] ZetV 1.11j Kat( L TO BOVaTOV at:nob; entaxstvagsvog StopOthaoltat, .w; ay o 0E6; S4 eivo)Ocy xai Eittvopnyilarsi yvnaiouc sic aura; Tcolpiva; xai StSacr- xakouc, 6 viiv eSo4v avayxaiov ',tub:0at npog Tljv TO106TON briaKEW1V Kai rely Tot) KetKOil et7t0510ALV, TObTO Kai 7COlei cruyspycia Osoi5- Kat Toiyuy cirpoi5aa Toy icpcbTaToy apxtenicriconov 13110kseg, ayaTcriTew xaTa x6plov aSs2txpOv Trig figo'w LteTptoTriTog Kett cuastToupyov,copMtxafiX, av0pconov 5llVeLf2EVOVrijiSict mrouS'a Kett t7Cipacict to peytaTa 600,A:5c:satTer? OECD Kai TI) kiaricrig airrob xai tb(pEXaat xai 13oriefiaat Toil exec. xptattavolg, ExovTa }Lev auyspyew sic Toi5To Kai Tfiv iSiav yvebatv teat OiKOVOILiaV Kat LINTTISEloTTITet, galtrCCE Se fly Exclper'airceiv xotvowiay Kai oixstorriTa duo Tfig iSiag StaXexTou xai yX6Trrig Kai likko)c Se yveoptiloy ovta xai tpiXov of Tot; tiCE1, 1.1.6V0V tipX0061V, Oa& xai Ttil XotT* crxsSew Xa@ aTcavtt, Toi5Toy eanoaTekket (p 279) Exam (3onOsict xai cruyetpact()cob,Nay xai otpsi%et etnEXOthy eKEt St Sgat Toy gv aura% Tai; ZKKA.1161alc 'TOO wupiou Xaoy Kai ZntaTripi4ctt airrobc sic TO dtX11011 Kai anXay.11 Kai OpOoSooy nio-Tty futOy, fly 1 'TOD XptcrToij ayia xai gisyeariexxXnata, eycit TE 6 oircoui.tcytx6; naTptappic Kai Oi 1.1ET' 41015 ETEpot ayukaTot naTptapxat, 6 'AXE4av5psiag, 6 'AvTioxsiag Kai 6 IspocroXiwov, StSetaxoilsv xai ImpUTTop.sy, sic flyTtya 7CiaT1V xai eniaTeuaav an' apxfig of exelas xptaTtavoi xai43a- 7ETiCTOT]aCEV,ttE0' ItitITE0); 1011 etTOOLVOV Kat It pocacoviwouat TO xupio? Kai OE@ xai cronfipt NW:TT@ Ev Tip ttepa exsivt3 T7is 1COICTECOc* eltEtTa EET(160.1. Kat sivety xai Toi); aytemg exst zia0.06vTa; xai anoSt@at Toinou; xai anonemiat &no Toi5 IKEI Tonou 63; kimoug xai StatpOopsig xai anapetxTac Tou A.oytxoilTOOXptatot) nowviot) Kai OpewaTo; Kai ispouprjaat Kai siaorIcrat Kai ayteto-at newTag tot); E'KERSE xptattavoi)c, apX0VTag TE xai apxopevoug, ytwaixag Kai yfinta, si &flint Se xai ispeag notticat Tot); copsOeyTag &4WD; vat avarkbaTac atppayicsat Kai yaobc xaOtspthaat xai nay 1AX° tioanotaamew notticrat XstTof)pyrata, 6aoy aviixst &yap, tivsu govng Tijc Tot)ispobauvOpoyou tyxaOtSpixsuoc, Oystkovrow Kai 7teLVTCOV Td V eKE-1: ispo)pepow, govctx,Ov, apx6vTow Kat TCOLVTac 'rob xtaTowt4tou nktipcbgaToctfivnpocsfixoucsay anoStSovat 'coke Ttlifiv vat sintsiestay, of.) povoy 6; &Kato?, Kai etetpxo? Tfig fu.teiw RetptornToc, etUa vat 6; bnoitsivavTt St' airrobc xai Stet Tfly ainibv aconpiav xai T1jV 11/0)C1KfIV npoxonfiv akOy xai Capekstay xonouc xai xtv8iwouc xai xaxonaOciag xai oaa ea la Suaxspil cpepst To noXi) Tfig 6Soi5 plxoc, St' a Sfi teal noX2kAiW eativ Inaivcov 64toc Kai noAli-jg siqa- ptaTciac xai anoSorrig nap' &ruby OVTCOV, Kai Sexsa0at Kai CYTEO7ETV iTaLVTCL TeL nap' aka) Xeyogsvaenio-uptpepovTt vat erytaa05 aunt y vatIciatipoiiv aka psTa nacrrig Tfic ni:A.411a; Kat Tilg Xotpag trig ItVEll}LaTtKijc, EKEIVa yap &nob; npoTpetint vat napatveast xai StSa4t notSiv, ocra npo; ivuxtreivaurwv ettpopeoo-ty cbtpactay TatiTa Se narra notsivEtcainew expzilouatv, Ecog ay Exec. ci)pio-xviTat !JET' aimby, (km/ Se Kai evtabOa enaveprrat, otpciXoucrt nponti.twat TOUTOV pet& nok?Ag T'n; Tti.tfic vat T11; etyanlg vat 1.1sTet auvoSiac ixayfic npog To Inava.Osiv etxtvSiwwg, &Rog xai ijgsTptOTrig fulciwTai5Ta eixoticraaa Kai Tip/ air by etnoSsagevri yyth[trly xai Stet0Eaty, fly npog rob; TcysugaTtxobc &Su- axeaou; (p. 280) aiiT8y SstxvUouat, etnoSgtrat navTac akobc xai 6641Tat Cog ()ileac' Texya ey Xpto-Tep Kai yylio-ta ET1 ZIcxtopsi vat aSstay SiSaxstitlisTptotrig

254 www.dacoromanica.ro de acolo si furindu-le din miinile lui Dumnezeu, iar altii neavind calitate preoteasca, dar prefacindu-se ca o au, plecind acolo oficiaz5. slujbe 91 §i comfit tot felul de nelegiuiri spre pierzania sufletelor lor si a celor ce-i primesc si le dau ascultare, dupa cum multi insi din acele locuri ne-au informat pe not pe calea scrisorilor, smerenia noastra considerind ca grija fata de acele suflete ii este ei incredintata de la Dumnezeu, caruia-i va da seama pentru aceasta, daca supraveghindu-i pe acestia nu-i voi indrepta dupa puterea mea, ping ce va da Dumnezeu de sus ca sa se rinduiasca pastori si dascali legitimi pentru aceste suflete, fapt care acum mi se pare necesar sa se indeplineasca pentru supravegherea acestora si pentru izgonirea raului, si de aceea it si facem, cu conlucrarea lui Dumnezeu. Gasindu-1 deci pe preasfintul arhiepiscop de Bethleem, frate iubit intru Domnul si coliturghisitor al smereniei noastre, chir Mihail, barbat care prin zelul si sirguinta personala este capabil sa aduca cele mai maxi foloase lui Dumnezeu si bisericii sale si sa vind in ajutorul crestinilor de acolo, avind drept sprijin in actiune propria sa cunostinta, capacitate de a potrivilucrurile si destoinicie, mai cu seama prin comuniunea si familiaritatea ce o are cu dialectul si limba de acolo, fiind altminteri bine cunoscut si prieten nu numai oamenilor de vaza ai locului, ci si aproape intregului popor de rind de acolo, pe acesta it trimite (p. 279) smerenia noastra intr-acele locuri cu sprijinul si ajutorul lui Dumnezeu ;se cuvine deci ca el, plecind intr-acolo, sa invete poporul Domnului din acele biserici, sustinindu-i pe ei intru credinta noastra ortodoxa, adevarata si neratacita, pe care marea si sfinta biserica, eu patriarhul ecumenic si ceilalti preasfinti patriarhide Alexandria, de Antiohia si de Ieru- salimo dam ca invatatura si o predicam, credinta incare au crezut de la inceput si au fost botezati crestinii de acolo, credinta cu care au murit si cu care se vor inchina Domnului Dumnezeu si Mintuitor Hristos in ziva viitoare a judecatii ; dupa aceea sa mai cerceteze si sa-i afle pe cei patrunsi acolo fail a fi avut taina preotiei, izgonindu-i si indepartindu-i pe acestia din acel loc ca pe niste lupi nimicitori si sfisietori ai turmei si creaturii celei cuvintatoare a lui Hristos, facind slujbe, binecuvintind si sfintind pe toti crestinii de acolo, pe oamenii de vaza si pe cei de rind, femei si prunci, iar la nevoie sa si preokasca pe cei gasiti vrednici, sa confirme anagnosti si sa blagosloveasca biserici, indeplinind deci orice alt oficiueclesiastic cuvenit lui, exceptindu-se numai stabilirea rangului in sfintul synthronon. Cit priveste pe toti cei ce se afla acolo preoti, monahi, dregatori si intregul norod crestinesc e necesar ca acestia sa-i acorde lui cinstea si ascultarea cuvenit5., nu numai in calitatea sa de dikaios si exarh al smereniei noastre, ci si de om care indura pentru ei si pentru mintuirea, inaltarea si folosul sufletelor lor, eforturi, primejdii, rele incercari si celelalte greutati cite le presupune lungimea mare a drumului, pentru care vrednic este de multe laude si de multa multumire si rasplata din partea tuturor acestora, iar spusele lui sa fie primite si acceptate intru folosul si blagoslovirea lor, impli- nindu-le pe ele cu tot zelul si bucuria duhovniceasca, caci astfel de lucruri el ii va indemna, povatui si invata sa Lea, cite se refers la folosul lor sufletesc. Toate acestea se cuvine deci sa be faca ei fata de acesta, cit timp el se va gasi printre ei, iar cind va pleca de acolo dea drumul cu multa cinstire, dragoste si cu suficienta escorts spre a se intoarce farce primejdii, astfel ca smerenia noastra auzind aceste lucruri, primindu-le bine parerea

91 Fragmentul se refer5. atit la presiunea catolicismului, cit $i la unele situatii complicate ivite in sinul bisericii ortodoxe din regiunile amintite, ca dealtf el si din alte regiuni. Cazul lui Paul Tagaris, relatat intr-un document anterior (46), este revelator in acest sens.

255 www.dacoromanica.ro 1.11.16)VV:15 811A,CO9LVTI.icpcoTaTq)apxtEnto-xoncp Briacett, xaTet xUptov ayanTITC1.) &Saco@ ..cf)gfip.thv ttc-rptoTriTog tad atakercoupy0, el.)geiv, EinEp odlaCt airrov kctToupyijoat anspxottcvov ij enayspxopsvov tsi.)v (:)eeV vwsuoiltsx, erdavalcit, St'etytaattov aka ijSta. xcipoToviav ispew; ilStet xaOtematv vaol3 ijStet xriSciav -Kat 1.tvrip.6auvov TacuTfloarcog, notch/ ToOTo avettTC051.CTTC0c KaT6 Tin? dVCOOEV Irctxparficraaav sic Terra IK0,1101.0tattlasV T1/41.11 TE Kai icapaSoo-tv, arcc- X6Ficvog Iv einacrt tqcTotsiePOD auv0p6vou tytca0t8p6astog. To6Tou yap xaptv egroXeXuTat au-c0 Kai to napov tvica.Tilptov ypalitta "OgfittOvgcTpternrog St' etayeastav IToug LIDOCKTX1X,1045TOil evvaxoatoatot E'. Etc xai Stet Ttgiag naTplaprxN xcipOg ttrivi iavouapia) Iva. 8'.

54 rPAMMA IIATPIAPXIKON Ianuario 1397. Patriarcha regi Poloniae promittit ecclesiarum unionenz, m ;tens eum, ut cum Hungariae rege foederc iunctus infidelibus bellum inferat, et conmendans et legatum suum, archiepiscopum Bethlehem (MM, II, DXV, p. 281) [...] itept Se Tot IlItalCo7COU TOti AOCcliC0i5, 'LOU TOCINVOU, tnetSfi Stet Tilv reatTav xal. St' alm. Ttvet nettitottsv airtoOt TOv iepai- TaTov apxteiricrxorrov 13110Xceg, ev ayiw nvcOgart ayantrrOv d5c2apov Trig tiCov pc-Tien-Tito; Kai ataXEtToupyov, ay NA,13 xai 6 IniaxonogAoTtxotiva Evt crurcexcopiwevog Kai vet ciiptl xai ayeartiv Kat Tttujv eup' rjpcty oimog, cbg iv 1813 ctinov, ag eupficro Tip/ I"aktTav, tad ag napa&bcria Takriv f abyevctet o-ou ITO; Tay apxterticnconov 131104ep lad t& oiKata, ainfig netvra [...1 6 Se icpcinaTog etpxturiaxarcog Briacep. Evt (ppovtgog avApconog Kai ciaal3fic xai yvci)ptttog cig Tet. 116T601. 1.1gpri gpxetat abTOOt ouv oi) Stet apc4tv afyro, etAlet Sta Tag SouXelag Tfig ttcyearig exxkquiag, Evt St Kai Tot) paaattog tot ayiou.

55 FPAMMA IIATPIAPXIKON Ianuario 1397. Patliarchae litterae dalae ad 1netropolitam Kioviae de bello cum infidelibus gerendo, de unione ecclesiarum etc. (MM, II, DXVI, p 283) [...] itcpt Se Tfig arm-rem-1g pqrponOkscog Maupo- 13Xaxiag ours OeXoptcv, iva yiVCOVTal txsiaE eiOcailet ttva Kai napet Kays:Wag, oiirc xatpoii tatkoi3vTog cig StopOcoatv cane1w ttaXottev eti.tailactv, viiv Se eiaeum TO itpaytta oi5Tcog,tiTt xat fittctg inceppcalovTcog AultoUttcOct 7tept ainfic,art Too-oircov eVt xatpov aVEITICYK67111T0g, Kat oat Acpaniav Exet TO vpama, ci, glprou ea.pxtxthc, axpt eetv (ft 6 yvficstoc wiTponoM,Tric aimjc, 6 xilp 'Icpcp.tag- Et yap T1 dAlo itapa ToilTo yevriTat, sic Tobg icpoOg ItpoaxpoUct xavovag 6 Tato Sta, irpetattevog. itcpi Se 'dig aytortarric ttriTporceacwg raXiTrig °Met, tjcYf ispoTrig, nebg TcpocihpacsErnaiirnxai e'Tittfiei sic turponoX.tv, xat Tiva ypattgaTa (p 284)

256 www.dacoromanica.ro siatitudinea pe care o manifestssio exprima fats de dascalii (p. 280) for duhovnicesti, accepte pe toti acestia si sa se roage pentru ei ca pentru niste vlastare propriisilegitime intru Hristos. Mai permite smerenia noastrasida dezlegare zisului preasfint arhiepiscop de Bethleem, frate iubit intru Domnul si coliturghisitor al smereniei noastre, ca daca Nra fi nevoie ca el sa slujeasca intr-o biserica vaduvita fie plecind, fie intorcindu-se cu Dumnezeu, lucrul indeplinindu-se fie prin blagoslovirea sa, fie prin hirotonisire de preot on prin sfintire de biserica, fie prin slujba de inmormintare sau de pomenire a unui mort, sä poata face acest lucru fara nici o piedica, in conformitate cu rinduiala eclesiastica si cu traditia de demult in vigoare, tinindu-se insa in toate situatiile departe de stabilirea locului demnitatilor in ierarhia bisericeasca. Fapt pentru a carui asigurare s-a si eliberat acestuia prezenta scrisoare-mandat a smereniei noastre in anul 6905. Actul purtasiinscrisul cinstitei miini a patriarhului; in luna ianuarie, indictiunea a cincea.

54 SCRISOARE PATRIARHALA Ianuarie 1397. Patriarhul promite regelui Poloniei unirea bisericilor, indemnindu-1 ca Printr-un tratat de alianlit cu regele Ungariei sd facei reizboi tztrcilor, recomandirdit-i t t data acestuia pe trimisul sau, arhiepiscopul de Bethleem (MM, II, DXV, p. 281) Cit it priveste pe Ioan episcopul de Lutc 92, deoarec e pentru Halicisipentru alte chestiuni it trimitem acolo pe arhiepiscopul de Bethleem, frate iubit intru Sfintul Duh al smereniei noastre si coliturghisitor, deci dacasiacest episcop de Lutc doreste sa fie iertat sisä afle astfel dragostesicinste din partea noastra, de indata ce-1 va Nredea pe acesta sa si paraseasca Galitia, iar nobletea ta sa predea aceasta dioceea impreuna cu toate drepturile ei catre arhiepiscopul de Bethleem, [...] barbat intelept, evlaviossicunoscut in acele locuri ; caci el vine acolo nu din pofta inimii lui, ci pentru treburile marii biserici siale sfintului imparat.

55 SCRISOARE PATRIARHALA Ianztarie 1397. Scrisoare patriarhalei cdtre mitropolitul de Kiev referitoare la rd:b iztl en turcii, la unirea bisericilors.a.m.d. (MM, II, DXVI, p. 283) Cit despre preasfinta mitropolie a Mauro- vlahiei nu dorim deloc ca acolo sa se produca unele nereguli sau situatii neconforme canoanelor, nici nu vom neglija sa indreptam lucrurile la vremea potrivita, dar situatia se prezinta acum in asa fel, incitsinot sintem peste masura de intristati pentru aceasta mitropolie ca se afla de atita timp lipsita de prelatul cirmuitor, iar situatia nu are nici un remediu, nici macar pe calea exarhilor, atit timp cit mitropolitul ei cel legitim,chir Ieremia, se afla in viata. Referitor la preasfinta mitropolie de Halici, sfintia tatie cum aceasta a fost avansatasicinstita cu rang metropolitan, si ce scrisori

92 C. Marinescu, op. cit., p. 14 15 si 18-19, unde este relatat cazul episcopului loan de Lutc, pe care patriarhia ecumenic, nu voia s5.-1 recunoasca. Paralela cu situatia din Moldova indreptAtea si ea misiunea arhiepiscopului de Bethleem in toate aceste regiuni.

257 www.dacoromanica.ro gypeapricrav nepi ainfig gig Toy `Pwaiag, xiip 'leagtov gxeivov, rcapa Tou aytco- VITOD Kai aotSigou naTptapxou, xup iloao0eou, oiina) Tfig ohc teporriTog xetpo- TovriOsiarig el; apxtepta, 8 St) navra xai Iv To% iepoig Tfig glackricsiac xcbStt xaTeotptheticsav Sta TO av4aXetirrov[...].6 St isparraToc appeniowoirocB11- OXetp, i=v ayiw nve6paTt ayantrog aSeXcoog Tfig figthv peTptoTrrog xai crt)XXet- Toupyog, geXeyri xai &teat akri abTOOt xai St' &rep Gla dtveTgAricsav nap& Thg fipthv geTplOTTITog npogautov,gua Se To6Taw, iNCL i611 Kai tittCrKgliftrat Kai Tag frIlOciactg aytaltaTa; griTpon6X,etg, Tfiv Mat)p0f3XaXiaV Kai TO rakt4av, o5c Z4apxog ;cal Stxatcp fipeTspog, Kai Ta xaxthg ytv6peva ev airraig StopOkreTat, xai Ta, xaXthg ytvopeva itaktv ElitatriAct, axpOopev yap iroX,Xa ytvopeva Iv nine; itveugaTtiolc Se6peva StopOaxsewc, cbc xaifaii Eypawev ieporric, pin( gSuvflOrlitev Sg, T6 ye viiv E X OV,1/X10 Tt nothactt, etpr)crTellat ToilTov airroOt- EpxeTat yoi5v Kai St' i7,,Xaitev, a 1.0.X.etc paOetv the aka, a xai Sgat o5g X6youg fiparkpoug, aVat xai Sta Tfiv Tthv LKKX11018V EltiCSKEN/IV.

56 EYNOMICHIIPA23IX Martio 1397. Hieromonaclw Theophylacto conferuntur metropoles Attaliae et Sidae (MM, II, DXIII, p. 276) Trig aytcoTaTrig hpoiroXeco; Ethrig Tot) oixeico notpkvoc aTspiOsiarig[...]r)geTptoTtic hp.thv abvTry=pi draw lepa auvOSo.) Tthv iepoycaTcov apxteptow xai incepTivcov, LV 671.0.) itveiv.a,Tt ayairriTthv aSeXqx7iv Ttigfigthv peTptoTrrog tad auXletToopydiv, 'rob Kucixou,Tou Ntxop.riSetag, 'rob Kopiv0ou, Tor') ITakatthv (p. 277) rlaTp6iv, Tou /epeplivou xai 'rob MiSeiac, TEXciaTa /rept Toirrou (ppovTiaaera xai crxewapevri xai axpt[3ei f3acravcp Soilcra TO nepi ToOTou,[...]tiffitpcp xai yvthpx,i xotvij Trig iepdg o-uvoSou TthvOtiOtvuov aytcoTaTaw apxtepgcov Kai intEpTittCOV fIVCOCFE Tag Tota6Tag aytaTaTag Warp:nag notgaivecrOat Kai Staxol3epvacrOat nveuRaTtxth; avanooltacrTcog6(p'Cvi notpevt TS xai apxteper. [...].

57 I-PAMMA IIATPIAPXIKON llarti maio 1397. Synodus ecclesias Sidae et Attaliae in unam iungit ecclesiam (MM, II, DXVII, p. 285)[...] end Sg ai5Tri 1.16vriiZISTI Kai Ta icepi airreiv (oi.)x) ExpiOnactv atwoStiabg iKaVai irpog StaTpoyfiv Kai xuPepvicrtv apxts- pew; -Kai Taw pet'ai)Toil yluxcuv, gyavri xaAtivT.5111.18V iletplernitt KaiVI:)

258 www.dacoromanica.ro au fost (p. 284) trimise in chestiunea ei catre mitropolitul Rusiei, acelchir Alexios 93., de catre preasfintul patriarh chir Philotheos, demn de vesnica pomenire, pe vremea cind sfintia ta Inca nu erai hirotonisit arhiereu, dar toate aceste lucruri au fost trecute in sfintele registre ale bisericii spre a nu fi date uitarii [...]. Iar preasfintul arhiepiscop de Bethleem, frate iubit intru Sfintul Duh;icoliturghisitor al smereniei noastre, a fost desemnat si trimis acolo si pentru alte misiuni care i s-au incredintat de catre smerenia noastra, printre care si aceea de a vizitasiinspecta sipreasfintele zise mitropolii Maurovlahia1iHalici ca exarh1idikaios al nostru, pentru a indrepta cele cite s-au produs rele in aceste dioceze, iar pe cele facute bine sa le intareasa Inca o data prin confirmarea sa ;caci aflam de multe lucruri intimplate in aceste mitropolii care au nevoie de indreptare duhovniceasca, asa cum ai scrissisfintia ta, dar in momentul de fata nu putem face altceva decit sa-1 trimitem pe acesta acolo ;el vine si pentru alte treburi, pe care le vei afla chiar de la el si pe care sa le primesti ca pe propriile noastre cuvinte, Intre care si pentru a inspecta bisericile. 56 ACT SINODAL Manic 1387. Mitropoliile de Attaleia ;si Side 94 sint acordate de cdtre patriarhul Ant vios 95 ieromonahului Teofilact (MM, II, DXIII, p. 276) Preasfinta mitropolie de Side gasindu-se deci fara pastor al ei propriu [...] smerenia noastra impreuna cu sfintul sinod de linga dinsa al preasfintilor arhierei hypertimi, frati intru Sfintul Duhsicoliturghisitori ai smereniei noastre, cel de Cyzic, de Nicomedia, de Corint, cel de Patras (p. 277) cea Veche, cel al Severinului cel de Medeia, meditind1ichibzuind foarte mult asupra acestui lucrusidindu-se unui veritabil chin spre a-1 rezolva, [...], cu votulsivoia comuna a sfintului sinod al preasfintilor zisi arhiereisihypertimi a unit aceste preasfinte biserici spre a fi pastorite si cirmuite fara despartire, de catre un singur pastor si arhiereu in cele duhovnicesti [...].

57 SCRISOARE PATRIARHALA Manic mai 1397.Sinodul une;stebisericiledeSidesiAttaleiainsuza singurd (MM, II, DXVII, p. 285) [...] Avind in vedere faptul ca singura localitatea Side si regiunile din jurul ei n-au fost considerate de catre sinod suficiente pentru a asigura subzistenta si cirmuirea unui arhiereusi

93 Scrisoarea patriarhala catre mitropolitul Ciprian se refer, la activitatea lui Philotheos Kokkinos in perioada 1369 1371, inclusiv schimbul de scrisori cu mitropolitul Kievului9iRusiei Alexios (1354 1378). Sub presiunea regelui polonez si a calatoriei imparatului Ioan al V-lea la Roma, Philotheos consimtises2acorde din nou rang mitropolitan scaunului de Halici, cu toate prefermtele sale pentru Rusia moscovita (evenimente relatate de catre Halecki, Un empereur, p. 237-240). 0 tratare mai recenta a circumstantelor investirii lui Alexios ca mitropolitin J. Meyendorff, Alexis and Roman, A Study in Byzantino-russian relations (1352-1354), Byzsl, 28, 1967, p. 278-288. 94Oras situat in Pamphylia. La sfirsitul veacului al XIII-lea, drepturile mitropoliei de Side deazute fuseser5, transferate scaunului Monemvasiei (cf. M. Gedeon, Ilatptapxucoi itivalac Constantinopol, 1890, p. 50). 95 Este vorba de Antonios al IV-lea, patriarh in doua rinduri: ianuarie 1389iulie 1390 si august 1391mai 1397 (ibidem, p. 448-450).

259

www.dacoromanica.ro On'aimjv 0E14 Kai icp4 cruvoScp tcbv Icpandtaw apxtEpicov xai (mei:MR(1m Tot KuCtxou, Tot NtxogiScia;, Tot MovEgPacriag, Tot Kopiv0ou, Tot lIaXatthv flatp6iv, tot Ecrispivou Kai Tot Mri8Eiag, Kai 'flyaway ai 86o emariaiat thropot Kai equpotcpat, avtrl TsnIt 8i1 Kaii'Attakcta.

58 FPAMMA EIFIAAIMEE 1396-1397. Actio synodica de metropolita Corinthi (MM, H, DXVIII, p. 287) '0 Icpcirtato; grItporcokini; Kopiv 0ou, bitpugo; xai Zapxos mimic Ilaonovvijo-ou, v aylq) nvE6gan kamitog &Savo; Tc 111.161V IIETploTTITOS xai cruXXErroupyk, xup 0E6yvco6rog, auvaptigcov Trf111155V patina- Tin irpoxaariggvi3 cruvoStx61; aµa TO% ovveSpugoumv ainca ispoYcerroi; apxts- peilat xai birgptigotc, TO Kt 4ixou, TO NucognSEtac, TO MovEgPacsiag, T65 Ilakaubv flatpthv,T4'ATTaXEiag Kai *T(Isf3cpivoo, tmetv8s icsxivrixcv igroOsatv =pi 76v tv o p t cocthv Sixatcov aUTOt. [...]. (p. 291) Etc xai Std npia; natplapxucfig xetpog to 'Avrthvloc, £U(.1) °coil etpx,tEnicrxono; KOWaTaVTIVOU7C6XE6Og, Nta; `Pcbgric, xai oixougEvucoc na- Tptupxric. `Optagcli Tot itavaytaraTou figOv Scanotou, tot oixoup.evmoil narpuipxou, (yrcypawav 'Awl. '0 Taitetve; griVOTCOAATTic NIKOIATISEiCilc Kat (>7E4:Ingo; Math- ptoc. '0 nutEtvog gritpoiroXitic MovEgPacriag xai bnipngog 'Axdonog. '0 Ta- netvog gritporcoXitri; IlaXatOv IIatp6v Nicpcov. '0 Tanstvog girponoXini; Oitypo- Pkaxiag 'AOavacrtog. '0 Tanctvo; gritponoXinIc 'ArraXeia; imcLpngo; Kai ITO- ESpogEiSic0Eo(p6Xaxto;.

FIAPAEHMEMEIE

A nno 1100. .211ctropolitorunt nontinationes (MM, II, DXXIX, p. 312) I. Hieromonachus Macarius a patriarcha Matthaeo consentientibus metropolita Gotthiae, locum tenente metropolitae Ephesi, et metropolitis Heracleae, Ancyrae, Ungrovlachiae (Tot Oimpo- fiXaxiagTN-Kat& Toy Es(3eptivov) etelectiCyzicensisconstituitur metropolita Laodicaeae et gapxo; nacri; Opuylag Kaitanavfic.

II. Hieromonachus Theognostus navy vtoc npootkOthv tcy) ertio? tou Kako- rjpcp, Tif) aILCOTetTO? Kai oixougevtx@ Trarptapri constituitur metropolita Cyzici ettotius Hellesponti, fiv Strinev i fitubvgetptemic, consentientibus metropolita Gotthiae, locum tenente metropolitae Ephesi, metropolitis Ancyrae, Xeocaesareae, Ungrovlachiae njg -Kara TOV Ispgpfivov et electi Heracleensis.

260 www.dacoromanica.ro a sufletelor din jurul sau, smerenia noastra impreuna cu sfintul sinod al preasfintilor arhierei §i hypertimi din subordinea ei cel de Cyzic, de Nico- media, de Monemvasia, de Corint, cel de la Patras cea Veche, cel de Severin §i cel al Medeiei au gasit cu cale sa uneasca cele doua biserici, cea de Sideside Attaleia, amindoua fiind sarace.

58 SCRISOARE SINODALA 1396-1397. Praxis pentru nzitropolitul de Corint (MM, vol. II, DXVIII, p. 287) Preasfintul mitropolit de Corint, hypertim §i exarh a toata regiunea Peloponezului, frate iubit Intru Sfintul Duh §i coliturghisitor al smereniei noastre, chir Theognostos, la §edinta sinoda15_ prezidata" de smerenia noastra luind parte §i preasfintii arhierei §i hypertimi, cel de Cyzic, de Nicomedia, de Monemvasia, de Patras cea Veche, de Atta- leia §i cel al Severinului, a pus in discutie urmatoarea chestiune referitoare la drepturile enoriei sale. [...]. (p. 291) Actul purta §i inscrisul cinstitei miini a patriarhului: Antonios, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma cea 1Toua, sipatriarh ecumenic. Din porunca preasfintului nostru stapin, patriarhul ecumenic, au semnat urmatorii: smeritul mitropolit al Nicomedieisihypertim, Macarie. Smeritul mitropolit al Monemvasiei §i hypertim, Acakios. Smeritul mitropolit de Patras cea Veche, Niphon. Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Athanasios. Smeritul mitropolit de Attaleia, hypertim §i proedros de Side, Theophy- laktos.

LIX. INSEMNARI 1400. Numiri de mitrop liti (MM, II, DXXIX, p. 312) I. Ieromonahul Macarie este investit mitropolit de Laodicea §i exarh a toata Frygia capatianica 96 de catre patriarhul Matei cu consimtamintul mitropolitului Gothiei, care tine§i locul mitropolitului de Efes, precum §i al mitropolitilor de Heracleia, Ankyra, Ungro- vlahia (cel al Ungrovlahiei din partile Severinului), casial celui ales pentru Cyzic. II. Ieromonahul Theognostos, fiind din tinerete foarte apropiat de sfintul meu calugar, preasfintul patriarh ecumenic, este investit mitropolit de Cyzicsia tot Hellespontul, eparhie pe care o administra smerenia noastra, cu consimtamintul mitropolitului Gothiei, care tine locul mitropolitul de Efes, precum §i al mitropolitilor de Ankyra, Neocezarea, Ungro- vlahia cea din partile Severinului,sial mitropolitului ales pentru Heracleia.

96 Probabil o metateth pentru Phrygia Pacatiana, cu capitala la Laodicea (cf. Beck, op. cit., p. 171).

261 www.dacoromanica.ro III. Hieromonachus Theophanes, KaOrryof)psvocTfico-s13aagiacKai it 0;povAc Tfic navayia; Ztxpetvrou Ssanoivricfinely0E0ToKOU Kai astnapetvou Mapiag xai 17EVICEtarigtvric Tr); IlappaKapiarou, okt3 ViuxToic rot Kocrpouna- ,cstv tinorasipsvoc Kai vsKpcbcrag ptv taurov Toil Evratea, Zpyotc St rag Tot poviipouc Piot) crovElfpcac Kai kocrxtcrag tinankripck-ac Kai Tfiv civetyKiv Kai piav Tfjc tv incoraTOConic,npOg lixpov Kai 1160' fiSovilc Evsymbv, constituitur metropolita (p. 313) Heracleae, nposSpoc To5V intspripcov xai gapxoc netaric -0p4Kric Kai MaKsSovictc, consentientibus metropolita Gotthiae, locum tenente metropolitae Ephesi, metropolitisAncyrae, Neocaesareae. Ungro- vlachiae Tfic Karol Toy Is(ispilvov et electi Cvzicensis.

60 rPAMMA ITATPIAPXIKON Anno 1400. Patriarcha sententiam dicit in lite quadam

(MM, H, DLXIV, p. 374) Oi ONETOITOKpariaro,) xai alyio,) you aitro- xpetropt, Kara nvstga plot TN fip.thv pErptorriroc, 6 TE Ki)pto; 'AvSptac o 'Apyu- ,p6not)X,og Kai 6 xi)ptoc 0s6Scopoc 6 Majthkric, sic Tip, fateov psrptorrira napa- ysvopsvot (p. 375) Kotv@c, 6 Rev 'Apyt)ponouXoc Elitcv, Cog six& i.teret Tot oftSEXtpoil atrot Tot Mapakri, rot Kupiou loylvvou Tot Mapeari txsivot), Kai [...] crovrpo-

262 www.dacoromanica.ro III. Ieromonahul Theophan, categumen al venerabileisfinte manastiri a preasfintei noastrestapine nascatoare de Dumnezeu si purureafecioara Maria, manastire supranumita si Pammakaristos,lepadindu-se de cele lumesti din tot sufletul sau si mortificindu-se pe sine pentrucele de aici, indeplinind prin fapte conventicle si promisiunile vietii monahale siindurind cu placere ping la capat nevoile si privatiunile vietiiduse in ascultare, este investit mitropolit (p. 313) de Heracleia, proedros 97 almitropolitilor hypertimi si exarh a toata Tracia si Macedonia, cuconsimtamintul mitropolitului de Gothia, care tine locul mitropolitului de Efes,al mitropolitului de Ancyra, Neocezarea, Ungrovlahia cea din partile Severinului, precumsi al mitropolitului ales pentru Cyzic.

60 SCRISOARE PATRIARHALA 1400. Patriarhul pronunfei sentinta intr-o chestiune de litigiu (MM, II, DLXIV, p. 374) Chir Andrei Argyropoulossi chir Theodor Mama les,oikeioi 98 ai preaputernicului si sfintului meustapin autocrat, fii intru Sfintul Duh ai smereniei noastre (p.375) infatisindu-se impreuna la smerenia noastra, Argyropoulos a spus ea a avut otovarasie si asociere cu fratele lui Mamales,adica acel Ioan Mamales, pentru chestiuni care in prezent nu mai este cazul sa le aminteasca,car cei ce au stire despre acestea si pot sa aduca marturie aflindu-sein afara marelui oral si neputind intra in el din cauza asediului pricinuit delupta 99, ii daduse lui pentru pastrare, cu putin timp inainte de moartea sa,niste blanuri de veverita din Vlahia, lucruri pe care ca fEnd bine stiute, siimpreuna cu alte obiecte si haine ale sale a cautat sa le is de la frateleaceluia, intrucit a auzit ca acesta a primit blanurile dupa moartealui ;cerindu-i-se sa vorbeasca in apararea sa referitor la aceasta chestiune, Mamales ar5.spuns Ca intr-adevar a primit zisele piei ale luiArgyropoulos si ea le-a vindut pentru sumade 587 hyperperi din cei aflati in circulatie 100,intrebind insa daca nu cumva sotia fratelui sau, a acelui Ioan zis mai sus, nu aremai mult drept asupra lor, in calitate de zestre a ei. Dupa ce insa a auzitca bunurile care in mod. clar sint ale sotului ei, chiar daca ele sintunite cu alte lucruri omenesti si nedespartite de acestea, ea are drept sa si leinsuseasca, dar nu si bunurile straine si stiute ca fiind ale altora, in carebarbatul ei nu avusese nici o participare on asociere, s-alasat convins de adeVarul vorbelor,decla-

97 Calitatea era atribuita mitropolitilor in cauzs probabilin virtutea rolului insemnat detinut de ei cu ocazia hirotonisirii unui patriarh nou ales.La bibliografia straina merit& adaugat si C. Erbiceanu, Studii istorico-canonice asupla cuvinteloritpoapog = Prgedinte si roicovIittxt.ov = Locotenens = Locotenent, BOR, 17,1893 1894, p. 326-332 si 599-618. 98 Corespondent latinului familiares, termenul apare totmai des in izvoare cu cit ne apropiem de sfirsitul Bizantului, fapt ce poate fi pus pe seamaunui proces propriu de feudali- zare (J. Verpeaux, Les oikeioi. Notes d'histoireinstitutionnelle et sociale, REB, 28, 1965, p.89 99). 99 Este vorba de indelungatul asediu ce a urmat infringeriicruciadei la Nicopol (1396), circumstanta ce a determinat calatoria lui Manuel al II-leaPaleologul in apusul Europei, inceputa la sfirsitul lui 1399 si sfirsita in 1403. 1°Q Este vorba de moneda care circula pe piata, cu o cantitatefoarte redusa de metal pretios, ajungind ss valoreze pins la numai 1/3 din ducatulvenetian sau din hyperperul bizantia de altadata. Despre sensul termenului noXvrEuOgevog, a sevedea V. Laurent, To itarrucov. Monnaie divisionnaire de repoque des Paleologues, Cronicanumismatics si arheologica", 119 120, 1940, p. 264-286.

263 www.dacoromanica.ro iinoSoi3vat VI Or Ogvta ICEVTO.K6CSICI. 6ySofixovta gsta bnepnupaTth'ApyuponoUXT tits Ooxaakaacp' ob TB 4E1 grra150a crttapiou alnico; xai ano aXXow thy pgX1gt argikat go)Ogv, gig SfiXcoatv tokaw Ewa Kai 13e13akoatv gytvsto T@ 'Apyu- pono6Xcp Kai To napov ypa.p.p.a. TAgfigdivp.cTptourcoc, 60ev xai, eAniket o Oriegi 'ApyuporcouXog ixavcoOlivat ana tthv Tot) xupiou Ogo Scivou Tot) Magakri npayc pAirow, thump Turnpov ubv avepoynivow augt31-3 (Lino, LTEEI Egnpou0sv, cbg figOv puptenitoc gatepgv anoSavat Tata Toil 'Apyuponoiacp. toinou yap, laptv anoXauTat ¶0 'ApyuponoUXT Kai To nap& ypappa tfic fipaiv pstptotrroc.

EYNOAIKH flPAHIE

Anna 14001401. Nominatio metropolitae Gang; arum (MM, II, DCXLV, p. 491) [...] rjRsiptotrig fip&v, gni nkgov µtj anoi- paviov gi)piaxgo-Oat Tip/ TOtainT)Vgra:I-play,6.)g ou ptxpiftg 13kaf3rig Kai Cripiag wuxtrilc grreii0ev gacogvric aint, 60ev xai npoaxaXgaap.Evri Tflv nepi ainfiv -ci)ptaxoplviiv Tetiv apxtephov opAyuptv, xifficpoug yevga0at Ev aiyciA Cog EOog nape- xgkei)o-ato,rjg Sil xaiauyxporriegiaric, napomov tov Kuixou, Tor) Ieflgpivou, Tor) MnSgiac, o-uvatvgaarrog Kai St' gyypeupou yveopri;totsrotOiag, xai gickg- 4ap.gvaw 'rev angxetag anoataXgvta npga-pfyrEpovIctpraivytov Toy Kovrocpt cbg xaXav 6v0pconov Kai gvapgtov xai noXXolg nveugatixolg Itpmptia.at KEK0- 43.111JAVOV naps Ogoi:i, Torrrov Kai fipetpterrqc fipcbv thc xcaoic TE Kai npoarl- xorrwg Soxtp.aa0gvta Kai millyta0grra, tfjglUKkflaEl xai 51)Vallet Kai Xdput -Tor) navayiou Kai tastapxtxoti nvg0patog, yvijaiov pyrponoXivriv rayypag -xexetparoviKE K.T.X.

ZYNOAIKH AIM -Nina

Maio 1-101. Sententia de sacerdote Gabra (MM, II,DCXLIII, p. 488) Mnvi pact) iva. 0', npaxaOriptvou Toil nava- ytarcatou fipthv Scanotou, Tot) oixouggvixoti natpuipxou, auvaptigorccov TTI LLE- TaXi (p. 489) etytwcrov13 aka ubv igpcotatew apxtepgcov Kai incEpTigaw, Tot) Ku- qt(00,TO15 Cayypdw, Tou Ze¢Eptvou xai 'rob MnSsia;, napaxaOrgigvcov Tdiv ttp.tco- Team/ eiCKATICTIAGTIK6V apxorcow, 7taptatagevaw tthv Oco(pikgatatcov SECT7tOTIKCIW elpXOVTCOV, npoafixOri igpthc 8 I-af3pdc, Og aXobg auarnaaggvog gv ayvoict Tetpa- yagiav TO Tou nponompatopoc navtagi apyict xaOung(3XfOrl naps Toil nava- ytamitou fip.thv Sga-notou, Kat gryrtiOri getaa0fivat to xaT' ainov. [...] fipanflOri ouv xata. To Nog napes Tou Ttp.terratou ggyakou xaptoclUkaxo; o igpcbtatog plispo- noXitic Kt4ixou, tcai gIngv, 6)6 obx sopiamo tev npgaflingpov xatouppovirrilv, Iva -Kai autos xa0atpgagt Tobtov bno13661co, xata 'cob; 0E1.014 Kai lepobg xavovac, 4XX' ganatflOgv-ra naps avSpog sOyEvollg Kai nt0avoil ngpi To Xgygtv, Co; Icsaa-tv

264 www.dacoromanica.ro rindu-se de acord sa predea lui Argyropoulos cci 587 hyperperi zisimai. sus ca fiind imbracamintea acestuia, suma ce vafi obtinuta din griul pe care-1 are chiar aicisidin alte bunuri pe care (Mamalis) urmeaza sa le- trimita in afara. Iar pentru ar5.tarea si confirmarea acestor lucruri s-afacut pentru Argyropoulos scrisoarea de fata a smereniei noastre,prin care se cuvine ca lui Argyropoulos saise dea satisfactie din bunurile lui chir Theodor Mama les, indiferent de orice intimplare omeneasca ce arsurveni pentru acesta, intrucit, asa cum s-a aratat, el s-adeclarat in fata smereniei noastre de acord sa dea aceste bunuri lui Argyropoulos.Fapt pentru care- s-a eliberat lui Argyropoulos si prezentascrisoare a smereniei noastre.

61 ACT SINODAL 1400 -1401. Numi, ea milropolitului de Gangra101 (MM, II, DC.XLV, p.491)[. . .], smerenia noastra a judecat cae- necesar ca aceasta biserica sä nu steamai mult fara pastorire, altminteri nu mica-i va fi ei vatamarea si pagubasufleteasca. Pentru care fapt con- vocind adunarea de arhierei afratoare pe ling5.dinsa, a poruncit ca in cadrul acesteia sa si aiba loc voturile dupa obicei, intrunindu-sesinodul, de fata fiind mitropolitul Cyzicului, al Severinului si alMedeiei, iar cel alGotiei trimitindu-si opinia sa in scris,alegindu-1 pe prezbiterul chir- Georgios Kontophe, trimis intr-acele locuri, ca fiind bun barbat sivirtue's si inzestrat de Dumnezeu cu multe calitati duhovnicesti, pe acesta si smerenia noastra considerindu-1 bun si potrivit, dupa ce a fost ales,prin invocarea si puterea preasfintului Duh care prezideaz5. ceremonia, 1-ahirotonisit ca mitropolit legitim de Gangra s. c.1.[..].

62 HOTAR IRE SINODALA Mai 1401. Hotdri,e cu privire la preotul Gabras (MM, II, DCXLIII, p. 488). In luna mai, indictionul al noulea, preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic prezidind sedinta,impreuna cu marea (p. 489) sa sfintie aflindu-se sipreasfintii arhierei si hypertimi, cel de Cyzic, de Gangra, de Severin si de Medeia, alaturide ei aflindu-se si preacinstitii arhonti ai marii biserici, precum si preaiubitoriide Dumnezeu arhonti de rangul al doilea, a fost adus preotul Gabras, carefiind prins a fi oficiat tetragamia protostratorului innecunoastere insa de cauza, fusese suspendat cu totul din demnitatea preoteas.ca de catrepreasfintul nostru stapin, si acum a cerut sä fie cercetat cazul sau.[ .]. In conformitate cu obiceiul, fiind intrebat de catrepreacinstitul mare chartophylax, preasfintul mitropolit de Cyzic a raspuns : eu nu-1 gasesc pe preotvinovat intr-o asemenea masura, incit sä-1 condamn la caterisire, conformdumne zeiestilor si sfintelor canoane, ci numai inselat de catre unbarbat de vita nobila si demn de crezut pe cuvint, dupa cum o stiutoti, ba Inca si ctitor al sau". [..] Acelasi lucru 1-a spus si preasfintul mitropolitde Gangra,

101 Oras in Asia Mica, capitala Paphlagoniei, cunoscut mai ales prin sinodul care aavutr loc in eI la mijlocul veacului al IV-lea (Beck, op. cit., p. 52 si 168).

265 www.dacoromanica.ro anavteg, xat xtfitopog auto). [...] Ta aura tout(4) xat 6 ispeotatog wrItponoXitig rayypthv epwTri861g EIRE. 6 Se Icpcbtatog ttritponokitrig ZePepivou ETEµE tleV Toy xpevov, E4attrivov yap sticEv antxstv divot), ri64riae Se tag petavotac, exatov yap EITCE 7COLEIV xa0' axaatriv intepay. [...].

ITAMMA TIATPIAPXIKON

Maio 1401. Metropolita LT ugrovlachiae ittbetur Isidorum habere sacerdotem

(MM, II,DCXLVII, p. 494) lzparategritponoVita06yypol3kaxiac, biceptitte xat gapxs ratan; 06yyptag KatIIXayrivio'v, evaytcp 7cve6patt ayanqte aSeXTe tfig fitiLv iletptottito; Kat auUettoopyt. xaptc Elrj xat clpfivri dna Oeoli tij atlepotritt. LvtatiOa AkOev 6 icapcbv air6 trig Twaopkarta; iepcbg, cbg aye- cpepev, la-iScopog, xai aveyepev, Ott Tl aii iepotic Exet a6tOv apy6v Sat tilv anei- OUCIN T6V `130)13013VI.XCOV Kat ToyK(1)0)V110gVTO. Kata, Itavuov Licatvcov thpopiap,ov, Stott obx tSkovto toy ttritponoXitiv a6t6v,xupIepepiav, eala fplEiOriaav Kai tSiaAav akin', Ste -Kai fRopianaay. Einep ouv evt fj atria aiitri govi, Kai obSq.tia aX,Xti, Cog ave(pepe, rcai npotepov StexpiAti auvoStx6c, 6 to Xao; dna; atwexcopflOri auvoStxdi; Kai of tEpei; aic&v, -Kat I.LOvot of Zipxormg, bg (p. 495) alum tqc arretOetac, tvExakobvto, Kai of ttciaxotcot inro apyiav incg- getvav, ttexptgbiv auvoStiag 4staa0C3 to -Kat'aiyabv, -Kai Cog ?iv S6413 Kat nept txeivcov 6 6E Xaog &mac xat of Iepeic cruvexcopflOriaav -Kat icpcbriv, xai vtiv otitcog E8o4e auvoStxthg, XaXtiOevtoc toil =pi toirroo. direp ouv o6Sev EtEpov tatty ZttrcoSiCov auto tijv Ispcoaiwriv, Et IA to icap6v, 6aov avtcpepe, xat 6aov napaSTP.ap.ev aot, o-ovExavliaailev abtef) tfiv iepwa6vriv, Kai evepyetto) Kai abtog, lad 6 0I0g aka) littpog toy to) avayvcbatou 13a0p.Ov Zmaripo6to.), &asp kxelpotovflOtiaav -Kat nap& toil 'lioatvp tot) LrctaxOnou, ei yap Kai inro Epaitta balvog, &XX' obx aviepog, bate EturoSi4a0at xat tag xetpotoviac auto). ettcep of v oOtcog ExEl, cbg avt9Eps, Kat tobto govov Zatt, StO gx6.)Xuaa;ainthtin/ iepco- cr6vriv, auyx6priaov xai o-i) taintiv, gltd 06TO) auvoStxthc StexptOri. 6 abtog avtcpepev, Ott Etc reiv evopiav o-ou nveuilatudov natepow µii s6ptaxottevcov, avarca- ovtat of dvepomtot xat npoaepxortat Tolg ispebatv LoptoXoyeIaOat, of Sc Stott avaecatv oirx Zxouatv tvtaknxiiv duce) coo, anoSulyxouatv abtobc, Kai atcopt- voucrtv of avOpcorcot aveop.oXoyntot. bCEIVOt µev o6v of aoi iepEic ker.) xaA.,6; isotoi50-t, µrj Sexottevot tag gop.oA.oyficrug a6t6v, itt) LvtaX8tvtog abtoic nape( tfic ai; lepotritoc, ab se &pellet; 066.1 toy 67tep tolmov Xoyov, xat noiriaov

266 www.dacoromanica.ro find intrebat despre aceasta chestiune. Iar prea sfintulmitropolit de Severint a mai scurtat perioada de consemn apreotului, zicind ca trebuie E5. nu bea vin timp de case luni, sporind insa mataniile, cerindadica sa faca zilnic cite o suta 102. [.].

63 SCRISOARE PATRIARHALA

Mai 1-101. Mitropolitul Ungrovlaltici pi intege poruncdsd-1tiateze ca picct pc Isidcr

(MALII, DCXLVII, p. 494) Preasfinte mitropolit al Ungrovlahiei, hypertim §i exarh al intregii regiuni unguresti si al plaiurilor 113 , frateiubit intru Duhul Sfint si coliturghisitor al smereniei noastre, har si pacede la Dumnezeu sa fie cusfintiata. A venit aici Isidor, un preot din Ruso- vlahia, si a raportat ca sfintia ta it considers pe el depus, in virtutealipsei de ascultare a rusovlahilor si a afuriseniei pronuntatetuturor acelora, pentru ca nu au binevoit sa-1 accepte pe chir Ieremia,mitropolitul lor, fapt pentru care au fost afurisiti.i chiar daca ar fi aceasta singura cauza si nici una alta, dupa cum a raportat el,chestiunea a fost deja analizata de catre sinod, iar poporul a fost iertat in intregime impreuna cupreotii sai de catre sinod, numai cirmuitorii de sus (p. 495) fiindacuzati si considerati raspunzatori pentru neascultare 104,de asemenea siepiscopii au ramas suspendati ping ce chestiunea for va fi transata in sinod si se valua o hotarire cu privire la ei, poporulinsa in intregul ski si preotii au fost de data foarte recent& iertati,caci asa s-a judecat de catre sinod, fiind cercetata. chestiunea. Deci daca nu mai exists nici o altapiedica pentru- acesta in ce priveste calitatea sa preoteasca, in afaracelei de fata, dupa cum el ne-a informat si dupa cum itifacem tie cunoscut, i-am recunoscut acestuia preotia siatitel,cit si fiul sau Petru care indeplineste functia de anagnost, sä se afle mai departe in exercitiul functiunii, chiardaca au fost hirotonisiti de catre episcopulIosif care se afla sub acuzare, dar nu este decazut din calitatea preotiei, incit safie considerate nule hiro- toniile sale. Asa stind lucrurile, dupa cum preotul ne-a informat,si cum acesta e singurul motiv pentru care 11 opresti pe elde la preotie, recu- noa§te-i si tu acest fapt, intrucit asa a fost hotarit de catresinod. Tot el ne-a informat ca in enoria ta negasindu-separinti duhovnicesti, oamenii sint nevoiti sa recurga la preoti spre a se spovedi, dar acestia iitrimit inapoi, pe motiv ea nu an mandat de la tine in aceasta chestiune, siramin oamenii nespovediti. Eu spun ca bine procedeaza acei preoti ai tai, neac- ceptind acestora spovedaniile, neavind din partea sfintiei talemandat pentru aceasta, tu insa dator esti Ltd de Dumnezeu sa gindesti laaceasta chestiune si sa aduci situatiei cuvenita indreptare, stabilind in fiecare tinut alenoriei

102 Mitropolitul de Cyzic ceruse ca preotul Gabras sa se abtira de la vin timp de un an de zile, facind insa cite 50 matanii zilnic. 103 Adica al tinuturilor de peste munte (Amlasul, F agarasul, Banatul Severinuluide dincolo de Carpati, eventual si alte regiuni), intrucit roma.nii ortodocsi din Transilvania nuaveau un ierarh propriu, aflindu-se sub stapinirea regelui catolic maghiar.Bibliografia si discutiatitlu- lui in N. Serbnescu, op. cit., p. 710 si urm. 104 Pasajul este important pentru gindirea politic& bizantin6: silita de circumstantesä.. renunte la pozitia rigid& ce o adoptase anterior fat& de prelatii paminteni aibisericii Moldovei, patriarhia recurgea acum la aceasta distinctie dintre cirmuirea lard, asupra careia aruncavina,. sipoporul de rind, care era scos de sub acuzatie.

267 www.dacoromanica.ro =pi To6Tou Ttiv vpopipcoupav Stopewatv tnpaypaTt, Kai trciarricrov Kao-Tia xci)pq T.4c Ono aE Ivopiac naTtpa nvguilaTtKov Toy SoKtp.thupov eup'cliv 'ix Etc, .thg t v IntStxcorrat Tag Tthv irpocrepxop.avwv ¬ gogoXoyficrstc, Kai notio-ov -Kai Tot To'Ittl.tekcbc, tut TON, avayKatoTaTow tali 'OA TONY xpLaTtavthv (cora Te xai no? tTEtct. 7j Tot 0E015 xaptc siri pzTa rqg ailg iEpoTriToc. Eixg Kai Sta. Tittiac naTptapxtKqc xcipOg To tigv1 twig) iv6. 0'.

64 rPAMMA IIATPIAPXIKON Iunio 1401. Sententia in lite de dote (MM, II, DCLII, p. 504)[...] ittetpt6Trig igubv [...] yvthp.13 Tthv crovs- ZpiaOrrow akij icpcoTemov apxtepeaw Kai incEpTipAov, Tot KuqKou, tot ape- pivou, Kai TN Mrp Ssiac, SItyva) Kai anwilvaTo, thg av Kum fi govaxil ilapoc 41(poptapoil. [...1.

65 rPAMMA IIATPIAPXIKON

Julio 1401. Patriarcha metropolitan!. Thessalonicensem 'nor:et, ut rnonachis Acapnii reddat Jacultates eorum (MM, II, DCLX, p. 519) [...] si Se Kai Ett anst0flactg Kai napurcoxpa- Tflactg Ta aXX,6Tpta, aKoXou0a TOT; apoanonscpapp.tvoic naps Tfl; Oaiac Kai lepdg cruveSou, Tthy Ka0copc0tvTcov Tots 1EpcoTaTaw apxtephov Kai intcpTipow, Tot KuCixou, Tot NiKogri6Etac, Tot M6paw, Tot Kopiveou,Tot Xspo-thvog, Tot Eouyaatag, Tot ZnKx1ac, Tot Mri8Eiac Kai Tot Maupof3Xaxiac, xai Ape% wricnColiEvot yvthgti xai Tthv napaTux6vTow Ispona Taw apxtepkow Kai imp- lipcov, Tot roT0iag Kai Toy T67cov tItgX0VTOg Tot 'Dpga01), Tot KUctICOU, 'Cot ithpoug Obyypof3Xaxiac .s.; Ka Ta Tay IcPeptvov, Tot Mri8Eiag Kai Tot Atpxco, (inlay iravTafl mimic apxtepaTtKijg incipeatag empowoUgsv latTa TN (nig lepoTTIToc.[...].

ZYNOAIKH AIArNSIZIZ

26 iulii 1401. Synodi decretum de episcopo Iosepho in Moldovlachia

(MM, II,DCLXVII,p. 528)'0 Eby&vtaTaToc tityag Boef368a; itacrrig MoMoOkaxiac, xtp 'AXgavSpog, itptcri36tg ictp.ivac apxovTag ak) Kai Iwo- povaxou; ispoc Ti v filithv peTpx6T1Ta Kai 'lily Ociav Kai ispav a6voSov,'Wows xai napcKalusev, iva auyxcoPflozcos Timu 6 Eigno-Kopvog txdcreI/claw:Roc, xup 'Iwcrivp, 6v Oiliipyrioz cruvo8m6; 6 arcbTaTog Kai aoiStilog naTptapxrig ZKetvo;, xtp 'Avreovtoq, ekaXetTo yap, 6; aepPoenicsKonoc thv no0ev LnE13i

268

www.dacoromanica.ro tale, ca parinte duhovnicesc pe unul mai incercat dintre cei pe care-i ai, pentru ca sa primeasca spovedaniile celor care recurg la el, iar lucrul acesta s5.-1 faci cu toata grija, d.ci el este dintre cele mai necesare pentru regimul de viata al crestinilor. Harul lui Dumnezeu sa fie cu sfintia to .Actul purtasiinscrisul cinstitei miini a patriarhului. in luna mai, indictiunea a noua.

SCRISOARE PATRIARHALA. lunie 1401. Sentinfd intr-an litigiu privitor la o zestre (MM, II, DCLII, p. 504) [...] Iar smerenia noastra [...] cu stirea preasfintilor mitropoliti9ihypertimi care au luat loc in sinod, cel al Cyzi- cului, al Severinului si al Medeiei, a hotarit si a facut cunoscut ca maica respective sa primeasca pedeapsa afuriseniei. [...].

SCRISOARE PATRIARHALA.

Julie 1401. Patriarhul admonesteazd pe mitropolitul de Thessalonic 105 sd redea monahilor mandstirii A capniou bunurile for (MM, II, DCLX, p. 519) [...] Iar daca si de aici inainte nu vei da ascultare9itovei tine de asuprirea unor lucruri straine, conform cu pre- scriptiunile dumnezeiescului§isfintului sinod al prea sfintilor arhiereisi hypertimi, cel de Cyzic, de Nicomedia, cel al Myrelor, al Corintului, al Cher- sonului, cel de Sougdaia, de Zecchia, de Medeia si cel al Maurovlahiei, iar not exprimind opinia si a prea sfintilor arhierei§ihypertimi aflati oca- zional aici cel al Gotthiei care tinesilocul celui de Efes, cel de Cyzic, cel al partii dinspre Severin a Ungrovlahiei, cel de Medeia §i cel de Derkos pronuntam, impotriva Sfintiei Tale, depunerea complefa din orice slujba arhiereasca. [.. .].

DECIZIE SINODALA

26 iulie 1401. Hotdrire sinodald privitoare la episcopal Iosif at Moldovei (MM, II, DCLXVII, p. 528) Preanobilul mare voievod a toata Moldo- vlahia, domnul Alexandru, trimitind in solie oameni ai sai de vaz5.'9iiero- monahi catre smerenia noastra§icatre dumnezeiescul§isfintul sinod, a cerutsis-a rugat ca sa fie iertat episcopul chir Iosif care se afla acolo §ipe care in chip sinodal 1-a depus preasfintul patriarh, acel chir Antonios,

105 E vorba de Gabriel, urmasul lui Isidor Glabas. Relatarea imprejur5.rilor premerg5.- toare in n. 68 de mai sus.

269

www.dacoromanica.ro Trig grariciag Ta0Tig, Ste, xai IIET6CITIK61.1.6V Eic thy MoXSof3Xaxiav apxtepea Toy xiip 'Icpcttiav Stet Tot); Toto0Toug Xoyooc, ancX0thv 8' txcl natv bneaTpetvcv St0, To cOpiaxcaOat exciac gictoxonov Toy PrietvTa xiip 'liooevp, Std xai A9Opto-c 1.16v TO gOvog &ray, fipriac Se xai fipoptac Toy KUp 'Icocrep, toTcpov St napa- xXiiOcig TO (p. 529) ilev gOvog ti7COLV auvcx@priac Kai Toy t7t101(07t0V T015 thpo- plap.ot, eipyov 8' ecyfoccv abTOV, µExptg ay To KaT' aineV crovoSixth;et sTaaOti, napOvTog Kat TO15 xup 'IcpcRiou. apTicog oLv ave96pov xat 0 0r1Oeig Oyu;Boc- PoSag, ItaVTEg 'C6 of tipxovTzg atTot xat of icXrjplxot, tcpop.ovaxot 'CEat 110- vaxoi lad Std ypapulTow Kat Stet TOv 0TIOLvTow anoxptcrtaptcov aimbv,Kai napcxeaccrav relytabygcTptOTTITa. xai TfiV OCiaV Kai tcpetv aiwo6ov, tva o-uyxco- phaco); T0x7,1 6 0T1 Ocig Enioxono; xup laxrevp thg etv tdpoupyri xat614E03 ai)Tobg, Kai µrj o6Tcog dirt icabv xpovov avcniaxonov TOnoXuavOpconov aincbv gOvog civicncecrOat, eTCEt vtv xat 6 xtp 'Icpcpiag aSuvetTwg 'exct csuvoSixthganavTi-lcrat xat avTlxp101ivat T@ xup skocri)(1), Xal3thv 7rpolifiOetav alto TAg exiariaia;XptaTot xai cig Toy TON o)I3ov throarcaEig &Id T'6) Stavepyeiv EKEIpsra.KK2,1ICYtaaTtKet, avt(pepov Se xai of PriUvrsg euroxplataptot, OTt 6 g7tiaK07t0goiiTog xup 'Icocrip oirx 67ao0cv fiXOcv gig airrobg, thg ave(pepov Ttveg, 6Tc 6 lepciltaggxcipoTovilOri, Cog cipriTat, ak%' gxciOcv thv ToretxOg Kai auyycvfig Tthv TotTonop abOevTaw, £o-t 2t.ri into iravTaw dig Tov IITITOOKOXITTIV FaXiTCrig, gv800-tvA.aflovTa auvoStxth ; xclpoTovsiv Immo:mot); ci; Tag Tfig Mixpiftg TcoatagIntaxonag,cT v fiv Kai re 'Acrirpencaarpov, Kai IxEtporovijOi Excivou yvhatog tniaxonog Etc airobc, xai fiXOev apxA0Ev el; abrobc, oinc tiXXoecv Lntpag Tfigairrthv exxXrpatag, thg eXakfi0i. Tatra of v axo0cravTcg Goya-pub; Sitywoticv -Katancyonvegicea, yvthwu xai T6v napaTuxovTow apxtcpecov xai bnepTiwv, Netyio? icvs01.taTt Cryanmeov aSayeov Tfig figthv gcTptorriTog xat croUctToupyoiv, xatgaTcaattcv Exam TOv TS Tii.a6TaTOV EV ispogovaxotg Kai irartpa nvEup.articovxai KAP-ripen/ 1.100,xisip rpiyoptov, Kat Toy EvrtgOrarov 818daicaXov rob eryiouEinlyycXiou, Slencovov, wi5p Mavoufrev -Apxovra, Ev ayict) icvsiwart ayaltrirobc pick Triglitabv pErpto- TT1TOg, iVa -66TaCTOXSIV tKET Ta Trilabg'COI5TO 816 7CX6i0VOL etayeaclav xat etveiycatv Tfig eanOciag, xai sinep c6pcoatv, IKET rontxfig4sracrEcog yevopLvrig dna pap-

270

www.dacoromanica.ro demn de ve§nica pomenire, caci se spunea ca acesta era episcop sirb 106, de unde a ajuns el in fruntea acelei biserici, motive pentru care a §i fost mutat ca arhiereu in Moldovlahia chir Ieremia, care insa plecind intr-acele locuri s-a intors inapoi gasindu-1 acolo ca episcop pe zisul chir Iosif, fapt pentru care a afurisit poporul intreg, iar pe Iosif 1-a afurisit §i 1-a declarat §i suspendat din functie ;fiind rugat insa mai pe urma (p. 529), a iertat tot poporul §i pe episcop de afurisenie, dar pe acesta din urma 1-a lasat suspendat din functie, ping ce chestiunea sa va fi cercetata de catre sinod, in prezenta §i a lui chir Ieremia. De curind insa ni s-au adresat atit zisul mare voievod, cit §i toti oamenii sai de vaza, impreuna cu clericii, ieromonahii ,Si monahii, prin scrisori §i prin solii despre care s-a vorbit mai sus, rugind-o pe smerenia noastra §i dumnezeiescul§isfintul sinod ca zisul episcop chir Iosif sa fie iertat, pentru a sluj i din nou §i a-i blagoslovi pe ei, pentru ca poporul for cel numeros sa nu se mai gaseasca in felul acesta multa vreme fara episcop ;deoarece in momentul de fats chir Ieremia se afla in imposibilitate de a se prezenta la sinod pentru a replica lui chir Iosif, avind grij a de biserica lui Hristos §i find trimis la Tirnovo spre a exercita acolo cele eclesiastice, zi§ii apocrisiari an aratat ca episcopul acesta chir Iosif nu a venit la ei din alta parte, a§a cum au afirmat unii atunci cind a fost hirotonisit Ieremia §i cum s-a spus mai sus, ci ca find el un localnic §i inrudit cu familia domnitoare a Orli, a fost trimis de catre toti la mitropolitul de Halici, care are de la sinod permisiunea de a hirotonisi episcopi pentru episcopiile din partile Rusiei Mici, printre care era,SiAspro- kastron 107, fiind astfel hirotonisit de catre acela ca episcop legitim pentru acetia, astfel ca a ajuns la ei in frunte nu venind din alta parte la conducerea bisericii lor, cum se facusera vorbe. Dind deci ascultare acestor lucruri in sinod, am hotarit §i am facut cunoscut, cu acordul §i al arhiereilor hypertimi aflati alaturi de noi, intru Sfintul Duh frati §i coliturghisitori ai smereniei noastre, §i am trimis acolo pe preacinstitutul intre iero-

"8 Adic& uns de catre mitropolitul de limba slava al Haliciului. Formula a fost discutat& si de catre D. Onciul, Teoria lui Roesler, in Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoteanu, I, Bucuresti, 1968, p. 217 si urm. Numai ca Onciul isi insusea teoria depasita astazi privitoare la in- fiirrtarea mitropoliei Moldovei sub Iuga voda,precum si pe aceea a dependentei ecleziastice a Moldovei si a Tara Romanesti de scaunul de la Ohrida. Argumentul cel mai puternic invocat de D. Onciul in sprijinul tezei privitoare la dependenta ecleziastic& de Ohrida se baza pe o scrisoare a patriarhiei ecumenice din anul 1390 catre un principe crestin din partea occidental& a Peninsulei Balcanice Mircea Zarcovici a carui stapinire era aratata in acelasi document ca dependent& pe plan ecleziastic de arhiepiscopia de la Ohrida, principe pe care si Xenopol, ca de altfel si Golubinskil, Privire scurtd asupra istoriei bisericei romtine-ortodoxe, Iasi, 1879 (trad. de catre Ion Caracicoveanu, a pArtii privind biserica roman& din lucrarea citata la n. 38 de mai sus), p. 17 si urm., it identificase cu Mircea cel Batrin. Admitind aceasta dependenta de Ohrida, A. D. Xenopol mentiona insa in not(Istoria romtinilor din Dacia traiana', III, Bucuresti, 1911, p. 196, n. 143) opinia lui N. Dobrescu, intemeierea mitropoliilor, p. 8, conform careia Mircea din aoest document nu era domnul muntean, ci principele la care ne-am referit. Monahul Athanasios, alt personaj mentionat de catre acelasi izvor, si pe care D. Onciul (op. cit., p. 21,n. 136) era tentat sa-1 identifice cu mitropolitul Athanasios al Severinului, nu are comun cu acesta decit numele. Consideram ca termenul de episcop sirb" (aepi3oeiticriconoc) este o creatie a cancelariei patriarhale prin imitatie a celui de protos sirb" (crepflottp&roc), termen care desemna, in acte athonite anterioare, protosii de origine sirb. ai Athosului, instituiti in urma cuceririi regiunii de catre Stefan Dugan. Acesti protosi semnau actele in limba slava. Investirea egumenului de la Cutlumus, care avea sa fie si mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (cf. supra, n. 34), ca protos al Athosului, se inscria printre actiunile bizantine de inlaturare a urmarilor stapinirii sirbesti. "7 Chestiunea este discutata de catre C. Marinescu, op. cit., p. 17-23.

271 www.dacoromanica.ro Tupiag marrow, Taw TE abOemov Tor) Togo° xai Taw apxorrow xai K21.111)1.1(6)17 ispogovalcov TE xai 110VaX(.15V, OTi ate); LXELOO'COV110T1 67E6 to raMTclic apxt0Ev 7vii6to; erciaxorrog Eig Trjv MoXSof3Xaxiav xai obK ofiX,Xaxo, Iva evSthatv &Jul) of. f)TIOLvTE; lipETEpot iEpOU'yEIV Kai xElpoTovelv xai rEavTa TZt exiarlatCE6V.Ket. CoaoXinco; notElv, xatpcyroviag (p. 530) TB trroStaKovow Kai Stax6vcov Kai noca- fiuTtpcov xai Tcbv Xotrrthv xXriptio55v xai Ociow xa0tEpthaet; vcalv Iced arab; ItaVTa Ta exxXxicriaaTudt rrotEtv eoccoX6T6);. 6 Se xiip 'Icpciiiag ZnaveXOthy, duo oim arm-IN/dm xai egmataget, 016 Kpiatv CriTET, otpeiXEt auvoSuccbg To KaT' ail)T0i);Ktvriefivatxai 7Eve6ectt, 8 ?ivScgr]rtapi ailtpoTtpcov xctvovticOv Kai Si- Kalov, rrpo St Tfig xpicrEcog liStKOV E504E, Toy 1.1eV a7COXCLUE1V Tij; OiKEia;Ttp.fi; Kai eittaxorrtxfig u7tripsaiac, TOv Se apyov Eivat, Eirrap ortoSEtx(M, we °fix btoi, eam txEtparovighi sic TO Totakrtv bclaTICriav rrapaTottz0VTO; aSEICCV Eig Tana zEtpoTovfiaat 17ti6KOITOV, 15; Kai arroSEtx0Eig 8Tt IKETCSE 7rp6rccog exElpo- Toviierl, Kai To EvEpy6v XaPeuv, 6yEilEt rtp-dog stoat, storm-Keg npog TE T0i); Kkri- mob; ctiroi5 xai rravTag 'rob; wriSev 6StKov Kai rrapavogov StairpaTTopevoug expEiket Se 6 piv xetparovoiliEvog SterKovog xpovcov Etym. EiKOCSOTgVTE Kai FIT* To TUX6V 0.417CE1V ex TOUTOU TOI5 xpovou, 6 St rcpEapirrEpog peit,Xow yevEcrOat expEikEt xpovwv ElvatX',"rev St Tt 'cob KavoviKoU xpovou rrapapai- V0Vta 17CITip.i01; KaOurcorloiX.Xouatv of iEpoi Kai Odot xav6vEg. Terra TOiVUV 69EiXet To evEpy6v Xal3cbv siceitcpov Triptiv, iva xai Kavovtx6g IniaKorro; EiTE(M, Xptcrrob xdput,xai incrOavLIEU:MOROI) X/013 ev fitiepq Tij yoPEptit Trig &Kula; avTa7roS66Ecog. sic yap tijv irEpi Tokou Sfikcoatv xai ao-cpeactav eyeveTo xai i rrapoilaa auvoStKii Stecyvcoat; Kai earocpao-tg Tfigfip.thvpETpionTrog St' Ztayeactav, Kat& [awe. ioatov Tfig VUV TpExo6arig LVVaTTI; iV8. TOV5,gtVVa- KOMOOTOil evvaTou &mug. eirrEkUOri x ;'. EIXE Kai Si. et Tti Aug IraTplapxxxfig %moo; T6 Ma TOctioc,6%69Osoi5 tipxt- Ercicncorrog KcovaravTlvourcoXEcog, Mac `Pcbirrig, Kai oiKoup.EvIKO; rraTotapxig

67 rPAMMA IIATPIAPXIKON Julio 1401. Epistola patriarchae ad voevodam Moldaviae Ale xandrum (MM, H, DCLXVII,II, p. 530) EbyEvecrraTE,evSo46TaTE, cppovipcinaTE- Atya 13oEf3oSa MoXSof3kaxiag, Ktip 'AXgavSpE, ev ayicpirvEi4taTt rco0EtvoTaTe uie Trig ill.t8v ileTptoTirrog, xapty, Elpfpnv xai tyciav EiSxuat fiteTptotri;fatibv Tij ai)0EvTEirit crou eine) egoij rcarroxpetTopog. of arroicptataptot Trio ai)0Evniag aou fp.OovZSOsic Thy fittOv AsTptoTriTa Kai sic Tfiv (p. 531) Way xai lEpav o-UvoSov Kai Eirrov ttev xai ToUg koyoug TTic ai)0EvTact; aou alto crropaTog, ESE14av Se Kai

272 www.dacoromanica.ro rnonahi, parintele spiritual si calugarul meu chir Gregorios 108, precumsi pe cel in cinste afIatul dascal al sfintei Evanghelii 109, diaconul chir Manouel Archon, fii iubiti intru Sfintul Duh ai Smereniei Noastre, pentruca sa cerceteze acolo la fata locului aceasta pentru mai mare siguranta si aflare a adevarului, si daca vor gasi, dupa ce vor fi facut acolo o cercetare la fata locului dupa marturiile tuturora, ale domnilor locului si ale oamenilor de vaza sj clericilor, ale ieromonahilor si monahilor ca in acest moda fost hirotonisit la inceput ca episcop legitim in Moldovlahia de catre mitropolitul de Halici si nu in alts parte, atunci trimisii nostri numiti mai sus sa-i acorde acestuia dreptul de a oficia slujbe, a hirotonisi si a indeplini toate cele ecleziastice fara piedica, sa Lea adica fara oprelisti hirotonisiri (p. 530) de subdiaconi si diaconi, de preoti si alti clerici, sfintiri de lacasuri sfinte, pe scurt toate chestiunile eclesiastice. Daca la intoarcerea sa chir Ieremia nu se impaca cu situatia si nu se linisteste, ci cauta judecata, se cuvine ca chestiunea sa fie analizata de catre sinod, ce decizie va parea acestuia canonica si dreapta pentru ambele parti, dar inainte de judecata s-a gasit de cuviinta ca este nedrept ca unul sa se bucure de propriul sau rang si de functia episcopala, iar altul sa fie suspendat, dupa cum s-a aratat, caci nu a incalcat nimic, ci a fost hirotonisit pentru aceasta biserica de catre cel ce avea permisiune sa hirotoniseasca episcopi pentru asemenea cazuri, care dovedit ffind ca acolo a fost hirotonisit mai intii si luindu-si in primire functia, se cuvine sa fie linistit din aceasta parte, pasnic fata de clericii sai si fata de cei ce nu au savirsit nici o nedreptate sau ilega- litate s. c. I. Mai trebuie ca diaconul hirotonisit sa alba virsta de 25 de ani si nici o situatie sa nu apara de virsta mai mica acesteia, iar cel ce urmeaza a deveni presbiter e necesar sa aiba. 30 de ani, iar pe cel ce incalca virsta canonica, sfintele si dumnezeiestile canoane it supun la pedepse. Deci acestea se cuvine sa le respecte cu strictete cel aflat in exercitiul functiunii, pentru a fi episcop, prin harul lui Hristos, si sa-si is plata de episcop in acea zi infricosatoare a dreptei rasp15.1i. Iar pentru aratarea si asigurarea acestui fapt a fost alcatuita prezenta decizie si hotarire sinodala a smereniei noastre pentru sig-uranta, in luna iulie a indictionului al noulea aflat acum in curs, in anul 6909; a fost eliberat la data de 26. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului: Matei, prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, Roma cea Nona, si patriarh ecumenic.

67 SCRISOARE PATRIARHALA Iztlie 1401. Scrisoarea Patriarhuliti tifatei catre Alexandru cel Bun, domnul illoldovei (MM, vol. II, DCLXVII, II, p. 530) Preanobile, preaslavite, prealn- teleptule mare voievod al Moldovlahiei, chir Alexandre, intru Duhul Sfint fiu preaiubit al smereniei noastre, har, pace si sanatate de la Dumnezeu atotputernicul cer pentru domnia to rugaciunile smereniei noastre. Solii domniei tale au venit aici la smerenia noastra si la (p. 531) dumnezeiescul si sfintul sinod, si au spus vorbele domniei tale atit pe cale orala, cit si

108 Personajul a fost identificat uneori cu Grigore Tamblac (A. I. Iacimirskil, Grigorif Camblak, Petersburg, 1904, p. 79 si urm.). 1" Functie pe ling& patriarhie (cf. Beck, op. cit., p. 117; Darrouzes, Offikia, p. 111 s.a.).

273 www.dacoromanica.ro 101 pintirpdk 'flop 1Ox AnnitoncpAkaAp `5Q3120Aan tnx Apoaox14. 01 o91t10)d1L .0311 A91 AOU91 -A30973 590139 no11d3u5aoidt19idxoup 9oA311ox.old93 9olL9x912L3 513 541 1nx awl 1Ox 50131 '0013 not (Rut `LbLuxor, A3901( Ao1V holLAolodi3X? 39y1LL A2290 ION Ann Aanlotioinx? 'a0190 1nx 5Q2L ndqn 500991 500A9dX 11331. 'acolLypy? 10 131(131( 113X '13114 DA 1A2 00190 5co `SouoxDiu? 10x Aoup loidpundxoup 541 001 (10U91 ION 5n133.,A39nn '909 119 9 dax 611904, 1A2 59X1U01 50UO3d0A9 5011 A90 51.1A3/409 AD1 ADIA3090 '5011 1104A010d13X? 50110)191U? 5n1Xn1(ijo9yow podnu yox A3990 p 1111 not j51011103 dQx aoinonAy àoApx3 6131031( AOA911 `13111 (Lop ION nx OA DA A91 Cl91,11.01(93 lLynk3r1 Um:90)1/L19 5q) A9Anu9idX Àod11t91( pu3 102 milLopx ))A 1133dak ALA A01d9 à01 9 32 dax Lblj.no)L 59X11101 `50310)191U3 009 clop Ào2oActo pA A91 DM A91 a911lo1C93 ISL 1.1.1(1?,L31-1 1LA9100)1(1.151 311 Ala Anplp dpA. 0 -030 `4,Loy93 pA 52211 115ptkp 119 59o1(1oat 5aoA9dX n93ri9523di3u 3010. dax pm 1219 02.01 A3299 òinp313U3Ap p 1111 3D1d3k3 `nl101A3D 501.992 `59A13x? lnx 9 Atypu 9 d3x `5n11i3d3L pm 3990 59190 oinncinuaAp p 1Lr1 1111393 5o073313 103L 939? 3191 (101 AQA `730311913d1311, 513 53oripodnu lox A3ynd3 lox `512.11kt 1dX211 131(39 lnx pl9 a09311 Aram. A3eyl,L 9 '11331(911g 113X 5010 pinuninx Alt1 Agriki 3190 012 01(101 ÀnIntlyxx? 11331. '133t02 119 A3110X2 ÀOU0)101U? 1DX 51311151 .A3110X3 AOIL91 119 53,02L Àn931(13x3dnu DA1 A31100911,310 A91 5111 5n131A3090 'Cl09 'Sari 1Ox 1A2 A92319 501114,9-03Ap 1nx 51d0)71 caoitox91z7 10X A3Ti0)91idcoXA.a9 A 3299 32 A3299 Aoi dax `th490)I. pA 5p9 .C.Opiltp 119 Aathnd4 14. A3rI1ri3aL3 AO1d12191dX010? A91 A02/91 ION -A309nnyyp 50)2 13(41 9 d0X 'AOU13 112 1.1,X0d All. 513 3101 1310'01 AOU13 10 -O3Lp '113131 pm A019 olayc,tod? 13A '11111113U '013120U3A3 A2T1 01 32 1,1. ioidnmidx 543, 573131A309n (lop pm Àn91a11)3 A29(10)14 511191d13T1 AQ114 ATI 91 731111.110 Aoinxig lnx lL n130 ION 13d31 .5o2oA(19 53A11 Actok Am3d3iXdp A211 1A2 91 DTIA0du 91 'ADA1d31.2 513 5391 5aok9y 32 Ao)C13 AlLyyou 'Aniyodidnip 310U1LTI Aminpu 00119 non -d73 -Amp 1219 01C101 A3A1dX?12 151 511191diarl Aoniki Aoum12 À0)3d3LX nA:L A31k0y1310 5p Ala A13131A30910 00D 5001d13191dX0U13 .501i A311031T1211, A20 001913 A91 31 A0101021111 A? 510X12AO1IOd31 1DX A9X111311C13A2L `13d31nit dax -1141 not not ao11cy3x àorl pm A91 A01019Til1A2 Aoynxnp212 .cI) (zEg ÀoLd9A, AodlLk9xnx 0030 not aoikp ao11takb393 5111 ,00X 5nq. 51u131o01kp not 5LLypA,311 '5n1.91Lyxx3 À0A030212 dam ykLaonow not '01A0XdV, c'opip 1173493AA 53911LunA,p 53op 31 pm c5391(nx 510 mW 541 AQ7r1151 c5oi1agidiart 5ctoucpdeAp taort11A3 5aok91(oL13 (109 À3110993%3X3d13U OAi Al90)91,110U '50)120 73A1 121311 50)3911 5111 573131A30913 31 17331. not a03L91 5111 1,053DA(1111d31L 5901 500111102 '5731N0Xd2 513d31 590XDA011 pax iOX -03631? 5D131A309n %on lox 190391)133 91 nriAndu 5odidxp `5Qdn9nx 939? 50)013X -3A1? 19CO91LA A09371 AQ)190 Aodnidothp aokoy 541 AQT111. '5011,1191d1311 111)1. ipcopnoxp 1nx Àm1973 110 A73911031 113X A091107CO212? ,d0U '0011? p A311 6dou (101 '501XDyd021COW DA1 -4191311031 9 dax 61190)1 lLellnotod13x3 pdruk 5115111(01 A19039 A91973 AOU03191U? 00190 A01911Ak 019 not n0x120Aa9 593.331-1113dA, 5111 AQ1111. DAI 17331 1.0)4 DlADU 5c0 5011.1.191d1311 90 Àinaoindx 4/14(10d31. COD1(1,1? 1110U 50194AL 1A2 ÀO1DX12 50)00X '511,11(0110d111.11 1:11MOU 7399 A190031.1,LA13 01973 À1310U pu? 50)l20 pm ATTIIL p 32 It 0139 10x 4L 13d31 5929A99 3A1dx312 11i 511,191d131 .0104.63Up Amp 1A2 01 `nrikridu 9dou ÀarioA.gy DA), Augoon 'T23 pm 19909o2g0ic13 53o1 A0130 1.13X 1T))1 5cto1.oy 513 41.1 ACDT11,1, 0111.191d1311 113X 513 A1,11 A0d31 cA020A09 AD? A9190 -1.U3 11 4A0(.1) Àoinxig 3191 '101394A3A. 5(031 A19C0d23 733A3011.A010C113X A011031.9 amp) dm/ 1? 001 j '51411%73 Auxtox13th9 io 531ttodn3L Toldnundxoup 5oila0nd131i 1d1119 to Aoictn pax inoctd21onx4 5c0 A0191.1,&A, AOU0X913L? y0)19 A0 (101 à0291109190 5111 '5731X731(11021CON 0A1 L1A0y93 113X 1.1N)141 50119 .5131A73U ION 9 32 dp. 5npi3d3i, Ani9 513 Ala ApikL nilLioldiarl 'pm 513 Aka Anpe Apda) 1A2 33142 32no Ao9oA99 '1:1,91t1mi1Lp 3191 1391110U kL 5191dx Aopg 'non dph, 173131000

VLZ www.dacoromanica.ro aratind scrisorile tale, care au fost facute cunoscute§iascultate in sinod. I-am intrebat pe apocrisiari cu privire la episcopul care se afla in tara domniei tale, chir Iosif, de unde era, unde a fost hirotonisit, de unde a venit sis-a stabilit acolo, cum de au trecut atitia anisiel n-a vorbit nimic, iar acum vorbe0e §i cauta sa fie acolo episcop, iar trimisii domniei tale au raspuns ca localnic este chir Iosif, om de-al tarii noastre§i ruda a domnilor no§tri,1ia fost hirotonisit episcop al Moldovlahiei de catremitro- politul de Halici, chir Antonie acela 11°, §i nu are nici o obiectie, ci cauta numai ca marea ta sfintiesa-1 binecuvinteze ca pe un cretin §i calugar, sa-1 a§eze sa faca voia ta, §i intrucit chir Iosif este un episcop localnic, sag binecuvinteze marea ta sfintie, impreuna cu sfintul tau sinod, sa ne binecuvinteze pe noi §i sa ne sfinteasca, caci de multi ani sintem supu0 incercarilor ; a venit anume chir Theodosios acela, §i din aceasta cauza nu s-a oprit deloc, ci a facut repede calea intoarsa, §i din nou chir Ieremia apoi, dar nici el n-a zabovit citu0 de putin, ci numai a recurs §i el la incercarile in care ne-a aruncat §i pe noi, iar de atunci ping acum sintem incercati; intre timp a venit din nou Bethleem, §i oricine vrea calea biserica noastra, §i crede ca avem episcop, iar noi nu avem". De aceea s-au rugat ca sa ne miluim de tara domniei tale, caci este multa §i mare, dar se afla aproape lipsita de binecuvintare §i fara episcop, §i vom da lui chir Iosif permisiunea sa v5. blagosloveasca ;cit despre faptul ca pita acum chir Iosif n-a scris nimic§inici nu a trimis apocrisiar, ei au spus ca in tara au avut loc lupte .§ischimbari de domnie iu iar cind a vrut el sa trimita, atunci a fost impiedicat. Deci aceste lucruri le-au spus §i le-aucerut solii domniei tale, iar smerenia noastra §i dumnezeiesculsisfintul sinod le-a ascultat cu atentie ; unii dintre arhierei socotind cererea indreptatita, dar la discutii au avut multa incertitudine, ca nu cumva chestiuneasa se prezinte intr-un mod echivoc. De aceea smerenia noastra impreuna cu top arhiereii a hotarit ca este drept ca sa trimitem apocrisiari ai no§tri la domnia ta ;§i-1trimitem deci acolo pe preacinstitul intre ieromonahisiparinte spiritual, chirGre- gorios, alugarul chihei mele (p. 532), §i pe cel in mare cinste aflat dascalul Sfintei Evanghelii de la prea sfinta mare biserica a lui Dumnezeu de la noi, diaconul chir Manouel Archon, fiiiubiti intru Sfintul Duh ai smereniei noastre, barbati stimabili, demni §i buni, carora le-am poruncit ca sä pro- cedeze in ap, fel, incit cu voia domniei tale sa se adune demnitarii aflati in mare cinste, preotii §i monahii din tara domniei tale; cercetind cu exac- titate §i corectitudine afacerea,§iin mijlocul acestora sä ridice afurisenia din insarcinarea smereniei noastre, dupa cum au fost instruiti §i invatati de catre mine; §i daca va fi auzit §i de catre ace§tia faptul ca chir Iosif a fost hirotonisit episcop al Moldovlahiei de catre cel de Halici, sa-1 resta- bileasca pe el drept episcop legitim acolo in virtutea scrisorii sinodale a smereniei noastre de care sint tinuti,pentru ca acesta sa oficieze slujbe, sa blagosloveasca §i, ca un mitropolit legitim, sa le faca pe toate cele ce tin de competenta lui, caci a§a este drept, dupa cum a hotarit dumnezeiescul §1 sfintul sinodsia facut cunoscut smerenia noastra ; iar dad afacerea plute0e in echivoc, pentru aceasta spunem sä vina aicisisa o informeze pe smerenia noastra §i dumnezeiescul§isfintul sinod, §i daca va parea ceva drept de facut, atunci sä se faca, iar daca-1 vor afla pe acesta hirotonisit episcop acolo de catre mitropolitul de Halici, se cuvine ca apocrisiarii de fata ai smereniei noastre sa-1 sprijine pe el §i sa-1 introneze ca episcop si

110 Cf. supra, n. 90. 111 v.S.Papacostea, RRH, 12, 1973,1, p. 139-158.

275 www.dacoromanica.ro i 1.LETpterrig filtthv stoat Ort; avEuXoyfroug Kai xavic ento-Konou Tor) SuvattEvou arogEtv140g,oi.)5E ano8ExETat, Iva iroX,Xoi Entf3aivcocrt Kai waTairaTtho-tv we Ent.- axonot Toy Toirov Tfic a00evTEiac coo, et2a.ti Eva I3o6XETat Eivat yvilo-tov, acrrig vet 86vaTat v0.4t41315ifeig, end xai of Odot Kai iEpoi )(avow; TotTo Cato8E- xovTat. tic Etva84ricat TOtV0V f ai)0EvTda aou Kai Tobc napovTag illubv ano- xptcrtapioug, xai ticToi); avaita6arj, xai a.cToi); Ttpliat3, Kai a6v8pattE .Kai poflOricrov ainoic xat etc TotTo, ocrov ypdtpoitEv, Kai EtcVita,6au BETIOthat Tfic a00EvTEia; aou. iEbxfi pop Kai h 86Xoyta goo 'late( Tfig ai)0EvTEiag aou Kai pia Tot eixou aou Kai [LET& TcavToc Tot To7cou aou. EixE xai Sid Tiltia; 7raTptapxtxf1; xetpog To itrivi ioukio? iv6. 0'.

68 IIPAEIE EYNOMKH 1401. Syiiodus hieromonachum Macariurn constituit metropolitan Chersonis (MM, II, DCLXXII, p. 541) [...] trimo? Toivuv Tfig 0Elag Kai lEpac ogri- y0pEcoc Tthv xa0EupE0EvTow tEpa)T6TOW apxtEptcov Kai incEpTittcov, Tot FoTOiag xai TEN TeTrov EnExovTog Tot 'DpEo-ou, Tot Kuixou, Tot Obrypof3Xaxictc Kai Tot MTI8Elac, ExatpoTovflOri nap& Tfjc filtthv i.tETptorriToc yvfiatoc ItriTponokiTic xai notwilv Kai 8186a-Kcaoc El; Ta0Triv 'CT)V Tfig XEpcsdivog wriTpo7to2av o Ttp.tth- Tato; Ev tepottovaxot; .Ktip Maxdptoc, xai To Ec ktoisoc, Co; Kai ai Xotnat irpgEtg Tthv etpxtEptcov.

276 www.dacoromanica.ro dascal legitim al acelei tari a Moldovlahiei, pentru a va binecuvinta si blagoslovi pe voi toti ;iar chir Ieremia, cind isi va face aparitia is smerenia noastra si la dumnezeiescul si sfintul sinod, atunci sa aiba loc judecata, dupa cum este drept,caci smerenia noastra nu vrea ca voi sa va aflati nebinecuvintati si fara episcop, care poate sa va blagosloveasca, si nici nu accep#a ca mai multi sä intre si sa calce tara domniei tale in calitate de episcopi, ci doreste ca unul sa fie legiuit, care sä poata sa va blagosloveasca, intrucit acest lucru it accepts si canoanele cele dumnezeiesti si sfinte. Domnia tasa-iprimeasca deci pe apocrisiarii nostri de fat5., sa-i gazduiasca, sa-i cinsteasca si sa villa in ajutorul for si pentru aceasta chestiune, dupa cum scriem noi, dar si pentru altele, de care va avea nevoie domnia ta. Ruga- ciunea si binecuvintarea mea sä fie cu domnia ta, cu casa ta si cu toata tara ta. Actul purta si inscrisul cinstitei miini a patriarhului. In luna iulie, indictiunea a noua.

68 ACT SINODAL 1401. Sinodul it investote pe ieromonahul Macarie mitropolit de Cherson (MM, II, DCLXXII, p. 541) Asadar, prin votul adunarii celei dumnezeiesti si sfinte a preasfintilor arhierei si hypertimi, cel de Gothia care tine si locul celui de Efes, cel de Cyzic, cel al Ungrovlahiei si cel al Medeiei, a fost hirotonisit de catre smerenia noastra, ca mitropolit legiuit, pastor si dascal pentru aceasta mitropolie de Cherson preacinstitul intre ieromonahi chir Macarie, si cele urmatoare sint la fel ca in celelalte procese verbale ale arhiereilor.

277

www.dacoromanica.ro XLVI. ACTA CUTLUMUSIENSIA

z78 www.dacoromanica.ro XLVI. ACTE DE LA CUTLUMUS DESPRE RELATIILE CU TARA ROMA.' NEASCA

ManAstirea Cutlumus este situate in centrul muntelui Athos, la marginea capitalei Caryes, la egala distant& de mhnAstirile Iviron la est, Xeropotam la vest $i portul Dafni. Primul dintre cele trei acte dateaza din septembrie 1369, poarta nr. 26 al arhivei de la Cutlumus, este scrispe hirtie, se aflA in buna stare de conservare $i a fost publicat ultima oath de Paul Lemerle in culegerea Actes de Kutlumus, Paris, 1946, nr. 26, p. 102 105. El reprezinta proiectul unui document redactat la Athos, care urma sa fie semnat si parafat, spre a deveni act legal. Acest lucru nu s-a intimplat din cauza c& cele douh parti (adica voievodul Tarii Romanestisiegumenul de la Cutlumus) n-au putut cadea de accrd de la inceput asupra unor puncte esentiale ale intelegerii. Hariton, egumenul de la Cutlumus, dorea sh inzestreze manastirea cu un zid de aparare spre a feri monahii de incursiunile piratilor, frecvente in acele timpuri. El intervenise pentru ajutoare la voievodul Alexandru Basarab (1352 1364) care daduse o sutra de bani $i pusese temelia zidirii. Lucrarea a fost terminata de succesorul acestuia loan Vladislav (1364 1374), cunoscut sub numele de Vlaicu Vodh. Acest zid de aparare se vede $i astazi. La muntele Athos existau pe atunci manastiri cu viata de obste" (INN KOWO- fitaxag), in care rolul egumenilor era foarte important, deoarece toath, puterea admini- strativa se afla concentrate, in miinile sale, $i manastiri cu viata, de -sine" (13ioc t8t6p- poOpog), made chlugarii se gospodareau singurisiputeau avea locuint& $i were proprie. In acestea din maul nici nu exista egumen, ci era ales periodic un cornitet restrins de monahi, care asigurau bunul mers al mAnastirii $i averilor sale. La Cutlumus era in vigoare regimul vietii de obste", aparat cu indAratnicie de Hariton, iar voievodulTarii Ronpinesti cauta sh obtina inlocuirea lui cu regimul vietii de sine" spre a contracara influenta excesiva a egumenului $i a crea in felul acesta posibilitati de afirmare pentru chlugani romani trimisi acolo. Al doilea act, numit in mod conventional primul testament al lui Hariton", dateaza din prima jumatate a anului 1370, poarth, numhrul arhivei de la Cutlumus 37, este scris pe hirtie, se all& in proastA stare de conservare, contine semnaturile legale (adica a lui Hariton, a protului, a martorilor $i a episcopplui de Hierissos, de care de. pindea atunci muntele Athos) $i a fost publicat ultima oar& de Paul Lemerle oP. cit., nr. 29, p. 110 116. Din textul s &u rezulta c& cele doua parti nu ajunsesera]ao intelegere cu privire la regimul de viata din manAstire $i nici vita nu voia s& cedeze;egumenul avea nevoie de bani, dar se temea de preponderenta chlugarilor romani,incit cerea de la voievod asigurari cu juramint ch acestia nu vor rivni intlietatea, qi vor dobindidrepturi egale cu ceilalti monahi aflati in manastire. Conditiile puse de testator nu fuseserh. inch aprobate de voievod, ci constituiau doar puncte de reper pentru continuarea discutiilor in tazul mortii lui Hariton. Al freilea act, numit in mod conventional al doilea testament' al lui Hariton", dateaza din Iona noiembrie 1370, poara numarul arhivei de la. Cutlumus IIB, se all& to foarte bun& stare de conservare, confine toatesemnaturile legale si a fost publicat pltima oar& de Paul Lemerle, o4. cit., nr. 30, p. 116 121. Din text se vede chneintelegerea persista, ba chiar se agravase, deoarece protopopul Mihail, venit din TaraRomaneasca spre a se chlugari la Cutlumus, nu putuse suporta viata deobste" $i se intorsese in tail. Prin aceasta voievodul dadea un exerriplu indirect in sprijinul cererii sale de a introduce .,,viata de sine". Deci nn acord nu fusese atins pina in1372. Totusi tratative]e continuau sifiecare parte chuta sa-si impuna punctul ei de yedere. Din ceea ce a,flam din alteizvoare, stim ca Hariton a fost ales mitropolit al LTngrovlahiei in august1372, iar protopopul Mihail, del care nu putuse suporta viata de obste", a revenit ceva mai tirziu la Cutlumus si iianul 1375 detinea un Joe important in ierarhia manastiri], sub numele calugaresc Melchisedec. Deci litre imp Hariton cedase, iar voievodul fusese convins s& plateasca aceasta victoria. cu ajutoare materiale suplimentare. Regimul vietiidonne",introdu,s far& indoiala inaintea alegerii lui Hariton ca mitropolit al lingrovlahiei in august1372, a durat aproape 600 de ani, pina la mijlocul seColului alXIX-lea, cind din cele 20 de manastiri principale de la Athos 11 aveau regim cu viata de obste" $i 9 cu viatade sine". Citite cu atenfie, cele trei documente °ler& stiri prefioase despre evolufiageneral& a orinduirii feudale din sud-estul Europei duph ridicareastatului sirbesc $i intemeierea celor doua principate romanesti de-sine-statatoare: Imperiul bizantin erain decadere,

279 www.dacoromanica.ro 1

t 'End 6 navoateoT(a)Toc Ev lepogovaxoic 7T(aT)iip trig aL0evorsiag Lou o KaOnyoLgevog T11; CSCPCCOViac (impanel; Rov Ag Tficin'6voilaTc 12 Ttpxop.eviN Toll K(opio)o Kai 0(eo)ll Kai CT(a)q)p(o)g figthv 51(ricro)i5 X(pt6To)15 lad 17TIKe- larilltVlig Tou KODTX0141.0661-1, Ki 5p XapiTCOV, KoICCO 7t0X,X0 Kai cpo-I3co SteXOthv

1 3Tonapxiag icoXXag npoafiX0e Tt aL0EvTela }LOD, Kai iycliaaTo 7aciaTa iv' Iv TO Ostic Xico Toil aLe(Lv)T(ou) Kai n(aT)p(o)c TAc aL0erreiac Lou 14th Iv TA 81Xco- Oeicrri Tou KouTkoopoLcri govA InotKo8oinjo.o) Kai ticau4ficrag, avao-Tijaco gova- crTlipiov, cppaygth Te nepiTeixicre..)I 5KetaTpoo Kai Oxupthao) 7cupycowfacov bwiottautv, ecveyeipco Te va6v, Tpetir4av Kai Ka Xia, Kai I4covilacoltat KTfigaTa, xaiI enpo- aeveyKco Ewa eig Ccoapxetav Kai eintopiav Taw xpeico86v Tthv oiKoiwTcov Kai oiKi- o-ovTcov Iv aLTA et8eXcpcbv [g]vriliocrovov 17IvTEUecv nepinotoLgevoc Totg Tsyo- VaalTAg cliMevTeiag goo Kai Itcoi, vi3v Te Kai sic Toy tieTtrretTa xpovov, 86av TE T11 [LA TAI arcapoan ci.)A Kai Thy Iv TA tteXkoLari Tthv filcapyritievcov fitav ecrcoXinpcocriv, Xeycov Ott rcpercet Kai Thy abOevTelav goo noifio-at 19tua7rep Sri Kai LTepot aNevTat nercolfiKaat, /gpf3ot Kai BoUyapot 870,a8fi `Pcbg Te Kai Ifhipec, pArritc6o-ovov Te Kai 110 Ttlxi taoTotc nepurcovriasigevot Iv 'rOaugaaTio- T638e at dyico Opet, TO ocp0aXpO cbg cinetv andorig Tfig oixouilevng, lilKai avec- icaocriv xvuxAg Kai athpaTog To tg Ix Toi5 ytvoug aLT8v ecnoTacscrop.evotq, Tip/ alTicnv aUTOU Oautiacyrijv Te Kai Osetpecy Tov1 12KpivacsahabOevTsia goo, reiroiriKev ormoc, giirricre 8L Kai ai3T1 aLTO thg Iva p.Ev kaTailkalri Zo8ov tv 'r Toto0Tco Epyco

Isi all 1130evTEia two 81-0,ct8fi, xonteccri 8I oiiTog Kai poxeficrag avacrTiioliat Teketov eticepyamiTat, Kai lap& of Ho icaT' kTov KTfi 114Topec, Iyth tiev thg TfiV go8ov xaTaflaXciw, 88' thg xontdo-ag Kai avaathaac xai WV xai npoTepov EV Te xTfilcaat,aline 115xoat, peToxiotg, IvT6g Toi3 ayiou 8poug Kai IKTog. Ilpoo-agaTo TONOV xai 6 Totoi3Tog ocricinaTog Lou Tc(aT)fip Thy TAg aLeevTeiag Lou

1 16caTicstv, Kai avflyetpcv ex 136cOpcov Kai avcoKoSowricre To Iv TA 0710elai ael3acrgia p.OV KaaTp0V, 1.1tXXEl. 8E 0(eo)15 pipiTt [0(eo)i5]I 1767capTAcrat Kai Thy kKA,Tlaiav xai Tpart4av Kai xsUia, etcoviicracrOai 'TE Kai fafigaTa sic CoApKetav Tiov et8eXcpeov, LK 'r1Ic 118EUEpyeaias TAc ctikevTeiac Lou, get' E7rtLsa,Elac Kai auv8pottAg Kai Konouaka,Ett TE 7cp6f3aTa twx9ripic Kai ETepa 11%oa, thg Kai Tec LTepa TO15

280 www.dacoromanica.ro puterea otomana devenea tot mai amenintatoare, marile erau nesigure, comunicatiile intre Athos si capitala Tarii Romanesti se faceau pe uscat, pe valea Vardarului sau a Mestei, dar calatorii nu erau totdeauna la adapost de surprize neplacute. Actele amintite au fost puse in valoare de N. Iorga, Muntele Athos in legdturd cu ferile noastre, ARMSI, seria 2, tom. XXXVI, 1913 1914, p. 447-5 17; Istoria bisericii romane, ed. 2, Bucuresti 1930; Gh. D. Cioran, ExacrEig Tay Pougavocobv Xow6v pEtdc To° -Mico Kai Sn TOW go- vthv Koufkoupoucriou, Acci)pag Aoxstapeiou Kat `Ayiou IIarcatiovos ij'CCUPciicrwv, Atena, 1938; Teodor Bodogae, Ajutoarele roma'nesti la milmistirile din sfintul munte Athos, Sibiu, 194 1 si H. Mihaescu, Trois documents athonites du XIVe sidle concernant des references a la Valachie, RESEE, 15, 1977, p. 453-462. Noua editie diplomatic& a lui Paul Lemerle (Paris, 1946) descrie manuscrisele, analizeaza continutul lor, prezinta un text sigur si-i adauga un comentar si o introducere adecvate, capabile sa promoveze interpretarea si valorificarea lui. Dintr-un document romano-slav din 1476 (publicat de Gr. Nandris, Documente romane;sti in limba slava' din mdndstirile muntelui Athos 1372 1658, Bucuresti, 1937) aflam ca manastirea Cutlumus st5.pinea in acel an in Tara Roma- neasca satele Giurgiu, Prislop, Comanca, Muesli, Greci, Hratesti, Maracina si altele. Toate erau scutite de dari fata de voievozi. Editia folosita : Paul Lemerle, op. cit.

1 ACTUL VOIEVODULUI IOAN VLADISLAV DIN ANUL 1369 t Deoarece preasfintitul intru monahi, parintele domniei mele, egumenul veneratei manastiri de la Sfintul Munte, slavite in numele I2dom- nului, dumnezeului si mintuitorului nostru Isus Hristos cu numele Cutlumus, chir Hariton, cu truda multasiteama I3a strabatut o multime de tinuturi 1, a venit la domnia mea I40 a cerut mai multe mijloace pentru ca la temelia pomenitei manastiri de la Cutlumus a domnuluisiparintelui domniei mele sä zidesc, sa adaugsisa sporesc manastirea cu o intarituraI 5siun zid de cetate inconjurator, s-o imbogatesc cu turnuri de aparare, sa ridic un lacas de inchinare, o sala de mese si chilii si sa cumpar mo- bilier,6sa aduc animale necesare pentru hranasiindestulare cu cele trebuitoare pentru fratii care locuiesc sau vor locui intr-insa si sa-mi fac prin aceasta pomenire I7parintilor Domniei melesimie, acuma si in timpurile ce vor urma, slava I8in viata de aicisiiertare de pacate in viata viitoare, spunindu-mi ca trebuiesidomnia mea sa fac IScum au facutsiceilalti domni, sirbi, bulgari, rusisiiberi 2, care si-au faurit amintire SiI 10cinste in acest minunatsisfint munte, ochiul pamintului intreg I, 11si odihna sufletuluisitrupului celor plecati din neamul lor, a judecat domnia mea cererea lui minunatasiplacuta lui Dumnezeu I12§i a hotarit asa. I-a cerut si ea Ca spre a incepe domnia meaI 13o asemenea fapta, acesta sa saute sa-sidea osteneala, s-o ridicesis-o duca la bun sfirsit, iar amindoi sa fim ctitori cu drepturi egale14: eu pentru ca am facut cheltuiala, iar el pentru ca s-a ostenit si a sporit inventarul, acuma si mai inainte, cu vii I 1°0 proprietati alaturate, inauntru si in afara muntelui. A primit decisiprea- sfintitul parinte cererea domniei mele I160 a ridicat din temeliisizidit intaritura din amintita sfinta manastire Si cu mila lui DumnezeuI 17va avea grija si de biserica, de sala de mese si de chilii, va cumpa'ra acareturi pentru intretinerea fratilor, din I18binefacerea domniei mele, cu grija, aler- gaturasiosteneala lui, apoi turme de ofsialte I 19animale, intocmai casi celelalte manastiri din Sfintul Munte. In aceasta venerabila manastire Cu- tlumus,20 la sfintiisipurtatorii de Dumnezeu frati de multi ani a fost 1 Rezulta ca amintita calatorie s-a facut pe uscat, on pe mare. 2Sirbii, bulgarii, rusii si iberii aveau acolo manastiri proprii, adica Hilandarul, Zographou, Panteleimon si Iviron.

281 www.dacoromanica.ro 13313,, 39 7)3 (101 (10110;1 5nod9 Dld1L1DDA011 41 1.1.19D101 1311113743.0 11D(10T1(101(1(10N ACOr(031 1.1214 40)1 A0M9dX 107131 4A071 1?61311? J 3DUlog 131304ACID 11A3T1Dd13 gdiL (101 11(019321D39 17331 A0)d9C1030 A0)d(3173)3L 17:01 73D73.0111A/311331 I 1dX3rfig 'AM It -Okay 51D131.0917031 `11311311:10A1031 (10)141 5101 nuapu 113n13 nosapd 'n3 513 5oldp UA?TI as A3 17)31 731A/231. 112A1031. 11331, pnia.. 40191 11 AO1D0d31. ,1 Ting 1 VI 1130.041313X 1dX3ri Fax nolpxctog '59n3 pnoe1(43L ?si 53411 31? ATI A0)d?137111 A0)AIRIJOd3140 1/331 A3 Qleg 0)1(10101 17331 31Q0 HM131101E9 ADDL10X323 I COICILUDDA011 A7)DUO11AC124 Ala 9 1D31. 02199 AU2C173101 `nlpI.Dakplg nodacia341Xp 50)adn1j 30yH ?g 502.1a10)Ir111 I 501131K D131A30gD Dl. 1011 dli.(17))2L 9 5on3riaokhopx `poQoa,n? Fax 50) 13D(1001311 4 (1011 1031 DA1 0(13111(02L (101901 1L A390)1 A91(:113 `D19131(1C 1.1.0123 411 I A1LA3110 A93(10410A1031 A1DDID1)1D31. n? cp. òaldliasmnori lax Unrooup 5odu Mn AQ1 n0)ct31? n0)ptui3dolkp 31(109h '1319131031 919 nnaldlu.DPnorl .41.ko3kralg 9 ?g I ngionmiltsala xyp 3A130X-0(123 AOl 01(101 1D31. 0111031(0312.00(111 1D31. A390)151,1 11 13131A30C,ID (1orl noloupdatnpu -od(111)11 . noriud?ug lox lad(3113)u 5Ix 5/3131A30(113 noni 4113.11(031 1 511DP3La 5o3Xr1o1lod33ci.0 733173Y.ez; &IX ÀOOADIVA, A91 A9311(11311(13)Alt (1011 Dd(31D)1E A91 AO1D1C91111A? 960173.7412 l nol Saanc,.3 (10)111(1Di:id nodloo. Pax 541. not n(03)0 5P13p 5n191t1(xx? dnx %Lonny non not norouortdyi noa, nonarinoktieux pat noxi(1r11a3)nu 5111 51)131n30Qp l d(1.346,7 ,Al pax 4-9112 À0309d0)V 1133 A91 Aulmokox dQx ,Anip?a 30N. `5nod313 locooloup oe 30 pax nu:KoD noicoo yox Lisacpdtryu ALa Sin 5rm1n3ono awl nipluira j 531nowy331p (10 11331. 17331 7Yf1011 531ADDV10 A9197) 'AD9131131DX d31L1DX 5no3dX 501A0433/317331 ?g, 73131A30973 A91c17) (1012113101 13902 norpoX n0)iDoN7)12 nomAlno l liolpurca,Tz 4 (1011 31(.10 -011)31 17)31. 1313 0)1(101 50)119 1D31. 5(10190101 50A31191(1(140d3L 5noD311 AUGUAC1211 iour,c A? 0)1 139D131/ Aolneu 0. `?9 4?9114 ATI/1.3 4 I Small norylc naoAtun oaptp (91 113X 13do 513D1?3 ALa AD130A31(17) non nitn?flnounx na, 0)1131:111(113() A(lO/. -1d31L 121ce 31 pax -aogrinD COTiclACO 1342 50A3119A31, I 541 50239?001/(3 501(rof 5onarilyhax9 31 11331. A? -2D 51n1'y nciadgnp nwxiimadu `5on3lip9lldX 5p91321 5C101 1.11 L1190101 Fax 5o) no 132 nor(utu? nisun D111DDg l norits 5non311clox9p 513d(?1n)u 5aodr321 AQ1c1D p. 31l3 A91 A0d010 RIM 13d014131 5111 `51-1A011 3nixx3ug S 51131D1d0A1031 Cl029 17))Ice 3912143 411 AQ1 M0)d31? AW31.1113d01413 AQA011 12111 Acio a(o3)e n3 )31301aoct oinndIAL. x3 AQ1 (10)33131111 mnXpvilodUno roop3Xd3up U1 Ulf113101 1D319e 11)31 `101D13101 1nsprarv3g Ltd?naD 5no1 51211/13131031 10)1 4AOTI I lag A0016.1112 1D31. 101 5(101W(101gD AQ1 31 AWA(9%310112 lax M0)1X01311 A0)d313 AC0191111,131 541 I 511191"hc lox L 113D9LL0 .2113X (103. (10191(0109 1011 5(9d(113)21 11331 -110D31 5hno1l 65aoimi0ad, gc 119 (10D 5701A9D7311/031 I CIOAFICIDL ÀQ1g1:/ 5DIA0A.3"t 5(10190901 5(10A9dX 7)1311 `131.sa131ot pax 311,trl noidp novax `5D3A9bad) 3110 nonio noypx `5732.nom 34111 5131A30(12A3 A01314 À01(t01 AQA 319 53%1(3113 57)111,1 À13.011D2DA9 1 5(1)21213d7)2t6c 510714 1 -OiLp 5101 `510X1ROOda(20 DAI A1lX0X3 5Q0d31,033201tg ÀQ1C,173 11331. 7)1311 Al AID am. Fax (101L931 `ncrarikt. nupcold nipciaDcp? SxrILL x3 oricryou I aoeXot (101AodXn1(ou in ?g 5()01C1(03L 11 lily!,Al Acruni t5DDU101(.3 ,1(1aj, n0)9103 n131i .ncoadarog 5ctoko1( 11(31Affn 5D131n3ogn (1011 io `53d(31n)u locirogp Insap.rax DA) I noimorl0atd9n, 542. pax lux 11313Xg3 51./1gD 10 `1017)11(nd, A0A31102131DAp 5nolap 541 5P71(132 no$19ch nnpu lux 54%1(ou 50) n13u13 51n. 57)33draX1d3u 9 In yox colou I 5con31lDp7,T, plwri AOl Iint A9103LOCO -((113)1D 17331 CO9A119 513 91 D1,1.12 (101 (1(03)0 `131101/J3Q3 513 A011111 ,12 112N noPy9x1m 1ax A91 (101-1 n(91Did)x no nod 513 1 noiet nnk311 513 Dd(111(0)D nolapij?i.px lrix 113 Va730D11331 p1 6th7)u noirsto r1n3031,d3a3 1011 lainittpdu 513 1733 17331 AQ1 40O1431c170 O9 AD 11331 ALL1111 (019Dtpl 513 A1D3Ch9 A. Ag1i3 A0)1111731112 Q0 AO1 irapi3Drag 11331 A0)3A0A. '(1011 502 31034111 1.113013d131: 511 noXpxdodkkno

Z8 www.dacoromanica.ro in vigoare si dainueste si acum 421orinduirea zisa viata de obste" in care toti au o singura rasa monahala, o singura piine, un singur yin si toate celelalte la fel cu toti impreuna I22si nu dobindeste nimeni ceva pentru sine, nici macar un ducat 3. Citiva dintre ungrovlahii 4 nostri s-au dus acolo, au fost primiti in I23manastirei dar n-au putut indura acest fel de viata, ci au trait in multa strimtoare. Cind a venit aici preacinstitul sivene- rabilul24meu parinte egumen si a aflat domnia mea cele in legatura cu acest fapt, i-am cerut cu multa staruinta sa paraseasca orinduirea de obste indatinataI 25in manastire si sa treaca la orinduirea care domneste in celelalte manastiri de la sfintul munte. El I26m-aascultat, dar s-a aratat cu totul lipsit de bunavointa. De aceea domnia mea a chemat pe preasfintitul mitropolit al intregii I27Ungrovlahii,preacinstitul parinte al domniei mele chir Iachint 5, pe parintele meu sufletesc venerabilul pastrator de dreptate 128 (dikaiphvlax) 6 al fericitului cler domnesc si a sfintei biserici a lui Dum- nezeu29chir Daniil Critopoulos, pe egumenul si parintele sufletesc al domniei mele chir Doroteu, pe logofatul chir Sava si pe altii si i-a indemnat sä mearga si sa-1 roage sa indeplineasca cererea Domniei mele. I3°Ei s-au dus si au staruit mult, dar nu 1-au putut indupleca, macar ca avea nevoie de peste o mie si doua sute de uncii31Domnia mea s-a intristat si de faptul ca, dupa ce 1-au rugat si acestia, n-a fost in stare sa-1 induplece. Iar acesta n-a mai zis si n-a mai facut nimic, I 32 ci a plecat in Sfintul Munte, lasind-o pe domnia mea indurerata. Dupa ce a ajuns in minunatul si slavitul munte I33 a cumpanit bine cele spuse si s-a sfatuit cu oameni priceputi, a induplecat si pe parintii si fratii din aceasta sfinta 34manastire ca nu trebuie sa ma supere, caci sint stapinul si ctitorul manastirii lor, si s-a abatut de la calea vietii de obste", I 35apucind pe drumul urmat de celelalte manastiri din Sfintul Munte. Cind au inceput sä mearga si dintre ungrovlahii nostri in aceasta manastire I380s-au dus multi, s-a intimplat ca romeii care se osteneau si lucrau in viile, anexele si celelalte domenii ale acestei manastiri I37 s-au inspaimintat ;si cirteau impotriva preasfintitului meu parinte si egumenului lor, spunind ca I38atitia ani am ostenit amarnic cu tine si n-am mincat piine bung, nici n-am. baut Yin bun si nici n-am imbracat o rasa cum trebuie, iar acum ai hotarit sa sfirsesti cu not I, 39dindu-ne pe mina ungrovlahilor, ca sa ne aiba ca robi, iar dupa moartea to sa ne scoata din munca noastra chinuitoare de atitia I 40ani. Ce bine ne-ai facut cu asta ?". .Asa strigau ei cu lacrimi in ochi. Pupa multa vorba, parintii, fratii si rugatorii romei din manastire s-au invoit I4151primeasca juramintul domniei mele, care sa-i scape de fried si teama. Acest juramint it si fac I 42cu deosebita placere si cu multa bucurie.e Jur pe sfintele evanghelii ale lui Dumnezeu, pe cinstita si de viata facatoarea cruce, pe 143marele Nicolae si pe mintuitorul meu Hristos prin care am _platit si plates.c faptele mele daruite de dinsul spre cinstea44si slava lui si spre iertarea pacatelor mele si ale domnilor si parintilor mei, ca niciodata nu va incerca I4:un ungrovlah sa tulbure cu ceva pe vreunul dintre romeii care se ostenesc acolo, acum sau mai tirziu, ci romeii vor avea din partea lor cinste si ascultare lafel I 48 ca si preasfintitulmeu parinte si egumenul vostru, ieromonahul Hariton. Daca in incercarea sa ungrovlahul nu va vrea 147sa ocoleasca incurcatura,

3 Ducat, moneda divizionara venetiana. 4 Ungrovlah era termenul folosit de patriarhie in corespondenta ei cu mitropolia din Tara Romaneasca. 5 lachint, mitropolit intre anii 1359 1372. 6 Dikaiophylax pastrdtor al dreptatii" inalt demnitar.

283 www.dacoromanica.ro A(10A010gr AQ1 01 I 12All A0/191311LON AQ1 A(0113110)j, 4(01 31 AV 11331 6/31131/313A Alcp inx An130133/93 10 Dm t9c0X3 4111111 6dnu nvign wpm-km, Inn%112 I d3u9t, inx 9 11331 1311t2 5olnimtoonnu I loll I d11(3.13)3L 5onari9okli013x Aquqn 9 5oXDA0liod32 23 dnx avoaldpx Lai 112301trog 9 5on3719DDch.331. 5oXlyNodAlc10 513 1 A1911'yX9zt 41-01113012 11331 411/0d113A9 mplido-A 5111 5111390(21133/ 50039921XIDU 17031 ooxd9n3 -0319 113eD3x(1312 313 5m39p19n113x 5111 513131A3e9n 'nor! ool nnori I (10011198t, 502 541111309 541 50/31)C131 Nil 513131A30913 0011 1DX 5111 4Q1 AQd31 AOMOADX -50)3D92ndnu

5071q139u, 1d012 113T10 DA! A7219319 1101(311? I 91e, A(101g 1/2911d131i3(3 A01 1314303c1 40113107199 `non311cio4l1emt 49 A7 inil43vt? 50190 11331 10 101(102 loXimorl non m)np ninod3th101g A3 1393A09 I 1311319305 131:9AL 31 1DX `13991.0D1DX DA314103L 10149 lux 1X.90 A0319% 401001 1.001913012X0102 DA371101L 11331 A0A31190/1110DX 5111 -101

5111913 51113011 9112X I A4l1g A73131311ACI9 4111 A3 Q1 (01412 13d9 À73.0(10113dX1213 D113 9 Ag MN gg UMATID10311231 5oiaoloi nennin? 111 731X131(dOdA.410 '4273%112 1IA1411131( I ppx pdnu 5111 573131A3ogn aorl 54-9 5odoictix Àltuodiodu ltAtAnu3 31 Aram 513 1DX 401X14123132 A1,11 `41.A0T1 (1029A0.0 511A3110A3/1. ILAIKI11131( 01 12d1231. I 001g5 (10149d1l 1211231 4111 ADD(10173dX11L3 `4131301,1A0.0 lux 0n90 0(03)0 131301108 13A1131i101L 31 11031 913 1,17231.2 pl 5111 51119mol, 51morl ranni, onoo pcluu 541 1 5)3131%30H nor! -ndk D1A?d) 1DX 121A3673th1.0319 11331 D1A3091/1,13d69 pdnu 40)1 511.19731 `noijarlito 50) -oxio yin& uoidax 5odoilux 511i 5111cIniol 511Aori I lnxg, 001 òodiDpx Auxt0x1369 413X3 01 A9dOX131 31 1DX A01111010313Ti12 inx 1111 112A1(ODd1311 12A11 AQ1 ACOX91(dOdk1.(20 311331. 401 A0) 91 31 (101 11341.19DA13 101I0/d. I 131A041(96 5q7 731131-1.011X (10d19931 41 -9d1 931L 31 17331 4 131911%3131.? 11331 101 1311a331 rap 112 11331 91 131131141X 134119 131(1(311 D1316g 1130.01391.,ILA0/3 11 A30013 I `0011 912 5(101 5(10X1MOda(10 133111101131L `1310/31. 90 Ald9X 113X 19(10A1141-311311331. 113X {113X} Al3Xd12317231. 19(10d13X1313 À001/31101,L ,1L102 11131 401 (101 413X2 5901913 I d31(99285 421 A00110d] 113[31 A0A0M1031 (101.001330 (.0131.1(3 00/142 541 512131430912 > norl < 401 A01131(919OA139L A0A31190411013X (A9)1913 401 32 -13Al2 AOXDAOTiOd31 I day69 nttonidnx a ak 50A31i99131:1131/ 5(1) A1162 513 1L0d1 AI 11231 (A1911)1309 112911dCOX 121 50/1d943 1011 1)1A?()X1111312 49X 5010 Dd9 1DX

9113 11213341912X3 A?11 5111 I `51m0r109 d3211x-9 11g lionpthnup 113x `nociaiodu 1,31331D1i3 n 513 A01(1133 113X 502. 40)1 ,up 50401113 A021472 45pdp 50191) 31 pm 10 coiao1 5111 COA1031. 11313931(3X1312 9 50/312(111. I 531A0D4A19 4 531n09l10110g 5mig139u, 5131.12nOIL 5130114 411(111)11. 5111 512131A30913 (101i 50112101.00AD7L 50A31190/1.11013X '1341 13 17331 4(121 At1(123/ 12112X 511 COd, I AO/17311E9 91 DlOTf9 11.13072d131L 11309149d21D12 -OCIA,40 gg ed `ooX3 ioa.14 4131(X043 213x A131113d133, `491913 5101 510143119 11300133touq 5101T113.111.3 I 11331 A01912 5(0 A0101/01(X9 11131 AO1(122A73319 nouin 1Da01t13tho, Actodnitiol ncinod)rip 31 17331 9 43r9 pi WV A13X2 `ALLA11d13 A1210A01i9 Alimptp 5c 5(md9)31. I 5101 41393 5101(34 5101 n010133 51n1110nr1 1D13(13%3311312 pax 91 5111 5039gth nomox 13i113up ,0D31. 13313A2 11331 A1393AO11l1ATI 31 A11191Dx3 5112. 513131430913 13011 I 51313v3th9y,4, 32 01 nodnu A9xidoilux 5coxdon3 A30ounnig nrhipdA. 110923313 41 11.0130611,012 00199 lux c p Dpiong39 {linori} L1311113dolAp LiAori I a(o)cla)x n(03)0 aco)9 5(o)d( A(0114l a(o911)I, Q(oiDid)x 41 11A?Titirmint? not Iti.ctox Loctorino 513 Dp Annypth A3 1211231 inx A1.011101L0.0d130 AQ1 AC01A0211(132 41913 `4cr)(41(3)212 I 59A0k3k9 nnllrl (A01d)g31113I 511 SELL (50AT.u.)1.02A1 1301 ,11.0(05 5a013 4.

1. la ATti 43A31i2 50(LOAO)A9 ,th? 12dD3L 001 4(0141211 1101.1./W(10111112? 0(03)0 inx [510 013433131390d11 ,i.go A9 0102123d131L 0/112A130 ,190 011A0dX0/1.11d9 11(05 -131d31L 121DX 31g 011/111( AUT102AL I tingn 13do2X3 pl `ninrikpdu 50ilti9dlryx9 5n[1713290

t8Z www.dacoromanica.ro ruperea intelegerii si calcarea hotaririi si rinduielii cu juramint a domniei mele, sa fie alungat din manastire I49ca un neascultator al poruncii domniei mele si al traditiei sfintelor canoane. De asemenea hotarasc ca atunci cind va inceta sa I49traiasca preasfintitul egumen amintit mai sus, pe cine ii va alege acesta si ceilalti monahi ca vrednic de luat in seama prin inte- lepciuned 59buna purtare, cunoastere si cumpanire spre a fi pastor si nu lup, pe acela sa-1 puna pastor si egumen al acestei manastiri, dupa obiceiul I5'indatinat in Sfintul Munte ; apoi acesta sä vina aici in Ungrovlahia si 'sais I52incredintareadomniei mele ca ctitor, apoi sa se intoarca in manastire, sa adune calugarii si sa primeasca bastonul de egumen I53din parteaprotului 7, dupa dating, si numai asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa pastoreasca sisa conduca aceasta manastire. Cele scrise, subscrise si intarite cu pecete de catre Domnia mea,/ 54ca stapin al casei si ctitor al acestei manastiri I55sial zidului de aparare trebuie sa alba putere si sa ramina neschimbate. Sa nu incerce careva dintre ungrovlahisa-iindeparteze pe romei,55spunind ca zidurile de aparare, sala de mese, biserica, chiliile si animalele pe care le va cumpara domnia mea I57aufost facute pentru ungrovlahi, din care pricing se avinta si incearca sa stapineasca peste romei ; cisa-istapineasca I581afel ca si ajutorul si tovarasia faptei iubitoare de Dumnezeu a domniei mele preasfintitul egumen, ieromonahul 59chir Hariton. Jar cine va incerca, cum am zis, sa tulbure si sa sminteasca cele hotarite

de mine cu juramint, oricine ar fi el, sa fie alungat dinI 69manastire, cum am aratat si mai inainte, si sa-si atraga asupra sa blestemele din veci ale sfintilor atit el, cit si cei care se vor intovarasi 61cudinsul si-i vor da ajutor. De asemenea sa porunceasca si des amintitul parinte al domniei mele, preasfintitul egumen ca, daca vreunul dintre romei I92va incerca sä lack lucruri asemanatoare impotriva unui ungrovlah, sau va vrea sa-1 sminteasca si sa -1 tulbure, sa fie supus si acesta unor pedepse Imasema- natoare, ca un razvratit si autor de scandaluri.Se cuvine deci ca ambele parti sa traiasca in pace,intelegere si iubire,cum a poruncit domnul Inevanghelii invataceilor sai si cum cere legea firii si sa-si aminteasca in fiecare zi de domnia mea.65 Pentru intarire a fost data si scrisoarea ctito- riceasca de astazi, alcatuita cu juramint, si adresata pomenitei si sfintei manastiri de la sfintul munte I66a domnului, dumnezeului si mintuitorului nostru Isus Hristos cu numele Cutlumus spre imbarbatarea si incurajarea

fratilor tematori dintr-insa. »I 67Facutain luna septembrie, inclictiunea cincia, a anului 6878 (1369).

2 PRIMUL TESTAMENT AL LUI HARITON Daca ar raminea omul in starea in care a fost zidit de Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor si in fruntea carora a fost rinduit, el n-ar mai inurisinici n-ar avea o viata de scurt5. durata. Lumea ar merge dupa

7 Protul (11p6Stog) celdintii",adia. conducatorul Muntelui Athos, cu rerdinta la Caryes.

285

www.dacoromanica.ro mgoi, .511Ario1atoodu pug, 39 41 13D9godou (9p9An9 LteXltug lox 5oxfaX9ct2 0)1013 132 A931 15m 31(30g A1193 A131113 1D A0)1 A00112TiA.13d2L [113T1A7332 1Dd0Chld32t C01901 0)1 T(3)0 A131131d13XQ3 519 912 (101(101 A41 ADj133110 131A031002A1A.11L3 A1996 (13A9 Q01(3D JD() U AO)1 ACO1A9U 3190 1131394A3k DDX I 5c()T, X39 50113d4 913A3A..3 1D9D(10A133L131 31 (1, Stu 5(o39g6 Q14A0 1D3t nn 11309131(D3173d733/ 41 oionodu noigo 11331 173X lox 01001 41QU, 141 419(13dg 1390 51304AA31. 59100 5136odion9 513 11331. Agy.you 31 lint not not13 5130996 51313111(4 31 `54,(Aokols ACOVOL3Ti 9dou 17331. p AQ1 AO3d032 91 5(o)d(41m)D n(oipld)x Am NV Act I 501% 5130(3131t01/9 no13091gA3 Aioapip 541 5411? 54(1) A0d011(331(9 5(93{10232 A41 ADD(10d7011 norl A(1AL 3210 113113011011(3 5101 A3 41 ,11(3 3113 49(30101 I 510 19oridx 5(93)0 D1119Dd313 (101 (101(1(1031 LAOli not 5(o)d(14.2co).o nonriti a(o.olt)r, o(oLoid)x 4l 11nrILLyx3xtu3 ,ug 409011 11300 31 lox 51on3rloo? 199d(1o)u lux 5iod11(329 .no9 Ining, I cl9A.8 10 A3 (1ov:to not 91 731A91/ 5031A9d3611(10 501A(10110A03110 531A304A131 419131 "1(2193 1D31 1393A113A(113 001 31 73:.^.ry:i6 1OA3119310 101019139 10T1 53d(3113)1L 4X(10d 0)641il 1A41 I (1011302030 (101C9dU AQ1 not 001/(1? 32(101 5(10d9 (A0)1719130313 (AQA)0Ti C.110d31 0011DX ,01331 (10X9A 1331 001 ((10)1(9)1(0d31ADIL (n011)160)110d1(14)Ti (10001d3L 50114 0014 5(10d9 d(131 001]C93173I, 13A3 A904d13X01 1011 Alngui 13941(3113dOU 9.11C1(031 A9311102313 d31/902 13142 1133i 91 59A0k3A. ,d1321. AC01(313 59dU ad D111190. -rloyat2 A01(373 [91C1(9 11331 '13A1HI A0A3110)19111311 Ag no nonori I 5011/T 51136DdkOlt() 42 5101 not 31. AO)1 ACO1d1)31Dli 1031 nomilplop no-n0u932 lux mod(po)u 'norl 501A304() 39 1011 001C9dU 11146 1D31 001 (ao)1(9)uod31Aou `Oo1y1'>ouod(3.1.)9 I o1no23Mz, 31(30 A132 11;3 A131O2L Pt? 41(3131 1399 lnx noilrood 1071 [D1301.1.od `n(o3)0 ottldxg 1.111C9A 9113(1A 1D 5101 A41(3731 A0011X3d lox AD1131A(19 510A31101110A I rapier 1199/ AQ1 A? -1u3 iDX ichaX 91 5od1L 14s) A10 31 541go [lox AlOnrcbcp 4inn AQthy329 (0c1. 5101 -oncig 19.311.1 lnx l0993119duing np Ald9X 411 AOAOTI I 51o3D7litt noniqn? 9,cy9 pox 11300X3 51on37-1 1o99od9Acto 1011 lti lackoio[i `139300d3L 51oi Sump 31 17331 no 50301i 65(10W ,69 A02 9101141X lox oimiltdX I xgo]gr okyyo 51301131 o9od3169 .111C1131 3og[a. 1011 nnodolaoi lox uoriolti3nd3u aothp9x Alugni tiQ719T 912 .17411311.3 1D13913019daXonom 513 A43/0d10219 31 I 591 59113 5D11dD[119 1D3t AT1 A? A9A A(01] AQA(3? [11)31 AD13Y9699 A731g0(/)9 41(173 ACOA3d(103(DP -Ac9X13A0li 01(33 11331 91 1D31. AO1i73d23A9 59d1L A01 I A01131.03%]4 [A01731(9X1d2A9 (AL1A3)0(313 A91 A91(1 (1011 A91 541 5731113yd0dA.410 (A41A3)0(313 d(1X (A4AA12)(01) A0g91C0.01213101 .191(313 1031 13u3 Q I A?" 11331 A01/13? 131 Ha 54.0 5m39li1(nod Scp olcluxori 6/329illOg -Tyv. to 131.,ty 5omok3A. 5tu(n3)9gn 541 541c,to 5o1Xrralocikkgo dnx 5owtoxtisi 1301131 001 5odgno o clIgio)u CloinD no A961111 0113d4A013 1313 41 001(02P,31i iu? oj1 noig» -.1rrox `aokdgu 13 lox 51oxyp 91 541 31 I 5m39miax61 copal-13o (101(113? 1D9DD.041031 9.1.2cm 132 lox A91(313 1D0137)0411111 A311 A91 613d(3173)3L 1d311

98Z

www.dacoromanica.ro gindul sau, I2iar el n-ar mai fi supus imbatrinirii. Dar pentru ca este sortit mortii si intimpinat de suferinte si fapte neplacute, cum nici nu putem 2spune, trebuie sa fim recunoscatori lui Dumnezeusipentru ele, pentru a-i cunoaste fiinta si pentru ca fail I 4voialui nu s-a nascut si nu se naste nimic din ceea ce exista. Deci omul sa se umileasca, deoarece este muritor din fire,si sa se mingiie cu pronia lui Dumnezeu. Fiind si eu nascut cu aceasta fire I9trecatoare,crescutsiajuns la aceasta virsta si fel de viat,p., dupa ce am avut parte de multe daruri mari de la mintuitorul meu Hristos, de care nu eram vrednic,I 6temindu-ma de o moarte neasteptata, fac acest testament pentru I7parintii fratiide sub conducerea mea din sfinta manastire a mintuitorului nostru Isus Hristos cu numele Cutlumus, care Dumnezeutie cu cite greutati traiesc aici sau vor veni de acum inainte. 8 indemnati de cel care le conduce pe toate cu intelepciune, preasfintii parinti aflati in aceasta manastire, cu vointa, hotarirea si indemnul protului I 9de atunci din Sfintul Munte, adica a ieromonahului sfintelor manastire Teodosie si a preasfintitului mitropolit de Hierissos 8 si din partile Sfin- tului Munte Iacov, mi-au incredintat I oaceasta solie cu mult indemn, ear cele hotarite de ei au fost trecute intr-o scrisoare de bunavointa inminata miesiintarita J "nu numai cu semnaturile lor, ci si cu credinta fericitilor si cinstitilor mei stapini si parinti, adica a protului amintit si a preasfintitului mitropolit,121asindu-mi-se libertatea de a face in aceasta imprejurare tot ce voi vrea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Iar eu n-am cautat sa ma lenevesc in fata celor care urmareau sa infrumuseteze manastireaSis-o inalte,"ci din toata inimasifapta am tinut sa savirsesc cele trebuitoare pentru cresterea ei, spre folosul fratilor dintr-insa, De aceea se cuvenea sa ma ajut la aceasta fapta mare nu numai cu ajutorul romeilor 114puternici,cisicu cei care aveau oarecare nobleta si de la care am capatat ca prinos in felul acesta obiecte, I15bani indestulatorisiconstructii insemnate. Am crezut necesar s-o intaresc si cu un zid imprejmuitor 118pentru a feri manastirea de atacurile neamurilor care ne infrunta pentru pacatele noastre, spre ocrotireasilipsa de teama a monahilor ce se ostenesc intr-insa. De aceea am alergat la preafericitul 17si preaviteazul stapinsifiu sufletesc, la domnul Ungrovlahiei, Ioan Vladi- slav voievod, si i-am aratat ceea ce urmaream. Cum cel ajuns de fericita I Hpo- menire, domnul Ungrovlahiei Nicolae Alexandru, tatal sau, (Muse mult pentru ridicarea turnului celui mare, deli lasase altora grija19de a repara cele naruite de la temelia lui, tot asa si el s-ar cadea sa-1 imite pe tatal sau sisa-si faca prilej de iertarea pacatelor, de intarire sufleteasca si I 29trupeasca, precum si de nume bun si neintimplator pe linga imparati si stapini si sa nu se lase intrecut de ei prin marimimiesfdragoste 121fata de acest munte preasfint care este, zicind asa, ochiul lumii intregi. El ar putea dobindi toate acestea, daca ar binevoi sa inalte un zid de aparare in jurul manastirii numite I22Cutlumus. L-am indemnat la aceasta fapta de d.oua sau de trei ore, apoi cu ajutorul lui Dumnezeu 1 -am facut sa primeasca. Deci cu mare truda i teams de primej dii in I 23mai multe calatorii, strabatind tinuturile multor stapini, dupa cum stiu toti care cunosc si au auzit, cu nespusa osteneala si

8 Hierissos, resedinta mitropolitana pe tarmul raxii, la nord-est de Athos.

287

www.dacoromanica.ro 31 32 Q1273 nonpriltidralp `nuxodicyx 51hXa111 czI pax 501(3)11(99 `npu1x0)d23 inx. n7492 (10 413. nupfloX(u Om 31 19(131(19Dd got `ntlxtoXdp 34.20 513013103Lp A01913 91 unoi 91 13ld0)29-034311 lax 133A390d11 I Luiz 59du noi.(p)uptkp 5odo 5o2 Ill 42 Ap 0190 13 ni3ul3 5119p11p 541 5ltn3rIctoxIo .notlynetho °viol 0110A3k1d311 A0d1913X noizz 0190i 42 17331. 512 139111(30? 1131311131. A? LL1 uppouo I Ltpc,totinovaoN .4A0T1 ola01 n3on3., 101 11331 Sidi '51393A173dDll 73113113 A91973 n(03)0 ppettod .1)30Dppd1lryt2 11:31 0)9X911 cpyyou pax 0)d9th no A3 51731 51Trey011 I ALL1133119gi 511300111029 -9Xd312 197391 10 91 50A311 5731Xd731101 AVrtOIL 'A010211332 50 531A911. Si.. 50)39300119 5310913 17331 31 0V03/ 11031 73130D110)11331 A01 I L11 4A011 1.1. 17031 65319°3;11.Np couox (1011? A31tz 1133 (10190 32111 mod(31D)1L pox nvi)(x3)2p àori 139dpnas) nonpriltdX 11')/41311031. in flat. 5ozn3014 fl01721D3Xc1q3 p20citod ((01 123)1 '50d01413/ 1731911313 AO AM 111113d9 p1 not ctoi 313 (101 1411 *A0d19931 03190 A311 I A(10]sz 541 uodlopx 5039[ux Tmottog Taui 32 pDt A? 501A9 513 91 173A13 Dl 731A133/ 5o1n9kpAndnu n(o3)0 LteXpdu312 139919/3123X A302?. 1919D 01 I 1329digg 1 11 541 514A011 51119131 113031d0A1031 In log D10 123)1 12oD13n3t1)p -(13x3 A19L11011131311 179013739[9A.d? '9(M 1t9 ntoXpyg nonnmari 91DN 17331 5c01d39 A0O1A9011E1 17331 AC001,19 5111 A(93)0 51.131331g0A1031 5731k07433d111010 31 A931 A? 51231 5173%%9 5173111137439 -13d3([11/3 '50/3139113(13)1(13)31 D3941011 1.119731 I AL11]Gz 131 (101101 A7)DD9111 5173A011 1130913M3A312 `(A7313)04A(19 A010d21. A311 03,393n1) id3u tin oupitmaxlo no121) unoXdp conpu:to dam (linnp)m, mtkpaNI qu. 1.133.1}1 50 42 123)1 91 '11901 11331 [d13/1., AOX(11? 3191 11331 noAnx(»)1(1)))/ I lorlp,]ez Toll? notkp 50d,9 11331 DiA911 A001X A13111.3 N90 591913 Lll 131X13XdOdk1,90 657013L,111L12131.? 52o '51191LA131 1133t 173139A73 399X9.1 Do 1D9(13' nlu nktrl? ldalt aoictoi .nloimnA. 912 39xltup I A32111116g '51304A(12 '5013113d11[13 '73113313 133.311 nonod% `n9thttr1 un90x3up tort (nix)Du d tit 3190 733093 91 417331 .3113 A? 111 731X73yd0dA,k90 59c131, AOl A01(73)193%9193 '7329d1Od 41, 1DX p 1[011 01 11.3111E1 nod23 inx dpA. 23902 I 131A(1013X9DAlog À91(1D 11n3014 A(771901 inx im.onoxkidnu A0A311201f7DIDAp 5on3r1p9onitrlDtv 32 311 1d311 `(nty)pu n30n2 101 inx lc no4K123 A010 12331 À0d319c131 331.COAk3 7M051311 Andiau .niakt-Appodu I 50n3r1pe3'v13xoodu noi nol(n)updainnu ouod(14r1 (131111) 51.u9pu ygoda20 513IX23 Trox A91 A01(73)101111A3 7331(73)1(9601733112 001 590/1.7393 n0rlud32L2 dcix 'AO0A119A, ZS xkunnv I C10311%1974 aodlyvt yox 5111 (101 (1(03)0 5.014 x(p)A.311 5U 5a19l1vo1? day. n91 4(no)10o)u(9)11dx AOl non3112okttorpt pnt A93/1(1DT193)A11 (10190 &Ix -9th) Dl , 'n039 A91 n1.1130okoy dnx np02.1 rox `5nod313 o1303np 51012p 5131 (50)39)39ou9 331 )18c 190 I nl 10 113)1 531AD9919L11(31313 59019D3 311931. '10A3119931033190d11 )1Ip1 (1)1 111 51011313 tunmananp toloinnu `10A3119A1i. 411 A3T1 5316.901033a3 50) 731(73/1.311 11AI:119131773i 91A0903113319 32 COA31113d73A99 1031 1d011,1131 1111 '311 4u 53,1no23.0og11m9 1 Lai nrcxou 17331 nor\dp)k311 noupandu I `113n4.01.td311)tc 1DAL1.031130d2L 1.21 LIA011 13 01 0719193X(1193AD11 1329{110d .113190M412 A(7) ACO1A1311 1730.03931111? 311 nIalloonmo 91 no31(3. 5101 51on311at0232 .o)lqp 1193 42 20 17331 A7313A03731(12 ACIOX)31? I `nrikoducc ,g Aa001131AD tol, Lai nt3r9 311 1131 1391 5101 51ovo2 A13119d21 '531A0A1dX tpkg, .tpx 01 n132 Dl 5101 510411( 01 A9d1.111%01 1301 `(50)1(3)1-11013X4 dau.ocp nodltvi nrq 311 A13A311 '7314A13(12 11331 Lai Al.,11 Dltqodniaundpu 1011 non I mod(p.D)ucc ptdo 19pd1(3.1))2t A1,131131d0A1031. 'Al9D19917731 A91 A013431? non(nd)no 5p 5101 51911.12 `133t02 Amway n13dt3Xtu 5tinio nvcru ncokcet `nonn301.1mx nocryttup 11331. 90 1°1QD LEI n32h1Il o-ap ,dnu [(tort? 5319oxitxp 11 .uo (pit? A311 lmic000d -13d1331, A1393%139 p 72dnu A01 AC011110130 (1011 ACOd(3113)11 TJA31191113d11 5.1dX31-1 aol.13 -AL111331. WI. DA0131(11 A0)1 ACOIDcotrng '19133141 A931 13 731d9T1 I 4d[TICLO]tic 513 133dX moyytX 13 42 A? 01 1D31 91 (101 ACOlaC10 p ACM 3ch9 o0 11113 m1t093 no-)0x311p (-01k12 13d9 (lad? 4134/01 50A31199C0A1031 510d31 1p3t 510113311930 11372d2A9 I 590]6c 0A13[313 5901a031 17331 5D1A(103102(13A99 `1111od23 1111a01311 32 pox 5101 A3 In. hA011 5/3d(3113)11 52ocIrt32p 13 01 -93A7311 'am.' 3191 1.12 .1.1o3t '50)24 ,n9 A)0 010110(101(90319 5101 510A311k0232 r, 10A13313 231 23A31190931161 019193X01 I 132[9d1Od]0 510190..1, A001(L11/13 531A731034,413119 not (10110310 211 01 11.AD1(13190119 a 32 `5Dn13d3I9n2 7310 1,12 À09311313 ?hi-13113M? 41go AC01 -131.3 A923X9 À9A331 3190 5ac3dX I [(101aD]lt 59A11 A07112101j13NLOAD

88Z

www.dacoromanica.ro suferint5. din pa. rtea mea240 a parintilor si fratilor mei din aceasta manastire si cu ajutorul si banii preafericitului voievod si ctitor amintit, a fost inaltat zidul cel mare care se vede si acuma. Deci in felul acesta,25cu ajutorul sau, a fost terminat zidul si adus de la starea de nefiinta la cea de fiinta, dupa cum le-a facut Dumnezeu pe toate. Voievodul 126a fost de parere sa introducem si in aceasta man5.stire unele schimbari in viata de obste", pentru ca vlahii care doresc sa vin5. sä poata duce o viata mai libera, caci nusint deprinsi cu schivnicia si cu asezarnintul vietii de obste" dat de Dumnezeu. El ar vrea sa is fiinta 12761 aici viata de sine" care domneste in alte sfinte manastiri. Deci mai intii a incredintat acest gind dregatorului sau intim, jupinul Ioan Neagu Viteazu, care a venit I 28impreuna cu mine la Sfintul Munte, deoarece din intimplare ma aflam si eu atunci in Ungrovlahia. El a miscat din loc toate stincile", sa zicem asa, dar n-a fost in stare sazdrun- cine parerea mea in aceasta privinta, de aceea a plecat de acolo 29f5xa sä faca nici o isprava, caci n-a putut schimba nimic. Apoi dupa putin timp eu am plecat din nou I(p.114) in Ungrovlahia la preafericitul voievod, dar el nu s-a ar5.tat mai intelegator fata de cererea mea, caci 1 -am gasit 130suparat ; si n-a tinut seama de cele spuse de mine lui Viteazu. Voievodul mi-a aratat din nou in mod lamurit acest lucru, a zis ca famine ca si mai inainte si a cautat sa fac5. o incercare mai temeinica.I 31A chemat pe preafericitul Iachint, pe preamaritul pastrator al dreptatii neintinatului cler domnesc si al sfintei marei biserici a lui Dumnezeu, parintele Daniil 132Critopulos, pe indrumatorul sau sufletesc parintele Dorotei, pe logofatul Sava si pe altii s pre a le arata ceea ce se punea la cale. Ei s-au adunat cu totii, m-au chemat si pe mine,I 33au inceput a dezbate propunerea si au ajuns la tot felul de pareri: unii ziceau ca eu nu tin seama de cuvintele ctitorului, care planuia lucruri marl, I 34iar altii ma sfatuiau sa nu renunt la atitea ajutoare de seama care era lamurit ca vor fi puse la indemina manastirii de catre preafericitul voievod. Ei imi ziceau c5. voi dobindi toate acestea, daca voi asculta de cuvintele sale sinumeau infumurareI 35faptul ca nu voiam sa primesc pentru altii o bine- facere atit de insemnata. Eu insa respingeam aceste vorbe ca o incercare indrazneata si ziceam ca trebuie sä las neatinse hotaririle incredintate mie ca sarcina de catre parintiiJ 36mei sufletesti si ca nu pot indeparta regula vietii de obste", acest rai pamintesc, cum este socotit de care sfintii parinti. Apoi am schimbat multe vorbe si ei au plecatI 37fara sa auda de la mine altceva decit el nu vreau sa parasesc ceea ce a fost lasat de preasfintii mei parinti sa se faca ping la mine, chiar daca as dobindi zeci de miiI 39si chiar mai mult de douazeci de mii de uncii, de care am acuma nevoie. Dar voi merge in Sfin- tul Munte si ma voi sfatui cu sfintii si cinstitii barbati I 39care traiesc acolo in numar mare: clack' voi afla ca se invoiesc si daca voi indupleca si pe parintii sifratii mei din manastire, atunci chiar fara sa vreau voi veni in intimpinarea parerii preafericitului I ¢0 voievod. Dupa aceste cuvinte ei s-au dus si an anuntat cele auzite celui care ii trimisese. Acesta s-a suparat, pentru ca nu si-a atins scopul, si m-a lasat sa plec aproape gol, fara sa-mi deaI 41ceea ce aveam nevoie si chiar ceea ce imi era de cea mai mare trebuinta : mi-a lasat numai o mica sulfa, ca sä nu par5.' ca a rupt cu totul legaturile cu manastirea.

289 www.dacoromanica.ro pvria]crOeic, Sob; St pot pt-Kpav rtva E4oSov, cbc µ1j Sign navTairacrtvanoki)crat Ta Tfig povAg. 'Eycb SE eicaveXOthv Ev TO ayico Opet Kaio-up.I3o6kot;I 42 [x cret PEVO6 rot;] 6a[rcep] einov Oeiot; xaioi)(pa)viotg avSpacrt, Pacravco rcoAlth Kai oxbilet Ta TA; ispguog axptfkoaapevotc, Ta vq;t7c6.tiaeo.); E%al3ov. -Ecpricsav yap pot- waX8; pev note% 1 43µb an[kot] K65; KaiabOatpeTco; 00TCO icaTaToXpaiv Tot; tyxetpfigaTog- E7CEi Se Tot; npetypaatv oThc7coXXaKt; auppeTalkaleo-eat Kai Ta T6V nv(eupaT)tiabv olicovogia Ttvi T8v Oda);ofyra)J 44Stanparcovuov, ci)crnep STCt way Tat; liAlatg Tat; ttgioat Tat; ev TO ayico T6SeOpet Lloyd; Staictnpartat, 0i) KaKia yvci)priq Tcbv ap4av-ccov Tou Epyou,axxaslT6SV 'Tway- paTcov avco1 45paXia xeopav StSoVTOW TVa 1.11)Tth aVEVS6TO) T0i5 ttEi0VO; Ex1st- 0-01EV, Set Kai aE TOT; it(aT)pdatvcbpolcoOfivat, pc5vov Eiqaty-KaTaDdaet Ent- xepSiperat; T1 TOv avayKaicov Tat; Tay aSe(X)cpthvJ 40vtaaic Te Kai creopaot. Toimov Tot; EvOtotg Xeyotg e%a; Eyth, iceiaac Se KaiTobc Epoi); 66(ek)(poi);, ggevov Tth Etub cr(o.yr)pt X(ptcrT)(6 TO nay avaBtpevoc. 'OXiyouSt 7rapa6papAirroc xpovou, icaTEXal3eJ 47TeL EvTaii0a o eiaapeaT(a)Tog irpononaira; TI; Obyypo-

13kctxict;I x0p Mtxafik I ,pet& Tob aS(eX)cpoli aka Kb!) laKcbPou lepogovaxou Kai eTtpaw, I3ouXopevogpevarcoxapvat xai EvapiOpto; fatty yevEcreat, Tqg 148 SE Soxo6cm;'r navetyctaeaTaTco potposa crITthv noXtTeia; entXaPtcyeat. 'Eyed) St rte; Tcbv Oeicov ic(aTt)pow crupPotaciag bnoptpvriamigevoc,Eciynv at (706Ei Taincecrxoptva Ei; 7cEpa; 1490 navetnoxecrTaTo; (3otpoSag xai xrfiTaipayayot, Etoi p. g eipt Kai aka; notijaat Ta ev rfjTfig povrig 7C0A1TEta 7coOetv8g drab (TiToOpeva- ai) Se apTia)c anokaue avanaixrecog icarrolac, axpt; 150ou7cepi T8v So- I avuov fipiv 'rth PotPoSct STIAckravieg, Ta rig Inadxseco;X6Potpev. 'Ev Toiaotg sty tape,/apTicoc. Kai Ta µev TCT)VThcriliaTawxecpaXata eypthvagev[[apTicK] I 15l EN/ tf eKTEO£vrt irpO; airrov Toy naveuael3taT(a)Tov1304145Set Kai lc-Tiro:4m faubv incopvlipan, Sl xai Cog Ex icpoackcou cti,Toti olweeptvouaypetcpriaav, Iva anoaTa- 52CYTC.00@01. tf ExEivou igcoypacpfl. "Ecru Se xai ev fultv XtvTa nap' lipcbvirt I To arciypacpov aircoti, ypacporcat Se xai EvT'qnapoi)ari EvStaOtTco pot) inroOfirg auvorTIKthg, & Kai Zxoucrtv o5Tcog. 'End Ta apoI 63a6vTavbv sitT)).1ETEpa 6E- 13ctoltia govA KTfutaTa, CeoyiXaTeta Xtyco, apirata,irpol3aTa, Ceoyapta Kai a'Ala 50-a rpovoia 0(eo)11 eat 're Kai epthrrat tv 1 giiv, Ta pt vziai &veal Toi5 navet)- TOXECSTerC01)1 548CaTroTOU Kilt)'Ico(avvou) Toi3 05yA.Tiari, Ta SE Tot') n(aT)p(oc) airroti Tor) Kalacyapoc (sic?), Ta St Tot; Boiaxou, Ta Se`Pcopaicov, otov Toi) pe- KaiEttpcovOUK yat) 2LE-to) awaToneSapxouTot;'AaTpa,rouelepami oXiycov, aXA.a St eicrtvI 65a6ToopyrietvTa xsperi Kai -Korot; xai iSiotg avaXthpaat TthV TE npo; x(i)pto)v et1ek8ovuov Kai TOV ETt ItEploVTCOV7t(CETE)pOW Kai aoeXcp@v poly To SE VE6KTILaTOV KoccrTpov Kai goV0V, &CEO OprtTat 156115V,EKTlaTat Tot; TOD RaVEO- TDX6aTetTOU 13o1136Sa avakthitacrt[ [v]], Kai oi)8' ev airub EveXtirov TaTOV tt0VaX0V, SODA,ETat 're Kai Konot, Kai Ta EK TCZW xTrigetTcov aiathVsicruSiwaTa,eogKaKO- 1ta0(giv)67aicobc Kay Tot; avayKaiot; Sta TOtTO 7IXEI6TOU;UriXpovouc. End oi`w To 'mi.-) neptTetxiagaTo; 610E p oparat KTiagaKai govov, cbgZcpriv,EaTi. Toll PotI3OSa, ETt Te Kai iepa 158TLVa a Kai Ei;Evtxupov KelvTat, St' a; &psi- 7t.opev xtXiac Staxocriacarias,avoXcoOeiactg Kai aka; ev Tcb KTiatlaTt, Ta Se A.011Ca 7I6VTa Ta jtEV dal npocrevetetc 0E01 69cpt?Av Ttv8v avSpcliv, Ta 0' EK Ko7CON Kai iSit0V aVaktUttaTCOV TthV d8EX9CT)V, Kai 01)K apKoi5crt Tot; 'LEB6X01; Kai 'TOT; TC01.1a101; Kai pdataTa EV Tti St' aiycoi4 KalVOT0110llgEVT17COXITEta Vi5V, Xtyco 18p @ruby,Iva throScbari ply Tag Tou xptou; xt?Aa; Staxoaiagoiryyiac, at Ev Tc7.)

