revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinulMinisterului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 2 (844) * februarie 2019

EDITORIAL Adrian Popescu TALENTUL CONSTRUCTIV 3 Ion Pop 4 Marian Papahagi – DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... in memoriam PLOAIE OBLICĂ: PROFESORUL MEU DE PORTUGHEZĂ 5 Aurel Rău (interviu) „«CÂND TOTUL E MARFĂ...» DAR SĂ ȘI ZÂMBIM” 7 GRUPAJ Steaua 70 Crina Bud A.E. BACONSKY LA STEAUA 10 Curticăpeanu „CONSTRUCȚII VEGHEATE” 14 Leon Baconsky – in memoriam Ion Pop UN DASCĂL LUMINAT 15 Titu Popescu IN MEMORIAM LEON BACONSKY 16 Ioana Boca MEMORIALUL SIGHET: 25 DE ANI 18 Eugen Barz [POEME] 20 Constantin Cubleșan MELANCOLIE ȘI SINGURĂTATE 21 Daniel Pișcu [POEME] 23 Adrian Țion 24 GRUPAJ EPISTOLIER PARODIC PENTRU UZUL MEMORIEI Ovidiu Pecican: 60 Andrei Zamfirescu HERMENEUTICĂ ÎN TREI ACTE 25 Doru Pop O LITERATURĂ AȘA CUM PUTEA SĂ FIE 27 Autoportret în oglinda convexă (34): Ai (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 29 b ILUSTRAȚII DE NOA LEVIN HARIF 30 CRONICA LITERARĂ Ion Pop DOSARUL BACOVIA 31 Victor Cubleșan PICĂȚELE 32 Constantin Tonu ISTORIA CA POVESTE 35 Alexandra Turcu DRONE DEASUPRA UNOR CĂPIȚE DE FÂN 36 Delia-Simona Crețu CEALALTĂ VIAȚĂ 37 Cassandra Corbu P. S. SAU POST-SUFLET 38 Andrei Moldovan DIN NOU DESPRE 39 b SAGA REGELUI HARALD (fragment) (traducere de Flavia Teoc) 42 Ștefan Manasia CE SE MAI ASCUNDE ÎN TRANSPARENȚĂ 44 Ana-Maria Parasca SCENA DESCHISĂ 45 Maria Fărîmă STALIN & DIVINA TRAGEDIE 46 Andreea Scridon [POEME] 47 Adrian Emil Rus CONTEMPLAȚIE ASUPRA CATEDRALEI ÎN FLĂCĂRI 48 Emilia Nedelcoff[POEME] 50 Florin Balotescu LIMBA POETICĂ ȘI RECUPERĂRILE UNITĂȚII 51 Elena M. Câmpan LITERATURA DIN PARANTEZĂ 52 b REVISTA REVISTELOR 53 RECENZII Florentina Gavrilă WE LIVE IN A SOCIETY... 55 Ana Țăranu LUDICUL-MATRICE 55 Eva Sărășan SILENT PARTY 56 Vlad Lupescu RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA LUI HIC ET NUNC 56 Eva Sărășan MAREA TĂCERE LIGURĂ 57 ARTE Cristina Pascu DESCHIDEREA SEZONULUI FRANCO-ROMÂN ÎN ARMONIILE MADRIGALULUI 58 Ioan-Pavel Azap PERENITATEA CAPODOPEREI: SECRETUL... ARMEI SECRETE! 60 Eugenia Sarvari LECȚIA DE ACTORIE A LUI TONI SERVILLO 59 Virgil Mihaiu 63 JAZZ CONTEXT TÂNĂRA GENERAȚIE LA JAZZ NAPOCENSIS (II) U. Iahim ÎNTÂIA ISTORIE ORGANICĂ A JAZZULUI EUROPEAN 64 Ilustrația numărului : fotografii de Pierre Pichot Pe copertă: Enter the Station (detaliu)

Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu

Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Irina Petraș, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad

http://revisteaua.ro/

Revista se găseşte de vânzare la sediul redacției din Cluj, str. Universității nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor.

ISSN 0039 – 0852 A Mediu cultural-religiosMediu alPeninsu- ț rămâne Românească, esen- Cartea intelectualitate dintreimportante, care ziunea generoas ei, alăturideIonPop se străduiască pentru consolidarea centenare ple construc Echinoxului colegi filologi, săînchegenucleul împreună cuEugen Uricaru lul lor. apucase, Laplecarea înItalia, considerau, pe bună dreptate, ega europeni mână,care-l deprima Bologna printre al lui, distin Conte profesoareicierile del saleRosa la vestita Facultate deLitere, apre le strălucite laLaSapienza, laRoma, Papahagi.Marian Isecunoscstudii cusim intelectual al Universită universitare moderne, prorector la înfiin cu pricepere Litere, catedră pecare oconduce de limbiromanice aFacultă pelângăCatedraanaliză atextului, va mânul acesta energic no. Undeschizător dedrum,aro- (tradus exemplar), Gozza- ori Saba toare despre stilisticeseuri Montale documentate, convingă- alerte, Papahagialternează laMarian cu terbelice sauacelei contemporane Studii aplicate asupra literaturii in gică lei, nunumaiîncercetarea filolo ială pentru cunoa Temeinicia, perseveren înființ română pierdea unveritabil cum douăzeci de ani, cultura ș i de italienistică românească. ș i numaipu ț are. Unomalinstitu a laClujunCentru de ș ș , prima piatră, prima auneiam i universitari, Corrado i, apoi,îndeceniul 8,să ț ț ii Babe ii culturale azisemi , volum din1986,la ș i devotament de ă aurodit încăr ț ul duratei lungi: ț ț in alecolegilor ș ii, intelectuali ii, intelectuali ș ș -Bolyai, după i Ion Vartic. i terea Evului ș i doct, carei doct, Poezie ț a ț ii dela ș ș i al ț i vi iilor ș ț ț ------i i i

găsit urbe, unfocar decultură, care institu î occidentalețările vita mese rotunde, „i convegni”, cu in- Papahagi.al luiMarian Conferin un familiaralbiroului dedirector Dumitrescu)Geo afost multtimp ciune (semănând, dupămine, voi prin Poetul avangardist Alfredo Giuliani rea pentru cultura umanistă, pricepe intelectualită va fiamintit cuadmira studii. Nu de pu moderne Papahagi,Marian energii artistice contemporane, orientând, prin noastrerilor depatrimoniu sau preț de apreciată referin institu palatul din Villa Borghese, sediul doar unan burse (acolo, ca posibilă instituirea unuisistem de stitu redat demnitatea interbelică in cel dinRoma, caredi a parabilul director alAccademiei PapahagiMarian a fost incom Pentruîn România. cei maitineri, sistematic, a deasupra conjuncturilor, laborios, Un om pentru toate anotimpurile, fondator Echinox, alediturii în1990. fesor-invitat laRoma tor alrevistei ț a autonomiei universitare, lacare Învă 1989, secretar destat laMinisterul ntr-un constant, ritm impunând inea ca la o carte asa. inea calaocarte ț ș ios pentru cunoa țământului ș ț i demarcă din i elegan iei din Valle Giulia î n Marian Papahagi,n Marian „il miglior ț ț ș iei române, ajunseseun loc ia printre cele similare din i trăsăturile faciesului cu ș i temeinice proiecte de ș Studi italo-romeni ț ț a cumpu a comportamentului. a comportamentului. ii romane, italiene, ș Talentul constructiv i ceva (1998-1999), i autor aluneiLegi ț ine ori, directorul ine ori, ș i la Vene i , sesucced ș i Copenhaga, ț ță culturală, ț Ș ț ș ară saudin ie defloarea ini maisunt i încă:direc terea valo ș i afăcut ț ia). În ia). În , pro ș i-a ț e, e, ------

fa din răgazuri peiarba doar scurte romane”, studiosulpermi în „prospe ricit bucura pre neastâmpăratului ideatic Marian, îmi rememora figura cuceritoare a unui Colegiu religios delaRoma mult, laBlaj, unrector vârstnic al rea adolescentină ajocului.Nude scânteile talentului înjurcuplăce- ingenioase fabbro”, me tă un nume al seriozită profesionale bolizează, anvergură. Papahagi Marian sim cu verbul patetic. de Unintelectual discu r retorica estetizantă. Unintelectual care cristalizeaz cercetarea austeră, „sensul sec”, cel avie rioadă în ultimape cum îmi mărturisise, exigen Un occidental standardele, prin mai rămânea timpsăseplimbe. spre parcul Borghese, undenu-i crescânddi Romania, lent din coloanele palatului Accademiei la ora când soarele abia lui, cu computerul deschis, lucrând să-l gasesc singurîn biroulsurprins prezent dis-de-diminea înt coordonează conferin colocvii, laCluj,cursurile programează dezmin enciclopedii străine, î Dante, pentru redactează articole din Castro Pretorio. ă ț săritean prin pasiunea pusă săriteanîn prin ț a Bibliotecii Centrale Naționale â ii constructive. Marian PapahagiMarian traduce din ț lniri laAccademia,lniri undeera uirea unanim ț ii, logic, ra ț ț ele autoimpuse, elogiind, eruditul român, citindfe ită rigoare într-o lume afriabilităț într-o ș ș ț terul care face lucruri ii luidăruite culturii, i rezistente, risipind ș i aaranjamentelor, Adrian Popescu ă ț ț matur, dincolo de ional, dardeseori imea dimine  ă decare se EDITORIAL ș ț ii i regularitate ș i ș ță ț i al capaci ine cune . Am fost țându-ș înroș ț ilor ț ea e, e, ș ii ------i i

3 STEAUA 2/2019 4 STEAUA 2/2019 C spa continuatS-a dupăelce s-apututcontinua, alte unei lumiîndreptă tot atâtea laconstruc apeluri în ad în lingvisticaromanică, înopera detraducător, ș tumultuospemaimultemunca sadistribuită sale dereformator alUniversită în rela alevie mari pe planuri posteritatea imediată. Ini mai vii gândul căelarămas unadintre figu Nu e, însă, doaruncli a trebuit, săsenăruie. dintr-odată, îndrepte pecaleaceaapucase s-o bună– abia bătăi devânt cumorile carpato-danubiene, institu Romania, din nou, peste câteva zile, spre Accademia di pentru sesiuneadeexamene clujene–pornise despăr dat, cândsecretaraianuarie Facultă acea zide18 fi trecut.Îmi amintesc perfect Papahagi, dareu, unul, nusimt deloccăar Pop Ion Papahagi Marian DUPĂ DOUĂZECI DE ANI… IN MEMORIAM antiere decercetare, încritica ț dou alendarul nespunecăautrecut deja ii aurămas for prin înlăcrimată, vestea zguduitoare. Ab ministra ț ț iile eiculumeamare, angajamentele ș ăzeci de ani de la moartea luiM ăzeci deanilamoartea isem deprietenul venit delaRoma i maiprezente, exemplare pentru ț ia academicănovatoare aureunit ț ie pecare, dupăprea multe ț ite să setransforme frumos. ș eu de ritual comemorativeu deritual ț ț ii culturale române a lucrurilor nepopulatea lucrurilor ț iativele salegândite ț ie ș ț ț ii deLitere mi-a ș i istoria literară, ii române i larefacerea rile celerile arian arian ia mă ș ș șț ti,

i totul i

Duecento, (1980), din eseuri un numărdecăr autohton.peisajul intelectual Aapucat fapta sacreatoare s-aimprimatcareper majorîn viu caelement catalitic pentru urma doar elleputea înăl cu edificiileimaginate dearhitect unui intelectual românunui intelectual deelită. fundamentalele „ra ar daseama,maibinedecât orice altceva, despre sale, care săfixeze definitivefigia Ele spirituală. cât maicurând reprezentativă oserie a onoare noastre aediturilor arfiaceea dea realiza decât vorbele care zboară, cred căodatorie de Dar pentru căcele rămân scrise totu mai vitalădecât oricând. impostura cu incultura, opacitatea incompeten despirit, toate astăzimaiales, maifertil cândînfruntarea său rămâne mare pentru mul exigente saualpurei unui umanismdeînaltă ,deumorul spirit răspânde constructor, deenergia luminoas niciodată trădate desuperioara luivoca cu gratitudine la marea sărbătoare acentenarului echinoxist, promo a făcutîn „atelierul” dela discipoliucenicimai tinerii într-ale cum scrisului, opedagogie luminoasăpentrului, practicând cultivând valorileomuluiautentic dinpreajma imaginea omuluiinteligent, mereu disponibil, Dar afost Rena acut analiticîmpăr saledecroniciculegerile ș teri, modernitate ț Critica deatelier ii, apoi la Catedră. Ne-am adusaminte,ii, apoilaCatedră. Ne-am a pe oriunde trecea,a peoriunde demobilitatea de ș Exerci ș Intelectualitate i arămas noastră înmemoria i prostia îngâmfată emainecesară, ș i cuoemo ț ț ii delectură i dereferin ș i ironiile lui,toate subsemnul ț țiuni deafi” it între „medievalită it ț a, ș i simpleiomenii.Exemplul însă în (1983),lateza sadespre ș ț i actualitate imediată.i actualitate Echinox inută, aluneiprietenii ș ș ț i studiiliterare: spirit ie aprieteniei i poezie (1976), ță, dela ț tot ce aavut mai i, înlumeale ș i arfi fost între -ul primelor -ul primelor ă pecare o ș (1986),la i pecare Eros ș ș subtilele i maimult i cred că ți” Scrierilor ș ț ș i să scrie i săscrie ie de ș

i utopie i ș i

ț a,

și interzise încomunism. Pe tatăl meul-aajutat pură plăcere. interesau Îl neobișnuite lucrurile reputat din italienist, darpreda șiportugheză prețuit deceilalți dascăli.Era unpasionat și aceste calități îlfăcuseră iubit destudenți și deinvidiatcărturărească șirespectat, toate stilul dăruitor deprofesor șiom,pasiunealui Inteligența sastrălucitoare, erudițiasuplă, care livreze dorea însecvențe sămi-o esențiale. fragmentetête-à-tête dinliteratura lusitanăpe care l-amadmirat șicucare enorm amînvățat (dincei 4anidefacultate), pe de portugheză Ruxandra Cesereanu PLOAIE OBLICĂ: PROFESORUL MEU DE PORTUGHEZĂ Î dispariția lui Marian Papahagi, luiMarian dispariția dascălulmeu n ianuarie, anulacesta, aufost 20deanila

adică săpercepem maimulte poetice, lucruri epidermic, aproape), trebuie sănepessoizăm, nu doarsonor, (darîntr-un cișiideatic-poetic fel Papahagi.Marian Ca să-lînțelegem pePessoa, pronunție. Așa l-ambuchisitpePessoa, alăturide accentuată frumusețea limbiilusitaneinclusivca rostite într-un fel energic șidiscret totodată, fiind niște Misterii. Versurile erau autorului portughez dacă voi izbutisăpercep poezialuiPessoa cape că așputea avea statutul (râvnit al)uneineofite demers inițiatic încare profesorul meuconsidera de Fernando Pessoa. Afost înmodlimpedeun să citimșitraducem dinpoemul „Ploaie oblică” aminte șiacumfelulMi-aduc încare amînceput în piept. Cel care nus-arfidat bătut niciodată. întotdeauna viața (inclusivcea culturală, literară) mai energic dintre noitoți laolaltă.Cel care luase a fost undezastru, întrucât cel pierise maiviuși cald era tangibil șipercutant. Atunci cândapierit este Mediterana, săuvivace defapt. Spiritul și Camões șiPessoa, ce este poezialusitanășice Pe Micu-Klein. minem-aînvățat,Inochentie prin în Biblioteca Vaticanului, lui aparținându-i cu traducerea ineditdescoperit unuimemoriu magistrală depoezieșimuzică,fapt. Papahagi,spună Marian predându-mi olecție deodată, obișnuiasă pututsurprinde le-a simultan. Fațetele multiplealelumiidoarPessoa 

Ghost 19 5 STEAUA 2/2019 6 STEAUA 2/2019 STEAUA Texte de Aurel Rãu º i

Crina Bud 7o De lastânga dreapta: AurelDe Gurghianu, George Munteanu, A. E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău

S Mircea, Tiberiu Dumitru Utan, Baconsky, Victor Felea, Dumitru literar”. Porneam ladrumcu A.E. ca redactor larevista „Almanahul tinţă de acea stare de fapt „pe viu”, formă decenzură. Am luat cunoş tematice aberante și cea mai aspră interdicțiile cunoscute, servituțile ’60, care săneaducă,tuturor, urma niul 6,înobsedantul deceniu ’50– cele aleliteraturii. îndece Intram aceştia defelurite începuturi, erau frecventateMediile demine, înanii prietenii, mentorii? lor scriitori ai vremii. Carefost v-au piat șimaimult decercurile tineri literar apro- Debutul din1949v-a din biblioteci, delaAcademie. [...]. instituţii deînvăţământ superior, „valori” dinUniversităţi şidinalte deeliminaremare aunor acţiune în 1948,are locînîntreaga țară o instaurareaan. După Republicii, abia seîntorcea dinrefugiul sibi 1946, Universitatea românească de amintit că înainte cu un an,în aproape cu „marele burg”, maie mare, cultural şiuniversitar. [...] găduiau, şi în cât vârsta şicondiţiile mi-o unde am început să amrepede, clasă deliceu, întoamna lui1947, Cluj,În amvenit înpenultima întâlnirii dvs. cu„marele burg”. cupați, vă rog, câteva secvențeale în planul evoluției personale. De- moment de viață hotărâtor tabilirea laClujmarchează un Dar pentru oîntâlnire maidin dovezile oraşului mai - - - - -

revistei, care unnumenou primea o arată şisumarele, laînscrierea Baconsky. toţi, cum Am participat Neamţu. Redactorul D.R. Popescu şiunpoetLeonida Mirceaun critic Tomuş cu trei scriitori „mai tineri”, care sunt George Munteanu. Darîmpreună şi amintiţi, să-lamintesc șipecriticul Alături deceilalţi colegi deredacţie pornirea eiladrum,dinmers, șieu. Almanahul literar transformare înmaibinearevistei rog, deplecare. punctul data De aceasta, văgeri. descrieți, desprescrie iluzii,despre înfrân bune decenii. Ați avut ocaziadea prelungite pedurata câtorva cuecouri ni unreper important, vieții dvs. Revista al începea uncapitol important tor şefadjunct). luna mai 1950 a fostde prin redac primăvaraprin lui1952,dupăce 1951până septembrie-octombrie Dumitrescu 1950) şiGeo (deprin ParaschivescuRadu (din ianuarie șefi ai publicației au Miron fost universitari clujeni.Redactorii şi alte nume, uneledeprofesori Cornelcriticul Regman. Darerau , poetulIoanichieOlteanu și aiCerculuimembri literar dela devenindu-ne colegi şicâțiva foști colaborări, numere, delaprimele Andrițoiu, tineri”.„scriitori Prin Gurghianu, IonHorea, Alexandru MirceaMicu, Zaciu, IonBrad, Aurel Cum arăsărit jurulvârsteiÎn de20ani, . Am contribuit la Steaua Steaua şef fiind A.E. , unprozator ... Dintr-o ... Dintr-o va deve „«Când totule să șizâmbim” - - - marfă...» Dar dezgheţ în ţările dinEst. dezgheţ înţările semne de îngădui, după prime de referinţă, cândcondiţiile ovor va deveni în viaţa literară un factor şichiar deschideri unul demaimari într-un program literar care sevisa şi îschimbaformatul şiprofilul, logi ai „vremurilor noi”. amintesc Să mărime, pușilaindex defalșiiideo pe toţi români scriitorii de primă lui, aufost atraşi publicaţi aproa ginile într-un climat nudeinvidiat. pa În adevărate evenimente revuistice, saudeconsideraţiicritică teoretice, se adăugaualtora dereconsiderare nimele G.Stelea sau Al. Rovinescu lui polemice semnate cupseudo avizat, dintoate ariile. Articolele de poețiaisecolului XX, şiatât de se știe, un numărimpresionant literatură alumii”. Atradus, cum dă dorințădeafiînpascumarea propria poezie, șinutrea „o avi- pecarerismului, îlşiilustra prin tate. Credea înemanciparea li- în opţiuneapentru moderni în gustulesteticului şiaristicului, cultivarea deinţiativă, spiritului a revistei, în gestul temerar, în înorientarea generală important, afost luiBaconsky Rolul unul Baconsky? tretul detinerețe rămasCum v-a înmemorie pe cea deredactor şefadjunct. ral de redacţie, 1957 iar din aprilie desecretar gene ocupând funcţia realizat de Steaua interviu cu interviu Stelei apare 1954,eu înaprilie , în primul rând, înprimul datorită Lucia Negoiță Lucia al poetului alpoetului Aurel Rău por ------

7 STEAUA 2/2019 8 STEAUA 2/2019 Ion Brad, Victor Felea, Mircea Zaciu, Aurel Rău de plugarii și ciobanii noștri șiciobaniinoștri de plugarii șoselei diamantine, denumită printre nebuloase, pe latura Luceafărului unuipredecesor, de căutat cerurile regiunii prin nevoie deoadresă, Steaua e sens eufemistic: „Dacă aiavea cuvinte „de insignă”, cuunvădit trivise” îndeschidere, asemenea „100”. Poetul „po numărului în 1958,dupăapariția amintescSă oemoțieîncercată scrisă arevistei tensionatun episod din istoria ne Rememorați, vă rog, domnule Rău, va pierde „lumina stelei”. „lăsând oclipăvântul săcolinde”, poem din volumul Steaua 1958, cândatrebuit, săpărăsească Toate acestea pânăîntoamna lui după 1948cel alluiPetru Dumitriu. Vinea; iardintre autorii demarcă de Călinescu, Philippide, Blaga,Ion numele unorArghezi, Bacovia, . Cum seva spuneîntr-un Steaua Cadavre învid . - - , tuit, greșit”.„în spirit Capetele de acesta aniversar care afost alcă aspru criticațipentru numărul răbdători, Calea Robilor”. Am fost Aurel Rău, Victor Felea, Păcurariu, Doina Ion Lungu - a unorpoeziioriginale ce apar Factura „emancipată”acuzare? deie critice mai noi, din redacţie deie critice mainoi, dinredacţie interbelici amintiţi, alături de con avându-i colaboratori peautorii în literatură, pemaideparte, ideile demodernitate şiinovaţie Bunăoară şicândamapărat faci joculideologiei burgheze. când maiputeai fiacuzat că autocritice și după anul 1960, apărat înședințe sauînarticole mitându-ne depolitic, ne-am Central alpartidului. ni s-a spus a Comitetuluiexternă, depolitică secției nea dinpartea de către specialcare untrimis ve stat. Declarațiile au fost preluate noastre nuvizează ordinea de matismul, precizând căobiecțiile blemele creației, laluptacudog în revistă. Nelimitasemlapro despre opiniilecritice exprimate spuspărereaseparată, ne-am Lăsați în câte singuri o odaie Baconky, laRegionala departid. Am fost chemați atât eu, cât și la unpostderadio dinOccident). dizident (s-avorbit inacest sens considerată areprezenta ungrup tografiei redacțional, colectivului din redacție. Apoi, publicarea fo țineau în bunămăsură poeților Cam în sensul acesta, deli ------Mărgineanu, Antonie Plămădeală, randino, Adrian Marino, Nicolae Noica, N.Steinhardt, Ca- Nicolae întrelibertate, aceştia Constantin un timp „interziși”, sauprivaţi de carenu puţiniscriitori fuseseră colaboratori, uniipermanenţi, ale lui V. Voiculescu fost șine-au blicat –prozele –primii postume în epocă,exclusivitate. Am pu operformanţă an înaintea morții, poezie originală, în1960,cuun să-l publicpeLucian Blagacu Sadoveanu.Ion Marin Şiam reuşit Ion Agârbiceanu, Adrian Maniu, contemporani, ca Al. Philippide, Mateiu I.Caragiale, IonPillat, sau Liviu Rebreanu, Goga, Octavian dealtădată, scriitori ca unor mari în câmpulcirculaţiei valorilor, a ducerea, cuunceas maidevreme, Grigurcu. pentru rea Am acționat Leon Baconsky, V. Fanache, Gh. Ionescu, Ion Vlad, Petre Stoica, Manolescu, Matei Călinescu, Gelu dar şi de colaboratori ca Nicolae - -

teva exemple. Popa, SimionStolnicul, –doarcâ Balotă, Teohar Grigore Mihadaș, Bucur Țincu, Lucian Valea, Nicolae Ion Negoițescu, Vasile Băncilă, ei dedecizie, dintoate sferele de pune preţ pecultură, cât factorii bui săfieunulînsuferinţă. nuartre cu destinatariicărţilor am mai citat. Şi cred că dialogul dincare redacției, de saluttrimisă s-a spusdinMărțișor, întableta când întind cerneala pehârtie”, dumneata, domnulecititor, de credinţei – numai de frică „Mi-e ale ca pentrusimboluri marile Am șieupentru Cititor uncult, nu sunt multe, săfiiun exuberant. Motive, laanimaimulţi,deviaţă, mește, domnule Aurel Rău? asupra literaturii. Ce vă nemulțu care serăsfrânge vrând-nevrând și ochire” asupra spectacoluluisocial Revenim înprezent cu„orepede Nu atât societatea deazinu Teohar Mihadaș, HoriaBădescu, Petru Poantă, Adrian Popescu - - - marfă…”. Darsăşizâmbim. – lucrurilor forţa prin „Când totul e n-areori cumsăsemanifeste, de piaţă şiînepocainternetului; îneconomiaala politicădecarte, scriitor nuexistă, dată fiindactu devenire. Dreptul deautor, pentru palul motor aluneiîntregi lumiîn partea privat”,„sectorului princi înţelegere, înspecificitatea ei,din literatură, de aceasta nuare parte programele Cât deştiri. despre eternele raţiuni derating. Lafel, literaturii şiartelor, invocându-se renunțat laprogramele dedicate deinspiraţie.criză Televiziunile au maresă seafleîntr-o sărăcie şi de sprijinire aliteraturii şiculturii se poate deexplicabil capolitica seli de „o bogată imaginaţie”, ecât ţe şubrezit, prădat chiverni prin putere. stat Într-un în multe privin aprilie-mai 2015 – octombrie 2017 2015–octombrie aprilie-mai (fragment preluat din literară , cuacordul L.N.) România România - - - -