290 www.dacoromanica.ro Eu m-am Intors in Sfintul Munte si am cautat sä ma sfatuiesc,42cum ziceam mai sus, cu sfintii si dumnezeiestii parinti, care au cercetat lucrurile cu multa grija si bagare de seama si au gasit o dezlegare. Ei mi-au spus asa : Faci bine caI "nu indraznesti sa iai singur aceasta hotarire cu mijloace simple si cu de la tine putere. Dup5.' cum se stie, lucrurile s-au schimbat de multe on prin vointa lui Dumnezeu, chiar si cele sufletesti, 144asa cum s-a intimplat si in alte manastiri mai mari din Sfintul Munte, nu din45rautatea celor care au inceput o fapta, ci din vitregia imprejurarilor. Spre a nu ajunge in incurcatura , din lipsa de mai bine, cauta sa fii si to de parerea parintilor. Renunta de bunavoie, numai sa capeti ceva de folos46pentru sufletele si trupurile fratilor tar. Indemnat de aceste cuvinte divine, am convins si pe fratii mei, apoi mi-am pus toata nadejdea in mintuitorul meu Isus Hristos. Dupa o scurta trecere de vreme a sosit47acolo preaevlaviosul protopop al Ungrovlahiei, parintele Mihail, impreuna cu fratele sau ieromonahul Iacov si cu altii, din dorinta de a se tunde si a intra in rindurile noastre, cautind sa is I "felul de viata dorit de preafericitul voievod. Eu mi-am adus aminte de cuvintele sfintilor parinti si i-am spus ca daca preafericitul I "voievod si ctitor indeplineste cele fagaduite, atunci voi fi gata si eu sa schimb rinduiala manastirii cu cele cerute in chip staruitor de dinsul. Deci luati deocamdata un ragaz deplin,I "pink cind vom lamuri voievodului gindul nostru si vom avea o hotarire. In privinta aceasta, pink acum asa stau lucrurile. Am insemnat in scris punctele de capetenie ale cererii noastre in me- moriul adresat preafericitului nostru voievod si ctitor, 51asa cum le-am alcatuit si scris in fata lui, pentru ca cele trimise de noi sä fie o dovada52pen- tru cele scrise de el. Avem si noi o copie a scrisorii sale cu toate faptele notate pe scurt si in testamentul de fata, asa cum urmeaza. « Deoarece avutia de I 52fata din sfinta noastra manastire, adica vitele de jug, podgoriile, oile, catirii si celelalte lucruri care din mila lui Dumnezeu se afla si se \Tad la noi sint daruri de la preafericitul 154despotIoan Ugles 9, de la tatal sau Cezarul, de la Vulk 10, de la romei, cum ar fi marele conducator de oaste Astras 11 , apoi de la Hieraces 12 si alti citiva, iar altele au fost facute cu"miinile, osteneala si cheltuiala parintilor si fratilor nostri morti sau Inca in viata ; si pentru ca numai zidul Imprejmuitor, construit nu de mult, asa cum se vede I 'astazi, a fost inaItat cu cheltuiala preafericitului voievod si in el n-au intrat contributiile monahilor, cum ar fi corvezile si ostenelile sau veniturile din cistigurile lor, I 'aflindu-se in suferinta din pricina aceasta multi ani chiar si in lucrurile cele mai de trebuint5.; deoarece zidul imprejmuitor, asa cum se vede si cum am amintit, este numai ctitoria voievodului, precum si unele obiecte sfinte I 54date ca amanet prin care am dobindit cele o mie doua sute de uncii, cheltuite si ele cu zidirea, iar toate celelalte sint fie ofrande ale unor oameni iubitori de Dumnezeu I "sau rezultate din ostenelile si cheltuielile fratilor nostri si nu ajung vlahilor si romeilor si mai ales in noua rinduiala Inceputa de el, eu spun 1800 cer asa. Sa dea cele o mie doua sute de

9 Ioan Ugleq,.despot sirb sub tarultiros,guvernator al regiunii Serres, in 1369. 1° Vulk Brankovid, guvernator in Skoplie in anul 1377, a luat parte la bltalia de la Cossovo in1389. rrStratopedarh bizantin mort in anul 1366. 12 Mihail Hieraces, dregator bizantin din a doua jumatate a secolului al XIV-lea.

291 www.dacoromanica.ro (101 (10d19DX 117371911X AD911091;11203 11.d13/13A10 31 AOOA A01 A0A3110n32 501A3 173X 113 173X 5731A731L 5901 31 501A9 5n0Ari09a311? I tood)1ogpT, 31 A7J9(10k011DAD .AD31110d1 4A043 173139 ?g O17311t11x 17))t kocpdampodat toArourip 7)Q.) 11))t Tyro 731 109(173117)AD 17331g9 p'XXOU - 7)A3117,)AQ2 5901 5010317311(0)13X ya9p 5god) I 4to73acca0X 5D1AD9 A? 01 1110T191131. rap Ittg ION Sow, .5(10A3T109(1310 5(019109(9 1DA(102 A01(17) 51431 5top73tio)d, 612 57313X10 5(039301017)Xkl9 1DX 54610dA0219 5101 31 1910 AC1A 1DX AQD ? AQ1 5101 073(3)0 I 5ion?rl09n3xe9 A41 AltA?tiovad)c) 51017373 pdpu A(1)X7Ra A4111.1 AD1d230d3L Ap)t 5101 A? 139071 31 1.DX 11.60d1 173X 5101 510n9 197311 A73101A131L 1731 `AIDODUDAP 1171 510A3T101397312 73d731t AD). AO)X10,1a I AQ0A01001pg 10N Altrl idau {544 not 501A0993A311(10/14 7)131i A41 Q0713 AlD(01d01112 A1.01d10d1L 17394101G 5(9 173X gg Ddmdkv, Dni LLl 73d313T111, nod319dat 4A,crot? AQ1 AQ(I)(X3)2D A01 Agri? TIDY I LtApd 5olgo 5q) A133/13 oa. 5111 51)13A31iaol4 .miltygodu 'op 501go TraltXdpp 50d1L A01 A0173193X(11(13A731( 73201110q 17)31. 13d011,1131. 11331 ItApOtiny ,d73ni (10A1331? A1,11 541 -(10/1.4 73X03/10 .A1913191019g 1)71 AV A? Q1 173X 51013A311 I noiltXd?Arnt? n ()14 13d 17311(132 10CI73U 901 (101(9)10103e (101(9d3/ A41 A431.1173111O3t Aoggptil lox 50))..go 1393A3DCI0A41 D1(1731, 5111 54A071 701DX 41.1 ADD(10d13131.1313 AQ1 A0)(/(31D)31 'AD13011A(19 I A3TIL9 AQ0 113 11031 01 A(101X3733 5101 5oA3dd) 5DA31-10)dd3 MOX3 73710-0 0171(100dX10T1 (1(03)0 10(1)73dk3A, 31 173X 5101 510713 A? 0(191d)X 51061(3210 1DT1301.101/9 10N 13 A371 -0)X/to9 go 912 noktd I 73(03)069 51oi ioq)) trinicialt 51:iXp Ala AD9(10311190dU Od A190)] [A? 5101973 17311094101G (01973 51dDX Q)1 101 D1A1031. 110213 AldlL 50)393A3k AQ1Q73 la ,g A? 0)1 01 OUD QO !) A? 39 (A7)1371 A(93dX I A1111(9269 Q&AA 5101 131-1 3713 41 (73111973ii) - LL19D1 LIA071 (10NO 19 ll [toctoolptlit moctxpixot in.oLtd.t3Xiu? 5111 5fRox 1731 oxtd) - 50)30 7473U A(01 A(0130 173X AQ1d31 Amd(3173)U 51.191383131.3 I 511.31D1g0A10)102. 7)11331 `50)391019 13 41i Di 131A3(1)73dkOdlt 1.12(911)Y7J(1)331 7317311411.1) of 57003i pdpu n01 -(13A7U ?g Amt TL (10110193X(11 D20$110g 1DX 50d01411)( .A310i:.110Y a AQ)119 A(01731-1/1DID12 tc1331 I `5D9lmodd) Apt Solo lodp pax 'Up A? ?g 5101 541 511Aorl 5iodrogp -1/Loima.mt tonatio) 51ul1i3op ltoicbt m131 10d733/ (0(3)C) AQ1 31 Amiggpdpuodinu mope MDA0117331 A01 3210g2, put AQT13 nol A112170711X 510 I 5(03)0 I (10X1(11071(13)A1/ I (1D)31. (50)d 6(101973 17731. pdpic AQl 101 731733112 11331. Q(03)0 731A0319010 A(01A0911101( 1731394to11'd)t3 Slat p3)t l73x no), L E `5LtAo11 502 59711721 5od)oc19o9p mop', lubpdk? ltemig ,dmi nod? I 1391dX (103C) 7)1 DAFIrindkaaAp ctonTrioDdlang `731A1071 101 non?tiooklternt 5113. (5D1riong)39 51.1x711 `511Aorl 5oAmIdox 7)4i ooXpAotiodal lox t. no)tt(imina)Ai qg lox not n0101t93g 1031 lteolthltittaua, 1.43q)da)t3u3 4d)ndkoug I ctol(p)imon (5o)d(21))u CIOD (101 noltpdai A(01 39 (A(01TI973O AQAOTI A01 A? 01 MAD 3201 13d2 dCIX Dg191 (10X73A01.10d31 (101 cto)..ploxxicboao nouptotat? rt000tclai, 19X ooptp 171)1 laia.gz, Mm MO 5ctodg dam g(lct)riv mod313 I MS C911. (50AQ1131.1)2A1 suit ..1. 9L pop EAES I od ,f;(so)I(!)tu piz.(o)g 1d a[S3(aA)s TIDEuoLuoial![-eunv]

t a 0000tc131, 1,0))t aoikp Soodo 5073iauni I 5ouox91u3gL g(la)730 62, a 4. I 4. 5119gor1aoxictom Aouidnx 5oXPAorlod3i

113110 70 .1. a 5u99miaoxiciox molidDx soximood31 1d13x 113odu 1. 19)( 41 731.1)XD2L 1LA1331.3 113X (0711710A 4A1.1X9 A4 51190)IN A371 01744113 /.03)(3

`ctonFloaanimg 1Llt31C3D3g ,g `017)A4131313 1011(031 I A3716 A0d36390dU LAX -011(1d `10A3T1 10 gg 1DX 1011(3/41331.197) Q0 A0A91I AgoodX 1731 `A0d(litd9 )19X A0A11 31 ppt 173)1 cA099(111 't7) I 101(g 173)1 5DX1d1 57313/473 01 .A017)1010736 Ql n 01ig id(43.0))9

Z6Z www.dacoromanica.ro uncii faga.duite pentru construirea zidului imprejmuitorsisä repare biserica din interior, care sa primeasca pe toti fratii de acum si din viitor,81 de asemenea si sala de mese ; sä cumpere lucrurilesisa rascumpere podgoriile, ani- malelesicelelalte lucruri capabile de a usura pe fratii 1 62osteniti si istoviti cu zidirea, precum si pe cei care vor veni de acum inainte. Apoi, prin tradi- tionala intelegeresisemnatura sa acorde romeilor de acuma si care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor veni de aici inainte, 1 ocuvenita cinste din partea vlahilor a proedriei, precum si deplina liniste la bautura, mincare si in toate celelalte, spre a nu fi stingheriti de vlahi I 64in nici un fel. Iar cit priveste alegerea de egumen, dupa trecerea mea din viata, sä face cum am scris. Se is mai intii cuvintul meu $i al fratilor mei, adica propunerea de egumen, I "apoi sa mearga la preafericitul voievod si ctitorsisk aduca de la el1 66con- firmarea egumenului, dupa aceea sa se intoarca in Sfintul Muntesiskprimeasca de la preasfintul prot bastonul de pastorsinumai asa va ajunge cineva egumen in manastire, dupa obiceiul care domneste intre calugari. »I. 67Am scris toate acestea, fiind cu mintea intreaga si sanatos la trup, cu ingaduinta lui Dumnezeu,sile las fratilor mei intru Hristos. 'Jack, cu voia lui1 69Dumnezeu, voi mai fi printre vii pina voi face cuvenita indreptare, sa fie slavit cel care le cunoaste pe toate inainte de a le da nastere ; iar data, intre timp, imi voi da sfirsitul, I 69nu ingadui ca cei care locuiesc sau vor locui in aceasta sfinta manastire sa incerce a schimba 70 viata de obste", rinduita bine si cu dragoste de Dumnezeu de catre parintii nostri sfintisidumne- zeesti, pink nu vor lua o hotarire cu privire la cele ar5.tate in amanuntime pink aici de la preafericitul voievodsictitor. Cel care va calca in picioare sfaturile mele, I noricine arfi el din rindurile fratilor din manastire, O. fie socotit vinovat de catre Dumnezeu si de prevederile sfintelor canoane si ale mele720 sa fie alungat din manastire de catre cei care fac lucruri drepte si placute lui Dumnezeu, fiind judecat ca un nestapinitsilipsit de rusine. Am scris si rinduit toate acestea cu vointa lui Dumnezeu I730 le-am ara' tat toate pe rind eu Hariton, ieromonah si duhovnic. Au fost aprobatesi intarite cu semnatura 74preasfintului stapinsiparinte prot al sfintelor manastire din sfintul munte, parintele ieromonah Sava, a preasfintituluisfiubitorului de Dumnezeu episcop al cetatii Hierissos si a Sfintului Munte, parintele David, si a altora.751n anul 6878 = 1370, indictiunea 8-a. t

76t Din mila lui Dumnezeu prot al sfintului munte Athos ieromonah Sava t Pe verso :

I 77 t Preaumilul episcop al cetatii Hierissos 178 si al Sfintului Munte David t 79 t Ieromonahul Hariton de la Sfintul Munte t

3 AL DOILEA TESTAMENT AL LUI HARITON

t Hariton, ieromonah de la Cutlumus, am scris cu mina mea.tIn vechiul Si legiuitul tort, inaltat de Moise din porunca lui Dumnezeu si construitde Beseleil, cind auzeau crainicii, iar unii din proprie initiative,1 2multi aduceau prinoase, nu numai oursiargint, purpura si stofa fink de in, I 3Cisipar de capra de cea mai proasta calitate ;iar pentru mintuitorulsistapinul meu

293

www.dacoromanica.ro A021 coi7?1xot1Xdn30 cgooll)i, Lt DC1D31 5111 5ndI.X 099 A01(0d9 390thl I 514,13AT, A013101 309? 40)1 513 91 A01)172y(1(1)01),1 Amincre(nd .mnloctol(u A30A2 101 lux 5101 p1 1DX 17331 nundu ndopg 5n213/11.dx 1 Spiry), `510n31h411.31, 50od31 590ot119 1DX 1DX 9 ll,lnn3 D13A7139 d 131d11,1911A 02 510A37ID9 5131(91t1D2 5101901 DD0dX I 1973DORDA 51)1 '573A1231732 591(031 A3TI n3dl3y-,1 9 50319X 1DX It '511A0d(1) X90 A01111 32 113X D1 9113X7)11 11331 DAD 5101 numndlt.kai. 1 moaognxL 5(9 pm 513 73,1371 51499 Indpit? 17331 inoladnup 1DX 1D90131(31 1D13APLD0d3L 511A0dth 50113(11331D 173X 50A0T1T13 A30et38 9 11331 .nryoXop 1 101 tplom A? 51oXpAcr11od31 Slo311(1011a3)Au 5o1D1Xp1C? A01(1(031 1DX Amt (101 1DX 6 `nonidnx AO1(D,L3TI 5D99131(03/D 12d733/ (1(01d(1)X (1(03)0 1 PDL 5(o)d(41.(n)9 A01114. (1(0911)I, (1(0191d)X A0)1073X 1DX A0)193M393 101173X 3,/ pirot 72A1 nn1201.,,xp 50172AXI 'AC9 X90 73913063 11 AMI 01913 A0)1A903102 I 173110);031D190/ 1DX A01 A01(1(031 ROA A0)3dX A231 91 noinoleyou mActo2oup 3990 510190O1(1 51o1 5indmg 1131 A193k3A390(531 7299 3k 4111I ItA1(un)d0)A9 139l1091n 13)109 -(p139 `moono 721(1(p M0)911DX 1DX 5/39931913/ 50) 90 73131(31(11a031, `m0)dcp9 pyxp 5ta10)nA., Dl pinAct9 39 Dl ItX3Anoodu 90d9 1 `111111z/ 1071 7mk3n39odu a 5ouodi, .Solo 4 ET pax noctonc0oa31.9 733. niApu noQAd3grot 5oiliddp Tyvhoo à(o3)0 5I. (n)1(3)110x 1 5099(1[19 `11.m031 510319d1 510 3910 5011119191AX A3XL1A1313X 5701 A3 1119131 41 73d3) 1DX (101 MU? 731119Dg39 4A0T1 (1(00(1)X A0111,1 n(oolt)I, (1(0191ft L11 I LLA37104D1I0AK QOl 1199071(10y1RON 31010)1 5(10A3710)191d93 (59061632D 1739411143 311 1D31 A41 A0)19D 0)0911 173n3011nnp o1(1Lo3L1I VOX ,9 A731973190thl 1 1M343 coloplarl nag, -nup 904371041734 pm Ala npono.),11,.t90du iOli A1313X3111) inx Anlndup `9on3riorog0d3L 9TI l0 541 54Aori Ncto 01A00 A139 A13113dll ,290 A1313l1A72 A0)197)(1/3 50)3 AKI X21 7117331 Al11110A4 MOIC,173 1731A040117:112 111)1 42 A9010119 al 531 v. 3101 onpionoonnu ompda coXpnoriodal &ix )D09030 `(n 113 39 17331 01 0)17210)C131A131/ In11(ouod(110r1 C10991d3j, 17331 (1°1 40" 5Dr1lst 811 (1034 5ctodo &DI `codoptni, irOt pl pin)1 All11MAL -L111112 610A311129 A0d131(3 1DX 5901973 590X9111109 VOX .51219131331)0d11 10 11331 d34.319 611 531430 tn1(lt.5 0)130 113 39 001311 173)1 '139410173d7331 1193 9 90 17331 '517301113i? A1291311317X 311 173091432 A41 Al11973101 'A7319D190d31 oil 7)1311 5o1nrirlpdA., A0,219D 119 A0)1 -11d13 A0)A311 AMd(3173)31 173X AO/1031932 (1071 1DX non A3 41 4A011 AM1A303d93 ACOd(3173)31 731 17309311703/D12 1aJ A? 41973 D1AD1L 7211.11(90d '1011 5q) A043 119? 0)1 0)131101(n0g 0)1 1117t1'9d Al3X91A 173)1 DU ,d (10A1331? .A1301311 171)1 49 A913 zit 0(03)0 11A901(33/9 1011 Q)1 (,1..(1) 1101 (10190101 '(101dU1911A0d(i) 90 puid)1rt 1011 A91(73X 0)1(11113 A371 -1d331 p 17309131031 A1.09702LDAD 1DX 033/ id A73)31/13(11 173A3L11X3X 113X À(31131.9 5101 -9111ti 5iouno pm no inrii.ou Ìonnikoodu pi, 54139 51morl limp:haunt Apx Actolunic9 I 17331 471 11A7)11 134309 31 113X '137112A(12 17331. A41973 Alll ALlm4 awl moo33odu 13 39 nixot nnorig)q. lnx nololu ,61 ALL13d1

1,6Z. www.dacoromanica.ro dumnezeesc Isus, jertfa de doi oboli a v5.duvei4era mai pretioasa decit comoara bogatilor infumurati. Deci cei care pun prima piatra15,si construiesc adaposturi sfintesilacasuri de inchinare si fac cheltuieli generoase eau mult5. truda si grija, de asemenea,sicei care repara asezaminte vechi, 17incit spre a ajunge la mare slava, spre a indreptasitermina este nevoie de munca necurmata si de activitate perseverenta.I 8De aceeasieu, Hariton cel mai mic dintre ieromonahisiduhovnici, dobindind multesimari haruri si binefaceri de la domnul, Dumnezeul J 8si mintuitorul nostru Isus Hristos, deli de fapt nu eram vrednic de ele, n-am incetat de a face cevadin ceea ce ii placea lui, ode a cheltui cea mai mare parte dintre lucrurile mele de trebuinta si din darurilesiprinoasele cuvenite 111vietii omenesti, ci mi-am dat seama$im-am infant in credinta ca trebuie sa infaptuiesc cele cu putinta nu cu multa cheltuiala, [ 12ci cu o judecata dreapta. Lucrurile se infatiseaza in felul acesta. Nemarginita intelepciune a lui Dumnezeu, care le conduce si rinduieste pe toate si ale c5.rei hotariri sint un mister I 13de nepatruns, prin mijloace ale bun5.tatii stiute numai de dinsa, a impins pe fratii de atunci din aceasta sfinta sivenerata manastire a domnului nostru Isus Hristos l 14cu numele Cutlumus si i-a indemnat sa ma aleaga la conducerea for cu Avila multa, I lsdar si cu lupta foarte indirjit5.. Eu am refuzat ar5.tind lipsa mea de pricepere si de experienta,odar cei din manastire au crezut ca nu trebuie sa se linisteasca si ziceau ca.' nu se vor rasa pins nu vor face sa izbuteasca parerea Tor. Ei s-au 17clus la preaveneratul prot de atunci, ieromonahul chir Teodosie, ba chiar si la preasfintitul mitropolit de Hierissossi I 18Sfintul Munte chir Iacovsi le-au aratat dorinta Tor, luindu-isipe dinsii ap5.'ratori si sprijinitori. Acestia au fost miscati19prin zel dumnezeiesc, prin convingeresiinsistent5., ba chiar 20 cu si prin pedepsele luisim-au induplecat sa primesc aceastaconducere, I intarire din partea amintitilor parinti si st5.pini si a parintilor aflati in manastire sa fac in ea21tot ce voi vrea, pe cit este ing5.duit celui care doreste sa vina in intimpinarea hotaririi luatesi sainvete dintr-insa. Si impreuna cu Dumnezeu I22care mi-a venit in ajutor in aceasta rivna am socotit ca nu-i bine pentru mine sa-mi crut 23masasisomnul, cum ar face oamenii platiti, dar nu p5.storii, pentru a ridica cit de cit manastirea cu toata puterea si mijloacele mele si s-o prefer vietii. 24Daca mi-am pus in valoare talentul dat de Dumnezeu, judecatorsi cirmaciu credincios,26sk las sa cerceteze si sa spun5. altii. A$ putea aratast Cu far5.' greutate si fara sa ma laud, dar26socotesc toate ale mele drept fapte minunate ale lui Dumnezeu, care sprijina cu mina sa dreapta I 27si cu bratul preainalt cele indreptatite: din putini si razleti, am sporit numarul fratilor la multisibuni ;28din s5.racisicersetori, i-am facut acum lipsiti de grija vietii ;29din oameni cu putina avutie, au acum de toate ; din putine odoare, am ajuns sa dobindim acareturi multesibune ; din lipsiti de aparare si usor de cucerit, sintem acum intariti cu ziduri de necuprins. Pe scurt,38pentru a consolidasiinfrumuseta m5.nastirea, n-am pregetat nici un mijloc in care sä nu pun toata puterea bratuluisisufletului meu. Din pricina aceasta 191am stat putin in manastire, iar viata mea a fost cu totul in aer Tiber,luptindu-ma cu furtuna, cu nouriisiploile, cu frigul 132,si arsita, cu teama de a cadea in miinile strainilor, aflindu-ma in contact cu romei, sirbi 13 sivlahi,"de la care am capatat bani si avutie multa. Oare zidulinconjurator care se vede acum ne-a venit asa far5. truda,"ca o murk in gur5., cum zice proverbul? Nicidecum. Ci v5.zind eu ca m5.na.stirea este usor de cucerit de c5.tre 35nea-

13Si din aceasth imirare rezulti ca drumurile lui Hariton spre Ungrovlahia treceau pe lasirbi.

295 www.dacoromanica.ro opthv TO 67r6 TEobV 1111EL7tToVTOW (19E(COV) 135 ZOVETW EUEXEOTOV Tqc poviig, Kai Tfiv aixttakcocriav ixpopthpevog, Ev crrevth pot Ta Tqccoqc >jv o6 xdptv Kai tnwo- Ktv8u 136 ve6crac, avt8pagov Trpoc Toy eixreOtcrraTov Kai e6yevt6Tarov Cti)OgVTTIV Trlg OiryxpoOkaxiag xup IcoavvivBXaSta0Xdf3ov 137 Toy 13o4368a, Kai avapvficrag airrth ono); 6 gv paKapia tfi a,rjEt yeyovcbg abOtvtric Tqg airrqg 06yKpof3Xaxiag Kai ir(ar)flp airroi5 138 Kiip Nucokaoc Ta peyeaa ouveiparo EiCi tf (ivoucosolifi -cob perillou 7s6pyou, &i °fix Eyeacre arrapficrat Tov, Kai 67ccog139 GUVTE7i xai airrth Ka Ta TE wuxtKfiv ct&roil cr(corrOpiav Kai 6cpecrtv apapTipkwv Kai Toi3 arreA.Oorrog Ir(aT)p(o)g dna)", Turret TE e6Kkripiav (40 Kai EICCilVOV Kai 84gav aka', el gni Tth Exeivou OepeXico &nog avomcoSopijai Kai 7rpocre4epydanTat TAticEivou apx1 Kai irpo 141 KaTaflo?A aveyeipac Ectirrthv Tacppcov Kda Tpov etc acrydXetctv Tthv eoptcricoptvwv yuxthv, Kai Toil To ptv 7EELOE7) ittio-av airrth I 42 rrpoo-aycoythv, TOUT° St diroaroXiKafq Kai rr(aT)ptKaIc rrapatvtaeo-t KaTalrEi0OW, Kai oliot SaKp6cov (17E0CFX(51.1EVOg Tth Katt 143 =LK@ Kai avucciporrarco cpappetKco. al Uob(pa)voii ZITINEfiCTEL Kai 68rryia 'rob Stavoiyorrog Tfiv aka) xelpa Kai gl.L7t1127CXthV I" TOg ItiftVti ov efiSoKiag, StfIVOUCTat Kai r) a6TOU Kapoia Kai cruvtOeTo TOUTO notijacct. "EvOtv TOL Kai auvetpact ilgV Kai KaTa (45 pokq Taw EKELVOU xprigatcov, Kano) St Kai poxeco Igor) TE Kai Tcbv crbv Egot aSe(Xcp)Covolicfat- cruipev Ev Talc rcoAlaic Kai at 14° Kpaig 68otrropiatc StepxOpevot xthpag Kai rcoketg Kai Toirapxiag rroUthv ctiAlevrthv, cbg laaallV tiirarreg, ZTL Se Kai tri Kcte'flPe- pay 147 auvdpact Tthv oliceiwv lipthv xetpt. v, Kai tq ttosco to-w ZK Taw irpoa- o-reicov futthv J3pwtC v Kai Earthy, EKTIASTal a6v 0(E)th ToV Vi3V Opcbgevov (" xdcrrpov Kai 48 Xeyetv Tag icaTafioXac Kai loSoug Tor) povacrTripiou Kai T06g ICOAA0bg SpaCql0i); TEA/ 'CoV 114:5X0OV doCTISLCIadEVTCOV 149 aSe(Xcp)65v, ZTL St Kai Tag EK TOU Xpg01.4 avayKag xai KCETE1Egag TcbV xpeoxpeacToiv ag inEECYTTIIIEV St' draw Tfiv Tot') KaaTpou avt (50 yepo-tv, thc Kai gT1 broXetrctcrOat intiv xpeoc (ao-)np(a)xata. Toivuv Kai Tor) Kdo-rpou anapTicsOtrrog, rraktv ETtpa rcdkri Kai MOM 51 pei(oug aythvec el; kvuxiiv 7rpo4voiirreg Toy 6XeOpov. 6 yap givwElev rrpoprOeig f3ot1368ag, rcpocravexwvaft 67c'aka' 152 KaTai3X.riOciari 1468w, TN St ye axpti3o0c acpetSficrac noXtTeiac, Sta TO Tobc Ex Tthv BX.dxwv Epxoptvoug Kai arcoKetpoptvoug53 avtuog 1 E0tXetv OlthVCEL, EITE OptcpoiTcov aVTCOV Kai Kai arroX6Twg Kai aKavovicrr(wg) 1 aljecov rracyrig povaxtrilg trcpareictg 154 xai rrpocroxilg, fir3ouktj9ri peTapeTtgat xai EvaUgat Toy rapa Tthv ayiwv Kai Oeocpopow avayparrTcov rr(art)pcov Aecrpo1 55 OerriOtrra Kai 6porriOtvca, into Se Tthv ayicov KEN rc(aTt)pcov you Kai KTT1- Topaw xai o-repxOtwca Kai elpyacrOtvra Kakthg Kotvo 156 OtaKov Kavova Kai opov. Kai 7E0:Troy ptv avteeTo Ta Irepi TO6T011 Tth xaTa navTa OLKELOTaTCO afyroilC011- nava) Kiip Nedvcco 157 Tth BriTgri tic Sri Kai abv Epoi KaTaXafkbv To giytov opoc, 6Te xai airrog gx Tthv Exeici-e fipxopriv, Kai rravTa Xieov TO Tob Xoyou 158 Ktvficrag Kai icaTarceiOetv evSotivattc TTi &hl Ta6Tri Kai S,Evri Tthv akriOciiv povaxthv StaiTri, oinc To-xucse, 0(eo)ii cruvatpoptvou 159 pot Rap' o6 TEEEV ayaElov, peTacra- Xelicrat 71 geTa0eivat Tijv Zj.11)V yvthpriv Exoptvriv thcpt13cbg TOri rt(aT)pcbou you KAajpou, gra 18° A.ov SE Tot')OctKoi3, arcipBev ZinpaKTog. Kai oi) ptxpt To6Tou Ta Tqg rreipag, 068' Eatri Ta Xuirripa. aLI,a rcaktv t Ttpa 181 ireipa, Kai iraXtv Eirtcpopai Tthv Setvthv Taw rcpoTtpcov peiCoug xai giciTeTaptvat.`1.2g yap KaTa

1 To1 Se6Tepov mapeyevotaiv 182 irpo; Toy avw0ev ISTIOtVTOE EiJCPEINOTCETOV 13ot1368a Kuflepvficrecog xdptv, elipov Suolepq Kai rcpoaavtri Ta -Kat' tilt Kai oOK eiAta 1°3 xai Xeia, Iva Kai ai)Tog gtxpOv avay64w, PapuvOpevov St Kai 6pytOpevov Kai StaXotSopoillevov pc, St' a TO NedyKw 184 napfucoucra. Ataprivuudpevog St pe maw irepi TO&COL), Kai e6pciw apeTdPkgrov 716EVT11 Kai avtvooTov, Say Eyvco t Ttpav pot 1°5 rrpoo-ayayeIv rceipav rctOavoTtpav Kai 1A.A.oytpov. Kai rrpoo-Kake- csapevog TOv rcavtepckaTov p(riT)porroXiTriv rcdo-ric OiqKpo 166 13Xaxiag xai 6rctp-

296 www.dacoromanica.ro murile navalitoare lipsite de Dumnezeu si temindu-mä sa nu cadem prizonieri, eram ingrijorat de viata noastra. De aceea m-am aruncat in mijlocul primej- diilor I36 si am alergat la preaevlaviosul sinobilul domn al Ungrovlahiei, chir Ioan VladislavI 37voievod; si amintindu-i c5.* domnul de fericita pomenire al Ungrovlahiei, tatal sauI 38chir Nicolae, a contribuit cu o suma importanta la construirea si inaltareaturnului celui mare, dar n-a apucat sa-1 termine,I 38s-ar cuveni sä se gindeasca si el la mintuirea sufletului si iertarea pacatelor tatalui sau decedat, la buna intocmire si lauda I 4°0 slava lui insusi si s5. zideasca mai departe pe temelia aceluia, s5.-i continue inceputurile 410 E5. inalte un zid de aparare cu meterez si santuri pentru ocrotirea sufletelor aflate inlauntru. Am pus toata puterea mea de convingere, I 42am cautat s5.-1 induplec cu laudele apostolilor si sfintilor parinti, am recurs I 430 la leacul miscator si foarte eficace al lacrimilor ; si cu ajutorul cerului si calauza celui care deschide mina §i I 4 4umple toata fiinta de bunavointa, s-a deschis si inima lui; deci a luat hotarirea sa fad acest lucru. Apoi cu ajutorul si puterea banilor sai,I 45cu truda si munca mea si a fratilor mei pe care i-am pus pe drumuri lungi si grele, trebuind I 46sa stfabata tarile, cetatile si tinuturile multor domni, precum stiu cu totii, apoi ping si in ziva de aziI 4ku concursul miinilor noastre si cu cheltuiala din partea metoacelor 14 noastre pentru mincare si bautura, am inaltat cu ajutorul lui Dumnezeu zidul de aparare care se vede acum. 1485i nu mai vorbesc de contributiile si cheltuielile manastirii si de multele osteneli ale fratilor sleiti de munca, 149apoi de suferintele datornicilor si de apasarea imprumuturilor facute cu ocazia inaltarii zidului de aparare, I 5°caci ne-a mai ramas de platit o datorie de o mie de aspri. Dupa terminarea zidului a venit alta amenintare 151si alta lupta mai grozava, caci urmeaza sä adapostim moartea noastra sufleteasca, deoarece amintitul voievod s-a sprijinit pe cheltuiala facuta520 n-a vrut sa crute rinduiala noastra statornicit5., caci vlahii care yin si se tund aiciI 53doresc sa traiasca liberi, fara friu si fara respectarea canoanelor, ca niste razleti si neobisnuiti cu orice infrinare5461 supunere calugareasca. Deci el voia sa prefaca si sä schimbe datinele si rinduielile sfintilor si purtatorilor de Dumnezeu parinti I 55 anonimi, adica legea si hotarirea vietii de obste", I 56iubita si statornicita de sfintii mei parinti si ctitori. Si mai intii a aratat cele in legatura cu acest fapt celui intru toate foarte apropiat de inima sa jupinului chir Neagu'Vi- teazu. Acesta a venit impreuna cu mine la Sfintul Munte, cind am plecat si eu de acolo, si a pus in miscare toat5. greutatea 158cuvintului sau,dar n-a fost in stare a ma indupleca sä primesc aceasta rinduiala neobisnuita si stra- MA de adevaratii monahi, fiind eu ajutat de Dumnezeu,59de la care ne vine tot binele ; deci n-a izbutit E5. zdruncine si Ea schimbe parerea mea sprijinita temeinic de parintisi de Dumnezeu,60ci a plecat fara sa fac5. nimic. Dar incercarea nu s-a oprit aiciisupararea n-a incetat, ci au venit alte incercari I 810 alte st5.ruinti mai grozave, mai mari si mai apAsatoare. Cind m-am dus pentru a doua oara la mai sus82amintitul voievod preacucernic prin ob15.- duirea sa, 1-am gasit suparat, inaccesibil cererii mele,ogreu de miscat din loc §i neintelegator, incit m-am aprins si eu putin, fhnd necajit, miniat si tulburat de cele auzite de la Neagu. 184Dupa ce m-a lamurit din nou cu privire la toate acestea si m-a gasit cu totul stApin pe mine si inaccesibil pentru vreo schimbare, si-a dat seama ca trebuie sa fac5. alt.&65incercare, mai conving5.- toare si mai eficace. A chemat la sine pe preasfintitul mitropolit al intregii Ungrovlahii,66pe veneratul chir Iachint, pe preacinstitul de atunci pastor al dreptatii, binecondusului cler si al sfintei I67marei biserici a lui Dumnezeu

14 Metoace (gETOxta), anexe sau filiale ale m5.nastirilor.

297

www.dacoromanica.ro T11.1.0V KUp `YaKtveov, TOY TOTE gtv tVT11.1ZOTOTOV StKatoTiAaKa TO5 ebayotig poll Kai qg Tor) 0(to)r) dyiag 167 gEyakrig EKKailalas Klip Aavtija, Toy KptTonouXoy, viiv St Kai airrOv navtepthoTaTov g(iTT)ponoXiTily 06yKpor3baxiag, Toy 169 KaOTI- yoi)gevoy Kai nv(EugaT)tKov actor) Kbp AcopoOeov, TOY XoyoetTriv xr)p Eaf3av Kai t Ttpoug, avtecoro atycoig Tel Trig 57109t 169 mac. Ot Kai tKKA.TICTICEOTLVTEg t auToi)g Katie npocaa1345gevog, fjp4avoTo xcopEiv navoToiav arpanov, El gOvoy Tor) iroOou 17° gtvou Tth Ei)o-E13ET 13otpoSa tyTkotEv, nfl gtv napaKaXotivTeg Kai dig Stet Kpto-tv TYiv axioi anatToDvorsc aStaKptatv, 171 n16'yKaA.oi.hrtzg cbg dna- OoillyTa 1LE Tth OeVigaTt Tor) Too-emit ei)epytTija-arrog gE Ktilt0006, Eatt 6' oi.) Kai o-1.43ouXtuogeyot gij 0TE 172 p71011Vat µE TthV tlakoVTO)V Ebepysatthvaka, o6St Tor) t yKa2tElv Kai npoo-ovEISKEtv xai aaCawsiav got nEptanTsty, Ott gfj To% 173 dX,Xotc t4iaou I3o6XXogatChy,anoaxogevot. 'Erb 8' aKoig.ov Tar)Ta, TtTpwaKogiv gtv, nthg yap 05, El 127) A.100g '11 aiSripog, tnei EV TOallk711 174 fillip, tySeia St' r)v Kai Tily 6Sov tTE1I0V; 'AXX.' 7) TOO tyxEtp-fg.tarog ToXgri, Kai TO TO- (Toirroug n(aTt)pag tvTlj airTfiITOXLTEICE t KgETpiaal telV I" t (.1.11)V thp' Ctiv TOUTOV Toy aya0ov KA.flpoy ayESeattriv, Kai To Al) etVa6Xt0Oat Kay eiKpotg cbai Tthv govaxthy facia0at ci.)gnap' tgor) 178 Tel TN n(aT)ptKN avTtaTpanTat noXITeiac, ZITEI.X0V aacpa?t,thg Kai of.)K Eta CrtwAtcseat ge col; aKouogtvotg. TO alto 0(Eo)r) yap ZA.E.yov77 SeSotthg xpiga, ou Siwagat Ta Toig n(aT)pacrt KaXCog SESoweva napao-aX65aat, Kdv Eig nA,Eiova xptii Tthy yi5v ovvov xta,iwv StaKoo-kov 178 ayytiov tgntaolgt. 'KIT/ yap gEgyrigtvog Ta Tth geyakco n(aT)pi Usfigovt nenpaygtva, Ott of.)89 t v tyStia avunEppolono Kaeu 179 (pflKe Ti TOV lEpthv Kayoycovi vtScoKE Ontasoty.avETiOouv TE Ta To5V 7CTCOX6V govaxthy ws IKETvog tTthv optpaythy 190 n(aT)pi Kai npottijOd navv0v. "Ops.og Too-aka-Lc f3oXalg Xoyaw 130.105gEvog, etTEO- yeiryow TO oiKEtontaTov, ava0fiaogat, Eqrflv, Kai181 Toi5To Osiotg Kaiiepoig (naT)paat Kai ytpouatv °jig 7tXOUTET TO dytov opog. Kai ei ZKEivotg To npEiyga oiKovogia Kptectri Kai Kareauatc, 182 TOTE Kai autos, Ei KaithiSthg,Etvogat TO ebacki Pot13456a. Tanta of aneaTaXgtvot tdnoaTEiXavn nvatipomplj- Kaaty. 183 6 St SuaxEpavag Kai XuniOeig BITE Tor) tauTor) crKonolitKTEECCCIW, z4a- 7CkcrrEat pis KEvoy axES6v, OUTS TO5 xptoug t7Ctgyna0Eig 184 oiiT' blaa 011 TLVOS T8V aVayKalOVITCOV aVaXCOOTCOV, EitillgeTa geptKN nvOg goSou Kai 6CTOV T013 11131 61COICTEllarIVUt a1C0 185 TEgvOgevoy Tijg goyN. enc St xaTtkai3ov TO KO' fitaig arm/ opog, Kai Ta T.qg intoOtamg aveOtgriv Ttgiotg StaKpt88 'cum% ayiotg ytpouat, agopzvog t4 aim by Matv Tdw T6 e(06 SoKoiA/Taw, -KaXthg gtv, fixouaa nap' airrthy, Kai nEnoinKag Kai noteig 187 IA oiitws tA.Eu0epicog KaianA.otKthg KaTaTageov TN n(aT)ptKN noXtTElag, a??' ayTExottevog Tainr)g a0avet nay* oiSTco yap 199 Kai xvirm KX10eing Kai StaSoxog aKpti3f jg, oUK avaTponebg Kai KaTaXimig Tthv npo aou n(aTt)pcov to yap 6g6So4ov Kai 6goOpovov, 199 To St ONT18040V Kai avTiOpovov. 11X-fly °ISE nokkaKtg Ta TN aKplPoi.-)g StaKpiamg iStthgaTa auggeTallikkEaOat Tot; Katporg 190Kai npoo-thnotg OU &v npoayivETai Tt Tthv avayKaiwy -Kai o-utupEpovTow ij wuxceig ij athgaatv Ov yapTpOnov cpagtv Eh/at 191 To4tipOy Kai aStemptToy noXtTeiav apicrTriv n(aTt)pcov avaTparOvat, °Gm naXtv (pagtv aStaKptTov Eivat tifj KaOmpErvat ij192 evSotivat Tth E4 apxoy- TtxN Kai al3poTtpag Stairrig Kai napet Torn° Kai dauvliOn Trigataripdc Kai avcogeaou, non.a St Ttva 199 avakcbgaTa npoadayn, Kai ibv ij govfi xpeiavExet, f Kai eto-OEvolivn tttpco Kai napet Torno aSuvetvoc Exovn npoai 194E1:Ai/atTa Kotva Kai 0'.w 6 KatpOg naptxtt Tot; Ogoo-iTotg. an.et SET oiKovogetvTa npaygaTa EV Kpiact LVa WI Sta Tfiv aSuyagiav 195 Tor) npaygaTog Inavamptycoo-tveig Ta &ciao) Kai ytvirrat 1.181Cov ta gyKkritta TOri KaTopOthgaTog. Kai TarnaXtyorrEg of ye- yaSat 196 KaTtnEtOov gE Too irpO Okiyou augf3avv, limn 6 EiAaPto-TaTog nporro-

298 www.dacoromanica.ro chir Daniil Critopulos, acum preasfintit mitropolit al Ungrovlahiei, 18epe egumenul si indrumatorul sau sufletesc chir Dorotei, pe logofatul chir Sava si pe altii si le-a aratat despre ce era I 69vorba. Acestia s-au adunat, m-au invitat si pe mine si au inceput a face tot felul de propuneri, numai spre a veni in intimpinarea"dorintelor preaevlaviosului voievod.71Unii se rugau si-mi cereau lipsa de judecata in loc de judecata dreapt5., altii ma invinuiau ca nu ascult de72dorinta atit de darnicului meu ctitor si ma sfatuiau s5. caut sa nu fiu lipsit in viitor de binefacerile sale sau ma acuzau si-mi reprosau ca sint un laudaros, ca tin prea mult la mine si nu las si 173pe altii sä traiasca pe aceeasi treapta cu mine. Eu auzeam toate acestea si eram 'Ana in sufletul meu. Si cum sa nu fi fost, caci nuI "eram doar de piatra si de fier, mai ales ca ne aflam in atita lipsa de mijloace, ceea ce ne si facuse sä apucam pe aceasta cale? Dar o incercare atit de indrazneata, o schimbare demvia4a in rinduiala atitor parinti, ale caror soarta si bunk stare le luasem asupra mea si toate acestea fara a cauta s5.-i ascult pe monahi macar in trecere,76ca si cum rinduiala parintilor putea fi rasturnata numai de mine, toate acestea ma impiedicau cu tarie si nu ma lasau sä. ajung la o intelegere cu cei care ma ascultau. Ziceam77ca de teama fats de judecata lui Dumnezeu nu pot ealca in picioare bunele datini parintesti, chiar data as ajunge sa-mi trebuiasca mai mult decit o mie doua sute de uncii de care am acuma nevoie.78Mi -adu- ceam aminte de cele savirsite de marele si milosul parinte, care nici in suferinta cea mai grozava79n-a cedat ceva din sfintele porunci si nu le-a precu- petit cit de putin. Imi infatisam nevoile monahilor saraci, asa cum acela venea ca parinte al celor lipsiti99 si ca pazitor al fericirii tuturor. In timp ce ma fra.mintam cu asemenea ginduri, mi-am zis: Voi trece peste parerea mea personals 810voi lasa si acest fapt in seama dumnezeestilor si sfintilor parinti si batrini de care este bogat Sfintul Munte ; clack vor socoti ei ca lucrul este un cistig si nu o pierdere de suflete, I 82atunci voi da si eu ascultare preaevlaviosului voievod, totusi fara multa tragere de inima." Cei trimisi au vestit de toate acestea pe cel care i-a trimis.93Voievodul s-a suparat si s-a mihnit, ca si cum n-ar fi izbutit in ceea ce urmarea, si m-a lasat sa plec aproape gol, fardsa-siaduca aminte"de nevoile mele si de cheltuiala de care aveam cea mai mare trebuinta ; atit ca mi-a dat o mica escorts, 185cit sa nu se spunk cal a rupt cu manastirea. Cum am ajuns la noi in Sfintul Munte, m-am supus judecatii cinstitilor si86sfintilor batrini, cerind de la dinsii dezlegare pentru cele cuvenite lui Dumnezeu. Si am auzit de la ei urmatoarele: Ai facut si faci bine97ca nu indraznesti sä schimbi de capul tau si fara cercetare amanuntita rinduiala parintilor tai, ci ai aparat-o din toata puterea. In felul acesta88vei fi considerat ctitor si urmas credincios, dar nu rasturnator si ravasitor de datini parintesti, caci cel care merge alaturi de credinta este vrednic s-o indrumeze,89iar cel care i se impotriveste n-are dreptul sa tina in miini sceptrul ei. Pe de alts parte stim insa ca specificul unor obiceie indatinate se schimba odata cu timpurile si I 99cu oamenii si se adapteaza la nevoile si foloasele sufletelor sau ale trupurilor. De aceea noi zicem ea este I 91 cutezanta si lipsa de judecata sa schimbi o rinduiala parinteasca foarte bung ; 92de asemenea credem ca este tot lipsa de judecata sa nu te supuisi sä nu asculti de cel cu viata mai comoda si mai delicata, neobisnuit cu traiul sec si neregulat, cind iti aduce multe inlesniri 193necesare manastirii, in schimb sa te pleci altuia neputincios si incapabil de a oferi mijloacele trebuitoare, la momentul potrivit,94celor care 10 duc viata impreuna. 95Ci trebuie sa chib- zuiesti lucrurile cu judecata, pentru ca din neputinta faptei sa nu intorci mersul indarat si mai mult sa strici decit sa indrepti". Spunind acestea, cinstitii parinti 198cautau sa ma induplece cu pilda celui sosit putin mai

299 www.dacoromanica.ro A(90y? 17331 513111321. dnx x393D-tX1(3w noi saoxaig3 7329{hog L61 513dpxoup pax -odgp 51301 513131rtou Ào)9D'youp ,gcto 5ongo 11011.Ang4 `1DA131190d1L 6np p 3010.12L 513 17331 p1 co91u9 Amino", 961 5101 5i.o3en? 51oLo1( 591(373 `57313 pox 5or m3X2 131 5111 503390317312 '50A371796 ALL71303M19 (91 11AD92 5101 19pd(17))u 701311 5111661 -odu 51199031119 5111(00g 11331 51039307317331k09 AQ1 ,1371 noi13 Aom3rioxpid93 AQ(d1()33p ,19 p 13310323A? Q1 ip-m 101 A371 AQ1 AQ1iIL 131137111111.1 0011 t1n109633.- A9d31111 lirniktre (101 5(10g39(33 '7329d10d A73.0114dk3 A? Q1 59d21 A91(373 '1173114A7101/9 50) A7 T0T1 14431.0 131(1131 pot ipIlt.opeoth.op Iti ppotlo ltdmditoug pox 1t2 o1 .nol1d2d minosoltdpodk 17331 ,thou nori? non27i3011pi2 A30Doci111i2 god 5122 390) Di 541 `5o39ltAllg -nyub ltekty 71A9 liidpX (101 a(oldn)x. norI pug, 39 lny. 591(373 50(11(0d0)Al2 Ac0 173X -029 50A37133X 5101 (0d0M3 coil 510A13L 11331 5103119(1(1) '51011939 500A3110113 17331 5co1l111Ddn1Lp o-13uct 91 5111 51171? 51.toxpdnu Qo1 no1pAD0 nrildxpirix (73)1(D)31 6011 ALU. AD13O Àlsonthoup A132 All0402 113 50A3110)dd? A(0 1DX MDA1131A,(3 (01 1173710)9 17309D91,1103/1d3)/ (101 DA1 17331 1d31L 5111 131311 A9173A739 (1071 SO/1 511A1013 '(101d0A10N M017319(199 A001A2 17331 A(1D A(01 M0313300319 19Q30(1373A9 T1oo9Apot9 dv 9 Q(3)() 1D7130117312 '5(0190 9011 19731L 173X 5101 Acw 11331 A019)dil A371 171111613 5101 51092o0d9 510Av11.01dX 1011? po x 1900 pox 5.tonTioD2 510(6'032p At11 AUA3T101(1369 1071 AtolickpLtaD Lod ^14 Pnt 591qp pthou nonAlou .1131in011l42 131132/g. 1d31L 5111 51.tonoigonioot 5o)3Dp1Dp1no1 inTio11p1p19 .5oo190 5q) 132.2 131 731A9.00d3L MIA 11331 soil pn3rigod9 Lti pci313ril1 LLAOTi -Inx. `pirmiluot pinpx1a,(13) to,121( `Drourlp `rangodu ryi.dpitn3 pro '731A7331 731 A371 A1913 173193A.d3Q3 non 6011 no1p193d3D(13 Amytond Aco1olio4 pool `noodcf29 pl. 29 (101 (101131.03X(11(13A731/ Q01911932 dnot nonApcoi, 901 ltroayotkgo 173N Q01 59d(173)1/ OTT1 001(31) `5odu9poot pi. 29 noi `nootyctog (101 '13AX9273d. (101 (10102A,31i (10X423310173d1D C101 (101 91 A? m `ndUDV. 1139d3L 11.011A01(D993)0 A?0(0d31672 I pthou nol acoNouomot noidpnorl pox norap Atpdd23 pox `nooporicod, 131 wit 29 pox -02d9 13A371 AQ1 M0133110 AQch3X pox A(0UON gni AQ1 nonttooloupodu pox AQ1 113 no1nold3u 39 01 A01.0113193A nood(2113)it pot A0(6163213 4(1011 A0A911 1 nothDpot I chug 1131Dd9 MIA 1731911313 5101 901 (13ADIL cid nonp...03xal. u20g1o1J `Loprivtionp wart 17331 AQd31 'AQA11 p 17331 513 Dd13X3A? 1D1A1331 7019 01 5o2cIX non moroX noodu(sop) 1131 9TTI '5(03D 1" ,2(30 A? 1.1.1(3D AOIL131011? 731 A(01 'AOXDA011 (0(10/1)11 pl 31? M01 AQ1(373 A130731103173X 11331 0A319 A(01(9)T1111X `plptigytpAp 5m 5301(173 gni 1739913d(OX 5101 `510173NADA13 po 31 1312 A(01 M01(373 AQc:113X 1131a1(ao9 pool 103/931 11331 .531Qd31 13 A3r1 itiogozp 9 50173193d39(13A132 6111 57329d10d 01 513 411 (101 (10d19931 A191131 A30973120? 503dX AQ1 A031%1X ÀOK13/(99) 13d13k3A9 31 A07)A DA0)1311 17331 A9A73311 731A2 0213 L7/1 173093X39 591A? 5Q01 5(10A31103191d(33 5(101731104 (5Q0(1710329 1DN 5Q01 5c-ton2rIoXcl291a `5noXpyEr 112 21 l3di3k3np Aka An.onokovonp (373 sill 5101 'AD32L73d1 po1l.wltmr42 22 pox (p)1(p)71lt1ot 11331 )30 pox 139(.,134373Ap 5DAQ1(3111173 A3 pot pro 121 13A31113M12 1139(1133/73A9 5Q01 6111 13n011 5D1A7391A,OT1 hi not floidlup 139d2/L3tt13 15nodyy)32p pox 591(p3 oociyoup 11331 itio)919A2 5noi 3 543111noXdp 32 51.1111312 9211 5aon2rIoDa3y2 '5(10X1RE[ 5731A9X973d7321 111 11A011 DAM"! Dimioyonp D1A0031d73 513 A113(1791173M3 'AQ1(373 112 39 11331 5(301 3 (313 Tzil AQ1 '513A30972 -0A0N10 10091311 17331. Alt 5q) 5oi.op312 irmon99 2 norm À(017311o1o13Ap 1,111 5731AQ011733173 41 11A071 AM1L 5111 5(1004A09 ggil 17331 511A371113131 5131A0311312 -AQ1Q1) 131L3, 39 pipot A91 AO1d7931D71 'AOX(11311 31(30 u92 pdpit Q1 Q(3)() 501132001, 11331 ÀLLxyg ,xxp A? impu egil 13A03 9 50A311(30d0(17 AO1QD 5013429 ourpo '11.03 17311011731D12 1DX 1d3u ipx AQ1 5noi 541 5wa91piuodu 5(03DIAkhodu Ac0d7y3213 '5(0190 t6/1 31471 5nopor1ooq (5(psdrO32p m3X2 Ap1329 ni3)toy1201Lp pox A1*1(31(33 5(301 5131ADVt..3A3130d3L 131133116DA9 1312 173A13 173X 73A11 lx 1D31 5131ADD91110X 4zTI (5Q06163213 '5(10X13101 91 411 Akm011 701 541 5LtAcni `pounorloocl ,144 RD 5Qoi 5noXpyg `lpoppipot12 pig 411 001 (10d1D7931 pdpit. 66II (101 50d011,1131 A(9711,1, À19d3k3A13 11331 311,171 131131199 311111 5no1Lox A131(3e3

00£ www.dacoromanica.ro inainte, adica evlaviosul protopop chir Melchisedec al preafericitului voievod, care venise, I97fusese tuns si supus rinduielii severe, dar n-o putuse suporta, ci se Intorsese acasa. Cumpanind si eu Insumi cuvintele"divine ale acestora si spunindu-mi ca judecata lor este bunk, I 99am adus parerea parintilor in discutia adunarii si am obtinut aprobarea fratilor care tr5.iau impreuna cu mine. Principalele noastre puncte de vedere, I 199prin care am venit putin in intimpinarea dorintei evlaviosului voievod, le-am Insemnat inscris intr-un memoriu adresat lui, 1191spre a le aproba si intari cu semnatura proprie si definitiva. Ele vor fi aratate de mine in scris, in testament, ceva mai departe,102in aceasta expunere, fiind iubitoare de adevar din harul domnului meu. Deoarece sint si eu om, supus slabiciunii omenesti1°30 legilor firii, voi avea prin urmare de Indurat in mod inexorabil judecata mortii 104dupa vointa lui Dumnezeu. De aceea am socotit ca este de datoria mea, fiind Inca in putere si sanatos la trup, sa ma Ingrijesc de pacea obstei dupa moartea mea, o'spre a nu se ivi incurcaturi si certuri. De aceea, cu ajutorul lui

Dumnezeu, hotarasc asa. I odMai intii dau cuvenita iertare tuturor drept- credinciosilor crestini si fratilor mei de acum si din viitor,07iertare pe care o cer si eu de la dinsii. Apoi despre viata de obste" hotarasc asa. Deoa- rece lucrurile existente acuma si°scare se vad in manastirea noastra, adica boii de jug, vide, turmele de oi, vitele si toate celelalte, unele sint binefacerile 109 preaevlaviosilor imparati romeisi sirbi, altele ale preafericitului despot chir Ioan Ugles si ale tatalui sau I Ilkhezarul, iar altele ale lui Vulk, ale lui Radohna 15, ale marelui stratopedarh de Astra, Hieraces, apoi mica manastire din Thesalonic a fost inchinata deulHalcheopulos si alti sirbi si romei, iar multe din cite se vad sint truda miinilor si oboseliinvarintilor si fratilor nostri decedati sau inca in viata si numai zidul de aparare care se vede acum a fost inaltat cu cheltuiala prea- mfericitului voievod, dupa aceea au mai fost un' le obiecte sacre date ca amanet pentru datoria de o mie de aspri a zidirii, 114caci n-am mai pus cheltuiala monahilor sau darurile din chiverniseala lor, deoarece au suferit si au fost strimtoratiI n51n cele trebuitoare, adica serviciile, muncile si sudoarea lor ; dad. preaevlaviosul119voievod achita datoria de o mie de aspri cheltuiti cu ridicarea zidului de aparare, 117inalta o biserica mai mare, capabila sa primeasca in ea pe fratii romei aflati aici si pe vlahii care yin, "Mack construieste o sa1a de mese pe masura lor,I9dac5. rascum- para obiectele, animalele si reface viile si toate cite sint in stare sa punk capat multelor suferinti indurate de frati la ridicarea manastirii, atunci sint si eu de acordsi -idezleg de indatoririlevietii de obste" pe vlahi 120carevor veni si vor aduce manastirii mijloace indestulktoare pentru linistea lor, de asemenea, si pe I 121cei bolnavi, spre a se gospodari si trai fiecare cum va putea cu cheltuiala proprie, fara sä ceara de la manastire mai mult decit pentru serviciile obisnuite I 1220 indatinate. Deoarece, dup5.' fericitul apostol Pavel, in fata lui Dumnezeu nu exista iudeu si elen, ci este bine primit tot omul care se teme de dinsul, de orice neam,123hotafasc in privintaintiie- tatiisiconducerii fratilor in felul acesta.124Nici fratii romei sa nu aiba voie sa -i urmareasca si sa-i dispretuiasca pe fratii vlahi, care aduc cele trebuitoare sau muncesc, pentru ca manastirea si toate ale ei sa fie ale romeilor, 125dar nici ylahii sa nu-si faca un drept din faptul ca zidul de aparare a fostj 126inu_ tat de ctitorul nostru si sa refuze de a da prinoase sau contributii in munc5.;

15 Radohna, personaj necunoscut.

301 www.dacoromanica.ro A009212 ,ro 5(9 A? 650A3it A011)7)313 A13X? kll A at! AlCal1i110d1L lox 973210 nolgn 1031 pm. 12173X d7311. 7301 50A011PY? A? 31 130(9dd 13D93/ `ndgponx 50349y0An 5901 19X 1031 A? 5goA9dX 1031 8111 5a0110X no397m.? Dl `(0)1(n)ril1go.op 5cpo0m us)? 51701 517)31101( 510X1113dOlkp 5110A071 517)9(10Aild13 72131i A01 31? 6111 ATA3A9d 329 A(0(d/16 A()1 A? 5101(17) .A0)1A2 1003(10x73 32 01 kLIDDA071 Old A Q01 kl.0(101i(19Y1(19)1 502 DU T/d (101 (101L72 730A13X3 0141X Od 5 08/1 A31D(19 l9x A1311.3A011P 5C-101 `SgoXpyEr ALL). -odu AD-0(10)141) 213 170X klTill A 5101 1.07107)12/031 .51010110)4L 173X Song° -NT! A? kLd13 kLA 13X 010A0119 Ali Scp 1=0u .51014 Scponx ltolultun ,d7)1L WTI? T1 13E130(13 `ngodiod 1389?A3k niirlpdA. ,dnU (101(173 1211 Aocopoun 5101 Slop:Aoki, pi. maindu A? 'A19D1L 50)197).0M VOTIO11917)12 173X 33/ 1d Q01 721311 Alp. Alpi? mDcoldoun ge.r1 -gpAprictokli. `501Aos) 007 Aodpxodu A31i 1731141(31X3 59Cfil A9(3)0 D1.03X1 dDlt 79 Sltanu 543. -1(329 `5o3.1.0.96 inAlteog Siolgn A99930 sr! DAOTi341 0lA00)DO]LA Ala Rol 5on:A9A9 Ànlp 17331 73A3Ti1011 173X (0 A934n891ri 17331 AkLI Al9 A0A3T192(13(il lit 91 Son, 49A3 SET Aoyzni 10X i.dpu A111 A7353upd1 AltAorl `733.9tha31.331. pl ?g nxantil '731A(101(30 mo 5(0190 1731114.31(X3 1)d1331 ATI AT(dr()32P klli 501y91L01(9 Ori XDA) (59 nil PTV? 1DX .5913A(19 no Oa, 91 'wipe 53 Aouco.00du ,17331 A0(110)d0)AP `ndoch? Ayr? 7313A343 AO 111? A91 13X LeTI 1.1331 A91 01q13 ad) 31730118 d1DX ilX(1111 5 AODd2L 1331.3'd AOd3r111 Dl lox plarl Ala Albloy31.? pallad?up 513 A91 A0173193X(11C13AD3L (0)1(3)71-(7?2.A?BEa 13X ,ciu a0m331? 4i1 9(,:.110 132 110X I 01k1131 end ATT11:1 neayoux Aka 5npA3rIctokli 191)1.072173X03112 110){ A0)(4d1.00111 A? 0J1 0)14 0)1(101 9 13d Milan 6211 Pchall 7301 golpionDonnu goimdu, Ala Alptumorh.ou À034J34 pm. Scoigo 1333A3riaoh1t I A300)A9 NUL? ADDDDop ATI PDX 5 iLAOli 5 VIDX AkL1 d 11173 I AO)C1(31D)21 A7013011A(113 113 1DX A91 A9311010MOX '73A9A3IX 'OVID A311 A(10 5n1 5nA3dd) SnAV:odd? Ar()X1 91 731109 ryrl 0(101313C,13 npictoodmyri n(o3)0 173)1 mai:up:nig 1DX 14? nyri.otypdho 17331 5101 A3 X T(191d) 27? dr(3 510 QOTi 011911). 3011 A9X1d(173)11. IDli3011X? gptl DA9ADX 1DX LYN d 'AO 1D31 13 A3li 139lldmXA,n9 73(03)0 A? 5101 117(1) QP(31 X9 51d go Alp. on ,2 A? 0)1 ADIX1030.190d3L 912 A11:10)8d 1731i01341011, A? -12,roi,,,,1 7(3)0 .51dDX p A? (1D1311 91 X A(P3d Ak110203L9 Q0 (i0)XAXL0 CO 5101 ,13Ti ?rl? LL1 3111D3E139 111(17)1 65t OD 19 173X 4A01i Al2)(103110 11 il.X10 a Auxixprox itioltdlaXiu? 5111 5ro73X 50)3001(1d) pdnu A0)1 A(01k7) (la mod?(1332.0 5W333031.1? SLlXn1fJOAlOx `ScosppLoranx skil p LLrl Dl 731A3ch3dkod1L ligcp131(3th3N. (n)1(3)1liall 3L d33L 5D A3101131( 74731/ (101 -.(13A7)2L 967 73o121933(731 .7329ip0d 17331 Aongoa. AmApooyindau PL? 5gonort SnoApx? inesa?ApA Alll Auppdpirmi.cip ,cb? 5go A300)A72 -1367)CiA4A, 0, n IT1 A AMA? (01(72)710,7)1312 A A? 33L 1d Ltd (I) d 0 klA 5T)1) APX 5010 73d77 pm 'Up ?g Sio1 5111 51,4A011 50A3101/LOYD17331. gri (irt327? 510 5411113OP kleloX 17)139 d 7.;) T1 0)(3)0 ATI 31 A0)19213d133.10d(173))L A0)139 AO)A9ADX 1DX non Aoni? Rol Ainn11Tll.d3/ 510 3210 5(03)0 CION1(17)Tia3)AlL ? et 17331 (173)1L d 5(9) .nolgn 113 n 5101 Sio3tinomm I Slop-lulu puloppula? `513dn lox ndnu nil p1 31m12 it w(3)e ni.Aox.o?dn AmAgolou Scp 591It11 1n)i. -otheinig 5g3th 0,11 131313lioltx0x? 511Aoli tam)", lithpdh? 17331 11031312 ,dnu (loll? not 1390X RI 731A931 DX (10 0 (1(03) 721 DA3T1Ti73dk3k73AP 7470th/1312 I (10A3Ti 50A(011d CI31 01i0 X9A (10X1(17)1i(13)AU 17331 non?rinoilltonx Sll1 (52op11)nd)3D 54Aoli nol `LLo(lorloonnoN zgT 7313X10 X12 Ànn' Uri 1A 731Apocothmoun lox I n1A3thndAn1Lg ll1 lrd3 1d13X pthDp coldgripoN (Sompu3n)2A3 5tie n02. ,00035` Snoi.? ,g, 4. 0, 5lt9cwAgolt3.gox moildnx 5oXnA9rioda1 nimlo -tdiaX (D)hndA,Oug 4. gi pia 3g 5101 d31 510 173)1 113439(131(ld) 510TiOA 133102 Aka kLX1Y007:1X A gct lox D12 0 kl [IX A lox A01 C11Q7) 731A(100(10YOXML? Awe:103112cm I Simbndkoug -doll 5m1dca Acokoyoln `17309go1.olu 1DX 50)150 13X3 A 01 À01nlJ3fJ 72 T1 17)X 591Q73 9g 01731(91.00MM A A 17)X A01 .31A101G 5(101 ? 15norf 5(101k72 53d(3173)1L A01 31 01(0d3L A017310)d AOILONDPL? (10991d3L lDX noikn Ls1I Snod9 17331 Sgoi 573011?10)11)9 410331 ge, 17331 5(10A31iCIOk ATI A0)111970d3.0 ATX1113d014 'Aomori canol, AV pm So? 531AoXdp I

ZO£ www.dacoromanica.ro ci ca o singura familie, fiecare sa aiba drept de intiietate si de cins tireI 127din partea celui mai mic decit dinsul atit la mincare si bautura, cit si in strana, potrivit cu anii, I 128munca si starea fiecaruia, dupa. cum se intimpla si in celelalte manastiri de la Sfintul Munte in care sint adapostiti frati de alte neamuri. 129M5.nastirea Cutlumus sa fie ascultata fiind intocmita de catre sfintitul ei ctitor, I 133iar vlahii sa dea cuvenita pretuire si cinste romeilor care au muncit ; si in felul acesta I 131sa. traiasca in pace si intelegere, cum se cuvine unor sfinti. Cum am cerut de la evlaviosul voievod, trebuie sa vina de la dinsul o scrisoare care s5. asigure132romeilor egalitate in toate. La fel, hotarasc si in privinta egumenului care va urma dupa plecarea mea din viata. 133Mai intii toti fratii sa inalte o rugaciune lui Dumnezeu sa le dea un condu-

Cator vrednic de a I 134pastra demnitatea numelui, adica un pastor si nu un om platit, egumen numai cu numele, cu naravuri proaste,135cu gindul numai la mincare si nepasator fata de cele sufletesti. in felul acesta sa fie ales de frati un monah nu numai cu parul alb,I 138ci si cu intelepciune indestulatoare ; caci Dumnezeu nu cauta la fata omului, ci se bucura de nobleta sufletului si priveste spre cel blind si linistit, I 137care pazeste poruncile sale. Iar dup5. alegere 55. mearga la preafericitul voievod1390 ctitor si sk is de la dinsul intarirea de numire ca egumen, apoi sä se intoarca in Sfintul Munte, s5. primeasca 139de la preasfintitul prot bastonul de pastor si numai asa sa fie egumen in manastire, dup5. obiceiulindatinat142a1 parintilor din trecut si dupa legea vietii de obste". Toate acestea le-am rinduit si intarit fiind sanatos la minte si la trup,141prin marinimia lui Dumnezeu, si le las fratilor mei intru Hristos drept142asezamint parintesc si testament. Daces, cu ingaduinta 142in lui Dumnezeu, voi fi printre vii pink ce voi face cuvenita indreptare I toate, slava fie domnul ; iar daca intre timp imi voi da sufletul, atunci nu ingadui celor care locuiesc144sau vor locui in aceasta sfinta manastire sa incerce a inlatura viata de obste"I rinduita bine si cu dragoste de Dumnezeu de catre sfintii mei parinti, I 145decit daca vor lua drept calauza de la preafericitul voievod conditiile exprimate in scris si in mod amanuntit mai inainte, iar dupa ce le vor examina pe toate146s5. se opreasca numai la acele puncte pe care le-am insemnat in scris mai sus. I 147Cel care va calca in picioare hotaririle mele, oricine ar fi el, intre fratii din manastire, sa fie socotit de catre Dum- nezeu drept un I 1"rasturnator al legilor sfinte date de sfintii parinti si de mine, pa."rintele sau sufletesc, printr-o judecata cum stie Dumnezeu ;apoi sa cada sub pedepselesi I 149blestemele canoanelor si sa fieI 150alungat din manastire, de catre cei care fac lucruri drepte si placute lui Dumnezeu, ca un dezmatat si rasturnator de datini. Acestea au fost scrise si rinduite de mine care, cu vointa lui Dumnezeu, am savirsit toate cele scrise, ( 151eu Hariton, ieromonah spiritual si egumen al sfintei manastiri Cutlumus ; si le-am anuntatsi I 152alb- scris cu mina mea spre intarire, in luna noiembrie, indictionul al noualea, anul 6879 t.

153Hariton de Cutlumus, ieromonah, am semnat cu mina mea t. I 154De- oarece dupa legile sfinte si iubitoare de evlavie tot testamentulsi codicilul sau insotitor trebuie intarit I 155cu semnaturile si marturiile unor oameni de incredere si numai in felul acesta are putere, rog si eu pe sfintii mei parinti, I 156si anume pe preaevlaviosul prot si pe preasfintul episcop de Hierissos si

Sfintul I 157Munte si pe evlaviosii egumeni ai sfintelor manastiri din sfintul

303 www.dacoromanica.ro etpopoug Tor) etyiou apoug, Tait° St Kai tbg gtoiticrroug luiptupag, Talc oixtiatc hnoypatpctic nt6vbcraa0at 1159 Tainiv ti iv tixelv Sta0Ipm, tbc tiv tri To Otpatov nand netvraw Kai tiVII1VTI.XEICTOV. t 16° t Proti S(ve)tyje Gori A0-oma ijeromonach Sava t 1 161 t 'CO Ka0iyoUttEvog Toll; 6cf3a6 ltiac Kai icpdg Pao-tXtKlIg i.tovg Tor) BatoneSiou 'Itocritp iepoilovaxoc t Verso:

I 162 t sEotoll li na 1 163 poiksa Sta Ofixti 11" Ka 'e( Id jva votpf3ptov Tijg 0' iv- 8(ticrubvog) 1' 1165 t '0 Tanctvog t niaKoicog Itpto-o-oi3 Kai etyiou Spoug Aa(u1)8 t

304 www.dacoromanica.ro munte atit ca stapinitori si I 158epitropi ai sfintului munte, cit si ca martori de incredere, sa intareasca cu semnaturile proprii I 169acest testament, spre a avea intarire de la toti si neimpotrivire t. 166.. 1- Protul sfintului munte Athos ieromonah Sava t. 1611 Egumenul venerateisisfintei manastiri Vatopedon ieromonah Iosif t. I Verso:

162Testamentul de I 163fata a fost dat I 184in luna noiembrie, indictionul al noualea t. 165t Umilul episcop de Hierissos si sfintul munte David ...

305 www.dacoromanica.ro XLVII. ACTA ZOGRAPHENSIA

47 (p. 106) IleptrcoOriTe OETE Tfig Oust Xeict; goo tityarcpimmajpte xi 5p 'lioavvrb of 110VaX01 T7ls Kara To Ctrov 6po; To "A0coStaxewevrig creffaapiag govilc (p. 107) T-11; pacraciac you, TA; (dic) ovoliaTtiaottevric Tot" ayiou tv864ou pcyaXopetpTupog Kai Tporratotpopou faopyiou Kai 1711.KEKXTIIIEVTIcrot" Zaqpeapot), avatpepov rrepijg otev4ecog, it Kxoocrt }ma. Tthv 1.10VaX@VTNcrePacypiac povilc Tot) XaavTapiou rcepi mpg 68pogiacovoc,StaxEtttevou xaTa TO Mappaptov dig Toy Xav Taxa. 'Evd$vtaav oLv Kai npocrTantaTa, CompEaxov 7tpO xcapoi." di; Stxaiwatv akthv, xai etTacnv Eyypcupov fjvLrcolficrate uµcTS Evexev Till Tota6Tric Stev 4stoc, Kai ESEti011igaV apTitoc Toxery xaif.teTepou irpocrTawaToc Sta Tijv e'vTeii0Ev ao-yeastay. `H r3aaasia pot) TOIVIWstet 7tXciova Kai xa0a- pacepav Tor) rcpayliaTog Kai tqc eari0eia; 51-0,coo-tv Kai8ta TO etaxavStataTov Tthv itepcbv atupoTepaw Stexptvev Iva yevrtrat Kaiai5OtcACT'tIttOTaCriac rrepi To6Tou geracrtg. El' µEV olio EXElg EOICOX0V cri) 7rapayevea0cuKai EX1.0-TaTgOai 'TO To K() Kai 7t011-1011 TO7C1.K@; TtIV rcepi Tor)i)Spol.t6X.covog T0i)TOD EETaCSIV, apico6- [tau Kai euroSexoas0a To13To. Kai rcoincrov aTcoc KillSetptv6eucrov xai TO fltpog, &rep elv EiSpoig Sticato6lisvov. El Se 111) Torn°, 7capayevea0co6 0e Tog Tqc Raul- ? eiag goo xup Mtxarla 'AcripZic 6 EuvaSrivog xai 6lepcbTaToc pliTporcoXiTig Obyypor3Xaxiag Kai oOl@TaTOg Ilp@TOc TOti ayiou opouc xaifircoaTeaov Kai au per' cti.)TCov av0pcbrcoug xaXobc alto Tthv craw xaiEbouvetotroog, Kai 7[01,TIOaTalOaV ACT& axptfleictg Tljy Tota6T1v 4eTacrtv- Kai otav arca TthvSig) TOl'ACOV creOctopticov tiovrov av efipcocrt xai Sei4cocrt rrpo; cre Ott StaxatobTatera Tth 6-q0evT1 6opo- p621covz, Suptv5svcrov (TO TO StKatoOpevov 1.140 KaiaVTIOTOE1,V0V T@ 51Ka101)1.1tVC9 gem Kai TO rcapOv Tfig 13acrileictg goy npocrTayga, arcokuOtvTij REVTEKaLSEKaTla. fWW1 i00.1.4) IVSLICTi@VO; ispcircnc t t '0 06yypoi3Xaxiag xai flpthroc XapiTawt 48 (p. 109) [...] ci Se oix dixtpeg aOTO ('r@rcptlittlicripio?)TOIttlabgEirt- ararr`laat Kai Staxpivat Tijv Calieetav, kit TE Kai ToV7raVlEponaTOV priTponoXiTiv (Xyypoliactxiag Kai lipthrov 'rob ayiou opoug rely 67c60ecrivexeit.euev Z4etgat.

306 www.dacoromanica.ro XLVII. DOCUMENTE DE LA MANASTIREA ZOGRAPHOU

In luna iulie 1378, imparatul Andronic al IV-lea Paleologul (1376 1379) a poruncit marelui primichir Ioannes sa examineze si sa punk ca.pat disputei dintre manastirile Hilandar si Zographou pentru stapinirea unei mori de apa. in apropierea de Marmarion. Pentru judecarea si aplanarea conflictului acesta din urma a delegat pe Mihail Synadenos si Hariton, mitropolit al Ungrovlahiei incepind din 1372 si prot al muntelui Athos. Ancheta si judecata s-au incheiat in septembrie 1378, dindu-se cistig de cauza manastirii Zo- graphou. Cele doul acte au aparut sub numerele 47 (p. 106 107) si 48 (p. 107 112) in Actes de Zographou publicate de W. Regel, E. Kurtz et B. Korablev, Petersburg, 1907 (Actes de l'Athos, 4, VV, 13, 1907, anexa 1).

Despre mitropolitul Unglovlahiei 47 (p. 106) Preadorite si divinule mare primichir 1 al domniei mele, chir Ioannes, monahii de la sfintul munte Athos din venerabila manastire a (p. 107) domniei mele Inchinata sfintului, slavituluipimarelui martirpiizbinditor George, numita Zographou, m-au instiintat despre disputa pe care o au cu monahii venerabilei manastiri Hilandar pentru o moara de apa, care se afla la Marmarion in Chantac 2. Mi-au aratatpidovezile pe care le aveau de mult pentru dreptul for de proprietate, precumpicercetarea scrisa pe care ati facut-o voi cu ocazia acestei dispute; si ne-au rugat sa le dam actul nostru pentru intarirea acestei hotariri. Pentru o mai deplina si mai vadita lamurire a lucrului §i adevarului si pentru inla.Aurareanernultumirilor de ambele parti domnia mea a hotarit sa se faca cu bagare de seamy o noua cercetare. Daca ai bunatatea sa to duci tu la fata loculuitCisafaci cercetarea despre moara acolo pe loc, vom fi multumitipivom primi acest lucru: fa asapiapara partea care vei crede ca este mai indreptatita. Daca nu-ti Nra fi cuputinta, atunci sa se dud_ divinul domniei mele chir Mihail AstrasSynadenospipreasfintitul mitropolit al Ungrovlahiei, preacuviosul prot al muntelui Athos. Trimite impreuna cu ei oameni buni si de incredere dintre ai tai ; §i sa faca cu bagare de seamy aceasta cercetare. Ei vor ga'si si vor arata care dintre cele doua venerabile manastiri are drept la moara de apa amintita, iar tu vei apara partea indreptatita. Trimite partii indreptatite si hotarirea de fata a domniei mele data la 15 iulie, indictiunea intiia. t t Mitropolit al Ungrovlahieiprot Hariton t 48 (p. 109) [...] Daca nu va putea el [primichirul] sa mearga la fata loculuipisa afle adevarul, atunci eu 3 §i preasfintitul mitropolit al Ungrovla- hieipiprot al Sfintului Munte am primit porunca, sa cercetam impreuna.

1 Primichir, demnitar bizantin in administra %ia provincials. 2 Marmarion in Chantac se afla in valea inferioara a fluviului Hebrus (Marica), unde cele doua manastiri aveau proprietati. 3 Adica Mihail Sanadenos, seful administratiei locale.

307 www.dacoromanica.ro XLVIII. NILOS CON STANTINOPOLITANUS

ElrIAAION IMPI THE MONHE AEYKOYEIAAOE

(p.177) 5asi Tolvuv (!) ttiminctiog EV fspottoviixotc, Ev ayicpIEVE61.1aTt &yarn-Frog ulog Tfig Illithy getpiotriTog xi5p Ei.)06p.tog aytyspev gig aircily Enrcog KEKTTITCa. KTT1TOplK koycp govao-ifiptov 7tEpi 'CljV Bkaxiav sic tivoilaTtwilievov Trjc itayuncp6cyyou tou Szanoivig xai eeop.fitopog Tfig 'EXEoficrric xai ZICUICEICA.TI- }thou Tfig AeuxouaulSoc, inthp o6 npo xpowny eurck6Bri myaktcang ypagnj Tou clircotettou xai doiSip.ou natpuipxou xi5p olikoOtou cbg aya)0Ey Eni crraupo- 7C11y1Cp alliaTaVTOg ItaTplapX1K(D, 8lakapPdVOUCYCE Sia IIEVEW Trjv EipTI[IEVTIV MOWS- IliaV ircrcpulpxtiojv i.tovijv gkeuOtpay IVIVTTI Kai euxata5oiactrroy xai HECT/WTOV Kai Toy xa0iyofwevoy at:YEN etpxwaySpivriv Kai nporrocriyynkkoy Kai &Tyct at ovogigsaOat Kai 63stav ZXE1V iEpoOg xathEpoi5v yaoi.)c Eni aTaupornyicp natpt- aprx(f), irpog Toircolg Staxacuoi.thyri 1.1.18gya Tcby (brawny Tokwilacct acpckciv cue abffig Ti TetiV irpoo-ovuov a &rIj rripcitcov Kai iStonotficsaaOcct... daket Katt- xecrOat icai StsolyscrOat icai obcovolicia0at Takriv nparoy I.LEV nap& 'cob Ttp.tco- Tatou EV ispopoyaxotg xupoi5 EiAllili01) TO15 Kai rciropog airtfig, Eicerca SE xcd papa TCLiv tyacrxoulthvcov aOra fepopovecxwv Kai kourcbv povaxew Kai. ExEtV airrev EIS El CLV ZN, TCT) iccup0 Tfig (p. 178) TEXeu.qc aka') Trapaithi.nretv Trjv p.ovijv 7cpOg &cep tiv Zickgritat npoaconov gteXoyoy xai licavoy sic Tfiv aimfig npootacriav, ETt TE TOY Taiyrig xcabiyoilievoy apxtpay8pit1iv Kai npoyrocrOrcekkoy ubv ncpi. -rely Bkaxiav poyacrripicov xai stvat xai OvoggccsOat, Kai 418Etav Excty Toi)g Ent criauponwicp natptapxriticcD dycycipoi.thyoug vccobg xccrec telV tKlaTICria071.K1jV ouvflectav xa8tepoi5v epos Toinoic Tcapaxckeimrat f gctpuitrig futay p.iSava TOV icaytcov ij`Pcolicdov ij Etpr3oy 1'AkI3avirrivijakkov onmovSfinote Ttya Marjo-at note &patty xai a/coon-dam Trig ciprigtviic [tour g enotovoi5v'atm, ij cli.nratov, ij xcopeuptov,i1 }lama iti?J.o To Tuxey, xai ij ainog iStoiccniicracrOat T0i5TOit7cpog tikkov lics5avat oicpStittytupturn...

308

www.dacoromanica.ro XLVIII. NIL OS, PATRIARH DE CONSTANTINOPOL

Codicele Suppletoiius Giaecus1 28 1 din Biblioteca nafionala din Paris confine un sigillium (hotarire) din anul 1383 a patriarhului Nilos(1376 1379, 1391 1425) catre manastirea Leukosia din Tesalia prin care patriarhul intareste un sigillittm (hotarire) a patriarhului Philotheos (1354 1355; 1364 1376). Acela luase hotarirea camanastirea fondata intre 1282 1289 de sotia sebastocratorului Tesaliei loan Duca, devenita, apoi monaha cu numele Hypomone, din apropiere de Phanarion, capitala demului Ithone din eparhia Karditza, sa, depinda direct de patriarhie sis3aiba. dreptul de a sfinti preoti si biserici. Leukosia (Leukosiada, Lyksada) se afla in partea de sud-vest a Tesaliei, linga Karditza, intr-o regiune frecventata de greci, aromani, albanezi si sirbi. Interesant de retinut este faptul ca egumenul manastirii purta titlul de arhimandrit si protosincel al manastirilor din jurul Vlahiei", care isi avea centrul in Tesalia, probabil in Larissa. Editin folositei : Spyridon Lambros, N"Eariv 6,1909, p. 177 178.

SlGILIU PRIVIND MANASTIREA LELCUSIADA (p. 177) Deoarece preacinstitul intre ieromonahi, iubitul fiu intru sfintul duh al smereniei noastre, chir Euthymios, ne-a adus stirea ca a ridicat o manastire cu titlu de ctitor in preajma Vlahiei, cunumele s15.vit al maicii nascatoare de Dumnezeu si stapinei mele preacurate din Eleusa, zisaLeu- cusiada, pentru care inainte de mai multi ani i s-a eliberat scrisoare cusigiliu din partea preasfintitului si preamaritului patriarh chir Philotheu, cafiind sub stauropighie patriarhala si acceptind ca amintita sfinta manastire patriarhala -Fa ramina libera cu totul, nesupusa servitutilor si nedependent5.,iar conducatorul ei sa fie de fapt si sa poarte titlul de arhimandrit si protosincel si sa aiba dreptul de a sfinti preoti si biserici sub stauropighiepatriarhala ;. apoi dispunind ca nimeni sa nu indrazneasca sa-i ia ceva din averile ei sisa si le insuseasca ci sa ramina in stapinire, sä fie condusa si gospodarita mai intii de preacinstitul intre ieromonahi chir Euthymios, ctitorul ei, apoide ieromonahii formati in ea si de ceilalti monahi, iar el sa aiba voie in clipa(p.178) mortii sa lase manastirea persoanei alese de dinsul, vrednice si potrivite pentru conducerea ei, iar conducatorul acesteia sa fie si sa poarte titlulde arhimandrit si protosincel al mandstirilor din preajma Vlahiei si sa aibadreptul de a sfinti dupa dating ecleziastica biserici sub stauropighie patriarhala.In afara de acestea, smerenia noastra porunceste ca nimeni dintre oameni,fie el romeu, sirb, alvanit sau altcineva sa nu incerce sa ia sau sa rapeasca ceva de la amintita manastire, de pilda, o vie, un ogor, o moara sau altceva, sasi le insuseasca sau sa le dea altcuiva intr-un fel oarecare...

309 www.dacoromanica.ro XLIX. ECTHESIS NEA

310 www.dacoromanica.ro XLIX. EKTHESIS NEA

Este un manual de diplomatica., intocmit pentru uzul cancelariei patriarhale si atribuit vrernii patriarhului Nil Kerameos (1379 1388). Desi incomplet, intrucit nu tra- teaza decit o anumita categorie de acte patriarhale, adica scrisorile (pittakia )1, manualul prezinta interes atit prin caracterul sau de unicat, fiind singurul izvor cunoscut pins in prezent care cant& o expunere sistematica a formulelor protocolare folosite in scrisorile adresate de patriarh in corespondenta sa, foarte numeroasa in acea vreme, stapini- torilor laici si inaltilor prelati, cit si prin stirile privitoare la istoria patriei noastre. Mentionind formulele prin care patriarhul se adresa voievozilor romani, documentul la care ne referim constituie o marturie a importantei crescinde a Tarii Romanesti si Moldovei pe arena politics a acelei vremi, mai ales din punctul de vedere al patriarhiei ecumenice. In el intilnim, totodata, o stire insemnata cu privire la cele doua mitropolii ale Tarii Romanesti avind sediile la Curtea de Arges si la Severin precum si prima stire cronologica referitoare la intemeierea mitropoliei 1101dovei, in circumstance care piny la conflictul temporar dintre aceasta tara si patriarhia de la Constantinopol (la cumpana dintre veacul al XIV-lea si al XV-lea) sint mai putin cunoscute pentru noi. Izvorul de fat& contine si o ultima lists a scaunelor ecleziastice subordonate patriarhiei ecumenice inainte de prabusirea statului bizantin. 0 comparatie cu documentele de cancelarie evidentiaza mai bine locul detinut de mitropoliile principatelor romanesti in ierarhia general& a acestor scaune (taxis cathedras ).De*i sub raport cronologic scaunele for erau ultimele infiintate, din ordinea semnaturilor de prelati pe care le mentioneaza. copiile numeroaselor acte sinodale ale acelei perioade se poate constata ca locul rezervat in cadrul sinodului patriarhal ierarhilor detinatori ai scaunelor ]or nu era nicidecum intre ultimele, ci dimpotriva, se situa printre primele. Jean Darrouzes observa ca izvorul nu are o data precisa de alca.tuire si ca a cunoscut adaogiri ulterioare. Este cazul si cu capitolele 63 si 64, reproduse mai jos, intrucit se refers la tara noastra, integrate in aceasta Non& dispunere" de scaune ecleziastice in a doua jumatate a veacului al XV-lea. Voievodul Stefan despre care se vorbeste in aceste capitole nu este deci Stefan I Murat (1395 1399), cum am fi tentati sä credern la inceput, ci tocmai Stefan cel Mare (1457 1504), jar Maria din acelasi text nu este Murata din veacul al XIV-lea, ci una din cele doua sotii ale lui Stefan cel Mare care au purtat acest nume: Maria din Mangop sau Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos. Consideram ca mai degraba prima dintre ele poate intra in discutie, intrucit provenea, din micul principat bizantin de la nordul Mari Negre si era mai in masura sa intretina. corespondent& cu patriarhul ecumenic. In ce priveste folosirea acestui izvor de catre istoriografia romfineasca mai veche, este interesant de observat faptul ca fragmentul privitor la infiintarea mitropoliilor a patruns pentru prima oars prin filiera editiilor occidentale de texte bizantine, alcatuite in veacurile al XVII-lea on al XVIII-lea. Asa cum remarca N. Dobrescu, intemeierea- ;nip opoliilor si a celor dintli nulmistiri din lard, Bucuresti, 1906, p. 14 15, primul carturar roman care a utilizat acest text a fost Petru Major. Cunoscind scrierea lui Michel Le Quien, Oriens Christianus, Paris, 1740, precum si alte editii mai vechi de Notitiae Grae- corum Episcopatuum, reprezentantul scolii ardelene 1-a comentat in Istoriabesearicei romani/or, Buda, 1813, p. 126 128, facind ins& uz de traducerea latina; aceasta insotea de obicei textul grec al editiilor apusene la care ne referim. In editie bilingva, pasajui aflat in discutie se intilneste si la Iacobus Goar, Georgius Codinus Curopalata. De officiis Magnae Ecclesiae et Aulae Constantinopolitanae, Paris, 1648, p. 409. Fragmentele pe care le reproducem in continuare sint luate dupa editia: J. Dar- rouzes, Ekthesis Nea. Manuel des pittakia du XIVerne siecle, RED, 27, 1969, p. 5 165.

1 Scrisorile patriarhale purtau si denumirea de grammata, dar editorul textului folosit de noi in cazul de fat& a ales termenul pittakion, intrucit acesta era rezervat in exclusivitate scrisorilor patriarhale (in vreme ce gramma putea desemna si o scrisoare imperials).

311

www.dacoromanica.ro 18. (p. 46) 'Eyavovto iiarepov Kai Ev tii OUyypofikaxict & o txritporcokitat xui o 1.1tv cig Exct Toy TOnov Tor) Nocoixri Mac xai gapxog Xtyetat iracmg Oiryypiac Kai Inayriveov, 6 St etcpog Xtyctat µepous Oiqypol3Xaxiag (p. 47) Kai Toy Tonov tntxcov Tor) 'Apacciag. 'Eytvcto tqf fuiciw taxi arrponokitig BtS6vig Kai gyt>1MaupoPitaxics Etcpoc xai tv tri FaXIT0, fin; rev !Apo; Tfig MtxpEig `Pamiac 6 St 'Paxsiag turrpoiroXitic ypeapciat KuCt3ou xai nao-ng Pcoaiag.

43. (p. 56) "Om; Tpayct 6 natptapric npog Scamerniv µrj orra 13aatXtcog uiOv. « EYTOXeCttaTe OeCrITOTa, eV ay1C9 nVE611aTi 7COOEI.VOTate uiTfIc f1116 3V Ile-

312

www.dacoromanica.ro 12

Crearea mitropoliilor in Tara Romineascd si Moldova 18 (p. 46) Mai pe urma au fost creati§iin Ungrovlahia doi mitropoliti ; dintre care unul are locul celui de Nicomedia §i se cheama exarh a toata partea ungureasca §i al plaiurilor 3, iar celalalt se cheama mitropolit al unei part/ a Ungrovlahiei §i detinind §i locul celui de Amasia 4. Tot in vremea noastra a mai fost consacratsila Vidin mitropolit b, precum §i un altul in Maurovlahia asemenea §i in Galitia '7, care era parte a Rusiei Mici ; caci mitropolitul Rusiei poarta titlul de mitropolit al Kievului §i intregii Rusii 8.

Formate de adresaie ale patriarhului cdtre desPoti 43 (p. 56) Cum scrie patriarhul unui despot care nu este fiu de imparat : Stapine preafericit, intru Sfintul Duh fiu preaiubit al smereniei noastre".

Acest fragment se afla si in ms. grec 214, f. 407v al BAR, la sfirsitul unei liste de scaune metropolitane care este aceeasi cu cea reprodusa in Ecthesis Nea, dar prescurtata. Fragmentul e'te semnalat si in parte reprodus de catre C. Litzica, Catalogul manuscriptelcr grecoti, Bucuresti, 1)09, p. 288. Intrucit varianta data in acest manuscris difera prea putin de cea din editia Dar- rouzes utilizata de noi, o reproducem aici fara traducere roma,' neasca: 'Elftvorro tharepov Kaito tilOiTYPOOkaXig Suo lartPorto2Citat, Kai 6 tttv etc exEt tov t6nov Tic .1slucogri8ciac Kai gapxog Mytrat 7tacrrig Oiryypiac Kai aXarrivibv 6 St Erepo6 prrrpo noktrqg lltpoug oimpo132,axias Kai Toy toicov tictxet Too 'ApaaEictc. 'ETtvuo tcp' fu.tac Kai prirportairric BIStivrIc Kai tv 'r/vlaupotlXaxict Ztzpoc. 3 Mitropolitul cu scaunul la Curtea de Arges. 4 Este vorba de mitropolitul rezident la Severin, succesor in acest scaun lui Antim care, la moartea lui Hariton (1380), fusese transferat la Curtea de Arges. 5 In anul 1381, ieromonahul Cassian fusese consacrat mitropolit al Vidinului de catre patriarhul ecumenic la cererea lui Joan Sracimir, tarul bulgar de la Vidin(cf. MM, vol. II, p. 28 si urm.). Motivul acestui act era de ordin politic: Sracimir era certat cu fratele sau Ivan Seaman, tarul de la Tirnovo, uncle se afla si capitala patriarhatului bulgar, care fusese recunoscut de catre bizantini ca patriarhat autonom", cups expresia lui Georgios Acropolites (Hisloria, eJ. A. Heisenberg, Leipzig, 1903, p. 25). Patriarhatului de la Tirnovo ii erau subordonate scaunele eclesiastice de pe teritoriul taratului bulgar, intre care si mitropolia de la Vidin. Smulgindu-si aceasta institutie de sub jurisdictia patriarhului de la Tirnovo, Eftimie, ultimul patriarh al Bulgariei independente de dinaintea cuceririi otomane, Sracimir comitea un act care nu putea fi decit pe placul patriarhiei de la Constantinopol. 6 Alaturi de Rusovlahia", adica Vlahia dinspre Rusia", termenul apare pentru Mol- dova si in alte documente (spre ex. in MM, vol. II, p. 167, 174, 178, 202, 208, 213, 215, 223, 241, 278, 283 si 519). 7 In perioada dintre 1299 1325 mitropolitul intregii Rusii isi stramuta sediul de la Kiev la Moscova, imprejurare care a intarit tendinta principilor de Halici Volinia de a aveao. mitropolie aparte, dependents direct de Constantinopol. Recunoscuta ca atare de catre loan Calecas (1334 1347), abrogata apoi de catre patriarhul Isidor (1347 1350), in vremea lui loan al VI-lea Cantacuzino, aceasta mitropolie a cunoscut deci o serie de vicisitudini (J. Pelesz, Ge- schichte der Union der ruthenischen Kirche mit Rom, I, Viena, 1878, p. 331 si urm.; M. Gedeon, HatptapxtKoi niVang, Constantinopol,1891, p. 423-425). Pasajul de fats se refer& probabil la reinfiintarea acestei mitropolii in anul 1370, la cererea regelui polonez (cf. MM, vol. I, p. 578- 582). Detaliile sint relatate de catre Halecki, Un empereur de Byzance, p. 237 si urm. Mai recent,. ansamblul chestiunilor a fost expus de catre J. Meyendorff, Alexis and Roman, Byzsl, 28, 1967, 278288. 8 Resedinta acestui mitropolit fusese deja stramutata la Moscova ;in virtutea traditiei, el continua sa poarte titlul de mitropolit al Kievului, cu toate ca scaunul sau nu se mai afla in, acest oral (de la sfirsitul seco]ului al XIII-lea).

313 www.dacoromanica.ro -Tpto-cucg. » Kai Ei pity EVI, Ocogatog tivOponrog Kai tthv EiryEVECTT6TCOV, ou 7rp0a- Tietial to ovoila aurOU el St Pap13apog, dog .i)v 6 Toinrpotitag xai of vjg Ma- xiag Searcotat Kai of Toil 'Akf3avou, irpoutie-no-t Kai to ovopa.

62. (p. 61) -Orccog ypthpoucrtv tig Toy f3o1f36Sa OUyypor3Xaxiag TovIVItiptCa. «`YiirriXOTart, avSpiminatt µrya Ni(368a necagg OOTypoilbaxiag, cruvucinate, ZN,Kupicp inctpliState Kai nepircoarrrt xi)pic Kai uit rng fip6v getptotrrog. Eig airrOv 6 Tcaptappig ebytyttav, of St A.01.7C0i afAewriav ypeapoucriv.

63. Eig Po11365a. « `Yivq?k,ota-re, exkapirpotate iitya 1301136Sa icdo-rig MoX- SoOkaxiag'foxETtipavE 13011368a- ciixopiat TO OECD Iva naptro Tt(p. 62) imiko Ian] o-ou ai)Otv-rict xpovoug paxpag, byefav xa0apav TE Kai liXunov xai etya0ov Oµou xai o-cotiiptov ». 'Ev t4 TtXtt « xai noXkoi of xpovot o-ou ».

64. Eig xupiciv. o `YtiniXotaxi, tiaailirpotati, payeari xupia Kai ai.)0eInpia _tacni;MoXSol3kaxiag xupa. Mapla eiixopat TO Oaf) [...] cronijptov ».

314 www.dacoromanica.ro Iar dad. acesta este cetatean bizantin 9 §i 'Inca dintre cei mai de neam, nu-i mai adauga numele ;iar data este barbar, cum era Dobrotici on despotii Vlahiei 1° §i cei ai tinutului albanez, adauga §i numele.

Formule de adresarc Jolosite de patriarhul ecumenic in corespondenta sa cu voievozii romdni si doamnele acestora 62 (p. 61) Cum se adreseaza patriarhii voievodului Ungrovlahiei Mircea: Preainalte, preaviteazule mare voievod a toata Ungrovlahia, preadestoinicule, intru Domnul preaplacut §i preaiubit domn §i fiu al smereniei noastre". Catre acelasi personaj patriarhul se adreseaza prin formula de noblete, iar ceilalti (prelati) cu formula de stapinire. 63 (p. 61) Catre voievod: Preainalte, preastralucitule mare voievod a toata Moldovlahia, Io *tefan Voievod 11, ma rog la Dumnezeu ca sada- ruiasca (p. 62) preainalteitale persoane stapinitoare ani indelungati, sanatate deplina §i in gall de toata intristarea, impreuna cu orice alt lucru bun si totodata mintuitor". Iar in final:simulti sa-ti fie anii !". 64 (p.62) Catre doamna: Preainalte, preastralucita mare doamna sotie stapinitorului intregii Moldovlahii, doamna Maria ; ma rog lui Dum- tzeu [..§.c.1., ca in fragmentul cu acelasi inceput al paragrafului anterior].

° Am tradus prin cetatean bizantin" ceea ce textul denumeste mai general un one bizantin", ca semn al faptului ca notiunea roman, de cetatenie si cetatean" n-a cunoscut o. dezvoltare mai mare la bizantini, termenul de cetatean" (Polites ) definind la ei un locuitor a] orasului, reminiscent, a drepturilor si capacitatilor politice ale orasului stat-cetate (polis) din perioada antics. 10 Este vorba de Vlahia din Tesalia, stapinita, in urma cuceririlor luiStefan DuAan de cAtre despoti de origine sirba, ca Thpma Pre]jub (ansamblul acestor evenimente este relatat- de cAtre Cronica Ianinei"). 11 intrucit conform informatiei date de editorul textului folosit de not (in REB, 27,. 1969, p. 61), cap. 63 si 64 au Jost introduse in text tirziu in secolul al XV-lea, acest voievod este Stefan eel Mare.

315

www.dacoromanica.ro L. ISIDORUS GLABAS

Anno 1389. 'Icnocbpou Tot) inucapturcitou p.mporcoXitou OcacraXovimic "Ca rXCliRt (p. 21) 'Eiri tiov figugpcov finepebv, natptapxdovtog xt)piou 'Amoviou, Zv ZTEt ,cco4c, ivStxttthvog tf3', cpePpouctpiouta',ó 06yypol3Xaxiac tc6p 'AvOlgog, (poptaac to ntya extlna tv acrOevtia, bytaim)v tew vav, cruvexcopflati oiatt txztv rep/ apxttptocs6vtiv ti.); npotepo StexpiOri yap nap& Trig o-uvOSou Ott 6 icavciw /rept tcoanticrov apxteptow Sotcci ktystv ita6EGOat getaxcopavtow sic to nova-Loco extinct- Kai npoefpcet to tripticsOat aStaaciattog ei yap col; Z4flyitarg (p. 22) Kai gni TOO ger:LA.0u exiinatog Tato Soicgt, aXX' rlcriivoSog Eircev, cbg Cwg av napa Tot) 'caw:wog totairni auverpyrat Evvoia, Ev yap fiv npOtepov To !lova- xtKov extina Kai o6 660, Ok avaincri to% t4ilyritaic CacoXouOtiv, Oa& TCU xavovt- Ott St 01)K aVa7K11 571X0V, EK TOI5 Kata Stwpopoug xcapoO6 anpaKtilcat t v .1'1- yriatv Tautly. -00sv Stcyvtho-On, Iva g7Cip.tv taw Koanticiov apxtEptcov,t ay novaxoi ytvcovtat, 7ca6awrat TOO itpoupyav Kat& toy xavovc Zia ög tebv go- vaxa.w apxtEptcov, &ray To agya gv6Omovtat (Villa, agvil 'rota° gni til xinjqx.p vjg auvOool cbgav,gav StaxptOij 0 neyakoaxigliaccg avayxctiog Sta Ttva 7EXEO- VEKT1ljlata Xll01.TE201, 16.110f1 MAW irpog tfiv apxtepatudiv epyctaictv, TrA.fiv (11.- 60-mg- gav 6E µ1j 0.3-)011 iva µEV1l TCEICUllp.b/Og. TO ntv yap icaXtiesOctt Stexpithi, Onwg nt) tpaivritat, rjct6OctSdig KWC' Zouaiccv u6tOvogov, vtiv p.tvavaxcoperw tou iSiou xopa, vuv Si: 'wimp 7cpcaxa)pciw, 31 xai 11/£1)541.EVO; icata tag iSiag auvtayag nape( yap TN Tioaricriac xako6nevog, Soicti no)c tai5ta StaTE6yetv- to St af3teco-rwg icaXeleOat irpoo-xtttat, iva Eav ttg xcopfierj npOg TO plya o-xfitia 51.a pEtavotav Kai alroOECTIV TOW acpctXnatcov, Zkia to giPlacrrov npOc giorVipcoatv

316

www.dacoromanica.ro L. ISIDOR GLABAS

Nascut in anul 1342, devenit calugar in 1375, Isidor Glabas a fost promo-tat mitropolit de Tesalonic in mai 1380, si a murit la inceputul anului 1396. In calitate de mitropolit, personajul a trait asediul indelungat (1383 1387), urmat de prima cucerirea orasului Tesalonic de care turci in aprilie 1387. Isidor Glabas este si autor al unor scrieri de caracter canonic, omiletic si episto- lografic, publicate pina in prezent numai partial si in mod disparat. Scrierile sale oglin- desc starea de neliniste cauzata de cucerirea otomana a Peninsulei Balcanice. 0 mentiune aparte merits scrisoarea adresata de el lui Matei Phacrases (mitropolit de Serrhes care in momentul luarii orasului de catre turci, la 19 septembrie 1383, fusese dus in captivitate), publicata de catre Spiridon Lampros in Israkriv, 9, 1912, p. 353 358, precum sio omilie impotriva tributului de singe", sistem practicat de otomani in regiunile cucer.te, si care a atins intrucitva si Tara Romarteasca. Cele doua fragmente pe care le reproducem mai jos, se afla in ms. 286 (f. 54" si urm.) al manastirii athonite Iviron. Semnalate in volumul al II-lea (p. 71) al catalogului manuscriselor athonite intocmit de Spiridon Lampros, ambele fragmente sint luate dupa editia lui Manuel Gedeon, Kavovticai StatgEtc, Constantinopol,1888, vol. I, p. 21 si urm., republicata anastatic la Leipzig in1970.

1389. Chestiane can mica% Hyponnesis1 referitoare la n2:!)- politul :Intim at Torii Romeinegi (p. 21). In zilele noastre, in vremea pastoririi lui kyr Antonios capatriarh, in anul 6897, indictionul al doisprezecelea, la 15 februarie, kyr Antim al Ungrovlahiei, purtind schima cea mare2 in deosebit5. slabiciune trupeasca, sanatos fiind insa la minte, i s-a ingaduit sa alba in continuare demnitatea arhieriei, ca si mai inainte ; caci asa s-a stabilit de catre sinod, intrucit cane- nul despre arhiereii de mir pare sa spuna ca in momentul cind acestia imbraca haina calugareasca, ei sa inceteze [functia arhiereasca]. Iar daca li se pare comentatorilor el acest fapt se refers si la schima cea mare, sinodul insa a zis ca pentru ca acest inteles sa nu fie interpretat impotriva canonului, caci una singura era mai inainte schima monahala si nu doua, nu este necesar sä se dPa ascultare comentatorilor, ci canonului ;ca nu e necesar, faptul a evident din infirmarea acestei interpretari in diverse timpuri. De unde s-a hotarit ca in cazul arhiereilor de mir acestia sa inceteze de a mai oficia slujbe, in imprejurarea ca devin monahi, dupa cum prescrie canonul ; in cazul insa al arhiereilor monahi, atunci cind acestia imbraca schima cea mare, faptul sa ramina la latitudinea sinodului ; astfel incit daca ccl care imbraca vesmintul schimei celei mari este considerat ca indispensabil datorita unor calitati ce sint folositoare, el sa fie chemat din nou la activitatea arhiereasca, exceptindu-se situatia in care ar fi vorba de constringere ; iar daca nu mai este chemat, sa ramina eliberat din demnitate. S-a considerat ca trebuie chemat, pentru a nu parea ca in chip arogant si din proprie autoritate procedeaza cel in cauza],

1 Comentariu pe o tem& canonica, de multe on sub forma unui raspuns la intrebarea pusa. (cf. Beck, Kirche, p. I I I; Darrouzes, Off ikia, p. 375). 2 Gradul superior al vietii monahale, marcat si printr-o vestimentatie specifics (cf. Beck, op. cit., p. 131 132).

317

www.dacoromanica.ro Tljs Oco(ilobq Eyvoiac ex 6c Toirroo cyci4ccreat xai EiactaToq 6 xavthv, xaiavecorrat Kai Ofipa Tth 13otaogevcp Sid Tot pcydXou crxfipaTog anoetcreat Tfivetpxtcpw- csiwriv. [...]

Anno1389.ToO airrob

'Erzi.Tthv flgeTtpcov fipcpthv *evZTEl,;(e4ci,iv&xTuilvoc113f,gapTiou K', narptapxstiorroc sAVTCOVI011 TOO erylereETOD O ci)2t.a0ZOTaT06 dvayvthcrrig Kai nptp4txfiptog Tthv voTapio,v xup reo2proc 6 EOEVINec, 1.1V1;15TEIO.V EXON &Taal St' ZyxoXniaw wivov, Sixa 6riXovoTt nig 816 Tot icpecc Lx(pcovflo-co:.; To: W ClloVilOCOV tiqthv,ZVTEX171 6e Kat& Toy xpovov, 6v fi Neap& napaxcXci,cTat Zni Tot appcvog xai Tot OfiXcoc, e r i TN pric* Ixcivric Oavoi.orig, f1S oi) povov fivaTo, Oa' obSt olcog Ixeivro, tthpaxcv, ZTepcit vop.ii.aog auvEV)Tri xaiglITE1.icpcoefivat. 11oXXfic auvotacrxewco3c ncpi Tatou ycvolievrig, S&ExpiOri OnoxptgaTioTwc icpco- 9Avat xai yeyovc Stemovog napficrav Se of Tot To yvcop.oSontio-avTEc xai mg- yrrptadi.icvot navtcpthTaTot pr)TponoXTTat Kai imepTtgov 6 eurcraXovirric, xai Toy Tonov tnexthv Tot Kataapciac 6 elipaxXclac. 6 NtxolinSciac. 6 Obyypo- iXaxiar S MovcptiSaatag. 6 Egi)pvTic 6 appthv 6 Bapvrig 6 Pthcrcriac 6 rot- Oiag. 6 ZowySaiag. 6 X4onaccog. 6 MiiSciag xai 6 Atpxw. [...].

314 www.dacoromanica.ro cind retragindu-se din tagma sa, cind revenind iar5.si intr-insa, fie chiar si intorcind lucrurile dupa niste reguli [ale lui] mai personale ; chemat fiind insa de catre biserica, e de intrebat cum poate sa se sustraga. Se cuvine sä fie chemat insa fara constringere, astfel incit dac5. cineva recurge la schima cea mare din pocainta si lepadarea greselilor, acesta sa aiba dreptul de a nu fi constrins, pentru ducerea la indeplinire a gindului cel iubitor de Dumnezeu. In felul acesta sä se pastreze si canonul nezdruncinat, dar sa se si deschida o portita pentru cel care prin [imbracarea] schimei celei mari doreste sa para.- seasca demnitatea arhiereasc5.. [...].

1389. Mitropolitul Tdrii Romdnoti parlicipa la dezbaterea in sinod a nnei chestiuni canonice (p. 24). In zilele noastre, la anul 6897, indictionul al doisprezecelea, la data de 20 martie, patriarh fiind preasfintul Antonios, preacucernicul anagnost si primicer al notarilor kyr Georgios Eugenikos, avind un angajament de casatorie incomplet, numai prin logodn5., adica fara pronuntarea ruga- ciunilor de rigoare ale preotului, completa insa in ce priveste virsta pe care o prescrie novella pentru baiat si fat5., murind insa acea logodnica, de care nu numai ca nu se atinsese, dar nici m5.car n-a vazut-o vreodat5., s-a easatorit in chip legal cu o alta si cauta sa fie preotit. Cugetindu-se indelung asupra acestui fapt, s-a hotarit sa fie preotit f5.ra sentint5. canonica. $i a devenit diacon. Erau de Ltd' si preasfintii mitropoliti hypertimi care au fost de acord si si-au dat consimtamintul pentru acest fapt, anume: cel al Thessalonicului, care tine si locul celui de Cezareea ; cel al Heracleii ; cel al Nicomediei ; cel al Ungrovlahiei ; cel al Monemvasiei; cel al Smirnei ; cel de Serrhes ; cel de Varna ; cel al Rusiei; cel al Gothiei; cel de Sougdaia ; cel de Sozopol; cel de Medeia si cel de Derkos. [...].

319 www.dacoromanica.ro LI. MACARIUS ANCYRANUS

320 www.dacoromanica.ro LI. MACARIOS DE ANCYRA

Originar din Tesalia sau poate chiar din capitala imperiului, personajul pare sa fi imbracat de tinar haina monahala, iar la sfirsitul secolului al XIV-lea era mitropolit de Ancyra. Fire energica si temperament polemic, nu s-a marginit s& participe numai la disputele de natura, strict teologica, ci si in acest caz ins& cu o pasiune nestapinita, la certuri al caror substrat era format din ambitii personale, pacat de care nu au fost scutiti nici alti prelati ai, bisericii bizantine. Merit& mentionat pentru latura pur teologica a activitatii sale un tratat contra latinilor, foarte extins cantitativ, dar mai putin original sub raportul continutului, exceptind doar faptul ca la traditionalele motive de disputa dintre biserica bizantina si cea a Romei erau aici incadrate si elementele aduse de hesihasmul palamit al veacului al XIV-lea, care devenise un nou punct de despartire intre cele doll& confesiuni" (Beck, Kirche p. 742). Acest fapt va fi facut poate ca scrierea, atacata atit din cauza continutului, cit si a metodei, de catre L. Allatius, De ecciesiae occidentalis atque orientalis perpetua consensione, Colonia, 1648, p. 865-866, sa se bucure de atentia lui Dosithei al Ierusali- mului, care a publicat-o in Top.oc Karce2aayg, in 1, 1692, p. 1-205, in cadrul eforturilor sale de a intari ortodoxia bizantina in fata asali suferit de catre aceasta din partea catolicismului. In privinta celeilalte laturi a activitatii sale careia ii datoram de fapt stirilc referitoare la mitropolitul Severinului ea este legath ce procesul de trisepiscopat inten- tat patriarhului Matei I (1397 1410) de catre o grupa de prelati seditiosi, in cadrul careia Macarie promovat de catre patriarhul anterior Callistos al II-lea Xanthopoulos (mai august 1397) in demnitatea de mitropolit de Ancyra a jucat un rol de prim-plan. Cautind s& gaseasca o modalitate de a neutraliza spiritele si pentru a se inconjura in acelasi timp de consilierii ecleziastici necesari pc parcursul vizitei sale in Apusul Euro- pei, Manuel al II-lea Paleologul 1-a inclus pe Macarie intre persoanele ce aveau sa-1 insoteasca in aceasta indelungata calatorie, inceputa la 10 decembrie 1399. Pentru sustine acuzatiile sale, Macarie de Ancvra a alcatuit un Tratat general" in care si-a expus cu multe amanunte opiniilc in diverse chestiuni de ordin canonic, scriere al carei continut integral nu ni s-a pastrat, prccum si niste disertatii de intindere variabila tratind o serie de episoade ale patriarhatulni lui Matei, episoade care dup5. parerea lui Macarie constituiau tot atitea incalcari flagrante ale canoanelor de catre acest patriarh. .Dintre aceste disertatii canonice, compuse in cadrul controversei si in functie de mersul evenimentelor, ream mai jos fragmentele care se refer& la Athanasios, initial mitropolit de Perge si Attalla, transferat apoi in scaunul de la Severin, personaj care a jucat un rol insemnat atit in alegerea lui Matei ca patriarh (octombrie 1397), cit si in restabilirea sa la patriarhat (14 iunie 1403), dupa, intoarcerea lui Manuel al II-lea din calatoria intreprinsa in Occident (9 iunie 1403)In timpul acestei calatorii Macarie isi alcatuise deja o buns parte din scrieri, Bind tinut la curent cu evenimentele care aveau loc in capital& si cu demersurile ostile pe care anumiti prelati le intreprindeau contra patriarhului, profitind de absenta lui Manuel al II-lea. Alt episod reprodus aici este cel al impacarii patronate de catre patriarhul Matei cu biserica Moldovei, in iulie 1401, episod ilustrat si de catre actele patriarhale si considerat in mod partinitor de catre Macarie ca o incalcare a rinduielilor ecleziastice. Acest episod este relatat in doua variante, pastrate in aceleasi manuscrise pariziene care contin dosarul intregii probleme Parisinus graecus 1 378 g 1 379 cu mentiunea ca, una din variante (frag. 3 de mai jos) a fost publicata de catre Vitalien Lau- rent ca apendice la studiul Aux origines de l'Eglise de Moldavie. Le ratropolite Premie et l'eveque Joseph, REB, 5, 1947, p. 170. Celelalte trei fragmente (1, 2 si 4) sint luate dupa editia mai recent& a lui V. Lau- rent, Le trisepiscopat du patriarche Matthieu Ier ( 1397 1410 ). Un grand proces canonique iByzance au debut du XVe siecle, REB, 30, 1972, p. 5 166.

321 www.dacoromanica.ro ?'4 °100 ?'4 Z611

I I 1D3t 1DX A? 513 A41 1dIDU - d) (Eg c12.1, T10119 T1(92 13993111 01101310X3 51D1 A713Xd13 5106441 "(1019D 59A321.11Ail OA A01 A? 41 6,29AQD 11A13)1.3 AmdatXdp 5o1AQ431z2 1DAl1.031 A91(D A? SIDI 51064111 17331. 5m A0U031013/391d1 410A3119133 591913 1)1 010A11331- 51320341 1DX 5q01Dnyu Sodoldlyd `50A31199DR331.0D113X 13A1 731(1(91 3101 1DX A91 4.11 7)1A30 13191A9AD319 513 91 54.3 '19110.093111Di AOl R0A4d3d3/ 1111.14) ADA,371 `wrecylmudDX A91 A0r3d9ya A0A1331? A91 D19A0/34 AOC/31.00 `573101,oi 5101 AT1Qn 51o]tdo p3x 41 toldaidnriolDifyuo2a3rl1 118313 9ug Amu, Acoucotcau? A? 5101 `51oci)lyli Am]. Anol 4 1/3X AMA913y1L ATIA9k31(11A9 5p31.1A0A031. 173X '50911110A A01Lla d9A, 119 10 `531A3903y1,12 5T 53d1114971 531A30XDdDIL dig `no19D ,0271 A0331d9 AT1311d6 A919/3 1DX Il 5o2oAct9 It laDDDlin01od13X Actin]) noxfla-N 39111D311331. 1pos.)31k01( A01103L01113A011 01410,1, d91., 1.10O3 1D31. 5919D AT213 ,0311 A0331d9 'AT1X1d6 TA.3231 513 ALL ATI A3 i1 (b99AQD 11A1334.3 Àt-ouox.olu3 329 5c9 5Dlgysi A4d131fID1(cyboldnX 1DX -591QD AXV. lovp 1OlnO lo `53doldtpi aodupt `5o1A9:todu, bloorllt2 p3x 50)X120ACID ,119 (101973 d) 1 (jig AR0A.,91(07103A9 '11301373993A 531A3d1396029 a A311 d9/1., -6)311312 013(191 119 513 AD131(1211V, A4 319 013A3k? 5919u `noxiytx 5cpo)3ot tolu.,DIdtau A(1D oictoi pax I 131C1AOL3k TICID 431,120ARD 5113c111 1113 (1031.1(1)( 411 13130OX3 5101 9 32 510A3110A1411131(7319 A? 1.1A1331? 510293191313 1DX AOl .00Altdad33 Awomanti -odu 1D31 1301139 5c1) Tkg, 1DX 9 501(0d912 A1.1.11991.1,103L3 A91913 Àll,Xd131d1DIL 5TODX 13X3 It D13041(9 3190 .(101913 329 3101 1DN 1st A311 5020A9.0 1.1.094A713 51,4,31-1 tz1(c3cIto1draX `1.to.oltAri3 20 rox 24 pax ò-rt92 502 5oA13)t721x. 1369dA, 1DX A3 5lo1(1(73 513 5o1p1(u (101 9.1.01.0d3 ltaXltpla 1DX no1p3 91 trriong holpoye, A90 01 0331 00319X1311L3919 32 91 501A1394(103XDA1r.) n01913 541 no29Acto maidx 541913 11331 591qta mporni 1d3u 1D)( aoictoi, 41 629m-tia a]t4dr3u3 AI,11 ÀLoubo212 5m 134dA., 91 A3942 Acmion-bep 32 322 dvA. 591gD 59du A91 ADA.311 nxtrtcuitoldra '91 59du it 5qo1 513d3tXdp 13 91 31113 112 51311A2 3193 ARA ATI AMA311(101031( `17311dX 11 A90 3113145 ,d133/ (10113 3g *31113 90 503L0X1311L3A011 'rap 3113 :5ouoxolu3D12 59du 3A., A91 5r,d930.,y, ] [ 9 -3 190710r0d 39 ARA101 173892.0161141 11 1d311, '90113 0l13419dadDU A90 3113 J33 aoAItd 113x 110023 `5ctl.dpio2a3,11 5(9 3133,11dp 32vs nomad 53dDD131 `513d31Xdp 1DN 9 `5D1913dT13A01/11 9 `51.1.All11'>op1 9 (100A1dON 1DX 9 Aginyou ATd11011 AOITchl A91 A311 (10119 A03113 5T Up .5ouo3taluaD12 5(?) 3g 3A.,DA.ltdpu 5ndctadvri aoAlt.d3d33 1DX A91 ADA,311 `DX13X9601da 5cp `1131Ud13 110313 it 51)31 51ochlytt 502 .5ouo3c91u3nort 113 32 1.1.031? O 31 51.111d2A13111Xd9 pm 9 05D1rmgli3AoN ga 3g g.1,(113 bdc9 cp4 9 5D1D?3d113A001 ?DX Q `DO0rt1d0)1 53140110d9DAD 513 1191. nobti2 `n?yi.ond .A311ou13 1DX QOl a 3A. 3401 173x 1t0313 9 (10311(1)1 A? 51)31 '51041441 3A0A,?4, 91d 13941(X9

ZZ5.: www.dacoromanica.ro 1

Octombrie 1397. Rolul mitropolitutui de Severin in alegerea pat1iarhului Maki ; acuralii aduse acestitia din tt7

1 (p. 153) De un fals si o inselaciune similara s-a folosit si la votarile pentru alegerea lui la patriarhie. intrucit niciunul dintre arhiereii care se aflau in acel sinod n-a pretins ca numele sau sa apara la votari, ca unul care in felul acesta urma sa fie trisepiscop, el a pregatit martori mincinosi si dinainte preg5.titi, ca in cursul ulterior al expunerii eu sa opresc aici celelalte fapte necanonice savirsite atunci cu duh de innoire, anume pe cel de Severin si pe marele chartophylax 1 Holobolos, ajuns mai pe urma mitropolit de Go- tia 2; prin juramintele acestora si prin falsa marturie el a fost pus in voturi de catre niste episcopi, tot atitia sau chiar mai numerosi fiind cei care in mod canonic si legal au respins acest fapt. Caci spuneau mai sus amintitii, adusi ca martori de catre el, cu juraminte infricosatoare, ca sinodul care 1-a hirotonisit pe acesta ca mitropolit al Cyzicului 3 a stabilit ca dinsul sa se socoteasc5 [numai] monoepiscop. Acest fapt a apucat si el 0.-1 sputa de mai inainte, cu juraminte infricosatoare: Si eu eram unul dintre episcopii din acel sinod, in aceasta calitate". Marele chartophylax era si el de fata. Dar acesti martori ei insisi, dupa trecerea vremii, au marturisit in public si in sinod (p. 154) ca au mintit, fiind incurajati de catre el. Anume, unul din ei a marturisit ca el se afla in Attaleia 4 atunci cind acesta a devenit mitropolit de Cyzic, dupa cum acest fapt este altminteri ilustrat si in actul sinodal eliberat in acea imprejurare pentru mitropolitul de Cyzic, act care intre episcopii care au luat parte la acea sedinta nu mentioneaza si pe mitropolitul Severi- nului. Iar celalalt, caindu-se, a adaugat precum c5. Eu impreuna cu diavolul 1-am facut pe acesta patriarh", asa cum de fapt este si adevarul. 2. Si sinodul nu si-a adus deci aminte de el. Atunci si-a adus aminte acest mare chartophylax de cel pe care prin violenta si inselaciune [a procedat] asa cum el insusi scrie si cum pe larg a fost povestit si in alte locuri, introducind pe lista si numele acestuia. S-a vorbit deci despre disepiscop recurgind chiar el la judecata sinodului. Dar acesta aflind cum stau lucrurile, a alterat sinodului posibilitatea de discernamint, dupa cum sta scris si in actul de dezvinovatire iesit cu acest prilej. Caci el insusi a afirmat acest lucru catre marele chartophylax. Iar catre arhierei a zis: Voi sinteti acum judeatori celor spuse, ce mai vreti asadar de la mine, fie ca sint monoepiscop, fie disepiscop ?" Celui de Ancyra i-a spus insa: [. ..] Asadar nu vreau ca to sa hotarasti ceva in legatura cu mine". Cel de Severin m-a trecut alaturi pe lista si a fost gasit martor mincinos, asa cum s-a spus. Au ramas patru arhierei, cel de Monem- vasia, de Melitene 5, de Corint si cel de Patras cea Veche. Si la inceput au zis cu totii ca ar fi disepiscop ; cum el si-a adus insa ca martori pe cel al Severi- nuluisi pe marele chartophylax, dupa cum s-a mai spus, a fost pus pe lista voturilor ca monoepiscop ;a mai fost trecut arhimandritul si mitropolitul Monemvasiei. Chiar in aceeasi ora eu, impreuna cu mitropolitul Monemvasiei si cel al Corintului, alergind la sfintul imparat, am spus: Ceea ce s-a produs ca a fost trecut pe lista de votare mitropolitul Cyzicului, s-a produs prin pre- , 1 Chartophylax, pastrator al documentelor, arhivist. 2 Mitropolia de Gothia se afla in Crimeea. 3 Cyzic, ora. l pe malul Propontidei (Marea de Marmara). 4 Attaleia, in Pamphylia (v . supra, p.219, n. 41). 5 Monemvasia, pe coasta oriental, a Peloponesului; Mehtene, azi Malatia, nu departe de Eufrat.

323 www.dacoromanica.ro ctoypkarl 5oxpygdmiduX Fix no A31iokd219 .9190 9 dnk no30131 593/0x9pm19 Ania? Aouia ?s, olacn. 10 '099 Scp A39119 521Am91litufx cpkg, '29 50) `57i91chltifx 59du Altxodmarl A211 3190 ÀaockpX? Air1lo1daXD119 ?9 Fix 3191 Fix 339 5q) 9 -ax 9031.1 503/031.911/3919 A1193 pug, 29 9 51.1109A10iladp òirmlulldnu 5,7p913 9 501A,p 5931(1.04 01 A001 dp - MO?d31X 033/ 901 (10X1(1)1 nonoRinig.op - 59du dpA, 5goi 5(10yyp JOAO/61199 A3rIC1 - 5D937ix 57131111, 5(101 `31A.311 g0 ATI ?9 17:01. 5901 `590161.1.1110319 MAW/ A0911( A3-01.1.Apt3 3100) 1091331 4 FiDLLAcody01i9 5x1Apu 1019 A91 cioxnaN It Alp. 01 A? 5007-1 1D093A2A., 'Amu ,r(72 31.90 .11011A991,1. 1D31. A(10A, 3191 31L13 1D31. 9 ATIDyDll A0Od1131_1 19 TA,/ A91 (1030(131 3190 A02103191113A011 0)X3 3190 A01/03L01313919 A31i0A131-1331V, A90 3101 '099 9 SUAlurrysi 11331. 9 `904.1,d3d33 10 531A04t A011031913/3A01-1 Oki, 101 17331 ADDItet111010A17331? lo lox-ropud iodllyx go on cipA., Act 51303d93 9 (104143d31 5(11dp1109C13111 ,dV A90 9 c0190 5130D1d)luk A? 51019X913t3 1031 :51iXdpich10u -Ogg 113133113 dpA, 59du 51o1 p 51o1 901973 510191AOAD3Lp 17J31. 51o1i930p 110 11331. .fig 59A? uniaithlyti? `noucixpiu? 512 639 50) Àml..1.4) .533990 d) (ggi d31/1:9 A90 Fix (10 199Anx. mx. 1303 'clixusimplootx? pyyp 1)19 aopminu cbin.ytond `cbdlyyx odnu 3d0u - À31-10gDy heldx3odu 513 All1 An13Xdu1d1nu 2D2u3 dpk 9 501D1A9ADM2 50dLLVI lit? A91 A01101A9ADNI? A031031.91313 du &pith? dpA, 191.16 91 À010119 Fix 19x9 39 393]131L3 110X A911.1610y11/11 1,11 D1.01.1.ViN3 1031 Ili 11A311903110 11:411 '51ugu 031.11011 Aon 1,1 1d3u Amd14.0 iiptdaollay 12A942A.3 J [ ray, 2A, pix 1d3u 5111 -0993111 5191d(11dDli 11331 901 (10y99 17331 5111 511x4A72 pm Smug turiod9id3u Ay IlApaode 11031? A? 51101 '51ochlull ,ego 9 `noxna-N ,ono 9 51.1.Aggig Xgo 9 57)1391..tw ,9go 9 minx ApD2914 '11 pro A0A911 9 5030101 Fix 9 `9oAltd3d33 50) 17331 10190 A0d3199 AnoLoyorlo? .5oix19oAn9 p 1D3I. 5c9 udodyrigDp 51o1gp Aoluctdx?up

01111 TObr

d) (991 uo 1A3 Arou `50A3111.1d1101331. SOA31ID1dC0612 1DN. A1DDIL121ADlt -3301.? Son Tritiox Son Hu `57ci191tyxx3, 4913u3 5goi oug 5111 39(1) A3 layouaortuAraDAcox 50139 9o99Aa9 Acouoxinu? p.e? (Kn. n011010)14 (10Xdp1d1DIL dpi (101M01AV, OADA - 50DLIA 5DIA?pcimeroi sa0]/939m? Sm 50ADthodit sinvglu? Slu. SDIXD1(d0C/(1DW 119 5(0310d1L 511M9OA9I9 (10A9A1331/6? 90A311133190d1L 31 A? 11A13x3 01 d2uAv. ,121-1 Alt.A.13x? AIL1 Amadpionx dpiyo1 A3101 10 113110d13L3 10A13X? 113091311119 50A11 -70d31Xdp `9031.11 110N. 5C10A31-1.01do)d)p 5901(110 31 A13Xdp1L9 17331 5D1ADIL 5901 5731A091,1M0A103t 4 pix 5721Ao9g39A3629 '5noniax? 591910 9 ACOctaXdindimc 5c9 124y - 5,-.1rap dpA. Atond) AlaX? All1 ADiaoltyp 121311 A01 099 500191AOADM2 ÀOML931.10111? MO1A9A,31(11Ap AO/d31? 3 QO91 099 17331 500t1AOADM - Alta A311 Alpt190A(19 Alpt1A0A1331. ALLA133t3 nindu MO1 Acoyyou `3991011331 A91 ,g DA? AO91 A(OArIlldllODN. Aconidiu? Aompit? 513 Aturyouodilni n? did?13 muod1 5co191Aom10xp 10111 50nDpithrixp 5loppdigodu aplacqiiix Aluiyouodilai 5111 54.3..gra `57i1XiaygodamAl A9 13X3 1.1031 À9MACOA1031. A19DILDIAD1L niquoxx? 5L11 510191tpa3, 5Txinomix oug 5111 5LtA3rilldl3 `9o99AnD Fix main 591AT) 31 cm. clo1:l11U 511.1910 5DiXtuJodanw nolytouodIlni dctx nolrladai. 17331 pi? 511103 `5cnActocloiuurtii1 Tap 1103L A? lit yii21 Brill aoqiimpiAnD 1031 ?gird Fiepusilmiidnu `5o1Aoy20 Ay)? 501A(10111)31? 13P Ala A10133110 Àriipirtxxg, nll

.17Z£ www.dacoromanica.ro siunea §i violenta marelui chartophylax, iar noi nu sintem de acord cu acest fapt. Caci mitropolitul Cyzicului este disepiscop". Cei doi au spus aceasta ca unii care deja votasera. Eu insa, ca unul care nu votasem, n-am avut nevoie sa-mi schimb atitudinea, intarind §i atunci ca totdeauna faptul ca mitropolitul de Cyzic este disepiscop. Pupa ce arhimandritul§i-adat demisia, vazind sfintul imparat dezacordul arhiereilor fata de persoana celui de Cyzic caci pentru altii eram noi de acord chemindu-ne pe noi cei cinci, precum §i pe fal0i votanti, a facut toate sfortarile ca sa ne convinga fie sa cadem cu totii de acord pentru cel de Cyzic, fie ca macar una din parti sa devina mai puternica, dar n-a reu0t. Atunci mitropolitul de Patras cea Veche a zis: Eu nu-1 tin pe al Cyzi- cului nici de monoepiscop, nici de disepiscop". Am ramas atunci doi, cel de Melitene §i de Severin, care sustineau ca e monoepiscop. Dar clericii imperiali sint cei ce au inovat in acest sens. $i astfel a fost aflat cel de Severin ca martor mincinos. Dar tine este oare cel votat Intre episcopi §i patriarhi ? Caci se gase§te pe linga alti calcatori de lege §i de canoane de-ai lui ca a fost votat chiar §i numai de catre un episcop, unul care, cum se spune, inseamna nici unul. (p. 155) Caci nu prin canoane §i prin obiceiul bisericesc, ci prin hotarirea clerului imperial a fost considerat demn de patriarhie. Iar alegerea cea necanonica a cazut pe un episcop necanonic: cum e o parte, asa esicealalta, si un Intuneric cu bijblia1a a cazut asupra bisericii §i asupra lumii Intregi, §i in jurul acesteia, atunci cind a avut loc afacerea referitoare la clerici [...]. Dar despre falsa marturie, inelaciunesipresiune, despre modul in care prin interventie omeneasca a fost trecut pe lista de voturi, nu s-au ru0nat deloc nici cel al Cyzicului, nici cel de Vidin, nici cel de Medeia 6,sinici cel de Chama, ci numai cel de Go issicel de Severin, dupa cum ei in00 au marturisit mai pe urma in sinod; lu ruri pe care le-au trecut sub facere, ca fiind greu supor- tabile pentru ei.

Anul 1401. Al ,saselea ,notw de acuzare (p. 166) Ca este iara0 caterisit, afurisit §i scos cu totul in afara bisericii, dupa ce pe episcopii caterisiti in chip canonic de catre dumnezeiescul sinod de aici din Constantinopol al celor sapte episcopi din vremea preasfintului patriarh chir Antonie, ca profanatori pe fata ai bisericii Maurovlahiei, prin pasajul canonic al acelui act sinodal conform caruia dad dupa acea caterisire calcatorii aceia ar mai indrazni sa puna mina pe vreun oficiu arhieresc, sä fie afurisiti §i ei, precum §i toti cei care se vor afla in comuniune cu din0i sau ii vor apara, dupa cum insu0 detinatorul demnitatii patriarhale o spune caci altfel se zice ca adevarul se afla de partea celor doi episcopi necanonici, de vreme ce alti doi argumenteaza din acela0 punct de vedere §i in chip canonic faptul contrariu , a abrogat 7 acea praxis" sinodala a celor multi, iar pe unul dintre acei zisi calcatori de lege promovIndu-1 chiar mitropolit intr-alt mod necanonic, adica nefiind acela votat, 1 -a a§ezat ca mitropolit al aceleia0 Maurovlahii, aflindu-se chiar in comuniune cu el, care este scos cu totul din cadrele bisericii, in chip canonic de catre zisul sinod, §i acestea toate in vreme ce mitropolitul legitim al acestei Maurovlahii, chir Ieremia, se afla Inca in viata, sarman in tara str5.in5., ba chiar gasindu-se el in demnitatea sa proprie

8 Aledeia, mitropolie, initial episcopat dependent de Heracleia tracica. 7 E vorba de patriarhul Matei (1397 1410).

325 www.dacoromanica.ro KaTtxet xcti tiotxtKetic O SrikcoOsic Ka013pmiEvoc Kai thpcoptaggvoc. "00sv Kew TOUT(; t4 ttEpst 6 natptapxsticov Kai cbc Kata(ppovrittjg Taw Osicov Kavov(ov E071. Kai lino TO dvdOstia. "1-1Ss St I) akar) tyll(poc tntatpt(pet Ka0' Lautoi5 Kai 66 av TINE; (palsy &:h.; into Ka0aipsatv pet, EaTtV, oTi Tg KuciKoutoo°UK (1702,0s Ktiv ti7Ca4 sic citflv, Taw itpO &nob Kai Tthv ACT' errOv eursMovtaw, Kai Ott 6 &)Tog Ay 7CcoMpac Kai dyopetaac aKivritov Kai EimpocroSov EKKA.riataatLKOv np-eima, intO thpoptagov St Stt CrE7Ct 0i); vaoiic EKXEICTE Kai 01)K gytVOVTO gV ainolc ai TOU 0E015 Xsttoupyiat.

Eodem anno 1401 (p. 170) "OTI. te:( cruvoStKiii; intO ErctaKonow g' Kavovudoc 7tpax0kvta auto; napoi KavOvac lista .56ocio;(priatv E7ttaK67CO)V a'VtTp£11/E, Soo a?J.0)V Kavovnabc fivtas.yovt()v, imfatata SE itovoc Kai xaipig mac gICLaK07COD Kattkuae. TTiv mita Toy MaupoPXaxiac Ktip IspEgiav auvoStiojv Kavoview npifitiv (pattsv Ev 1 neptt- xstat Ott Tobc npo Katpoli ticti3ettagrqgairrfic Maupof3Xaxiacdiggnif3dTac KavoviKthc ktheripev Tj cbSe Osia afivoSoc E'7Ci T0i5 aytorrettou natptapxou Kup 'Avrwviou, npoo-06-icra Cog, strrep }LET' mita toXplia-otsv eiwacrOai mac etpxtsaa- Twat)", oO iovov aUTOUs, dab/ Kai TOi.); KO1VCOVIKTOVTag it Kai SspsvSeOaorrac airtoiig et(pcoptailEvoug imapxstv. 'Exsivolg of v TOIL, oiSteig Exouat navTeataai Ts gicKeKoplitvoug tfic 'EKKA.ria-iac Kate( Tew TC7)V 'AyiCOV 'AIC0076k031V KTV Kavova auto; cruyx(optio-ag Kai irpoPtOetaag aKavoviateic ETt, ritOt allITRECTTC0c, Toy Eva sic ttritpoitoXiTriv Tqc Maupor3A.axiag, Cthvtog Tor) yvrialou airtqc notttavoc Tou firi0Evtog )(tip 'IspEptiou Kai CTDVLaTaggV011 eV Tfi iSict tti4 Kai ttriSt napa- Tfiaaaat Otkovtoc,0322Ent 4vrig Takatnopavto; Kai 0-itotivtogOat Tip/iSiav 'EKKATIcriav, TEXEI TCO KaV0V1,Kthg KaOtrittEwp thc thpcoptoltavo? Kai iravTeuraatv AKKsKopp.tvq) tfic 'EKKXria-iac Kai gotxcii Icotvowthv Kai Kate( TfIVauvoStKilv eKsivriv euro(paatv EVL Kai &nog ZKEiVOlc TOY; gittPdTalg auvurcsiiOuvoc, T011tgatt KaetipTilltV0g Kai Cupcopto-ittvo; Kai gicKsKopplvoc navteataat Tfic 'EKKXriaiag.

Juni 1403 (p. 155) [..'0 ptv yap alga; DacrilEug LicaviP.Ocv uto ItaXiac 0' Tot iouviou auto; Se Zirepri T7i 'EKKX.naict.qtS' Toi5 atitoi3 ttrivoc. 'Ev 06V ra KO' Tou ai)toi5 grivoc, Tic Thy torpoirokitthv asttolipyricrsttst'afitor)(patriarcha) sicTofig `Ayloug 'AnoatoXoug; Ef0'o&ro KaiTfjpTOI3 i00.101), gV topTC(Cottev tet Kata0Eata Tfig tti.tiac Ea0froc, Tic Tc(iXtv Tthv AtitpoicoXitthv act- To6pyrias Act' Edna sig "CljV 131.axEpvav; (Dayspov 6.); oi)Szig, si n" 6 `PutSsatoii

326 www.dacoromanica.ro si nevoind in nici un chip sä dea paretisis 8, ci cautindu-si in permanents biserica proprie, pe care o detine in mod adulterin caterisitul si afurisitul aratat. De unde se vede ca si din aceasta parte cel ce detine acum patriarhia este dispretuitor al dumnezeiestilor canoane si sub anatemb.. Iar acest vot al lui se intoarce impotriva sa insusi si orice ar spune unii, el este din nou sub caterisire, deoarece fiind mitropolit de Cyzic nu a plecat nici macar o singura data la mitropolia lui, ceea ce au facut cei de dinaintea sa si cei de dupa el, si fiindca acelasi om era cel care vindea si cumpara unbun ecleziastic imobil si aducator de venit ;si mai este el sub afurisenie fiindca a inchis lacasuri sfinte, in care slujbele bisericesti nu au mai avut loc.

.4nul 1401. Alt motiv de acuzare (varianta REB ) (p. 170) Fiindca acesta a rasturnat cele savirsite in chip sinodal de catre case episcopi, procedind impotriva canoanelor impreuna cudoi asa-zisi episcopi, in vreme ce alti doi respingeau acest fapt cu argumente canonice, mai degra13a se poate spune ca le-a abrogat el singur, rata vreun episcop.Intelegem aici actul sinodal canonic dat pentru chir Ieremia al Maurovlahiei in care este continut faptul ca dumnezeiescul sinod din vremea preasfintuluipatriarh Antonie 9 a declarat depusi pe uzurpatorii de dinainte ai aceleiasi Maurovlahii ca profanatori ai canoanelor, adaugind ca daca."dupa acestea ar mai indrazni sä punk mina pe vreun oficiu arhieresc, vor fi afurisiti nu numai ei, ci sicei care se vor afla in comuniune sau ii vor apara peacestia. Acelora deci, care in aceasta situatie se afla, adica scosi cu totul din cadrele bisericii, conform cu canonul 28 al Sfintilor Apostoli, patriarhul acestaacordindu-le iertare, ba Inca si promovind in mod necanonic, adica fara sa fi fost votat pe unul din ei ca mitropolit al aceleiasi Maurovlahii, in vreme ce pastorul legitimal acesteia, numitul chir Ieremia este Inca in viata, aflindu-se in rangul sau propriu si nevoind deloc sa demisioneze, ci s'arman fiind in tail strain-asi cautindu-si in permanents biserica sa proprie, ajunge in comuniune cu cel care dupa canoane a fost caterisit si afurisit si sters cutotul din cadrele bisericii si adulterin fats de aceasta ; iar dupa acea hotarire sinodala este si el raspunzator la una cu acei calcatori de canoane, adica depus, afurisit si scos definitiv din rindurile bisericii.

Iunie 1903. Alacarios aduce alte aeuzatii (p. 155) [...] 1. Asadar sfintul imparat s-a intors din Italia in a noua zi a lunii iunie ; iar acesta a urcat la cirma bisericii in ziva a paisprezecea a aceleiasi luni. Dar la 19 iunie, cine dintre mitropoliti a slujit impreuna cu el la biserica Sfintii Apostoli? Si Inca o data la 2 iulie, cind sarbatorimdepu- nerea cinstitului vesmint 1°. Cine iarasi dintremitropoliti a slujit cu acesta la Vlacherne ? Este evident cal nici unul, decit numai episcopul de Rhaidestos11,

8 Demisia unui prelat. 9 Intre anii 1389 1390 si 1391 1397. 19 Al Maicii Domnului in biserica de la Vlacherne, in remea lui Leon imp&ratul (7 17 71 1). 11 Rhaidestos, localitate la -test de Constantinopol.

327 www.dacoromanica.ro ZItiCSKOITO; napa ywburiv Tou iSiou pritpoitokitou, clitocatcsOci; nig auvoSouEnsi intocrxto-tt rob ygvto-Oat EiX.uPpiag, Kai S BouxtXXou t7ti6KO7r0g, etryog 65v 67(otoi") cii)toi5p.wrporrokirou. Havre; of Os tUptaxop.cvot grrpoiroXitat (reliqua desunt).

2. Ei Sucriv apX1E005171, Tw IE13cplivou Kai TC? Mug, EpocrEtteriv bra- vEXOthv nig 'ItaX.lag, 7rwg, 7totavt6; aou yrvpoug, oi) napilv 6 For Oio.gKai Tay Tonov Entxow Tot') 'Ectuou, 6 `Hpcuaciag, o Kuchcou; o rIpoi)crric Kai of 6Se aXkot sf)ptcricogievot apxtepcig; 'AXXO Toy &pp° fag npoo4436v ()Ito Kpicnv 15vra, cliroando-ag Pict St Kai Ten/ NIKalac Trlg 01W6601) TOi.-)TOV (popaktv KaTaX- Okrra tig TO Tot') Xaµa KEXX1OV, T0i5 nXijv Toi-) dtvanvsiv µrlSEv vExpor, Stayt- porrog, Kai aD.rig St Stoucficrso4, Taw glEctpxgoycCo'v k7i6M(57CM aV016Tal.thVCOV 0'01, -nag nig peraOtcrucc tirliyoug Tor) vuv iriXuPpict; ticatvoropriactg.

p. 156. 'En. Ei Six& Cipxtepetio-tv ano Trlg Ircatag E7tavcX9ty npocrcttOrw, ticstSfprep o gtv aro; f3aatXtf.); enavrixtv etico Thg 'Ira? fag, uE0' OU Kai auto; Eywye bra- vflX0ov iouvicp 0', ctiyrOg St tirtPrig T1:1KKA,TiCria Tfl TOT) ak) grivOgt6'.'Ev of.)v Tra f3' Tou iotaiou, Ev f Eopta ogev TO. KaTa0E6la Tfig nplag 65011T0g, Ti; Taw icapovnov cT)Sc Kai (i)v cipincap,tv prirponol.rubv tXuroi)pyrio-E IIETa CrOD Etc T1=IV Kaxtpvccv, napovrog ticticrt Kai TOill 67100 13a01XEWc; 116,VT04 01)8Eic, Ei 1.1f1 6 `PcuSecrtoi) ticicriconoc, 6 icokket aou Katai3o6v kona, nap& yvc.bp.riv Tor) iStou urrrponoXitou intoo-xto-Oeig Trig o-uvoSou E7ri k7C6024 TOO yEvto-Oat EriXul3piag, all Kai gtuxE, icai 6 BouxtAlou St E7C16KO7C0c, Ov akoc !ley Ilya) 7rpc7rrov aviepov, Ovra St icai apyov fine) Tor) aka gritparcoXitou. 'EnstSij ouv Tan' ant); Excl., ci)g Kai navrEg io-acn, Kai a&rog St o1 Sovacrat apvijo-acrOat, nclig NrcuSoypaysic On kirave2+.0thv CatoTilsIrcafag Such/ apxtepacnv irpootttOriv, Tw ZEPEpfIVCp Kai Tcir MriSeiag.

328

www.dacoromanica.ro si acesta impotriva vointei propriului sau mitropolit, dar fiind el rupt de sinod prin promisiunea ca va ajunge ierarh al Selymbriei 12, precum si episcopul de Boukellos, neglijat de catre mitropolitul sau. Toti mitropolitii citi se gaseau cu acesta (restul lipseste). 2. Iar daces eu, intorcindu-ma din Italia, m-am aliat cu doi arhierei, cel de Severin si de Medeia, cum se face ca avind loc votarea ta nu erau de fats cel al Gotiei care tine si locul celui de Ephes, cel al Heracleii, cel de Cyzic ? Cel al Prousei si ceilalti arhierei care se aflau cu el? Dar tu, atragindu-1 de par tea ta pe mitropolitul de Berrhoia 13, implicat fiind el Intr -un proces, iar pe cel al Niceei smulgindu-1 cu forta sinodului, pe acesta facindu-1 in mare grabs sa descinda lachilia celui de Chama, care in afara faptului ca mai respira Inca nu se deosebea intru nimic de un cadavru, cit priveste restul administratiei, episcopii eparhioti fiindu-ti ostili tie, ai recurs la Innoirea referitoare la hotarirea de transfer a actualului mitropolit de Selymbria. (p. 156)SiInca: Iar daces eu intorcindu-ma din Italia, m-am aliat cu doi arhierei, dupes ce Sfintul imparat s-a Inapoiat de acolo, impreuna cu care si eu m-am intors la 9 iunie, tu insa ai urcat la cirma bisericii in a paisprezecea zi a aceleiasi luni. Iar la 2 iulie, cind sarbatorim depunerea cinstitului vesmint, cine dintre mitropolitii prezenti aici si ale caror nume le-am amintit a slujit alaturi de tine la Blacherne, sfintul imparat fiind si el acolo de fata ? Absolut nici unul, decit numai episcopul de Rhaidestos, care te-a si coplesit cu multe tipete nelalocul lor, rupt de sinod, impotriva vointei mitropolitului sau propriu, prin raga- duinta ca va deveni ierarh al Selymbriei, fapt care s-a si produs mai pe urma, precum si episcopul de Boukellos, pe care tu sa-1 consideri mai intii ca nesfintit, fiind chiar neglijat de catre mitropolitul sau. Deci cum acestea se prezinta astfel, asa cum top o stiu, si tu Insuti nu poti sa le negi, cum pop scrie in chip fals ca intorcindu-ma din Italia m-am aliat cu doi arhierei, cel de Severin si de Medeia ?

12 Selymbria (azi Siliwri), pe coasta Propontidei, in Tracia. 13 Berrhoia (Verria), oral in stinga cursului inferior al riului Haliacmon, la vest de Sa- Ionic.

329 www.dacoromanica.ro LII. ACTA SYNODICA TRISEPISCOPATUS

1 EYNOAIKON Juni 1403. (p. 119'0 ForOiag Kai Toy tonov Zntxaw to'ETkcsou, 6 `HpalcXelac, .5 KuCticov, 6 Ilpoiscrig Kai Toy TorcovIctxcov Toil Nticoin)8Eiag, 6 Nucaiag, 6 0E66aXoviicig Sta TOROTTIpTIT&V airroi5, 6 MOVEI.I.Pao-Eag Stet yv6..tig, 6 'AOpta-

330

www.dacoromanica.ro LII. ACTE SINODALE ALE PROCESULUI DE TRISEPISCOPAT

Aceleasi manuscrise pariziene nr.1 378 si1 3-9 , care ne-au transmis diser- tatiile ostile ale lui Macarie de Ancyra la adresa patriarhului Matei, contin si alte surse documentare ale chestiunii trisepiscopatului, agitata, clupa cum a reiesit din textul si prezentarea izvorului anterior, de catre prelatii nemultumiti cu alegerea lui Matei in octombrie 1397, alegere in care interventia imparatului a fost decisiva. Desi lucrurile au parut sa se linisteasca pentru un rastimp de doi ani, la sfirsitul lui 1399 Manuel al II-lea pornea spre apusul Europei luindu-1 cu sine si pe Macarie de Ancyra, ierarh aflat in dispozitie sufleteasca de contestataire mal resigne" (dupa expresia lui V. Laurent, editia folosita din REB, 30, 1972, p. 14) si lasind in capital& o serie de alti prelati ostili patriarhului. Prezentarea actelor patriarhale a mentionat pe de alts parte intreruperea brusca a registrului for la inceputul anului 1402. Faptul este atribuit cu siguranta circumstantelor legate de reizbucnirea chestiunii trisepiscopatului, prelatii ostili lui Matei reusind sa obtina intr-un sinod cu participare redusa suspendarea sa din functie, hotarire agreata de catre imparatul loan al VII-lea, care fusese lasat de catre Manuel al II-lea sa guverneze statul in perioada absentei sale. Aceiasi prelati au gasit in Macarie un polemist de talent, care imbina o fire mai putin stapinita cu autoritatea unui om versat in anumite subtilitati de ordin canonic. in zelul sau el a impins ins& prea departe aceste subtilitati, mergind pink, la postularea inacceptabila a egalitatii de conditie dintre clericul care pentru un anume scaun episcopal a fost numai ales prin votul (tp ficpoc) sinodului si acela care a capatat deja ordi- natiunea ecleziastica prin xctpoOccria cu formula de invocare (LniKkricriO,operatiune ulterioara alegerii de catre sinod. Motivul acestui argument era cit se poate de concret: initial ales pentru mitropolia de Chalcedon, mutat apoi prin decizie imperial& si consacrat in scaunul de la Cyzic far& votul prealabil al sinodului in acest caz, Matei fusese dupa aceea ales patriarh si transferat prin urmare in scaunul de la Constantinopol, adica intr-un al treilea scaun episcopal dup& rationamentul lui Macarie, fapt care era oprit de catre canoane. Dincolo de valabilitatea indoielnica a punctului de vedere interesat al lui Macarie, chestiunea care s-ar impune atentiei in primul rind este aceea de a se stabili daca se poate vorbi cu certitudine de Cyzic si Chalcedon ca de doua scaune distincte in acea perioada. Faptul acesta nu intra ins, in cadrul prezentarii de fats, tot asa dupa cum nu intra nici expunerea tuturor detaliilor acestei dispute de la inceputul veacului al XV-lea. Cele doua fragmente reproduse mai jos extrase din actul unui sinod opozant actiunii de restabilire a lui Matei pe tronul patriarhal dupa intoarcerea lui Manuel al II-lea la Constantinopol in iunie 1403 si respectiv din tomul sinodal de depunere a lui Macarie de Ancyra din functia sa in septembrie 1405 se refers la persoana aceluiasi mitropolit al Severinului. Personajul a jucat, dupa cum se vede, un rol important in aceasta disputa canonic& incheiata abia in 1409 cu excomunicarea lui Macarie, fost mitropolit de Ancyra, dar nu ni se aduc, din pacate, elemente care sa lumineze mai mult si natura raporturilor sale cu populatia romaneasca pastorita de el. Am folosit aceeasi editie a lui V. Laurent, Le trisdpiscopat du pabiarche Matthieu I", REB, 30, 1972, p. 5 166.

ACT SINODAL lunie 1403. Reabilitarea patriarhului Matei si oPozilia lui Macarie de Ancyra (p. 119) Mitropolitul de Gotia care tine si locul celui de Efes, cel de Heracleia, de Cyzic, cel de Prousa, detinind9ilocul celui al Nicomediei, al Thessalonicului 1 prin loctiitorii sai, cel al Momenvasiei exprimindu-si con-

Mitropolit de Tesalonic era Gabriel (1396 1410), urmasul lui Isidor Glabas.

331

www.dacoromanica.ro `56-,31(9icaon 9 a0At,id31131 9 `51.maglii 9 5m31(9icaoicurckb plg `51111cpAA, 9 `57333211w 9 j`nom2 9 omd?v 9 trixix 9 no1D321rd, pm 9 nopAnll 5309odll ?thim A91 5Ddcmity, inx 1113 5101901 `731A0A1D6C3173A(19 5911321.171 Apt .501A71014M0d)7312 11213ug, 10 10d31 inx lope 52A9Arm AoATrihdlloyx inx nowt91th-1)6p 1D31. A0A311.011D713073A72 19110X3 101A733/ A91 mAnonodthninx `Aquar) 1193 n 5oi0o 501(10101 17331 A3NLIACIA31/31.30d3L 110 3 A1 tc1/03191313.01d11111113 `50/13711.1d110733117113 50A371131d0)613 173X 50A37f911r1i3011Ap 1A3 39 50)A311C10401(0119 `5011031911/391d1 A3110X3 A91973 114203 111N 513114 92/79 5111 511933002 A1114 5731.0(103 131:1731L C101 aolknArric 501737193Au -tionx `Aon?tilid AoATicadogbp inx Aon?iiimmigoDA9 5moDx 591(111 ,(11x nolau? A111 Alt19moi, Ao6lutt ]A33111.341.01:11G [

3031IVONINI 30IAL01.

1-iqui91(iaS SOFT

'd) (EZI '1 Amthlm, Aom31loA3A. cioXdpidiriuld3u oicaoAlinuismo)N tonx ltkna? 11331 lupplmoup odic Amt /wrap 9 5ovoix,ollampu Acorly. 5111911932 9 593ciA9Tinoxlo 5lakid1mu dax '501130171W 513 01(101 5ponDlarl cup 51.p, 5ltipicoi49 5w3youodlltli .ctoxiaN

ACOlAt? A031 (10/ AON1213 7 AC0d72.1131 A, d9 A033d31Xdp pliax CIOXC/731d17321 A41 AC01 A0611/11 `A(01A1.33113A31113 10 10191) d13/1. A7394 p3N 53da1dpri um 10C104117)N. -70314 AO)A371(10% 17331 `11019133112 37331 AC01 A371 oag Aco1A9o1C3s3odu ml IdiDic th? um -Am) 9 AltricpAA, 'Acon3rin9At1143 AT 9 A311 573101o1 A? bionniarl 33to)23up 01 `A(padX n p1D31. 9 ao3clax la3 Kin. Am cin, DldIDIL Ifard en/ 6)1/1,9 59311ACO1110N 11133 .701/1911 -cpay, Sid 3 5nroit AcpovAnic? hopoodu 5101 5103L10x 099 `19a3d3iXdp col. 31 -431 (10A4d 110N (131 5131324IN 1

Q09 -0319 (17ZI) .17 5Z.L xno i Altxkp A3710X3 17009131(733190dle ALIT ALA99031/1.73 .7311'QU 32(10 d9A. 1dX311 (101 AQA 31110 11 5oAarivAtDdidtaii 5lt0dx,9 ai.go 5xr,d3ADth An11A72 mo 5101 5.con3rikrida3ac 50-m2o/ta9 Intaira, 9 A311 513d9NIV, A3 1b11(7311. AC01 Acokpig 1111111] 61:313033 ,2(10 DoaD1A3 À(0/110X4C11 110 A0A911 710910 A32Q0 dim 1 111 (101QD À(1)A3117173(1/63/1. TraT? 17331 A9d0X3 AO1C101 aokl.t, 11331 Aod31A9 53X13 -norm 113)t A133113 A9173)112 1193 01 not lid .AoAT1 p n 11 11031. 501911 113911A131. `513113. -93141.V, 13ug, 573d A010)(13/ 173A11093X31 17331. 131311 731(1131 111333 109 Àl3A1N d31113 .5131003 n 9 57312211w 731371 5(301 5(10k9X 5C101(301 0113)13213 p331. 5(017)1d 1311;13 59011 A41 A02011913 113941A7319? 17331 731/37144 A31113 D11331113AT3 54XDC1131 11031 5o39ltxX9 prox 31 C101 ClON120A(10 097191 1D31 (101 110130 17))1. (1017/213 v' no- ndmX? ,thp AO) DMA? AogoA99 At ACt A1321A(19 5(9 N110 5r1301ro 1nx 5o391dx Mn. 59dic All1 Wp 31 AC01901 73130 `132(pu91u3 573p113A01oth 32 A0n7311 51.1173C1731 um 5maddg 4 A7:3 (2 31 173)1 pd3i 5o2oAno 7301301.1d060d4XIL UtA1031 ACO1A723L 1.1110)Ak A3A1C131.312 5(9 5ndaNky, lux 9 5Di3gltiAi 5coNnomi9 `1731Ao-wkDdriu p 34, oiAlcry9od Lai 59du 5139IRX9 5cl0q3 pm 5nX-odni. A? Cu lasxidx ms34dcoX, xrco ,iarl 511Altd13 id3u AC01 AC011190)192 5101973 `11131/13 A131 ADDC10)11393d1L A41111 531A731113A0319 (121 -73AML 3111 17331. 101973 Cl/191031k AC0114 111921332 (131 C1?)L1A311C103110 `11Xd731d1731L 132 AL11 -911d9 (1029A(19 A23.0C10 51019D A41111 1DM ADC/2307331. Dd7311. 5111 51)C131 .531409093 ,63 510

ZEE

www.dacoromanica.ro simtamintul [prin altcineva] cel de Adrianopol, de Severin, de Vidin, cel de Philippopol trimitindu-si si el consimtamintul, cel de Medeia, de Ganos 2, de Dercos 3, de Chama, de Rhaidestos si de Panion 4. Adauga-ma si pe mine cel de Ancyra, care mi-am dat avizul la una cu acestia, nefiind nici unul care sa-si exprime dezacordul. Deoarece sfintele si dumnezeiestile canoane considers depus, afurisit si anatemizat pe oricinele calca inpicioare, un asemenea om exists si a spus-o de mai inainte ca daca sint trisepiscop, sint depus, afurisit si anatemizat ; on el este trisepiscop in chip marturisit si Il consideram deci chiar de acum, din puterea data ncua de la Duhul Sfint, ca depus, afurisit si anatemizat, dupa cum el insusi a pronuntat un asemenea vot impotriva lui [...].

2 TOM SINODAL

Septentbrie 1405. Sinodul dezapr bd atitudinen prelafilor ostili patriarhului Matei (p. 123) 1. Facindu-se deci votari pentru calitatea de patriarh al Con- stantinopolei, a fost ales si rinduit, inaintea altora, preasfintul nostru stapin patriarhul ecumenic chir Matei, fiind pentru aceasta transferat din preasfinta mitropolie a Cyzicului. 2. Fiind asadar patru numarul arhiereilor care au purtat nedreptul vot contra patriarhului, caci aceiasi oameni erau atit martori si acuzatori cit si judecatori ai celor aduse spre acuzare, iar doi dintre ei dindu-se apoi de partea patriarhului si cerind iertare, unul din ei, cel al Gotiei, Intru ca.inta si-a dat obstescul sfirsit,iar cel al Cyzicului aflindu-se el Inca in viata, se gaseste in comuniune deplina cu sfintul patriarh si pentru totdeauna, intorcindu-se insa cel de Ancyra din Italia, acesta s-a dat de partea celorlalti doi arhierei, adica eel de Severin si cel de Medeia. (p. 124) 4. N-avem prin urmare nevoie sa invitam pe sfintia to ca sa taca ;caci nici ping acum nu to -ai grabit a Eerie ceva, nici a respinge pe fata, in chip sinodal, cele petrecute.intrucit cel de Ancyra a asternut acestea pe cind se afla in Italia, negasindu-se aici, nu numai ca nu cunosti nimic din cele scrise de catre el, dar chiar sa-1 consideri pe acesta drept dusman si sa-1 ai ca nesfintit si depus din calitatea preoteasca ;iar daca to ins.uti ai ceva de facut sau de spus, drept este ca mai inainte cel de Ancyra sa fie pus la punct si numai dupa aceea iti este tie ingaduit sa urnesti lucrurile din Ice, daca. doresti. Deoarece insa cel de Medeia se afla pus pe astfel de planuri si cauta in chip fortat sa se infatiseze in sinod spre a arunca vorbe pline de cearta si de tulburare, mergind astfel impotriva tomului sincdal si a dumnezeiescului si sfintului chrysobul din care era de vazut ca nu pentru adevar si judecata.' is parte la sinod, ci mai degraba din invidie, ceartasiinsults, iar dumnezeiescul sisfintul sinod fiind informat cum stau lucrurile, a hotarlt, prin acord unanim, ca daca acela al Ancyrei si cel de Medeia Iivor face aparitia la sinod vrind adica sa nu recurga indata la tulburari si certuri in cursul judecatii, ci sa-si expuna.' in pace punctele for de vedere, acordind cinstea cuvenita preasfintului nostru

2Ganos, oras pe tarmul european al Propuntidei. 3 Dercos, oras in Tracia estica. 4 Panion, orasel in Tracia.

333

www.dacoromanica.ro &I Kai L.4eXtriaav IrpOg anoo-roXiiv ex Alt/ tthv apxtEptaw 5EEppwv xai 'rev Itotov tittxaw Tov Kataapetac, S Beppotac, S 05yypoi3Xaxiac,Ex St tthvtttata- throw gaMfatatcoacov S TE atyag aaxtXXaptoc, S tityacaxeuotptiXa4 Kai S gityag xaptotpiika4. 01 Kai alTEA.06VTEg Ey r4, TOri Mri &Lac xcXXL(.9 xemeicre abv ainthxai Tay 'Ayx5pag abprixtatg Ta CTINOOVICa 'gETICOV ttr1v5i.tata irpoc ainobgxai EXCEUTOG eap' Laura 1 6yot; fitttpotc xai tptiaxorg epos cipfiviv ToinouggexaXotivro. 'AX1' tic atpa Token/ of XSyot £xxexuvto, Tfs tvoxfig ainthvTintEipfivrivou napaSexotttvig.

334

www.dacoromanica.ro stapin patriarhul ecumenic, atunci vor afla si ei scaunul si cinstea potrivita for din partea sfintului sinod, drept care au si fost alesi pentru solie dintre arhierei cel de Serrhes care define si locul celui de Cezareea, cel de Verria, cel al Ungrovlahiei, iar dintre preacinstitii arhonti patriarhali marele sachelar 5, marele skeuophylax 6simarele chartophylax. Deplasindu-se deci acestia la chilia celui de Medeia si de acolo impreuna cu el gasindu-1 si pe cel de Ancyra, le-au expus instiintarile sinodale si fiecare in felul sau i-a indemnat pe acestia la pace prin cuvinte binevoitoare si prietenesti. Dar vorbele for s-au risipit in vint, caci sufletul acestora nu voia sa primeasca pacea.

5 Sachelar, demnitar ecleziastic ocupat cu administratia finantelor. ° Skeuophylax, v. infra, p. 377, n. 18.

335 www.dacoromanica.ro LIII.AIANUELES PALAEOLOGUS

AOFOI EMT/to:DIM

(PG, vol. 156, col. 261)`1-2o-nccei'yapij8>lxEcpakaioillEvog,o-uvEX(bv Ta nepi -caw SE npoElpraitva, TwOoigliv Eiv fiSek nav-cag EiSotog to TOTE npayilata, Kai yob" tisrpiou ilETEXOVT0c, Ti 7rOTE TObTOV Epxfiv 7TOIETV, iTi Kai 01)11130ll- XECE1V TOTS caroti, lath To rcdv-ca IAN/ EppiaacrOat Ta SeOVTa xaA.6g, siviicsat SE ttrISEv Suvri0i-jvat, noX.X.fic pity oiScrig SuvapEcog Toic ExOpoi;, noXXfic St tipa xaxolOciac, Kai .yormiag, xai Ittivtcov ttev12auptcbv,xai Moaciw, Kai Tpt(3aX2ailv Uri xExpatitiEvcov, crrpatilig SE Tfic iroXXfig Ev Nixoneact icatafar)0Eicnic Tfiv EK Hatovcov Xtyco, Kai KEXT6V, xai FaXCLTOV TCTW ta7CEOICOV aDVUXEIVEVTIV* tov Stj 7CaVTOW E9p1TTOV xai p.ova to oVollaTa To PapPapixav a7tav xai "cthv pity 0111.1.- 1.1aX015VTOW aTI)X116aVTCOV, rj xai firrOtv-ccov Evicov KaKiaT73 goipq xai Ev finEipq) xai Av OaXaCT011, Eliot SE Taw 7cpayparcov EXTIXo0Eval Soxo6vtcovEn'ZaXaTOV TOV SEINCT)Vtti TTIXIKaiCT]CSIW8p011]T()V KaKOV, Kai TabTa Xpovov olltw auxvOv.[.. .1.

336 www.dacoromanica.ro LIII. MANUEL PALEOLOGUL

Imparatul Manuel al II-lea Paleologul (1391 1425) a pronuntat in anul 1407 un discurs funebru in cinstea fratelui sau Theodoros, despot de Morea (1384 1407), in care a descris, nitrealtele,lupta de la Nicopole din anul 1396. Acest A6yog trutacptog s-a pastrat in manuscrisele Parisinus Suppletorius 309, Vaticanus Graecus1450, Escc- rialensis R-I-4, Escorialensis Y-I-4 si Vindobonensis philologicus 98. El a fost publicat de J. P. Migne, PG, vol. CLVI, 1866, col. 18 1 308 si Spyridon Lainbros, IlaXmobayeta Kai IleXonovvriatalca, vol. III, Atena, 1926, p. 11 119. Edifia folositei :J. P. Migne, op. cit.

DI SCURS FUNE.1310-

(PG, vol. 156, col. 261) Ca si cum as recapitula si rezuma cele spuse despre aceste fapte, voi incerca bucuros, ca unul ce cunosc bine intimplarile de atunci si am o anumita intelepciune. Voi arata ce trebuia el sa faces si cum ii sfatuia pe ai sai, dupes ce lucrau in toate cu bine, dar el nu putea izbuti nimic, caci dusmanii erau puternici, sireti si plini de rautate. Dintre toti, illyrii, moesi sitribalii fusesera r5.pusisise adunase o oaste numeroasa la Nicopole, compus5. din peoni, celtisigalati apuseni 1, de care toti barbarii tremura numai cind le and numele. Aliatii nostri nu avusesera noroc, unii fusesera invinsi in modul cel mai rusinos atit pe uscat, cit si pe apes, iar eu credeam ca lucrurile au ajuns in cea mai mare primej die prin ingra- madirea atitor nenorociri si toate acestea intr-un timp atit de indelungat.[. ..].

1 Illyri = albaneci, croati ;moesi bulgari ;tribali = sirbi; peoni = unguri sau rc- mani din Transilvania ;celti si galati francezi.

337

www.dacoromanica.ro LIV.ETIIAHMIA MAZAPI LN AAOY

12, p. 214 (p. 195 B) -El.ta0ov yap nape /tiiv and Piou aytKvougew.ov, önnep gPot:Aorto npog giprrov anEXOEIV, Kai TO cOepyettKatarcp Poe PoSet Sou- Xei)etv npog TO Kai to )tons Ta.ounjo-at, thaTtEp KEITX06TriKgV 4corivic 6 ctotSog 116Xog 'Apr Tog ancX136)v, nap& Se "cob npag p.ri/pOg OCIOD tiob 'AKpdyav/og ZKCOX60111511V Kai eOpiaKovrat vi3v gv /I] naimt4atq. 16, p. 223 (p. 156 B) '0 Se Seiaepog o dpaKorrdwuRog, d napaw6p.o.); Coucriyvaeog KeKXrulevoc, Toy elotSov flthov iSthv ex Bhaxiag enuNityKorra ps6' ixavoi3 apyt)plot) npOg njv IveyKaltevriv, clipuricse Kai autos aneX0eiv giceicre, (oCFTe nXoutticrat, Kai /fig na/piSog anapac, evautlyque, KetKelOgv E7CaVflKaW, Sta/pipet StaxeviN ev Tat; aidatic pao-amatc.

338 www.dacoromanica.ro LIV. COBOR !REA LUI MAZARIS IN INFERN

Aceasta scriere anonima compusa, intre anii 14 14 14 18 si imitata dupa satiricul Lucian din Samosata (120 180) reprezinta un pamflet la adresa unor contemporani de vaza din preajma impatatului Manuel at II-lea Paleologul (1391 1425). Eroul aven- turii se numea Argyropolos, adica Minzul de argint", iar Tara Romaneasca din epoca lui Mircea cel Batrin trecea in ochii bizantinilor drept un adevarat Eldorado, unde tin strain putea acumula in scurt timp o avere considerabila. Lucrarea s-a pastrat in manuscrisele Parisinus Graecus,299 1 A (f.448r-494v), BerolinensisPhilippe. Graecus 1577 $i Vaticanus Urbinas, 138 (f. 223-248). Ea a fost editata mai intii de Fr. Boissonade, Anecdota Graeca, III, Paris,1831, p. 112 186. Traducere rusa. de S. P. Kondratie, introducere si note de T. M. Sokolova, VV 14, 1958, p. 3 18 357. Editia folositd: Ad. Ellissen, Analekten der millet- and neugriechischen Litteratur, IV, Leipzig, 1860, p. 187-250.

Despre Tara Romcineascd 12, p. 214. Am aflat de la cei care veneau din viata ca voiau sa mearga spre miazanoapte, sa slujeasca preamarinimosului voievod spre a-i instari si pe dinsii, intocmai cum it imbog5.tise pe neasteptate pe cintaretul Argyropolos, dar au fost impiedecati de Acragas, unchiul for dupa mama, si se af1a acum in vechea stare de mizerie. 16, p. 223. Al doilea, numit Dracon, poreclit si Physignath, 1-a vazut pe cintaretul Polos intors in patrie din Valahia cu o sums mare de bani si a pornit si el intr-acolo spre a se imbogati, dar dupa plecarea din tara a suferit un naufragiu, s-a intors inapoi si rataceste acuma framind prin pala tele imperiale.

339 www.dacoromanica.ro LV. ACTA MINORA

79 (p. 151) f Zy ETC!. ;(0 Kt WI'(1420),ivStKor.ty'itpagrivrig ano Tilg Wig 'cob agniggli3piou gytveto Kai gv xstp.clivt Kai gapt Kai Ogpct 6ta Tag noXAllg apapriag lip6v eapopia Tot) CTITOU TraVTEMic KaTa TE Aaio-tv Kai 'Avatokijv (Imo Trig noXfig avopflpiag Kai .11pacsictg Kai TOW CS(poSpciw Kai CSUVEXthV aVtilaW 01) pfiv (Ma Kai a-eta-poi nokkoi ginjX0ov Sta(popwg gvrteT01.06T(il Xpovq) paXtata gvoc7)ioukicp u vI io-xupoi Kai ggyakot CSXE8oV ictiutv, angtkoilvtgg irdati noXet OsaccaoviKrj, Cala Kai rcoAlfi Kai 1gyakr1 (pOopa, Kai tattaA.uatc Tug 12E- yearic BXaxiag nap& tojv ToUpKaw Kai Tovog T(.7)v 7Tai5OW Tot') N4Up'couPori- flovra roi TE MiXailX0t) TOD etCrOt,ythc Ptoi5vtog Kai Taw OAXaw nat6icov aurov t

340 www.dacoromanica.ro LV. ACTE MINORE

In codicele Parisinus Glaecus 2953 din secolul al )I1I -lea se afla insemnarile ulterioare ale posesorului codicelui, probabil Ioannes Eugenikos, diacon si nomophylax din Thessalonic. Aceste insemnari au lost notate treptat si in graba intre anii 14 19 si 1438. Sub anul 1420 aflam o scurta mentiune despre tragedia copiilor lui Mircea cel Baffin din Tara Romaneasca. Editia folosita: Sokrates Kugeas, Notizbuch eines Beainten der Metropolis in Thes- salonilte airs dem Anfang dcs XV. Jahrhunderts, BZ, XXIII, 1914 1919, p. 143 163. Reproducem textul cu numerotarea si paginatia editorului.

Despre Valahia Mare 5 i Mircea cel Bdtrin 79 (p. 151) t In anul 1420, indictiunea a 13-a, incepind de la1 septembrie, in timpul iernii, primaverii siverii s-a ivit o mare lipsa de alimente, in Apussiin Rasarit, din cauza multelor noastre pacate, caci n-a plouat deloc, a bintuit seceta si au fost vinturi puternicesicontinui, ba chiar s-au intimplat in timpul acestasio multime de cutremure in diferite locuri. Mai ales in luna iulie cutremure puternice¢imari au pricinuit aproape un cataclism, amenintind tot orasulThessalonic cu pierderi mari sinumeroase ;apoi au urmat caderea Vlahiei Mari sub turci si uciderea copiilor lui Mircea voievod, a lui Mihail care traia ca un destrabalat,si a altor copii ai sai.

341

www.dacoromanica.ro LVI. CHRONICON IOANNINAE

IITOPIKON [KOMNHNOY MONAXOY KM 11POKAOY MONAXOY] LIEN AIA(1)0P12N AEETIOTIIN THE HIMIPOY KM TOY TYPANNOY 0S2MA TOY AE.ErIOTOY KAI KOM- NHNOY TOY IIPEAOYMITOY

1 1. Tot p.aKapitou ZKEIV011 pacrahog Kupiou 'AvSpoviKou Tou IlaXatokoyou EpOc Tit; akovioug gstacrravtoc [Lova; Kai TO T6V 'PcottaicovPacraciavElCi 7CCUSi KCETCEXE14JCWTOg vtc, Kai int6 Enttponcov tfiv Einao-av StOLKETCTOal OECTItiaCEVTOg `PLO1112ISCE, iiSEUX.V O To5V ZEOCOV Katlipxow ci)priKcbg E7t1711154 Tee Th. V `PCNICCIOW kipta (Ztapavog 5' oirrog KarcovottaCcto 6 Kai Kpearig Icalag euracrig), SiecSnith TE aUTUI EspttiOctat Kai 13aatXdig nap& Ttiiv iSiaw bricrrittiEtataatparcOv Kai Eticsav Xificctat Tfiv `PcogatSa yijv. TetgSc Ev aiY1 7c6Xcic TB Kai xthpag, To.; lay noXtopKict ciXrpog, Tag SE ciwoicit. Kai Sopoic 5c4u.oaktevog, /Tog ECEUTOV Zireo-nazato. Etta Kai tfiv tv 'EXX681. BXaxiav Ercucri54 Kai takriv by' Eautov notiaolp.cvoq Eva nbv a&roi3 cratpairthv, IIpaoivrov oiitco KaXotpcvov, apxorra Takig avaSciKvuat, TO TOU Kaiaapoga4t(bgantotitov Tiglicrag.

342 www.dacoromanica.ro LVI. CRONICA IANINEI

Este o cronica locala din secolul al XV-lea, ce cuprinde naratiunea evenimentelor petrecute in Epir si Tesalia in anii 1341 1400. A fost cunoscuta multa vreme ca opera a doi calugari, altminteri necunoscuti istoriei literare, Comnen si Proclos. L. Vranoussisa demonstrat insa ca inserarea acestor nume in titlul cronicii este rezultatul unei erori de copist (Deux historiens byzantins qui n'ont jamais existe : Comnencs et Proclos, in 'Enertim Meaatcovixob 'Apxeiou, 12,1962, Atena, 1965, p. 23 -29). Cronica ramine deciano- nima. Intre altele, cronica Ianinei dovedeste existenta in secolul al XIV-lea a unei provincii autonome cu numele de Vlahia in Tesalia. Este vorba de vechea Vlahie Mare bizantina, care ajunge sa dea numele ei, in aceasta perioada, Tesaliei insksi. Ea corespunde unei regiuni locuite in mare masura, pinta azi, de romani, de aromani. In istoriografia noastra., problema acestei Vlahii si a rolului jucat de aromani in existenta einu s-a bucurat Inca de atentia cuvenita. Cronica Ianinei a lost folosita mai mutt de 1. 1. Nistor, Originea romtinilor din Balcani Vlahiile din Tesalia ,si Epir, Bucuresti, 1944. Eddie folosita :L. L.I. Vranoussis, To Xpovuo±ov vbv 'Iwavvivow Kat' avetoSotov 8-rip6.)8n entto0v, in 'Ercerriptc TOD peactuovoco0 'Apxeiou,12, 1962, Atena, 1965, p. 57 115.

I STORIE [A MONAHULUI COMNEN $1 A MONAHULUI PROCLOS] DESPRE DIFERITI DESPOTI AI EPIRtiLUI SI DESPRE TIRANUL TOMA DESPOTUL COMNENOS,FRT. 111PRELUMPOS

1 1. Dupa ce raposatul, vestitul imparat kyr Andronic Paleologul s-a mutat la cele vesnice si a las_at imparatia romeilor unui copilandru 2, poruncind ca toata Romania 3 sa fie ocirmuita de epitropi ai acestuia, st5.- pinitorul sirbilor(el se numea Stefan 4si purta titlul de kral al intregii Serbii), gasind prilejul potrivit, navaleste in hotarele romeilorsi10 incinge capul cu o diadem5.' si e proclamat imparat de satrapii sai 5siprada toata tam romeilor. Iar oraselesitinuturile dintr-insasile-a insusit, pe unele cucerindu-le prin asediu, pe altele ademenindu-le prin buna.voint5.stdaruri. Apoi navaleste si in Vlahia din Eladasi,dupa ce supune, aseaza drept conducator al ei pe unul dintre satrapii sai, numit Prelumpos 6, cinstindu -1 pe el cu titlul de cezar.

1 Andronic al III-lea Paleologul (1328 1341). 2 loan al V-lea Paleologul (1341 1391) avea 9 ani la moartea tatalui saucare a indicat drept regent pe loan Cantacuzino, viitorul loan al VI-lea (1347 1354). 3 Imperiul bizantin. 4 Stefan Dulan, regele Serbiei (1331 1355). 5 Expresie arhaizanta, pentru a desemna pe mai marii regatului. Du§anse proclama /a. sfirsitul anului 1345 imparat al sirbilor si grecilor" si este incoronat ca atare, la Skoplje, la 16 aprilie 1346, 6 Dulan cucereste in 1348 Tesalia, ocupind astfel Vlahia tesalica si isi is titlul de comae al Vlahiei"(Blachie comes). Ca guvernator al noii provincii este numit ginerele sau, Grigore Preljub, care primeste, prin imitarea sistemului bizantin, titlul de cezar (1348 1355),v. K. jireek, Geschichte der Serben, I, Gotha, 1911, p. 394-395.

343 www.dacoromanica.ro 2 3. MET& St Tivog xpovou napaopopily, ticicoSthy 6 Occo-iXebgEttcpavog yeyoycbg xai npog to gtXXovta iirrapag Sucatarriipta, ttl, Kai of tokou cratpanat, ou ttijv aXXec icai 6 Tfiv Trig BXaxiag aiXricpeog apply icakrap 6 liptXoutirrog, Kai aetog z4 div0p6mccov yevoilevog, trriSrwei rri tv 'EXXdiSt BXaxia tic Trig f3aat- XiSog Taw 7roXecov O Trig eiicrePag Pao-LA.160g aircaSeXcpog Nticricpopog 65a:1-n611g, xai Tairriivtap'Eautoy norricrecilevog, Tcp6g St Kai trjv naTpdpay apriiv EiXrpthg, iitOt TO SE6lt0TaTOV, TOy Se iStoy yai.113p6v, TON/ Sean &qv Xtyco Zupeciiv, Trig etpxfig tici3aXthv Tor) SealTOTetTOD, eig Kacympiav ZKIrt).17CEI TOtTOV }Leta Kai Tijg (3acrtXiacrig OcogatSog, airrOg St rracsav ireptWvvotat TO apply, tqg ev 'EXXaSt. Xtyco BXaxiag Kai aOTTig TIg Alto) Xiag.

3 4. [...]011ircco St tc.1) Ito& t>j ripxij rrpocrepeicrac trig ZepPiag, Kai 6 -coil Nocii- cpopou Se67C6T011 Oecvatog zolitcp irpoaccyyMetca. 06Tog yap tK TN KaWataVil- voinroXecog aeciiv, dig Eyrigev, xai Ter7V Si5o tnapxtthv Tfiv dpxily acpe-repladitevog, trig BXaxiag (mit xcii Tor) Secynotditou AitcoXictc, Kai tong `Pcogaioug rcavtag t4opi6toug Eupwv, toiig icey Trig Bkaxiag EK trig twv Etpf3cov truOtcrecog, tong St Trig AiTcoXiag gK Trig TOY 'AXI3civi-raw Suarporriag Kai Kaicoyvcog.tiag, Taroug St PouXOttevog t rciauvgai xai 7rpOg Tag iSict; (17COKelta6TIl5al xXiipovopiag, tong St 'Akpavitag taeov ticSithatToiltOrcoi), obic E9Ori Tato notricrat eitOttaxoy yap Siwaatv iSiav 1.171 KEKTr1lleV0g, Toi:moo; 7Cp06EKaUcrato dig augitaxiay. 'EXOthv St eig 'Axe Xriiov Kai icaegov crupcporfluag xata Toh, 'AXI3avrcoiy, Kara- xpatet-catOn'aim-by Kai axatpettat, tptcriay itovriv dp4ag ticiuiai Si)o Kai lipepag Tcyag, ET011g inrapxoy-rog ,go4g. 5. Torn° 1.1a0thv o PacriXei)c Eup.ediv, Ter. Trig Eeppiag icataXcircet Opta, Katie Trig BXaxiag excrcpatei)et, Kai taOT11S t yxpottfig 71VETat, Kai tv Tij tcliv TptiocaXow .1E6Xst to DacsiXeca errlAatcs, Kai TAY aOyoIatav Ocogana tic Trig Kaatopiag iletaKaXE661,16VOC; Evtog Trig rcoXecog Taw TpticKifacov Tairstiv Eigayel, Kai elti TI)V TEA/ Pa606EiCOV etVa(3113dOac C:0671V, tKEL6E Ta6TTIV KaT6.7..7CEV Z7ti 8176i tticycnc, thy to 1.1eV 1)V appcv, To St ZrEpov (max. Ake); Stittfiv AiTcoXiav txthpe talreUSE 'yap KaKEiV1V bcp' tatycov notficrua0m. 8 Kai ig7OVEV' of yap Ahoikoi acrileyco; aka; irpocreStavto, Kai ctig13aaiXta limphiloocrav, xai TI)V 'Amy criw TO1; slcoavvivotg auto napaSeSthicacri 'Acta TOY Xot7c6v cppouplaw, thy fi AitcoXia inlaa Ktictritat. Athpotg o6v 6 cpaoxpto-rog Pacrasbc ZugsthyTobg irpoijxcwtag Tthv AitwXiov Setausecp.evog, Treaty orctaBev trciTiivBXaxiav napayivetar txecXet yap Totnovij TouXXarctvou titaeoatg.

344 www.dacoromanica.ro 2 3. Dupd trecerea unei bucati de vreme, imparatul Stefan a pornit catre judecata viitoare 7si la fel si satrapii lui§icezarul Prelumpos, cel care luase conducerea Vlahieia murit si el; si vine in Vlahia din Elada, din imparateasa oraselor 8, fratele augustei imparatese, despotul Nichifor 9 ¢i -1isupune aceasta [tara] si mai ia si domnia ramasa de la parinteleIan, adica despotatul, iar pe propriul sau cumnat, adick pe despotul Simeon", indepartindu-1 de la conducerea despotatului, i1 trimite la Castoria 11 impreuna si cu imparateasa Tomaida. Iar elisiia toata domnia, adica pe aceea asupra Vlahiei din Elada§ipe aceea a Etoliei.

3 4. [...] Inca nu pasise bine in Cara Serbiei 12 §1 i se vesteste moartea despotului Nichifor. Caci acesta, venind, cum am spus, din Constantinopol si imusindu-si stkpinirea celor douk provincii, adica a Vlahiei si a despotatului Etoliei§igasindu-i pe toti romeii in pribegie plecati, pe cei din Vlahia din pricina apasarii indurate din partea sirbilor, iar pe cei din Etolia din pricina rautatii si a ticalosiei albanezilor, a vrutsa-iadune¢isa-i reaseze in proprietatile lor, iar pe albanezi sa-i izgoneasca cu totul din acele locuri, dar nu a izbutit sa faca acest lucru. Caci, neavind o armata proprie in stare sa-i infrunte in lupta [pe dusmani], i-a chemat ca aliati pe turci. Si venind la Acheloos 13 si incingind lupta cu albanezii, e infrint de ei si ucis, dupa ce domnise numai trei ani, doua luni§iciteva zile, in anul 6866 14. 5. Aflind de acest lucru, imparatul Simeon paraseste hotarele Serbiei, porneste cu razboi Impotriva Vlahiei§io cucereste si§i-aasezat resedinta in orasul Trikkala si trimitind dup5. imparateasa Tomaida laCastoria, o aduce in orasul Trikkala. Si urcind [cu ea] la curtea imparateasca, a lasat-o acolo impreuna cu cei doi copii, dintre care unul era baiat, iar cealalta o fata. Iar el a pornit spre Etolia. Caci nadajduia s5. o cucereasca§ipe aceasta, ceea ce s-a ¢i intimplat. Caci etolienii 1 -au primit cu bucurie§i 1-au aclamat ca pe un imparat si i-au predat lui Arta si Ianina impreuna cu restul cetatilor pe care le cuprinde intreaga Etolie. Si dupd ce imparatul iubitor de Hristos Simeon i-a cinstit cu daruri pe fruntasii etolienilor, s-a intors din nou inapoi in Vlahia. Caci 11 chema la asta navalirea lui Chla- penos 15. Acest Chlapenos, care era unul dintre satrapii sirbi si care luase

7 Stefan Du§an moare la 20 decembrie 1355, ibidern, p. 4 12. 8 Denumire retorica pentru Constantinopol. ° Nichifor al II-lea, despot al Epirului (1338 1390; 1356 1359), fratele Tomaidei, sotia lui Simeon 1.7roa, care se proclamase imparat al sirbilor si grecilor", 7. infra, n. 10. 10 Simeon 1.7roa, zis si Paleologul, fiul lui Stefan tiro' al III-lea al Serbiei si al Mariei Paleologhina. Era casatorit cu Tomaida, sora lui Nichifor al II-lea al Epirului. Fusese numit de Stefan Duaan despot al Epirului, iar prin 1356 se proclama imparat al sirbilor si al grecilor", concurindu-1 pe Stefan Uro§. 11 Azi, Castoria, in Grecia. 12 Este vorba de Simeon 1-rog care se proclamase imparat al sirbilor si grecilor" si pornise, potrivit cronicii, din Castoria, sustinut de o armata formata din bizantini, albanezi si sirbi impotriva propriului sau frate, $tefan Uro5, succesorul lui Stefan Du§an la tronul Serbiei. 13 Azi, Aspropotamos, in Grecia. 14 1358. 12 Radoslav Hlapen, nobil sirb, casatorit cu vaduva lui Grigore Preljub, Irina, fiica lui Stefan Duaan. El ridica pretentii, in numele sotiei sale, asupra Tesaliei. Fusese numit de regele sirb guvernator al Veriei si al Vodenei, v. K. Jire6ek, op. cit., p. 415.

345

www.dacoromanica.ro 6. 06Toc Toivuv 6 XXarcevog, EIS 6v Taw IepPtialw aatpangov xai Ttva tppo6pta Ex T(.7.)v `Pcoi.tafxcbv opiaw eiXicpcbg, gala Sij Kai rely peyaX6So4ov noXtv Bgppotav, fteyeacog gni TOT; xaTopOciTacrtv go-ti.LVIWEV* 60EV xai yovaixa Xatt0avet rely TOU flpeXo6iinou gxeivou yageTfiv, 6v 6 Xoyog 90acrag ISijko.)cre Trig BXaxiag npoxaTapavTa. TeOvixio; yap 6 IlpgXoutinog gxeivog Karaa,tice TaUTTIV tv Tij Tpl.KKaA.COV nazi. 1.1.Etaat DiWG EVOg,TOU 1:507EpOV Tupavviv6avTogtelVnoXu0p6- XiTov TetiV sICOaVViVCOV 7145XlV [ ]. 4

7.[ ]lad [LET& xpOvov Eva ij xai nXciova gxeivog xaTgt Tijg gv `EXXaSt BXaxiac tx6Tpatc6et ouvenayol.tevog !ACT' airToil Kai To KaKICTTOV'Ca11136.061.17t01) -ygvvriga, gig vgaviotoug ijori TeXoi5v. Tt) Maxia St 906to-ag 1.16Ta Tthv o-TpaTsu- *may xai cppo6ptov Ev noktopxia earpcbg, Aktagtv xaXo6i.tevov, eig 6op,136t6etg !Acta ToU Pacsaga)c Zugegov xcopoiiat, xai TO (ppo6ptov wing? napaxwpsi. '0 Se f3acrtXei)g Tijv iSlav OuyaTtpa gig yaltov 8E8(.001 T41 Ocogq xai xnSecrnjv akov notiogwevog, evTOg Tfig nokewg TptmoiXtuv gio-gpxeTat 6 0a4tEig 6 St f3acrtXei)g Ztaggvcog Toi5 Toy 6noSgxeTat, Kai Tfiv OoyaTtpa gxSiSam-t, Tot)itirponoXitou Aapio-o-ig T1jV Ayr-KJ-relay TeXgo-av-cog.

5 8. '0 Sg Paatkei4 Et4tethv itovric (pportiCaw rils BXaxiag, Tftv AiTto Xiav ginao-av TOT; 'AXPaviTatg napaxcopei- Kai eig 86oTjgnapxia nEtaaTrisAiTcoXiag J.LEAETal. Kai oeCTItotal tiC TOU Ta7W 'AX13aVI.TC7iV ytV011g avaSeixvoTat S6o, wv 6 !ley Toy 'Axe Xcliov -Kai -Ea titeKELVO. csiw TG) 'AyyeXoxgtaTptp txXripdxsaTo, UK-Nog Miroffiag Ovott4Ottevog, 06Tepog SE Tfiv "ApTav Kai Toll); `Pcoyobc layeTepiactTo Ilg wog Atcbcrag xai olyrog 6voi.taollevog. Kai o-uvT61.16.); EiTCETV 11 AiTa Ala nacsqt vivo Thy xelpa Tthv 'AX0avtTcbv gyeyovet.

6 20. TOTE 8t1Ta 'Kai 6 Oa 1.titig Tobg gyxpiToug Taw 'AXI3aviTitiv Cv Tij ypoup4t Cruva0po*t, Toiig SE torgpoog npog Toi)g gipxovTag aka) Kai npOg Toy Xaov T'qg noXgo); cruvgggpicraTo, xai akoi); ncoXciv naprryy6a. TO Se nXijOog, &rot Eivei)pg0trav gv TcT)vrjaiw,Tobc !Ay 'AXPaviTag npog TOv Xaov SteiAgpi4s npog

346

www.dacoromanica.ro citeva fortarete din hotarele romeice in stapinirea lui, ba chiar si slavita cetate a Yeriei, se falea mult cu cele izbindite de el. De pe urma carora isi is de nevasta pe sotia acelui Prelumpos, despre care am aratat ca domnise mai inainte peste Vlahia. Caci Prelumpos, la moartea sa, o lasase pe ea in orasul Trikkala impreuna cu un fiu, care avea sa domneasca silnic mai tirziu peste vestita cetate a Ianinei 16 [...].

4 7. [...Iar dupa un an sau ceva mai mult, acela 17 porneste la razboi impotriva Vlahiei din Elada, d.ucind cu sine si preaticaloasa odrasla a lui Prelumpos, ce era Inca un baietan 18.5i, dupa ce a ajuns in Vlahia cu oastea si a luat prin asediu o cetate, numita Damasis, infra in tratative si se intelege cu imparatul Simeon si-i cedeaza.' cetatea. Iar imparatul ii da lui Toma in casatorie pe propria lui fiica. 5i dupa ce a facut aceasta intelegere de casatorie, Toma intra in orasul Trikkala. Iar imparatul it primeste cu bucuriesi-iincredinteaza fiica, iar casatoria a celebrat-o mitropolitul din Larissa 16. 5 8. Iar imparatul Simeon, ingrijindu-se numai de Vlahia, cedeaza toata Etolia albanezilor. 51 provincia Etoliei e impartita in doua. 5i sint numiti doi despoti din neamul albanezilor, dintre care unul a primit in stapinire Acheloos si imprejurimile, impreuna cu Arghirocastron, el se numea Ghinos Buias, iar celalalt Arta si Rogoi a luat in stapinire, acesta se numea Petros Liosas.5i, ca s-o spun pe scurt, intreaga Etolie a cazut in mina albanezilor 26. 6 20. Atunci dar Toma aduna in cetate pe conducatorii albanezilor, iar pe ceilalti i-a Impartit pe la arhontii lui si la poporul orasului si i-a indemnatsa-iAna 21. Iar in ce priveste multimea celor care se se gaseau in insulita, pe albanezi i-a impartit poporului sa-i chiverniseasca, iar ei

16 Este vorba de Toma Preljubovi6, fiul lui Grigore Preljub si al Irinei, fiica lui Stefan Dulan. 17 Radoslav Hlapen, la un an si mai bine, dupa cronica, de la casatoria sa cu Irina. is Toma Preljubovie. 19 Toma Preljubovi6 s-a casatorit cu Maria, fiica lui Simeon tra si a fost numit despot al Epirului de catre socrul sail. A detinut aceasta calitate intre 1366 si 1384, v. Jire6ek, op. cit., p. 419-420. 20 Cronica se refera la Gjin Bua Spata si la Petru Ljosa, fruntasi albanezi. indicati ca atare- si de alte izvoare ale vremii. Problema apartenentei for etnice a nascut totusi discutii, unii cercetatori atribuindu-le lor, ca si altor personalitati locale amintite in cronica, o origine vlaha. romaneasca, v. I. Caragiani , Studii istorice asupra romanilcr din Peninsula Balcanicd, I, Bucuresti, 1929, p. 6 si urm.; Mario Ruffini, Gkinu Baia Spata si luptele al cmauilcr pentru cucerirea Ianinei 0360-1400), Studii, 15, 1962, 5, p.1 127 1 154. 21 Cronica se refer& la un atac impotriva Ianinei condus de albanezi si care a beneficiat de complicitati din interiorul orasului. Atacatorii au desfasurat actiunea for de pe uscat si, cu barci, de pe lacul pe marginea caruia se MI5 Ianina si care poarta acelasi nume. Ei se concentra- sera pe o mica insula de pe acest lac. Este locul s& amintim ca atacatorii erau malacasi", nume al unui trib albanez", dupa majoritatea cercetatorilor. Totusi originea for este, dupa alti cercetatori, care pornesc de la constatarile lui Pouqueville, calator in Grecia la inceputul veacului trecut si consul al Frantei la Ianina, romaneasca, ei fiind aromani din regiune. V. supra, n.20_ Atacul s-a produs la inceputul anului 1379.

347 www.dacoromanica.ro xuf3Ovricrtv, Kai arolluceXouv carcoeg, 'rob; 8g BouXyapoug Kai Bkaxoug (Stvo- tottelv auto); tpeTEcraTo. At, IC:U(0V yap xeTparjvTerm i 1c6Xtg Taw 'Icoavvivcov, cbg gmcaXat Tebv tutpTepcov rj NticouriStcov ugyaXorcoXtg. Eincatpiav yap Eitpcbv o Owµag Tot& 'cob; 'AXI3ceviTag xcoccbg Kai aviXsOg &twee ftupavvisCgv 6g Kai 'A1,I3avvroxT6vog trce00ust ygvtcrOat Kai Ovouggoikt. 'Impel yap rtilaa xaxia /spec xalciav 'rob ecotal.

7 30. 'Agagt xaitlET.okiyag figgpag 0 'gaoit gpxuat 8gxorcat Toirrov of 'IcoavviTat inrciatg &mg xgperi xai 8go-rcOTTIv abiev licgowntoi3crtprIvi 'la- voyapto? Tri Xa'. Ilapamixa Toby TcpoaxaXolicrt Tectplavugepov alto 'rile [dig] 'EllaSog BXaxiceg Tiiv xato-tiptcscrav,lintKailiETa TOIS /TETaV011 EiaTIXOE, Kai Toy yagov rieTpgrcure, Kai Ta uvilcycpa rifiXoyilOncrav, Kai gig geyearot xapav Kai ayaXXiaatv fTO-JV ICOaVVIVOW TroXig Tote gicooltaro xai taggvevaro. 'AyaRte 6v 6 8g- cr7c6Trig Toe; reavTag epxrgipricsgv Zit Kai tickipo8ovicrev iicrcepov.

8 35. [...]EITa 6 SgarceTrig }Leta Tor) MeXxofycrt Kai TOU Kataap0c, 0; Kai autos AXOgv arcatrig BXaxiag, gig o-outtaxiav 6Tcaygt[LET' aimbv, KaiepOetvgt Toy kupav, KliKEICTE StaTpitrag xpovov Eva foal 1.0vac 80o, gpxgTat ilgTa Tou Bpotvtiri gig TOv 'AXEX(150V, Kai alt' a&rOOev gig rtjv 'ApTay. EiTa gicrtpxeTat gig Ta 'Icoavvtva, µrivi 8gicguppio.) Tfi 8', iv8txTt(vog 18', tv ETU ,gco40'.

9 41. wETEL iv8truclivog Tr, tKO' Tor) 'OKTO)fipi01), TETaptljIllitpct, 6 BECYThotlic Eizaeag arcijX0g repeg Ta ugXXorca Sticauonjpta Kai icapauTitca 6 a8eXcoec carob Eyollpog reiv -ApTav icapaXauf3avet Kai ggf 6Xiyag figgpag gitticri84 Kat' aka) 6 Mrcorcortg, o Ispi3aXpavrcoi3ouXyap60Xaxoc, Kai 'rev Iyol5pov Ixoulcgt, TOO; St Torrucoeg "C&VVTIAOW incoeXcog Kai 8oXgpcbg Trarcag ZNitOepte, Kai gig cppoupdcg et7COKXEIEt Kai Etc dapaVtagew, oigot, Ta tauTcbv OtKijilata KEITOtrIKEV, gcog o6 xai gig goplav auto); UntIXTCEt.

348 www.dacoromanica.ro i-au vindut, iar pe bulgaridipe vlahi a hothrit s5.-i scurteze de nas. ,Siera atunci orasul Ianinei ca o oath'. de singe, precum odinioara marele oral de martiri ai Nicomediei. Caci gasind atunci Toma prilejul potrivit, se purta silnic si fara mil5., ca un tiran, cu albanezii. El rivnea chiar sa fie si sa se numeasca Ucigatorul de albanezi"22.$i orice rautate e mica fata de rautatea lui Toma.

30. Dupa putine zile, vine Esau23. /1 primesc ianinotii cu bratele larg deschise si-1 aclama despot in luna ianuarie, in ziva de 3124.Indata ei cheama ca nuntasa pe cezarisa din Vlahia Eladei22.Ea a venit9icu Stefan261ia pregatit nunta1imirii au fost binecuvintati si cu mare bucurie sicu imbratisari s-a impodobit atunci orasul Ianina si a stralucit. Despotul fiind un om bun, de toti s-a milostivit si pe toti i-a daruit prin testament, mai tirziu.

35. [...] Apoi despotul27impreuna cu Melkutzis23 §icu cezarul29 care venise siel din Vlahia, face aliantasi se duce la emir si, dupa ce petrece acolo un an si doua luni, merge cu Vranetzi3°la Aheloos si de acolo la Arta. Apoi intra in Ianina, in luna decembrie, ziva 4, indictiunea14 in anul 68993 1.

9 41. In anul 6908, indictiunea 9, in a 29-a zi a lui octombrie, intr-o miercuri32,despotul Spata a plecat spre judecata ce va sa vie 33 si indata fratele sau, Sguros, is in stapinire Arta 34.5i dupa citeva zile navaleste asupra-i Bongois serbalbanitobulgarovlahul350i -1alunga pe Sguros si pe localnicii de vaza ii duce cu vorba, ascunzindu-si cu viclenie ura9i -iinchide in fortarete si le-a naruit, vai, gospodariile, ping ce ii trimite si in surghiun.

22Albanoctonul, in greceste, dupa cum Vasile al II-lea fusese numit Bulgaroctonul, iar despre Caloian se spune ca,ar fi dorit sa. fie numit Romeoctonul. 23Esau de Buondelmonti Acciaiuoli, nobil florentin, inrudit cu familiile domnitoare Acciaiuoli din principatul Ahaiei si Tocco din Corfu. A fost al doilea sot al Mariei, vi duva lui Toma Preljubovie. 2431 ianuarie 1385. Esau a domnit pins, in 1408. 25Maria Radoslava, fiica lui Hlapen, casltorita cu Alexios Anghelos Philantropenos, cezar in Tesalia. 26Un fiu al lui Hlapen, unul dintre ultimii stapinitori sirbi din Tesalia. 27Esau de Buondelmonti Acciaiuoli, dupa, alungarea lui Spata, cu ajutorul turcilor, in 1389. 28 Sef militar turc, aliat cu Esau impotriva. lui Spata. 29Alexios Anghelos Philantropenos.

3 Evrenos bey. 814 decembrie 1390. Cronica se refera, la inchinarea" acestor dinasti balcanici fata de Baiazid I (1389 1402). 3229 octombrie 1399. "Gjin Buia Spata, despotul din Arta (1375 1399). 34Mauriciu Buia Spata Sguros, despot din Arta (1399 1418). 35Dupa. Caragiani, op. cit., numele lui adevarat este Bagaa, nume intilnit si azi la aromani, ca nume de familie. Un bulgararvanitovlah" apare si la loan Katrares, poet bizantin din secolul al XIV-lea, v. Fontes, vol. III, p. 519. Cf. si Dj. Sp. Radoji6ie, Bu1gara!banitoblahos" .et Serbalbanitobulgaroblahos", Romanoslavica,13,1966, p. 77-79.

349

www.dacoromanica.ro LVII. UTOPIA TIEPI TON AOYKON KAI KONTS2N THEKE(MAS2NIAE

Aoiatiicrtg 'rob rIcti)Xou Inetta Ei5 tobc Toivicouc I, § 30. Mia (pops tKaTOTIKEV ayerrrigTfigBkaxiag, ftocroo-prreicri rOv gkeyav, xai 1.te Bap6v youcrattro- 435 thg xtktaSeg elicoo-t itavrgxe.) ort va hTO fjOEXE xaµct Kai IrOXVIV'ilitiav sic Toy rorrov. 'Afl' 0 Oseg ijOekricrev r0 p4ncov TOES Soirica, xai rit5pav xai Toy roaragOv peyav xaraBacrilevov gppoucrav va rcepacroucrtv, grrytyricrav abrouc.

110; Inoiricrav paiav Kat Cryciirriv 6 So 61cac pi Toy rioao0-inrticriv,&km, T1lc BXaxiag I, § 33. 466 'Ayarriv gicotficracrtv, tpatav rckipeararriv robc marytigvoug gerrpelirev gi5teBri To (pout:mato.

ZScoKev 6 Ilaaoc Dating T6 'AyysX6Kacrrpo saw Toi)pKwv I, § 36. 'Mg; rfiv arcorixpkcoutv rijv gxouv of avOpthlrot rob; etcreBeig 7r1CFT£601.)01V, 4:57C0i) 06K tXOUV 7tiOTO T1067tETE OOK 11K060-071KEV Ot TapK01 Vet 0011011CCOUV xaveiv ayevrr) xptartavov, Ei J11i vet Toy icopit(ovouv. 500 '0 Se Bpavecrig e.OpOcoo-E Mrcapeocov, Toy uiov TOES, Kai Fte tpouaaarov 6ktyov xai 7)X,0ev sic TO tcaorpo, icaOthg Tor) TO era4acrtv Kai brapeacci3tv TO, Kai cruvrapxiav gf3aXe To6picoug icako6c antaco, Kai xeyakfiv Kai tpiac4tv Ice g5uvagtocrev ro. SOS AOrog Optpcev atpopp.rjv tpoucrolfcro gvat 6Xiyov, Kai torpatpritcev eic rljv Bkaxtav Taxa va tulor,1rtktov.

350 www.dacoromanica.ro LVII. CRONICA DUCILOR TOCCO DIN CEFALONIA

Aceasta cronica interesanta, pastratA in codicele Vaticanus Graecus1881, si editata recent pentru prima oarii, povesteste in 3 922 de versuri populare evenimentele din Epir dintre anii 1375 si 1422, care au culminat cu cucerirea despotatelor Arta si Ioanina de catre ducele Carlo Tocco din insulele Leucadia si Cefalonia. Luau parte la lupte latini, albanezi si bizantini, iar autorul era probabil din orasul Ioanina. El si-a scris opera intre anii 1412 1425, folosind limba populara, cu numeroase elemente lexicale latinesiro- manice. Aflam din informatiile sale ca. Tesalia era centrul provinciei Vlahia, stapinite de turci, iar Tara Romaneasa, cunoscut5, sub numele de Ungrovlahia, sprijinea pe unul dintre pretendentii la tronul Imperiului otoman, angajat in lupta cu una dintre rudele sale. Editia folositd : Cronaca dei Tocco di Cefalonia di Anonimo. Prolegomeni, testo critico e traduzione a cura di Giuseppe Schirb (Ignoti azictoris Chronica Toccarum Cephal- leniensium recensuit et Italice vertit Joseph Schirb), Accademia Nazionale dei Lincei, Roma, 1975, CFHB, 10.

Cum a vritt Spatas sd supund Voditza I,§ 30 Paulus Spatas 1 se pune in slujba turcilor. ()data a coborit cu o armata puternica Iusuf beg, conduc5.torul Vlahiei 2; (435) cred ca erau cam douazeci de mii de oameni. El voia sa pricinuiasca multa stricaciune in acel tinut, dar Dumnezeu a dorit binele ducelui: turcii au intilnit in cal- un riu mare si revarsat ;deci s-au ingramadit sa treaca, dar unii din ei s-au inecat.

Cum a fikut ducele prietenie Si pace cu Iusuf beg, conduccitorul Vlahiez I,§ 33 (466) Au fa'cut pace si prietenie strinsa. Ducele a restituit prizonierii, iar Iusuf beg s-a retras.

Cum a dat Paulus Spatas cetatea Angelocastro turcilor I,§ 36 Uita-te cit sint de orbi oamenii:eise incred in ceifarce credint5.; dar nu s-a auzit niciodata ca turcii sa ajute un domn crestin, decit sag insele. (500) Vranezis 3 a dat porunci fiului sau Barac, iar acesta a pornit cu o oaste mica spre cetate si, dupe cum hotarisera, a luat-o in stapinire, a pus de strap.' turci de incredere si capetenii si a intarit-o ;iar el insusi a gasit pretext ca oastea e mica si s-a intors in Vlahia spre a stringe una mai mare.

1 Paulus Spata, despot in Arta, Acheloos, Angelocastron si Naupacton ping in anul 1407. 2 Acest eveniment a avut loc putin inainte de anul 1407. 3 Vranezis, conducator turc in Tesalia in jurul anului 1407.

351

www.dacoromanica.ro lithg 11360(2,60)n 6 Mo(opitaic) Ixecrag vainch tfivBattCav) III, § 6. 741 Kai ZILEN/CCV eig njv Bkaxtav, eig to6pxoug xecpakaSeg, &opt ats, xavicrxia, Touacrato va 'rob; 86)crouv. Kai Eireinvav toug f3cal kitty Ecog tptaxocrioug.

'0 itkatuop65 Tot) So6Ka. III, § 12. Kai (pavepa gellriKEV o Xoyog, kckat6v0i 825 To ir@g 6 So6xac etyma paCthvet poyatopoug ang ta 'Icoavviva Opoicogx "ply BXaxiay. 'Apxorreg, apxorronouka etc Tov Souxoc Ttjv poyav, noXXoi yap ZcsovaxOricrav eig Toy xatpov Zicetvov.

thgEyivn avatthuocrig Cm:glum Tobc ToUpKouc. XI, § 3. 3090 Kai tyiviiv avemanocsig avapecra Toi); Tapxoug. 'EW3ixev 6 MoucrraTag kx 'rely Oiyyypoi3Xaxiav xai Ecrxicsev trjv noilavtav, 'g njv EaXovirri lo-t131-1 xai < ara > gwbOixev ak) geta Toy 13ao-aea. '0 aSeXcog TOD ZSpagev axo6X10a 0 crouXtifivog, 3095 -Kai 16pev ircbg EcsiBrIxev µeau eig njv Ea? ovixiv.

352 www.dacoromanica.ro Cum a hoidrit Murices Spatas 4 scl meargd la Voditza 5 III,§ 6 (741) Si au trimis in Vlahia, la capeteniile turcesti, daruri si omagii sa le dea o armata, iar aceia au trimis in ajutor cam trei sute de oameni.

Duce le isi extinde puterea III,§ 12 Mergea vorba in chip lamurit ca ducele 6 dorea sa se (825) intinda si stringea osteni cu solda din Iannina si din Vlahia. Deci s-au strins in timpul acela in slujba ducelui o multime de capitani si de capetenii tinere.

Cum s-au iuineinlelegoi inDe turd XI, § 3 (3 090) S-au ivit neintelegeri intre turci. Mustafa a pornit din lingrovlahia 7, a trecut prin imparatia romeilor si a intrat in Salonic, apoi s-a unit cu imparatul bizantin. Fratele sau, sultanul, a alergat in urma lui, (3 095) dar a aflat ca acela intrase deja in Salonic.

aMurices Spatas, despot de Arta putin inainte de anul 1407. 5 Voditza, localitate in Acarnania, la sud de golful Arta. °Ducele Carlo Tocco, despot de Ianina. Arta si Cefalonia dupa anul 1408. 7 In Tara Romaneasca domnea Mircea cel Batrin, iar Mustafa se ridicaseimpotriva fratelui sau, fiind ajutat de romani si bizantini.

353 www.dacoromanica.ro LVIII. IOANNES CANABUTZES

'Ott 15 Oupfiaptopoc Sul to ytvog 'cat Thy ykthacrav Xtyetat, oi) Std Thy itionv (p. 35, 11-25) Ei St Xt yot Ttc, treiic of "EXITiveg t ixov tog Tpcbac05; 13apl3cipoug, trcetatj Way 7Ci6TIN cixav xai ToOg &nob; ()cob; 7tpoo-Ex6vouv Kai t atporro, Xtyoftev an To (3etp0apov obStv voctrat impi Tqg nicrrEcog,(IDA vothat Stet To ytvog xai Tilt/ ykOTTav -Kai T1jV Td4tv TN no? uctiag xai T1jVrcaiScoo-tv. `Mid; yap Xptanavoi ovTeg xai giav icianv ZxovTeg -Kai Ev pairrtattagull nokkthv 113v8v 81164 13apPapou4 Zxollev -Kai Xtyolicv Tobc BouXyapouc,Tobc BA,Oxoug, 'cob; 'AXPaviTag, 'cob; ToOcrouc xai xa9EVI4 Ta. tikka EOvri. OiSTCOKai of "E2Arive4 play 7riaTIN ZXOVTEc jlETet T8V t OVthV Iiimog netviag oaottjaav go.) 'rob ytvoug aircOv Kai TN TXthaarig TN t2ArivtxN exaXouv13apf3apou4.

354 www.dacoromanica.ro LVIII. IOANNES CANABUTZES

Originar din insula Chios, unde familia sa de origine italiana se stabilise mai de mult si avea proprietati, a trait aproximativ intre anti 1355 si 1456 si a alcatuit un comentar la opera lui Dionysius din Halicarnas. Aceasta opera redactata probabil in jurul anului 1430 s-a pastrat in manuscrisele Vaticanus Graecus 1131, f. 22V -31v, Taurinensis 234, f. 1-62, Vindobonensis N. CXVII 01.9. si Parisinus Graecus 1746. Stiri despre autor si opera, la S. Reiter, Zu Kanabutzes Magister, Wiener Studien" 13, 1891, p. 329-332 si S. G. Mercati, Intorno a Giovanni Canabutzes, Studi Bizantini a Neoellenici" 2, 1927, p. 33-35. Editia folositd : Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri Ad principem A eni et Samothraces in Dionysium Halicarnasensem commentarius, Leipzig, 1890.

Notiunea de barbar se definestedupdneam si limbd, nu dupd credinld (p. 35, 11-25) Daca ar intreba cineva, de ce socoteau grecii pe troieni barbari, cind aveau o singura credinta si s15.veau si venerau aceiasi zei, am raspunde ca notiunea de barbar se defineste, nu prin credinta, ci prin neam, limbs,orinduire de stat si educatie. Noi sintem crestini si avem o singura credinta si un singur botez impreunk cu multe neamuri, dar socotim si numim barbari pe bulgari, vlahi, albanezi, rusi si alte popoare. Tot asa si grecii antici aveau o singura credinta impreuna cu alte popoare, dar nurneau barbari pe toti citi erau in afara neamului for si a limbii elenice.

355 www.dacoromanica.ro LIX. IOANNES CANNANOS

IIEPI TOY EN KLINETANTINOYIIOAEI rErONOTOE IIOAEMOYKATA TO AN,' ETOE

(p. 470, vers. 1-16) 01 St aTpaTiyoi To0 voo-cretTou Tel; Crurrgetc TOv To6mov EaTTICYCEV Kat& TogiV 7aTICTiOV Tou KaaTp011, cbg ZOtantuev 6 yeuSoirpo- qn)Tric. To6c St To46Tag txtivooc Tobc avaptOgfrcoug Tthv TO6pKON ZKO.EllaaV navrag ogoli To4e6etv ticeEvco Tor)" xdaTpoo Kai Tthv npoliaxtovicov, thc Iva Xa- 13thcrouv xai cpovc6aoov mac Tthv Tcottataw, Kai 9o13.40thalv oi, &? of Kai 96yoxsiv Ex Tou Teixoug, Kai &co To6Tou tiSetav EiSpouv xai aval3thatv of MoucrouXgavot knave) avegrcoSiamg, xai xpanjacoo-t vjv noXtv. '0 St Xa6c Tthv Twaiow opthv Ta 7[041.11Ka xai wizipta Epya Tthv To6pmov, xai TijV 16.101.10V1jV Tou (pcoaa4Tou yevaliv Tthv antipcov, xai vjv 6pp:fly Tthv TapTapcov Kai Tthv MOD60a4j.laVaW T1jV TeXpriv, xai Tet irpO oXiyou npax0tvra, OTt tvrog sic Tag croactg antictswav of Tolipxot Twaioug xai 62J oug ti.tirpocrOcv ei2g Tag noptac, t8etkiacsav p.tya Iced axeSew npoc cpuyfiv of 7asloveg 40sthpouv.

356 www.dacoromanica.ro LIX. IOANNES CANANOS

A trait in secolul al NV-lea si a descris intr-o limba populara asediul neizbutit al sultanului Murad al II-lea asupra Constantinopolei in anul 1422, dind stiri despre osmani tatari. U nii dintre acestia din urma venisera poate dinspre gurile Dunarii. Lucrarea s-a pastrat in ins. Vaticanus Graccus 579, f. 355r 365v, Neapolitan us III B 26 si Valli- cellianus 181 si a fost publicata impreun5. cu Georgius Phrantzes si Ioannes Anagnostes de catre I. Bekker, Bonn, 1838, p. 457-479. Retiparia in PG, CLVI, 1865, col. 6 1-8 1.

POVESTIRE DESPRE RAZBOWL IMPOTRIVA CONSTANTINOPOLULUI DIN ANUL 1422 (p. 470, r. 1-16) Conducatorii ostirii au asezat cetele turcilor in rinduiala in fata cetatii, asa cum le poruncise profetul lor mincinos: Ei au poruncit arcasilor nenumarati ai turcilor sä traga cu totii deodata asupra cetatii si a zidurilor din fata spre a lua si ucide romei, spre a-i insp6.iminta pe ceilalti si a-i face sä fuga de la ziduri si in felul acesta sa-si deschida drum, sa intre fara impotrivire musulmanii si sa cucereasca orasul. Vazind masinile de razboi si de lupta ale turcilor, multimea de neamuri nenumarate a ostirii lor, avintul tatarilor, indrazneala musulmanilor si putinele succese proprii, deoarece turcii ucideau unii romei inauntrul santurilor si pe altii in afara lor, linga porti, poporul romeilor s-a inspaimintat grozav si cei mai multi se gindeau sa fuga.

357 www.dacoromanica.ro LX. BHEEAPISIN

ErICL/MION EIF TPAIIEZOYNTA

(p.182). 'Acriav TE "yap icaTaTpExov of f3apf3apot rcrtaav xai Ta Tenn; aSethg ICEptgKELOOV KfiX1.11, 1.1.18EVO; ggneEciw iaTagtvou, Kai TilV EK006.)V tormiav Ta TASs 'arca ItEnoirivro, o6Sap.oii TljV oticeTav raEovEiav opiovTec, g4.; 7CeLVTa KaTa6TOEV511EVOI. agXptcaim);XcatcrOavo; 'Kai TA; avtticapac .firteipou Trl Buav-riSt, it* En' airrfiv IcaTar3Avat Ttjv Oiacco-crav TA;totTa irpoaco yopilc oimc avccarcTopEvot. 'Ex atv yap AiyOrcTou EapaKrivoi, Totipxot 5' e4aurtiS Trig flEpaiSo; Opp.thaEvot Kai Tthv tit rcarantpa) gepthv, of µev Eupiav xai liaXca- aTiviv Kai FlaimpuXiav, of St Ta aeTa4i) rsavTa iitxptc airrAg BtOuviagEprl gia TA Toil icaA,Uaorrog brroxEipta acplal Kai SODA,Ct ItE1I0111VTO,cbg-Kai aircav Toy Pao-tXta 'Pawaicov arrayayeTv SoptaXarov Tcogavev Kai Toy dioytvriv tivircXri- OtvTa, rtjv TE Eivcintriv Kai Ta, rrpag AXtov Siworra itavTa Xoycp atv Elxov `Pco- paTot, Epyw 8' txaprcobvio Exi)Oat xai Ofwvot xai IlaTCivalcow Tim-6v ZOVO;Kai aim ofS' ET ME;ti1.1,01.navTooev tirtortsc xai Muathv 1,Elav netvTa TtOtilevot. `Po.talot. St Kai `Pcop.aicov of PacrikeT; ilexpt rou 7tepti3aXtaBoa. rrop(pUpavxai To StetSilita ava&licracrOat TOV TE OiKEiaW g7LOA,a15EtV apgeow Trjvi3acraziavopt- COVTEc Ta TE xpiwara °ix Eig Stay avriXancoTE; EV GTEV(.1) Icogu5A TgE TapAETa °viol cruvrp.acrav, (p. 183) thy rroXX.thv SET rroX,tacp xai TOT; TroXEancoicirpetwaat.

358 www.dacoromanica.ro LX. BESSARION

S-a nascut la Trapezunt in 1395, a ajuns mitropolit de Niceea in 1437, a luat parte la conciliul de la Florenta si Ferrara din 1348, fiind un partizan inflaarat al unirii bisericilor, apoi a trecut in Italia si a Post numit cardinal in 1439 si patriarh de Constantinpole in 1463. A merit in 1472, lasind in urine, o bogati . si vadat& mostenire literara.Lucrarea intitulath Elogiul Trapezuntul2ti, autograf pastrat in Codex .7llarcianus 533 (f.13 17 165v), a fost redactata inainte de sinodul de la Florenta si Ferrara din 1438 si publicat& de Spyridon Lambros ,N `Ekkrv 13, 1946, p. 146 194.

ELOGIUL TRAPEZUNTULUI

(p.182) Barbarii au cutreierat toata Asia si au rapit in voie boga- tiileei,fara sa intilneasca nici o impotrivire, prefacind toate tinuturile de acolo intr-o pustietate scitica; ei n-au pus nici un friu poftelor, ci au ravasit totul ping in CalcedonsiBizant de pe continentul din fata, fiind opriti in avintul for Boar de marea intilnita in cale. Din Egipt au pornit saracenii, din Persia si din regiunile mai indepartate turcii: cei dintii au supus si subjugat Siria, Palestina si Pamfilia,iar ceilalti tinuturile de la mijloc pins in Bitinia 1, care constituie o piedica prin pustiul ei; au luat prizonier pe imparatul romeilor Romanos, zis Diogenes 2; iar romeii aveau cu numele Europa si toate regiunile occidentale;de fapt insa pe acestea le stapineau scitii, hunii, neamul pecenegilor si nu mai stiu ceinvadatori si jefuitori, dupa bunul for plac. Pina ce imbracau purpura puneau diadema, imparatii romeilor si romeii se bucurau de placerile lor, isi limitau stapinirea, cheltuiau averile pe ce nu trebuia si lasau vistieriile in strimtoare (p.183) iar razboaielesi armatele aveau nevoie de o multime de bani.

Bitinia, cimpie in fata capitalei imperiului, la rasarit de Bosfor. 2 Romanos Diogenes a cazut prizonier in lupta de la Mantzikert in apropiere de lacul Van la 19 august 1071.

359 www.dacoromanica.ro LXI. IIPOETAFMA BAZIAIKON ELI METAOEEIN

(p. 31) `H 13aatlxia !lop tij toil °soil Stope.4 is Kai xaottt ebael3Lc npo- voiltov Exotiaa Kai xaptv axoliaa ta6triv cptkoOeov eig to Irpo(303a(etv Kai geta- ttOtvat ttvetc tebv iepaitatow ponoXvrav Kai Oeocpasatattov EnlaKonwV an6 aaacrovcov Opowov eig invtlkotgpoug Kai 1.teiovac, Eau 8' Cite Kai alto imi%o- ttpcov eigt?t,Xdo.crovac netSav toicyro tcpivq augcpt pov 'CE Kai app.68tov, clic 6 Kaipoc anattei Kai tct npayttata, Inet8ft fjv xpEia yevto.Oat Tvflatov cipxtepa etc illy aytorcatriv ttjc MoX8o13Xaxiag gritpanoXtv, ate Sri toI Kam npatepov to cilv kgetpliaavtog, ispaitatou 1.11"Cp07COMT011 Accpttavoii, ei)poilaa vuv toy Oeocpt- Xtatatov gicialconov 'Aya0ounaXecog idp 'liococeip, livSpa xpflo-ti.tov Kai kvaperov Kai siaa137-1 Kai naps noAlthvKaA,rjvmaptupiav gxorra nooptfiget Kai getati- Otpatv aircav etc ttiv aytenativ taatriv ttjs MoX8o13Xaxiag pritpanoXtv OeXfiact Kai 8taxpiaet Kai toil 7CCLVCryllOtaTOU j.1.01) Sec:mato° toil Olicougemol5 Ilatptapxou, etiate dna toil viiv etym. Kai Ovoi.tacecrOat &nay yviiatov 'rain% cipxtepLa. 'OcpsiXet toivtiv anek0e-tvEiceicse Kai 7COLEIV 116.VTCL to apxtepatticav autrj CocaiX°Tcog geta Kai tijg toil iepoil auvApavou Zycca0t8p6aeatc.Kaieic trjv nepi tokou 811A,coutv Kai ampaketav ty6veto npag airrOv Kai to rcapav trig 13aatkelac 1.tou apaataytta Zy ZTE1, c evvecncoatoo-tc1) ,vg', µrjvi Noe4picp, iv& ta'.

360 www.dacoromanica.ro LXI. DECRET IMPERIAL DE TRANSFER

Printr-un decret al imparatului Ioan al VIII-lea Paleologul (1425 1448) din luna noiembrie 1447 episcopul Ioachim de Agathopolis, episcopie sufragana a orasului Adria- nopole, a fost transferat ca mitropolit al Moldovei, unde a ramas pink in 1449, cind a fugit in Polonia din cauza ca sustinea unirea cu Roma. Crmasul sau in scaunul de mitropolit al Moldovei intre anii 1449 1455 a fost mitropolitul Teoctist, numit de patriarhul rbe sc Nicodem din Pee. Documentul a fost publicat mai intii de Spyridon de Lavra in a fprlyoptog o licactiadc», buletinul Mitropoliei de Salonic, 2,1918, p. 78-81 sub titlul `Aitopsttucet avtilexta dupa o copie din anul 1457, apoi cu un comentar mai larg de catre Michel Lascaris, Joachim, metropolite de Moldavie et les relations de l'eglise mol- dave avec le Pat; iarchat de Pel et l'a;cheveche d'Achris au XVe siecle, ARBSH, XIII, 1927, 1 3 1. Reproducem textul dupa editia din urma.

Transfer de mitropolit in Moldova (p. 31) Avind domnia mea, prin darul si harul lui Dumnezeu, rivna evlavioask si harul cu dragoste de Dumnezeu de a avansa si transfera pe unii dintre preasfintitii mitropoliti si iubitori de Dumnezeu episcopi din scaune mai joase in scaune mai maxi si mai inalte sau citeodata din scaune mai inalte in altele mai joase, daca crede nimerit si folositor acest lucru, dupa cum cer timpul si imprejurarile, deoarece era nevoie sa fie un arhiereu legitim in preasfintita mitropolie a Moldovei, odci cel de mai inainte a murit, adica preasfintitul Damian, 1-am gasit acum pe preaiubitorul de Dumnezeu episcop de Agathopolis, chir Ioachim, barbat vrednic, plin de virtuti si cu bunk marturie de la multi si ii promovam si transferam la preasfintita mitropolie a Moldovei, cu vointa si recomandarea preasfintului meu stapin patriarhul ecumenic, pentru ca de acum inainte sa fie si sa se intituleze arhiereu legitim al acesteia. Trebuie deci sä se duck acolo si sa indeplineasca neimpiedicat toate cele arhieresti dupa sfinta sa inscaunare. Spre lamurirea si intarirea acestui lucru i s-a trimis prezentul decret al domniei mele in anul 1447, luna noiembrie, indictionul al 11-lea.

361

www.dacoromanica.ro LXII. AII0FPACIH TSIN IEPLIN EKEYSIN, BIBAISIN TE KAI IEP12 N ANAOHMATS1N THE AFIAE MONHE THE YITEPAFIAE OEOTOKOY THE EAEOYEHE

7 (p. 124) Kai TaiiTa tleV Ei6i Tift napEupEOtvTa, gni 0E0 papTopt, gv Tij -me' full; gmaticticit Kai Tt;)6iccootpopio3 th; averctm StearlicTat nap' fipslw yEvto-Oat T-thv govaxthv 'rely dva0eci)pri6tv. 'EntKEtva St T0i)TCOV To5V 8112t,011gVOW Iv T0 naporrt KaTacrTivp npayttaTaw oi)x EOptOi ETEpov Tt EISoc, 31 votticrilaTog -notOrtic Ttg EiTouv xapayfig fiao-atrrig apt Kai g vac yKaliot) f facepTctpag ij gTtpag Ttvog olacroi3v, papTugo0E6g, &XX& pdXkov Kai xptri tixpt Tthv Tptd- KovTa TKEkkiew Eixopev St' geipEtttv Ttva npcocToptictjv npotpaast inroxptcov BXaxcov, tvspyoi3vToc Toi3 TETpaythviTot) Ki3p FEcopyiou KaTa Tfiv TcponapeMoikrav t` evStrraiwa gni Tatou yap Kai Tai3Ta incsi.tvficarlliEv SiXoTrotfloavTEc Sta To aStai3XiTov fip.thv TOW govaxthv. Et SE Taco; oim tatTIOEi)crailev,talaTcEpttpywc Tai5Ta intigivficretwav Ta xptri i aTEEKp61311Tt ant) Tciw npocrovTow Tr!govt1 4(p' figthv, inTE6Otwot g6ottE0a TTj1.16XXoip6ri KpIaEt thc WEllaettlEVOI.

362

www.dacoromanica.ro LXII. INVENTARUL OBIECTELOR SACRE, CARTILORSIOFRAN- DELOR SFINTEI MANASTIRI A PREASFINTEI NASCATOARE DE DUMNEZEU INDURATOARE

In manastirea cu acest nume fondata in anul 1080 in satul Veljusa, la nord-vest de localitatea Strumica, intre riul Vardar si riul Strumica, s-au pastrat o serie de acte in legaturs cu fundarea si trecutul acestui laoas, intre altele si un inventar din anul 1449, in care se vorbeste de vlahi supusi unor obligatii fa4s de sanctuar. Diplome le imperiale in legatuta cu fundarea, regula de viata (TuirticOv) si inventarul au fost publicate impreuna cu. comentarii amanuntite de catre L. Petit, Le monastere de Notre Dame de Pita, IRAIX, 6, 1900, p. 1 153 (editia folosita de noi).

VLAHI DEPENDENTI DE 0 MANASTIRE 7 (p. 124) Acestea sint obiectele aflate in biserica noastra.' §i in lada de pastrare, dupa cum am spus mai sus ca s-a fa'cut cercetare de catre monahi, §i Dumnezeu ne este martor. In afara de aceste lucruri aratate in inventarul de fats n-am gasit nimic altceva, adica bani sau metal imperial pretios 1, nici macar o singura moneda sau hyperper sau altceva, caci martor ne este Dumnezeu, ci dimpotriva avem chiar datorii pink la treizeci de monede 2,din cauza unei suparari cu fiscul pe motivul vlahilor supu§i obligatiilor 3, in urma actiunii intreprinse de chir Georgios Tetragonites la ultimul al zecelea indiction 5. De aceea amsiamintit toate acestea, con- semnindu-le in inventarul fara lipsuri al monahilor no§tri. Daca cumva nu am spus adevarul, ci am inconjurat cele trebuitoare §i am ascuns ceva din cele ce apartin manastirii noastre, vom fi aratati ca mincino§i la judecata viitoare.

IXapar) = metal imprimat, moneda. 2 ncakiov = specie de moneda contemporana. 3 Calugarii plateau pentru vlahi, deoarece acestia pasteau pe pasunile manastirii si a aprovizionau cutins,came si produse lactate. Despre acest demnitar bizantin nu avem alte atestari. 5 Data de 1449 fixata de L. Petit este aproximativa. Dupl. V. Laurent, EO, 33, 1939,. p. 23, redactarea initials dateaza din 1169.

363 www.dacoromanica.ro LXIII.IYABEZTPOZ 0 IYPOITOYAOI

2 (p. 100) Mcta SE napapot., Suo figepcliv napayivetat net Itv o 1.1.gcrigcov zic Toy natpuipriv, Et5pe Sg Kai Toy MTI5Eiag gKETOZ, Ka Ocbg torno npoicate- cnceOccag, Kai Treaty Xoyoug TroX2t.oi); Kiva. 6 i.tgagow Zxcov Kai Toy MiSciac kKlitpouc cruvriyopoilvra npoc; To Sgx0ilvat Coq MoXSofIXaxiag Toy SiXcoOgrra

364 www.dacoromanica.ro LXIII. SYLVESTROS SYROPOULOS

Nascut pe la 1400, autorul a avut parte de o educatie intelectuala ingrijitasta facut ulterior o frumoasa cariera de functii laice si eclesiastice. A participat, in calitate re mare eclesiarh, la lucrarile conciliului unionist de la FerraraFlorenta (1438-1439). Chiar dad). la discutiile purtate acolo nu a luat totdeauna parte activa, pozitia pe care o detinea i-a permis sa cunoasca atit dezbaterile oficiale, citsimanifestarile de culise din tabara bizantina, elemente care sporesc valoarea de informatii a memoriilor redactate de el prin anii 1444 1445 cu privire la preliminariilesidesfasurarea lucrarilor conciliare. Aceste Memorii sint opera unui martor ocular angajat, care suporta, in momentul redac- tarii tor, consecintele evenimentelor relatate. Pozitia sa antiunionista devenise intre timp mult mai clara decit cea pe care, din motive tactice lesne de inteles, o manifestase in Italia. Se cunosc putine lucruri despre acti-ritatea desfasurata de el dup6. conciliu. Admi- rator al lui Markos Eugenikos, seful opozitiei antiunioniste, el pare a fi fostsiun colaborator al lui Georgios (Gennadios) Scholarios. Urmele sale se pierd dupa 1452. Nu este

exclus ca patriarhul Sophronios (1463 1464) sa fie unasiaceeasi persoana cu autorul nostru, conform supozitiei lui V. Laurent. Prima editie a Memoriilor apartine anglicanului Robert Crevghton, l'ei a Historia Unionis non verae inter Graecos et Latinos, Haga, 1660. Scrierea lui Syropoulos are o bogata traditie manuscrisa. Cel mai aproape de originalul pierdut este Parisinus Graecus, 427, transcris la numai citiva ani dupa redactarea for initiala. Acest manuscris a stat la baza editiei recente a lui V. Laurent, con- stituind, impreuna cu variantele sale, traditia manuscrisa A. Exist& si o traditie manuscrisa. B, mai departata de original. Aceasta situatie 1-a determinat pe eruditul editor sa reproduca in apendicesivariante din traditia B. Avind in vederesi acest apendice, -ultimele trei din cele 16 fragmente excerptate de noi constitute variante ale unor pasaje intilnite deja in fragmentele anterioare. Mentionam ca nu am luat in seam& pasajale unde apare termenul Katoi.Wct, care la Syropoulos are sensul de locuinta" sau bagaj" (a se vedea E. Lozovan, Villes, cam- pagnes et routes de la Romania orientate, in F. Altheim, Geschichte der Hunnen, Berlin, 1962, vol. V, p. 328-332, cf. p. 137, n. 4, din editia Laurent folosita aici, unde sint date -sialte indicatii bibliograf ice). Titlul complct al editieifolsite de catre noi e.te: V. Laurent, Lesu Mdmoires .du Grand Ecclesiarque de l'Eglise de C nstantin ph Sylvestie Syr pow s stir le concile de Florenee (1438-1439 ), Paris, 1971.

1416. EPisc put de Poleanina este numit mitrop lit at 1.Ioldovei 2 (p. 100) Iar dupa scurgerea a dou5. zile mesazonul 1 isi facu aparitia la patriarh, unde-1 aflaai pe cel al Medeiei, conform cu planul stabilit de mai inainte. Avindu-1 partial si pe acesta de partea lui, mijlocitorul a adus din nou o serie de argumente in favoarea faptului ca numitul prelat 2 sä fie

1 6 ilecrogow, desemna, dad, facem exceptie de ierarhia titlurilor si demnitatilor, functia cea mai insemnata de pe linga imparat, pe care studii actuale au asimilat-o unui prim-ministru din zilele noastre (J. Verpeaux, Contributional'itude de l'administration byzantine: 6 µeaal Byzsl, 16,1955, p. 270-296; H.-G. Beck, Der byzantinischea Ministerpriisident n, BZ, 48, 1955, p. 309-338; R.-J. Loenertz, Le chandelier imperialaByzance, OCP, 26, 1960, p. 275- 300). 2 Nu se cunoaste numele acestui episcop de Poleanina (probabil Doirani, localitate din nordul Greciei, pe marginea lacului cu acelasi nume), stramutat in scaunul Moldovei, intrucit partea initiala a textului s-a pierdut.

365 www.dacoromanica.ro ijoftnXthg IXOtiv Kai EupiaKE [crOattvratiOa],tixptc tiv 6 13aatXtbc ZnaysX0thv 6picri3 6 tiv tAta,a ntpi aka. `f2; St ntiOttv tntzetpoUvisc obStv fivuov (oi yap X6yot T013 aotpoi.1 naTptetpxou list' Intatfigic Xoytxfig Kai TO Sixatov Exovieg (ppoiTha ISciKvuov Ta nap' aimijv npocpepoptva), (p. 102) avayKao-Otic 6 MTIScia; KaNKETti)cov Eine Tel narplapm, ott. lioXXoi Kait46XX.cov yevthv Kai alpto-Ecov ciatpxovTat tv Taut>l Tfi Iltact Kai 'Apptvtot yap xai 'Ayaptivoi tio-tpxovrat Ka0' tKaUT11V µr1 xcokoopevot napit Ttvoc. -Kara yotiv Toy Ogotov Tponov] ciaEX- OtTl.0 Kai ai)To;, Kai IA xcoXuefforco. '0 yoiiv narptttpxrig, StttOtatv tptkixtjv Exaw npOc Toy IvITISsiac Kai npoc [TaiiTa] tK fltpot); etyrstn6w, npoc St TO al icoo-tv Kai TfiV Striatv ¬) atendiaag, tSocv tvSotivat Kai OCYTalc E6TEta,Ev 6 peagcov Kai eyepe Toy priTponoXiTtiv, 6; xai tX0thv ZKIfLOITTO ZN, Try Tou MeriXou Bam- Xeiou flora azpoiTog, nEptptvow TOv f3aatXta. '0 St naTpt-Apxric Setv6TaTov ijyriattp.spoc Taro 13apttoc Ecpept To ycyovOc Kai nara Tponcp napso-KmdczTo ij StopOthaat Ttjv 'EmArfaiav, InavtX0orrog Tot; 13ao-tXtwc, (Bate pi) xaTapxsa0at Takiv nap' aiiroti, ij KaOlaat tv Tth iSicp KEXXicp apyffacov Kai tauTov Kai 'ay ExxXlialav, µtj pt \Puny& nctpaiTiatv 7COlfICTCtCrOal TakTig.

4 (p. 104) 'Eyth St itivTa Tet Tou eaugaaTob (3acrtXt(oc Oaugetcaw Kai oust boavov tpauTov Kpivcov npog Toi)g braivoug txtivou, Ev TaiTo xai povov tnatveiv °UK Exoy givtgtov yap 'dig apttfic Kai Tfig CrOcriag xai Tlflr atArreTptpptvrig tKtivou xctpSiag fyoiipat, TO Sotasict bnol3ctX,civ Ptjv 'ExxXriaiav XptaToil Kai 4 EKEIVOU Oiital; Kai Tobc ttfic aimjv StaStxta0at. Tthv St etpxteptow ifirpptattyrcov xcatc TO EON Ppia npoolona, napOvro; Kai Tot) MriSelag oi) yap napfiv tv Tor; npomovocrtv tatytTat 6 f3acratbc rev 'Etpto-ou x 3p 'Icoafp Kai tic naTpt- apply npof36XXeTat 8c xai tic To naTptapxclav dvaxOsig xaf aimjv Ttjv topTet- crtpav liptpav Tot) Mtyttkot) KowaravTivou Ttjv xaTttriiVIVaTTIViV81KT1,0Va TilV OCiaV TE ttta,EaE po-Taycoyiav Kai t4 Trig 6ytorcturric pzyttXric txxXicsiag itpth auveOpovicrOri auvOpowp. '0 ptv oLv 13acrtXti); tx Tfig 1-1EXonovvflo-ou tna-

366 www.dacoromanica.ro acceptat ca mitropolit al Moldovlahiei sau macar ca sa poata intra in capi- ta1ssisa ramina acolo pina. la Intoarcerea imparatului, care ar urma sa decida ce va crede de cuviinta 4n legatura cu el. Dar cum n-au izbutit nimic in incercarea for de a convinge (caci argumentele inteleptului patriarh, pline de logicssiavind si simtul dreptatii de partea for dovedeau ca nein- temeiate motivele invocate de ei), (p.102) fiind constrins sa recurga la rugaminti, cel al Medeiei i-a zis patriarhului ca numerosi sint cei care an acces in acest oral, ba Inca si din alte neamuri on secte ; mai mult chiar, armeniisiagarenii intra in el in fiecare zi, lark. 'a intimpina vreo opreliste din partea cuiva. Tot asa deci sa i se ingaduiesiacestui prelat intrarea in oralsisa nu fie oprit de la aceasta. Iar patriarhul, avind o atitudine prieteneasca fats de mitropolitul de Medeiasicontrazicindu-1 numai pe jumatate, a trecut sub tacere cerereasirugamintea acestuia, dind impresia ca cedeaza ; astfel ca mijlocitorul (=mesazonul) a trimis de 1-au adus pe mitropolit, care indata ce a intrat s-a instalat intr-o deplina izolare la manastirea lui Vasile cel Mare, in asteptarea imparatului 3. Numai ca patriarhul socotind acest lucru foarte gray, suporta cu greu evenimentul intimplatsi se pregatea cu orice chip ca la intoarcerea imparatului sa fie reformats biserica in asa fel ca ea sa nu mai fie guvernata de catre acesta 4 sau sa se retraga la el in chilie condamnindu-se la inactivitate atit pe sine citsibiserica, fara a merge totusi pina acolo incit sa demisioneze de la conducerea acesteia. [...].

1416. Alegerea patriarhului losif al II-lea 4 (p. 104) Iar cu care admir toate faptele acestui imparat remarcabil si ma consider chiar nevrednic intru a-i aduce lui laude, acest lucru e singurul pe care nu pot s5.-1 laud; caci socotesc nedemn de virtutea, intelepciunea si de caliatile spirituale ale inimii sale faptul de a fi supus sclaviei biserica lui Christ si de a o rasa ca mostenire urmasilor sai in aceasta situatie de servitute. Votind deci arhiereii trei persoane dupa cum era obiceiul, de fata fiind si cel al Medeiei care absentase la sedintele anterioare, imparatul it alese pe mitropolitul de Efes, chir Iosifb, si-ifacu promotiunea ca patriarh 6. Acest personaj fiind condus la patriarhie in aceeasi zi de sarbatoare a marelui Constantin din indictionul al noualea, a oficiat serviciul divin si a fost inaltat in scaunul prea sfintei mari biserici. Fiind asadar imparatul intors din Peloponezsirinduind afacerile bisericii dupa cum s-a aratat, iar pe zisul

3 Aflat intr-o calatorie in Peloponez, de unde a revenit in capital& la 24 martie 1416, dupa Sphrantzes, ed. V. Grecu, Bucuresti, 1966. Detalii asupra e /enimentelor in J. V. Barker, Manuel II Palaeologus (13911425). A Study in Late Byzantine Statesmanship, New Jersey, 1969, p. 311 si urm. 4 Pasajul atinge chestiunea, fundamental& pentru istoria bizantin., a raporturilor dintre stat si biserica. Calitatile sacrale atribuite demnitatii imperiale an facut ca o distinctie neta de atributii intre cele doll& institutii s& nu se realizeze in Bizant, asa cum a fost cazul in Occident (bibliografia si discutia problemei in Beck, Kirche, p. 36-37). In felul acesta, afinitatea cu struo- turile orientale este evident& in cazul Bizantului. Faptul ca problema separatiei intre cele dou& institutii se punea totusi spre sfirsitul acestui stat, asa cum reiese si din textul de fata, denota c5.elementele de modernitate erau si aici prezente. 5 Din lista de trei persoane alese de cltre sinod pentru demnitatea patriarhala, imparatul alegea ulterior una singura. Scaunul patriarhal era vacant in cazul de fata, intrucit patriarhul Euthymios murise. 6 21 mai 1416. Patriarhul Iosif al II-lea a murit chiar in timpul conciliului de la Florenta, unde a si fost inmormintat.

367 www.dacoromanica.ro vExothv Kai ta KELT& T1jV sEKKA,TICTtaV, wc, SESI)Xurat, Sta0tptvog Kai Toy tipi- gtvov wrirpoiroXiTiv tic Tfiv MoX8o132.axiav etICEXOETV KaTaaKElleuNag geTa Kai naTplaprxeov ypapluirwv, ta -uric13aatkciag Ste 4-Tyt fkolktiabg.

11(p. 112) `0 St pacsaciic ngpintirruxe voolutaTt fultirkgiag, ETt iraporrog gvial50a Tor) 'AVTCOVi01.), KCEi EICEITO voathv ETti Tpgig KyytaTa gvtauTobc Kai Z7E- VETO Epcpateig Tijs apx1-1g 6 ui6g airroi) 6 ikaateg xtp slwa.vvrig 6 flakato- Xoyog. Ta St It pdryttata gv aTsvoxwpia ijo-av into Tfig ttaxig, xai dvarcaa0eig o StanoTrig xup Arip.frptog, apatttvou Tot SguTtpou eToug Tfig ttarrig, etirtSpa ev 'r4FaXaT4 Agra Tor.) yaltflpoii Tot PaatXtwg Tot NTopta. AlEttliVUTO OtiV 7rapec TE Tot naTpog xai TllsttriTpOg aka i)noaTptlifat xai ouK flOariatv, OX?.' gi3oukflOri grEEXOttv eic TOv 13acnXta Tthv 'AXattavthv. Kai dicovTtc ouv lvt- Scoxav xai (I)KOVOIITICFCEV CEt/TOV IIET(1 xr.)p MaTealou Tor) 'Aadvri xai Tot NTopta. xai maw LTtpcov itpxorrwv xai etnfk0c Stec Tot) 'Aanpoxempou tic 0i/y7piCEV Kara Toy aenTti.43ptov iv8ixTithvog SeuTtpag.

44 (p. 148) TC6v Se Xourthv xaOligtvwv thttiXtt 6 Pao-ages xapttrccog, xai Sittriyopthv E(pri xai Taft, thg El 6 Otoc Soitl auva0potaat 1lcufecc Kai csuaTilo-at cri)voSov oixooptvtxtjv, icapayevogtvoug Kai i)i.ttig exam xai xaTa TO etvfixov ROIL csiwtpyfiaortag, Si o-uvatpogtvou °ea) Evcoatc ytvriTat Tthv 'ExxXriatthv Tot Xpt- aT0i.-i Kai 61.1.09COVf101061. xai Eip1IVE156C001V Oi xptaTtavoi, Ittya apilytta EESTal. Tat() KCE1 4a10-10V KaTa TOV 7CapoVTCE xatpov. EipixoTwv St Ttvwv, oTt Of5Tan Ext.!. Kai KaTa TrOki.) EaTCEt peya, xaOcbg Opgetc, Et ytvirat, Eg0i)g gtvOtnreveratv ToiiTov Oex einXthg EaTat peya, au«. (p.150) gegov narrow Tthv yeyovoTwv- Ev Taig oixouptvmalg auvoSoic, lagov St -Kai airrob Tot) ycyov6Tog naps Tot-) peyeaot) KwvaTavTivot) tv Tr74/6/TTI auvoScp. Iv yap Tth xatpth TfigirpcbTric auvoSou, eiprivtxN oliang Tfic xa06A,ot) 'ExxXiaiac xai bytthg txokyric nepi Ta SoyttaTa, 6 wApttog >iv evavTiog Kai arttXtywv, axe SE pg0' tat)T0t) xai EIKOMV f TpuixovTa laws, of St Xotitoi irarreg Aaav OpOOSoot. Av St Kai

368

www.dacoromanica.ro mitropolit inzestrindu-1 si cu scrisori patriarhale in vederea plecarii sale spre Moldovlahia, conduceatreburile imparatiei asa cum se cuvenea unui imparat.

1423. Un print bizantin trece prin Moldova. Boa la lui Manuel al II-lea Paleologul

11(p.112) Anton 7 se afla Inca in capitala atunci cind imparatul a fost lovit de hemiplegie, boalade care a zacut vreme de aproape trei ani, perioada in care detinator al puterii a devenit fiul sau, imparatul chir Than Paleologul. Iar treburile imparatiei erau in mare strimtorare din cauza razboiului ;sj despotul chir Demetrios fiind silit, lainceputul celui de-al doilea an al ostilitatilor, s-a refugiat laGalata cu Doria, ginerele imparatului. A fost el invitat de catre tatal si mama sa sa se intoarca, dar n-abinevoit ; caci planul lui era sa plece la imparatul germanilor. Desi nudoreau acest lucru, i-au dat totusi voie si i-au aranjat calatoria in compania luichir Matei Asan, a lui Doria si a altor citiva arhonti. Asa ca a plecatprin Asprokastron spre Ungaria in Luna septembrie din indictionul aldoilea 8.

1436. Discus sill impciratztlui Ioan alI III -lea in favcal ea rittorztliti conciliu 44 (p. 148) Dupa ce au luat loc ceilalti care erau adunati, imparatul a tinut un discurs pe un tonafabil, rostind urmatoarele: De va da Dum- neze.0 sa ne adunam si sa se tinasinodul ecumenic la care sa fiti si voi prezenti si sa conlucrati cu mine dupa cum se cuvine, si daca Dumnezeu va binevoi sa aiba loc unirea bisericilorlui Hristos, iar crestinii sa ajunga la intelegere si impacare, mare lucru va fi acesta siiesit din comun pentru timpul de fata". Dar unii au zis: Asa este si pe bung dreptate va fi mare, clupa cum o spui tu, daca insa se va produce". El a replicat indata: Nu numai ca va fi mare, ci mai (p. 150) mare decit tot ce s-a facut vreodata in conciliile ecumenice, chiar si decit ce s-arealizat la primul sinod, in vremea lui Constantin cel Mare; caci in vremeaprimului sinod Intreaga biserica traia in bung pace si avea dogmele san5.toase ; Arie, adversarul care le contrazicea, avea de partealui vreo 20 sau 30 de persoane, tati

7 Este vorba, de calugarul minorit Antonio de Massa, sosit la Constantinopol la 10 septembrie 1422, ca nuntiu al papei Martin al V-lea. Dupd Sphrantzes, ed. cit., p. 14, atacul de hemiplegie al lui Manuel al II-lea s-a produs la 1 octombrie 1422, iar moartea la 21 iulie 1425 (p.18). 8 Si acest episod al trecerii printului bizantin prin' Moldova (1423) va fi stat, desigur, la .originea legendei create mai tirziu, in veacul al XVIII14ea, atestate de catre Cartea arhiereilor Moldovei (1752) , act al lui Ia.cob I Putneanul indreptat contra infiltratiei grecesti care, bazat pe a.sa-numita relatiune sau povestire a mitropolitului Gheorghe, afirma ca imparatul Ioan al VIII- lea s-ar fi intors din calatoria facutd la Buda prin Moldova si ar fi atribuit cu acest prilej Moldo- vei qi bisericii ei o serie de prerogative si insemne, intre care si autocefalia bisericeasca. Legenda a. pdtruns ulterior si in istoriografia noastra prin Gh. Asachi si M. Kogalniceanu.Primul care a pus la indoiald unele elemente ale ei a fost episcopul Melchisedec in Cronica Romanulnisi a episcopiei de Roman, Bucuresti, 1874, vol. I, p. 91 100 (cf. Al. Elian, Moldova si Bizanful in secolul al XV-lea, iii Cultura moldoveneasa in timpul lui Stefan eel Mare, culegere de studii ingri- jitd. de M. Berza, Bucuresti, 1964, p. 120 si 125). Studiul lui Al. Elian confine expunerea erudita a nasterii si circulatiei acestei legende, precum qi inlaturarea ei. Intoarcerea imparatului Joanat VIII -lea de la Buda a avut loc prin Tara Romaneascd la Chilia, iar nu prin Moldova la Cetatea Alba.

369 www.dacoromanica.ro ljcapeatg OXiyou xatpoi Tpubv yap xpovcov IvTog fjp4aTo TE Kai I-KWh' Kai KaTEStKaaen. Euvfi4cv 6 Paaacbc 'sob; e7t1C31057TOUg, CAME; 7)c:say 7CliVTEg ollOy- vvovec Kai opOaSo4ot, Kai xaTcSiKacrav toy "Apetov Kai 'rob; irepi IKeivov 6Xiyoug orrag, Kai np6 allot) xatpoiiTNaiptcrecoc aOTthv ap4aptvrig. 'Ev SE tnaporrt noXXoi riEv xai avapiOariTot o-xeSov of Trpog trjv IKEivow So4av ta2aoKoTec avakoyiaOriTs yap 7[4:50-01. Elan, avOpomot Iv TOT; 7tVEGt T6v 'ITaX8V, To5V 'Akaj. laVEW, T8V 167CaV6V, TthV BpETaV6V Kai 7CaVUOV Thy Sur Kthv rispc v, Kai TrOcrot IniaKonot Iv airroig xai govaxol Kai StSdaKa Xot xai truloo-o(pot xai ytvri Iimpplva Kai brcIpoyKa itoAloi SE xai of &no Tot) poug fitt6v of Tijv apzaiav Kai ijasTtpav So4av npccri3saovrcg Kai ZKeivolg csxES6v t4tuagevot, ocrov npog aptOgov exopcv yap Kai fulcic Tobg tyybg fitubv Ev TE ttSomali gtpct xai T4 3 avaTokixcii, jinn Ta yIvri T6v TpaT4OUVTIOW, T6V 1[31jpow, Tthv Tap- Kauicov, Tthv MtyKpc2Licov, tthv FoTOcov, T6v Tcoo-cliv, T6v BXaxow, TOv /tpihov, Tthv N Tat; vijaotg, Kai Zit TOiig naTptapxag acid. "[GA/ nepi Ixeivoug. 'Axooca Se oTt Kai IvTO; Trig AiOtontag evt ?Ivo; tttya Kai aokudtveptotov 6p06Soov Kai KaTa 7raVTa Tot; lliteTtpotg 4aKoXou0otiv Soyactolv. Iv oig, thg vote co, Set crTakfivat Kai npto-f3tv npoo-xaiccroacvov Kai carot; cis rjv cn voSov. floX2wi tev oUv, oSancp eqmv, Kai of filtITEpot noXuxpovtov Se xai To o-xiaga nevTa- Kocrioug yap eyytaTa xpovoug ex OUCrtV gl,17taytrrEg Tlj Total:Yr:1 4564.0. flocrov ouv ZaTt To Ta TOOlabTa 7tV11 Kai Z711 Too-oaToug Stcppwy6Ta xpOvoug auvayrat TE xai eviacrat Kai into play 'Extariaiav Toll; Ka96Xou anoxamo-Tiluat; Aiav 'tan Taroptya,Ei yevijacTat, xai Circprialivov anaVTGE 400 Tit N nacratg Tat; oixou- pevtKaig ycyovOra auvaSotg IXTE14011EV St, thp' wv ypatpouctv figiv Kai E4 clw axobogcv, ycvto-Oat aiv cm.) TiF EVO)01V. Ei yobv yIviTat, ci; iroA,Xet IAIXXopcv Stopethactv Tijv 'ExxXicriav EKCivlly. Ent riot SE Kai 6 (3acraci)g Tthv 'AXa- itavaiv, 6TE Et; IKEIvov napayevottiv, Eat- 'Entackijein iva no-11107J; TO EMMY' av yap TobTo notijoljg, auto; StopOcbactg Kai TO 'ExxXicriav Taircriv ci; non..a yap napc4.11X,Oov of ijatTcpot, of SE rig avccTo2axiig 'ExxXicylag exouo-t KaXXiova Tgtv. Ei ouv nottjactg "rely ZWIRTIV, StopOthactg Kai Toiig ijacTkpoug. ETRE 1101. SE Kai eTepa nokka Curet) fitabv, Kai KaXcbg oiSa Zyci) Toy aya9ov gKcivou 6KOITOV xai ocra (p. 152) incIp fgui.w f3oiacTat, threp ytvriTat.11 evomtg Acta 'yap T6v clUcov dice notfloctv CAI Kai rig iSlag PaatXsiac StaSoxov. Tanta Siutiyopilw e(pi 6 13aaacbg icra OuttriSiag iroX.201g.

3 (p. 162) 'Eviatnot 5' Iyyi)g napwrixoTog, etglacsav accatvTa Tat ypatt- gam naps Tfig avvoSou Covpaytaptva, xai cO0i)c 6 Pacrilebg ijpa-co cpporricEtv nepi o-uva0poicrEcog rig cruvoSou xai irptcrOctg Ix2LtyeTat Kai ypappaTa ypayovTat

370 www.dacoromanica.ro ceilalti insa erau ortodocsi; erezia sa data si ea de putin timp, caci in interval de trei ani ea a aparut, a fost judecatasicondamnata. Imparatul i-a adunat pe episcopi, care erau cu totii de aceeasi pareresiortodocsi, si 1-au condamnat pe Arie si pe cei din jurul s5.0 care erau putini la numar, iar erezia for de putina vreme aparuta. Astazi insa multi si aproape nenumarati sint cei care au fost cuprinsi de doctrina acelora ; caci socotitisivoi citi oameni se afla in neamurile italienilor, germanilor, spaniolilor, britanilor si ale tuturor partilor apusene, si citi episcopi, monahi, invatatisifilosofi exista printre aceste neamuri mindresipline de orgoliu. Numerosi sint desigursicei din partea noastra, care profeseaza vechea noastra doctrin5., aproape ca-i ajung pe aceia in ce priveste numarul. Caci avemsinoi pe cei situati aproape de noi la apusstla fasarit, adica neamurile trapezuntinilor, ivirilor, circasilor, mingrelilor 9, gotilor, rusilor, vlahilor, sirbilor, ale celor de pe insule, ba chiarsipe patriarhi cu cei din jurul lor. Aud ca siin Etiopia se afla un neam mare si numeros, ortodox si urmind intru totul dogmele noastre 10; cred casiacolo trebuie sa trimitem un sol, pentru a-i invitasipe acestia la sinod. Multi sint decisiai nostri, asa cum am spus-o ; darsischisma dureaza de multi vreme, caci de aproape cinci sute de ani sint latinii cufundati in aceasta doctrina. Cit de grea este deci sarcina de a uni atitea popoare, de atitea secole despartite intre ele, restabilindu-le sub cirmuirea unei singure biserici ! Foarte mare va fi deci faptul acesta, d.aca va avea loc, depasind dintr-o data toate evenimentele produse vreodata la vrcun conciliu ecumenic. sa speram deci, din cele ce ni se scriu noua si din cite auzim, ca se va realiza unirea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Caci daca se va realiza, noi vom indrepta in multe privinte biserica latinilor. In felul acesta mi-a vorbit chiarsiimparatul germanilor, atunci cind 1-am vizitat 11, anume:« Ingrijeste-te sa faci unirea ;caci de vei realiza acest lucru, to insuti vei reformasibiserica aceasta, intrucit ai nostri au depasit in multe puncte preceptele, in vreme ce reprezentantii bisericii r5.saritene au o rinduiala mai bung. Daces vei face deci unirea, ii vei corectasi pe ai nostri».Si multe alte lucruri mi-a mai spus despre noi, iar eu cunosc bine scopul cel bun al aceluia si toate (p.152) intentiile sale despre noi, desigur, daca se va produce unirea ;intre altele mi-a mai declarat ca ma va face succesor si al propriei sale imparatii". Acestea le-a spus imparatul cu multa insufletire.

1436-1437. Pregdtirile pentru conciliu si delegafia Moldovei 3 (p. 162) Dupes ce s-a scurs aproape un an au sosit scrisori sigilate de la sinod si imparatul a inceput imediat sa se ocupe de intrunirea sinodului, alegind mesagerisialcatuindu-se scrisori imperialesipatriarhale.

9 Mingrelia este partea de vest a Georgiei si avea conducere eclesiastia proprie, alaturi de cea traditional. din partea rasaritean5. a Iviriei. Gotii din text sint evident un arhaism. Refe- rirea, se face la eparhia zis5. a Gotiei din Crimea, numita astfel in amintirea gotilor, al caror element a fost acolo mai persistent (cf. A. A. Vasiliev, The G9ths in the Crim,,a, Cambridge, Massa- chussets,1936). 1° Asupra legaturilor bisericii monofizite a Etiopiei cu conciliul florentin, vezi E. Cerulli, Eugenio IV e gli Etiopi at Concilio di Firenze, in Reale Accademia nazionale dei Lincei. Rendiconti della classe di scienze morali, storiche e filologiche, seria 6,1933, 9, fast. 5-6, p. 347-368, si L'EtioPia del secolo XV in nuovi documenti storici, in Africa italiana" V, 1933, p. 57-80. 11 Cu ocazia calatoriei sale in Occident, in perioada noiembrie 1423 octombrie 1424.

371 www.dacoromanica.ro 13acraticet TE Kai naTptapxuth Kai eK Tot') Icoavvou cpAtopia Xaglietvet Kai gif)Soug napexet Tot; npeo-f3eat Kai xavlo-xta npog oi3; at npear3cIat. Kai sic Rev Tpa- neoi3vTa tcai'If !twinycsTeXXet xup 'AvSpOvocov Toy Iciyaptv, Sc tcai ecneXOchv xai Tot); &Kam totKovoplicrag, gcpepepee' tatnoti, tic gev Trig 113ripiac Ima- m:am); 860 Kai npeatkv Eva El( Tcbv apxovuov told 13aatkee);, EK St TN Tpa- n4obvTog TON,11711Tp07tOkiTTIV Kai Etepov 71pECTOIV TO1513aatXtwg. El; Se Ti MoXSoAaxiav gtveOnKav tw litliponoXitou np6 6kiyou aneX9Ovrt eicelae, xai ikprepov nasty gypayav np6; ainOv 'CC xai TOv atiegvTiv Kai i)X0ov gvTaaa o prrponoXling TE xai npear3tg 6 Neetyoytg xai 6 nparconantic. `Opole); give- On Kav taxi TcD elkoataq irpo tzucpor, xupotovnOtvit Kai aneX9Orrt tura 'WU coo - 8CAx Iva (p. 164) IScoat Kai goticovopflo-coo-t. 'rob; iSnyetSac xai Xcif3coo-tvE bat- vcov npeal3et; Kai entaKOnou; xai gvSnttfiacoatv gig Tip? o-OvoSov, 8 Kai nenotn- xaatv. Ei; Se Toy 8ganornv Xepplac olve0-nicavTCPyovaticaSnApcp airroD TUB leycacp Sopeatixe,) tw KavTaKouCivci) npOc aixtov direpxopevcp, Kai dice no1.1.6 rapt Toiyrou TU.) Sarno:57r 0 Se oiSTE npeaPtv o-TelXat, ate ypgavat fi0eXnaev.

23 (p. 184) TOTe Kai itpxtepeig exetpoTovnenaav, o Kiip Mapco; 'Ecpecrou, o Kiip Atovi)atoc atpSeo)v, Kai 6 Kiip Bno-aapicov Mica lac, iv' cbc rpoKptTot napthatv gvtfj61.)V68(1). 'EK yaw Tcbv etpxtepecov, &mug gagaTo 8 naTptetpxn; Kai napeyevovro sic Tnv crOvoSov,Claw aim. 6 'Eyeaou, 6 Tpan4olivTog, o `I-Ipaxksiac, 6 Kt) CItwo, 6 EcipSecov, 0 NtKogn Sang, 6 Num lac, 6 Topv6I3ou, o Movepf3aaiag, o AaKeScapoviac, 6 'Aguas lac, 8 Mtitanvig, 8 /TaupounoXecoc, o MokSo(3kaxiag, 6 To Sot), 6 MeXeviKou, 8 Apcipac, 6 Favvou, 6 ApiaTpaq, O'AyxtetXou. 6' etcsicse Kai 6 `Po)o-iag pet& xai eve); entcrxonou. OLTot ot'iv gos0,0ov Kai napNrav gv ttauvoSq). Toi); Se Xouroi); 'CCU npocsta.nOevuov Kai sic KcovaTarrtvoinoXtv gkeovuov apxteptow xaTeXtnev twat-ilk 6 naTptaprng titre 'CNC); Xdplv 7C1306EKA.4101CraV EinCiW npog ainoi)g Kai StgE Ti OUK threpxovTa Kai IIET' aina, Otte yv(otta; Sol 'Wm nepi 'cob npoxelpevou gtnatTilact; dna;

372 www.dacoromanica.ro El primea, de asemenea, florinii de la Ioan furnizind ambasadorilor banii necesari, precum si cadouri destinate celor spre care se indreptau soliile. In Trapezunt siIviria 1-a trimis pe chir Andronic Iagaris, care plecind sirinduind lucrurile cu cei de acolo, s-a intors aducind cu sine din Iviria doi episcopi 12sica sol pe unul dintre arhontii imparatului, iar de la Tra- pezunt pe mitropolitsiun alt sol al imparatului. Pentru Moldovlahia se incredintase misiunea mitropolitului care plecase acolo cu putin timp mai inainte 13, mai pe urma i-au scris din nou acestuia, precumsiprincipelui, asa ca de acolo a sosit mitropolitul impreuna cu solul Neagoesicu protopopul. Tot asa au incredintat mitropolitului Rusiei, hirotonisit cu putin timp mai inainte si plecat intr-acolo impreuna cu Goudeles 14, misiunea de a-i (p. 164) vedea pe regi, de a duce negocieri si a lua din partea acelora soli si episcopi care sa fie prezenti la sinod, lucru pe care 1-au si facut. Iar catre despotul Serbiei au incredintat misiunea cumnatului sau 15, marele domestic Cantacuzino, care asi plecat intr-acolo, vorbindu-i despotului multe despre acest fapt ;dar acesta n-a trimis nici sol, si nici 55.scrie n-a binevoit. [...].

1437. Alte pregeltiri in vedel ea concilzului 23 (p.184) Tot atunci au fost hirotonisitisiarhierei, chir Markos al Efesului, chir Dionysie de Sardes si chir Vissarion al Niceei 16, ca s5. faca figura de vedete in sinod. Iar dintre arhierei,citi a ales patriarhul si au participat la sinod, ei sint acestia :cel de Efes, de Trapezunt, de Hera- cleia, de Cyzic, de Sardes, de Nicomedia, de Niceea, de Tirnovo, de Monem- vasia, de Lacedemonia, de Amaseia, de Mitylene, de Stavropolis, cel al Moldovlahiei, al Rhodosului, al Melenicului, cel de Dramas, de Gannos, de Dristra, de Anchialos ;acolo a sositsi mitropolitul Rusiei, impreuna cu un episcop. Acestia au plecat deci si si-au facut aparitia in sinod. Cit despre ceilalti arhierei invitatisisositi la Constantinopol, pe ei patriarhul i-a lasat acolo fara sa le explice pentru ce fusesera convocati si de ce nu pleaca si ei impreuna cu el ;nici macar nu le-a cerut sa-si spuna parerea in aceasta afacere.

lz Detalii privind participarea bisericii bizantine si georgiene la conciliu in Joseph Gill, The Council of Florence, Cambridge, 1959, p. 10, 53, 75, 89, 110, 227, 257 si 263. 13 Pentru mitropolitul Damian care impreuna, cu solul Neagoe si cu protopopul au format delegatia Moldovei la conciliul de la Ferrara Florenta, concluziile lui C. Auner, Moldova la Soborul din Florenta, in Revista catolica", 4, 1915, p. 389-393, isi pastreaza deplina vala- bilitate. Subiectul a fost abordat ulterior si de R. Ilie, RI 15, 1929, p. 61 -66, iar mai recent de P. 5. NAsturel, SOF, 18, 1959, p. 84 -89. 14 Asupra familiei Goudeles exist& un studiu al lui Sp. Lambros,N'Ekknv,XIII, 1916, p. 2 11-22 1. 15 Irena, sora marelui domestic Andronic Cantacuzino era asatorita cu despotul George Brankovio. 16 Pentru numele detinatorilor a,cestor scaune sint de mentionat Markos Eugenikos al Efesului, adversarul cel mai consecvent al unirii, Isidor al Kievului si Vissarion al Niceei, unionisti de seam& si viitori cardinali ai bisericii romane, ultimul dintre ei fiind cunoscutul umanist Bessarione.

373 www.dacoromanica.ro 7

10(p.302) llapfipxovTo otiv of filitpat, Kai fillets flXyotp.cv, Orgy Toil xpovou StaTptxorrog, KainectOtpc0a Tth naTptaprrj. MET& 7CapaSpopilv of littcpcbv TIVEOV 6tElITIV6OOTO aiAtc Tth Paall.Et ILETIE 'cob 'Etptcrou, T0i5 MoXSo- taaxiag Kai ZgoliXtycov, 6w Katpoc itapgkOu noX6g, xai 6 nartag StcwrivimaT6 pot, Iva priStv ica91igsea apyot, aka xcopflo-witev rtpOc 'ay O6VOSOV. Of liatTepot itavreg TaXatruupobat xai crTEvoxtopoilvTat, trrEi oUSt TO atTriptatov SiSoTat. liapaxaXoilitev oLv Tfiv ayiav liao-aciav crou, iva EXCITE Kai efTio-xrj Av Tut SOOEVT1. (7017TaXaTio? xai poamktEect. Kat TCOIETTEOIIIV Tt it Tthv Licxkrio-taaTtxthv- St' t xeiva yap evTabOa o-uvfi2.0ottsv. Ofkra) StflTET. Kai PouXeOcTat -Kai 6 nartag.

6 (p. 356) '0 St rraTptapxrig tStaTo SCIOcvdo-list/pcTa tipruttva xai Ta aka gaudy Kai &nog Ktpaalce Kai Tc &nil; ctvat f3ouktjc TE Kaiyvthptic, -Kai &limy,OTt. OctiveTai pot tcaX6v, iva a7CtX0riTs Up.eig of yripatoTtpot xai aiSccrtimimpot gig Toy 13ao-tXta Kai Ericirre xai cbg arc' 4.015 Kai 6; thp'auTthv TatiTa, amp siptpcare vuv npog Apt. Kai XoticOv arrtX08Ts, 6 TparT4oilvToc, Oliparckelag, 6 Movcaf3ao-fac, 6 KuOcou, 6 AcuctSattioviag, 6 MokSoOkaxiag, 6Atyag xapTotpUka Kai 6 Atyag txxXrio-taprig. [...]. 8(p.358) Kai St)arrfiX0ottev Kai avEtptpoptuv Tth Paatkei TIE avcoTtpco zipritttva nkaTiwavTE; nokkolg xai icaXoig koyolg, xai l'ittbactticv ctinov arTof3Xtvat npogcrUaTaatv Kai fityliOctav TES 1-16kucoc, flit; ECYTal paXtcrra Sta Tfic litaTtpag intocrTpotpfig- OUSE yap opthttev Ott ycvlicruTai T1.; Stopecoutc Tthv tcryaktttvaw Talc AaTivotc. '0 oiiv Tcp6Ouptog tic Ocparcefav Oacrilefig, tits 6 rrcurptaprig tXEycv, zf.)ptOrXiav thpytaptvog -Kai rafting Clutta Kara Tthv XeyovTaw Ta TotaiiTa xai 1160,107a Kate( T@V rrpcbTcov apxtEptaw,KaiETICEV Z1.43ptethc. Kai Toirrou xaptv ijkOoltev ZvTatiOaiv'dirparTot incoa-Tptycopzv; Kai rtthg IVODIIETOOE TIE TotatiTa xai rtocrov rcatpav Exopev tviatiOa; ij rtho-oug Xoyoug EITCOV Of 1J.thTEpot; oinctTt errov rtepi Toil Somata; oOStv, Kai Std Toaokow Xoycov -Kai IV TO/506N) ICatc4 I0appthe StopOtho-at crxicrpa Too-oincov xpOvaw; Oimc ESet nap' bp.thv inOtivat .Ta TotailTa an.' Et xai nap' aXXcov acruvtTcog fpcoUsTe Taira, Uplig ZSut iliftXXov cncthtvat xai cruaTeikat 'cob; TatiTa 1.,I7OVTOc. Kai peTa TotoirTow ovuStaTticthv Kai Xunripthv Xoyaw icavTag arrticettwev. 'EkurcijOricrav oi5v kiav of apxttperc rrpog -rOv naTptapxriv, ercirriSe; yeyovtvat TO TotoilTov Trap' abToti aToxamittevot.

374 www.dacoromanica.ro 7

1438, septembrie. La Ferrara, patriarhul cere urgentarea lucrifrilcr pentru inceperea conciliului 10 (p.302) Iar zilele se scurgeau intr-unasi'noi sufeream vazind cum trece timpul in zadar, facind, totodat5., presiuni asupra patriarhului. Pupa ce au mai trecut citeva zile, acesta i-a adus imparatului la cunostinta, prin'intermediul mitropolitului Efesului si al Moldovlahiei, precum si prin mine, urmatoarele: Cam mult timp a trecut si papa m-a avertizat sa nu zabovim deloc in inactivitate, ci sa dam drumul la sinod. Ai nostri se afla cu totii in mare lipsasistrimtorare, intrucit nu s-au distribuit subsidiile. Prin urmare imploram sfinta to maiestate sa viisi sato afIi in palatul ce ti s-a pus la dispozitie, pentru ca sa ne sfatuim si sä intreprindem ceva in chestiunile eclesiastice ;caci pentru aceasta am venit aici impreuna. Astfel dorestesi vrea altminteri si papa sa se desf5.soare lucrurile". [.. .1.

1438-1439. Insistentele clerului bizantin de a se intcarce in Bizanl jars rczultat sint respinse de nitre impcirat 6 (p. 356) Patriarhul a primit chipurile cu placere cele spuse, afirmind_ ca si el este preocupat de aceleasi chestiunisica este de aceeasi opinie. A mai daugat: Eu sint de parere ca voi cei mai batrini si mai venerabili sa mergeti la imparatsisa-i spuneti ca din partea mea si a voastra toate cite mi le-ati spus mie acum. Duceti-va deci voi, cel de Trapezunt, de Hera- cleia, de Monemvasia, de Cyzic, de Lacedemonia, cel al Moldovlahiei, precum simarele chartophylaxsimarele eclesiarh 17.[...]. 8 (p. 358) Deci ne-am dus noi si am raportat imparatului cele spuse mai sus, inflorindu-le cu vorbe multesifrumoase, rugindu-1 sa mediteze asupra situatiei capitalei si la ajutorul ce i se va da acesteia mai ales prin intoarcerea noastra ; caci nu vedem sa se produca nici o indreptare a rata- cirilor ce le au latinii. Dar imparatul, pe care afirmatiile patriarhului ii aratau receptivsi gata sa gaseasca remediul, s-a miniat foarte pe cei care faceau asemenea propuneri si mai cu seamy pe cei dintii intre arhierei, zicind cu un aer infuriat: Dare pentru aceasta am venit noi aici, ca sa ne intoarcem fara nici un rezultat ? Cum de va puteti imagina asa cevasi de cit timp ne af15.m noi aici? Sau cite discursuri au rostit ai nostri? Ba chiar n-au vorbit nimic despre dogma,siprin atit de putine cuvintesi intr-un timp asa de scurt indraz aiti voi sa indreptati o schisma care dateaza de atit de multi ani? Nu era cazul ca voi sa rostiti asemenea vorbe ; dimpotriva, daca ati fi auzit pe altii glasuind in chip necugetat asa ceva, ar fi trebuit ca voi cei dintii s5. le-o taiati din scurt sisa-ireduceti la tacere pe cei ce afirma asemenea lucruri". Pupa aceste vorbe de blamsirepros, i-a concediat pe toti.Iar arhiereii s-au suparat foarte tare pe patriarh, gindind ca faptul fusese aranjat in chip expres de catre acesta.

17 Este interesant de semnalat cSyropoulos a semnat actele conciliului florentin in calitate de dikaiophylaxsimare eclesiarh, imediat dupi chartophylax, dar inainte de protekdikos, deli demnitatea sa nu se situa in prima pentada.

375 www.dacoromanica.ro 9

18 (p. 406) To6Tow o6Tcog tx6vTcov, futtig tici 76101 SucrxEpaivovtec Kai avaratCopsvot tnETtOrittev TcAS naTptapx13 Kai ixETE66ap.Ev, Iva priv66ia xai et4tthaia Toy Pao-tXta, orca)c ay Tr Epi Tor) npaxTtou IntaeXficrri Tat -Kai peatcrTa nEpi Ti incoaTpocrric fj.xv,t Eel almatTEXtg rjµiv twptµ£v yEvijaEacit napa AaTi.VOW cruluctpaolta. META o6v SeuTtpav xai TpIT11V gicoo-tv arta-Teat Toy MoXSol3Xa- xictg, Toy Lityav criccuotp6Xaxa xai 1µt Etc Toy f3acrtXta Zpotivtag TauTi 'Hatpin naptiX0ov noXXat, xaRriatvow filithv apythv, Kai Opth cbg o6 yEvijazTaf Tt aya06v. Ildfaxot)atv oirw xai of liatTepot iravTeg Kai tyth itXtov Tthv 621.71.0)V E1µi yap Kai d60Ev1 ig Kai ofix E6pt6xco tvTaii0a tfiv irpoafixoucrav avairauatv, Kai Stet TotiTo ipiEltat Tijg intoo-Tpogyqc o6 yap npoatpoi5ilat iva Tay & tv'ITaXia."00Ev a4tcT) Tfivayiav (icyasiav 600 &UK' air013Xtlp1c irpog T1jv gni:11,080V 15128% OiiTE yap Zyd.) 010' of fuitTEpot S6vavTat Zia ratov irpocrptvEtv tviana Kai TaXatmoptiv, iiXXo.)g 0' Ott oust auvopC6ttEv yevfi6sa0a1 Tiva Stop0coo-tv Tfig Rept Tlg Sogrig Stacpoprig. Aotirov SET xaTaXtirsiv Ta TotailTa Kai cppovTicrat nepi inroaTpoyilg.

38 (p. 424) EinovTaw St Ttvrov OTt 2LiaV tali xakov, Tthv 76.616Tow St atm- nthvTaw, ETTrEv 6 13a6tXE6g AoTcoa-av yvthpag Kaf ExacrToc XEytTco U5s 0tX,Et, SITE 07g0),Et Ta 6Tra Tata, &TIE Of) aTtpyst. [...]. Etnov o6v of noXXoi anXthg, oTt artpyouo-t Tata. -Ecpriv St xaiainog, oTtETtpyco atv Ta 611Ta Tairta rcthc yap Div Exco µ1j aTtpyEtv Pitov TTIS npcinic cruvOSoti11 TO')aytou Kupi?.?.ou Teov Tijg tOo-Ef3Eiag flathv StSaaxaXcov E6o-Ef3Elv EfixOp.evoc; aXX' tni Stickily Ttva T1jV g4Imi6iv aoTthv anoStSoacri Ttveg, xai, Et So0th6t irpog AaTivok, anatTficrouat navTcog txcivot, xath Tiva Tporove yoi3vTat abTa of futaTepot, Kai ttriyficrovTat TatTa anapcarliTcog, napaxaXth Iva 6pl60thatv of i.ttXXovieg griylicsecrOcit Tabora xai EIncout vtiv Tfiv tVirricrtv xai Et iitv aupcpcovijcroi.tev Eig airtijv Travisg, TOTE Xtyco iva SoOcT)o-t xai Ta Oita. Et Stpit,oO Xg7C0 iva 800thatV. e0 St flaaiXE6g Etpri Ti Ei6LV 015T01, 01 Xoyot; (p. 426) Etna St' O?.iyou iva ypapt TO 0-TtpyEtc it o6 crTtpyttg; 'Erb St napa- xaXth, gyriv, iva ypcapthatv ocra Einov, tnet Kai npOTepov tOptaac, iva din] Zxacrrog o 0o6XETat Kai Toy XOyov St' ov Xt yet cbSi ncog Ste lad ifaXXov napa- -KaXth ypcapflvat OTtva E17cov. el201.0.EV o6v 6 (3ccatXE6c 06 SuvflotTat 6 ypai.1- 1.taTticog avaptvria0fivat Kai ypetivat TaiiTa ant Kara TOGS 11XXoug 6tgpystg 31 oO. Etmov AotnOv o6 crTtpyco SoOfivat. `SIg o6v Trpocr&slov Toic tµoTS XOyolg 6 'Ay- xteaou lad 6 MoXSo[3Xaxiag, 8606c &bro Kai Ti PoOkovtat xeigtvig Tfs 7rpo6- e1ocr1g; 06St 1jµsTs aTtpyoRev TaTiTcc. 'FIxoXo601i6E TTa tµ371 yvciviii Kai 6 npo)- -rticSixoc xai of xpEiTtok Tthv fiyoup.tvcov.

376 www.dacoromanica.ro 9

1439. La Florenta, mitropolitul 1Ifoldovei e tzimis in delegalie la impdrat aldturi de Syro- poulos 18 (p. 406) Astfel petrecindu-se lucrurile, iar noi fiind apasati de dificultati §i constrin§i din toate partile, am insistat pe linga patriarh §i 1-am imploratsa-ifaca cunoscut §isa-i ceara imparatului sä se preocupe de ceea ce era de facut §i mai ales de reintoarcerea noastra, intrucit noi eram convin§i ca rezultatul ce ni-1 rezervau latinii nu ne va fi de nici un folos. Dupa a doua §i a treia cerere 1-a trimis pe mitropolitul Moldovlahiei, pe marele skeuophylax 18 §i pe mine la imparat, ca sa-i spunem urmatoarele: Mu lte zile au trecut de cind noi ne aflam in inactivitate, iar eu vad ca nici un lucru bun nu se va produce. Toti ai no§tri suf5.r din aceasta cauza, iar eu mai mult decit altii ; caci sint §i bolnav §i nu-mi pot g5.si nici cuvenita odihn5., de aceea eu ma gindesc la intoarcere ; caci nu prefer sa fiu ingropat in Italia. De aceea rog sfintato maiestate sa reflecteze laintoarcerea noastra ;caci nici eu, nici ceilalti ai no§tri nu pot sa mai a§tepte aici in saracie, mai cu seama ca ne dam bine seama ca nu se va produce nici o indreptare a deosebirilor de credinta. Deci trebuies5. 15.sam astfel de lucruri §i sa ne gindim la intoarcere".

1439, mai. Votztl delegafiei bizantine asupra unor texte unioniste 38 (p. 424) Unii au raspuns ca este foarte bine, dar cei mai multi au tacut, a§a ca imparatul a zis: Sa se treaca la voturi §i fiecare s5.-§i spuna punctul de vedere, clack e de acord cu cele spuse sau nu. [...J. Multi au spus simplu ca sint de acord cu acestea. Iar eu am spus ca sint de acord cu cele spuse ; caci altfel cum n-a§ putea fi de acord cu afirmatiile primului conciliu sau cu cele ale sfintului Cyril, doctorii credintei noastre, cu care ma straduiesc sa fiu pe linia dreptei credinte ! Dar intrucit multi dau o dubla interpretare acestora,§i daca ele sint date la latini, ei vor cere desigur sä vada cum le interpreteaza ai no§tri §i in mod inevitabil ele vor trebui explicate, eu rog prin urmare sa fie desemnati cei ce vor da aceste explicatii §i sä prezinte pe loc interpretarea data ;§i clack toti vom fi de acord cu ea, atunci eu zic sa se dea consimtamintul §i pentru cele aratate ;iar de nu, nu sint de parere sa se dea. Atunci imparatul a zis: Ce inseamna aceste vorbe ?(P. 426) Spune pe scurt daca e§ti de acord sau nu". Va rog am zis eu sa se consemneze cele spuse de mine, dupa cum ai stabilit mai inainte, ca fiecare sä spuna ce vrea, precum §i motivul pentru care spune a§a. lath. de ce eu insist sa fie notate spusele mele". Atunci imparatul a replicat ca secretarul nu poate retine §i scrie asemenea chestiuni. Spune, ca §i ceilalti, daca e§ti de acord on nu". Am declarat : Ei bine, atunci nu sint de acord". Mitropolitii de Anchialos §i cel al Moldovlahiei, care ascultasera cu atentie cuvintele rostite de mine, an zis indata : Dar ce vor ei, pe data ce aditiunea ramine mai departe ? Nici noi nu sintem de acord cu ea". De acord cu opinia mea an mai fost §i cei mai de seama egumeni, precum §i detinatorul functiei de protekdikos 19.

18 Demnitarul care avea in grija odoarele bisericqti. 18 Seful colegiului de ekdikoi, insarcinat cu supravegherea disciplinary, a clerului. El apare in uncle perioade printre cei mai inalti arhonti eclesiastici, exokatakoiloi.

377 www.dacoromanica.ro 11

17 (p. 450) Meta, taiitct 1)X0ev_ 6 `PO:riag Eic toy natptiftpxiv, Kai EI7LEV, 43T1 1606 tilEpIOATIIIEV,K14-1, 0.01 IrkEIOVEg of XCO011a0tVTEg Cup' fipcbv. croaivstai pot otiv KaA.6v Iva Opicrije,,Kai .notficr(ppev cri)voSov Kai Ka0fipcopevairrobc,tliCi txop.ev Kai tfiv geyakilv ayt,cocrimiv crou 11E0' fipebv aicc-bv, !Arcot& inceptaxii- o-coo-tv IKeivot Kai Kathjpcoo-tv fipEce.Eipcovei)actto ouv afitOv d 7ratptaprig, Ei7r6VXapa dig toy Pcoo-iae, Kai atco o-up(3ouXeOetc; Kai oOtcog liv Enpattec, &I i)v naps croi; 'AXX' oOx atco Xtyco tycb, oi)St OtXco Iva XaXriOrj Ott Iptpia-- Owev (tato yap EOTU1 xai attgia etc futag Kai KataXuate tljc tvcbcreco;)033' oiicovopticcbg 1.1.ETOXElptaTgOV 'robe Sta(pepopivoug. Kai iipavto 6 TE f3ao-IXeiig xai 6 natptaprie petaxetp*a0at 'robe p&v St'tautcbv, TOUc St Stetpto-cov TINCoV. 'OOdv Kai 6 icatptaprig npoaxaXscrapevog toy Topvol3ou, toy 'Apacreiag -Kai toy MoXSof3Xaxiag io'velStae Kai ET1TEV ¬e- KaXebe tnottio-ate. oimc 6:rut iStKoi pou; oLK ly(b npotKowa Kai npoe(3if3ao-a bpifig; atc ExETEan'tpoil &rep ExCTE; 06K taTE TO(3 ICEXM011 1101) xai Tfic (papillae pou; MT); ouv oOK fpcoXou- Ofio-ate Til Igt) yvc)gri, aXX' duplicate iva pe xaOljpcoatv, ei 0eXlicrouo-t; Kai tych ZEippouv, ott ei gpxbrut 1.1.6 017TTOVTO i CWTOV Eic to rractyog npo Ipa Oitifetv tautobe dig toy Pu0Ov. 06tcog °UN/ iikni4ov Iva 7E0111011TE gigtpt. Kai tivog xaptv acti3ov Kai Exco Otaic iarlaiov pou; iva exco Kai etKoXoo0oug eig toi.); Xoyoug pou xai auvepyobc sic TO yvcbp-riv pou it tvavtioue; ij 7108X-4o-cure 'Iva (paviltE Ott Zxete bite; KOEITTOVU ELSIIaIV eic td Sbypata TTIC'EKKA,riaicte; KaXcbg otSa nclig Xtyoucrt totito of aytot, Kai Sta taro einov &cep fpcacrate, xai ocpsiXete iva pot aKoXou0flo-rite. Of St anexpivavto icepi p.eV TOV (Dam (p. 452) 6aa elicoc irepi St Tii; yvcbgri; army, Ow `Hide 06K Avarnbthwev tij yvthltitfig peyakrig aytcuaimic crou, aXXa pEaXov fiKoXouthjactpev mkt' Kai apex/ opoyvcbpoveg oiiSt yap Katepag to tic 'rob Yfoil, Kai fipeig Einopev Tovavtiov, aXX' t4 wV cactpev Kai lip.eig Kai KateX613opev, sixopev yvcbpriv Onoictv einopsv Kai oiyic lattpagev to tx toi Yia Evogiaapev St Kai EE, city (Lptacce, Ott npO; auto fitnet Kai rj yvcbgri Tljc peyakrig aytwo-Ovrig aou.wEcrii oi5v 6 natptaprig Kai Ti; Ei OOK EI7E0V TObTO f5i-c(og, ZSEt CSKONTICiat Ott of Xoyot, oug EITGOV, 7rpog totoirrov CSKOICOV OUVEMUOVTO. 'AXX' 6pcog tyth Kai En tpth irXeiova Kai aa(pIo-tepa Iv Lttpct o-uveXei)aet Kai Sci)o-o) xai yeypapp&vriv thy yvcbgiv pou. Ilptnet oi'w iva aKoXouthjarite Kai Vpsic Tr] epfi yvcbmi. OiSta) Icaptivecre Kai eicriyficsato xai eilicuo-ev airroi)g Tcpog tfiv kautob yvthpriv. Etta eiSe Kai tOv 'Ecptaou Kai napeKaXeo-ev ab'tov flETa &Oxibv Kai Seliaccov, tag ekac tcbv tryicov xai Tou ISiou natpog ainti) npo0aXX6pevog Kai eig ai* gop- icgow Kai fKeteixov iva Katavet5a.r3 Kai ctirthe trjv Ematv, xai to ta Xoyou icavta XfOov tKivrio-e Kai ntio-av prixavfiv, iv' en Kai toy aSattavta exeivov xatarcetOft fivuae St obStv.

378

www.dacoromanica.ro 11

1439. Strildaniile impdratului si patriarlistini pentru lealizarcaunit iireligioase, dar Marcos Eugenicos nu o aocepid 17 (p. 450) Dupa.' acestea a venit la patriarh mitropolitul Rusiei 20 sii-a zis :Iata-ne despartiti, iar cei despartiti de noi sint mai numerosi. In situatia data sint de parere s.a hotarasti tinerea unui sinod pentru a-i depune pe acestia, intrucit o avem si pe sfintia to de partea noastra, pentru ca nu cumva sa ne invinga ei pe noisisa ne depuna". Patriarhul 1-a tratat Ina cu ironie, zicind: Bravo mitropolitului Rusiei, deci astfel de sfat ne dai tu ncu5.? Asa ai proceda tu, daca ar fi dup5. tine? Eu insa nu afirm asa cevasinici nu vreau s-aud vorbindu-se ca sintem in sciziune (aceasta ar fi o dezonoare pentru noisiar insemna sfirsitul unirii), ci sint de parere sa tratam pe dizidenti cu intelegere". Iar imparatulsipatriarhul au inceput s5.-i manevreze pe unii in chip direct, iar pe altii prin intermediari. Patri- arhul convoca astfel pe mitropolitul de Tirnovo, cel de Amaseia si pe cel al Moldovlahiei, mustrindu-i in acesti termeni: Frumos ati procedat. Nu sinteti oare ai mei ? Nu eu v-am inaltatsipromovat in scaune ? Nu detineti oare de la mine toate cite le aveti? Nu sinteti din casa si familia mea ? Cum se face atunci ca nu mi-ati urmat punctul de vedere, lasindu-ma la cheremul acelora, chiar sa ma depund daca ar voi ? Iar eu care trageam nadejde c5. daca m-ati vedea aruncat in mare, voi v-ati arunca inaintea mea in abisul acesteia! Deci asa speram eu sa faceti de dragul meu. Caci pentru ce v-am luatsiva am alaturi de mine ? Ca sa va am de servitori cuvintelor mele si de colaboratori ai opiniilor mele, sau de adversari ai lor ? Sau ati vrut cumva sa dati impresia ca voi aveti o informatie mai bung despre dogmele bisericii ? Eu stiu bine ce spun despre aceasta sfintii, de aceea am. spus cele ce le-ati auzit, si se cuvine ca voi sa m5. urmati". Prelatii au raspuns ceea ce se cuvenea (p.452) referitor la celelalte puncte, cit despre vot au zis: Noi nu eram contra opiniei marii tale sfintii, ci mai degraba i-am dat ascultaresisintem chiar de aceeasi parere ;caci nici tu nu erai de acord cu clauza Filioque,§inoi am spus contrariul, iar din cele ce stiam sinoi si le intelegeam, am exprimat votul pe care 1-am dat, nefiind de acord cu clauza Filioque ; caci din cele hotarite de tine am socotit ca spre aceasta inclina si parerea marii tale sfintii". Atunci patriarhul a zis: Cum adica ? Daca nu am spus asta in chip expres, voi trebuia sa va dati seama ca vorbele pe care le-am spus urmareau un atare scop. Dealtfel eu ma voi explica mai pe larg si mai clar intr-o alta adunare, dindu-mi chiar in scris opinia mea. Se cuvine deci ca voi sä dati ascultare acestei pareri". Astfel i-a sf5.tuitel, prelucrindu-i si atragindu-i spre punctul sail de vedere. Apoi 1-a vazut si pe mitropolitul Efesului, implorindu-1 prin rugisistaruinti, pretextind dorintele sfintilor si ale propriului sau tata, spre acestea indemnindu-1 siconjurindu-1 sa consimta si el la unire, punind in miscare toata puterea simestesugul cuvintului ca sä-1 convinga pe acel om de otel 21; dar n-a izbindit nimic.

2° Asupra zelului unionist al lui Isidor al Kievului, cf. A. Ziegler, Isidore de Kiev, apotre de l'union florentine, Irenikon", 13, 1936, p. 393-410. 21 Simpatia evidenta a lui Syropoulos pentru Markos Eugenikos, seful opozitiei antiunioniste in cadrul conciliului si dupa aceea, tine de faptul ca si Syropoulos a fost antiunionist, asa cum reiese si din textul de fata.

379 www.dacoromanica.ro 18 '0 Se `Pcocriag toy Macy limp, toy Apagag, tOv Apiatpag Kai erepoug apxtepeig npoo-Kakscrettlevog Kai napa0eig toinotg af3pav tparrecay Kai to-id/crag, Etta siarryficrato Kai eSiSae Kai Katerceto-ev ai)rofic eirceiv &rep eSoKet air* -00ey xai ErITEV 6 MEXEVIKOU ev TT,1 autoi3 yvdj.ti Ott atepyet to ticiropeOecreat e4 ap.tpoiv 6 Se Apagag, Ott arepyet to ex tot) Yioi3 acpCopivrigar3ka(3oilg Trig aTiag TptaSog of Kai ovetStcrOevteg iSo-tepoy nap& taw (piXow ainfov, apcag e43caloy toy StSaavta ainoi)g tabra. Kai 6 (3acrtXei)g Se ail napairkficrt' dorm ireiroirpay eig ttvag taw apxtepecov Kai eig toi)g Irpeo-Pstg taw Tpa7r4ouyticov xai taw MoXSol3Xaxow.

26 (p. 460) Eira fiporrtiOicrav of 7cpeal3etg Kai EScoKav 7vcbgag o-tepyety Tijv Evo)crtv, irpcbtog !Ay 6 MevOvog Cog alto Tot) 5corrotot)xtpOeo&bpou Kai iicrtepog 0 Neotycoytg, cbg arcO tot) )3oel36Sa trig MoXSol3Xaxiag 6 Setteaog, o ano tot) Pam Wog Tparceofivtog 6 MaKpoSoi)Kag, EITCEV, Ott. 'Mid; bre) tfig KowcrtayttvouiroXecog Exottey aEi toy pnrpciroXitriv xai i'EKxkrio-ict _KU Ttj aytcorarri (p. 462) tteyearj eKKXrio-ig e4aKoXou0sT, Kai el Tt SoaCct aiirn Kai o-ki3etat, to aim') ScUtet Kai exeivri. Notts co oi.yy Ott Kai o ai)Oevtric goo 0 ficc- ctXeiic ileUet csrep4ty rano &rep eatepare vi5v KaiOpel ;,cbg Soxei etior oi.)K oiSa Se axpt(3c7); ET Tt opiaet ETEpOV.

I 1(p. 532) Ilepi Se trig ev ril ItatpiSt erravoSou fllicliv 6 rcarrag auveythyr10-6 3.16Tet TC7W BEVETIKOW npaypatetraiv, iva ref. Si)o Karepyct "dig lipaypateiag St 4covrat ava Eicatov a'v0pcigroug e4fitubv,Zo-tsae Se -Kai e4oSov imrep tor) 13ao-tXtKol3 -Katepyot) Kai inrep erepou evOg. 'Eppoymoav oOv vairrag Tot) eveg xatepyou,

ZV 11,1Kai 6 SealroTTIg EiCrfIXOEV* eig Se TO xatepyov tot) Pao-IA.61)g eScoxav Ooyav j.triveby SOo. ()Mei; St vairrig Pevetticog1)00.ricrey eicreXecfy ev cting"), aXX' Eicrlix- Orio-av inroxciptot `Pcbcrot Kai BoOkyapot, oi)Segiay ETorio-tv vauttejg exovreg. 'Ekciirovto Se Kai durO tot TCTayttgV011 aptegoti yairrctt t4fiKovta. fitoigaffortaav 8' oiiy 611C0c Kai EITCOV ktry iva eicreX0copev dig ra Karepya Til TETapTtl Kai ZEKaTI:1 TOi.5 OKTCOPpi011. KaT' eKeiviv Se rijv viocra eyevsto KA.15Scov tteyag Kai 13talcog erapa4e rijv Oakacrcrav Kai e4tKotife tag aTKOpag Kai evtog tot) Xtp.eyog XaTesge VITEpya 'CgOCSOLpCt,(r)V1Tiv Kai TO KCCILETCLVIKW,oi") tie% eicrijx0m.tev. xaredyn yap g kayo° To fulto-D tijc f3dvrag tot) evOg ttepoug, Kai etextatvov auto ttepag tpeig. Eta eio-fixOrwev Eic ta Katepya, Kai 6 inroo-xolievog bra- vacrthcrat lgtEig eig rely Kcovatavortvarroktv !Acta noXXfig avancli)o-ecog Kai moD.thy

380

www.dacoromanica.ro 18 Iar mitropolitulRusieii-apoftitpemitropolitiide Melnik, Drama, Silistra si pe alti arhierei, intinzindu-le o masa copioask si ospa- tindu-i, dupa care le-a explicat opiniile sale, indoctrinindu-i si convingindu-i sa spuna ce era pe placul lui. Astfel ca prelatul de Melnik a afirmat in votul sau ca admite purcederea ex utroque, iar cel de Drama ca e de acord cu clauza Filioque cu conditia ca Sfinta Treime sa ramina intacta! Mai tirziu insa, intrucit prietenii for le faceau reprosuri, au aruncat blesteme asupra celui ce-i invatase asemenea lucruri. Iar imparatul a procedat la fel fats de unii dintre arhierei si fats de solii trapezuntinilor si ai moldovlahilor.

1439. Solut m Id rean este de acord cu stnirea 25 (p. 460) Au fost apoi intrebati solii, care au declarat ea sint de acord cu unirea; primul dintre ei a fost Menonos, in calitate de trimis al despotuluichirTheodor, iar ultimul Neagoe, solul voievodului Moldo- vlahiei.Intre cei doi, solul Macrodoucas al imparatului de la Trapezunt a spus: Noi primim mitropolitul nostru totdeauna de la Constantinopol, iar biserica noastra (p. 462) da ascultare Prea Sfintei Mari Biserici, astfel ca tot ce aceasta invata si venereaza, acelasi lucru it venereaza si aceea. Consider deci ca stapinul meu imparatul va fi de acord cu ceea ce ati aprobat voi acum; caci nu sint sigur daca el nu va hotari altceva. [...].

1439, octombrie. Dificultati la plecarea bizantinitor din Venetia sere patlie 11(p. 532) In vederea intoarcerii noastre in patrie papa s-a inteles cu negustorii venetieni ca cele doua corabii ale Serviciului de comert sa is cite o suta de oameni de-ai nostri. A mai trimis si bani pentru galera imperia15. si Inca una din celelalte doua galere. Au mai angajat si mateloti pentru o galera, in care a urcat si despotul 22, iar pentru galera imparatului au platit bani pentru doua luni. Nici un navigator venetian n-a voit insa sa urce in aceasta, fiind adusi sclavi rusi si bulgari care nu aveau nici o cunostinta despre navigatie. Cu toate acestea lipseau 60 de marinari fats de rrumarul fixat. Totusi s-au f5.cut preparativele de plecare si ni s-a spus sä ne imbarcam pe data de 14 octombrie 23.In acea noapte s-a stirnit o strasnica furtura care a tulburat marea cu o violenta deosebita, rupind ancorele si avariind patru corabii inlauntrul portului, printre care si nava- capitan, in care intraseram. noi. Jumatate din bordura acesteia s-a sfarimat intr-o parte, fiind necesare trei zile pentru a o repara. Dupa care am urcat in galere, iar cel ce ne promisese sa ne duca inapoi la Constantinopol cu mult confort, corabii numeroase si onoruri deosebite, a aranjat in asa mod

22 Este vorba de despotul Theodor al II-lea (1407 1443) al Peloponezului bizantin, cu capitala la Mistra. Frate cu Ioan al VIII-lea, Theodor al II-lea a fost casatorit cu Cleopa Mala- testa di Pesaro, o ma, a papei Martin al V-lea. 23 14 octombrie 1439.

381

www.dacoromanica.ro Kattpycov xai I.LETa 1.1.Eyearig ni.tfig, Ka TeaTTIO-EV flatic Kai ETX0aCV TOtairCTIV (IVEMV Kai e6puxcopfav Ev Wig tpoprnyorc KaTtpyotc, °Tay Ex0Uat Ta EK TOU Kati) Ei ij EK toii'Ao-irpoxetatpou Sta view tpepapeva etvSpdoroSa TCapthatot Tux6v ij EK6Oat.

(p.584) Tv Saco St Zypcupov Excivot, fjpkato 6 Pacrat66 Smniyoptiv nspi tii1.tactol_ttvrg GOV6801.) Kai 8ptcsev, Ott" [...]. 'Ev St tij vi v ttattcoptvi3 Acyci2criCoyly 11Staataatg Kai acaXii Suaxt psta-7)yap 'ExxXiaict irtio-et tan Straputvi Kai Excl. Kai f Trariala T6V Aati.W.GV 11ttaK457t014 Kai SiSacsicaoug no?..?.oi..g Kai ytvii 1.taytaa Kai nokuciveptota Excliev Kai fweic tons narptapxag pyra T6V ICEpi atiT0i.g xptanavoiv Kai TOtG Opv.Eptic Acta tthv tv tij 'Avatokt Kai Tt 466stEttaEXOVEV TOLS 1011pag, To66 "1-apKacyloug, To6g `Pcbcroug, Toil; BkaXOUg, to6c EEppouc, ytvri noXusiv0pcona Kai aura.

(p. 596) '0 `Pcoafac SE Exstpotoviithi Tots Eyybg 6 /clip laiScopog 6 Kcti tic njv tv BctatXsict cr6voSov ataXsig nptaptc. 'Ant pxottEvou oLv ainot tic Tfiv `Pcoatav, allValtil2t0EIleCana Kai irptaptc K13p Ntx6Xctog 6 rouStAxig iva Maxstv 611013 Toy iityav1-yaTwatag Kai gayytiXcocnv aurcw Tet ntpi tfig auva0polcogtvric oiKouptvildj; auvoSou Kai Xdtpwatv Kai g EKeivou rptal3etc Kai Ertaxonouc, Kai EKtiOcv entSrualocomv sic TO a6voSov. ',Qactincog eurfipx8to Kai 6 MoXSo(3Xaxiag sic aimjv Ti)v forpentoktv Kai avert0i iva Kai autos cbg nptafitc E4omovoilfiara Toy Pot136Sav Kai, X6.013 nptcr0tv4akoi3 Kai EX0cocrtv 61163 eig rijv KaWaTaVEtV0157t0XLV, Kct0' 8viv Katpov EXOcoat to loirtpya Tit allVOSIKa sic ti'iv II6Xtv.