9 STEAUA 2/2019 10 STEAUA 2/2019 D cultivă individualitatea fiecăruia, originale. este cel Baconsky care zie sunt diferite, vocile lorsunt lor în poe dar drumurile punct, Gurghianu pleacădinacela şi Aurel Rău, Victor Felea, Aurel nat o vreme ca grupare literară. întrestructură poețice auacțio diferențăfirească observata de distincte. Dinacest unghi,apare fără personalitățile a-şisacrifica unitar eiacționează din start, exagerate deserviciu: alecriticii şitei clujenilor, darşialiritațiilor sism“ „o epidemie[…]localădenarci „o epidemie baconskyană“ ceea drept ce a sancționat critica vocilormonizării dela revistei. simptom Unprim alar să creeze oidentitate distinctă tot maimulte mijloace elîncearcă opinie printre ceilalți stelişti. Cu începe săseimpunăcaliderde Bud Crina la A.E. Baconsky obliga pe Baconsky săsemute la obliga peBaconsky Negăsind oalta mai simplă, îlvor căuta soluțiipentru dezbinare. puterii: unic cunosclegeaabsolută a tară. Reprezentanții partidului pentru orice conducere totali grup sudat, amenințare majoră cei patru poeți sunt tratați caun multăvreme foarte de altăparte, exercitare critic. aspiritului Pe personale, decialcutezanței de valoricedrăznelii deaface selecții Acesta în lecturi. este resortul tează spre cuîndemnuri serioase cimen pecare-l al superiorității ținuta lor, leinculcăunsentiment mergând pânălagrija pentru numit secretar şi deredacție estein 1950,A.E. Baconsky 2 . Poate aiciesecretul reu Steaua divide etimpera

şi deci vor Steaua

1 sau e ------«axat». Atunci venea stimulentul ma câte un număr al revistei mai răspunde «comenzii sociale», ur ceasuri «decumpănă», pentru a datorii: se achitaudestrictele „În Aurel Gurghianu explică înce fel corespundă acelor imperative). (pentru aexista, revista trebuia să comuniste perativelor „educației“ comun dearăspundeefort im văratelor valori,darşiprintr-un frecventareade echipăprin ade redactorul-şef întăreşte spiritul punere şipunerea eiîn practică, răgazul decinciani,dintre pro la revista săfiemutat laBucureBaconski şti, formare, apare şiurmătoarea: „A. tre sugerate măsurile înacida in cuorice preț, astfelspartă că,prin de ta dupăbunulluiplac.“ poeți estetizanți şiconduce revis creat ogaşcădecâțiva snobi şi iar redactorul-şef, a A.Baconski, nu este niciunmembrudepartid, revisteiredacția deranjează cel maimultecă: „în luat o poziție autocritică […].“ devederepunct ideologic. Eln-a un omplindesineşiînapoiat din Din cuvântul luis-avăzut că este succesele literaturii noastre. […] negru: „A. Baconschi anegat ideologic în îi face unportret „Informația“ despre dezbatere cu patos devedere. punctele căreia îşisusține A.E. Baconsky încadrul Cluj aUniuniiScriitorilor dezbatere organizată defiliala lunaiuliearedin 1953.În loco poetuluiera dejahotărâtă soarta loc lasfârşitulanului1958,dar Bucureşti. Evenimentul va avea

poeți, şinudetovarăşi, trebuie Contemporanul Almanahul literar 4 şca“ „Ga .“ 5 În În 3 Ce Ce ------să fimgata cu etapa toții. Urma era sporul)ca, după o oră, două, «unelte», înțeleşi (dupăcumne producțiile. […]Reveneam la formație decenaclu şineciteam ora 24–pauză.Nealcătuiam în fiecare,scriem neseparam. La hotărâtdespre să ceea ce ne-am o discuție ce17. După purtam la sediulnostrudinstrada Horea, neinstalam […]. Seara redacție nopțile«decreație» la colectiv: ai epocii, a neasemănării revisteiai epocii,aneasemănării cu ceilalți scriitori rice în raport a autodepă adiferențeişirii, valo ze torul-şef continuă să-şi mâna atreia“ muncii“, ei au doar de „ față ale viețiinoastre, alepoporului“, de „ lui lisereproşează indiferența față şipartenerilor cum luiBaconsky scandalizatei epistole, sevede limbajuldelemnal Urmărind să“ publicată în onate, printr-o „scrisoare deschi şi pentru păcatele maisusmenți la răspundere înfața întregii nații Dragomirface să-l tragă pe Mihu comune ale anului“1953,îl „liricii satirizeazăA.E. Baconsky locurile observate. Poezia „Rutina”, încare ezii veştede casăfie“nutrec ne şifaptulcăscriau redacției“ „po durat vreo doiani.“ tru unnumăr. Practica aceasta a de poeziecerut era asigurat pen noapte trecuse cubine, iargenul ajutat sătreacă hopul. «Ş dent –,cândcel aflat înimpasera finală de finisare – stilistică, evi colegii „de voința originalității, În ciuda atenționărilor,În redac- preocupările preocupările 7 . mari, adevărate mari, Contemporanul 6 preocupări „Liberalismul oamenilor contamine arja» de de ------.

ale operelor lor ignorate cu bună în atenție sau de a lumina zone zați dea-ireîntoarce sunt prilejuri români scriitori marilor marginali atmosfera festivistă adevărate blasfemii. profită Se de sunt tratate gesturi ca partid conducătorilorde chipurile de care paginile presei erau asfixiate „la patru ace“) într-un moment în fotografii (puşicutoții a redacției sau, maigrav, introducerea unei chipul luiEminescupecopertă Curajul deascoate unnumărcu în cetatea vigilenței politice. strategii pentru avârîcaitroieni tiei şicalității imaginilor inserate. acordă şicondițiilor grafice: hâr tului…)“ aceastăredacție şcoală acuvân atunci n-ammaiîntâlnit înnicio discutat cutinefrază cufrază (de […] cândaduceai materialul era totul serezolva decritică lasecția ceva legattău. descrisul Altfel de obicei, când îl intriga lui-şef; erai chemat înbiroul redactoru ile luiBaconsky!“ cerneală înfel şichip:intervenți se întorcea totdeauna cu pictat întoarce deacolo şitextul textul; o miederaci săvedem cumse şi ateptam customacul de prins câte redactorului-şef […] untext cuvânt detipărit: „Când dădeam ge pânălacontrolul fiecărui Steaua meni decultură.şi seaflăîn De întredialoguri reviste sauoa făcute propuneri ingenioasede număr denumăr, sporadic, sunt cilor. Pe lângă o tematică ilustrată me blagiene desertar. publica, înpremieră, câteva poe „cenzurii“, dat luiBaconsky, dea apar, darrăsplata este acordul succesul ştiințific, luinu rândurile – este dispusaîntâmpina elogios traduceri erau publicate constant literară:victorie Blaga–alecărui astronomiei e transformat într-o Arghezi… Chiarşiunsucces al Călinescu, TudorVianu, Tudor Sadoveanu,ştiință: Mihail George O altăcaleedinamismulrubri Steaua cuoricare alta“. 10 a dezvoltat o serie de oserie adezvoltat . O atenție specialăse 9 , „extrem derar şi aniversările 8 Grija mer Grija ------paginile primelor numere ne-am paginile numere primelor ne-am zie deapromova critic: spiritul „În reviste, mai ales că e o bună oca saluta „frățeşte“ acestei redacția nusedă în lături de laa Baconsky concurență literară, cuGazeta A.E. Pentru olargă discuțieînjurul o chemare la „dezbatere critică“: numărul 11din1959selansează contemporane“ (nr. 4/1958).În dinamică aliteraturii noastre careprin seviza „o panoramă de Profilurirubrici contemporane Munteanu invită larealizarea unei în diferite moduri.“ expresiile hătălmaşe erau şarjate banalitățile, dogmatice, ticurile din câmpulliterelor. Soteriile, capetele de ipsos ale «regilor goi» ochind pespații micibrațele şi citate şiîmpunsături repezi, uşoară», viva- prin caracterizată Gurghianu drept o „«cavalerie şi comentarii“, văzută deAurel delafinalul rubrica revistei, „note gimnastică o asigură a spiritului şi dar feresc deanchilozare; tot o chiar. Unele discuții sunt sterile, poeții contemporani, cuautoritățile Viața Românească lemici cucelelalte reviste (înspecial Stelei dreptului deaavea opinii,redactorii ideilor. o altăarenă pentru înfruntarea țiată înnumărul1/1955,sedorea numităconcisRubrica cu pulverizatorul. şi goală,penurie deidei,critică nesuferită vorbărie pretențioasă birocratică, ton protocolar, oficios, momentului enemilos: Inventarul depăcate alcriticii le pentru biruințavii“. gândirii se şicuscheme „luptă cuinerția discurs bătăios fără concesii. El o ținutăliterară într-un acriticii, Regman) militează şielPentru 4/1954). DanCosta (aliasCornel cum se arătase adesea la noi“ (nr. farmaceutică şiafirmatinfailibilă, curajoasă (nusentențioasă, gravă, polemică intervenția directă uitasem aproape: nuvela, schița, întâlnit cuspeciialcăror contur îl Î n numele gândirii viişial n numelegândirii seimplicăînsuccesive po- şi (nr. 6/1954). Tribuna 11 Opinii George tratare ), cu , ini şi - - -

Federico Garcia Lorca, Salvatore Rilke, Maria de versurile luiRainer Paginile revistei sunt înnobilate Petre Stoica, etc. A.E. Baconsky Al. Phillipide, Mircea Ivănescu, Tudor Vianu, Matei Călinescu, Lucian Morariu, Blaga, Modest neobosite traduceri făcute de apropia decititorii români prin despre poețiisecolului XX, şiîi dintotdeauna, darcuprecădere despreuri ailumii scriitori marii cu constanță. publicaese Revista urmărit al literaturii eunobiectiv te dinrevistele occidentale. erau consemnate noutăți selecta țineo Baconsky „agendă“ unde pseudonim saufără semnătură, Chiar dacăplecat dinCluj, sub directă. studiul, ancheta,mărturia tru exprimarea articolul, opiniilor: noastre. sugerate Mijloacele pen problemelor debazăalepoeziei bibliotecii Universitare din Cluj un gest plin de semnificații: cere (nr. face 6/1955),iarA.E. Baconsky Clasicii despre literatură şiartă rea demare uneicolecții tiraj: 1955,g.m.În propune înființa o vremeforțați să stea în umbră. re creatori amarilor interbelici, revistăprin era punerea învaloa programului cultural desfăşurat Gheorghe Grigurcu… chita Stănescu, Constantin, Ilie Novăceanu,Ivănescu, Darie Ni- Petre Stoica, Cezar Baltag, Mircea publicați (uniicultivați) deSteaua: poeți tinerii se simt confortabil compania acestor valori alelumii Faulkner, Graham Greene… În de “, JohnSteinbeck, William sau englezi: „Nuvela americană special pentru americani scriitori prozei, evidențiindu-se unapetit ale importante nici orientările FrostRobert etc. Nusunt uitate Brecht, Bertolt Nazim Hickmet, Cesar Vallejo, Antonio Machado, Edith Södergran, Sara Teasdale, Jacques Prévert, Valéry Larbaud, Ahmatova, Eugenio Montale, Paul Valéry, Ana Saba, Umberto Quasimodo, GiuseppeUngaretti, Racordarea la fluxul universal Una dinideilecentrale ale - - - - -

11 STEAUA 2/2019 12 STEAUA 2/2019 apare orevoluționară interpre număr,încă dinprimul încare țiuni critice aleanuluieste dat Tonul pentru consistentele ac de culminare aacțiunilor realizată în anul1956,an perfect dar nuşiruptură. susținută destelişti cere înnoire, tradiție culturală, modernitatea urmare,prin cuplasarea într-o literatura universală seînsoțeşte, Tudor Vianu. Deschiderea spre George Călinescu, Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Galaction, Gala Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, văratele valori:George Bacovia, pentru scrise ade pledoariile fundalul pecare vor apărea ceniului şase. Acesta este doar cultural şieducațional alde dacă sunt judecate încontextul îşi arată marea lorînsemnătate banale,azi cuaerulunorgesturi Alexandru.“ şi-a făcutucenicia poetulIoan pecare, deexemplu,înapoi, cărți şi pecare leaduceam bineînțeles luam fără săanunțăm penimeni, noi într-un deschis, raft pecare le careBacovia. seaflaula Erau cărți Maniu poeți,începândmarilor cuAdrian nitive «Fundațiilor» dincolecția a decâtnu cuprindea edițiiledefi bibliotecii, care un fond de carte dinfondulfond specialal decarte „să detaşeze laredacția deceniului şase. Primul cuvânt îi jumătatea poezieidinprima a sonală pentru căeifaco „disecție“ nicidecum osimplărăfuială per contraofensive. lornue Acțiunea discursurile pregătesc „dinainte“ cauză cei patru poețiclujeniîşi îi va ataca înplenşidinaceastă bleme depoeziealcongresului, şliu, peproDan De coraportorul audiența. aflasecă A.E. Baconsky şi maialesunitatea lorstupefiază gravitatea problemelor atacate din 1956.Opiniilelortranşante, Congresului Români Scriitorilor a poețilordela decisă Bacovia. acțiunea Urmează tare apoezieilui baconskyană Armătura deideiculturale e şi terminând cu Blaga 12 Asemenea acțiuni, Asemenea acțiuni, Steaua încadrul Steaua Stelei un şi ------. modalitate deexprimare poetică vin sădescopere cucandoare o saumaipuțintineri poeții tineri româneşti: nuasesizat că „Nimeni expusă deel–anacronia poeziei lui aparține Victor Felea, problema maşina zero înplutoane şiporniți îmbrăcați înuniformă, tunşicu ea încoraport: „poeții […]sunt ziei româneşti, acumapărea de imaginea deplorabilă apoe în alocuțiuneasa.Primul elegat Sunt câteva momente explozive rosteşte adevăruridureroase. adaptează dinmerscuvântul, polemizeazăşliu, cuDanDe î şi dispoziție malițioasădezile mari, eîntr-o – Partidul). A.E. Baconsky Ca primăvara-n ramuri înfloreşti“ pâinea scoasă caldădincuptor, / arătura adâncădetractor, /În în toate, căciîntoate eşti–/În dă unexemplu excelent: „Te simt mului a patriotică existența lor, demonstrând înpoeziaaşa-zis în cenzorii comuni şti cuarmele dreapta alegionarilor.“ zentaseră de mişcării idealurile autori care înainte de 1944 pre consum saudincele deacei scrise versurile literaturii comuniste de zentat chiaruncolaj alcătuit din tor ale contemporaneității cualeal combinarea unorversuri nătânge oferă grotesc unspectacol prin al umoruluirecunoscut, poetul lui Aurel Gurghianu. Cu un simț defineşte excelență prin discursul ceainic“… Tonalitateasarcastică se culcă strungar are poetice: cu „perle“ ezită să-şipigmenteze discursul leanu etc.“ următoare ca Depărățeanu, Nico- leanu, saualțiidingenerația rare, Văcăreştii, Conachi, Momu- poeții începuturilor noastre lite cuuşurință tate arrecunoaşte-o poezii perimate, acărei paterni ră şiinconştiență şabloaneleunei seutilizeazăuneori cudezinvoltu veche decel puținunsecol, că retoricii patriotarzi 15 (pentru ultimacategorie „pe fund, ca apa răcită din i – surpriză –a şi–surpriză 13 „inima vâlvoi“, „inima Timidul Felea nu maivechi. El „a pre păşunismului un harnic 14 Loveşte misticis mânia ------,

câte senascîn minunatele lor ca să numaiatribuie cititorului toate minunațibine asemeneacritici şi iubesc petovarăşul Y». facă Să tovarăşul X»,sau«cititorii nu-l formule: «cititorii îliubescpe trebui sărenunțe laasemenea ar să deosebeascăsecara deorz, ționale –care nuştiu adeseori frați siameziaiscaunelorredac suntde lucruri făcuți – „critici(i) plăcere.“ ş ceda cudeosebită nitatea, ile-a ar fiispititsăle revendice pater şliu,De care letot citează mereu, tabile şicădacăbunăoară Dan versuri leconsider cutotul regre dumneavoastră căasemenea comunişti: „Țin să precizez înfața poziție privilegiată printre poeții care îiasiguraseră pânăatunci o te renegarea poemelor personale decuraj ieşitdintipareUn act es săcucereascăcompacte zările.“ ritul dogmatic anchilozantritul dogmatic sens oconstituie că adevărata înacest primejdie pe cei care ofac. […]Cred însă poetice şiîicondamnă moderne poeți săutilizeze artei cuceririle „în numelerealismului refuză unii adesea evocat destelişti –este: din valent cuexclamația pete.“ anevoios peundenumaipasul peun drum pentru a-ltransporta compus din mai multe piese. Şică compresor, piciorul. […] Oricine cu pastie, proptind-o a salvat-o se înclinăgata săcadăînpră care, văzând căimensamaşină abătută asupra unuia dintre ei, unui munte, şipenenorocirea au împinsuncompresor învârful care mineri neobişnuită acâtorva e constituit pefaptaîntr-adevăr dinMaramureş: Minerii „poemul analizeazăşliu poemulluiDan De amaraldemonstrației lui, tortul pții poetice, iardrept cireaşă pe ironii, prezintă deine o colecție a luiAurel Elface Rău. paradă de savuroasaîncheie prin cuvântare comunăAcțiunea aclujenilorse Hainele împăratului 18 Ultimulmare adevăr, echi 17 Vinovați pentru starea

ca orice maşină,este rigiditatea E golpuşcă ştie că un –basm “ 19 (s.n.). şi spi 16 ------!

15 Culturală Bucure Română, şti 2001,p. 64. 14 pentru Bucure Literaturăşti, 1956,p. şiArtă, 236. 13 TomuMircea ş 12 11 10 9 8 7 6 5 4 scriitorilor 3 2 1 pentru 1956,p. Literatură şiArtă, 506. 20 19 18 17 pentru Bucure Literaturăşti, 1956,p. şiArtă, 419. 16 Stat pentru Bucure Literaturăşti, 1956,pp. şiArtă, 284-288. NOTE bună decât săînceapă aîmpinge posibile, nu găsesc totuşi alta mai ce segândesclatoate soluțiile şliu […]după luiDanDe Minerii bună soluțieesă-ldemontezi. omului poate străbate, cea mai Mircea Tomuş George Munteanu, „Steaua şicei patru”, în Dragomir, Mihu „Scrisoare deschisăcătre Tov. A.E. Baconsky”, în Aurel Gurghianu, „Fragmentarium baconskyan”, în Informație cuprivire ladezbaterea organizatăScriitorilor, defilialadinClujaUniunii 18Mocanu,Radu Marin VII1953,în DanCosta, „Despre eticaeroului şidespre liric modestie”, în George Munteanu, noastre”,„Despre alecriticii unele lipsuri în Ibidem Ibidem Cuvântul lui Aurel Gurghianu în Anneli Ute Gabanyi, Cuvântul lui Victor Felea în Aurel Gurghianu, Mircea Braga, „Probabil, acum,banalități...”, în Cuvântul lui Aurel în Rău Cuvântul în luiA.E. Baconsky Cuvântul în luiA.E. Baconsky Ibidem Ibidem , p. 68. , p. 67. , Editura Libra, Bucureşti, 1998,p. 66. , p. 422. , p. 420. , „Am fost neşansă”, privilegiat printr-o în , art. cit. art. art. cit. art. Literatură şipolitică înRomâniadupă1945 , p. 130. , p. 24. Lucrările primului Congres dinRepublica alScriitorilor Populară Română,18-23iunie1956 Lucrările primului Congres dinRepublica alScriitorilor Populară Română,18-23iunie1956 Lucrările primului Congres dinRepublica alScriitorilor Populară Română,18-23iunie 1956 Lucrările Lucrările primului Congres dinRepublica alScriitorilor Populară Română,18-23iunie 1956

primului Congres dinRepublica alScriitorilor Populară Română Steaua u un erou trudeşte dezor săspargă de povestea lui Creangă în care şliu,lui De amintindu-şi cutristețe deeroii cititorul seîndepărtează şa mainăînsus[…] agale uria ş Manuscriptum a casei pentru aputea scoate a , L,nr. 10,1999,p. 18. Steaua Manuscriptum , XXXVI, nr. 3,1985,p. 22. Viața Românească , XVIII, nr., XVIII, 3,1987,p. 125. Almanahul literar Contemporanul , traducere Cristescu, Editura deIrina dinlimbagermană Fundația , XVIII, nr., XVIII, 3,1987,p. 129. , nr. 6,1955. , nr. 37,1953,p. 3. , Cluj, nr. 3,1951. în odaie.“ afară carulprea voluminos montat rolurile lui A.E. Baconsky încultura (fragment Bud, dinCrina , p. 422. 20 română , Paralela 45,2006) , Editura de Stat , Editura deStat , Editura deStat , Editura de Cazarma Rolul și

Down the Well 13 STEAUA 2/2019 14 STEAUA 2/2019

IN MEMORIAM LEON BACONSKY S mai iubitdintre pământeni Manasse temporal 1900-1984 (de la drama ș prozei (romane, nuvele), teatrului române Dic în volumele I-IV aleimportantului semnătura L.B., prezentepurtând Aleg, ilustrativ, dearticole seria lui nea intens-personalizată a solidate imagi maicu seamăprin secven cerea anilormul Ion Vlad. tainicedialogurile cuProfesorul cărui penumbră sedesfă amintesc, îna 82, dacăbine-mi tându-se invariabil spre cabinetul coridorului delaetajulI,îndrep lungul eta dascăluluinostrude-a Vedeam apoi,când adesea ponosite vestimentar. rafinat-elegantă, învremuri mai la intrare, ne impresiona defiecare dată, de stimulare lejeră ainteresului, formulărilor, f sobru, de precis-nuan stradă Horea. Titularul acelui Curs orientat spre circulatala parterul mână actuală a Doina Curticăpeanu „Construc i poeziei,ivite înlargul interval ș teptam cursul de Literatură ro practicat deLeon practicat Baconsky. cultatea deFilologie, pe-atunci, tuden Fără săseestompeze cutre ț ionar analiticdeopere literare ț ș e fugitive îmiaparazicon ti de Ronetti-Roman la deRonetti-Roman ț i , 1998-2001, dedicate în ș i prin i prin anul V fiind, la Fa- ără î n zumzetul săliide niciodigresiune ț ț i, asemenea inuta mereu ș i când, silu ț ată dic ). Notez scrisu ț ș urau ț ie a ii vegheate” Cel ------

incursiuni avizate înmi parabilă a contextualizărilor, prin ș autorul seocupaseconcomitent că deOdobescu tura unui poemvaloros eunritual cum pentru Virgil Carianopol „lec metaforei titulare, spre aconchide pe fruntea poetului” –îngeneza amintirilor – „vegetale crescute spa intime” ,de „recursul laamintire ca de „prospectarea propriei biografii teresat de evocarii elegiace”,„arta apoeziilor,priu-zisă ein criticul metaforic”. interpretarea În pro „regimul moderniste în urmelor depistării ș frecventării cercurilor avangardiste contemporani.nicarii Men cială apoetului”, nesocotită decro în felul cumilustrează „condi lui Virgil Carianopol sunt urmărite cătreScrisori plante rea lorcaatare. Câteva exemple. În legiate deL.B. vorbe documenta dotat cutoată biroului de-acasă, investiga să presupun, preferin sorului nostru, poate rea bibliotecii personaleaprofe totodată rolul, extensia, valorifica lor i acenaclului lovinescian are rolul i înedi Cuprinsul lor, minu Despre calitatea analizelor privi ș ț iu protejat”, maimult, derolul i climatul literar epocal, atestă ț ii speciale. ț iei dinlini ș ț i calitatea limbajului ia imediat accesibilă. ș i Gib I. Mihăescu i GibI.Mihăescu ș ,1936, versurile tea ș ș te desfă i, îmi permit i, îmi permit ț ș a acordată ș ț carea idei i confortul i confortul ia incom ț ionarea ț ia spe ș ura ------N de via în primăvara trecut impunător rotunjită – împlinise acum în eternitate, la o vârstă teoria literaturii. retrage, Se iată, literatură română, comparată 1982-1985 acondus Catedra de până în 1989, iar în intervalul la încheierea studiilor, în1955, re exemplar satine încădinprima cuundevotamentcare aslujit-o ai Facultă bilă cercetându-i „scenariul intim, conta „nota demodernitate” vizi Noul Testament – cu deamplerelanea criticului Simion Stolnicu beneficiaînviziu deplin el însuși. aderă sauîncare serecuno ni sufleteretorte cu prelungiri osmotice înpropriile tat au fost reputa acela ș Din 1964amavut la Catedra deLiteratură Română. a fost pânălapensionare coleg Mircea ZaciușiIon Vlad, cucare ș profesoriunor mari caD. Popovici jene, modelată subîndrumarea mo alterate. pro dintr-o Afăcutparte l-au obligat puterile fizice grav în suferin din aniiace i onoarea de a face parte din i onoarea de a face parte i IonBreazu, alături, depildă, de ț ț ie a lecturii poetice,ie alecturii lacare L.B. e. Afost angajat aleichiarde Pe Leon l-amascul Baconsky în săliledecursca ț dintre dascăliicei maipre e despăr ie strălucită aFilologiei clu ș Cimitirul marin i colectiv, dupăce aminti ță. Dinnefericire, nupuț ț ș i dascăli,Zaciu i miemae ță ș ț ii de Litere clujene, pe ș i într-o izolarei într-o lacare tia din urmă i-a trăittia dinurmă ț ș im astăzideunul ti”, oeminentă defi

Pod eleat ș i Gide. În ș tri. tri. ă ș nouădecenii i euplăcerea , Apollinaire, specialistîn ș i Vlad, mi- i Vlad, (1935) de ș ț tea pe ionări ionări Adela ț ui ini ț ș ț ii ------i i

vegheată de rului iseimpuneprin „construcția nun Cartea ț mers, discursulnarativ” sau „rela careprincipiul din structurează, Tomu D.R. Popescu, Petre Stoica, Mircea plină afirmare ca Dumitriu,Petru Lucian atunci Blaga,lascriitori în ne de laAg al elitelor sp ca după ce reu când afost „eliberat dinfunc A.E. Baconsky, pânăînanul1959, română, afratelui său, poetul noipentrude drumuri literatura sub conducerea deschizătoare Almanahul literar Steaua număr al revisteiîncă din primul alizat alliteraturii, căcidebutase „rodaj” decititor speci important lui socialist” promovat oficial. capcane ideologice ale „realismu să evite cudibăcienenumăratele asupra textelor comentate de unghiuri a expresiei, mereu revelatoare ș deauna exhaustiv documentate ile, însăînprelegerile saleîntot în aniicândîmifăceam eustudi era delocu literaturii române, despre care nu dificila perioadă contemporană a pensa dincolo dee de către protagonistul romanesc, Preda încercuia anume „căutarea cititorului specializat”. La Marin iile dintre detaliu i sus ț a, Adrian Maniu, G.Călinescu, ia ardeleană un loc de Profesorul nostruavea dejaun ț ș ț inute cu o dic iilor învia , Gh.Grigurcu , ce continua, sub titlu nou, ârbiceanu, Arghezi, Vi-ârbiceanu, ț ș ii ș ș iritualit or săte critic exprimi personalitatea auto ecurile sociale,ecurile acom ise săfacădinpubli ș ș tiin i perspective noi i perspective ț a intimă”. apărutîn1949, ț ș a i ansamblu”. ăț ț iune limpede Un dascălluminat ș ș ii române i experien i atâ întâlnire ț ia al ș ț ș tia ții. ie” ie” ț ti, Î n a ------

Au șipen fost fructuoși anifoarte literar. decritic autoportret având drept corolar unfin văitoare implicare participativă, abordate cudiscretă, darne personaje –sinteză atemelor de peisaj, atmosferă al vie siunea umanăaunuiscenariu lăsatdimen impuneprin le-a înpaginile pecareBaconsky ni de sa,remarcabilă,regăsit încartea dintre aceste contribu Unnumărconsistenta scrisului. esteticefidelă principiilor valorii de oargumenta poziprin torie literară, întâmpinare, studii deis eseuri, autor anumeroase cronici de tru tân am pututdaseamadepasiunea alescriitorului, manuscrise zecile depagini dactilografiate, am avut preparator încă neumblate maiînainte. Ca dramaturg cuteritorii alescrisului prozatorlui Gib I. Mihăescu, teză dedoctorat, despre opera studiu care trebuia sădevinăo un perfec doctorale. Apregătit îndelung, ca cu prec noastră literară, consacrându-se vreme, maipu dactice, profesorul a fost, de la o cultură acuvântului binescris. profit intelectual se poate citaoricând terare Studiul critic favorizatStudiul critic deLeon Foarte dedicat misiuniidi Marginalii critice , publicată în1968,dincare ț ii, cu sugestii pertinente ii, cusugestiipertinente ărul ădere ș ț ț i eu prilejul sărăsfoiesci euprilejul ii echilibrate, sus ionist ce era, unamplu critic Leon critic Baconsky, ș i asistent începător în care ț cercetării in prezent înpresa ț ș ie fin articulată, ie finarticulată, i caexemplu de se distingea ș ș ș i istorico-li i schi i astăzi,cu Ion Pop ș ț tiin ii s-au ș ț ș i unic ț inute ț i mi- e de ifice ș o ș ------i

15 STEAUA 2/2019 16 STEAUA 2/2019 L Titu PopescuTitu In memoriamLeonBaconsky importante. asemenea participări Papahagi ordonat deMircea Zaciu, Marian Dic stigios, l-auavut colaborator, iarla studii colective, cuun sumar pre citat de atunci. Câteva de culegeri de pertinent de Filologie, comentat extrem alFacultă Duică Bogdan aflat printre căr cupoeziideBacovia,manuscris istoric literar afost cea aunuicaiet de sale spectaculoase coperirile exemplar îngrijite. Unadintre des ale pozatorului literară înedi par afructificat – înschimbcriticul finalizată n-amai fost sus mase tainice, teza pecare o noutate descoperit. ră Dinpricini asupra textelor, fiecare element de lui lecturile „lente”, atent focalizate cu care interpretul săudescifra în de facultate, cursulopționalde Zdrenghea. Ion Vlad, Romulus Todoran, Mircea re –aluiIosifPervain, Mircea Zaciu, era vremea lordemaximăstrăluci noastre zilnice. jurulanilor’60 În dream cuprestigiul lorîndiscuțiile îi urmăream îng studenții, neînchinamcusfiiciune, firmamentul facultății, căruianoi, degrup careportret strălucea pe studențilorrîvna delalitere. Era un mentat, cumisterul conviețuirii lor, recunoașterii naționale, care auali academic alfilologiei peculmile clujeni care audusprestigiul acea familiealeasădedascăli din făcea parte eon Baconsky I-am urmat, în anulpatru ț ț ionarul Scriitorilor Români ionarul Scriitorilor ial aceste incursiunideistorie ș i Aurel are Sasu de ț ii de scrieri inedite ii descrieri ș ț i foarte frecventi foarte ile dinfondul Gh. ș i dramaturgului, î nd șinemîn ț ii noastre ț inută, ș tiam , co , ------2007, l-am coordonat între anii1998și de opere literare române colaboreze la când aacceptat, să maitârziu, Personal, m-ambucurat mult niciodată nu s-areferit laaceastă A.E. Baconsky, dela ve, darleșiopacizapătrunderea. care neatrăgea admirati privirile încă înefigia albăachipului său, lume imaginară, pe care o purta nostru coborînd parcă dintr-o și completă. El sosea în mijlocul literare, fiindcuinformația lazi cu dragoste înmeandrele criticii sobru șisolemn,orientîndu-ne tății). Leon ni-lpreda Baconsky facul ardelenească, din partea de opregătire lafel deserioasă, studiullimbiiaveauurmau parte zeze înstudiulliteraturii (cei care celor care săsespeciali urmau literară,istorie șicritică consacrat neau niciunobstacol delectură. pentru cititorul loracutnuopu diferite caviziune vede, de scriitori nescu E. Jebeleanu, MirceaSimio- Horia Preda, D. Stelaru, Pavel Chihaia, nescu, Stancu, Zaharia Marin hăescu, Mircea Eliade, G.Căli- G. Ibrăileanu, Arghezi, GibI.Mi- precum Odobescu, Agârbiceanu, mentariu. Adică, aleunorscriitori neutice a operelor alese spre co ș literară la nivelul informa sunt printre cele maibogate, atât ț colele saleredactate pentru dic ionar, înnumărdepeste treizeci, i, maiales, aldescifrării herme Știam căefratele poetului ș ș i .a. Unevantai larg, cumse ș ț i bibliografie cât critică, in săspun Dic ț ș ionarul analitic ș ț i opere foarte iei deistorie i stil, darcare Steaua ș i aicicăarti ș ti pecare , darel ------

familiei îndoliate ungânddepro doliului nostrucomun critic l-au cunoscut filiala Cluj, to tul drumului.UniuneaScriitorilor, ale unui coleg umaniste rămân cuimaginea exigente pedagogii intelectuale salecritice subsemnulunei turile Leon i-aluminat culec Baconsky tele genera au mai so colabo Orientale (înanii1974-1977), ș laSorbona lectoratului parizian contactele directeprin dinanii ceză, cunoscutăînadâncime de traducător dinliteratura fran esteÎnsemnată se referea aluzivlanumărulde literelor, care undecalogalartei cuvintelor șirolul expresiv al universitară. un gir pentru întreaga lume garanție pentru noi, studenții, reprezenta, valoareao eiînaltă– academică ainstituțieipecare o vizibil imaginea atitudine purta gesticulații defrondă. Întreaga lui conjuncturale, nu seconsumau în impunea, nucădeauînexaltări de launrafinament livresc care abdicau delaoelevație marcantă, în fire.De aceea, sale nu cursurile migală, cuoeleganță care îistătea propriulrîvnă drum,cuîndîrjire și înrudire onorantă, cu ciîșiurma fundă compasiune. i Institutul Na i Institutul ț ș ie Rodica Baconsky.ie Rodica Pu De la el deprinsesem vraja laeldeprinsesem De i, care-i va înso i, care-i ț ș inii colegi decatedră care i istoric literar se asociază rare cumultînzestrata sa rămas înpicioare ș ș ț i dascăldinspi ii destuden ț i scriitori clujenicarei scriitori ș i cititpepre ț ș ional deLimbi i activitatea sa i activitatea ț i pânălacapă ș i transmit ț i pecare ț a celor i mul ț uitul în ș - - - - - i lor comune, căforma eipropice și dearevela frumusețea lucruri ei este deaestompa stridențele al literaturii este poezia,iarharul tudine; căefectulcel maisubtil invariante care determină oati - - complexitatea simțurilorumane. solemnitate care puneînvaloare versului laesențial atrage acea gravitate defond, iarreducerea că vizîndesențialul, răscolește o este cea epurată deexcrescențe; de aur. care vor veni continuarea firului ei urm a Filologiei clujene, răsfrîngerile peste epocadeaur cade ocortină Odată cu dispariția luimai Odată cudispariția î nd săimpunăgenerațiilor 

Long Legs 17 STEAUA 2/2019 18 STEAUA 2/2019 Î Ioana Boca Ioana 25 deani Memorialul Sighet: sorilor comunistesorilor dinRomânia, meroşilor supravieţuitori aiînchi Exemplificând tragedia prin nu multe prezentului. dinîncălcările mentalităţile căruiaizvorăsc şi asupra trecutului totalitar, din tor drepturi trebuie proiectată sacăapărareaintervenţia aces când Ana Blandianaaafirmat în ale dedicate drepturilor omului, în cadruluneiconferinţe mondi lume s-aprodus 1993 înianuarie concretă şipalpabilă.Intrarea în Sighet a devenitMemorialului ani dinmomentul cândideea Au trecut douăzeci şicincide aniversat 25deanilaînființare. Comunismului șialRezistenței a n 2018MemorialulVictimelor - - - -

Memorialului SighetCeremoniaMemorialului de 25anilaînființarea laaniversareamai frumosprimit Patrimoniului European a fost cel europene. șivalorile lurile Marca pentru istoria, integrarea, idea marchează sau simbolizează lupta Comisia Europeană acelor ce situri European a primit Sighet Memorialul ani. La1martie aleaniversării de25 portante dinlocalitate.sori în clădirea ruinată afostei închi unui muzeu laSighet, memorial Europei pentru unproiect crearea cretarului general al Consiliului Ana Blandianaaînmânat se Două aufostDouă momentele im , care seacordă decătre Marca Patrimoniului

- - - - închisorii. Eleste înlista închisorii. înscris teriorul, cât şiînafara zidurilor suferinţelor cauzate atât înin şi XX, inclusivasupra morţilor lungul secolului în Europa de-a tivă asupra represiunii comuniste Sighetoferămorialul operspec ca Patrimoniului European: „Me- niului european. intrat a patrimo astfel pe o hartă European. Sigheta Memorialul velire aplăciiMarca Patrimoniului țară, aavut locceremonia dedez zeci de deținuți politic din întreaga și în prezențajul Zilei Memoriei a în vara lui 2018laSighet, cuprile laPlovdiv.avut locîn26martie Iar oficială deacordare a adistincției Iată depeplacaMar- textul - - - - -

Memorialul Sighet Pe paginaopusă:Grupstatuar – Rusan –fondatorii MemorialuluiSighet BlandianașiRomulus Dreapta jos:Ana Furtos,Andreea Virginia Ion,Petru Iuga Furtos, Rusan, IoanaBoca, Robert Blandiana,Romulus Dreapta sus:Ana 2018 , 29ianuarie imaginăm. Memorialului nu aveam cumsănile de tineriformate înstradă laintrarea internațional șicozileiar impactul mari decât amfipututsăprevedem, şi cantitatea demuncă aufostmai este negativ, că pentru dificultăţile Cred că întrebări laambele răspunsul pe măsurafie realităţii deacum. ranţele şiiluziilenoastre îndrăzneau să Rusan, proiectul Memorialului –spe scriam visând, împreună cuRomulus cummăîntrebDupă dacă –întimpce propun. întreb dacă aşmaifiavutcurajul săo desecol,va fiurmătorul mă sfert confisca viaţaşicât decomplicat – înce măsură această ideeneva Memorial alVictimelor Comunismului propus Consiliului Europei ideeaunui atunci, înurmăcu25deani–când am Mă întreb dacă, încaz că aşfitiut siturilor patrimoniului europeansiturilor nificații, influențe,urmări). această experiență (amintiri,sem despre ce areprezentat pentru ei zilele de 15-16 iulie pentru a vorbi în întâlnit din noulaMemorial Sighet, foști elevișiprofesori s-au edițieaȘcoliide prima Vară dela și pentru amarca 20deanila secol deexistență aMemorialului Pentru de asărbători unsfert liară aȘcoliide Vară delaSighet. 2018 cândaavut loco ediție jubi versar afost lajumătatea luniiiulie EUROPA ÎŞIADUCEAMINTE!“ în istoria pecare l-ajucat lului important al UniuniiEuropene datorită ro C el de-al doileamoment ani el de-al şi în cultura Europei.

-

- - - - al Rezistenței, s-a desfășurat între rialul Victimelor Comunismului și ția Konrad Adena cu Funda-mia Civică în parteneriat organizată deFundația Acade- Sighet din15-16iulie2018, un 17 aniaiȘcoliide Vară. filme, excursii au avut loc în cei expoziții,de carte, concerte, mese rotunde, dezbateri, lansări Zecidin România. de conferințe, plus șiRepublica România peste 238 de conferențiari din 19 laSighet: 17 edițiiauparticipat lungulcelor 1998 și2014.De-a Școala de Vară delaSighet, Cu reuniunii prilejul de la

200 1300 deprofesori deistorie

de elevișistudenți din uer laMemo- țări și țări ;

Sighet. laȘcoalade participat Vară dela re 1998-2014–au –înperioada din cei peste ca 1300detineri jurul săuunnumărcât maimare de inițiativă dorește săaduneîn 2019 șiînaniiurmători, grupul Sighet. În nale aleMemorialului proiectele educațioși săsprijine dențești universități alemarilor după modelul fraternităț nostalgie ideileșisolidaritatea de laSighet”, cultivându-i cu să păstreze Școliide „spiritul Vară Alumnii Școliide Vară deVarăAlumnii Școlii delaSighet a hotărât crearea comunității solvenți aicelor 17anidecursuri grup deinițiativă format dinab  îșipropun ilor stu - - - - .

19 STEAUA 2/2019 20 STEAUA 2/2019 linia dreaptălinia mele va alimbii groapă, supravegheazăochi-mi propria când erambun, mai Nu se va uita jertfa vremea din frumusețea câmpiei. despre stejarul ce nucunoaște muntelui, de aceea vorbesc despre urcușul de tavanul negru, m-am legatşi decuvinte ca liliecii sunt nazireu înainte deamănaște, dar cartea existenței s-a scris viețiitimpul mele, Zeița Fortuna arfipututintra în careîn segrozăvește întunericul. ești groapă fără speranță hulă, bucura-se-vor fiiitrădării de a ta teși vor mușca, capetele apă din fiicele pământului vor scoate glas, blând caFii porumbeii, spune un spre tânguirea Petru. lui spre cântatul cocoșului, cu umbre decârpă plutesc apelor, cadeasupraporumbel unui aripa bate Înțeleg totul chiardacăinimaîmi poezie vom spălafețele noastre nisipului, aurul cearnă mai sitelevor lumii fi confiscate sănu coborî bernă, în Steaguri cât ogarii fugăîn vom uși. ne însoțesc hohote în delanțuri la glezne amorțitegheare și delilieci Paturijupuite ca mieii, mătasea broaștei. mângâiem brațele ei mai moi decât gardian triști ridați și cuapucături de teoria dăm naibii erorilor, Ca dinspre coridorul uneiînchisori desena cercuribiruitoare. Barz Eugen înflorit. lor de multnuaumai iar pomii pe ele, fiii acestor bărbați se feresc să șadă scările s-aufăcut roșiide frig, înalte, printre paturi aucrescut ierburi cearșafuri caalbe pescărușii, putețiîntinde peste saloane Dumneavoastră, soră Angelina, încins. să ardă alcoolulca pământul grădină,în molotovrile vor cocteilu luminoase săaprindă s-au săturat săfie adami, slujitorievelorai creșteteledin șerpilor, bărbațiiaceștia scos și-au mâinile rachiu, paznicul, azis puneamfructelebine Mai pentru spre capătullumii. noastre viermi trec neostoiți veneleprin esofag,prin ne doare gâtul ca scursă olună oprit, lui bărbațiiNoi simțim răceala fructu tunicăîn paznicul și lapost. cu sora Angelina martor felinar seînalță aprins spitalului Pomul acesta perod îngrădina ce nuausupraviețuit altor pași. de companie groapadin sanatoriuluicu animale reci ne vom ascunde subapadușurilor creierii, zgârie domnișoarelor cupărmoalecene nu vomși maisuporta umilințele decât despre dragostea ei nu vomși maivorbiniciodată sărataerul pebuzele noastre În lenjeriedeseară eava aduce la urechi. înger cucercei degalbene grăunțe îmbujorate de sărutările– ei

- - dintr-o altă copilărie cheamă înțelepții lumii Părințiinoștri dimpreună cu să rezist ielelorplutitoare. în sâmburele delirului mă voi așeza, precumla asfințit, cerulmării Însângerată e experiența acestea vor arăta calea. iar rănile văruite aleînțelepților îmi casei, când soarele va trece peste colțul douăsprezece chipuri voidescrie totul carteaîn cu întretâmplele și mine dureroase – lanțuri amașezatlucind ce-mi creșteau cudelasineputere, când unghiilor m-amîmpotrivit Am făcut pacecunebunia și toateși aceste nusevor sfârși. pune-vom hotar peste glasuri fiarele își pădurii vor potoli setea, stâncile vor daapă de foc aaurului, Orice zborva cădea pânăla proba acrobațilorvecin. salonul din mortalevisăm lasalturile noi ale marcate, îndrăgostiții trec strada locuri prin cerbul seialaîntrecere cuviermele, totule risipă, scormonesc scoar în ţ faclii concurență coșarilor, Ne-am săturat de plâns, menestre pe acoperișulistoriei. zdrăngănind cocoșul în de tablă de deschide ochii cunoaștem frăgezimea lorșivom mătasea păturilor, asemenea lornelăsămpieilepeste depe iarnă, prundul Trupurile noastre sunt recica șerpii de maratonuloratoriei. iar trenul cuînțelepțise pregătește imaginate de ei, părințiis-au rătăcit printre numele liniștiriielixirul – dinspre soare apune vom primi Cei care răspundem chemării, decorații. căamăgindu-ne vom primi numele noastre nebotezate, a hornurilor, - D mediocrității pecare oresimte singur” – „Vârste”), fiedehaloul mai greu esăînveți/ sătrăiești țită maidegrabă dramatic („Cel singurătate însingurare ori fie provocată deoanume în haloulunorcandideevocări, nimeni nuaajuns” – „Odinioară”) afară/ sănute arunce/ acolo unde detoamnă te zboare/ furtuna pânăsus/sănumi sem nasturii ascundem subhaină/șiîncheia cazanului jupuit//peatunci/ te vata pebăț suflată/ pemarginea aimamei/nici cii/ cufranjuri aurii somn/ nuîmidoream nicipapu mă ascundeam/deîntunericși sub haină/îțiarăt scorbura/ unde copilăriei/ cutine locurile prin copilăriei/ adolescenței („Trec mantica aducere aminte avârstei melancolie, provocată fiede ro este o stare Orfeu) de Colecția Românesc, ,Scrisul 2018, Firan, de drum într-o viață depasională de drumîntr-o zarea unuisentiment alsfârșitului lancolie provocată deconștienti de dragoste planeazăaceeași me („Momentum”). propus/ despre săscriu dragoste” lirice: irilor „Dintotdeauna mi-am conturează – „Atunci” nebuni” voriubești/ pânășipăsările în deduce („cândn-aisămă mai din această împlinire erotică se vara”) căci prea-plinul existențial trecute („Cum trece dragostea/ ca fel sentimentul prezente/ iubirii tra”), darmaialesdecantând ast („viața mea gri” – fereas„Zidește prezent de poemesemnat deCarmen ominant Femeia denisip ă înviața defiecare zi poeta ă înrecentul volum Î n această poezie programul ) șidinel (Editura , resim tră își ------lumii maculate actuale: lumii maculate actuale: „Cum ar le/reinterpretabile dinpespectiva creștinesimbolurile interpretabi tragic, cutrimitere avizată spre un mod gur tip depoezienostalgică, aînsin E sedimentat înacest pământ”). călătorii”marii („Anul Câinelui de nu edecât orepetiție/ înaintea mătate om//trecerea meapeaici/ jumătate centaur/ maimultdeju re amcăzut/din calculsaueroare/ făcut loc//țintesc lasteaua dinca sufletelorviermuiala/ care mi-au de frunze/ subopiatră încinsăde nizării: cautumbra înculcușul „Îmi trece firesc pedimensiuneaeter într- asumatdorința dea-șiurma visele flet nuneapărat cudiscreție cât cu oarecum juvenilă, păstrată însu acesta rezultă candoare dintr-o văd lafel”). cuprivirea”pot urmări/ („Toate se sele/ până unde nici ei/ nu le mai în candoarea/ dea-șiîmpingevi nici suntșiatât triști/ denostalgici puternici suntcei singuri/ puter în toate, de puterii însă,aenergiei deabirui ce poate constitui o condiție a ca moddeviață; însingurarea vor mânca”și mi-o („Curând”). ni nesătui/ îmivor smulgeinima/ și puii de lei vornici un efort/ țâș sus/ miracol cinicîntâmplat/ fără fereastră/ voi vedeade Himalaia perdeaua/ convinsăo parte căla zidelângătine/voiîntr-o dala acoperi măvoi orice urmă/ scula curând/nu măvei auzi/zăpadava dăruire încuplu: „Voi îmbătrâni/ în Melancolie șisingurătate La drept vorbind, lirismul E șiaicioapăsare asingurătății ării înlumeacontemporană,ării o împlinire deviață ce poate aparte de vizionarism devizionarism aparte a fi , purșisimplu: „cei ------învârtindu-se/ pedegetuleiarătăînvârtindu-se/ văzut pământul/ lafel derotund/ arfipe genunchiiMagdalenei/ searadoielii/ ori lăsându-șicapul/ și-ar maifidat elșiultimulfiu/în să-șivadăapă/ șiorbii dedrum// lăsândapasărămânăîncheieturi/ vinovat și-arfivindecat/ propriile trufași/ încăutare ori demituri/ demolatorilorditorilor de biserici/ chipul nostalgic neînduplecat/ zi ajuns bătrân/ și-armaifidat el/ fi arătat mântuitorul/ dacăar fi tinsă lascivpecanapea/e aceeași dintre singurătate șiofemeie/ în afectivă: „diferența autoevaluare îi determină atitudini ideală, fiindprovocatoare, cu lumeadinjur, care nueste cea a seidentifica pesineîn raport mente profunde, poetacăutând fesiv, mereu răscolitor desenti m-ați întâlnit” („Cum sunt”). aș face./ Sunt bine,/ drăguț că lumea/ largă și bună/ unde orice depoliție/ pompieri, mașinilordesalvare,/urletul de ascult bătăile inimii/Pin-Pin/ în de vacanță pe insuleexotice/ oferte gurări peviață șimoarte,/ îngropată chitanțe,/ înfacturi, asi categoric cea maiimportantă/ cu mânapebutoane (…)sunt din lume/aștept, așa,/ adorm tatea ei:„sunt cea maiimportantă ironie acuzatoare însubtextuali cotidianului seface cuoperfidă a răzbi, chiardacăreceptarea care trebuie săfieputernic ambientul existențial, pentru agasante dincare secompune seală provocată de nimicurile tor” („Supoziție”). Discursul liric emereuDiscursul liric con Apăsătoare esezația deobo Constantin Cubleșan Cubleșan Constantin tranșante de defugit în și care ă îmi în ------