(p. 604) `0 St shiyaptc apepsv ZK 1.1kV T S Tpa1t4011VT0c ToV 1171Tp07E0MTTIV Kai Eva etpxovta Tot f3acrato.); Toy MaKpoSolixav, Ex St rfig 113iipiag Entaxonoug S6o Kai apxovia 'rob' 13aatXtcog Tthv If3lipcov- i)X0E SE Kai 6 torrponoXirrig MoX- Soi3Xaxiag Kai Etpsps Kai tOv eKEICSE npanoiraetv Kai Ex Tor) Pot)345Sa Co6navov TOv Nsezycoytv, Eattaav St Kai atpancirrag petit ypaiii.tatwv 13acrtXtKi6v Kai natptapx1Kthv Kcti auvigav Evranct To6c apxtepeig axeSov mimic Tfic enapxiag.

382 www.dacoromanica.ro lucrurile,incit. noi am ,ayut pe aceste galere incarcate, tot atit confort sicomoditate cit gasesc robii cerchezi sausciti transportati pe corabii de la Cafa sau Asprocastron 24.

1436. Alta variants a discursului finut de Loan at infavoarea viitorului ccncilizt pentru unirea religioasei 5 (44) (p. 584) In timp ce aceia scriau, imparatul a inceput sa tins o cuvintare despre proiectatul sinod, aratind urmatoarele: [...] In sinodul ce se are acum in vedere, deosebirea este mare, si dificultatile numeroase ; cad intreaga biserica e divizata, aceea a latinilor avind o multime de episcopi si doctori, precum si neamuri mari si numeroase ; avem si noi pe patriarhi cu crestinii din jurul lor, precum si pe arhiereii de la rasarit si apus ; apoi ii avem pe iviri, pe cerchezi, pe rusi, pe vlahi, pe sirbi, neamuri man si a cestea. [ .. .].

1436-1437. Alta variants a pregdtirilor pentru conciliu sz lolul mitrepolitului Moldcvci 3 (p. 596) [...] Cam in acest timp a fost hirotonisit ca mitropolit al Rusiei chir Isidor care fusese trimis si ca sol la sinodul de la Basel. Impreuna cu el, care se indrepta spre Rusia, a mai plecat si chir Nicolaos Goudeles ca sol, pentru ca amindoi sa-1 vada pe marele cneaz al Rusiei si s5.-1 puns la curent cu pregatirile in vederea sinodului ecumenic, luind si din partea lui delegati si episcopi, cu care sa ia parte la sinod. In aceleasi conditii pleca si mitropolitul Moldovlahiei spre dieceza sa, fiind investit si ca sol, pentru ca in aceasta calitate sa trateze cu voievodul si sa ia si din partea aceluia un delegat, impreuna cu care sa mearga la Constantinopol cam in acelasi timp in care vor ajunge acolo galerele sinodale. [...].

1436-1437. Alta' variants a acelorasi pregdtiri pentru conciliu, cu sosirea la ConstantinoP 1 a delegaftei M ldovei 12 (3) (p. 604) [...] Din Trapezunt, Iagaris aducea cu sine pe mitre- politsi un arhonte al imparatului pe nume Macrodoucas, iar din Iviria doi episcopi si un arhonte al imparatului Iviriei. A mai sosit si mitropolitul Moldovlahiei aducind cu sine un protopop si pe jupanul Neagoe din partea voievodului. Imparatul a mai trimis soldati cu scrisori imperiale si patriarhale si a adunat in capitals prelati din mai toate eparhiile.

24 Cetatea Alba. B. Campina a acordat o atentie deosebita. traficului de robi in Marea Neagra, in Rolul genovezilor la gurile Dundrii, Studii, 6, 1953, 1, p. 19 1-2 36 si 3, p. 791 19 (cf. M. Berza, Poling amintirea lui Barbu Ceimpina, in B. Campina, Scrieri istorice, I, vol. ingrijit de D. Mioc si E. Stanescu, Bucuresti, 1973, p. 8). Pentru prezenta genovezilor la Marea Neagra, in veacurile XIIIXIV, studiile lui G. I. Bratianu ramin fundamentale (de ex. Recherches sur le commerce genois dans la Mer Noire au XIIIe siecle, Paris, 1929). Pentru bibliografia mai recent& a subiectului, v. Co/ocviul romdno-Italian Genovezii lee Marea Neagrei in sec. XIII XI V", Bucuresti, 27 -28 martie 1975, sub ingrijirea acad. $t. Pascu, Bucuresti, 1977.

383 www.dacoromanica.ro LXIV. AASIEIE KilNITANTINOYFIOAESIE

(p.169) Oprivog Tor) KawaTavnvounactug. 'HxyaktoTicrOri SE unto Tthv To6pmv ETU 'auvy', privi i.tattpx0',fultpct Tpirg, thpctirpthniTqgfattpag. Aoyog Opriverucog xai 02aPepog xai 7t0216 7COVETtKoc Kai etvacrrevaygtvoc irepi Tfig KcovaTavrtvoulcoXecog, xai eig TOv Pacrata Kai Kepi Tet ttovaaTiipta xai Tthv etyiew XEllife4VCOV, (Sritopow, yakTebv, 61.tvoirotthv, 8181101C1iXOW xai etpx6vTow, xai icepi 'qg ccui.upopilg Kai aixi.takcoolag, &mu to-uvt13.9 Trls Tarcetvrig nig icolecog, xai Rept Tthv a60evTetiv Tflg cl)payylag xai oXa Tet xouttoOvta etpxoptvou euro TO 7capOv, Opavorceoug, 'Aragoug, llopTouycagoug, Enetvta, KaTaetvoug, TaXtetvoug, 'AXapetvoug, 06yyetpoug, Tcogetvoug, BeveTitcoug, revouf3ficroug, Etp- floug, Bketxoug, BouXyetpoug xai to 4rig, to 67cota PlwaTa ypeupouvTat Sta. o-Tixou. (V, p. 175) T6 0eth5og 6Troii fiX7r4av of Xptcrrtavoi 'g njv 116Xtv 'HTOV 'g Toy etylOYCCETOV ToV 7167CaV TE Trig Tthp.rig, 175 Kai eig Tobg pcapolvaXioug TOD, vet 86.)o-ouo-t r3ofiOetav- Etc To6g i3riyet6atg Trig el:Taraa; Tthv a60evTcliv Tthv 6Xow, Aouicetoatc, ico6vToug, Irpivalcatg Kai Ta xoupo6vta taa, Meta Tor) Pao-atcog TE TOti Trig 'AXagavirtg, Et pi3oug -Kai To6cToug, 137.6,xoug TE, 61.toicog xai 06yyetpoug, 180 To6g 1Taiovag To6g yougto-To6g, Toti Illcircco Tee cpcocro-etra, KetTepy' etTrO TfIV BEVET1AV TI)V 7COXDXODOCOAVTIV, KapaPt' &ITO Tip? TEVOPO.V, Tptfipetc K'fitXtOttpa, Kai Ono Tfiv KaTaXiovtav xai am' 62%,riv rrjv 'ITaktav, Na Spewouv vet PoriOijo-ouo-t rtjv Tairetwjv Tijv flaw, 185 TfivTIOX.tvrent 7raVaTOX0V, To gaol To oixdov, Toy paccata Toy 7cortoxov, TOv etOktov KowaTarrivov, `Orcol'ixe rcearra Kai etei'5airro6g, vet Toy riorielicrouv, T6v 7ro0ov xai telV iciartv too Kai 6Xov TOO TO OetPflog, Kai tyeXetarriv 6 icTcoxogx'exacre relyt.oliv TOD,

384 www.dacoromanica.ro LXIV. CADEREA CONSTANTINOPOLULUI

Un poem anonim in limb& vulgar5., in 12 cintece cu un total de 1 044 versuri, compuse indath dupa, caderea Constantinopolului sub otomani in anul 1453, deplinge evenimentul si face apel la popoarele crestine s5. vin5. in ajutorul Cetatii si s6 -i alunge. Apelul este adresat in primul rind papei Nicolae al V-lea (1447-1455), apoi impAratului Friedrich al HI-lea al Austriei, lui loan Corvin de Hunedoara5ituturor neamurilor din sud-estul Europei, inclusiv romamilor. Poemul s-a pastrat in manuscrisul Parisinus Graecus 2 909 din secolul al XVI-lea si a fost publicat intii de A. Ellisseu, Analekten, III, 1857, p. 106-202, apoi cu indrepari substantiale de Emile Legrand, Bibliotheque grecque vulgaire, I, 1880, p. 169-202. Considerat mai into a fi fost opera poetului Emanuel Geor- gillas din Rhodos, el trece azi drept o creatie anonima, dovedita, in urmatoarele studii: G. N. Chatzidakis, 1st Georgillas der Verfasser des Gedichtes von der Eroberung Konstan- tinopels? BZ, III,1894, p. 581 -598; Sp. Lambrcs, Das Codex des Gedichtes fiber die Eroberung Konstantinopels, BZ, 9, 1900, p. 161 169; B. Knos, Autour du poeme "AX oats Tfig Kawatavrtvounaewc, `EXInvmet,", 20, 1967, p. 311 337. Probabil poemul a inspirat enciclica lui Isidoros din Kiev, trirnis5. din Creta, la 15 iulie 1453, papei Nicolae al V-lea.

LUAREA CONSTANTINOPOLULUI

(p. 169) Jelirea Constantinopolei. A fost luata de turci in anul 1453, luna mai, ziva treia, ora intiia a zilei. Cuvint de jelire, de stringere de inima, de zbucium si framintare multa despre Constantinopole, imparat, manastiri si sfintele moaste, despre retori, cintareti, poeti, dasc5.1i si arhonti, despre nenorociri si caderea sub jugul in care a ajuns umilita cetate, despre capi- tanii franci si toate comunele, incepind de acum: francezi, englezi, portughezi, spanioli, catalani, italieni, germani, unguri, romani, venetieni, genovezi, sirbi, romani, bulgari si toti ceilalti, dupa cum se arat5. mai jos in versuri. (V, p. 175) Nadejdea in care credeau crestinii din Cetate era in preasfintitul papa al Romei si in cardinalii sai, ca vor da ajutoare, in regii Fran- tei si in toti suveranii, in duci, conti, printi §i in toate comunele, in imparatul Germaniei, in sirbi, ru§i, romani si unguri, renumitii peoni, in ostile lui Iancu, in corabia plina cu our din Venetia, in vasele din Genova, triere sj liviere, din Catalonia si din toata Italia, ca vor alerga si vor ajuta umilita cetate, cetatea tuturor incercarilor, precum si madularul sau, pe regele cersetor, pe viteazul Constantin, care cerea mereu de la dinsii sa sprijine cererea, nadej-

385 www.dacoromanica.ro 190 Kai eure0avev, ass Xeyoucrtv, erravw gig To ana0tv TOIL TO OetiVog ortor) ijAirtcev eUpteriv yeAao-ftevog, Kai exottrrOOTiv sic abToUg Kai lyivriv xaXacypevog, Kai xetOrio-av of XptaTtavoi 'Povaiot xai AaTivot. 280 (III, p. 178) -He pavSetTov Eati3epov to Oct 'rrd 'g Toy rcarrav, Trjv xoputprjv Ttbv XptaTtave)v, peya 'g TOv dytov IleTpov, KapStvakioug 86)8exa Kai 11XXoug E136ottfivTa. Mb; va To rrtetcru f eicaricrui,iCFUJ11300.31 Trig `Pcbi.trig, Kai rubc vet TO auAloyta0otiv Trig AUaric of aiioevTatg; 285 TriyetOc;, KoVT0t, 7tp17K1.7C011, SoutcaSeg, xal3a2a.apot, rlwgva TO cruggeTpficreTe, vet TO cru2aoytaOriTe, TO SoXepov xai CYKOTElNew Trig 1-16Xrig TO pavoetTov; 'FIXOe icatpoc Tii5v XptaTtavdw, AaTivcov Kai `Pcoi.taicov, `PoOo-cov Kai BX6txcov Kai Ofrytcpthv, Xepficov xai 'A7v:41.6\7(ov, 290 "OXot vet ktovotetaouatv, va yevouo-t To Eva, (p. 179) Kai va Opoyawficrouatv of XptaTtavoi Te 5Xot, Kai vet cripabo-ouv TOv aTaupov, Tou XptaTor) To 011}1.651, Me XtTaveiatg, Seriaec, rrpoaeuxatg Kai Saxpi)cov, Kai vet rrapaxaXto-ouat Et Oxtog Tijv icupiav, 295 Na Seri9f1 'Tog tcOptov Toi5 vet tfeig Stba-ri vixoc.

520 (XI, p. 186) -EXOE icatpog, (I) 13aatX615, vet nag Kara Tic EAvri, Xpeiav aou icktvet rceptacret, vet 'wing Kat' 6(th/cf.. 'S2o-uppopet Kai Oprivtattog xai xorreTog Iteyeaoc, "12 KOW6TCEVTIVE 13aaaeil, KaKfIV TOXTIV orrotixeg! AUOtvTri, xpetAm eiryevtice, aToXij Taw aviSpetcopevcov 525 Kaxa Oripia EaUtttoo-av a-uget'5Tfiv OUrcaptav -rt/ Iltarcco (ppovti.t6TaTe, xai crTrae Trig Bkaxiag, 'ExaXao-ev lj Twavta, Exeaao-ev ijA0o-tg, 'Ertecraat ra (06etinroupct Tou lictatXubg Trig llokric. est goy, rub; arregetveg TljV Toa-Tiv avogiav; 530 "..C/ 'AXagavta xai OUrcptet, Ka& Kai Zepf3ia, 'Eod ad; Icaltvet xpeta rroAlfi xaTet Touptcdw vet latTE MET& ileyetkric o-TpaTeag, tlEtet ircalfig icrxtioc, Na roXegfio-eTe icaXtbg xai ofiTcog va SoaaallTe, Na 8o4acrOrre rceptcra-a, oTav ieOpa atbcrti, 535 Kai &ball crag Try 6 Oeog 6 tteyac Tportatoi3xog, Kai 67Lot v' abeevTei)a-eTe µe Ttitrittevov TpOrrov Eig Soav Tor) navTetvaxToc 0E013 Tot') rravTepriTou.

585 (XVI, p. 188) 'II KOW6TaVTIVE Pao-tker), icanjv TOrriv orcokec! Oct ttou, 86)o-ti irpoeuttletv Taw ai)OeviCo'v Trig AOcrrig, Na ratatv sic EySitcriatv Trig 6p0o56ou rtio-Trig. ".S2 BA.axict 7toki)0Xtr3r1, EepPia rrovettevri, OugelcrOe Tai; aixpaktuataig, 06pcptet Xurnwevri, 590 Taiv payxouptCov Tet SeptaTa, (Datti.tevot, rrovellevot.

(p. 189) fivcoaxe, arcbTaTe xai icoputpij Trig `Pdvic, `0 itoTallog 6 noptvoc EcrePriv Si; TfiVITOX.tv, 620 Trjv At)o-tv rceptraticeTat µe rcapaaa8ta E4.9 TO Tcp@Tov adwet';TfIV Eepf3toiv, 6e6Tepov'5Tfiv Bkaxtav,

386 www.dacoromanica.ro dea si curajul sau ; dar bietul imparat a fost luat in bataie de joc, si-a pierdut viata, murind, cum se zice, cu sabia in mina". Nadejdea in care credea s-a dovedit ironie; a fost trimbitata de dinsii, dar s-a spulberat, iar crestinii,romei si latini, sint despartiti unii de altii de o prapastie. (VIII, p. 178) Iata trista veste ajunsa la papa, conducatorul crestinilor' la marea catedrala a sfintului Petru, la cei doisprezece si la cei saptezeci de cardinali. Cum va stringe rindurile biserica, adunarea de la Roma si cum se vor aduna la un loc domnii Apusului? Regi, conti, printi, duci, cavaleri, ce masuri vor lua, cum se vor uni la trista si intunecata veste sosita din cetate ? A venit timpul crestinilor, a latinilor si romeilor, a rusilor, romanilor, ungurilor, sirbilor si germanilor sa se uneasca cu totii intr-un singur trup (p. 179), A. se inteleaga toti si sa apere crucea, stindardul lui Hristos, cu cintari, im- plorari, rugaciuni si lacrimi, sa roage staruitor dumnezeirea si sa ceara domnului sa ne dea izbinda. (XI, p.186) A venit timpul, imparate, sä to indrepti spre popoare, caci efortul tau e zadarnic, deci sa cauti spre ele. Ce nenorocire, cit plinset si chin, imparate Constantin, rea soarta ai avut ! Stapine, domn de neam ales, scutul celor viteji, brutele rautacioase au trezit curajul celor din Ungaria ! Preainteleptule Iancu, stilp al romanilor, imparatia bizantina' s-a naruit, s-a naruit si Apusul, au cazut flamurile cetatii imperiale. Dumnezeule, cum poti suferi o asemenea nelegiuire? 0 Germanie si Ungarie, o Tara a romanilor, Serbie, e mare nevoie s5. alergati impotriva turcilor cu oaste numeroasa, cu putere multl, sa luptati vitejeste si in felul acesta sa va faceti un nume si mai mult decit un nume, cind va veni timpul; deci sa va ajute Dumnezeu, marele izbinditor ;si yeti domni cu toti in cinste spre slava lui Dumnezeu, stapinitorul si creatorul tuturor. (XVI, p. 188) 0 imparate Constantin, rea soarta ai avut ! Doamne, da rivna domnilor din Apus sa paseasca la razbunarea credintei ortodoxe. 0, Tara Rom5.neasca mult incercata, o Serbie suferinda, fie-va mila de captivi ; o Ungarie indurerata, fii binevoitoare cu odajdile si cirjele episcopilor, intristati si munciti. (p. 189) Afla, preasfintite cap al bisericii din Roma, ca un fluviu de foc s-a revarsat asupra Cetatii si amenint5. Apusul, intinzindu-si limbile in afara, mai intii spre Serbia, in al doilea rind spre Tara Romaneasc5., in al

387 www.dacoromanica.ro To TpITOV E'KOVT6CYLOCSE o-upet Ttiv Oinficapiav, TO TeTap Toy ttpXoytoev okriv Trly Bookyapiav, TO neVTaTO yof3o4teat TO Al) Speti.tri napapecra 625 Kai o-141.1 µe Td, Tecroapa, Star' eiv' payaptcsi.tevov, °act ytvfjv arreparto noTattt algaTtoplvov. TO garov e4avatvev Tfig MAN Ta espeXta, 'Eavcairev ti q)Xoya TWV xai Tpexet tpoOtai.teva, Na Iceuvri Ta rcepiyupa, 7

(XVII, p. 190) AO:levy-1g Kvt 8twcurog 6 Tapicoc,El..)p£Tt to Aocrtv TE xai sAVCLTOX1jVopKE1L,ntaToOtte. 'ST1jV AfiCTLV exet eariOtvet 6Xriv 'city 56vapiv Too, 640 1116LVTa. TljV Al5CTLV °mod, otaTi Exel aka Toy coi3ov. Aotrrov g.triStv eapflasTe 'rev To Dplcov vet PICtharj Eig T1jV KWV6TCEVT1V01.)7COX1V, of Et Val yof3og geyag, T6 orcorov not) 4e6pEte xai oi)Sev To etvatpepvw. Ake, TO Clan To totElp0V, 1) KCOVaTaVTIV011 nOXtg, 645 Aev vat o-etv TeL npo%otrca 67rob 6pKet 0 Toiipxoc, 'ANA Evt TETOLOV yoflepov 6TL KO JI ypoticilTe Xpocreaptv excl. apiOgriTov, etvOpthrcoug &mug OeXet, Coparcoog, KouRetvoog, Teptcao-oi)g, BXaxoug Kai 'AA.apetvoog. TexviTat aot eatTacrroi arracrrig Texvrig 96crrig- 650 Tijv Poya SiSet thcrav Tuykog eig Tobg xaXobg Racrcopoug, Ta crTap.eva oOSev writplit eig To Og avSpetwevoug. llocrebg oimc KXEL Xoytaliew eig Tijv tpactpyupiav Ixopiticet, crrcepvet ta'0TljV ytjv, Poye6yet 'CCL TIONTOOEV. TOyatg Si Set rcapgevatc, SOatg, Tittaig, Ttpapta, 655 Kai Ica0' ktepa SiSet Ta, Xaglavoucrt TO; POyatg, Kai Tpexouv of axptcrnavoi govov Stet Talc Poyatg, Kai St' ctino eivicriceica rrawra Ice(palatwilevog. TO xpf,icet, si)0i)g To rroXel.tili Sixth; nye); eincO800, Kai TOOT() OXov yiveTat Sta Tfiv Tuy)Xiv T7jV 156yCLV, 660 `Orroi3 PoyePyet awriptig 68Tiyoi.); Kai npoSOTag, Kai Stet tour xcocoi); icaxov .0.0ev x' TOpsv Tfiv IIOXtv, Atet xaxobg Xpto-Ttavoi)g exetOri TeTota xthpa. Ai allapTICLIc [LOU t 7C0XXCET; TO i7COOkEVIICYCLV TOUT°, Kai Sta td xpip.ath [tiumy] Tliv teipav of Totipxot. 665'1-1Texvcog Ten/ XptcrTtavthv Kai TeL icageoptaTet 'cow Stlltriyepo-taig, StaPoktaigealetKai movripiatg, (p. 191) Toy rroTagov Toy neptvov El3aXav eig TfiV IIOXtv, Tfiv lloktv Ttjv geocoucnov, xcti l'Itupiroknatv TTIV, Kai exaoo-e Kai 4oriTtcrev XplaTtavoi)g Ttogaioug. 749 (XIX, p. 193) "Exet'gTfiv 'AOptavoinroXtv i llopTa 'Toll [.. .]. [p. 194] 770 'EXX66a, nava, ''Aypacpa, BeXo6xt xai 1-IpaTOXto sEriyakkouv aka earlotvet icoo-trcerre xtXtetSatg, Kai Evt To rcepiyupov Ttjg xapriXfig BXaxiag.

(XXIII, p. 200) ToilTo crag Xeya) IfiaTIOLVa, 7CLCSTE6CraTE Toy X6yov, "OT1, 'Cot Vet rcepaotTe Toy NTo6vaPriv e5650ev, 965 TIN APcrig of XplaTtavoi dig play va rcpoocuvticrouv. Taro crag Xtyco, abeeviatg pot), &Owl") ID) near' 6 yob-6 crag,

388 www.dacoromanica.ro treilea rind si-a indreptat barbateste sulitele spre Ungaria, in al patrulea rind a ravasit toata Bulgaria, in al cincilea rind ma tern sa nu se strecoare pe la mijloc, sä se amestece cu rindul al patrulea si sa se vicieze, spre a deveni un torent nesfirsit de singe; in al saselea rind a zdruncinat din temelii Cetatea, a intins pirjolul si se 15..teste plin de groaza spre a cuprinde imprejurimile, orice loc intarit si orice tinut. (XVII, p. 190) Turcul este un stapin puternic, retineti acest lucru; fiti incredintati ca el reprezinta o bariera intre Apus si Rasarit. De fapt intreaga sa putere este orientate spre Apus si priveste catre tot Apusul, deoarece se teme de dinsul; dar nu lasati turcul sa prinda radacini in Constanti- nopole spre a deveni o spaima imensa, pe care s-o aveti in fate si sa n-o puteti inlatura. Chiar si salasul nemarginit, Orasul lui Constantin, nu seamana cu celelalte locuri supuse turcului. Puterea lui este grozava, cum puteti bine sa va dati seama. El are banet nenumarat si oameni citi pofteste: franci, cumani, cerchezi, vlahi si germani; tehnicieni minunati in orice fel de arta ; plateste simbrie ca un orb la mesteri buni si nu o precupeteste pentru barbatii cei mai viteji, nu tine deloc la dragostea de bani, ci risipeste, arunca, cheltu- ieste in toate partile, imparte lefuri, ranguri, titluri, feude si be da in fiecare zi celor care be primesc. Necrestinii razbat numai cu daruri si de aceea turcul izbindeste pretutindeni. Cistiga ceea ce are nevoie prin razboi, fare nici o piedica, deoarece tot cistigul ii vine prin simbrie oarba, caci cumpara comandantii, conducatorii si tradatorii. Din cauza celor fai a suferit si Cetatea, iar din pricina crestinilor netrebnici s-a prapadit si tara. Pacatele noastre cele multe ne-au adus la aceasta ticalosie si din pricina greselilor noastre am cazut in miinile turcilor. Prin uneltirile crestinilor ne-au venit si suferintele, adica prin inselaciuni, fapte diabolice si rautati. (p. 191) Un fluviu de foc s-a abatut asupra Cetatii, asupra Cetatii pe care o auzim: a cuprins-o in f15.cari si a po- topit-o, arzind pe romei si crestini. (XIX, 193) In serviciul Portii sta numai in Adrianopole [..1 (p. 194) Elada, Patras, Agrapha, Beluchi si Protolio ii intaresc armata cu 25 000 de osteni, adica tinuturile din jurul Vlahiei Mici. (XXIII, p. 200) Va spun adevarul curat, ascultati-mi cuvintul: indata ce yeti trece dincoace de Dunare, crestinii din Apus vi se inching cu totii. Va spun acest lucru, stapinilor, si nu va pierdeti firea: clack* treceti fluviul

389 www.dacoromanica.ro TO Trtpaget crag vet ytv.1th:soy ToU Msvol36pou, N' tiABEtt TOv '01364pt6ov, Etpeto-cte Ta Mama, "Exete St Kai Kaatoptav Kai 6X iv Triv 'AxpiSa, 970 -EXETE St tilt' BotAyaptetv Kai tilv 'Appavvriav, Oi BXecxot of avSotxcbtatot octet Mitoo-vio xai (1X7to)v. `H IaXovivri Trapatna gvt TcpoccKuvougtvi, Ai ItOOatg, TO Atoototxov, j Btppota Kai to Etpf3ta, TO vet iSobo-t Toy crtaup6v, ova crag TcpocrKuvoilcrt- 975 Toil ETIVI. 6 Toirog netpauta, 6 rosf3eveg 'g Trio eopav, Na icooaKuviKrouv Toy atatipov %wig ttvog gitnoSot.), TicToixxaXa Ile ttjv BXaxtetv, Aaptcycrog Kai (Davapt, Ta (Dt ocraXa, 6 Aoi.toK6g, Zruravt, Ael3aStia, TO vet iSoiiat Toy ataupov,'çThy 6pav npoaKuvotatv.

390 www.dacoromanica.ro pe la mijlocul toamnei; in noiembrie yeti fi dincolo de Scopia 1, yeti avea in miini Castoria 2 §i tot tinutul Ohridei, Bulgaria si Albania, vlahii cei viteji, Bosnia si alte tari. Vi se inching imediat Salonicul, la fel Serrhes 3, Demoti- cho 4, Verria 5 §i Servia 6. Numai sa v5. vada crucea, toate vi se inching intr-o clips:StinisiGrebena 7 se inching crucii, fara piedica ; apoi Trikkala, Vlahia, Larissa, Phanari, Pharsala, Domokos, Zetuni si Livadia se inching crucii, indata ce o zaresc.

1 Scopia (Eicc ma), or4e1 la sud de Florina si la est de lacul Prespa. 2Castoria, ora. s pe tarmul de vest al lacului cu acela0 nume, 3 Serrhes, la nord-est de Salonic. 4 Localitate, in Grecia de nord-est, la vest de Salonic. 5 Veria (13tpota), la vest de Salonic, in bazinul riului Aliacmon, la rasarit de masivul Vermion. oServia, la vest de muntele Olimp, in bazinul mijolciu al riului Aliacmon. 7 Stini, Grebena si Vlahia se gasesc in Pind ; Trikkala, Larissa, Phanari, Pharsala, Domo- kos, Zetuni qi Livadia in Grecia centra/a.

391 www.dacoromanica.ro LXV. ZOTIKOZ IIAPAZIIONAYAOE

1 AIHrHEIE

392 www.dacoromanica.ro LXV. ZOTICOS PARASPONDYLOS

Manuscrisul Parisinus Coislinianus316, f. lr 12v ne-a pAstrat un poem in 466 de versuri despre lupta de la Varna din anul 1444 in care armatele unite ale Ungariei si Poloniei an fost infrinte de sultanul Murad al II-lea. Autorul Zotikos Paraspondylos, dealtfel neounoscut, se afla in apropiere, ascuns intr-o padure ;el a retinut unele amanunte necunoscute in alte izvoare. Din cuvintele in care este vorba de cununa de martir a lui loan Corvin de Hunedoara (v. 95) se poate conclude ca poemul a fost redactat dupa 1456, anul mortii lui Iancu de Hunedoara. Cifrele date de autor privind numarul ostenilor din cele dou& armate sint fantastice, iar cuvintarile rostite in timpul luptei trebuie considerate un simplu exercitiu poetic. In schimb, descrierea atmosferei si a desfAsur&rii generale a bataliei par autentice. Autorul are o stima deosebita pentru Iancu de Hune- doara pe care it consider& un intelept si un erou, capabil s& opreasca nAvala turcilor in Europa. In schimb regele Ungariei, in virsta numai de 20 de ani, apare ca un finar infla- carat, dar lipsit de judecata, ceea ce a adus cu sine sfirsitul sau tragio in lupta. Alaturi de unguri, la incaierare au luat parte si romanii din Transilvania, aflati probabil sub comanda direct& a lui Iancu. Manuscrisul Constantinopolitanus bibliothecae Seraglii 35, f. 161 181r, cuprinde o prelucrare a acestui poem Mout& de Georgios Argyropoulos. Acesta a orris 50 de versuri din textul lui Zotikos Paraspondylos, in schimb a adaugat 53 versuri proprii, asa incit poemul sau numara in total 460 de versuri. Deosebirile intre cele doll& variante sint minime, incit not am preferat sa reproducem aici varianta mai veche a lui Zotikos Para- spondylos dupa editia lui Gyula Moravcsik, Gorog katemeny a vdrnai csdtarol = TUT vticew aotmsa 7tepi TA; On; TA; Bapvric Budapest 1935 (Magyar Gorog Tanul- manyok Oiryypodlrivucai Maltat, 1). Prima editie a fost pregatita de Emile Legrand, in Annuaire de l'Association pour l'encouragement des etudes grecques en France, 8, 1874 323-372, reprodus& apoi si in Emile Legrand, Collection de monuments pour servir d l'etude de la langue neo-helldnique. N. S., V, 1875, p. 51 -84. 0 traducere in limba maghiara a dat V. Pecz, Zotikos luntemenye a vdrnai csatdrol, Szazadok", 28, 1894, 315 337 ; vezi de asemenea si V. Pecz, Das Gedicht des Paraspondylos Zotikos iiber die Schlacht bei Varna, Ungarische Rundschau", 14, 1894, p. 85 -88; N. G. Svoronos, To upt tfic On; t fig Bapvqg noirma, 'AOnvii", 48, 1938, p. 163 183.

1 EXPUNERE FACUTA DE INVATATUL PARASPONDYLOS ZOTIROS DESPRE LUPTA DE LA VARNA DIN 13 NOIEMBRIE [1444]. TOATE ACESTEA S-AU INTIMPLAT LA VARNA Ce subiect mai minunat, mai maret §i mai vrednic de luare aminte, ce lauda mai slavita as putea sa cunt, ce intimplare mai neobi§nuita, mai nea§teptata §i mai infrico§6.' toare as descrie in versuri §i ce minte ar fi in stare sa le rinduiasca cu iscusinta §i sa le povesteasca ? Mi se clatina judecata, miinile §i limba cind incerc sa laud MIA inconjur pe marele invingator, pe maretul, preainteleptul §i vrednicul domn ; vrednic §i atotvrednic de coroana, p5.rta§ la domnie, suveran peste romei 1, lupt5.tor §i invingator insufletit al credintei. De ce nu 1-a§ socoti oare in scrisul meu printre cei dintii conduca'tori,

1 loan Corvin de Hunedoara trece in ochii poetului drept protector si aparAtor al Impe- riului bizantin.

393 www.dacoromanica.ro Na Toy ftypenvo) gapTupav aTobg npcbToug xopoaviTag, vet TOv flype(wo.) throaTokov aTobg sixtyyatcrTgo3ag, va TOv flypgavco xfipuxav, on0i3 KTIpOTTEL 7riaTLV, 15 fi Evav gx Tthv npopriTthv exeivcov Tthv (iyicov; `Ottor.)TailTa intgpvtxd, gig inifog intepg1373. 'App) 0 np6Tog 13aaagi); < Tthv 'EXXiivcov 86a, 'A24avopog 0 Maxgothv, °tog Tfig '0Xugnte(Sog. XpicrTtavthv 6 Pacraci)g, i xopucinj Kai OiCa 20 xiai 'rob aTaupoil 6 Ei)pgrfig, 0 ggyag KawaTavTivog. xai Tpitov 6 naveai)gaaTog 0 f3amIcbg layyog. Iloiav (ItoTigliTov akov ypayfiv vd ypenvco, bwriXoTaTov 'gnaw(); 0 yob; gou v' avaikcati; "S-Ianep Tobg Soo f3acragig ToUg tivco ygypagggvoug, 25 totainnv Sioco TI)V TI111)V TOV dye) PacriXta. llpgnov gaTiv Kai apgoStovi1gmargnet Tijg `PthgrIc xai nEtaa ytvog XptaTtavthv CwaToXfig xai SUmig gvfigiv gtoTigirov vet nap13 Ex tots napovTog. Oinveg goo4eto-Oiaav gig Tot") noXtliou ge(xag, 30 (iv8pcuoggvot xai ilvavSpot xai nilo-a ygvog, Xgyco, Et; npoolawliaouo-tv afigepov lecrov Trjs 06yypiag, as gnawgcrouv Tcbpa vuv aUTOv cbg xaPotXXgEptiv, äg TON/ byfioaouv afigspov aUTOv cbg Paaata get& Zagtvoti TOU 7MA.010i5 peyaXou, avSpEtcoggvou 35 Kai 'AXEVwSpou tot cpptxToil xai ggya KcovaTavTivou. Aoc4co ci)ayygXurTag, (Sod(Cco xai npoyfrag, Tet tots Xp107015 0:10XijOaVTOg ggpiXoug tots ayloug gtaov ainoi)g SooXoycli 'Ickyyov 13ao-aga, Ti TOW `Pcogaicov SuiSoxog nap& egoti xpiaggvog, 40 XptaTtavOg gxStxriTijg xai ggyag Tponataxog. Mg anal ykvoug goumxthv xpfi iva Toy Sod(Couv, liaog xcuvov rj txxXialsi npgnet Va TOv imvoi5crw. OiiTg Conjv Xoyi4Tai, outs Too-obTov nkoi.-)Tog, ate yovgcov aTgplialV, tots yXDKOTeCT01) K6C4101.), 45 AgTgt Ccafiv Sul noXXoog, Si3st ll/I)X1jV Sla 7CiaTILV Xpto-Ttavog opO0000g Kai Tot') XpmrToi) oixdog Kai Tot) aTaupoti auvogaog Kai TOW gapTi)pcov np6Tog. "Clangp XptaTog auyxaTa136; oixovogtav 7[01.710-ag vet gXcuOgpcbarj ducal ogaga TO ygvog TCov avOpcbncov, 50 thansp of oiytot yoggpouaw Kai napaSi6ouai gag, Kai aTgpyco, thpupciwgt To 0 naXatog xai 6 vtog. oiSTcog Kai autos 0 OaugaaT6g, 0 ggyag ego(pewrig sopeOrpcsv nap& 0E00 OgpgOTaTog Tfig 7a0TTIg, 0cpg6TaTog xai CriXcotfig sic Tthv `Pcogcarov TO ygvog, 55 'Idyyog 6 nav0a6gaaTog Kai j.igyag Citpaticircig. Flp@Tov tXoni4gt gig OcOv Kai Ogingpov aTfiv yvthaw Kai TpiTOV OTfIV etv8pgiav too To ygV0g TdiV `PC011aiCOV

394 www.dacoromanica.ro apostol intre evanghelisti, crainic care vesteste credinta sau ca pe unul intre sfintii profeti? El a dobindit victorii marl si s-a inaltat mai sus de slava. Inceputul 1-a facut cel dintii imparat si prima glorie a grecilor, Alexan- dru Macedoneanul, feciorul Olimpiadei 2; dupa el a urmat impa'ratul crestinilor, corifeul, radacina si descoperitorul crucii, marele Constantin 3; iar in al treilea rind vine minunatul intru toate, imparatul Iancu 4. Ce opera vred- nic5. de slavasa-iinchin, ce lauds inaltatoare ar putea incerca mintea mea ? Yi dau amintitului imparat tot atita cinste ca si celorlalti doi imparati pomeniti mai inainte. Se cade si se cuvine ca biserica Romei si tot neamul crestinilor din Rasarit si din Apus sa pastreze amintirea cea mai vrednica de cinstire a acestui erou. Cei care s-au facut vestiti in lupte si razboaie, cei viteji ca si cei lipsiti de barbatie, adica toti oamenii sa aduca azi omagiu lui Iancu din Ungaria, sal-1 slaveasca deci ca pe un cavaler si sa-1 inalte ca pe un imparat impreuna cu marele Samson s din vechime, cu viteazul Alexandru Macedo- neanul si Constantin cel Mare. Laud evanghelistii, laud profetii si pe sfintii si maretii luptatori pentru Hristos, dar in mijlocul for it s15.vesc si pe imparatul Iancu, uns de Dumnezeu ca urmas al romeilor, ca r5.zbunator al crestinilor si ca mare invingator. Se cuvine sa-1 s15.vim cu tot felul de instrumente muzicale, iar bisericasa-iintoneze o cintare noua. El nu se gindeste la viata, nici la avere, nici la parinti si nici la placerile lumii, ci isi pune viata in primejdie pentru cei multi si-si da sufletul pentru credinta: crestin dreptcredincios, prieten al lui Hristos, tovaras al crucii si cel dintii dintre martiri. Asa cum Hristos s-a pogorit Ea chiverniseasca si sa elibereze din lanturi neamul omenesc, dupa cum scriu si ne invata sfintii paring si ne incredinteaz5. Vechiul si Noul Testament, tot asa a fost descoperit de Dumnezeu si marele erou, preainflacaratul apara.tor al credintei, intru toate minunatul si marele ostean Iancu. El spera intii in ajutorul lui Dumnezeu, apoi in stiinta si in al treilea rind in vitejia sa sa elibereze neamul romeilor de sub jugul agarenilor 6. 10

2 Olimpiada, sotia lui Filip al II-lea, mama lui Alexandru cel Mare (356 -323 i.e.n.) 3 Constantin cel Mare (280 -337) a recunoscut crestinismul ca religie de stat. 4 Ion Corvin de Hunedoara, roman de origine, fiul lui Voicu, guvernator al Transilvaniei dupa 1441, mort in 1456, mai cunosust sub numele popular Iancu, v. N. Iorga, Histoire des Roumains et de la romanite orientate, vol. IV, Bucuresti, 1937, p. 76 143. 5 Samson, erou biblic renumit prin puterea safizica. 6 Otomanii sint numiti uneori agareni, iar alteori ismailiteni, adicl arabi.

395 www.dacoromanica.ro vet g2,..goOgpthau gK narreg ZK TObc 'Ayaprivaioug. ZthveTat, eupupthvgTat XptaTtavoiv Tljv 7CI6TL 60 112(,0gv itgTet Opaa6Trycog xai TigtV T0i5 rroXgi.tou it1/8081101.11Va, TaKTtlat sic Tobg 'IcrttaraiTac florci. Kai 00,gt neaettov gv nappriatfil acov Kocrgov, Ci Tgi Toy 'Agoupantrceri Kai ct6Ogyci Mouaou2416tvcov, a6Ogrrri p.gyav, iaxupOv avaToXfig Kai 56arig 65 va 7roXctificrouv g6ToXi.ta µE xctOapilg Kap Slag. EISgg av8pstetv grratvgTfiv Kai (ppirroTaTiv yvcbcrtv, EI8cg Kap8too-6aTaagtg wurrig 2%.0.apirpucrilgvrig, EISEg Claupetatov, Oauttacrrov Opeto-og avSpetcoggvov (path 000 To a705KOTTOV, (path aou Kai Tfiv Tawny. 70 Zri Tgi. a6Ogvirlv OctuilacrTav avaToXfig Kai 86ang vet rroXctrliaouv siiTo4ta (pouao-iftTa 1.tt (poucraract. Taco 7COTE 015K fiKOOCSTTIKEV, T0i5TO 7TOTg OOK gyavriv va gbpdri Kavgig abTo6; 7COTg vet rroXcttflarl apoi5 Of TO4KOL grepaaccv aTiiv `Pcottavtecv aTilv 86atv, 75 &pax/Trig o6K fixo6aTixgv abTobg va 7COXEaljOrl. TOUTO yap Evat aXiOgg, Xeteog o6oev TO ypeupa Ei yap gbpgArio-av Ttvgg airrobg vet rroXgwijaouv, Cog 6dtxvi grcupetvio-av gi.mpog sio-ttariXITcov. "Ewg Tou vi5v gopg0iKev 6 ttgyctg Ozo(petvrig 80 ijX0ev Kai gicatfil3ruccv OTI)V To4taviav eaCECTCO tLETa youao-ercou 8k11.7007015, OapaNTOE xaietSag. o Kocrgog yap OautuggTai, of eiyygXot arropoi3o-tv, ganopoi3v KCEi (ppirrouo-tv xai Xoytagoi.taxollo-tv (poucrartTo iagaiaiTtKo, < TptaK6 )mg; xatet8ag. 85 Ao4(,) aou TO (ppoviThav, 8o4aco) aou Tfiv Teattiiv, SoUtco aou TO arcoKoTTov, 'yew KaOaprjv Kap8iav, 8o4acco aou To ety6pcottav Kai Tfiv Ogpixfiv aou rciaTtv, SoVicco, intcp8o0(6) OE, 'Ietyyo aTpaTtomi, aXriOtvg XptaTtavg Kai Vag Tor) Kupiou. 90 Ti gtorrpgrcgo-TaTiv Tti.tfiv vet ag 5o4(1.); "Exctg Trjv 84gav E7ti yllg gig Toy rcaporra Koatiov, &gay, gyfilinv Oaupacrtelv arcarraxoii ag 818ouv Exetg Kai &gay ETEprivE obpavoi3 ggyetkriv Kai ttg Tag xelpag Tot) °gob aTEttggviv 13 ao-tXciav, 95 Kai Tthv impT6pcov aTt(pavov eme) XptaToti (popgveig. Aocgcl) aou Toy aTg(pavov, 8oigco aou Trjv TOX[triv, 8o44(,) Tfiv KapSiav aou, Trjv OvTcog Xaprcpualigvriv. `ID yap 7toX6Xoyog &yelp gxct Katticoo-ov papog- X6yot (ppovtgot aXtyoi Kai gel.teXETiggvot 100 rcifig giv0pconog opaygTat vet 81], v' avaytvcbaxti. Ta6

396 www.dacoromanica.ro incinge armele si is apararea credintei crestine, p5.sind cu barbatie si vitejie in rinduiala razboiului si in lupta impotriva ismailitenilor ; el cauta si urmareste razboiul cu sinceritate si in ordine; it cauta pe Amurat, beiul si conducatorul musulmanilor, pe marele si puternicul conducator al Rasaritului si Apusului, spre a-1 infrunta cu barb5.tie si inima curata. Ai vazut vitejia vred- nick de lauda si stiinta cea mai temeinica, ai vazut bataile de inima ale unui suflet luminat, ai vazut o indrazneala minunata, admirabilasibarbateasca. Yti iubesc curajul, iti admir cutezanta. El caufa pe conducatorul minunat al Rasaritului si Apusului sa se infrunte cu indrazneala, osti cu osti. Nu s-a auzit niciodata, nu s-a intimplat vreodata sa se afle careva sa-i infrunte pe turci. De cind au trecut in imparatia bizantina si in Apus nu s-a gasit conducator sa-i infrunte cu razboi. E un lucru adevarat, nu uit cind scriu. Daca s-ar fi gasit cineva sa-i infrunte, s-ar fi risipit ca o pinza de paianjen in fata ismaelitilor. Pina acum s-a gasit numai marele Trimis al lui Dumnezeu 7. El a mers si a patruns in imparatia romeilor cu oaste putina, adica patruzeci de mii. Lumea se minuneaza, solii sint nedumeriti, se incurca si fac sa tremure si sa se buimaceasca oastea ismaelitilor in numar de trei sute de mii. Slavesc mintea, slavesc barbatia, slavesc cutezanta ta, inima ta curata, slavesc aria si credinta ta fierbinte, te cint si te ridic in slava, ostene Iancu, crestin adevarat si prieten al lui Hristos. Ce lauda mai vrednica si mai potrivita s5.-i inchin? Ai glorie pe pamint in lumea noastra, slava si renume minunat pretutindeni, ai si alta slava mai mare incer, o domnie incununata cu miinile lui Dumnezeu si porti coroana martirilor primita de la Hristos. Sla- vesc coroana ta, slavesc cutezanta si inima ta intr-adevar luminoasa. Barbatul care vorbeste mult intimpina o greutate nespusa; cuvintele intelepte sa fie putine si rinduite cu grij5.. Fiecare om se bucura cind le aude si le citeste. Deci scurtez aceasta scriere si sfirsitul introducerii spre a vorbi cu adevar deplin si despre luptele inspaimintatoare intimplate la Varna. Sint lipsit de mijloace si sarac la limba, nestiutor in ale carturariei si culturii

7 Iancu este considerat de poet drept o aparitie divina (0Eopcivric), meniasasalveze cre#inAtatea.

397 www.dacoromanica.ro 105 xai tthv ypaimmitow apa0fig xai tfig itatScOaccog, Myco, nolletKic yap aiaxiivottat ypacpcov totoinoug Xoyoug. finfipa Xintriegtliou to tfig gmloo-o(plag, gyio go0flo-ag t4 apxfig to 'nig coloXoyiag yp(upco to Kara 8iwap.tv ev leetct Tet EISov. 110 'HX0ov of Oiiyypot x' EICECTOV aTet criwopa tfig Bapvag 1..tsta tfig giyroXp,orritog xai Enaparig ggyaXig, x' tv dAlotg ggpotg xciTouvtat o1 Totipxot, 76,110og p.gyav- tpti.aXXiov airkxaatv peo-ov tthv 451.)thv Touaaatow.

2 AOFOYE AIIEETEIAEN 0 AMOYPATMIIEHE EIE TOYS oyrrPoyz Miivup.av gicyripxrcov atavet 6 'Apoupatic, 115 xai tiypayfig of Opto-poi fio-av < 01> OT1X0t OLTO1 «'AKOIXTOV, ()Ilya TN Oiyyptlig, MirepviiSe Kpaa,tj, af.)0evrq, xai AotAgrave, layyouXa, of npthtot Tou youacratou, 13aata4tg µE tpip.epov tfig gang 'cob noXii.top vet taw ta your:saint goo Kai tag napatarig pop, 120 va othaco toi)c vco6g ZKXEKT0i)g TOilc EX0.) IlET' Zi.ttVa, Vet app.attho-a) toy kaov, cbg nptnet Kai thg appAct, EbOi.)g va noXEI.thawile, Kai 6 OcOg va SEii;rj. Oappth gig gXrcioav, 86vaptv ggyeaoo Maxouptti, tiXoug dna TON, tpaxriXov va ogo-o) µe 6Xual6av, 125 atxpaXaraolo irav xai va adg thpavicra) ».

3 HAAIN ANTIrPA(PEI BAZIAEYE IAITOE TON AMOYPATMITH layyog yap 8646(pzvog X6youg Tou Vigoupatri avtlypap.p.av euthaTEIIEV gig 'rob; loyarPatag, Kai tfig ypayfig of optoltoi tixouo-ov vas Oaugccriig « 'Ailoupectixrceri, 'Ayaprive, tx0pg tfig Tcottaviag 130 xai tthv Tcop.aulw Katskotfig xai vaaatfig to Koagou, ZA.Iti4C0 Eig toy orip.toupy6v, toy p.gyav Havtoxpatcop, va x6\vw µe Tet xgpta goo, va o-g earoxsyaXiaco Katincuap.gva, o-6vtoga, µe tvtponfiv ileyearlv, Tf1V eiXplCYT6V (You Kgyakrjv xai TO payaptap.tviv 135 gig tfig Obyyptlig to aiwopa gitona va tfiv Sobo-tv, xai toµav T6V 'Ayaprivthv notatua yfig va 7C01.11C7O ii6vov va Xeinti iSOO-Matta ex Tet eµa youo-ailta, vet gkeu0epthaw Tcop.avtav ex tthv gxepthv tag xeipag Kai tong `Povatag 'rob; Kart-lye% v' avga.) va byriA.thaco. 140 Tokoug °sof.); Xoyoug Eatgagv Acta pxydarig tOX4trig.

398 www.dacoromanica.ro si de aceea de multe on ma rusinez cind scriu aceste versuri; de pe urma mea filozofia a avut de suferit, caci a3n indragit de la inceput numai filologia 8. Scriu dupa puterile mele, respectind adevarul, deci numai ceea ce am vazut. Au venit ungurii'si au tabarit la marginea Varnei cu indrazneala si fala, iar in alta parte se aflau turcii in numar. mare: intre cele doua tabere era o distanta de trei mile.

AMURAT BEI A TRIMIS VORBA LA UNGURI A trimis Amurat o solie vrednica de luat in seama, iar termenii scrisorii sale erau asa cum se vede in stihurile urmatoare: Asculta, rege al Ungariei, crai si domn Bernad 9 ; ascultati Luxpanos 10 si Iancu ; ascultati, capitanilor de oaste, dati-mi un ragaz de trei zile inainte de lupta sa-mi pun in rinduiala °stile si intocmirile, sä aduc in frunte ostenii not si alesi pe care ii am cu mine, sa inarmez multimea cum se cuvine si cum trebuie, spre a ne lupta repede, si Dumnezeu va alege. ma bizui pe nadejdea si puterea marelui Mohamet sa va pun pe toti cu grumazul in lanturi, sa iau prizonieri si sa vä nimicesc cu totul".

DOMNULIANCURASPUNDE LUI AMURAT BEI Pupa ce a primit scrisoarea lui Amurat, Iancu a trimis raspuns ismailitenilor, iar termenii scrisorii it fac sa se minuneze pe cel care asculta: Amurat bei, agarene, dusman al imparatiei romeilor, care pierzi pe romei si pfa.'padesti lumea, eu nadajduiesc in creator, in marele stapin al tuturor, sa to tai cu miinile mele, sa-ti retez grumazul dintr-o lovitura, sa terfelesc cu avint capul cel necrestin si imbuibat, sa-1 duc in tinuturile invecinate ale Ungariei, iar cu singele agarenilor sa fac riuri pe pamint, numai sa indepartez necredinta din °stile mele, sa scap pamintul romeilor din miinile dusmanilor si sa stapinesc si inalt pe romeii cei umiliti". Aceste cuvinte au fost trimise de el cu multa indrazneala.

8 Autorul se consider& pe el insusi un filolog, aclicA un profesor pentru inv&tarnintul elementar si mediu, nu un filosof, deci un profesor pentru stiinta cea mai inaltit. 9 Bernad, numele poetic al tinarului rege Vladislav al Ungariei, ucis in lupta de la Varna. I° Luxpanos, adica banul Lux, al treilea demnitar crestin pomenit de poet, dealtfel necunoscut.

399 www.dacoromanica.ro 4 EYMBOYAEYONTAI OI OYFFPOP 'ExcIvot yap angaetvav Kai Etc f3ouXijv exa*tv MircpSa Sog xpakrig, Ao6tairavog xai 6 atyag Oco(pdvrig. Atyet 6 xpakrig irpeo; airrac, "f1TETTip? 014.1.130DAIIV TOU 0 'Idyyo, titya arparriyg Kai irpthre Tor) (poucradrou, 145 novo!. cryticroi pt(.;)voucrtv, IcapatootxoroaoNtat roc 1-162qc yap 6 (3ar:1116c, airroc 6 llakatoX6yog oroi5 EcpOstpcv fc' txdkao-ev TO ytvoc rthv icov arch avatteXciag TOU xai rqg Ei)Opai)arou (pUo-ric, auxva nuicva am/4mm airrog luttic tafivet 150 rb nth; of Toiipxot t(p0ap0rIcrav Kai 'Agouparrig Xeinct raxdrepyd gag arbcorrat xat ro arevov xparolicriv, x' arm, auvroplyEre acre,. 1.1yoi5 Toucradrou. Tthpa & p& 7c2t.gOoc ?mob', apirpvira rpoucradra, Otopth Toy KaparVtancri, avaroXfig abOtvrriv, 155 tpXdpoupov aWXoyov, L4fivra xiktd8ag- iraXtv 6 'Agouparalrcrig pE katOv xai iatov. Ta xdrepya xai 6 Pao-tAzi)g Ti yap 17TIKpaT01501V, Ti 7rtpagavf3dara4v xai Tf arEvov Zicpatet 6 craOporpopoc PacriXag, 6 iravrcov dackfrrig; 160 "HX7c*t eig rob; koyouc TOD, Happouv crrag ypatpcig TOU Kai .0.0a 6; ictkaAmtiic acre( okiyou Touacretrou. » Tatira TO Xoyta cIprpcev 6 xpearig 6 MrcEpvaSoc. Kai irapeu0bg 6 Ao64uravog oarthg anriXoyijOriv- «AXijOeta Xeyetc, Oauttaarg xpari, µtai Mrrepvd8c, 165 we dicpiSag xai atpatircag gio-ragat xai 13kt mo. va 96ycottEvat aKvarov, va SouAthOcbacv axt, rupig TcoXtttou rapaxil auroi va prig vuolo-ouv, xai xdAltov v' eacoOdvcogev anavou aro ana01 pag Acta 'nal% xai Enatvog xcopic xarriyopiac. » 170 Tara ra Xoyta xai f3ouXil ATOV TOU A0i)4 Tor) [17C6EVOU.

5 AOFIA TOY MEfAAOY IAFFOY IIPOE TON KPAAH `0 atyag, < 6 > Ogoneturrog Kai 6 agyag Ocotpavrig, layyog 6 irav0at5actaroc Xtyet avapetwatva « Kpakri MnepvaSe Ebyevtid xai rilg Obyyptifig ai)Otvrri, dixou va Xeircrl rj Sycsirtarta Big ra tad Topa-a-Cita 175 iftv Toirro Wirt]4tubv, Opicov Tpavov aE SiSco, Oappth eig Toy Sigtoupyov, nordata yfig va 7ratficro.) alga x Taw 'Ayaprivthv, xai va Oauadarj 6 x6o-ttog, Kai va Soathaco Eig xdpa aou gE akuo-tv roi)g ToUpicoug. » Airroi yap ijaav rj 13ouXij Kai Tthv Obyypoiv of X6yot.

400 www.dacoromanica.ro 4

UNGURII TIN SFAT Ei s-au tras la o parte si au tinut sfat: regele Bernad, Luxpanos si marele trimis al lui Dumnezeu. Regele le vorbeste si le cere sfatul: Iancule, mare conducator de osti§icel dintii din armata noastra, chinuri amarnice ma impresoara§i-misfisie inima, caci imparatul Cetatii, marele Paleolog 11, care a pierdut§iravasit neamul romeilor din cauza nep5.sarii si firii sale usura- tece, ne-a trimis fara intrerupere stiri scurte ca turcii au fost infrinti si Amurat lipseste. Corabiile apara§istapinesc strimtoarea, deci veniti si adunati-va cu oaste putina 12. Acum insa vad aici sumedenie de lume§io armata nenu- marat5., it vad pe Caradja bei, stapinul Rasaritului cu o flamura vrednica de sasezeci de mii de oameni, iar Amurat bei are o suta de mii si mai bine 13. Dar corabiile§iimparatul ce stapinesc? Cum a oprit trecerea§ipazit strimtoarea ramolitul de imparat, cel mai nepasator dintre toti? Am sperat in cuvintele lui, am crezut in scrisorile sale si am venit ca un laudaros cu oaste putina ". Acestea au fost cuvintele rostite de regele Bernad. indata dup5. el a vorbit Luxpanos in felul acesta: Adevar graiesti, minunate rege. Domnule Bernad, ma ridic§i-ivad ca lacustele§ifurnicile. E cu neputintasafugim sau s5. ajungem in sclavie, ne vor rapune, daca nu ne incaieram in lupta§ie mai bine sa murim cu sabia in miini, cu cinste§i lauds, decit cu invinuire". Acestea au fost cuvintele§isfatul lui Luxpanos.

CUVINTELE MARELUI IANCU IN FATA REGELUI

Mamie sol si trimis al lui Dumnezeu, maretul§ipreaminunatul Iancu a vorbit cu barbatie in felul acesta: Nobile rege Bernad si stapin al Ungariei, roaga-te sa lipseasca necredinta din ostile mele ;sidaca ea lipseste din rindurile noastre iti jur sincer§itrag nadejde in Creator ca voi face riuri pe pamint din singele agarenilor, voi inmarmuri lumea si voi aduce pe turci in miinile tale ca sclavi in lanturi".

21 Ioan al VIII-lea Paleologul, 1mparat bizantin intre anii 1425-1448. 12 Trecerea otornanilor in Europa peste strimtnare urma s5, fie impiedicata de flota venetiana. 13 Cifrele date de autor sint exagerate.

401 www.dacoromanica.ro 081 A011319A09371 A39731.63 px 4 111.913 `13M-0113 173X 10 531A9U AD9U00)1X11191,1. 91311 0o1(pA,371 `cloopdo 173Y. QO1 norylst 73117(319Al2 nal*ipltyu pl 5311399nod) na*9191iy3L 10 53,(33173d731/ 173X 91 A3073X `14.731(1(13 A9013110 91 `13A13d1100)A733L Auttoinin pipridp `5001 S8t Anomipy. ATM() AllXiy3A172 173X A91717(0193 Alt1(pA,371 5oAL1, 1txaA1 pit Amaxoidglt. 41A9 ADdcp AI,LA13X323 73A 4111 A013U017313713 13X 501111139M? 73A L1A3A. 91A1 A111 À131301,11(72 `531A0Xdp DX0199 01 o)bpdAnD 5131 5pXdp 10 10ALKIDAys Alpt0d1119 061 101(1(0U 31? Ac31 AQA1.11173A,V. .1731A(101jeldX0273XX0174 A00)17J1 7311.1Adndp DADA,d9 ?Up AQ)). (19 A) 101 `1.1cl?Ti 531131/7100d1 173X Dyyp pxwaorl ATdit,A.go 11331. mprrOtraloi. viltAthidp pigpLuou co2 5111 5co3D96 Ankr( 5c9 91 1311(001 13A3119321 113 51.11 54k À.13163313 g6 1731A00A319 9103 9171 91d311 17334 10 101c(19 oup Ala .Alvap 1D13A1L 501(X9 50131.1d671911 113X 50119d1 11331 Dd40(1) 173X 1,11D:1731 173X 597191dX40011 173X 1,119719139 qtyparl tDX pl 13ldP6 A9021.13/0AX99 11)X A07131(91/ 'A1990111, nodoodpyo 13A31(x 3t3 ATI Acp,dago 513 59o1 57311%ltprIDI. 00Z pox 5(101(9 5901 5921t9,p 59o1 putzanipx Altd9ortp A73.00)10)319? 173X ÀD1I10313 A1-013d130C1)3 50) AtAXDU 13A1DEJ3 A1%1211 nod312 nodnorhyyd) 513 5(101 65aodaDo mn4A0 Altxpad Anorls%ou inx p 5qo1 d3uncp 5901 50010)dU A001/31(a 10 10Xd901., AD11133() 91 inianik 512 `5001,913 Z co A00111c16 173X AQ01101 501(31A731 91 À0E104 Als11 `11711(91 1DX 41 ALMOU 911103101p Ala A190oX2 10 lod440 picpu 9 `511.33/dp1pdPN S1t1nm9p 9 `501tpA,371 9p 5l11n3O 5111 5111(o1.nAp 9 51344 `51110)1173d19 A91 ADX13 10 10AlidDIV, A91X1dd) 173X .A0A3110)13d2A73

OIZ 113X 001 001(9k371 591A3613 1.123171113d001N a0n13d1o, no14 59c:13111734 mu. 9 ,513143dp-N A3x13 Aka A461029 Awl 13x3d1 591cp9 viart ,542a019 1341( A91 .A1119d0O1IV.

3A0.10V SAOI hI31113 0 31-131.111IVZIWIVN AOI 113111AIIVcIAOIAIV

» anpixaox `PA.,711 ?Is:anion° hauthpdnow `anprlaoly,

AQ1 AO)A9T11(00990N `513110 I 11:1 51911 pax `501novt.

SIZ nodadlp 0321213d731L 39 Alm) 173X A9173A90 0071 511A72 Al11 1311A30973 009 12A `0)1/7139 A Apooup Tdd7C1C) 513 `A73211110 A17173A92 (101(9A,311 11131190X731A1 pi% 99 0)99X DT1173 `0X1dA190 ton `codped) `coppypX Alv1(9/6311 A7492 173X 417111 pi% cod?(I) 59du Imp? OZZ plflpi 9 511311up51ndpm A3910(131(? 17331. `A31p got q 573411 51131/19d0O1IV. 131973101 1p.o%ltup .Alte

ZOV www.dacoromanica.ro A trecut miezul noptii, s-au apropiat zorile si toti s-au inarmat cu multa indrazneala, iar la rasaritul soarelui ostile s-au apropiat, si-au strins rindurile si intocmirile, si-au potrivit zalele, au scos la lumina armele, au luat o inf5.- tisare martian si aratau o mare cutezanta. Ce inima mai puteai gasi in ceasul acela sa ramina nemiscata si netulburata ? Scriu adevarul, stapinilor, si ramin neclintit in el.intii au facut o navala agarenii si multi dintre ei s-au ascuns prin tufisuri. Din ambele parti rasunau trimbite nenumarate, trom- pete si alte instrumente muzicale ale ungurilor si ismailitenilor, si era o zarva nesfirsita si din cale afara de puternica. Se repezeau ca niste pasari de prada deasupra pamintului si se inghesuiau unii intr-o parte si altii inalta.S-a iscat o invalmaseala teribila, o galagie inspaimintatoare, o framintare si o vinzoleala nemaipomenita. Caii sareau toti in sus si se avintau la lupta. Fla- murile au inclinat de la unguri inspre ismailiteni si au intunecat toate pilcurile dusmane, le-au lovit si le-au zdrobit in singe. A pornit apoi o alta flamura dinspre unguri, pricinuind multa ucidere chiar si printre fruntasi. Turcii aveau in fats privelistea ce se apropia de dinsii, se cutremurau si tremurau cu totul vazind lipsa de teams, indrazneala si furia ungurilor. Toate acestea le vedea Caradja bei, marele conducator al Rasaritului, marele ostean infricosator si viteaz al agarenilor, ginerele marelui stapin Murat bei Otmanul, care Linea in casatorie pe fiica sa. El a alergat in graba si i-a vorbit lui Amurat in felul acesta :

CUVINTELE SPUSE DE CARAD JA BEI CATRE AMURAT Marete sultan, minunate Murat bei Atmane, nadejdea, sporul si bogatia musulmanilor, azi imi dau viata si moartea pentru a inalta domnia ta, pentru a muri. Am incredere si nadajduiesc in puterea marelui Mahomet sa \Tars singe unguresc, sa ucid, sa saman furtuna si s5.-ti aduc glorie si cinste multa.". Acestea le-a vorbit si spus Caradja bei, iar marele Amurat bei i-a raspuns in felul acesta.

403 www.dacoromanica.ro 7 AHHAOrIA TOY AMHPA Ell TON rAMIIPO TOY TON KAPATZAMIIEH «.12 (piXTaTe, nagyikraTE xai noXuayartlitgvg Kai (nag thpupthTaig, Teixoc Tthv MouaouXpotwov, 0gX6), cruyicaTaPaivo) To va aE CruvouroOdwo, 225 Ot Xo) xai npocupoiii.tat To va cruvOanTai paV4a, iipxov ag xdpvco Suva6v, Etv ci-j; xai a7Co0avric, tj wuxli1101.)v' ii7ETIXOTT101,1 eic 'GeV tKETOEV KOC:910V, c1 Ti Tr OtfICYCO El;taEv-Kai EiS tiXo o-ou To ykvoc.» KAIVEt 6 KapaTNIngrig, SotacoTtica gapoolc6vav, 230 -Kai To Toupiravt 'COD Z8COKEV, aTobg 06yypou; gicaT1113gv gtxgv (pout:so-UT° SuvaTov, gVirra xtXtaSac, Roy aXXayta OaugaaTa, avaTok fig vouacarov, xai I.LETZt Opdaou TobnolloiiaToi); OiSyypou; xaTriflaivouv. Kai TOTE layyo; 6 (ppucTog, 6 ttgyag av8pglioggvog 235 Xtygt TcpOc 'rob; ayo6pou; TOD Kai Tcpoc To6c ESuco6; Too. « (Daivet gg, a6Tog, not) gpxgTat, a6Toc, noi) icaTTWaivgt TOo-ov Opdtao; SuvaTov xai TEXTIOuaptov (poucraaTou, va Evat 6 'AgoupetTinreig, 6 ilgyag 6 aoukravoc. IlapatcaXio crac, a8gX(pol, abOgruz; avopmuggvot, 240 o6Xot a; arco0avcoggv tigTa uprig -Kai 364%, o6XotasavSpaya0flacottg, ag1.1-asScala IA ytvr,i. 'Engpacrtv Too; 6 Ougo;, gai.gav Ta (pouaaract, periXTI Mat -Kai anetkii gyivgTov sic a6Tou; Ti; ttpa ouvriOti va Tttj, icaTaXenTov va ypettn; 245 'AXX' op); npOg TO Keil-LEN/0V vet o-Tpglircopev Toy Xoyov. Tpia icorrapta o6yyptica aTo crri-jeo; Toy tOcIncav, OpOov Toy tr3aaT000-ao-tv eticavou gig TO Ow); Toy ttgyav KapaTO[tirgriv, avaToXfig a6Ogrcriv. ITpagrriv iSeiv of ETCp01. 'Co Otap.aV t "COUTO, 250 T11 Ontakv gy6ptaav xai Ttjv 6gtXtav girilpav of 06yypot a07CiOl..0 'COO; OV110-1V IlEriA.11V KaliVOUV, Kai Tore girktipcbOruccv i npogynnta zicavri o 6 gf; 1.1gTaxtvliagTat Kai StitAgt xthgtoa; ». Kai Ti va ypayco Tgt iroXX.a, paxpatvco Kai Toy X6yov; 255 'EaTcopef goo 6 Xoytagog, of xdpg; xai < ii > ykatra. Ti Tovo; xai icaTeXupo; gyiVETOV Otoi); To6p-xoug- iiicricep TptywvoxaX Cox?, 'gob itgo-13 gig To xcopgaptv xai va vExpioaKi argtxuac, gi; yfiv va gaTEXcbvta- (Aim; 6 p.gya; aTpatnyog, 6 Piacrac6c layyog 260 To6c To6ptcoug gicaTtOgxev CrTfIV IffIV gl17C21.(.011tV06 egagavgeyav,diretpov, Tato ircycg o6tc foco6aTiv Kai TOTE; 6 itneyXgpi.ticerig,;figSoatig 6 abOgvvrig ggaTriv lic Toi5 Xoytalloi), 6 yob; Tot) btapandpeev gnaipvgt Ta (poucradTa TOO, aTo6; Of5yypoug ItcaTtPriv- 265 xataSac 6y8ofpcovTa efxgv aim); (pouaatiTov. TO pXetilouX6v Tou ExXtvgv 6 Ao64.7cavog abOtvTri; xai xpggt Ta youcradTa Tou, gi; a6-cou; gicaTaPriv, anavou gi; Toy turgykepturcri ciiToXpa icaTEPaivgt. Kai Ti; Totatira va °evil vet [tijv avatcrOrrho-rj;

404 www.dacoromanica.ro 7 RASPUNSUL EAIIRULLI C:kTRE GINERELE SAI: C-kRADJA 13E1 Preaiubite, atotindragite simult dorite, o stilp puternic si zid de aparare a musulmanilor, doresc si sint gata sa mor impreuna cu tine, tin si poftesc sa fiu ingropat alaturi de tine ; iti fac juramint temeinic, de traiesti sau mori sau clack sufletul meu ajunge pe lumea cealalta, Ca. nu urzesc nimic impotriva to si a neamului tau". Caradja bei s-a inchinat ca un sclav si s-a tras indarat, apoi a sunat din corn si a pornit impotriva ungurilor. El avea o armata puternica de saizeci de mii de oameni, toti cu infatisare minunata, oaste din Rasarit, care se indrepta spre unguri cu multa cutezanta. Atunci viteazul si marele barbat Iancu a vorbit in felul acesta catre tinerii si alesii sai osteni :,,Imi pare Ca cel care vine si se apropie cu atita indrazneala si tarie si cu oaste atit de numeroasa este Amurat bei, marele sultan. V5. rog, fratilor si domnilor cu inima barbatcasca, sa murim toti cu cinste si glorie, sa ne aratam luptatori de isprava si A. nu ne temem". Ei au prins inima., ostile s-au incaierat si a fost intre dinsii ucidere si amenintare multa. Cine ar fi in stare sa le spuna si sa le Eerie pe toate pe indelete? Dar sa ne intoarcem la sirul povestirii noastre. Trei sulite unguresti se indreptara spre pieptul luisi-1facura sa salte in scarf pe marele Caradja bei, stapinul Rasa."ritului. Cei din jurul sau se intoar- sera sa vada privelistea, se trasera indarat si aratara micime deuflet. In spate ungurii pricinuiau ucidere multi si sc Implinea atunci cunoscuta profetie : Se va intoarce unul si va urmari zeci de mii". Dar ce sa mai scriu atita si sä lungesc vorba ?i1li se incurca rnintca, miinile si limba. Ce omor si prapad s-a ivit la turci, intocinai ca o grindina care cade spre sol, nimiceste :Tiede si le asterne la pamint. Asa se derfasurasi-iarunca pe turci la pamint rnarele conducator de osti, domnul Iancu: priveliste mareata, nemarginita si nemaiintilnita. Atunci htglerbeiul, stapinul Apusuluisi-avenit in fire sis-a luminat la minte:si-aintors ostile si a pornit impotriva ungurilor. El avea o armata de optzeci de mii. Conducatorul Luxpanos a intors flarnura, si-a chemat ostile, a pornit impotriva for si a dat navala vitejeste asupra beglerbeiului. Cine ar putea privisi ramine nesimtitor la asemenea spectacol? Ca si cum s-ar

405 www.dacoromanica.ro 270 "Slant) vet flptxri 6 oi)pavog, 7COTajlta Va KaTel3ouv, Total-int noTetpta eTpexav 'Ayapriwbv TO cfpav, Tata etveKaT6Oncrav of Oiiyypot oicacep Sepia, tpeOyouv of Tot-4)1(ot orttcreev, Kp Opourrat afs zoo; Secaoug. gavov afAtrrig EUTTIKEV 6 ptyag 'Apoupoirric 275 gt oXoug Tobc yevi*pouc Kai pt Toe; e8ticoUg TOD. (1)613oc Kai Tpopoc xai 8etXtet to-two-IvsicTobg ToUpKoug. yXuTeuNet 6 pneyXtogneig govog, pepovwptvoc, Tptxet arew 'Apoupetzgnerl, Toy ptyav Toy abOtrul, el3daTavsicToy V(3.11.10V TOO crrtaOiv eKkawrcpuagtvov 280 gt Opfivog xai pt PpuxtapOv Ten/ 'Apoupdativ Xyet

8 AOrOYE EEYNTYXEN 0 MIIEFAEPMIIEHE, TON AMOYPATHN AErE1 «"12 eaupaaTt, nav0a6pacrTe ai)Otvrq Ttliv ai)etvuov, oex fiXeyet crou repo Katpoii K' enkipotpopevci as, OTav incrtpev icokepov Kai Etc Orly vet crTa0apev, of Toijpxot Suer licptec Kpatoilv va 81.64ouv Kai vet 96youv, 285 xaiOt XtoicaOetv evTpartfiv, xamucrpOv Kai Xincriv; » Kai 6 ptyag 'ApoupdtTpirsig ctirrOv eurriXoytiOriv tarixthcrou, KapaAlixeuae xai aTdOnae etc TfIV pearly, xai Tfgg Ta TODUCTUTa 601) Kai Td; napaTayaq aou. al( &at Tthpa 6 xatpocsicTet pe auviuxaivetg 290 Too; Ofjyypoug 13Xtirto 6.)c poux0epet a' eptvav KaTTII3aivouv. Kai 6 ptyac 'ApoupeurprrerN Xt yet Toto6Toug Xoyoug. « Ilat8tet pou, nani-pcapta pou, crovTpotpot eSticoi pou, yeviT4cpoi pou, etytrrec pou, Kai crt&rip6v KaaTp0V, darrpoxacripov pou &Arca& Kai etcpupt pourrOpye, 295 afigepov ittyno) sig lei; vetchma,v' eaco06.vor ET Tt efipw np6Ougov 06 TO 6paV Taftriv, .rroA.Uv xaXov Kai napprio-4 exervov vet notliato 13A.truo, Oetopeto, xavogeeev Kai 13oflogat vet96yo.). »

9 AOrIA TOY rEN1TZAPH IIPOE TON AMHPA

Kai Eic gK TObc 761/14(001); TOO, KaAbg Kai netpaaptvog, 300 To akoyov TOD crTapaT4', Tet PgT8Va, Ton ntetvet, Toy 'ApoupetTriv EXeyev Opacreet Kai Oupcoptva «EouXTetve, ai)Otvrri Oaupaact, MoupetTgrcel 'ATpAive, dartCetve ex TO i?.oyo Tdwa TilV (hpav TaeTriv vet euroOdygg JACT' ep-ag Kai hperg gag peT4 cre 305 et yap lad (3ofaeaat onta0ev, ei001.06;tovet tpiyiag, 1.1a. TljV Xpll01.1V aou Ketpaki"iv Kai Tokgrupol at ktyco, &cog pou pe Ta xepta you ecrtva vet tpovsOcray » 'AKof)o-ac Toi3 yeviT4tprt koyouc 6 'Apoupetrrig =Wye'. ex TO ZiXoyov, irOpTav pc-yea:qv xagvet 310 itaXaOKta laijOog Eptcriev TptyOpoOev TI; TavTag, ariivouv xapliXta neptacret, pouVtpta xai inrcoug, tpty6pou yopou Tabeaav o-Tepset pt tauaioaq,

406 www.dacoromanica.ro fi naruit cerul si s-ar fi revarsat fluviile, asa curgea ca un potop singele agarenilor. Ungurii se aruncau intocmai ca fiarele salbatice, iar turcii fugeau indarat si se ascundeau prin paduri: a ramas pe loc numai marele Amurat impreuna cu toti ienicerii si cu oamenii sai. Spaima, cutremurul si teama se raspindira in rindurile turcilor: numai beglerbeiul mai staruia, dar era singurul. El a alergat la Amurat bei, marele stapin, si-a ridicat la umar sabia glorioasa si i-a vorbit lui Amurat cu jale si scrisnire de dinti.

8 CUVINTELE SPUSE DE CATRE BEGLERBEI CATRE AMURAT O minunate, atotminunate stapine peste stapini nu ti-am spus eu mai inainte si nu to -am asigurat ca, atuncicind mergem la razboi si ne aflam in lupt5., turcii aleg una din dou5.' : sä urmareasca dusmanul sau sä fuga; iar acum sa sufar eu infringere, rusine si durere" ? Marele Amurat bei i-a raspuns in felul acesta : Pa'streaza-ti firea, alearga calare si aseaza-te la mijlcc, apoi puneti in rinduiala °stile si intocmirile. Nu-i timpul sa stam la taifas: va'd ca ungurii ma infrunta ca niste porci". Apoi Amurat bei a adaugat cuvintele urmatoare: Copiii mei, flacaii mei, oamenilor crescuti impreuna cu mine, ienicerii mei, domnii mei, oastea mea de fier, cetatea mea alba si puternica si intaritura mea temeinica, astazi depind de voi, de tfaiesc sau mor. Daca in ceasul acesta voi gasi oarecare indemn, it voi face pe omul acela mindru de tot, fail inconjur: eu ma uit, cumpanesc, ma clatin si vreau sa fug".

9 CUVINTELE UNUI IENICER CATRE EMIR Unul dintre ienicerii sai, frumos si incercat, i-a oprit calul, i-a apucat flub, apoi i-a spus lui Amurat cuvinte insufletite si cutezatoare: Sultane, minunate stapine, Murat bei Atmanul, coboara de pe cal, pune picioarele pe pa..mint spre a muri impreuna cu not si not impreuna cu tine ; daca vrei sa dai inapoi si sa fugi, iti spun pe capul tau aurit si pe indrazneala to ca to ucid cu miinile mele". Cind a auzit cuvintele ienicerului, Amurat bei a coborit de pe cal si a facut o intaritura mare, a implintat in jurul cortului o multime de pari, a adus camilele de prisos, catirii si caii, a intarit locul din trei laturi cu lanturi, intocmai

407

www.dacoromanica.ro Kai cbg Kaarpov agrupcirraTov, Tctxog daupcoltavov 47roticcv 6 'ALLOUpetTIIIZETIc gagi.InTIV etc Tfiv pecrriv. 315 (3o6XsTat vetper) To (3pa66v, vet axoTetvtaarifvima, Kai rcepv65v To ilartavurra vet 966youv etorcio-co. Ti Tet rcoXlet rroXuXort, Ltaxpaivar Kai Toy X6yov; 'Arra Tov fiXtouetwiteXpaEon arpag evdTrig extra Topa; ea6vTptwav of 05yypot Tobg Mouaou4tavoug 320 Ti o-urrptili.tov, KaTaugov Kai Ti grOopet vet ypeupar Kai &really, Icor) tylvcTo etc T0i); 'Ia[tariXiTag; -Ercco-av Trig avaTokric OXa Trig Ta TOUCFCTUTa, To7C41K6V, of getnISEc, 0i5X0t of aKtvcCi6cg 96I3og Kai TpOttog Kai Scala lo-ettrriv etc Tobg To6pxoug 325 lid Xtv liccxcopio-Oriaav sic gepog Tet yrouo-artTa luta Trig virrig Kai Tti Ag Kai 86trig Trig tteyearig of 06yypot eyupiaao-tv et; &nor) KaTotiva, 7c4c6youv Taxa 6Xtydv tuKpov vet avaadvouv lie Tag xapag Kai aKtortagobg Kai Erraparic tteyearig 330 tOdppco-avx'eXrcio-acrtv, evimicsav Toy x6altov. Ti To Xotrrov eyivcTov aTo 6g 06yypoug Kai gig 'rob; 13Xdxoug; 'EKetTCav cig 'apt augotafiv of 06yypot Ti Vet 7COICSOLW, 6 Kpearig Kai 6 Ao64ticavog Kai 6 13acrasbg letyyog «ntu, Acyeaot apxorrec, Ev5o4ot aTpaTt8Tcg, 335 13Xt7CCO Tfiv viKriv sic Aga; 6 Ocdg kviptatvTip?, Tobg To6pKoug eTpoircbaailev avaio-xurra, evarria, Kai To IncTeprrotteo-Ocv Kai To rrapaKaXorigav, To 15gETOrjIKKXriata Trig `Pcbtrrig Kai 'Mg FRAIN, futtig To cbcpytTnacv 6 geyag HarroKpetTorp. 340 OtAxo Toy 'AgoupetTimeri, Toy gyav Toy abOtrri, keg goo vet Toy xaTef38 o-Tfiv TerraTOUarrecro.), vet Kowa) To KcyratTOOIle Tet StKet goo xepta, Td aittav T6v ycvy*tpcbv vet irtoi10-tvT'aloyet pou, Kai XagrrpoTetTov axoual.ta vet XetOrlT'6voi.tet goo. »

AOFIA TOY urroy HPOE.TON KPAAH

345 «AbOevTri Kpeati ebycvma, MrcepvaSe Ttinuteve, Bev not= Torn° To XaXcig vaytvrj,obx dpi.to4t, va nag &Tog aou cig rc6Xcitov Kai av cruilpfj va XdOr3g, EXaCreg Tet grouaartTa aou Kai Tag rcapaTayag aou. ToUTo ToX4t6 Kai XtycoTO,Petpoc Flo& T6 'gamic. 350 aTercouel;KaaTpov dupup6v, ttriSev rrapaaaXE6arig, Kai cbg 7r6pyog 6xupeoTaTog aTfiv Terra aou (hem tte O?.aTet Touo-o-dTa aou, tte Tag rcapaTayag aou, Kai &pegµ va xaTcr36, va map) KaT' AKEivow crreiv Terra to'Attoupartureri Kai va Tot; eypaviaco. 355 -Av arroOdvco Kai xaOth, rroo-65g Olitta obi( Evat, govov 75 abOarcia aou vao-at agrupcopevog. » Kai cig arra To6g apxovTag Toy rcpeari OcrTrig ?,yet, exepog Kai peyag 'rcif3ouXog Kai TOovepog 'Idyyou.

408 www.dacoromanica.ro ca o cet54uie puternica, a inaltat astfel un zid de aparare temeinic si a intrat in mijlocul lui; voia sa intirzie dusmanul pink la venirea noptii si a intunericului, apoi pe la miezul noptii sa fuga.' indarat. Ce mai calea-valeasice sa mai lungesc vorba ? De la rasaritul soarelui§iOra la ora a noua ungurii au dat sapte atacuri asupra musulmanilor.. Ce sfirtecare, ce prapad, cita moarte§ice amenintare s-a produs In rindurile ismailitenilor mai stilt eu oare in stare sa arat ? Au cazut toate ostile Rasaritului, pedestrimea, lancierii si toti alergatorii: teama, cutremurulsispaima au pus st5.pinire pe inimile turcilor. Ostile s-au despartit iar, de o parte si de alta. Cu izbinda, cinstesiglorie multa ungurii s-au indreptat spre taba'ra lor, au descalecat repede sä respire putin cu veselie, tresarire de bucuriesimindrie deosebita: ei erau insufletitisiplini de nadejde, caci rapusesera multimea. Ce s-a intimplat pe urma intre unguri§iromani? Ungurii au mers sa se slatuiasca ce mai famine de facut, anume craiul, Luxpanos si domnul Iancu. Regele a spus: Bucurati-va, marilor conducatori sislavitilor osteni, v5.d ca Dumnezeu ne-a harazit victoria, i-am respins pe turci cu rusinesiceea ce am doritsine-am rugat, ce ne-a cerut biserira RomeisiCetatea lui Constantin, toate acestea ni le-a dat marele stapin al universului. Doresc sa pasesc eu insumi spre cortul lui Amurat bei, spre marele stapin, sa-i tai capul cu miinile mele, ca sa bea caii mei singe de ieniceri, iar numele meu sa se inalte spre faima cea mai plink de str5.1ucire".

CUVINTELE LUI IANCU ADRESATE REGELUI

St5.pine§inobile rege, cinstite Bernad, nu trebuie Ea se intimple ceea ce spui, nu-i bine sa to avinti to insuti in lupta, caci daca se intimp1a sa cazi, pui in primejdie °stilesiintocmirile. indr5.znesc sa-ti spun acest lucru, sa nu-ti dai nici o insemnatate. Ramii ca o cetate intarita, nu incerca nimic, ci asteapta ca un zid puternic in cortul tau impreuna cu toate °stile si intocmirile tale, in schimb ingaduie-mi sa ma duc eu, sa pasesc impotriva cortului lui Amurat bei§i sa-imacelaresc. Daca mor Si m5. prapadesc, nu-i nici o paguba, numai sä fii sanatossi teafar domnia ta". Unul dintre conducatorii intimi, un mare consilier, dar dusman invi- dios al lui Iancu, i-a vorbit regelui in felul acesta:

409 www.dacoromanica.ro II IOJOV lAaL NgIII3 0 I01.3I11031V31 NaL 4HVVdN

0 '53213 `1114130QD A111(Q0d13/3 17331 aoit9dioxnx floix)denp 09£ `vtdrtodcotimg aou unarod 5orodlit3 '5oAdt9i, 53A1110 A19Q0dX 591 :5310D31.0 10 10V102 009 10 .10d140 53A1110 513 A91 A0713X92L 1DX 513 591 :5D1077,1,73d2A72 1DX 13919 313 Q01. <50A)(031/1.12 Q011 AD1I1D AC01 `monlorlxnaixtow got 591(io A3c111u11 ,1 AD1IOA2 1DX 411 AljA1OX .A1.1711.,103 C9£ A91 A07109X À37-131032d3313 .10 tcoldnoi Àmtludned)? A0A911 9 511339-110(10r1V, 311 5(101 590c1D)11A3k %Q01 got miarod 9 5o3toc13.93trot 9 5ox9tat.D92 sokkpie Dx93.. pA ainou A0krt9 nothini Antprfroodomax pA app 0 501-19931. 513 À91QD 01 50A1733q 1DX It Ill'11.).d) OL£ o 50/X12 A913d2A72 1,1 Àl,13/0X0d3L A0A911 311 nidltnou 5n9cto)ty, Altvga. n111 Al,rood 9 5l1'otht 9 5o29Ad31LIN A91 AOkk7;11, A3311.101c131.33112 31DX121 .134311001(10

VUOV A01. Vlicni I-1 10cILI AIO.L 11011V1 Inn? ktxn)p> It npineodu ào9 0A,knJ 4lt1tp11Ddi9 %mil), 7/A 371(0A(,70dD17/31 ,31. 513113 VA `31-ho1i31(ml 01 12A .ADAp? SLE 151 D92 imt 5ommt2 thou 533 mrkpl? 5121Amcpa 59x19ad) pnt 5731,14 5111 5D3cIA.40 17331 1311031 1DX 1391-1d3? 371 (1,)A.3 10A (/94113X031 A91 ?ii Amt `113wrilvdao1ly, ltin?enD .no)AprivtoDami 9 593-09rl1j ?ri 93x19DEI 13re pn. 9.14713y03L 08£ 5111n3enn mita pnt (pA..3 pm. (woo 3r1 Altin?eQD Alp. ADO? Alwyn ìntioxpd WOO DA `0390-131(031 A419 7/1A31 Q01 1.133111172damiy, coDpcp pA (1)01.7331 o A01 A01 01 Aplpting, 11. `13d2 A3c/1/192 `5099de D1132Q03.19 1DX 7310)(093A7? 91371 A0L1X9 A190)A1 41D D1A31 Q01 1.1.331.1il1th1071V, (0933.172 13A1D4j3173X ADd211 Ala Anidoat Altdad)? oodc,tkicli iii `522gxre 311 91 mxlyrin't A30cod9A, ntchmaori got 5(to3nt1 pDt 'A(10131931 AC1f*X9 17331. ACIOAXDX A111 AD1d93.1 17731 AQ0A17/11r139 1D31. Al9Q0d130d) 17/X ÀCIO1l3173X AC107243 A91 `4111A304D 06£ A91 A1.112thlO1iV, A10X1742 313 91 '131910M101DX A10163ll 10 M110X7 311 5112C10119 <1DX> A91 13X Al2/1 ÀDdl.1113 1?1 7311371k72d11 A1sm41d23 acrokaii ao1 Atin?onD 5o2 At9ngi3 ,1 `731Ltd1311)? A91 AO1C101(31 A91 ÀOXI/A,331 59d3/1i3 (1091319 A109141.3 10 10X1Ra 513 All1 ÀDAQ01DX S6£ 9 51111ptht 351113x9mq Sri 5go19okry9 '5(101N9d0A9 Altd)DdIZ A1321 o 5ndlal9 11Al A7:11T1X01(13 Q01 11ApdX 311 A11191d32 V1110310119 1DX A0972d0 `5320/1d1.10 1DX 131113X02L 13c1QX131 1DX 13X317331. A141 AD1d931 A0A9TI 9 51111ptht 311 5Q(01.11t9 5(101.00)1Dd131 '5103./(2d9M0 0017 `17/1AQ0A1211 1D1AQ0M23d319 1DX A71IDA92 3c11.1113Àl A(1014:1QA, )0 10d1311A3A. 119X AQ0A3A 5(101 Alai) ?II Àlto p:Dt Actoyriaxou pronag 5o)3 AmI3992 `ctoyylst °It www.dacoromanica.ro 11 CUVINTELE SPUSE REGELUI DE CATRE OMUL DE REA-CREDINTA Stapine, ai vazut sfatul §i propunerea nefericita a unui om raufacios, cum e sfetnicul Iancu. Cine i§i incruci§eaza spadele? Sclavii tai, ungurii. Cine pa..ete in lupta §i la fapte maxi? Daca in latura mea curge singe de musulmani, imi fac prin aceasta un nume mare §i faima. pretutindeni. Noi am ci§tigat, iar turcii au fost zdrobiti, caci a ramas numai Amurat bei cu ieniceriiski, iar rautaciosul §i necredinciosul Iancu vrea sa mai adauge o mica isprava, ca s5. cada cinstea asupra lui, adica laudele §i renumele, fara cinetie ce barbatie 7i succes, ci numai din rautate". Auzind acest sfat, regele Bernad i-a raspuns lui Iancu cam suparat in felul acesta.

12 CUVINTELE REGELUI CATRE IANCU Frumos gind ai, otene Iancu, ca not sä indreptam lucrurile§isa luptam, iar to sa dobinde§ti glorie §i lauda. Eu sint stapinul firesc §i regele Ungariei: deci se cuvine §i se cade sä-1 infrunt eu pe marele Amurat bei, conducatorul musulmanilor. Un imparat vrea sa lupte cu un imparat, iar eu sint stapin §i doresc sa lupt in ceasul acesta cu un stapin, deci vreau s5.-1 infrunt §i sa ajung la cortul lui Amurat bei". El s-a lasat impins de dorintasicutezanta, de zelsitemeritate §i cu o prea putina cunoa§tere a realitatii s-a avintat spre cortul lui Amurat bei. A ga.sit tabara intarita §i inconjurata cu lanturi de camile, catiri §i cai ; a lovit, a impr4tiat §i a sfarimat poarta, apoi a patruns mai departe, a ucis, a aruncat la pamintsi1-a scos din intaritura pe Amurat bei. Rom anii au trimis in graba. §i au pus mina pe comorile lui, adica pe lucrurile de pret ale marelui stapin. Vazind bogatiile fara. numar §i averea cea mare, romanii au patruns din toate partite in tabara, iar regele lupta numai cu citiva oameni. Emirul s-a intors sa priveasca cutezanta regelui plink de indrazneala aleasa§icuraj de fiara salbatica, deoarece regele lupta cu indirjiresiinfrunta tabara numai cu citiva o§teni in numar de trei sute. Ienicerii alergau mereu, se intareau, prindeau putere, faceau cerci inaintau spre cei de la mijloc ;

411 www.dacoromanica.ro 3r1 731 rd7492o1111613D pi nkolo Saw. .A(107;169 A111/061319 A19731:11,1213 30 10C1A40 371 A91 Alrody. tco 1913V10d 513 411 ADA(1017331 (101 pA `1149th Ap .11D3doartil1 lux 533 x? 5901 5C10d7311A31 X? MO1 AQ173110M, 91 `50A3A1 91 A9710A0 awl `57*Icninx '591pm 5oA3Tioytad9Ap '501739371 `50191019273119X A01L1 `51.1621A031731d1 5c0 M031'02 'A3)14910(0413 A91.0 .1y9061 13A19[1317131 0117 1ox 91 AOLOy9 (101 A33/0323 919 A9A11901[11 Àld92021 513 91 Aidpgou Amo-)291 50331 Ft 91 `1d9A7311 11331 nicindpu 01 A0A.01(9 A39119113 not 9.110034. A393313 p:nia 590nadm21 1213 5111 541 9 .59410 13,i1240 91 Aidiarni (101 9 57)(101173)( 50A13)13 Sib 11331 13121931 91 All(96331 '(101 134119 01 91.0 'Ald91A031. 1090 A739110.03d0)X3173)1 4129 A7314921 1301 `ttipdaorly ?ggo 59A11 'A39(.01(110.3 Saca? mar1193t31m3 A73igni coA9thani 411 'Al1613QA. OW:1173%U pm A91 .A0k91( A1,11 A1,11(1363N A197391(193 noApIsp 513 91 Àl(1721A031 Oar A114(17301 AUX9A.311 AC10113103/ 10 1031.&10j, 31331 .A(.109ACIA) 121 7)1y(1011. DA31191331 AD16371.3 31331 A(1072ACIA 373)1 (10A12217311331 A739Inidc9 59019 5(10a410 17331 513 5(101 .5(10X9'ya A(11(011 A01399(106 AD/Illd1A9.0 30 10NdC101, 3219 5(10I 45(10dkA90 91311 514uodi 11331 norIDDynX Apia) 513 Aka ÀDAno173x czt, 4191A(10XCIdd V1. À(1039 'A(101%139 A(10d01193 113)1 ÀC10111d(t) d311992 7:/11001L A139114d93193 513 '5(102919N 17331 513 5732931kny FIN 3191 9 c5ornim111ttodd) 9 5DA31-1 0 `50A.L9I, 13A011 `731(9i.,371 im3d929 )13 5n00pg 541 `5731gc73)1 Arepu pd)ubt A91 17313dp73X A91 A019A90 Q01 clrypdx pEt- 11919 A32(10 A91 Aa9cum11 13.9mdlroc AL1l Altrod nol :rep 5ml-19 9 5o1Dp11nn0 9 593%1990 A,93, `50k A013113613 (0.033L9 (101 AM1119y= A019(1dX 30 AO3Ad931. Aomotho-okarl 01 Ad9D An° 531A3d)9 31i Ansrpaxp DalXi.p21`no `531Anoth .AlcipmdrAdnri gEt7- 5919 aoi 5noXII A334X023 91311 511kapdx 51.1%pk311 TON 91 7311399(106 A3CI*2713 513 91 'A721910A(10173x 93A1 411 And9110d1 Ak1 '411311Q6 ALIT AIR131L9 À1IA33313 17331 513Ami pA A1,111 91 110171(10 pro? 411 91 11990x7 TAG, A111112313193 513 '9ACIOd 513 5(10992 `53A3riliOth1 oti, pm Scp Aodmidprf Ànorionlif..? Attomorou? .5901% (.131L9(9 pA 5119 AL,11 A7399731(90 Ap9m 191aoidiam9 9119 5ocl3p `nodnX.ol 19)/ D1971931 Ànopialt. 5on90 91 <91)1311(131 131L31(d1l A919 A011119)1 `73A31191113A., A91 A01i11LO non `13X9712/3 411 ,A9A 511999XDO '71173119X AD0IROIL(1 giry llri ,A72A 51.199pr0 111911(131. 11331 311 `01 17331 3,L? Alnion 5outodonp 5o)Xi9 AL1Xarh x plus:YID -Al 53318 4Ac199ria-n0 À9131.1dth 'AOILICW9319 A01(9k3TI 17391 Q01 C1030 0291:1131t A0 9 5(10A 9A '191147/033 7197.11LV 50A3A. 11331 110Alt 13u3d31 pA 11A9xuA.311 ogi7- A930 A91 `ndoiDcbtommi A9A.daouilt2 non .moyo 0. 59Andgo 91 A39C1041 ,31. AlDnith?al? pi. lipp`tic 9 501%4 313 Q01 (10d96 C101 17:131(1 `119(1310.073g QI 50A.A.36 A3311.1093103193 AI,11 A13131QA 5o) A33 A13A136 91 A01)11d6117221 91 'ADTID39 A91 A911.014 A91 'A0130 Zit www.dacoromanica.ro si au luptat din rasputeri ping la apusul soarelui, pricinuind prapad cu arcurile si sagetile lor. Ungurii impreuna cu regele au suferit o infringere si cautau sä fuga spre tabara lor, d.aca le-ar fi fost cu putinta. [nul dintre ieniceri, un barbat frumos si viteaz, de neam romeic, cu numele Hamuzas, de stature mijlocie si lat in spate, in virsta de treizeci de ani, a racnit ca un drac, s-a repezit spre rege si a dat o lovitura in piciorul dindarat al calului sau, lovind de jos cu o secure piciorul animalului, iar calul si-apierdut indata cumpatul si s-a pravalit la pamint impreuna cu regele. Hamuzas a scos sabia, a ta'iat capul regelui si 1-a infipt in sulita sa. Cei care se infruntau la poarta lui Amurat n-au scapat, ci s-au prapadit cu totii. Nu mai adaug nimic la serisul meu si nu lungesc vorba. Turcii au inaltat capul intr-o sulita si se razboiau cu zgomot si galagie multa. Porneau ca niste pasari zburatoare, urlau si se repezeau asupra ungurilor si romanilor :ei au nimicit multa oaste de unguri si au cazut ca o grinding asupra taberei lor: strigau, tipau, amenintau, se incurcau si se frimintau ca niste pasari risipite pe cimpuri si in vai. Atunci inteleptul si marele Iancu s-a intristat mult, flind coplesit de durere ping in adincul inimii, dar in ascurs s-a bucurat de moartea regelui, pentru ca acesta n-a ascultat si n-a urmat sfatul sau. in acelasi timp minunatul domn Iancu a dus in spate comorile de mare pret, la sunetul puternic al cornului produs de capitani ; zgarzi de aur, salbe si margaritare ; apoi el insusi a dat de stire cu sunet mare si a adunat °stile in tabard. Ele erau cuprinse de spaima groaznica si de o amenintare cum nimeni n-a simtit vreodata si nici n-a auzit. Eu stateam ascuns pe un deal intr-o padure si ajunsesem ca de marmura, mai impietrit ca o piatra. Ca si cum as fi avut o mare infuriate de o furtuna puternica, asa priveam valurile de lume de pe cimpul de lupta si ma temeam in gindul meu sa nu fiu inghitit de talazurile acestei maxi si sa dispar sub ele, deci ajunsesem ca un om lipsit de suflare si simtire. Ai vazut asadar minunata, teribila, mareata si neasteptata fapta a lui Dumnezeu de care mintea famine inmarmurita. Se cuvine ca tot neamul si toata suflarea sa laude pe Dumnezeu, stapinul tuturor, creatorul universului. A auzit cerul, an aflat astrele, a palit de team.a soarele, s-a intunecat ziva ca noaptea, incit privelistea grozava si vointa diving pareau farelumina. Unii numesc acest eveniment un joc al intimplarii, dar fiecare cugeta in sine in alt chip si priveste lucrurile din alt punct de vedere. Eu spun, mirturi-

413 www.dacoromanica.ro 455 Atyouv rtvkToToxcpovcrilapapav Trig T6xtic. a 'r(ppovci xa0' t aotoil dkA,13 dAlog gt Zikkou, Zydo yap Xtyw, p.aptuptb, OgoXoyta to 81 Sco ob5Lv Ev ykyovEv rtoo-cis traps 'pitsp,ob Koptou. guatiiptov axatavonrav Tafittottat xat Baup 40.). 460 fracra nvoil ticrtavtoToytyovEv atobg OiSyypouc LIrra tpopag ETCatacravToOg To6pxoug -Kara xpatog, of 00yypot otd play popav TaxaMilt'*KlatAKCEV, Irroiricrav girttponfiv, irktov of.) TroXEtti Copy. hoga xai xpatoc Kai Ttitii, Ow; littov, peyav 465 Ilattpav TON, navarov, Yiov xat aytov Ilv Otta, TotptkaprEtc, eAyta Topic, bi.tv8Ta,iteyakda.

www.dacoromanica.ro sesc§ideclarap.:nimic nu se intimp1a fara vointa lui Dumnezeu, dar sint inmarmuritiuimit in fata tainei cu neputinta de inteles. Toata suflarea s-a minunat de ceea ce s-a petrecut la unguri: ei au dat §apte atacuri puternice asupra turcilor, insa au fost rapui cu repeziciune la unsingur contraatac, apoi s-au intorsin-au mai luptat. Slavaiputere imarire, cintare vrednicului, marelui Parinte atot- sfint, FiuluiiSfintului Duh, Treimei sfinte§ide trei on luminate: sla. vesc maretia voastr5..

415 www.dacoromanica.ro LXVI. DUCA S

(XV, 2) '0 Se IIaytaCirT xaOfillevog"ivIIpo6m3 xai, Ta. Trig Einuxiag imixotta SevSpa opcbv Kamm% 13piOovTa xai xa0' Manly figepav aSzthg xaTaTpucpcbvTaev StwpOpotg aTpouOiliv xekaSicrgacrtv, oi) yap Eketne Tt TthV N Tots yeveat Tcbv ykauso-&v cbpaiov, EITE eV 64(M Cti)00 i 1.tsTeckkoufi 6a1.15'mac ev Tr? xooltcp SoOgioTic napa TOi.5 0E013 floaCtg otvecog, Toi.5 µr1 civai Te Kai EbpicrxecrOat N Toic Oricraupoic autOU, exksy6i.tEva Toivuv Ta xa0apa Teiiv acol.taTcov xai Taiv cbpala TTI owEt aNevow 're Kai Orikecov, napicrravro natSapta yea xai TpupEpec Kai too- pat bicep Toy fiktov kagnoucat, TiVCOV ; 'Pwaiow, Et ppow, Bkaxcov, 'Akf3avt- Tiov, Oiiyypcov, Eao)v, Boukyapcov Kai AaTivow, Eva EKCIASTOV gekcpSoUrccov T.0iSia StakerTcp xai IA Poukollevcov, ctinag Se xaOfii.tevog tad xaTamcaTaVoiv ovx erca6sTo acppoStatgcov, V c1015evotg acrekyaivcov xai Ofikcatv.

416 www.dacoromanica.ro LXVI. DUCAS

A trait probabil intre anii 1400 1470 si a fkut parte dintr-o familie bizantin& foarte distinsk in anul 1421 a fost seoretarul ducelui genovez Giovanni Adorno si a scris pentru acesta corespondenta cu sultanul turcilor. Mai tirziu a ajuns in serviciul familiei genoveze Gateluzzi, care st6.pinea in Mytilene si care 1-a trimis in anul 1455 ca sol la sultanul Mahomet al II-lea. in anul urrnator s-a dus din nou la sultan spre a duce tributul insulei Lesbos. Avea o case in Nea Phocaia, in fata insulei Lebos, unde probabil a murit. Era partizanul unirii bisericilor, considerate drept singura salvare in fata amenintarii otomane. AlAturi de scrierile lui Sphrantzes, Critobul si Chalcocondyl, opera sa este una dintre cele mai insemnate surse pentru cunoasterea secolului al XV-lea. Ea are si o valoare literark prin stilul simplu si firesc. Dar cronica lui Ducas are mai ales o deosebitl valoare clocumentark deoarece autorul a avut contacte directe cu oamenii si evenimentele vremii si a inreg'strat, in general, in mod constiincios si obiectiv, stirile culese in numeroasele sale alatorii diplomatice fie dintr-o tabard., fie din cealaltk inceputul cronicei lipseste, car introducerea prezint& o istorie universa1s succinta pia. la anul 1204. Evenimentele dintre 1204 1359 marcheazi Inceputurile expansiunii musulmane, car cele pins in anul 1391 continuarea ei. De aici inainte este povestita pe larg istoria Imperiului bizantin sub ultimii impArati din dinastia Paleologilor, inclusi caderea capitalei sub otomani in 1453. Cronica se opreste brusc la anul 1462, cind insula Lesbos a azut in stapinirea turcilor. in afar& de limba sa maternk autorul cunostea italiana si turca, ceea ce i-a usurat consultarea izvoarelor otomane. El se arat& familiarizat cu mitologia antics si cu biblia si amestea in stilul sou elemente traditionale arhaice cu elemente populare. Sentimentele sale nafionale sint sincere si profunde si se imbina in chip inteligent cu o gindire proprie rafinatk sprijinita si pe o lung& practic& de diplomat. Ducas condamna fanatismul unor cercuri clericale din Bizant care preferau sa vad& nimipirea statului bizantin decit s& sprijine unirea cu biserica apuseank Editia folositd : Ducas, Istoria turco-bizantittel (1341-1462), ed. critic5. de Vasile Grecu, Bucuresti, 1958.

CRONICA TURCO-BIZANTINA

(XV,. 2) Iar Baiazid 1 sta la Brusa privind arborii infrunziti ai fericirii, incarcati de roade,1ise desfata in fiecare zi, in lini§te, de cintarile minunate ale pasarilor ; caci nimic frumos din mu/timea limbilor, fie fiint5. aleasa, fie metal pretios, fie orice altceva care e dat de Dumnezeu pe lumea aceasta .ca sa, bucure privirea, nu se intimpla sa nu:fie sau sa nu se descopere in averile lui. Dupe ce alegea persoane de parte barbateasca §i femeiasca curate la trup §1 cu fata frumoasa, stateau in jurul lui baieti tineri§idelicatifecioare mai stralucitoare ca soarele. Ale cui? Ale grecilor, sirbilor, romanilor, albanezilor, ungurilor, saOlor, bulgarilorsilatinilor, fiecare cintind in limba sa, fare voie, car el sta, se imbuiba §i nu inceta desfriul, fie cu parte b5.rb5.- teased, fie cu parte femeiasca.

1 Sultanul Baiazid I (1389 1402).

41.7 www.dacoromanica.ro 2

(XIX, 1) '0 St Mcoofic, Ov 6 X6yog (pOttaac afilAoatv, Staywv RETet Tot HEX- (pot ainot Mtxtptt ev 'Ayy()pa 'TN fa? atiag Kai yorbv >Tjxc tv Etvoma flyt- govt6ovro; Encvnap Tot Toupxogeivou. (Dikoevficsa; oLv airrov, CO; E8E1,g tri cre nepdaat Mcocr-N Teo/ ntpaiav Tot EiAtivoo Ilorrou, Tex npoc BX.axiay. '0 St aanaaicoc tijv aitricriv airrot 706-npcixsag avirpt. -Kai tic Bkaxiav neprt. Kai T(7) Mik4r,i rif364 crovwxchv Kai nkripo(popfiaagauto,Tic-se rirj xai noBtv fjxs Kai n6;, 816m-ivataSetav Tot irEpinactiv ev adol3 BXaxia Kati npaTTEW to EH54aVTa. Oi St TN Si)atcog outpanat Kai to tot Aavo(43mg pEpri cuketrrovttg, pa9Ovst; Tip?El;Bkaxiav tics-oSov Tot Maxr, ypayouat Kai SriXoticst 'rMoucroa- pav to yEVeaEVa Kai Orccoc, EL µrj yOkra; Iceptiatt Iv Tot; ptptat TN Opaxig, rrjv Sim-tv 6 Mcoatjg xXripcbastat Kai autostv 'AcridStaywv tig abtrjv xai Ka- Takfi

QM 2) 'Opoiwc xai irptuf3et; Icppiag Kai Bkaxiag Bookyapia; TE Kai Sou- KO; TOv 'lioavvivow xai Tot Secritotou AaKEStgovia; xai nplyxuto; 'Axatac Kai navtac fiptpcog Trpoaayopeixsag Kai Iv etpiCYTCP ogotpantcoug aoyKaAtSpiaa; Kai Tat; (ptAocricriaig al; avaStitv ittiv-rcov tyKataatlicrac, ant? oat 'rob; ittivtac ev tiptivrj Xtycov airoic. « 'AvayytiXatt To% Kupiotg bp6v, t yet) gETa TEdVTOWEiprj- vrjv Si&opt xai tipfivriv Xapl3avco. "Og navoopyckt tfiv ciprjviv Kai6 Otoc Tfig sipi-vng KaT' abTOILD

(XXI, 3) Mucci: Staywv VA& pfivupa, Tub; 6 tacato; to5v aSEX,y6v aka), Moucrracpiic 6vopgaptvog, pie; Tot npoiNSTIOtvtocIIaytat tjt, N tryBkaxia -1)vSta- ycov. Kai -Kara ptv To irpolrov irepnEt Tots); -utv SoaawticKpi-roug Si)o Tot (17TO- impakicrat Toy TC-tvefr. Oi St obx eLpov airs6v, Av yap, /TO Si.)o fiptpag Toy 7CO- TattOv icspaaac, twoOticTOMoucrtayric. xai Op-Koug Sob; nine) Tot auv8pageiv Kai o-oyxaKorrathlaat Kai tipxovta Ka-saatqaat Siicrecoc Kai Ewa ;. MaOciw ouv Tfiv yuyeiv Tot 1"Civtfr 6 Maxtp.tT Kai µrj ytpcov rijv.iittiav,fly intocralvat palet Trap' ¬, crtparov dytipet noXiA, xai 40606v ano Oparriv fikOtv si; MaKe- Soviay. Kemal pa(kiw, Ott 6 Moucrupptig oi)v "C(3 MVEfIT ittpacrarrsg Tov latpov, EXOVTE; BVExou; gig 13ofiOttav xai alto Tthv Toi)pm.ov obx 6Xiyov atpatov, npog Tati-j; OtrtaXiag ptpri -Kattpxorrat, xai auto; njv npoc airrobg o-bvTtova- 'cif) nopciav L7C01Cl. 'Arcavnietvug tyybc tic Ta TN OccroaXoviKrig ptpri KaiSfi auvayamc n6Xtgov Kai tfiv vixibaav 6 MExtpet Xax6v, Z816KOVTO nap' auto) p.txpt Kai TON/ nok6iv Otacrakoviml; 6 Moocruppag abv -t(? TCivairt.

418 www.dacoromanica.ro 2 (XIX, 1) Iar Musa 2, de care am vorbit mai inainte, si care traia impreuna cu fratele sau Mohamet la Ancyra dinGalatia, a fugit si a ajuns la Sinope, unde domnea Spentiar Turcomanu13. Acesta 1-a gazduit bine si cum se cuvine, iar Musa 1-a rugat sa-1 treaca de partea cealalta. a Pontului Euxin, catre Tara Romaneasca. Ace la i-a implinit cererea cu placere, 1-a trimis si 1-a trecut in Tara Romaneasca. intilnindu-se cu Mircea voievod si incunostiintindu-1 cine este si de unde si cum a venit, acesta i-a dat voie sa umble prin toata Tara Romaneasca si sa faca cele planuite. Iar pasalele din apus, si care pazeau partile de la Dunare, aflind de venirea lui Musa in Tara Romaneasca, au scris si i-au aratat lui Musulman 4 cele intimplate, spunind ca, daca nu va trece mai inainte in partile Traciei, partea de apus va fi ocupata de Musa, iar el va raminea in Asia, si la aceasta regiuneise va limita domnia.

3 (XX, 2) Tot asa, primindu-i s cu blindete pe soliiSerbiei, ai Tarii Romanesti, ai Bulgariei, ai ducelui de Ianina, ai despotului din Lacedemonia, ai principelui de Achaia si asezindu-i pe toti in rind cu el la masa si inchinind paharul in cinstea tuturor, i-a lasat sä piece pe toti in pace, zicindu-le: Spu- neti domnilor vostri ca, eu tuturora pace dau si pace iau. Cine unelteste impotriva pacii, si Dumnezeul pacii 55. unelteasca impotriva lui".

4 (XXII, 3) Stind acolo, a primit vestea cum ca ultimul dintre fratii sai, numit Mustafa, fiul mai inainte pomenitului Baiazid, se afla in Tara Romaneasca. Atunci a trimis 6 mai intii doi slujitori sa-i taie capul lui Tineit'. Acestia insa nu 1-au gasit, caci, trecuse cu doua zile mai inainte fluviul si se unise cu Mustafa, jurindu-i acestuia ca va merge cu el si ca vor imparti impreuna suferintele si ca-1 va aseza domn al Apukului si Rasaritului. Aflind Mohamet de fuga lui Tineit, n-a putut suporta neajunsul ce avea sa-1 indure din partea acestuia, a strins armata multa si, plecind din Tracia, a ajuns in Macedonia. Acolo a aflat ca Mustafa impreuna cu Tineit au trecutIstrul avind intr-ajutor romani si nu putina armata de turci si ca se indrepta spre partile Tesaliei. De aceea si-a dus si el armata in aceiasi directie.intilnindu-se aproape de partile Salonicului si incepind lupta, Mohamet a iesit invingator, iar Mustafa impreuna cu Tineit au fost urmariti de el ping la portile Salonicului.

2 Pretendent, domneste intre anii 14 11 si 14 13 alaturi de Mahomet. 3 Sfentiar (1402 1439). 4Soliman, alt pretendent care domneste intre anii 1402 si 14 10 alaturi de Mahomet I. 5 Sultanul Mahomet I (1402142 1); aici e vorba de anul 14 13 cind a ramas singur st5.- pinitor. 6 Sultanul Mahomet I. 7 Emirul Gfineit.

419 www.dacoromanica.ro `11XX) (9 0, n 171(10XNAI 223.13x Amt Ao-Avyg Acm(t)?di ADd0X2 73X3A2 51.11. 901 mdmidanow `5co3D1.49/3413 13u7132/ Acamdip Agyou 17331. innyltay p331. pyoudau 1011111? 9. lolapyu 9

'moo (6 .1 [ p.m dpit 5334(103.3up 51x1Ryou lo 541 573139a71y, 5901173x -dim/ 5n9d3uox 531ACIO10OX90d1L 13313 513A31.0719 1DX 1011'0)20719 gA11100Alcaka1 513 -D1D0102 AD1D 531Actodo)X .01Aommd)? A132 lt010 9 Aos)oyadmu `13r13X3w 9 dIpmu `nolgm 17101d13X4 ALA AD)XdDIL? 01 Op (10101) 173X 1DDLUDDIDX A01001 AOld9X A? 5101 5101d9 51.0A13x3 1733/ A1110nth3N. 59du 5139C1311 A7100011917403111A9 Sco 5oA1331py. A? 51 nonvidgy, 59du 1,`5aopydcoa, `5a0AAgo `5noXp1Cg c500dd33 500d9kr011 0092 ÀDA1X A? 11991L 511 919V. 17311. 911130NC) A00X11119 A? bilvditga -m3A,912 L 9. nrxx) (z 33.91, 9 14)9117311 0371 511-09 514Ao2151. pot 5pda 50A911A32 mludripdA. 51 Amdgmu? 5m91o73x lu? nO. 5mm-11A A(.0 11)7111 5101 517331019D Pax À11111191k3li 11931. 5ctod?rl xgo gok1y9 51.tl 50-)3109u `(501A9dnu) 01144 Andokluilig .39p101 (59dll) 'Swag p 53d2Ap go kidX Ai3A.310 lax Andoktoiln x3 513101/ 513 Qw. AD)Olt ALLX91 A3liLLE)C91112 501A00X02(13MID (1030 912 5m39LAX7Jd7311 olltthodu 3173910 d9A, 5Qd1dX2 10 A?li 131h0100 10 92 0011 AQ1 A013A0k 533.A?0.0uom? 10 (101 5o,) xgo Ausq cougo A93.Doxl43 4 Aonu `11 ,dy9 90 A92. Aorlodou 531A9ljnig A1]1110, '501.1 Alp. Aluti)do A7DD3L AD111.1.19dX? lax Alp, A13131(194 Acoirmiom, pax A04.1d3I ili(310319 173X Aodoth93Lg 'Amisga rap 113X 5004101 Oug A01 Ald00A97 1DX 5(10AA90 91 loidw.datinor `50A$ 59oAn1J10y, tax 65god9kynog Slump A023X9 A133113 A01(101301 513 5o103t 531Aopsoyl1iXpl Annompumi? 591 you. pi. m13911119 lgm Irol. ltrl A139X14? 5901 5ctod9d) 59oi 5aop9tu? 5901 5(wA31logig Ap-I151. 6k.3xd143 rap 1.1331. 591 5730171,1,00 173X 5001 50010 AQ1(13 3 A1310319w2L73 59du 5901 5ciod3131Ist 5gokladp .5vu3duoyaog :5Qu (-tom 531,m-wall 1733/ lxio Ào A4XoDump ADA132 1DX AliA1,11:43 ,d3911 'AC0714.

I11XX) (8 [ 173N 00 A0A0TI lol 0thi goi gothDL Imioldpidart ItA02 pzot cnyyourinu pro 1nx 91371 A01 A0d191. 500X9101 513 501(31 531A11921A131t/31 590AAgo Alp. ltdirip Agoltyu Aotha1191993 9944311331. 531An 11011. 90 A0A071 10 -112A, 5goign - 531AvA wxdQoi AwaoX?dnurot io 541 m?)do `51t to 51t. `54xuav, 10 noi ova, `(-toxid )0 Q01 001A9711111V 110X 10 531AQ1A113k, .A731033 - 11131 d9,L A090 01 4113X 9102 3113 gym/ AOTOL 13A9X/C01 91 5oA?A. 01001 41.1 A0d37149 00718dOIL -amyymx 91 50-3you 10X72 901 9001.01. ,d733L Aopo, A3 51.01. 511.1 aturvii, 544 193071 4M1031101DX 01 001 goi x3 93,Ac - pley9 got 10 3t3 51u. -919y, MLR A00X1)1/9 goittadp .Al2T-100, 10 A? 50213. 5111, 17331 10 Al.1,1 ATIPLadO 531A0.031.10 13331. p. COLT( (53A09X0y 5101 A0)1A31idV. 5101d9 10A371)3X 10A19D71V. IDX92133LUDN `53myyx iouigv 53dm-N 10X9 50100ADV 10211 41.1 AD13d031. 531A00101t 73X3A3 001 1734tX A9A131191dX 171X d9k, 13 513pidmi ioido tomovit? cp. rux)oxiii AD1 AQYad7102? 12rt9 5DX1d1,911Y -1030 1.000A1130311? 11131. 521A0123.1d9 1900A,93d) 01(10.1 41.1 ALLX9d0 Al3.07311 idXi 513110Ti A0711-Ld2 .017399M13119 01001 5001 5cI0A14(V, 50A3L d3U9 A07101d9 4A0 50011.171016D9 .A31:111,102/3 500X9101 .50-morio 5flodd33 pox 5(wpm-ha, 513 501(31 AamAmthlt.

www.dacoromanica.ro 5 (XXII, 6) Avind dusmanie impotriva romanilor din pricina proclamarii lui Mustafa, Mohamet a strins caste mare, a pr5.dat, a ars si a facut multi stricaciune. 6 (XXII, 9) [...] Iar locuitorii din Amasia, dedindu-se deseori la dezordini si chemindu-i in ajutor pe turco-persi, fiindca erau de acelasi neam si aveau aceleasi obiceiuri cu ei, pareau ca inclina pentru revolti Tatal sau, r5.posatul Mohamet, a crezut ca trebuie sa dea provincia in miinile fiului sau si sa-1 puny domn in aceste hotare si capetenie care sa se opuna persilor, dupa cum el insusi,. din Adrianopol intoarce lancea impotriva grecilor, ungurilor, romanilor, sirbilor, bulgarilor, pentru ca supusii ski din toat5. Asia si Tracia sa stea in liniste.. 7

(XXIII, 2) Primind scrisorile cu mare placere si bucurie, Baiazid8,s-a urcat a doua zi la tribuna impreuna cu toate pasalele si dregatorii si a inceput sa cuvinteze, in fata unei man parti a orasului, in felul acesta : Eu nu trebuie sä va spun voua, barbati, la ce situatie ne-am ridicat noi din bunavointa lui Dumnezeu prin rugaciunea profetului. Caci stiti bine, deoarece unii ati vazut cu ochii vostri, iar altii ati aflat de la parinti, ca nu sint nici saizeci de ani sau mai multi de cind urmasii lui Osman, trecind strimtoarea, au pus stapinire pe intreaga Tracie si au biruit si facut tributary imparatia bizantinilor si a sirbilor ; dar si pe romanii de peste Dunare si pe unguri, neam foarte numeros, pe albanezi si pe bulgari, intr-un cuvint, pink la urma atit de mult i-a umilit subjugindu-i, incit darile din tarile for nu ajung pentru plata tributu- rilor ce ni le dau anual, ci trimit cu supunere sultanului nostru chiarsi fetele si b5.ietii lor. Cum adica ? Cer de la noi milk si indurare, incetarea teroarei si pace ?

8 (XXIII, 8) [...] *i nu numai neamurile atit de multe si de numeroase de pin5. la Istru, dar si pe romanii de peste Istru i-au supus pink la urma ba chiar si pe unguri, multime gra numa.'r, i-au imputinat ;si nu numai turcii din vecinatate fac incursiuni de prada, dar si cei din Tracia, cei din Atica, cei din Iliric, cei din Hemimont, si cei vecini cu Serbia. Dupa mine, astazi este mai mult neam de turci de la strimtoarea Galipoli si pin5. la Istru decit cei care locuiesc in partile Anatoliei: vorbesc de cei supusi sultanului coboritor din urmasii lui Osman, de cei din parnintul Asiei si de cei care locuiesc in Frigia ; dar ce sa mai spun? Licaonii, cei care stau in hotarele Armeniei, cei din Amasia, cei din Capadocia, cei din Cilicia, cei din Licia si cei din Caria dau navala pins la Dunare casa-iprade pe crestini. Dupa ce navalesc de zeci de mii de on asupra celei mai mici dintre regiuni, ei tot mai yin hoteste si, dupa ce prada, fug. Aceste lucruri au facut pustie intreaga Tracie ping la marginea Dalmatiei, ele i-au imputinat pe albanezi, care erau un neam foarte numeros, la fel si pe romani ; pe sirbi si pe bizantini i-au nimicit ping la capat.

8 E vorba de un vizir al lui Mahomet I*iMurat al 11-lea.

421

www.dacoromanica.ro 9 (XXIII, 9) [...] TOI5TO TOIVIN To VEIACKTOV crOvTayp.a xa09 EKCECTTOV ETOg intepirepirretiov Z011. xai El; To Ev baccovTaxig Ev apiOtietTat, -Kai yap Soi.iXol. Soiaoug icTcTwTai xai Taw SoOkcov ot 6oW of Soiaoug- Kai navTeg ovotu4ovTai -Kai slat Toil apriyoil Sotikoc. OUK ECYTtVgv(Lino% OUTS To iipxog OUT' "Apaw, eaXa marrec xpiaTiavGiv icalSec-Tcofcatow, Etpf3cov,'laf3av&v, BouXpipcov, BX,axow Kai 06vvow, oinveg aasf3flaavTeg xai Toti napovrog Tag aroXatmeig cbg xorpoi Xaxavaw larcaTpucfAvieg, irapOtiocoi KOVEat XOTTCEV voaoilvTeg xaTa 'rah, ofloyeviiw Ex0pav acricovSov OavaTricpopov adi cptpoum.

10 (XXIV, 1) '0 ArigiTpiog ka(3ciw Tew MoucrTacclv, otov Orca TOIS'Iktpnp, cbg 6 X6yog cp0aaag tSfiXaxsev, Kai aiw aixtif.) Toy apoOfynOtvTa 7colleuxic T(ivafiT, opxoig ainobg ampcataag irpoupov, ci)g (6 Moc)o-Tayttg) OOK et0ETI16EL 7TOTeTfIV past? iriiv 13ou? fiv, DA& asi 'tam intfpcoog cbg utOg npag rcaTtpa, Sobg aice) Toy otov aka sig ItiaTIN, Kai o-uvOfpcag nortiaavTeg Sci)aeiv To) paatke tljv zv woovficro? Kautoinroxtv Kai Ta novuxa, titpi axpig 6picov BA,axiac Kai Ta Tfig Osaacata; axpt 'Eppicscroi3 Kai `Aytou 'Opoug xai 6X? a Tiva S6aSoTa Kai SuoxaTtpyaaTa ScbgaTa, acnpaXicravreg ouv ¬); opicoig Kai Ta -facia icTepcbaavTeg Ilti Tile K11711067C0XtV Eft? EllaCtV.

11 (XXIV, 5)[. Etta 6 lady(); o6Tog cbg siSe Toy Paaata Opxoig cruv- SeetvTa Kai Oxpav ayecriv 0.26fIXOlg el( o-op.cpowou aiw -cc? xopico ligcbv gem- Zoo-ay-rag, a'lcoSpag Eg Bkaxiav acpixeTo, auvStayow To) MiXT0-1, TOTE Tclw Mocr6v apxriyc? Ovtt, viov &nay Tot')'atm*altOKCaOtiVTOE Kai Poliegiav gaiToOp.evov. KaiatOev Xaf3ciw atyriv Ttva 13oliOetav xai dig Ta Trlg OeTTaXiag p.tpri XricrTptialig zio-EX06w, tong o-twavviivTag Zi.c7copoug, Kai otouaSiiTivag Ssy6f.i.vou, icaX(Bv tauTov UIOV tou 'IXTpfig Kai Tor) woapavog.

12 (XXVII, 5) Kai 6 MoupaT icpOg TO iroXixviov eXa6vow Tfig noXecog, 6 Mou- aTcapg, cbg eIxe, irpOg Tavjg'ASpiavoil eksTo Kai siasX0ciw tv Tip Taptig.), 4i ot Ortaaopoi tvarcticeirro, Kai Xa(36v xptcaTa, Oacc 1113ofasTo,icpOg to 'trig BXaxiag titpri aiv OXiyoig ti'v 6Solicoptav tTC01.61 acciwow Tot); bacoog, 6o-ov ZS6vaTo.

13 (XXVII, 7) '0 St McopaT MA, Taxa 7coXlio: ganocrisikag cbxunTtpoug veaviag Kai aTparriyot.); avSpetoug, auvaa(3ov Toy MouaTcap-dv tyy6; not) nagToblaTpou 6x0aig.

422 www.dacoromanica.ro 9 (XXIII, 9) [...] Aceasta noua formatie militara 9 este an de an sporita de cite o suta de on fiecare, caci robii fac robi, iar robii robilor alti robi, si se numesc si sint robi ai sultanului. Nu sint printre ei nici turci,nici arabi, ci toti sint copii de crestini: greci, sirbi, albanezi, bulgari, romani si unguri, care calca legea sfinta, se infrupta de placerile lumesti ca porcii la zarzavaturi, turbati asemenea ciinilor, si poarta o ura de moarte, neimpa- cata, fata de cei de un neam cu ei.

10 (XXIV, 1) Dimitrie 10 a luat pe Mustafa, care era fiul lui Ilderim, dupa cum s-a aratat mai sus, si impreuna cu el pe Tineit,despre care s-a vorbit deseori mai inainte, si, mai intii, i-a pus sa jure ca Mustafa nu va incalca vreodata vointa imparateasca, si va fi mereu supus ca un fiu fata de parintele sau, dindu-i acestuia pe fiul sau ca zalog,apoi au f5.cut un tratat prin care ii dadeau imparatului Galipoli din Chersones si partile dinspre Marea Neagra pins la marginea Tarii Romanesti si cele ale Tesaliei ping la Hierissos si Sfintul Munte si alte citeva intarituri greu de cucerit ; deci, dupa ce le-au luat acestora juramintul au ridicat ancora si au plecat la Galipoli.

11 (XXV, 5) [...] Apoi cind a vazut acest inselator 11, ca impa'ratul este legat prin juraminte si ca din intelegerea cu domnul nostru isi arata unul altuia o dragoste fara margini, a fugit si s-a dus in Tara Romaneasca. A stat la Mircea,care era atunci domnul misilor, s-a dat drept fiul lui Ilderim si a cerut ajutor. A luat de acolo un mic ajutor si a patruns hoteste in partile Tesaliei, si i-a pradat pe negustorii intilniti in cale si pe oricare altul, numindu-se fiu al lui Ilderim si urmas al lui Osman.

12 (XXVII, 5) In timp ce Murat 12 se indrepta catre cetatuia orasului, Mustafa, asa cum era, a pornit spre partile Adrianopolului, a intrat in viste- rie, unde se pastra tezaurul, a luat bani citi a vrut si s-a indreptat spre partile Tarii Romanesti cu citiva tovarasi, minind caii cit putea.

13 (XXVII, 7) Murat insa a trimis imediat tineri iuti si osteni viteji, care 1-au prins pe Mustafa undeva aproape de malurile Istrului.

9 A ienicerilor. 10 Despot de Mistra, al cincilea fiu al imparatului Manuil al II-lea. 11 Este pretendentul Mustafa, pe care Murat il considera mincinos. 12 Sultanul Murat al II-lea (1421 1451).

423 www.dacoromanica.ro 14 (XXVII, 10) ETtXXet Ouv Ev exeivcp Tcl) ZTE1 etxtvogiSag Ev Bkaxicc Kai Ev /epOicc SELxvuwv Tfiv avetOfmatv autou. "EpxovTat oi5v einoxptataptot navTo0ev, Tcpocrayopc6ovTcc ainff? Tetjg fiycgoviag cia6Sta Kai eiTco Toy Sccsicotriv Ecpcliag xai clico f3cipoSav BXaxiag. Enoirio-ev ouv cipfivriv (-AA/ exeivotg.

15 (XXIX, 3) ZuvLOOzov St Tcbv ntpt4 flycgovcov anoxptcrtaptot, eiXXa xai Toiv gaxpay. 'Ecrrsac yap 6 Occaacbg 'Toy xOp AODKrIV NOTapiDIV Toy ainoi5 pco-dcorra cri)v Scbpotg nokkoig, ktoicog xai A4apog 6 ScanoTrig apPiag, axx« xai NTavog 6 BXaxiag flystdov, 6 IVIttukfivric a60tvTrig -Kat Kim xai 'Po Sun, airavreg ciAptildrovrcg. Hay Tcg oLv E'Xaf3OV ItiCYTElc nap' aka Kai Z80.)KaV TOO Eivat ciprivatot Kai cpaiag I.LECITOti CFi.)VainCl) Kai autos abv airrolg nkrjv Tthv BEVETiKOW St' aitiav Ttjv Fly Xgow Epxogat.

16 (XXIX, 6) 'Ev St Talc figtpatg Excivatg flytpOri v.; Toby uiclw 'rob Om1(i6k Maxiag MiXtcotr Efxs yap noXkobg vo0oug etacimogc';')v. Kai etnecpag EK Tfic KcovaTavrtvounoXEcog, fly yap EKET Stetycov Ev TO. Rakatio? Tot) Pao-tXtcog 'Icoavvou eV CiTpa TUMMY.) 6Xtlatt Kai CrI.W0111165V 1CaOCKetaCTIV abv vccoTtpotc tact TrpOg Ta gaxtp.a Kai thrraptlxa EntSetiotc. fiaav yap tad BX6txot 'avec cbptaxogcvot TO Tots map@ Ev tf,1KCOVCrTaVTIV011. Kai 6iXaPovTeg airrov lintiSaaV eV Evi Eixpo? BXaxiag idocct a0potcr0tyrcg ixavol, TO xa0' figtpav flOpogovTo Kai na- pcgPokel xporTatet tytvcto. '11v yelp TO ytvog Taw Bkaxcov etC1150CaTOV Kai npog Eict0ouXiav 'rein/ flycgovoov 15e7TOV TfIV 7VCi 41.11V EkiVT1TOV.

17 (XXIX, 7) `0 'yap periDoSac Tot) Tote lattpor) fmrtjpxev aveytog Tot Mi Xtca, Diog (Mayor), NS6tvot)Tcovoggogtvou. Mae& ouv, ou TtOvrixe Mik 4ag, EKE Ivog St.1)1, lycov auv Tciw Mouperr, 45te taTpciTcuat Kati/ Trio Ilokccog Kai cbg Ev Itapa TgEl 7GoMp.ou Etotgog Kai autos atiw To% Tobpxotg Spap.Cov El; EvtSpav, EXa0cv ciaeXecbv Ev Tta noXst. Kai Egyavfi notficyag Latyrov TO f3aatX61: gfjpxsto (TON/ Toig TC0fiaiOlq Kai fivSpayakt Kati/ Tan, TOOKOW. `11g ofw b Mcopat Eticedtri Trig 1164cog xf toxthv, 6 Ev altiatV ijv, etXX' Onottqcbv Tob axona, xcti. 6 NSavog npoolawficsag'r Pao-tXci gfirct EXeu0cpiav Kai 6SOv coOstav 'MU tkOciv cig Ta T6ta. '0 PaatXebg craottgficrag St -Kai El; giav .T6v gcyiatcov vt16v cia(14ag ECYTEtkEV al:[6V (17CO TOU 110VTLKOil IIEV1701.4 cig To 'Aompoxacycpov. 'Excl: St of Tfjg BXaxiag cEptaxogsvot tipxorccg eixplittriaav &Yr& cbg flyegOva xat eig 'Hit/ nun/t1-idly liycgoviav ditExaTto-Triaav, xreivavTeg 'coy vO0ov lay ToilMiX*t.'11g 5' Eytvato xOptog nacnig BXaxictg, EGTEllEV Lig Toy Movett anoxptatapioug cipTivcOcrow auto. Kai Eytmo, i)v yap xpricrrog TO fleet Kai fittcpog 6 Mcopect. 'ESISoto yaw Tcap' aka tO KaT' Etog ttkog xai cis navToiav etvaicaucTtv xai Tfiv BXaxiav o NSavog aO0tvicucv.

424 www.dacoromanica.ro 14 (XXVIII, 10) Deci a trimis in acel an achingii in Tara Romaneasca §i Serbia, aratind proclamarea sa. Si au venit de peste tot soli, felicitindu-1 pentru intrarea in domnie, si de la despotul Serbiei si de la voievodul Tarii Romanesti 13; au facut deci pace cu acestia.

15 (XXIX, 3) Si curgeau solii domnilor dimprejur, ha chiar si ai celor de departe. Caci imparatul 1-a trimis pe chir Luca Notara, sfetnicul sau, incarcat cu daruri ; la fel si Lazar, despotul Serbiei, si Dan, domnul Tarii Romanesti, chiar si stapinitorul Mitilenei si locuitorii din Chios si rodienii, toti ca sa-1 felicite. Top au primit de la el asigurarea si i-au dat-o la rindul for ca vor fi pasnici si plini de prietenie, ei fata de el si el fata de ei.

16 (XXIX, 6) In aceste zile s-a sculat unul dintre fiii lui Mircea, voievodul Tarii Romanesti, caci acesta tr5.ia in desfriu si avea multi copii din flori. Fiul rasculat a pornit din Constantinopol, caci se gasea acolo la palatul imparatului Ioan 14 in tinuta military si statea la sfat impreuna cu tineri priceputi la lupte si la rascoale ; deoarece se gaseau pe atunci unii romani la Constan- Linopol. Deci, 1-au luat pe acesta, au mers la o margine a Tarii Romanesti si acolo s-au adunat destui, s-au strins zi de zi piny s-a facut o armatl puternica. Neamul romanilor era dezbinat5i-0 indrepta usor gindul spre schimbarea domnilor.

17 (XXIX, 7) Si era voievod in timpul acela un nepot de-al lui Mircea, un fiu de-al fratelui sau, care se numea Dan. Acesta auzise de moartea lui Mircea. caci se gasea impreuna cu Murat, care lupta impotriva Constantinopolului. Cum era gata pentru orice fapta de arme, mergea impreuna cu turcii, in am- buscade. El s-a strecurat pe ascuns in oras, s-a facut cunoscut imparatului, a mers al5.turi de bizantini si a savirsit fapte de vitejie impotriva turcilor. Dar, cum Murat a oprit asediul orasului si n-a reusit ceea ce isi dorise, ci5i -agresit scopul, Dan s-a inchinat imparatului si i-a cerut permisiunea de a pleca pe drumul cel mai drept acas5..Imparatul 1-a cinstit, 1-a urcat pe una dintre cele mai mari corabii si 1-a trimes pe Marea Neagra la Cetatea Alb5.. Boierii care se aflau acolo 1-au proclamat domn si 1-au pus in scaunul bunicului sau, omorindu-1 pe copilul din flori al lui Mircea. De cum a devenit domn, a trimes soli la Murat ca sa-1 impace ;si asa s-a si intimplat, caci Murat era bun la suflet si blajin. 1i trimitca anual tributul si avea liniste in toate privintele. Deci Dan sapinea Tara Romaneasca.

13 Dan al II-lea (1420 1427, cu intreruperi). 14 imparatul loan al VIII-lea Paleologul (1425 1448).

425 www.dacoromanica.ro 81

0311Anu3 `xixx) (8 y 10-11 A(1A 9 5oko1( 519 A91 .A011(00L73dV 03190 d12/1., `011310333: 5oLdCIOA113/ Sioa. 51ou9di .A92 1331 dnA, 01 5o11(9o413dv 13110A9 59d1.1A031 '11313(13Alnid3 51314110dN AC,10 Aorbygu 121311 (101 (10A29N1 3113131173 A111 Q01(113 -3N Alp(73d) pax 5oid9N. 541 5D1Aor1ait1,t not 59d1Du nomp) .1.11931DN 0. 32 Inc-ton Amertri 91 mind2 5m3dDd .A3d362 3X13 diA. A? A19d3X novo A9d)1(329 Q01. (10Ap21\1 `17331 51301100g (101 11391.111313173N A91(173 73A91134. 11Al2 (101 501A30(13A0d) (1061(3972 `(101(1D A31(13193 A91X1D A(ID iminAng A? .niXDxg a 32 5011(00/L73dV A01131(93 A9qq319 573d134 1317331 AQ1 `MD1A9AIDd113113 31113d13 17331 513 50103, 3DiAvthlt got A91 A961(329 7301 (oran's," 3A131311 111331. 591(173 411 A131AOTI3L1,1 .3.oltrionodltr3

`xi-xx) (ot pm 9 cdu nil nod spouci `5oynok73dv q 51329illt3g `5131X131(8 3137300 510d7319 A91 A9110d431/ pax A? 41 11900d11 Algal 01 bdlutin .undnow laX 5m911AcuLoodu, 01(113 (111213119 '51303X-001/g AD19119 1139 1739md31 0 17001A1 A? al `1bldka1(10 591(1D 139939 'A0d911 591913 1731394A3A, 5910110200d1/ 51dX9 A031d9 -73yV. 5731A7311 31 113X -5ni903d, a 32 andonAl `, 133 51(31 194303XD0u9 173X -0119 A032/.12d1 1DM A1.11911.T1(113 A911173 513134103 p331. ADyt 5DDly111101(id) lax pd02 1319131(11. A91(173 31 17331 5(101 A(19 `china A131314. dnA, d3u9 5(101 '5(101.00331d1 17331 50A31113973319)3 *A39(11(31173

`xxx) (z 0. n d(ON in 1(214 5aod30 573d0 59,t,13 51tD90 1393113d19 513 -A90 pax A91 NoldA, 57oDnd3u AidnoAny nig 54131 `5033youoxim Acts) 153-An A01(101 -Ddv 5oi1(n0A, pax 731311 57373duX1d3u 50A3T1p137311973 an 631 6113d1S3 .7301(173 13(1390M1.0 021- '1120101A1 p 5a9nd.o13 A91973 591A3 modniaal Ac,9d31itt À7313d011 A3d93 A011110 A91 .Aou91 531A907311 dnk lo lodA190 Ala A19n31(3u3 (101 `112031A1 A739131101311? 5101 5130331. it pl 130111 '731AX11(011 1DX A7391111311317331 10 ioxdnoi, A1jA, Alptyou Àoriltd? [pi 531AD9112d3x u Altyu 59A3 nodippx acunlothuirlD 17331 91973 ,dou '139pro (101 10 d124 53d9A9 '531A901(33 Al3d93 131 AQ1 A0317331A,73A13 1199313dX 173N 531ADA1311 10 0-4? 541 `50331(931 ioxdno itcodu 531AoX3diDdnu Aod93 5731 5731(031 573A311,1473A13 17331 Àoeyltpi3 59A1 1111 501A9 7301 .501A01112113d731111Ap 533,Aog731( 32 Ala A13131( ? ?g *A739311 531A9010. IdXKI nolAluctz lu9D 32 1193 13111 A(r)1 A9)A1361d331 AWay911 `5731dA,A.(10 31(10 A739ltri1C913 .i739iLk3Dodu 30 luilyou 32 Acuondkp 59du 5(101 5C10310101 531A731113y1J 17331 1217331 7311019 `10A31113.01.11731111Al2 1111 531A139131(31 SDI '5731031 ADDI. dnk `113A311AA3Ap tax 5no1(ou Ali A03N010,1, `531A731303A0d) -03091319 1313 A91 A/391111 531A0X3 A011(004,73dV .Aolouogoodu ijoth3 hell dpA. o 'Indom 50334111 10d93A3 1731L1A3,1 ,11331 7301073 IN:IDu noi .noiyaokpdv 113}1 531A9ey3 A? Ell r1431)3 (101 C1011131011 .AD973d31L3 AFL. d9A., not 3101 nodynt Aort1(034 17331 31(10 9 A030331/3d11113 5zy, Ao213 Awl.An Ala Altriy91 MO1 À0331010,1, A3.0111133 DA3k1,14 41 AC01 ACOI7AA3A., DA? Dk311 Aox11931log noi `noinDo)d) DdgAp AccItirlyoi 173X 1243'93Ao inx 59du 171 nx.n-I3you 313 Aod nrcoXy, 4 .ndoixg,,

9Z17 www.dacoromanica.ro 18 (XXIX, 8) Dar sa ne intoarcem acum la Dragulios 15, caci asa se chema si era viclean in toate privintele ; chiarsfnumele Dragulios inseamna cel r5.u". Purtind deci razboi cu Dan, i-a taiat acestuia capulsis-a asezat domn in scaunul tatalui sau. Murat a aflat aceasta faptasis-a suparat grozav, caci avea la indemina pe alt frate al lui Dan, voia sa-1 puna pe acesta domn in locul fratelui lui ucissi1-a trimis cu armata in Tara Romaneasca. Dragulios insa a pornit razboi cumplit impotriva navalitorilor, i-a alungatsipina la urma i-a nimicit, iar pe fratele lui Dan 1-a ucis si a obtinut domnia el insusi.

(XXIX, 10) Dragulios cel pomenit de curind, voievodul Tarii Roma- nesti, a trecut strimtoarea, a venit la Brusa, s-a intilnit cu sultanul Murat, i s-a inchinatsii-a promis ca, atunci cind Murat va merge in Ungaria, el ii va da trecereiiva fi calauza pina la marginile AlamanieisiRusiei. Iar Murat s-a bucurat de aceste promisiuni, 1-a pus sa stea cu el la masa si sa bea, 1-a cinstit cu multe daruri, pe el si pe cei care erau cu dinsul, peste trei sutesi 1-a lasat bucuros sa piece.

(XXX, 2) Fiind aproape vara, Murat a pornit cu armata spre Ungaria si a trecut Dunarea pe la Nicopole. Dragulios i-a iesit inainte, 1-a intimpinat cu bucurie si 1-a insotit pe Murat cu armata sa. ducindu-1 in interior cale de patru zile, au dat peste loc pustiu ; cad, ungurii au aflat de venirea lui Murat si au stramutat satele,si orasele mici. Cutreierind turcii mult pamint pustiu, n-au cistigat nimic in afara de o foarte mica cetate 17 si pe asta fara sa se astepte, caci barbatii iesisera afara din oral ca sa gaseasca cele necesaresi se aflau afara. Turcii au trecut dimineata in graba pe acolo, au gasit portile deschise si au intrat, deoarece nimeni nu le statea impotriva ;si-au luat insa prada si au plecat mai departe. Ajungind pin5.1a Zipinion 18, acesta este unul dintre cele mai vestite orase ale Ungariei ei nu au indraznit sa se apropie. Orasenii ii priveau pe turci cu urasi-iatacau in fat5.: ei nici n-au inchis portile, care au ramas deschise si au omorit multi turci. Acestia au luat-o la fuga avindu-1 mereu pe Dragulios in fata ; caci Murat se temea ca nu cumva Draguliossa-iintinda vreo curs5.. Au ajuns la malurile Dunarii si au trecut-o. In acel timp era rege un copil si nu exista nici epitrop. Iar cind a vazut indrazneala turcilor,regina 1-a pus mare conducator al armatei pe unul dintre nobili 19, un barbat viteaz si plin de inima, care, in ale razboiului era un al doilea Ahile sau Hector.

15 Vlad Dracul (1436 1447, cu intreruperi). 16 in anul 1438. 17 Probabil Sighi§oara. 18 Sibiu. 19Iancu de Hunedoara (? 1456).

427 www.dacoromanica.ro IZ

`xxx) (g a 32 5orooloadv Amoy? 513 Alial/AaNsaodit noigp A? (bA33313 631 Yod17331. 133/7133/ Am.an Aorrisan A? 13v:21/(1°11(1mm 57a9pin1Cal:) Am.coa A3 ml `clakdau A(pd93 A7313.113 119 A? al 151d1L120 3yX3113 A139C920d11 'A91(373 312 `13193/02cood1L inx lytyp DM1 ,DiD1i3on30 11 139A312 9 X1R(102730 51313h1OU A20 5Dd3rItsi 5p1C1oau A? dai. `dakdaa/ maellukt? ,thau nolgo Sam 5aola n01Q13 .5aodly19 lax 57311171311 3d3d)3 11Jx A331023d132L '5201213 113 53X1Xhd)12 531A9 O, ?g Aospihay plan 13%%319 A? 41 Ilt1(0173Al2 A3 lai.ov. A3 dadlopx Amradminiq VioAarlOrarlonou? SpypAbothal/ Ainipxad) Soax31112/3 721coa A91 32 'Aorookradv 5no2 5noxdg pax 'Atpdoy Sop 1701D3 591912- oalp (101 AC1A pax 513 91 `54.? A39(11031.7) A? 7517.13101

32 AT21 Q01213 Txxx) (1 a 51aouqq0d1L 5111911932 j 5011.(:43 Ahl -Mika A739130) A73121031932 pax LLIi AcoX3 A7d313 132)1r1(? Alm/ ACOA.1%9 ACO1AX1",(031 AWA3111331 A? CL1 bld,112O 1D31. ACI*2A319 01 ALL19931307331 - 11331 3120 AV 9 AW3y3 - 11313Xd3 50d1L ALL%DdX .5731dAdt20 Ah dp/k. 503A 'CIA7)21 Ahl(3/ pi plApat oIAQAd3dan 1312 59M3X 51./A3a4 511 59d1UTI C1012D lax aoLkpie (101 .5odcupdLooloadu pax -ridnu 13%1DL 17331. 1013da29 (101 Ai3Xa1 5cto3a H. 32 344 71A uppothrbax Amcvari pax `1391301.14106 1;111 65033L LITiLld3 ILA3110A73111111031133i `D1dd33 VON Sp Apyikkao g 5a3doeth 11131,306 13231(3)( A91. A9k11110d19 Aa.0 5101 191)1icpyr/Ap (101/1.&03,1 not .17340110d dpi 5019201(11 2269 nd 1.73X Llg 5D9C,13/10C,/ 11331. ACpd13% 513113/1 11331. oi. 5Ta9 1dXp 5732p1ya 190)113 `31A331 15d311 A91 .A91imou pax 531Ap9lyrIod2ctXm. 5(03 541 5o3you 541 51/A3l1ao1(nx 5.03d)o3 pox dm/ 531A9V3d ADDILd1/3A? 11331. 57)1 '1d33L 51)97)11 513y93/ pax '573T1cpx A321111 531A3thp Alti 32 A1313X A139131L 531Aurf111331 A3 cba. (ipiplou A73913011312 lo 32 59M11 All Aixouctolcumo -AonanyV a 32 apdaoN A91. 5tti 5co39c,t2 Ac1lada.9 '5119lodop 31qo 3X13 d12/1. A73)(13X23 (101 11309139310331731311 11331 pl 51.1%oinAp '731429cod) .Aiyouctoilinvo 10 32 A29 541 A301(1.1 513 10CLU.90 01 D.191/D32 .531A90%3 ic1X311 5111 5ma7kpat 5lti 51/A31iaoynx kurya papx hl A AQ1 AO)dp11((10Ef k À13110' 9 1m3a3Alt1ic13 `ltrodx AV dpit, 91 AO1c/COX A0931173AV 5731601 pax -icryio '50)31(92/aoi/ A? 3g (ill ct732.3r1 ltd9 173x 53mo11nd2 gian2 1o17 5co3 5aA,A,3 `nomtmo oa,Aoyaog3 dpk Pa9ad311 Dl 9/49 Aktya/ 7012 AC0d9d)(13131(33L my. ACOT1910d2A32 AC0d2A7) 113911103/ 03/ AT3)3d 21 À03,03d 70113 A13(p3913 10 32 10)1d(101 531AD9IX131/ 7)1 73174322 17))1. 53249010 aclxuAp not ampooad) Act 'Amalt,no 531A709pm32 n0 Aooylupx 3/3 not 5aod2 A3 (in 61232/ 10 lodA.1,90 32 px 131L7)11 5m3v)9dne Ar9lt4j3Ap 5(1)3 50313011 not 5(tod9 jo 32 1031dC10 01 531ACI0y0d 3120 01A0273313 Ally11 Amyl AOCIA14 501C3 531AQd9 1?1 022 1.1.011 A321111 A9x13dp 532Aolapth/ pag l AI A1311(0)19(12 C101 C103/91 A7391167)(1193 'A30913/9 A309 ÀOWth 9 5pomi 3191 9 apdnolAT -1323 A3maly Agyvad prox À(10A 119 A? 51731 5113(411h C101213 xao A3213 AlT113A22 AMUR) 113A1.14D12 A91 A91113101/ 11331 ActA 9 511192/932 01(101 hA? .3.0111d 13311131/ -1d310111) Amdpisa 513 not 9111931932 pax inco232 5101 513y911 Suppup aolara pax 91 -371I AOljOd2 133111311 A20 pax 5noi. 5p)a aoax,yo 53o-tdmu 5m.A9 yox not. aoirobadv 50)10719 1D3I. 13101/ 5D31h0A(19 50031c19A3 113)I 132A1-171 A? bidAlcto [1.1 aA?ktiq 1px m1 fLllLdlLlo3/o1 541 51)131Li9ag All. dad. clonpth.samsodit. q '5okkpie 9 32 -01101 5h11iC11.11 not 1.110031 5731d/U20 h A 9 44 AQ1 .A0493 01AD-133%13312137i d7)4 A9Ign 113913 A pax Arioltioaq Aoltodllu3 912 91 (33A A91 Amrryoemt .AIrtpdx ALL d&, 3191

aZi7 - www.dacoromanica.ro 21 (XXX, 5) Iar pe Dragulios, care venise atunci la inchinare, 1-a trimis legat la Galipoli si 1-a inchis in turp, gasindu-i motiv ca in Ungaria, cind i-a fost calauza, voia sa-1 tradeze, si aite pretexte nascocite de Fadulah ". Dupa ce 1 -a tinut multe zile in turn, i-a cerut ostateci pe fiii lui; Dragulios a trimis dupa ei, i-a adus si i-a predat. Acestia erau Inca adolescenti. Luindu-i Murat i-a trimes in Asia Mica, in rasarit, Intr -o cetate numita Nimfeon, poruncind sa fie paziti cu grij a. Pe Dragulios insa, 1-a 15.sat sa piece in Tara Romaneasca, dupa ce si-au jurat unul altuia ea de acum Inainte vor fi cu credinta.

22 (XXXII, 1)Insa mai sus amintitul despot Gheorghe 21, vazindu-si domnia despuiata si neavind alta speranta in afara citorva orasele care se gaseau in Ungaria si suspinind mereu caci nu era nimeni care sa aiba mila a mers la craiul Ungariei. Acesta era foarte tinar, iar toata cirmuirea era in mina reginei, mama sa, si a lui Iancu, protostratorul 22; s-a rugat si a plins ca sa alba mila. Iar regina, gindindu-se, mai mult, chiar temindu-se ca nu cumva, Serbia raminind parasita, dusmanul sa nu ajunga si in Ungaria, a poruncit comandantului sa-1 ajute pe Gheorghe pe cheltuiala acestuia, caci el era foarte bogat. Angajind deci calareti si arcasi pins la douazecisicinci de mii, a trecut Dunarea; si indreptindu-se repede ping la orasul numit Sofia si dindu-i foc, au ars sitoate oraselesisatele dimprejur fara sä mai lase nimic. Iar toata prada, trimitind-o pe Dun,are, au trecut-o dincolo, iar eis-au indreptat spre Filipopol. Insa Murat, dupa cesi-astrins armata de apus, caci nu avea la indemina si pe cele de rasarit ca sa le cheme, a venit la Filipopol. Ungurii Impreuna cu despotul au venit pins la satul numit in limba bulgarilor Izlati 23, care se traduce auriu, iar localitatea este la jumatate de drum intre Sofia si Filipopol si de aici Incolo ping la Filipopol sint numai multi si paduri de stejar greu de trecut. Ei voiau sa treaca muntii, dar mai intii trebuiau sa-si faca drum cu t5.ietorii de lemne si apoi sa treaca. Turcii au trecut locurile greu de umblat si au venit Inaintea taberei ungurilor, dar s-au temut si n-au mai coborit la ses. Ungurii insa, cu mult curaj s-au urcat pina la jumatatea muntelui. Turcii nu conteneau de a trage cu arcul, dar n-au reusit nimic. In sfirsit, vazind amindoua partile ea nu pot sa faca nici o fapta de arme din cauza locului nefavorabil, s-au intors de uncle au venit fiecare. Atunci Murat a fost ciprins de frica gindindu-se ca atit cit a. trait el nu a vazut o armata deta ungurilor sa treac5. Dunarea, iar acum.despotul a pus la cale acest A trimis soli la despot si i-a dat toate orasele sale, inclusiv Smederovo. I-a trimis si pe fiii sai care erau orbi, la fel si pe-ai lui Dragulios si a incheiat tratate prin juramint. A anuntat aceasta si reginei Ungariei si loctiitorului domniei. Gaci Iancu era -protostrator, dar loctiitorul craiului Ungariei era regele saxonilor. Ilchemaserasi-1faeusera epitrop deoarece craiul era mic: avea atunci cindsprezece ani 24. Si au venit turci in Ungaria, adica soli, au

22 Vizir al lui Murat al II-lea. 21 George Brancovici (1427 1456). 22 $tirea e inexact5.; aici este vorba de anul 1443, cind rege al Ungariei era Vladislav I (1440 1444). " Zlatita in Bulgaria. 24 $tiri inexacte, vezi mai sus n. 22.