21 STEAUA 2/2019 22 STEAUA 2/2019 mai exista/ cititori în sticlă” („ marea arputea/ ceva salva/ căvor îngropa/ deja neîncrezătoare/ că voi sufletulînsticle/șile turna voi tr-un soidedisperare romantice,gesturile dedusedin poeta îșidivulgăapetitulpentru evadări visele restricționa lume cese captivă cată într-o a-i străină” („Diferențe”). Resimțindu- obosită/ întinsă peocâmpie șiumbra plasă cu fluturi/ într-o distanța/ dintre copilăria prinsă/ casă/ cât săacoperi cugândul de fuga încerc/ îndepărtându-te cu cea dintre exilarea/ impusăși reale dincontextul abuziv, și iluziileunor în cauză:„îmi Linii - te/ seîntorc/ undeflorile dela se nasc/animalegata îmblânzi metaforică, totuși: țara unde „În îl percepe îndimensionalitatea lui fantast, grotesc laoadică,pecare de cenușă”), amendândunținut du-se pesine înstrăinare, mereu introspectân poezie cu cu îngeri”). fost o amiază cu îngeri” („ asemenea sutanelorprihănite/ a genunchi/ șitotușitrupurile/ semerge în capetele/ suntdecât maimari jumătate înpământ/ înțara unde În totul,În Carmen Firan o scrie în țara nopțilorlungi / febrile rezonanțe de într-o nostalgică într-o Amiază - - fatală” perând”). („Zile știam ce săspun/măatrăgea vina morală/ între destinșiistorie/ nu mele// amezitat între minciunăși ucis defiecare dată/ pentru ideile are desabie/deșinum-au urme cusemne/gâtul meu carte/ tr-o ce ebine//tueșticoborâtor din îmi iau zilelepe rând/ ce a fost rău/ dacă tot amajunspânălatine/să credință: măodihnescacum/ „Să devenit veritabilă profesiune de decantare Craiova, Românesc, Editura Scrisul Carmen Firan, a sentimentului iubirii Femeia denisip 2018 - , Strangers in the Dark XXIII (detaliu) Daniel poezie Pișcu

Fata Morgana Ea e fata Dana ori Rihanna sau Ioana sau, poate, o altă fată Nu e fata de care eşti îndrăgostit pe care lui Morgan Freeman abecedarul pe care-l n-ai cunoscut-o nicicând nici a unui parcurgi cu nesaţ niciodată. vreunui alt american şi curiozitate. eventual om de afaceri Ea, fana Kalaşnikov celebru. Ea e fata lui Fata Morgana Fortunei a Jeanettei sau Nu ştiu dacă e fata Jeana inginerul destinului e cana doctorul e fata din Caana sovieticul sorţii sau Nana rusul mereu în mişcare şi iar Ioana Kalaşnikov mereu imprevizibilă pe scurt, Oana. s-a născut pe liniştitul totdeauna instabilă Ea e pana Don mereu cheltuitoare. păsării zburătoare al lui Şolohov Ea nu e o adulterină din dar poate nu e labilă. ţările calde că a citit Ea e fata sau reci şi ne-a transmis pustiului necuvântătoare în a sa carte fata Ea e, aşadar (cartea vieţii soarelui. şi rana morţii Ea din laptele vitalist şi sorţii e fata sau kefir la Odessa şi la Kremlin) morţii sau din sana. mie sau ţie şi fata vieţii. Ea e vana un destin Pe ea trebuie s-o priveşti în care faci pe care dacă poţi baie sau un simplu duş nu ştiu mereu în faţă având scut scurt spasm cum îl va gestiona detaşat. perpetuum orgasm acum S-o priveşti cu Madonna (mai mult dacă poţi Lady Gaga sau mai puţin) totdeauna Beyoncé Vladimir Putin. cu speranţa. Pentru că ea Fata Morgana e trans-humanţa. De la Tokio din Gobi de la Constanţa

până în Franţa. in the Dark III Strangers Ea e banana pe care o mănânci deoarece are fosfor şi potasiu şi eşti înfometat. Ea e cana din care bei deoarece eşti epuizat şi-nsetat. 24 STEAUA 2/2019 O dispoziție prea multe dovezi ale Țion Adrian pentru uzulmemoriei Epistolier parodic Pecican Ovidiu tivă pune accent peficționarea al XVII-lea”. Titlul cutentă nega asecolului parte nești dinprima șidocumentescrisori moldove de autorul însușica „odisee în în glamourpersonal, prezentat epistolar, bine rumenit, ambalat Rezultatul este unbizarroman tă îngălbenușdeouproaspăt. pitarului unsăcupeanaînmuia cu luciuarhaizantcapâineavel o samădetexte apocrife, date iute petreabă șiascos laiveală Pecicanistoricului Ovidiu s-apus înflăcărata minte aprozatorului și ei moldave,guri afundați cavai de oamenilordepemelea viețuirii în negurosu riografia ațoasă nu-ipunela dezamăgit căisto bservând l veac al XVII-lea, - - - - -

totdeauna întenebrele timpului. onal launtrecut pierdut pentru grație juvenilă carecurs emoți fantezia autorului migrează cu pietreDouă dehotarîntre care Cantemir. șiDimitrie Deleanu posibilă temelie: Budai- ductibilă, dintotdeauna șiinfluența lorede dele. Cel puțindouăl-aufascinat poate spunecă aduslipsădemo livresc. Ca influență șistil, nuse perator, umplând ungolcultural nicul altor vremi” însemnrecu unul esențial mimetic. aceea demersul prozatorului este înhrisoave deacest fel.virtual De n-a fost” darputea săfiecuprinsă vie dinimaginație „lumea care (Polirom, 2018). Prozatorul reîn nostalgică: Ovidiu PecicanOvidiu azi scrie „hro Lumea fost care n-a

------

o dușcă din butii”. Se „tratează” cu flinta și arcul, „apoi trag câte cu unpâlcdebosnaci”, trag în ei de vitejie, se luptăcu „tatarii și laoastetrimiși se laudă cufapte transformare. moldoveni Soldații aferente încontinuă mișcare și provinciale, cumediilesociale unei epoci animate, confuze, a textelor conturează atmosfera zantă picarescă adesea. Urzeala gătoare, dezinhibantă și amu curgere deatră ludică,suspect și abaladelordealtădată într-o învie dezinvolt limbalui Creangă lă” aautorului pus pe șotii, care alcătuiesc o „arhivă sentimenta diferiți, pitorești din epocă, figuri cuadrisanți cele 92descrisori bilul transmiterii informațiilor, Percutante limbajșimo prin - - - - C s-a manifestat deplină cuforță cele sestrecoară mesajetrimise snaga dânmine”. Între grabni l-a puslacaznede „mi-a zburat aluiButcă l-amuncitși Ileană boierului nostru...” că vădana logofăt, falacurții aluiIlie Maria Noastre BunecaSfânta Ficioară, se plânge Jupânesii Sale „Mării comicul delimbaj. SlugaNicoriță pompoase instaleazădinincipit de adresare cușiruldetitluri furădar ungurii vinul cucerească, ea ca s-o ță”. Bărbatul îi cumpără un mânz logofeteasa soa „a logofătului Ilie pitar eînamortoropitor cuMaria stânga șipurile”. Costandachi vel ținiamarcurile,„cu driapta iarcu în slujbăla Vodă, înfumurat: scrie du-se boieruluiCostandachi aflat Iordachi, „spătariu mic”, adresân aghiazmă galbână de Odobești”. cu „apă roșă șicu deHârlău de interviuri realizatede interviuri deautor țiri literare anteriori ( și recenzii inițialpublicate înanii deeseuri că unuleste ocolecție fica varietatea stilistică,amintim ale autorului. Pentru aleexempli- apetențele enciclopedic despirit statutul versatil deintelectual și sedimentează dintrei direcții echilateral exegetic, volumele privite calaturile unui triunghi de alecelorlalte două. Putând fi destudiuradical diferiteun obiect fiecare asumându-și un registru și publicate latrei distincte, edituri stând trei volume independente, în ultimiiani,drept mărturie lui și eseistului Ovidiu Pecicanlui șieseistuluiOvidiu prolificaracterul alprozatoru Tresăriri critice: dezmor ), altuleste uncolaj îi trimite vin, . Formulele - - - - -

Hermeneutică întreiacte toate...” populației Deruta deprin ar domnicuvoioșie șiplinire în să hie, căden-armaihi,Nimica incipient: ce vizează, ironic, nihilismul șistrăfulgerări de observații 2018), poate părea înegală literare dezmorțiri renascentiste imposibildeignorat. autorului lor–unautor cuvalențe totodată creionarea al unuiportret și individualității fiecăruiaînparte facilitămconturareaîn liniimari, Discutându-le separat, deși doar ( regretatului istoric Pavel Chihaia exhaustive), care omagiază opera de anvergura uneimonografii tură debiografie (sauobiografie ultimul e o monografie cu colora devenit Ceaușescu legionar comunismuluicăderii ( imediatîn perioada următoare transmisibilă delaunpretendent tră față deslugărnicie Poartă, ba,epistola ori esteReală omos nului peunton lingușitor, rizibil. Vodă” seadresează sulta direct Pretendentul ladomnie „Grigorie pasul. Eledausavoare lecturii. moldovenească, segăsesclatot te conotativ, colorate învoroava tr-agiutoriu...” Fraze subtilaranja unii turcii, șileșiîn alțiiungurii foc lacasedicreștini, chiemând să bat pincodri șipevăi, punând alții miciicutează avoi mărire. Ci la Galaț”: „Cei s-aumicit, iară mari scrisoarea lui „Mărchelie, vătaf di târguri este pusăînevidență de Pavel Chihaia.Aventurile vocației Primul volum, hi numai „Dară fie ce-a ≈ Tresăriri critice: (Ed. Limes, De ce n-a ce n-a De gând ), iar ). - - - - - ne putem întreba calatinul: bijuterii lexicale îndelungșlefuite demolatoare. te înpiuneze prinse sarcastice, socialeșiconflictuale,stării toa sinteză aepocii,moravurilor, a Pecicanlui Ovidiu este o amplă altfel, întregul roman parodic al domnie sunt mereu aceleași. De la altul, căciluptele pentru rată înspre depreciere causticăși public, dupăuneleaparențe) gi larg răspândite (șimaicăutate de Pecican sesustrage tendinței mai centrale cuoprivire afabilă, cide, planând asupra subiectelor pla puțin adâncialeuneicritici volumului. ge dimensiuneadeautocontrol a alelor recenzate –deundeemer puțin demnedelaudăalemateri să demanteleze segmentele mai literar profesionist care seabține calibrează în ipostaza criticului Pecicanplurivalentul Ovidiu se și tomuri despeculații teoretice, poezie la romane pseudo-istorice Tratând ovarietate deopere, dela nă șiexperiment cutentă ludică. măsură exercițiu de auto-discipli a vechimii șiaputerii cuvântului? care, iată, există creezi olumecare n-afost, dar de elștiute. Credeți căe arhiveprin miraculoase numai Pecican,Ovidiu fantast căutător fost n-a paginile romanului eisunt prezenți scrisori, prin personajelepitoreștiprin schițate de dinaintea noastră?). sunt quiante nos?(Undesuntcei La sfârșitul lecturii acestor La sfârșitullecturii Rămânând volitiv înapele Rămânând a inventivului prozator Andrei Zamfirescu Andrei prin forța validată forța prin Lumea care Desigur, ușorsă și în Ubi Ubi ------

25 STEAUA 2/2019 26 STEAUA 2/2019 tice, fiecăeste prezentat untratat fantasroman istoric cuimixtiuni spective. Fie căeste vorba deun emergența uneiastfel deper care încurajează tematică prin precădere încazulacelor opere tru a face loc celei de istoric – cu literar sescufundătemporar, pen niaturale nusunt deprisos. fragmentele undeomagierile mi pe care oinserează criticul în mai multsaupuținvoalată, reprezintă oformă dereverență comparații laudative, desigur– calapod cudiverse somități –prin numele maiobscure peacelași sonalități consacrate, deapune sunt numedelargă circulație. recenzatecu cât autorii cărților nu spună multe. Cu atât maimulte, cu toată modestiaasumată, să riri. Totuși, otresărire care poate, de afisimplulecou aluneitresă tea limitalaacceptarea condiției prefață, s-arpu căambițiacriticii și pedeclarația făcutădeautor în re lasfat. Ovorbă care se mulează lui Ștefan cel Mare: mic lastat, ma sa schițare ameliorativă afigurii Grigore Ureche, cu arhicunoscuta rea aleasă și cea a cronicarului posibilă analogie între aborda Pecican nui-arfidelocstrăină o rului pare evidentă, iaristoricului o îmbrățișează. Diplomația auto umor cucolți pecare mulțicritici tate. Proteismul dejaamintit al limbajul săgliseze înspre aridi sate deinformații brute –fără ca percutante șiconcomitent înțe deafisuccinte,posedă virtutea scenauzurpă rezervatăcriticului. sa eagreată înmăsura încare nu totuși aproape tacite, iarprezența istoricului suntprie. Intervențiile spații încețoșate cuexegeza pro pur șisimplucompletând unele mănătoare mizaaleasă,sau prin ală”, cu alte lucrări din trecut, ase cuistoria asemănări punctând „re a autorului seimpunenonșalant, amazoanelor, ipostazadeistoric de sute depagini despre mitul Riguros ordonate, eseurile Pe alocuri, dea-ialăturaActul unorper persona de critic decritic ------tul, în funcție denevoiletul, fiecărui înfuncție un instrumentar lingvisticlaal Pecican trece cuușurință dela scopul critic. Pentru a le studia, pusesubmicrosuita degenuri autorului îșigăsește oglindirea în Acesta, debutând ca dramaturg personalității lui Chihaia însuși. ar sta la baza une de altă factură amplei lucrări. Totodată, ofuzi și cel maiprecis – tonul șimiza celdescrie maisincer –dacănu pătrundere acelor ar douăstiluri biografic este dominant. Oîntre discursiv monografic sau cel abil potfi regăsite acolo. și arăzbirilor laluminăcare invari suferite, darșiaauto-depășirilor suma frustrărilor, nedreptăților personale șiminții acestuia –cu maineexplorateburile alevieții ființă, cise aventurează șiînlim istoricului decurând trecut înne în angrenajele operei complete a omagial care pătrunde nudoar reprezintă culminarea unui efort turile vocației luciditate jovială, pemăsura ei. nu poate decât să o accepte cu o și binevoitoare, pecare cititorul o manipulare aproape inocentă mă indulgentă de machiavelism, totuși există, este vorba deofor pe trăsăturile redemptive. Dacă defectelor înfavoarea insistării pentru aruncarea înpenumbră a când recenziile optează conștient într-un astfel de tipar, mai ales „machiavelică” poate fi depistată rele pecare lerecenzează. Onotă potențialului cititor pentru ope vocii interesul critice deastârni celelalte este aspecte abilitatea poate,importantă, decât toate comentate.a scrierilor mai Însă Joyce, exuberanța multiformă sensul de „haosmos” marca James contrastează șiechilibrează, în stantă avolumului –unitate care asumate deautor rămâne ocon Unitateatext. vocilor multiple E greu despusdacăregistrul Volumul Pavel Chihaia.Aven- (Ed. 2018) Mega, ≈ ------

autor. Pecican Ovidiu trasează a luiChihaiaeasumată șide culozitate și cercetare exhaustivă istoriografiei deartă. pășească pecaleaacademicăa mentele care îlvor determina să saumonu sculpturile picturile, – alimentat safață atracția de tivă aînlesnitși–fără îndoială sensibilitateaușor utilitariști, na- care aoptat. Tradusă întermeni tă, necesară domeniuluipentru pașnic culatura analitică,detașa dintinerețe acoabitatartistică acel filondetalent șisensibilitate său de cercetător, spiritul lizat. În specia câmpului săudeactivitate onale, cupreponderență încadrul române –transnați și–maitârziu puternică încercurile academice vieții caovoce dince înce mai istoriografie, s-aafirmatîncursul și romancier, cotind apoiînspre Culianu (afirmați într-un domeniu Eliade saumaitânărulIoan Petru lași piedestalcunume precum Pus Pecican deOvidiu peace convingerile din viața privată. cât șiuneledinpropensiunile și atât muncașiinteresele formale, în care istoricul își descrie mărturii sau dinjurnale adaugă extrase consemnat amănunțit, lacare se Acest traseu este deasemenea drumul dincolo degranițele țării. academică, Chihaiași-aurmat profesionalăcetările șiactivitatea cer cudârzenie ani. Reluându-și se debaraseze numaidupăaniși tatea umilitoare decare avea să Chihaia afost împinsînobscuri activ, opunându-se nouluiregim, venire. întăcere Rezistând sau turizarea înde intelectualului logică șipoliticăaînăbușitma- ( nopții mei opere dramatice ( comun ca urmare pri a publicării promitea oprolificitate ieșitădin întunecate. o tinerețe După care munist aufost probabil cele mai deceniiprimele subregimul co nefasteperioadele –dintre care firul viețiiistoricului fără aneglija Blocada Întocmai tendința spre meti , 1945) și a primului roman, 1945)șiaprimului , 1947),schimbarea ideo- La farmecul ------

C Transilvan, 2018)–ocolecție nit Ceauseșcu legionar vom aplecaeste literar-istoric asupra căruiane tei vieți. Pecican este adusaces untribut consemnare, volumul luiOvidiu vocației sale. multdecât o Mai uneiviețiîntregiurma dedicate în tabile pecare istoricul aatins-o drept chezașalvaloriiincontes Omnia lat șirepublicat în2010ca volumului defață, recent compi de texte (riguros expus în anexele în 1988),însăîntregul săucorpus dans l’art duMoyen Age cut ( tratatul săupoate cel maicunos Occidentală în seva metamorfoza timp refuzat. de recunoaștere care i-afost mult ajunge să fieevaluat la unnivel de istoric șideistoriograf alartei Chihaia împreună cuopera sa tangențial, caistorici aireligiilor), apărea Shakespeare și teatrul opere.mari vreme În ce în Anglia literaturile europene augenerat tlul, aproximativ înepocacare pă cumnearată transparent ti Polirom, 2018)este amplasat, asecolului alXVII-lea prima parte și documente moldovenești din înscrisori fost.Oodisee care n-a Ultimul volum dintripticul obținut în EuropaDoctoratul de Ovidiu Pecicande Ovidiu ( el mairecent roman publicat Immortalité etdécomposition Immortalité , înzece volume) va sta ≈ De ce n-a deve ce n-a De (Ed. Ecou , publicată Lumea Opera du ------. torului –laconic sauexpansiv în intră înrolul dinamicalintervia literari) Pecican încare Ovidiu eseiști, teoreticieni, istorici, critici de specialiști(regizori, scriitori, luate unuinumăr de interviuri impasul menționat îninterviu. această concesie, deundederiva în titlu. Autoarea arefuzat săfacă că numeleluiCeaușescu arfigura că aceasta s-arvindemaibineda editorul considera șefamerican legate iar deistoria României, sădiscuteurma anumite teme operaînțelegere cueditorii cărții: stătea încale, rezultat ne dintr-o Unite. Unultimimpediment îimai respectivă, săîlpublice înStatele volum pecare încerca, lavremea academiciana menționează un cel dincare afost culestitlul), cu Katherine Verdery (altuldecât nic ascuns. cadrulinterviului În lipsit deumorșitâlcauto-iro arputea staungestne copertă îndărătul rațiunii dea-lfolosi pe iar din unul dintrerect interviuri, dialog. Titlul bizareste preluat di interioare alecelor cucare intră în să sondeze lumileprofesionale și desituație,funcție determinat turnătorie, este revelator. Vedem plânge șicineva care prestează o și Cocrișel, care un pușcăriaș rară autohtonă începe cuNeacșu sordidă. Faptul căcivilizația lite închisoarede delațiune dintr-o unui deținut, care scrisori scria noastră seîntemeia pedepeșa și aventurile salelivrești, cultura despre Quijote delaMancha Don elisabetan, cândCervantesscria cum puteasăfie O literaturăașa ------în toate cazurile un partener de în toate unpartener cazurile diverse,din arii acesta devenind gleze cuconcepte despecialitate fiind în stareterviatorului să jon plurivalența dejaamintită ain Cele câteva rămân cazuri excepții, pe noi paliere.îi ghideze cutact formalitate, lăsându-lpeautor să evați alegsărămână închistați în curgere neinhibată adiscursului. terizate înmare franchețe prin și insolite asupra dialogurilor, carac care dănaștere uneiperspective –aspect fortuite de oportunități înregistrateori pefugă,înfuncție luate încondiții „neoficiale”, une au fost Majoritatea interviurilor utor este îngeneral unulrezervat. cumajuscule. copertă torului e singurul cuvânt pe scris prezentul volum, numele dicta trebuieMai doarprecizat că,în și prețuit. ceea ce este deadmiratexpertiză, monstrează erudițiașiputerea de publicate, Pecican Ovidiu îșide mai variate subiecte. dialog pregătit săabordeze cele genital multmaiprofund. Putem Pecican undefectcon dezvăluie denunțător. literar esteactul cuun conectat zintă „opera”unui „penal”,iar păstrat înlimbaromână repre unde suntem, text dacă primul zent. Nuedemirare căsuntem „cultural” reverberează înpre acestui moment cum impactul Totuși, uniidintre cei intervi Tonul folosit deinterviatorul-a Prin cele trei volume recent Însă titlul romanului lui Ovidiu titlulromanuluiÎnsă luiOvidiu Doru Pop Doru ------

27 STEAUA 2/2019 28 STEAUA 2/2019 cu factualitatea timpului trecut,cu factualitatea torul-istoric nusunt discordante Evenimentele rescrise de proza nat romanul descris luiPecican. tual, așacumafost înmodero însă, nueste neapărat contrafac inventate. nefascineazăistoriile Rădulescu, ori romanul ironic alluiIoanGroșan, Orientului de anizilelaPorțile inventate,zapisuri pânăla le, șialte singurhrisovuri scriind creat câteva monumenta falsuri PetriceicuBogdan Hasdeu, care a fost nevoiți săleinventăm. la De și neavând dovezi am factuale, Pentru că negăsind documente fantasma inexistente. unei culturi ar putea săfiehasdeismul, sau literar, eunvirusalcăruinume transformat într-un sindrom timp deunmileniucumetafizica. tență anti-istorică, fiindpreocupați format un fel de mișcare de rezis românii nuau „tăcut”, cădefaptau blagian, care vrea săneconvingă că Eliade sau „miracolul românesc” „boicotării istoriei”, susținutăde mai abracadabrante fiindipoteza uneledintremultiple reacții, cele re apoporuluiromân acondus la angoasa celor omiedeanităce face neantul săvorbească. Desigur, a reconstrui ceea ce nuexistă, dea umple mereu acest vidcultural, de de undeșidorința noastră dea mare „somn istoric” alromânilor, făcut nimic”. ajuns sănedămseamacăn-am este decîtprocesul care prin am noastră deunsecol încoace nu fi făcutomiedeani?! Toată viaţa față aRomâniei Cioran, enunțat în în strigătuldedisperare alluiEmil culturală este expusă cel maibine inferioritate. Această anxietate mai vechi, complex unenorm de psihologiei colective, unsindrom tenței. Știm că avem, la nivelul o nevroză culturală ainconsis să-i spunemangoasadeabsență, Acest gende a rescrie „Istoria”, Această angoasă, cred, s-a Cioran vorbește despre un Teodosie cel Mic : ce„Doamne! vom Schimbarea la Schimbarea al lui Răzvan al luiRăzvan O sută ------, urbanității medievale românești țărănească. Aici avem unroman al cultură eminamente populară sau oritic, acela alfaptuluicăsuntem o alt loccomun alanistorismului mi dimpotrivă. Autorul contrazice un comună, au farmecul unui uriaș comună, unuiuriaș aufarmecul cu oaparentă lipsădeintrigă spuse pevoci narative multiple, Creangă șiSadoveanu. moldovenesc cuinflexiuni din toate amestecate cudulcele grai Istoria ieroglifică din cronicari, darmaialesdin tului clujeaneste inspirat direct litatea, istoricului șieseis textul fragmentarul șiauto-referenția rodică, undedominăepisodicul, în cheie pa în stil postmodern, este plasat lui Pecican. textul Scris când re înperioada s-adezvoltat tot laungenliterar european ca pseudo-epistolar, raportare prin istoriile mărunte. vorbește Istoria (culiteră mare), ci ideatică denoulistorism. Nune apropiereinfra-istoricului, într-o istorie neînsemnată, unpalieral să citească. Pecican explorează o oameni culți,care și știusăscrie (absentă dealtfel), populată de Desigur căacesteDesigur istorioare fapt De Lumea aluiCantemir, ... este unroman - - - - -

tor allimbiiromâne literare. dar șicăreprezintă unre-inventa la epistolar laintrigadetip liber cu diverse tehnici narative, de prozator polimorf, care sejoacă demonstrează cănueste doarun secoluluiRomânia XXI. rezate sunt ușorrecognoscibile în negustori, dascălișitinere amo și precupeți, preoți călugări, și unde vorbesc hoți demnitari, loc înMoldova secolului XVII, Multe dintre episoadelecare au cât șicaunpretext alprezentului. atât pentru înțelegerea trecutului, torului aleatoriu, caunstimulent Piesele salesunt puseînfața citi puzzle social, politicșiistoric. Cu această carte, Ovidiu PecicanCu aceastăOvidiu carte, policier  - - - , Stairway to... autoportret în oglinda convexă

traducere și prezentare de Alex Văsieș 34

Ai (1947-2010) este una dintre cele mai interesante la marginea ascuțită a neantului, voci ale poeziei americane a secolului 20, câștigătoa- până când chiar și părul ei brunet a devenit blond, re, printre altele, a National Book Award în 1999. Prin pielea ei, irișii ei blonzi texte care se folosesc din plin de mărci ale oralității iar ea a devenit propria ei amintire. și de povești familiale care provin, conform autoarei, dintr-un background multi-rasial, Ai a reușit să se im- Mă trezesc lângă coșul de răchită pună ca principală reprezentantă a poeziei confesive în care am dormit cu ani în urmă. în ultimele decade. Chiar s-a întâmplat sau am visat totul, Mamă? – tu, porumbelul care mi-a zburat în frunte, în momentul în care m-am trezit și durerea când ciocul a trecut prin piele și apoi mirosul trandafirilor. Și petalele căzând pe podea din rana din capul meu, în timp ce mă întindeam să le ating, iar ele s-au prefăcut în petale și zăpadă târzie în timp ce stăteam lângă mormântul tău, Mamă, când aveam douăzeci de ani. Eram orfană. De ce nu puteam accepta asta? Nu aveam totul? – libertatea pentru care în trecut muriseră oameni.