429 www.dacoromanica.ro AOION321733131A311 5013. pax 1D1A0Xd3 10 10)1.th0o" A? 1)1diti.go Aao,L11. to 51311 pnt A-Lono2)2 5floxdo 0)1 1,llid 4121A0) pot AtonoApdrirry 50031d9 (101 1DA13 .A130X3 10106 lox .10A3T-14011344 314Ti 10 lodA,A,g0 l9m99dait A91 A91101031 not 1211:Di 001 `112d0OIN 31411 10 unidno" DIDN. AT1 Ao)d,tAgo 0, n 50a9I. 31(3° `A39011T .A(0,t (?),tie" '173110,931932 Q0 C0,91/932 -

lixxx) (j 5od33. 32 t-on3r13dir2 loDERIA. louo)topira )4.3 Amt 51.11 5131d,Ug0 AC0d311 531A01a3ar131.9 01 (OA lnoll3,Ll1 px 5101 Awao)iinodth '01Q3 `yypx DnlitdDI 11331. `50ADA.12Z 110 A? 5101 5m0X9 aothoi. 10134Aao 5004%u .Amdkkgo pot Ambral gxou 0. 32 13113X3W 139A1111 (in 1d1D3/ Q01(113 0, 32 112&101A1 -one 57)oprl pi? 41 131107,1dIAD1L AT1 Agotdo `01*Aox3 11 Dcbg 13ro11 me9?A3A. 50000 Ago (10A?TiOXdp 'wont? 59du A91Q13 5121 (10XDIAD102 513119A(12 5111 '0)2 51431. 591 1903119 001 59A031 -59yolui? 1)3{ nop)Aly Saokrtau ADDLIA1363AD 513d41d1 31A331 lux inpaom ad)tunp 50)3younorrooN A001(02313 A91 .Aodou 5miorlo, pot 50d311 A031 AT103 AW3d41d1 433X113 1dX311 001 nodal, (10111013 113900(r(COM 591 13)13 57312d0u 10 32 lodAlgo 531AD9031/ A91 A0d911 C101 50)3[190ADv omoXd1.1 -5Q)329 531Aod1De0x Alp. A929 pot 531A0A1471DX 121 Dd191231. AD900%4 4C10 idX311 -5DAdvii Ag 0, 32 232dnomi ktri Aomo1dg3 Amadou Àaro9X911. 10 32 no1 137-13X3iAi itidoup lox AD1329 53149 .Aaarigep 3191 57MDA9 59d11 91 noi.. nodal, A0111911 5QA.A.? Mpd(13 Q01 91/12 ATI A00341.1d1 31373dp3 113X 591QD 113X 10 ,131-1 *Q01Q73 10 32 13113X31A1 531AT1TAN 5Dyk1d 11391. 531A901311 A41 A1974912 (101 `19d(101/1 A3 bid 111d3Ti4 -(1)A4 A3 11331 ADD110 1DX ,12 513013 092 51314114 A13913062 L11 CLAdDa 49C,1011/3 -9M9 53143111 A01131(91t A9d3ijod) lox `42q331.1d6 931,11? 513150d3L 50)13 5121dT 511110AA3 -31031. A012/031. 5T2134 lo loAntioldX 5goi .5ao)tdgo" 1d311 32 ADO? À11112)132 51341311 9 50A9T1 AQD 510190)1914331 4 Amu 4 À011731(2 1363d1D 5121 5D1A4 (101 00294 t.,14 ACI)121 ?DX a01gD 0, n 50A,A,12I, .A901(02312 591Q13 32 NQO 1D)111091331? -90d1t `51101A13 ATJ1d1DX 1131aX32 9 5ouu1 4111 Alptlilot pot A91 AtuvgoAp .A0X1411(131. .10109363 pot AlDnorloi.ndox A91(113 .gon3dpu 0. 32 50(1.44, 513991 91 459A013k Mt dvA. t 411o63)1. liA31Ilith-ortup 13d92 1Dx yokaDdx pnt lorlitnywo 1DX 9 Amkgall òmilach Aviltox?),D)t Ago 10 icoidno" 5001913xu pm It QA 3g7Y011331. LOX 9 5oAdtpi. -DU3 51%911 5130o)on12 39Dd3u3 A91 À91113101L 143 32 loxthlo" pubotiA loXaoinuod1 (133A *AD 3191 9 54X01Q3 110001A1 AlyD1L A41 AD113d3U bc1331. pnt A3 [LI DIA1 111.044 11:1113A3114 1.33231. A41 A194X10110X '1131393d031113

17Z Q01 lixxx) (9 Acpoymi 32 01Q01 9 50,1,191. 111d311 A41 A10113d311. (10d191 511X1(Q (1029 lox 5141312 321 12310)4319 31A121L 17313Xd3 59d1L 91 A194M 4 59du (101(113 1D31 -31(021 Antj000m 1)}1 9 19daow nog 21. XD LL1 1111113d19 50111012 42 531A139411 ,672 `511d3u93 tmdu 5131103L0 549Q0 11313d13k3 A(10 5.1.0)nd3ri 517)19111th9 3213 pm 50? A3042 A0/012111013 9(131 5DdT A91 'A0113%911 591QD .13d2312 d1,1(t A41 -132 AD1113d19 (101 J, 0031.00 AD9CIOX3d311(1 13L3 91 A01.01310/ pnt 5goi 5aothLA,go 57314011( 173X 513 A4A.C16 '5D1Apl3'1(3T1 3191 9 )4:Idnow noptIst 11214 501Ao12i.xp) .AQd9 591 59A1ot9 ATI ACOdaQ0 5DA3119323319312 113N 513 AlcI1.(1) `5D1A03131d .4393313113 ZDX ,1L3 5(101(113 11331 5901 ATri `3903103193 5goi 32 .A3r)(1)931int Tway. Ao,tath? 1)13/9i..3 111(1;a311 11311A (Q01) 112d0011 171:131. 13114 001 *(10/11.721,

0£t www.dacoromanica.ro jurat regelui saxonilor §i au primit de la acesta juramtnt sa fie prieteni §i cu iubire unii fata de altii: nici ungurii sa nu treaca Dun5.rea pentru a veni impotriva lui Murat, nici turcii impotriva ungurilor. Insa Iancu n-a jurat, zicind: Eu ascult de domn, nu domnesc".

23 (XXXII,4) La inceputul primaverii25 au venit cerceta§i din partile Ungariei anuntindu-1 pe noul sultan 26 §i pe sfetnicii acestuia Xalil, Saitia Si Zagan ca pe malurile Istrului se aduna o mare multime de unguri §i romani. Iar Mahomet 1-a anuntat pe tatal sau. Murat s-a mirat de incalcarea jura- mintelor §i se gindea ce se va fi intimplat oare. La inceputul verii a chemat la el Intreaga armata de rasarit, cind rasarea constelatia ciinelui, dar au aparut in Marea Egee douazeci §i cinci de trireme, au venit in fata cetatii Galipoli §i au blocat strimtoarea. 0 parte dintre aceste trireme au mers pin5. in Bosfor, Impiedecind §i acolo trecerea. Ungurii au trecut vadul Dunarii, au inaintat idea frica, au curatat drumul, au luat cetatile §i au ajuns pins la Varna. Murat nu gasea o trecere, §i era foarte ingrijorat, iar oamenii lui Maho- met se descuraj au fiind in mare strimtoare. Atunci Murat a luat-o mai sus, aproape de intrarea Bosforului in Marea Neagra, a gasit ragaz din partea triremelor §i a trecut §i el §i ai sai. Iar oamenii lui Mahomet care sateau in alarms, aflind de trecerea lui Murat, Intr -o singura zi s-au unit cu el §i in alte doua zile au ajuns la Varna. Si a doua zi, incepind o lupta infrico§atoare §i groaznica, de dimineata pins la ora noua cre§tinii au taiat fara mils pe turci. Pe la ora zece insa, regele saxonilor 27, raminind singur cu mai mult sau mai putin de cinci sute, §i-a Indreptat calul spre Murat. Iancu 1-a oprit, dar el nu 1-a ascultat. Si apropiindu-se, calul a fost lovit din plin, iar calaretul dat peste cap ; imediat i s-a taiat capul. Vazind cele Intimplate, c5.ci capul a fost ridicat dintr-o sulita §i au urmat strigate §i racnete cine poate fugi, sa fuga", iar turcii ii taiau pe foarte multi, la caderea noptii Iancu abia a scapat trecind Dunarea, iar turcii s-au tutors victorio§i §i triumfatori. Atunci Murat, fericit, a trecut de partea cealalta §i a sosit in Magnesia, unde §i-a facut re§edinta.

24 (XXXII, 6) Aflind acest lucru, Iancu a trecut de partea cealalta a Istru- lui pe alt drum, a mers prin toate trecatorile §i s-a dus la Ni § sau la Kosovo. Murat era pregatit cu toata armata sa §i s-a luptat de cu sears, dar dimineata flind Inca Intuneric, Iancu s-a sculat cu o mina de o§teni §i, ca §i cum ar face. din vreme pregatirile de lupta, a luat-o la fuga ; caci a vazut ca armata turcului era cu mult superioara §i ca ungurii a§teptau inspaimintati §i cu ginduri de fuga. Atunci Murat, cind se lumina de ziva, vazind corturile ungurilor in dezordine §i ca ace§tia se gindeau sa fuga, s-a repezit asupra for §i pe unii i-a dezarmat, iar pe altii i-a omorit. Altii au fugit ;§i a fost o mare victorie a lui Murat §i o infringere 28 a lui Iancu.

25 In anul 1444. 26 Murat al II-lea ii cedase domnia fiului sau Mahomet, viitorul sultan Mahomet al II-lea 4451 1481). 27 Vladislav I. 28 In lupta din anul 1448.

431 www.dacoromanica.ro 25 (XXXIII, 12) 'Ogoicog K(Xi 01 "dig BXaziag Kai of tcliv BouXyapcov Kai, of tag viwoog KaTOIKOi5VTEg, Mt 'M21\1111'01,X1.01., 'Po Stot, tx ton FaX6too Tevoultat, Ex 7E(ftVTOWeX0ovttg(Y6VScbpotg npoo-exiwncsav t4thg aXtiOthg o-apKocp6pcp Saigovv Kai kOr3OVTEg toMGT&Kat&TO 60K0I3VCt6TOtg, (ITC1:1ECTOV.

(XXXIV, 1) TaTO/VT(1. 06V,cis auto; eXoyKtto, anapticsag Ka?, thg 6 KaK6g Kai eifrrivalav Katacrtacriv neraaatitvcog tvSegag &taut tors xptcrtiavoig Kai GiN aircth T@ ITEITOOTECP 06yypicig tth Ko? tpithv ttaw eipfivriv ampaXicsagevog, auto; Kat& ton Kapagav tK(STOIXTE6Et npoymiast aitiac, cbg (lino; tthv xplaticivthv incapxei cpiXog axii3SiXog Kai of xptattavoi tfiv cpalav tfiv npog abtov Ex000lv itS6Xcotov aXXotOveig 6VTEg KaiEN/Ti; Ofrno-Kciag.

(XXXVIII, 13) 1160ev St napaKtvriA -e.gA0_yypog onto); tijv PODASIV TaiaTIV 'r topivvcp St Somccv, fiSri Xtto, '0 fri g tfig Obyypiag tfiv pao-tkefav Tthv `Pco- guicov tv txcivcpT@ETEt napakaf3thv Kai atecp9eig napei ton mina NixoX6ou lad (iVacCOOlijlEVOgTljVetprelV aka), t4c13X-liOn 'dig EMT 007O.Kfic eouo-iag o 16yKog xai IIVEX(113ETO ttjv7CrLO-CtV cpporriSa tfig apxfig 6 frig Kai flacriXe6g. 'Excov St OpKougI.LET6 TOUMEXEPET ayairrls npooSiopittKfig tpubv eT@V, ij611 it ipw9Evto; Tot)gvog xai figiasog, glAVD(SEtc-pMEXEPET Xt yaw, thg oTycb tfiv f3ao-tkelav napeSomca 'r xopio? you Kai alto ton vnv 06K EllaTOtiSapevSeOetv, a.inters- xeOriv: Xcif3t to Eyypacpa, a EScoxag, Kai So; to fatatepa xai Zo-o, thg 13oOXet, !Aztec T013 ()wogt.qg06yypiag.» Antrt rjv rj aitia tfig aggecog. lispi St tfig 13ouXfig,fj oinc ESEt crop ioaslio-at cbg incapxcov xplattavog, onto); alco6o-ag ypetcpco. Atyttat, OtttittetTljV TOITI1V fITTOV,flycpOacyag 6 X6yog tSfiXcocsev, cpuycbv 6 lifircog Kai ok thg fieeXtv of'thg Enpene, xataXapthv to oiKeta, Etuxt TIVOgT8Vnvtutiato(popcov avSpcbv StriyoOtisvog Tit Tfig frrnig Kai6811110VCOV, nth; 151 T6X11 toT@V`Pcogaicov Kataticcv Kai npog 'cob; acstPetg xapoicov EpXetvev. `0 Se yepow anexpivato: eIcrOt, texvov, Et tirj navtafig TOopei tag `Pcogaioig entkOot, oux entytkacret tolg xplatiavoigf TowSET yap Tin, 116Xtv bico tthv ToOpKow cp0aptivat Kai onto) Tet tthv xpiattavthv Suaturfigata ttkog gouo-t ». -Excov ouv gv thoi tfiv analatov takriv npowycelav 6 ton 'LlyKou dyyeXog enc06get o-ovtoticimpov tip noXiv aXCOvat xai Stec Tonto TO 13ookfiv, nth; SET Kai nth; titXXel to tsixog sincoXcog neativ, ZSISauxt.

28 (XLVV, 5) MrivOcrag St to) topcivvw Ta crup436vta tv Afitivq.), Kai Oution nknoOcig xat6 'r l; AtaPou Kai Ton fiyegOvoc, clink npog BelhypaSov Epxetat csiw Suvagei Papsicc xai grixaviKaig napao-Kmaig Taciatcag. 'EXOcbv St Kai sat tthv netpof3oXiagaw 13aXthv Kato) to taxi, Exow Kai Stec ton notation nXoTa ecogFa, etc too-ov KativtfiKti Tit ton noktgoo, cbg Kai Evt6g eicreXeeiv toOg ToOpxoug Kai tic npatSav apao-Ocit.

432 www.dacoromanica.ro 25 (XXXIII, 12) La fel si cei din Tara RomaneasCagidintre bulgarigi cei ce locuiesc la Mitilene, in Chios, in Rodos, genovezii din Galata, venind cu daruri din partea tuturor, i 29 s-au inchinat acestui adevarat demon in camesioase;siprimind, dupa socoteala lor, asigurari, au plecat.

26 (XXXIV, 1) Dar, s-a aranjat bine, asa cum socotea, aratindu-se cu intentii pasnice fata de toti crestiniisfchiar incheind cu epitropul Ungariei, Iancu, 'un tratat de pace pe trei ani, apoi el insusi a pornit razboi impotriva lui Caraman.

27 (XXXVIII, 13) Acum voi spune de ce ungurul s-a indemnat s5.-i dea tiranului acest sfat 30. Regele Ungariei 31 a luat in anul acela imparatia romanilor ffind incoronat de papa Nicolae 32. Dupa ce a luat In mina domnia, Iancu a fost desarcinat de puterea de epitrop, iar regele si imparatul a preluat intreaga grija a domniei sale. Avind dar juramint de pace cu Mahomet de trei ani, din care se scursesera deja unul si jumatate, 1-a anuntat pe Maho- met zicindu-i: .Eu domnia am predat-o domnului meh si de acum inainte nu mai sint in masura sa tin ce-am fagaduit ; is -ti scrisorile pe care mi le-ai dat si da-mi-le pe ale mele si fii cum vrei cu regele Ungariei". Aceasta era cauza venirii solului. Yn ceea ce priveste sfatul pe care nu trebuia sa-1 dea, ca un crestin ce era, scriu ce-am auzit. Se spune ca dupa cea de a treia infringere, despre care am aratat mai sus, Iancu a fugit nu asa cum ar fi vrut on s-ar fi cuvenit. Ajungind acas5., s-a intilnit cu un om dintre cei cu darul pro- fetiei. Dupa ce i-a povestit acestuia infringerea si ca soarta a parasit statul romanilor si priveste acum c5.tre necredinciosi, batrinul i-a raspuns: Sa stii, fiule, ca daca nu da peste romani o nimicire totala, soarta nu le va zimbi cresdnilor ; caci Constantinopolul trebuie sa fie distrus de care turcisinumai astfel se vor sfirsi nenorocirile crestinilor". Avind deci aceasta nenorocita profetie in urechi, solul lui Iancu dorea ca orasul sa fie cit mai repede cucerit si de aceea a dat sfatul: cum trebuie si cum -va c5.dea maiusor zidul.

28 (XLV, 5) Anuntindu-1 pe tiran cele intimplate in Lemnos, plin de minie impotriva Lesbosului si a domnului de acolo, el insusi s-a dus asupra Belgra- dului cu o oaste puternicasicu foarte multe tunuri pregatite. Ajungind acolo sidind jos zidurile .cu bombardari de bolovanisiavind pe Dunare pins la saizeci de vase, razboiul a ajuns atit de depart; incit turcii au p5.truns inauntru si au inceput sa prade.

29 Sultanul Mahomet al II-lea. 30 Solul ungur di clea sfaturi pentru reglareab0taiitunurilor turcesti la asediul Con- stantinopolului in anul 1453. 31 Ladislau Postumul (1453 1457). 32 Papa Nicolae al V-lea (1447 1455).

433

www.dacoromanica.ro 29 (XLV, 6) TOTE 6 letyyog, Sv npokal3ciw 0 X6yoc tSfikcoacv, nepetaa; TOv notagov, ijv yap Okra; T.6 initpci kiceivii, xai Eicra Ocbv xai xataSuigac airro6c, T0i); tLeV CrOTTCOV, Tobg SE nXiiinov, t4fiXaac T'N iroXeon. 'E46.8(bv Se tfig it6kri; Kai abtog criw atpanaratg laciatotg, tl,a13E Tr1V itoXagudiv naaav napaaxeufiv._ Kai noXkobg ubv ToOpxow (pove6o-ag, (bg xai ainev Toy Tivavvov Tcknyfivat Ev Td gip(D, TEkog Ev Tt 7C6XEl. 6nEatpexpev Kai Tet nXoia tthv To 6pxow nupi naptScoxev. '0 St T6pavvog xanjaxugEvoc inroatptyagEv 'ASptavounoket, To E7rtOV ttog fpreact xata 'rob Bekoype(Sou atpattikrat. 'Haav SE Terra yevo- peva gqvi lotaig) to0 akoil Etoug.

30 (XLV, 16) CooDii8erreg netvtec. of oixobvtec Ev TE 'CO AUKOOTOgig) Bk6tX01,. (AV( Si! Kai Kay-etc, Tpart4oiic Kai of Emorreig, ai TE vtlaot tob Aiyaiou IleXayoug, P6Soc Kai tec nipt ainqc vrialSta, Xioc xai Atai3og, el Kai TeXavieg ljaav,(1X2(.6 Thy (ixatacrtacriav ainobytwbo-xorreg ttpogaay.

31 (XLV, 20) 'Ev St Tip Eaxtaxiktoani) tvaxocrtoatif)El3Sogrixoarci.)ETU nEgrret. npOg Tay i3ci136Sa BXaxiag (inoxpricrtaptov girivUow aurw Tou Ea0eiv tv nixet big 7TOOKiWTICTIV, EXCOV Kai (pEpuw abv ctircnalSag (p' xai to xat' ET06 SiSogevov TEXAN, fiyouv xpuaivoug xiluiSag SExa. Ain Og 0' arcexpivato Tobg !Av. xpuaivoug Etoigoug EXEt T015 80i3V(11, To)g SE itaThag ou S6vatat. To S' airrog sig npoaxiwiatv, Kai Torn° eiSuvankepov. Taura euco6aac 0 TiTavvo; flypt(Mlq xai atellac Eva To Sv Ent(pawbv caw Evi ubv ypaggattow aka, dicey- 'Ayayett got rob; (popoucxai itspi TCUV kourthv Eye' o-xexpogat." Oi SE 0.06vte; Kai TO BA.cixcp Tli ilT)VOOtVTa Srphaarreg, irp&rov aOtobg Ev noaotc xaOiriatv, Oavarov thretv0pwrov, 6Suvripov xai aariwova. Etta nepolaag auv &wage( xaTESpagev EV TOT; gEpeat A06tpag xai noXiw Xaciv o-up(peubSri Xafkbv, Ev BXaxict. nepciaac naviag, 'rev ainev Oavarov 'rthv nolow 'thy (1)-1)vain6v tegttplaev.

32 (XLV, 21) Kai 'CON( tixpow Ixeivow et; aprriyog Tou Tupdvvou OEXcov SEgat liplarelav TLVa, Itspacrac Eig Bkaxiav aim xiltdat SExa To6pxow Kai augika(ww- ainoig 6 Bkaloc, 06; µEV Ev 7COM1.1.0,) rreivac EKTEWCV, oii; Stthrrag flypeuaev,. ncivrac T(.7) Tob miXou Oavcinp Kai Toy apviyov aircthv Xagcdv ittxpthg xareSixao-ev.

33 (XLV, 22) Tokow ia0eic 6 T6pavvog xai Tafipri; crxotoStviac xaie(?,71c nwiw, finavtaxoi5 auvaElpoio-ag Siwagtv 6TrEp Tag pv' xtX4aSag,Tthicatp(I) Tot.) tapoc E40(.0(iw tx TfjS 'ASptavoi5 AX0ev sic Aavoulkv. lanai Tag crxrivag nrj as

434 www.dacoromanica.ro 29 (XLV, 6) Atunci Iancu, despre care am vorbit mai inainte, trecind fluviul, caci sosise in ziva aceea,§iintrind in ora, i-a urmarit, a omorit pe unii, a ranit pe altiitii-a gonit afara. Iar el insu0 impreuna cu multi o§teni, a pus mina pe intreaga pregatire de razboi. Si dupa ce a omoritmulti dintre turci, astfel incit insusi tiranul s-a ranit la sold, s-a intors ping la urma in ora§, §i a dat foc flotei turcilor. Iar tiranul s-a intors ruOnat laAdrianopol amenintind sä porneasca anul urmator impotriva Belgradului. Acestea s-au intimplat in luna iulie a acelui an 33.

30 (XLV, 16) Toti se temeau:siromanii care locuiesc la Lycostomo 34, dar Caffa, Trapezuntul, Sinope, §i insulele din Marea Egee, Rodosul §i insulele mici dimprejur, Chiosul §i Lesbosul, chiar daca plateau tribut, deoarece ii runoteau nestatornicia si tremurau de frica.

31 (XLV, 20) Iar in anul 6970 35, a trimis la voievodul Tarii Roma.neti 36 un sol anuntindu-1 sa vina degraba la inchinare §i sa aduca cuel cinci sute de copii §i tributul ce-1 dadea in fiecare an, adica zece mii de galbeni. Acesta a raspuns: galbenii ii are pregatiti cas5.-idea ; pe copii insa nu poate ;cit despre faptul de a veni la inchinare, aceasta este §i mai cu neputinta. Auzind aceasta tiranul s-a infuriat§ia trimis pe unul dintre oamenii sai de vaza impreuna cu un secretar §i a spus: Sa-mi aduceti &rile; iar despre celelalte, ma voi gindi eu". Ei au venit §i au aratat romanului cele indicate. Mai intii acesta i-a tras in teapa, o moarte inumana, dureroasasiurita ; apoi a trecut cu armata, a navalit in partile Distrei, a luat popor de jos o multime,i-a trecut pe toti in Tara Romaneasca §i le-a curmat viata cu aceea.i moarteprin tragere in teapa.

32 (XLV, 21) Un comandant de-al tiranului de la hotarele acelea, voind 5a arate o fapta deosebita, a trecut in Tara Romaneasca cu zece mii de turci. Romanul s-a ciocnit cu ei,tipe care i-a omorit in lupta, i-a omorit, iar pe care i-a prins de vii, i-a osindit pe toti la moarte prin tragere in teapa pe ei §i pe comandantul lor, Hamza 37.

33 (XLV, 22) Aflind acestea tiranul, 1-au apucat ameteala §i turbarea §i stringind de peste tot armata, peste o suta cincizeci de mii, in vreme de primavara a plecat de la Adrianopol §i a ajuns la Dunare. Acoloti-awzat

Lupta de la Belgrad din anul 1456. ". Poate fi tradus si in sens mai larg, de la gurile Dun&rii", v. ed. V. Grecu, p. 427. Adia 1462. 35Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 14'6). 37 Pas5. de Vidin.

435 www.dacoromanica.ro turn, ecog o6 71-Cio-a i SOvailig ci; Ev cyckia yevitat. '0 Se Wixog, Kai aino; netvcag toi)g i)7C' laineV cig lactcroOpag Kai SEV8pCb6Elg T07101); IIETO1Kiaac Kai Toi)g Kawroug tplipoug tupcig Kai Ccrwv Eavroicov TeL ytvri tv 'co% tvootepot; tketo-a; oploig Toig noel; 'AXavoeg Kai Oiivvoog, ainog ev Oxupoig auccrt Kai Saucat To ItOlc ai)V akov atpartiii. Struteptucv. `0 St TOpavvog ncpacsag Toy Advouj3iv Kai ticeKetva figspOv TOrcov avoo-ag, obx apt TO oiovoUv ijavOprwrov it Cepov TO tuxov i1 Tthv tpocpii.icov TL 1 T6VnoTipiov.CDOCECTac o6v Ev TIV1 Tone? 2af3aStaio? Kai ciMeto,) 6p4" irdX.oug neyincuptavoug puptapiOpioug, ppieovrag (WTI Kat:MEW %%KO criogata, Kai Toy Xagifiv, Ov 7Cp0Eilt01.1EV, tv 'Amp, '1st& Pucrcrivow Kai KOKKIVCOV (1)V tyopet, ircnepovrwevov tvTO)mike?. 'ISchv ouv tfiv turetkfiv Tairrriv 6 TiTavvog tcradyri Kai tij VOKT1 ToOriOcig,N rjE7C11£ Tag arriveig, teuppoug dtvflyctpc Kai tv gto-cp TaiV teuppow EKEITO. '0 St BM log OpOpio-ag xai tobgOn' akov Ka Xthg cruvraUtilevog, ETL o-Kotiag ouarig, KarriX0c Kai TO ScWv 1.1tpog Tot; (pcoo-drou Toxthv cia.10.13cv kai.(pyrig Kai ecog nowt imep apiOgov KaTtxowe Kai noXkoi Taw To6pKow etafikoug tcp6vcoov, Ecog o6 figepa StiOyacrev. Ilpco tag Se ycvogtvrig, of IAN/ BX(Ixot cig Tag getv8pag aino5v cio-ck- Oovreg, tKottemOncrav, 6 St TOpavvog tycpecig Katticsxotitvo; Kai Tccpetcsag TOv AoOvaikv, 'KEV cig 'ASpiavoincoktv.

436 www.dacoromanica.ro corturile si a asteptat ping ce Intreaga armata s-a strins intr-un singur corp. Dar romanul si-a mutat si el toti supusii in locuri ascunse si impadurite, iar cimpurile le-a lasat pustii si toate felurile de vite le-a minat mai in interiorul hotarelor catre alani si huni ; iar el insusi cu armata de sub comanda sa statea toata ziva in locuri strategice si impadurite. Tiranul a trecut Duna- rea si a strabatut loc de mai bine de sapte zile, dar nu a descoperit nimic, nici om, nici animal, nici de mincat, nici de baut. Iar cind a ajuns Intr -un loc frumos ca o livada, a vazut mii de tepe purtind, in loc de fructe, cadavre si pe Hamza in mijloc, de care am pomenit mai inainte, cu imbracamintea de in si de purpura pe care o purta, tras si el in teapa. Cind a vazut aceasta amenintare, tiranul s-a inspaimintat. Fiind noaptea, cind s-au instalat corturile, i s-a facut frica, a sapat santuri si s-a asezat in mijlocul lor. Romanul s-a sculat de dimineata si a rinduit bine pe cei de sub comanda sa pe cind era Inca Intuneric, apoi a navalit, a nimerit in partea dreapta a taberei, si pina la ziva a taiat peste masura de multi turci. Iar multi dintre turci s-au ucis unii pe altii pind cind s-a facut ziva. Facindu-se dimineata romanii au intrat in intariturile for si s-au culcat. Iar tiranul s-a sculat plin de ru.sine, a trecut Dunarea si s-a dus la Adrianopol.

437 www.dacoromanica.ro LXVII. GEORGIOS SPHRANTZES

1 (XIII, 1) Kul &lc to TEAS tot) 'Oxtog 3piou grivog tot) Xy-m etoug ErcavijX.8e xai Eig Triv flaw alto tot) 116poug Tou Elg tOv Aavo6[31ov notallOv K&Alioo 6vogaolitvou 6 pacradig KOp 'Iwavvng, airsX0Ovtcov xattpym alto tfig rIOX.ccog ZKE-1,0E. (2) lipoticemu& yap alto 'tfIV 06yyaplav livOpmtov ea,X6yXaxmov Kai aAlo- y&vti, Tou aktv Sul 'dig atspdig µEra 7DLVCCEKt011 69catot). Okep tX0Ovtog ZCiitst va 1813 toy Pacraga, ott ExEt Tt 't/bV avarcalcov. TODTO 7tThg 110E4 ITN/ETV, aVOpellt0; 'CO1.0i5T0c Va 1,813 (3acra6a aaOEVtj, xataxottog yap Ay, Kai 1.1OVOg npog ixovov; MAN/ ouv Xoyaw oarcavriOtvtaw, Tao; eata Xiaav irpog toy tivApconov ,860 To.)V KEXXIOYC(T)V Kai ativtp6(pow you Kai ctirov V.T.) avApcioccp. « 'H Tw 7tapoVT1 einTO O&X,&tg », 5814avteg &µt, «11 aic&XEI&, EVAa Oactg ». (3) TotE tcapaXa(3ciw II&1616)g, S&Scoxg }lot xapti to 6(petkceiv xai 18fi- lcocre 1./01 Kai 80EV Kai emote e-rIXO&v. eS2g oubpOroaa to i.)(pEtkrOv Kai airip,Oov avayvrovat TOritO, aVeco£00V, Ott CTITCO ebcpy&otav, tn&i. xaptgvta 1.1.EX,XE), etva- cpp&t.v, txdoz Kai trig ayiag Scanoivng xa04oi.tevng xai tfig vOimig akflg,

438 www.dacoromanica.ro LXVII. GEORGIOS SPHRANTZES

S-a nascut la 30 august 1401 si s-a numarat, impreuna cu verii sai, printre prietenii imparatului de mai tirziu, Constantin al XI-lea Paleologul (1448 1453). Educat de catre unchiul sau din partea tatalui, a intrat, la virsta de saisprezece ani si jumatate (si anume la 17 martie 1418), in serviciul personal al imparatului Manuil al II-lea Paleo- logul (1391 1425). La moartea acestuia a ramas in slujba lui loan al VIII-leaapoi a vechiului sau prieten Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul imparat bizantin. Rascumparindu-se de la turci dup. cucerirea Constantinopolului (1453), a intrat in serviciul despotului Toma din Peloponez, apoi (in fata inaintarii turcesti) s-a retras inItalia. Bolnav si sarac, parasit de tofi, el s-a calugarit in anul 1468 si a murit probabil in toamna anului 1477. Prelucrate dupe insemnari zilnice, in timpul cit a fost calugar, Memoriile celui care a slujit sub trei imparati constituie o opera unica in felul ei in cadrul literaturii bizantine, una dintre cele mai importante surse pentru cunoasterea istoriei Imperiului bizantin si a sud-estului european in secolul al XV-lea. Scrierea lui Sphrantzes, cu titlul de Chroniccn Minus, a fost putin cunoscuta, foarte raspindita fiind asa-numitul Chroniccn Maius care s-a dovedit a fi un falsificat din secolul al XVI-lea al lui Macarie Melissenos. Fost mitropolit al Monembasiei, acesta s-a retras in fata inaintarii turcesti in Italia, Ia Napoli, unde a luat cunostinta de Me- moriile lui Sphrantzes pe care le-a prelucrat, marindu-le aproape de trei ori. Le-a adaugat, la inceput, o istorie pe scurt a Paleologilor, apoi o istorie a turcilor de la origini pina. la Mahomet al II-lea Cuceritorul, precum si diferite alto addogiri, cum ar fi cele cu privire Ia neamul Melissenos. A impartit lucrarea in patru carti si a pus-o in circulafie cu titlul de Chronicon a lui' Georgios Sphrantzes, ea fiind considerate pia. in anul 1934 drept o lucrare originala a acestuia din urma. Dupa cercetari atente, in special cele ale lui F. Dolger si R. Loenertz, adevaratul autor este considerat acum, far& indoiala., Macarie Melissenos. Edifia folositd : Georgios Sphrantzes, Memorii, 1401 -1477, ed. critica de Vasile Grecu, Bucuresti, 1966, Ecriptores Byzantini", V.

MEMORII, 4NII 1401 1477

1 (XIII, 1) Si la sfirsitul lunii octombrie a anului 33 1, imparatul chir Than 2 s-a intors la Constantinopol dinspre numita Chilia de la riul Dunarea, dupe ce au plecat intr-acolo corabii de la Constantinopol. (2) Caci trimisese din Ungaria un om de alts limbs si de alt neam ca sa vine pe uscat cu un mesaj cifrat. Cind acesta a sosit, a cerutsa-1vada pe imparat 3 pentru ca avea de spus ceva neaparat. Cum s-ar fi putut aceasta, ca un asemenea om, singur singurel, sa-1 vada pe imparatul care era bolnav, cad zacea la pat ? Deci, dupe multe discutii, au fost trimisi in sfirsit la acest om doi dintre tovarasii mei care i-au spus omului, aratindu-ma pe mine: Sam vrei sa-i spui acestuia de aici, sau du-te unde vrei". (3) Atunci, luindu-ma deoparte, mi-a dat scrisoarea cifrata§imi-a destainuit si de unde si de cind a plecat. De indata ce am potrivit cifrul§i m-am dus sa-1 citesc, am declarat ca cer o rasplata, deoarece voi anunta o mare bucurie, de fata fiind slavita stapina 4 si nora sa, iar despotul lipsea,

1 Anul 6933, luna octombrie, adica octombrie 1424. 2imparatul Ioan al VIII-lea Paleologul (1425 1448). 3 imparatul Manuil al II-lea Paleologul (1391 1425). 4 E vorba de Elena Dragasses, sofia imparatului Manuil al II-lea.

439 www.dacoromanica.ro Tot 8Ecrir6Tou kEinovTog El; To xuvitytov. Kai etvayvobg TO xapri, oTt Kai bytaivEt xai euttpxeTat xca.Clig Kai Eig Tet itEpi trio MEyeariv Bkaxiav -Kai vet etirtX0oxstv Eig To Ka Xiv OvoggoptEvov Tonov xetTEpya, Iva tnetpcout Kai cptpcoatvabrov, Ixetprio-av pEyetkcog.

2 (XXXVI, 8) Tig TOW XplaTtc.tvaw ij Taxa Tot flao-tXtcog Tijg TpairEcolivTog ijTtbv BXaxcbvijTC6V 'If 31ipaw etirtaTEtkav Eva 613okov ij Eva eivOptorcovEig PolieEtav ij yavepetig ij xpuTicog;

3 (XXXVI, 11) Ti; yetpiptiataTO Taw calm icetvnov 7E44 Tot KctvTaxot4iivo 'Icoetvvou Kai spot, Eat 6 'Ietyxog npoEVITTiaE vet Toy Mat] ij Tfiv Ei7t,u13piav ij ttjv Meatp.I3ptav Kai vet Exit sic Toiv inToxElpicov aiyroil Kai no2Aol'ig TOv etv- Opciyncov ainot EKETCSE Ext3 Kai Eig xatpov getrig Ttbv Toupidov vet Evt x0pag xEivcov xai f3oriOog 'ti; TrOXEcog. Kai we ytvEToi garb Z86011 airtio:iIVicaEtt- Ppta Kai To xpuo-OpotaXov St' spot typettpr Kai 6 yapf3pog OcoSoo-iou Tot Ku- npiou, o Toil MtxafiXou uiog, exop.to-Ev Eig txcivov.

4 (XXXVII, 13) Toy 8t loiatov Tot airToil EToug etnEX.06vTog Tot elltiprt Eig TO MrraypetSov, To nktov ilEpticov eatho-avTog, autos Tekog KaKthg el51.6X011 nape( Tthv Eig aka tX0oview sic flotjectav, Tot 'Idtyxou 811%0VoTt Kai Tot Ka- irtaTptetvou Kai Ettpcov gtokoyow etv8perw. Kai liTTIPEig -Kai tot Xpricrigou 1.1.7tElIEN.17Cgi akOt etito0avOvTog 6.); yuyetg elixETo. (14) Kai TO te°ETU 6 tot 0Orapictg tpcocretTou eipxow Kai xoul3Epvciptog o layxog tTEXEUTricrev, &X X& 81) Kai autos 6 KantaTpuivog, ETt St Kai 6 TrIg ZEppiag tipX(.0V Kai 8EcrnOTTig taw Fethpytog 6 Boiaxog ITEXE6Tricre.

5 (XLII, 3) TO 8E Eap Tot ainoil o-06 EToug Sttflti 6 etpripifig Eig rfiv MEyet- %iv B2k,axiav Kai ZotopOcoac Tet Kae akOil IKETas evepyofwva. (5) TOv 8E Notgi3ptov Tot oa-°u EToug tittSpagavrog Tot uiot Tot') Toupa- xetvn, 'Agetpri, etitiVE netvTag Tot; ItEpi T6V NaintaKTOV Kai TO autos icEptoxijv Tbv Ta%aTiftv, 011Tw BEVETEK011g,(14TliXa Kai Xapa*piOL;rot rfigMtxpiig Kaxiac 4:1>kawnoi)Xou aka).

440 www.dacoromanica.ro fiind plecat la o vinatoare. Cind am citit scrisoarea, care spunea ca e sanatos si ca porneste cu bine inspre partile de la marea Tara Romaneasca si sä se trimita corabii la locul numit Chilia, ca sa-1 is si sa-1 aduca, toti s-au bucurat foarte tare.

2 (XXXVI, 8) Care dintre crestini, fie dintre ai imparatului de la Tra- pezunt, fie dintre vlahi sau iviri, au trimes in ajutor, pe Ltd sau pe ascuns, vreun ban sau vreun om 5?

3 (XXXVI, 11) Cine dintre toti ceilalti, in afara de loan Cant acuzino "si cu mine, mai stia ca. Iancu 6 ceruse sa-i dea, fie Selimbria, fie Mesembria si sa-i fie unul dintre supusi si sa aibe acolo oameni de-ai sal, iar in caz de ra'z- boi din partea turcilor sa le fie acestora dusman si orasului ajutor. ,Si cind a izbucnit lupta, i-a dat acestuia Mesembria printr-un hrisobul scris de mine pe care i 1-a dus ginerele lui Teodosiu din Cipru, fiul lui Mihail.

4 (XXXVII, 13) In luna iulie a aceluiasi an 7, mergind sultanul impotriva Belgradului si cucerind o mare parte din oras, la sfirsit el a fost alungat in mod rusinos de catre cei veniti in ajutor, adica Iancu si Capistran 8 si 'alti barbati vestiti. Si dupa ce a fost infrint iar iscusitul sau beilerbeg a murit, a luat-o la fuga. (14) Si in anul 65 9 s-a stins din viata comandantul armatei si guvernator al Ungariei, Iancu, dar si acel Capistran, ba Inca si domnul si despotul Serbiei, Gheorghe Vulc 1°.

5 (XLII, 3) Iar in primavara aceluiasi an 70 11, sultanul 12 a trecut in Tara Romaneasca si a indreptat toate cite se unelteau acolo impotriva sa. (5) Iar in luna noiembrie a anului 71 13, navalind fiul lui Turachan, Amar, i-a prins pe toti cei de pe la Naupactos si din cartierul Galata atit venetieni, cit si pe acei care, se zice, plateau haraci din chiar Flambulos din Vlahia Mica.

5 Autorul se refer& la ajutoare pentru apararea Constantinopoulului in 1453. 6 Iancu de Hunedoara (7 1456), voievod (din 1441) al Transilvaniei §i din 1445 guvernator (regent) al Ungariei. 7 Anul1456. 8 Ioan Capistran (1386 1456), alugar franciscan, care, in fruntea unei armate de cruciati, it ajut5. pe Iancu de Hunedoara la obtinerea faimoasei victorii de la Belgrad impotriva turcilor, 9 Anul 6965, adic5. anul 1456. 10 E vorba de George Brancovici, despot al Serbiei (1427 1456). 11 Anul 6970, prim5.vara, &dia. anul 1462. 22 Mahomet al II-lea (1451 1481). Este vorba de marea expeditie de pedepsire a lui Vlad Tepe§ §i de inlocuirea acestuia cu Radu cel Frumos. 3 Anul 6971, luna noiembrie, adia noiembrie 1462.

441 www.dacoromanica.ro 6 (XLVII, 6) TO Se Oepog To)itS-c)Etouc etralX0e Kate( BXaxiag act& netarig 'CIS Suvet[teeN auto) Toy SE EcitTEPplov To I5 ice-°u ET011c EireaTpEwe Trkeov vticrieeig ijvtinjo-ag.

MACARIOS MELISSENOS

CHRONICON

1 (I, 22) Kai Kat& Toi5 MCX4a,rou TijgKaxiag eipxovTog, atporcciiet, itokbv Te -TOTEov 11[11lilfrac.Eta o MiXTag EXOcbv Li; piny tpavepetv Ev ttvt Tong) Spa- weacp,oetwripiftg St paoSELcov TO Tot') Team) etTiargta Thv gamy KaTaXticeov .avexcbpricrev LaTEpov Li; auvriPeto-etg EX0OrrEg, TEXog ETa4Ev 6 MiX*c Mown can@ Kai etpliveucsay.

2 (I, 23) MespiTic SE Ercparfig netang Tit; lapel; Kai 13acragiac TfigI na- Tpuccig geTet T0606TCOV KOMOV Kai 6Suvthv yevogevog tVETEL 'g-",p; ivStIcTteivog TpiTic,irpoiTov1.1.Ev Epyov !Acta TO XaPetv Tfiv apxliv Enofrlac Ta TEXT1 Tfjg MoX.Sol3A,axiag Kai mnoysaviag Ta, 8o-ov >iv SuvaTov, Ef3etpuve [...]. 'AiroOavovToc oLvToil 4010MeegETiv To) Kai KopiTCri Ovog4oliEvou o uiog aka) 'ALtoupetTlic EXOcbv Tijv apriiv StESEaTo Ev EtanicS-cpivSt- xTubvoc Trig. [...]. 'EXOthv SE motet Teiiv BA.axwv Kai MoXSof3ketxow oL3ev licaTthpOcousv, &Ala 4rigtwatvog braveoTpewev. Etta &At; SELTepov aTpaTELet KaT'airabvKai of Bbixot eig PoliOetav Toe; OiSyypoug npocsicaXEo-agEvot Kai To) noXeilou yevo- j.tevoy,7)VIKTI T(i)egillprt 1)V Kai al)T01 StEolcopiricrOnaav cpsLyovTeg. Aeyoucrt St On antOavov Ev eicEivu Til ttari nkEiov11TptaKovTa xatetSeg OLyypoi TE Kai Ketxot, Toi5pKot Se newt) OXIyot.

(I, 31) 'Ev Se to) TeXet.Tot)'OKT IcoliPpiou TO) ,c-)XyO0 ETOugErcavA.,OEV Et; Thv Haw Stet TO-15Ilgp011g TOT) Eig Toy "Iotpov noTagov KaTcpxogtvou tv xtiva Ttvi KeXXio..) Eicovoi.t4ollEv13 o f3autXsiic Kbp 'Icoavvric, eticaeouadiv Tptfi- paov ano KcovaTavTtvounoXecog EKEIcre npoEireakvE yap axe OLyyapillg avOpconov 41XX6yXcoacrov Kai etUoysvil To) U0E-iv Stet .1-IpEigLLET6 ntTTaiciou ixpetXT 65. 0; gX9d)V EVITE1 i5ETV Toy Paatkta, Xeycov Ott etvetymi aLTO ISEIV ainov Kai

442 www.dacoromanica.ro 6

(XLVII, 6) Iar in vara anului 8414a pornit15cu toata puterea sa asupra Vlahiei16;dar in luna septembrie a anului 85 17, s-a intors mai mult invins decit invingator.

MACARIE MELISSENOS

CRONICA (1258 1481)

(I, 22) Si a pornit18razboi impotriva lui Mircea, domnul Tarii Roma- nesti19,stricind mult loc. Apoi Mircea a venit la lupta deschisa intr-un loc neprielnic, iar sultanul, dindu-si seama ca locul este potrivnic, s-a retras parasind lupta 20; in cele din urma, ajungind la o invoiala, Mircea s-a hot arit in sfirsit sa-i dea tribut si au trait in pace. 2 (I, 23) Mehmet, ajungind dupa atitea osteneli si suferinte stapin pe intreaga domnie sj imparatie parinteasca in anul 6907, indictionul al treilea 21, primul lucru pe care 1-a facut dupa ce a luat domnia a fost sa ingreuneze, pe cit era cu putinta, tributurile Moldovlahiei si Bogdaniei [...]. Dupa ce a murit sultanul Mehmet, zis si domnisorul, venind Amurat, fiul lui, i-a urmat la domnie in anul 6924, indictionul opt 22 [ Mergind impotriva romanilor din Tara Romaneasca." si Moldova, n-a rezolvat nimic, ci s-a intors plin de paguba. Apoi a pornit iarasi razboi a doua oars impotriva lor ; iar romanii, chemindu-i pe unguri In ajutor si dindu-se lupta, victoria a fost de partea sultanului, iar aceia s-au imprastiat fugind. Se spune ca in lupta aceasta au murit mai mult de treizeci de mii de unguri si romani, turci insa foarte putini.

3 (I, 31) Iar la sfirsitul lunii octombrie a anului 6933 23, imparatul Than 21 s-a intors la Constantinopol dinspre partea de jos a Istrului, prin locul numit Chilia, cu ajutorul unor trireme trimise acolo de la Constantinopol. Caci trimisese din Ungaria un om de alta limbs si de alt neam cu un mesaj cifrat Cind acesta a sosit, a cerut sa-1 vada pe imparat, spunind ca trebuie sa-1

14 Anul 6984, vara, adica vara anului 1476. 18 Sultanul Mahomet al II-lea. 1° Aici Moldova; e vorba de mares campanie impotriva lui Stefan cel Mare din a doua, jumatate a anului 1476. 17 Tot anul 1476. 38 Sultanul Baiazid (1389 1402). 14 Mircea cel Batrin (1386 1418). 20 Probabil lupta de ]a Rovine (1394). 21 Adia 1398 1399, dar Mahomet I, despre care e vorba, a domnit intre anii 1402 si 142 1 (singur din 14 13); indictionul corect este sapte. 22 Adicl 1415 1416, dar Murat alIldea,a domnit intre anii 1421 si 1451; indictionul corect e nouA.. 23 Anul 1456. 24 Joan al VIII-lea Paleologul (1425 1448).

443 www.dacoromanica.ro 110131.11(1119 A90 '61910 01001., A92110'y 50u oliono93 Aoinoloi Aoucod949 A1391 In1/113130 `11A30971 50110N731D31 CIDL .Act 1/031 50A911 59d2L AOAO11 3e4 3' 173d13M19 'AOA.91 AC,FeyOU A90 A(0491L A(DIA3011AD11139 A13910(131133 59d2L A91 A0LS0d0A9 099 A(1 AC011.1dX 10TI Inx A021.13 .1131(113 » H. `31113 s tryoog 01 unodD2i. « 531AD139 `3713 13311AH. 4» 301(3119 DOA 1:1X90d '0 A(AITYpc/1331. 311 ,11331 'AD191 33103939 1011 AludDX 4A91%13tho 59 picoyl.,1939 1011 112 39 A309 11031 3101L .73313%43 5u, 39 73Doodo219 01 A911(1369 17334 A00101311? 1DAMA473M2 '01001 A0d3(0A9 119 Q11.1 ÀD193,td3p p743 133.A31d73X A0y1(3113 17301339A1111 1019 AC01 ÀC911031:119 3.013X3 11331 5111 5UWU-032 511A31103019X 17331 5111 5116119A `5111(173 C101 001911939 501A911D 513 01 'AOlkIAMIX CpitpN 5120C9ALIOAD A91 ALL1dDX 11331 531A7099031p 110 3A11314 1031 A3yv1i2 Alritra 5T1(7331 Sp pi. 1d311 Ala A111(10/L3W À131X731(a 11331 5onlo 19co0y33D2 513dIpc11 5p A91 A01191 A91 A011(1(3N A91(119 17331 - A0A311913110A0113 I 11id12 `113(100d) 1d31L 90 12X3 A129I.4d A7311(

111) (61 1D31 (171 dnon 1731111 `111123139733 9 lId 5111 5731dD314(10 1,10A913132L1Q pclin 7301 Dd111112 513 All 'ADAdDa - .5033L9d101(10101 501A3011106140X nO1 norinou 12Ap AW1 A0A31k(10 17331 d(10I (101 D1DX 17331 ÀQX 9 sokud 59113d19 3X13d33L9 `731A123L 9 ?9 Amtdaoi, I 5DdltrIp D131311 A9173,1(12 131 kvynogiinD noloy) Ano1113 A131d11331113 `113.011d0A73Ap p .7311. 5oyou 624 50096 1733/ 5071941 A393113A3 p13 57301 513g39p 30 39 10d31490 313 0011A1A901 Dlali 5DdDX lux 51ni1(91 11031 57313d9AD 50)31(7313d120 AD913X121.0? `531A01211(3 12A1 5141 511311A 1903X91 17331 A91 A73(1111172 ID) 5D1Avic 5noi Q01(173 yDrIXiD .Auxo.olic) 39 411 Aoiclon 531A0V0 10 `10d7331410 73A1 A91 A0113y931 1Do)D4i-od31 Inx %%nog 512A3rton3l 107312 À(91(173 g 14d 17331 locialq 53A11 Aomdx319 4531Ao4(.3% 73731 501priolon 9 Id A91 A01131(91/ 1L1111?A(19 17331 5co3 511i 54ALDI9 not DdIrriv p A91omi9 `1.19906 17331 A3 5onto 14. lallt6 51u. 51130 5111 57313d9Av nolo?) l'oXndl.tx 01 sbriD931. AoioN d94(., pm A3 imowp 01A01/1.01(3 Ala AUX1A Hox '5oovvo3 O, 32 59314131. 9 173x 51111.jAd3dOX àolon 5o7-11A9d6 1DX 593r11)73411 A? 510ti31(ou '91 Dp.AnA? À0A0dch 5Sn .34(.3%1 " 5111, 51LX93. 91 A01131010 5139730 .3910 919 4 1313%1914 (109 3190 M1.03 `1131A.pAp 13731 50)190101 `511091d13X11L3 A9M12A1311113 1193 91 `DiikDdu xyp 0113 t-ovc121. roDo pdnu 5111 513131(19pg noD t-o07,D1Dodu 1D.N 13 A311 Ist. 11X91 70113 11.oltot1og 5(03 5111 %Mow 7301 73d1111p Cpk? `17)1101393V1LD 17331 13 A371 41 tow, 5o)3 5no1(31 101393 5p 5Dri4t. inx 04(.3 mih3dIDDAnal3 7492 rin `030 44 1013A 511I 5D13109rod nog 11D? pot .17313.0 13 32 'MOAT/13103Lp /9990 1193 91 A019011113 '573119 31D/113101'dg, A121 A79OMA. 7301 `5co3tho 5o 3101AD1L All A111(136331 À033133113 A01(9 91) 131-1Q13 .13A1131/1.9 AO1C0 17031 13 p 39 Lltyll 11 '4'03633111 01 wimp .1nsn%(92D2 50)19010 It 3313y1.074 009 511091d13X13L3 17331 A011ADA901 `14:11109 0 inrio39 7301 (101d(IN Itri ònoAV. 531Avu 523114 5cnAnthodu 0, 33 1Lr1 5130X32 A111 not 0031/001, Àl 1303rionoup 114 Anog 01 loth/ 5o1A30luDdNAnD not aorf3you nodnXol 17331 nod3doth 17331 trawl -orDrilD 17331 313 (101 AC01 0, 39 DpanX 11,173613 AC,_031d001, 5(10471 13A9A3k3 4191 5DD)206 514X9 59443 5111 511AN9 001 `73d111110 0131(90d? A134936 9 `573d14riv lo 39 1007311AA131 3190 A1307313 À91973 13 11331 523 A7M139 '3133113 A9&030 A91 raLtd 50313d2AD -9X73r1 À0A311 Irap 511393110d13X 51Ddl191.0 531M394113d31 A91 A011311 no2on 11231 Noo -993 0113A .A134936 2o it 01A7391ACOAAL 5C0d0X131 1ci3u 5111 not 13dl1rip 5731dluco9 0, 39 ttd ,19 51.4yyp 5m3d9Ap `50A371926011 DA1, A91 A71d11717? 17331 A730731L A1.21 A4(133490102 nolo° 1.1DInd3x pnt 511 A021 AOK1'011AA731 13110A901 513(101113)( X? 5111 -A0310X3U (10.014A 50A3rfo,yrid9 A91 A3391u.9 Dgoit not i no (101, 59,utq 5n90,-)d1 All

www.dacoromanica.ro vada §i sa vorbeasca cu el. Cum se putea aceasta, un astfel de om sa-1 vada pe imparatul care era bolnav, caci zacea la pat ?Si singur singurel voia sa-i vorbeasca. Deci dupa multi discutie au fosttrimisila om doi dintre tovard§ii mei care i-au spus acestuia, aratindu-ma pe mine: Sail ii spui acestuia de aici ce vrei sau to duci unde vrei". Si astfel, luindu-ma deoparte, mi-a dat scrisoare cifrat5. §i mi-a mai dezvaluit de undesicind a plecat la drum. De indata ce am indreptat cifrul §i m-am dus sa-1 citesc, am spus ca cer o rasplata deoarece cu scrisoarea cifrata voi aduce o mare bucurie, acolo fiind de fata imparateasa §i nora sa, despotul fiind la vinatoare. Si eu, citind scrisoarea, cind au auzit ca era sana'tos §i ca va merge cu bine inspre partile de la Tara Romaneasca §i ca sa vina trireme in locul numit Chilia ca sa-1 issisa-1 aduca, s-au bucurat mult de aceasta.

4 (II,19) Si in aceea§i lung, pe data de unsprezece, regele Ungariei 25 a fost ucis de catre sultan 26 la Varna, in acest chip. Pornindu-se razboi intre unguri §i turci, armata regelui era superioard in toate privintele, iar sultanul turciloraiintreg sfatul sau cautau o ocazie bung pentru a se retrage, dac era posibil; caci mare frica §i groaza se stirnise la necredincio§i. Insa ungurii, dimpotriva, stateau cu curaj plini de veseliesiindrazneala §i barbatie spe- rind ca o sä obtind victoria §i ca vor pune mina pe sultan §i pe toti ai sai. Dar a doua zi, voind ungurii ca sa porneasca lupta §i, tinind sfat intre ei, regele §i alti citiva i§i dadeau cu socoteala spunind ca regele el insu§i sa inceapa lupta §i daca era posibil, sa ajung5. pina la cortul sultanului pentru ca faima victoriei §i vitejiei sale sa fie vestita in univers ;caci socoteau ca victoria le este favorabila §i cu uprinta de partea lor. Dar Iancu 27, guvernatorul lui, ca unul care era inteleptsicu practica in ale razboiului, fiind de alta parere, spuse: Nestatornicia soartei nimeni nu o §tie; de aceea nu este nevoie ca maiestatea ta sa iei asupra-ti un asemenea lucru, caci e plin de primejdii, ci voi face eu cite imi vor fi incredintate de catre maiestatea ta. Si daca soarta ma va ajuta, voi merge eu pina la cortul sultanului, §i daca victoria va fi pina la sfirOt de partea noastrasieu ma voi intoarce inapoi, slavalui Dumnezeu, victoria estesiva fi a maiestatii tale ;iar daca voi fi ucis, nu yeti avea nimic impotriva voastra. Priviti intelepciunea §arpelui, care ferindu-§i totdeauna capul, tot trupul ii e teafar; dar daca i-a fost lovit capul, intreg trupul moare. Tot astfel §i daca maiestatea ta vei lua asupra-ti un asemenea lucrusise va intimpla, Doamne fere§te, pe dos, evident not vom muri cu totii". Insa regele n-a tinut seama de sfatul lui Iancusia doua zi, pornindu-se o lupta greasigrozava, a fost multi varsare de singe §i macel de partea turcilor. Iar regele, ajungind pina aproape de cortul sultanului, acesta voia sa fuga, dar nu 1-au lasat ienicerii cu toate ca ii apucase mare spaima vazindu-1 pe rege luptind vitejete, ci, oprindu-i sultanului calul cu piedici de fier, acesta n-a mai putut sa fuga ;§i ei s-au luptat din greu pentru salvarea sultanului. Insa regele, luptind §i mai vitejete ca sa puna mina pe sultansipe bagajele lui, unul dintre ieniceri, cu numele de Cha- muza, din Peloponez de fel, lovind cu piciorul dinapoi al calului regelui cu o secure pe care o aruncase §i acesta cazind la pamint cu calaret cu tot,

25 Regele Vladislav I (1442 1444). Sultanul Murat alII-lea. 27 Iancu de Hunedoara.

445 www.dacoromanica.ro Pitvccg Kate( TOil ITC7C00, Kai eV TIS ynurthv ally TO etvaflarrj, nal oincoc Spap.thv ctinov arcEimpalcsE. lad gull akal.amot, we Gi)vriOe; To% aosPeut, Tfiv ¶o too Kcyakfiv BycoaaveitiSOpaTog. Kai iSorrsc of OByxpot StEo-xopnicrOno-av ZvOcv xerKETOsv Kai tv T@ (pcOystv ainok nokkoi taXenno Kai eyovzOovTo. Kai wino Ex Tfic KOMI); C71.1.1Poukijg ouvefin.

(III,5) `Roby Se oincog txovuov, iSoi.)Ticcifigrl tveuSfig ZPOt Ai sic TO Zvarriaw aTparonESov, Ott ix Trjc 'ITaXiag cproXog gig fiotiOctav Tfigneaso); epxcna, 6poicog Kai 6 layxoc 6 KoPcpvfiT% Taw Ofiyxpebv geTa7a.EICTT011 oTpaToil ilt/CeOW TC Kai I ItECOV KCLTEpX8Tat TOI:)TOW.

6 (IV, 7) Kai Tic Tio'v eiXkaw Tet Tota ilTa Kai taXa yevenleva IniaTaTonape "rob Karraxot4Tivoli 'lioavvou Kai tp.oti; ens 6 t4 Obyxpthv6 letyxog 7Cpo4fiTet, Iva Sthcrti ainel) o paaiXe6g Trjv EriXuPpiav ij TI)V Meompf3piav, KaiZariTat dIg Tthv intE4ouolaw &nob Kai noaobg Tthv avOpthnow akatxEicrE Exetv Kai tv natprp Tfig par% biro Tthv Toopxthv Earrat Ixeivow exOpog KaiPorlOog Tfig nO- XEcoc. Kai thg eyevato fi garb 0691 ain@ f McamtPpiaKai& Thy Lxcivoo alTriatv Kai TO xpucrO13otaXov St' ttio15 Zypeupri Kai 6yap.Ppog egoSooloo Tor) Kunpiou, 6 Tor) MixafiX, vioc, gxoptot To xpoo-offoo7Aov npogletyKov.

(IV, 10) Kai T4i 'Jou ?dot) ansX0Orrog Tou aµrjpa etc -AA.13av KaiaxeSew 6*.thaag TO nAlov pepoc ainfig, Tact Kaj-Kthg tSLwx9rl napa Tthv ek9oVTOW Etc Octav TOU layKOD 511X0VoTt xai KantaTptavoU Kai t TepowgoxonetTaw avSpcliv- oc fITTriOsig yebycov ekeTo Kai 6 xplimpog exavocpiteriXeppltzig aneeav&v.

(IV, 15) Kai 'r ,g t;E a' ETU 6 Toil Trig Oiryxpiag cupctToneSoo dpxow Kai KuOspvirric 'Idtpcog treXs5Tria£v, a2Aa Sfi Kai 6KantaTplavog, EV. Se Kai 6 Tiic Icpfliag &oxen, -Kai Bunten.% Fthpytog 6 BoaxogETekeinncre.

(IV, 19) T4) Se Zapt Tot') ¬) gToug Ste1311 6 equipag etc TfivMEyea,iiv BXaXiaV Kai 63topOcoas Ta Kat' airreiv kKEICTE evspycipcva.

(IV, 20) TO Si NOE).10piCp Toil oa°° EToog IntSpattOrroc ToU utotS 'cob Toupaxavn 'APAP11 tXtui7t.thitaE ?carols Tobc 7CEpi ToyNa67EaKTOVT A

446 www.dacoromanica.ro a alergat si i-a taiat capul; si cu striga't mare, cum se obisnuieste la necredinciosi, au infipt capul acestuia intr-o sulita. Iar ungurii, vazind,s-au imprastiat in toate partile si in fuga for multi au fost prinsisi ucisi; si aceasta s-a intimplat de pe urma planului gresit.

5 (III, 5) Iar noi, fiind in aceasta situatie 28, iata cas-a raspindit in armata dusmana un zvon mincinos cum ca o flota din Italia vine in ajutorul orasului, la fel si Iancu, guvernatorul ungurilor, vine impotriva for cu o foarte mare armata de calareti si pedestrasi.

6 (IV, 7) si cine dintre ceilalti, in afara de Ioan Cantacuzinosi cu mine, stia aceste lucruri si altele care s-au intimplat ? Cind Iancu din Ungariacerea ca imparatul sa-i dea Selimbria sau Mesembria si sa-i fie unul dintre supusi si sa aibe acolo multi oameni de-ai sai, iar in caz de razboi din partea turcilor sa le fie acestora dusman si de ajutor orasului. $i cind s-a pornit lupta, i s-a dat Mesembria, dupa cererea lui, printr-un hrisobul scris de mine si pe care i 1-a dus lui Iancu ginerele lui Teodosiu din Cipru, fiul lui Mihail.

7 (IV, 10) $i in luna iulie, plecind sultanul la Alba 29 si cucerind aproape cea mai mare parte din oral, in cele din urma a fost izgonit rau de c5.tre cei ce venisera in ajutor, si anume Iancu si Capistran si alti b5.rbati de seama ; acela, invins, a luat-o la fuga, iar acel iscusit beilerbeg a murit.

8 (IV, 15) $i in anul 6965 3° s-a stins comandantul armatei si guvernator al Ungariei, dar si Capistran, ba Inca si domnul si despotul Serbiei, Gheorghe Vulc.

9 (IV, 19) Iar in primavara acelui an 31 sultanul 32 a trecut in Tara Roma- neasca si a indreptat cele ce se petreceau acolo.

(IV, 20) Iar in luna noiembrie a anului 6971, navalind fiul lui Turachan, Amar, a robit pe cei de pe la Naupactos din Etolia, din cartierul numit

28E vorba de asediul Constantinopolului din 1453. 29 Belgrad. 39 Anul 1456. 31 Anul 1476. 32 Vezi n.15.

447 www.dacoromanica.ro A i t coI a g, trjv ainoU 7rEptoxfly thy FaXaTiIty Xsyolityoy, Kai ob tobc `EystoOg govoy, Old Kai totg TeXoi-Arracdray)Tot) trig MuKpfig Bkaxiag elkatinoOpou.

(IV, 23) TO Se OepetTor),c-.7.cSca)ttougan-like& Vita tfjS BXaxiag getet nacnigTfigSoyageco; airob TO St Ie7tre43pio?tot),c>)gteou Etoug tirecr- tptiey Ix 'dig Maxiagira'aoyTITTriesic it fruficsac xai Toy Atv pirtiXtpirrsiy ac4KevvTfi Eoq tQt7c6X,st, air* Se fiXOtytic'AySplayointolAy.

448 www.dacoromanica.ro Galata,sinu numai venetieni, ciipe cei care-i plateau tribut din Flamburos, din Vlahia Mica.

11 (IV, 23) In vara anului 6984 33 a pornit impotriva Vlahiei cutoata puterea sa ; insa in Luna septembrie a anului 6985 34 s-aintors din Vlahia mai mult invins decit invingator iar pe beilerbeg 1-a lasat inorapl Sofia, el insl, a venit la Adrianopol.

33Anul1476. 34 Tot anul 1476.

449 www.dacoromanica.ro LXVIII. AAONIKOE 0 XALKOKONAYAHE

AllOAEIELE IZTOPISIN

14 D (I), 16 B Ent Toiyrou PacrtA.E6orrog OrrancrxiXtot To6pxowS Tfiv E6pcbrrriv 61aPervteg irepi 'EXAlicrirovrov, xaiv Xeppovfiao? icataax6vtec cppoi)- ptov 'EXXrivitcov, xai bre wino° oppti)pevot, rfiv TS OpOcrivS laTpov tXa6- vovteg argot/To 'rely xowav girt6pattorrec, Tet TB iroXX6 otfip7r4ov, xai 6,v5pearoSct cbg 7rXercrta kx,opvottgWit/'AalavStE11104ov, -rob g TS "EXXiivac xai Tpt- 13calobc tjyov xai 'gcpepov (17 B) gv wino? Srj Exoebv goipa oux 6Xf.yri tine Iappwriacxi Toy -Icrrpov gXetaavreg xai Toy ye -Iatpov Estal3dvsec, Tok TS To6pxoug ex,T7Op(oc.g xcurgXapov xai paxsaagevot Itptwavto, xai iativ oXiyaw Tway Stexplicravro aiwravrec (15 D)gapetogatata.6aot 6g air gcpeetpricrav, StaacoogyregS tfp, 'Aalav a6Otg otal3livreg obxgtt 'Raw eapixorro.

450 www.dacoromanica.ro LXVIII. LAONIC CHALCOCONDIL

Laonic Chalcocondil (cca 1423cca 1490) este unul dintre cei mai de seams istorici bizantini din secolul al NV -lea. Nu se cunosc multe lucruri despre persoana si viata sa. I nsu*i numele sau este obiect de controversa. Laonic (Laonicos) pare sa, fie o meta- tez& savant& aticizanta a numelui sau adevarat, Nicolaos, un nume literar, adoptat din spirit de imitatie a antichitatii clasice. Era originar din Atena, ca fiu al unui mare demnitar, inrudit cu familia Acciaiuoli, stapinitoare a Aticei si Beotiei. A trait o vreme in Peloponez, unde a ajuns tatal sau, in urma unor tulburari politice. Dupa cucerirea Atenei de turci, se pare ca a revenit in aceasta cetate, unde scris opera. Dup& altii, ar fi trait in Creta. Principala opera a lui Laonic Chalcocondil este o lucrare de istorie, Expunen istcrice, in 10 carti, in care relateaza evenimentele istoriei bizantine intre 1298 si 1463. In centrul operei sale stau insa turcii, cuceritorii lumii bizantine, pe care Laonic u infatiseaza cu o remarcabila obiectivitate, uneori chiar cu simpatie. Descriind caderea Bi- 7antului si ascensiunea turcilor otomani, Chalcocondil se ccupa pe larg si de celelalte popoare din sud-estul Europei, intre care si de romani. Opera sa este unul dintre cele mai importante izvoare privind rezistenta antiotomana a tarilor romane in secolul al XV-lea, faptele de arme ale lui Iancu de Hunedoara, precum si istoria interna a Tarii Roma- nesti si a Moldovei asupra careia autorul dispune de o informatie cu totul remarcabila, nu integral valorificata, dupa cum insusi o spune. Fundamentale sint afirmatiilelui Chalcocondil despre unitatea poporului roman din toate regiunile istorice in care se afla in vremea autorului (Transilvania, Tara Roma'neasca, Moldova si regiunile din sudul Dunarii), despre romanitatea limbii si a poporului roman. Vasile Grecu a dat o traducere integrala in limba roman& a operei lui Laonic Chalcocondil, aparuta in 1958, in Edi- tura Academiei. In cele ce urmeaza dam intr-o noua traducere pasajele legate direct de istoria romanilor. Edifie folositd :Laonici Chalcocondylae,Historiarum demonstrationes ad fidem codicum recensuit, emendavit annotationibusque criticis instruxit Eugenius Dail& III, Budapesta, 1922 1927.

EXPUNERI ISTORICE

1 14 D (I), 16 B In timpul domniei acestuia 1, opt mii de turci, trecind peste Helespont in Europa, au ocupat o cetate elin5. din Chersones z si de aici, navalind, bintuiau Tracia ping la Istru pradind-o ;si au luat multa prada si prinzind foarte multi robi ii treceau in Asia. luau si-i duceau cu ei si pe elini si pe tribali 3. (17 B) Tot atunci, o ceata nu mica de sciti 4 au navalit din Sarmatia 5 ping la Istru si, trecind Istrul, i-au surprins pe turci in Tracia si i-au infrint in lupta si i-au ucis fara crutare aproape pe toti. (15 D) Cei citiva care nu au pierit s-au salvat trecind iarasi in Asia si nu au mai venit inapoi.

1 Laonic se refera la Osman (1288 1326). In realitate evenimentele la care el se refera au loc sub Orhan (1326 1362), fiul lui Osman. 2 Chersonesul tracic. Autorul are in vedere evenimente imediat urmatoare cuceririi Br u- sei (1326) in cadrul expansiunii otomanilor in Asia Mica si spre Europa. 3 Tribali = sirbi. 4 Sciti = tatari. 5 Sarmatia este denumirea arhaizanta data de Chalcocondil Rusiei.

451 www.dacoromanica.ro 2 31 D (I), 35 B w 87) xai oano Acociag gni 111v8ov To gv Ogrrakiav xa0fixov gvoroloa.v E0voS. BXixot 1 St gtp.cpotepot ovoliolcovtat. xai oiyx 6.v Sri gxe.) Ste- 41tvat, Onottpoug giv Toirccov ktyotpl, gra. TObc ZTtp0t)g ImpixarOat

3 63/64 D (I), 69 B xai ggt JA,Ticre j.ttv obx ijKlaTa Sta. Torn° gicri3aXgtv ES Trjv ligkonOvvricsov, gtyygXia St gicpbccto aiyrO, cbg ot IlaiovEg fiyougtvou Elm-- gm:wool) `Pwaicov 13acsagcog TE Kai airroxpiropog Kai Katoi xai reppavav oirx eaiyot crovatriaav cbgIn'ainav gnicivreg, Kai Toy TE "Icrrpov napaolcsu- 4olvto Sta[Mvat, Kai Arcicag SE, ytvog obx gcyevvtg, Exotev1.1Keabubv, T11; TE 68o15 flyoup.tvoug, Tfp!otyrtatv 'cob' crcpaTob notouittvoug. 4 67 D (1), 72 B Ilatovia St gipxttat Coco Btkvvrig Trig repitawbv neaccog, xai g7Ci ji v ''60 TO 'Icrrpq.) crop.npotobaa xaOlpat gni Ad'xag TE xai Tocf3caloi)g, gni St dprrov gni Botgoog, tobg KExioug xaXougtvoug xaefixet [...] (73 B) ofovtat SE Tivgg tokoug of p.gv ftiag yEvta0at tO naA,cccov, Kai &co Toy AII.Lov oixotycag, into Ixo0thv xaxougtvoug, avaxcopricsat ES ti vBt Thy xcbpav, fiv xai vuvoixobatv. of SE yam Neticag ygvta0al. gycb SE, onotov &v u Eiri To ytvo; Tato ujv apxriv, 00: OV OZTO) pcitSitog Ei7tEIV EX,01111.

69 D (I), 75 B cbg 1-1871CthTC15'Lc 'Ea gig Toy nOkci.tov naptcriceixtcrco,Z4fi- Xauvs, Atcpcbv To6g TE Ilaiovag xaiAifixag(70 D) Tfig OSoll flycp.ovag, cab Tor)-Icrrpoillgni IlataVyriv. 6 71 D (I), 77 B "Youpov µEVtol Znuctimcow atpact4taTa gni Ilatoviav xai natovoSaxiav eStiou tijv xcbpay. xpovou SE gnlyevogtvou gni Atixag Kai gni Mtip4av TOv Aaxtag flyetiova gatpateticto, ainacrattcvog airrOv, cbg imap4avta TE

1BpdXot codd. ladxot corr. L2.

452 www.dacoromanica.ro 2 31 D (I), 35 B Cum §i neamul care locuie§te din Dacia ping in Pind 0 care se intinde in Tesalia. Vlahi se numesc §i unii §i ceilalti. Si n-a§ putea sa explic §i sa spun care din ace§tia la care au venit 6.

3 63/64 D (I), 69 B Si se pregatea 7 din plin din aceasta pricing sa navaleasca in Peloponez, dar i-a venit vestea ca peonii 8,si celtii 9 §i nu putini dintre germani s-au adunat sub conducerea lui Sigismund, regele §i autocratul romanilor 10, ca sa porneasca impotriva lui §i ca se preg5."tesc sa tread Istrul §i ca ar avea cu ei §i pe daci 11, un neam nu lipsit de vitejie, drept calauze la drum §i ca sä deschida calea o§tirii. 4 67 D (I), 72 B Peonia 12 incepe de la Viena, ora§ al germanilor §i, inaintind impreuna cu Istrul catre rasarit, ajunge la daci 13 0 la tribali 14, iar spre miazanoapte ajunge la boemi, care sint numiti cehi [...] (73 B) Unii cred ca ace§tia 15 au fost in vechime geti §i ca locuiau sub muntele Haemus §i, fiindca erau napastuiti de sciti, au urcat spre tara aceasta in care locuiesc §i acum. Altii insa spun ca ei au fost daci. Eu unul n-a§ putea spune a§a de lesne ce va fi fost la inceput acest neam.

5 69 D (I), 75 B indata ce §i-a sfir§it pregatirile de razboi, el 16 a pornit drept spre Istru, impotriva lui Baiazid, (70 D) luindu-§i drept calauze de drum pe peoni §i pe daci 17.

6 71 D (I), 77 B Mai tirziu, totu§i, trimitind armate in Peonia 18siPeo- nodacia 19, jefuia tarile acestea. Dupe ce a mai trecut un timp, a pornit cu r5.z- boi asupra dacilor 20 §i a lui Mircea, domnul Daciei 21,invinuindu-1 ea el

6 Deosebit de bun cunoscator al realitatilor etnice din vremea sa, Chalcocondil se dovedeste mai putin informat asupra istoriei indepartate a popoarelor din sud-estul Europei. Aceeasi incertitudine cu privire la patria primitive a slavilor o regasim marturisita de autorul bizantin in acest capitol din care face parte pasajul referitor la romani. Constient de inrudirea de neam si de limbs a tuturor slavilor sirbi, bulgari, croati, poloni, rusi Chalcocondil arata ca nu poate spune sigur data ei provin din Balcani, toti, sau au coborit aici din nord, cum s-a intimplat in fapt. 7 Baiazid I (1389 1402). Autorul se refer& la antecedentele luptei de la Nicopole (1396). 8Peonii = ungurii. 9 Celtii = francezii. 1° Sigismund, rege al Ungariei si imparat al sfintului Imperiu roman (1387 1437). 11 Daci = romani. 32 Peonia = Ungaria. 13 Daci = romani. 14 Tribali = sirbi. 16 Este vorba de peoni, adica de unguri. 16 Este vorba de Sigismund. 17 Peoni = unguri; daci = romani. 19 Peonia = Ungaria. 19 Peonodacia = Transilvania. 20 Dacii = romanii din Tara Romaneasca. Pasajul se refers la expeditia lui Baiazid din 1400. 21 Mircea cel Batrin (1386 1418).

453

www.dacoromanica.ro iroXepot) Kai abv Toic Ilaiocrtv En' airrov CSTpaTEllopLEVOV. ZanSeyevog Toryro, Aifocec akictpov TETeltEg nOkettov xai ob navu It ebvogobilevov, Kato, xthpag oixotiv, npOg To vopaStxcbTepov TeTpappevov. Stfpcet 5' abithv i (72 D) xthpa ?me 'ApSekiou, Tijg Ilatovcov Acticiag apxopevri KCSTE Ejti EiAstvov Ilov Tov. Excl. Se Ent Set.(t pev xabipcoucra Ent OaXao-crav Toy lo-Tpov noTagov, aptcrTsgt SE BoySaviav xthpav ate) xaXoupevrIv. Steipyet Se abTobc ano IlatovoSalciag opoc Ent noX,i) Stfcov, rIpacro136; xaXobpevov. Exet 8' opopot)gfixthpa abTi Kat DcuOciw Taw vogaScov µoipav obic OAkyt3v, yevog no?u Tt -Kai 643tov, ince. Ka Crutipeco T6:1 pao-aei TaTTOpevov by' th Stj xat ExbOat of vopaSeg TaTTopevot 6TpaTE6OVTal, 771 (Iv gnyfital, abTog TE apenjv napexapevog Eg nokepovgl- ea070V.Tot') Twv Se ExovTat floXavot µEv npog apKTOV, illpilaTat Se npog Eth. (78 B) Aifixe; SE xpcbvTat yowl) napanXicrict Ttj'ITaX6v, Stey0appevrj Se t; Tocsot") Tov xcti Stevey)cobcru, LicrTe xcaendig EnatetvTobc 'ITakobgoTtoi-jv, Ott IA Tag Aga; Stacrigetougevow Entytwbaxelv, 6 Tt ay Xty01TO. 60EV µev OLV Ttj abTij yowt1 xpthp.evot ijOecrt ePollaiew Ent TabTriv aylicovTo Tljv xthpav Kai abTor) Tips thicicsav, obi& aX,Xou axijoa nept TO6TOD StamipaivovTog acupthg oTtobv, obTe abToc Exco 0-upPaXecr0at, cbgabTot-) Term cincia0n. Xg7ETCL1geN, 7C0XXCEX171 E?,0av To yevo; Toi-)To evoucfmat &Apt"), ob KO, 8 T1. xat gtov Eg iaToptav, oTtob'v napexopevov Texp fiptov. owyepETat 8C 'ITaXoTc Tet TE aXXa xat Tij Eg Slat Tav xaTaaTetaet, xat onkotg Tot; abTotg xat csiceufi EU (73 D) Kai vtiv Tfj aimj TONICEICOV 5111XpthliEVOL Eg Sbo llgVT01. 61.1apliplgV0V apXoig. ECSTE TI)V BoySaviav xat abtfiv nap' lo-Tpov xthpav ob new° Tt ebvopeiTat. voi.gouo-t Se fyepoo-tv ob Tot; abTolg StapevovTeg, eal: Ent TO act csytat npaayopov o-14teTal3aXA,ovTEc xaOtaTilatv aXXoTe liA,Xoug csylcit Topetvoug. Mi)pav OVT01 TOUTOV, eipxovTa Tot") yevoug Taos TO naXatov yevopevov, InucaXEmittavot Tb- pavvov cryto-t latTECTVIICKEVTO, auvaveXovTeg Savoy Toy npocrOev TopavvebovTa ainthv.Mbpac gev obv oi)Tog na)aaxicst1.))/^/Evol.tEvog obic oklyeuctc, -Kat vo0oug ano, TO15T01) axciw natSag (Iva Tijv Acociav obi( oXiyoug, 1.5aTEpov (79 B) npoiovn TCO xpowp -Kai Tekeunjcsaviog Mbp4cco aveybovTo Tij Aaxicst Balla fi7ElloVEg MOTE 6,XX01. eat& Ent TOVSE Toy xpOvov xaOtcrTapevot Eg Tfiv apxliv. Ent Tob Toy Sij Tay Mbpav, bnetpavTa npOTepov no? epop Eg Tobg Pap Pecpoug o-uuTpaTevogsvov

454 www.dacoromanica.ro a Inceput razboiulsica a luptat alaturi de peoni impotriva lui. Sint acesti daci un neam viteaz in lupte si nu prea civilizat22,locuiesc in sate si se indeletnicesc mai mult cu pastoritul. Tara for se(72 D) intinde din Ardeal, Dacia peonilor23,de unde incepesipina la Pontul Euxin24.Intinzindu-se spre mare, are de-a dreapta fluviul Istru, iar de partea stings tara numitaBogdania25- Yidesparte pe ei de Peonodacia un munte ce se intinde pe o distanta mare, numit Prasovos26.Mai are drept vecini aceasta tara si o parte nu mica dintre scitii nomazi27,neam numeros si bogat, supus regelui Cazimir26.Acestuia fiindu-i supusi, scitii nomazi merg la lupta oriunde i-ar duce, iar el se vadeste a fi de o vitejie vrednica de luare aminte la vreme derazboi. Mai la nord de acestia sint polonii, iar la fasarit sarmatii28.(78 B) Dacii vorbesc o limba apropiata de a italienilor, dar intr-atit de stricatasideosebita, incit italienii cu greu inteleg ceva, cind cuvintele nu sint exprimatedeslusit, incit sa pri- ceapa ce ar putea sa spuna. De unde au ajuns ei, care au aceasta limba si obiceiuri de-ale romanilor, in aceasta Cara5is-au salasluit aici, nici pe altul nu 1-am auzit sa spuna ceva lamurit spre explicarea lucrului, nici eu insumi nu pot sa ma dumiresc cum de s-au asezat aid. Se spune, pe de o parte, ca in multe feluri a venit de s-a salasluit aici neamul acesta, fara sa se aduca insa nici o marturie vrednica de amintit in istorie. Pede alta parte, ei se aseamana cu italienii si in celelalte privinti si in felul de viataobisnuitsifolosesc Inca si astazi aceleasi arme5iaceleasi vesmintea° ca romanii. [Acest neam] este insa impartit in doua state, Bogdaniasitara aceasta de la Istru si nu se conduce dupa legi prea bune. Caci au obiceiul sa nu ramina sub aceiasi cirmuitori, ci tot mereu schimba potrivit interesului lor, punindu-si cind un stapin, cind pe altul. Pe acest Mircea, care fusese domn al acestui neam altadata, chemindu-1 in ajutorsi1-au facut stapinitor, inlaturindu-131 pe Dan32care domnise mai inainte peste ei. Iar acest Mircea nu de putine on tinindu-se cu femei tinere a avut de la ele nu putini copiinelegitimi prin toata Dacia ; (79 B) mai tirziu, dupa trecerea timpuluisidupa. ce Mircea a murit, au rasarit in Dacia domni in numar mare, cind unul, cind altul, pina in vremea de azi, asezindu-se la cirmuirea [tarii]. Asupra acestui Mircea a pornit cu ar-

22 Literal, cum traduce V. Grecu: cu legi nu prea bune", nu prea bine guvernat". 23 Chalcocondil numeste Transilvania Dacia peonilor, dovedind o cunoastere deopotriva exacta a realitatilor etnice (populatia predominant romaneasca, daca.") si a statutului politic al Transilvaniei, aflate sub sapinirea coroanei maghiare, a peonilor". .Marea Neagra. 23 Bogdania Moldova. Laonic foloseste denumirea data de otomani. 26 Brasovul, numit de Laonic si Prdsovon, Prdsovos; denumirea orasului este extina de scriitorul bizantin asupra Carpatilor Meridionali. 27 Scitii nomazi = tatarii. 28 Cazimir al IV-lea (1447 1492), regele Poloniei, conteinporanul lui Chalcocondil. La el se refer& desigur acest pasaj in care autorul descrie sari de lucruri contemporane siesi, inse- rindu-le in povestirea unor evenimente mai vechi. Dupa V. Grecu, insa, ar fi vorba de Cazimir al III-lea (1333 1370). 29 Sarmatii rook. 3° V. Grecu traduce prin: aceleasi arme si aceleasi unelte". 31 V. Grecu, traduce ca si in versiunea latina din editia Bonn: pe acest Mircea, domn coboritor din strabuni al acestui neam, chemindu-1 si 1-au facut stapinitor, inlaturindu-1 etc.". aceasta interpretare este curena in istoriografia noastra, deli textul grecesc este foarte categoric si clar, in sensul dat de noi. Este ciudat ca nu s-a dat atentia cuvenia relevariiacestei greseli de catre C. Litzica, Studii si schife greco-romane. Bucuresti, 1912, p. 6. Tot aid,Litzica a discutat pe larg interpretarea ce trebuie data cuvintului cruvavalmcc,inlaturindu-1" tradus si acesta, vag si gresit, in textul latin din editia Bonn, a lui Bekker prin occiso",ucigindu-1" 32 Dan I, domnul Tarii Romanesti (cca 13831386), fratele lui Mircea eel Batrin.

455 www.dacoromanica.ro TC-15 Ely161106V50, `Pcogaicov airoxpetTopt, aiTtaoip.evog rlalaViTric 6 'Ap.oup6,TEco ZaTpCCTEOETO, Kai Toy TE laTp0V Sta13(ic fp.auvgv eg TO npOcro), Tfiv TE xcbpav avSpanoKOttevoc. M6pag St csuA,74a; cyTpecTeuga eurO Tfic xcopag eneWXleiv gev xai StapAixtcrOat oiyx koteiToPookfiv,Tag Se yvvaixag Kai naiSac Zg TO op();TO ripacropov xaTzo-Tfio-aTo nepurombgevoc. e(peinsTo Se iio-Tepov Kai airrog TO flaw (74 D) CliTeco aTpaTe6p.aTt Sat TCo'v Spoptimov Tfic xthpac, of SiiroXkoi TE gvutdpxouca Kai eutavTaxil ITEptSeouatTip/xcbpavwei(3Ctcrwov OvalTo% ZvavTiotc, gfISe zi)7CETXElpo)(Mvat. tcpercolievog SL eutESEEKVUTO Epya 64ta koyou, p.axolievOg TE, EL Tt Stacrnao-Oev TOW noXsplow btl6T110611EV6V 7t1:1'Cr]; Xthpag Tpa- 7CO1TO ij E7ti illt0c6yla Xiii:COp.evov, Kai am to? 1.tgeyiara eyenottevog TO (Sipa- TeLp.catirepupavCog Se tcpcnOttevov a6T6,) 'Maw:qv:70m. Kai Sli keyzTai, Swim- peuop.evq) T4l aTpaTe6p.aTt gicgKEtTO ZN,V7C1:17CaVI.) xaXen&g, xai LETI.Ozt, Kai Stay Ocipwvoixx &via. Ev0a Bpevgao OepeutovToc yvcimniv anOSEILKVI.T.EV011, (LUTE Zv6TpaTonsSe6aacrOat TOv aTpaTOv aka) xai Curakkayfiv eSpaa0at, 05TrO TO6TOD geya TO etnO To Ns E6Soxtgetv nap& Tcu 13a61ket, (80 B) xaitccripaTriyiag xpri- i.taTiovTa 67cO PaatXtcog a tI geya x,wpflaat Suvaliewg. Tots gev ouv ak)flaw- VI TrigEviuXiaaTo, Entszszcbv Tfiv fittepav t'xeivriv Tir) 6' bcriepaict StarcopOgeucsev, fiES6vaTo ampaXeo-TaTa, Toy o-TpaTov Sul Tot) lo-Tpou.

7 93 D(I), 100 B 'Ertl i.tv °Sy rlataViTeco XeyeTat gotpav oi)x OMyriv /xu0Co'v gniAaxiav eX0olicrav irpecrt3e6cra6Oat TcpogHataVITTiv,atTETcyeat airraw Tobc fiyegovag xpfittaid TE Kai apxfiv, ET' 43 Staf3dvTac TOv lo-Tpov °Iwo-K(90m aim?) To6g eiti TlaEOpcbirrj EvavTiouc (94 D) no?t,ggoug. TOv St fiSop.cvovTip %ow irpocrizo-Oat Tfiv alTrlatv aOTthv xai CntaxveicrOat 1.te7 ka. Stal3dv Tow Se Exeivcov xaToixiaat ai)Toiic(Iva TljVEbpcincriv, Ospane6ovTac Tobc flyettevac airroiv(Iva ttepoc EKCKSTOV, xai CTicacto.Otvictg °Cita) akobc xpricrigoug yevea0at ECM 17t7t0- 6pogoug xai Zg itoXegov. SaTepov gevTot fiTigOppcoUriv, µlj Tt VECOTE- piawatv of flyegovsg airrOv crovtovTe;oviot,crtaXaf3thv To6Touc etneKTELVE. T8vSe Ix000Uv xai vijv ETtavdTfiv Ei)pcincriv nok6TInkijOog Itokkanj axe- SacrOevTow EaTIN iSETV.

8 120 D (I), 129 B Ex6 Oat !ley atm TO neaat 1; tioipag Ttvag Sciapruievot EvegovTo Ttjv xthpavciCO lo-TpooEaTEbti.To6g67coKaI3Kaoov. \lily Se yevog JLtVT01.TO6TOW tg Tfiv'Ao lay yzvogevov, TaitpogE airroi5TE ZVOUCTICICEVTf1V Zia THE TIc 'Acsiag x(opav, Kai Eiri 7toX766 Tetpaggevov, IaxaTatot &X1-Ono-ay,

456 www.dacoromanica.ro math Baiazid, fiul lui Amurat 33, invinuindu-1 ca el ainceput cel dintii razboiul, aliindu-se impotriva barbarilor cu Sigismund, imparatulrornanilor. $i trecind Istrul, mergea inainte, robind tara. Mircea insa,dupa ce si-a adunat oaste din tara, nu si-a facut planul sa ias5.impotriva [dusma.nului] si sa dea lupta cu el, ci si-a pus la adapost in muntele Prasovonfemeile si copiii. Se tinea apoi si el dupd armata lui (74 D) Baiazid prin padurile tarii, caresint multe si acopera in toate partile tara, ca sa nu lefie dusmanilor lesne de umblat si nici de cucerit. Tinindu-se dupa el, savirseafapte vrednice de amintit: se incaiera in lupta, daca vireo parte aostirii dusmane, rupindu-se de ceilalti, se indrepta undeva in taradupa hrana sau dupa prada de trite si astfel hartuia ostirea [lui Baiazid] cu cea mai mare indrazneala,tinindu-se dupa ea si dind mereu lupte in chip stralucut. $i se spuneca presa armata [dusmanilor] aflata in mars1i -iaducea grele pierderi si nu inceta sa o hacuiasca. Atunci slujitorul lui Baiazid], Brenez 34, a fost de parere ca armata sa-si asezetabara acolo pentru ca astfel va izbuti sa scape de primejdie.De pe urma acestui lucru, el a ajuns de atunci in mare cinste pe lingaimparat si, (80 B) pus de imparat _ in fruntea armatei, a dobindit mare putere.Atunci, asadar, Baiazid a stat in tabara acolo, raminind pe loc in ziva aceea.A doua zi insasi-atrecut armata peste Istru, pe unde putea s-o faca mai insiguranta 35. 7 93 D (I), 100 B Se spune ca, in vremea luiBaiazid, o parte nu mica dintre sciti 36 au venit asupra Daciei si i-au trimissoli lui Baiazid conducatorii for cerindu-i bani si rang de cirmuitori, inschimbul carora ei aveau sa treaca Istrul ca sa-1 ajute in razboaiele cupotrivnicii sai din Europa 37. Si ca el le-a implinit cu placere cererea sile-a facut mari fagaduieli. Si ca dupa ce ei au trecut [fluviul], i-a colonizat prin Europa, pentru casa-1 slujeasca pe el conducatorii for fiecarein partile unde a fost asezat si sa-i fie de folos ei, astfel risipiti, ca ostasi calareti si la razboi. Mai tirziuinsa, Baiazid, temindu-se ca nu cumva conducatoriifor s5. se uneasca intre ei si sa se razvrateasca, i-a prins si i-a ucis pe acestia. Si acum Inca mai potivedea mare multime de sciti, raspinditi in multe locuri prin Europa.

8 120 D (I) 129 B Acesti sciti 38, despartiti in citevatriburi, locuiau odinioard tinutul de la Istru ping la poaleleCaucazului. Acum insa o semintie a lor, aflat'a in Asia si locuindla fasarit de acesta prin acele parti ale Asiei, s-a intins mult peste tarapersilor ping la saci si cadusii 39; ei s-au chemat

33 Baiazid I (1389 1402). 24 Evrenosbei, consilier al lui Baiazid I. 35 V. Grecu, in traducerea citata, combate parerea lui P.P. Panaitescu potrivit caruia aici ar fi vorba de batalia zisa dela Rovine" (10 octombrie1394), sustinind GA e vorba de o lupta care a avut loc dupa Nicopole, anume de expeditia luiBaiazid in Tara Romanea.soa. din 1400. aSciti = tatari. 37 Europa, in sensul bizantin al termenului, adica regiunile europeneale Imperiului bizantin, Peninsula Balcanica. 28 SCiti = tatari. 38 Denumiri arhaizante. Sacii, ne informeaza Herodot VII, 64, sintpentru persi, toti scitii; bizantinii folosesc denumirea pentru turci in genere (secolulal VI-lea). Cadusii sint un popor hunic, din vecinatatea persilor (secolul alV-lea), numiti astfel tot cu un termen arhaizant intilnit la Xenofon, Institutio Cyri, V, 2, 25, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica,II, p. 264,146...

457 www.dacoromanica.ro -i)rcep Thy Taw Iltpathy xthpay es Toe; Xemag TE Kai KaSoucrioug [...] of Se Xotrcoi Zxi)0attca-ret Tako cppovoilai TE Kai bcp'Evi tipxovTat fiaatkeY xaTet Oep SayThy icaXoutttvriv ayopety Tet Pacrileta notoiicvot, dtrcoSctxvilisvot acpicrt 13acrtXta yevoug TE ovTa Tot) 13acraxiou -co naXatOTaToy. xai to-Tt St) xai etAlaxot) Tfig apcffcrig gg Toy Bocrrcopoy i.torpa Tokcov oinc OMIT', siva Thv xthpay Takhy Sic (121 D) axeSaap.eyoy, into 13aatket TaTToilevov, olkou TcT3v 13aatkecoy,f5voixa St Toincp 'ATtxspirig. o&rot p.tv of v cbg erceTpanovTo aptig Tokcp -ccii f3aaael, ES ThySE thpucotteyot T1jv Xthpav, Z7Ccluftaarreg eg Toy lo-Tpov, xai Sri Kai Toy vIcsTpoy Star3etyTEg, goipet Ttg oinc oXiyh Tijg Opifitchg (130 B) XeriXaTotivTzg but- Spagov, xai avexcbpouv drcb Iapp.aTiag ent Toy Tetvalv iOvTag. xai ncaka 1.1tv Tots ytvougToinouainot nap& Toy IcrTpov tvtgetvay. clw To nA.tov eniIIata- C1jTEw Staf3ety Toy lo-Tpoy [evti.tetvav] cimio-011 xcopig ExaaTov pepog TO15 ytvoug Toi)Tou yevoptevoy. To Se incokettp0tv goo; aircoii nepay Tot') laTpou

9 125 D (I),134 B Iloktivcov St ExovTat AtToudtvot erci Eigetvov novTov -Kai Ent ZappaTiay xa0fixoyTeg Kai oirrot.f1 'AY paatva lloySavia,rjev TTi AEuxorcokixyh iccaouptyh Tet Pao-iXeta Exouo-a, &TEO Aataby Tc7)y nap& Toy "Io-Tpoy Zrci AtTouetvoug Kai EapimiTag Sthicet. ytvog St eaTt TOiiTO Soxtgoy,itiv Tic --TExItaipotTo, Thy -cc tpowhy Thv akhv iti.tayoy, xai arca naXatoti Steo-xtoltevov

458 www.dacoromanica.ro sachatei 4° [...] Iar restul scitilor sint uniti si condusi de un singur rege si si-au facut capitala in locul de adunare numit Oarda, alegindu-si drept rege pe unul care este dintr-un neam regesc din cele mai vechi timpuri. Si mai exista siaiu- rea in Europa, anume la Bosfor41,o parte nu mica din acestia, raspinditi (121 D) prin aceasta tara, supusi unui rege, din casa de regi, pe nume Atzi- keries42.Acestia, incredintindu-si soarta acestui rege si sosind in aceasta tara, au mers pins la Istru, ba chiar, trecind si Istrul, au nap5.dit si au pradat o parte nu mica din Tracia si s-au intors mergind dinSarmatia spre Tanais43. Si multi din neamul acesta s-au salasluit aici, (130 B) linga Istru. Dintre ei, cei mai multi au trecut in vremea lui Baiazid Istrul si au fost colonizati, fiecare trib din acest neam raminind despartit. Partea ramasadincolo de Istru isi duc traiul sub stapinirea regelui Cazimir al lituanilor, locuind [acelasij pamint ping si acum si ajutindu-1 foarte mult in luptele sale cu vecinii. Caci oriunde se intimpla sa fie acest neam de oameni, au faima si sint cu adevarat minunati r5.zboinici. Iar cei de prin partile Bosforului si de pe insula numit5. Taurica, ce desparte lacul Maeotis de Pontul Euxin 44, condusi de regele Atzikeries, au pradat si le-au silit sa p15.teasca tribut si pe neamurile de pe continent si pe numitii goti si pe genovezii care sint asezati in cetatea Cafei. Si o parte din Sarmatia45plateste tribut acestui rege. (122 D, 131 B) Sarmatia se intinde de la scitii nomazi ping la daci4° §ilituani; neamul [sarmatilor] vorbeste in mod obisnuit limba ihrilor47 [...]. Iar semintiile sarmatilor de la Marea Neagra, incepind de la cetatea numita Leucopolichni48si le impart mai multe cirmuiri Moscova si Kievul si Tofari si Harcovul [...].

9 125 D (I), 134 B Cu polonii se marginesc lituanii care se intind si eipita la Pontul Euxin si Sarmatia. Bogdania neagra4°,care-si are capitala in cetatea numita Leucopolichni, se intinde de la dacii de linga Istru5°pina la lituani si sarmati51.Neamul acesta este destoinic52si se poate dovedi ca vorbeste aceeasi limba, desi de demult despartit in dou5., a fost asezat sub

4° Sachateii sint un popor turcic din Turkestanul de vest (secolele XIII XIV), numit in scrierile bizantine siTCaxardi&c. Cuvintu] reproduce turc. eagatai, cf. Moravcsik,op. cit., II, p. 310 cubibliografiachestiunii. 41 Este vorba de Bosforul cimerian. 42 Hagi Ghirai II, hanul tatarilor din Crimea (1420 1466). 43 Donul, dupa denumirea sa arhaizanta. 44 Este vorba de Crimea, Marea de Azov si Marea Neagra.. 45 Sarmatia = Rusia. 46 Daci = romani. 47 nini = croati. Sensul afirmatiei este c& rusii vorbesc o limb& slava. 48 Cetatea Alba. 48 Moldova. 58 Romanii din Tara Romaneasca. 51 Sarmati = rusi. 52 Autorul se refer& la daci = romani. Ca si V. Grecu am tradus prin destoinic" (V. Grecu: ales si destoinic") grecescul Senctilov din text. H. Ditten, Laonikos Chalcokondyles and die Sprache der Runuinen, in Aus der byzantinischen Arbeit der Deutschen DemokratischenRepublik", I, 1957, p. 97-98 considera ca trebuie inlocuit in text Sencti.tov prin Salcucciv, traducind: Acest neam este dacic, precum se poate conchide din faptul ca vorbeste aceeasilimba...".Interventia. in text nu ni se pare intemeiata.

459 www.dacoromanica.ro St'a To -yevog es TupavviSag Kai fiyegoviag Si)o KaTCOTTI. AlTOIAVOI SE °ins Eapg6tTatc eicriv ogedanacsot, ate rlaioatv,okegev repgavoig, oir Ay obSe AaUv, iStct Se To rrapeurav vogicouo-t wovi].

126 D (1), 135 B 'Eruivetgt Se gra Erc60a; ToOg vogaSag, S Srj yevoc ggyta- Toy TE Kai icrxupov xai ygvvatOTaTOv ECTTIV, 01:0V 0i)8EVI TthV xaTet TilV oixoe- 'AVIV gOvio'v 7rapaf3dagtv, ?Iv IA 7roAlax11 dva Trjv OiK011lICV11V rcaT6t Ts 'Ao-iav Kai EivaNCTIV ZUKESCEOptV0V War! Tg Tr" jg ctimbv 13aaaetag Coda Orb cbg Tfj girt- Spoilt VI reoAla xprioligevov- t Se xcirpq ftpearceTo, Ta6T13 gvarroXeupOev 4:ocricrev. -el gev ouv ecopovet Kai& Ta8E, Trjv &raw tvoucoi3v x6pav, Kai69'gvi yevotTo paatkeT, obSevec ot T(.7.w gvTfjobcougevu gviaTavTo av, etiaTe µrj auvogoXoyeiv akc17.),vilv SC anCEVTaX171TN'ACTICtc tittvcaogsvov Kai tvT11Eivthitt3, gni Tn Op4K1:1 T£ xat es Toy Boarropov Cvoucoi3v, (1714K10Tal. Trig CrythvctimbvPam- Asia; Tfic gg To OUpSay. of ply ay es Toy Bocrnopov trjv Taimu xciwavgictve- 1.1.61.LEVOtxai Tfivligopov XeriXaTobvTag, TfIVTETaplCdEaCOV (127 D, 136 B) Kai M17KpEXION Kai Eapµatwv, Kai etvoparcoSct cbg rckeraTa etyogsvot gra Toy Boa- nopov, grri Kaydv nOktv Kai Cc Trjv MatthTtSa icakougeviv kigvriv eirrayovTgc, oXiyou TE abTa throStSogevot tot; tE `EVETEW Kai ICEVUEOV gpxOpotc, ciao) Sr) 13toTe6ouat. Oat SE ot tv Tfa ayopd xat ttgaeo'v TE Kai birouyicov Toy (Nov 7toto6gevot, yeacoat TO. 7t0?, TILICCOV TS xai xpect Staxpcirgsvot, 015TE aiT(p, Of5TE xpt0t) icaTcupaveig eiai Staxpthgevot, geXivri Se To ratov Kai crircakti. Xi VrEc TE gcrOfiTac yopoi5vTs; g; Toy To 5v X.10ow OXI3ov ei)SatgoveaTaTot Kai raopatcbTaTot vogicovTat. Tgot; Se xpCovTat, TO o-Ogrcav sirceiv, xat 4i(peat PapPapticoig, Kai 13upeorg Tot; Taw Aarc 6v napararicriotc, rciXotg Se Ta 7TOAACE Xpthacvat, OUTS.15/rept /apgaTiav oircobvTeg, otiTe igaTiotg arc6 gplow, Ott µrj Xtvoig vojiitouat. Stfpcst Serjetyopet To6Tow Taw Dcu Ociw Kai Tor) ggyetkou flacriXeco; eiti oSov 71EVTE- KaiSEKCE figgpcbv, ebo-Te erctvegeo-Oat Tfiv xcivav gg To gruTiSetoTaTov ((plat KaTa- criavug, xat KaT' Okiyouc StgarceSacrgevot, CupercaTepou raayiou xaOtaTaggvot gcp' Evog- Trjv TE ayopav 7coloi5vTat e1

460 www.dacoromanica.ro doua stapinirisicirmuiri33.Lituanii insa nu sint de aceeasi limba nici cu sarmatii, nici cu peonii 54,nici cu germanii, nici cu dacii, ci folosesc un grai cu totul deosebit, al lor.

10 126 D (I), 135 B Ma intorc insa la scitii nomazi 55. Neamul acesta ar fi cel mai mare si mai puternic si mai tare, incit sa nu-i fie pe potriva nici unul dintre neamurile din lume, data n-ar fi risipit pretutindeni prin lume, prin Asia si Europa si nu s-ar fi asezat in alte parti decit in impar5.tia lor, ocupin- du-se in mod obisnuit cu expeditiile de prada. 5i in tara care le-a placut, acolo au ramas sa locuiasca. Daca s-ar fi unit si ar fi locuit in aceeasi tar& ar fi fost sub un singur rege, nimeni din lume nu le-ar fi putut sta impotriva si nu s-ar fi putut sustrage de la o intelegere cu ei. Acum insa, risipiti pretutindeni prin Asia si in Europa, salasluiti prin Tracia si la Bosfor 56, s-au indep5.rtat de regatul lor de la Oarda. Cei care locuiesc prin partile Bosforului prada tinuturile invecinate ale tzarkasilor 57 (127 D, 136 B)simincrelilor 5isarmatilor 58, aduc foarte multi robi la Bosfor1i -iduc in cetatea Cafa$i la lacul numit Maeotissi-ivind pe pret mic negustorilor venetienisigeno- vezi si din asta traiesc. Scitii din Oarda au traiul legat de carute vite de povara, se hranesc mai ales cu lapte si came de cal, nu prea maninca piine nici de griu, nici de orz, ci mai mult de mei si de secara. Poarta vesminte de in si vad in pietrele pretioase cea mai mare fericiresibogatie. Ca sä spun totul, se folosesc de arcuri si de sabii barbare si de scuturi lungi, asemanatoare cu ale dacilor 59; folosesc in mod obisnuit caciuli de pisla, nu ca locuitorii din partile Sarmatiei si nu [poarta] camasi de ling, ci numai de in 60. Oarda acestor sciti si a regelui celui mare se intinde tale de cincisprezece zile, incit isi impart tara intocmind-o cit mai potrivit cu folosul lor si se raspin- desc in grupuri mici, asezindu-se de ambele parti ale drumului sub conducerea unuia singur. Iar locul de adunare it fac pe o distanta cit mai lunga1i -si impart tara astfel incit sa alba hrana din belsug pentru vite, iar ei se aseaza dupa ordinea pe care o socotesc cea mai buna. Si numai imprejurul regelui ii aseaza in cercuri pe fruntasii lor1ifac regelui un palat de lemn. (128 D 137 B) impartind in regiuni toata aceasta oarda" pun in fruntea fiecareia conducatori0i,cind regele be porunceste, pornesc pentru ce e nevoie.

53 Autorul se refer& la Tara Romaneasca si la Moldova. Pasajul dovedeste Inca o data constiinta unitatii de neam si limba a romanilor, in pofida organizarii lor in state deosebite, in secolul al XV-lea. 54 Peonii = ungurii. 55 Scitii nomazi = tatarii. 5° Autorul se refera si aici la Bosforul cimerian (Kerci). 57 Chirghizii. 58 Rusilor. 58 Dacii = romanii. 60 0 traducere usor diferita la V. Grecu, p. 95, n. 2. Nu ni se pare necesara presupunerea unei lacune in text.

461 www.dacoromanica.ro 11 160 D (I),170 B Oi-yrog ply Sfi au) icaOcupE0Eig bno Mouo-otAgavEco ETEXELTriaay. till Se Moucrotagavrig ES tfiv PacytkEiav xattarn Kai Ef3acrikEuE, Mtharig (171 B) itevathilltvo; -Kai, dups0Eig biro TEilfipao (3acriketoc gicovicaro iti Tile 7ratpthav xthpav -Kai Ent 0a Vatic. eupticoptEvog SE gni Toi)g LpEco naiSag toiig Moucsouki.uivEco noksgtoug Stet Tile npog Toy 'Iriaav aOTwv crupgarlav, Ent Etvthnriv TE -Kai Kacrthi lova, xai EvtE150Ev Ent Acticiav &al:Sag Stet Tot) EL? Eivou nOvtou Kai Eni MOpctv Toy Acociag fiyegOva, aiyrth TB 81 EktX011 Ta TE bita, xat cbgijv Eni TI)V 13aatkEtav auvEntkdpritat, Savat akth npoaoSov Ev Tfi ELpthnr,i xai xthpav °LK 6Xtriv. npOg TE yap "Ekkrivag nokeKta ijv airth, enEI TE MLpEto nana aircoi5 e'v Bt4avticp tneWato, -Kai bneaxorro Tfiv apriiv aiyrth pietaMouo-ouXithvEco InttriSEiou crurcaTEpria-Ea0at. dna; µEV of v Toy TE MCO0f1V intESEaTO acrilEvog, -Kai airrth napaxeto Tfiv TE Slat TaV Kai Tel ZnixfiSeta, Kai Toy a-TpaTov SE ainth gSt6ou. errE150Ev SE 6; gg Trio 'Aaiav MouaouXithyrig el7t11V, ZirtppEorrow auto tthv also Tijc ELpthnric, &rot fix0orco Mouaotaithyri oLEL TEpOilEvot nap' aLith, -Kai oppthilEvog X.ct(3thv TE Toircoog xai also (161 D) Aaicthv atpatov itcavOv, Entanopevou ainth xat Advou 1 Tot) Acocebv fi7Ei.tovog, Tijv TE ELpthnriv icatto-xE, xat Ent Ta f3acrilEta Ttjs 'MptavounOXEcog naptthv xa0EtatfixEt TE paatXELg, Kai Ent TOv ecSEXtpov ES TfiV 'Aaiav napEatcEu4Eto crrpaTELEaecti. (172 B) Mouaotagavrig Se finEtyETo xai aLtog cpOiivat npotEpog ES Tfiv 'Aaiav S1al3ag. &gyve) 'yap Kai eti.upoiv aptEtvov Kat npOg To Etepou ETval, OnotEpogiv Ent 'relyTot) ETEpou aprjv &a! 3ag Tfiv pariv notflo-atto ¬') -Kai µrl entpeivti Toy aSEktpov Entorra. Stal3etc TE Ent to BuOvrtov, (Lam a&r@ Tata EIvat npOg Toy Bu4trutou pao-ata Ety Etat tfivPacrahogoitooi5v lavutou Tor) Nropta Ouyatepa. Yit 861.5v SE Toil(3ao-tAtcog 'EXA.fivow ayottEvog Mouo-ouXimivrig 6 flaw Vim) naig, Kat ES Bu 0yr-toy Sta136g gatpaTELEto Eni Toy aSeXspov. Mcoarig Se cbc taxtata EnLOEto napEt 13acrata TWIN/ow icatakLEtv Ev Bo- Cavtiq), aircixa EnfiXauvE, xat anoXaDcbv Ev Bt4avrio? obx ETa ES tfiv Ei)primriv E4EX.06vta avacrtp4EaOcut. Moua-ookplvtig }Lev oLv atpatov, thg 106vato, ytcprov also trig 'Ao-tag StanopOpeLo-ag Ent Tf1VB1.4aVTIOD Xthpav ctOtoi.5 gatpa-

1 Nravou CLA: Tetvou cett: &Ivo° scripsi coil p. 73, 7 etc.

462 www.dacoromanica.ro 11

160 D (I), 170 B Acesta61s-a sfirsit deci in felul aratat, ucis de Musul- man 88. Dar dupa ce Musulman s-a urcat pe tronsiimparatea, Musa 63, (171 B) informat§ieliberat de regele Temir 64, a fost trimis spre tara-i pa'rinteasca, pe mare. A ajuns la fii lui Omur65,care-i erau vrajmasi lui Musulman din pricina aliantei for cu Iisus, apoi la Sinope86iCastamon67si de aici, trecind peste Pontul Euxin, in Dacia si la domnul Daciei, Mircea.Si a dus tratative cu el si in privinta altor lucruri§ii-a fagaduit ca,de -1ajuta sa ajunga pe tron, ii va da avantaje in Europa 68sitara nu putina. Caci [Mircea] era in dusmanie cu elinii 89, deoarece aici, in Bizant 70, ei primisera pe un copil al lui Mircea si-i fagaduisera ca-1 vor ajuta sa cucereasca domnia cu spirijinul lui Musul- man71.El 1-a primit deci cu placere pe Musa si i-a oferit gazduiresicele necesare§ii-a dat si armata. Cum Musulman era plecat in Asia, curgeau [la Musa], din Europa, cei care sufereau din pricina lui Musulman, fiind rau tratati de el. Luindu-i cu sine pe acestia si (161 D) de la daci armata destula, atragindu-1sipe Dan, domnul dacilor72,[Musa] a pornit de aici si a ocupat Europa si ajungind la resedinta imparateasca din Adrianopol s-a facut impa- rat73 §ise pregatea sa porneasca cu razboi impotriva fratelui sau, in Asia. (172 B) Dar Musulman se grabea si el sa i-o ia inainte, nelasindu-1 sa treaca in Asia. Caci amindoi isi dadeau seama ca este mai bine si mai cu folos pentru sine sa treaca in tara celuilalt si sa dea lupta acolosisa nu astepte navala fratelui. Trecind deci la Bizant, pentru a dobindi prietenia imparatului din Bizant, ia de sotie pe nepoata imparatului, fiica genovezului Doria74.Luind de sotie pe nepoata imparatului elinilor, Musulman, fiul lui Baiazid a trecut in Bizant si a pornit la lupta impotriva fratelui sau. Musa insa, informat foarte repede ca acela a venit in Bizant, la imparatul elinilor, indata a pornit asupra lui§i,blocindu-1 in Bizant, nu-1 lasa sä iasa in Europa si sa se miste in voie. Musulman deci, trecind din Asia in tinutul Bizantului armata cit putea mai mare, Si -a asezat acolo tabarasiastepta atacul fratelui sau. Indata ce amindoi s-au asezat aici in linie de bataie, s-au incaierat si se luptau. Musa avea in rindurile sale pe daci si pe tribali75 ,sipe

61 Este vorba de Iisus (Isa), fiul lui Baiazid I. 62Suleyman, alt fiu al lui Baiazid I, a domnit peste partea europeana a statului otoman in timpul luptelor fratricide dintre succesorii lui Baiazid I, scurta vreme (1402 17 februarie 1411), cf. A. Decei, Istoria Imperiului otoman, Bucuresti, 1978, p. 74-75. 63Musa, un alt fiu al lui Baiazid I, a fost sustinut de Mircea cel Batrin in luptele pentru putere dintre fiii lui Baiazid si, potrivit cronicilor otomane, i-a devenit ginere domnitorului roman, cf. A. Decei, op. cit., p. 72-76. 64Timur Lenk, invingatorul mongol al lui Baiazid I (1402). 65 Emiri din Paflagonia. 66Sinope era capitala lui Isfendiyar bey, seful principatului Candarogullari (1385 1443) aliat al lui Mircea cel Batrin, cf. Decei, op. cit., p. 72-73. 67Oras in Paflagonia. 68in Peninsula Balcanica. 69Elinii = bizantinii. 70in Constantinopol. 71 Este vorba de Vlad, un fiu al lui Mircea cel Batrin, razvratit impotriva tatalui sau 72Dan, domnul dacilor", adica al romanilor, este deosebit de catre V. Grecu de Dan I (1383 1386), fail alts identificare. Dupa, A. Decei, op. cit., p. 74 este vorba de Dan, nepotul lui Mircea, viitorul Dan al II-lea (14.20 1431), fiul lui Dan I. 73 in1410. 74imparatul bizantin Manuel al II-lea Paleologul (1391 1425). 75Tribali = sirbi.

463 www.dacoromanica.ro ToiceSeCeTo, Kai Toy ye aSEAApov tictovTa trregetvev. tvTai30a thgkap.'es peckriv rcapeugavTo, auvtl3aXov Kai tpaxovTo. Mthafic p.tv To Lc TE AilKac Kai Tpipa) Xof.); txthv [tee' tauTob Kai (162 D) Ett7CCLVOV Toy 'EXeacapou 'nano. Kai TO aiTOrOc EOpcimic arpaTeuga ToLpKcov napeTaaOTTO. Pacraebg !ley 8i npog TOriTOV Xoyoug ictpvag C7UVEPOIAEOETO autlil EV ti napaTget OappobvTa lever!. tni TO Bur,avTiov nap& paaata Maxrhog noXf) agave) TE Kai Enteixta'Epovliv yap 6iMa)afig Tec TEeiX2t,atnax9fig tg To Lg 6up.goixoug Kai es Opytjv Tax Lg. (173 B) ETtiravo; !Ay OUV tv T71 napaTget, thg T(.1.) `Eahvcov auvaDeTo pacriXei TE Kai Mouo-ouX- wivo, aLTop.oXficsavTeg dapiKOVTO 17Ci Bl)(aVTLOW Mcou fig St cbc ATTneeic aysxthpet eraBugLvitov, ws tytveTo nap& Ttj 7COXE1, /7tageLlIEVOc p01)? ilV 7EVV6a0TaT71V Kai 'excov pee' tauToti cbo-ei nevTaxocsioug tivSpac, tnippeovTaw Kai ii? lov 'maw, incoSu6iievog rely Trig nOkecog Teappov, txovTog Tor) aSe7apoti Mcocrecoc eppiTtjv Sic° 4tv Kai Stcapepovroc o-bv Tors t aura, 6; 17rEttpxotto To Lc noXepiouc,eni TO C7TpaT07CE8OV a&ro CuptKop.evoc TO TS C5TpoitoneSov KaTEIX71(pst, Kai 'lob; /ICI.- ywopivoug ciao Trig ttaxig, of KanapeLyoucri to Kai ticavtlecrav, Stt(pOcipc. Kai (US Inavipat TE abTog Mcoafig elaLvc.ov bd. TO oTpaToneSov, (Ina Tfig paxic, Kai Eyva) Si} waTeiXruip.tvov TO aTpaToiceSov, aLTiKa ES cpuyfiv TE ainog tTpaTceTo Kai TOT) uTpaTeLpaTog Sit(pLye, Kai tiAkriaXXoc, /than!) npoi) (163 D) xthpet. of p.tv trues Kai tic' airrov aLTixa iOvTeg Tay M000-otapAivriv Cog Pao-ata npoo-- eKLvouv, Kai t'eXaLvorct t(pgiTCOVTO. MODO-OlajlaVrig 111VSrloi5Ta) Ta nptcygaTa taxev aµcpi Ta Tv firceipotv, yevvai6TaTa St navTcov, wv flpeig icypev, npog TOv tiSeXyov Stayawicsagevog. (174 B) ticekao-ac !ley oLv ES Tfiv 'ASpiavoLnoXtv Ttt (3acriX,Eia, TfiV TS Pao-11day Kai reiv apxfiv KaOkrr&raj"), 7) ISOKet Kpa Tiara Kxstv. Mwo -11g pkv oLv£s Trly irapiaTplov xcivav tapixopevog, Kai cruyyzvoggvog M6pea) Aavcp TO Aaxiag fryellOvi Kai npoTepov 6vn o-ovfiBet aOTO, SitTpiffe nape( TO Ailtcr, napap.eilkov eikt.tiv Et;an,rig xthpay.

12 171 D (I), 182 B 'Ev TM-Au thg ilKouo-e TatiTa Mcoafig, oktTn tirtaxev abTov, eaxet giray&ig Toy innov kickwret Eiri Toy Xaolivriv (SS ecvalpficapv, Kai Hsi awl xpatoc. Xacsfivng !Ay oLv /7CEITE TeLXICSTa fjcseeTo Mwata 6.va xpaToc aa6vovTa. en'aLT6v, 4E0111 TE auto; xaTa. SLvapiv, Mcoo-fic ST) tcpeineto Sithxcov. tvratiOa Karakul-36v (peLyovTa xa8atpei TO) 4i(pEt Toy bvSpa, tiva)Bev Kaki; TOticpoc. Oepaluov (172 D, 183 B) Se Toil Xacsaveth, c5s ticelSe Toy Secsicom aLToi)dvat- peOtvTa, xai cbg To SeLTepov MOK71-1; InavaTetvOilevog To 41(pogrcafacov aLOtg, xarripev 6 Xao-aveco Oepancov, Kai TO Xeipa tnavaTeivoptvoc Tfiv xetpa dapeiXe 'r4i(pet. 6 St Cog to-OeTo Tfig xelpag aLToi) necroLarig, fiXauve p.tvTot Ez

464 www.dacoromanica.ro Stepan (162 D) fiul lui Eleazar 76§iarmata turcilor din Europa. Dar imparatul 77 i-a trimis vorba acestuia sfatuindu-1 ca in timpul luptei sa alba indrazneala de a trece de partea Bizantului, alaturi de imparat 78, care este mult mai bun§imai blind decit Musa; caci Musa era intre altele greu de suportat de aliati §i repede la minie. (173 B) Prin urmare, in toiul luptei, a4a cum se intelesese cu imparatul eliniloricu Musulman, Stepan [§i ai sail au trecut de partea acestora §i au sosit la Bizant. Dar Musa, cum se lupta incaierat cu fratele sau, a invins pe cei veniti din Asiai,luindu-se dupa ei, ii urmarea. Musulman, ca un invins, se retragea spre Bizant, dar cind a ajuns linga ora§, a inchipuit un plan foarte vitejesc: avind cu sine vreo cinci sute de oameni, la care s-au mai adaugat §i alti citiva, se strecoara in §antul ora§ului, in vreme ce fratele sau Musa era ocupat cu urmarirea dupnanilor §i alerga de colo cold impreuna cu ai sai, spre a-i ucide; ajungind astfel la tabara acestuia, a ocupat-o§i-iucidea pe cei care veneau de la lupta in goana, intorcindu-se sa se adaposteasca intr-insa. Cind Musa insu§i s-a intors alergind spre tabara, de la lupta, §i§i-adat seama ca tabara a fost ocupat5., indata el a luat-o la fuga in partea cealalt5., indepartindu-se de armata §i unul fugea- incolo, altul incoace, fiecare incotro ii era (163) mai bine. Iar unii, ducindu-se indata la Musulman, i s-au inchinat ca unui imparat §i 1-au urmat, cind a plecat de acolo. Astfel, Musulman a dobindit stapinirea asupra ambelor continente, dupa ce a luptat mai viteje§te decit oricine dintre cei de care §tim noi, impotriva fratelui sau. Intrind ap.dar in capitala sa, Adrianopol, (174 B) §i-a intocmit imparatia§idomnia cum a crezut mai bine. Iar Musa, ajungind in tinutul din preajma Istrului, §i intilnindu-se cu Dan, fiul lui Mircea 79, domnul Daciei, care-i era prieten apropiat de mai Inainte, se atinea pe linga Haemus, mutin- du-se din tinut in tinut 60.

12 171 D (I), 182 B Atunci Musa, cind a auzit aceste cuvinte 81, nu s-a mai stapinit, ci, dind friu liber calului §i Imboldindu -1 cu pintenii, s-a repezit asupra lui Hasan, cu gind sa-1 ucid5. §i alerga din rasputeri. Vazind foarte repede ca Musa vine in goana mare asupra lui, Hasan a luat-o §i el la fuga, cit putea de repede, iar Musa se Linea dupa el, urmarindu-1. Cind 1-a ajuns din fuga, 11 omoara cu sabia pe [bietul] om, repezind de sus in jos sabia. Dar un slujitor (172 D, 183 B) al lui Hasan, cindi-avazut stapinul ucis §i cum Musa ridica din nou sabia, ca sa loveasca iar, slujitorul lui Hasan s-a lasat in jos§iridicind bratul, i-a retezat bratul cu sabia. Acela, cind a simtit ca-§i

76 $tefan Lazarevi 6, despotul Serbiei (1389 1427), atras de Mircea cel Batrin in coalitia fn sprijinul lui Musa. 77 Manuel al II-lea Paleologul. 78 S5, revina asadar de partea lui Siileyman, sustinut de bizantini. 79 Manuscrisele grecesti dau nup8olv(0, interpretat diferit de cercetatori. Dark6 a stabilit conjectura, Iseft5ptcat Advco cu Dan, fiul lui Mircea", V. Grecu crede ca este vorba numai de Mgptli 86 cu Mircea". Credem ca e mai corecta lectiunea Dark6, in acord cu restul textului. Laonic se inseala ins& asupra raportului de rudenie intre Mircea si nepotul sau de frate Dan, pe care-I arata. ca fiu al lui Mircea. 80 In pasajul de fata Laonic Chalcocondil descrie lupta de la Kosmidion, azi Eyub, in fundul Cornului de Aur, de la 15 iunie 1410. Tradarea lui $tefan Lazarevici nu este confirmata de alte izvoare; el a continuat sa-1 sustina pe Musa, v. Decei, op. cit., p. 74. 81 Autorul se referla un apel adresat de Hasan, comandantul ienicerilor, care trecuse de partea lui Mehmet, soldatilor lui Musa pentru a-i determinasa-sitradeze conducatorul. Scena face parte din lupta data la 5 iulie 14 13 pe cimpia de ling& satul Camurlu, din strimtoarea riului Iskar, intre Samokov si Sofia, intre Musa $i rivalul sau Mehmet, alt fiu al lui Baiazid.

465 www.dacoromanica.ro Toncsov. xai thg taeorro anew ta atpatE6Itorra kacopEptvov, 9E6yovTE6 (1)X0VTO npOg Tay aSEktpov. tvtaii0a,6i'xai ainoc obStv ZKLX(.0V Spottcp efIxEto ydryaw &Kt tew tiaxiag xthpay. MExttEtric pet, ouvaurixa, thg Ta awat661.tata'fiat litainew Kai Ta npantata afyrth tyeveto, aUTixa 186xEt Toy et5E2apov I1tt8t6mtv. xai xetilvovta draw Kai aiw T13' 114 xEtpi tXatiVOVTa xai ES rt tkog ti.t[3aX,6vra atAXaW3a.vouat, xai ayovrec napa tthaSEAApth, xatExpflo-ato akixot oftyx6v13 Toy Xat[tov f3tacragEvog.

13 183 B, 172 D (I) trrail0a MExttttrig 6 Hata Vital) tfiv fiao-tXdav napa- Az Pow, Tab; TE "EX,XTIVag litttriocioug 6vTag ctfyrth, Tth TptPaA,Xthv frysi.tewt xthpav tScopflaato 1101VI)V Tij napoixo? &nob. perm St Tara crwatEutta tntnegvac Int telt/ Acacia; xthpav Tamp/ TE IStot). eS Ov Sri 1tptal3Etc nti.twag 6 Tthv Laity fiyElicov anovS4 rInOlfICHETO, w w anayEtv (pOpov, Ov TlVa ZTet4aTOa &r4. MExgatrig 6 paatA,E6g.

14 190 D (I) 202 B, 'ES toinoug ptv oOv CAVA; Eaxc TUBS Paatka MExpitry TOTS St "EXA:ricrtv eltttf iSEtog TE xai o-uvfiOng flUou 0EpanEOEtv, &mu av (203 B) SEficratvto nap' tatty*, St'aitiav Tflv5E. Mouo-Tatreig yap rot 6 Tthv llataCfitEco naiSaw, inwriadilsvog Mcoata Toy aSE46v, xai npog Toy Etvommg apxovranoXg- Amy6VTa TUh aSEAtpth MExttern thpoxottEvog xai opxta notricragEvoc tho-TE 4t you; EIvat TE Kai 91.2t.oug (3tXXIVLatc, xai npog Toy Aaxiag fryEptiva StanpEal3EucrattEvog, Cog ainew daptvog incESeXETO Kai TaX),,a bntaxvEtto aurcaTEryaCEcrOat Ta ec Tfiv f3acraetav, Ste.i1 TE etc Tilt/ Aaxiav Mouatcaprtg, xai xpovov abtoOt StaTptvag atavov, Exaw tivSpa; Tptaxocrioug EnpacraE npog Tobc ToOpxcov apiatoug, petteov eKaGTOV. thc 5' obStv npoExthpEt (Av yap Mexttttric Toft TE6A.Xaentetxfig xai ls To OspanE6stv Tobc apio-Toug Tthv ToOpxow aim (191 D) aSotattoc, Tponou TE fp:314ft°, Teu51 TE natha tvt(privev EIvat TOU IlataCliwo Toy Mouo-TaTtiv, xai thg ob5a1.0 xataTavl axovtEc tf v StaTptr3tjv airth- toy St Tuna Takao TEXEO- Tijaat nap' avSpi InttliSEio? Kai Toy Tponov Smatatat(p, 8g &prim nap' t autov toy Odvatov Ta0 natSog StacrTHAvat), trraii0a Mouatcaptig, U5S obStv abT4i Kat& yaw. Inef3atvav arca Aaxtac, xai oiOltevog tautqi apEtvov geIvat, ijv tni tobc "Dativag apixiTatty 'Amp tfig apxfig Mexpiteo) ISpuptvoug, tXctOvEt anti Aaxtac Sto.

466 www.dacoromanica.ro pierde bratul, a luat-o la fuga spre tabara. Si°stilecind §i-au dat seama c5. a fost mutilat, au trecut de partea fratelui celui ce fugea. Atunci nici el nu s-a mai oprit din drum §i a fugit spre Cara Daciei 82, Pe data Mehmet 83, cum armatele veneau de partea Iui §i el dobindise puterea imparateasca, pe data a hotarit sa-1 urmareasca pe fratele sau. $i-1 prind istovitsiminindu-0 cu o singur5. mina [calul] §i virit intr-o mlaqtina;siaducindu-1 la fratele sau, 1-a ucis indata, sugrumindu-1 cu juv5.1u184. 13

(172 D, 183 B) Atunci Mehmet, fiul lui Baiazid, a luat imparatia85, avindu-i in ajutor pe elini; domnului tribalilor i-a daruit Sara destu1a in vecin5.tatea lui86.Dupa aceea, trimitind armata impotriva Daciei, a pradat aceasta Cara. Domnul dacilor, trimitind la acesta soli a incheiat pace, cu conditia platii unui tribut, pe care i 1-a hotarit Mehmet imparatul87.

(190 D, 202 B) Fata de acetia 88 deci aka statea imparatul Mehmet88. Binevoitor ins5. §i prietenos fata de elini, a hotarit sa-i ajute la orice i-ar cere, (203 B) din urmatorul motiv: Mustafa, unul dintre fiii lui Baiazid, imitindu-1 pe fratele sau Musa, a venit la cirmuitorul Sinopei, care-i era vrajma. s fratelui for Mehmet §i s-au legat ei cu juramint sa fie aliati §i prieteni. A trimis solie§ila domnul Daciei, care i-a fagaduit sa-1 prirneasca cu placere9° qi,intre altele, ca-I va ajuta sa dobindeasca tronul. $i a trecut Mustafa in Dacia §i a trait acolo mai multa vreme, avind cu sine trei sute de oameni 0 a intrat in legatura cu cei mai de frunte dintre turci, adresindu-se fiecaruia in parte. Dar cum nu izbutea sa Lea nimic (c5.ci Mehmet eraqiin altele cumpanit, (191 D) dar §i foarte priceput cum sa-i trateze pe frunta.O.i turcilor §i era blind din fire §i spunea ca Mustafa nu este fiu drept al lui Baiazid §i ca nu se qtia in nici un fel de existenta lui, iar copilul adevarat al aceluia a murit la un prieten, un barbat foarte drept din fire, care a venit sa-i vesteasca moartea copilului), Mustafa, cum nimic nu-i ieqea dupa gindul sau din Dacia, crezind ca-i va merge mai bine daca se va duce la elinii wzati in mijlocul impar5.4iei lui Mehmet, pleaca din Dacia, prin mijlocul Traciei la Terme,

82Spre Tara Romaneasca. 83 Mehmed I (1413 1421). " Sfirsitul lui Musa nu este redat de Laonic Chalcocondil intocmai cu realitatea, v. Dece* ,cp. cit., p. 76. 83 Mehmed I (1413 1421) este primul domnitor otoman care poart5. titlul de sultan. In momentul infringerii lui Musa, fratele sau, el venise ca aliat al bizantinilor, pentru a despre- sura Constantinopolul asediat de acesta. 88 Mehmed I satisface cererile lui Stefan Lazarevie, despotul Serbiei, privind teritorii din Macedonia. Musa nu implinise aceste deziderate, provocind ruperea aliantei cu despotul sirb. 87Laonic Chalcocondil nu este confirmat in privinta aoestor still de izvoarele otomane, nici de alte izvoare contemporane. Se pare a Mehmed I nu a intreprins, la inceputul domniei sale, nisi o expeditie de pedepsire oontra lui Miroea cel Batrin, sustinatorul lui Musa.inchinarea" lui Mircea la care face aluzie Laonio s-a petrecut, potrivit izvoarelor de care dispunem, abia dupa ce domnul Tarn Roma.nesti sustinuse pe rivalul lui Mehmed I, fratele acestuia Mustafa, ceea ce provocase expeditia lui Mehmed din 14 17 impotriva romanilor, v. Decei, op. cit., p. 77, 78 -81. Aceasta expeditie e povestita, mai jos de Chalcocondil. 88Laonic a trecut in revista, in paginile precedente acestui pasaj raporturile lui Mehmed I cu veciniisal. 89Mehmed I ( 14 13 142 1). 90Mustafa, ajutat de Isfendiyar bey din Kastamonusi Sinope, trece in Tara Romaneasca, la Mircea, potrivit sfaturilor Venetiei cu care intrase in legAtur5., in 1415, cf. Decei, op. cit., p. 78.

467

www.dacoromanica.ro Ittaig Trig Op(tKi; Ent TfIV Oeptuiv, nokty 'EkkriyiSa. xai ES Xoyouc Cupixottevog Tcit `DAtIVWV EipX0VTI Etat TE Eig tfiv noXiv Kai Kataf1cp0e. (204 B) Meyerrig Sg cbg erc6Oeto Tetro-ta es Thy Otpwriv thinKkaOat Toy it'Sekcp6v, ainixa o6Sey ento.xthv Spottatog ginjEt gni rely Clepttriv, napaXarkby o-Tputoy, Kai gUITEt Toy ELSEXT6V TOO; "Ek7aivag. 6 itgVT01, TfS Otptqc lipxcov iiyyekov nelogac gni Toy Bt4avtiou f3acrikect gSfiXou TE, cbc Exet air* =pi 'rob mcao; Ilat4freco Moucstacra, Kai city Meyevic tneXabywvtat.rolto 'rev ciSek(p6v °fa wail arra Kai Stacp0eipovra ye &nob. f3ao-IXE6g Se npeal3ov TE EICEIINJE npog Wye...my, Kai cruvekto aura Toy Moucrccurdy es cpuXaKfiv TE 7[0111- craaeat Kai ittiScwil tteOtevat TE antorra. Kai gni wimp 8pKiti 'LE enotficravro, xai Moocrtcuray gv 'Entkopo? trig IleXonovvflcroo Kai tvTryliKpcl.Trig naecog -Ka0elpavrec, akov TE Toy Mouatacrdy, Kai Toy 4t6pyrig tipxoyta Zouvatmy, dim air* erne AuKiag gni T1jV Ogp),ITIV acpixOtteyov xai csuvenauf361..tevoy toi) npog Mentetiy noXeltou. (192 D) TO6T01); agV 015V "DATIVE; ETXOV gv Tacna) gni o-oxvoy itya xpovov, pet& Sg TaiiTa iiyuyoy es Ttjv AllaVOV Kai es 'My lapov, Kai aka eIxoy gv yukaxil, es 8 Sfi g.teXe6Tricre Meyeng 6 Ilata- Vital). Tote [ley St) xciptollevot TCit Pacraei of "Dariveg, xai TtlV ottoiciv arra- noStSorreg, Katt Oevto Toircoug EY 'Ent Sct6pc9 trig flekonovvijaou. Kai oOK EUTIV, 6T01) eult0Ti/X01EV Stet Tara napit Pao 1XEI: Mexpirri.

(217 B, 203 D) Tfiv pgytot Auxiav atputelliata glrlggIlya; TfIV TE Xthpav (204 D) gkrgeto Kai fIatovoSaxiay, BpeveCcco 'sob Xurca0epiCao Oepetnorrog fiyouggyou TE xai Epya tteytikcc entoSeixvoilevou, npog St Kai Mixafikeco Tov Tfig EOpcbrcrig carrel) cr-cpcuriyoti crrpattay TE tiyorrog gni To fig Ilaiovag Kai flaw- voSaKiav xai St) Kai Ikkupioug. 16 239 B, 17 D (II,1) [...] 'wimp ttgv o6v nivSpi ECM Kai aka einoSeScty- peva Epya es thpilynaty o6x etxpeice, St' 8. Sfi ebSoKtpxbv napil Pao-ael gni rely Tot) BpeveCeat xthpay txthpet. Kilt gni Aaxiay o6 noltacit Outepoy newpOeig 6n6 'Attoupwrgco Ttjv TE Xthpav eS1)coae, Kai utpccroy akoi.5 crukkexOgyra o6 agtxpoy gtptyato, Kai yiKriv diveiketo nEpt(pavtj avSpecnoSd Ts Kai Xeiav noafiv.

468 www.dacoromanica.ro oral elfin 91. Si intrind in tratative cu conducatorul elinilor [din oral], a patruns in cetate si a fost retinut acolo. (204 B) Iar Mehmet, care a auzit foarte repede ca fratele sau a sosit la Terme, indata, far5 intirziere, s-a asternut la drum spre Terme, luind cu sine armata cerea fratele de la elini. Dar guvernatorul Termei, trimitind un crainic la imparatul din Bizant, i-a aratat ce i s-a intimplat cu fiul lui Baiazid, Mustafa si ca Mehmet, navalind, isi cere fratele ca pe un inselator ce-i aduce paguba. Atunci imparatul 92 a trimis un sol la Mehmet si s-a inteles cu el sa-1 puna sub paza pe Mustafa si sa nu-1 lase sa se intilneasca cu nimenisisa nu piece nicaieri. Au facut juraminte pentru a intari aceste intelegeri si pe Mustafa 1-au inchis in cetatuia orasului. Epidaur, din Peloponez, pe Mustafa insusi sipe conducatorul Smirnei, Zunait 93, care venise impreuna cu el din Dacia la Terme si luase parte alaturi de el la razboiul impotriva lui Mehmet. (192 D) Pe acestia deci, elinii i-au tinut in inchisoare mai multa vreme, apoi i-au dus in Lemnos si in Imbros 94 §i i-au tinut acolo in inchisoare ping ce a murit Mehmet, fiul lui Baiazid. I-au. facut deci atunci pe plac elinii imparatului1i dindu-i ce i se cuvenea, i-au pus pe acestia in inchisoare la Epidaur, in Peloponez. Si. din aceasta pricina. Mehmet imparatul nu le refuza nimic.

(203 D, 217 B) Trimitind 95 osti asupra Daciei 96, a pradat1iaceastI (204 D) tara9iPeonodacia; era comandat al armatei slujitorul sau Brenez, fiul lui Hogeateriz 98 care a si facut man fapte de vitejie; la fel si Mihail, generalul armatei din Europa, care a condus oastea asupra peonilor " si a PeonodacieisiInca si asupra ilirilor 160.

16 (17 D (II, 1) 239 B Acest barbat a facut si alte ispravi bune de istorisit, pentru care a dobindit nume bun la imparat si a fost pus in locul lui Brenez 101. Si nu mult mai tirziu a fost trimis de Amurat impotriva Daciei si a pustiit tara si a pus pe fuga oastea nu mica adunata acolo si a cistigat o biruinta stralucita si a luat robi si prada. multa 1°2.

91 Este vorba de Tesalonic, unde se refugiaza Mustafa impreuna cu partizanul sau Cuneyd bey, in 1419, dupa o infringere suferita din partea lui Mehmed I, cf. Decei, op. cit., p. 79. 92 Manuel al II-lea Paleologul (1391 1425). 93 Cuneyd bey, care impreuna cu alti bei dizidenti se refugiasera in Tara Romaneasca, alaturi de Mustafa. 9 Potrivit izvoarelor turcesti, in 1421, Mustafa ocupase Adrianopolul, batea moiled& propriesiintrase in tratative de pace cu bizantinii. Apoi a trecut in Anatolia, a fost invins de noul sultan Murad al II-lea (1421 1451), fiul lui Mehmed I si urmarit in Peninsula Baleanied. A incercat O. se refugieze in Tara Romaneasca, dar a fost prinssispinzurat la Adrianopol, in 1422, v. Decei, op. cit., p. 79. 95 Este vorba de Mehmed I (1413 1421). 96 Tarii Romanesti. Laonic revine, probabil, la expeditia pe care o amintise ceva mai inainte, fixind-o in prima ani ai domniei lui Mehmed (fr.13). 97 Transilvania. 99 Evrenos bey. 99 Peoni = unguri. loo Bosniecii. "1 Este vorba de Turahan bey, pas& de Vidin. 102 Autorul se refer, poate la expeditiadin 1421, cind turcii aduc in locul lui Dan al 1I-lea, in Tara Romaneasca pe Radii Praznaglava.

469

www.dacoromanica.ro 17 253 B, 30 D (II,1) 'ARoupartic St 6; tyavtTo tnavteov alto Kapagetvou is Tet (3ao-atta, MECtrriv Toy Trig Eupwltrls ainci) (swan-11,6v Ircatut, Xaf3orra crtpaT6v, Oaov av Poiarrat, Kai 74ew tii.ta xai innix6v, ayayta0ca TE Kai tkaiwttv 17C1 rIatovoSaKiav Cog KaTacrTpsyropevov aim.? Tljv xthpay. 6 St A.ctf3thv Tó TE Ei)peortn; crtpaTcupa xai aVtittbag Trig Eiveortric Kai innoSpOpouc 'cob 13acrt- Xttoc, &rot tv Ttj Eivcortri tytvorro, eapixaTo Int Toy (31 D) laTpov, Sta Pag St Toy lo-Tpov tni IlatovoSaKiav Tfiv 'ApStklov xthpav KaXouptvriv. To St 'ApSatov Tot; To arta Ilpaaofloil Toi3 6pouc trti Ilatoviav Ket, tvroc Spui.t8vog ytvogtvij tinacra f xeopa, Kai neactc Eveto-tv tv Tairtrj Tfl Xthpct oinc ealyat, plyrporto2a; Se ait&v To Wivtov KakoOtttvov. yA.ciyrtu St xpa-Atat okot ta tiev Tfl naloVCOV Ta, St -Kai AaKo5v, &aim] TE Kai ijOtcrt TOic llatOvcov. xai into Tef.) llatevcov f3acstAzi oiicra>i xthpa aim! apxovTet cc otxtTat, 6v av airroigIcino-Tepi 6 f3acratbc Ilatova.atTOvogot St ai noXttc odcrat, -Kai into Tfiv i.trytportoktv ToL(MA/toy abeuvottEvat, napa St 'rep apxovTt ayac, Snot av xasOot inti tKo-Tpatsiav, Kai Tel.; npocroSouc artoStSortec, gtOign ItoktteOcaOat CS(piCrtV OLUT015 zg To tittxeoptov 7CaTplOV tOo;. Int Takriv oLv SljTilV 7reatv Toy -Icrtpov &cif 3ac 6 ME4Trig fiXauvtv cbc no? toprolcrcov, Kai allot') anti Trj neatt ytvotttvoc ZGTpCGTOICES815£TO. vTaii0a St Cog tnoktopKst T7lV nO? tv, Tr-IA.606AT 13Xii9eic 6 Toi5 o-TpaToi3 frytiobv ZTEXECYCTICSE.pzrei, St Tata, Cog antxthpst tytei3Otv 6 crTparoc entiyottEvoc g7C1 riot5111130lalV Tor) lo-rpou, cnAltx0trrec of Toi3 'ApSaiou 6vSpec, cbg fiSiwavTo 90fivat Toy aTparew ETl gvTlx(i)pct Sicapil3ovra, 7C0XX0i); TE KaTti3aAlov Toi3 6TpaTE61.10LT0c, xai Tpekvagevot tSicoKov yei)yovTac trti Toy "IcsTpov. MECtotic p.tv OUV acnKottavoc tni ApSatov oi5Tcoc tTektirriae, Kai ant- 7tVETO 061C okiyov Tt Toil crTpaTtiwaToc. Paailsbc St Cog tniAsTo Toy Is,44eToo flavarov, autupopav TE gnOtETTO, Kai napso-KeuetcETO TE aka; t7ti lictiovoSaxiav o-Tpattoo-optevoc, Kai (32 D)KfipuKac nti.incov neptayytkorrac Tijv t4tA,E00111 airtoi3 tiga tn. ISOKEt gekaiwttv. lista St o-upf3ouXt6crarroc/aPativethei)voi)xou, &SO; 'set is noxEttov CE6T0i) Ito7tIaxyevop.tvou, tittTpelyt TE TgoV CSTpatew aim?, Kai tictkeucre ka136vTa triyfIcracrOat Ent rIatovoSaKiav, Kaij avttvat npiv it KaTacripetrewevov artactiwttv. oiiTog µtv &f napaXaOcbv 'rev f3ao-tkto4 CYTpaTOV xai vtrjA.uSac Talv Oup6v appi Tobc TsTpantaxiA.iouc, Toy TE ICTTp0V Sttflatvt xai Toy crwatew auTOU aOttnavTa StertopeUTo t; Tfiv 'ApSeXiou xthpay. fiXaove St Sta Trig flatovcov xthpac lip.tpac (255 B) mac. letyyo; St 6 Xcovterric, avrjp TOTE Sr) etSoKtpthv napa TOLS Ilaiool Kai To TE 'ApStXtov IntTETpamtevoc unto TrIc Hate:wow 13otafjc, o-ovilyayt TE o-Tpatov cbc ptytaTov, 0); fiSiwaTo, and 'Ap- Sekiou, Kai Ilatevcov ownapakaPeov tntet, trtogsvocTciwIapaTivrj Kate. To 6poc.

470 www.dacoromanica.ro 17 30 D (II, 1)Dar Amurat 103de indata ce s-a intors in capitala din expeditia impotriva lui Caraman 104, i-a poruncit lui Mezit, generalul armatelor sale din Europa, sa ia oaste city vrea si pedestra si de calareti si sa o duca impotriva Peonodaciei ca sä cucereasca pentru el aceasta tara. Ace la, luind armata din Europa, si pe azapii 105 din Europa si cavaleria imparatului, cita era in Europa, a venit la Istru (p. 31) si a trecut peste Istru in Peonodacia, tara numit5 [si] Ardeal. Ardealul acesta se intinde de la muntele Prasovon ping in Peonia 108 si toata tara se afla inauntrul unei paduri. 5i in tara aceasta se gasesc nu putine orate, iar metropola for se numeste Sibinon107.Oamenii de aici vorbesc unii limba peonilor 108, altii pe a dacilor109,felul for de trai si moravurile sint de-ale peonilor. $i tara aceasta este supusa regelui peonilor si primeste drept conduc5.tor pe acel peon pe care li-1 pune in frunte regele 110. Orasele sint autonome si se gasesc sub jurisdictia metropolei Sibinon; si merg alaturi de voievod in razboi, oriunde le-ar porunci si, pentru ca platesc cer sä-si administreze orasele dupa obiceiul stramosesc al locului. Asadar asupra acestui oral 111 mergea Mezit, dupa ce trecuse Istrul, cu gind sa-1 asedieze. Si, ajungind in apropierea orasului,§i-aasezat tabard. Pe cind asedia orasul, conducatorul armatei a fost lovit de un proiectil de tun si a murit. Dupd aceea, armata s-a indepartat de aici si se grabea sä treaca Istrul, dar oamenii Ardealului adunindu-se ca doar sa poata sa ajunga oastea pe cind se mai afla in tara lor, i-au doborit pe multi din oaste si infringindu-i ii urmareau in fuga for spre Istru. Asa a murit deci, venind in Ardeal, Mezit 112 si au pierit nu putini din oastea lui. Iar imparatul, aflind de moartea lui Mezit, o socotea drept mare nenorocire si se pregatea sa porneasca el insusi la lupta impotriva Peono- daciei si (p. 32), trimitind pretutindeni crainici care sa-i vesteasca plecarea, a hotarit sa porneasca o data cu primavara. Mai apoi insa, sfatuit de eunucul Sabatin113,un barbat care adeseori 1-a ajutat in razboaie, i-a incredintat acestuia armata si i-a poruncit s-o ia si sa o duca asupra Peonodaciei si sa nu se lase si sa nu piece de acolo decit dupa ce va fi dobindit biruinta. Acesta deci, luind armata imparatului si vreo patru mii de ieniceri de la Poarta, a trecut Istrul si mergea cu toata oastea impotriva tarii Ardealului. $i a mers citeva zile prin tara peonilor. Dar Iancu Choniates114,barbat cu mare faima atunci la peoni si care primise din partea Sfatului peonilor conducerea Ardea- lului, a strins cit de multa armata a putut din Ardeal si a luat si peoni si a

1°3 Murad al II-lea (1421 1451). "4 Laonic se refera la expeditia lui Murad al II-lea impotriva principatului Karaman, cel mai important rival al statului otoman in secolul al XV-lea din centrul sisudul Anatoliei, incorporat mai tirziu sultanatului otcman. Expeditia aici amintita se incheie in 1436, cf. Decei, op. cit., p. 87. 103 Ostasi pedestri; Mezid bey era sangeacbey de Vidin. 106 Ungaria. 1" Sibiu. "8 Limba maghiara. "9 Limbs, romans,. 110 Laonic se refers, la voievodul Ardealului. 111 Asupra Sibiului. 118 Mezid bey a cazut pe cimpul de lupta la 22 martie 1442, in batalia de la Poarta de Fier, intre Transilvania si Banat, invins de Iancu de Hunedoara, v. Decei, op. cit., p. 89. 113 Beilerbeiul Rumeliei Haidin (Eunucul") Seha.beddin pasa supranumit si Kula whin pasa, cf. Decei, op. cit., p. 89 114 Iancu de Hunedoara.