Mă trag înapoi de la birou și mă uit pe geam. Îmi lipesc mâinile de sticlă. Frig. Zăpadă. Iarnă într-o altă țară. Suflu spre sticlă și o privesc încețoșându-se, apoi desenez o cruce pe ea Iarnă într-o altă țară și o încercuiesc cu degetul. Lumea. O linie roșie intersectată de o linie neagră. M-am născut în Köln. Două drumuri, Acel cuvânt, din nou: Köln. și locul lor de întâlnire, un mormânt Îmi las gura să se umple cu el și în acel mormânt cum a făcut mama oase învelite într-o cuvertură de lumină roșu- când au început durerile trandafirie – iar acel cuvânt era gem de coacăze negre tu, Mamă. pe limba ei. Numai oase și un nume și cuvinte: Dulceața o umplea, Eulalie Mornais, căreia i-a plăcut să danseze. în timp ce patul de fier vopsit auriu strălucea, Născută 1882, Decedată 1913. în timp ce cabana începea să se învârtă, Dumnezeu să o poarte spre Paradis în timp ce ea însăși se învârtea și să danseze acolo cu sufletul ei nemuritor. Noa Levin Harif ilustraţii expuse la Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, 2018 teritoriul bacovian, cuadaosuri „ periplul relua de „glose gere din prefa moral înoperă” cuprins (amcitat să „reconstitui(e) universul fizic ș teoretică cuiva „liber deorice superstiț Ambele sepropun cagloseale însumează vreo douăsute!). care, înfiecare secven (peste scriere aoperei”, lafel deîntinsă tom propusese în2004 „o de vie mai amplu documentată asupra acum, cualtreilea, cercetarea cea Constantin Călin pare aîncheia zînd despre„eseuri om BacoviaDosarul publicarea volum unuiprim din aproapeDupă douădecenii dela informa de nimeni,fiindcăprofuziunea de are cumsăfie completată înviitor desfă trilogia a operei bacoviene. ansamblu, În „zigzagat”, căilereceptării întimp umful unuimarginal”, adică,tot urmăre Editura Babel din Bacău în 2017, siuni documentare, la tipărită Partea a treia a pacientei incur detaliu cât decât semnificativ. toricesc scotocit pânălaultimul simă lanoicuununivers scrii eviden alrefractării, dejurnal însemnări de informa i simpu, alunui „dosar” care vrea ț ii Bacovia Dosarul ș ș oară o hartă ce nu prea mai oară o hartă i operei poetului.Al doilea ț ș ș iind o familiarizare rari ase sute depagini, dintre ț ș te drumuldificilcătre „tri ii, i apendicele eidin2011 ț ș a volumului II).Ocule i didactică”, autor, pur ș ț i bio-, i bio-, ie, nuan Ion Pop Ion ș i jurnal” din2011 (1999),cuprin în z ș i biblio-grafice i biblio-grafice țări deopi țări igzag” prin ță, notele ș i epocă”, nii, ie ș ------i totul despre poet cople destul depu notat, însă, că se vorbe răsfrângerile lorpsihologice. Ede a celor temporale, înasociere cu cative pentru universul imaginar, „elementelor” materiale semnifi eviden me”, cumlenume „descriere aoperei”, aunor „tropis mi, înliniimari, „tematistă” înzisa examinare pecare amputea nu album amănunt, care evocă oepocăde biografice „panoramice” – adaugă,a încheierea nu face seriei excep alitate tulburătoare. p cultural –pecare îlsim ș astfel chipulunuiBacovia întimp nii deansamblu. recompune Se la locul său în configurarea imagi pentru căfiecare detaliupare a fi generis forma degajată deor aici, mificatele spa nuan timp pentru degustarea fiecărei cercetării, a lente”,„lecturii ce lasă ci documentară ie totul. Oface nudoarcuoacribie i spa rezent, viu ș Toate cele patru volume – i cu o mărturisită plăcere a i cuomărturisită ș ț ț ș i senza e aroadelor culesepera ț iu –geografic, istoric-social, e iei, deo „pedanterie” ț ce nuderanjează, tocmai in sepia ierea unită ș te, autorul gloselor ș ș ț i apropiat, deoactu ia devia adar, documentării ți foarte expresivă, foarte o ț n, dacănuchiar ii investigate. De ice sicitate ain ș ită din comun, ș ș ț te –cu criticul ilor spa i înregistrează CRONICA LITERARĂ ță intensă, țim foarte țim foarte ș te totu ț ș iale, a i de ș sui tie ț ie și ș ------i

interpretare mis-apărut liric. Oasemenea subiectului cu expresia cea mai „sinceră” a „masca” ajungesăseidentifice te izbe „tocmai artificiul surprinzătoare, călaBacovia observaț cea aluiG.Călinescu, care productivefoarte a fost, de pildă, sale critice, căunadintre lecturile v (S-a „conven de construc latura deartificiu, „sincerită a confesiunii autentice, aunei aceasta excelenlirica eprin biografie, subsemnulideiică coreponde vian, căut deloc, despre „imaginarul” baco persona alproprieide faptunconstructor tural” poetul în aparen memorabile. existen topi peparcurs cuunaprofund carede lectură s-a putut con componenta livrescă, experien „epitafului”, spunedestuldespre confesiuni deomaflat înpragul biografică nu-ipermitea însă atunci prestigioase, căexperien face, încătânăr, lanume trimiteri poezie simbolistăfranceză că Bacovia devreme acititfoarte ten tragic-simplifcatoare deliniiexis obligă via unei „teatralită ai limbajului”, ci tocmai în sensul relativ mairecent de „operatori dincategoria numită face parte aceasta,prin căpoetulnostruar lui Bacovia”, fără aconsidera, cândvaputut scrie despre „jocul pătrunzătoare,foarte încât am gestică, perfect justificată înalte gestică, perfect unor elemente deportret ș intense aleeuluibiografic.De aici identificare cutrăirile cele mai i accentuarea „expresionistă” a ț iale. ăzu ș i defranc întot ce e scrie ț , aunormă ial ț În treacăÎn ia subtilă, doar aparent t însă,înistoria receptării ională” ar fi secundară. ț i” în exprimarea căreia ă, trecută înformulări ându-se maidegrabă ț n a însă ț De aici De e înfaptultrăit, în ț i” i” ș t fiespus, faptul i mascări lacarei mascări ță aș ș i, dramatic ș ti înosmoză/ ș i ideea că a de „na a ș te”, că ș ță una făcea i mie ș ș i de i că ț ț ț ie ș a a - - - - i

31 STEAUA 2/2019 32 STEAUA 2/2019 pe scurt, oradiografie,pe scurt, cumse turează mentalită un peisajumancaracteristic, con evocă dezbaterile deidei,reînvie date deistorie locală,băcăuană, trăită depoet, scoate laiveală ample minisme facile, ciface explorări că” acutăruiautor, căutînddeter obicei pentru încadrarea în „epo te cu formul Constantin Călin nusemul comunicăele seînscriu mereu. încare la mediulsocio-cultural grafiei de informa dreptul impresionantătate de-a acumuleazăocantinoi, criticul apropiatemai alesîntimpurile de cu puzderia deecouri diseminate tualită adesea înplanulcelei maiviiac secolul situeze XX, bachiars-o române aliricii mărime ș însă care ajunge, înfinal, săafirme depercep cusalturi drică, său, scrisul tării sinuoasă,mean poate deduce dinsubtitlu, recep giei bacoviene ededicat, cumse mijloc...). mi separe afi, dauna deze „privilegierea Călin, care jează, defapt, niciConstantin comentarii, pecare nulenegli ț deadevărtea existen certificate mai multe argumente, ca tot atâ în jurultemei acercetării mari cât mereu trează, lacomă săadune documentar, lacuriozitatea sa la pasiuneasapentru amănuntul autoironică, atunci cândsereferă me degajare chiar jucău ș un relief demaximă expresivitate „subiectul” său săpoată căpăta română circulate înliteratura face istorie deteme cetează dic Bacovia. Recurge lafilologie, cer spune, care a lumii prin a trecut ial. Zice, depildă,laopagină din i i săconfirme ofigurăprimă de autenticitate Dar acest ultimvolum altrilo ț ș « i. Ca săajungă,împreună ș i foarte bogatelei foarte referin sincerită i deadâncimeînistoria ș i universală, astfel încât ț ț ionare ț ă ii încare datele bio ine totu ri cli ri . Oface cuoanu ș ț i dedata asta,la ș ii eistice uzate de ț »” ș i –realizează, « i enciclopedii, artificiilor ; or, adevărul ș i săamen ș ș i deidei i cultura ț șă, uș ie mari, ie mari, ș ț ume ti din » în or ț ș e ------face, tot a î tentat în „decorul” bacovian că „am fost plopi” vorbind „despre volumul II,de „descriere aoperei”, lui” bacovian, areferin în sutele depagini ale „dosaru frustrantă relativ slabaprezen neuitat. aceea, De este oarecum versuri apro intui re lucrează sau care a pus la lucru con său deacum),unpoetdeplin aparen valoare; torii” specifice scriitor de oricărui formal, aleacelei combina „arte programatic, analizele deordin lele căruiaî de sub lenti său critic spiritului bacoviene, atestă numailaversuriori dublat. Gloselelapoemeîntregi, eca nenea factură d-sa –uncercetător deoasem înaintea decare criticului – literar, documentaristul oiaastfel viață” –ș opera luiBacovia e „îmbibată de este sădovedească înce m muzeale.vitrine Scopul mărturisit „exponatele” înalesale jeze, mereu elegant scrupulos, dar nu zicvoluptate decolec spus, cuoevidentă plăcere, casă prezen în care aufost a reconstituind descoperite, obiectele din cioburi undeva, „arheologie”,restaurează sens, face, criticul cum mentalitare maivechi. acest În re oanimau, crescute pestraturi gusturile, mentalită în fel legat deepocasa,receptatfoarte unuiBacoviaramă aportretului efectiv lapunerea, cas tate ainforma Rezultatul eoremarcabilă densi nele peîntreg traseul cercetării. cu alte informa n literatura română” – Istoricul pur ș ț tient deinstrumentele cuca ii demare fine ș să fac o scurtă istorie alor săfacoscurtă i chipdeea,înfunc ț ț e vii. elor (ospune ș i chiarreu i Bacovia afost, înciuda ș ș a cumprocedase ape senten i eliminăsingur, ca Ș i oface, cumammai ș ț i edificiulmaimare iei, care contribuie ș ș ț ș i liber i simplu, istoricul ii detoate ordi ezate cândva ca ș e ț ș ș ile, ideileca ș ț i obligatoriu i ascu ș e trecute te. ș ș să-ț i glosatorul ă zicaș i sintagme ș i cugust, sui generis ț ș i locul lor ioase, de ș i ochiar ț i spune elor la i aran ț ț ț ș ionar, ăsură ie de imea tie a, în ță în ș ș ș ------i i i ,

A exemplar întimpullor. ș pasionate iată, cele unadintre mai lecturile teoretică abstrac programul, făcândîntr-adevăr „glose”. pătrundă înspa „dosar Bacovia” să nicin-adorit însă, că autorul impresionantului alt poetromânpare, Se modern. „gustată” astăzidecât aoricărui apropiatălirică lapoeziasa,mai pasionate alepromotorilor deoră adeziunileadesea perspective când săracă” astan specifice, dela bacovian,liric ale pre metamorfozele care arfipututdaseamades analizele „formale” aleoperei, întotdeauna să se reinventeze, genul deprozator căruiaîiplace mereu egal Ț de profilulRadu autorului, căci apărut. Darasta cu uimire, lafiecare volum nou re, etenta ca unreflex al condi Ce rămîne vedere, însă,laoprimă rang.noscut cascriitor deprim prozatorul clujeannueste recu dacă ai încerca să pretinzi că ș semna sămin aproape, valoarea. Astăzi arîn i serecunoa să fielăsat pedinafară, căruianu autorul devaloare care continuă ginalizat decătre Despre critică. di Ț i operei luiBacovia, înscrise i simplucronicile recent scrise uculescu este genuldeprozator uculescu vorbind despre con ț ia scriitorului provincial, mar put un text despre Radu despreput untext Radu cum undeceniu a Picățele ș i justificânddinaceste noi Victor Cubleșan ț Ș ie de „orice supersti i-a respectat întru totul ș ș ț i didactică”. ia dea-lredescoperi, i pasionante alevie ș ș i inegalcusine. Este te, înmodsuspect ț ț i sausăignori pur elor ultime, expli ț Plumb iul acestui tipde ț ine oarecum gramaticii ț iei anterioa la „poezia limbajului ș Ș fiînce i a dat, sale ț ț ie ș ii ------i

den asta–odescenpuse sînt exact schi să vorbească despre se maicite sili care despre auscris volum aufost te vizibilă obicei. Pentru căfilia sfio inventînd un termen nou. Cu o subintitulează Radu de proze scurte. paginile sale. e ceea ce autorul crede căpuneîn care Sau, lefabrică. cel pu care îlgăsescsubiectele, nucel realitate imediată. Eautorul pe bilită deformatoare alepropriei sensi clarificată, ambalatălentilele prin ze lumeadinjur că nuface altceva decîtsăfiltre deautorGenul care are preten să îlcontroleze înfiecare detaliu. să punăînscenă cîte unepisod un contemplativ căruiaîiplace este pe care îldegajă.Radu aeruluidefamilie sub aspectul în acela modalitate delivrare apove ca inten construc ferite devedere dinpunctul al sale sînt diferite caformule, di să încerce altceva. Romanele mult maisacadată, sînt centrate otăietură multmaialert, un ritm diferi doi autori care par atît devădit fa dinsprînceană în arridica critici ș formal, diferen realitate atît de dificil. Sub aspect de simplupusînpagină, în anilor, aparent înacest sector atît autori care auexcelat, lungul de-a ș filiaț cu acesta. Iarînvolumul defa Caragiale noastră, plasate etern înumbra lui specii binecunoscute în literatura i sînt convins mul căfoarte i maisubtilădecîtîncazulmultor ț ț a afirmării uneiapropieri întrea afirmării Uscătoria de partid Uscătoria departid i, măcarpentru aarăta căîncă ș ț ță firească ș ia este încă enie care nuîlreprezintă de e ț în primul rînd unpovestaș rînd în primul ț . În fond,. În micro-prozele pro i subformă de decalupuri i. Textele caragialiene au ț ș ț ie auctorială ie auctorială i timp foarte omogene i timpfoarte iei, altonalită ș ș i inevitabil comparate i dejaaproape to ș te literatură română, ț i legitimă aunei ele sînt majore ș i mai puternică, ș i săolivreze, Blitz-proze ț ș ia este foar momente e unvolum i diferite ca Ț ț Ț ii, diferite uculescu, uculescu ț in, asta ș ț tii. i cei le ț ță Ș ia ș ș ț ------i i i i , gă deseori dinaluzii gă deseori seînchea desfac agalecaritm, croite cuoanumitălentoare, se Radu opoveste.perfect Prozele lui pe ac personajelor, pitore figurilor sînt dedicate aproape exclusiv pat dedecorul larg. Aceste schi Ț exactă. reu mai neatent pesemnecănicinuar ț cele aniisălbatici deprin aitranzi între cele înainte scrise de1989, acestea 1986 val mare de timp foarte (de prin diferiteprin reviste într-un inter proze scrise scurte zvîrcole rană deschisă, care se chirce ț grobiene tă unei interac nism. Blitz-prozele sînt rezultatul dent esubsumat aceluia Victoria Română precum ceaexact din frază care să-ldefinească atît de că prozatorul clujean nu are o esen ș acelhiper-exacerbată, acela Dar, înspatele textelor, regăsim ită dincolo degrani povestedintr-o care trebuie intu controlate. Adesea sînt fragment esut-receptor care eprecum o iei i văz monstruos uculescu nu este preocu foarte ț ile uneilumicontondente Uscătoria de partid Uscătoria departid ș ș i olocalizare temporală prea ț i cele mairecente. Uncititor pînă prin 2016).Cu pînăprin toate ș ț ial alluiCaragiale. Poate Ț i detonator, osensibilitate iune, pedialog, construiesc uculescu, dincontră, , egreu săfaciodistinc ș Ș te lafiecare stimul. i asta pentru că Radu i astapentru căRadu ș i sensibilitatea unui ț iuni dintre rugozi , darînmodevi care emotorul ț ș ele textului. ele textului. Grand Hotel i publicate ș simt enorm i declicuri i declicuri reune ș i meca ș sînt te te ș ț ș ț te ie ș ș ti e ------i i erectil ș vînzătorului, sauchiar, ambi alefunc la portrete pînă mit vecin deblocsaucartier de launanumitcer Avem astfel care ogalerie include degrup.asupra unuiportret în generalizări, fie portretizează, cînd deseori care le populează, fie în detalieri, diverse ale textelor, de la simplă naracîrma carecarusel destări sesucced la (scuza umor, ironie, triste ză întreaga saoperă. Amărăciune, veselă dezordine care guvernea există straturi organ, obucă pagină, Ț Caragiale Textele sînt fulgura etern detestabilului vulg român. sînt cîteva pieseu nea scrise în spatele personajului. element pasiv),care este unpas al întîmplăriisau, cel mult, un arareori mai multdecîtunmartor sale depovestitor, chiardacăeste bineconturatfoarte ticurile prin (care este, dealtfel, unpersonaj este unpasînspatele naratorului încareeste unspectacol autorul asta este evident la lectură. Totul le sale, nu cupersonajelesale. Iar Naratorul seamuzădepersonaje detaliu, fiecare gest relevant. îi place săpunăîn scenă fiecare Ț Lui latext. se uităcupoftă Radu lamîncare.uită cupoftă Autorul unei mesecopioase. Bucătarul se diferitnu foarte deprepararea men lucruri deaposeda desfătare aparte bea, săpovestească, are acea în mod evident să mănînce, să viveurbon sau medita bufonerie laconsemnare acidă i reu uculescu îiplace săpovestească, Uscătoria de partid Uscătoria de partid Dar Radu ș ț teptată doză de nostalgie, ialul trecut printr-un proces ș caimagine simptomatică a ț it, un portret al it, unportret ș i barbaria exprimării), eun exprimării), i barbaria ș i pove arjat, altele chiarcuo uculescu decupeazăun ț închide o lume într-o închide olumeîntr-o ț înesen iunii. De aici iunii. De ie gravă. ș ț ș Ț i straturi, înaceea ică de ti. De alivrati. De eveni uculescu este un cîndseapleacă ș or didacticiste, ț ț ș ț ii. Acolo unde ionarului, ale e, hîtro etor, unanu ță. Îi place ță. Îi ț esut. românului ș are texte i efectele Ș ș i aici enie ț ios ș - - - - i ,

33 STEAUA 2/2019 34 STEAUA 2/2019 ș (dar plăcut)deschidespre absurd bază. Iarcîteodată, surprinzător e redusă de lapuseuri adeseori ș ș violentă, olumeconvulsionată lumi mărunte, certăre tuale. Oimagine crudă,aunei partid care opropune istorisirea. resul pemodulîncare elivrată naratoriale la inegalitatea construc evidentă cucare poveste ș în vreun fel. Radu Ț se prezintă firesc, fără aderanja tu chiar blanc, cîte undetaliu. grăbite cît mai rapid, să surprindă cînd expediată, îngrijită, cuefectefoarte căutate, de caustice. este Scriitura cînd după cumsînt i suprarealism. Naratorul nueste i reflexe primitive. Umanitatea i primitivă,dominată depofte e ș ș Imaginea deansamblupe Imaginea i, această aparen te sădistragă, voluptatea prin este cea ac aRomâniei ș i săcentreze inte ș ț i cîteva extrem esută dinfraze uculescu reu Uscătoria de ță eterogenă ț e, abulică, ț iei vocii ș te, de Ș i to i - - - - interior altablouluipropus. cititorul, său, larîndul caelement alumii,introducîndeste parte maimultdecîtactor,dacă martor lumii pecare ozugrăve niciodată retras, nueste alogen tea îmbinapeviitor. care s-auîmbinat sausevor pu din fiecare lucru, piese excelente debara încare găse texte maiample. Este unfel de sau maipu naje, pove greu săregăsească situa noi aleluiRadu cu romanele maivechi saumai Pentru cei care mizile unorconstruc se adunăpentru aforma cără proze, cibruioane, exerci nu atît un volum independent de un fel de carne colec sonal îmiplace săvăd înaceastă o altăfa de înacest volum deproze scurte Dar dacă foarte multă lume veDar dacă foarte ț ie defulgura ț etă aromancierului, per ș ț ti care au fost mai mult in evident reciclate în ț el de lucru. văd Să Ț sînt familiarizaț uculescu nuva fi ț ii maidegrabă ș ț ti cîte pu ii mai mari. ii maimari. ș Povestirile te, te, ț ii, perso ț ș ii care i chiar ț in - - - - - i lui demontat romancierul are savoarea detaliu dramă. Epicureu, pantagruelic, delicată între ironie, excita Ț cută încare îlregăsim peRadu extremdeplă rămîne olectură materiale debaz de lastudierea trebui, pesemne, săpornească al operei luiRadu se va apucadeunstudiuserios povestioare. Atunci cîndcineva e ocomplicată între la fel cum bazată peînsumarea depovestiri, e înmodevident oconstruc La fel cum esență, oculegere deistorisiri. nii înliteratura noastră, este, bune romane dinultimeledece Ț mameib lum memorabil. capacitatea deaconstrui unvo ș arje demaximdouăpagini au uculescu integral, oechilibristică uculescu Pînă atunci, ă tr ș î ne i unuldintre cele mai Femeile insomniacului Stalin, cusapa-nainte ș , capodopera lui i gonflat, iaraceste Uscătoria de partid Uscătoria departid blitz-prozelor, ca ă înconstrucț 

Ț uculescu ar ț esere de ț ie ie. ț în ie ș - - - - i

Ghost 11 încercând pentru, săscrie peînțe unui orizont specificdeașteptare, torilor lis-acerut săseadapteze consecință,gimnazială. În scrii elevilor dinșcoala primară sau care săseadresezecărți Mondial” Război Doilea (p. 6), în timpulPrimului celui ori de-al care autrăit învremeaUniri, Marii lipsa cărților „cu personaje-copii secol deIstorie șiistorii”, șianume ticipanții 2018– Lecturiadei „Un nirea uneicarențe sesizate depar supli Onojescuaurmărit Monicăi istorie aunui secol mare o povestire laantologia volumului) deacontribui cucâte Onojescu(coordonatorulMonica răspuns pozitiv apeluluilansat de uăzeci români descriitori care au al celor do ficționalizant efortul altfel Centenarul prin Uniri: Marii care îșipropune săcelebreze publicăocarte editura Arthur cate fic solemn, obiectiv și imparțial șiimparțial fic solemn,obiectiv pecaregoluri discursulistoriogra giei venind săumple nenumărate istoriei oficiale, poveștile antolo concurențială, cicomplementară de autentice. nueste una Miza mai puțincunoscute, o suită de mici istoriiprim-plan lităților impozante, plasând în mare, evenimențială, a persona Lyotard –lasăînfundalistoria metanarațiunilor anunțată de nura adeconstruirii postmodernă de optică–care în tur seînscrie ultimul secol dinistoria României. copii, despre diferite secvențe din unor lesul șichiardinperspectiva Î activităților comemorativeactivităților dedi- a n 2018,înplinăforfotă Rezultatul acestei schimbări anuluiîncare Istorie, s-ascris însă . Inițiativa . Inițiativa în special la fel Mică ------

(Tudor Ganea, Doina Ruști). Doina Ganea, (Tudor detranzițierioada postcomunistă ind cudouăpovestiri despre pe Rotea, Victoria Pătrașcu șiînche Popescu, Ana Răileanu, Bogdan Veronica D. Adina Niculescu, Măceșaru,Ciprian Alex Moldovan, Péter Démeny, Laura Grünberg, Chivu, Corcheș, Horia Marius Ruxandra Cesereanu, Adrian Buz, etc.) de din ’89, Mineriada scrise adolescentine,iubirile Revoluția școlare,practicile Securitatea, tea, sărăcia, cozile laalimente, (Rezistența dinmunți, foame comunistă din perioada aspecte detexte despreo serie anumite vag Pop), (Doru continuând cu struoase” șicuuncronotop mai altacupersonaje prin „mon tr-un sat interbelic (Florin Bican), că despre copacilor insurecția în poveste printr-o fantastiIrimia), Unire (SimonaAntonescu, Florin laMareacopii care auparticipat douăaventuricând prin aleunor deAnca Hațiegan),(scrisă tre din timpulrefugiului laIași,1916 începând istoriei (omulobișnuit, copilul), elementului fragil, al subiectiv timul secol este filtrat prin grila le trece cuvederea. Așadar, ul cu povestea uneifetițe Istoria capoveste ------Ludmila Fătescu, Gavrilă, Roma și cucinciilustratori profesioniști: zile –împreună cuprofesorii lor ani 2018 (elevi de la 8 Lecturiada la 18 ce diferite), ci formela stiluri, șiregistre lingvisti uăzeci (care descriitori auapelat meritele nu sunt doar ale celor do ei caracterul col mare ce face din de conținutul fiecărui ceea text, zați nusunt doarcopiii. spațiul cultural român. Iar cei vi își face în apariția această carte intermediul prin căroraforte fragile, efemere sunt elementele tența pefragmentarism, peforme dialogic,caracterul plurivoc, insis semnificativă. compozit, Aspectul reviste; toate coregrafie –într-o și maialesfragmente dinziare și dinimagini decupaje dincărți, colorată, timbre,hârtie fotografii, sunt colaje: desen,acuarelă, text, faptulcătoateprin ilustrațiile eteroclit epotențat șimaimult și seexplică reciproc. Caracterul care comunică între ele, sesusțin de istorii personalediferite, însă lum devenind orețea eterogenă terpretat imagini, prin întregul vo trepătrunde cuimaginile, este in istorie”. (p. 7)Astfel, seîn textul apersonajelor,lor», înpropria care povestire, „integrând «istoria simultane, citindșiilustrând fie SurducanMaria –, în cinci ateliere SurducanAndreea Ileana și Ilisăi, istorie aunui secol mare ), care aulucrat timpdepatru Dincolo de aspectul tematicDincolo și de aspectul Monica Onojescu(coord.), Monica o carte remarcabil o carte Mică istorie aunui se compozit. Iaraici, Constantin TonuConstantin și a participanților la și a participanților Editura Arthur, 2018 , București, ă este Mică ------

35 STEAUA 2/2019 36 STEAUA 2/2019 R cu acte/ Se strânge, Se cu acte/ înverșunat.” cu năduf./ Pune alături servieta de sânge, îniarbă./ Transpirat, ludicul lor: „Își înfige sabia, plină neverosimile, care amuză prin mul, conturând imagini stridente, predomină înîntregstrucții volu provincie. Tipul acesta decon titlului: unJeditranspus într-o celelalte, cumechiarexemplul elemente incompatibile unelecu realizând olumeeterogenă, din legere oximoronică a realității, mizeazăAndriescu peoînțe mereu proaspătă. ezia contemporană, cuoscriitură racordat la ceea ce în po se scrie monstreze că este un poet mereu volum depoezie, reușind săde zecelea autorul se aflăla cel de-al de Editură Blecherîn2018, Max deprovincieJedi Alexandra Turcu unor căpițedefân Drone deasupra lui Jedisau „Bunicul eocaracatiță cie pecare etranspusă imaginea cut, cumeșiprofesorul deprovin șiorganic, întrevirtual viitor șitre personaje care se află mereu între autorul lemenționează încarte, șilapersonajele pecare observă Această natură oximoronică se rosul./ Și-a băgat degetele.” (p. 17) A văzut măruntaiele./ Asimțit mi spune/ cărealitatea edorundă./ organică: „Nu pricepe dece ise în realitate cuolumeprovincială, care se poatevirtual, identifica și ultra-tehnologizată, ancorată în sauolume mele science-fiction mereu olumepreluată dinfil (p. contradicție survine 17)În novice într-ale poeziei.Cu nuesteadu Andriescu un De data aceasta Radu dataDe aceasta Radu , publicat laCasa ------poet, care anunță că „Are nevoie/ atitudine este asumată de către centrala./ Rezist.” (p. 36)Această în contor./ Aragazul Și s-aoprit./ peretesă aud prin pulsul gazului,/ cititorului, sunt ironizate: „Încerc senzoriale, țintite înspre emoția formele eitradiționale. Imaginile eroii, cișipoezia frumoasăși pribegie.” toate vârstele./ în trimiși Melcii infestategeamurile/ cumuște de molia defăină.Carnagiul depe aminte de „luptele argintii/ cu armate invincibile, ciîșiaduc Quijote careDon nuseluptăcu transformând toți vitejii înniște este odemitizare eroice, afigurii Ceea ce încearcă Andriescu Radu nu are gutăsaucolesterol” (p. 34). buie să-și facă analize./ Un erou eroii sunt decăzuți: „Periodic, tre pază lui Culann” (p. 28). Adesea, timp,/ s-aoferit să-ifiecâinede patern,/ fiindtată șifiuîn același remușcări/ șifără un e Cúchulainn care, „Mușcat de într-un limbajalprezentului, cum sunt, reimaginați ori din carte zește eroice. șifigurile Toți eroii tehnologicul. Lafel cumîmblân îmblânzește mereu într-un final provincia, ceea ce ținedeorganic, că, învolumul defață, pământul, desupraveghere,kafkian pentru (p. 52)Darelenudausentimentul cerultăcerii vinețiu” perforează ghează mereu dronele: „Dronele din argint” (p. 80). același timpeșiun „Cyborg cutijă mică/ șiplinăde mușchi”, dar în Autorul nudemitizează doar Pe cerul ve luiAndriescu

role model - - -

44). vor fiprimite în rai – Carina” (p. FDP” (p. 39), demolate„Și clădirile sunând astfel: „Stau subușă– luiAndriescu prieteni, moto-urile poemelor șiacita din poeți to-uri ci șiînspre modadeapunemo imaginile căutate și tipologizate, Ironia nu se îndreaptă numai spre expresiipermită frumoase.” (p. 74) de așaungol, maimic,/ care sănu (p. 50) rece,/ era pusinvers. Era perfect.” jumătate albastru, pentru apă jumătate roșu, pentru apăcaldă,/ plastic alrobinetului deladuș,/ fragment dincarte: „Butonul de cel maibinerezumat tot printr-un de provincie mânt deprovincie. Volumul nelor care planeazăpeste unpă lumeludicschizoidă, adroîntr-o poezia însăși,transpunându-le narațiuni legate deeroi saude reușește sădeconstruiască marile Volumul Andriescu lui Radu Radu Andriescu, Radu București, Casa deEditură Max poate fipânălaurmă Jedi deprovincieJedi Blecher, 2018 Jedi Jedi - - - , Cealaltă viață

Delia-Simona Crețu

impul nu este altceva decât o umană nu mai întinerește asemeni Poezia lui Gellu Dorian renaș- Tlimitată „transcendere” a omu- vulturului, ci este prizoniera vultu- te în simțăminte noi frântura de lui, o proiectare a sinelui în altă lu- rului bolnav, a vântului șuierător, a carne după care „vor bate toaca, me. Finit, universul concret propus cerului bătut de ploile reci. Drama vor trage clopotele, vor acoperi de Gellu Dorian în cartea Cealaltă expresionistă trăiește în „ochii seci, oglinda” (p. 77). Versurile sunt o viață (Editura Școala Ardeleană, două scorușe în aerul gol, acolo continuă așteptare a noului eu. 2018) participă inevitabil la ceea unde nimeni nu se închină” (p. 5). „Pentru că din spatele ei va putea ce poetul înfățișează drept „pus- O floare care sângerează... în cușcă. ieși celălalt... Nu te-ai mai recu- tiirea trupului”. Încorsetată în fața O lume muribundă, a deprimării și noaște, un alt ins cu numele tău oglinzii, însuflețita ființă de hârtie degradării zace în peștera cu nume- va alerga prin lume odată cu ei...” capătă acea „vedere mai presus de le de „mine”. (p. 78). Pășind pe firele de nisip, vedere”. Cu alte cuvinte, se recu- Aspectul decadent al unei ascuns în burta chitului, sclav al noaște în albia sticloasă a dioptriei. sensibilități încercate, marcate cârciumii, poetul ne face părtași Ambiția volumului confesiv de po- în limitele versurilor, reconstituie la conflictul dintre materie și ezie Cealaltă viață este să reflecte imaginea paradisului ruinat, in- existență, dintre viață și moarte, lumea în toată complexitatea sa. capabil de regenerare. Ne rotim la destrămarea înceată, cotidiană Astfel că fiecare vers are la bază o în același univers sferic, rotund, al a ființei umane, reîncarnată în tensiune între reflexie și realitate. „pustiei” privite din fața și din spa- geamănul irecognoscibil, celălalt. Omul interpune sinelui și lumii tele oglinzii. Din cercul strâmt al Realitatea a fost doar o machetă, o un paravan care să-l izoleze și să-i simțirii funebre nu există scăpare. matriță, un sistem pentru a putea dea iluzia nopții nesfârșite. Ni se Volumul e un labirint de senzații crea Cealaltă viață, ansamblu de comunică o nouă definiție a sinelui, și semne împărțite între „trupul poeme în alb și negru, nicidecum un alter ego recognoscibil abia la tău de carne care respiră aer și mi- în tente de gri. capătul vieții. „Dialogul cu celălalt” roase a pământ” și „trupul lui de joacă un rol esențial în această re- aer care nu respiră aer”. „Pământul Gellu Dorian, Cealaltă viață, Cluj- cunoaștere. „Eul” nu se mai privește este plin de trupuri, aerul este Napoca, Editura Școala Ardeleană, în oglinda care-i întoarce propriul plin de suflete”. (p. 43) 2018 chip, ci într-una incomodă, a unui „celălalt” neasemănător, în stare să-i pună sub semnul descompu- nerii întreaga ființă. Labirintul de oglinzi, numit astfel pentru puterea de a înfățișa „nesfârșitele tale chi- puri, nesfârșitele tale vieți”, pentru Station Street Baker prezența unei divinități stăpânitoa- re, un „Dumnezeu care toată viața a fost în tine și acum într-un nesfârșit șir de chipuri te descompune” redă metafora universului real și ireal concomitent. Multiplicarea avata- rurilor individuale se supune regu- lilor jocului de oglinzi. De această dată, ne confruntăm cu natura umană infectată, depresivă, subju- gată de panică și anxietate. Ființa 38 STEAUA 2/2019 C formulate voce printr-o aproape colective veninoase şiincomode, spas ieşiri ce seconcretizează care vă potafectaemoțional”, fapt te că avertizat versuri/„urmează tarate ce creează dezgust. resemnare înfața uneirealități incisive degânduri finaluri saude denotițe,sia unuicarnet plinde cum inspiră şititlul, oferă impre în pagină atextelor, care, după forma deprezentare șidepunere element care incităeste chiar vârșite aesenței umane. Unprim desă rea auneiorbitări perpetuă ruptură definitivă față decăuta sociale, şi,totodată, neputința de div, ale politicului fenomenele cotidianului mala o conjuncție expresia uneitensiuni ontologice, Idea Design &Print, reprezintă Leon, Corbu Cassandra P. S. metrie” sau nostalgie cronicizată derizoriu, kitsch, „capitalism decu aspră împotriva conceptelor de te a volumului reprezintă reacția cât şipropriei realități: par prima ci oferă dură ocritică societății, nici alevoalării saualeincertului, în acelaşi timpsăfiefrapantă. sintaxa captivă”, darcare reu şete mată cadefulare claustrată „în nesiguranță existențială, expri trăirilor născutătocmai dintr-o siguranță şiaideilor, ascrierii a mult, lanivel stilisticserelevă o sparte”. căreiatrina toate-s Mai care sestinge”, auneilumi impersonală, ovoce aunui „neam Virgil Leon nuface apellateh dinpoemul Încă poezie al echinoxistului Virgil patrulea volum de el de-al P. S., motice aleuneimemorii apărut recent laEditura sau post-suflet între şi „I”, cititorul es într-o serie de serie într-o dezicerea de ale mizeriei în „vi ------

care scoate poemeledin tică aautorului pentru enumerație, gism perceput interior. încărcate zații alunecândpecrustaminții”, creierului ce sesurpă” sau „sen este clară secvențele prin „miezul lipsite deevenimente relevante devin „ziulici” şiauneiexistențe tului alienat deapăsarea zilelorce închinarea unorodetriste zare dureroasă. sensibilitate acutăşiomelancoli vor scoate o din spatele cortinei în timpce poemeleurmătoare față comunismului, deperioada Nu trebuie uitată obsesiaeste de forță lirică şidetra lirică de forță Înclinația pentru Înclinația intelec P.S. din - - - - - manieră subtilă. poetic construit imperativ într-o sensibilității lirice şiaunuidiscurs lui, oîmpletire ruptădecanoanea infimitate şi actualității un adevărat manifest împotriva lui aparținând rială Virgil Leon este etice. Astfel, edito ultimaapariție puternice şifără rețineri aideiipo grăitor simplitatea prin prezentării un sentiment deelipsăce devine ale, între termenii invocați apărând liniile obişnuite aleliteraturii actu Editura IdeaDesign &Print, 2018 Virgil Leon, şi a în imperiul ordinaru înimperiul pierderii sinelui P. S. , Cluj-Napoca, în - - - - Strangers in the Dark XXIV bibliografice Bulgăr. Bibliografie cronologic Dicționar bibliografiile ( de lucru, precum şi dicționarele utile, instru te pentru cărți înregistrează opreocupare apar- tărâm Horvat editorial aluiSăluc literare.” altfel, De pe activitatea lă astăzi a celor două capodopere de receptare corectă şiatât deuti un necesar îndreptar înprocesul din cele douăromane alcătuiesc tive, circumscrierile convergente „Cursive şi,maiales, exemplifica subliniază astfel utilitatea lucrării: mative dinmediulliceal” şise nat cuprecădere vârstelor for dreptate, căvolumul arfi „desti- 2017), seprecizează, pebună destine eroi, două Doi Bologa. la Apostol ( Horvat de volume a integralei de publicarea edițieicritice în23 său.scrisului ales, săcântărească bineutilitatea vorbimla urmă decreație!) şi,mai țios domeniulcreației sale(până fac peautor săîşicalculeze minu precum şiprofilul debibliograf îl în istoria literară, pedeoparte, (,2002). Incursiunile Rebreanu. Ion–universul uman amintim, a fost precedat de şi volumul defață, este binesă de tomuri de istorie literară. Chiar ortograme în biblioteconomie, de Dicționar pere biobibliografice Î Mircea Muthu la cartea lui Săluc luiSăluc Mircea lacartea Muthu n În universulÎn rebrenian, după Cuvântul înainte , Editura Ş De laIonalGlanetaşului De –încolaborare), , .Mihai Re- Mihai Eminescu.Mihai coala Ardeleană, , , semnat de , Introducere Însemnări Gheorghe alături mente Opere Liviu - - - -

şi cu „repere biobibliografice”; tabel cronologic desigur, precum vieții şioperei acestuia, cu un romancierului, cuprezentarea pitole: unulgeneral, dedicat petrei ca cartea structurează sale clasice. cadrarea îndomeniu, înreperele impuneîn detaliile pecare ile-ar rar, atent sănuomitănicimăcar aleistoriculuia unorcriterii lite spus, respectarea curigurozitate formativăo critică sau, maibine oscilează între exegezăHorvat şi volumulÎn comentat aici,Săluc intermediulprin limbiifranceze. românesador alculturii înlume, Louis Courriol, unadevărat amba traduceri sunt realizate deJean- componentei vizionare. Ambele alepoematicului şiale aspecte aceeaşi limbă,aufost subliniate mai recentei traduceri a lui modernitatea operei, iarîncazul discuții despre juit pertinente şi Eva limbi delargă circulație. pentru Rebreanu înspațiul unor mai degrabă deuninteres aparte în acest sens. Am putea vorbi reală preocupare literare acriticii zatorului nuadeclanşat (încă!)o critice aoperei complete apro devreme, dar încheierea ediției chiarceva mai Simuț afăcut-o zatorului de azi. Ion cu timpurile unei sincronizări acreației pro a exegezelor, arevalorizărilor, a firesc, arfideaşteptat operioadă lungul apatru decenii!), înmod răspândite lorde-a apariția prin de către Gheran (chiarşi Niculae A şa se face că, metodic, îşi înlimbafranceză aprile Din noudespre Liviu Rebreanu Ion Adam , în ------altul dedicat romanului dicționarul de personaje. dicționarul Indicii ale receptării operei, fără săuite cea psihologică, cât socială aconținutului, darşicu cu eterna geneză,cuperspectiva romanului lea capitol este dedicat desigur complet depersonaje;unaltreie operei, lacare adaugăundicționar elemente a degenezăşistructură care pătrund îninteriorul operei şi ale nografic aspectele lui băimărean deasintetiza mo trebui strădania săprivim autoru vreme oraritate. Cred căa şa ar mul IVdin faptulcăvolupe dealtăparte, Mircea iar Muthu, pe de oparte, prefațatorulcum oexprimă cărții, motivația volumului defață, aş gur, darsănupierdem dinvedere arfiunulsin IV (1970).Răspunsul Gheran în Niculae față deaparatul realizat critic de dopere Horvat, Săluc lui poate săaducănoucartea întreba, cuîndreptățit temei, ce neatenție, înmodevident. pricinuite de mancierului, titluri, a fi aniideapariție volumelor ro vizează ştiințifice, aspecte cumar pentruse peseamaediturii, căele vința care corecturii, nupotfipu autorului uneleneglijențe înpri Referințe critice capitol de în tabeledistincte, încheindcuun personajele celor două romane, auîn vedere de lafinalulcărții tot Cititorul avizat s-arputea poeticului , cu referire la romanul Pădurea Spânzuraților Bibliografie Opere Andrei Moldovan Biografia unei capo . Am putea imputa , înfolosul celor este demultă Opere poieticului i cu aspecte şi cu aspecte şialtulde , volumul Ion , cu , cât Ion ------, ,

39 STEAUA 2/2019 40 STEAUA 2/2019 neînsemnat, are trăsături dincine Un personajalmeu, chiarcel mai legile ei,cuîntâmplărileei.(...) putea crea oaltălume, nouă, cu numai unpretext pentru a-mi Realitatea pentru mineafost nu copiază realitatea niciodată. din viața detoate zilele. Artistul nişte greşeală ar face cine ar crede răspunde: săarăt «Edeprisos ce eroii romanului, LiviuRebreanu le Năsăudului deaseidentifica cu ei.Laîncercărileplările dinzona lume nouă,culegile şicuîntâm îşicreează Romancierul pornit. o întocmai întâmplările delacare a Rebreanu„Desigut, n-a produs realitate/raportul creație literară: luiRebreanuturiile referitoare la linie aechilibruluicitânddinmăr cu aceeaşi naturalețe revine peo astfelar ficăzutîntr-o decapcană, sfârşit, cândcredemÎn căautorul în satul Prislop delângăNăsăud. echipă destudenți înacest scop profesorul o clujeancândatrimis din viața reală, aşcumfăcut (prototipuri demulte şilocuri ori) dinromanlocurilor cupersoane de identificare apersonajelorşi Bogdan-Duică îndrăzneală, amnumi neglijează ceea ce, cuoarecare fel şidece istoricul literar nu le are învedere. Înțelegemast al celor douăromane pecare rebreniene, darmaicuseamă aparte, un lirism altfel un lirism aparte, greu de care îşidescoperă osensibilitate mult, sunt destulemomente în impuse denatura lucrării. care cerințele respectă ştiințifice preferă postura depovestitor prea abundentă. o terminologie despecialitate fărăcolocvial, bariere impusede de cititori cărora liseadresează reprezintării ocategorie mailargă ştiințifice,bat rigorilor ținta lucră Cula lectură. toate cănuface ra p. 37) Bologa al GlanetaşuluilaApostol demine.servate ştie câte personajevăzute sauob Stilul este unulcare îndeamnă creații sunt identice cufapte , adicăîncercarea » ” (S.H., Săluc Horvat Horvat Săluc complexul De laIon De Mai Mai că ------, ei cacireaşa coaptă.” ( primăvară aiFloricăi, dupăbuzele ca cerulochii frumoşi, albaştri de Ion alGlanetaşului „tânjeşte după necare” bănuit. Spre exemplu, cuo „alu lui Apostol sunt Bologa şovăielile totipul unei generații. Apostol amvrutsăsintetizez pro n-are nimic din fratele meu... În zatorului: „Apostol însă Bologa pro lamărturisirile până laurmă devremeşi puerilă, ce recurge cercare purspeculativă, dacă nu bine cădemersulrămâne oîn asemenea aspecte, elştiefoarte insistă Horvat Săluc Cu alzădărniciei. toateefort reper care ledefine şte), este un reprezintăR., încare virtualul un în romane precum cele aleluiL. statorniciri temeinice (maiales cu grijă, pentru anutulbura ale realității, fie ele de aspecteficțiunea „fotografiate” privințe. Încercările deadelimita Rebreanu, lămuritoare înmulte luiLiviu tură, saucumărturisirile de o cu totulale criticii, altă fac alternează cu evaluările estetice Bogdan-Duică”,numit „complexul a scoate planceea înprim ce am creație alromancierului, pânăla multă insistență, înlaboratorul de siunile frecvente, prezentate cu celorlalte. A fiecare imunefață deevoluția critice saudoardereceptare, unorperspective intersectării argumentare. aicişiimpresia De la susținerea lor, laundemersde cu multămodestie, fără sătreacă mulțumeşte sălepunctezedoar, când are asemeneacontribuții, se al opiniilorpersonale, iaratunci poziționează peunfundament nu intră îndialogcuele, nuse tură cucreația romancierului, dar opinii exprimate întimplegă trece în revistă, fie că autorul volumului, meticulos, 71). prezentarea personajelor( ține mult, devreme ce oreia la 34), exprimare lacare sevede că Dar, secuvinesăobservăm văditcă poetică,afirmă şa seface căincur asupra unor şi decupate şi selectiv, Op. cit. Ş ovăielile Ibid. că , p. , p. ------riile înprivințafrateluiriile săusunt Române, 2008. p. 51) Iar mărtu prin elînsuşi Andrei Moldovan, recunoaşte înel.” Gheran, (Niculae diferite rânduri deoamenisepot cât emaireprezentativ şicând roman ecuatât maiprețios, cu naje existente. Unerou alunui deperso mai multe virtualități atât maireuşită, cucât cuprinde fotografie, ciosinteză, care ecu Creațiafi monştri. literară nue o realitate. fiaşa,eroii Dac-ar meiar nu există niciun personaj luat din mea de-a niciocarte unor iluzii.În melecăsunt victimele în cărțile lora care s-aucrezut fotografiați mă priveşte, declartuturor ace nevindecabilă problemă: ce „În mai tranşant această eternăşi a clarificataltădată chiarmult lui.”mările ( noastre, aletuturor, caşizbuciu detaşare, cutoate luminileşi,mai mâni este văzut de romancier cu ropatriotismul intelectualilor tem fără afirma greş cătocmai față de atitudinea învățătorului Herdelea vom încerca săcomentăm aici patriot român, adicămartir”. Nu deşi îiimpunesăfie „instinctul putea fiunbun cetățean austriac”, în care că seafirmă cu uncitat dinGeorge Călinescu buni români”. argumentează Se „se dovedesc a fi buni patrioți, HerdeleaZaharia şiIonBelciug tabilă simplificare, că când afirmă lui Rebreanu deoregre uneori, cazul receptării critice aoperei de îmbrățişat. A ceptarea unorclişeealtfel greu consacrate, poate să ducă la ac tulbura oseamădeimagini deja propria-i creație, pentru anu te aleromancierului față de p. 152) patriotică.” (N.Gh.,A.M., nu inspiră decât cel multopoezie scrupule. Unasemeneapersonaj Fratele meuafost naționalist fără e oarecum alături derealitate. încă şimaidure: meu „Romanul Evitarea atitudinilor abrup cauza neamului Ibid. , Editura Academiei , p. 146) Rebreanu şa seîntâmplă în Liviu Rebreanu învățătorul „ar , darpu Op. cit. ------, atragă atenția nu doarasupra Eugen Lovinescu), denatură să guros argumentate (Tudor Vianu, Pe lângăcronicile elogioase şiri autorul lui.Are şinuare dreptate. fi cuvenit saucum s-arfiaşteptat a fost aşcums-ar decritică primit când seplângecăromanul romancierul atunci este subiectiv cit. române şiuniversale”. (S.H., Rebreanu încontextul literaturii că „vin săfixeze definitivopera lui aprecierile luiGeorge Călinescu, mând, printre altele, cuprivire la fie căseîndoiaudeaşceva, afir că remarcau oizbândăartistică, conturării valorilorestetice, fie studii care dinnevoia aupornit luând în seamă acele cronici sau ritele etapealereceptării critice, sintetic şibinedocumentat, dife față trece înrevistă succint, dar clarificări. Autorul studiuluide caz încare sesimte nevoia unor niul receptării critice, pentru un depersonaje.cazul dicționarelor tere. şiîn Eleauunrol important sublinia idei sau a contura carac completa expozeul critic, dea în capacitatea lordeasusțineşi abilitate citatelor, înselectarea în toate celelalte omare cazuri, Horvat, laSăluc sus, amobservat ciunilor omeneşti. ales, umbrele saledatorate slăbi zie, căscrierea luiRebreanu este închipde căruia afirmă, conclu romanul către Academia pentru Română decernarea Premiului Năsturel de Gândirea mentariul luiCezar Petrescu din adăuga noi,înmodspecial, co Iorga. ale lui Tudor Arghezi şiNicolae Ibrăileanu, laaprecierile dure la rezervele formulate deGarabet de pornind citați Horvat, deSăluc destul devehemenți, amintiți şi superioare, există pe înliteratura română, calitativ mai cu seamăasupra unei noi eta unui prozator şiaoperei sale, ci , p. acelaşi timp, 59)În crede că Să rămânemSă însătot îndome ciudaexempluluiÎn demai Şi de ar fi fost doar atât! Am Ion (semnat la IonDarie), , comentariu înfinalul şi contestatarii, Ion Op. Op. nu ------pentru romancier, launnivel al multe alte motive deamărăciune literatură. dar că,înniciuncaz,nueste un bunmaterial amintită ceva maisus, este nevoie care contează. aleacelei critici importante erilor neşte justificată romancierului este astfel ome- lui LiviuRebreanu! Amărăciunea succesul unor capodopere ale Şi suntem şi dupăapariția de elită,veniți dinalte ținuturi. să cinstească fie şi intelectualii, năsăudeni care nu înțelegeau atitudini decastăa uneimaipuținjustificatepricina lui protopopi, dar numele autorului G. Coşbuc, maifigurează câțiva seamă aiNăsăudului încare capitolul carte tere aora Mare,şelor dinRomânia şcolar, pentru omaibunăcunoaş şidestinatăRegale tineretului locului, susținutădeFundațiile ai Năsăud, dedoicărturari scrisă o sinteză monografică aoraşului clasat. Tot camatunci sepublică romanul luiRebreanu fiindsur puțină lume mai şialbastru galben şi romanul lui I. Minulescu, nală aajuns şi premia cel mai bun roman. fi În rândul cititorilor pentru aaprecia cației mai largi. A receptării operei sale în sfere ceva Apoi, să amintim că existau Revenind la „fixarea definitivă” Ion Ideea europeană este inexistent, poate din şa arfianchetapubli Pădurea Spânzuraților , înciudaapreci pentru (despre care ştie azi ceva), , pelângă grănițerilor Oameni de Oameni (1926),în literatură, Roşu, şi - - - - -

de critica literară,de critica rejudecarea definitivă”, ci revizuirea mijlocită 21 aşteptărilor omuluidinsecolul rebreniană vie, care sărăspundă oamenilor deazi,pentru ooperă firesc şiinteresul nostru, al secole.de care Este nedespart unor alte aleomenirii, perioade aleantichitățiide scrieri sauale cititorului de azi pentru o seamă aicişiinteresul De schimbări. răspunzând unorasemenea îşidovedeşte calitateade artă de timp, cât şidespațiu, iaropera mai mult sau maipuțin,în funcție tat. Valorile estetice semodifică evaluări denecontes prin critici, dacă odatorăm unorimportanți singură imagine, definitivă, chiar se împăiazăpentru apăstra o de muzeu, care sebat încuiesau viața lor, căelenusunt exponate să amintim că operele literare au doar cumăsură. bunetrebuiecă lucrurile lăudate fac şieu, înpuținecuvinte, pentru ce e de toată lauda. Este ceea ce prefațatorul, este unautilă,ceea litatea volumului, cumpreciza şi care atrage şiincităcăadresabi este unul cărții înseamnă cătextul ginile sale. Dar, dacăamfăcut-o, delapa pornind dezvoltat le-am scriitor pentru conotațiile pecare frumos volum dedicat unuimare un bunexemplu. Liviu Rebreanu fiindînacest sens au nevoie cititorii, darşiautorii, tivă constituie demersuldecare operei deperspec schimbări prin . La toate acestea, nu „fixarea Mă va ierta autorul acestui va ierta Mă  - - - -

41 STEAUA 2/2019 42 STEAUA 2/2019 S L aurului și a tuturor odoarelor pe care le trimisese letrimisese șiatuturor care aurului pe odoarelor lui,intrând înstăpânirea Haraldcurtea la a rămas Harald Saga regelui (cu baniişicomorile adusedinConstantinopol) tronul Norvegiei. Fragmentul demaijossurprindemomentul încare Harald sereîntoarce înScandinavia șitârguieşte întruchipează eroul exemplar înmarea sagăavaregilor. lui derăzboinic petrecută şirăsăritul îndouălumi,nordul vikingilor Bizanţului, Harald Sigurdsson este considerată, dealtfel, înistoria sfârşitulerei Scandinaviei şiaEuropei vikinge deatunci. Cu viaţa luiHarald uncult. Sigurdsson saca Moartea înbătălia delaStamfordmoartea Bridgedinanul1066 regelui Harald.ani delamoartea Celebrat scaldice, înpoemele după destinulsăueroic funcționează medievală – Biografia saeste inclusăîntr-una dintre cele mai dat-o Europaremarcabile opere istoricecarepe ne-a bizantină, șico-regent alNorvegieișiDanemarcei împreună său, cunepotul regele cel Magnus bun. soldat înarmata afratelui norvegiană său, regele Olaf, viitorul sfânt, varege agărzii căpetenie înarmata regelui HaraldSaga dintre o la chiar săajungă oferiră eiînșiși eise Mulți celuilalt. sălupte unul împotriva Magnus, înmână. eitot ce lecădea pentru păstreze toate palatele comorile împăratului păstrau care și să Varegiiîmpărat teamă fără murea. puteau să jefuiască șiîncurajat un decâte ori ori erapermis către varegi de palatului imperial jefuirea obiceiul deapermite Pentru palatului imperial. cei nu care jefuirea știu, la detrei ori Harald aparticipat înConstantinopol, cuți înaniipetre că minunăție, Harald pentru la așa până șinudin nordul Europei maiavusese nu maivăzuse era atât unaltprinț încât nici demare șideprețioasă comoară asa dinainte Această dinConstantinopol. Încercări de pace depace Încercări Comoara triva firii ca Harald și nepotul săufrate,ca de Harald și nepotul regele firii triva fătuitorii regelui au e împo Magnus hotărât că l-a primit cu multă bucurie. O iarnă întreagă Oiarnă multă bucurie. cu l-a primit lui Harald regele în Novgorod, Jaroslava sosirea

Heimskringla Heimskringla reprezintă biografia celui mai remarcabil carerege al Norvegiei, a pe fost rând (FRAGMENT) (Cercul lumii),elaborată deînvățatul islandezSnorriSturluson la170de - -

mareelor, Corăbiile au tale arat fără încetare valurile Vâslind daneze; lungul coastelor de-a al șiNeobosit celormulți, rege călător Apele corăbiilor, oceanului cuvârful spintecat le-ai Tjodolf: poetului versurile știmdin bucurat cum deîntâlnire,doi s-au așa Cei au când regelui ajuns tabăra până Magnus. la șinoapte oprire, țărmului; au fără zi călătorit lungul mare taină. în aceeași luiMagnus veste trimis Harald i-a în Constantinopol, Harald le câștigase care pe dinbogățiile egale uneipărți în schimbul să-i ofereera gata jumătate dinregatul Norvegiei său, regele nepotul Magnus, aînțeles că și când aajuns luiHarald, urechile șila vestea Când secret. toate acesteauîncel înțelegeri făcute fost maimare au deacord fost săîncerce Harald. săajungă la Însă airegeluiacolo deîncredere Magnus undeoameni spre apoi sudulDanemarcei, grăbit s-au Mesagerii deurmat. cale singura este convinsa fost aceasta că înțelegere Harald înnumele cu regelui, Magnus iar Varegii înnoapte, apoi spre au nord, vâslit de-a R suntem regi împreună. Știu că suntem Știu diferite, că suntem firi împreună. regi egal cum așa egal, tineînmod cu săoîmpart vreau care pe tăi, ochilor adunacomoara dinfața să pot în țarăstrăinășiamsupraviețuit multor ca pericole amtrăitmultă Înce vreme măprivește, neînfricare. ailuptat cu știu că că pentru degeneros, nespus șiaimei.Aifost tăi dinmâinileinamicilor câștigat indu-mi jumătate l-ai singur care dinregatul pe spre regele spunându-i: Magnus prezenți petrecere. seră la le-au fuse regelui care împărțit oamenilor Magnus care deveșminte, șialte bunuri, pe arme grămezi de cufere încortul său. săiau Oamenii maiadus omulțime regele aducă Harald săse acerut târziu, Mai multă veselie. detoți cu supușii împărtășită lorafost bucuria înălțime,iar aceeași la ridicate tronuri au două stat altul,doi regi unul pe lângă cei petrecere, La minunată. A o fost petrecere deoameni. deșaizeci șiHarald avenitînsoțit masă unchiul său l-ainvitat pe la aceea țărmului. Înziua să vină. va care pacea cuvintele iar lor prevesteau vorbă, Cu mare trăit și-au bucurie revederea. întâlnit, s-au domnesc deos ceidoiconducători Când săi. Jumătate din împărăție oamenilor și încrederea picioare săîțipună la oferit s-a Magnus regele Căci adus. Regele Harald l-a ridicat spunând: Regele Harald l-aridicat adus. unuilingou deaur cap deomafost demărimea aur cu ticsite roșu. lui fuseseră încăperile spune că se care despre tului Bizanțului, Toată aparținuse de drept împăra bogăție această înScandinavia. nemaivăzut fusese fapt care loc, ocomoară imensăîntr-un așa singur uimiți săvadă lui.Toți valoarea după obiect ceiau dinfață fost fiecare șiprețuită, ce după cântărită afost doi regi, între șiîntreagacomoară împărțită afost bou cei piele de ouriașă pe răsturnat lorafost cuprinsul sa. partea cu cuviință de facecrede va va ce și fiecare egal ovomîmpărți înmod comoară fiu, însăaceastă să eu pot tumult ești și știucă decât maigeneros Cei doi regi erau acum foarte voioși. Apoi voioși. erau un foarte acum Cei doiregi cuferele apoi aurHarald cu șitot adeschis oînțelegere mine,dăru cu aipecetluit – Ieri cuferele întorsApoi deschidă șis-a săse acerut doiregi pentru O coroană șiunchiul au nepotul stat de aceea, După de țărm, iar tabăra sa era așezată chiar pe linia linia chiar pe saeraașezată tabăra iar de țărm, corăbiile ancorase își aproape egele Magnus - - - el aluat-o deaseme însuși Este, nostru. tatăl dela ce brățarădupă tău șifratele ți-adat această meu gravitate. cu Magnus regele i-arăspuns înultimasabătălie, aplecat când sfântul mi-adat-o meu, regeOlaf, tatăl că atunci am,pentru săspuncă putea nu aș știuce altceva brățarăți-araparține. această șide faptul până că sunt îndoiesc se unii care conducerege care regate. două Cu toate acestea, Harald. brățarașii-adat-oregele și-adesfăcut Magnus lui Spunând aceasta, brățară. mică dinacestă aurul Tot cândva. l-amavut care este ce mi-a rămas și argintul aurul au pe risipit săleduc, ca nevoie șitoate amavut resurseledecare regele Magnus, comori? acestei atâta valoarea tale aur să egaleze care Lui Danemarcei. Svein, uzurpatorul cumplită isepregătea pedeapsă însă Și pace, dintreÎnțelegerea anunța oamenii voștri bunăvoire tale. dinAtunci dăruit lui când comorile i-ai Magnus rege, nostru Au Harald, intrat generosul în ta, stăpânirea ale Norvegiei Câmpiile înverzite celor legerea doiregi: din fiul luiThorir Steig. său,în mâiniletatălui Steig-Thorisson, Guthorm dinlemndearțar vasul avăzut însăși ea că povestit luiThorir, nepoata că și amărturisit i-a Gudrid, lui Thorir, din mantia croită regelui Harald dăruită dealtar pânză o odată văzut a Snorrason Thorgils sa. promițându-i prietenia albă, blană cu tivită regele stacojie,la Harald mantia luidepurpură de a mai primit Thorir deargint. monede cu ochi Vasul dinargint aurit. eraplin deasemenea, era, mâner al cărui argint cu aurit, de arțar și încrustat dinlemn sculptat din vas Steig luiThorir un dăruit era regele tuturor. tău tatăl când regeluinobilii șisupușii înNorvegia, pentru au vremurile vitrege fost că adevărat nea, în curs de apariție la Casa Cărții deȘtiință, Cluj-Napoca) laCasaîn cursdeapariție Cărții – Asta cred că e adevărat, rege Magnus. Tatăl regeMagnus. eadevărat, că cred – Asta Însă regele Harald acontinuat râzând: atunci brățarănu amea, este această nici – Dacă un deaur bucată pentru mică eofoarte – Asta Harald aprivit-o spunând: i-arăspuns le-ampurtat, care pe – Războaiele încămările găsi poate se nepoate, – Cecrezi, Poetul Bolverk Arnorsson a celebrat Arnorsson Poetul Bolverk astfel înțe regele Harald i-a aurmat, care petrecerea La (traducere, note șicomentarii de Flavia Teoc - - ,

43 STEAUA 2/2019 44 STEAUA 2/2019 T fals sauderaiat anecdotic (cum şi-a distilat discursultranzitiv, Şerban douăzeci deani,Robert Soviany. Pentru c în aparență prozaice”, cumobservă disimulat înregistrată prozastic alversului. marcă Deja răni, epifanii) (panici, angoase, amintiri, eşecuri, incizeze cele maiumileexperiențe şi tură: aființei deopotrivăperisabile apariție. Titlul asumă o dublă pos de anudeveni obsoletlafiecare Şerban de evenimente culturale, Robert reputat, amfitrion tică pînălanici50deani),jurnalist debeletris (a publicat 20decărți Tracus Arte Robert Manasia Ştefan în transparență Ce semaiascunde volumului). (am citat poemul care dă titlul pentru aproapele/ sedovede şte” dar cea mai bună/ tot dragostea tea ş i atîtea/ tehnici de camuflaj/ cu privirea în pămînt// sunt atî pe cap/sămergi puținaplecat/ să te îngra şi/ să-țiîndeioapcă e suficientplete/ să-țilaşibarbă/ casănufii „uneori/ recunoscut/ mici dinaceastă culegere unde vestioară, înelegiile pentru ființe sînt celebrate înpoemele-po sentimentală vorbim, cidespre onouă despre ocluziuni(post)moderne de camuflaj vom vedea). Iarăşi, titlul: a textul de textul recent volum depoemeallui ehnici decamuflaj sculptorului stăpîneşte timpul Şerban în . Nu despre ermetism, , în şi spatele notației : inimă, retină, auz 2018. Autor prolific aici ebine „lirismul în , aapărutlaeditura însoțire în

țesutul timp şi ă, înultimii organizator , cel mai , capabilsă Octavian Octavian auster educație Tehnici şi arta arta în şi - - - -

de jocalamatorilor –aruncîndla profesionist coborît peterenul poți dărui:caunbaschetbalist pecareo victorie. ți-o O victorie ticalitatea ei) drețea, vulnerabilitatea sauver- cu lipsademăreție, darşicutan viața (viața cutoate ambiguitățile, ştii conştienți căaînregistraarti duc lapoemememorabile. şi, totodată, austeritatea discursivă Ana”). Efectulacesta desinceritate să oduclaliman” („Pluta bunicii cu care săcolind lumea/şi/uneori/ acum/ aşfiputut construi/ oplută/ scos/ dintălpişipalme/pînă pii şimărăcinii/ pecare mii-am bun”) sau „dacă aşfipăstrat/ ghim gură casăzbori” aripă/ („Vîntul cel cîteodată/ esuficient săaiosin ca pe un prieten//pe după umeri/ veste/ apoi mă ia cu mîna dreaptă/ „mă roagă fiu-meu/ să-i spun o po vehiculele ce înving gravitația: adesea dinpeisajulfamilial–sînt parabolele Patericului) –decolate istorioare „zen” amintind (ori de metalele grele dinvolum, micile Dacă poemelethanatofobe sînt deschide cerul” („ însă dacăaşdeschidedegetele/ aş Dumnezeu nicimăcarînjoacă/ lucrătoare”) sau „nu măcred şi necurățenia noastră” („Duminica duminica/ şiiauasupra lor/păcatul maşina de spălat rufe/ lucrează mat azi: „maşina despălat vase/ şi de un nostalgice sauonirice, eexcizată sub linie lumul anterior alluiRobert, Robert Ş Robert Thanatofobia, prezentă şiînvo vibe (2015),ce poeme irigă religios atît derar asu erban esteerban unuldintre înseamnă Și legeamorală”

, însine, Puțin şi ). ------

ea definitiv poetică. Pe careRobert ografemele pînă lafulguranța ace biografist, artificiul cititoruluimemoria nuapelînd seama” („Amprente”). laş/ nici eu nu-mi dau prea bine unui învingător/ asemeneaunui vede mainimic//tac/asemenea care prin pe ungeamaburit/ nuse degetelor/ ca mă atingi/ cuvîrful bărbat puternic am coş/ rămînînd lor. înmemoria „ nume derău. iaîn –spersănumi-o portanță are suficientă candoare, lejeritate, sa însă, ajunsă la maturitate,Arta decît bătrînețea” („Bătrîniipoeți”). şi tot maigrea/ maiucigătoare tăioasă şimaigrea/ tot maităioasă cu fiecare strofă chiuretată/ e mai oțeleşte/ iarcufiecare cuvînt lipsă/ Ş bătrîni, Robert („Jucăria”). maeştrilor Despre arta că/Dumnezeusurîzînd ecopil” Dumnezeu emare/ mi-arăspuns dată// i-amspusneîncrezător că/ gerul decer/ teleghi caojucărie continuat sămeargă/ legat cuful doar căn-acăzutdinpicioare/ cia fulgerat/ înmijloculcîmpului//nu „am cunoscutunom/care afost de aconsemna: umoruliluminat: de a fi o bucurie în vers, unanumefel deumor, transparență torul şigraficianul Pavel Vere ş – co-produs în2017,alături depic cum spuneaîntitlulalbumului poemele acestei cărți. Ş erban oatingeerban încîteva dintre Robert Robert București, Editura Tracus 2018 Arte, Șerban, Șerban, . Abia reprimîndu-şi, Tehnici decamuflaj erban scrie că scrie erban „se şi de a vedea cilustruindbi / şopteşti/ i Să rămîi Să în Ascuns – ce ce în şi - - - - - , N Cititorul este pusînfața unorre tura romanului nusedezminte. lentila absurdului, iardupălec absurd saucel puțintratat prin Daneliuc promite unsubiect imigrant român ajunsînAmerica. o grenadă sau unui tată al scenă deschisăpentru decizia vieții obișnuite, volumul pare o înglobează de fapt naturalețea relatate dinviziuni diferite, care oare alepersonajelor. interi dinmonologurile fac parte abuzive saumoartea portamente în care diverse dependențe, com grav, încadrat firescului cotidian, tematic, volumul adoptăunton devedereIași, 2018). Dinpunct mai tâmpite momente semnat deMircea Daneliuc, stau la baza celui mai nou volum câteva dintre coordonatele care ireversibilitatea timpului și lipsa un catalizator alîntregului volum; treilea capitol, cede-al pare săfie (p. 62)este fraza care Sunt cele maitâmpite momente.” dar nupoțisăspuicăeștibine. ești bineniște minute, aștepți, ale volumului. re este cheie unuldinsimbolurile de unfragmentarism asumat, ca it întreg romanul, însăeste vorba fragmentară pecare este constru cuvinte completează schema rator; tonul teatral de șijocurile personal alfiecăruipersonaj-na întâmplări, relatate controlul prin semantizări psihologice aleunor „Ceasul îțimănâncă viața, încă dintitlulcărții Încă înșasecapitole,Structurat teatru sauabsurd sunt doar ebunie, introspec căruifiuaduslașcoală pentru untânăr (Ed. Polirom, ție, dramă, încheie , Mircea Cele cel ------tare șiconstruirea acestora prin siunea unorpsihologii fragmen de interesul pentru umană își comprimă întreaga condiție tea, tonul prin grav alrelatării, aces-dramelor personajelor; condiții care staulabazamono de control aacestuia sunt două Mircea Daneliucseelibereaz care este unaefemeră. formă; dimen Scena deschisă ă - - -

scenei inclusivpentru gânduri. unui autor care deschide lumea lizare sedovedește afi rezultatul interior șiredarea teatra luiprin din mizaromanului. Monologul apel laabsurd parsăfacăparte tâmpite momente, Ana-Maria Parasca Mircea Daneliuc, Polirom, 2018 Iași, Editura Cele mai -