471 www.dacoromanica.ro 51.1A11ndn3 A?r1 '49 5(p 591A? 541 5ndcpX U214 yp 501C `50A3ri9A9A, 31.119A? 5or013x A13Xg 01213 A111 A1303X A1311T1d21313 513613313 AC1A101 5901 590119d2031311 11331 901 noindlia 9you 11 5od?r1 pc? Aktknudni2 51.11 `5DdCpX 502 91A1139123/d134 31 Agl Ando2X noiqn A73973111-1913 ppx ionn2d3x 131014.711 ltod)pyninx 51041(9 5101 ,thrip A91213 A? (1)1 (7)2?3/0113d19 1309D1A? 50) 013013g 50A.A.pi, 91 31 A0231/9173d19 A0111.1.d3 Acpd2Ap `133A1106131(731D31. 11331 10 50)10331 A13X3 50A31190A,151, A131)331.9133/3 53 91 A023319173d113 AD1 Aoyyriayou nxiii? 5ndr1 oup Qo1 S9od2 13red1i? 31 5? 01 nd19 A0233i91 not (n2Ap4n3 p701. 9 A311 511.mirignx A339x33u? 101A31-1 X90 ÀaXi? 112 Inx Acn.p 9ok91( 1730013D?X3r1 lAnyad) 32 91 Ao23il01nci1D EE) (a 50A31102d1311. 1133/ X90 -9211 `0113A ACOA311/3131311J AC01 plaTI 901 90,1Apj, À0)A911311 53 Agit,96 31 Ltundi? lux pi? Aoi AodiDL 013k13li? inAtied) 59 50Aar109lign12 501a,nic 32 01 A02331911)d19 -73dD1L À(pd131( 11331 590X91( 513913119 901273 `11.19D1 31E9 5901 5D1A91A)31/3 A99 5101 -73d2Ap 5102921 3Andrinx?dnurlaD sigz) (a AO)d13067312 '5131A131Lp 11031 colgo llg p1 0)131(31 901 5017311931Dd19 901913 1119)31 13113131p31 111.6)206312 11931 ALEXIA bNlA AtuDidp 53 AQ1 59d3L 901913 50,11121 9 '51.111;11ACOX 81

9Z CE Q 'ID (1 50190 500A3it Am n0 mnic 11 àcrond) oain 51.t1ntAmx 5m3you ctory32dv, 50A3ii1i11dcp pi? Aoi monndidi oimilcbp `73A911341 -coopiii3r1 50A3Ti ?si noInn 3jld131g A9AXCLO 13A11 À0A9CIX M311'1(91 31 50A3119A31.132131? Anip 001.9y lux 'A4200310 5cp 2 11 Ap Lti3oc)113ilui? 471.9 901 50A91-13A4 inx U9 1)31341( 1/331 '3291 5m A3Aarryl.A3 1213 Andkp 9 AC01 A01(103d1di 'ACp113k4L 11331 903191( -1113 501A3A1301) (1 1A9113/14 13%931331? A91 Àokkni. 5q) pi? On (b)91c 0110A3,1 9 62 5co `1309%ttvdnu A91 mato A3Acural. nAp 5011?dx 501A9Daai 32 001 59dl(9 5? Aoi A911131031 IDA `90A3110X11A A13.0331131311? 31 Dlip 53 A91 A911131031 11331 A91913 11331 00A7110X11Anig 001 ctomil ìnAlidna2 n1Andni2 32 A1331o21212.3 Utrin390 `ni.A?inp n1Ao1a331 32 A1341310311331 31 A91 Awiny 113X À131(3Al2 7)1311 39 A0A31191(34 01 13TId32 901 59dlie A13A9ny3 coppi9 1u3 A91 `nA9113A1,1, n1Andni2 32 51o4n A91 -031 A911/31 11331. A0A3119X30d31 901 003191( 01 /311d32 A133113 02)3 '1310311332 '013A3k3 g.. -33L? `5D733, 11331 A91 31 A0319% À01(13Al2 inx 91 1rld32 nig) loco `11103dnu A13kdao3u9 nag Ap 1032 *C(1710.131.1dX 3191 A3TI in 91 to (Q 73119130 191A309134 A91 I Acp1(103dld 13A9113141. A131113 '1131341( 5q 3190 À1192 Smug 9 clljAp 50190 1213 131.311 50)311pAt12 3199 3101 3113 AC 01 A30C131A3 31 -303 '110131612 A3TI LCZ) (a 42 50)1g0 19)311100 `3032ind 11331 5131111c111912 901913 A0A9dX A9AX09 03.,3xidn2 1213 5903.. -5nAmnil 1131313% A?ii lt9 inx A1d3L 1313 A(01 A0)1(103g1di DA91-13kg À13010 0)311(V, (101 (0353A341 113093A3k `131A03Lpd30 11331 11109311.10 ,d1331. 61213 A011931031311 A0A3119A31, 3190 coX3 32- 112/9 01901 53011%p 133A13 .113110)1(104119.0 Agl 31 dpA, Al? AgAUX1) 3073113? Atti 'A0331.d90,1, 5m A311 A90 olaundl? 1213 5q01 /3U `513A01 11331 m-pgroadnininD 513Al1 60371 nolan? 134dnat pi? nl `maylDnd A90011-1 Acox.ond) A1331.14 51019/3 A913 5101 ,Ii)rip A91973 `50A31-19111111( 3A13d111)31(3 31 A91 Àoonui ynx 53 Andodm2 AconTrImatoroi MO1 AO3A91Dll 59d11 5901 590A1311d31 We/A 019A31132331/2 `13/1,d3 3191L9 1323 7331.11913 `131A9d131L A3 1341 31 50A3119A3A.33d133/ 11331 50A37197Gnr1 50-r112 o,1. noA p13Ti 32 1319131 AWA311011/31313 clup pox Acp1(011 A0)100 AQiiptogna 013A1ndi? 4Xni,Anic 612 p lLg

ZL, www.dacoromanica.ro plecat Impotriva lui Sabatin, atinindu-se pe urma lui, dinspre parteamuntilor. Sabatin, ajuns acum inlauntrul tarii, socotea ca-i este la indemina sa prade tara. Slobozind deci o bung parte din oaste si cavaleria la jaf, ca s5_ prade tara sis5.-iadune prada cit mai multa, a ramas in tabard cu putini oameni in jurul sau. Atunci, Iancu, bagind de seama ca tabara a fost lasata desarta de oameni si socotind ca-i vine bine sa cada asupra taberei dusmanilor, coboara din munte, navalind asupra taberei lui Sabatin. i Sabatin nu mai putea iesi ca sa se lupte cit de cit, el incerca sa apere tabara (p. 33), dar nu mai poate s-o fad si, silit de peonii care erau cu Iancu, a luat-o la fuga si se grabea sa ajunga la Istru, cu gindul sa tread pe malul celalalt. Iar Iancu, dupace a ocupat tabara, a asezat chiar acolo osteni la pinda, de i-a prins pe cei ce se Intorceau cu robi si i-a dat pe toti pierzarii. $i asa a pierit pe loc in chipul cel mai nenorocit cea mai mare parte din armata aceluia si Iancu Choniates a biruit cu biruinta cea mai frumoasa intre biruintele sale 115.

18 (vol. II, 1, p. 33) Acesta 116 nu era de neam foarte de rind si se tragea din orasul Choniat 117, de unde a venit la cirmuitorul tribalilor 119, de care a fost naimit cu leaf., stind la el timp destul de mult ;si a dat dovada, la orice a fost trimis de [acest] cirmuitor de mult curaj si silinta. Se povesteste si urmatorul lucru.Iesise odata la vinatoare cirmuitorul tribalilor si ivindu-se in calea lui un lup,el 1-a chemat in ajutor pe Iancu,sa-i vina de hac lupului. Cum lupul si trecuse mai departe, acesta a prins sa urmareasca din rasputeri fiara.Sicind fiara a cazut intr-un riu si innota a sarit si el in apa ; calul a Innotat si a trecut pe malul celalalt si, odata trecut nu s-a lasat cu nici un chip si a continuat sa -1 urmareasca pe lupsi, in sfirsit, 1-a ajuns si la ucis. Apoi, jupuind fiara de bland, s-a Intors la cirmuitorul [tribalilor], trecind din nou riul si intinzindu-i pielea lupului i-a spus: St5.pine, s-a f5.cut precum ai poruncit : 1-am ucis pe lup si pielea e aici, inaintea ta, sa-ti slujeasca la ce-ti trebuie s-o folosesti". Atunci, cirmuitorul tribalilor, uimit (p. 34) de aceasta isprava, a spus zice-se ca nu e cu putinta ca acest barbat sa nu ajunga la mare putere. Dupa ce a vorbit astfel atunci, [Iancu] a slujit mai departe pe bani si dupa ce a stat aici destul de multa vreme, a ajuns la peoni 119. Se mai spune ca, Inca inainte de a fi venit la cirmuitorul tribalilor, ar fi fost in slujba lui Ali, fiul lui Brenez 1" si ca i-a slujit pe leaf. ca Ingrijitor de cai. Nu pot spune ins5. cit adevar este in aceasta; chiar graiul turcilor 1-ar fi invatat. Cind s-a dus la peoni, a mai luat citiva oameni cu sine si s-a infatisat la palat, spunind ca a venit cu oamenii lui sa is slujba pe leaf.; si a luat lean.. ,Si cind peonii au intrat in conflict cu germanii, a savirsit mad ispravi, aparind indata acolo unde era nevoie si luptind cu vrednicie indata ce aparea. Mai tirziu multi altii au venit sub ascultarea lui si faima i s-a latit pretutindeni; din aceste pricini Sfatul

115Iancu de Hunedoara a ci*tigat victoria asupra armatei lui Sehabeddin pasa, pe valea superioar6. a Ialomitei, la 6 septembrie 1442. Stralucita victorie a fost consemnat6.side cronicile turcqti care ridiculizea25, pe beilerbei. Sehabeddin a fost destituityiinlocuit cu Candarli Kasim pasa, cf. Decei, op. cit., p. 90. 116Iancu de Hunedoara. 117 Hunedoara. 119 Despotul sirb Stefan Lazarevi6 (1389 1427). 119 La unguri, adica la curtea lui Sigismund de Luxemburg. 120Fiul lui Evrenos bey.

473 www.dacoromanica.ro xai Enttpanto Ti iv Trig 'ApSeXiou x(i)pag apvjv into Tfig Ilatevcov Poukilg. xai apx(ov ta6Trig trig viva; Toy TE /a(3aTiVT1V EiN013X0V TOO 13aOatO3g CrTpatnyov xa9eilt u xai Etptwato, vixtiv avekogevog Ei.).50.orrectriv,dap'gig Si) Ta Ilcuovow lEpavata t7CaVriKEV ZIti Ti1V npoTepov 69Ctiv KaTdOTaOlV 7EVeq.1EVa,eup' 06 Kato. xpovov Ilatacfrea) Tóv Paaata IlatO (258 B) vow gg ItytagoilvSov TpewagEvou, Tijv TE xeopav kneXaUvoyteg gSijouv Oaga (35 D) kilicenievot ot ToUpxot, xai avSpanoSa cbg Tax To-ta Etyogevot Evticktlaav Tfiv TE 'Aciav Kai EOpcimriv avSpa- noSaw IlatovgaTw. Eitel tE layyog Etylx6pevog Erri 'VW 'ApSeXtou xthpav Toy TE eOvolixov Etptkpato Kai Toiig nepi affray Etptwato ToOpicoug, To Xgrj TE kpflo-arro ot Ilatoveg alto Toae, Kai Epya euCESEiKVOVTOggTobg To6pxoug gta XOyou. Toy TE yap latpov StaParreg noXIEnag Stty0etpov, Kai &rot nepttkotev oXiyot 7r0XX01:c 01)Ot to% To Opxotc, sOTCETCog TE nepteytvovio Kai 01.)SL Eig xsipag Etywo- gtvoug ayiatv Etpanovto. Tote lAV Sfl neptyevagevog Eni gtya Excivet Suvagecog. Kai crtpargyOg St j1E-01 mina anoSetx9eig Ono tijg Hatovow poukfig npog To Og ToOpxoug TE Kai repgavobg Tay noXsgov Sttyspe, yevvatotata Staycovi4ogevog. of gtvtot latioveg npog TE Tobg repgavoOg StevexOtvteg TE ZnoXepouv, ano aitiac Tf lo-Se Eg &a- yopav &XVI Xotg ayucogevot. get& St Taiint icai npog To Og TCtxoug, 'cob; BOE- gioug xakougevoug, Eni o-uxvov tiva xpovov Toy noXegov Staytpovug geyaka lama knototw 0.A.fiXoug. TOTCOVTat VI 013V 51.6c Tallrlly abtaw tfiv Stayopetv Eiri Tobg nokavioug, Kai Enayogevot TOv paatXtcog aSekylSobv naiSa PaatXta TE ayiatv gatfICTaVTO, Kai toic lioXaviotg xpriaagevot auggaxotc TOTS TE FEIN laVOIc Kai B041101c grCtKEINTO xaXenthg, Kai ESfjouv yew xthpav, Kai noXstc aitc7w Entovug Evenignpcov oux 6X.iyag. Kai Sit Kai Eg pax1V KaTa076,VTEc 41aX0VTO -Kai 6TE gtv neptcytvovto of rlatoveg, 6Te St Kai fittliwto, Kai Ent 13paxi) ai5Otg (259 B, 36 D) avakapPavormg cryOg egaxovto. Tijv TE yap gam notobvtat Ta.Se ta, ytvvi land TO xaptepov, of)Sevog yetSogevot, taXa Sopaat TE tntovteg icai TriXe- f36Xotg Kai atStipetotg xatanatatc innixoig xai ettpotg 13tkeat StagaxOgevot xataxatvouat TE EakijXoug. gnetoav St ES yuyijv yEvewtat, ()WTt avtriceatov augflaivet aytatv eg Thy yuytjv,EtXX,'ijv napaStS(1) tic gautov Kai 6goXoyia xp(1)Tocbg fittigtvog, ayiriatv akov anttvat, Ey' ep Toi-) kotnoi5µrlStagaxeaOat ct1T(1), EnetSav auvicoat Ta atpateiliata EaA.fiXotg xathatap,eva tgrelygayly. -cairn3 p v Sij ES akkfiXoug -Kara Tag galas xpciwtat KaTCE001661, ware gltElSaV TOICO1TO ES yuyeiv Ta atpate64tata, of..) TCOX6 T1 pepoc aurwv TO grreboev ano- TtyveoOat.

259 B, 36 D (II, 1) Tin/ 1.1tVT01 AGOCIOLV aia0i 01 rlaiOVEc InEX9OrrEg, flyou- gtvou Toi5 X(OVI(LT011, xaClicrtao-av Advov flyegova akoig xai netOsa0at &new gictXeuov. oLTog gtv of v geXauvogtvou Tor) Apaxoi)a.cco ijyegOvog abtetw, xai Ent Tag I3a6atcog 96pag iovtog, Tijv TE Xiopav xattaxev 6 Ativog, Kai Tobg Ent- -triSsioug ApcocoOkeco Toi fiyegovog Stetpy4eTo, Onot nuOavotto akoW Ttva ne-

474 www.dacoromanica.ro peonilor i-a incredintat guvernarea tarii Ardealului. Si ca guvernator al acestei tari 1-a infrint pe eunucul Sabatin, generalul imparatului si 1-a biruit dobindind o biruinta preastralucita, de pe urma careia statul peonilor a ajuns iarasi in starea de mai inainte de vremea cind in anii lui Baiazid, care 1-a infrint pe regele peonilor Sigismund 121, turcii bintuiau prin tail si o jefuiau si (p. 35) o pradau si luau cit mai multi robi si-i duceau cu ei si umpleau Asia si Europa cu robi peoni. Dupa ce insa Iancu, sosind in tara Ardealului, 1-a invins pe eunuc si i-a invins pe turcii lui, peonii au devenit mai indrazneti si au savirsit fapte vrednice de amintit impotriva turcilor. Caci adeseori trecind Istrul, le faceau stricaciuni si oriunde ar fi dat peste turci, care erau mai multi, ei, cei putini, ii invingeau cu usurinta si-i puneau pe fuga mai inainte chiar ca aceia sa fi ajuns sa se impotriveasca in lupta. Prin biruinta de atunci 122, [Iancu] a ajuns la mare putere. Si a fost facut de Sfatul peonilor general si a purtat razboi impotriva turcilor si a germanilor si mereu a luptat cu multa vitejie. Caci peonii nu se intelegeau cu germanii si se certau cu ei, ajungind din aceasta pricing la razboi. Dupa aceea, purtind razboi vreme indelungata si cu cehii, numiti boemi, isi pricinuiau marl rele unii altora. Din cauza acestei neintelegeri se indreapta catre poloni si, aducind un baiat, nepot al regelui si 1 -au facut rege 123 si, avindu-i aliati pe poloni, ii apasau greu pe germani si pe boemi si le pustiau tara si, navalind asupra oraselor, nu la putine dadeau foc. Ajungeau chiar sa se incaiere in lupta si se luptau. Si uneori invingeau peonii, alteori erau biruiti si dupa scurta vreme, ref5.cindu-se (p. 36) din nou se luau la lupta. Caci neamurile acestea lupta din rasputeri si nu cruta pe nimeni, ci atacind cu sulitele si luptind cu tunuri si cu catapulte de fier, trase de cai si cu celelalte arme de aruncat [proiectile], se ucid unii pe altii. Odata ce o iau Ina la fuga, nu se mai omoara, ci, daca se preda cineva si se marturiseste infrint, it lasa sa piece, sub fagaduiala ca in viitor nu va mai lupta cu ei, daca °stile s-ar mai intilni si s-ar mai incaiera. Conducindu-se in luptele dintre ei dupa aceasta lege, odata ce o iau la fuga, nu mai pier multi dintre ei.

19 (vol. II, 1, p. 36) Dar si in Dacia navalind peonii acestia sub conducerea lui Choniates, le-au pus domn [dacilor] pe Dan 124 si le-au poruncit sä asculte de el. Domnul for Dracul 125 a fost izgonit si a mers la Poarta imparatului si tara a ocupat-o acest Dan si pe cei care tineau cu domnul Dracul ii dadea pieirii on pe unde afla ca mai traieste vreunul dintr-insii. Se spune

121 Aluzie la victoria lui Baiazid de la Nicopole (139f). 122 Victoria lui Iancu de Hunedoara asupra lui Seta- beddin, mai sus descrisa. 123 Laonic se refer, la incoronarea lui Vladislav al III-lea Iagiello al Poloniei (1434- 1444) ca rege al Ungariei sub numele de Vladislav I (1440 1444), dar face, se pare, o confuzie intre acesta si nevirstnicul Ladislau Postumul (1444 1457), cind it numeste bdiat". 124 Dan al III-lea sau Basarab Voievod (1442 1443), instalat de Iancu de Hunedoara. 125 Vlad Dracul (1436 1442; 1443 1447).

475 www.dacoromanica.ro pteivat. oi5Tot 12ev Sii XEyovTat =Os; ysvEcreat TO-13 Mup &w vo0ot, xai Toinaw Eviot)c IckaTTottEvoug into Tiov (260 B) TtjS x6pa; 7tVEI. TE Kai ItX06TO.) Ei.)80K1.- 1106VTCOV xa010-Ta6Oat ES TO tits Aaxiac fiyEttoviav, thg 4Ottcpopet u Eitta Kai XuatTeXli ECTOITO o(pio-tvEgTfiv(37 D) aprijv xaetaTagtvaw. (bv Si) Eva TE xai SOo avanuvOavottavog apov, Kai gEi.ta0ov To TE ytvog airc@v xai 'rob; naTEpag- Otto'obx toicsa) ES Tobc 7to2,l,obg Toiivoga StaaTutfivac. Mivog µEv ouv ToTE &no Ilatovcov xaTtjx0ri ES Thy [llatOvwv] 2 apX11V, xai taxa Tfiv xcbpav, Ocpa- itcOaw TE a7Go TOUSE 81,ETe2Et toes IIaiovac. Kai cbg gligKElVTO Tf1V X6paV Stu- Paivovug xpixpa of Tor) pacrtMcogaka'napol TOv IcrEpov Ka0ECTTCT1TE; iinapxot, irpto-Pets TE Z7TE1.110EV cbg Paalkta, Kai Eipfivriv aiTo61.1Evog EnpaaaEv, Euccog aimi) TEvotTo, OncrITTIOcic &gayetyEgTptaxiktct toga xai Oupeobc TETpartaxa.toug Tor) EVtallT011, CTIrovSetc TE ZicaLficsato. Kai oaco Snj gni xaTemaatv Ek Exopactv taut@ thinx6vevog flyEp.OveuE TE Trig Aaxiag, xai npog Toy Mito7Saviag Tijsj.tc- Xaivng flysithva tiyyaov nEttlifac eipfiviv TEEirotijo-aTo, xai Eirtyaplavabut, itorquewEvog crovelkaXeTo &Air) ES Toy npog TOv 1paK06XT1V ilETa Terra no- 1.4tov. 20 282 B, 58 D (II,1) 'Ap.oupaTrig SE 6 MexttEreco 1.teUt tijv Era Kapattifivov EXacrtv EaTpaTE6ETO Zia Lamas, thg Toy Toii Apaxoiasa) lCaiSa xaTaTgaw Ent Thy ofipxfiv. xai cbg Enactiwow 'Om Ono Tibv paatkEicov napacrxEuctaftp.Evog, t7T1W- OaVETO KapagiVOV vecoupicovTa irEpi tijv apvjv aka) PouXEOEo-Oat anOcrtacrtv, o-up.napa743Orta xai TOv Tor) KavSuXopou llyEgOva xai Ttvag Ealoug Troy TN 'Aria;,E2acI4ovTa flaiovag cbg Ev f3paxst Trapco-optvoug ETC' a&rOv o-TpaTO noA,2.0 EntovTag Kai Tag TE XotnoOg Tdiv Tfig (283 B) 'Acriac Topavvaw itapElofact ETti .tijv altocnamv. Ent ToilTov Srj o.v4Eiag 'Agouptitng 6 M&xi.tETEu) LITTpCtTEUTO, Kai Toupctviviv Toy OETTaMag iiirapxov t7tholTEXXEV EXaiwetv Ent Toy I-IEXo- novvijaou IcreittOv, xai xa0EXeiv TE Toy 'IcrOpOv, xai ErctSpapOrra Tijv 1-1EXo- novvijuou xeopav, oar! ince To% TAlfivcov flycl.tOat Tuyxavet okra, dursXaiwEtv.

21 283 B, 59 D (II, 1) 'Ev cr.) SE Tai5Ta EyEvETo, TEthpytog 6 Tptf3a2,kthv liyEttcbv ES X6youg Tcl 'TE 16770,) -Kai tcl IlatOvow f3aatkst eaptxottEvog, xai T&v apicsTaw Thg latioviag ttertcbv Examov, Evilyevt7ti 'AgotyCitticsTpctui)EcsOat, Kai xpljp.aTa ES Trio CSTpaTEiaV TaUTTiv inttaxeTo bawd Soi3vat aircoicIIaiorty, 1 Sij Kai Eio-svEyxaTo airrob, TatiTa SE &my.) croyxaTapyaero Kai'lityyoc,[SS] 3Tolg1161 "EXIiiat yiXtog rjv, aimi) 912.og TE Liv ETiyxave.

2 Ilatovcov seclusit Dark& 3 -og om. codd.

476 www.dacoromanica.ro de acestia [doi] ca au fost copii din flori ai lui Mircea 126; iar de unii dintre [pretinsii copii din flori ai lui Mircea] se zice ca sInt infatisati ca atare, fara temei, de catre cei mai de seamy prin neam si avere oameni ai tarii pentru a fi pusi la domnia Daciei spre folosul si rasplatirea celor care i-au pus. (p. 37) Informindu-ma despre unuldoi dintre ei, am aflatsistiu care le sint neamul si parintii. Dar nu-i voi dezvalui multimii, insemnindu-le numele. Dan a fost asadar adus atunci de peoni la domniesistapinea tara, si cauta sa le fie de folos peonilor. Si cum guvernatorii asezati de imparat aici, linga Istru 127, faceau suparare tarii, trecind pe furls [fluviul], a trimis soli la imparat si a cerut pace §i a izbutit sa o dobindeasca, cerindu-i-se in schimb sa dea in fiecare an trei mii de arcurisipatru mii de scuturi si a facut tratate de pace 128, Si asa, ajungind sa dobindeasca o bung situatie, domnea peste Dacia; si trimitind solie si la domnul Bogdaniei Negre 128 a facut pace cu el .i, inrudindu-se prin casatorie cu el, 1-a avut in sprijin in razboiul de mai tirziu cu Dracul 130.

20 (vol. II,1,p. 58) Dar Amurat, fiul lui Mehmet 131, duper expeditia impotriva lui Caraman, a pornit cu armata impotriva dacilor, ca sa-1 aseze la domnie pe fiul lui Dracul 332. Si chid, duper pregatirile facute, a plecat din capitala, a auzit despre Caraman ca, umblind pe caile razvratirii fats de stapinirea lui, planuieste sa se rascoalesica s-a insotitsicu domnul din Candiloru '33 si cu alti citiva de prin Asia in nadejdea ca peste foarte putina vreme, peonii ii vor ataca pe Amurat, navalind asupra lui cu armata multi. Si-i chema si pe ceilalti cirmuitori din Asia la rascoala. Atunci Amurat, fiul lui Mehmet, intorcindu-se din drum, a pornit cu armata impotriva acestuia si 1-a trimis pe Turachan 134,guvernatorul Tesaliei, sa mearga asupra Istmului din Peloponezsisa distruga intariturile de la Istm si sa prade tara Peloponezului Cita' se dia sub domnii elinilorsiapoi sa se intoarca inapei.

21 (vol. II, 1, p. 59) In timp ce se intimplau acestea, Gheorghe, domnul tribalilor 135, intrind in tratative cu lancu si cu regele peonilor 136sistaruind pe linga fiecare dintre mai marii Peoniei, i-a facut sa porneasca cu razboi impotriva lui Amurat Si le-a fagaduit peonilor ca le va da pentru aceasta expeditie bani destui, pe care i-asiadus aici. In vederea acestui lucru s-a straduit alaturi de el si Iancu, prieten fiindsicu elinii si cu el.

128 Informatie inexacth. Numai Vlad Dracul era fiu natural al lui Mircea. 127 Laonio se refer& la invaziile acingiilor sau navrapilor, cavaleria u§oar& wzatl la hotarele statului otoman, in spet4 la Dunare si condusb. de bey. Faceau incursiuni de pradA sicercetare. 128 Stire neconfirmath de alte izvoare. 129 Moldovei. 13° Despre o interventie a Moldovei in aceste evenimente nu avem alte indicatii document are. 131 Murad al II-lea (1421 1451), fiul lui Mehmed I (1413 1421). 132 Vlad Dracul. 133 Este vorba de principatul Caudal*, cu centrul la Kastamonu ,Si Sinope, condus de Isfen- diyar bey, aliatul lui Mircea eel Batrin. 134 Turahan bey. 132 Gheorghe I Brancovi6 (1427 1456), despotul Serbiei. Ize Albert al II-lea de Habsburg, rege al Ungariei (1438 1439).

477 www.dacoromanica.ro ZZ

LOC 'EE 18 a 10 0 0, l01A3ri 593y19ng 5)21 31 5p2Aouo 5noc923urf3 59du Alundnorlys A91 `co3l31iX3IAT A32Q0 101A311 A0111,1 399ndu2 59du A92, Aol3A3193 A91 51.nicpd, 72031Xdp 5oA31Ion3d93durn2 pox 59du A91 nmond A(0A9IDU -9120V 'A072y 119(03A 1113 Al11 A7313y1974 .DIMADDION. akltn? 3g A91(7) 112 D1911(911 -d(93 5obt 5oxynog 50A3711.1d3193 31 5111 51.1.Xdp lox ninTiltdX nypiC311 53 Alp, -nd24)x? An131 Atlanta t-19yyndi .5ort31 laxog io24%,37i pox 51.1AAnin 9 '511191A(OX 3101 DA.311 50A3TITJACI2 1D31. ATJ9R 50A3110360112 53 591 n1.7331. Acnotd9oi 51)1IL112ndL9 `min) ino(DALDAp 93 n'tnil nrciDnij Atnnonau lu? Altivcinorive A91 onsranAr -932.ndi9 .1o893 nonniA? 5nran9 Aoindis) Àoisoik?ri AspdnyadnurIno 1DX .ALLVIOXD(IV A0)1 Acnxnv `DA9T13k1st Aoblvdcp3i 9i),2 Ac93, Amyynsildi nA91131,1,,t 511i n029 -9A3i1 .A0A311 13u3 32 A91 Aodioi, 531AiNt12 53 ALA O. 5oom9nj A-0TX ò1AoA31%.,? nonn1A3 'AIM 0 11 An Aco2oun? olion34, 510199 goE g Z8 a II) (1 10A311cPP°2 `01A093d0313 1DX 591 31 5nricpx pox Anilma nix92L, morl1a9c2.3 532modicun13 -Actol193 013A90A(1113 1DA31313 5111pdaorlv, 10lA3r1 5c9 5'101 5DAOIDLI CI:y9A311 `1(1137C 5131A1)1111(19 11331. 5901 541 5D19V, 31 51.tutpdga 59023)&1) 513d131.TJACI9 131:111.3 31 5929D 13712 5(9 ALLI(OdT1C19 50A31199111011 13113 31 In 53 A05111(19% AL1A371(101033 ÀDdt9X A3d7r(3173X Qoicp 5901 5nAoinu -5nott?iion323uolnd1D inx 51tindctorty, A3r1 pox nodnodu D11(132pdir 5/3/1171311111? À3(13"M3 319(9 A13119r(b A91 Aconoinll À91nd19 -mug 0110A31i, 1724111.19D12 (1)1Q1J 1DX 01 31 A9A319 Q01 5nodo 5122. 51111y19ng 5iod2A32 5now1T4ndth A139%mx».12 moosondi33L 10 A3r1 ono,o Ànoiou? pox 10A31112Ddth -13113 1DX 10 (0913 1313 01A(nd A13(1(0/X 1:131 lnx 01A.M13313 53A011311 113A31dDIL Alt]. ALIX9d0 51.und(1011V, 32 53 91 50d2 91 A0A3111.10DX 1113 101 9A319 5111 no29 402.393232Lol2d293 nonn1A3 5n3cyn9 5nox 5(10191d9 'CIOIQD 1DX 7219110211 5(101 5731AQ0X02 A? -Dd19 51131A11 173093A3L '5(101112.61d311 AD941 ,2 101(10 3931, 31 9 (101 ò)353A3dii -ndnoi 51.tAvX 9 5nro)1130 `5oXdpuo 511morinoN 51.tri19nx 9 5111 5ltumdqg 59kl11nd19 inx 51.1xpnni, 9 Am Amiuoxx -5oXdnug Ao)A3rioxidn? 32 M91C1D pox Ao)A3rIltonxndnu 31I,3-n -329101 53d9Av» `lotoiniroDctow 513719 32nd9 io 51.13tkpAp ybp 60E) (a 013X 721 DID7Ik9d31 AQ711,1 53AOlDU drok 3210 `10A3119(1311:019X3 112X 5(101 5(10303\7 1DX I -1c1 MOniad DA91131,ts1 ld1311 `531A9t1D-I1 1D1A0Q31Dd113 ,()DX A(91111 AQA Ddc9 4A1293 13 11 A901412 511 `13om1L3 5(nu0 32A92,1301.andx 8) (j A91. 510A3113011A07131(911 C,.13 0110A3A. À1.1111 Al*Idth A? On .12A9dnu iorl? d9k 1331117131(011 31 113A13 nirila p331. nll7Cnr1 tio racrapl 17200131011 5101Ac1andricLo 51o1 .5.to111ayou A1394dp d9A, 17/1110 513714 329Q01 50041(9 31 5D1AQ 53 A91 *A91101d12 ACIA 3g 13X02 1011 3991-19 51)24%91 4u. ALLXUTI noosolatou pox lyti vA13yy311D12

8L' www.dacoromanica.ro 22 (vol. II,1, p. 81) De§i intarise tratatul de pace cu Amurat, fiul lui Mehmet, imparatul 137 nu se ocupa mai putin de tratativele cu Eugeniu, arhiereul Romei 138 §i trimitea soli §i la regele peonilor, Ladislau 132, care ajunsese de curind pe tron. Pe acela it indemna cel mai mult Gheorghe Vulc14°, care-§i pierduse domnia §i care a contribuit cu bani multi la aceasta expeditie. Se pare insa ca §i Ioan Choniates, care avea atunci mare putere sicare-§i dobindise faima prin campaniile sale impotriva turcilor, 1-a sfatuit mult §i staruitor pe regele peonilor sa porneasca razboi impotriva lui Amurat, fiul lui Mehmet. Stringind atunci oaste foarte multa, acesta it is cu sine §i pe Dracul, domnul dacilor 141, iar Gheorghe al tribalilor le era calauza la drum. Dupa ce trecind Istrul au ajuns in tara imparatului, ei mergeau mai departe, robind pe oricine le-ar fi ie§it in cale (p. 82) §i au dat foc satelor §i infloritorului ora§ Sofia 142 §i. pradau §i omorau. Dar Amurat, indata ce a aflat ca peonii navalesc cu multime mare, a strins toate Wile din Asia §i din Europa §i a plecat §i el impotriva lor, cu gindul sä se bats.Sicind au ajuns in locul numit Vasilita 143, au dat aici peste peonii care-§i facusera tabara. Iar Amurat trimisese de mai inainte armata poruncindu-i sa pin- deasca oastea peonilor §isa-idea mereu de tire unde au ajuns §i sa inchida cu copaci trecatoarea strimta din munte, de la Vasilita incercind sa-i opreasca. Iar ei au facut a§a. §i, inchizind trecatoarea, incercau opreasca §i au incercat cumva peonii sa treaca spre Tracia. Iar Amurat §i-a a§ezat tabara pe muntele aflat catre strimtoarea drumului §i i-a adunat aici pe cei mai de frunte dintre ai sai §i mai cu seams pe cei care dobindisera faima de buni razboinici. Ace§tia erau Iese, fiul lui Brenez, Turachan, guvernatorul Tesaliei, Cumuli, Chasim, generalul trupelor din Europa §i Isaac, guvernatorul din Scoplje144.Dupa ce ei au sosit §i s-au a§ezat in juru-i, el le-a vorbit astfel: Musulmani, vedeti in ce stare nefericita am ajuns. Caci ace§ti peoni sint pu§i pe razboi §i i-au luat cu ei §i pe daci §i pe cirmuitorul tribalilor §i vin cu armele impotriva noastr5.. A sosit ceasul ca acela care are in minte vreun plan bun pentru ci§tigarea acestui razboi (p. 83) spre binele nostru sä ni-1 spuna indata. Fiindca, dupa parerea mea, trebuie sa ne batem §i sa incingem lupta cit mai repede, incaierindu-ne cu du§manii; caci cred ca-i vom infringe, fiind ei putini la numar. Socot Ca e bine sa pornim de-a dreptul la lupta §i sa nu mai zabovim".

137 loan al VIII-lea Paleologul, imparatul bizantin (1425 1448). 1::8 Papa Eugeniu al IV-lea (1431 1447). Laonic se refer& la tratativele Constantinopo- lului cu Roma in vederea unirii bisericilor care au culminat in sinodul de la Ferrara-Florenta (1437 1438). 1.13 Vladislav I, regele Ungariei (1442 1444) si al Poloniei, ca Vladislav al III-lea Iagiello (1434 1444). 140 Gheorghe Brancovio, despotul sirbilor (1427 1456), numit si Gheorghe Vukovicl, in ungureste Walk sau Wlk, cf. J. Jire6ek, Geschichte der Serben, II, Gotha, 1918, p. 161 162. 141 Vlad Dracul, domnul Tlrii Romanesti (1436 1442; 1443 1447). 142 Actuala capital& a Bulgariei. 143 Trecatoarea Zlatita (turc. Izladi), in apropiere de Nis. 144 Isa, fiul lui Evrenos bey, Turghan bey, Kiimuliloglu, Kasim pasa beilerbeiul Rume- liei si Isaac bey de Uskith.

479 www.dacoromanica.ro 313 B, 86 D (II,1) [...] 'EvTaii0a L6encet !Ate aupf3okijv noteIcreat tare emovoperv, Tam/ St Toy xpovovactor)Intptvorrac, xai diroxcoporio-ttoff; nokepiotc Ktt10E60at, TO Tfig Ei)pcimic o-TpecTeupa ITC1TEgillrOVTac. Kai. TO TE eicroSov yuXaTutv, cbc Se8OvivTat Tet peataTa, aptuvapevot. Kai Lnetpthrro ptv napttvat of IIaiovec Kat PlaCeaCiat Tot; ToOpxou;, Ot !AWOL atvavTo. 6; yap Zrunintorreg(3tO ovTo iaxup6g, tvTai30a of Xotiroi TOW ToUpxcov 1740000V, Kai 6.101.0116; ZytvEto awpoTtpm. Ttkog 8t Coaapevot (87 D) Totg lialovac of to(3ao-atcpc laTavTo tiaito&bv. xpOvou St bnyevogtvou, 6.); obStv ijvuov of Ilafovec xai Xipif) 17CliCOVTO, Zvrana d7rex6pouv Ta tpurcatv yevoitevot. vuxTo; St aucrxeuaaagevot tnopeOovTo. Cog 8t fithg fmt(patve xai TO TOv noXepicov acpa- Tonaov t(1)pow of Toi3pxot oixopcvov biro Tijv vOxTa, gp.EVOV. tvTabOalake- tap.EVO.; T0i5 aTpaToi5 aino15, &sot Egavov xai napeaxeuaattavot ijaav, tntTptiret Xao-ipia Tet;)1Etpcincr1c o-Tparraeo; 816-Ketv Tot; noXeploug, Kai Toy ye Toupaxavriv ticatutv Eneaat kovTa To Tfic OeTTakiac aTpecTeupa. oLTog pkv o8v Xafletw Tokoug, (.13c etxe (314 B) no8(.1w, fiXauvev t1rt &tcoxcoV Tot); noXepfoug tnet St 'Iwavv% npael Tot; Totpxouc acpiatv a7tOrDpa61V L7CITEOrpogtvouc, titae- 4citevoc xai ouzo; Tei'w lIatovew Mac tots aplaTou; xatho-TaTo tgtvt8pac, cbc Z7I101)01,Toffs Totpxotc xai Stancouat TO taint-1w crTpaTeupa IntOricsopEvog ITC' agyoTtpoug. evTailea aaUvovTog Tot') Xao-ipao Sta Tou 7te8iou xaTa nO8a; xai SubicovToc TobcllafovaS,npoad.aaag St xai 6 aSek(pog Toupaxav% ekeye Tc? 6,8eXviti TotatiTa. gXaaipi, ob ptv eXaOvetc Stet Tor) =Sim) aTpaTov Exaw Toa-oi5Tov. lo-6t [itv o8v oinc eto-TaXij TatTriv nopzuktevog Tfiv nopeiav of yap lialovEg o8Te avgovTat 810)KoVTCOV 1)gthv ainotc, OUTS flauxiav tiyovTec is TOintiCSCO (peUovTat eiattevot, of meg paxeo-Oat ptv is To tpcpavt; ToaotTov xpovov irpoixakoilvTo fiptig, xai do-gevot, tpoi Swat, tpaxovTo, xai noX.A.ob, cbg oiogat, nplatvTo, &ate carrot; tg TO neSiov xaTaf3arra; opocre itvat. eald Ta6TTIVTfivinu'opetav nopeuottevot txeivou; TE tnt8164o 1ev, 8aov Nava); EXEl, xai fitav EC:Mal ticeivcov Taptetea0at, ao-otg av Z7CtT7j3citoc 'txcopev.» (88 D) TatiTa Xtycov cbg oinc E7tEtOE Toy Xao-igiv, Exow autos OETTaXiag aTpaTeupa ttpaitETO Stet Tfic Oncopefac o-uvTeTayptvcp Tel) aTpaTsOp.aTt. iropeuo- ptvcp St Stet T011 naiouTthXao-ipta acv TO Ebpdmic aTpaTO, cbg tv -Kw@ tyaveTo T(T) XowtoiTrA tveSpeOaarn. To aTpecTeup.a, of TE agyi pacrata (315 B) TeOyovTeg trcupavtvTog tic Trig lvt8pa; Tou 'Icoavvou t7taa6voucrt. TO% 13apl3apOlc, xai Tpewagevoc t; (purely 6 XcovtaTric Toircoug Tot; gev ETOetpe, Tot; Se xai eCcbypricrev. tvTabOa itoXXof. TE Eneo-ov Tor) fiacratwc, -Kai 6 Toil XaXiXeco aSEXT6c, rIpaigeo) naic, teaco ince) IIatovwv, xai &aaot Toiv ToOmov fiXicncovTo ye6- yovTec, airrog Te 6 Xacriprig tcpeuyav tilt TO pain/chi); aTpaTorce8ov,Okiyou; txcov app' ainov T015 aTpaTo0.

480 www.dacoromanica.ro Sfatul comandanfilor respinge pdrerea sultanului (p. 86)[...] Au hota'rit atunci ca nici s5. nu se incinga la lupta, nici sa nu se retraga, ci sa stea locului si sa astepte si cind dusmanii vor incepe sa se retraga, sa trimita." armata din Europa sa-i atace. au mai hotarit sa pazeasca trecatoarea si s-o apere cit pot de bine. Iar peonii incercau sa tread si sa-i sileasca pe turci [sa se retraga], dar nu izbuteau. Caci de se aruncau impotriva-lesi-isileau pe turci sa dea inapoi, restul turcilor le veneau acestora in ajutor; si era mare valmasag din amindoua partile. In sfirsit, (p. 87) respingindu-i pe peoni, oamenii imparatului au ramas pe loc. A mai trecut o vreme si peonii, care nu f5.cusera nici o isprava si erau chinuiti de foame, au inceput s5. dea inapoi, facind cale-ntoarsa. Iar in timpul noptii, stringindu-si lucrurile, s-au asternut la drum. Cind s-au aratat zorile, turcii au vAzut ca tabara dusmanilor fusese parasita noaptea si au ramas pe loc. Alegind apoi din acea ostire pe cei care ramasesera si erau pregatiti de lupta, [sultanul] ii incredinteaza lui Chasim, generalul trupelor din Europa, casI -i urmareasca pe dusmani; si i-a mai poruncit si lui Turachan sa mearga dupa acela impreuna cu armata din Tesalia. Luindu-i pe acestia, el a pornit cit it tineau picioarele [de repede] ca sa-i urmareasca pe dusmani. Dar Ioan 145 prevazuse c5. turcii vor navali si-i vor urmari armata, ca sa-1 atace in timpul retragerii si de aceea, alegind si el pe citiva dintre cei mai destoinici peoni, i-au pus la pinda pentru ca atunci cind turcii vor navali si-i vor urmari oastea, sa-i atace din dond parti. Acum, cind Chasim mergea prin cimpie, tinindu-se pe urma peonilorsi-iurmarea, fratele sau, Turachan, apropiindu-se de el,ii spuse: Chasim, to marsaluiesti cu o armata atit de mare prin cimpie. Sa stji ca mersul tau pe aici nu-i lipsit de primejdii ! Caci peonii nici nu vor rabda urmarirea noastra, nici nu vor fugi inapoi linistiti si cu placere, dupa ce ne-au chemat atita vreme la lupta deschisa, bucurosi, pe cit mi se pare, sa se bata si gata sa dea cit de mult, cred eu, ca not sa coborim in cimpie si acolo sa ne luam la lupta. Mai bine sa ne tinem pe sub poalele muntelui si sa-i urmarim cit putem si atunci ne va fi usorsa-icovirsim pe cei care ne-or sta la indemin5.". (p. 88) Cum nu 1-a putut indupleca pe Chasim spunind acestea, s-a dus cu armata din Tesalia pe sub poalele muntelui, tinindu-si ostenii in ordine de lupta. Chasim insa mergea prin cimpie cu armata din Europa ; si cind lui Choniates care-si pusese armata la pinda i s-a ivit prilejul potrivit si s-a aratat Ioan iesind din ascunzatoare barbarilor care marsaluiau, cei din jurul imparatului au luat-o la fuga si, punindu-i pe fuga Choniates pe ei, pe unii i-a ucis, pe altii i-a facut prizonieri. Au cazut aici multi oameni de-ai imparatului si a fost prins de peoni fratele lui Chalil, fiul lui Praim 146 si alti turci au fost prinsi in vreme ce fugeau si insusi Chasim cu putini osteni de-ai sai a fugit in tabara imparatului 147.

245 Iancu de Hunedoara. 148 Este vorba de Mahnlud Celebi, fratele marelui vizir Candarli Hall pasa, sangeacbei de Bolu si fiu al lui Ibrahim. In aceleasi imprejurAri a cazut prizonier la unguri si alt frate al marelui vizir, beilerbeiul Rumeliei, Kasim pasa. 147 Informatie contrazia de izvoarele turcesti, v.n. precedents. Lupta de la Zlatita a avut loc la sfirsitul lui decembrie 1443. In ziva de 2 ianuarie 1444 a urmat o batalie singeroasa in cimpia Ialovat, lupts nedecisa de fapt. Iancu s-a retras apoi cu prizonierii de vaza amintiti spre Buda. Acestia au fost ulterior eliberati, v. Decei, op. cit., p. 91.

481 www.dacoromanica.ro 23 316 B, 89 D (II,1) Fethpytog Se 6 Tpt(iaXkiiiv flyzjithv, 6; oi)Sev AV6CTO fling) {me T6v Ova)v Eg vjv aprelv ai)Toi), neinuov dyyekov Ent Tag Obpac EnetptiTo Tilg Tot) PaCrahOg Twiing, Et anoSoinautoThy apxrjv, 6it:STE g1CliTE1V aunt? 9opov Kai flaio-etav trig xthpagalto;npoo-oSov Kai autos TE g(paoice may- Sea Oat Ent ToO Toic, Kai sous llaiovac tip.a cant? netaetv, imeSexeTo Tag crTcovSag- Isola:ka. EvTaii0a, thg fixopae Tot) ayytXot) TouE)Ta, npoicrxotthoo, Tar, TB &Aa i)1CftiXETO aka) Kat td natSE aura) anoSobvat, Kai ZcsecrOat (3acratcog EntTn- Seioug TO aura Tot Se. EvTc(130a 0 (90 D) Boialcog geTtthv T6v IlatOvcov ExCECTTOV Kai Toy ye liaaata AaSiaXdov gnet0e onevSecrOat 'Agooparri, X,Eywv Told Se. «.S213acraef), o-e pao-act; 'AlloupdTrig napaxaXet Ent Tag anovSatg, of ) injv Tfiv xthpav anoSthovat. fly ouv Egot nei0rj, anovSdg, (317 B) Iv Tip Totef)Se nota- pevo; daeivov napao-xeudarj Eg Toy noXei.tov. Kai EntOvia Tat Se navTa oinceTt TO SEOTepov Onop.evel.» MinaXeywv TE Enei0e, Kai 6.)g entaxeTo notficretv, 1i iMETiOETO aka.) o Tpt- Pakkoc, aOTticaE./TEI.17E6V dyyekov nap& Tag 0i)pac, lieTanegnOvevog npEafietg, thg Taw Ilatovcov notio-ogewov Thy ziprivriv Kat autos anoAny6p.evog trpv apvjv. EvTaii0a 'AgoupaTric Encptwe npeo-Petc Kat Tag anovSag EnoloilvTo, Eq) 'iToy TE cethpytov Exstv Tfiv xthpav airtof.) Kai Tfiv ilitiaetav npoaoSov anoStS6vca Tc1.) Pacraet. Kat opicta, Te apa EnotoiwTo, Ecp' tiljTE Tobg Ilaiovag Aniceo0at Tfiv Pao-ilea); xthpav, !Ate aL ToOpicoug Sta(3fivat Toy lo-Tpov Ent itriSeatki 13X6f313, wriSe[ticr.grixav,e(f)'4.)re napat ndvTa Toy (Nov ai)TCo'vevot)g to Kat (pikoug EIVat, &veuTESokoo Kai andrrig. 'rob; St Acocoi)g iinoc)Opoug TE elven t() Oa- gad,a Kai ouve0evTo Ev talc paollecog anovSaig npOg atToi); npoTspov yevo- gevatg, Kai eg Toi)g fIalovag Tekeiv, 1) TO np6a0ev gxovTeg Steraouv.

24 318 B, 91 D (II, 1) Tabu( ilevTot aka) Karat Trjv 'Acriavuvel3e13fricet, -Kat& Se TilV Ei)pci)nriv Ono geviot TCo'v llaorrovvricriew fiyegOvow eg Tfiv xthpav aurou TotaSe EyeveTo.ci); yap 0e6Scopog 0 ReT'ainov Pacrata T2Afivcov yevOlievog, thg oixogevog napfiv I; BuCavTiov Ent TilV 13acrileiav, KcovatavTivog 0 Iniariv Apaydarig, agyncollevog Eg IleXonOvvricsov Kat napakaPthv Tfiv Tot) aSeXpoi) xthpav, na TE 6XXa, Kat Inaptly Tip/ npog 'Co Ta0yETOV Opog, Kai crxeS6v Vlinaaav Tfiv &a a rlv IleXonovvicrov (nkfiv yap TficTot) Gona Tot) fleto-atwg aSeAspoti Xthpas, rrjv aXITIV igp' CI) EIXE papa? cE(i6v),EvTati0a, thg apliceTo, TO TEeV

www.dacoromanica.ro 23

(vol.II,1,p. 89) Iar Gheorghe, cirmuitorul tribalilor148,deoarece n-a izbutit sä faca nimic pentru domnia lui cu ajutorul peonilor, a trimis sol la Poarta, sa incerce gindul imparatului 149, anume dad. i-ar da inapoi domnia si el sa-i plateasca tribut jumatate din venitul tarii sale; si spunea ca in aceste conditii ar incheia si el tratat [cu imparatul] si se insarcina sa-i convinga totodata si pe peoni sa faca pace. Atunci imparatul, auzindu-1 pe sol ca-i ofera asemenea lucruri, i-a fagaduit intre altele va da inapoi si pe cei doi fii ai sailui Gheorghe] si i-a spus sa-i fie de acum inainte credincios imparatului. Atunci Vulc, staruind (p. 90) pe linga fiecare dintre peoni 1-a induplecat si pe regele Ladislau sa incheie tratat de pace cu Amurat, spunind urmatoarele: Rege, imparatul Amurat te cheama sa faci pace si o sa-ti dea si tara inapoi. Daca o sa ma asculti si o sa faci pace in aceste conditii, o sa te pre- gatesti mai bine de razboi. Si daca ataca, nu vei mai indura toate astea a doua oara". Spunind acestea, 1-a induplecat si acela a fagaduit ca va face precum 1-a sfatuit tribalul; si indata a trimis sol la Poarta chemind sa i se trimita soli de acolo ca peonii sa faca pace si el sa-si is inapoi domnia. Atunci Amurat a trimis soli si au facut tratat de pace, cu conditia ca Gheorghe sa-si alba in stapinire tara si sa dea imparatului jumatate din venit. Si au facut totodata juramint ca nici peonii nu vor prada tara imparatului, nici turcii nu vor trece Istrul spre vatamare sau cu vreo viclenie si ca toata viata for vor fi aliati si prieteni, Fara viclesug si inselaciune 150.Si ca dacii151 vor fi tributari imparatului, asa cum s-au invoit prin tratatul de pace incheiat mai inainte de imparat cu ei si ca vor indeplini fata de peoni obligatiile pe care be aveau de indeplinit mai inainte152. 24 (vol. II,1, p. 91) Acestea i se intimplasera asadar in Asia153;iar in Europa, conducatorii peloponezienilor iata ce i-au facut tarii lui. Dupa ce Teodor, cel ce venea indata dupa imparatul elinilor154a plecat si s-a infatisat la Bizant, la imparatie, a sosit in Peloponez Constantin, zis si Dragas- ses155si a ocupat tara fratelui sau, intre altele si Sparta de linga muntele Taiget si aproape tot restul Peloponezului (in afara de tara lui Toma, fratele imparatului 156, ocupase tot restul tarii pentru sine). Acesta, indata ce a sosit aici, se preg5.tea sa inchida Istmul cu zid si staruia ca si tara de dincolo

148 Despotul Gheorghe Brancovi6 (1427 1456). 140 Se pare ca initiativa de pace a apartinut turcilor, v. Jire6ek, op. cit., p. 185. Tratati- vele au inceput in martie 1444. 150 Intelegerea s-a incheiat la 12 iunie 1444, cf. Decei, op. cit., p. 91. 151 Romanii lui Vlad Dracul. 133 Regele Ungariei Vladislav I a semnat tratatul la 12 Mlle 1444, cf. Decei, op. cit., p. 91. 153 In pasajul precedent Laonic se refers la incheierea pacii intre Murad al II-lea si Ibrahim bey de Caraman, care se rasculase (1444). 154 Teodor, fiul lui Manuil al II-lea Paleologul, despot in Peloponez. 155 Viitorul impArat bizantin Constantin al XI-lea (1449 1453).A fostdespot al Peloponezului, domnind impreuna cu fratii sai Teodor $i Toma (1428 1443), apoi numai cu Toma (1443 1449). A desfasurat o amply actiune de redobindire a teritoriilor bizantine de la turci si latinii din Peloponez. 156 Toma Paleologul, despot in Peloponez impreuna cu fratii sai, Teodor si Constantin (1428 1443), cu Constantin (1443 1449) si apoi cu Dimitrie (1449 1460). Era frate, ca toti ceilalti, cu imparatul loan al VIII-lea Paleologul (1425 1448).

483 www.dacoromanica.ro OrleoL ma)1X131 6IE) (g `01*7)o3x93do3/ pm Ala 591x? 00.01,1AA0310y311 ADdTX 1t191d37? 91112 `5031t1.074 Alp, 31 A73110110a `3X9?1733( 1733( A111 A0dl00 Avyou ,d)9 (b197) 50A37190111011 1DX AlsopuricA Ala App,onog .3XD?13331 pm 9 511,1 543u111y. -91 Z6) (a 5oAADd Aod9d) 31 A13411.12 631(D 50A31190AX9121.9 5D9A9up òinpluou? pax 91 31 AO2A111 5odg - ioXyyg T, ,g A19(1031.10A? `91(373 AQ1 ACON.10V aolloytk9119 5101 pdx)u A91 AOd1DL Anov 01/U030719 - 10A371931.1672 7:1c1/11L A01(101 A91 gloA9113A.4 tanogigndnis A1916.0 Anorinou? 5201 ALAI Anypnaae toncoilo 51o3td9oi, -pdriny 531A0A TanoXdp pdou Q01 A031OL0AA01/0%3U '50A9713,11t. A91311d02033V 31 01 721D3I. Ala A0dxov And0X AoA31iltx.0 Àotaryou 002A11.1 101A311 91 7217331. A1,1.1 noldnAno Aryou À0A?711DRP 91A0Xd9 31 13A7M71Dy cup *5conis7)ii 91 39 QD 1919) Aka ADVAlf. AON.1.107031. 1011473dVe A(1031.(9 53d9AK) loAnsjyy. 9u9 5mylon1j 531A?oltdo)Lta9 maXdg 5111 5tOdi.pu Amp .513d0X 17331 tolgo canoxidn? 5? 5901 -57)A1sna. Amlokonclo n) 17X A139D7L11cA Ala A0plsAA910y311 5? A91 Agdopi. A3017431? À91913 50 o113A90, g7)191X7?1 5op31Coxilo_o no191) um A91 À9dr(32)2 pm 511 591913 3Xdlt `5)3dcpX -71(1 5731AD1L 730(1731A3 50A37191111131/013TI 1.33oRlty3 91 `50X131 5(,10073cID1L 1A? `6197231.3 A090 A3 390D91 cbA9dX onoX?duat ox( ozE) (a Aon?riloiog 50 39 91 50X131 (101 (107109L eblQD `019739331.93c11311 A9173d1D 31 A3117133/2 pi? Ala d 5om1o7) Àod0X pm 0042? 31 Al.,L1 And0X pm AQ1113y011 013A3A,319 SZ

17Z£ 'ff L6 Q 'I) (1 ] [. 53Ao1ll `32 50 5ado3du onxidn? ,dou goicus ow, Amp-dom. 5c)3d31ldp 59Ampoi. `501.1(12Al2d7331. d1t 721 31 )xtlyp 5101131313 17Di 31 A91 31 53 AI,L1 A0317T710M, Al:11600 `50111N92Q3 311310;073d= A91111? À0713%911 gZE) (a A? olmocra (101 À031.(10 59 5o)..olt371 4 5101919 51131 `5117)9Aou9 1.).3/0dI11/3 -31Xdp 5o)?d coAA..?A)? 39 721 90 -1091 pm olAlt11d0 mes:)393133d19 1113 A11.1 À1.13/03dQ3 iona119lo 1331 1)30o3Alt11r17)pt A101Q73 ÀO1111d2 501A91/72 not 033172c10011V. 7217331. Alit A7330V. `54:»Aodid17)1g 1nx Agll AQ3A 001 503031Xdp Q01QD A? 01 01A911DIrty3, -31turn.9

Ao:oao 50) 1171 Anu?dmu? lriAltdoig pni. [93/9] am, AmAlma, 503310974 -119010) 31 -3011 501A0A17371 19160 `010731 50) 31Q0 Al) 3103/ 11.174D10 53 Ala .A1.1.1103dcl3 5901 50011 A3 51732A03/9 1916D 10A37172911103/ 91DN. A41 À72d0d)D12 ,12 72 1071 133102 pax MN 5pi 033172d(1071V. 5p9A0319 `173090941011 '10113714101/ 19}6.0 À031A9X3d7331 50) Q0A3710.03d7311 5101Q73 93/72 AQ1 AO)7130a 5731:103X `00113%01/ 01A14323 All1 503310974 033114(1071V. ÀltAlic113 3191 In 10A31130A09 `510A1331.3 507) A3X1.3d7:11/ 5Q01Q0 A3 lir1031 AD1X(1.01s1 Àl3A,9 01A1111c102 173093()3173(119 1113 A1,11, À1.13103dcl3 531A0A7ATIDVA733/114 0113V57) 31 MN Ally90X73dV A91 033d()IN `0217331 50) MOM/ 31 53 A91 A0113X911 caloriaeodudop 31 pm c11od721t1u3Ans-.) Ao-A?dou 5133uul 1d7ri1Q 59o1 5aoida7l -d03 AOlti ?9 A91 Apr(73d1di DA9113A.Il. A(10y931.3d7311 ATI-I 53 A91 A01131(93/ À01(101 -MID Al3d3tholg 31 A91(173 73119 .510A13313 86) ((j 6Itty NQO '0130131G3 50A37112(1) 7911713012 130D3`cad? `59o1973 5)01 31 5129Aou9 91( 517)1Ao pm. 57)1m972 51:1noXd7)119 19101-11KIX 31

j 10317 :ppop toXlym tarei A91 1:M911344 A01001 ysl 5731A921273(1mi 531A921D3cfmt :4433 131A92127)97)11 FKa3.103 A1D}d)D :ppop 5p(1).0 ia3prag

178b www.dacoromanica.ro de Peloponez sal se lepede de imparat si a ocupat Beotia si, supunindu-si orasul Teba, stapinea Beotia intreaga. Si stapinitorul Aticei, (p. 92) fagaduind ca-i va plati tribut, a incheiat cu el un tratat de pace 167. Si [cei din] muntele Pind vlahi 158it locuiesc, care vorbesc aceeasi limba cu dacii 159sisint asemenea cu dacii de la Istru venind la acest cirmuitor care li1 -a lasat for 160, luptau impotriva turcilor care locuiesc in Tesalia si care primesc cirmuitor de la domnul peloponezienilor. Si Leodorichi, orasel asezat in tara locrienilor, insa inspre orasul Fanari din Pind, si care primeste cirmuitor de la imparat. Iar partea ce se intinde catre Ahaia este locuita de arabei, oameni din neamul albanezilor, carora imparatul le faga'duisecar-iva lasa sal -si con- ducal singuri tara parinteasca ; $i acestia au trecut la elini. Adunind tot Pelo- ponezul la Istm, 1-a inchis cu zid,cit de repede a pututsi1-a chemat aicisipe fratele sau si a trimissidupa toti cei din tara peste care domnea, chemindu-i sal vina aici si a ridicat zidulsii-a incredintat fiecaruia portiunea de zid pe care a fost in stare sal i-o construiasca in acest timp. Iar cind zidul de la Istm a fost gata, a trimis armata in tara imparatului si pustia tara si purta intr-una razboi.

25 (vol. II, 1, p. 97) Dar la peoni a sosit un sol de la insusi arhiereul romanilor, anume cardinalul lulian 161, un barbat blajin dealtminteri si vestit in invatatura romanilor ;si-ichema la razboi si de juramintul care la ei este cel mai mare cind e vorba de incheierea unui tratat de pace i-a dezlegat, din insarcinarea arhiereului, iar dezlegarii i-a dat pe loc citire. Si au pornit cu armata asupra Europei 162, crezind ca o vor gasi parasita, deoarece Amu- rat 163 era plecat in Asia si ocupat pe acolo si corabiile arhiereului pluteau chiar in Helespont ca sal nu-1 lase sal treaca ; iar imparatul elinilorl" le daduse de inteles ca acela nu va putea trece niciodata in Europa. Si au facut pace si cu boemii pentru cearta din pricina careia, mi se pare, facusera pace si cu Amurat, deoarece le pricinuiau mereu neajunsuri si cum erau amenintati cu razboi dinspre tara boemilor au primit pacea oferita de Amurat. Dar atunci s-au inteles cu aceia ca sa-i lase sal traiasca cu bine, in liniste si au pornit cu razboi asupra Europei, luind intr-ajutor$ipe daci 165sipe Dracul, feciorul lui Mircea 166, care, luind parte la razboi, putea sal -i ajute cu toata insufletirea, oferindu-le vreo zece mii de calareti. Si pe Gheorghe, domnul tribalilor 167 it chemau la razboi, sal -1 ducal impreuna cu ei; dar el nu le-a dat ascultare (p. 98), spunindu-le ca fac lucruri nelegiuite, caci rup pacea si se

157 Cucerirea Peloponezului de catre Constantin se incheie in 1433. 158 Aromanii din Pind. 159 Dacii = romanii. Unitatea de neam si limbs a aromanilor si dacoromanilor este subliniat6 si aici de Chalcocondil, ca si in fr. 2 de mai sus. 160 Evenimentul consemnat de Chalcocondil este una dintre putinele atestari limpezi ale autonomiei vlahilor in Imperiul bizantin in secolul al XV-lea, autonomic pastrath de ei si sub regimul otoman. 181 Iulian Cesarini. 1" Asupra Rumeliei. Cruciatii pornesc intre 18-22 septembrie 1444, trecind Durarea pe la Orsova, cf. Decei, op. cit., p. 92. 183 Murad al II-lea (1421 1431), plecat impotriva principatului rebel de Karaman. 1" loan al VIII-lea Paleologul (1423 1448). 165 Daci = romanii din Tara Romaneasca. 166 Vlad Dracul (1436 1442; 1443 1447). 167 Gheorghe Brancovid, despotul Serbiei (1427 1456).

485

www.dacoromanica.ro 391119A? A1399%1312 01913 ALA Anp 119 go ovrogaindip du AO/A9173ll 3%1914 3(13d94.1.10d1L gzE) (a ?g 01 13111914 lsttl `11309393113d19 50 AODId90", 1341-1 -DAC12 `MOA3T1 ION xgo 50131/g3 A0191,4 (-Ingo 1DALLOWd13X 92L9 'ACOA911U nd0? &ph Ala AL,103)1913d7J21 X90 Alp/DUI `113A13 3190 Al11 A1.1110d9g Àl3X9D11031 AgreyorrInu A? 1.111913 ACO1A9 Àcoxdgoi lnx A? 5ior131(ou vyyou ÀonA?ondisu 1DN. 91 AMU 901 aolg AL016.0 A30(131A3 'ACOA3TIC101021 AL113d12 31 91 50A34, 01(101 53 9219A19nAk -14 inoopt Anln aokox Ax129A?A0A3rig `n0Xn1Anu13 173)1 Al3A1411/31C13Al2 31 51369 91 50A9A, 01(101 331.011A111113319 50/1A0T11D9 ndnu nl nxyp 'LLA3A, 9 Sonyingnv A3r1 A90 9 MO1 ACOA9113ll `5C131(1.07Jd 0211? (101 0011(32da, 5/4D12 A91 A0d1DI 113X A93. no1nd19 `5nDg3rlodounig 013x1thn 5? Ala 5(031(1974 À9d0X 1D31. (10199 013032311010d193 '91031. 9111 (101 9g (10A13 ÀDr(DdDU 03x11oddov ool (109(1jAT ÀndcpX laL? AltdxpranN 31 11931 111? 'AltAd121I 11331. 531A90%3 14(1131A3 591 31 5131(91/ Aaoxdoryou? iOX 4L ATri Adng It 50 òliaxdoiyou? 3Dltd0Xaoodu ,enx Ànlkoyor19 It ?IR ltdxnranN 0)1(123 31 AW1A91(D4J90d11 A0-11 AmAoinu 1nx AnnAngnAn 01 pc? 01 .50X131 531A91(33 In lux 10n3t11p91go2nodgAn3 AoActnxIA. NEI? 51n. -og (lopAn) 5nd0X 13x '502101193d0. 11331. 10 AT-I idnin n1901 Xia 'no 5lundoolivc ?g 9 om?riniAl 5nDn1(3 1213 AoAnrindnN AL11 31 ADd0X `no42? prix 7111 D1k(10219 -1111( 50A3Tip.0 13Xd91%0113 nlcl (101 (101A0M, 'Al%0319d31.12 50ADriDdON A311 Ago pi? 61/? ndxp 5Ix1 5ndog, A01.athoun A301d1312 LzE)'(101QD `g (066 `5T Al.. 511 Àcagn 9210 AC01 Amdxp 5oA3figoAmip '13d?Id1331.312 013g3d93du?inX 59d21 A91 Àltindoolly, 50A311otooug 10A0919 31 `5(10d4119 113)1. A91 091021 53 591 5Dd90 (101(19 À13111-131L1113 1733t AOdOd) A13429? (101 5(1013 À019170(2119 g0 n 3d3d)31L -Aod319d1/ 'morn In A90 501A0A1310d1L (101 àomytindux inx n0n311039 inooggApp nolgn 01 `13x19ng Nunn? 013xid)12 131%3A,Lp '01311 (101 J., ACOnDdld `50A9113kisl. 50 10 53A01131.1 -31L? 531A0A0D1( 1900A1104JD12 A91 A0d1.01. inx 3101 In 59oi 5ook9y 013X393 (101 -136DN oompii inx 5n9Aou9 'ortaloit? A0Elny 32 500d419 1/331. A91 7321D21 001910 3(1.434.4192 A91 A91Dd19 9Z

OH 'El zor a `11) (I 51.11ndoo1iy, A311 In 9093 A01 layouAmy Ao1A9An9103 013g31nd193 `50A3111;19Da3xDodn1 1DX 91 oro 5Lt1 5liumdgg n3I1)dI9 971 -?inx 11/3 A34j13% A0A311910dO1r1 `61919 1D3i. A9190d1L 3101910N3 10 A91 'A0113%931. 50190 39 A11/911331 MA913%3 (101 A0M91D11 (10113d19 0130323310113d193 `591xon non3 Cu, nindaiodu oinoixoltit? 10 `53A01141 1DX 1bd3T111 973 3A(10%4 'tux o13g3931o1nd1D? 131.3 53 A91 A9110D19 A011 ÀCOA913LI U, '01A093232/0113d193 01(101 3g 13101/3 5103714 `513d139931 A0dOOD31. 31 91 5001.1.1(1/ A01 A0/1113%02. inX 50 toaoX? 5co393on1g 53 À919n 3113 5133g1d3u pc? À191321 319(9 pq A9xDd41 DA11 A0A9dX `MO931(101909 31 -1213 3113 11331. 11111(91 `531A(10tha A321.1d 53191939 `1131A093113d19 1DX Sm iDnoX3 mpg A? du -cbg?uoindli) nlani dnA, nrip Lipgiamlo Ap 511 9213 IcE) (11 5oA311 ml Amirisvu `dpg?uoindio 11331. 0111391k0%1313 `131131936139 5m loctoX? 31 5ao32 110N 51.13-11(9i 17331 5m AL000X? ltnu? mom inx togoltxu Oldd921 31 1113 9 59173d19 4 59A,A.3 '001901 731(191 A311 A(10 51.11000TiV, mompia Autcarm. 0131A.try3 1313 sodnilop. .5Doirtj.. li1 ?g ttnalp SlinAlm, 9 `5111121MOX 50 013094 V11331. 5132021

9 noirgd? :y nortInd? norpgdp

981' www.dacoromanica.ro apuca de nedreptati si a socotit de cuviinta sa-si rascumpere cu bani vina de a nu merge la razboi impreuna cu regele peonilor. Dar it sfatuia pe rege 168 sa nu porneasca la razboi, pentru ca turcii au armata mare si nu pot fi doboriti atit de lesne si de simplu de catre peoni. Caci el isi dadea seama ca pregatirea nu este indestulatoare ca sa poata pune stapinire pe Europa, unde erau foarte multi turci, mult incercati in razboaie din care, mai ales, isi duceau traiul. Si ca acest neam, ajuns la disperare, da dovada oriunde de vitejie deosebita. Si le amintea ca acest neam se reface intr-un chip miraculos, mai repede decit alteneamuri. Ladislau, regele peonilor, pornind asadar din Ardeal peste Istru si trecindu-si armata, a ajuns in tara imparatului sisi-aasezat aici tabara la malul Pontului Euxin, in tara lui Dobrotici misianul, pe la Caliacra si Varna. Si venind aici, impresurau orasele. Iar Varna, cum era impresurata, a trecut la ei prin invoiala, Caliacra insa a fost cucerita dupa ce peonii au dat n'avalasis-au urcat pe ziduri. Nimicind si robind, au pornit de-a dreptul spre tinutul Bizantului si al Orestiadei 169. De aceste lucruri se tineau ei, iar Amurat, fiul lui Mehmet, mergind asupra lui Caraman, ii pustiia tara si, facind mare prada de vite, impresura cetatea de la Iconion 170. Iar Caraman, fugind inspre culmile tarii, se atinea pe aici, pentru ca, de va veni cineva asupra lui, sa poata rezista, aparindu-se de pe culmi. Si trimitea soli la Amurat (p. 99), fagaduind sa dea ostatecisi sa-iplateasca pe fiecare an un tribut de cloud on mai mare decit platise mai inainte. Yn vreme ce Caraman facea aceste propuneri si se ruga de imparat sa faca pace cu el, sosi veste de la cirmuitorul tribalilor, ca peonii au pornit si trec peste Istru, Si atunci [ ,Imparatul] a primit propunerile lui Caraman si a facut pace si luind ostateci [printre care] §ipe feciorul acestuia, a plecat cu oastea.

26 (vol. II, 1, p. 102) Dar Amurat, fiind gata pregatit, a pornit cu armata de-a dreptul asupra dusmanilor care veneau sisi-aadunat si a luat cu sine sicealalta armata din Europa, care ii fusese alaturi de fiecare data la razboi. Si mergind el pe urma armatei peonilor, isi aseza peste noapte tabara acolo unde in ajunsi-oasezasera peonii Si peste zi iarasi mergea si-si aseza tabara in locul de popas al peonilor, unde-si avusesera ei tabara. A facut asa patru zile la rind, scrutind multimea dusmanilor si cautind sa vada cum se simt fata de el, daca sint plini de frica, asa incit sa-si piarda increderea in scurta vreme sau daca merg la razboi cu indrazneala si fara sa se teama de loc. Si [incerca sa afle] cum stau cu proviziile in tabara. Caci toate acestea le poate afla cineva daca urmareste tabara dusmanilor ; si mai poate sa-si dea seama foarte bine cit sint de infricosati sau de plini de indraznealasidaca au provizii indeajuns si cit sint de multi si daca armata e departe sau aproape de aceste sari de lucruri. Toate acest ea patru zile la rind le-a cintarit cu mintea Amurat, mergind pe urma lor; intr-a cincea insa, Ioan Choniates, cind a

168 Regele Ungariei Vladislav I (14421444). 169 Adrianopolului. 170 Chalcocondil nu red& intocmai evenimentele. La data trecerii cruciatilor peste Dunare, Murad al II-lea terminase expeditia contra principatului de Karamangiabdicase, de bunavoie, in favoarea fiului sau nevirstnic Mehmed al II-lea. Data fiind gravitatea situatiei a fost Ina rechemat de la Manisa de marele vizir Candarli Halil pasa pentru a lua comanda ostirilor. Murad a schimbat astfel puterea cu fiul sau de mai multe ori, resemnindu-se piny la urma sa ramina pe tron pina la moarte, cf. Decei, op. cit., p. 92-94.

487 www.dacoromanica.ro tXcthvetv Toy OccatXtcog aTpaTov, Ag 000.f 1V TE KCEOICTTEXTO airy t4 Hatovwv Pa- atX,CT, -Kai t130UXEOOVTO, EL TfIV 116EXTIV Cana 7COlflaCEWTO xai p,axecrai.tevot oikco 'rob np6aco Exonao, ij ap.cirrci npoToicv, xciTaXagflavorreg Thy xthpay. trratioci t Sos f3ouXeuoptvotg Tfiv ttaxiiv noteicsOat, cbg tiv RI) Into-nthp.svot (103 D) gvo- xXotEv xai npaygaTa Exotev, Coate xcoXbecrOat, fly T1,litlIEWOIEV[Thy]Ag Tijv xci)pciv carrot). thg oLv tSESoxto xai entgevov, trra150a 'AgoopaTrig awixopevog to-TpaToneSe6eTo tv TCO neSicp. Kai npthTa µEv Tobg vefiXuSag napaTatecilevog ZKUKXOUTO 61toTthvOupethv, aveytOetg nriagsvog olSripcioug Ag Tip/ yfiv. wtpet St Tokoug aiel, Snot ay aTpaTeinrat PaatXe6g, era Tthv xattfiXcov xai npOgyE Ta On Xci Tthv verIXUScov Ani T@V Ka1.17jA,COV cptpet, Kai &cot alv E 0-01.TO abTO pan, Staveiliagsvog TEL OnXa Ag pAinv xaOiaTaTcti.p.eTa. St Tokoug 'rob; Oupeobg Eiycov Kai Tag icap,fiXoug aka Tctinij ti.inpoa0ev TthvOupethveaTTICTE, Kai ()filth napeTecoacTo tg Tag 06pag. tv µAacp 5' &nog Te Kai of Tot) oixot) llyel.toveg xai of Taw Oupeov, Ocrot napetcrtv ai)TO Ig To (332 B) crwaToneSov. TO St Ei)pthnrig o-TpaTeup,a ItapETaCYCSETO aiaf) Exov TE aTpciTnyovKapairiv,tl,vSpa ei.)Soxtliow. tTdacseTo St -Kara, Dag xcopig an' aX,X.fiXaw Steatruculag obnon. txthpc. Kai To 'Aaiag aTpectsuga ITaaasTo -Kara Dag tni iitTCIMOV iaTailtvag 4utureto-ag, U) ttcaXXfiXatgntPoriOetv, Ine1S6tv ti TOOTOW U1rO Tthv noXegicov 7t0Vij Ta yap i7E7T1Ka CSTpaTE15)1CITCEoUxExEl TaCTOECTOCI161113%I]itKara 'iXag, L7tEi Tet.ICE1Ka txet xaXthg napathaazaeat eni xtpq, 00 IltVT01 yE of brnelg. rlaioveg St iccipe- TaOTTOVTO Kai o8Tot xaTa Xoxouc xai wpirrpag7Kai of rlaioveg eixov TO Ssiov, of St Armeg TOeixiwugov. Kai 'Ithavviig gtv 6 Xcovairrig txow 'rely wa411v8,Tobg Pita-(104 D)tiSag9 xaXoll.itvoug, tntet Zia Toy Tfig 'Aaiag aTpaTTlyov. xai of icoXkoi gtv ai)Te.ov obSt Eg xdpag tXeorreg tStavTo 'rob; rlaiovag, aXX' tweuyov AK noXXoil, na- peixorto TE Toig flai06IN ZntOtthicEtv, tv0a yevottevot Steanapnaay. Kai Toy SeoTepov Tfig 'Aaiag crtpaTev oi5Ta) Sn Tpsivagevog t Sicoxev. intEXEIICETO 8' ainCo: To Trig Ei)pthnrig cupecTeup.a, Eatimig TE xal oi)Sap,f1 xcopisio-av aXX' Air .t -cob; noXegioug. St17.ct 'yap, dg pacsatcog EaTrixoTog Ta aTpaTeOp.ciTa 'mina Trig apthnig gaTI1KE.-Kaifly Ts IA SeVitteva 'rob; noXegioug tg wuyfiv TtVOITO. CloOtg Zit& (333 B) VEICSIN tni To PaatXecog aTpaT6neSov. EithOet yap ytvog,peta. ye ExiActg Tobc voRaSag navTow SrjiCataTct, thv tic% 14511EV, wei5yov aLetg 4UVIGTOLCSOCti TECEI)TCT) Kai tnavttvat kiSicog xai a1Otg tg Tfiv Orly, xai Tpe- nolievov einteTcbg, Onot dv aka) XuatTeXoll. of !Arcot Atuag tv TCp 0opil3th ToliTo Tijggaxng,thg Ethpcov Tobg 'Ao-tavoi)g tg cpuyily Tpenop,tvoug, ofixtTtSiI vTabOa tnEaxov, eav tg Toi)g paatXtcog Oriaaupok TpanOtievot Stlipnaov Ta TE Xpilltata -Kai TON, OCECTIUCOg K01.16JVCE, xai Tag KaW0.014 Z9ov&uov, aX.X11Xotg StaxeXeuop.evot. Cog St tpyou sixorTo xai ixavthg alxov Tfig Stapnayfig, oktTt iovTeg tg µaxrly ncipsTaaaovTo EV obSevi, aXX' Zni To t atmlw cycpciTOneSov n7 auvov. 103aVViicgev o8v,thg tTptwaTo To Trig 'Aaiag aTpareolia, awixeTo tni AaStcrXecov (3acriXEct, napatvciv auto) to-Taa0at Kai iSpikrOat (105D)-Kara xthpav, wriSt npoi:Evat not crutil3aXoilvTa Toig noXeiliotg, Cog(tv IntovTt xaTa Tor) paollecoc xaXenov anoi3aiij, xaTawuyil Ax TIg gang ytvotTo. xai napeyy6a griSzviTthv atiVainOv IntTptirctv ?iXX.,13 nri anttvat, aXX,' ¬) iltvorrag/ogle- VEIN,zg 5 Div p.axeaatievog xai TO Trig EbpthiCTIg OTpaTELIICE Tpewagevog biro- TptivriTat, xai TOTE Zni Tag 06pagaga,brcoXetnoptvouTollaythvog to&roo, tX.Coat lista 'mina, Kai gepyamovTat xai ToilTov TeXeuTalov aythva. 6 !Ay Taika aincbv

7Tfispag M M L. 8(palmy A. 9 fit.cgtoctg Codd: OuretCtSagcorrexi(cf.hung. vitez" = fortis). Cf.infra p. 127, 16 (D, II,1).

488 www.dacoromanica.ro bagat de seama ca armata imparatului se tine pe urmele lor, a stat la sfat cu regele peonilor si s-au sfatuit, dad sadea lupta pe loc si, dupa lupta s-o tina asa inainte, sau sa inainteze fara lupta si sa cuprinda.' tara.Si. sfatuindu-se s-au hotarit sa dea lupta ca nu cumva sa fie ademenitiin vreo cursa si sa nu pata vreun necaz si neajunsuri grele si astfel sa fie impiedicati(p. 103) sa faca vreo isprava in tara aceluia. Dupa ce au luat aceastahotarire si asteptau stind pe loc, a sosit aici si Amurat si a tabarit in cimpie. Simai intii a rinduit in preajma sa pe ieniceri si s-a inconjurat cu scuturi de fierdestul de mari, infigindu-le in pamint. Pe acestea imparatul be caraintotdeauna pe camile oriunde se duce cu armata; pecamile duce si armele ienicerilor si unde ar fi sa se dea lupta, impartearmele si intra in lupta. Dupa aceste scuturi, aducind si camilele, le-a pus intr-acelasi loc inainteascuturilor. Si astfel de rinduieli isi facea la Poarta. Iar la mijloc st5.tea el insusi cu mai marii casei si ai Portii, citi se aflau cu el in tabara. Alaturi de el erapusa in linie de lupta. armata Europei, avind drept general pe Carazie, unbarbat cu mare faima. Era rinduita pe cete,despartite unele de altele prin nu prea mult loc. Tot pe cete era rinduita si armata Asiei, toate stind infront, astfel incit sa se poata ajuta una pe alta, dad vreuna ar fi ajuns lastrimtoare din pricina dusmanilor. Caci Wile de calareti nu pot fi rinduiteastfel decit pe cete, in vreme ce pedestrimea poatefi bine asezata pe flancuri, nu insa si calarimea. Peonii s-au asezat siei in ordine de lupta pe detasamente si neamuri 171, iar peonii tineau aripa dreapta, pe cind dacii pe ceastinga. (p. 104) Si Ioan Choniates cu neamul celor numiti viteji" 172 1-a atacat pe generalul Asiei 173. Si multi dintreaceia la atacul peonilor nisi n-au ajuns sa se bata, ci au luat-o la fuga, dind peonilor prilej sa-i urmareasca, peunde ajunsesera sa se imprastie. Si punind astfel pe fuga armata ceade-a doua a Asiei, o gonea. Ii ramasese insa[impotriva] armata Europei, care a stat locului si n-a dat indarat nicidecum, ci-i astepta pe dusmani. Caci erav5.dit, precum a ramas locului imparatul, auramas locului si armatele Europei. Si chiar daca, fara sa tina piept dusmanilor, arfi luat-o la fuga, din nou s-ar fi intors in tabara imparatului. Caci, dupa cite stim, mai multdecit toate neamurile, dupa scitii nomazi 174, neamul acesta are obiceiul safuga si iarasi sa se adune si sa se intoarca inapoi la lupta si sä o is repedeincotro be vine mai la indemina. Dar dacii, in acest valmasag al luptei, cind i-auvazut pe cei din Asia ca o iau la fug5., nu s-au mai oprit aici, ci au luat-o spredepozi- tele imparatului si pr5.dau lucrurile si Camara imparatului siucideau camilele, indemnindu-se intre ei. Dupa ce s-au tinut de treaba asta si s-ausaturat de pradat, n-au mai venit nicidecum la lupta si nu s-au mai asezatin ordine de bataie, ci au alergat in tabara lor. Dupa ce a infrint deci armatadin Asia, Ioan a venit la regele Ladislau si 1-a sfatuit sa ramina acolo si sa nu semiste din loc si sa nu (p. 105) inainteze nicidecum la lupta cu dusmanii, pentru ca sa alba un loc de retragere din lupta, daca n-ar izbuti cumvasa-1 infringa pe imparat cind va merge asupra lui.Si-1 Indemna sä nu ingaduie niciunuia din oamenii sai sa se indeparteze, ci, raminind pe loc, sa astepte,ping ce se va fi intors din lupta, dupa ce va fiinfrint si armata Europei; si atunci cind be va mai fi ramas numai aceasta osteneala, vor porni impreuna asupra Portii si vor ispravi si aceasta ultima parte a luptei. Spunind acestea,el

171 Variantele din msse. nu au sens. Textul a fost corectat de Dark6 in acest fel. In Este vorba de fapt despre o categorie socials, de mica nobilime,intilnitAsi in cronicile slavo-romane. 173 Beilerbeiul Anatoliei, Maraca pasa. 174 Tatarii.

489 www.dacoromanica.ro anljet (334 B) o-uvTa4agsvog gni TO Trig E6pcbnig cripaTeuga, 8 gni TO eigbvugov Toufiacragcog napeTetcraeTo gipoc, xat crug(laXcin, tgaxeTo gni xpOvov Zygvcto St fi pari oikrcog. cbg crug0calotev of 1-Iaiovsg gs xelpac g2t,06vTeg, TpE- vegicvot tour To6picou; gSioncov, Ecog o6 tytvovTo ayxol5 TOT) crTpaTontSouCana. get& SE &UR); aucrrpgwavTzg of Tobincot gSiomcov 'cob; Ilitiovag xpovov licavov axing o6 ytvotvTo xai o6Tot gv Tel)crTpaTontSo? aincliv. Kai OnOTe gev ptaaa- gevot of Ilaioveg Tobg To6pxoug gnitKgOIV'CO 81.Ci)KOVTEg, gvtau0a OOXVOi T&V ToOpiccov EnInTOV icaTanaTo6gevot &no T6v Ilatovaw. xai ggv S1j Kai Hatoveg gv Tij anoxcopficret noAloi eneyivovTo, onoTe S1j aiSoi anoxcopotivTeg. gV TOOTO? ROUE'. Kapacirig 6 Trig E6pcbnrig o-Tparruyog,1.cpet Ilatovtx0 13kr1ezig icaTa To arlOog, SopaTiou Tpct6gaTt. Ta yap Ilatovtica 4igni OXE8OV Tl.611, Kai Ta Tirlg repgaviag anacrig, arikagtva Tuyxavet gni gfixtcrTov (106 D) xai igta, ou ggvTot TotaiiTa ola IcaTaipovTa KonTEIV oTt Kai gta 2+.6you, (14 Ta papPaptica VI -Kai'ITaXtica. Ta ggv OapfSapuca TotatiTa (To6inaov St g071 Tata), f3apog To-xovTa naggeya xai gap'gvi exovta TfivTopolv,KaTaPaiV011Oi yE gaXlcrTaSri navTcov Taw 41(pclw, cbv tie% taµsv Seinepa St To6Tow Ta ITakuca, 'EXA.Tivuoi note yevogeva. Ta SE repgavuca Kai llatovtica gaxpa ggv eicrt Kai aTpoyy6Xa, TeTpaycova, (335 B) Tfiv Togfiv O Ea, gg 646 St nay° AllyovTa SOpaTog Intytpoucrt TogYiv, TOl.5 ty' iTETC01) icaTenepeiSovTog auto Cog gg To Tot) SopaTog arriga.

27 337 B, 108 D (II,1) 01 µEv agyi Toy Pao-ata Ilaioveg cbg anfiXauvov, gi'-Touv Toy Pao-aga. get& Se TabTa, Cog trrOovTo tvTana neo-OvTog Kai &no- OavOvTog, ZVOCEXOV µEv akiKa, neptthgevot live? to-Oat Toy vexpov, of.) gt VT01. ye IrEplE7gVOVTO Zir6pwcse yap To6pyov Tot; vefiXuSag, Kai egaxovio geyeacog. get& SL 6); oillc 1lS6vavTo aveXecrOat Toy vexpov, anfiXauvov gni To aTpaToneSov. Kai a6Thca 1i (Agri acpticogtvii gni toy XGOVtaTTIV Kai gg tour 62,1oug tour gv tai; cruvTaeo-tv gnauag TEtrig gaxig. xai anoxcopotivTog xai iovTog gv obSevi icoap.cp, gnuvOaveTo EK110-Ta,OimeTt iikCEDVEV bd. TO UtpatenteSov, aX1' 8606 Toll "IaTpou gnope6eTo auto; TE Kai Oi Ataiczg, KaicbgEIXOV 67[01)811g, Eyeuyov gv o6Sevi icOcsgq) Kai of agyi Toy Pacrata rIatovcov. gv Ta6tri Tirj arcoxcopficret tTekeirtrio-ev 6nO To6occov louXtavog xapStveatog, &yelp to navra yevOgevog apto-Toc. Kai aXXot TE eTtEa0V gv T7lanoxcopficret &Spec etyccOol ofmc oXiyot Acucaiv. 28 337 B, 108 D (II,1) (Icoavvrig Sg 64 gni Toy "IcrTpov thpixeco Kai to TE aTpaTe6gaTa Stal3avTa Sttanapi, gvTai50a, cbg gnopc6eTo 6Xiyotg Tot; agcp' akov, gakco ince Apatcoiaeco Toi5 Awcaw fiyegovog, noXegiou Te 8vTog. Kai npoTepov SE 'lioavvrig ilvavTtoi5To autw tv Tot; Ilaloot napa (3aollet AaSto-Xaq), 6TE TfIV ZXao-tv gnotoiivTo (ins!) Trig Amciag Toy laTpov 8taf3aivovTeg, Tag TE xthgag a6Tot) Xiicopzvog, Kai Stgl3aXe npec flacrata IlatOvow cbg ypovoiriTE VI (338 B, 109 D) Taiv ToOpmov xai 'Ai.toupaTeco, Kai 6nocrigaivot gxelvotc, aria Tuyxavotev npaTTovTtc EKdaTOTE. Kai allVtXCIPE IltV cbg anoXtacov, get& SE StenpgaToxpll- µaat xai aneb50.9 Sta Tai5Ta. nopeuogevov SE Stet 'nig Awciac elkg TE aOTov,

490 www.dacoromanica.ro si-a rinduit oastea pentru lupta si a pornit asupra armatei Europei, care era asezata in stinga imparatului si s-au incaierat si s-au luptat o vreme. Iar bata- ha s-a desfasurat in felul urmator: peonii, angajind lupta si punindu-i pefuga pe turci, ii fugareau, ping ce au ajuns chiar inapropierea taberei. Dupa aceea insa, turcii, intorcindu-se deodata, i-au fugarit destula vreme pe peoni, ping ce si acestia au ajuns in tabara lor. $i on de citeon peonii ii covirseau pe turci si se tineau de eisi-iurmareau, cadeau multi turci, coplesiti de peoni. Dar si dintre peoni, in retragere, se prapadeau multi, on de cite on se retrageau inspaimintati. Cade atunci comandantul Europei, Carazie, ranit in piept de o sabie peonica, cu o rang ca de sulita.Caci sabiile peonice si cele din toata Germania sint lungi si ascutite, totusi, ajungindu-te, nu-ti fac o taietura grava, ca sabiile barbarice sau italice. Cele barbarice (ale turcilor sint acestea) (p. 106), avind greutate mare foarte si fiMd ascutite pe o singura latura, merg cel mai adinc din toate s5.bile pe care be cunoastem.In al doilea rind dupa acestea yin cele italice, odinioara elenice. Cele gennanice si peonice, la rindul lor, sint lungi si groase, cu patru muchii, cu taisul ascutit si avind la capat un virf ascutit provoaca o taietura de sulita; calaretul, bine sprijinit in scarf, loveste cu ea ca si cu o sulita 175.

27 (vol. II, 1, p. 108) Pe cind se retrageau, peonii din jurul regelui ii cautau pe rege 178. Mai tirziu insa, cind si-au dat seama ca el a cazutacolo si a murit, s-au repezit indata, incercind sa-i ia lesul, dar nu au izbutit. Cacifapta lor i-a aprins pe ieniceri si se luptau aprig. Nefiind in stare sa ia lesul, au dat apoi inclarat, indreptindu-se spre tabgra. Si indata ce zvonul despre aceasta a ajuns la Choniates si la ceilalti din rindurile ostirii, de pecimpul de lupta, ei au incetat sa se mai bath. $i pe cind se retragea, mergind fara nici o rinduiala [Choniates] a aflat toate [cite s-auintimplat] si n-a mai mers spre tabara, ci a pornit de-a dreptul spre Istru,impreuna cu dacii si cit mai grabnic cu putinta au fugit, fara nici o rinduiala si oamenii regelui peonilor. In timpul acestei retrageri a fost ucis de turci cardinalul Iulian, barbat stralucit in toate privintele. Au cazut in timpul retragerii si alti barbativrednici, nu putini dintre daci. 28 (vol. II, 1, p. 108) Cind loan a ajuns la Istru, armatele, dup5. ce1-au trecut, i s-au imprastiat, far el, cum mergea cu putini oameni pelinga sine, a fost prins de Dracul, domnul dacilor,care-i era vrajmas 177.$i mai inainte Ioan lucra impotriva lui intre peoni, pe linga regele Ladislau,cind plecau din Dacia sä treaca Istrul si-i jefuia satele si-1 invinuia laregele peonilor ca ar fi de partea (p. 109) turcilor si a luiAmurat si ca le-ar da de stire acestora, de fiecare data, despre tot de fac ei. $i 1-a prins ca sa-1dea pieirii, dar mai tirziu [acela] a lucrat cu bani si astfel a scapat 178.In vreme ce [Joan]

175 In continuare, Chalcocondil descrie sfir§itul regelui Ungariei Vladislav, ucis pe cimpul de lupt5.. Bata lia de la Varna, cistigata in chip categoric de turci, a avutloc la 10 noiembrie 1444. 176 Pe regele Ungariei, Vladislav I (1442 1444). 177 De Vlad Dracul, domnul Tara Romaneqti, cu care Iancu de Hunedoara a avut raporturi sohimbatoare, evocate mai sus de Chalcocondil. 178 Prinderea lui Iancu de Vlad Dracul nu este confirmat& de alte surse.

491 www.dacoromanica.ro lio-acsOat evvoo6gevog, -Kai xaOcipag EIyEvv (pukax. of µEv o6v IIaioveg, wsoixot tyt VOVTO, nuv0avop.tvot crukXrpOtv-ra Toy 'Icatvvriv, Savoy TEnot- olivto Kai a(pOprrov ince Apaxo6Xeco o-uni-190iivat dvSpa IIatova Kaiv et4tcb- pan, Ovra. Znzplrov St xeA,E6orreg dupttvat Toy 'lioetvvriv- Et Sttit7CEpityncrOat tbg nokeptov tntorraggn'airrov navatpant:t. ta6T13 (14 Iniyyaketo ainge into IlatOvcov, Sticsag rtEpi TOrg akoil npayttacrt, to) vEcinepov Tt f3ookriOtvrtg =pi Toy avSpa g4g7,,wcriv akov In-Loy-mg ofHaiovgg,Znatuat 'TE airov, -Kai Tao- wpovricrapsvog npoknspwsv g To6c lialovag Sta Toi5 lipacroPoil 4 To 'ApStAtov.

338 B, 109 D (II, 1) Tobtov !Ay o6v oi) 7tokX(1.) iiatepov Xcovultrig, xaTetycov Advov fiyepOva Trig Aaxiac tICITE7CT(01CoTa, tic4i1X.0e, 8tay0eipag ainov atm Kai Toy Trek aka). cbg yap atpdatutta o-uvayeipa; xati-iyaytv tg AwKlav Tay Savoy Toti Mnao-apattnift" nano. eK/CSITTO)KoTa, M15p4ECO 11 06T06 Iced; csiw TO -mat& ak) napetacso-tto Cog eg getriv. napararroptvcov 8'Ztp(poiv xai itaXovrow 1'1811 o-ottOaXatv, of Arixt; anatkotTroteg Ev T7l napargEt Toy Mtp4co nana ilinopaouv napet Ativov. 6pcin 8' tvrana tour Adxag (110 D) ebpprigtvoug itvat 46onavtag tg TOv Advov, &ppm is (poyliv. -Kai 6 p.tv Kcpeoye, Advog St t8iWK£V (Iva xpa-rog, Kai ataXapthv lipspco etvEIXtv afyrixa.

339 B, 110 D (II,1) 06-tog gtv oi5v kKOtgETO Z7C' oixou, Kai ou 7ton.45 ijatepov mpamov TE EetIOVTO &Ai:5V Kai &Ina-dun-1v Taw 7CpayliaTOW ayicstv, ijSrlno TE rappavoiv Kai Botwov TroXegooptvotc, Kai tit wewav a&rTet npay- pata Sta0etvat,1) iv aiyat) (paivotto. Kai atpatav St o-ukkt4ag tawatt6tto gni Botttoug, Kai elC041.161. St) tottotg auxvov TINGE xpovov. xai npog laxpav St, tiv8pa taattiovoi5vrav atparnylaig anavtaxi-j, eno%tiat, xai o-op.13akeov firrflOrk xai 6o-Ttpov a6Otg tn-fitt TE cropf3aXciw xai napttytveto.

339 B, 110 D (II,1) 'Atwood-n-1St thg to13acratcog AaStaXetou, -yew ice- yakeivanotapopevoc1ti SOpwroq nepitneont TE xai trESsixvo; Ta cripatt6- pata,crucncEuacsattsvog eVTE130EV ZKOfigETOEIT'CAK01). EITECTOV 8' eV Tain13Trj

1°crapagraA:pacrapapna cett: correxi. 11tK7TETCI011Kaieti.ti)p4o) A: extErriou Kai equip co.) cett: eK/tETCTO)Kota, Mopteco correxi.

492 www.dacoromanica.ro mergea prin Dacia, [Dracul] 1-a prins, planuind sa se razbune §i 1-a inchis, tinindu-1 sub paz5.. Dar peonii, cind au ajuns acasa, au aflat ca Ioan a fost prins §i socoteau ca e un lucru groaznic §i de nesuferit ca un peon, care era si dregator, sa fie prins de Dracul. I-au trimis deci porunca sa dea drumul lui loan; iar de nu, [spuneau] ca-1 vor trata ca pe un du§man si Ca vor navali, asupra lui cu toata oastea. Cind i s-au vestit aceste lucruri de ca.tre peoni, temindu-se pentru situatia lui, ca nu cumva peonii, din pricina acelui barbat sa unelteasca vreo schimbare §i, navalind, sa-1 inlature din domnie, 1-a eliberat §i dindu-i dovezi de bunavointa 1-a trimis la peoni prin Prasovon179, in Ardeal.

29 (vol. II, 1, p. 109) Pe acesta ap.dar, nu peste mult5. vreme, Choniates 1-a scos din domnie, aducind ca domn al Daciei pe Dan care cazuse din domnie 180, iar pe celalalt 1-a dat pieirii impreuna cu feciorul sau181Caci atunci cind, stringind oaste, el 1-a adus in Dacia pe Dan, fiul lui Basarab182,care cazuse din domnie, acest fecior al lui Mircea183impreuna cu fiul sau s-a rinduit ca pentru lupta. Dar de§i ei s-au aezat in ordine de lupta §i se pregateau de batalie, dacii 1-au parasit in front pe feciorul lui Mircea si au trecut de partea lui Dan. Vazindu-i deci pe daci porniti sa mearga cu totii la Dan (p. 110) acesta a luat-o la fuga. Si el fugea, iar Dan it urmarea din r5.sputeri si prinzindu-i pe amindoi i-a ucis indata.

(vol. II,1, p. 110) Acesta184s-a dus asadar acasa §i nu cu mult mai tirziu 1-au ales comandant si cirmuitor al statului for [ peonii], batuti acum cu razboi de germani §i de boemi.$i1-au lasat pe el sa conduca statul cum i s-ar ',area mai bine. Si dupa ce a strins oastea a pornit impotriva boemilor §i a purtat destula vreme razboi cu ace§tia.$ise lupta cu Iskra185,un barbat pretutindeni norocos in ducerea razboaielor ;§i batindu-se, a fost invins §i mai tirziu a mers din nou impotriva lui §i, dind lupta, 1-a infrint.

31 (vol. II,1, p. 110) Amurat insa, infigind intr-o sulita capul regelui Ladislau, it trimitea pretutindenisi-1arata armatelor si apoi, ridicind tabara s-a dus acasa. In aceasta lupta au cazut dintre turci, dupa cum spun ei in§i§i

179 Brasov. 180 Este vorba de inlocuirea din domnie a lui Vlad Dracul, de care Iancu de Hunedoara, prin Dan al III-lea, fiul lui Dan al II-lea; opinia cercetatorilor nu e unanima in acceptarea informatiei lui Chalcocondil, v. N. Stoicescu, Vlad TepeF, Bucuresti, 1976, p. 16 si urm. cu bibliografia chestiunii. 181 Nici uciderea lui Vlad Dracul impreuna cu unul sau doi fii ai sai. cum arata alte izvoare, de catre Iancu de Hunedoara nu e acceptata de toti istorlcii, ibidene, p. 19-20. 182 Basarab voievod, identificat cu Dan al II-lea. 183 Vlad Dracul. Vlad Dracul dispare de la cirma Tara Romanesti in noiembrie decembrie 1447, v. Stoicescu, op. cit., p. 19. Pentru intreaga problem& v. Fr. Pall, Interventialui Iancu de Hunedoara in Tara Romaneasca in anii 1447-1448, Studii, XVI, 1963, 4, p. 1 049 1 072. 184 Iancu de Hunedoara; a fost ales regent al Ungariei in 1446. Chalcocondil nu respect& deci cronologia corect& a evenimentelor. 183 Jan Jiskra, partizan al Habsburgilor.

493 www.dacoromanica.ro gar] To6pxow [Lev, thg a6Toi Xeyouatv, atupi Tobg e4amaxtkloug, Ilatovcov Se Kai nXeioug Toimov. anciaovTo 8' of nksioug gv Trjanoxcopflo-et biro ACE1C(BV. 32 355 B, 124 D (II, 1) 'EvTai-i0a cbc gnevoet Xtpth gxno2t.topm1 cse1v, taxi a60t; TO SeoTepov npoo-f3cathv xccra TO Kaptcp6v, thp1KVEITGUL ayyekkfin napa Fecopyiou TotTptfical.thv fiyepovog caws 'Iwavvig apvctOpoio-ag Tobg Ilaiovag Toy TE lo-Tpov StaPaivet xai 12 o-t)gnapaXapcbv CTTpCETE601TO en' airrov, Tata cbg enOOETo, Trjy TaxicsTiv CTualcsuacnipsvog aniiet E'VTGETAGE,fjentovTa enuvOliveTo xai Kljp1MCCE KICE[17CE 7spog Tijv E6pthntiv neptayytXXovTa napeivat dug.) tits 46p.navTag Tthv ToOpxcov. o6Tot p.ev o6v napeyevovTo a6Tc7.) cbg ETuxcv ExaaTog ZtoroSthv yevopevog, cbg (125 D) gv (ORE napayevotTo EKaatog xaOtaTetg akth eg gamy. eXa6vow Se 7EGEVTi Tth oTpaTth npog Ttvog T1iS Mogiag aka) xc'opac KGET6 'rely Tptpan,c-ov akthv xthpav (Ecru Se a6Tri tj xthpa, nap' ijv ai.teir3e1 MopaPag no (356 B) Tagog Kai exStSoi eg Toy luTpov napfpat Sefixthpa Tot PacTIXecoc gvTenev gThi csTaSioug OxTaxocrioug KCYTE Elti Ntjatov, nOktv Tot) pao-atcog eni SE1A1iOvtt, eg TO npOo-co NofionupSov 13 nary eni Opoug geyaXou Tou Tpti3a2LXthv fiysp.Ovog thiarat)ZVTC(1500,eaptxollevog 'Ap.oupecTig e6pev eneeXa6vovTa 'Ithavvriv TOY XcovtaTtiv cr6v Tth IlatOvcov uTpatth. 1)(3-GEV Se FIctioveg xai Aaxoi 14 CTINGE)1(pOTEpOt ES TeTpaxto-popioug xai enTaxtaxaioug inneac, xai apgag e(pepovTo, gv aIg a6Toig Ta enmjSeta xai TE1 57t? CE, ettapi Tag 81(3x-iliac. ey' exauTrig Se alagrig S6o flatly givSpe REV), neXTaaTijg TE txgu Kai TrikePoXicraig. ecpepovio Se xai eni Tthv altaCo-v TriXefioXougapopoTavag xakoupgvag, noX6 TO nkfjOog. dam. Rev o6v oi3Tco napacrxeuacragevot [4] Toy "IaTpov Stepricray. npoincaXavTo Se o-cpicst taxi TOW Tptf3aX.X.thv r)yepOva ES Toy nokegov. 6 Se Evicrev ofix opiftv a trjv napao-xemjv Tfig -Kat&'Agoopareco csTpaTtiftg, mate neptyeveo-Oat airrobg Tfig Pao-tXecog Stwagecog 'AvoupaTeco, xai SeStevat 1.1-akkov ticavov ij To6grIctiovag, oi5g Kai aXXocpaoug TE ovTag Kai geytaTa xaxthv epyao-attavoug aOTOv, xai ittei- peaAat Rev Tio-acrOat 'Ap.oupeariv Tobg oi.o6g aka eKTU (126 D, 357 B) cpkthcravTa, aS6vaTa SE opcbvTa Tij napo6m3 napacrxeuti onspPakecrOat Trig Tthv nokettlow Suvetpecog OOK iv 7COTE gKoVTGE eIvat xcopficretv eg TovSe Toy noXeRov. TaiiTa anoxptvailevou ETEcutetkficsavta. Toy 'Ithavvilv g?..aovetv eg TO npocrco, EaPaX6vTa Se eg Tijv f3ao-IXecog xthpav, eixpt[g]IIptaTivou 15 eapixopevov, cupaToneSe6s6Oat aka gv Kocropth neSith, gv w 'Attouparrig O 'Opxavew paxeo-apevog npoc 'EXed- capov paxiv autos Te auto) Talyto ETelximiotv biro Tp113aXXob xai Toy ye 'EXegapov averkev gv TI,1 gam end Se topwriTo 'lioavvrig csTpaTe6ecr9at eni 'Agot)-

12 post ice excidisse videtur Aalcobc8g. 13 vol3empov Codd: NoponopSov adn. in marg. Fabrot: NoOeuropyov ccrrexi. 14 Ilaiovec om M. 15 etpecitivou M: tiptcitivou C:liptogivoo.

494 www.dacoromanica.ro vreo case mii, iar dintre peoni mai multi decit acestia. Mai multi insa au pierit in timpul retragerii, de mina dacilor 186.

32 (vol. II, 1, p. 124) Acum, cind se gindea ca prin infometare sa-i sileasc5. sa predea orasul187si era gata sä dea cu toata forta un al doilea atac, ii soseste veste de la Gheorghe, cirmuitorul tribalilor188ca Ioan 189a adunat pe peoni si trece Istrul si ca a luat si pe daci 16° si vine cu razboi impotriva-i. De indata ce a aflat acestea, a ridicat cit mai degraba tabara si a plecat intr-acolo pe unde aflase ca vine acela. ,Si a trimis un crainic in Europa191 poruncind pretutindeni, ca toti turcii sa vina la el. Acestia au sosit deci la el, cum a putut fiecare s-o porneasca mai repede, numai sa poata ajunge la timp si sa fie gata de lupta pentru el. (p. 125) Si a pornit cu toata oastea catre un tinut al sau din Misia, de linga tara tribalilor (si este acest tinut pe acolo pe unde curge riul Morava si se varsa in Istru; de aici se intinde tinutul imparatului cale de opt sute de stadii 192 ping la Nis, un oras al imparatului, asezat pe partea dreapta a drumului ;inainte este asezat orasul Novopirdon193, pe un munte mare, apartinind cirmuitorului tribalilor). Aici sosind Amurat, a dat peste Ioan Choniates care inainta cu oastea peonilor. Erau peoni si daci194 impreuna amindoua popoarele cam la patruzeci de mii si sapte mii de Calla- reti si aveau vreo doua mii de care, pe care isi duceau proviziile si armele. Pe fiecare car erau doi barbati pedestri, un peltast195siun puscas. Pe care mai duceau sj tunuri numite improscatoare de gloante, multime mare. Aces- tia deci, astfel pregatiti, au trecut peste Istru. Yl chemau alaturi de ei, la razboi, si pe cirmuitorul tribalilor ;acesta insa le-a spus ca pregatirea de razboi nu i se pare pe masura ostjrii lui Amurat, asa ca sa poata ei infringe armata imparatului Amurat si ca se teme mai mult de acesta decit de peoni care sint si ei niste straini [pentru el] si i-au pricinuit rele dintre cele mai mari si ca doreste, ce-i drept, sa se razbune pe Amurat care i-a orbit feciorii, dar ca-si (la seama ca e cu neputint5., (p. 126) cu pregatirea pe care o au acum, sa infringa puterea dusmanilor si de aceea n-ar vrea sa mearga la acest razboi. Dupa ce el a dat acest raspuns, Joan 1-a amenintat [ca se va caisi a plecat inainte, navalind in tara imparatului. Ajungind la Pristina, si-aasezat tabara aici, in cimpia Kosovo, unde Amurat fiul lui Orhan, infrun- tindu-se in lupta cu Eleazar, a fost ucis el insusi de un tribal, dar 1-a ucis in lupta si el pe Eleazar 186. Iar Joan a pornit la razboi impotriva lui Amurat din

189 Daci romani. Stirea nu e confirmata de alte izvoare. Dimpotrivk romanii au participat alaturi de unguri la expeditia antiotomana din 1445, in cooperare cu flota burgundy de sub comanda lui Walerand de Wawrin, cf. Decei, op. cit., p. 94. 187 Este vorba de asedierea orasului albanez Croia, centru de rezistenta al lui Scanderbeg, de catre sultanul Murad al II-lea incepind din 1447. 188 Gheorghe Brancovie, despotul Serbiei. 189 lancu de Hunedoara, care trece Dunarea in septembrie 1447. 199 si pe daci" lipseste din manuscrise, DarkO a completat lacuna sprijinindu-se pe faptul ca dacii", adica romanii, sint amintiti mai jos, in text, alaturi de peoni", adica de unguri. 191Adica in Rumelia. 192Cca 140 km. 193Identificat de cercetatori cu Novobrod. 194Daci = romani, v.n. 190. 195Termen arhaizant pentru a desemna pe ostasii pedestri. 196Chalcocondil se refers la batalia data la Kosovopolie, la 15 sau 21 iunie 1389 (dupa cronicile otomane 10 august), intre turcii otomani condusi de Murad I (1362 1389) si coalitia principilor crestini din sud-estul Europei. Aici a pierit cneazul Serbiei Lazar (1371 1389), numit de Laonic Eleazar, dar si Murad I, v. Decei, op. cit., p. 54 -55.

495 www.dacoromanica.ro pearly St' aiTiav Tfiv Ss. 6g yap av Tfi[Iv] Betpvia µaxri gthpa Tobg To6pKoug (ps6yortag Kai talY* eg xsipa; gXeorrag Kai gv8156vTag, afniKa gvogto-ev cOnsTil ttgv Kai TOTE 6vTa TO. npetwaTa atxstmOilvat, cf. itt) Stet tell/ Paatkhog Aa- Sto-Xdou etypocs-6vriv, Kai gaatiOtg SE xaX,EnetoirKeTtgcreaOat KaTspyetaacrOat. gyspe St actor)7iyvcbju Kai 7CXEIOVa awaTov auvaysiparra geka6vstv. CoaTE Kai T(1.1 TaEtOVI. KaTankriTTottevow afpfiact Toy 'Apoupettriv ate) Sfl Tot sintsT6c, 6aTsalto'oncoaoliv gvSotetcetv. npso-Peuadgsvog 8g gni ExcvStpriv TE Kai 'Apta- viTiv, av v( gxow airoi); npoo-torrag gg TO npoaw Trig E6p6ntig o-um.gat- OZTO) yap npostpriTo Kai Tau Se.itci SekgKoaoPov To neSiov 'Avoupetrqg 6 Msx- geTso) edpiKETo, 6; ape Tobg noksploug gA,a6voviag, gaTpaTonas6sTo. MysTat Se (127 D) ysvta0at airrep Toy awaTew gg nsvTsKalSeKa puptaSag. Kai 'rbaTepaid ainiKa napeTemasTo 6c Eg p.etxriv. naps-Edam-co St Kai Ta. yam. Kai gg ply TO 8ettov aka) Kepag TOTqg'Ao-iag ITdo-o-sTo aTpetTsuga, arpaTtiyOv Exov IKotipav, gg St To sixbvul.tov 6 Tfig E6p6nrig o-TpaTtiyag Kapacfrig, gxcov To TN E6p6mtrig aTpetTsup.a. Tobg OVTOI i7t1to8peloug EKaaTog T6v bnetpxtov Exon, naps- Tetcro-sTo. gv At66 Se To6Toig iSpuTo autos Pao-tXs6c, Ev0a can@ voltiCsTat aTpa- Tons8e6saOat, zetpaKa nporiaXXogsvov, µEta Sg Tata Tag Kai-111%01)g UTTIO11.1EVOV Cana TIl6n13, µEta SE mina. Tobg Oupso6c nritetitsvov.a7ti, TOinOlgT0i);vstj- XuSa; ITgaTo o-bv Tot; TTIXENXOlg TE ap.a Kai TriksPoXiaKolg Kai Tot; einotg. IliaSE gTgaTo, aVTETCtEl, Kat 'Icoetvvrig 6 XcovtetTrig auvigetitsvog 6Se. TOI.LIV Settov autou sixov of IlatOvwv apxowsg Kai dSsX918oil; actor) (EsKoiaig Se fly Toiivoga afyr@) Kai EiXOKrig Kai St) Takaang, Iv tamp 8' a6Tog gidacrsTo Xcovuirrig, exow To6; TE 3rrgiSa; KaXouptvoug Kai -rev 'Ap8eXiou cripaTov. To Se siAvuilov Aiftvog sfxsv airr@ gntTliSelog 6v, 8v KaTayay6v g; Thy AaKiav xthpav Stet To npog Toy ApaxotOriv actor) Exec); txstvov TE Tric april;gfiXaac, Kai Tflv xthpav6(p'an@ notriadltevog TOv ye AilV0V IltgaTTICIEViipxetva6Tfig- fiaav 8' a6TO Arms; agtpi 'rob; ortaxicrxtMoug napaysvoltsvot gg Tov8s Toy nOXEgov. [.. (366 B, 134 D) [...] &IKE; Se 6g gthpcov To6; To6pKoug noXU nap' aniSa etycov*Atvoug, Kai °viol. Tec xaXs76TaTa InuTtla9at, d7taX2,,ayfivSg OM; gaECTOatTo)laCK015, Kai fiv a6s; eupiKOWTO, &Jti apKOD µrjSEµiav Etvat wrixavt)v 1.n)ou 81SocrOat airTo6g SiKag 'r4Pacsaet, thy sipricravro &Yr@ noXeitobvTeg Kai OtttotsIlaioat auvzgetxouv, gOoKet akol:g gv Tw gsydX6 To6T6 Oop6pcp etyyskov nepavarrag napet Paaata 'AgoupetTriv 8ta2.XetTTso-Oat, Kai Ta linka napa- StSovTac 4Evoug Ts Kai cikoug Elvat TUBS Paatket 6g Sg ZSOKet, Kai Z7C0101W Terra. 6 St dyysAmg euptKolisvog gni Tag 06pag Ekeys TotaSs. a «'SZ13acraW, gpg SdKeg Ensinifav gg &Inv edpmecrOat Tfiv oily Kai o-novSag aiTsta0at ainotg o-uyyvkaiv napatToutttvotg.etp'or; nenkrom.tskruttva tatty t; TijV atjv etpxfiv Kai gg To as npetwaTa. Kai Sta[tapT6povTat mpg thp' gauT6v talSgv vsthispov Potastiaat nspi to ad npetwaTa, av µtj of Ilaiovs; etvetyKriv IntOtrreg, Ksks6ortsg atpiatv ginTsakt, 7tpoo-Pu4owTofigrtg.vliv ov SeovTai as nefOso-Oat Kai ainoig o-novSag nolcia0at, Kai draw aot Toynagi.tov napa- aTficraaat Tot) Xotnoi5, Bears 601. e7ClTf18810V EivatD. (367 B) TatTa cinovTog tot) etyytX6u, Xakang 6 np6Tavt; Tot) oi;Kou Tor) Pacratcog 67roXdP6v EXsys TotetSc.«daa.'61.tsig, 6 avSpeg Atccg, brio-racrOt not)

496 www.dacoromanica.ro pricina urmatoare: cind a v5.zut, in lupta de la Varna, pe turci fugind §i cazindu-i in mina §i cedind, s-a gindit indata ca §i atunci ar fi infrint urr puterea turcilor, daca nu era nesocotinta regelui Ladislau §i ca nu-i va fi nicidecum greu sa o Lea §i a doua oara. Aceasta parere 1-a facut sa stringa §i mai multa armata §i sa porneasca la razboi, cu gindul ca, fara nici o indo- ial5 aceia vor fi inspaimintati de multime §i el it va invinge urr pe Amurat. A trimis insa soli la Skender 197 si Arianites 198 cu gindul de a se uni cu ei in timpul inaintarii for in Europa; caci a§a se intelesese mai inainte cu ace§tia. Iar Amurat fiul lui Mehmet, indata ce a ajuns in cimpia Kosovo, vazindu-i pe du0nani venind, §i-a arzat tabara. Se spune (p. 127) ca avea o armata de o suta cincizeci de mii de oameni. Si a doua zi s-a §i arzat in ordine de lupta. Si-a rinduit si tagmele. Si in dreapta §i-a arzat armata din Asia, care avea comandant pe Scuras 199, iar in stinga lui era comandantul Europei Carazie 200, avind armata din Europa. Si fiecare dintre guvernatori§i-aar- zat in ordine calaretii pe care-i avea. La mijloc,intre ace0ia, s-a arzat insu0 imparatul, care §i-a instalat tabara acolo unde a crezut de cuviinta, ridicind inaintea ei un val §i indata dupa el punind camilele, iar dupa ele infigind in pamint de jur imprejur scuturi mari de fier. Linga acestea a rinduit pe ieniceri cu tunurile §i cu pu0ile si cu celelalte arme. Iar dupa ce §i-a terminat rinduiala, a venit impotriva-i §i Joan Choniates, care-0 intocmise astfel armata: aripa dreapta i-o tineau mai marii peonilor si nepotul sau (Sekulis 201 ii era numele) §i Ilokis 2°2 si Talusis 2°3, iar la mijloc se arzase insusi Choniates, impreuna cu a§a-numitii viteji, armata Ardealului. Aripa stinga i-o Linea Dan 204, care-i era prieten apropiat §i pe care-1 adusese in tara Daciei, din pricina du0naniei fata de Dracul; §i pe acesta din urma 1-a scos din domnie §i, supunindu-0 tara, 1-a pus pe Dan sa o conduca. Si acesta avea cu el ca la opt mii de daci veniti la acest razboi [...]. (p. 134) Dacii insa, cind i-au vazut pe turci ca lupta mult peste a0ep- tarile for §i ca pe ei ii ameninta cele mai rele primejdii si ca abia dad vor scapa de nenorocire, chiar daca vor ramine teferi, Ca din pricina juramintului nu exista nici o manevra prin care sa scape de pedeapsa din partea imparatului pentru ce i-au facut ducind razboi impotriva lui §i pentru ca s-au aliat cu peonii, au hotarit in acest mare valm4ag sa trimita sol la imparatul Amurat, ca sa se impace si ca, predind armele, sa fie aliati si prieteni cu imparatul. Si cum au hotarit, ap. au §i facut. Iar solul, venind la Poarta, a spus urmatoarele: imparate, pe mine dacii m-au trimis sa yin inaintea to §i s5. cer pace pehtru ei, care-ti cer fierbinte iertare pentru cele ce au gre0t fata de domnia si de lucrurile tale. 5i -ti marturisesc ca ei, de bunavoie, n-ar fi planuit vreo razvratire impotriva stapinirii tale, daca peonii nu ne-ar fi constrins, poruncindu-se sa ne unim cu ei §i nu ne-ar fi impins cu sila la aceasta. A§adar, acum ei to roaga sa le dai crezare si sa faci pace cu ei, iar ei, chiar in acest razboi, vor sta de-acum inainte alaturi de tine, astfel incit sa-ti fie de folds ". .Dupa ce solul a spus acestea, Chalil, prytanul 205 casei imparatului, intrerupindu-1, a spus: Dar voi, dacilor, §titi doar ca puternicul imparat

197 Skanderbeg. 198 Socrul lui Scanderbeg. 199 Saruca pasa. 200 Caraca pasa. 201 Szekely loan. 202 Identificat de V. Grecu cu un magnat Ujlaki. 203 Identificat de V. Grecu cu magnatul Talloczi. 204 Este vorba de fapt de Vladislav al II-lea (1447 1456), v. supra n. 180. 205 Choniates foloseste termenul arhaizant de prytan pentru vizir.

497 www.dacoromanica.ro 5(2 5931(t1)0d 59132411it3 31 At 13719A92 lox 9c111. 50A3 3 .51,1Xd9 17331. AQA 13113 A? 11A039 `30133AA.3A.33thou 5vgnou9 gEI) (a 31 31131031 513119 934.1 31 nox92 lox `5111pup 10106 31 10A13 513719 noi, .goartoy lox All `11 Ap 51311g `91341( -1:113? AoA?riook 01 laylpod AldpX '3111130 no) 5p X90 MA3719010303119 A919D gkdggg - 531Anoi Dl 1919311 oyito 311 oda32 119 Dien.Xpi «.531no9onodou 1)1901 5Lt1(ytox 9 0)31110d11 50A37196 CUTITAL 901 50)310973g A13).31( '31I11'131L3119 lox 30 533tov 5p A3X1.1A73X2 510190 9 501(3kkp 'Acok?y p oiareigA? 0199 51t1(ptox 9 0)371173CI11 4710Ak 901 '50331(11374 103111973 A13911113312 31 0219 AWA917)11 51.d0)X 9A3L- `10A311 11331 531Ao1odu oinoxybp goXkp A(01 AO3d00 901 '50)3109ng 11331 L1901 -1119? 5319X 1719A? A0 (11(173 32A9101 A1d9X 17301)3073173X 01 '131(1.073g 531A9OA,d(10119 631973 - A 41 53 A41 AD990dD31 'Al131413A9 [311)(9] 1739931310 0032 31 17331 57)1110D? 59d1L (101 1311 -5(03119 5931(19od 32 5tp ,dou 6.31913 À7391331411313 57391710A llri 1A11 631(92 7)1(1731 10A37130A(113 ionarioXinodu thIgn noxox 1.1 oiAlooAulg [ionari?onao] `1pe937)1.d3 - 5101 `loolou maitri?itoiari A91 5111 51tiund93 nokAtIodi9 DiAoXg ldnip 5goi ino .5goidari mx 5m Altdoit `Pigo g. '0131(1(313A? 3931(3313 5731A91131d31L 5001 5733tiav 890731DX A13A11130 `5731AD319 59A321.171 *A0A3119213d) 1D31. 0)1(10 59d31 A4311(9 -013 01A01L 91 731(119 .531A0X3 (10 dpk min, 9 5g31opod 5ninogodnu pl nyiLo -1317331 Àl3A17331. Imp 731901 501AOX3 A1.13112 61DA9212 AT A(10101L3 *A919D lox onoo ATI lig Ctieroi A? 3A3990 Pkoy oinoypitp 53nololl A?ri lto inpdu 5001 573tov 5noA3rIolong 5334921 ÀorrrIgno? O 11 .oiAtoxgod 5(9 qg Artoomk? 5goA3rio11n1(1(nig tbl 9EI) (a `1.3yunig A9A1o3131CnX3 31 51o1go p3)1 o1Ao0X4, towtogagodunizot 5901 `5noyith lau? s Aok11t9 A0d3199 A021317331 5901973 5731A733/119 59d1L 901 50)31(11314 193290 6)9.91( '500A31191(1(03L9 A3 31 901 A3290 11 - 111)11973g `01A0X13 A41 ALLTIC0AiL 531A9OOAA3 `50)?y19ng 50) 11(1.0 ACOX971 A(0190101 '011323 ok3r1 31 01A9010113 17309319-m2Lp A41 'AL11131X731 511AA904, A37i 'A90 5cp oup 5111 Rawl olan?k? 12L3 no1 Àtornip o13k31(3to 51.01 Àl99r13A,11, - 5m 59190 A?ri Ago 5101 ,thrip A91913 101 OW? 901 `goXox tit 133t4193 59199 1913g '5g31( 5o? 53 Spi 5pd9e Àwyndri? 59olgo 32 A9273113 A01(3a9 573111713U `1:1413-11.113D12 Al3A9131(3 90719 5T31A2)3L 3191i9 lit? 591 -5od9e 173X D19131 ACO1,31( Act) 32 ldnip Atzti A1.11910? (4131.0%9(1) 50A3111A31111/3 5901 31 A0A131I9 53 A91 A01131(921. -1313(1331.1313dD31 5ctoA31i lint 590 5(;) Scolgolum? 5131A0X2 òloloptlj, 51o1 go A? 51D1 51r4prip -kodoit 5rry73k, Apg132? 41:141-11.19 piox D1C1731 173A310d3L pL? 69E) (a 5p1 '5Dc1(10 591973 21 A371 0131 6)A371L73131491) 631 1173993173d113 p1 Ar(znalg 5oA31i9n3k pt? A91 nodioL lox AcoAgnx? 5p 32 DOTI'," 731131191 '13A9k3k? 50190 A3r1 113x90 olodoi? 31go 50c11L AC91 ACO1A306131(01L73A3 A? 5191 51749TI9 A0)A917311 3190 59du not .5(o31(tsmsj 5p qg lo 16719 7331(12)73g 531/1009 01 A0231191nd113 Aml ACOA917311 A9A331 31 Ionia lox 5noki1(9 591A3 Am Acnniii? loAttodyt31(ouon? A? 1173119739 A31I '01A90101L? 131t1(3kko ?o 5u, Pi.go Priodg Sonar-19)114 5o? 53A017)11 5319k(13(1)311. 9313 pc? noi Aodi,oL ic)rlp A41 Alt172X93 '41.31131(9d) DO9T11A3 10 532(11(43A 531A9g731(13A9 pl rptuo Priodg nom? pi? 5901 A? 51;91 5114prlo -573Aol911 lolgo A311 A90 5o? oin000ti, 9319 LEI) (01 nou. mod?1,3tho toA?riooagodic oiAoXpii? 59dic 5goi, 5132(11012n 5colp .aok,oy ,iari no gyou 49 io 532(11(43A nooltd?Ap lat? 591 513priz) Ao.oltd?dgug ?o 5901 51)9017)11 5731A1211 90119 .531A0A1133031DX stole-to A3eoi2 ?o 10A3719X7371 1d3u noogooCtyu Apdoko 53d2Ap 1on31l9A3k loomtp -AD9111931(31? d 5g31(t07 ?g oiltridel) A371 A1331C912 5901 '513A011311 ACO1A9d3(b9Od31 0190 59oko1( non, .noikttrodlo n9 loiA?ii oigloodu 5go1 `5goLoy '50A31193191LATI1TIDA9 7310 130A91L31L3 59cI31 901 (10191A0)X 5ltrl.prix 9 -DIN map, A3 lii, `13(912 733L941. 31 41 llogodou 4191 6)1973 53 01 A0111(4 '173.041,97317331 A0A7)03119 ?o A? lb. Capri Ùtigol 5cp Altrloogu? ltoltrioldlt) dni nod3190 -06111? AC0d31 OW1 901 A0)1(103g1d,1, `(50A9113/..4 ACOA91.1311 A371 17331 A013113V Affid31067173A99 1011(1X131317311L3 1DX `loidgti Aom.dgoi ?g 53 5go1 0LE)-1X9ixod131 (a .5ao11( Aka

8617 www.dacoromanica.ro a fost binevoitor fata de voi si prietenos. Si acum, cind sinteti la nevoie, v-ati gasit sa faceti voi pace (p. 135) fara viclesug si inselaciune si sa-i fiti prieteni in viitor ! Chiar daca ati indeplini ceva din cele pe care le spuneti si1-ati indatora pe imparat, sa stiti ca nu-1 yeti intrece pe el in binefaceri. Mergeti totusi sa predati cit mai repede armele !". Zicind ca spune acestea din porunca imparatului, Chalil, fiul lui Praim, a lasat solul sa piece. Si dacii, cind 1i s-a intors solul si le-a spus ce le comu- nicase Chalil, fiul lui Praim, din porunca imparatului, indata s-au tras deoparte si s-au despartit de peoni si inaintind au ajuns ping aproape de Poarta imparatului. Si, oprindu-se acolo, socoteau ca-i fac o mare bucurie imparatului, ajutindu-1 in acea clipa de cumpana si ca vor primi de la imparat daruri si vesminte. Dar imparatul, cind s-au oprit linga el, gindindu-se ca nu cumva ei sa-i fi facut cu vreun plan viclean aceasta propunere si sa nu unelteasca ceva rau impotriva luiin intelegere cu peonii, trimite dupa comandantul Europei sa vina cu vreo douazeci de mii de ostasi. Si de indata ce a venit, precum ii ordonase, a poruncit sa-i ucida pe toti dacii care erau primprejur, faro sa crute pe niciunul. Iar ei au inceput sa se apere, caci aveau armele asupra lor. Caci imparatul nu a socotit de cuviinta sa-i omoare dupa ce vor fi predat armele, ci cu acestea in miini sa-si primeasca pedeapsa pentru cele ce au savirsit impotriva lui. Si astfel au fost dati pieirii pe loc, ca un lucru de nimic. Cind i-au vazut pe daci ca se indeparteaza, peonii mai intii s-au intrebat mirati ce-o fi vrind. Cind si-au dat insa seama ca ei trec de partea imparatului (p. 136) au fost cuprinsi de suparare si s-au miniat impotriva lor pentru ca si-au tradat prietenii. Iar putin mai tirziu, cind au vazut ca toti sint dati pieirii ca un lucru de nimic de care imparat, s-au umplut de uimire, intelegind hotarirea imparatului, ca n-avea nicidecum nevoie de asemenea aliati au, socotit ca e foarte important sa se indeparteze cit mai repede. Joan, indata ce din focul luptei a ajuns la care, a vorbit cu conduch.'torii spunindu-le ca el impreuna cu oamenii lui ar vrea sa mearga inspre acea parte a armatei unde sta insusi imparatul, ca sa patrunda la Poarta, iar ei, cind o sa be dea semn trimitind un vestitor, sa inainteze toti odata asupra Portii. Si spunind acestea (era pe la ultima straja [a noptii]i-a ales oamenii cei mai bine echipati pentru lupta si pe aceia pe care-i socotea mai devotati, iar celor din care le-a spus ca atunci cind o sa dea el semn sa inainteze asupra Portii; si cu armata in ordine s-a grabit sa faca cale intoarsa, mergind spre Istru. Si cum s-a luminat de zi, foarte curind, el nu mai era de vazut nici de peonii care au ramas in care, nici de imparatul. Cind oamenii imparatului au vazut ca tabara peonilor este goala si ca putini au ramas inauntrul carelor, s-au minunat, dar un om care sosise pe acelasi drum le da de veste ca peonii, pe la straja cea din urma [a noptii], ar fi fugit spre Istru. Atunci ienicerii, apucindu-si armele, au alergat in fuga mare asupra peonilor din care. Ace- stia, cind au vazut (p. 137) ca au fost tradati de ai lor, s-au b5.tut vitejeste cu ienicerii. Dar, nu peste multa vreme, ienicerii s-au urcat pe care si au trecut peste peoni, omorindu-i pe toti de-a valma. Acestia, incepind din zori, s-au luptat, dovedindu-se barbati vrednici, iar la ora cind piata e plina de oameni 206 erau morti. Iar imparatul era indemnat sa-i urmareasca pe peoni caci generalii sai ii sfatuiau la asta, dar nu s-a potrivit vorbelor lor, aducindu-si aminte ce a patit din partea lui Choniates Chasim, fiul lui Mazan, cind s-a pus sä-1 urmareasca. Si era multumit cu norocul pe care 1 -a avut piny

208 Alta formulare arhaizana pentru a indica orele 10 dimineata.

499 www.dacoromanica.ro yap 8tarcoatv 15aSicog notoiivTat Kai Ta aiTktaTa aiiTcbv alto TE T8V ai.80iCOV neptTegvogtvcov TOW ToOpxcov, xai To ptv Tobg Ilaiovag wolfav en-tem% nave, ot Se Totipxot F,upwvTat Tag wetpaXecg csbv Tpixat; Ttat Tdiv VTotg xparatpotc. Baat%eog St cbg ano Tfig ttaxrig gyaysTo, Tec TE acbgaTa avaottevoug gxekeue OantEty Tobg ToOpxoug gg Toy noTagov Toy Mopeci3av xaXoillevov naps TO xellog, Kai aircog auanuaaktevog anfikauvev erc' oixou.

33 151 D (II, 2), 385 B TriXsOoXiarrig 8' i)v Tot') f3ao-atcog ToOvotta 'OpPavog, AgTo ytvog, xai npoTepov nap' 'EXXrio-t StaTp113cov, Kai Tobg TE "EXXrivag anoktircbv SeOpzvog Piot), acpixeTo nape/. Tag 96pag T0i3 pao-tXtcog og Tote Sfi mtia0cogevog no2Aoii napeatceoacraTo 'mug TiXef36Xot)g.

34 250 D (II, 2), 499 B Tot) [ttvTot xetidovo; Tokou Pacrati3; Staiptikovtv To% gauTob Pacraciotg iteTcntpctto B2,68ov Toy Apaxoiata) naTha, Aaxiag 'nye- µova,Excov nap' gam@ Toy veckepov akoi3 aSeAvov, nat8tica. TE autOU yevo- ptvov xai 8tatTcbitevov nap' air*.uvrivtx,011 SL Kai airrO f3ao-act kuyysvtaat 'r4 nat.& TOE f3oukoptvcp, 6Te Tcpc7)Tov nappy e7C1 'rely Pao-atiav gaTeXkeTo gni Kapapreivov, aiyooto'actor)ano0avetv. cbg yap gpiiiv Tou nalSO; exaXet gg 61.talag, Kai cpaoTtglav aUTCU nponivcov gxecXet Int Toy xotubva. 0 ileVT01 naig 068tV Tt Totoircov Sombv npog 'cob Pao-atcoc netata0at, gcbpa Toy Paallta gnape- pottevov aim? gg TOIOUToV TEnpayga,OREI.taXETO TE Kai 0i) croveytvioaxETo eg TijV o-uvoocriav (3aaatcog.at tixowcog gpiXet, anaaet[tevo; 6 naig itaxatpav naiet Tew (3ao-tX.ta -Kat& TOv wrip6v, xai OiST(.0 cpsOycovakixa,Onot nposxci)pet abT45, ckeTo. Pao-tktcogittv-cot of taTpoi idaarco TO Tpatip.a. 6 St Haig 4ni SevSpov 116T01-5 7T011 Ta6T13 dVaPac1CtK131)7tTO. cbg 8e auaxeuaaetitsvog 6 paaacbc deist, gvTetiOtv waTaf3ag 6 Haig ano Tor) Sty 8pou xai StanopEufwEvoc oO noX4T) OaTepov acpixeTo gni Tag 0Opag, Kai nat8txec gytvcTo pacnXicoq. xpija0at öt VO- A Et Oia 1)TTOV TO% gc 'C1jVauTOU Slat Tay TeTpctitgvotc Tokolg Ettv yap (het TE aoyycvoLtevog o-uvStaTpif3ct vimacop Kai 1.160' futtpav, Toig 8' aXX,ocpaotg oi) nay° Tt xpricrOat voi.tieTat flao-t%ta, eav zicif3paxi). Toinou 8t T011 naiSog (500 B) Toil aSeXcp(i) BX6.80,) girtTpetve Daatkei); Tfiv Aaxiag flye[toviav,Kai mit- 13akkolttvoo riacratcog Z7C1j kaag TE xai xaTto-xe T1iV fiyegoviav BXecSog 0 Apa- xoiacco Haig. cbg Se gni TljV hyt-(251D) goviav eapixeTo, npcbTa pttv kauTc") Sopu- tpopoug t7COIETTO Kai 611081a1T01)c, VET& St geTanepropsvo; EVCE EKCLGTOV TeoV Tqg xcbpac gnupaveov gg Tag Teiiv fiyEgovcov geTal3okag SoxoiArccov lieu-I:vat 'clic rcpo8ocriag, navotxt 81C9Ottpt TE xai aveaxoXont4v, ainov TE tiga xai nanag xai yovaixa xai OeparcovTag, c7)o-Te tiv8pa TobTov Eva gni [ttya St) cppovou av8p6v, iuv futerg 'Cagey, ado-at gnu0opt0a oSaTe yap ot ggnacio-at Tfivliyegoviav,

500 www.dacoromanica.ro atunci, de a fi izbindit. In lupta aceasta au murit, dupa cite am aflat (caci mortii unora si ai celorlalti au fost numarati mai tirziu de cirmuitorul tribalilor) saptesprezece mii de peoni Si daci la un loc, iar dintre turci vreo patru mii. Caci cautarea si recunoasterea [mortilor] se face lesne, deoarece turcii sint taiati imprejur, iar peonii poarta plete foarte frumoase, pe cind turcii se rad in cap, la.'sindu-si citiva peri la timple. Dupa ce a ispravit lupta, imparatul a poruncit sa fie alese trupurile, iar turcii sa fie inmormintati pe malul riului numit Morava; si, ridicind tabara, a plecat spre casa 2°7. 33 (vol. II, 2, p. 151) Dar avea imparatul 2°8 un tunar pe nume Orban, dac de neam 2°9 si care fusese mai inainte la elini si, para.sindu-i, pentru ca. [la ei] nu avea din ce trai, a venit la Poarta imparatului. Tocmit atunci cu key mare, acesta s-a ingrijit de pregatirea tunurilor. 34 (vol. II, 2, p. 250) Si petrecindu-si imparatul 210 iarna aceasta in capitala sa, a trimis dupa Vlad, feciorul lui Dracul, domnul Daciei 211. 5i-1 avea la sine pe fratele acestuia mai tinar, care-i era favorit si traia Si locuia la el 212. Sis-a intimplat ca atunci cind abia ajunsese imparat si statea sa plece impotriva lui Caraman, imparatul dorind sä se apropie de baiat, era cit pe ce sa moara de mina lui. Caci aprinzindu-se de dragoste pentru baiat, it chema la taifasuri si inchinind cu patima paharul catre el, it chema in camera de culcare. Si baiatul, care nu-si inchipuia ca va pati asa ceva din partea imparatului, I-a vazut pe imparat repezindu-se la el pentru un lucru ca acela Si s-a impotrivit si nu se supunea dorintei imparatului. Si acesta it saruta impotriva vointei lui si baiatul, scotind un pumnal, it loveste in coapsa pe impa- ratsi, indata, a luat-o la fuga, pe unde i-a venit la indemina. insa doctorii i-au vindecat imparatului rana. Iar baiatul s-a ascuns urcindu-se intr-un copac de pe-acolo. Dupa ce insa imparatul s-a pregatit de calatorie si a plecat, baiatul, coborindu-se din copac si pornind la drum, a ajuns nu cu mult mai tirziu la Poarta Si a devenit favoritul imparatului. Are insa obicei acesta sa se foloseasca nu mai putin de cei ce duc aceiasi viata ca si el, caci cu acestia e mereu impreuna si petrece cu ei zi si noapte, de cei de alt neam se crede ca imparatul se foloseste nu prea mult, ci putintel. Lui Vlad, fratele acestui baiat, imparatul i-a incredintat domnia Daciei; si cu ajutorul imparatului, Vlad, feciorul lui Dracul, a navalit si a luat domnia. Dar cum a ajuns domn, 0-afacut (p. 251) o garda personals nedespartita de el; dupa aceea, chemind unul cite unul pe fruntasii tarii despre care [se parea] ca ar fi in stare sa tradeze pentru schimbarea domnilor, ii slutea Si tragea in teapa.' cu toata casa lor, pe ei, pe copii, pe femeile si slujitorii lor, incit am aflat ca barbatul acesta singur a ajuns sa fad mai mare ucidere de oameni decit [toti] cei pe care

"7 Lupta de la Kosovopolie a avut loc la 17 19 octombrie 1448. 208 Mehmed al II-lea (1451 1481), cuceritorul Constantinopolului. Chalcocondil se refers aici la asediul capitalei bizantine in 1453. 209 Orban, indicat de Chalcocondil drept dac, adica roman, este aratat de Ducas drept ungur de neam" (XXXV, 1). Decei, op. cit., p. 99, n.1 arata ca. la romanii din Transilvania nu se intilneste numele Orban, catolicul Urbanus. In akelasi sens v. St. Runciman, Cdderea Constantinopolului, trad. Al. Elian, Bucuresti, 1971, p. 94-95 cu n. tra,ducatorului unde se descrie uriasul tun construit de mester. 270 Mehmed al II-lea (1451 1481). Chalcocondil se refers la evenimente din 1461 1462- 2" Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti (1448; 1456 1462; 1476). 212 Radu cel Frumos (1462 1473; 1473 1474; 1474 1475).

501

www.dacoromanica.ro 3y3A7? Al A91(173 A19736 573d2A9 31 17331 5roti3mnA, 1331 5D21iu Aokiyg DA11 AoA9dX pox `5aodothadog 5(101001 0113d(02? 5101 A021 AWAV0AL1A.03/9 um10X 31 17331 Cogy,4? 31331 41 aup `trinotivigga 31Dc9 7312 5037C3d1J pl? D4r1 moriptithp 514yodDi3rl 173X 1DA401.11-1010Al2D1 (1A131/ 91 5731310V 011371103d3/ 93/0 (101001 (101 '59d2A9 17331 59A01DU 31. 3100 `5(10k1y9 510 1DA13131-1 1331923 Anodug A(01 Àn1Drik13du 17331 A031001 59A3230 50A3119212th A0A96 39 AolDlrt3T1 olapatdia 5(9 A31-1 A90 61073 13X92? 5r(73699 A13X2 191 5731313V `73173111,9d3L 01303y(10d3 A1130199293 93/73 noi d X1973 .5co3 oiladcoriu? 101A371 5goi, 5ndgAp 5noigoi 74AL noi `Sconlimd 5q) Al m1(173 0110M1106i A41 Àll.Xdp 17331 471 I0g)-A919731371 (1:[ AC01. 510973 AC01 511.1 5Dpinv Acnd2A73 AmAclancodu mrnikpdat `10X3 ACOA3710L7331? AC01(113 5(101 573A017311 5(10X9111-1(113 31 17331 '5(100030U3 731(1731 101A3T1 03100 '01311)d3/312 3191 42 A90 (01 t0tionil3X 5q3 013'0A.14L 13y1973g A01(101 17313031033A A0A371000A7312 A19731993/p `17309303y(10d 1113 573A017311 A0A37193173d1 173093011A(19 510A13313 17331 A731X731111013 `030131al011 A9A132 31 `0113103L3 17331. AC0317133/ Ap Ddg zcz) (a A07113192(13 AC01 Amdcto 'wig» A4191173711173dA, `DALtyyg. 0133L1133/.3134 53 591 '57300 `511) A4 17311/N14 10 1113 5731 `50d(10 1d0X9 A311 A32(10 59clit 5conismci `1n13D13u DoDkp n 1331 Aniong3 5on311o,m1DAD Xgo 2D113yD0c13319 A91QD `Dni.oDd A030A(13 53 91 (101 50M11374 '7317311k9d1L 731(1731 A3T1 5Dyia11]i3 A3311-13311 5cp Aoinoi AoAryodninx 033.vrir13dA, AC01 *AOACIO 73(107173X 32 -Dd31 cbdothox `cbATrio,l3y 5g 73d732/ A91 A0d191" 3X73'072 A1331.1012 A73thpX 3100 ALLA,11(9 17331 511A12111 A0Xd73310 '17/%13 736(1431 3(13y3313 'A03311133/ (13y92 13 1731394A(12 A131034) 3113 A91 `73d2A72 d31(173 1730913d173X torahl,311 3113 3y92 Ci 6119d1 '(irc1? (010 1131394M12 -Apdtrtyar> 5oigo AV AN 573y13k103d7331 col rtirnim-triDdA. 53 Alp, ltyrD Ault not `59d2A1? 73119 13N923 153169 510AVO(13yClOd Dd0(17139d1L `1DA13 11AM/1133/Od3/TIM9 A91(173 1-131 629101 A139103/0 573d23A3 01A7391X0y0d3/ C101073 Altigra Al1 Àndo2X (Digo 1730913103/ A41 `Warms) ZOO (£1 ine93Am11i9 32 'io Apu? 1:11(X37I -0319 À13d03X A91 *A41911731-17173dA. 731C1731 501A(10101G àor1/433)t3 17331. Alp, A003 -173714130110 `501A0A A? tit 731A(10(ROX0319 A91073 1322 mrh1133loditrla9 Aoi À02Dyg A3D1X9y3odic now) Altagoi Mii ADdo,A g .573(torlDx 5o2Dyg n AgD 5101 idsu Aoign -Drocco `50A311 509 310131100d3171(19 A91 ATdno 51L1 Magri 7JA9113k4 17331 A91 `41191173117-173dk 3931/3A3 31 53 573i 513d23A3 pnt 5(1) `COAk2 5(101001 AV D3111013 50A31-199(13y3317312 13A9011731CyClia 17331 5(101 `5731A03173d30 5cp n 131:1313 g `5Dylorinx 917393XDTI 31 50-yAp 'clokcoc pax Sonar-fp/113th Acago 31 39lidAt-p3 1031 ACD1 Aorap ACOlAokathmg A3d130012 (-10 *5(10yy02L 5(101(101 [AA 519 `391.1(JAC93 5731AD30-1013 ATADA.,73219 Egz) (a -oN.93A73 'Aacnuoy 5oAariDDDldlticocixp 5goi 5ndgAp Àod3iodu Ariacninx n 111.3 ClOd?10y11111(1 503/01(93113 `50A3119131.1.1031 A41 31 ADi31md30 Drip 5101 AC01(17)3 510192/932 91 91073 Din '39nd22 plarl 32 731(031 733111073 A9173d113 .50A3r19910C13N9'73d7IL cu. `5111DA(12 À0191411 ?LOX& 31 7331.11(173 1113 A91 'A0d191. 17331 59g7312 53 91 13/3 3291 731d(DX 11331 1 (101 (10d19L 1031 A73d0,3X (101 5033'X11.374 12(1991321 31 131172 1131733/ tnActA, -012 `3413() 173X 57313110 `73d11711313A3 dpi '5331A? ioug iny..131).Dodu AcaDIA,Tri 5oA31I739DA,d? Aonod, Iptp Amcor( (Ds-ipig lat? -5Dpinv

zoc www.dacoromanica.ro ii stim. Caci, ca sa-si intareasca domnia, ar fi ucis, se zice, in putina vreme, ping la douazeci de mii de barbati, femei si copiisi,inconjurindu-se cu un numar de ostasi si trabanti alesi si devotati, acestora le daruia banii si averea si celelalte bunuri ale celor ucisi, incit peste putin timp s-a ajuns la o prefa- cere mare si starea Daciei a fost cu totul schimbata de omul acesta. Si peoni nu putini, despre care credea ca au vreun amestec in treburile acestea, a ucis in numar foarte mare, far5.' sa crute pe vreunul din ei. Iar cind i s-a p5.rut ca si-a asigurat domnia Daciei, planuia sa se razyr5.teasca impotriva imparatului. Caci pe oamenii acestia ii pedepsea cu stirea imparatului, chipurile ca sa-si intareasca domnia in folosul acestuia, ca SA nu aiba necazuri daca s-ar r5.scula iarasi barbatii de frunte ai Daciei, chemindu-i in ajutor ca aliati pe peoni. Acestea deci, asa le-a savirsit. Si in acea iarna, cind imparatului i s-a dat de stire ca acesta, umblind cu ginduri vrajrnase de r5.'zvratiresi indreptindu-se catre peoni, face cu ei invoieli si alianta, a socotit ca e lucru gray. Si, trimitind un barbat (p. 252) incercat de la Poarta, un gramaticelfin, 1-a chemat la Poarta, spunind Ca, dad o sa vina la Poarta, nu va pati nimic neplacut din partea imparatului, ci, pentru ca s-a aratat binevoitor fata de interesele imparatului, va dobindi bunuri si bunavointa chiar mai mare decit bunavointa aratata de el imparatului. Poruncind acestea, 1-a trimis la el pe gr5.maticul Portii, Catavolinos. Iar lui Hamuza, zis purtatorul de soimi, care primise insarcinarea sa cirmuiasca nu putina tara linga Istru si sa fie guvernator Vidinului 213, i-a trimis porunca tainica sa i-1 aduca, daca va putea, prin vreun viclesug pe om, [fagaduindu-i]cabva fi foarte recunos- cator pentru asta si [indemnindu-1] sa-1 prind5. fie prin viclesug, fie intr-alt chip. Acesta deci, spunindu-i gr5.'maticului ca trebuie s5.-1 prinda pe om, se sfatuiesc asupra mijloacelor folositoare pentru atingerea acestui tel, anume cind Vlad it va insoti la intoarcere,sa-iintinda o cursa in aceasta tara chiar si asa sa-1 prind5.. Gramaticul insa sa-i dea de sure [lui Hamuza] cind urmeaza sa porneasca inapoi. Si dupa ce gramaticul face asta si-i vesteste in taina ceasul la care trebuia sa piece insotit de Vlad, Hamuza i-a intins din vreme o cursa chiar in aceasta tara. Iar Vlad care, inarmat, impreuna cu oamenii lui, insotea pe cirmuitorul trimis de la Poarta al acesteia 214 si pe gramatic, a c5.zut in cursa si, cum si-a dat seama, a dat indata poruncasi-iprinde pe acestia impreuna cu slujitorii for si, cind Hamuza 1 -a atacat, s-a luptat cu vrednicie si, biruindu-1, 1-a prins si din ceilalti, care au luat-o la fuga, a nimicit pe citiva. Pe acestia, odata prinsi, petoti i-a dus (p. 253) sii-a tras in teapa, dupa ce mai intii i-a schilodit 215, lui Hamuza insa i-a facut o teapa mai inalta ; si slujitorilor le-a facut acelasi lucru ca si stapinilor lor. Iar apoi,si-aintocmit de indata o oaste cit a putut mai mare si a pornit numaidecit spre Istru si, trecind in asezarile de dincolo de Istru, a stricat tara imparatului, nimicin- du-i cu desavirsire pe locuitori, impreuna cu femeile si copiii for si caselor

213 Hamza Pala, sangeacbey de Nicopol, numit si Cakirci (soimanil"), v. Decei, op. cit., p. 116. Catavolinos era un grec renegat, pe numele sau turcesc Yunus bey. Solia e trimisa la sfirsitul lui 1461. 214 Pasajul este destul de dificil si obscur. Am tradus putin diferit de V. Grecu, p. 284. V. Grecu, op. cit., n. 1 crede c& este vorba de insusi Hamza pasa, daca nu de un trimis special al sultanului pe ling& Vlad, in aceastatare,&clic& Tara Romaneasca. Este insa posibil ca aceasta tar5." sa fie tinutul otoman al sangeacului lui Hamza, unde Vlad s& fi trecut, conducindu-1 pe sol. Dupa unele versiuni ale evenimentelor, Vlad s-ar fi prefacut ca merge la Poarta, era normal deci ca seful sangeacului s&-1 intimpine si insoteasa. 215 Literal: le-a taiat extremitatile".

503 www.dacoromanica.ro (503 B) Tarim !ley oLv cbg fiyytXXeroNailer MexpiTrj, Tok TE irptar3eig 42.6Tor)Stacp0apilvat bice BX6Sou Tor) Awciag fiyegovog, xai Xattou0v dvSpa 86861(1.11ov Tcliv13acytkecog Oupoiv OiiTCO gv o6Sgvi XOycp etico0aveiv, fix0eTo p.tv, ota eixog,xaiSetvo Tepa ETtOtET'CO, el tivSpac aura Toto6Toug IteptoyeTco, o6Tco Stacp0apevTag, xaxelvov gig 'wino 150pecog acpticopevov, thaTe xai TouS npecriktg &nip Staxplics-aa0at, µrj TtpthpficreTat Toy cpovov ticeivow TOW aircthv giompaT- TOpevog Toy Tfig Aaxiag fiyep.ova. fix0eTo pevrol -Kai TOSE, oTt Toy lo-Tpov, Stu Pag aiw xetpi noX,201 Kai tpnpliaac Tijv 13acragcogxthpaytcai Tovov Toiv TE 6p,o(p6Xow aiyai) epyaaaµevog onicyco tXa6vm. noXXCE) St Toimov SetvoTepanot- ETTO, Tai3Ta Toe; tauTot) icpeo-Pgtg epyaaaa0at. 80ev Srj Cticartaxtl neptayytXXcov Toig TE apicrTotg xai Tots taXotg Kara Xoyov irporiyopzus xaXXiaTcp xOcy[tcp gX1115- VOVTag Kai e4COICklapIV011g ICapETVal alkCi)'Ea07paTE1:11.1aTa ZEXCEOVOVT1.. TljV p.ev oLv uTpaTtav 015TO) 7tapE6KE1)gETO g7CI 'rob; Actxobg. XtyeTat Se -Kai TOSE, tbg Maxoutto6tu Tci.)fiyagovt, On Trig etyyeXictg npOTepov ToOTcov ETI etcpucogevrig wept. (254 D) TB TOti (pOvou TC6v irpeotlecov xai Xagoura Tor) incetpxou -KaiTor) tp.npicrpoil Trig xcbpag, oiiTe ciwthv nap& Pacsata euniyytkkeTo Ta yevopgva nepi Aax-thv tg Tobc 13acratcog tivSpag, xai xakenC6; iivgyxe. XtyeTat St, cbg xai lariyag (504 B) tvtl3aXeTcl.)avSpi.votgeTat ög Kai TOUTO gg Tag 06pag Tor) Octo-tXecog o6 ?VIVO rt ctiaxpov &Nat, to6toug °fig Coro etv6pairOSwv -Kai µrj To6pxow nal:Sag at:yr@ tg Triv Cipxiiv napayevops voug. rfipuxag lIgVT01. 7rtiocow olcavTaxti txtXEDEV aurw napelvattipaTpaTtav Z(.07Chlap.tvriv xcafog, xai Tobg inTtoSpopoug aim? to/ream61.titarcag eg rip's&ThVatpatciay. oi Se To-6 paatXtwc xlipuiceg of Tag oftyyeXictg cpeporreg ai'r tg rely xcbpav Kai of ayysXot, gICElSaV Tt VECb- TEpOV 1.1.43aivot,tni Tag 06pag etcptxvoLligvot Taxio-Tth Spopcp oXiym navu Agepcbv geyicrToog Spopoug StaTaoikstv thSs.71E7r0V, Ov EV Tij 6SCp StEXa6vcov figotawcat, Toy 1.11V 17t7Cga &Aim airO Tor) 1.1ZZOL) KCf.TacitPficEl, ctircOg Se avot(36; tXa6vet Kara xpaTog, xai 6 1:717C0c g; TOSE Stav6csat olog TE 1i V. p.sT6 Se 6XXov zopcipevog xaTaPt13aCet, TOv SeinnovToy iTpotepov napaSiScout Trp av0pcbncp Kaio0Tco Ppotx6 Stavanctuopevot peroTov Stav6oucrt Spopov. t4ciwvovio Se Kai TO crthp.a array, &ate µrj tiyav noveivitxcip.vetv capiat TO athpa, glEEI OINTO. Kai alto Ilaarrovviicsou eg 'ASptavo6noktv xiipoxag 'icrp,ev ev 7CgVTE fip.tpong Acpticop.tvoug, 6Sov nevTexaiSgica fipepC6v avSpi inice6ovrt eg Tgt p.6X-taTa. xaXotivTat 5' oLTot oi xfipulag oiaataSeg. (255 D) 'EITEL TE Sri Ta aTpaTe6paTa TrapECYKE6aCSTO T(7) PaCTIIET, elti AalCiaV icsTpaTeLeTo Apo; e606; apxopevou. p.eytaTov Se Totyrov (505 B) crTpaTovye- vecrOcct (mai, SE6Tepov geth ye Tfiv gg To BOVEVT1.0V girgkaatv Tor)Pacratcog Toi5Se. XeyeTat Se TotiTo TO crTpaTOneSov KliXA.1CYTOV µeV 7EVgCSOal. T@V GAM crTpaToneScov, xai x6o-pov nokiw itaptxecrOat ES *LETcl OirXa acpiat Kai tg reiv axeufiv, yevecrOat Se at.tyi Tag ItgVTE xai eixout puptaSag aTpaTor). xai Taro IoyiCeo-Oat ktSicog Cure TOW Tou 7Topoo Tor) latpou twroptcrcthv, cbv z4awriaa- *yaw alto Pacrtkecog Toy nopegov eg Tptaxovta guptaSag xpuaiou aTarripag, XtyeTat xpiwaTa geyeaa xepSEivat. -Kara 'relyflicetpov 6 csTpaTogOppthp.gvog alto (DatnitoirOXecog, -Kara Se OakaTictv Tariptho-ag Tptfipetg eqopi Tag eixocst. xainevTe xai 7ao-la eig ticaTov xai nevTipcovia, enope6sTo EL0i) 'cob Icrtpou tobg StaPiicropevog &a Trig BtSivrig noXecog. eK ague Se 7agEtV TatiTa T& it? oTa

504 www.dacoromanica.ro le-a dat foc, arzind totul pe unde mergea. Si dupa ce a facut prapad mare, s-a inapoiat in Dacia 216. Cind i s-au vestit acestea imparatului Mehmet, ca solii lui au fost ucisi de Vlad, domnul Dacieisi caHamuza, barbatul de vaza al Portii imparatesti, a fost dat mortii asa, intr-o clipa, el s-a intristat, cum era firescsisoco- tea ca ar fi si mai gray, daca ar trece cu vederea uciderea in asa fel a unor oameni atit de insemnatisidaca nu va pedepsi indrazneala atit de mare a aceluia de a-i ucide soliisidaca nu-i va cere socoteala domnului Daciei pentru moartea acelora. Dar era suparatsipentru ca el a trecut Istrul cu oaste multasi,dupa ce a ars tara imparatului si a facut omor printre oamenii din. neamul lui, s-a putut intoarce inapoi. Dar cu mult mai grave decit toate acestea i se pareau cele facute solilor sai. De aceea a trimis veste pretutindeni, celor mai de frunte oameni ai sai si le-a spussicelorlalti, fiecaruia dupa rangul sau, sa vina in cea mai bung rinduialasisa i se infatiseze deplin inarmati, fiindca pleaca la razboi cu ostile. Astfelsi-a pregatit expeditia impotriva dacilor. Dar se mai spune ca mai inainte de toate acestea, ajungind stirea despre (p. 254) uciderea solilor si a guvernatorului Hamuza si despre pirjolirea tarii, vizirul Mahmut, fara sa fi fost la imparatul, a spus oamenilor imparatului cele intimplate la daci si 1-a suparat rau. Si. se spune ca acesta i-a datsibataie. La Poarta imparatului asa ceva nu se socoteste a fi un lucru cu totul rusinos, cind e vorba de oameni care din rindul robilor si nu dintre feciorii turcilor au ajuns la conducere. Trimitind asadar crainici in toate partile,[imparatul] a poruncit sa i se infatiseze oastea deplin si bine inarmata si sa-1 insoteasca in aceasta expeditie toata calarimea. Crainicii imparatului ii duc vestile in tarasivestitorii, cind se intimpla cumva un lucru nou, sosesc foarte repede la Poarta; si in foarte putine zile fac drumuri foarte lungi in chipul urmator: cind vede in cale un cal, [solul] it dg indata jos pe calaretul de pe calti,incalecind in locul lui, mina din fasputerisicalul alearga cit de tare e in stare. Apoi, cind ga'seste un altul, solul descaleca trece omului calul [pe care a calarit] mai inainte. Si asa, cu popasuri scurte, [solii] stra- bat un drum foarte lung. Si trupul tot si-1 incing, ca sa nu-si oboseascasi sa nu-si chinuie prea mult trupul, cind gonesc. Si stim de crainici care ajung in cinci zile din Peloponez ping la Adrianopol, un drum [altminteri] de cincisprezece zile pentru un barbat care calareste foarte bine. Olacari se cheama acesti crainici. (p. 255) Dupa ce i s-au pregatit °stile, imparatul a pornit impotriva Daciei, chiar la inceputul primaverii 217. Se spune ca a fost foarte mare aceasta armata, a doua dupa navala acestui imparat impotriva Bizantului 218.Si. se spune ca intocmirea ostirii a fost mai frumoasa decitoricind. Si ca era multa rinduiala in privinta armelor si a echipamentului si ca armata ar ft numarat cam doua sute cincizeci de mii de oameni. Si aceasta se poate deduce usor de la cei care tin vadul Istrului in arenda si care au cumparat de la imparatul trecerea peste fluviu cu trei sute de mii de galbeni si se spune

216 in general, Chalcocondil se arat5. bine informat asupra expeditiei lui Vlad Tepes in sudul Durarii. Domnitorul insusi relateath despre aceasta intr-o scrisoare adresath lui Matia Corvinul in 11 februarie 1462. Pentru diferitele versiuni ale evenimentelor in izvoareintreaga problems, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 87-96. 217 in aprilie 1462. 218 Efectivele otomane la cucerirea Constantinopolului erau de cca 80 000 luptatori Ia care se adaugau trupele auxiliare. Pe aceasta bath, Stoicescu, op. cit., p. 100 apreciath la mini- mum 60 000 lupthtori plus inch, cca 20 000 trupe auxiliare efectivele lui Mehmed al II-lea in expeditia contra lui Tepes din 1462 (v. op. cit., alte aprecieri din izvoareftliteratura istoric4. contemporana.).

505 www.dacoromanica.ro Sta Tot) Eigivou rcoviou E7ci Toy laTpov. Kai 6 aTOkog, tus ZvETMETo flacraci)g, stet. Tot) II6vTou tIttICXEt Eg TO TOil IcrTpou aTop.a Kai cbg tg TO cTopa EyEvc'o, avilyeTo E7ti Tot) noTapob E7ti Trio BtSiviv. Kai 'tot Kai arcol3aatv nourpsetp.Evog o aTo2tog Tag TE OiKiac tvvtillnpa, xai EKCULE,TfIV TE 1100,a0,130V noXlV TOV Aambv, gv 16 Kai ayopav naptxovTat patio.) avacrcbv Tcbv Ev T x6pct, 763p gvtgvTgg tvgnpriaay. Etat SE ai oiKlat V)Xtvat cbg To Aninay. AO1Kgg ydp, cbg bC6- 00VTO paat%ga gictgvat Ala aceig, Tag pgv yoval-(506 B, 256 D) -Kag Kai nanag imegOevTo, Tag pgv Lg To opog TO lIpaaol3ov, Tag St Ag noXixv-qv [...] Toiivoga, g tiv KLKkcp irgpitov evEt6pet Kai tcpiaaTTE,Kai TO EXog gxtmcbTaTov A7E01ETTO, Kai tv ao-cpaXel xaOiaTiat pakto-Ta. Tag 8' aL Kai eg Tobg Spolobvag, oLg xa- ?Luray Zan Sttevat avSpi tniikuSt Kai IA kirtxcopicp nuKv6TaTot yap OvTgg, Kai SgvSpoig KCITURE(pOTEDIAVOl 7rUKVOig, cbg ii-KtaTa naptxorrat Sul noaoi5 Pdati.tov TrjvgicroSov. Tag gev oi5v yovaixag Kai mina; oiSTo.); kUOgvto, abToi Sg (soya- 43potaegvTgg gg To aim!) ETICOVTO 1320505q) 'TO flyggOvt. Kai Ag S6o gorpag g7it8te- Xopevog Toy o-TpaTov Toy pev ETxg nap' gataci), Toy SE ZIECIITCEV tni Toy Tfig 1.1E- ) aivrig MiroySaviag hygp.ova, cbg,for lapaXstv tKEIvog impebTo, aguvOggvot pri ItcpuScoatv tal3akOvTa ES Tfiv xcbpay. 6 yap Tfig pAaivrig Ta6Trig Mmoy8aviag fiyggcbv Stavcx0eig gicoXgpet Tcb BkoiScp ano aiTiag TottcaSe, Kai Tcpgapag 7.47rcov -gap& f3ao-aga MgxpeTrIv tneKaXEITo, Kai auvapaa0at Toy ithAzgov EcpaaKEv EtotRog that. paaagi)g p.gv of v ApgaKETO TE Toig Tot) flyepcivog ToLT011 Xoyolg, Kai tKgX.guagv oiiTco notgiv Toy EaDT013 awatriyOv, 6uRticsyorra. Tcb vauapxcp g Toy noTagOv noktopKgiv To KEXklov noktv 0i5TO) Kakouggviv Tot) BXecSoo, Z7tt Tcu aT61.1.0..T1 TOZ5 noTapoii. 6 plvTot fiyegcbv oLTog aukkgag 0TINITE0110, ano 'trig xcbpag IETO7ri TOv Paaagcog aTokov gi)06 Tfig KcX7dou icOkgcog, cbg aup.p.icov t4) vaatpxcp. (507 B) Kai g7C£1 TE 01WeillaTE ¶4) Paaagcog o-TpaTa), enoktopKouv apApoTgpot Tfiv noXtv, Kai irpoaPeckkovTeg7ri Al.tEpag o-uxvag gEKpoLa0-rio-av (257 D) Kai aitel3akov OXiyoug Ttvag. 64 8' ob npoExcbpctriTfic ithkgcog aipgatg, angxthpouv ijori Educepot. 6 IAN, oLv plkag MIToySavogiiievopoo-e cbg Zcri3d7k1.6v Eg Tfiv Taiv ACOCCW XcbpaV, EKwX,6ETo Se Liu!) trig paig goipag TOT./ aTpaToi), fru; ZTgTaKTo Taimi (pubic:ram Tijv xcbpay. BkoiSoc Se aLTog Kxcov Tfiv pc*o gotpav -cob aTpaTot) grropeLgTo Sta 'raw Spup.cbvcov, gKSexopEvog ESEiv, Onou xcopilo-st o TO15 Oaaago); aTpaTog. 13acstkei); p.ev yap, cbg Ta cripaTe4taTa abTO Star3avTa Toy 'IaTpov tygvETo ES Tfiv AaKiav, tntSpaggv oi)Sagij. oi) yap Elia 6 13aatXgog, ?aka o-uvTETayggvcp g7C00E6ETO Tw aTpaTsi)paTt. gicopz6gTo 8' ELK Trig nOXecog, Zg flyytwaixag TE Kai naiSag i7te-K0gRevot of AilKEg ai)Toi EITCOVTO 'TO 13acnXEI Sta Tcbv Spopcbvow Kai fly Tt throarmagirl Tor) aTpaTot),aiyrixainto Toiam Stg(pOcipcTo. o ply oLv 13aatkg6g, cbg oi)Ssig g7CL6V yytUsto aLTCO Ag Thy ItaX1V,OUTS doTo IIatOvow napeivat'r4BketScp PoflOgtav, CoktythpEt TE Kai Allan T015 xapaKog, Kai To o-TpaTOrtgoov Ev ELpuxcopia ZTRICTE. BX68og TE yap, cbg 17C6- 0ETO Tobg iToX,ci.tioug ktovTag, Znep.mcv dy-(508B) yekov gg Tobg IIatovag, A.gyovTa TaSg «Co avSpEg IIaiovEg, u Lcig LATEnot,[email protected] TE 2071 'al' bpeTtpa, Kai irapa Tot) lo-Tpoo oiKotipsv apyoupot.VUV ollV7wv0etvga0g,

506 www.dacoromanica.ro ca. au cistigat mari sume de bani 219. Pe uscat, armata a pornit de la Filipopole, iar pe mare, a echipat vreo douazeci si cinci de trireme si o suta cinci zeci de corabii de transport 220sff mergea de-a dreptul spre Istru, cu gindul sa tread pe la Vidin. Si a poruncit ca aceste corabii sa intre prin Pontul Euxin pe Istru. Si asa cum poruncise imparatul, flota a plecat prin Pontul Euxin spre gura Istrului. 5i indata ce a ajuns la gura, a prins sa urce pe fluviu spre Vidin. $i pe unde facea flota vreo debarcare, [turcii] dadeau foc la case si ardeau [totul]; si, punind foc, au ars si Prailavon 221,oral al dacilor, in care se face tirg mai bine decit in toate orasele tariff. Caci mai toate casele sint de lemn. Dar dacii, cind an auzit ca imparatul vine asupra lor, si-au adapostit femeile sff copiii, parte in muntele Prasovon 222, parte intr-unora- se1 numit [...] 223, de jur imprejurul caruia intinzindu-se (p. 256) o mlastina, it aparapi -Ipazeasi-1intarea foartepi-1punea deplin la adapost. Iar pe altii ii adapostesc in padurile greu de strabatut de un om venit de aiurea, nu localnic, caci ele sint foarte dese si copacii crescuti in ele sint foarte apropiati unii de altii, incit prea putin se poate patrunde in adincul lor. Astfel si-au adapostit deci copiii si femeile, iar ei insisi, dupa ce s-au strins la un loc, 1 -au urmat pe Vlad, domnul. 5i impartindu-si in doua armata, el tinea cu sine o parte, iar pe cealalta." a trimis-o impotriva domnului Bogdaniei Negre 224, ca sa-1 respinga, dad acela ar incerca sa navaleasca sff sa nu-1 sla- beasca din hartuiala dad izbuteste sa patrunda in tara. Cad domnul acestei Bogdanii Negre se certase si se raiboia din aceasta pricing cu Vlad sff, trimitind soli la imparatul Mehmet, i1 chEma sa-i vina [in sprijin]pispunea ca este gata sa porneasca la razboi alaturi de el. imparatului ii erau pe plac vorbele acestui domn sff 1 -a indannat sa fad asa incit generalul lui sa se uneasca pe fluviu cu comandantul flotei sale si sa impresoare orasul numit Chilia, a lui Vlad, de la gura fluviului. Asadar acest domn, adunindu-si oaste din tara, a plecat in graba spre flota imparatului, de-a dreptul la orasul Chilia, ca sa-si uneasca [fortele] cu comandantul flotei. $i dup5." ce s-a unit cu oastea imparatului, impresurau amindoi orasul sff, dupa ce 1-au batut mai multe zile, (p. 257) au fost respinsi si au pierdut citiva oameni. Dar cum nu inaintau in cucerirea orasului, s-au retras amindoi. $i atunci, Negrul Bogdan 225 a pornit cu navala sa intre in tara dacilor, era insa oprit de acea parte a ostirii care fusese rinduita acolo sa pazeasca. tara. Iar Vlad, cu partea mai mare din oaste, umbla prin paduri, asteptind sa vada incotro va inainta armata imparatului. Caci, dupa ce ostile i-au trecut spre Istru si a ajuns in Dacia, imparatul nu se abatea nicaieri din cale dupa prada. Caci imparatul nu ingaduia [asa ceva] armatei, ci mergea cu ea in ordine de lupta. Mergea de-a dreptul asupra orasului in care dacii isi pusesera la adapost femeilepicopiii, iar ei se tineau prin paduri pe urma imparatului. $i dad vreunii se razleteau de armata erau nimiciti indata de acestia. Deoarece i s-a dat de stire ca nimeni nu sta. sa iasa la lupta impotriva sasica nici din partea peonilor nu i-a venit lui

219Comentind acest pasaj in traducerea lui V. Grecu care vorbeste despre bancheri care au cumparat de la imparatul trecerea peste fluviu", N. Stoicescu, op. cit., p. 103, n. 85 consider& a e vorba de trecerea grosului armatei in regiunea deja ocupata de ieniceri. 22025 de galioane si 150 vase mai mici, Decei, op. cit., p. 117. 221Braila. 222Brasov. 223Lacuna in text. Orasul a fost identificat de Iorga cu manastirea Snagov", de P. $. Nasturel cu Bucuresti, cf. Stoicescu, op. cit., p. 106, n. 96 care pastreaza rezerve asupra acestor identificari. 221Stefan eel Mare, domnul Moldovei (1457 1504). 225Moldoveanul, adica Stefan cel Mare.

507 www.dacoromanica.ro 731A91113 '17371010 173)1 51371Q A91 703'1910 M031d(10,1, 1:1103k371 1d13X 113013393173d113 463 1DX 3291 309101D131? '57311V. All 3291 50A31191113d1D7317331 lollutpug 503 A111 `A10131.73V (lox ION 5131i9 5co 3190 A731X(1131,1 531A0k9 '1731AQ02307331. ggz) (G Al(12 ,th? 51311Q 133111973 531A91313 '1331A0993173d113 pax 1311311k9d11 10193 ,3111 A031973 73193314A9 53 Al1.1 17331. Al -pup ADd31371Q 1(10,3XAT '510A3iI9d21 AC1A AQO DO) 1193 57371Q 5731M1001.10d Till `Al3A911 503 A910 31 `raorypii A91 Aoindlo 39A91 oup 5111 '573thpX 17331 I.111 A7?dOld331 91A0d130d) 31 ALi1 A73d9X 173X 731M10317331.1113 11331 A0A311963d1137317331. 91 50A31,, -mo1Ikt 311)0) 131A919107331. A91Q73 13X3 3g 110X not 50A9113k11 1191 (10d313111,1 A9dr(3272) 'AD1A733A A011139313 10110X <

805 www.dacoromanica.ro Vlad vreun ajutor, imparatul nu se sinchisea si nu se ingrijea de intarirea taberei; si tabara s-a nimerit intr-un loc deschis. Dar Vlad, indata ce a aflat de navala dusmanilor, a trimis la peoni sol care le spuse urmatoarele: Peoni, voi stiti doar Ca tara noastra e vecina cu a voastra si ca si unii si ceilalti locuim ling5. Istru. Ati aflat acum, cred, si voi ca imparatul turcilor se indreapta cu oaste mare impotriva noastra. ,Si daca va invinge si va supune Dacia aceasta226, va dati seama bine si voi, ca nu vor famine linistiti locului, ci indata vor navali cu razboi asupra voastra si (p. 258) locuitorii tarii voastre vor avea greu de suferit din partea lor. Acum e ceasul ca, ajutindu-ne pe noi, sa v5. aparati si voi, oprind cit mai departe cu putinta de tara aceasta oaste ;si sa nu-i lasati sa ne strice tara si sa ne nenoroceasca si sa ne subjuge neamul. El mai are insa cu sine si pe fratele mai tinar al domnului nostru, pe care urmareste sa-1 puna domn in Vlahia, nu le-ar mai iesi nimic dupa gindul for nici unuia dintre ei !". Caci, pe cind pornea la razboi impotriva Daciei, [imparatul] it cinstise in chip deosebit cu prietenie pe fratele mai final- al lui Vladsi-1daruise cu bani si vesminte multe si alese si 1-a pus sa trimita vorba in Dacia celor puternici sa lucreze [pentru el]. Ajuns asa deodata foarte bogat, el a trimis vorba si a f5.cut precum i-a poruncit imparatul, dar n-a izbutit atunci sa-si atinga telul prin aceasta solie. Ascultind aceste vorbe ale solului, peonii s-au lasat convinsi de ele si s-au indemnat sa-1 ajute [pe Vlad] si mai ales sa se apere.Sistringeau armata. ,Si ei cu asta se ocupau. Iar imparatul, inaintind impreuna cu oastea lui, d5.dea foc satelor si lua prada de vite pe unde se intimpla sa dea de ele. *i robi, dar foarte putini, aducea in tabara calarimea, insa ea suferea pierderi foarte grele on de cite on se departau vreunii din ea de tabara. Se spune ca Vlad insusi a patruns ca iscoada in tabara imparatului si ca, umblind prin ea, a cercetat cum este intocmit5. tabara. Eu insa nu cred Ca Vlad s-a hotarit sa se vire intr-o primejdie atit de mare (p. 259), cind putea doar sa se foloseasca de multe iscoade, [ci cred ca aceasta este o plasmuire] 227 pentru a-i arata indrazneala. Venea insa el insusi chiar si in timpul zilei foarte aproape de tabara si privea cu atentie corturile imparatului si cortul lui Mahmut si piata. *i avind cu sine chiar mai putin de zece mii de calareti (unii spun insa ca nu avea mai mult de sapte mii de calareti), a navalit cu ei in tabara imparatului pe la prima straja a noptii 228. *i s-a facut mai intii spaima mare in tabara, deoarece oamenii imparatului credeau ca i-a atacat o mare armata dusmana, venita din alta parte; si, inspaimintati si cuprinsi de groaza mare din pricina navalei, se si vedeau nimiciti cu desavirsire. Caci [Vlad] atacase la lumina facliilor si in sunete de corn, care d5.deau semnul pentru atac. Ostirea din tabard a ramas toata pe loc, fara sa se miste nicaieri. Caci ostile acestui neam au obiceiul sa nu se miste niciodat5. noaptea nici intr-o parte, ci ramin neclintite locului, fie ca se intimpla sa patrunda vreun hot in tabara, fie ca da peste ei alt necaz.Sist5.teau deci si atunci turcii neclintiti, deli erau cuprinsi de mare spaima, fiecare unde isi avea cortul. Si, de indata ce Vlad a n5.'valit, au prins sa umble prin tabara crainici de-ai imparatului (p. 260) si strigau sa nu se urneasca nimeni din loc, caci va muri indata de mina imparatului [dusmanul]. Crainicii imparatului, imbarbatindu-i, ii in-

226Tara Roma' neascA. 227Adaosul dintre paranteze apartine lui C. A. Fabrot, autorul editiei lui Chalcocondil de la Paris, din 1650. 228Atacul a avut loc in noaptea de 16 17 iunie 1462, dupa Chalcocondil, care se exprim5. aici arhaizant, la trei ore dupa. asfintitul soarelui, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 108 110, unde si localiza,rea in apropiere de Tirgoviste.

509 www.dacoromanica.ro Se geTcto-Tti, am6XX.uo-Oe anavTeg f3ao-acbg yap nptinoug 6114 OtcupOepei, spiv ij &new oixecrOat tpeiryovTa. BXethog 8t cbg TaxtaTa eatf3aXev (511 B) 4 To awa- Tence8ov, nparct [Lev inC7IVTa. air* 6 euro TTjs 'Ao-iag o-TpaT6g, wat 13paxelav Rev Tt Va aka LICOlilaaVTOtuftxriv,Ilex& St avaTpanogevot &vet 'Apo; txcivouv t7ti To crgeaOat ainot (oprigtvot. 6 8t Xagna8ag TE extov fittgevag xai icupet, -Kat auvTzTayptvcog goltaTa xat et0p6cog EITI6V 'Ca) Otpargilatt, eopgrro µev aptirra liti Tag Paatkecog 0i)pac. Kai datoTurcavouat gtv trig Tot) Paaattag aiafig,CttEta- ,tc St 4 'sac o-xriva; Toiv fiyegovcov, ton TE MaX0111106TECO xai 16aaKECO, tgaxovTo 4 Terra iteyeatoc, xai Tag TE xaglikoug ttpOveuov xai figtOvouc -Kat Onoci.qta. -Kat 6.0064 tth Kai auvTeTaygtvaw ain&v gaxogevcov Oi.)8gV tt alCETIT- VETO, 0 Tt -Kattt tov X6you. Ei 8t tt ROD et7tOCTTraCTOEill, ainixa eictitTeva0tot tiro Tebv Toupxwv. Kat of =pi Maxougoinnv 6v8pec yevop.evot (261 D) etyaOoi tgaxorco gicog Xoyou, iteCot einavTeg. avtf3Tio-av 8e -Kai trci Toi)g eauTc-iiv Zitnoug of Tou awaTorct8ou axe86v einarreg,nXiivTOv Octatktcog Oupe tgetxovTo gtv o6v tvTa11. toto-uxvew Ttva xpovov- get& 8t aucupcaptvreg irikauvov &xi Tag 13aatketog 06pac, Kai etipov tong etptpt Paaata exToc Ttbv Oupwv EapaTeTay- gtvoug. Kai f3paxt) ett trrabOa gaxecagsvot tweticovTo Ent T1jV ayopav Tor) aTpa- Tarct8ou, -Kat 8tapicetaarreg Tfiv TE ayopav, xat Et Tic 7E00 TaOTTI gViaTaTO, Sta. yOcipctrreg, cbg tyybc fixev f1 fleog xat enttpavev, anexthpet &no Tot awaTontoou, eatoPakcbv µev Tan% Trig vuxToc okiyoug nem) Ttvag. xat of arth Tot) 13a-(512 B) aatcoc awaTont8ou Okiyot 81c(pOtipriactv, cbg EkEyETO. }MT& 8t, Cu; fultpa Taxta Ttt lyeyOvet, PctatXebg entXeVtgevoc Ttbv biretpxow Tot); Xoyd8ag, xai `AXiiiv Toy Mixaketo Ical8a aTparriyav eutoSeitac, Extkeuev form; xaToirtv Ttbv Aambv int- Staatv cbg EXOIEV Taxoc. 6 gev ouv `AXtrig napakapcbv Toy awaTov i)ye anouSfa Ent Toy Wye!. Sov, Kat xaTemtv yevogsvoc flA.auve lama xpaToc, xat KaTakagPetvet Toy Bket 800 aTpaTew, -Kat Znetaneaciw 814 (lupe gev no2aoi3g, (toypfiaag 8t alupi Tobc xtXfoug Ttbv Aambv etelyaiev Eg To awaTone8ov nap& 13aatX.ta. Toinouq gtv kal3thv 6 f3aatXebc -Kat etitayaytbv StexpiluaTo ebtavTag. xai Ttva XaDovTeg vuxToc mimic Tthv Tot) BAti8ou aTpartcoTthv OfTotPao-atcog 6TporctOtat, xat etnayay6vTec ES Maxougoinriv, fipara avtov, ocrtic TE Eirj xat 80cv fixot. geTet St, 6.); EKaaTa 5tEkt2CO7I, ITCaVilpETO airroV, Ei EiSEITI, Snow &awl (3ow Tuyxavet BX18og 6 Tfic Aaxiac fryeaciw. 6 8' ageipcTo, cbg EiSEITI acapcbc, obStnoTe 8' av einot Toinew oiav, 8e8teog exeivov Toy avSpa. of 8' oLv cbc etpacricov &new erco9aveTa0at, tiv µri ni)OcovTat (262 D)carrot,0 floiaovTat eptaat, ainog Etpacrxe TeAvetvat gtv ETotgov dvat xat newt), eetnetv 8e &lay Ttbv exeivou oirK tiv To Xgepl. Tata tv Oa UgaTt notri-(513 B) aagevov Toy Maxougoinriv etve%eiv ply Toy av8pct, tittXtyeaat 8t, cbg Stet Teti &lisp' a&rOv, Ei, sIxe o-TporrOv gtov kayo°, 4 hCya ttv nom oLTog ttp1xta0ca. Tctinct fleV TOTE 4 Tocrotnov tytvero. (3am Xeiig 8t To ertztiOev irpoicbv 4 To npexsto tag Xthpac TETO Ei)0i) Vic TtOXewc, evtTet Paatketa rjv aine?tiff fiyegovt BXet&p. Kai VOKToc gev exetcrnig, (Snots aTaAgov notijaatTo,enoteiTo xetpaxa xixacp Tou csTpaTorct8ou, xat 9paygo'ig (ppaketgevog evTo; Tor) xetpaxog Steriipet tpuXaxag TE enotsiTo geicoug Tthv ytyvogtvcov, xat OitXa ev 67a.otc naprryy6a vurrog TE xat figtpag ctin0 eivat Tet aTpaTeUgaTa. npoekaimov 8t °Otto crurreTaygtvo? To) crTpaTcOgaTt eg To npoo-co Tfig Aaxiag eapixsTo Eni Tfiv neatv, Iv t BX(186..)Tc flyett6vt Av Ta ikaaeta. Kat of gtv Arixec napao-xeua- adgevot cbg &utak &NO f3acn%tcoc noXtoprno-Ogevot, TagTE 06pag Avtcpkav

510 www.dacoromanica.ro demnau asadar sa ramina fiecare acolo unde fusese rinduit, spunindu-le urmatoarele: Musulmani, asteptati putin ! Caci yeti vedea indata in tabara cum vrajmasul imparatului cadesi-siis pedeapsa pentru cutezanta sa fata de imparat". Astfel de vorbe rosteau si multe altele asemanatoare ziceau, indeosebi ca, daca armata sta locului, dusmanul este dat indata pieirii, pe cind, daca se urneste din loc, sinteti pierduti cu totii. Caci imparatul va va ucide el pe voi, mai inainte de a va indeparta fugind de acela. Cind a navalit napraznic in tab5x5. Vlad, 1-a intimpinat mai intii armata din Asia si s-au luptat ei acolo scurta vreme; mai apoi insa, pusi pe fuga, incep a se retrage pe rind, c5.utind sa scape cu viata. El insa, cu f5.clii si cu torte aprinse inainta cu oastea in deplina rinduia1a si buna intocmire si s-a repezit mai intii spre Poarta imparatului. Dar n-au nimerit peste curtea imparatului, ci au dat peste corturile vizirilor Mahmut si Isaac229.Si la acestea s-a dat lupta mare si au ucis camile si catiri si animale de povara. Si, luptind in rinduri bine strinse, n-au avut nici o pierdere vrednic5. de insemnat, dar dad se indeparta vreunul iesind din rinduri, de indata cadea de mina turcilor. Si oamenii lui Mahmut fiind (p. 261) viteji, pedestrasi cu totii, se luptau cu vrednicie. Si aproape toti cei din tabara si-au incalecatcaii, afara de cei de la Poarta imparatului. S-au luptat aici vreme destul de indelungat5., apoi insa, intorcindu-se, [oamenii lui Vlad] au pornit spre Poarta imparatului si i-au gasit pe ostasii din jurul imparatului in afara Portii, asezati in ordine de lupta. Si. dupa ce s-au mai luptat si aici putin, s-au intors spre piata taberei si, pradind-o si ucigind pe cine le statea cumva in tale, fiindca zorile se apropiasera si se lumina de ziva, plead din tabara, pierzind in noaptea aceasta numai citiva oameni, foarte putini. Si din armata imparatului se spunea ca au pierit putini. /ndata dupa aceea, cum se facuse repede ziva, imparatul, stringind pe cei mai alesi ostasi ai guvernatorilor si punindu-le comandant pe Ali, fiul lui Mihal230,le-a poruncit sa porneasca pe urmele dacilor, gonind cit de repede vor putea. Ali, luind deci armata, a dus-o in graba asupra lui Vlad si,dind de urma lui, mina din rasputeri si ajunge oastea lui Vlad si repezindu-se asupra ei, a nimicit pe multi si a prins vreo mie de daci si i-a dus in tabara la imparat. Imparatul i-a luat si, ducindu-i mai departe [de tabara], i-a ucis pe toti231.Si. prinzind ostenii imparatului in noaptea aceasta pe unul dintre ostenii lui Vlad, 1-au dus la Mahmut ;si-1intreba acesta cine e si de unde vine. Si dupa ce a vorbit de toate, 1-a mai intrebat daca stie cumva pe unde se afla acum Vlad, domnul Daciei, lar [osteanul] i-a raspuns ca stie foarte bine, dar ca despre aceasta, de frica aceluia, nu poate spune nimic. Si cum ii tot spuneau ca-1 vor ucide, daca nu gra (p. 262) de la el ce vor sa afle intrebindu-1, el spuse c5. e gata sa moara oricind, dar ca nu indrazneste sa be dezvaluie nimic din cele ce-1 privesc [pe Vlad]. Mahmut, minunindu-se mult de aceste lucruri, 1-ar fi ucis, [se spune] pe ostean, ar fi adaugat insa, cu oarecare teama pentru situatia sa, ca daca [Vlad] ar avea o armata insemnata, ar putea sa ajunga foarte mare. Asa s-au intimplat atunci aceste lucruri; imparatul insa, inaintind de aici inauntrul tarii, a mers de-a dreptul asupra orasului in care isi avea resedinta insusi domnul Vlad. Si in fiecare noapte, on de cite on poposea, isi inconjura tabara cu palisade si o intarea induntrul palisadelor si o tinea inchisa si punea straji mai mari ca inainte si poruncea ca °stile sä fie zi si

229 Cel dintii e cumnatul lui Mehmed al II-lea, celalalt e fostul bey de tiskiib (Skoplje). 230 Mihailoglu Ali bey. 231 Chalcocondil e singurul izvor care cla. aceast5. cifra.

511

www.dacoromanica.ro 17331 10711013 A73911 173093X32 A91(113 733%194 A9.0 OindID '01A01113 5(13111914 A?Ti AQO All1 31 All(01/ ÀmAcmyaig Fix pdgAp .DA?gc.to 121? Amt ADX131 50A31-430 110 kril 5)21Dryod311111 5DIA3ithuu? 5ao.y9d3V..ti 5? A91 À91nd19 31n0 -3u017cl1D? 6oinDc,t3g 31g0 5? A111 A131xd01%011 -017319107331 Amlodu `39 5cp 5qo1 5nod31369 Ama,QD A? 5101 Airlio-t9N.9 Àctodm30? C0d71. A73133 1399) 5(1012D19 11303113 17331 .7211L? 17)31 1311113171? 9 5m?..ywnd 59ind19 53 5qo1 E9z) ,a tg 17 (1 5(1011912L016031.9DA72 AOCIE,9% 5131A0X3113 01 A371 5031411 17L3 50012D19 `73313211331731113 91 [39] 5odc,t3 131.9 5no13731D -plu? 53ua1t9y9 ?g 101(12/L371 A10911A? A? 510 iDAFIdDinunig 53dgAp 31 pm 5331nonal., 17331 53ginu lthrIp 57331 taoicimiDig 5m òlak?%? Drhne 01noXi3dDu 51oi 5.1.oxd9oi pox (731913 Cb1 "13%1913d 11331 g 31 g 5(131111373 A? 11731IQ739 51393X9A? À331.073d)3 SO? (10 A0173A(12 À1193 73d2A7) 0)1Q0 503102k3T1 A0A371/29DLd3 1730913d1rdp l Al 1W4:102X 5(p 50)1A0711732 (bA371731913/3 17301310X UL1 CLXdp 17331 5101 51o9xliuct lux À3L3-y3 5m aonou ndp 5(311? 1.113 4 dltAv 5oi33 raninol `50A31iv913Ld? 1D31. 10 103110% 1031dC101, 531AC0d9 91 50O111111 A0)1 lu? 5101 Airkolcox_o AodgAp -11.),%3/3? .01A01 A7391LA3 n 17331 131141A 13A3131 A0)1 ACOd3111,71 73A3711.11d143 A3 5101 À11110%0319 17331 DA1.1111 AC10314)A3 A3 5101 51.011pat3 AW3(-p3 733,A0f131(0611 5cn 39 59du 5101 -134113 197371931 50)31(1.073d 5oA3rlou3ch3 9 502721(11 3d130(1)3 '31 13 (1011 `11130973u9/119 3113 5orlodgouui 3113 `51.13199 591(p A?ri oiaanyli? iu? A91 %April 5mAn8Lou -3A,4 `73A971 `DiAao3tdortou 5q) 013%3A.A.11. '01(173 91 AOly,(3)1 Aorodist ?g ldrip 5c)oi 5aoyoXirDtD3 Amurourot clomp 1clattdD11 17313933L3 ml 1311194 pig AQ71 4A0)Ac0710d2 17331 Al) 511 CIOIL 1.1130.0731191312 A01(101 5131A91113 733111(173 .A13A11411/3 lox 9 A3)1 0134!. 3D97I9 ml 51tA173113r1 5731Angkoll .1A9113A1st, 9 n `591.13d19 5m 13do,-)X3A9 9 `593%113134 Q01 001 (1017)d19 ÀO)A(17310 531A73.0i0d73073Al2 5c0 11)A3110X10 531A0.031L913113 5031(pk311 01ACIOAL À139117113102(13 11331 531A9111? 53 91 A023119173d1D (tOl 5omiDnd 'Aonarrelpq 13u3 qg gig) 'El t9Z Typokkv oi3,09 9dnu 541. Cup), 0011 51.1xixtad) 5m to -ou urtrl?% cAlDorat? 011lridcn A311 59ign 511 5o19rot3 iu? 121 7311c9 Alrtu am. 5m31t1Dnd Àmdcto AltOoDmi. .2 3ct31031? 51.tigo7laoXny11 rn,A9i1odu A137211A1011(1 5cto1 -311011 SC10171 ' 17331 591QD 31 A3 510111/0 7311 511190TICIOXM AQ9 5101 119731193.173d19 9 101A311 (n. 51.1.69oD 519 Amiu? wimp) À31t7303ACID 1.10111111 31 17331 53 A4Act6 5oA31l0und1 01300 53 01 d 5coroD77 -Ao233191Dd1D 51td73rlo. gg 4 co3AvXndooi 5173u 5130X731 lox 591p 92/g Q01 0319011(10X701/1 399719 173A31 5101 5101113%011 17331 AO0A(17310 731A11,219 (tn. Uld)Q01304, 11A0A.4)311) 5(101 `5(101113%011 13111.16913'd? 17331 3A,310 .3272101 CID) 'A07117320317331 lou :406 4 Mr DeDlo `nroDnd 5mug 39 731.A0436 :17013X3201141 4 (.10 A0d13X A0)1 A0)1713%031. 1731391331012 10.0 591Q1 `5(131(1.13/4 17331. 6191317331 39 Cbd031t9 A190212113d131L 1331.11073 IV9213113 313 1:11AOLC,136 11.010A t 7310731 runup 3And1mu? A91 `DorigAl? pox 51367)&13(1D 73T17,A ELdFlo. m1 m3A70ancictoi AcryDd?AcID -3%ou51o1 '5100 11331 olAoXvi? 50)172 Clacry ,1311 (.10 q%ou n 10A311p/113d1 5Q01 5733173v -1313 531A031(912 A0(13A94:1)3 `731131133213(4 PON. A0d13063 ld»in 5qo1 .5clo11tA9ig 57J1 qg 5731173Cb331 10A371) ilt? ATI Ann9dog AoxliAnu? 5? 91 *A023219133d113 17331. A91 A311 Altd77710. 01710100723 5Q31(197311 [la 5111 573110113e .4Xdp 511,%ctoolAi qg 112 `nth 113x 573dgA7,l AmX? 5clo073kp oi3u13 .13%1913I 5g. ATi A111 A7301032 AC,0,1 AQ31DV A7371%91 53 A91 (101 50)31t1973d A91Ad19 AO1C10901 .013A3k3 5Q3y1973d ?g ngouvclgAy 5oA3119472 541 573dTX 31.(10 13AR9 - 513613113 &7)L 91 A39Q31A3 5Qo1 gIs) È[ ggz (cE 5aorlodgouul Aoit73dg3313 ADclo,-)X

ZTS

www.dacoromanica.ro noapte sub arme. inaintind astfel cu armata in rinduri strinse mai departe in Dacia, a ajuns la orasul in care isi avea capitala domnul Vlad. 5i dacii, care se pregatisera si se asteptau sa fie impresurati aici de imparat, au deschis portile si erau gata sa-1 infrunte pe insusi imp5.ratul care venea cu oaste impotriva lor. imparatul, trecind pe linga oral si nevazind nici un ompe ziduri in afara de tunari care trageau cu tunurile asupra ostirii lui, nici tabara n-a asezat, nici de asediu nu s-a apucat. 5i, inaintind, a mers vreo doudzeci si sapte de stadii 232, cind iata ca-i vede pe ai s5.i trasi in tepe; si da oastea imparatului peste (p. 263) cimpia cu tepe care se intindea in lungime vreo .saptesprezece stadii si in latime sapte 233. $i erau pari mari in care erau in- fipti barbati si femei si copii, vreo douazeci de mii, precum se spunea, priveliste pentru turci si pentru imparatul insusi ! Chiar si imparatul, cuprins de uimire, spunea ca nu poate sa is tara unui barbat care face lucruri atit de mari si stie sa domneasca si sa se poarte cu supusii lui intr-un chip mai presus de firea omeneasca. $i spunea ca acest barbat care savirseste asemenea ispravi s-ar putea invrednici de mai mult. Iar restul turcilor, vazind multimea de oameni trasi in teapa, au incremenit de groaza. Erau si copii mici, atirnati de mamele lor in tepe si pasarile isi facusera cuiburi in maruntaiele lor. Vlad atinindu-se pe urmele ostilor imparatului, ucidea pe oricine se razletea [de ele], fie calaret, fie azap 234, apoi s-a indreptat asupra domnului Bogdaniei Negre care, precum se vestise, asedia Chilia 235, dar a lasat oaste ca de case mii, poruncindu-i sa se tina prin paduri pe urma imparatului si, daca cineva s-ar razleti, sa-1 atace indata si sa-1 zdrobeasca. $i el s-a dus impotriva domnului Bogdaniei Negre. 5i cum imparatul a inceput sa dea inapoi, oastea pomeste de-a dreptul asupra armatei lui si, incurajati de retragerea lui, credeau ca vor dobindi mare glorie, daca vor cadea asupra lui. $1 au pornit navala asupra taberei imparatului. Cind insa (p. 264) a venit sure de la straja de acolo ca dusmanii dau navala, fiecare, afara de Poarta imparatului, a alergat sa apuce armele. Iar Mahmut a poruncit lui Iosuf 236 sa inainteze ca s5.-i intimpine pe dusmani. $i insusi Mahmut statea cu °stile sub arme. Dar Iosuf, indata ce a pornit si a incins lupta, a fost batut si luind-o la fuga, se ducea spre tabara imparatului. Omar 237 insa, feciorul lui Turahan, rinduit si el de Mahmut sa mearga asupra dusmanilor, a intilnit in cale pe Iosuf, care, fugea dinaintea dusmanilor. $i 1-a ocaritsi-ispunea cam asa: Nenorocitule, unde te duci ? Au nu stii cum te va primi imparatul, cind vei ajunge la el ca fugar ? Au nu mai rau decit dusmanii se va purta cu tine imparatul insusi si te va da pe loc mortii celei mai rele, cind isi va da seama ca ai fugit ? !". Cu aceste cuvinte 1-a indemnat pe om. 5i, intorcindu-se impreuna cu Omar, fiul lui Turahan, s-au luat la lupta cu dusmanii si s-au luptat cu vrednicie. Nu peste mult timp, invingindu-i pe daci si urmarindu-i, ii ucideau fara nici o crutare. 5i au ucis vreo cloud mii. $i infigindu-le in sulite capetele, s-au inapoiat in tabard. 5i lui Omar imparatul i-a dat cirmuirea Tesaliei; era Inca mazul si avea oameni vrednici insotea pe imparat. $i asa s-a intimplat cu a doua navala indrazneata a dacilor impotriva

232 Cca 5 km. 233 Cca 3 km in lungimeSipeste 1 km inlatime. Pentru veracitateastiriiv. N. Stoicescu, op. cit. p. 11 3 114. 234 Categorie de osteni pedestri, inarmati usor. 235 In iunie 1462, Stefan cel Mare asedia Chilia, unde a fost snit la 22 iunie 1462. Este locul sif, amintimc5.Chalcocondil este singurul izvor care vorbeste detaliat despre o cooperare moldo-turca in aceasta actiune, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 62-64. 2 .6 Yusuf. 23? Turahanbeyoglu Omer bey.

513 www.dacoromanica.ro oi)K 6Ximv, Kai (IvSp(inoSa ayogevot gxgpSavov ggyeaa. xai f)noCi)yta Se Kai nktov Tthv EIKOCIL guptethow Innoug Kai 136ag Ika6vovTgc, 6 Tot) Paatkecog aTpaTog dupiKETo t7Ei Toy lo-Tpov. TO gevTot aTpaToncSov gSgSoixgt ggv Tolls Atixag °bogy ATTOV TO4111; ggya T1, gt7[08E1KVDJAVOI)g, 81113a1V0V Sg Toy 'IaTpov anouStnoat. 13aaiXebg Se 'Akiriv TOv Mtxetkew &Racy EngaOatTOaTpaTO napayycikag, cbg gaTpaTongSel5aaTo nape( TOv laTpov, ApaKoiariv gev Toy (ISEX(pav BX(5(Sou 'rob' liyegovog KaTaatnev aka ev Tfj xci)pq LLET1gVal, TE Tobc AriKag Kai, f.)(p'anti) notekrOat Tijv xcbpav, Kai Ttp.coptiv napayygikag T(? Kate( Tara Tic xwpfa (.)noipxcp, aiyrog Ts ii? augv EON) Taw 13aaagicov. ApaKoiarig ggv oiiv S vaimpoc gnExakEtTo Eva EKaGTOV, Xtycov. «6 dvSpgc Mixgc, Ti Sg oico-Og es To entov btecig EaEcrOat; it oi.)K oiSaTg 'Ric:raga, oariv TE S6vagtv Excl. Kai cbg airrixa Ta PaCTIlga)g (Iva- Tei.taTa npocrSgtga uµiv Ea Tat, STIcbo-ovTa Ttjv xcbpav, ijv Tt intoXotnov Cupg- Xcbge0a; T1 ob yiyvEag f3ao-2 cif (pikot; Kai EaTat uµiv nataa gate TiW X6paV Kai gg Tobg oiKoug. IGTE ydp, cbg gvT(7) napOrtt 0i3TE (.150V00'137COV)71.0V bnaggpOri. 'mina Se (517 B) navTa St& Toy tgov e(SEX(pov gnenovOetTe xaXe- ncinaTa, xaptcogevot av6pi aVOGILOTaTCO: Kai Ka Kew ggya Tfiv Aaxiav gEtpyacr- iievcp, oIov of)Sagti tiXkoOt Tfig yfig gni etKofiv ggptKverTat liggTgpay.» Tabu( g7Cl- 7tegiccov Tots AaUv, Oo-ot tg To gcoveicrOat a(pCbv aimbv Ta (Iv8p6(7toSa Stet3atvov, Ot Te, Kai Toil oIXXotg surety gXekmev Intevat (266 D) 6appoi5vTag ainov. aim µev OZV CluvtOrreg Eywoaav 6cpicrtv aips'r&repa EIvatij Td BX6Sou Tot) fiyegovog, Kai forms e7ti Tgw vecirrepov auvagyorro -Kat' okiyoug. Kai cbg fja0ovTo of kotnoi AUKsg, airriKa eacoXanortsc Toy BX6Sov tgo-av gni Toy (180.(pov. Kai Cog o-uvatyri air* Citpoireuga, gnubv KaTEaTpttpaTo Tfiv (Ipxtjv, xai g7tar4LEVOG dimaTparovTob(3ao-agcog C)nriydcycTo Tip x6pay. 6 ggv ouv C(ScX(pog, 05g pubs- "[Tway gni Toy (18gX(pov of Arr Keg, Kai Eywo St) Cog ilaTTIV Eiri TOCTr)TOV (pOvov npoTepov getpyaagevog, g) %ETO gg Toi)gIlaiovag.

35 267D (II, 2), 518 B Kara ggv otiv T1jV gni AZixag PaatXecog gket)criv ToaatiTa gyevgTo. BX6Sog St, (1.4 gnuobv 6 (iSsX(pog ApaKoarig bnnyerygTo Tfiv Ttjs AaKiag xthpav, (1,5xgTo ggv &nog gni Ilaiovag. Ilaioveg St, clw rob; npoo-fiKovTag aveiksv tv 'rAaKict, antlyov &nay ()aye( Too nap& Oacrtket IlatovcovTctXcovtaTou 7tat8i, StKao-agevot Sg airt0 Sirriv xakencoTe(Triv cbg g(Sixci)TaTa aveXovrt Tobc aNSpag, Ka9e1p4arreg es Mnaoype(Stiv n6Xtv.

514 www.dacoromanica.ro armatei imparatului, iar imparatul a luat nu putini robi din tara, caci, slobozind pe urma (p. 265) calarimea, au cutreierat tara nu putina si, aduchid robi, dobindeau mari cistiguri. Si, minind cu ei si vite, mai mult de cloud sute de mii de cai si boi si vaci, a ajuns armata imparatului la Istru. Ostenilor le era, ce-i drept, frica de dacii care, fara sa-si fi pierdut de loc indrazneala, mai faceau cite o mare isprava si cu mare graba au trecut peste Istru238. Iar imparatul i-a poruncit lui Ali, fiul lui Mihal, sa acopere spatele armatei. Si cind a tabarit la Istru, 1-a lasat acolo in tara pe Dracul, fratele domnului Vlad, ca sa trateze cu dacii si sa aduca tara sub ascultarea lui. Si a poruncit guvernatorului din aceste parti sa-i stea in ajutor, iar el a pornit drept spre capitala. Iar Dracul cel tinar 239 ii chema pe fiecare in parte, spunindu-le: Dacilor, ce credeti ca o sa se intimple cu voi in viitor ? Au nu stiti ce putere mare are imparatul si ca indata or sä vina impotriva voastra stile imparatului, pustiind tara si ca ni se va lua tot ce ne-a mai ramas? De ce nu deve- niti prieteni ai imparatului? Si o sa aveti liniste in tara si in casele voastre. Stiti doar ca acum n-au mai ramas nici dobitoc, nici vita de povara [la voi]. Si toate aceste grele suferinte le-ati indurat din pricina fratelui meu, pentru ca ati tinut cu acest razvratit care a facut mult rau Daciei, cum n-am mai auzit sa se fi intimplat nicaieri pe pamint". Trimitind aceste vorbe dacilor, care treceau sa-si rascumpere pe cei robiti, i-a induplecat si i-a indemnat sa spuna si celorlalti (p. 266) sa indrazneasca sä. vina la el. Acestia, intrunindu-se, si-au dat seama ca tinarul e mai bun pentru ei decit domnul Vlad si, trecind de partea lui, se adunau treptat. Si cum au simtit asta si ceilalti daci, degraba 1-au parasit pe Vlad si au trecut de partea fratelui sau. Si de indata ce i s-a strins armata, el a navalit si a pus mina pe domnie si, aducindu-si si oaste de-a imparatului, si-a supus tara. Iar celalalt, cind dacii au trecut de partea fratelui sau si cind si-a dat seama ca in zadar a facut mai inainte atitea ucideri, a plecat la peoni 34°.

35 (vol. II, 2, p. 267) Expeditia imparatului impotriva dacilor s-a desfasurat deci asa [cum am aratat]. Si cum fratele sau Dracul a navalit sisi-a supus tara Daciei, Vlad a plecat la peoni241.Insa peonii, pe ai caror apropiati ii ucisese el in Dacia, 1-au acuzat de omor in fata regelui peonilor, feciorul lui Choniates242si, osindindu-1 cu grea osinda ca pe unul care a ucis oameni cu totul pe nedrept, 1-au b5gat in inchisoare in orasul Belograd243.

23'3 Retragerea lui Mehmed peste Dunare s-a produs dupa 29 iunie 1462, iar la 11 iulie el se gasea la Adrianopol, cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 115 116 cu bibliografie asupra crono- logiei. 239 Radu cel Frumos, fratele mai tinar al lui Vlad Tepes, instalat domn de Mehmed al II-lea in 1462. Discursul e fictiv, literar. 240 Vlad Tepes se refugiaza la unguri, la Matia Corvinul, in octombrie1462, dupa ce fusese parasit de boieri in favoarea lui Radu cel Frumos. Pentru intreaga problem& a caderii lui Tepes, v, N. Stoicescu, op. cit., p. 120 127. 241 V. nota precedents. 242 Matia Corvinul, regele Ungariei (1458 1490), fiul lui Iancu de Hunedoara. 243 Vlad Tepes a fost inchis de Matia Corvinul la Visegrad, apoi la Buda, unde este pint pink in 1475. Acuzatorii lui in fata regelui Ungariei nu au fost peonii, adics ungurii, ci negustorii sari din Transilvania. Este totusi posibil ca la originea prober vinovatiei lui Tepes o scrisoare a sa, plasmuita, catre sultan sä fi stat anturajul lui Matia Corvinul, cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 126 131.

515

www.dacoromanica.ro 36 271 D (II,2), 523 B 'Eutpatei)Eto Se MexpEtig 6 'ApoupetTew e7ti rely Mat 3ov[...] auto; TE Kai of Tibv Oupthv tivTeg Kai &no tfig EOpthitrig ktyi Tobg StaxtMoug. Tei yap TOt atpaTe6gata 6); Svqicev Z7MV16V Coto TrjS 6axiag, aiitlica eitijcl TE Eg T1jV vflo-ov Kai eurEptio-ay. 37 277 D (II, 2), 530 B [...] OA' oiEv Aa4tatat Kai Muo-oi a jta Kai Tim- 13aXX.oi Kai npog yt eTt Eappettat Toinotg rely ainfiv levTat TfIV cpcovijv Kai Til.) navti napankno-iav, cbg µ1j xaXenthg auvitvat eakfiX.cov airrag. sixog SE olea0at Pootoug plaXov Coppauttvoug aico Ttjs mpog Toy 'Iovtov xthpag, ytvog TE 8v ptya Kai iroXXaxij tveuSoKt[totv, T1jv TE °know i7Tayso--(531 B) Oat o-Tio-tv ai)totg, Kai Toy lo-Tpov Staf3avtag Tfiv Tfig Iappatiag xthpav oiejo-at,ij,cbg Evtot oiovtat, OnoEx° Oth'v StarKotitvoug Stai3fivai TE Eg TO Ent Tethe TOU latpou xthpav, Kai xatacstpekvaiiivoug (278 D) Tiv Takr3 Op(mriv, ECM Ent guxov Tot KOX7rou euptKoptvoug EvotKijo-at. 38 279 D (II, 2), 533 B [...] Tata 6 talpueincbv einfiXauve map& 13acrtkEa, Kai aTcayyeiXag Tot sIXXuptoti Toy Xoyov jpe pao-ata atpaTeUeo-Oat En' apt- clottpoug. fjv 8' ainth trivixatta EXacstg e7ti Toy AaKiag fiyegova, Eui3picsavta geyeacog Eg toy Tof3ao-ahog otKov Kai aveXovta Tot; 7tpto-13etg. Eakei (280 D) Tote REv EICL6VOVTt Ent AdKag oOK geykveto ToacsOat Paaata 12,1uptthv. 39 295D (II, 2), 552 B [...] vUV SE ToUg [Tel "EXXrivag Ka0EXthv xai `0Afivwv [3ao-tXta, pet& SE Tfiv Tptf3akXthv xthpavbp'airrth nottio-dp.evog, Kai lIskoicOv- vnaov KaTao-Tpetvetgevog cril.utacrav, Kai Pao-ata Tpan4otvtog Trapao-Trio-ktevog Kai Tilt, TE xthpav &nob OrayOggvog, pet& SE brio-tfio-ag apxovta TTj AcmAct, Kai Tip? 12auptCov xthpav (296 D) Srlcocreqtevog Kai EXCov dila Kai TON/ f3aolkta, dv5pa Ent EMI.] xai pltplov, Ev Ppaxei 0i5T(.0 Xpovcp Too-aOtag Suvaateiag Ka0EXthv, Ti eTt oiecsOe abtOv Tot XotitoiS 7C01110-61V;

516 www.dacoromanica.ro 36 (vol. II, 2, p. 271) A pornit la razboi impotriva insulei Lesbos Mehmet, fiul lui Amurat244 [...].ierau el si oamenii de la Poarta si din armata Euro- pei, in jur de doua mii. Caci, atunci cind s-a intors din Dacia, a lasat la vatra armatele; si a pornit indata asupra insulei si a debarcat245. 37 (vol. II, 2, p. 277) Dar dalmatii si misieniisitribaliisipe linga eisi sarmatii246au acelasi grai 247, intru totul asemanator, incit se inteleg intre ei fara greutate. Ar fi mai firesc s5. se creada ca acestia, neam mare si care s-au acoperit deseori de faima, au pornit din tinutul de linga Marea Ionica Si si-au supus Traciasi,trecind peste Istru, s-au salasluit in tara Sarmatiei decit, cum socotesc unii, ca, alungati de sciti, au trecut in tinutul de dincoace de Istrusisupunindu-si Tracia au ajuns ping in marginea din adincul gol- fului248 §is-au asezat acolo (p. 278) cu locuintele. 38

(vol. II, 2, p. 279) Spunind acestea, crainicul a plecat la imparat249 Si transmitindu-i vorbele ilirului, 1-a facut pe imparat sa se ridice cu razboi asupra amindurora 25°.Caci intreprinsese pe atunci expeditia impotriva domnului Daciei251,care insultase foarte gray casa imparatului si-i ucisese solii. Dar (p. 280) pornind atunci impotriva dacilor nu i-a fost cu putinta sa se razbune pe regele ilirilor252. 39

(vol. II, 2, p. 295) Dar pe elini,si pe imparatul elinilor i-a nimicit acum253, apoi a adus sub stapinirea sa tara tribalilor 254siintreg Peloponezul 1-a sub- jugat255 ,sipe imparatul Trapezuntuluisi1-a supus256 §ii-a cucerit tara siapoi in Dacia a pus domn pe omul sau 257sitara ilirilor a (p. 296) pustiit-o si pe regele ei 1-a ucis 255; era un om cumsecade,si masurat. Cind a nimicit atitea stapiniri in atit de scurta vreme, ce credeti oare c5. va mai face el in viitor ?259.

244 Mehmed al II-lea (1451 1481). Chalcocondil se refer& la expeditia sultanului impotriva insulei Lesbos, stapinite de genovezi. 245 Expeditia a avut loc in 1462. 244 Dalmati croati,misieni = bulgari,tribali = sirbi,sarmati = rusi. 247 Cu ilirii, adick in spiritul arhaizant al etnonimiei lui Chalcocondil, cu bosniecii. 248 Marea Adriatica. Pasajul dovedeste caracterul relativ al cunostintelor lui Chalco- condil despre istoria indepartata a popoarelor din Peninsula Balcanica. Pentru aceeasi incertitudine in privirrta patriei primitive" a romanilor, v. supra, fr. 2. 249 Este vorba de crainicul trimis de imparatul" Mehmed al II-lea pentru a cere tributul de la regele Bosniei, Stepan Toma§evie (1461 1463), in 1462. Acesta refuzase plata, aratindu-se gata de razboi. 25° Asupra regelui Bosniei si a lui Vlad Tepes. 251 Vlad Tepes, domnul Tara Romanesti. 252 Iliri = bosnieci. 253 Este vorba de imparatul bizantin Constantin al XI-lea Dragases (1449 1453), cazut in lupta pentru apararea Constantinopolului, in 1453. 254 Sirbilor. 255 Despotatul Moreei, cucerit integral in 1461, de catre Mehmed al II-lea. 258 David, imparatul de Trapezunt (1458 1461), ultima formatiune bizantina. cazuta in stapinirea turcilor, la 15 august 1461. 257 Radu cel Frumos. 258 Pe Stefan Toma3`evi6, regele Bosniei (146 1 1463), ucis de turci. 259 Fragmentul face parte din discursul, fictiv, pe care Chalcocondil it atribuie solilor venetieni la curtea maghiara, unde incearca sa obtina alianta in vederea luptei antiotomane, in 1463.

517 www.dacoromanica.ro LXIX. KPITOBOYAOE

(I,14, 7) Kai Ti Set noXeig Kai tOvii Katakeyovia Statpif3etv; itolo-avfly ovIcrrpogvtog Opi 4st, ano ..cc v 6410 AA:6v aotoi5 TOv irpOg Toy E64eivov IloVTOV eiVt6VTI,lAg Xpt To5V eCTOOX.CTW Earn) T8v Ig cifyrov, mixstOev Stathggeo-oyeiag, iovn p.eta46 Ilatthvcov TE T(.7)V evtog Edo° Kai 'IXkupubv npog gecnigppiav Kai vorov dvegov !Axing 'Ioviou Kokrou xetpobvtai TE Peikticoc Kai xatacrtptcpovrat Kai (pOpou 1C01.013VT111t enOTEXac navtag rolls eV airrfj, 4iw akorg 86 Kai toi4 ntpav Tor) "Io-Tpou Tatag, o6 govov Se, Wadi Kai nolo-ay Tfiv itapaXiavaUTN, 7rX7iv ye 8131 ITEA.onovlicrou, intep 'cob; p.upioug ataSioug itepiiaouv 'axouaciv. 2 (I, 14, 15) Ticyap OeK ot8ev, (1)gZia Totfutetepou npoyOvou Ilatafitou eKeiV011 nkrav tfiv garcepav txivrio-s Ka0' lipbv 6 Ta6nic 13ao-ae6g, anoE1V

518 www.dacoromanica.ro LXIX. CRITOBUL DIN IMBROS

Pe numele sau adevarat, se pare, Mihail Critopulos, Critobul s-a nascut in anul 14 10 in insula Imbros. A fost unul dintre cei mai tipici reprezentanti ai acelei categorii de dregatori bizantini care s-au inchinat turcilor, devenindu-le colaboratori, dupd cucerirea Imperiului bizantin. A fost numit in 1956 guvernator al insulei Imbros, pe care o predase otomanilor. El insusi se prezinta ca un devotat slujitor al turcilor in eforturile for de cucerire a insulelor grecesti, dar isi exagereazd, pare-se, rolul. In 1466, venetienii cuceresc Imbros, iar Critobul s-a refugiat probabil la Constantinopol. Aici a alcdtuit scrierea sa istorica Din domnia lui Mehmed al II-lea ouprinzind descrierea encomiastic& a faptelor sultanului cuceritor al Constantinopolului in primii sai 16 ani de domnie (145 1 1467). Sultanul nu pare sa, fi fost 'carte multumit de aceastd opera, iar Critobul se bAnu- ieste ca s-a calugarit, retragindu-se la Athos, unde a elaborat scrieri de cuprins religios. Moare prin 1470. Opera lui Critobul este un pretios izvor istoric pentru cunoasterea Imperiului otoman in primii sai ani de existents. Bazata pe traditii si informatii orale mai ales, ea sufera totusi de pe urma tendintei autorului de a-1 elogia in chip exagerat pe Mehmed al II-lea, deformind chiar faptele istorice. Scrisd dupd modelul tucidideic, opera abundd in discursuri fictive, decalcuri stingace dupd unele descrieri si naratiuni ale clasicului elin din antichitate. Critobul dd informatii pretioase despre istoria romanilor, confirmate de alte izvoare, dar relateazd adesea deformat faptele de vitejie ale acestora impotriva otomanilor. Editia folositd : Critobul din Imbros, Din domnia lui Mahomed al II-lea, anii 1451 -1467, editie de Vasile Green, Bucuresti, 1963.

SCRIERI ISTORICE

1 (I, 14,7) Si la ce oare trebuie sa mai pierd timpul, in§irind [nume de] orate §i neamuri? Tot tinutul pe care Istrul i1 margine§te la sud, de la varsarea lui in Pontul Euxin in sus ping acolo unde se varsa intr-insul Sava §i de acolo mergind inainte, pe uscat, [tinutul] dintre peonii 1 de la nord de Sava §i ilirii 2 din sud §i din partite unde bate vintul de miaza-zi, pind la golful Ionian 3, ei 411 cuceresc deplin §i-i supun 0-i pun sa le plateasca bir pe toti cei ce-1 locuiesc §i impreuna cu eisipe getii 5 de dincolo de Istru §i nu numai atit, darsjintreaga parte dinspre mare a acestui pamint, in afara de Peloponez, [o cuceresc], mai mult de zeci de mii de stadii inconjur avind 6. 2 (I,14,15). C5.ci cine oare nu $tie, ca in vremea bunicului nostru 7, a vestitului Baiazid 8, imparatul din acest ora§9 a pus in m4care impotriva

1Peoni = unguri. 2 Iliri = albanezi. 3 MareaIonics. 4 Turcii otomani. 5 Getii = romanii din Tara Romaneascd. oFragmentul face parte din discursul pe care Critobul it atribuie lui Mehmed al II-lea (1451 1481) si pe care sultanul 1-ar fi rostit in sfatul destinat sa hotarasca rdzboiul impotriva Bizantului, pentru cucerirea Constantinopolului, la inceputul anului 1453. Disoursul, deli fictiv, pare a avea o bazd reald, cf. S. Runciman, Cdderea Constantinopolului, trad. Al. Elian, Bucuresti, 1971, p. 228, n. 3. 7 Al sultanului Mehmed al II-lea (145 1 148 1). Baiazid I Ildirim (1389 1402). 9 Constantinopol. Este vorba de imparatul bizantin Manuil al II-lea Paleologul (139 1 1425).

519 www.dacoromanica.ro thx&avot xai Mao-craXiag Xettag TE 'cob; Lo-rtspioo; Kai Iluptivaioug Kai lo-- navolig, ano St ePtivou notattoi3 Iced Tthv icpoottpx.ciaw KEXTO6c Kai KEkcif3ripag TE xai 1-Epplavoi)g, Tthv TE Ilatovcov TE Kai AaKCI5V Pa ("Saga 7COA,i) Tl, xpfunt ocpct- Tiag 6.70VTa, eTt Kai Sta. 'cot noutp.oil Tot lipEtc of xai Sta Parte; Toy lorpov xai irapa 'rag Tokou 6x0ag Ev tfi fipztepa mpaTon&Sacrarr&g, oi)St Lv&vaouv gtxpew, akX,Ift itZio-av Ttjv fittEcepav 56vaptv xai apply xaeasiv xai tfig EOp(iwtrig TE xai 'Ac slag fii.agex(3aX,siv,&iµrjfi Tot lIctictVrou TOTE CTipatiyia xai tgirstpia xai Tot pl Torn° Stexci Aucre Kai Stat)o-E, Kara xpettog ctinotg vticiicracra TE Kai xa0aolio-a, Kai Totg I.LEV abT0r) xataxontIvat, tobg 8' tvanonvtyrivat TO) la-cog) ICEICOITIKEV, LK navu icoMalw flpax&ig 'ma; xat TObT01); poytc irEptacoOtvtag.

3 (1,14,17) Kai To g IKEIVOU 11EXpl. vtiv OO SteXticEv Lir4ayoocsa TE Kai enagoucra 'car'etAkfiXcov Tobg figettpoug Kai 4upcpoO6ot6ct Kai taparrouaa Kat (3UETOUGa Tip/ filtetepav apxfiv, x0t; TE Kai noel 61,iyou Toy Ft-criv 'Icoavvliv Acta flalloVOW TE Kai Aa MTN KIVI)Ciaaa ica0' fipbv, tig Sig TE Kai wig Toy larpov Stal3agOv Stwaget Kai Lg rily fipx-cepav Lcri3a2abv, no2aa Kat& Toy tp.ov nartpa Renal-IKE. 4 (I,16, 10) NI. Iv Se Tig oux oIS&v Cog TCO"V IIEV Tot lIctiaCfrrou x&tpciw tiati Tig no0cv aSoxlitcog Intcpav&Taa /civet 2LOyov L4fipicao-cv, orcoia no2aa TroXXeoug nap& Tot Satgoviou Tot; avOpciwtotg 4up.13aivEt kurceipzvov yap akoig Litt Pritaig figepatg LvSotvat Og noXitag ci ly're rcoktv xai Eautok, are 7cXtov j.11)Sovattevoug avrexstv Xtgep TE Kai 7coXiopicia i.taxgt, alywrig enttpavtrreg LK

520 www.dacoromanica.ro noastra intreg Apusul, de la Ocean §i din partile Massaliei 10 pe galatii 11 apusenisipe cei din Pirinei Yi pe hispani, iar de la riul Rin §i din panne Nordului pecelti 12 0 celtiberi 13sigermani §i pe imparatul peonilorsi al dacilor14care ducea cu el multa multime de oaste §i Inca §i trireme, pe fluviu15.Trecind Istrul §i tabarind pe malul acestuia, in tara noastra, ei nu-sipusesera in gind lucruri mici, ci voiau sa distruga toata puterea §i imparatia noastra §i sa ne alunge din Europasidin Asia, dar atuncistiinta militarasiexperientasicurajul lui Baiazid i-a impiedicat sä faca astasi le-a zadarnicit planul, caci el i-a infrint deplin §i i-a zdrobit, iar pe unii i-a Vadat pe loc, pe altii i-a facut sä se inece inIstru,incitdin foarte multi citi erau numai citiva abia au scapatsiace§tia 16. 3

(I,14, 17) Si de atunci ping acum nu a incetat17sa-i stirneasca §i sa-i inarmeze pe ai noWi, ca sa se lupte unii impotriva altora18§i5alo- veascasisa tulburesisa strice imparatia noastra §i mai ieri i-a atitat impotriva noastra pe getul Ioan 19 impreuna cu peonii §i dacii [lui] 20; acesta, trecind de dou5. §i de trei on21Istrulsinavalind cu armata in tara noastra, a facut multe rele spre paguba tatalui meu22. 4 (I,16,10) Acum insa, cine nu §tie ca din miinile lui Baiazid I-a sea- pat23in chip miraculos numai un noroc ivit pe nea§teptate, a§a cum li se intimpla adesea oamenilor, datorita divinitatii. Caci pe cind locuitorii ora4ului cazusera de acord, dupa amintitele zile, sa-1 predea §i sa se predea siei, nemaiputind sa indure foamea §i indelungatul asediu24,se arata deo-

10 Marsilia. 11 Francezi. 12 Francezi. 13Englezi. 14 Peoni = unguri; daci = romanii din Transilvania. Critobul se referd la Sigismund de Luxemburg, imparat al Sfintului Imperiu roman si rege al Ungariei (1387 1437). 15 Pe Dundre. /2Mehmed al II-lea, din al carui discurs (v. nota 6) face parte si acest fragment se refera ]a lupta de la Nicopole (1396). 11 Imparatul din Constantinopol. Mehmed al II-lea, din al carui discurs (v. n. 6) face parte si acest fragment, nu nominalizeazd pe fiecare imparat bizantin la ale carui actiuni ostile se ref ea. Imperiul bizantin ca atare e indicat de el drept sursa a tuturor relelelor care an lovit pe otomani. 18 Critobul se referd la amestecul lui Manuil al II-lea Paleologul in luptele pentru putere dintre fiii lui Baiazid, dupd moartea acestuia, in perioada interregnului dinastic (1402 1413). 19 Iancu de Hunedoara, indicat drept get, adica roman din Tara Romaneasca. V. Green remora aceasta precizare din partea lui Critobul care ilustreaza traditia dupa. care Iancu ar fi lost scoboritoru] unei familii din Tara Romaneasca. 20 Peonii = ungurii ;dacii = romanii din Transilvania. 21 Critobul se referd in chip general la expeditiile lui Iancu de Hunedoara in sudul Dunarii, dintre care cele mai importante sint cea din 1443, cea din 1444 care s-a terminat on lupta de la Varna, cea care a dus la lupta de la Kossovo Polie (1448). 22 Murad al II-lea (1421 1451). 23 Este vorba de Constantinopol. Fragmentul face parte din acelasi discurs atribuit lui Mehmed al II-lea (v. n. 6). zl Critobul se refer& la asedierea Constantinopolului de catre Baiazid I Ildirim. Acesta a asediat capitala bizantind de mai multe ori. Critobul se refer& aici la asediul din 1396, intrerupt din pricina apropierii cruoiatilor de Nicopole si la cel inceput in 1400, al patrulea la numar, ridicat dupa inceperea ofensivei lui Timur Lenk spre apus, impotriva otomanilor. *Urea cd, bizantinii se pregateau sl predea orasul otomanilor nu este exacta. In schimb este adevdrat cd, in1399, Bizantul devine un vasal al statului otoman, permitind printre altele instalarea unei oolonii turcesti in interiorul capitalei si a unei garnizoane turcesti in afara zidurilor acesteia, cf. A. Decei, Istoria Imperiului otoman, Bucuresti, 1978, p. 59 -66.

521

www.dacoromanica.ro Atv Ei)piolcric Ilatovow Kai Aamiiv Pao-aei.); npotepov, ex St 'Asia; ittxpov Ocycepov Tsp.fipttc 6 Ba13uAdovtog avecrtricrav te aircov .r.qnoXtopxiag xai TO- 1.1/12VTE;tgainot5g, °Caw 4uvoi Twinneptyeveo-eat avairtatcp TUx13 ireptaco- Oe Io-ay.

5 (I,17,3) Ke Xeliet TOiVllV cardiac Tay tri; Eva NEIN csatpanriv atpaTtav ayciparra -Kat& taxog TAV TE 116Xtv draw xai TOL 7reptTaircrig xataSpapetv, oo-a TE ala into `Pcogiaiotc Av. '0 St KriSevtteXXlio-ac,EON); atpattav ayeipac tattatpexet !ley Ta Trepi Tilt/ noktv anavta xai 'th&nuitexpt; aircew t6iv Ito?v, xai Xligetat xata-cpexet St EriXt*plav xai Ta nepi aicijv, aytatrit, TE Ta =pi tfiv Talyniv OaXacrcrav, Ileptv Oov TE xai 'Ea ?Loma, irpocrxcopel St air* xai TO -cthv 'E7tti3aTaw tpot3plov ottoXoyict,1.)vcupurriii St Kai Ta nepi Toy MtXava MN/Toy 456a Talittiotg intilK0a AV, XEtpoirrai TE npoc toirrotg Kai to ev Marrutppia (ppaptov, ktoXoyia Kai auto npoolovilaav, Ta TE Cala 7SaVTa XAgETall Kai irpoc TO Soxotiv StatiOncrt.

6 (II,6,3) 06 tatita St govov tvriyevaurov,eaXa Kai 11rrlgxiopag qmkstg, ttircapxri Oeutv napexotttvii Eg TE Toy KaTa IlathVON TE Kai Aax@v 7r6A,Epov Zioreirokegcoligvcov airEci), watt OaSiacareainfig eg Tfivexeiwov ExetV noteicsOat Tag tai3o2oftc. (7, 1) 'H yap TCO-V Tptl3aXX(by -Karat !ley tv eltmaipcp Tijc EbpdmErig, apxo- tttvti ply ano ti-jg &co Muaiac Kai Tou Aittovoc opot)c, napfixouo-a St itexpt -cob Icstpou xai 6ttopoiksa St' aka T71 Aaxeov xai Tlatovcov apxij- 6 yap -Icrtpoc, tteytcyroctoy7TOTatIAVTO:wKat& teiv Upthirriv, apxetat µev Caro Toiv Ka:m(6v op6w,6tow Se St'aindiv, aX7La Sfi xai Tfig Taw IlatOwov TE xai Actx8v xai Ertpow oux oklyow yewbv Kai nokkrjv StepxOttevoc yljv xai KpEiTTOW air* Ull T Oil TIVOIlEVO; dEi Teti; npocrOfixatg TOV eg ainthv eaf3aA,X6v-row notattthv,

522 www.dacoromanica.ro data din Europa mai intii imparatul peonilor si al dacilor25si,ceva mai tirziu din Asia, Temirtis babilonianul28,si1-au facut sa inceteze asediulsi sa se intoarca asupra for ; asa s-a intimplat ca acest oral sa scape printr-un noroc nesperat. 5

(I,17, 3) Porunceste atunci27indata satrapului Europei28 saadune in graba oastesisa navaleasca chiar asupra Orasului28 §ia imprejurimilor acestuia, casiasupra restului tinuturilor ce erau in stapinirea romeilor. Iar acela, fara sä zaboveasca de loc, aduna in graba oaste si navaleste asupra tuturor imprejurimilor orasului si a cetatii insasi chiar ping la porti siprada [tot]. Navalestesiasupra Selybriei 30§ia imprejurimilor eisipune stapinire aicisipe coasta mariisipe Perinthossipe celelalte localitati; prin intelegere pasnica trece de partea luisicetatuia Epibatai31;ocupa totodatasitoate tinuturile de la Marea Neagra care erau supuse romeilor. cucereste pe linga acesteasicetatuia de la Mesembria32,care si ea a trecut de partea lui prin intelegere si be prada si le rinduieste cum crede de cuviintasipe toate celelalte33.

(II, 6,3) Nu numai asta it indemna34, ci§iintocmirea naturala a tarii35, care oferea o pozitie potrivita pentru ducerea razboiului impotriva peonilor si a dacilor38,care-1 atacasera, asa incit de acolo putea sa n5valeasca lesne in tara lor. (7,1) Iar tara tribalilor37este asezata intr-o parte minunata a Euro- pei38,ea incepe din Moesia de sus si din muntii Haemus si se intinde ping la Istru si se invecineaza de-alungul acestuia cu statul dacilor si cu al peonilor. Ca.ci Istrul, care este cel mai mare dintre riurile din Europa, incepe din muntii celtici si curge prin acestia, dar strabatesitara peonilor si a dacilor si ale altor neamuri, nu putinesidupa ce strabate mult pamint si se face tot mai mare prin adaosurile riurilor care se varsa intr-insul,

25Sigismund de Luxemburg, imparat al sfintului Imperiu roman si rege al Ungariei (1387 1437). Aluzie la expeditia terminate, prin lupta de la Nicopole (1396). Timur Lenk, khaganul mongol al Asiei, care invinge pe otomani la Ankara, la 20 iulie 1402, punind capat domniei lui Baiazid Ildirimsiaminind astfel cu 50 de ani cucerirea Bizantului de turci. 27 Mehmed al II-lea, la inceputul anului 1453. 25 Beilerbeiul Rumeliei Karaca Pasa. 29 Constantinopolului. 38 Selimbria, oral pe coasta Marl de Marmara, s-a opus atacului otoman, fiind cucerita prin asalt, ca si Perinthos, oral vecin. 31 Cetate situate, in apropiere de Selimbria. 32 Azi, Nesebar, in R. P. Bulgaria. 33 Operatia de cucerire a tuturor oraselor bizantine din Tracia a fost incheiata la 5 aprilie 1453, v. Decei, op. cit., p. 100, Runciman, op. cit., p. 90-91. 34 Critobul expune motivele care 1-au determinat pe Mehmed al II-lea se, atace Serbia in 1454 1455. El se opreste insa, din desfasurarea razboiului, numai asupra evenimentelor din 1455, cf. Ducas, XLII, 8 12. Se referise la tratatul sirbilor cu ungurii. 35 A Serbiei. 36 A ungurilor si a romanilor din Transilvania. 37 Tribal = sirbi. 38 Critobul foloseste numele de Europa in intelesul bizantin, desemnind partile europene ale Imperiului bizantin, Peninsula Balcanica.

523 www.dacoromanica.ro 1)193y31 A3)1 53 Alts Al4x1131 31 1DX Alpriocotz 37331 ,19 AQ1913 A79o-)23231? 53 A91 A0A139g A01Aoll (z) 1313-pici3ll ?g 591A? noicraq 131(102 31 tlA03 pityou 73.2.mTr117CPrl ivy. In 11331 731 ACOA9113ll 31 17331 ÀQ3173V 510 AuD? `50d01-19 5q) AllCb2 lt Agandidi -1tdpu 139(1031 31 5101901 idX3r1 nonoit 1)3x 57310ou pD0oX? 510y10ou 1331 5pynx A? lii 151340D311 3331 mama) pArlad? 1d3u nou 5121 590X9 not .n01-1)31011 ,112 7 1,19 PiDrorl Aoppikx-)Ap 73)1993 ()1 ploDpg 1730D7DTd13X 31 Altacip pax pl pdpu 571 5P0X0 901 norlmoll Dld9odd) 'ApXDP)..nx 5(1)319 1113 541 novpi arg 563D31) 501d9X `11331. A7319 591913 31 '1711(303 50)1214 1:1703 Al3A1130312 53 ALLl AC0A13313 500A19311231 31 90 pax Ulkd1311,73 5111 53 Alt1 901973 .50331314319 A0A911 `39 pnp I 5111 5pdTX 1113dp /92(10 Aoill,t A3All1/? Àctictr, luDrniapo 511 13910 pax Atom/ ItA31100Alto93 31 31 5101 .5100)34 14 dpi, 4A, 59dothripu Atli)? `Ctictr, UA?rk-odd? 59d1/ 53910u3 572Ao1. 11331 131AWL 131311 57313loilm9 ItA7110X3d71t PD9 AlDaod?d) PridT AC011011d3319 31 17331 À(01(1th ]

11) (c 3Da31pd193, 91-1 Ago 17L3 Alucipi pax A3e9od1/ `51updonAi 9 Qoa.. 5CO31(1973d d1,11731/ 1d13X Uticyou pm. laripAag ÀTypd.o3 11331 AD.01331. Aluqp -111D3dpic 01/39 171)1 513-yo2L 17331 matodd) `31a3 131 31 A3 lit 1)13A,013311 131 31 Vd131L 5131 5130709 901 00(119L `13A3111334- 731 A311 313 stimodDIL? 77)1g 5101 `510-101/o pi qg ipx Intip pax `niAnodo)XDodic 511,931/ 5T101/p `391upcbt? A91 51119731 13A9113k1s1. Aodnpv 5pD10y 5? 573A0110ll (9) AO, 3A. 9.1.9 A0A9dX 411 A9Ab99 731A911d331 31 1p31. Aonarim.yp n3 5101973 3d13131C1? 511,1 51typ 9 `593109731) 17331 131 A3TI À30031p 121 ?g 93/9 ATI Aorod) -113d/31/ `5130111031 11331 drik Àli 13 5u 'Swap A111 31 11TAA, 17331 A91 'Pito& `5919ltdX 113 1D31 31 11331 ?g A9X131111(A Aoi.damA A13X3 50A31igrod - A01(1d) 31 11214 1319A0A3A, - 52 31 A91 piny. ACOA91DH 31 1)331. ATxpv Ào1131091/ Actyou ltg A0A9dX VIACI0d0119 31 5101901 11931 AL,t1 ACOA13313 ADdC0X 17331 1104 5610331 A0A31191.011133 11331 lLg 11031 -A3A, A0113A 11331 À9311,111173d19 A11(121/ A19CO21201/22 61913 411 31 And(0X inN Aka ÀltXdp 3111.11 59A11 510.014319 AT '3dny? /kola 3g 11331 5902111,390C1/ 131(1(01/ AC01 À01121 31411 All11 AodUTIO u main% ,d731e `noicyn 5aodod) ?g 5C10A9T1 5901 500A31191013 3y1(73d1311331Al 510993-3x it 510Xd9 57313421311331 1/331 5739931.011/ (131.913 A1,11 Al,tXdp '8) (1 50d)3917 32 Li Apigi Altadp 51ogn ATijrrypAp piPY. uhl Aod 31 -cuPcbt 50A31112A 1.331 51;4dp 5tticir, N.A.? 'sound MM 50A31-191173101/9 m1 31 idipu ctoi 5co3ympd /3x 1 (6193 ltg m1 pywnd 1dX311 50A11 17331 A91 9d) nod .590212oup 731311 pixtpi 3A, Àlpi c13211.. Àltd)2 7511Lao1J9 5LtriTAA, 50A311109ltd% 1331 mod31o)3A `51391..y1i(tonq 3190 not A0d9d) 902123319 `5031214 1/331 701311 AC01 ACOA9113ll 31 11031 ACON13V '31113d112 -13C1131/ AOMIDd 5701 22134 5coroDn1J -5122A01/9

tqc www.dacoromanica.ro se sfirseste in tara getica si in cea scitica 39 §i prin ele se varsa in Pontul Euxin. (2) Cuprinde inauntrul cursului lui si multe alte neamuri razboinice si mai ales pe al peonilor si pe al dacilor, cu care se invecineaza, cum spuneam, tara tribalilor ;aceasta se Intinde pina departe, [in hotar] cu ei si are multe si frumoase orase in interior si cetati puternice de-a lungul malu- lui fluviului. Tocmai de aceea a socotit imparatul ca trebuie neaparat sa cucereasca aceasta tara si sa ocupe cetatile de pe malul fluviului ca sa fie stapin pe trecerea acestuia si, atunci cind ar voi, el sa poata trece lesne in tara acelora 40, iar pe ei sa-i poata impiedica sa-1 tread. Nu numai asta, dar si calitatea tarii Ii indemna nu mai putin s-o faca, deoarece este o tara minunata si indestulata cu toate bunatatile; caci si pamintul ei este rodi- tor cu de toate, spornie in toate roadele si ofera din belsug toate grinele si plantele pe care le aduce fiecare anotimp; [...].

7 (II, 7, 5) Si mai Inainte a pornit cu razboi asupra acestei tari 41 Murat, tatal imparatului 42, navalind cu multa oaste si putere 43 si a cucerit-o toata si a ocupat orase si cetati, asezate care in inima tarii, care pe malul Istru- lui, supunindu-le pe unele cu forta armelor, prin navala, pe altele fara lupta. Si a luat-o in stapinire pe toata, dupa ce pe domnul ei, Lazar 44, 1-a alungat la peoni. (6) S-a tot invirtitsi a ratacit multa vreme acesta pe la ei, pina ce i s-a facut mild imparatului de ratacitul lui si, pe de o parte de la sine, pe de alta rugat de prieteni, caci era milostiv la suflet de felul sau, si, pe deasupra cum acelaiidevenise prieten pentru ca voi sa-1 aiba aliat si tovaras in lupta impotriva peonilor si dacilor, deoarece, ca vecin de multa vreme cu ei, le cunostea bine tara si obiceiurile si pentru ca era si viteaz si priceput la razboi, ii da din nou inapoi tara si domnia. Si nu i-a oprit nimic din cele ce-i luase, ba i-a mai si dat Inca multe dintr-ale sale si nici macar vreun ostatic nu a luat de la el, ci i-a poruncit numai sa-i plateasca birurile obisnuite sidupa ce si1-alegat prin juraminte,i-a Incredintat domnia. (8,1) Iar Lazar,luindu-siinapoi domnia siintarindu-se incetul cu incetul si conducind-o cu energie, era supus fata de tatal imparatului si de imparatul insusi si pina la o vreme ii platea tributul. Dar mai tirziu, cum spuneam, minat de un gind nesocotit si aprins de dorinta razvratirii, nu mai dadea nici birul usor si uneltea cu peonii si dacii, incalcind tratatul cu imparatul 45.

:=0Tara Romaneasca si Dobrogea. 4°A peonilor si dacilor. 41 Este vorba de Serbia. 42 Murad al II-lea (1421 1451). 43 Aluzie la expeditia lui Murad al II-lea in Serbia, din 1439. 44 De fapt Gheorghe I Brancovici, despotul Serbiei (1427 1456), pc care Critobulit nunmte Lazar, dupa numele stramoqului sau, cneazul Lazar (1371 1389), potrivit obiceiului turcesc. 95 Critobul se refera la tratatul din 1444 al lui Gheorghe Brancovici cu Murad al II-lea.

525 www.dacoromanica.ro (z '6) (z 5919y 39 ADd0Odd) 31 ALLAD311 pm AOX(113c1(30d11) DA2 ATI 01(113 -0113121 A(1)1121 513.0419131113113 Cu. `751d2A1311133 121 31 01324111/3 nnoothp 573011103193 `111q0 Diag 3k 53 ADd3tD71 nuixdoiyou A131333013 `3517-19A? 13A1741312 A91 A0d1DL A(113 173X 1113A(11 1DX 5I0n3131 1031 51o1 19(10Xd1321(1 191021 1011 AQ1 1c1331. .noip t0x -ithp 5on3719x 5? 5Dxpv 1Dx 5Dnolou 1331? 'A3g1d1312 (c) 50)110 3k A411 01311 A9d31171 A3022 01(11) d)A37113/10(13rOg A1313g1)3d11 31 A133171321 50) u31(19nd ION 100913d1311 13 01113A(12 (1)319d1 11A011 AQ2A02113 Al3X01 11331 '511A4(113 50A3111231(0214, AQ0 513d9A9 (3015 5(10111,3dIL ,d1311 `01(13 5(3013A0 31 1D31 AV1 Al3k9 À0OA3Tk1321103L33L DdQo Sqoi Sioiao nonadX pm (10c1(1kdp 1311313%21 31 'Irviayou pro In pm A91 Ltel,tna 'nodono no Am-1mb3 .13317-13uoup (t) 10 32 1on3110xith33 pa, 31 ridD2 iimolriox 01 13%1910g pm noi, `n9ri9n32 531norokknup (91Q0 pm pi. pdrm not ncothD .5on9113k1sL, 13331 9 5q31(l9nd 1013X39 pox pm Acri1(1/3 5001(301 5cod3ilt 1313.13711.1.dX 5couTdenTr(id) 513134103% 12311Alld13 ,1371 5p9no29 '101131021 1DX 5731913E 1903919 1/3X 13AVg1110% ,(1)3 (1) A13X31DX 31 591973 p adDx? `131d9Odd) 11)31 ADLJTX ALDO 30%431? 721311 A031 À0)%319 A(01 39 A0)2110% A031A7311 A13X(19 A91 nnor13411, nTdho Dinomoup nodoth notolti? cbkyy9 Dinocuppy3 noi nod?iodu 5D1q-DIDd19 5Qc1ug n? 5101 5173131Dd1px? 5coRtong (g) d9A, 1031 91 A0A371(1031d01%021 cupp not 'flo99thodom Ltri nonmiwta2 m3x31Ap 713 41 77)131d011(021. 1dX311 (10%%011 `11A3T1OA1310d1)1/ 131A0X13d09031 dpk 0021 A0311(13dD11 ind?1i4 `chn?rlaoxdor(ou 13%%/2 42 11331 A031 ACOX131 (T1(113 AO)A711111dd31DX 5101 `51DADX1.111 A39UdC,OX390c131. 1blk()%0719 01 '13%1134 ,d)? (1) A391111 11 A931D31 A1301311 5D1npu 5(301 A? 01(313 VICO A13A?l1 5q A0X13 !VA 1.1.Dnak 51onx31 5101 iDcloXdp319 '191321 591M-103110113X 31 01 aiDp pox 50on3dori3n nkti nodcpX (9) 50A371129131/3 AQ0 11331 51319121 5992 31. ncpd731( 1Dx Siodcp2 5iot1oyith 31 pm 5toln3 L1111 50D 5(301 513g93du 51ok0y 5tod?tikt. 1031 ,xionn1cth 51021 5on31ip90)l3o ardpoup 30 ?9 10A3119A3473d1321 113(10%3A,k73292 m1 nc9c1)9 1A0113k1t cbdInnv p .mnndu? 9 29 6d133/ %guy? AC9X(11 A101 ÀQ)2A0219 d3219 31(10 A9 3103E À3131.1131923D0d21 (30 39 cI0A, A31119A3 113 A9173A(12 113A13 1130131373132W 10 A91 133%1913g A111913901 D1n0di3k13 npundle ION A4(13311313d1311 324901 1DX AllAD1939 53 A91 -OIL A0113% À0A311111031311 50)119 3k A471 1.10134 31 C01 On3Tion3L 5o01n9dachnio pm non ncp naynd?u) 13A39(10 11)1111031331 `nokoy 51394193k7) 5101 a91306,131(D1DX nonnpu dpk no)9dop n*don3 '1730D13i3nt3 3813%DAV, AN 519QD A41 31 1331173An1. 1DX 5(101 51)911321 1DX A41 A11%%19 AD91321 Akia3NDoup inx nol nodIDI 54Dig 3)(4 53 Aka 121 Al 4114

'11) '81 (1 5odl*oy 32 9 A01 AQ)%%13g1di `A(91131i,4 5m omit? nl,ti ntl.Xdp nku, n000d)3 not 5cor(19DEJ 53 nla 'clomp 538(33 572duig A91 A0d1OL AQD prinnak

9ZS www.dacoromanica.ro [Sultanul porne,ste o exPeditie de pedepsire. Lazar ia masuri de apcirare] (9,2) Iar el, dupa ce a asezat oaste de paza destula cu unul dintre cei mai de incredere oameni ai sal drept comandant in Samandria 48 si dupa ce a trimis in cetate din belsug cele trebuincioase, anume atitea cite socotea ea ajung pentru un asediu indelungat, trece Istrul impreuna cu femeia si copiii si cu tot ce avea si cu vreo citiva dintre oamenii sai. Si odata ajuns la daci si peoni, s-a oprit acolo. (3) Dupa scurta vreme insa, mai gindindu-se, a hotarit sa trimita o solie la imparat si sa incerce daca e cu putinta in fel si chip sa dobindeasca un tratat de pace. A ales deci dintre cei mai de frunte oameni ai sai, barbati inteligenti si foarte invatati si i-a incarcat cu foarte multe si scumpe daruri de our si argint, ca si cu obisnuitul tribut, de care vorbeam si ii trimite [la imparat]. (4) Iar acestia, odata sositi, dau imparatului si darurile si tributul, aducindu-i la cunostinta si mesajul domnului lor. Si imparatul ii primeste cu blindete si se poarta omenos cu ei si vorbeste cu ei pasnic si face tratat si le da si ia de la ei asigurari de credinta, cu conditia ca el sa stapineasca cetatile pe care le-a luat si din tara cit a cucerit cu armele, iar peste tot ce a mai ramas sa domneasca domnul lor, care sä dea in fiecare an un tribut ceva mai mic decit mai inainte si un anumit numar de osteni cind plead la nizboi imparatul. (5) Acum si cetatea asediata a Novobrodului, neputind sa mai faca fata asediului care se prelungea mult, caci se scursesera vreo patruzeci de zile de cind era impresurata, ba chiar si zidurile ei fusesera sparte de masinile de asediu, s-a supus prin intelegere imparatului, cu conditia ca nimeni dintre locuitori sa nu pateasca vreun rau, ci toti sa ramina asa cum erau cu femeile si copiii si cu toate ale lor si sa locuiasca in cetate si sa-si administreze tinutul. (6) Dupa ce a incheiat asadar tratatul si a dat si a primit asigurari de credinta si i-a cinstit pe soli cu daruri alese de ospetie si i-a salutat cu cuvinte blinde si de omenie, imparatul le-a dat drumul sa plece. Iar ei, ajungind inapoi, aduc la cunostinta domnului lor Lazar ce-au facut. Acesta, vazind ca a dobindit peste sperantele sale tratatul de pace la care nu s-ar fi asteptat vreodata, caci socotea ca nu mai este cu putinta sa incheie cu el pace imparatul, dupa ce a adunat atit de multa oaste si a facut atit de mare pregatire si cheltuiala pentru razboi, s-a bucurat totusi deosebit de mult de ce s-a facut ; si n-a spus nici un cuvint [de suparare] pentru ceea ce a pierdut, multumit cu ce i-a ramas. Caci el crezuse c5. avea sa piarda totul deodata. (7) Luindu-si deci iar sotia si copiii si tot bagajul si trecind Istrul, s-a, dus in tara lui 47.

8 (II, 18, 1) Iar Lazar 48, domnul tribalilor, aflind de la inceput de navalirea imparatului 49 in tara lui, a trecut indata Istrul cu sotia si copiii si

46 Smederevo. 47 Novobrdo a f ost ocupat in 1455 de Evrenesoglu Isa bey. 49 Gheorghe Brancovici, v. supra, n. 44. 49 Mehmed al II-lea, care pornise, in 1456, impotriva Ungariei cu gindul de a cuceri Belgradul, aflat in posesiunea acesteia.

527 www.dacoromanica.ro Kai TeKVOlc Kai toti)1010X01)01 71661V, (i)XETO eg Aa KiaV xeixei SteTpt0e,Tot nokepou TO nepag 61coaxorritiv. (2) &co-IA.86g Se To tiCSTO 7roXtopx6v To µev Teixog xaTtcreie Tat; prixavcac, To Se Kai xareppinTet Te Axton, autos Se Siavetgagevog xara germ TiuTpartav, Tijv Teappov exthvvoev, Siccog 6aSia ctrl Tot; onkiTatg rl tg TO Te-ixo; Sia(3aatc. Kai To Epyov Taxte)g fiv6eTo T7l rcoXiacipia. (3) 01 Se t wrOg Tor) tiCYTE0c dirEgaxorco !ley iaxupOg OTa0061.1aTa TE Kai 7COOP.fillaTa ItaVTOlac uAric kay0VTEc, ki.00)V Te gruit Kai ta(OV Kai TCT)V eikk,o)v, Tw xaTeppippevq) Toil Teixoug, Teuppov TE &co Tthv EVSOV 6pirrcorreg 13a0eictv xcii x6lict eapovTeg uyrou xai rakka Ittirca gracivthilevot eg (1710TOOTtiv* 0?) ili1V EIXOV T1 Kai avi,eiv, T6v EK TUB, wrixavdiv eapteptevow Ekov einavia crxeSavvOvuov TE Kai &kaki:1(1)6\qm 6 IWT113e11EVa Kai xaOmpoimaw To TEixo;. (4) 'lioavvrig Se 6 Ilatovcov TE Kai Aux 6v fiyeticbv, rctpav Tot)"10-woo xaOttevog eircavuxpi) Toi3 tiaTeoguv TeTpaxicrxiMoig Olt? iTaig aneaxonst Ta Spcbgeva. eDg ollv Eyva) TO TE Teixog xareppippevov, TilV TE TaTOOV ijStl %coo.- Ocicrav arcao-av, TOv TE iroXeliov &coy o1 rEpocrSombilevov Kai Thv irpo6I3oX1iv Toi5 Own ',hog iravri TL o-Tparcl), Seicrag 7rcpi Toi5 acrreog, &mug µlj etictSpoilfig Pia Xrp Oeiri To -1; Siaotg, XaOcbv Stapaiveruv ToiS olairaig Toy noTattov xai ECTEXOCi)V To 6OTO eKaOTITO, f1TISEVog EiSoTOg T5)V E w TilV TOOTOO StaPacriv. (5) Bam.Xsi)g Se ITEE1.811 716VTC1 Oi 1)V &event TO TE yap Tsixog es EScapog xciorepptirTo,IjTE Teappog tx(baeri,tO. TE Ca la. narra tg Teixopaxiav xakci); et lipTuTo, Setv Eyva) inixeTt Toi5 Xouroii Slava Xeiv, griS' tv aval3okaig eivat, as ka xaTet Taxog irpoaPeiXXetv -r(D tiaTE1 7ni6nj Kai xeipi Kai Suvaget. (6) 'Erractg o6v xakthg ntio-av T7jV o-Tpartav Kai rcapatveo-ag iroXXa npo- Tepov xai Sintiyopipsag xaL icapa0app6vag tg To noXetteiv a6Tobg xai napay- yeikag & Set goteiv, xai napaxeXeuo-apevog avSpao-tv aya0oig v15v ijSri Taw' 'prat, fiyaro irpth.rog aka; Tfiv Int To TETX0c. 01 St 6TOUT18Tal OX.CagaVTEc tteya Kai ToPepov Spopv xai I3ofj tx,d)pouv gni TO xerreppip.evov Tou Tsixoug, npoXa- Porreg Toy Pao-tkea Kai 7tpo636X1ovreg 'coke? eepci)o-Tcog fiyawicorro, rrapekOeiv do-co f3taolievoi. (7) Oi Se riaioveg E8eX0VTO TE ai)T0i); Zppo)ggvo)g, eivOicrOapievot Tot; Intoilcrt xaL ttaxOgevot yevvaicog KaicbOicrliogr)v tvTaiAa noXec Kai yevog divSp8v, Tfic pan;t.)45.raSelv yivogtvrig lad Itpe) Tou paaiXecog, Twv gtv napeX- OeIV eicro) Tor) Tsixoug Placbilevow Kai waracrxeiv auto, T65v St Ilarovaw aneo- cracrOai TE Toinoug Kai TO eioTO (puk6at. Kai Tekog brceptaxov oiTot)13aaata)c Kai Pracratievot Tot; Ilaiovag tnipaivoocrt Tor) Teixoug eepdxrrcog xai paxopsvot iaxup6g Tptnovrat Kai 606ficriv ainoi)g, Eaco ToD tiaTeog t crxuetvreg lcaL Sid)- 1COVTEg 0i)1( eV Tc461. xai 46v ofisEvi xoalicp EKTEIVOV eapetS6g. (19, 1) KavTatiOu Srj enupaiveTatairrolgal(pvrig brexSpailthv 6 'IwavvrIg tbv Tot; nepi cart& Kai titya 13airrag ETapa t TE To6Toug e606; Kai crcp6Spa waranX114ag eTpe Tot apOo-co. (2) Kai yiverat Srl tiaxi xapTepa tvrana pet& Oupoil Kai Op./fig, KILL yovog noXi)g Tthv TE 67atToiv dila Kai T6v Ilatova)v, awpoTepow olycovi4olitwov xaX6); xai avTupaortgouilevaw 62111Xorg xai eivSp6v aya06v Two 'Avow, T8v gev vow:

528 www.dacoromanica.ro cu avutia lui, plecind in Dacia 50; si statea acolo, urmarind de departe razboiul si asteptind sfirsitul lui. (2) Iar imparatul, asediind cetatea 51, a zdruncinat o parte din zid cu rnasinile, naruind cu desavirsire alta parte. Si el insusi a impartit oastea in grupuri si a umplut santul, ca sa poata fi mai lesne ostenilor sa treaca peste zid. Si treaba a fost dusa repede la capat datorita miinii de lucru numeroase. (3) Cei din launtrul cetatii se aparau luptind cu dirzenie si ridicau intarituri si parapete din tot felul de material, adica din pietre si din lemne si din allele in locul zidului naruit si au sapat dinauntru un sant adinc, ridicind pamintul in inaltime si nascoceau tot felul de alte mijloace de aparare. N-au izbutit insa sa faca nici o isprav5., caci bolovanii aruncati de masini surpau si spulberau toate constructiile si naruiau zidul. (4) Iar Joan, conducatorul peonilor si al dacilor 52, asezat pe partea cealalta a Istrului, in dreptul cetatii, impreuna cu patru mii de ostasi, urrnarea de departe cele ce se intimplau. Cind a vazut zidul distrus si santul umplut tot si ca lupta is o intorsatura neasteptata si ca imparatul are sa atace cu toata armata lui, temindu-se de soarta cetatii, ca nu cumva sa fie cucerita prin forta armelor in urma atacului, trece in taina fluviul impreuna cu ostenii sai si patrunzind in cetate ramine acolo, fara ca vreunul din cei de afara sä fi prins de veste de trecerea lui. (5) Fiindca toate ii mergeau bine, zidul era naruit la pamint si santul fusese umplut si toate pregatirile pentru lupta la zid bine duse la capat, imparatul a socotit ca nu trebuie sä mai intirzie de loc si nici sa nu mai amine lucrurile,ci sa atace degraba cetatea cu toata forta si cu toata armata. (6) Dupa ce a rinduit asadar bine toata oastea si i-a indemnat mai intii mult pe osteni, vorbindu-le si incurajindu-i sa lupte si aratindu-le ce trebuie sa faca si cerindu-le sa se arate acum barbati vrednici, a pornit in fruntea for catre zid. Iar ostenii, cu strigate de lupta tari si inspaimintatoare si cu urlet, au inaintat spre partea darim.ata a zidului si, luindu-o inaintea imparatului, se luptau cu vigoare, silindu-se sa patrunda inauntru. (7) Dar peonii i-au intimpinat cu putere, tinind piept celor ce veneau asupra for si luptindu-se cu vitejie. Si era aici batalie mare si macel de barbati, lupta dindu-se corp la corp chiar sub ochii imparatului, iar unii se sileau sa patrunda inauntrul zidului si sa-1 ocupe, pe cind peonii [incercau] sa i respinga si sa pastreze cetatea. Si, in sfirsit, ostenii imparatului au invins si i-au silit pe peoni sa se retraga si se suie pe zid cu vigoaresi, luptind strasnic,ii pun pe fugasi-ialunga si se revarsa inauntrul cetatii si-i urmaresc in neorinduia1a si-i omorau fara crutare, in dezordine 53. (19, 1) Si atunci, dintr-o data li se arata navalind impotriva for Ioan cu oamenii lui si, slobozind strigat mare, i-a facut pe data sa se cutremure si,inspaimintindu-i foarte, le-a oprit inaintarea. (2) Si se da aici lupta mare, cu furie si urgie si se face multa ucidere de osteni, si de peoni, caci si unii si ceilalti se luptau bine si cautau sa se intreaca unii pe altii si erau barbati vrednici, iar [turcii] socoteau ca au

50 Brancovici s-a refugiat la Becskerek. 51 Belgradul. 52 Iancu de Hunedoara. 53 Critobul inceara sä atenueze, prin felul in care descriebatalia,marea infringere suferita in realitate de turci, la Belgrad, in Mlie 1456.

529 www.dacoromanica.ro tflovTont axeSov Exctv ijSri TO cicriu xai Setvov fiyouggvawtfivTo6Tou &campy, Tcbv St Hate:wow atCYX,UVOatVOW TE TljV fITTaV T01,013TOVZECITUEXTthV xstpthv guroXgcrat. (3) "Opcog yE injv gv To6Tcp cr(poSpa Ixaxonet0ouv of Tot) 13acragcog, giTc Kara npocramov TE rratopevot xai etvcoOcv ano TE T8V gitetX4Ecov Tot) Tcixoug xai Tcbv olvrigetuov EinrepScticov 13aXXOgsvot, Kai rcavTax60ev Intialligvcov a6Torg Uhl Ilittovcor Kai µtj Suvaggvot aVTEXEIN EU E. pa-Novo-1., Kai of rIctiovgg Ova- Octpaficravug c606g tCSITE0-6VTEg ittaa EOpthatcog, E81,C0KoV TE to roux xaTa rroSag lad ijpxouv, xai amoo-apsvot Tot) Teixoug, ET/COVTO pexpt TOti crTpaTongSou xuivovug. (4) revOpsvot SE Ka TeC Tag 1.111%a Vac, gviag pgv agT(76v 611CTOUCT1 Ka Ta T0115 noTagot), Earty dg St xai gaco Tot) xdpaicog. of 7acioug SE a6TCo-v xai irpog Slap- nayilv ZWel7COVTO TOU atpatontSou, -KEW cipyacravT6 Tl, ggya 6ctvOv Kai TO 7roki.) Tot) crTpaTorraou Stijpncusav, ci µtj Pacrtkcbg EuOugi.)xt Toig Iccpi &yaw ga7tTl- Sflo-ag -Kate( pecrov ctiyabv entaxs TS Tfig oppijg -Kai paxopevog io-xupc7ig TpgrEcTat To6Toug XattrEptbg xai xaraSubxct pgxpt Tot) Tgixouc, (povcUwv Kai KTENO)V aVaLK'Ci xai ptacragevog i.taXa eppcopgvcog Ko-co To6Toug, thOet xai xaTaxXcict netXtv gvTog Tot) tlaTcoc. Kai get& TOUTO SI) Kai a6Tog avaxcopci; Trig StoAccog xai eg TO Crtpa- Torcaov grcavetatv. (5) 'EXficp0i SE Ov 7roXXa T@v alto Tot) crTpaTongSou, TOI5 PaatXgcog, ortcp g(priv, at(PVTIc gKECTICEGoVT04 airroig Kai Eg tpuyfiv Tptwarroc Kai Sub4avTog. (6) rAirgOavov SE Tolv ptv gincov arpartcoubv o6x OXiyot, xai Sri Kai alto Tfig 13ao-tXtxiig a6Xfig Evtot aya0oi givSpcg rcircut St xai o TN E6pcintrig grrapxog KapprCiag, XiOcp PktiOcig Trbv alto prixavilg, gtvijp gtya0og xai T@v pgya Suvaggvow rap& Pao-act, -Kai Sij xai Ttbv ew0aaaniSV ale aV8pia xai uTpaTiyict xai gtpcTi-j. AgygTat SE Kai Toy 13ao-tXga paxopevov 13XiOilvat Sopan TOv wripov, Lai ggvTot ggya civat To Tpaiipa, &XX' tntiroXatovi (7) BacrtXci); SE iircoyvo6g Okcog 'rely capccrtv Tot) (ppoupiou, ijSri yap gv pcylaru (plActxri.1)v,noXX(.15v gaariXu0ouovtvagT(1), gtvicrrnai TE Tfiv cripattav gxci:Ocv Kai wautSpatubv ilepOg Tl, Trig Tpt[3aXXiSog XI-1%cup xai (ppo6pta XEI- poirat xai xthgag Staprc4ct xai, Xciav gXacrag ou rcoXXijv aipog xai Try crrpaTtfit StaSobg craTparcriv Tc aii0tg gyxaTacrTtpag aOTrj TOv'Axily,gicaystatv eg rely sAsplava TEA,Etraiwtog fon Tots otpoug StEXOcbv Se TO (pOtvOrrcopov OXov carot, xelgivog apxopgvou &mug-ital. gg To BllcaVTI,OV. Kai TgiapTov xai E4rixoaTov ZTO; npog Tot; gvvaxocriotg TE xai 4ctxtoxiXiotg Tot; 6Xotg fiv6sTo, gKTOV 8e TrSSgtprrigtuwpacrtkel'. (20, 1) Agapog St 6 Tciiv TplOcalGiv flyspcbv grEctSij gyvco Tfiv lavaxthpio-tv Tot) PacrtXgon, rcatv Stapag Toy "Icrtpov fixcv gg trjv autos Kai gv EagavSpia &fir.

530 www.dacoromanica.ro si pus stapinire pe cetate si li se parea gray sa o piarda acum, in vreme ce peonilor le era rusine sa fie infrinti si sa piarda din miini o cetate atit de insemnata. (3) In timpul acesta, totusi, ostenii imparatului au suferit pierderi grele, deoarece erau loviti din fata si de sus, de pe crenelurile zidului ri de pe cladiri asezate in locuri prielnice si peonii ii atacau din toate partile. Si, nemaiputind sa tina piept [dusmanilor], incep sa sovaie si peonii, prinzind indata curaj si repezindu-se asupra lor cu multa vigoare, i-au urmarit indea- proape si i-au covirsit si i-au indepartat de la zid si-i urmareau ping in tabara lor, ucigindu-i. (4) Ajungind la masini, pe unele le arunca in fluviu, pe altele in rant chiar. Iar cei mai multi dintre ei se apucau s5. prade tabara si ar fi facut un lucru groaznic, si ar fi pr5.dat cea mai mare parte din tabara, daca imparatul n-ar fi sarit indata cu oamenii lui in mijlocul lor si nu i-ar fi oprit din avintul lor si, luptindu-se cu dirzenie, ii goneste in chip stralucit si i urmareste ping la zid, omorind si taind faro mil. ;ri repezindu-se cu vigoare asupra lor,iisileste sa intre inauntru si ii inchide din nou in cetate 54.Si dupa aceease intoarce siel din urmarire si vine inapoi in tabara. (5) Din tabara nu au fost luate multe lucruri, caci imparatul, cum spuneam, atacindu-i degraba, i-a pus pe fuga si i-a urmarit. (6) Au murit nu putini si dintre ceilalti osteni, dar mai ales chiar citiva barbati vrednici de la curtea imparateasca. Cade si eparhul Europei, Caragea 55, lovit de un bolovan zvirlit de o marina, un barbat vrednic si dintre cei de vaza de pe linga imparat si dintre cei renumiti pentru vitejie si pricepere militara ri virtute. Se spune ca si imparatul a fost lovit in timp ce lupta de o sulita, in sold, dar ca rana nu era mare, ci de suprafata56. (7) Iar imparatul pierzind cu totul nadejdea de a cuceri cetatea, caci aceasta era acum foarte bine pazita, pentru ca venisera intr-insa multi oameni, ridica oastea de acolo si strabatind o parte din Tribalida 57, o prada si cucereste cetati si jefuieste sate si, luind cit mai mult prada si el si dind si ostasilor, pune iarasi aici satrap pe Ali 58 si se intoarce la Adrianopol cind se sfirsea vara 59, 5i petrece aici toata toamna, iar la inceputul iernii soseste la Bizant 60. 5i s-a sfirsit anal ,rase mii noua sute saizeci si patru, al saselea din domnia imparatului 61. (20, 1) Cind a auzit de plecarea imparatului, Lazar, domnul tribalilor, trecind inapoi peste Istru, s-a intors in tara sa si statea la Samandria.

54 Critobul este singurul autor care aminteste un asemenea eveniment din aceea,i dorinta. de a atenua realitatea infringerii lui Mehmed al II-lea. 55 Beilerbeiul Rumeliei Karaca pasa. 58 Intreg pasajul 6 se afla, arata V. Grecu, in manuscris adriugat pe marginea filei, ceea ce it face sa pun5. sub semnul intrebarii nu realitatea incontestabila a faptelor, dar autenticitatea acestor rinduri din textul lui Critobul, panegiristul sultanului. 57 Tara tribalilor, Serbia. 58 In realitate, Serbia a fost transformath in sangeac otoman abia in 1461, dup5. ce, murind Gheorghe Brancovici (24 decembrie 1456), Mehmed al II-lea a desfasurat, prin beilerbeiul Rumeliei, Mahmud pasa, o vasty actiune militara, pentru lichidarea statului sirbesc. Primul sangeacbey a fost, intr-adevar, Mihaloglu All bey, cf. Decei, op. cit., p. 110. 59 Vara anului 1456. 60 Constantinopol. 61 Anul 1456.

531 www.dacoromanica.ro 9 (IV,10,1) 'Ev TO&TOlg TOIVOV 6VT1 Tcwilac-tX.Ei etyytAlgutt Apaxoukiv, toy fryegova FET6v, vgargpaw, gntOoptirsavut vgoxpoicrat 1 ui, atpartav r.)XXg- Uttigvov ixaviiv xai -TITTr011e Kai 61a,a, etvciftpatrwPacrIXELeg rjv airc0npthriv TairCIV RapaCTX,thV tljv etpxfiv. (2) 'And,a0avtag yap ainov TS Kai My &Savoy inCo T015 TOV IlaloVCOV 'CE Kai Aaxthv hyggovog 'lioavvou Tot') atop Acta Sovaliccog Ens? 0ovrog Kai Tthv acpthv aTCOKTEiVaVTOg ICaTgpa Kai TijV apxtjv napaSorrog ETgpcp, gStato Toinoug yoyaSag o Toil paaagwg narrjp gg ainov xataymyytivrag Kai Etpg(pgv Ev wig paatIzioic ?iyav colotivcoe naiSag OVTac, en Kai 'CEXEOUT.111 xaTtkutev &nob; TO;) pao-agt xai old: xai Og axe xai Etpcycv ainobey noUti Ogpangiq TE Kai Twill nap' Lama...) xai npovola Pacyarrol. (3) Ngangpcov SE 41443cirrow nspi rijv olpxfiv trjv Fenbv Kai Tor) Tainriv txovtog aneXa0tvtog xaxiog, -Katfiyayg Toiitov o Pao-1116g xEtpi noXXij xai Sanavv,i, napaSobe ainth ntayav WIN/ &pxliv T1jV I-Etthv Kai tuv0fixale, xai opxotg uvi5ficsag ainev, h ptjv (puXgg-tv ZiSokov xai xa0apav rfiv nprig Toy f3aut Xta atopyrjv xai giivolav -Kai Tag TEV01.1SVac 7CiaT El; TE xai 4uvOl1cac. (4) '0 SE I3paxi)v xpovov gpltsivag 'minute, gnettanarrow ktvriatiav Xaf 3thv Kai xardog Taysig nepi Toy nto-Tgi)cravta, gnavto-Tri -Kat& Tot5 13amkgcog. Kai npOta !ley XdOpa Stal3ag Tov latpov ti)v Sov6tiAgi xai csmart4 oux eXiyi3 xamtptxgt nikrav vjv ogopovaimi)xthpav Tot-)13aaatthe, Xgyco Stj to nepi NixOnoXiv Kai 131.81jvriv, xai X.EtaV E? thusOtt no?iv xai (povov Lpyao-apsvoc oirK oXiyov, nakiv Staf 3ag gnavrixgv gg T1jV aino15. (5) META Sg 'wino npto-Psig toe draw emouteiXavtog TOO 13autXEcog crnovSiliv Ts &yap/limn/Tag Kai kakfporta; ciprivtica. xai 'CljV aiTtaV neucroggvoue 'tie ilnouthaecog, OSE npiv ijtta0c-iv erp' a ljxov, 4uacti3cbv winoug etvgcricoXontas, noXX6 xai 13Xdatrnata ansikiwag eg 13acyaga.

532 www.dacoromanica.ro 9 (IV, 10, 1) In vreme ce imparatul se ocupa de aceste lucruri 62 i se da' de stire ca Dracul, domnul getilor 63,dornic de schimbari, s-a razvratit si ca a adunat oaste destula si cai sj arme si s-a ridicat impotriva imparatului, care mai inainte ii daduse domnia 64. (2) Caci atunci cind acesta si fratele sau au fost alungati de condu- c5torul peonilor si al dacilor, de getul loan 65, care a navalit cu oaste §i le-a ucis tatal si a dat altuia domnia 66, tatal imparatului 67 i-a primit pe- acesti fugari, care s-au refugiat la el si, copii fiind, i-a crescut cu foarte multa omenie in palatele lui, jar cind a murit, i-a lasat in grija imparatului, fiul sau. Si acesta i-a tinut si i-a crescut cu multa grija si cinste sj impa- rateaSca atentie 68. (3) Cum in domnia getilor s-au intimplat tulburari sj cel care o avea a fost izgonit in imprejur5.ri rele, imparatul 1-a adus cu multa oaste si cheltuiala pe acesta si i-a incredintat toata domnia getilor si si 1-a legat prin tratate si juraminte, cu fagaduiala ca va pastra curata si lipsita de viclenie dragoste fata de imparat si bunavointa si ca va respecta legamintele de credinta sj tratatele. (4) El a respectat aceste lucruri putina vreme, apoi insa a uitat de toate sisi-adat la iveala rautatea fata de cel care ii aratase increderesi s-a rasculat impotriva imparatului. Si mai intii, trecind in taina Istrul cu putere sj oaste deloc putina, bintuie toata tara imparatului invecinata cu a lui, vorbesc de tinuturile din jurul Nicopolei si Vidinului si dupa ce a luat prada cit mai multa si a savirsit nu putine ucideri, trecind inapoi fluviul, s-a intors in tara lui 69. (5) Dupa aceea, cind imparatul a trimis la el soli, casa-iaduca aminte de tratate si, vorbindu-i pasnic, sa-1 intrebe despre pricina razvratirii, acesta, mai inainte de a afla pentru ce au venit, i-a luat sj i-a tras in teapa, rostind multe insulte si amenintari la adresa imparatului 70.

62 Sultanul Mehmed al H-lea se ocupa in 1462 de dezvoltarea urbana a Constantino- polului. 63 Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti. 64 Unii istorici considera ca intr-adevar, in 1456, Vlad Tepes a dobindit domnia cu sprijin turcesc (G. Ghibanescu, A. D. Xenopol, C. Stoide), bazindu-se, intre altele, si pe afirmatia lui Critobul. Alti istorici considera cs Vlad Tepes a dobindit domnia Tarii Romanesti cu sprijinut lui Iancu de Hunedoara (N. Iorga, I. Bogdan, N. Stoicescu). Afirmatia lui Critobul se poate referi insa la prima domnie a lui Vlad Tepes, din 1448, cind el ocupa tronul Tarii Romanesti cu ajutorul turcilor, v. N. Stoicescu, Vlad Tepes, Bucuresti, 1976, p. 35-37. 6°Iancu de Hunedoara, prezentatsiaici de Critobul ca roman originar din Tara Romaneasca, get", v. n. 19. 66 Referire la actiunea lui Iancu de Hunedoara care intreprinde in 1447 o expeditie in Tara Romaneasca, inlocuind din domnie pe Vlad Dracul, trecut de partea turcilor. Succesorul lui Vlad Dracul a fost Vladislav al II-lea, dupa unii istorici insa, pentru o scurta perioada, Dan al III-lea, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 15-25. 67 Murad al II-lea (1421 1451). 68 Pe baza interpretarii cuvintului pronoia (grija, purtare de grija) in sensul sau de termen juridic (apanaj), V. Grecu considera ca Vlad si fratele sau au dispus, dupa. Critobul, de feuds imparareasca" in Imperiul otoman. Interpretarea nu ni se pare justificata, cuvintul avind aici, credem, sensul sau comun. 69 Izvoarele relateaza diferit succesiunea evenimentelor razvratirii" lui Tepes. Toate insa sint de acord asupra faptului ca initiativa ruperii relatiilor cu Poarta ii apartine, ca replica la incerearile acesteia de a marl obligatiile mai vechi ale tarii sale, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 93, 89-93. 70 Critobul se referd in chip tendentios la solia lui Katavolinos si la Hamza pasa, relatind intimplarile in mod diferit de Laonic Chalcocondil si Ducas, mai aproape de spiritul relatarilor turcesti, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 89 -93.

533

www.dacoromanica.ro (6) Baaaebg St tfiv i5j3ptv tairrriv µ1j tveymbv, 01.tip StKaio? Aspegic, utpa- 'nay Ott 76.,EiaT1IV El/Obc ttycipet Kai, KaA.Cog napaaKtuaattligvog xgt[t8vog,eitlet rjptStaf3aivet toy latpov xai Stafkg xatatptxgt i.ttvv ou nokXarg filltpatg ndaav axeSov tijv fetcbv, nopOciiv xai StAv abtfiv Kai xgtliappou Show tirtp- x6i.tevog TE xal napacri)pcov netvta ttttvnoui Kai (ppoiTta xelpoi)1.1svogxai Kcbttag Stapn4tov Kai Xciav Ott 7rXEICKTTIV anttycov. (7) '0 St Opaccbg txeivog Kai ta.4cbv Trio 60poav tpoSov Tou paaatcoc EveyKow, tpoyag ei.)0t); ektto xai, KatcOatpcbv Ta tputivoTcura.'ENvivag Kai taw f3ouv6v, Stfrye to tog dnoo-KonCov toiv ytvogevcov, Bao-tXtbc St Aye Kai gq)Ept tfiv attoii Kai rtkog fryggova rET(7)V ToV 01)T0i3 etSaTov anoSgiKvoo-t `Pa.Sov. sIxe yttp totyrovgee'ectutoi.). s (8) AptocouXtg Se 'FIST' ttbv aka npaypettcov akcog 6.noyvobg Kai 1.triStp.iav gxcov tkniSa tor) Xot7toi3 T11S ttpxfig,gyvco Oavatthv Spao-ag Tt. toi)g IxOpobc KOCK(w; Kai 7ta0Eiv akar Kai 6111 TOV)TO Sgag gtvolitcogautw,vuKto; 7r1eta0C0. 1301A.ETal To) atpatoit.6qKai, ngpi Ittaag vimtag,alCpcl TtV1npoapeaket TOT) 0tpatorctOou ettoftxrcog TE Kai 4i)v oi)sevi Koo-ptp Kai Tovov 1py4stat ci.xttv 7toX6v, Kailfiktov Ts taxi 1:1VITOW xai f1111OVCOV* 01) yttp tvettagv Ov Swim. (9) Baatkgbg yap gi.)06g, 7tpoal3akovtgg, gEnitriStg KCXEUEt latKpov ava- xcoptIcrat tobc atpattthtag, iva gni ptalov npotkOrj, dig av euxeipwroS ytvtrat. mETa. St taro Tij arpattili V.)vOritta SOUS Kaei)st 7tavtaxo0av Cti)T4) 7T poopfiAl&tv. Oi St opttfiaavteg 4i)v aXaXayil Kai 061.1,73 Kai npoOuttict 7to2Arl netvtag aka) KataKOntouat, Tafiv &mugc-f)vtac tcthypriaav, staptOplitoug nay°. ApetKotatc St Staka0thv akoti nou Kai StaSpag tptyyttc6,Sxeto ES Haiovac, of St 41.)?Aa- f36vtgg okay KaOttpav tv tpokaKi3. 10. Bacrasbc St, fjnsp gtpriv, tipxovta Kai flyegova Feteov arcoSgiKvoat `136.5ov, napaSobg afrt4 ntiv to otp(ov Kpatoc Kai TfiV apXf1V, -at mato. xapthv nap' aiyta, aOtog St Xglav attaac Ott no? kfiv etv5panoScov TE Kai 13oo-Krittettcov xai t13 atpatt4 StaSo6g, naktv Staf3aivgt toy Icrtpov Kai, KatakafRbv 'ASpta- yob Oepooc, i.ttKpov Stavanai)gt Trio atpattav aka Kai get& toino, vetaKakg- aetttevog tobc flycp.ovag Tou atokou, KeXel)st StaKocriaw vecT.w otokov taptio.at til Ataf3cp.

534 www.dacoromanica.ro (6) Neputind indura aceasta insulta, imparatul, cuprins de dreapta minie, stringe indata cit mai multa oaste 71 si, dupa ce se pregateste bine in timpul iernii, trece primavara peste Istru si, odata trecut, cutreiera nu in multe zile aproape toata tara getilor, stricind-o si pustiind-o si, rosto- golindu-se asemenea unui torent, tiraste cu sine tot ce intilneste in cale si cucereste cetati si prada sate si is prada foarte multa 72. (7) Iar acel om cutez5tor si 15udaros, neputind sa tina piept napraz- nicei navale a imparatului, a luat-o de indata la fuga si ajungind in pustie- tatile si in muntii din tara lui, a ramas acolo asteptind sa vada sfirsitul celor ce se petreceau. imp5..ratul strica si pustiia tara lui si, in cele din urma it pune domn al getilor pe fratele acestuia, Radu 73. Caci it avea alaturi de el. (8) Pierzindu-si cu totul acum nadejdea si nemaiavind nici o speranta de domnie pentru viitor, Dracul s-a hotarit sa fac5.' cit de cit rau dusmanilor, prin macel, chiar de-ar fi sa sufere el insusi din aceasta pricina_ Si dupa ce a luat aceasta nesocotita hotarire, vrea sa atace in timpul noptii tabara [imparatului]. pe la miezul noptii, ataca in dezordine si fara nici o rinduiala o margine a taberei si ucide multe dobitoace, camile si cai si catiri. Caci n-a dat peste oameni 74. (9) Atunci cind ei au atacat, indata porunceste imparatul ca ostenii sa se retraga degraba putin, pentru ca acela sa inainteze mai mult si sa fie mai usor de prins. Dupa aceea, dind ostirii porunca, o face sa-1 atace de pretutindeni.Si. ostenii, repezindu-se cu strigate si iuteala si cu mult avint,ii taie pe toti oamenii aceluia, in afara de cei pe care i-au prins de vii, foarte putin numerosi. Iar Dracul, strecurindu-se pe furis de acolo si scapind cu fuga, a plecat la peoni, care insa 1 -au prins si 1-au aruncat in inchisoare 75. (10) Iar imparatul, cum am spus, pune domn si conducator al getilor pe Radu, dindu-i toata puterea si stapinirea asupra lor, luind de la el juramint de credinta si, dupa ce is cit mai multa prada de robi si de vite si o da ostirii, trece iarasi Istrul si, ajungind in timpul verii la Adrianopol, isi odihneste putin armata; si apoi, chemind la el pe comandantii flotei, le porunceste sa pregateasca o flota de doua sute de corabii pentru a merge impotriva Lesbosului 76.

71 Pentru numarul efectivelor turcesti, redate exagerat de alti cronicari, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 100 (cca. 80 000). 72 Distrugerile din Tara Romaneasca an fost in mare parte datorate locuitorilor insisi care an practicat tactica incendierii terenurilor inaintea navalitorilor, retragindu-se in munti. Desi a dus la caderea lui Tepes, expec4ia lui Mehmed al II-lea nu a fost un succes militar categoric. Armata tura s-a retras sub amenintarea foamei si a secetei, in iulie 1462, cf. A. Decei, op. cit., p. 117; N. Stoicescu, op. cit., p. 105 107. 73 Radu cel Frumos (1462 1474). imprejurarile instalarii sale in domnie sint insa. mai complexe. Dupa indicatiile lui Chalcocondil si alte izvoare, nu turcii direct, ci boierii an decis s6-1 puna domn pe Radu, fidel turcilor, inchinindu-le acestora tara. Mehmed nu reusise sa.-1 inlocuiasca pe Tepes in domnie, v. N. Stoicescu, op. cit., p. 120 127. 74 Celebrul atac de noapte al lui Vlad Tepes asupra taberei otomane (16 17 iunie 1462) nu este redat exact de Critobul care, spre deosebire de Chalcocondil de pilda, incearca s6.-1 mini- malizeze, ibidem, p. 107 114, unde se citeaza si alte izvoare contemporane. 75 Vlad Tepes s-a refugiat in Transilvania, dar a fost arestat de Matia Corvinul, fiind inchis la Visegrad, apoi la Buda. " Mehmed al II-lea era la Adrianopol la 11 iulie 1462.

535 www.dacoromanica.ro 10 (V, 4, 1) Toil 8' airroll xEipbvog xai Pacsasbg 6 flatovow 'la Kai Actietiv earpaTsuaav bd. TO AaX}Larthv xai Boa-cpcov xcbpav, ijv npoyrivktElfxbacao 13aatX86g, on cog,ci 86vavro, xaTacno Tairniv Kai Ta v ctht (ppoivta aipilai3 Kai. pakurra Sil tfiv laITCav, t4EXao-ac Toi)g j3acrahog.

536 www.dacoromanica.ro 10

(V, 4, 1) in aceeasi iarna77 iregele peonilor si al dacilor 78 a pornit cu razboi asupra tarii dalmatilor [zisi] si bostri 79 pe care o cucerise mai inainte imparatul Bo, pentru ca sa o cucereasca, daca va putea, si sa ocupe cetatile dintr-insa si mai ales Iaita, alungind pe oamenii imparatului.

77 in 1463. 79 Matia Corvinul, regele ungurilor si al romanilor din Transilvania. 79 Bosnieci. 80 Mehmed al II-lea cucereste regatul Bosniei in 1463.

537 www.dacoromanica.ro LXX. ONOMAT0110EIAI110AES/N KAI TOIISIN

(p. 487) [...] Efippov, it Oimcpia Kai Itpictp.oc. of Se Otipcpot to na- 26atew eXeyovro rivcco.8ec. AopixrroXov, 7) ApUrta...AaKcia, f1 Bkaria 'qc My- xpiac. of Be Kaxot keyovtat ExiMat voi.taSEq. of Tatetpot ke7orcat Kopivoi. Kai Taupo6no50a4...].

538 www.dacoromanica.ro LXX. NUME DE ORASE $1 LOCURI

In manuscrisul nr. 39 fondul Pol lane de la Biblioteca Nationale din Atena (ff. 279v- 28 lr) se afla citeva insemnari din epcca bizantina cu nume de orase si locuri insotite de scurte comentarii. Numele arhaice au corespondente mai noi, de pilda: prin Sirmium se intelege localitatea medievala Striam sau Srem (azi Sremska Mftrovica),ungurilor li se spunea gepizi, Dacia -reche corespunde tarii romanilor din regatul lTngariei (attic& Transilvania), vlahii balcanici sint sciti, iar tatarii se numesc cumani sau sciti din Taurida. (Crimeia). Textul a fost publicat de Spyridon Lambros, in N`Ekkilv, 6, 1909, p. 486-488.

Despre Dacia si vlahi

(p. 487) [...] Sirmium, Ungaria si Striam (Srem). Ungurii erau numiti in vechime gepizi. Dorystolon, Drista [...]. Dacia, tara romanilor din Ungaria. Vlahii se numesc sciti nomazi. Tatarii se numesc cumani si taurosciti [...].

539 www.dacoromanica.ro LXXI. EKOEZIE XPONIKH

(p. 8) '0 CTOIATIIV MexiAttric Se veog wv Eig fiktxiav Tou geipaxog t axe Kai peCfiptSeg TOY TE Xakiik nacria Kai liptrig rtaaia, tivSpac cppovtgarettoug obi( fpcouev ainofig Ev obSevi, eala crxoXaCcov 1)v tv Kuvriyecriotg -Kai icototg. 'Axoixravteg St of taw Obyypc.by ttpxriyoi, Ott (3acsiXei)et vtoc Kai linetpogrto- ? eoppilcsav Kara TCoV ToopKiiiv, To ickeloy EK itivoptatcov 'rob 13aatktcog npog TOY xpeariv Kai TOY layKov. 'Hy yap o layxog atpatriyog lAtyac, Kai Stetivfxsato npOg airrov 6 pao-tkebc peEr OpKtov,6.)g,gay SuvriOijg exi3aXely Toy tx,Opoy ftCo'v Ex TN A6o-ecog, To attpita Tfic tp11; Pacraciag Allowey 'r xoptxpil cbg eXEDOEpCOTO To5V Xplattaythv Kai tf-jc iriatecog flimbv, Kai ttepa f5fittata ntOava StemvOaato Trpoc airrov. "HX,Ooy o6v nepatcoetyteg ex tot) notagoil Aavo6f3ewg [LEth Spvapecog S Tt ickeicrtrig, keriXatavteg toic xeopag Kai xdo-tpriTrjgBoo? yapiac. `YntKutvey otTA, abtoic- naptkapoy yap abtfiv xa0461.tevot tv ptOrl Kai aKokacrich cipTcd- orreg Kai thpaviCovteg Tobc Xpto-ttavoi4 xa0' exao-triv. 'ISovtec St of 13E01- ptSeg, On pakouut xatalcatijaat gamy TO AOatv !let& pxyakrig6paN,Sten- vOcrayto TOY o-oarav Moopativ, (p. 9) aura Ev 'rMayvicrig, ypawavteg Trpog airroy ofitcog, oncog 0 °fog aoo Eati vtog Kai tinetpog noXtptou Kai oix aKoim fultbv- tkOt ouv Stao-ovtogcog, On xtvSuveOet thpavtaatIvat To figttepov ytvog, Kai tautiktaptia Ev Try at Wuxi. 'AKoi)csag aiv -rob; totoinoug Xoyoug, .0.0e p.txpt ITOXecoc tivttKpo tv Tur Xeyoptycp Exoutapicp yof3o6pevoc St itepao-at .0,0ev 6 Xakiik Imola; get& cpocycratou tivortxpo EK toil 60T1K013 1.1.gpoug Tou 'Ao-w- pito°, Kai StegrivOcsato npOg TOY Pao-tXta, Ovoc nepaom aotOy. 'EatetA,av oLv

540 www.dacoromanica.ro LXXI. ECTHESIS CHRONICA

Aceasta scurta cronica anonim& povesteste evenimentele greco-turcesti dintre anii 1391 1543, descriind, intre altele, lupta de la Varna, cucerirea de catre turci a cetatilor ChiliasiCetatea Alba, asediul oraselor Belgrad, Buda si Viena si uncle evenimente in legb.tura cu Petra Rams, domnul Moldovei. Autorul ei a folosit pe alocuri operele lui DucassiSphrantzeS si a scris intr-o limb& simpla, cu multe elemente populare, mai ales in lexic. In prima ei redactare, cronica a ajuns pinor la anul 1517, apoi a fost continuator prin adaogiri suplimentare pins la anul 1543. Ea a fost utilizat& de catre autorul Istoriilor domnilor Tdrii Romangti, dupa cum a incercat sor demonstreze A. Vasilescu, in revista Convorbiri literare `, XLVIII (1914),1 085 1 092,1 2 54 1270. Textul grec a fost publicat mai intii dupa codex Oxoniensis Lincolnensis 10 (secolul al XVI-lea) de catre Constantin Sathas, in Mccratawtr6 Bt132+103.6ict1 VII (Venetia Paris1894) 557-6 10. Mai tirziu Spyridon Lambros a consultat un manuscris mai bun (-4thous Dionysiacus 263), si a dat o editie critic& in colectia Byzantine Texts" editat& de J. B. Bury, folosita de not in culegerea de fata: Ecthesis Chronica and Chronicon A thenarum edited with cri- tical notes and indices by Spyridon P. Lambros, London 1902, p.1 -84. Manuscrisul Vaticanus Graecus 1759, f. 92r 106r, mentionat ulterior de Gy. Moravcsik, nu imbunata- teste mult textul stabilit pe Spyridon Lambros: "Ayvtocrroc tabSt4 tfj'EtcOtaccog Xpo- vu0c, 'EUritvdt, 2, 1929, p. p119 123.

1 Iancu de Hunedoara in lupta de la Varna (p. 8) Sultanul Mehmet 1 era tinar, in virsta frageda, sj avea ca viziri pe Halel pasa si pe Preim pasa, dar nu asculta deloc de acesti barbati intelepti, ci isi pierdea timpul cu vinatoarea si betiile. Auzind conducatorii ungurilor ca se afla la putere un sultan tinar si nepriceput, au pornit cu razboi Impotriva turcilor, mai ales la indemnurile imparatului din Bizant care regele Ungariei si catre Iancu de Hunedoara. Acesta din urma era un mare conducator de osti, iar imparatul Il indemna cu juramintiCa: Data vei putea alunga dusmanul comun din Occident, voi pune coroana imparatiei mele pe capul tau, ca eliberator al crestinilor si credintei noastre". 11 mai indemna sj cu alte cuvinte potrivite. Ei au pornit, dupa ce au trecut fluviul Dunarea, cu armata multi, pustiind tinuturile si cetatile Bulgariei. Acestea li s-au supus, caci ei au luat Bulgaria si s-au asezat pe betie si faradelegi, rapind si omorind crestinii la fiecare pas. Vazind vizirii ca au de gind sa strabata tot Apusul cu o expeditie mare, 1-au indemnat pe sultanul Murat (p. 9), care se afla in Magnesia, scriindu-i in felul acesta: Fiul tau este tinar si neincercat in razboaie; el nu ne asculta. Vina to fara intirziere, caci neamul nostru este in primejdie de moarte, iar vina va apasa pe sufletul tau". Auzind aceste cuvinte, el a venit ping in fata cetatii imparatesti, la Scutari, dar se temea sa tread.. De aceea a mers Halel pasa cu oaste in partea opusa, la Asomaton,si-1indemna pe imparat sa-1 tread. Au trimis deci o corabie si 1-au trecut, temindu-se sa nu treaca pe la Gallipolis si sa intre in lupta.

ISultanul Mehmet (1451 1481), fiul sultanului Murat al II-lea (1421 145 1). 2 imparatul din Bizant era Ioan al VIII-lea Paleologul (1425 1448).

541 www.dacoromanica.ro - 'Aokd31px lux A39130213 'A91gto 50A3-rigogoth LLT1 513003d031 tt9pd3ic X3 aoirtoN 5co31ou pox Cuplpou Alapd 1)1311 51.ti '5co31911 13112dXge dDA. 1DX X? A0)1 0(19 AO)d3Ti IL 1119)31ICI1)O 5190)AA, (101 '50)3111373g 513003d011 AQ0 A3 111 ìmdpa 1313ipAnD Aori319u Toad Alu Àmdkkgo 1DX A19TX1A A01(1D 121DX `5019dX 531ADDIA1)4 111 1)1D990(1) 50)3D9V 1DX .5LL1oIDAV. 393113 39 1DX 9 1311Ddl3M 57319733/ 511311T1d31A.33111 A(2 541 `51.11oipAy. 013A3k3 59d91And)p .513411 U061313113X 39 9 511.1A3ogn 121311 5111 5D1d031 001Q1) 511.4011 ' AD911.012Xas Ago 513 Altrod 10 'iodkkgo 50)310 u9T9 19 pm Ala .Apidou 3Xdttug dip. 9 5ox4,ni. 5onn9d1arr13 A3 .5107131ou 13k3v 39 A3090du112 001 Irodx - Acin `no1A9Xdp 110 1D13A1D(1) loci A01034. DA1 Toaadou TA.3 (11371 Acnix3yx3 1)c119 Ammon, AT TA? .7)910 Inx l3 A371 501Anoxo9g3 'n030 g3 `molIln0 01 639 `51dpX 13 ?g uolltqk 01 'Aol1ADA3 Artpu 9 5111pthi 1131D191 121311 (101 (10131 .(101(173 la 39 110(13d03/ 9 5111pdx Trot 11)1ltA3A, `5couodIo11p p. Anfortri !in0D7A3k d) (01 A1393da, AQ0 4l IRCIOg .197331 9 5I11pdx '39 503A À(.9 X(10 3900X4 A111 (101 -Dd1D (koala 'AtRaod ,ityp 398034.4 sloxaog AmA Ao1A93113 'Aompo 5T It 11311A 50)3 001 AQA 11.9 .41193 11 d1P., 3A13T131D2 40401-1 (101 moviu A93., AtuAwp 51am Ar9d3x n 0a3dou a 9 toxk)3I. Igyiert meD3A3k quill.th 119 591(373 3911101/3 A1L1 'AUXIA 5)39(10XV, Ago 5noi 5aoko1 A0)1 'AMA 5o)30g3 Apxom 5n1 not aod31ou 5pkitiu1p9 3 nod?1px3 5c1od3Ti 50993x111ndrix dpk x3 51.11 5ndDX pm. 5111 .511031-1 5003 d12/1. A1193 5101Q70 4134131 A0A10 lnx .1D093319'10371 3911110) d1),L X3 5131 `5110311 MOddD0 A13X3 (1)3 AOl AO1OXQ3 131-1Dd1y0 A3090d11113 501A131L (101 .nopy 531A410Ap dpk 531A99 Igo A9 9d9 Aori 7310 .59kl11nd19 51301t1nog Ago 9 Apixamp -(101N 51110 À13k0d) X(10 A197313 A01(11D 10 'iodni.,1A3A. '531A9u13 119 1313dX A1193 7341 511A1D001/12 60311 A0)111,1. 0, A39 '51.redx AC9d(13 19d9 'nor aeltltap 5aopi9111u 5onxplp .11143ogn 513 39 AM/ A0)(11))11A3,1 11131-10/10 '5o)norbox 5p9odx. 5(101 5acqo9odull3 5D9ou jot 2/211 no plart 51.1Aip 5ddxid 51191303d(13 A? 5101 A19d3X A3rIxox3up '5C101(113 1D-)1 AC0.0331 9 5031311 A01.011,11L (101 501A30QD 31111dd3 A01 `11102clx 11331 -D131 531AD.0 A01(1D A0113133/D Ala A111063x 'aolgt Inx 533430 A3 'ado9 m41)1p11t . 1px 5comg3 lubpd3433 9 59731 (101 11102dX 'A30913/0 531m4o219 g73 '5901 5(101 A3TI ÀDA1313133/D 5(101 ,9 AodDx3 .5ctolg1737iXin 10 53Ao131u 39 Amigp umadoxon2 ADDLikimoup A? 51 amirx G,1 Dltyu Aoi '5DAdpa 731(1)31 A391110313 1st .prooglicLooxpx 9 33 toxkin, nonlodu 91 ÀoA311993 3 (2099 No '51.1.1Tupda.D 51111p A39ltd9X3Ap d) 0 1:11 .19idipu 0. 39 voop Ap `51.1112d0ON 51011101901/Q 51,1111X1A `50X00173IL0d1 A013911103/3 A1d)411A3A, A01 A7?CIOT113X 1.133111X1?)1ADD 541 57313ci)13973110 A91 Acia 39 nolgr, AOl Ap11(109 A111311331A1 3113193 A110231 A3 UL1 751911ALDIN A3 U11 1114031 .1b1Aor13k4 592,gy MODVIdD3/ A79D1L 411 À1)1311973d Ac2 A3 Ull `13103100AD1d2V. 131311 41.110d9DdD3L A0)13 AQ1d1 431)Ingax313 513thpl '7)Dgodu pax Artpu agrre prrox Am301,1:0 9 5010 (101Q1) Alt1 47397)31 AD:1310913g 001 Du59d1 003..gp

'd) (CC 1DN Al11231, 21311 no-Am 5130a3dou 3g1)13 A01 1 `Al2d)73 5(101 -030 `5(10d(92 A1,11 47310101 1DX AD9D2/ Al.L1 Ap1ipd3ll 03m2 aorinou '594u p3x A3d3(1)3 5(10Ign .57321A(10/1.41109 Q0 dpi, 3973X(191,1 Apx 5012 A3 50120 9 5oid11111p pm& 5gadoeth AW1 'ATADuaidx xyp d331902 5D13A.12 A0)1140d31 3d3(1)2 21DX 5013 5(1oi 500d(221.1131/)31 `5(10AD1191dX 5901 A311 'AV(0)31 5qoi 39 .Ao-)WPX 541 54X0Al2 00D D103/932 d0)112dX01AD11 (10 0:112/1. 391.119214 owl 9 `50110All 13 1111 A0A911 cdu aodinx

Z.179 www.dacoromanica.ro cu Cetatea impar5.teasca. Caci autoritatea minunata a imparatului stapinea pe ambele maluri. Mergind la Varna, a inceput lupta cu ungurii, care 1-au invins la inceput, nimicind ostile Apusului si Rasaritului. A cazut si Karatzia pasa, beglerbeiul Rasaritului, si a fost multa moarte de om. Ramasese numai sultanul cu garda sa. Deci ungurii s-au asezat la sfat ca sa rapunasigarda, c5.ci ascultau de Iancu cel priceput in razboaie. El a vorbit in fata regelui si comandantilor: Socotesc mai nimerit sa atac eu cu citiva osteni alesi pe care ii cunosc bine. Daca, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi izbuti, vom multumi lui Dumnezeu; iar daca se va intimpla altfel, va raminea regele cu oastea lui. Daca va ataca regele si nu va izbuti, ce se va alege din not ? ". (p. 10) Sfatul acesta a placut tuturor. Regele insa era tinarsin-a ascultat de indemnul conducatorului de osti, ci a urmat sfaturile unor tineri din jurul sau, care ii ziceau asa: Ping acum victoria este a ta ;ce a mai ramas decit sa-1 inhati pe sultan cu miinile tale? Daca se duce Iancu, se va raspindi vestea ca el a obtinut victoria". Auzind cuvintele acestor tineri,el a dat repede semnalul luptei de ambele parti. Apoi s-a avintat calare, in culmea bucurieisiimpins de betie, cad aveau obiceiul sa bea yinsis5 se imbete inainte de a pleca la lupta. A pornit deci beat, crezind ca va dobindi o izbinda in fata intregii ostiri. Ostenii i-au deschis calea sa se duc5., deoarece era comandant. Sultanul Murat voia sa fuga, dar nu 1-au lasat ienicerii, spunind: Trebuie sa mori impreuna cu not ". Regele a gasit calea deschisasis-a apropiat fara rinduiala de sultan, insa unul dintre ieniceri, cu numele Hamuzas, cu o secure aflata in miinile sale a lovit picioarele dindarat ale calului si le-a taiat. Calul a cazut linga sultan, aruncindu-I pe rege la parnint. Dusmanii 1 -au prins, i-au taiat capul, 1-au infipt intr-o sulita si au inceput sa strige plini de bucurie. Atunci oastea regelui s-a intors repede ind5.'rat, iar turcii o urmareau, ucigind pe unii si luind prizonieri pe altii. Cei mai multi au fost urmariti si s-au inecat in lacul de linga Varna. Iata ce a facut sfatul cel rau. Iancu a prevazut ce va urmasis-a retras inarmat, pe alt drum, in (p. 11) patria sa. Sultanul Murat s-a intors acasa invingatori triumfator si 1-a facut pe ienicerul Hamuzas bei al san- giacului de Filadelfia, iar pe fiul sau, sultanul Mehmet, 1 -a rinduit iar in cea mai de seama dreg5.torie din Magnesia. El insusi, dupa ce a luat intreaga domnie asupra sa, aflindu-se la Adrianopole, dupa trei ani a incetat din viata si a fost inmormintat in Prusa, iar fiul sau a preluat de drept toata stapinirea tatalui sau.

2 Iancu de Hunedoara in Serbia (p. 33)Sinu mult dupa aceea a pornit si a luat fara razboi Cafa, Theodoroi, Gothiasitoata Peratia 3, iar pe locuitori i-a dus in surghiun. N-a stat linistit nici macar un an acest nelegiuit si ucigator de crestini, ci ii ducea pe bietii crestini ca pe turmele de oi: pe unii ii vindea,iar pe altii ii daruia. Cerem indurarea ta, Stapine Atotputernic. Nelegiuitului nu i-a mers, iar peste putin a pornit cu oaste impotriva Belgradului, cind

3 Adica toate tinuturile din Crimeea.

543

www.dacoromanica.ro 7ropeo0eig tcrtpatmat xata to MnatypaSt, OTE Kai 7Cp06EK6VTI6EV (11'* 7C-a6a fiXsppia. 'Ev St Tth MireXtypaSt iropeu0eig, ficpaytcsay ¬ (p. 34) irtlaav TI)V a7MaKEV1V Kai Tag crtowag, Kat, -re( apptata xai imcoug xai KaaljA,00g 1(911/Teg 7rayta, g(puyov. 6 St tp67tog to acromal.tot ytyovey ott(og. `0 (Twat-two; 6 larcog, axo)6ag, Ott TrapaxaOritat 6 a60tytrig TO takstpoy, tX0(by xpwping ilEta Tpt6- xt2dow a' vSpctv, E6ptOrt t wog. appatthaa; St akok, glkasy Ev oixotg, Trapay- yEi?t,ag akok tot IA E4EXOEiv zo); 06 thcao-coatTfiv(powijvtrig(yealctyyog. 'Exotic:ray o6y ottcoc, auto; St eKaAnTO eV ON/04 Tow, 0scopthv tag wraavag &met) eipy4ovto. XaMottytsc yap VI TeiXTI a Eta Tthy axeuthy, Otytsg xXii.taxa; ayEPatvov tx Tay xaXacrtptthr &SION 7to?) Eicroccray &Wow Eg Kai aixpaXclyrok, aiyrk St ExdOeuSev. ote SE itiptaCov nal Sag xai yuvaixag -tot tt mcsa0ca, xpoimag ttly atAntyya, c60tcog 4EX0ov of Ev Toig oixot; peta tthy apptt-caw, xai notti- cram; aXaAttyitov etipplo-ay -Kara taiv Toupx(tv, autos St faav of lacioye; ty Tot; oixotg ap7t4orreg Kai XETIXCCTOUVTEg' cpcOyovtsc yap Staxottcyot Tot); fleVairExtevyov, Tot); St txptiltytcov EK tthytetxtby.ISOyteg yap of Ev Tat; °Iowa% tily a0p6ay itttaPoXtry tad tincog SlthKOVTal 67to TCT)V Obyypthy, a(pEyteg thyta g(pt)yov, µ1j Ocavotyrsc TOY anto-Oev. Toaottov yap ZSict.moy akok, cg Kai tag alma; akthy yogituavteg eppurtov Kat' a6t6v tt(pErrec yap toy tocrottov ploy xai appata Kai argyag, A.aPovteg aka xattxatxrav Ev rcupi, µ1j xata- StYcitsvot &pal. Tt Eakthy. AfaxtwOeic otv xai waled; 67rto-tpcylev to-tepov St geta TO te7t,Octv K Tot Ka(rd gut( napaSpowilv ttthy S6o 16TelX£ ToV MEOIK inracsiay EK TE tatepetic xai (p. 35) Oakaao-ig lista Soya.p.ccog 7r2t.Ei6v7ig xata "al; ToSot ob yap loluo-av XaPeify canto' [...].

(p. 42) 'AX .X" eiiro.tey to movOta Ev Tij apxij TY); trywoviag akot. 'Ev Tth Scuttpq) yap ETEl 6Tpatel:)11.. KaTa. MoXSoraaxfac, xai fixttaXcirrEocrE TO Kally Kai *AcurpOxacrtpoy. A.aPcby navrac aixita2t.thtoug &Spa; Te xai yuyaikac twiny akotg Ev Tfi H6X.et. '0 yap M7toySavog 6 irpOriv &Atm; koiri66 mfasttov ilETa Tot 601)X,TaV Mextttt, Kai eVIKTICSEV airr6y, xataX6aa; itA..fi0og iro? 1K Ta.)V TOUpKthW EVEKEV IKEIVOI) tiropeO0ri xai' ¬ 6 vtog abOEvtrig, kick EXaPcv thg g (piggy KaXiy xai sAcurpoxampov.

(p. 50) 'Hy St 6 o-oukcay ZEMitrig fiyegove6cov Ev try Tpa7r4oUvra. giutOc yap TO tot irawk ¬ Potato', 67co); oixoyogt Sotivat TrjV a60tytfav 7rpoc Toy akot aS&X(p6v. Kai 74)th-coy iitlicrato tijv flyciloyfav Tot Ka(pri xai trig. Hapatiag mimic Sotyat tai ufth abtot Tth crookrav Eot)Xelpicvti, EXaPs St &ally. 'Droll-lac St 'sotto Tgxvritytwg, iva, &Tay 0013 axptPthg, Ott Ltoitu*Tat ti (mat- copia- tax& yap xawaxorcoug Ev Te tt rliast xai NTt'Aitacseict Ray0avovrag tag pouXac Kai trpgetc aka; SE irepatOcig Ev TO KctqA itrstato ayai.tEvaw ti Iv yevitat. 'f2; St Elta0ey 6 T1 fiSri yEyovey, apag (poaagita Ex 'TOY Exu0Cov

344

www.dacoromanica.ro i s-a inchinat toata Serbia 4. Cind a pornit impotriva Belgradului i-a fost (p. 34) toata pregatirea de lupta, adica corturile, armele, caii §i toatecami- tele.Distrugerea a avut loc in felul acesta. Auzind conducatorul de o§ti Iancu ca sultanul §i-a asezat tabara in apropiere, s-a dus pe ascuns cu trei mii de barbatisia patruns in cetate. I-a inarmatsii-a ascuns prin case, apoi le-a poruncit sa nu iasa de acolo ping nu vor auzi glas de trimbita. Ei au facut astfel, iar el s-a asezat pe un loc inalt §i se uita cum lucrau ma5inile de razboi. Turcii impro§cau zidurile cu ghiulele, puneau scansise urcau cu ajutorul fringhiilor. Patrunsese o multime mare §i luau prizonieri, iar el sta §i privea. Dupa ce au rapit copii §i femeisise pregateau sa iasa, a sunat din trimbita §i au iesit repede cei de prin case impreuna cu oamenii inarmati: au scos strigate de razboi §i s-au repezit asupra turcilor, care furau §i pradau §i erau mai multi la numar. Ei fugiau, dar erau urmariti §i uc4i sau aruncati de pe ziduri. Vazind cei din corturi intreaga schimbare a lucrurilor, precum §i faptul ca erau urmariti de unguri, au aruncat totulsiau inceput sa fuga fara sa se mai uite indarat. I-au urmarit in a§a fel, incit au pus mina pe bagaje §i le-au luat. Le-au rapit o multime de provizii, arme §i corturi, iar dupa ce le-au luat, le-au ars in foc, fara sa retina nimic din ele pentru din§ii. Sultanul s-a intors indarat ru§inat §i invins. Mai tirziu, a iesit din Cafa, dupa doi ani, §i 1-a rinduit pe Mesic pa§a cu oaste multa de pe uscat (p. 35) §i mare impotriva insulei Rodos, pe care nu puteau s-o cucereasca [.. .].