Night Call 45 STEAUA 2/2019 46 STEAUA 2/2019 U țile epocii(Prokofiev,Șostakovici, relația luiBulgakov cupersonalită din biografia sa. Studiul descrie maestrului cumomente cruciale c detalii prețioase deistorie literară, grijit ascriitorului. Ediția în artistică profilează odiseea existențială și tiv consistent șiminuțioscare însoțită deunstudiuintroduc Editura ȘcoalaArdeleană, 2015), de teatru inedităoreprezintăapariție piesa de librete deoperă sauactor. O maturg, publicist, regizor, autor și Margarita de prozator, scriitorul noscut preponderent încalitate Bulgakov. Dacălanoieste cu Afanasievici ucraineană –Mihail cea ascriitorului rusdeorigine oase evenimente istorice este societate bântuită demonstru sub semnul paradoxurilor într-o Fărîmă Maria Stalin &Divinatragedie aduse deBulgakov istoriei reale. Teatrul variațiile urmărind deArtă, dacă inițialaplăcutcelor dela fost încele interzisă chiar dinurmă zintă șiobiografie a piesei care a starea fizicăși psihică. Studiul pre succesive,amânări înrăutățindu-i Stalin, ceea ce s-amaterializat în țină aprobarea șirecunoașterea lui cenzură. Marele luivisafost săob presei bolșevice șiinstituțiilorde în permanențăsupusatacurilor antisovietic”, M.Bulgakov afost comodă, considerat drept ,,scriitor unei lumiutopice. Celebritate in ologice șiaseîncadra înpeisajul acestuia deaface concesii ide Stanislavski etc.) șiincapacitatea ontextualizând șicorelând opera biografii alesecolului XX aflată na dintre cele maifascinante ă de Nicolae Bosbiciu oferă Bosbiciu ă deNicolae Batum s-aimpusșicadra (Editura Eikon & Maestrului ------Soso. malefice șilatura diabolică alui rent înpiesă,semnificând forțele Batum, focul fiind unsimbol recu după,ardImediat uzineledin istoria Diavolului care a furat luna. nar îșiîncepe discursulpovestind goric, întrucât tânărulrevoluțio Anului Nou. Toastul este unul ale și discursulluiStalin dinNoaptea care luptăpentru aceeași cauză gian Batum alături dealțiindivizi agitația politică dinorașul geor demonic, într-un farsor. Urmează luând ulterior într-un personaj reclacitrant și instigator evo acest gestseproiectează și batjocoritor: ,,Amin”. tânărului Stalin este unulcomic destină de manifeste. Răspunsul clan vernamentale șiîmpărțirea la cercuri antiguapartenența subminarea puterii statului prin minarul teologic din Tiflis pentru cularea (Stalin) delase luiSoso eroic șiromantic aldictatorului. tescul ce caracterizează periplul farsa, satira, persiflarea sau gro ză procedeelor stilistice precum dă. Dinamismulpieseisedatorea atmosferădrama într-o delegen careelemente plasează ficționale o istorie compelxă îmbinată cu sursele vremii, scriitorul creează simbolice. Documentându-se din de subtilități istorice șiîncifrări ambiguitate premeditată, plină însă, deasupra eiplaneazăo c construiască piesa tinereții sale. Bulgakov pare să inegalabilă a,,tătucului” înanii revoluționar șipersonalitatea erințele ideologice alevremii, Piesa debutează cu exmatri Batum În actul II caracterul rebel IIcaracterul al actul În evocă uneveniment în acord cu Încă dela Încă un spirit un spirit ------țarul Nicolae IIîșiînvațățarul Nicolae canarul precummico-grotești cea încare sesc înpiesă,alături descene co bibliceAlegorii similare seregă este maidegr drumul Golgotei, deși,aici,Stalin de scena biblicăalui Isus pe loviturile gardienilor reamintește Stalin. Ieșirea din următoare relatează detenția lui cu arestări torilor din Batum care se soldează prin individului luciferic semanifestă tria literarătria aluiM.Bulgakov. demonstrează încăodată măies câtevaprin grile deinterpretare și teatru subtilăcare poate ficitită renaște simbolic. erou miticcare acoborât înIadși caunadevăratdin exilul siberian teotic întoarcerea prin luiStalin de Hegel. Drama seîncheieapo re Stalin citește ,,Filosofia nsturii” să cânte imnulnațional sauînca Batum Eikon &Editura ȘcoalaArdeleană, organizarea grevelor munci Mihail Bulgakov,Mihail reprezintă opiesăde sângeroase abă unAntichrist. închisoare sub Batum . Actele , Editura 2015 ------tăcută deliberare, buzunarele moidecatifea cafenie aleimperiuluisău cântăresc ai favorizatului Franz Iosif Ochii decocleală Volatilă Roca-mamă aCiviliza şi autobuzul seîndepărtează dinPia sau carapace deţ cu irisurilebombate ca niş şi priveş numai băie clipă când îifac cumâna ş ni cu bur care fumează laumbră, Pe lângă vânzătorii de lebeni ca săzâmbească vânzând floriînfiecare zi Dar presupun că trebuie musaisăfieunestet sau poate voia numaisă- mereu-repetatul tropăit alpotcoavelor clocote ş un gust pentru bra Dar chiar encoronada diosa una para lugar un es no Dulces Los de Portal El Mă îndoiesccă l-acititpeMárquez Sunt celmaifrumosclient So are ochiimoi,catifela găsite deofeti pe de picturile către deschide ei dintre Strunga balenă delaBunicu din cu cei doi de la Le cumpărflori Pe drumîn vizită labăbu Pia i iată-l pe iată-l i i mi ţ ţ e întregi ul ei ţ a Cipariu ş ţ cări ieroglifice iganca coco ţ ile de bere rotunde de parcă ar fi înghi fi parcăar de rotunde bere de ile ş ş te insistent dingeamul autobuzului te în sângele lui precum flăcările în amurg în flăcările precum lui sângele în te tie să facă complimente ş i a ţ ş elul care mănâncă uncovrig oferul 32ului care nu mă a mă nu care 32ului oferul ş ţ a i din fadin i ţă înLascaux estoasă ş ţ ată dincol e sub ţă ca tablele de rummy din os de os din rummy de tablele ca ţă ţ i ţ ţ ş e iri conturate i vândă marfa te coji depepeneverde ţă ţ ţiei ţ a Cipariu ş teaptă nici o nici teaptă ţ it lebe it ş teră ş - i poezie tulburată rumegare, tulburată rumegare, buzunarele moidecatifea cafenie aleimperiului său cântăresc ai nenorocitului Franz Ferdinand Ochii dealbastru ceresc sunt zugrăvite înacelaşialbastru apretat. imperiului său case panseluţ Ochii luiFranz Iosif, piatră şifierînerpuitoare străzi albe... aceş tăcută deliberare, încununat cu albăstruia manta a nenorocirii inevitabile. osânditul omFranz Ferdinand ale sticlă timpului ca mătănii - de mărgelele concentrare cu enumerând şi oîncruntare privindrelicvele, vase delapislazuli înălţ Ochii luiFranz Ferdinand, cartografiile străzilor înflorite cuichor... aceş ti ochi care fac şidesfac ti ochi care neş ţ ărăneş ele presate alevechii Europe, ti aflate în depărtate hotare sălbatice ale sălbatice hotare depărtate în aflate ti tiutori şerpuiesc ate dupămiideani, Scridon Andreea

47 STEAUA 2/2019 48 STEAUA 2/2019 D este unstilpovocator șiunmod tematici diferite, ceea ce leunește publicate inițialseparat. Tratând lungul aaproximativ zece aniși redactate deînsemnări de-a puri lătorie romaneleprin Tavares, cunoscutlanoicel puțin Gon scriitorului portughez zică și Literatura-Bloom (Llansol, MolderșiZambrano), mu despre știință,teamă, legături de europene. Având titlulcomplet tradițieprin sistemelor filozofice într-un modconceptual, specific 2018) ointerpretare arealității Nuțu, Editura ȘcoalaArdeleană, Tavares (traducere de Corina Enciclopediei tinde săînlocuiascăîncadrul OrientuluiÎndepărtat, gândirii cel maiadesea Rus Emil Adrian catedralei înflăcări Contemplație asupra căutat în rezultat, el e dat de și 32). Adevărul nu trebuie astfel simulează șiminte, alteori nu” (p. o realitate care „există șiuneori aunuigrup ori fațăperioade de o constantă, o convenție aunei văr este relativizată șinicidecum omului deștiință. Ideeadeade instrumentele ori de a-larticula, limitele limbajulu care e definit și înțeles adevărul, asupraperspective modului în nări despre știință realității ale cunoașterii. ori mune, aparent denetăgăduitale sub semulîntrebării co aspecte de gândire care puneconstant CONFLUENȚE Prima parte, Enciclopedia. Scurte însemnări Scurte Enciclopedia. anecdote, aforisme koanuri, iscursul narativ subformă de

în

India , adunăcincicalu Ierusalim lui Gon povestiri, specific i înîncercarea , oferă Scurte însem Scurte , volumul sau ç alo M. câteva ç alo M. O că O și ------doua parte. doua parte. tre schițate aspectele înaceastă a sunt câtevapropriilor acțiuni din așteptarea resemnarea ori înfața salvare vremelnică, singurătatea, înțeles, căutarea frumusețiicao seface fișide-a sibilitatea de-a vieții,impo Incompletitudinea a dorințelor șiatemerilor” (p. 79). nu e altceva decât „o consonanță șideafugiunele lucruri dealtele”, re aproape disperată spre „a iubi înclina imposibilă. Omul, printr-o față decelălalt, însăcuadevărat încercareprintr-o de apropiere traducându-se aproape mereu nu, față desineori lume, forme teama, conștientizată ori vieți stăîntotdeauna subdiverse și lume. spatelor unei În actelor nerezolvabilă tensiune între sine unei ființe aflate continuă, într-o existențiale, schițând profilul a condiției șiatemerilor sale mă lui Dumnezeu”, este cuneputință. există ometaforică a „mașinărie stra 32), însăadevărul, caodemon adevărului realizat prinlucruri insistă. Știința eastfel „o căutare a două segmente asupra cărora se există șinuecercetat –sunt alte ce nusesupunelogicului, darcare studiu șiminciuna–adicătot ceea de alături deaaccepta caobiect apropiere alimbajuluidelucruri”, drept „o invenție, o tentativă de gere aștiinței, afiecărui concept telor limbajuluișideaicioînțele logie” (p. 48).Conștientizarea limi orice„există în[șiprin Scurte însemnăridespre tea Scurte ț ie definitivă, atâta timpcât nu se oprește asupra omului, ] metodo

” (p. ------

ideile sădialogheze alăturări prin ribozomaticestructuri șipunând subforma unor dezvoltând Completând reformulând, ori Llansol. Gabriela șiMaria Molder Zambrano,Maria Filomena Maria mentele filozofice a trei autoare: lele, plecânddelaideileșifrag uncomentariupractice înpara a volumului, Tavares alegesă legături viziuni susceptibil utopice este 169). Ceea ce stă înspatele unei care se preschimbă în sunet” (p. misterioasă această „raționalitate propunerile lui Tavares pentru Iată câtev după partituri. sunetele trecutului, atenție, nu cieni care sapă forme, sau de arheologi-muzi care sunetele seorganizează în pentru de ascultători-geometri sunetele „nebune și diforme”, eni care așteptare prin vindecă populată deascultători-clinici a auzului” (p. 143),iarlumeae depinde și[ea]debunautilizare melomani-fizionomiști, „morala cu urechile astupate decătre șiChopinseascultă cald, Mozart dintr-ununui dirijor balon cu aer este semnalizat gesturile prin condițiilor meteorologice, traficul muzică adesea. asupra cărora se opresc cel mai cunoaștereaomul ori sunt temele comun încare șideaceastă dată tughezului, para-șigăsiunspațiu trei autoare, alături decea apor celor perspectivele și juxtapuneri, Cu Cu În În partiturile sunt adaptate partiturile Scurte însemnăridespre Scurte , cea mai densă parte , cea maidensăparte Scurte însemnăridespre Scurte pământul după a dintre - - - - - o înțelegere subtilă a muzicii și a de idei, însemnările la repezeală anumită lume prin instrumentele relației sale cu omul. ale unui text care ar urma doar unei altei lumi” (167), stiinței i se Cu subtitlul de Manifest, ulti- ulterior să fie și redactat. Fiecare recomandă utilizarea metaforei, ma parte a cărții, Scurte însemnări astfel de intrare e însă finalitatea muzica este explicată prin inter- despre literatura-Bloom, autorul unui act deliberat de-a simplifica, mediul fizicii ori a geometriei, propune sub forma unui dicționar de-a reduce la minim mijloacele literatura și fraza prin patologii „unul din multele feluri (definiti- de expresie prin care o idee poate medicale. ve) de a face literatură” (p. 201), fi transmisă cititorului și înțeleasă, Prin acest demers, întrucâtva care „a face” înseamnă la Tavares uneori chiar cu riscul de-a o face străin de cele clasic enciclopedice a stăpâni fraza. Ea se va despuia prea obscură. Sensul se formează în care cunoașterea era mai de- de adjectivele inutile, va trebui să cel mai adesea prin antiteză, prin grabă privită cumulativ, scopul lui ezite, neclară și, deci, impredicti- asocieri ori comparații, jocuri de Tavares nu este de-a propune noi bilă, să fie amenințătoare, crudă, cuvinte ori metafore, dar nicio- adevăruri într-o versiune proprie, nicidecum „miloasă”, să nu facă dată nu e afirmat deplin, epuizat, cât mai degrabă de-a inspira des- morală. Fiecare frază își va avea tocmai fiindcă nici nu poate fi. chiderea spre alte mijloace în a propria tehnică, individuală și Respectându-și manifestul-Blo- ajunge mai aproape și de-a vorbi prin urmare plină de egoism, cum om, autorul e unul atent la nu- despre ceea ce aparent am putea îi șade bine oricărei fraze-Bloom, anțele limbii și la modul în care cuprinde și înțelege într-un singur căci ele „sunt pe primul plan”, alege să pianoteze cu conceptele mod. Totodată, omul autorului iar prezența personajelor „doar și ideile în interiorul frazei, con- portughez nu e doar raționalitate, un pretext pentru ca limbajul să știent fiind de limitele scrisului, e și o ființă care simte, iar această vorbească” (p. 227). Iar câte fraze, dar și de șansele pe care tocmai afectivitate n-ar trebui ignorată atâtea începuturi, șanse „de a aceste împrejmuiri i le oferă unui în actul cunoașterii, indiferent de iniția o lume” (p. 213), posibilități scriitor. Totodată, direcția sa e scopul și natura lui, „simt atât de date cititorului de-a începe tex- una care tinde spre o înțelegere mult încât aș fi în stare chiar să și tul, această „singura geografie a interdisciplinară, „înțelegem o gândesc, spunea cineva” (p. 88).  literaturii” (p. 215), pe care orice scriitor-Bloom o va așterne de parcă ar fi ultima pe care lectorul o citește, „cititorul are să-și dea sufletul după ce citește această frază: așa trebuie să gândească scriitorul” (p. 224). Literatura- Bloom, dacă a mai rămas cumva loc de îndoială, începe și se sfâr- șește, se discute la nivel de frază, ea servind unei literaturi obscure care cere „specialiști în mistere” (p. 205), dezideratul fiind acela că „eu nu vreau să văd ca să înțeleg, eu vreau să văd ca să nu înțeleg” (p. 225). Obișnuit în scrierile sale prin a îmbina elemente ale mai multor genuri literare, de-a trece de la un stil la altul indiferent dacă e vorba in the Dark VII Strangers de ficțiune ori eseistică, se ob- servă și aici o continuă încercare a autorului de-a împinge și lărgi limitele convenționale de uzitare ale limbajului. Însemnările sunt scrise asemenea unor indexuri ori fișe de cuvinte, caracterizate printr-un aparent fragmentarism care lasă impresia c-am avea de-a face mai degrabă cu un șantier 50 STEAUA 2/2019 la fericire și în niciun caz cea care urma să-ți devină să-ți urma care cea caz niciun în și fericire la multele dintre una candidate decât eram nu urmei, urma La să-mi iau inima-n minți și să-mi construiesc o carapace. Pe când te iubeam,nuosingură dată amîncercat amor fati și carpe diem. cu sfârșitînvățatîn căcredeamam stă eu treabacum iar anxietatea înfața morțiifăcea unsalt mare-n spate, cap, mine-n la atunci adunau se lumii frumusețile Toate să cânți lachitară. și era la tine în bucătărie, unde obișnuiai să mi sepărea că ceamaibunădintre lumileposibile Pe când te iubeam,m-amapucat defumat și dar eșiCelinefemeie câteodată. sword forShe wasn’tlooking aknight,for shewaslooking a pot fidomesticită. dar zâmbeai atât desenzual lagândul că Tu nudoreai neapărat săștii sausă vezi, Știam asta care roiesc înjurulfelinarelor. ceva dinnaivitatea fluturilordenoapte Pe când te iubeam,chipulmeuavea Pe cândteiubeam poezie de parcă arficulorilesemaforului depeste drum visurile astea care seschimbărepede-repede liber prinfața ochilornegri&marimirați visurile astea prefabricate defilează roz înmânadreaptă când un paharculimonadărece &unpai în păcurarisfârșitdeiunie27°Cpepuțin neverending homework îți maipotrecunoaștegrațiaelectrică află că sunt înmare formă șicugreu dar astăzi, 23august 2018, Te iubeam soție-ntr-o vară. , . și măsimțeamdefinitivcompromisă, Prieteniităitoțiputeauvedeaasta . Nedelcoff Emilia gătești paste .

pentru păsărilenebunecare caută ocolivie altceva decât unbuzunar albastru sub cerulăsta care nuenimic celine zicecă numaiașaopoțiluamereu delacapăt toată plictisealadinoase până când ajungisăscuturibine & încă odată & încă odată doar ca sălemaipoțidacușutulîncă odată a leurmări&deprindepetoate cu oprecizie deceaselvețian de a leurmări&deprindepetoate altfel deundedorința răbdarea entuziasmul de n-ai cum cu energia &pofta deviață să nucrezi că 20deaniesinonim ca atare n-aicum prea albi între perețiipreasubțiri și-mi veicererăspicatsănu maivorbimdespremorți de bolnavă te vei mira deîntâmplare o ca oglindă în alzheimer părul pieptăna vei îți chiar soțulșicopiii maimultdecât petineînsăți în unelezile să-ți urăști vergeturile cu hainelededomnișoară/ tren înspre trecut vei ajunge să-țidaiîntâlnire tot maides mai devreme saumaitarziu celine ca opereche deșosete murdare mâine vor zace aruncate pepodea pentru că ești tânără șicrezi că înseamnăceva lucrurile care-ți placlanebunieastăzi totul vineșipleacă părul îțiva albilafel derepede celine DE-GEA-BA și cauțisăterecunoștiînfotografiiledinsertar degeaba îțipipăisâniidinții în mamelenoastre ajungem sănetransformăm la unmoment dat toate Ephemeroptera naţional depoezie „Nicolae Labiș”, 2018 Premiul revistei #desprenaștereșicorupere Steaua la Festivalul

U extazul. Similar, existența apare dragostea, tragedia, moartea, mutându-le apoiîntre lumi,viața, un fel între maimulte lumi,caruselul era pe oscenă heterotopic Andrei Șerban, putea legadespectacolul părăsit șireînviat s-ar artificial, caruselul caimagine aspațiului lumii de basm a copilăriei sau saumecanismul dervișească care, maiînainte chiardejucăria Ardeleană. Cluj-Napoca, Editura Școala și unademorți Oproae, Editura Paralela 45,șiCorina IoanaGruia, lor: în 2018,versiunile autoare 2016 șireluate înlimbaromână, me apărute înlimbaspaniolă, urgență vitală: visul, identitatea succedându-se rapid, caîntr-o întunecat. Temele sunt diverse, Mircea Ivănescu, aduce un ton unui animal pe zăpadă”, ca la de fericire intensă”. Ciclul „Urmele amețelii” sau „momentele mele petiție afericirii”, „abandonul în București”, despre „o pură re desprescrie „un caruselauriu autoareaîn afara câmpului”), într-un planimaginar altă parte/ cotidiene („lumeaseaflă,știi, în Într-o nale sunt momente degrație. copilăriei sau senzațiile margi stările memoria, în care intervin aici cauncontinuum, iaropririle Ioana Gruiapropune untitlu poetică n exercițiu delimbă particular reconfigurare ageografiei samsara Mil y una muertes/O mie yunamuertes/O Mil găsimîn burlescă ce burlescă atinge, Car(o)usel , ediție bilingvă, Carusel douăvolu ă, împinsă , Pitești, , unde,

lui - - - -

pătruns doar decuvânt ca „sânge vid vid și după”) toriu căînglobează totul („înainte incanta poetascria în altăparte, luptă contra viduluidespre care, bile. Eo poezie concentrată într-o traductibile, inteligibile, suporta tea presimțită înnoiînșine, devin mamei,apoimoar întâi moartea sunt poetice care scuturi prin mai Șeherezadei, cași reluând tragic titlul poveștilor Ciclurile țelese drept coprezență aMorții. să-l scrii „îți cere cudisperare s poeta, subforma căruiapoemul fluture orbitor” despre care scrie de dantelă (poate acel „efemer care un fluture întunecă o aureolă Andrés, JuditGil dintre lucrările artistei prevestitor, trăiesc subfiecare suprafață. lăsaterile de „fracturi” care, aflăm, timp reală șiiluzorie, umplegolu creată dezei; rotirea, înacelași dinea rostogolindu-se lumea prin șirotund, îșitrăia plenitu perfect amintește de androginul care, poem piele Gândul ca care oghicimînpoeme-nucleu dă oepicăpersonalăprofundă pe care săsurprin poeme-manifest poematice ample,structuri mari deveni cândva substanța unor străin” vor putea cu siguranță frontiera saulimba „cu accent prefer pecele fragile, aeriene”), loculrădăcinilor ascunse/le („În care depășește granițele fizice Cartea Corinei OproaeCartea sau și recuperările unității ”), oviziuneaexistenței în Metamorfoză II Metamorfoză O mieșiunademorți A doua țară de pe copertă, cuuna de pecopertă, , Al treilea corp și Litaniile golului care poate fi . Carusel ă continui , 2017,în începe , Casa Limba poetică (ul) ------,

înger,/ casăfiijumătate copilă”. „îți va fide folos casăfiijumătate la naștere jumătate desufletcare copilul (poetul, vom citi)primește emele heraldice alevolumului, miez denoapte noastră”.moartea În în ceilalți”, că e „orice moarte/ că „a plecaeoființare tranzitorie aideii nașterii caeternă moarte, traduce ofilosofiepersonală,a al spiritului”. Fiecare dealtfel, text, din sensuri, formă,din sensuri, umanitate. îșiva puteade moarte, recupera va fi cunoscut vreodată o formă versul fie eiactual, atunci cândîși surse riența delimbaj, cișidespre două vorbi, casă”, șiIoanaGruia.Putem scria mea,/săfiepentru tineo burta în acest poem/așacumtrăiești în limbii materne” generații sesimt caînplacenta acest multilingvism unde noile zintă volumul prin „imersiunea de papuci”. DinuFlămând pre milion o sutăde mii de perechi calță sufletul/deovreme cuun doar acela”, vaea, scrie „ce îșiîn altele, fiecare altăipostază. „Sunt vostru”), această ruptură cheamă șidurere,/frică eu/nusunt omul că așteptați săvă vorbesc despre Ca Ioana Gruia, în tragedii Corina Oproae, în însă bilingvă, Cluj-Napoca, Editura care poetica,fie înmulti O mieșiunademorți , nudoardespre expe Școala Ardeleană, 2018 Carusel , fără patetism („da Florin Balotescu Florin . „Aș vrea să trăiești , unuldintre po Paralela 45,2018 Mil yunamuertes/ Mil , Pitești, Edi Copiii din , ediție tura în ------

51 STEAUA 2/2019 52 STEAUA 2/2019 R care îlîntâmpină expresii laorice a profesorului deromână, pe și cudetașare, cuatenția vădită cu dedicare, uitării, sortite dar unor fapte dincotidian, altfel tei „Paranteze...” este povestirea în definitivă seducție”.Miza aces ar putea să te ținăpânălaurmă atrage într-un spațiu șitimpcare o posibilăcapcană,nadăce te paranteze osimt întotdeauna ca aIV-a: și pecoperta „Intrarea între scriitorul, într-un fragment afișat izbândă, dupăcumrecunoaște de lui înlumeapropusă, cusorți bazează peademenirea cititoru se călătorie la Istanbul, cartea de cuînsemnări un mini-jurnal (zecede proză texte) și scurtă Cluj-Napoca, 2018.Culegere la Editura și re. Acest lucruîldemonstrează Elena M.Cîmpan din paranteză Literatura și leagănăînlimbaromână proza nume obiectelor, ființelor, cântă construiește zidelumea,dă geneză. Șiaici/acolo, prozatorul timp literar. Ca oîntoarcere la lui Proust. temporale,proporțiile madlena avea,efect pecare-l păstrând respusă, repovestită, cuacelași apoi șiretrăiește bucata deviață, să scrie, seașeazălacalculator o transformare asinelui,gata psihologic șicăseîntâmplă ceva, ele acasă,simțind căauefect tare sauîngând, șipleacăcu le înregistrează, lecomentează, pas, pestradă, întren, în literatură constă îndetașa ezistența luiCornel Cotuțiu E odetașare întimp. Într-un Paranteză deschisă Ș coala Ardeleană, , apărută și pecare

- - - dulce camierea, limbăromână. odată curabat delafrumoasa, ironie, șăgălnicie, lirism, darnici cu descrie „armele” proprii: umor, o lumeșio la undetaliu, observă narator reflexiv care, de pornind chiu” sunt ipostaze aleunuieu „Totuși”, „Mirări”, „Evantai”, „Cro- Verde”,Casa „La „Crizantema”, albastru”,„Fularul „ buie laidentitatea prozatorului. lelalte prozece contri alecărții, uș, cândliric, secer citite șice conturprind înimaginație. cu Ludovici”, născândidei,visece gând la „plină eistoria Europei mama luiLiviuRebreanu, ajun ar finumelede Ludovica, după generând cum analize cuimpact, petale, sauuneisuccesiuni deuși, cumulteasemenea uneiflori cu gât lung, sedeschide, textul nind delaimaginea uneitinere delebădă”,„Gât pentru că,por al literaturii dedincolo decarte. deschise, cauncorolar apoteotic introspecție, eseu, finaluri lirism, și abaterilor benefice, meditație, narator, personaje, acțiune, cât instanțelor narative riguroase, Cotuțiu, aceasta corespunde ce privește aluiCornel proza scurtă spreceeadinspre stil?...În acțiune ce impun mutarea unoraccente să abandoneze rețetele textualiste cinematografice,tinde peserii fără în lumearomanelor ce sepotîn- sfera epică. Cine mai zăbovește această specie, oricărei alteia din prozei Cititorul scurte. preferă între Etimpul arte. artă scurtă, În același registru,În când jucă este Cel alcărții maibuntext Întruparea”, atât atât ------

motivează alegerea făcută, titlul inteze firulpoveștii.