.Stefan cel Mare in lupta cu turcii

(p. 42) Dar sa povestim cele intimplate la inceputul domnieisale. In al doilea an de domnie a pornit cu o§ti impotriva Moldovei §i a cucerit Chilia si Cetatea Alba 5. Luind prizonieri pe toti barbatiisifemeile i-a dus in Cetatea imparateasca. Domnul de mai inainte al Moldovei facuse razboi cu sultanul Mehmet §i it invinsese, nimicind o mare multime de turci. Din cauza lui pornise noul stapin impotriva Moldovei. El a luat, cum am spus, Chilia §i Cetatea Alba.

Chilia si Cetatea Albci (p. 50) Sultanul Selim era stapin in Trapezunt §i auzise de vointa tatalui sau, ca chibzuia sa lase domnia in seama fratelui sau. El a cerut mai intii sa dea domnia in Cafa §i in toata Peratia fiului sau, sultanul Suleiman,sia obtinut-o. A facut acest lucru cu tilc spre a afla in mod cert ca se pregate§te o tradare, cad avea informatori in Cetatea impa- rateascasiin Amasia, care aflasera hotaririlesiactiunile. El insu§i a trecut in Cafa §i Wepta sa vada ce se va intimpla. Cind a auzit ca hotarirea fusese luata, a pornit cu osti de la hanul scitilor, cu oameni din garda sa

4 Luptele din jurul Belgradului au avut loc in anul 1456. 5 Sultanul Baiazid al II-lea a cucerit ceatile Chi lia §i Cetatea A1135. in anul 1484.

545 www.dacoromanica.ro Tor) xavri xai Tobg iSfoug tfs 7copTag aka xai tTepou; rrapstaTaxToug, I7CO- pc601 extqcCitcpciftg pet& TOCTOOTOD cpoaaaTou Tobc Tpaxsig Kai Sual3aTouc Torroug xai Tobg licylaToug rroTap.obc ZKEivoug ev 6pccxetticptvtKaTfIVTTIOt St ev Tc-f.) Kaki Kai 'Acrirpoxeccripcp. '0 St o-oukTav 'Axougarric, wrivuOcic ince Tor) rtaTpoc aka, i)k0c pexpt II6Xccog tivmpi.) tv TO) kcyoptvcp Bp 1)a,Kai, tkOchv vul(Toc, xpuyicog cf)ptOrl luta Tot) rraTpog auto). 06 yap .1)yarrouv af.)Tov of ycviTapol cbg &rt oinc EISov e4 actor) f3oijOstav 6TE trcoXewricrav Acta Tot) lax Kouki-j. 'AX 1' oLv oinc Av ex Asa Tot) kar3siv Tijv f3ao-aciay. "Oesv inco- criptyac rcaktv arrijkOcvgvTt'Attao-sig xcvog, wriSev Starrpadgcvog. (p. 51) '0 Se 0-01A.TaV EEXigicIPJ3evtv Trj 'ASptavourcact [xat] licaOrias gcTaTouXaot) airrot fivotc Se xai Tag Tukaxag lad tkeuOtpcoo-e rravTac EXapc Se xai xpfulaTa Ex 'CCKElliouxai 'AarcpoxficrTpou xai 'ASplavourcokscoc TOv Sou Xcicliv Sad xaf cf.)pcv cbg 1:Sia. Ma Ocbv St 6 rratijp aircoij 6.)g aSccbg Kai (pa- vcpclig Poias Tat xuptEtio-at, gfikOsv ex TfII6Xecog 1.1.sTa Tfig /rOpTag aka) Kai gcptxot) (poacraTouTOucOpeOevTog, orro)c axotaag arroSpan-cts cpolinOcfc auto; Se oi)Sokcog tSC1MCICTEV, akka 1.1-010V e7<0066TO 1.1ET'opwric To) rcoksixijaat &nay cbg intEVEVTIOV Toy rraTtpa ak).

(p. 56) Eirco4tcv xai Ta Tfig 6(09o-fag. .Ercoiriac yap rrapalTricnv 6 xiipt AtovUatog, cbg npocircottsv yeyovc Se rcaTptaprig 6 Icppthv cw Ovoga Mavaaafig, iteTovotcacravTcg &nayMati.tov, Ay yap 'Aytopcitrig. rt7ove Se cpljµrj Kat' actor), xai 613p4ov af)Tov Sticalcog ij aSixcog, auto; yap 'DISE To) Solival koyov tv Trjfillepcctfigxpio-ccog. 'Erroirio-s St tv T1). rraTptapxcicc ETrj E4, Kai, ycyo- voTow axavSakcov Reid TWO; 1.10Vaxoti Tt raf3plijk, 4tcoacv airrov, Kai rreatv Epcpov Toy 'dip 1\11pcova, Kai. ticoliasv ETog ZV, Kai rrealv etcoo-av aiyrov, ycyovoTcov axavSdkcov oinc Ex Ts Tot) Mavacrail Tot) rrpo auto) rraTplapxou xai 6)eTtpow vriTporcoki.Tcbv TCo'v Rrl OckovTow akov, xai ytyove rcaTpuipxrig 6 Apattag 'Icoaxcip., 1)v yap Tot) xupot) Atovuaiou xakoyipog, vtog tivApcorrog Coy, aya0og TTjyvcbtirl xal xpricritubTaTog Maw ci yap Kai iSlchig rjv, ak?k,' Ayala To Ono rravTow. 'Errope60i Se lad ev Tti 3cpics, Kai, ekOcbv ticTa piou etrreipou, oi)1( stacrav ai)Tov ciprivei)civ,galaTtg turrrporrokitrig Irikur3piag xaOmpcOsig Sta. T6 civat akov cpaukof3tov ice aio-xp6v, rropcuelsig Ircokiricrs rEpoo-Ofixriv tv Tip xapaTC1cp cpkcopia xikta. Mij Oekow St 6 Icoaxcii.t atop at aura, EaTcp4av aka O Te Xaog Kai of apxtepag, xaigtcoo-avToy Irikuf3plag, xai rceatv siaijkOcv o 'lioaxcii.t. '02Liyou St xatpo) icapskeovToc, ytyove TL TO10i5TOV. 'CO yap o-ouXTav MrcaylaiTrig ET1(7wV trropcUcTo tv Tot; litpcat To) Xpuao (p.57) xcpectcou, Kai ()covet Ev 6a7rfiTtov Acta xspap.cov, fipcirriac Se Titat]. TOUTO; EI7COV OLV alACT), OT1 gaTiV Ziockrio-ia Tr.bv Xptcyrtavthv. flpcirrrlot Se 'sob; tvionfoug tiv0pckcoug, Ott TTjv giciarialav Taircriv Ti; EScolcc Otkruta tva KT1.611TE ainfiv; airroi Se Iv artkoTirt Eirrov,Co; lista Poukijc Tot) naTiotapxou tytvsTo. 'S2pyicrOri oi)vTou 'Icoaxcfpc, Kai tecoo-cv Ix Tot) rcaTplapxclou, Kai eiptacv &cog rrotijo-coatv ETspov. "EaTakav ouv xkripixobc rrpoc Toy Opt Nficpcova, OvTa ev Tij Bkaxict, xai 00x ijOekriacv tA.Ociv. 'EytvcTo o3v crOvoSoc, lad tnoilio-av rcaTplapriv Toy xilpt Ilaxciwov, iniTporrokitriv ovTa Icxwbv. 'Ercoiricrc St xpovov Eva, -Kai neatv Ttvtg kaIxot gaol Tot) 'lioaxcitt trrotrio-av Oncog t4 oixsicov brcapxorccov Scbo-cocri. Tov aiAtvvriv cpkcopia rtevTaxocria xai 6c auto:; rceatv Toy 'Icoaxcig rcaTplapxriv 'EyiyvtTo Si pet& crxalopiag xpucpicog Tot) 'Icoaxeig, Kai Etcocrav naktv TOv ict.)p liaxciwtov. "Ekaf3c St rcaktv Toy Opovov 6 Tocticsitt, xai ass ev &Ayep t rcopc6Ori

546 www.dacoromanica.ro si cu alti osteni, a Inaintat pe uscat cu armata numeroasa prin locuri Incurcate si grele si peste fluvii foarte mart in timp de iarna, si a ajuns la Chilia si Cetatea Alba. Sultanul Ahmet, la Indemnul tatalui sau, a mers ping in fata Cetatii imperiale in localitatea numita Brya. S-a dus in timpul noptii si s-a intilnit cu tatal sau, cad nu era iubit de ieniceri, deoarece nu capatasera de la dinsul ajutor in razboiul impotriva lui Sah Koules. Dar nu era de la Dumnezeu sa is el domnia. De aceea s-a intors si s-a dus in Amasia fara oaste, caci n-a putut face nimic. (p.51) Sultanul Selim s-a dus la Adrianopole si s-aasezatacolo impreuna cu oastea sa: a deschis temnitele si i-a eliberat pe toti, a luat pentru dinsul lucrurile din Chilia si Cetatea Alba si toate servitutile aflate in Adrianopole. Aflind tatal sau ca urmareste domnia in mod deschis si fara inconjur, a pornit din Cetatea imparateasca impreuna cu garda sa si cu o parte de oaste aflata acolo, spre a-1 face sa auda si sa fuga inspaimintat. El insa nu s-a infricosat, ci inainta cu si mai multa rivna sa lupte ca dusman al tatalui sau.

5 Patriarhu1 Nifon in Tara Romaneasca (p. 56) Sa povestim si intimplarile din biserica. Chir Dionysios facuse cerere de renuntare, cum am spus mai Inainte. A ajuns patriarh ierarhul din Serrhes cu numele Manasses, numit apoi Maximos, caci era de la Sfintul 11unte.S-au produs proteste impotriva lui si lumea it Invinuia pe drept sau pe nedrept, caci el insusi va da socoteala in ziva judecatii. El a stat patriarh case ani si, dupa niste scandaluri cu un monah numit Gavriil, a fost inlaturat ;si 1-au adus din nou pe chir Nifon,care a stat un an si a fost scos din pricina unor scandaluri, nu din partea fostului patriarh Manasses, ci a altor mitropoliti care nu-1 voiau. A ajuns patriarh ierarhul de Drama, Ioachim, calugar al lui chir Dionysios, om tinar, bun in intentii si cit se poate de serviabil. Desi om simplu, era iubit de toti. El s-a dus si in Iberia si mergind cu mijloace nemarginite, n-a fost lasat in pace ; ci un mitropolit de Selibria, caterisit din cauza vietii sale destrabalate si rusinoase, a mers si a oferit un adaos de haraci de o mie de florini. Ioachim a refuzat sa-i plateasca, dar le-au platit arhiereii si poporul; deci 1-au indepartat pe cel din Selibria si a venit din nou Ioachim. Dupa o scurta trecere de vreme, a avut loc urmatoarea intimplare. Fiind Inca in viata, sultanul Baiazid trecea odata prin partile de la Chrysokeramon (p. 57)si vazut o casa mica de pamint. El a intrebat : Ce-i asta?". I s-a raspuns ca este o biserica cresting. El i-a intrebat atunci pe oamenii de la fata locului: Cine a dat Incuviintare sa se ridice aceasta biserica?". In simplitatea for ei au raspuns ca s-a facut cu vointa patriarhului. Sultanul s-a miniat pe Ioachim si 1-a scos de la patriarhie, poruncind sa fie ales altul. Au trimis deci clerici la chir Nifon, care se afla in Tara Romaneasc5., dar acesta a refuzat sa mearga. A fost convocat sinodul si 1-au ales patriarh pe chir Pahomie, mitropolit de Zichnon. Acesta a stat un an, dar citiva laici, prieteni cu Ioachim, au reusit sa stringy din averile for cinci sute de florini si au cerut sa le dea din nou ca patriarh pe Ioachim. Lucrurile s-au produs pe ascuns prin uneltirile lui Ioachim ; si 1-au scos pe chir Pahomie. Ioachim a ocupat din nou scaunul patriarhal si nu dupa mult timp s-a dus in Moldo- Vlahia, la domnul Moldovei, insa acesta nici n-a vrut sa-1 vada. Patriarhul

547

www.dacoromanica.ro tv Tt MokSo0Xaxicit irpOg TOY MitoySavov, &nag St OOK flOgXTICT8 1CaV iSetv dinar aX0thv St tv Tt BAZ Xic4 Etc Toy Apoy613to-toy Ix dl; xoXfic Rat nem: ypovAaecoc xaxet eteXe6T7iae, xat &Oil:Ida-0A etc TOY Op (Way 6 Ilaxthirtog iralty txet yap Os Og ExSucov Nita.

(p. 67) ET7C031.1gV xai Ta Tflc IKKA.Ticsiag. licaptapxe6aag St 6 xtipt Ilaxthittog ETri 7TgVTg, errope6Ori N Tt Aticret, &mg rrotgatj '1')TrIVxat Occopgag tad tag tracXgaiag -Kai Tobc apxtepetc.'Ernatptiyag St AX0e paxpt EiXopptag, mint t Tax &slimy. 'HY yap Age airtoU 6 086Xgrrtog, olictarck6.)v abtob thpwrito p.N okog tt Icoavyivtoy, yileuoitevog luta Toll rratptetpxou, artol3aX,thy St TAY yuyatica xat 7rcaag aka, AX0ey tv tfj II6Xet, brreStaTo St airrOy 6 natptaPrIc Ay 'yap TO Ovotta aircob 0e6Scopog. 'Ersofgaev o6v can& iepopOvaxov, eita xat 11.11TpolcoXiTriv lamyytvcov. E6ptOg St Iv "C6) &wan!) T011 rratptapxou Ixetae, trtapaaPe St Toy &antra Ploy abToU, iced tcp6NraG ESct4e pipog 'n, Ta St xercpup- ptVa EXaPey autos Taxa cbg trritporcog Taw cortex/thy airrob. rayove St crtivoSog, -Kai Itirtptaav Toy 'AyxtaXou 'Imavvixtow 6 St es6Xgrttog, SE maattevoc tout xAmpucobc xat IX T65V Xaticthy tot; icaXXtaTe6ortag, etaregSgartg2,..ft0e toy Op Own,. TrEqpxe yap olicovottituck N Tot; Kowa% npaypacny. 'E7rope60g St tad tv tBXaxict, pgvuOeig brce 'rob abOevtog Tou 'PavtouXa etc To axeuaaat ilkya p6poy. Ilopeu Oeic o3v E7TE1CTE ToV abOtrrgy, 87ecog avaxtiag Toy ya& dl; Hap.- Etarcapfo-ou, S xai trroigcre,(p.68) crteiXagaarcpa xataSag p' EpEXXe yap neaetv gK 'Ttg itaXatotritog A tpor.AXa aXX' o8v TcrTaTat Ecog TO11 YUY. Etc St apeTAY ij povaxtxgy 7COMTEICLV tj Sticatoo-Ovgv oust axpotg SctxT0Xotg erxe ta6tag. 'Ecr6vgs yap !Hoy CSIC0p740.1V N totg veyta-tdatv, Ortwg 7ramptapxe6g tupavyucthg, etXX'ob Oetxthg. 'Erratic:re yap xat 96vov. etc yap Staxoyog tic TOY faXatthy tvavrtWeig, &nay erg Tt TOY gKKXT101,CtaTl.K6V eiaoStwaTaw, t7t0iTiat Tpartoy Acta weaSopapt6paw 66 Eva "rthV gpya,Tbv airroU angKTUVE, xai Segac cruyyevotg &nob pet& axatcopiag ttficravto Orratc (poop-KR:maw atyrov, 8 wed. trtoirmay. Totoiltog yap Ay 6 ardwatog natpuipxgc. 'Erroigas St Zy Tf3' rratptapxcia ETA 7aVT8 Xiacrtpticthg Kai irapayop,cog. 00 iroXi) St TO N plat!) xpo6crag aircov TO poupawixoy rudflog eteXe6Ticrev.

(p. 70) 9.A7to0avovtog St toil OeoXipttou, thg 7Cp0Ei7COACV, tytveto a6voSog apxteptcor Ay yap tad 6 Empiag lepegtag ItitporcoMTTK, xaX6yripo; 67capxow toOeoXATctoo Av yap xat ZySeAG Ix Tthv 11Xlcov apxttpow. "Dpepov odv xat Toy 'AyxtaXou 'Icoavvixtoy, 8g Av xai Trpeogv tv Tag NrAgiatc, Avtica EXafle Toy 0p6vov 6 0e6Xgrrtoc. Ftyove St Stx6vota tv ptacp TON/ Xatxthv apx6vtcov0 at AN ii0eXoy TOY 'AyxtaXou, of St Toy Ec4ort6Xecoc, 6 St Kowatavtivog 6 Kau- vointig, eiSthc 81ccog ytyove Stx6vota xat etc avatpecrtv Tot) 'gave KavaDo6tCoo thc Otkovtog itatptapxeo-at TOY slwayvitctov, auyyevoUg 6vtog aicoU, pet& Kai 130046 TOV xXriptxcly Inotgcrey 6 Kouvoincrig TO abto3 0aXgpa, tad InrAtptcray

548 www.dacoromanica.ro a trecut in Tara Romaneasca,la Tirgovi§te, dar a murit acolo de suparare §i trecere cu vederea. Deci a fost inaltat in scaundin nou Pahomie: cad Dumnezeu are ochi care razbun5. nedrept5.tile.

6 Patriarhul Theoleptos in Tara Romancascil (p. 67) Sa povestim §i intimp15.'rile din biserica. Flindpatriarh chir Pahomie timp de cinci ani, s-a dus in Occident spre aface o cercetare §i a vizita bisericile §i arhiereii. Dupa ce s-aintors, a mers ping la Selybria §i acolo a incetat din viata. Impreuna cu dinsul seafla Theoleptos, omul lui de cas5.. Acesta se tragea din Ioannina §i se imprietenise cupatriarhul. El §i-a parasit sotia §i copiii, s-a dus in Cetateaimparateasca §i a fost primit de patriarh: numele sau de mirean era Theodor.Patriarhul 1-a facut ieromonah §i apoi mitropolit de Ioannina. Deci el s-a aflat de fatala moartea patriarhului, a luat toate lucrurile lui, le-a ascuns §i a aratatnumai o parte, iar pe cele ascunse le-a retras in grabs in calit atede epitrop al rudelor patriarhului. A fost convocat un sinod §i au votat capatriarh pe ierarhul Ioanichie de Anchialos ; dar Theoleptos a intervenit pelinga clerici §i pe linga cei mai de seams dintre laici, a fortat lucrurile §i aocupat scaunul patriarhal, caci se pricepea in treburile lume§ti. El a mers§i in Tara Roma- neasca, fiind invitat de domnul Radu sa faca sfintulmaslu6 . Ajungind acolo, 1-a induplecat pe domn sa zideasca biserica Atotfericitei, pe care a§i facut-o (p. 68), daruind o suta de mii de aspri, caci turnul erain primejdie sa cads, din pricina vechimiidar in felul acesta el sta in picioare §i ast5.zi. In privinta virtutilor, a vietii calugare§ti §i a dreptatii nu le aveanici in viiful degetelor, caci i§i petrecea vremea cu intrigi insinul celor mad, spre a fi un patriarh tiranic, dar nu§i pe voia lui Dumnezeu. A comis §i un omor, caci un diacon din Galatia ilinfruntase intr-o chestie ecleziastica, iar patriarhul i-a raspuns cu martori mincino§i §i 1-a ucis ca peunul din argatii sai ; caci a impins rudele sale cu tot felul de uneltiri§i a cerut sa-1 traga in teapa, ceea ce au §i facut. A§a era preasfintitulpatriarh. A stat la patriarhie cinci ani, ca un hot §i om faradelege.Intre timp, nu mult dupa aceea, a fost rapus de o board cu bube §i a murit.

7 Neagoe Basarab si Patriarhia ecumcnicd (p. 70) Dupa moartea lui Theoleptos, cum am spus maiinainte, a fost convocat sinodul arhiereilor, cad se afla de fata. §iIeremia, mitropolitul de Sofia, calugar care asculta de Theoleptos, dar era lipsitde sprijinul celorlalti arhierei. L-au adus §i pe Ioanichie de Anchialos, carecapatase voturi §i mai inainte, cind ocupase scaunul Theoleptos. S-aprodus neintelegere in mijlocul conducatorilor laici, caci unii voiau pearhiereul de Anchialos, altii pe cel de Sozopolis, iar Constantin Cunupes, aflind ca seivise neintelegere §i ca Tzanos Canabutzes insists sa fie patriarhIoanichie, ruda sa, cu vointa clericilor a facut sa izbuteasca propria savointa §i au votat pe

(1495 1508), Radu de 6Domni cu numele Radu in Tara Romaneasca: Radu cel Mare la Afumati (1522 1528)siRadu Paisie (1535 1545).

549

www.dacoromanica.ro A01 5D1603 A731113d3L Al1X691d11331 5c-3y9unonuAr19Aoyx octv dpi, Ao1A9Ad3g 9 Solidi -5o3,Tdu a ?9 51304 59Aril1, 590 90 3AOLV.. 01 (.101(VD? %30`9,1111 -031 5139a3d i.lim? 3y131 A91 Aldpianai 50) u92 1.01.110r1)Nndnu x?. (ma, 591A30913 5111 5D1XDIal 53991%1X DIA031.111109d? (101 '732111DdDDDIT 17701 573%1310029 Aagrru viQD ION 5101 5Du9ox 5.pa, 5ndoLdp d3uDp 33atchp 719 AomtoorlItArl .noup ynx A3A041.. 591191ADthp 3190 504%9 La 7b39Irtxx? A0)Xl n 9 5919) 51.1A3gQD Aola A? In nyoll d3319( A110? 5002 513 'A021/119 33{CO239 32 9 dinDu n9120 A91. Aolutty930 d) (IL odu nodmx nidoytd) 53gopya '099 5(01/9 1D1AD191 A3N3A2 not (101(1 Q019) 319 50130X 51/.990k133131D.N. '61973 13 ?g pax 139lnaay31 A09o192 5I11 -5202DIrtxx? 90 (ACM 91 A3 (1)00 5D.090thl A01913 91 A9x1mogood 5oepu A39In93ya1? All. ?g 5u, 5oditA,916Dx noi nolultyo30 un119A9 5D1XD103M1 50A31191912/.3 5Qdlthip D1AD2/9 3v3A,A.I.,1A72 A91 Aom2)1, 5(9 5o1m3DIna3y3l Q01 nolultyoso 3xcn3g p1 nidovtd) 59d11 A91 .1331ny9d)oldra 51301400 Ago 9 `73.0thoidDX 5230a3dou 33Kos3g p1 nidcovb noa., `i.dpdau-tal pu? 300113 Inx 9 50A951 Aka .A1030931,9 5cou dpi, 043 113Atadx picp

-d) (EL 61, n CoAriad? 1312 13931Dd19 9 511A30g0 A1%123/ 917334. Aod31912 Ann modAI20 lu? 91 AO1T1d13 221371 floa.p.onod) '001111101d9Al2 531A/1041011 A90 59(13N9DIDY. ON 531ADD11N 91%99A09 pax 531AM:44990031 9190 mod31? uti 7)01? 2)331. 531A09cp3d319 5121127) 7u311 Amg.ocro 273x m0)d9xA,p A? du dohnou lijnompv Ana:Awl? Andad)?A, (DA93/3 À919D 17331. 1.4)(9113d33/? 9 590% 11331 Dimu It 149331903Lp X? 541 '513d963A. AI 60311 dpi, Ac,91 099 mpriruou Aup? 9 501/91 d3u9c9 59911A. anpu '50173191)3dg) Ao-A2 Lida..opx lux 5ndcpX -5cto11p101dDAy Aoj d9A.. A9113%031 A9d17DX A AQ1 'Acosild33 51/0130(1%131))1 A90 5111 5)2Aor13,LI1 A(01(10 MO 4210 5(02L9 -Mt? 1/0931d 9119 AT1 A0)214511311 50)2 not AnA 531A38oy1od3ll ?g 2o ioxdnoi st? 541 963A, 5Dd Aos:Iron Aolcodu 91 1A1210d140d1311 913T1 `Q0T13%031. 1031. 3A13134.331.9 5131A911 5(291 5nd9Ap 5c2o1 501A9 591A? 50) xgo Amotivo 1DDLI.A03100031 `5901(20 5mixAQA, 39 1031. 5D9103/. A3d7J%2 '5(1010,)%7311X1D A3013X3s 11093d0113 A3 91 '1A(1010011 A00101931 A919DTIC30 N 11 'A013d1DS,3 QOA3Til10D31.7JdDIJ n '9019D 30%4 17331. 9 51rodx. 121n' aoiloppoch 5oolryu nod232/9 1.7:01. A9)(135100119 lux 5731001110I? .5111013%U A9 17331. 531A991 10 1031(:1(1041, A109111%1393 'AQ1913 531AD9C,OAlln n `cidxuAp 531A.73.01,no1L p331. (1019) 5n3no1m2X 27:131. 533.,A30 inx 5121 5993x9 .A(01(173 MDA311131.01. A20 Ac0.1973 A? 5iod3170x? 5101 Alpad?ii A? Dui Aau, `modadIt udc,9 M 5q) 119gL9 5111 `5Dd?rI4, AOM311030DN Aml Acrptdcloi 5mArl3darlp 5co 91 Amu Stu, 500114 5o1A90yadnu 5colgiAdr13 ADc1(102 Aly1331.0 À70111 173N 503093 A1301.103d93 A3 5101 '51031111 11331 -d(9 AD91111 91D31. AC01 AQDIcklOI 20 ?g '1031.d90,1, 531A991 All1 lid9Aly 1913 ÀS A130131%132? 50) 31.90 391t10u? 5cp0Dx 4. 5001 51o1 .tono-riTtou 531Ao9odx dpi, 5123. nol norlreou d) (i7L '513/1A,111%90 )At 1731A001,100D11101? 531Anup loigo 3g A32(10 A93111(013.33d19 'AD911.103/2 xtp A0X13 50dc190 50)119 113 5(0191Mb A1909417331. 5901913 17331. Au3o)dg3 59o142D 5norlio13to? 1733i DIptin lsxo 5acactol 531n3o9noaN dpit. 'ADDLITIc192 531AD9111y? A13X2 5901913 A0111012 -DTID/11,10 xpe, 90 A3A041 5c0 .01A0%90E1? AO93312 dvk A? dD9?r1 min Àortliflux 10 5939922 x? 5111 51.11id9 pa. 5111 .540 Anoddvo? cipA, uo Alas)3 It not 591A30QD -731492c miy dpi, 901 A130%3D13 5901973 A? 093Ti AT]. AC0d,-) AOAA31313119 5(2o1 5731A303d9a 51321;1mmidDX lox -5132li9li,9 0, 3g 5111A3gQD

OSS

www.dacoromanica.ro Ieremia de Sofia ca patriarh al Constantinopolei. Cind doi se cearta, al treilea cistiga. Amintitul Tzanos, pentru ca nu i se facuse pe plac, s-a dus si 1-a anuntat pe cvestor ca este o suma de optzeci de mii de la domnul Basarab 7 al Tarii Romanesti; si trimitind a luat banii impreuna cu niste cupe de argint, daruite pentru pomenirea sa. S-a produs atunci o mare framintare in sinul bisericii, caci domnul avea in Cetatea imparateasca un fiu ostatec, cum era obiceiul, si d5.duse mai inainte doua mii de florini lui Theoleptos (p. 71) sa le pastreze pentru nevoile fiului sau; iar data va muri, sa ramina ale bisericii. Nu mult dupa aceea patriarhul a fost napadit de o boala cu bube si a murit. Era un calugar a lui Theoleptos cu numele Malahias care cunostea in amanuntime situatia: acesta 1-a anuntat pe Tzanos ca la moartea lui Theoleptos a dat florinii in seama secretarului (chartophylax). Secret arul s-a temut si a mers de a predat florinii pe mina cvestorului, caci aflase si Tzanos dedesubturile; deci cum puteau ele sa ramina tainuite?

8 Otomanii la Dundre (p. 73) In anul urmator sultanul a pornit razboi impotriva ungurilor, la Sirmium, cu oaste nenumarata. Au facut pregatiri, au construit pIute, le-au legat unele de altele, le-au intarit cu lanturi si ancore influviul Dunarea, au durat un pod peste dinsul si a trecut armata impreuna cu toata pregatirea de lupta. In mijlocul celor doua fluvii este un loc foarte frumos in forma de insula, avind cetati si sate nenumarate. In timpurile de demult el apartinuse sirbilor. Dupa disparitia statului acestora, nu stiu din ce cauza locul s-a aflat ping astazi in stapinirea maghiarilor. Dupa ce au trecut podul, turcii au luat cu razboi mai intii Petrovaradin 8 si au ucis toti barbatii aflati acolo, pentru ca nu voisera sa li se inchine, iar pe femei si copii i-au luat prizonieri. De acolo au mers ping la Buda 9, cetate minunata si mareata. Regele s-a ridicatsi i-a iesit inainte cu o multime de oaste nenumarata, cu arme si pregatire multa. Cind 1-au vazut turcii s-au inspaimintat de acest spectacol. Ei au tabarit in fata, au facut santuri si si-au rinduit lucrurile. Dupa ce s-au asezat de ambele parti, in una din zile, pe la orele opt din zi, cind turcii stateau fara grija, deoarece trecuse cea mai mare parte a zilei, au dat pe neasteptate un semnal, au incalecat repede si au pornit impotriva turcilor. Acestia au vazut miscarea si s-au umplut de spaima, caci nu facusera cum era obiceiul luptatorilor. Dupa ce-au sunat trimbitele (p. 74) de razboi, pentru a se pregati cu totii, acestia n-au intreprins nici o actiune ostaseasca, ci se incredeau ca-i vor lua prin surprindere, ii vor gasi nepregatiti vor invinge. Ei pornisera beti, cu nadejdea c5. vor avea o prada usoara. Dar nu s-a intimplat cum doreau ei, caci au cazut in mijlocul camilelor si nu vedeau nimic din pricina lure- sului si a betiei. Aveau incredere Ca se aflau aproape de garda sultanului. Cind au ajuns in mijlocul animalelor au ucis pilcurile si ostenii aflati acolo. Sultanul statea in fata impreuna cu ienicerii si garda sa si priveau la lipsa for de pricepere. °stile Apusului si Rasaritului erau in flanc de o parte si de alta: ele au inaintat din doua parti impreuna cu sultanul, i-au inconjurat

7 Neagoe Basarab ( 15 12 1521). Petrovaradin, localitate pe malul Dunarii, la vest de confluenta ei cu Tisa. 9 Asediul cet64ii Buda a inceput la 3 septembrie 1529.

551 www.dacoromanica.ro la Tato arcttcpu µc-ca T&N, ygraVtpaw Kai Trig icopTagaka,Occopobrctg Tfiv avataticriav &ruby. Ta. St tpoo-agiTa Ai)crEcog Kai 'AvaTokrig ijcrav AK iaayiou EvOcv xai EvOev. IX0OvTa yap apspoTspa tx TCO-V 86opepthyKai 6 atOgyrrig g117cp0CrOEV, alEgicXELCSCEV aiC06g, Kai gygVETO Taming Ovqatg ocrri 06K ECM SuvaTov Tpacrat. Tpangv-ccg yap cig cpuyfiv otx ciipto-Kov 6Setav cbg 6-ct ex Tpt6vtic pc v tacgtastaav ctirroi)g. 'Airercaveri St Kai 6 Kpakrig. Tobg Se CiiivTag 6croug EXaf3ov angrrstvav airroUg ginavTag, Kai o6Tcog ytyovev 6 thpavtagog aimbv tv tOpatg Tptaiv. 'EXapc Se to Flo Taw KetaTpov OauttaaTov Kai z4citatov, 6gcog tvgnpricscv auto, itovov Se To icaXduct oll xcrcgpXcc Sat TO civat aka newt) tbpatoTaTa. `0 Xccog St 6 icA,ctog TcLv xcopthv Kai Kacrcp6v gyuyov evtog OpEat Kai(3aXT68cat Toicotg itcTa yuvaucGiv Kai naiSow, notoilvTeg geTa aitatCov Kai SavSpcov 40.45KaaTpa. 0 0 E v icopcuOgv-cc; of Toilpicot OptaKov ainoi)g, Kai Tobg !ley tivSpag angx-ccvvov, ?oval:1(aq St Kai icalSag Eqmpov taco ScoSexacTobg Kai Kate) eocriccp ayaiv irpoPaTcov lariOog avapiOttirov. -Eicaucra St Kai Tagviva; nacrag, xai ygyovcv dna; 6 -coma; 'gpip.og.

(p. 81) Kai icaXtv t7copci)9n ev KcovaTarrtvouract, Kai k ev OXiyo,)t4ilkOe Tcatv, axoXiiiv tv Kuvracaiotg Iv TTi Atatticact Kai ev KaUtoun6A,ct. Kai tA.Othv ice? tveVtri1-16A.ct,tKaTpaTcUct tv MoXSof3Xaxig. Kai 11atria rjv agyri gxcov yap tv KaKict Toy ligTpov f3ocI3oSa Sta. Tay MIcgoyAli cbg rj atria tou eE7C0K- TavOilvat aUTov rjv aairov, StEttivOri o6v ince Tor) atOgrcog Iva EXOri cig apoaKtiviatv carot). Aka; St oi.) KatEogCETO IXOEtv, cipitabg, Ott obSciroaory tv toig 7cp(otiv Katpoig 00T6 Vr)Vg.rco pei)Ori tx Trig IVInoySaviag Pos136Sag Ttg sic 7cpoo-x6viicrtv Tor) atOcvTog eyes acing 7copci)o-olaat, ZICCi OOK tatty gOog; 'Hv yap 6 ai)OgvTrig May i)rceplwavog, Kai aKoi)o-ag trjv alcoXoyiav ak), eoppiac Kat' aka, ttivOcragKai7tpoc toy VEVTIV, oncog EX013 Kai auto; µEta tpoaaturou gK to) 6XXou plpoug, ToPoilicvog Ancog &MO-Th air*. EiScbg Se 6 1IgTpog cbg OfJK tattyhawkarctaTilvatdna),yuyag dixgro, Kai, Xccf3tbv p.gpog Tt. &IC to) 131ou auto), tacapaacv. 'DM& St 6 atOgvng, oOx c6pev autov. Ilpocrc- KUvicrav St abTov tiicavTzg tipxovicg, icapaSorccg tinarra ev tai; xcpaiv auto). Ei)pg0.9 'yap 13iog tinctpog Ov ecpua,attsv atTov 6 IlgTpog, EXapc St thcarca 6 ab- Ogrcig, titoilas St Kai pogpoSav ETEpov, oppti)ttcvov gK 'rob ygvoug -cob Mnoy- Savo°, Kai, waTakcitirag trio liycitoviav irpog &nay, t410.0cv. 'Eplptaav o6v Kai ttepog eK trig fiyettoviag &cep fipcacv aura), Ocig (piaaKag. OaTcpov St KTggl. KotaTpov (p. 82) iaxupecaTov. 'EKupicuas TO lagov St Trig 147C075CEViag Ecog to) vtiv, Ottoicog Kai Trig 6A,Xlig EXaxict; EXaf3c Toy lipofiXa13ov, obcctcoOeig atTov, Ocig gv aka) KaSfiv Kai tgivriv Kai oiKiaag Kai ToUptcoug ev aura). 'Ev ETEt gytveto ayetici ttcTa TOv BEVETIKOW, 66v-ccg TO 'Ayala-iv Kat Tfiv Movof3acriav Kai IcaT' ETog Oiccog cgpcocrt IcagouxaSag Kai xa4Sta Kai TOxag toancp KavicrKtov oi) yap tKaTc8g4arro Sorvat xapeKtov tpavcpcbg. Kai oiiTcog ygyovev rj ayami, Kai eXcuOgpo)o-av Kai obg sixov of Tobpxot ev nag (pact:twig Tobg TrZy BEVETIKON 7cpayitaTcuTag, Kai St Somcav npog ainoi)g Kai ti cixov npay- ttaTa airTfi)v. '0 St llgTpo; tpuycliv alcriXOcv sic TeEttgpri Trig Otyypiag Excov iStov xacrwov, ciacX0(1)v txpi)131ev air)`I-2g ev okiyo? St Acta TO InavEXOciv Toy ai)OgyTtiv tv Tij rlact, AX0c xai aka; ttcTa itcptx8v avOpeorcwv, Kai, Tcs-

552 www.dacoromanica.ro §i au pricinuit atita moarte de om cit nu-i cu putinta sa poveste§ti. Ungurii au inceput sa fuga, dar n-au gasit o ie§ire, deoarece se aflau inconjurati din trei parti. A murit §i regele, iar pe cei rama0 in viata i-au luat §i i-au ucis pe toti, fiind macelariti in felul acesta in trei ore. A luat Buda, cetate minunata§imareata,§ia incendiat-o ;a crutat numai palatele, pentru ca erau foarte frumoase. Cea mai mare parte a multimii din sate §i cetati a fugit in muntisiin locuri mla§tinoase impreuna cu femeile §i copiii, facindu-sicetati de aparare cu carute §i copaci. Turcii au inaintatsii-au descoperit : pe barbati i-au ucis, iar pe femei §i copii i-au luat cu din0i, de la doisprezece ani in sus, ca pe o turma de oi, o multime fara numar. A incendiat toate satele §i a prefacut intregul tinut intr-un pustiu.

9 Petru Rares, Tara Rome:eased ,si conflictul cu Pcarta (p. 81) S-a dus iar la Constantinopole, dar peste putin timp a ie§it din noon, petrecindu-0 timpul la vinatoare in Diampolis §i Callipolis. Dupa ce s-a intors in capitala, a pornit cu oaste spre Moldova 10. Cauza era urmatoarea. Era suparat pe Petru voievod din pricing c5. Beogli, care uneltise sa fie ucis, se afla la dinsul. Voievodul a fost indemnat de sultan sa vina sa i se inchine, dar el n-a vrut sa mearga, zicind: Nicicind in trecut sau in zilele noastre n-a mers un voevod din Moldova sa se inchine sultanului; iar eu cum sa ma duc, dad nu este acest obicei?". Sultanul era semet de tot§i,auzind apararea aceluia, a pornit cu razboi impotriva lui, indemnind §i pe han sa porneasca cu oaste din alts parte, temindu-se sä nu i se impotriveasca. Auzindsipentru ca nu era in stare sa-i stea impotriva, Petru a fugit, luind cu sine o parte din proviziile sale. Sultanul a inaintat, dar nu 1-a gasit. I s-au inchinat toti dregatorii §i i-au pus la indemina tot ce aveau. Au fost gasite provizii nenumarate, p5.zite de Petru, §i pe toate le-a luat sultanul, apoi a pus alt voievod de neam moldovean, i-a lasat domnia §i a plecat. A despartit §i o parte din teritoriul acestuia §i a anexat-o, punind straji, apoi a construit o cetate (p. 82) foarte puternica. A stapinit pins astazi o bung parte din Moldova, iar din Tara Romaneasca a luat Proilava: a anexat-o, a a§ezat in ea cadiu §i emin §i a colonizat-o cu turci. Yn anul 1538 s-a facut pace cu venetienii, dind Anaplis (Nauplia) §i Monovasia, iar in fiecare an lua ca dar stofe de matasa, paturi §i tesaturi, caci nu voiau sa plateasca haraci pe fata. Yn felul acesta s-a facut pace, iar turcii au eliberat negutatorii venetieni pe care ii aveau in inchisori. Petru a fugitsis-a dus in partile Ungariei, caci avea acolo o cetate proprie, unde a intrat §i s-a ascuns. La putin timp dupa.' ce s-a intors sultanul in capitala, s-a dus acolo §i Petru cu o parte din oamenii sai, s-a inteles cu dregatorii, au mijlocit pentru el la sultansi1-a iertat. Deci el se primbla liber prin Cetatea imparateasca. Pe cind se afla in capitala, moldovenii au ucis voievodul dat de sultan §i au pus pe altul ales de ei, fara voia sultanului. Aflind sultanul ca au

10 In anul 1538.

553 www.dacoromanica.ro plekOchv ev To% iteytattio-tv, eilecriteuaav &nay 7cp 6g Toy ainevniv, Kai fikaricrev ainov, Kai i'jv icepuran55vv T7Ilok Et. Twrog SE &nob V Tr mast, eutticutvat of N4nOyoavot ovngp Baum/ O ai)Oevnic ainoic 13oe136Sav, Kai enoiriaav Etepov °Toy ijOeXov dye° Tfic at tot ai)OevrOg Pou Xfic 'Aico ()crag Se 6 abOerririg lincog enoilicsav EtEpov aiMerniv, Sao= naXtv Tfiv abOevtiav npog 'rev littpov µEta nilfig xai 86411; of.) 'nig tuxo6crqc, crreiXag &aw elig 46 UV No; get& ariSc.ov ex tfic icOpta; Kai evog icravvil TCaxturei. `YrreSgarro Se &new Kai dKOVTE; gx TOU TOPou &nor) 'roil ai)Oevrog Tot) ToOpKou. Eixe Se Kai csulupcoviag j./ET' &nor), 67E04 Xerikarl Kai apicgr,i xacrwri Kai xthpa; 1.tetec xaitiltSuvapecocClara. TO)tpxop.tvg) Se ETU crtpatei)et 6 abOevnic naktv x Trls Obyypiac, atsikag Toy Mexeget illracriav EptrcpocsOev getet, Tot yocscrecrou Aigrecoc Kai 'AvaroXilc, iropeo0eicEco;MEOUTOOViOl 6 yap 'EpSekic fiv teevriKcbg. 'Enpoo-Kiwriaav Se ainov tinavreg (p.83) of ev wig tonotg eKeivotg apriyoi, xai enopei)Ori e'cocTo Ilk Ogo4 obx fiSuviiOn 7 xi 3stv aino inrdtpxct yap taxupov Xiay. `SIg ob'v OOK ASuvlian XaPery aim% incearpetve, [tSev Sta7Cpa4ectievoc cbg on AXOs Kai 6 xeigcbv eupficrag inceawewev.

.554 www.dacoromanica.ro ales alt domn, a dat din nou domnia lui Petru, cu cinste si marire neobisnuita si 1-a trimis, cum e obiceiul, cu agii de la poartasicu Isanti Tzacbei. Moldovenii 1-au primit farce voie, de frica sultanului turcesc. Avea cu dinsul si intelegeri sa pustieasca§isa devasteze cu oastea sa cetati si sate 11. In anul urmator 12 sultanul a pornit din nou cu razIpoi impotriva Ungariei, trimitind inainte pe Mehmet pasa cu oaste din R5.'sarit si Apus. A mers ping la Buda, caci Erdeles 13 murise. I s-au inchinattoti (p. 83) domnii din partile acelea si a ajuns ping la Viena, dar n-a putut-o lua, cad era foarte intarita. Deoarece n-a fost in stare s-o ia, s-a intors farce nici o isprava, caci se apropia iarna. Deci s-a lasat pagubas si s-a intors acasa.

11 Petru Rams a domnit intre anii 1527 1538 si 1541 1546. 12 In anul 1529. 13 Erdeles, domn al Bosniei, a primit In dar de la Suleiman cetatea Buda.

555 www.dacoromanica.ro LXXII. CHRONICA MINORA

1 CHRONICON MONEMBASIAE

29, 14 (p. 216) 'Ev ETEt';'",iva', 1vStxri6vog g', CrETCTE1.113picp fultpct KUptaid,i, i TCaKtcSaV Oi Bkkot liEta tOv Oiiyypwv tot; To6pxoug dig TO Bka- xiay. EcrKOT6011aaV 6E Toilpxot KTli xauiSeg. 29, 13 (p. 216) 'Ev Etet'nvy', 1vStxtt6voc vocapicp t', tnoXtgriaav of TOUpic01. faCta. TCTW OiSyypcov Kai tthv BXetxcav, atpatiyoiwtog to% 0i5yypotg Tiaryou. brEcre St raflOoc 7roXtK T8V To6pxcov xai Z1C rthv 0i5yypaw aiyot. Ei IA yap oxoto; ETOaae xai, i vt xataaf3E, (Meg t6v Tobpxow gnavgatpelvEv sic to Ma. Etta Sttatiaavarc'ealfiXow to Toaolata, Kai 6 tleV agripag 67cta- TPEWEv sic TO 'AvSptavointoXtv, of St 06yypot sic tfiv Obyypiav xaiof BXaxot gig tfiv BXaxiay. ytyove St 6 noXegoc sic tf-iv Bapvay.

2 CHRONICA PRIORUM TURCARUM VICTORIARUM

54, 27 (p. 391) Etta crtpatE6st xata Mocrthv xai Xagf3(ivet to Kali Kai to 'Aoltpo-Kaatpov. 62, 11 (p. 463) 'Ev Eta 'nvy', ivStxtulivog1'.vosiii3picp ts, tnoXtwrio-av of Oiiyxpot peta tOv Toi)pxaw Kat t6v BXaxaw atpargyobvto; to% 03yxpotg tor) ridyyou. EnEas irkirog noXi) 4 apRottpcov.

7556 www.dacoromanica.ro LXXII. CRONICI MINORE

Citeva cronici minore incepute in secolul al XV-lea si continuate la inceputul secolului urmator cuprind stiri despre principatele romine, despre luptele lui Iancu de Hunedoara si in genere despre inaintarea turcilor in Europa. Ele s-au pastrat in manuscrise din secolul al XVI-lea si au fost publicate impreuna de Peter Schreiner (vol. I, p. 213 -464), editia folosia si de noi.

1 CRONICA DE LA MONEMVASIA

135.strat5. in manuscrise de la Athos (Megale Laura 1839), Oxford (Bibliotheca Bodleiana, Cromwell 10) si Roma (Bibliotheca Vaticana, Palatini gr. 369), cronica 29, zis5. Cronica de la Monemvasia" ofer5. citeva informatii despre luptele lui Iancu de Hune- doara cu turcii la Ialomita in Tara Romaneasca si ling& Varna. 29, 14 (p. 216) In anul 6951, indictionul 6, septembrie 2, intr-o duminica au invins romanii impreuna cu ungurii pe turci in Tara Romaneasca. Au fost ucisi 28 000 de turci1. 29, 13 (p. 216) in anul 6953, indictionul 8, noiembrie 10, s-au razboit turcii cu ungurii si cu romanii. Ungurii se aflau sub conducerea lui Iancu. Au cazut o multime de turci, iar dintre unguri numai citiva. Daca nu cadea intunerecul si nu venea noaptea, nici un turc nu se mai intorcea acasa. Apoi ostile s-au despartit :sultanul s-a intors la Adrianopole,ungurii in Ungaria si romanii in Tara Romaneasca. Lupta a avut loc la Varna 2.

2 CRONICA PRIMELOR CUCERIRI TURCF$TI Transmisa in sapte manuscrise si in mai multe variante, care au avut probabil la baz.1 un original comun, aceasta cronica cuprinde stiri dintre anii 1346 si 1540. Ea a fost redactath intre 1520 si 1553 si publicath de Peter Schreiner sub nr. 5364 (p. 375 497). 54, 27 (p. 391). Apoi a pornit cu razboi 3 impotriva moesilor si a luat Chilia si Cetatea Alba. 62, 11 (p. 463). In anul 6953, indictionul 7, noiembrie 10, s-au luptat ungurii cu turcii si cu romanii. Conducator de osti la unguri era Iancu. A cazut multa lume de amindoua partile 4.

1 Lupta s-a dat in ziva de 2 septembrie 1442 la Ialomita, in Tara Romaneasca; romanii si ungurii erau condusi de Iancu de Hunedoara, iar turcii de $ihabeddin Pasa. 2 Victorioase in prima faza a operatiunilor, ostile crestine au fost dfapt is nfrinte in lupta de la Varna din ziva de 10 septembrie 1444. 3 Sultanul Baiazid a pornit cu razboi pe mare si pe uscat impotriva moldovenilor, pe care cronica ii numeste moesi; el a impresurat Chilia la 5 iulie si a ocupat-o la 14 iulie 1484. Cetatea A1135. a fost impresurata intre 22 iulie si 7 august si ocupat5. in ziva de 8 august 1484. 4 In lupta de la Varna din anul 1444, au participat, alaturi de unguri, si rom'ani din Transilvania sub conducerea lui Iancu de Hunedoara.

557 www.dacoromanica.ro 3 PARVUM CHRONICON TURCORUM IMPERATORUM

63, 19 (p. 476) 'Ev 8L T@ 'coo' Zrflycv c1; Tijv Maxiav sic Toy `Pa 8ouXa pos1368 a. 63, 27 (p. 478) 'Ev 8C Tit')'6...V6'Crtilycv sic rip, MnoySaviav Kai Infjpe Ta KdaTpri, (Snot) EKT1.6aV of OiSyxpot. 63, 32 (p. 479) TO abTo ET06 sic Tag Ttcraapa; Toil abyoixsTou enfjps To 'Ao-xpoKacrTpov.

4 CHRONICORUM MINORUM PERICCHA

69, 9 (p. 530) "ET011; ic-'4'gTivri fj anto-Tia VII; ileyearic BXaxiac. 69, 49 (p. 536) 'Drop; 's.10'birflyev sic rely BXaxiav sic Toy AbSotaa (!) Porif3ovTa. 69, 53 (p. 537) 'ETODc,';"17t8' iagycv el; Toy Mn4578avov Kai Infipcv Ta KesTpri, onoti EKTUSCEV Oi Oiryypot.

69, 55 (p. 537) "ETODc, V))1K13'imilycv sic TOv Mrc678avov Kai Infjpev TO KEXIi. xai sic Tag 0' Tot) abyaso-Tou Infipev TO sikompoKao-Tpov.

5 CHRONICON TARDUM

55E www.dacoromanica.ro 3 £CURTA CRONICA A SULTANILOR Sub acest titlu au fost reunite citeva cronici minore redactate in secolul al XV-lea si la inceputul secolului urmator. Ele s-au pastrat in numeroase manuscrise din secolul al XVI-lea si au fost publicate impreuni de Peter Schneider (p. 465 -492). 63, 19 (p. 476). In anul 6970 a mers in Tara Romaneasca, impotriva lui Radu Voda 5. 63, 27 (p. 478). in anul 6984 a mers in Moldova si a luat cetatile intemeiate de unguri 6. 63, 32 (p. 479). In acela.,Oi an, la 4 august, a luat Cetatea Alba'.

4 REZUMATUL UNOR CRONICI MINORE Un calugar din secolul al XVI-lea din Grecia Centralk probabil din orasul Lamia, a contaminat cite-fa cronici din secolul al XV-lea si a realizat o noun cronica minork pastrata in manuscrise din secolul al XVI-lea. Cronica sa poate servi pentru a verifica stirile unor cronici anterioare. Reproducem textul dupa Peter Schneider (Chronik 69, p. 526 54 1). 69, 9 (p. 530) In anul 6912 s-a intimplat tradarea din Vlahia Mare 8. 69, 49 (p. 536) in anul 6970 a mers in Tara Romaneasca impotriva lui Audula Voievod 9. 69, 53 (p. 537) In anul 6984 a mers in Moldova si a luat cetatile intemeiate de unguri 1°. 69, 55 (p. 537) In anul 6992 a mers in Moldovasia luat Chilia, iar la 2 august a luat Cetatea Alba 11.

5 CRONICA TARDIVA In manuscrisul Parisinus Graecus 1389 (f. 388-389), impreuna cu unele scrieri religioase, s-a pastrat o cronica tardiva compilata dupa cronici mai vechi. Ea contine trei parti si a fost copiata mai intli de Spyridon Lambros si publicata in anul 1933: En.

5 Sultanul Mohamed al II-lea Cuceritorul (1451 1481) a pornit in luna aprilie 1462 impotriva voievodului Vlad Tepes, care a rezistat pind in iulie, dar apoi a fost inlocuit cu fratele sau Radu. Cronica it mentioneaza in mod gresit pe Radu in locul lui Vlad. Sultanul Mohamed al II-lea s-a indreptat, in luna mai 1476, impotriva lui $tefan cel Mare spre a razbuna infringerea din 1475. $tefan a pierdut lupta la 26 iulie 1476, insa a putut rezista mai departe, deoarece turcii erau lipsiti de provizii si aveau dificultati cu ungurii. intre timp sultanul a fost informat de atacurile acestora impotriva Simedriei si altor cetati el a fost nevoit O. se retraga din Moldova spre a putea cuceri cetatile intemeiate de unguri" pe Dunare. 7 Adica in anul 6992 = 1484, luna august. 8 Vlahia Mare din Tesalia a rezistat pin& la sfirsitul secolului al XV-lea impotriva inaintarii turcesti, desi orasul Lamia fusese promis sultanului in iunie 1403, cf. G. Ch. Soulis, Bka- XiaMerikri Maxia a v`01.681. fikaxiagEntatrigovticii Ilpagaia SratpEicic Mcnce6o- vucthv Enou8Ovo, Eetpa (DtXo2t.oyia tcai OecaDyin, IX, 1953, p. 489-497, Atena. 9 Audula Voievod, adica Radu Voda, fratele lui Vlad Tepes. 10 in anul 1476 a avut loc batalia de la Valea Alba, in care Stefan a fost invins, ins& sultanul s-a grabit sa alerge la Dunare pentru a apara cetatile intemeiate de unguri". 11 Mohamed al II-lea a cucerit Chilia si Cetatea Alba in anul 1484.

559 www.dacoromanica.ro 70, 25 (p. 546) T6v en& xpOvov txtrev clg 'rip, Maxiay. 70, 30 (p. 547) 'Enflycv sic TO llooySavlav xat balm Ta KaCTTpn, &zoo Erstaav of Ofryypot, '00'. 70, 38 (p. 548) 'Entiev xai Intim, Tip/ Flooy8aviav, to Ka XivKaiT6 'Aanpoxaa-pov, '01xf3'.

6 CHRONICON ANONYMUM BYZANTINO-SERBICUM 72 a, 12(p.562)'Eni Etoug ,c),00 kfiyev auto; 6 'Mtn Mg IlaytaVyrig o-o0.- Tay(); etc Toy Aoi)valltv, Etc T6 Mir:

7 CHRONICON ANONYMUM THESSALONICENSE

560 www.dacoromanica.ro ActiurpoD, Bpaxga Xpovuoi. 'EKSiSovtat tntp.O.Eict K. I. 'Avarrou, Atena1932/1933 (Mvrinsta TAc `Ek?Ltivticilg (moping,(A, 1, p. 77-79). Reproducem textul dupa editia Peter Schreiner (Chronik 70, p. 542-550). 70, 25 (p. 546) In acelasi an a mers in Tara Romaneasca 12. 70, 30 (p. 547) A mers in Moldovasia luat cetatile intemeiate de unguri, in anul 6984. 70, 38 (p. 548) A merssia cucerit Moldova 13, Chilia§iCetatea Alba, in anul 6992.

6 CRONICA ANONIMA DE INSPIRATIE SIRBEA SCA Aceasta cronica s-a pastrat impreuna cu unele scrieri teologice intr-un manuscris copiat in anul 1624 si aflat acum la Yale Medical School din orasul New Haven, din Sta- tele Unite ale Americii. Redactarea cronicii a avut loc undeva la interferenta dintre cultura greaca si cea sirbeasca, poste la Skopje in Macedonia, spre sfirsitul secolului al XV-lea. Cronica a fost publicata pentru prima oars de A. Karpofilos si G. M. Parassoglu sub titlul: Atfrynatc Bacrataw lagariktubv. A short chronicle, Byzantion, XLII,1972, p.73 -87. Textul nostru este reprodus dupa Peter Schreiner (Chronik, 72 a, p. 558-564). 72 a, 12 (p. 562) In anul 6903 a pornit chiar Ilderim Baiazid sultanul spre Dunare impotriva lui Mircea, voievodul romanilor, dar a fost infrint de romani, Mircea cu romanii lui i-a lovit oastea si a luat unora hasnaua, adica viata, iar pe altii i-a urmarit ping la Dunare. Au mai murit atunci craiul Marcus §i Constantin, fiul lui Zilygov, iar Ilderim Baiazid abia a scapat cu cItiva oameni 14. 72 a, 19 (p. 563) In anul 6927 a murit Mircea Voievod, domnul romanilor, care s-a luptat cu turcii 15. 72 a, 20 (p. 563) In anul 6928, sultanul Kyritzes 16 a pradat Tara Romaneasca :side atunci au fost siliti romanii sa dea haraci turcilor 17.

7 CRONICA ANONIMA DIN TESALIA 3lanuscrisul Olympiatissa 189 (f. 159) din Elasona (la sud-vest de Olimp), scris de mai multe miini, contine o cronica minor& despre unele intimplari locale, impreuna cu mentiunea unor evenimente mai indepartate. Ea a fost copiata in anul 1574 dupa un manuscris mai vechi, probabil din secolul al XV-lea, si publicata mai intii de E. A. Sku- baras, 'Oktprucintacra, Atena, 1967. Reproducem textul dup5. P. Schreiner (Chronik 76, p. 572-574).

is In anul 1462, sultanul Mohamed al II-lea a patruns in Tara Romaneasca impotriva lui Vlad Tepes. 13 De fapt, in anul 1484 au fost cucerite de catre sultanul Mohamed al II-lea, numai orasele intarite Chilia si Cetatea Alba, nu si toata Moldova. 14 Lupta de la Rovine a avut loc in ziva de 17 mai 1395. Craiul Marcu si Constantin Elul lui Zilygov erau aliati ai sultanului, luati cu el din sudul Dunarii. 15 Mircea cel Batrin a murit de fapt la 31 ianuarie 1418, si nu in anul 1419, cf. P. P. Panai- tescu, Mircea cel Bdtrin, Bucuresti, 1944, p. 344. 16 Kyritzes, &lie& Domnisorul", porecla a sultanului Mohamed I, mort la 21 mai 1421. 17 Informatii mai detaliate privind haraciul la M. Guboglu, Le tribut pays par les prin. cipautes rournaines a la Porte jusqu'au debut du XVI' siecle d'apres les sources turques. Revue des etudes islamiques", 37, 1969, p. 49-80 si M. A. Mehmet, Le Kharatch de Moldavie et de I'alachie (XVeXVIe s.), RESEE, 5, 1967, p. 265-272.

561 www.dacoromanica.ro 76, 10 (p. 573) 'ETOK MILT' Inticv]sic TOv Oi Syxpou (?) * * * ..r6v KapaturOy8avov Kai evixicrev(?) 6 Mmorravog Toy nvouxopiracray. 76, 20 (p. 574) Kai enriyev Kat& (?) Toy Kapaturorravov xai tinfiX0cv (? einpaxtoc.

CHRONICON MEDIOLANENSE

82, 4 (p. 597) 'aop.8' latpliteuo-av of Oiiyypot Kara 'cob dp.riptl, Kai 0 OfA (link. 85 xai a a? o1j pijalov neyevetyrat ev tap irokegcp tip Ka Tet telv Bapvay.

82, 4 (p. 597) 'awl eicepaaev autos 6 '16.yyoc 1.1ETel Taw BXavov Kai iitrfi- ()Tway into Taw To ()maim/ Kai 6 layyog threSpa.

CHRONICON ATHENIENSE

96, 2 (p. 636) lie-ca 8e, e'couc IjA.Ocv 6 6.8e46; airtoii Tor) eiliplook priVnETI, 6 Mouo-iireig,eurotijv BXaxiav, thpevie6ovroc (3.468a Tor) Mip4ou xai eiCaxcocrev TOv EapoutCd imam el; Tfiv AtewiroXtv, tuivi yei3pouapicovyt, fultpcs. icapaarauti. xai enpocnctivio-av to ithatpri Trig `Pcopaviag crev Toy Tonov 8Xov.

562 www.dacoromanica.ro 76, 10 (p. 573) In anul [6983 a pornit] impotriva ungr... (?) 18 Mol- dova si 1-a invins voievodul din Moldova pe Eunuc Pasa 19. 76, 20 (p. 574) A pornit impotriva voievodului din Moldova (Bogdania Neagra) si s-a intors fara sa ispraveasca nimic.

8 CRONICA DIN MILANO Manuscrisul G 69 sup. de la Biblioteca Ambrosiana din Milano contine, al5,turi de scrieri religioase si retorice, o cronica minora despre unele evenimente din secolul al XIV-lea. Ea a fost redactata putin dupa acele intimplari si publican, mai intii de Sp. Lam- bros si C. I. Amantos (Atena 1932). Textul folosit de not a fost reprodus dupa, P. Schrei- ner (Chronik 82, p. 596-597).

82, 4 (p. 597) In anul 1444 au pornit ungurii impotriva sultanului, si chiar regele lor. El a cazut prizonier sau mai curind a fost ucis in lupta de la Varna 20. 82, 5 (p. 597 Schreiner). In anul 1448, Iancu a trecut din nou Dunarea impreuna cu romanii, dar au fost infrinti de turci, iar Iancu s-a retras 21.

CRONICA DE LA ATENA

Manuscrisul grec no17 de la Biblioteca Nationale din Atena contine pe marginile sale o cronica minora, fragmentara, excerptata, din alte cronici mai vechi si publican mai intii de A. Papadopoulos-Kerameus, in 'Avoleicta lepocsoXouttctc crtaxuaoyiag, IV, 1899, p. 32 -33, St. Petersburg. Reproducem textul dupa P. Schreiner (Chronik 96, p. 635 637) .

96, 2 (p. 636) Dupa aceea, in anul 6918, fratele emirului Soliman bei, anume Musa bei, a pornit din Tara Romaneasca., unde era voievod Mircea21. Musa 1-a tras in teapa pe Sarutza Pasa la Diampolis 22, in luna februarie, ziva 13, intr-o vineri. Si i s-au inchinat cetatile Imperiului bizantin impreuna cu tot locul acela.

18 Manuscrisul este ilizibil in acest loc. Prin Carabogdania sau Bogdania Neagra se intelegea Moldova, iar in loc de ungr... se afla probabil in text ungrovlahul (OiryypoilXaxog). Expe- ditia a a-Jut loc in ianuarie 1475. 19 Eunucul Suleiman Pasa a fost invins de Stefan cel Mare la 10 ianuarie 1475 la Podul malt din judetul Vaslui. 20 Regele Vladislav al ungurilor in virsta de 20 de ani a cazut in lupta de la Varna. 21 Iancu a dus lupte cu turcii in anii 1443, 1444 si 1448. El a ajuns in anul 1448 pin& dincolo de Ni§ si s-a intilnit cu turcii la Kosovo Polje (Cimpia Mierlei), insa, oastea crestina coali- zata a fost invinsa in ziva de 19 noiembrie 1448. 22 in lupta pentru tron impotriva fratelui sau Soliman, Musa a primit ajutoare de la Mircea eel Batrin si a cucerit mai intii Mesembria, apoi cetatea Diampolis, aparata de Saruga Pasa, omul lui Soliman. Diampolis, azi Jambol, pe riul Tundja, la vest de Burgas, in R. P, Bulgaria.

563

www.dacoromanica.ro 10 CHRONICON VINDOBONENSE

116,1(p. 685) Kara Toy ioiwtov to'coo' gtoug Intpacrev 6 agriptic El.; viiv BA,axiav xata Tab Apaxoam. br g5 p ails SE vulva); 6 Apaxoul,lag xai (brat Kai Bic, Kai Z7COI1'ICTE (p6vov noXXiw El; TO yocanitov toappd. au' an?) 'a'Alou pgpouc expoi)acuac to (poaaatov Tot)etturipti yuvaixac -Kai 7Cat8ia xai Atha, xai 67rtatpEntay.

564

www.dacoromanica.ro 10 CRONICA DE LA VIENA Manuscrisul miscelaneu Philologicus Graecus 329 (f. 40) de la Biblioteca Naiona15. din Viena confine o scurtl. cronic5. de la inceputul secolului al XVI-lea, in care se vorbeste de Vlad Tepes. Reproducem o parte din acest text duple, P. Schreiner (Chronik116, 1).

116, 1 (p. 685) In luna iunie, anul 6970, sultanul a trecut in Tara Romaneasca impotriva lui Draculea. Acesta a navalit de citeva on in timpul noptiisia facut multa ucidere in tabara sultanului 23. Apoi oastea sultanului a rapit din alta parte femei, copii §i animale §i s-a intors acasa.

23 Situatia lui Vlad Tepes in iunie 1462 era ingreuiata de faptul cnu-i sosisera inc5, ajutoarele trimise de unguri. Atacurile nocturne date de Vlad Tepes (zis Draculea) impotriva taberei turcesti sint menfionate si de Critobulos (IV, 4-9), Ducas (XLV, 21 -22) si Laonic Chalcocondyles (p. 264, 22-266, 9), precum si de unele cronici turcesti, cf. Franz Babinger, Mehmed der Eroberer and seine Zeit. Weltenstitrmer einer Zeitenende, Munchen, 1953, p. 221.

565 www.dacoromanica.ro LXXIII. MANOAHE 0 EKAABOE

H EYMOOPA THE KPHTHE EN HE rErONEN TOY MEFAAOY EEIEMOY (1508)

175 tal vec aoi5'Scliaccvn6Xstiov pe relVpiroullnetp8a ToUpKot,

i iiiikkov illogot6' Eptctv); Tijv Triv of. MagouXothcot; IA veak Myypoc µe anuei, -KC 6 BX6xo; pe Kovrdpt, Kai Ta Tellla 60t) EXIIXaGEV, K' EXcon;to Kccilcipt; co Kinjnig!

566 www.dacoromanica.ro LXXIII.MANOLIS SCLAVOS

Poetul cretan Manolis Sclavos, din Castro, este cunoscut numai ca autor al unei poeme in 284 versuri politice" in care descrie marele cutrernur de pe urma cdruia a suferit insula in 29-30 mai 1508. Intr-o intrebare retoricti din cuprinsul poemci, el face aluzie la romani intr-un context care confirm& faima for militara in epocA. Editie folositd : Camina Graeca VI dii Aeoi edidit Guilelnaus Wagner, Leipzig, 1874, p. 53-61.

NENOROCIREA CRE1 EI DIN PRICINA MARELUI CUTREMUR (1508) (vers. 175-179) Nu cumva te-au lovit cu razboi, to -au bombardat cu tunurile turcii, nu cumva oare mamelucii 0.-au stisiat pamintul cu armele for ? Nu cumva a venit ungurul cu sabia si vlahul cu sulita si ti-au naruit zidurile si ti-ai pierdut splendoarea, o, Creta ![...].

567

www.dacoromanica.ro INDIC Es

Aaron v. Alexios Aaron Alexios,1. imparati bizantini 25, 28-31, 49, acapnioti, calugAri din manastirea Acap- 51-59, 69; 2. ,----,mitropolit de Niceea 219, niou in ceart5, cu neamonitii 237 235; 3. rsmitropolit de Kiev ai a toata. Acapniou, mlastire 237, 269 Rusia 259; 4. f---Initropolit de Varna 213; Acciaiuoli, familia 451 3. ...-Alexios Aaron, apocrisiar 237 Achaia, provincie in Grecia de sud 173,197, Ali,1. fiul lui Brenez (Evrenos bey) aef turc 419, 485 473; 2.cafiullui Mihail = Mihailoglu Ali Acheloos, riu in Grecia de vest 345, 347, 399 bey 511, 515 achingii, 425, 477 Allatius L. 321 Achyraos, mitropolie, in Bithynia 143 alvaniti = albanezi 309; 345-349, 421, 423, Acragas, azi Agrigente in Sicilia 339 485 (v.aiiliri) Acropolites Constantin, autor, 138- 139 amaleciti, denumire arhaizana pentru musul- ActaPatriarchatus,editiede documente mani, turci 143 188-277 Amar, fiul lui Turachan 441, 447 Adam, personaj biblic 55 Amasia, oraa in Pontus Galaticus, patria geo- Adeniates loan, preot acuzat de conspiratie grafului Strabo, azi pe riul Iris (ail-Irmak), 235, 237 mitropolie 195, 211, 215, 217, 219, 229, Adorno Giovanni, duce genovez 417 373, 379, 421, 545, 547 Adrian, imparat roman 75 Amastris, mitropolie 195 Adrianopol, oraa in Tracia 137, 163, 167- 171, Amaxa, proprietar agricol 121 389, 419, 423, 935, 437, 449, 465, 505, 531, Amurat,(v. Murat, Murat Iai Murat II) 535, 543, 547, 557; mitropolie 217, 219, 391-415, 469, 471, 477, 479, 483-495, 225, 227 497 Aetos, castru acordat manastiriiTheotokos Anaplis = Nauplia, oraa in Peloponez 553 Kosmosoteira 65 Anastasius Iimp5,rat 17 Africa 69 Anatolia 421 Agara, fiii ei, adia ismaelitii 135 Anchialos, oraa pe tarmul Maxii Negre, in Bul- agareni 103, 395 garia, azi Pomorje la sud de Burgas, mitro- Agathopolis, episcopie a mitropoliei de Adria- polie 23, 129, 213, 215, 217, 221, 373 nopol 227, 361 Ancyra, oraa in Anatolia, azi Ankara, mitro- Agrapha, localitate in Grecia 389 polie 137, 261, 263, 321, 323, 333, 335, 419 Ahaia, principat francez 165; v. al Achaia Andrei Argyropoulos v. Argyropoulos Ahile, erou homeric 427 Andronic Cantacuzino cumnat al despotului Ahmet, aef turc 547 Brancovici ai trimis bizantin in Serbia 373 Aims, oraa in Tracia, port la Marea Egee, azi Andronic,1. Andronic II (1282- 13281 115, Enez, in Turcia europeang 63, 65, 195, 221 117, 125, 141, 183, 185; 3. Andronic III Akindynos. adversar al palamismului 195 117, 343 alamani, neam germanic, 69,179, 181 Andronic Iagaris 373, 383 Alamania, Cara alamanilor 427 Anghelocastron, cetate in Etolia 351 alani, mercenari in Bizant 13, 15, 103, 135, 173 Anghelos, fiul lui Theodoros Lucas 177 Alania ai Soterioupolis, mitropolie 191 Anna Malissenos111 Alba = Belgrad 447 Anthologia Palatina 16- 17 albanezi 95, 117, 345, 347, 349, 355, 421, 423, Antim, mitropolit al Ungrovlahiei = Daniel 485 Critopoulos 205, 209, 213, 217, 219, 221, Albania 391 223, 227, 229, 317 Albert II de Habsburg, rege al Ungariei 477 Antiohia, patriarhie 27, 45,135, 255 Antonios, 1. patriarhdeConstantinopole Alexandria, patriarhie 255 (1389- 1390, 1391- 1397) 227, 229, 233, Alexandru = NicolaeAlexandru Basarab, 235, 259, 261, 269, 319, 325, 327; 2. mitro- domn in Tara Romaneascl 197-203 polit de Halici 211 Alexandru cel Bun, domn in Moldova 163, Apros mitropolie in Tracia 195 269-277 Apocapes Basileios, magister in Paradunavon Alexandru cel Mare 41, 147, 149, 395 ai Capadocia26-27

Indicele a avut in vedere textele autorilor excerptati, notele biobibliografice, dar nu pe cele infrapaginale; confine nume proprii, de popoare, precum ai anumite institutii

569 www.dacoromanica.ro apocrisiari soli" 171, 237 balillonieni, locuitori ai Babilonului 47 Apolodor, arhitect, construieste podul pcstc Baiazid Ilderim Fulgerul", tatal lui Mehnict, Dunare 79; este ucis de imparatul Ha- sultan turc 417, 423, 443, 453, 457, 463, drian 75 467, 475, 519 Apusul 419, 521, Europa occidental& Baiazid, vizir 421 arabei = albanezi 485 Balduin, imparat latin ucis in lupta la Adria- arabi 43, 423 nopol 169, 171, 173 Arabia 92, 165 Balita, voievod in Maramures 231, 233 Avraam, personaj biblic 127 Bandini 163 arcasi 95 Banitza, sat in muntele Olimp 119 Archon Manuel, diacon trimis in Moldova Barac, fiul lui Vranezis, sef turc in Tesalia 351 273, 275 barbari 37, 39, 41, 43, 47, 67, 355, 359, 481 Ardeal, atacat de turci 953, 471, 475, 487, 497 Barlaam adversar al palamismului 195 Arghirocastron 347 Basarab, domn in Tara Romaneasca = Dan II Argyropoulos,1. Andrei 263, 265; 2. Geor- 493 gios 392-415 Basel (sinod) 383 Basilida (salina) 113 arhonti ecleziastici 172, 212 bastarni 103 Arianites, is parte la lupta de la Kosovo 497 Banescu Nicolae 141 Arie, sectant crestin 369 Beck H.-G. 321 arieni in Crimeia, gotii si tatarii 130,132 Bees, N. A. 111 Aristofan, poet grec 67, 73 Belgrad, oral in Serbia 433 435, 441,529, Ariston din Bizant, insoteste pe regele Darius 543 (v. si Alba) la Dunare 77 Belograd = Alba Iulia (de fapt Vigegrad, apoi Armenia 421 Buda), locul captivitatii lui Vlad Tepes 515 Arta, cetate in Grecia Centrala 165, 177, 183, Beluchi, oral 389 345, 347, 349; asediata de franci 180 Beogli, turc desident adapostit in Moldova 553 Artachaios, comandant in oastea lui Darius la Beotia, provincie in Grecia Central& 125, 451, 485 Dunare 79 Bereg, localitate in Maramures 231 Asia 47, 123, 145, 149, 187, 359, 419, 421, 451, Bernad, nume poetic al regelui Vladislav al 457 461, 463, 465, 475, 477, 479, 483 , 485, Ungariei mort in lupta de la Varna 401 489, 497, 511, 523; Asia Mica 429 Berrhoia (Verria,), oral in valea riului Haliak- Asomaton, localitate linga Bizant 541 mon in Grecia de nord, v. Verria Aspracania, regiune in imperiu 27 Beseleil, personaj biblic 293 Asprokastron, v. Cetatea Alb& Bessarion, autor 358-359 Astra, dregator bizantin din secolul al XIV-lea Begevliev V.193, n. 4 291, 301 Bethleem, arhiepiscopie 235, 237, 253, 29, Atanasie, patronul Lavrei de la Athos, v. 259, 275 Athanasios Bisotas, nume in regiunea Ianina 115 Bistra, localitate in Maramures 231 Atena, oral 175, 177, 183, 451, 563; mitropolie Bitinia, provincie in Asia Mica, in fata orasului 233, 235 Constantinopole, 187, 359 Athanasios,1. fondatorul Lavrci de la Athos bizantini, numiti si romei 101, 421 29, 31, 59; 2. mitropolit de Severin,in.Bizant,1.capital., numita si Noua Roma, Ungrovlahia 229, 261, 321 17, 23, 123, 161, 359, 417, 451, 483, 487, Athanasios, 1. patriarh 140- 143; 2. Athana- 505, 531, 549, 563;. 2. Imperiul bizantip sios de la Meteora 111 463, 465 .. Athos, Muntele Athos 7, 29, 51, 141, 281-307, Blacherne, cartier in Bizant, palat 223, 327, 519 329 Blasios 115 Atica, provincie in Grecia 125, 421, 451 blanuri de veverita, din Valahia 263 Atman, sef turc 407 Blemmydes Nicephorus, autor 102- 105 Attalia, localitate in Pamfilia din Asia Mica, boemi, cehi din Boemia 453, 475, 485, 493 mitropolie 191, 219, 225, 227,259-261, 321 Bogas, sef din Chersones aliat cu bulgarii 11, 13 Attaria = Crimeia 241 Bogdan Negrill = Stefan cel Mare 505 Atzikeries, hanul atarilor din Crimeea (Ghi- Bogdania = Moldova 443, 455; numita si Bog- rai al II-lea,459 dania Neagra 459, 477, 507, 563 Augustae, oral in Moesia Inferior, pe riulBongois, sef militar poreclit si serboalvanito- Ogosta 23 bulgarovlah 349 ausoni, nume poetic pentru bizantini 47, 49, 63 Bonifaciu, rege latin al Salonicului in lupta avari, populatie nomad& 5,9,17,21, 23, cu cumanii 167, 169, 173 127 -131 Bosfor, strimtoare, 1. tracic (si Dardanele 77), Avraam, personaj biblic 33, 103 129, 189, 431; 2. cimerian (Kea) 21, 459, azapi europeni, osteni . 471 4&1.

'570 www.dacoromanica.ro Bosnia 391 Carytaina,' baronie a luiGeoffroi de Briel bostri, locuitori din Bosnia 537, v. 5i dalmati 179, 181 bosnieci, v. 5i dalmati Cassian, ieromonah mimit mitropolit de Vi- botezare 179 din 219 Boukellos, episcopie 329 Cassius Dio, istoric 75 Brancovici George, despot sirb (1427- 1456),Castamona, cetate din PaflagoniainAsia numit si George Vulc 429, 477, 483-487, Mica 61, 71, 963 495, 501 Castoria, oras in Macedonia, episcopie 25, 83, Branista, sat in valea Maritei 65 345, 391 Brasovon (Brasov.),oras,v. Prasovon Castro, v. Kastro Brenez, slujitor al lui Baiazid, fiul lui Hogea- Catacalon, general 101, 163 teriz 457, 969 v.si Evrenos bey, Vra- catalani, mercenari din Catalonia 385 netzis Catavolinos, gramatic la Poarta. 503 britani, locuitori ai insulei Britania 371 Catuna, v. Katuna Britania 69 Caucaz, munte 21, 127, 129; hotar al tatarilor Brusa = Prousa, oras in Asia Mica 417, 927 457 Brya, cetate 547 Cavarna, posesiune patriarhala la nerd de Bucuresti507 Bal6ic 193 Buda, oras in Ungaria asediat de turd 163, Cazimir, rege (Cazimir IV) 955, 959 551, 553, 555 cehi, numiti boemi 453, 475 Buia,s Ghinos, despot albanez din Arta 347 celtiberi = englezi 521 bulgari 7-15, 29, 67, 89: 95, 97,109,117, celti = francezi 47, 49, 337; lupta la Nico- 157, 165, 173, 179, 281, 349, 355, 385, 417, pole 453 421, 433 Cefalonia, insula in Marea Ionica 351 Bulgaria 11, 21, 389, 391, 419, 541; arhiepis- cerchezi = circasi 383 copies a toata Bulgaria 83; thema 13ulga- cerga, cuvint barbar (vlaln) 83 ria 25 Cetatea Alba (Asprokastron) 1. cetate la gura Buthroton, oras in Epir, episcopie 83 Nistrului 369, 383, 425, 545, 547, 557, 559 ; 2. episcopat 271 cezar 343 (titlu dat de Dolan lui Preljub), Cabasilas,Constantin, preot condamnat 223 349 (5i cezarisa, sotia unui alt cezar) cadusi, trib in Asia Mica 457 Cezarea, v. Caesarea Caesarea, oras in Cappadocia, mitropolie 319, Chalcedon oras in Asia Mica, nu departe de 335 Bizant, mitropolie 143, 229, 237, 331, 359 Cafa, colonie genoveza in Crimeia 383, 435, Chalcocondil Laonic 451-517 461, 543, 595 Chalil 481, 497, 499 calabri, locuitori ai Calabriei din Italia de Chama, mitropolie 221, 223, 227, 325, 329, 333 sud 69 Chantac, localitate in valea riului Hebru (Ma- Caliacra, pe lista posesiunilor patriarhale 193, rita) 307 487 Charioupolis, episcopat 143 Callatis, Mangalia 19 Chariton, v. Hariton Callicles, Nicolaus, autor 46-49 Calliopolis, Callioupolis, v. Gallipolis Chasim, dregator turc,fiul lui Mazan 479 CillistosXanthopoulos,Nicephorus,actor 481, 999 126- 131 Chamuza din Peloponez, ienicer la Varna 445, Caloian, domnul Vlahlei 135,165, 167; con- chazari 95 fundat cu Mihail II al Epirului 175 Cherson, oras in Crimeia, mitropolie 11, 221, Calorites Macarios, autor 100- 101 223, 237, 239, 241, 253, 269, 277, 423 Campanesis = GuillaumeIde Champlitte, Chersonesul tracic 951 principe al Moreei 173 Canabutzes Ioannes, autor 354-355 Chilia (Lycostomion), cetate la gurile Dunarii Cananos Ioannes, autor 356-357 193, 507, 513, 545, 547, 557, 559, 561; Candar, principat anatolian 477 vizitata de loan al VIII-lea 439, 441, 443, Cantacuzino Andronic, v. Andronic Canta- 495 Chiliade sau Istorii, de Tzetzes 73 , cuzino Cantacuzino, loan, demnitar 441, 447 Chios, insula in Marea Egee 195, 425, 433, 435 Capadocia, provincie in Asia Mica 421 Chiril, v. Cyril (Kyrillos) Caracallou, manastire din Athos 53 Choirosphactes, posesiune a unei manastiri 65 Caradja bei 392-415 Chlapenos = Radoslav Hlapen 345 Caraman, principat anatolian 433, 471, 477, 487; 501 Chomatianos Demetrios, autor 83-87 Carazie,beilerbeiul Rumeliei (Caraca pa5a) Choniates = Iancu de Hunedoara 471-475, 489,.,491, 497 - 479, 481, 987-499, 515 Caria, provincie in Asia Mica.' 921 Choniat, oras = Hunedoara 473 Caryes, capitala muntelui Athos '53 Chortaitinos Ioannes, calugar la Athos 59

571 www.dacoromanica.ro Chostiane, tinut in Meglena din Macedonia 31 Cumuli, $ef turc 479 Choumnos Theodoros 31 Cursa lui Ahile (azi Tenderov, intre Nipru Si Chousderi, sat in valea Maritei 65 Golful Carcinio), pe malul de nord al Christianoupolis, episcopie 239 Mara Negre 103 Christos, v. Hristos Curtea de Arge$, capital& a Tara Romane$ti, Christoupolis,azi Cava la 143 sediul primal mitropolii 311 Chronicon Monemvasiae 20- 33 Cutlumus manastirelaMuntele Athos Chrysokeramon, localitate 547 281-305 Chrysos, olar din Castoria 83, 85 Cyril 1. ,---,sfint cretin 377; 2. - .- mitropolit de Ciceu, tinut in posesiunea mAndstirii Sf. Mihail Vicina 195 din Maramure$ 231 Cyrus 147 Cilicia, provincie in sud-estul Asiei Mici 421 Cyzic, ora$ pe tarmul sudic al Propontidei Ciola, nume de femeie vlahrt din Ohrida 83, 85 (Marea Marmara), mitropolie 197, 217, 219, Ciprian 1. ,---,mitropolit al Rusici 227; 2.,vegn- 225, 227, 229, 233 -241, 253, 259-265, men 113 269, 277, 323, 327, 329, 331, 373, 375 circa*, populatie ortodox& din Caucaz 371, v. qi cerchezi Cizic, v. Cyzic daci1. antici$i locuitori din Dacia 47, 69, Claudiopolis 137 71-75, 127; 2. referire retorica la ei 63; Coes, fiul lui Onexandros, pleac& impreuna cu 3. daci = romani 69, 71,103, 453, 459, regele Darius in Scitia 77, 79 463, 471, 479, 501; neam viteaz, vorbesc Coloniates, v. vlahi, vlahul Coloniates o limb& inrudit& cu italiana 455; vorbesc Comentiolus, general roman sub impAratul aceeaqi limb& de'i traiesc in douA state Mauriciu131 459-46 1;dacii = romani din Transilva- Comnen, scriitor fals 343 nia 52 1-529, 537;dacii = romani din Comneni 73, v. $i loan Comnenul, Isaac Com- Tara RomaneascA483, 485,491-495; nenul*, Raul Comnenos 4. daci = stramo$i ai peonilor 433 Comnenos fin! lui Theodor (loan I Anghelos) Dacia 539;1. Dacia peonilor = Transilvania 177 955, 529; 2. Tara Romaneasca 453, 455, Compania catalan& 181 457, 463-469, 475, 477, 491, 493, 497, Constantin 1.e..,celMare 55, 73, 395; 2.~X 501- 517 ;3. Moldova Ducas 33, 43,101, 385; 3. ,---,Paleologul, Dandolo Enrico, doge al Venetiei 171 ultimul imparat bizantin 401,439, 517 dacic(neam),invin$i de loanComnenul Constantin Cabasilas, v. Cabasilas referire retoricA 63 Constantin Manasses 80-81 dalmati, slavi din MuntenegrusiCroatia 49, Constantinopol, capitala Imperiului bizantin 69, 71; 1 = croati 517; 2 = bosniaci 537; 21, 57, 83, 97,123,125, 161- 165,189, 3 = referire retoricA 63 213-219, 227, 229, 233, 235, 243, 261,Dalmatia, tara acestora 421 273, 311, 333,34.5,373, 381, 385 - 391, Damasis, cetate in Vlahia din Tesalia 347 409, 425, 433, 439, 443, 447, 519, 521, Damasc, ora$ 135 551, 553 Damian, mitropolit in Moldova ante 1447 361 Constantino; monah 113 Dan, 1. domn in Tara RomaneascA inainte de Contocritos Georgios, cumpArAtor 121 Mircea eel Batrin 455; 2. fiul lui Mircea Corint, ora$ intre Grecia central& $i Peloponez, 425, 427, 463, 465, 493; 3. domn in Tara mitropolie195, 239, 241, 253, 259, 261, RomaneascA instalat de Iancu de Hune- 269, 323 doara 475, 477, 493; 4. Vladislav II 497 Constamonitu 53 DanielCritopoulos = Antim,mitropolital Corvin, v. Choniates $i Iancu Ungrovlahiei Cotyaeion, mitropolie, ulterior Sultanieh, azi Danubis = Istru 67,163 Kutahya 221 Darius, rege persan in lupt& cu scitii 77, 79, Cranea (Ekrene), azi Kranevo 193 147 Cravita, inaltime in Meglena pascuta de tur- Darrouzes Jean 189, 311 mele vlahilor 31 Dark6 E. 451 Creta, insulA 451, 567 dava cetate" 67, cf. Sagoudaous 65 Creyghton R. 365 Daxim, tinut 137 Critobul din Imbros 519 -537 David,1. proroc 49, 53, 55; 2. episcop de Critopoulos Daniel, numit mitropolit al unei Hierissos 293, 305; 3. imparat la Trape- parti din Ungrovlahia 205, v $i Antim zunt 517 Critopoulos Mihail = Critobul din Imbros 519 Decebal, rege dac 73, 75 Cronica Moreei 165- 185 Delvo6ani, sat in valea fluviului Mari %a 65 Cronica ducilor Tocco 350-353 Demetriada, episcopie in regiunea portului Cronica universal& 88 -91 Volos din Grecia 111, 113 cumani, populatie nomad& 29, 45, 135, 165, 167,169, 171, 179,181,185, v.$1 sciti Demetrios, despot 369 Cumania,taracumanilor165;Cumania Demoticho, localitate In Tracia (Didymotei- Mica 137 chon) 391

572 www.dacoromanica.ro Derkos, mitropolie in Tracia 143, 213 -217, Edessa (Moglena), oral in Macedonia, episco- 221-229, 237, 269, 319, 333 pie 81 despot 1. al Epirului 177; 2. al Serbiei 425 Efes (Ephesos), oras in Asia Mica, mitropolie despotat 1. epirot 165; 2. moreot 517 233, 235, 261, 263, 269, 277, 329, 331, 367, deucri. trib sud-slav neidentificat 69 373, 375, 379 Devri, episcopie 25 Egee (Mare) 105, 123, 125 Diampolis (azi Jambol, vest de Burgas, in Egipt 51, 135, 359; egiptcni 47, 49 Bulgaria) 553, 563 ekdicos, v. dichiu dichiu, demnitar 85, 245, .v. si dikaios Ekthesis Nea, titlu 310-315 Didymoteichon, cetate in Tracia 129 Elada 125,129, 389; them& bizantina 165, dikaiophylax, titlu de dregatorie 283 343, 345 dikaios indreptatit", titlu 245, v.si dichiu Eleazar (Lazar),tatitllui Stefan,crai sirb Dilianos, sat in valea fluviului Marita 65 465, 495 Dimitrie,1. ,---,martir crestin din Salonic 93, Elena Dragasses, sotia lui Manuel II Paleo- 139 ;2. ,---,despot de Mistra, fiul lui Manuel logul 439, 445 al II-lea 423 elenica. (limba.) 355 diocleati, triburi slave din cuprinsul statului Eleusa, v. Leucusiada 309 Zeta in Muntenegru 69 elini 67, 123, 135; elini antici 77; elini = bi- Diogenes, v. Romanos~ 359 zantini 463, 467, 469, 477, 483, 485, 501, Dionysios 151; 1.,---patriarh 547; 2. ,--,mitro- 517; prizonieri la turci 451 polit de Sardes 373 Elissen Ad., 367, 405 Distra 435. Ellissos, localitate, tine de mitropolia Cher- Dmitrievskij A. 63 son 221 Dobrescu N. 311 englezi 385 Dobrogea, numita tara scitia" 525 Epibatai, cetatuie 523 Dobrotici, despotinDobrogea525,315, Epidaur, localitate in Peloponez 469 487 Epir, provincie 83, 343 Doelger F. 439 Erdeles, domn in Bosnia 555 Doria,genovez,ginerele imp&ratuluiloan Esau, despot in Epir 349 Paleologul 369, 463 Etiopia, tart 135 Dorostolon sau Dorystolon (Durostorum, azi etiopieni 3, 67 Silistra) 21 v. Drista Etna, vulcan 69 Dorotei, 1.mitropolit de Peritherion 221; Etolia, provincie in Grecia central& 345, 347, 2. mitropolit de Atena 233; 3. duhovnic 447 in Tara Romaneasca 289, 299 etolieni 345 Dositei, patriarh de Ierusalim 359 321 Etymologicum Magnum, titlu de opera, bizan- Dracon, personaj mitic 339 tina. 18-19 Dracul 1 = Vlad Dracul 475-479, 485, 491, Euagrios 21 493, 497, 501; 2 = Vlad Tepes 533, 535;Eufrat, fluviu, 43, 81 3 = Dracul cel Tina" = Radu cel Frumos Eugenikos, v. Markos Eugenikos 515 Eugeniu, arhiereu al Romei = papa Eugeniu IV Draculea 565, v. Vlad 479 Dragases Constantin, despot, viitor imparat Euripos, strimtoare intre Beotia si Eubeea 177 483 Europa, continent, partile europene ale Im- Dragavasta, sat in valea fluviului Marita 65 periului bizantin si ale celui otoman mai Dragon, voievod din Maramures 231, 233 tirziu 21, 47, 103, 123, 129, 131, 147, 187, Dragulios, domn in Tara Romaneasca. 427, 359, 451, 457, 459, 463, 465, 471, 475, 429 v. Vlad Dracul. 479, 491, 495-499, 517, 523 Drama, oras in Tracia, mitropolie 195, 225, Euthymios, ieromonah 309 229, 373, 381 evrei 67 Drexl, Fr. 33 Evrenos bey, v. Brenez Drista (Durostorum, Dorystolon, Silistra), mi- Ezechia, personaj biblic 55 tropolie 21, 193, 373, 539 Dryanuvena, them& bizantina 111 Fadulah, vizir al sultanului Murat II 429 Ducas, 1. ,-.9sef militar sub Manuel Comnenul Fanari, v. Phanari, localitate in Pind 485 43; 2. ~loan I Anghelos si fiul sau 175, Ferrara, oras in Italia 365, 375 177; 3. ,---istoric 417-437 Filadelfia, sangeac, v. si Philadelphia ducat (moned&) 121, 283 filioque, formula, teologiel, punct de controversa intre catolici si ortodocsi 377 Dumitru, martir v. Dimitrie Filip = Philipp von Schwaben, cumnat de Dunarea, fluviu 7, 47, 49, 61, 81, 95, 97, 131, sort al lui Alexios IV 91 161, 389, 419, 421, 429-439 Filipopol 429, 507, v. si Philippopolis Dunarea de Jos 33 flamanzi la Constantinopol 169 Durostorum (Silistra), 4. Dristra Flambulos, localitate in Vlahia Mica 441, 449 Dyrrhachium (Dures) 161, 191- 195 Florent de Hainaut 185

573 www.dacoromanica.ro Florenta, ora.in Italia 185, 365, 377 goti, populatie germanica in Dacia, sint arieni Focas, imparat bizantin131 371, 459 francezi 385 Goudelas, Nicolae, apocrisiar in Rusia 378, franci,0151 51celti 95, 165, 167-173, 179-183 383 Franta 169 Grebena 391 Friedrich III, imparatul Austriei 405 greci 417, 421, 923 Frigia, provincie 421, v.SiPhrygia Greci, localitate 355 Grecia 165 Grecu, Vasile 165, 417, 439, 451, 519 gabaoniti,populatie biblica 33 Gregorios,1. calugar trimis in Moldova 273, Gabras, preot excomunicat 265 275; 2. Odin Pelagonia 186- 187; 3.-'Pa- Gadeira, localitate in Iordania 145 lamas 195 Galata, cartier in Constantinopol, pe tArmul Grevena, ora$ in Grecia, episcopie,v.Gre- Asiei Mici 433, 441, 949 bena Galatia, regiune in Asia Mica. 187, 419, 549 Grigore, 1.9-dinCipru,autor122- 125; galati, locuitori ai Galatiei 69; galati = celti, 2. ,--,ieromonah 183; 3. -'proprietar agri- galati apuseni = francezi 337, 521 col 116 Gakli, L. 430 Guy de la Roche, duce de Atena 183 gali = celti = latini 69,145 Galitia, v. Halici Gallipolis, ora4 in strimtoarea Dardanele 195 Hadrian, impArat roman 17 197, 421, 423, 429, 431, 541, 553 Haemus (Stara Planina), munti 453, 465, 523 Gange, fluviu in India 67 hagiografie 129 Gangra, cetate in Galatia 61, 71,137, 265 Hagios Onuphrios, metoh 113 Ganos, mitropolie pe tarmul european al Pro- Halcheopoulos, demnitar 301 pontidei 195, 229, 333, 373 Hall], vizir sub sultanul Mehmet 591 Garella, mitropolie in Tracia 197 Halici, mitropolie in Rusia Mica 211, 213, 233, Gatieris, duce al Atenei 181 253-257, 271, 273, 313 Gattilusio(Gattiluzzi),familie genoveza in Halys (Kizil Irmak), cel mai lung fluviu din insula Lesbos 4 17 Asia Mica, se varsa in Marea Neagra linga Gavriil, monah 547 Sinope 61, 71 Gedeon M. 317 Hamuzas, luptator turc la Varna 503, 505, Geller H. 25 543 Genova, ora.italian 385 Hamza sau Hamuza, guvernator turc la Vidin, genovezi, 1.o.docuitoriai Genovei 69, 385; invins de Vlad Tepes 435, 437 Odin Galata 433; 3.....din Crimeia 459, haraci, tribut dat turcilor 561 461 Harcov, ora§ 459 Georgios,1. sfint 307; 2....deImbros, arhi- Haribda5iScila = Sicilia 69 cpiscop 253; 3."...de Eremiai, preot sus- Hariton, egumen la Athos5imitropolitin pendat 225; 4. ,.....Tetragonites 313 Tara Romaneasca 213, 217, 281-307 gepizi, populatie germanica din Transilvania Haron 101 21,131;.--,=--longobarzi19; = un- Hasan, §ef turc ucis de Musa 465 guri 539 Hasdeu, B. P. 189 Gerania, posesiune patriarhalainregiunea Hector, erou homeric 427 Varna 193 Hedones (Myrkinos), ora.in Asia Mica 79 geri, populatie intre Caucaz §i Marea Caspica Hellespont, strimtoare 105, 123, 125, 951, 485 105 Hemimont, regiune intre Haemus §i Bizant 431 germani in Dacia 69,103;o=nBizant 385, Heracleia (Eregli), ora.in Tracia, mitropolie 387, 493, 521; ...An lupta cu ungurii 473, 19, 129, 191, 193, 195, 199, 211 -215, 221, 475; cu turcii 453; imparatul germani- 225-229, 261, 263, 319, 329, 331, 373, 375 lor 369, 371 Heracleia Pontica 197, 213-219, 227 Germania 91, 385 Herodot 151 Germanos II, patriarh 98-99 Hesiod 73 getipaides = copii de geti 19 Hieraces, Mihail, dregator bizantin 291 geti 47,103,127;99 =stramo0 ai peonilor 453; = romani din Tara Romaneasca Hierissos, ora5 §i mitropolie in Calcidica, linga 519, 533, 535 Athos, 287, 293, 303, 305, 423 Gheorghe Brancovio, v. Brancovici, Eleazar hispani, locuitori ai Spaniel 521 GlahassauGlavas, 1. Isidor213,237, Hoarda de Aur 461 3 16-319; 2. Mihail, protectoral poetului Hogeateriz, tatal lui Brenez 957, 469 Piffles 147 Holobolos, chartophylax 323 Goar, J. 311 Hoteahov, manastire 85-87 Goriane, sat in Tesalia 115 Hristos, 57, 107, 143, 195, 199-203, 303, 367, Gnthia, mitropolie in Crimeia 115,191, 197, 387, 395 et alibi 221, 225, 227, 229, 253, 261, 263, 269, huni, populatie nomada 17,127,131, 359; 277, 319, 325, 329-333, 593 = unguri 67, 69

574 www.dacoromanica.ro Hurmuzaki 189 44; 13.~albulgarilor 98, 99; 14. des. Hyakinthos, v. Iachint pot 175;15. dregator 390;16. ,--,Pro- hyperper, moneda bizantina 121, 363 dromul, manastire 31;17. ekkos ~Kalekas,patriarhi, 191; 18. Stracimir 219;19. Uglea 291, 301; 20.~IAn- Iachint, mitropolit in Ungrovlahia 197, 201, ghelos, v. Teodor 203, 207, 283, 297 Ioanichie, mitropolit de Anchialos si patriarh Iacob, 1. rhiepiscop de Bulgaria 106- 107; 549 2. ,--,arhiepiscop de Hierissos 313; 3. --,iero- Ioannes,1. ,curopalat, sef al garzilor impe- monah in Tara Romaneasca 317 riale 25; 2. mitropolit de Thessalonic 29; Jacobus Goar, v. Goar 3. "..primichir 307 Iagaris Andronic, ambasador in Iviria si Tra- Ioannikios, egumen la Athos 53 pezunt 371, 383 Ioannes Staurakios 92-97 Iaita, oras in Bosnia 537 Ioannes Zonaras 66-67 lancu de Hunedoara, guvernator al Transil- Ionia, tinut 187 vaniei siregent al Ungariei, de origineIonita, tar in Bulgaria, v. si Caloian 91-97 romana, luptator contra turcilor, numit Ioppe, oras 137 si Choniates (Huniade) 385, 387, 392-4 15, Iordan, riu 95 427-435, 441-447, 451, 475, 477,481, lorga, Nicolae 163, 189 487, 489, 491, 493, 521, 529 Iosif II, patriarh bizantin 367 Ianina (Ioanina), oral in Epir 165,177,183, Iosif,1. mitropolit de Heracleia 213, 227 ; 345-349, 353, 419, mitropolie 115, 211- 2. -- mitropolit de Sozopol 235; 3.~egu- 217, 241 men la Vatopedi (Athos) 305; 4. - 'episcop iberi, locuitori din Iberia,numiti si iviri, in in Moldova, inrudit cu domnul 245-251, Caucaz 27, 145, 547 267-275, 321 ieniceri 423 Iosuf (Yusuf), dregator turc 513 Ieremia, mitropolit de Moldova, nu este ac- Isaac,1. ,Comnenul, imparat 27, 33-4 1, ceptat de Cara; gireaza, mitropolia de Tar- 91; 2. -Anghelos, imparat 89; 3.,--..Co- novo 235, 239, 245, 257, 267, 271-277, mnenul, sebastocrator 63; 4. ~vizir 511; 321, 325, 327 5. guvernator turc in Skoplje 479 Ierissos, v. Hierissos Isaac din Moldova 243 lerusalim, oras, patriarhie 255 isauri, locuitori din Isauria, provincie in Asia Iese, fiul lui Brenez, luptator turc 479 Mica 17 Ikonion, oras in Asia Mica, mitropolie 211, Isfendiyar bey 467 213, 221, 233, 235, 487 Isidor, 1.e--,mitropolitde Thessalonic,v. Ilderim, Fulgerul", porecla lui Baiazid 423 Glabas;2. mitropolitde Kiev373, iliri,albanezi sau slavi 49, 67, 337, 459, 469, 379-383;3."..preotdinRusovlahia 517, 519 (Moldova) 267 Iliria, Cara ilirilor 5,107, 421 Iskra, sef ceh in lupta cu ungurii 493 Illyricum, provincie romana 23, 71 Ismael, ismaeliti, ismailiteni arabi" 49, 125, Ilokis (Ujlaki), magnat ungur in lupta de la 497 135, 397 Imbros, insula in Marea Egee, mitropolie 253, Israel, israeliti, evrei" 107,125 469, 519 Istiaios din Milet 77, 79 imnuri ale demelor 60-61 Istru = Dunare 3,17, 21, 23, 33, 35, 4 1-49, Imperiul bizantin 519, v. si Romania 67, 73-81, 93,95,103, 105, 127-131, India, inzi 67, 145, 161 143,145, 419-423, 431, 451-459, 465, Indos, fluviu in India 67 471-479, 483-491, 495, 499, 503-509, Ioachim,1. - 'mitropolit de Heracleia pon- 515, 519, 523-535 tica 219; 2. --episcop de Agathopolis 380; Istoriile domnilor Tarii Romanesti, cronica 586 3. ^-,mitropolit de Euchaita 72 ;4.~mi- Isus 281, 285, 287, v. Hristos tropolit de Moldova 380, 381;5. --patriarh 592; ,indepartat de Baiazid, moareItalia 99,149, 327, 329, 333, 365, 377, 385, in Tara Romaneasca 593 439, 447 loan, preotul episcopiei vlahilor 25 italici, italieni, locuitori ai Italiei 99, 161, 371, 385, 455;~= apuseni, catolici 143; limba loan,1. ,---Comnenul 47, 63, 71; 2. -,Ducas dacilor romanilor) seaman& cu a for 455 Batatzes165;3.~VPaleologul163; Iulian, Cesarini, cardinal sol la turci, moare la 4. Cantacuzino 191; 5. VII Paleo- Varna 485, 491 logul 331; 6.~VIIIPaleolcgul 369, 383, 425, 439, 443, 479, 485; 7. ,--+Corvin de Iusuf, sef turc din Vlahia tesalica 351 Hunedoara, v. Iancu, Choniates; 8.,~Ca- lustinian I, imparat 17, 21, 129 pistran,calugarfranciscan441,447; Iustinus I, imparat 127; Iustinus II, impArat 9. ladislav domn al Tarii Romanesti 21, 129 281 -305; 10. Neagu Viteazul, dregator Ivan Sracimir de Vidin se ceart& cu fratele sau, in Tara Romaneasca. 289, 315; 11. --epis- Ivan Siaman de Tarnovo 219 cop de Lutk 257;12. xites patriarh Ivanov, Iordan 25

575 www.dacoromanica.ro iviri, locuitori din Iviria 281, 371, 373, 383, Lacedemonia sau Peloponez, mitropolie 193, 441, v. si iberi 373, 375, 419 Izlati = Zlatita, sat in Bulgaria 429 Lachanas, 1. t---mzurpator bulgar 161; 2. noes 79 Ladislau,1.-..,rege al Ungariei, altfel numit Tmparatia bizantinil, numitri si Romania 53 Vladislav I, ucis in lupta de la Varna 479, 483-493, 497;2.,,Postumul,regeal Ungariei 433, 975 Kabasilas, demnitar si proprietar bizantin 117 Lambros (Lampros), Spyridon 317 Kadi-Keui, v. Chalcedon Lankidas, cetacean bizantin, cere autorizatie Kalekas, loan, patriarh 191 pentru a treia cilsatorie 227 Kalitza, salina neidentificata 113 Laodicea, provincie in Asia Mica, mitropolie Kallistos Xanthopoulos, patriarh 321 219-223, 261;cucerita de loan Com- Kallioupolis, v. Gallipolis nenul 227 Kananos, Joan, v. Cananos Larissa, oral in Tesalia, mitropolia 175, 347, Kanina, localitate in Illyricum, lingii Valona 391 (Vlore), episcopie 161 latini = catolici 83, 91, 97,125,163,165, Kantakuzenos, Ioaanes, v. loan Cantacuzino 371, 377, 383, 387, 417 Karadja, Karatzia, pasa, lupta la Varna 523, Laurent, Vitalien189,191,321, 331,365 531, 543 Lazar, 1. despot al Serbiei 425; 2. Ghcor- Karakallou, manastire in Athos, v. Caracallou ghe Brancovi6,zissi Eleazar (Lazar), Karyes, v. Caryes despot al Serbiei 525, 527, 531 Kastamon, oral in Asia Mica, v. Castamona lancieri 98 Kastamonitou, manastire la Athos,v. Cas- Legrand, Emile 135 tamonitu Lemnos, insula siarhiepiscopie 219, 433, Kastro, localitate in Creta, v. Castro 469 Katakalos, hotar, desparte Imperiul bizantin Leodorichi, ortisel in tinutul locrienilor 485 de Vlahia tesaliana Leon,1. "- eelintelept imparat95, 97, Katuna, localitate 113 135; 2. Armenius 9 Keltzene, localitate in regiunea Erzerum, mi- Leone, P.A.M. 73 tropolie 215, 217 Le Quien, Michel 311 Naraudokia, localitate neidentificata 121 Lesbos,insulainEgeea417,433,435, Kerkyra, insula, mitropolie 241 517, 535 Nernitze, localitate in dieceza Patras Veche, Lencade, insule si episcopie 241 mitropolie intre anii 1376- 1379, apoi desfi- Leucopolichni, = Orasul Alb, adica Ceta- intatli 213, 215, 217 teaAlba,indicatadreptcapitalaa Kiev, oral in Rusia, mitropolie 213, 215, 225, Bogdaniei Negre (Moldovei) 459 229, 257, 313, 459 Leuce, insula in Pontul Euxin (Insula Ser- Kinsanos, -Omit supus jurisdictiei mitropoliei pilor) 67 Cherson 225 Leukosia sau Leukosiada sau Lykusada Komnenos, v. Comnenos localitateinTesalia,lingoKarditza, Knos, B. 405 115, 307 Kogalniceanu M. 231, n. 58 Libia 143 Kontophe Georgios, numit mitropolit de Gan- Licaonia,Licia,Lidia,provinciiin Asia gra 265 Mica 121,187 Kosmosoteira, v. Theotokos Kosmosoteira Liguros, nume din Ianina 115 Korinthos, v. Corint Liossas, Petros (Ljosa Petru) 347 Kosovo, regiune in R.S.F.Jugoslavia, uncle lituani, Lituania, populatie, episcopie 213, a avut loc o lupta en turcii 431, 495-497 459, 461 Notyaeion, v. Cotyaeion Livadia, oral in Grecia 391 Kourianis 65 locrieni 485 Kranea (Ekrene, Kranevo), localitate pe tar- Loenertz, R. J. 439 mul de vest al Pontului Euxin 193 logothetul dromului 41 Kritopoulos, v. Critopoulos lombarzi 19, 69, 167 Kruja, cetate albaneza, v. Croia Lovitsos = Loved,localitatelasud-vest Kurstakis, cetate in Asia Mica 137 de Pleven in Bulgaria 161 Kurtz, Eduard 33 Kutohya, v. Cotyaeion Lozetzi, sat in regiunea Ianinei 115 Kypsella (Ibsala), pe malul sting al Hebrulni Lykousada, v. Leukosia (Marita), pe via Egnatia 89 lupta de la Rovine 457 kyr, chir domn", foarte des intrep. 209 Lupus,adjutantulguvernatoruluidela si urm. Salonic 93 Kyrillos, v. Cyril Lutk, episcopie in Polonia 257 Kyritzes, sef turc, prada Tara Romaneasca Luxpanos, banul Lux, sef in armata ungara 561 in lupta de la Varna 401, 405. Kyzikos, v. Cyzic Lycia, provincie in Asia Mica 421

576 www.dacoromanica.ro Lycostomo, Lycostomo, vezi si Chilia, pose- Matei Corvinul, regele peonilor si al daci- siune patriarhala la gurile Dunarii 435 lor", rege al Ungariei 515, 537 Lyon, conciliul de la Lyon 141 Matzuca, Teodor, dregator 31 Mauricius, imparat 5, 23, 129, 131 Maurovlahia = Moldova233,235, 237- Macarie, 1. din Magnesia, autor 2-3; 243, 251, 257, 269, 313, 325, 327 2. e- din Ancyra 321, 325; 1 mitro- Max.imos = Manasses, patriarh 547 polit de Nicomedia 227, 235, 261;4. Mazaris 339 ,-....mitropolit de Cherson 277; 5. ti mi- Meandru, riu in Asia Mica 187 tropolit de Vicina 154- 155,193;6. Medeia,mitropolie225-229, 235-24 1, Macarie, mitropolit de Laodicea 261, 253, 259, 261, 265, 269, 277, 319, 325, v. si Calaorites, Melissenos 329, 333, 335, 365, 367 macedoneni 67, 147, 187 Megabazos, general al lui Darius 79 Macedonia 3, 7, 11, 13, 21, 95, 97, 107, 419 mnegas kyr,titluin Romania franca175, Machetares, preot 223 183 Macre, strinitoare linga Kypsella 89 Mehmet,1. I sultan 443, 467, 469, 477, Macrinitissa, manastire situata in Tesalia 479, 497; 2. II sultan 499-537, 541, 111, 113 v. si Mahomet Macroducas, sol al imparatului din Trape- Melchisedec, protopop la Athos 301 zunt 381, 383 Meletie, episcop in Moldova 247-251, con- Madiam, Cara 135 siderat fals episcop" 245 Madytai, centru ecleziastic bizantin 193, 195 Melissenos, Macarie 439, 443-449 Maeotis Pains (Marea de Azov) 459, 461 melissourgoi,probabilapicultori,darn iti Magnesia, provincie in Asia Mica 431, 541 bisericii de Ianina 117 Mahmut, vizir otoman 505, 509-513 Melitene sau Malatia, mitropolie linga Eufrat Mahmut Celebi, detnnitar otoman 481 323, 325; scaunul ei acordat lui Antim, Mahomet I sultan 419, v.si Mehmet I; mitropolitul Ungrovlahiei 209 II sultan 417, 431, 433-443, v.si Melkoutzis, sef turc 349 Mehmet II Melnik, Melenic, mitropolie 373, 381 Maior, Petru 311 Menonos, trimis al despotului Teodor 381 Malahias,calugar 551 Mcotida sau Lacul Meotic (Marea de Azov) Malergia, cetate in tinutul zichilor 137 102,123, 125, v. si Maeotis Palus Malisenos, v. Anna, Ioasaf, Nikolaos Merdeastanon, manastire daruita Ianinei de mameluci, luptatori egipteni 567 Sgouros 115 Mannasses = Maximos, patriarh 547 Mesembria (Nesebar), cetate pe tarmul ves- Manastras, sef slay la Salonic 95, 97 tic al Marii Negre, in Bulgaria, mitro- M and rakleosdinSamos face podpeste polio 221, 441, 447, 523 Bosfor 77 Mesene, centru ecleziastic bizantin 191 Manuel,1. 1 Comnenul 49, 73; 2. -- II Mesic pasa, ocupa insula Rodos 545 Paleologul 321, 331, 369, 439, 463, 465, Mesopotamia 27 469, 483, 519 Meteora, grup de mantistiri in Tesalia 111 Manuel Archon, diacon trimis de patriarhie Mctopa, localitate neidentificata 121 in Moldova, 273, 275 Methona, oral pe coasta de vest a Pelopo- Maramures, tinut 231 nezului, episcopie 229 Marea Egee, 431, 435 Methymna, centru ecleziastic bizantin193, Marea Ionia.,517, 519 195 Marea Neagra 423, 425, 431, 459, 523 Metochites,Theodoros,autorbizantin Maria, 1.Sf. Maria,Eleousa,ziss Lycu- 144-133 sada,manastirelingaPhanari, 115; Meyendorff J,191,195 2.ca.de Mangop 311; 3.tiVoichita, mezi = persi17, 125 fiica lui Radu cel Frumos 311 Mezit, general turc, moare in Transilvania Marita, fluviu in Bulgaria 65 471 Markos, Markos Eugenikos mitropolit de Migne, J. P. 163 Efes 365, 373, 379 Mihail, 1. mitropolit de Amaseia 219; Marmarion,localitateinvaleafluviului 2.8-,arhiepiscop de Bethleem trimis sol Marita 307 in Moldova siGalitia 237,253, 259; Massalia (Marsilia,) 521 3.,-.. VII Ducas, imparat 33; 4. VIII Matei,1. patriarh ecumenic 261, 32 1- Paleologul, imparat113,123,141; 5. 335, patroneaza impacarea cu biserica protopop din Tara Romaneasca, mer- Moldovei 271-277, initial mitropolit de ge la Athos 291; 6. Mihail, beilerbei at Cyzic 227, 235, 323, 327; 2. ',a mitro- Rumeliei 469; 7. r.. fiul lui Mircea cel polit de Kernitze 213, apoi de Ianina Batrin 341; 8. ,-.,Panaretos, episcop al 2 17; 3. episcop de Poimaninon 2 17; Demetriadei 111. 4. ,---aPhacrases,mitropolit de SerrhesMiklosich Franz 111,189-277 317; 5. Asan 369 Miltiade insoteste pe Darius la Dunare 77

577 www.dacoromanica.ro mincreli, mingreli, populatie crestina 371, Naupactos, oras in Locria ling& strimtoarea 461 de Corint, mitropolie 441, 447 Mircea cel Batrin, domn al Tarii Romanesti Neagoe, reprezentant al Moldovei la conciliul 163, 313, 341, 419, 423, 425, 443, 445, florentin 373, 381, 383 455, 463, 477, 485, 493, 569 Neagoe Basarab, 549-551 Mirelor sau Myrelor, mitropolie in sudul Neagu Viteazu, dregator sub Vlaicu Voda 297 Asiei Mici 223, 239, 241, 269 Nea Patras,manastire zidita de Theodoros Miron, mitropolit de Efes 235 Ducas 175 Misia = Moesia, provincie roman& 75, 495, Nea Phocaia 417 v. si Moesia Negrul Bogdan = moldoveanul, pentru ,Stefan misieni, locuitorii ei 487;es., =bulgari 163, cel Mare 507 517; = romani 423, v.si moesi Neochori, posesiune acordata manastirii Theo- Mitilene, capitala insulei L sbos, mitropolie tokos Kosmosoteira 65 77, 79, 227, 373, 425, 433; mitropolitul Neocezarea, mitropolie in Asia Mica 261, 263 dees,trimisin Tara Romaneascasi Neokastron,posesiuneatribuitamanastirii Moldova de catre patriarhie 251 Theotokos Kosmosoteira 63 Mintuitorulvlahilor,posesiuneacordata Nesebar, v. Mesembria manastirii Theotokas Kosmosoteira65 Nevoselous, sat in valea Maritei acordat Mlava, riu la est de Belgrad 32 manastirii Theotokos Kosmosoteira, 65 moesi, locuitori din Moesia = bulgari125, Niceea, oras in Asia Mica (azi Iznik), mitropo- 161, 287, 337, 557 lie 83, 173, 191, 211-219, 225-229, 233, Moesia, provincie romana, Bulgaria de nord 235, 329, 373 21, 125, 323 Nichifor, despot in Epir,1.,s9I 175, 185; Moglena, oras (= Edessa), regiune si epis- 2. II 345; v. si Blemmydes. Botanea- copie la vest de Salonic 29, 31 tes,CallistosXanthopoulos Mohamet, irate cu Musa 399;v. Maho- Nicolae,1.sopatriarh 51, 57, 59; 3.,...,V, met I si II papa 433, 444; 3.es,Alexandru, voievod Moldova, principat si mitropolie 493, 451, in Tara Romaneasca,tatalluiVlaicu 545, 553, 555, 557, 56 I, 563 Vocla, 287, 297, v. si Alexandru Moldovlahia 269, 271, 273, 275, 277, 315, Nicomedia,orasinAsia Mica,mitropolie 367, 369, 443, 547; mitropolitul ei par- 225-229, 233-239, 259, 261, 269, 331, ticip&laconciliulflorentin373, 375, 373; locul ei in sinod detinut de mitro- 379, 383 politul Tarii Romanesti 219-223, 241, molosi, populatie de munte din Epir (aro- 313 m ani ?)187 Nicopole,orasinBulgaria cunoscutprin monahi la Athos 281-305 lupta din auul 1396 contra turcilor 337, Monembasia sau Monemvasia, oras pe tar- 427, 533 mul de est al Peloponesului, mitropolie Nifon, 1.es,patriarh 547; 2. episcop de 193,197, 223, 225, 227, 229, 237, 261, Methona 229 319, 323, 331, 373, 375, 439, 553, 557 Niketos, mitropolit de Alania siSoteriopolis Morava, riu si regiune, episcopie 25, 495, 501 191 Morea = Peloponez 165- 185 Nikolaos Malissenos, nobil bizantin, 113 Moscova, oras si mitropolie 459 Nikolaos Mystikos, patriarh 1-15 Moutzades, v. v]ahi Nil,1.es,patriarh ecumenic 99, 213-217, Mueller Joseph 111, 189-277 221, 308- 309, 311;2. r.. mitropolit de Murat, Isi II, sultani, v.Amurat Sozopol 213 Murnu, G.83,403, 423 -431, 445, 983, Nimfeon, cetate in Asia Mica 429 517, 521, 525 Nis (Naissus), oras in Serbia, episcopie 431, Musa,. pretendent latronulturcilor,susti- 495 nut de MirceacelBatrin 419,463, Notara, Luca, demnitar bizantin 425 465, 563 Novgorod, oras in Rusia, episcopie 237 Mustafa, fiul lui Baiazid, pretendent la troll, Novobrod, cetate in Serbia cucerita de turci sustinut de Mircea cel Batrin 353, 419, 527, numita si Novopirdon 421, 423, 467, 469 Novopirdon 495, v. Novobrod Musulman Suleyman, fiul lui Baiazid in lupta' Nymphos, Nimfeon, localitate uncle stapineste cu fratele sau Mustafa, domneste in Rume- cruciatul Robert 171 lia 463, 465 musulmani = turci 357, 409, 479, 511 Myrkinos (fost Henodes), oras intemeiat de Ohrida (Achris), oras in Macedonia 25, 83, Istialosinvaleainferioara,a fluviului 391 Strymon (azi Struma) ;in Macedonia 79 olacari, crainici rapizi 505 Olimp (munte)117 Napoli 439 Olimpiada, mama lui Alexandru cel Mare 395 Naraidas, localitate neidentificata113 Olympiotissa, manastire in Thessalia 111, 117 Natalia, localitate neidentificata 137 Omur, stramos legendar turc 463

578 www.dacoromanica.ro Orasul (lui Constantin = Constantinopole) 165, Perinthos, oras tracic, devenit colonic greaca 169,171,173 sub numele Heracleia (Eregli) 523 Orban, tunarul lui Mehmet II 501 Peritheorion, oras la sud de Rodope, mitropo- Orestiada = Adrianopol163, 487 lie 219, 221 Orhan, tatal lui Amurat 495 persani, persi, 17, 47, 77, 109, 125, 161, 457; oricieni, locuitori din Orikos, la sud de Valona turci selgiucizi 43, 63 (Vlore) 105 Persia 77, 359 Osman, parinte legendar al turcilor 421, 423, persosciti 99 451 Peroun, Perount, sef slay la Salonic 97 Ostrogorsky, G. 191 Petit, Louis 63 otomani = turci 519 Petrovardain,localitatepeDunare,ling& Oxeia Episkepsis, thema bizantina113 Novi Sad 551 Petru.1. sfint crestin 387; 2.cieprotopop din Moldova 24 1;3. fiulluiIsidor, Pacratios, duce in Aspracania 27 preotdin Moldova 267;4.tiRarer, Pahomie,1. patriarh547,399;2.isisiiero- domnalMoldovei553-555,5. v.si monah si egumen al manastirii Sf. Mihail Liosas din Mararnures; 3.-aexarh 231, 233 Pence, insula in Delta Dunarii 103 Pa lamas Gregorios mitropolit de Thessalonic, Phacros, calugar la Athos 53 sanctificat195 Phacrases,v.Matei--, Paleologi 417, 439 v. si Andronic, Sirgiannes, Phanari, localitate in Tesalia 391, v. si Maria Mihail Pharsala, localitate in Tesalia 391 Palestina si arabii 359 Pheison. numele biblic al Dunarii 67 Pallene, bratul cel mai de apus al peninsulei Philadelphia , provincie si mitropolie in Asia Chalcidica105 Mica (azi Eskisehir) 173, 191, 221 Pamphylia, provincie in Asia Mica 219, 359Philetairos si podul lui Traian 75 Panaghia, hram al unei manastiri din Moldova Philippopolis (Plovdiv), (wassi mitropolie v. 243 si Filipopol Panaretos, v. Mihail Panaretos Philothcos Kokkinos, patriarh ecumenic 211, Panion, localitate in Tracia 333 259, 309,initial mitropolit alHerakleei panoni, locuitori din Panonia 67, 69, 71, 107, 195 129,v. peoni Phrygia, provincie in Asia Mica 261 Pantocrator, manastire din Constantinopole Physiognath, personal mitic 339 63 Pimen, mitropolit de Kiev si Rusia Mare, Papadopoulos I.V.111 inlaturat 213,215, 227 Paraspondylos, Zotikos 392 -415 Pinacra, metoh in Revennikia 121 Paris 321,331, 365 Pind munti, locuiti de vlahi 453, 485 Paroikion, sat in regiunea lainna 115 Pirinei, munti 69, 521 Patras cea Veche, oras in Grecia Centrala, Pisidia, provincie in Asia Mica 195 mitropolie 177, 197,217,225, 229,259, Planudes Maximos 17 261, 323,325, 389 Plotin, arhiepiscop de Tesalonic, autor 4-5 Paul, Pavel,1. ,-..-,apostol 83; 2. ass, mit ro- Poimaninon, episcopie in regiunea Adriano- polit de Derkos 213 3. Paul Tagaris, polei 217 monah aventurier 233,241, 243 Poleanina, episcopie in nordul Greciei 365 pecenegi,populatie migratoare11, 13, 15, Polibiu 151 33, 35, 41, 45,101, 359, v. si sciti Policarp, mitropolit de Adrianopole (mort cca. Peducel, vlah pastor in Moglena 31 1379/1380) 163 Pegai, oras in Asia Mica, miropolie 191,197 Politikon, ton pamint in posesiunea manas- Pelagonia, provincie in Macedonia, episcopie tirii Macrinitissa 113 125 poloni, vecini cu romanii 455, cu lituauienii Peloponez 367, 451, 453, 469, 477, 483, 485, 459, 475 505, 517, 519 Polonia 257 peloponezieni 483 Polos, personal mitic 339 Peninsula Balcanica 83 Pontul Euxin (Mama Neagra) 21, 67, 103, 123, Pentapolis,regiuneinAfrica135 125, 129,419, 455, 459, 463, 487, 507, peoni = unguri 47, 49, 63, 67,163,187, 337, 519, 525 385, 453, 455, 469-503, 507, 515, 519- Portarea, alt mime pentru manastirea Macri- 537 nitissa 111 Peonia,1 - regiune in Macedonia 79; 2 = portughezi 385 Ungaria 453, 471 Praktikatous, sat in Tesalia, numit si Vlacho- Peonodacia = Transilvania 453, 455, 469, 471 katouna 115 Peratia = Crimeia 543, 545 Prailavon (Braila) 507 Perdikes, hypomnematograf 241 Prasovon, Prasovos (Brasov, socotit munte), perebi, neam sudslav neidentificat 69 455, 457, 471, 493, 507 Pergarnon, oras in Asia Mica, mitropolie 143 praxis, act 196, 200, 208, 226, 238 et alibi Perge, oras in Pamfilia, mitropolie 219, 321 Preim, vizir al lui Mehmet 541

579 www.dacoromanica.ro Prelumpos, Grigore Preljub, guvernator sirb Rusovlahia = Moldova 245-249, 267 al Vlahiei Mari 343-347 rusi 13,15, 95, 281, 355, 371, 383 Pres lav, localitate la sud-est de Razgrad in rynchini, trib slay ling& Salonic 97 Bulgaria 161 Prima Justiniana 25, v. Ohrida primichir, titlu 307 Sabatin, Haidin Sehabeddin pasa, beilerbei al Priscus, comandant in Europa sub impAratul Rumeliei, invins de Iancu de Hunedoara Mauricius 129, 131 471- 475 Prista (Sexanta Prista), localitate antica linga sachatei, trib 459 Ruse 161 saci, trib scitic 457 PriAtina, oral in provincia Kosovo 495 Sagoudaous,emporionacordat manastirii Proclos, monah, pretins cronicar 343 Theotokos Kasmosoteira 65, v. dava Prodrom, manastire 31 sagudati, trib slay 7, 97 Prodromostes Neas Petras,manastirein Sah Koules, combAtut de turci in Asia Mica 547 Tesalia 111 Saitia, sfetnic turc 431 proedros, titlu 27 Sakis (Isaac) Vatatzes, de fapt Alexie III An- Protolio, oral 389 ghelos 173 Prousa (Brusa), oral in Asia Mica, mitropolie Salona, baronie francA 177 191, 329, 331, 543 Salonic, oras 177, 353, 391, 419, regat latin Psellos Mihail, 33 167, v. si Tesalonic, Thessalonic Pulologos, titlu 156- 157 Samandria = Smederevo, cetate 527, 531 Pyrgion, mitropolie in Asia MicA 195 Samia, afluent al fluviului Marita 65 Pyrgos, oras in Peloponez 177 Samson, personaj biblic 395 Samuil, tar bulgar 25 Sara, personaj biblic 103 Radohna, personaj necunoscut 301 saraceni = arabi 17 Radu, 1.is-,cel Frumos, domn in Tara Roma- Sardanapal 89 nea5c5.311,501,509, 535,549, 559; Sardes, oras 79; mitropolie 141, 193, 195, 373 2.es,cel Schiop, vlah pastor in Moglena 31 Sargetia, riu in Dacia, azi Streiul 73 Rasovista, toponim in regiunea Ianinei 115 sarmati,populatie nomadA in Europa de Raul Comnenos, dregAtor bizantin, kephale nord-est 103; r., = rusi 455, 461, 517 al Vlahiei Mari 113 Sarmatia = Rusia 451, 459, 461, 517 Raunianoi,posesiuneacordatamanastirii Sarutza, pasa tras in teapA la Diampolis 563 Theotokos Kosmosoteira 65 sari si turci 417 Revennikia, capitanat la nord-est de Athos 121 Sathas, Constantin 33 Sava, 1.es,fluviu 519; 2.rrlogofat in Tara Rhaidestos, localitate la vest de Constan- .-.., prot la Ahos tinopole, episcopie 143, 327, 329, 333 Romaneasca 288, 299; 3. 293, 305 Rhodos, insula. in Egeea 373, 435 Savantzes, vinzator 12I Rin, fluviu 69, 103, 521 saxoni, neam germanic 431 Ripei, munti legendari in Sarmatia 127 Salaj, tinut al mAnastirii Sf. Mihail din Mara- Robert de Flandra, de fapt Henri de Hainaut, inures 231 imparat latin la Constantinopol 171, 173 Schmitt, John 165 Rodanthina, pamint acordat manastirii Macri- Scholarios, Gcorgios, pritnul patriarli ecume- nitissa 113 nic sub turci 365 Rogoi, cetate in Etolia 347 Scila si Haribda = strinitoarea Siciliei 69 Roma 73, 75, 243, 385, 387 scif, denumire arhaizant5. 3,15, 47, 49, 61, romani, 1. antici 73, 75, 455; 2. bizantini 21, 71, 77, 81, 95,103, 107,109,125,127, 127, 129, 131, 135, 385, 433; 3. catolici 485, 145, 147, 151, 161, 359, 453, 539;-= pe- Romania, Imperiul bizantin, apoi cel latin, cenegi 35;r..= tatari 63, 163, 383, 451, 165, 171, 173, 175, 179, 183, 343; 455, 457, 459, 461, 489, 517, 519 Romanos IV Diogenes 101 Scitia = Dobrogea 71 sclavenii, tinuturi cu slavi 9 romani 135, 385, 387, 411, 419, 421, 423, 425, sclavini = slavi 129, 131, 139 931, 435, 437, 443, 451, 519, 539, 557, Sclavos, Manolis, poet cretan 567 561; romani balcanici 83, 165 Scopia (Skopje) , oras in Macedonia 391 romei sauromani = bizantini 7- 13,33, Scuras, Saruca pasa, general turc la Kosovo 37-41, 45, 81, 95,97,107,109,133,167-171, 497 179- 183, 285, 291, 301, 309, 343, 345,357, Scutari, cartier estic in Bizant 541 359, 387, 393, 523 Sebasteia, cetate ocupata de arabi 137 Rovine, lupta de laes.(?) 943 Sebastian, mitropolit de Cyzic 217, 221 Rusia, mitropolia Kievului si a toata Rusiasebastocrator, titlu 161 213, 215, 225, 229, 235, 237, 313, 319; Seculis, Szekely Ioan, nepot al lui Iancu in rolul mitropolitului Rusiei la conciliul flo- lupta de la Kosovo 497 rentin 373, 379- 383; , Mica 233, 271, Sel'm, pretendent turc din Trapezunt 545 3 13; ,---, Mare 427 Selte, sef peceneg 37

580 www.dacoromanica.ro Selymbria (azi Siliwri), oral in Tracia, mitro- Sofia (Triadita,Serdica), oral in Bulgaria, polie 227, 329, 441, 447, 523, 547, 549 mitropolie 429, 949, 479, 549 serbalbanitobulgarovlah 349 Soliman, emir 563 Serbia 25, 343, 345, 373, 387, 419, 421, 425, Solomon, 57 429, 441, 523, 525, 545, v. si tribali,Tri- Sophous, sat acordat manastirii Theotokos 15-akda Kosmosoteira 65 Serrhae, oral in Tracia, mitropolie 191, 227, Sosandron, manastire linga Smirna, in muntele 229, 317, 319, 335, 391, 547 Sipylos, azi Manisa Dagi 103 Servia, oral in Grecia 179, 391 Souchan, sat 117 Sevastian, mitropolit de Ianina 213 Sougdaia (Soudaia,Soldadia,Soldaia,So- Severin, a doua mitropolie a Tara Romanesti daia), localitate in Crimeia (azi Suroi sau 253, 259-269, 311; mitropolitul de e Sudak), mitropolie 191, 195, 221, 225, 229, loctiitor al celui de Amasia 313; -- joaca 233 -241, 269 un rol important in alegerea patriarhului Sozopol, oras in Bulgaria, la sud de Burgas, Matei I si dup& aceea 323, 325, 329-333. mitropolie 7, 213-217, 225, 229, 233, 235, Sfintii Apostoli, biserica in Constantinopole 319, 549 327; Sfintul Clement, biserica din Ohrida, spanioli 371, 385 unde o insemnare despre vlahi 25;Sf. Sparta, localitate in Pelopones 483 Dumitru, hram alunei manastiridin Spata, despotul --= Gjin Buia r.. despot din Moldova 243; Sf. Mihail, hram al manas- Arta 349 tirii voievozilor Balita sf Dragos din Mara - Spatas Paulus si Murices, despoti de Arta, in inures 231; Sfintul Mormint 137;Sfin- Grecia Central& 351, 353 tul Munte 7, 51-59, 121, 281-307, 329- Spantiar Turcomanul = Sfentiar 419 333, 423, 547, v. si Athos; Sf. Nicolae, Spharkon, metoh al manastirii Olympiotissa hram al unei biserici din Tzermenic 87; 119 posesiune acordata manastirii Kosmoso- Sphrantzes Georgios, autor 417, 439-449 teira 65 Sratimir, v. loan Sguros, despot in Epir 115, 344 Srem (Sremska Mitrovica, Sirmium), episco- Sibinon = Sibiu 71 pie 21, 539 Sicilia 49, 69 Stagoi, episcopie 117 Sida, port in Patnfilia din Asia Mica, mitro- Starista, sat dependent de manastirea Olym- polie 195, 259, 261 piotissa 119 Sideroporta177 Staurin, localitate neidentificata121 Sighisoara (?) 427 stavropighie 85, 87, 309 Sigismund, rege al Ungariei si imparat al Stavropolis, mitropolie 373 Sfintului Imperiu roman 453, 457,475, Stemcishagan, hanul stemeitilor, trib turc 129 521, 523 Stepan, fiul lui Eleazar = Stefan Lazarevi6, Silistra (Durostorum, Drista) mitropolie 381 despotul Serbiei465, 473 Simeon, 1.a-,Urog, despot -al Epirului 345, Stepan Tomagevi6, regele Bosniei 517 347 ;2.es, egumen la manastirea Kara- Stini, localitate in Pind 391 kallos din muntele Athos 53;3.ewiero- stratopedarh 291, 301 monah din Rusia Mica 233 Striam, Striomos, Srain (azi Sremska Mitro- Sinali, posesiune acordat& manastirii Theoto- vica in R. S. F. Iugoslavia) 21, 539 kos Kosmosoteira 65 Strumita (Tiberiupolis), episcopie 44 Singidunum (Belgrad), episcopie 22, 129 strymoni, trib slay 97 Sinope, oral in Asia Mica 419, 435, 463, 467 Styleicul, nume de proprietar 121 Sirgiannes Palaiologos, demnitar bizantin 115 Susa, veche capitals, persiana 17 Siria 359 Sykaragi posesiune acordata. manastirii Theo- sirieni 49 tokos Kosmosoteira 65 Sirmium (azi Sremska Mitrovica, in R.S.F. lu- Syropoulos, Sylvestros 364-383 goslavia), episcopie, ocupat de avari 21,serbi agricoli 31 539, 551 Stefan,I.eaI Musat (1395- 1399), voievod Sirte, golf in Africa de nord 69 in Moldova 247, 311; 2.eaIII cel Mare Sinnicoara, tinut al manastirii Sf. Mihail din VIII, 311, 315, numit si Negrul Bogdan Maramures 231 507; 3. Stefan Lazarevi6, v. Stepan ;4. sirbi, zisi si tribali 109, 179, 281, 301, 309, 343, Dugan, regele Serbiei, imparat al sirbilor 345, 371, 383, 385, 387, 417, 421, 423 si grecilor" 343, 345; 5.~fiul lui Hla- Skender, erou albanez (Scanderbeg) 497 pen 349 Skopje sau Skoplje, oral in Macedonia, episcopie 25, 479 Smederevo (Simendria), cetate in Serbia 429, Tagaris, v. Paul Tagaris v. si Samandria Taiget, munti 483 Smirna, oral in Asia Mica (azi Izmir), mitro- Talbot, Alice-Mary Maffry 141 polie 225, 229, 319, 469 Talvsis, Talloczi, magnat ungur in lupta de la Snagov 507 Kosovo 497 Snegarov, Ivan 25 Tanais (Don), fluviu 125, 459

581 www.dacoromanica.ro Taronas, arhonte al vlahilor balcanici 83, 87 Tracia, 11, 13, 21, 23, 107, 129, 131, 145, 147, tauri sau taurosciti, populatie din Crimeia = 159, 419, 421, 451, 459, 461, 467, 479, 517 tatari 103, 539 Traian imparat construieste un pod peste Du- Tarnovo, oras in Bulgaria, mitropolie 219, rare si cucereste Dacia 17, 73, 75, 79, 127, 239, 245 131, Calea lui Traian, sosea carelega tatari, v. si sciti sau taurosciti 109, 357, 539 orasele Oescus (azi Iskar) si Philippepolis Teba, oras in Grecia 177, 485 (azi Plovdiv) 131 Temir = Timur Lenk 463, v. Temirtas Transilvania, provincie 451,v. Peonodacia Temirtas = Timur Lenk, cuceritor mongol 523 Trapezunt, oras in Asia Mica pe tarmul Pon- Teoctist, mitropolit ds Sougdaia (Crimeial) si tului Euxin, mitropolie, un timp capitala Phoullon 235; 359, 373, 375, 381,383,435,441,517,545 Teodor, despot grec din Epir 83 tribali = sirbi 49, 139,163,337,451,453,463, Teodor,1. de fapt loan I Anghelos, duce 467, 473,477,483,485, 495, 501,517, de Neopatras, Domnul Vlahiei" 177, 179, 523, 525, 527, 531 181, 183; 2 ILascaris, imparat173; Tribalida = Serbia 531 3 despot in Pelopones 483 Trikkala, oras in Grecia 345, 347, 391 Teodosie, 1. prot la Athos 295; 2. episcop Tripoli, oras in Africa 137 de Tesalonic 5; 3. r.. mitropolit de IkonionTristenikos, metoh al manastirii Lycusada in 235; 4. din Cipru,fiul lui Mihail 441, Tesalia115 447 Turachan, bey, guvernator turc in Tesalia, Teofan, 1. mitropolitdeNiceea213; tatal lui Amar 441, 447, 469, 477,479,481 2. ti mitropolit de Herakleia 263 turci, numiti qi agareni 13,15, 21,45,131, Teofil, proconsul si patricius 75 135, 163, 165,171,173,221,345,351, Teofilact, mitropolit de Attaleia 259, 261 353, 357, 359,384-391,403,413,417, Terme = Salonic, 467, 469 419,423-439, 443-445,451,465,467, Tesalia, regiune in Grecia 321, 343, 419, 423, 473,475,479,481, 485,487,491,493, 453; locuita de vlahi 477, 481, 485, 513, 495,497,501, 505,507, 509, 513,519,529, 561, 563 545,553,557,561, 567; selgiucizi 35,43, tesalieni, locuitorii ei 101 179,181,185 Tesalonic, oras in Grecia atacat de slavi si turcomani in Cumania 165 avari 31, 83,139, 301, v. si Thessalonic, turcopersi 421 Salonic Turulu (Corlu), oras in Tracia, la est de riul Thalassin, riu in Tesalia 177 Hebros 129 Theodor, 1. Angelos Ducas, despot in Epir Typhon, personaj mitologic 95 161; 2. despot in Moreea 381; v.si Typika, reguli de functionare a manastirilor Teodor bizantine 62-65 Theodosios, sol trimis in Moldova 275 Tzainas, calugar la Athos 53 Theognostes, mitropolit de Cyzic 261 Tzampe, posesiune acordata manastirii Theo- Theoleptos, mitropolit de Ianina si patriarh, tokos Kosmosoteira 65 primeste bani in pristrare de la domnul Tzaos Canabutzes, dregator 549-551 Tarii Romanesti 549 tzarcasi = cerchezi 461 Theophylact, mitropolit de Attaleia, proedros Tzechova, sat ling& Aitos in Bulgaria, 65 de Sida 261 Tzerbenos = Cerven, localitate la est de Ruse Theotokos Kosmosoteira, manastire lingo Ae- in Bulgaria161 nos 63 Tzermenic, sat de vlahi 87 Thessalonic, oras in Grecia, mitropolie 5, 93, Tzetzes loan 73 95, 97, 195, 197, 211 -217, 225, 229, 237, Tzirnisces Joan, imparat 81 269, 319, 331, 341 Tzucalas, mic proprietar 135 Tiberius imparat 129 Timur Lenk 523 v. Temirtas Tirgoviste, capitala Tarii Romanesti vizitata Tara Romaneasca, principat189, 311, 339, de patriarhul Ioachim 549 387, 419, 423-429, 433, 435, 441-447, Tirnovo, 373, 379; mitropolie 239, 271 451, 525, 535, 549, 553, 557, 559-565 Tmutarakan, mitropolie la nord-est de Marea Tinait, Tineit, Giineit 419, 423 Neagra 191 MCC() Carlo, despot de Arta si Ianina 351 Tofari, oras rus 459 uari, trib nomad 145 Toma, 1. despot in Peloponez 439,483; Ugles loan, despot sirb 323 2. t-- despotul Cornnenos = Toma Prelju- Ugocea, tinut al manastiriiSf. Mihail din bovid,9-,in Epir 343, 347, 349 Maramures 231 Tomaida, imparateasa", sotialuiSimeon Ungaria, 135, 257, 369,. 387, 389, 395, 427, Uro§ 345 429, 433, 439, 443, 445, 539, 549, 555, 557 Trachaniotes Ioannes, calugar la Athos 58 ungrovlahi = romani din Tara Romaneasca traci, populatie veche indoeuropeana, au o 281- 305 tara. nemarginit5. 105; = peoni sauUngrovlahia = Tara Romaneasca; are doul bulgari 67 mitropolii197, 201, 203, 205, 209, 215,

582 www.dacoromanica.ro 217, 219, 221, 225, 227, 229, 277, 287, 291, Vladislav I regele Ungariei 431, 445, 475 297, 299, 307, 335 Vlachocatuna, posesiune a manastire Lycusada Ungura§, tinut al manastirii Sf. Mihail din in Tesalia 115 Maramures, 231 vlahi,organizarea forbisericeasca,ceidin unguri 67,135, 179, 181, 243, 385, 387, 401, tema Bulgariei au episcopia lor, la Vrea- 407 ,4 13, 417,42 1, 423, 427, 429, 431, 443, 445, notis (Vranje), dependents de arhiepisco- 447, 551, 553, 557, 567 v. si huni, misieni, pia din Ohrida 25; vlahi din Epir, tin de panonieni, peoni, turci episcopia din Buthroton 83, 85; vlahi din unirea bisericilor 417 Vlahia Mare 83; vlahi cu statut de pros- Unos, sef avar 129 kathemenoi 113; vlahii lui Chalkier 115; ai uzi, 33 lui Moutzades 115; vlahul Coloniates 115; fuinuri ale for115; vlahi astrateutoi" 116, 117 ; vlahi si bulgari si albanezi 117 ; Valahia = Tara Romaneasca339,341,v. vlahii lui Ionita din Haemus 135; neam Vlahia puternic 163; vlahii din Tesalia 181; vlahi Vardar, turcii din Vardar, 25 la Athos 28 1-305; vlahi din Ianina 349; Varlaam, adversar al palamismului195,v. popor ortodox 371, 383;se intind din Barlaam Dacia piny in Pind si Tesalia 453; vlahii Varna, localitate in Bulgaria, acolo o lupta din Pind vorbesc aceea4i limbs, cu dacii cu turcii; are mitropolie 193, 195, 213, (romanii din nordul Dunarii), se bucura 215, 217, 219, 225, 227, 229, 319, 431, 487, de autonomie 485; reprezinta o fort& mi- 497, 541, 543,557, 563 litara, 441, 567; vezisi:V- VI, 29, 31, Vasile, 1. mitropolitdeZekchia191; 51-58, 89, 121, 133, 135, 157, 159, 161, 355, 2e,II Bulgaroctonul (976- 1025) 25 363, 391, 539; vezi si Mintuitorul vlahilor Vasilita = Zlatita (Izladi), linga Ni§ 479, v. Vlahia, Cara vlahilor: Vlahia Mare, in Tesalia Izlatita 83, 111, 113, 119, 165, 173, 175, 177, 179, Vatatzes, v. loan Ducas Vatatzes 181,183, 309, 343, 345, 347, 349; Vlahia Vatopedi, manastire la Athos 53, 305 Mica. 389, 441, 449, Vlahia Asanestilor 167 ; Vatzinea, sat in valea fluviului Marita 65 Vlahia = Tara Romaneasca 251, 263, 315, Velisarie, general bizantin 132- 133 341, 559 ; Vlahia = Moldova 443, 449 ; vezi Venetia, republick 171, 381, 385 si 351, 353, 391 venetieni 385, 441, 449, 461, 519 vlahorinhini, trib de vlahi in Chalcidica 6 - 7 Veros, posesiune acordata, rnanastirii Theoto- Voditza, localitate in Acarnania 351 kos Kosmosoteira 65 Vranetzis, Vranezis = Evrenes bey, dentnitar Verria, oral in Grecia, mitropolie 347, 391, 329, turc 349, 351 335 Vreanotis episcopia vlahilor 25 viata de sine, viata de obste, regim monahal Vranoussis, Leandros 343 281- 305 Vukova, lac 614 Vicina, cetate bizantina, mitropolie, depinde Vulk, Gheorghe = Gheorghe Brancovi6, des- de patriarhia ecumenica141,143,155, potulSerbiei 291, 301, 447, 479,v.si 193- 197; mitropolitul dere(este trans- Gheorghe Brancovio ferat in scaunul mitropolitan al Ungro- vlahiei 197 Xalil, sfetnic turc 431 Vidin, oral pe Dunare in Bulgaria, mitropolie Xantopoulos, v. Nicephoros Callistos 19,161, 207,219,313,325,333,503, 507, 533 Xeropotam, manastire la Athos 121 Viena, oral in Austria, 189, 191, 453, 565 Villehardouin, familie princiara latina in Ahaia: Zachariadou, Elisabeta A. 163 1. Geoffroi I 173; 2. Geoffroi II 175; 3. Gu- Zagan, sfetnic turc 431 illuume 177, 181 Zagora (Stara Planina, Haemus) regiune mun. Viminacium (Kostolac), oral pe Dunare cuce- toasa 89, 157 rit de avari 23, 130 Zaviros are dascal pe Ioannes Lachanas 96 Visarion de Niceea, mitropolit 373, v. si Bes- Zecchia, Zichia, mitropolie la nord de Mares sarion Neagra, 191, 221, 237, 239, 241, 269 Visevon = Spharkos, metoh in Olimp 119 zeciuiala, impozit si la vlahi 29 Viteazu, v. loan Neagu Zetuni, localitate 391 vitejii, nobilime mic.a ardeleana cu rosturi mi- zichi, locuitori din Zecchia sau Zichia 135, 137, litare 489, 497 173 Vlacherne, palat imperial constantinopolitan Zichna, centru eclesiastic in Calcidica 195, 547 191, 223, 327, 329, v. si Blacherne Zipinion = Sibiu, 427 Vlachomandria, localitate neidentificata121 Zoe Vlaha 121 Vlachos, nume propriu 121 Zographou, manastire in muntele Athos 307 Vlad 1. ,-.-,Tepe§, dornn in Tara Romaneasca, Zonaras Ioannes 70 VIII, 435, 437, 50 1-5 17, 546, v. si Dracul ; Zotikos Paraspondylas 411-428 2. fiu al lui Mircea cel Batrin refugiat Zunait(Ctineydbei)conducatorturcin la Bizant 463 Smirna, refugiat in Tara Romaneasca 969

583 www.dacoromanica.ro CUPRINS

Introducere(H. Mihaescu) V PRESCITRTA RI XI I. Macarios din Magnesia(H. MihAesou) 2 II. Plotin, arhiepiscop de Tesalonic (H. Mihaescu) 4 III. Vlahorinhini(H.Mihaescu) 6 IV. Scriptor incertus de Leone Armenio (H. Mihaescu) 8 V. Nicolaus Mysticus(H.Mihaescu) 10 VI. A nthologiaPalatina(H. Mihaesou) 16 VII. Etymologicum Magnum (H. MihAescu) 18 VIII. Chronicon Monemhasiae (H. Mihaescu) 20 IX. Stiri despre organizarea bisericeaseA. a vlahilor balcanici(N. S. Tanasoca) 24 X. Basileios Apocapes (H. Mihaescu) 26 XI. Un decret al imparatului Alexios I (H. MihAescu) 28 XII. Mihail Psellos(N.-S. Tanasoca) 32 XIII. loan, patriarhul Antiohiei (H. Mihaescu) 44 XIV. NicolausCallicles (H.MihAescu) 46 XV. Vlahi la Athos (H. Mihaescu) 50 XVI. Imnuri aledemelor catre impAratul loan Comnenul (H. Mihaescu) 60 XVII. Typica(T.Teoteoi) 62 XVIII. Ioannes Zonaras (H. Mihaescu) 66 XIX. Theodoros Prodromos (H. MihAescu) 68 X X. Ioannes Tzetzes(N.-5. Tanasoca) 72 XXI. Constantin Manasses (H. Mihaescu) 80 XXII. DemetriosChomatianos(N.-$.Tanasoca) 82 XXIII. CronicA universals (H. Mihaescu) 88 XXIV. Ioannes Staurakios (H. Mihaescu) 92 XXV. Patriarhul Germanos al II-lea (H. Mihaescu) 98 XXVI. Macarios Calorites(H. Mihaescu) 100 XXVII. Nicephoros Blemmydes (H. Mihaescu) 102 XXVIII.lacob al Bulgariei (H. Mihaescu) 106 XXIX. Theodorus al II-lea Lascaris (H. MihAescu) 108 XXX. Acta varia (T. Teoteoi) 110 XXXI. Acte de la Xeropotamou (H. Mihaescu) 120 XXXII. Grigorie din Cipru (H. MihAescu) 122 XXXIII.Nicephoros Callistos Xanthopoulos (H. Mihaescu) 126 XXX IV.Preafrumoasa povestire a minunatului bArbat Velisarie (H. Mihlescu) 132 XXXV. OracoleleluiLeon (N.-S. Tanasoca) 134 XXXVI.Constantin Acropolites(H. Mihaescu) 138 XXXVII. Patriarhul, Athanasios I (T. Teoteoi) 140

www.dacoromanica.ro XXXVIII. Theodoros Metochites (H. Mihilescu) 144 XXXIX. Macarios de Vicina (H. Mihkescu) 154 XL. Poulologos sau Cartea pasarilor (H. Mihilescu) 156 XLI. Manuel Phi les (H. Mihaescu) 158 XLII. Ioannes Catacalon(N.-S. Tanwca) 162 XLIII. Cronica Moreei (N.-S. Tanwca) 164 XLIV. Gregorios de Pelagonia (H. Mihaescu) 186 XLV. Actele patriarhiei de la Constantinopol (T. Teoteoi) 188 XLVI. Acte de la Cutlumus despre relatiile cu Tara RomAnea,sog. 278 (H. Mihaescu) XLVII. Documente de la manastirea Zographou (H. Mihaescu) 306 XLVIII.Nilos, patriarh de Constantinopol(FI. Mihaescu) 308 XLIX. Ekthesis Nea (T. Teoteoi) 310 L. Isidor Glabas (T. Teoteoi) 316 LI. Macarios de Ancyra (T. Teoteoi) 320 LI I. Acte sinodale ale procesului de trisepiscopat (T. Teoteoi) 330 LI I I . Manuel Paleologul (H. Mihaescu) 336 LI V. Coborirea lui Mazaris in infern (H. Mihitescu) 338 IX. Acte minore (H. Mihilescu) 340 LVI. Cronica Ianinei (N.-S. Tanasoca) 342 I.VI I. Cronica ducilor Tocco din Cefalonia (H. Mihaescu) 350 LVIII. Ioannes Canabutzes (H. Mihaescu) 354 LIX. Ioannes Cananos (H. Mihaescu) 356 LX. Bessarion (H. Mihaescu) 358 LXI. Decret imperial de transfer (H. MihAescu) 360 LXII. Inventarul obiectelor sacre, artilor si ofrandelor sfintei manastiri a preasfintei nascatoare de Dumnezeu induratoare (H. Mihaescu) 362 LXIII. SylvestrosSyropoulos(T.Teoteoi) 364 LXIV. Caderea Constantinopolului (H. Mihaescu) 384 LXV. Zoticos Paraspondylos (H. Mihaescu) 392 LXVI. Ducas (R. Lazarescu) 416 LXVII. Georgios Sphrantzes(R.Lazarescu) 438 LXVIII.Laonic Chalcocondil(N.-$.Tana.5oca) 450 LXIX. Critobul din Imbros (N.-$. Tana.5oca) 518 LXX. Nume de orap si locuri (H. Mihitiescu) 538 LXXI. Ecthesis chronica (H. Mihaescu) 540 LXXII. Cronici minore (H. Mihilescu) 556 LXXIII.Manolis Sclavos(N. -S. Tanwca) 566 Indice 569

www.dacoromanica.ro Redactor: Beatrice Budescu Tehnoredactor: Magdalena Iacol) Hun de tipar; 18 V 1982. Format; 16/70 x 100. Coli de tipar 36,75 C.Z. pentrubiblioteci mari: 9 (498) (001-12) C.Z. pentrtt biblioteci mid : 9(498)

Tiparul executat sub comanda nr. 275 la Intreprinderea poligrafica 13 Decembrie 1918", str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucuresti, Republica Socialista Romania

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro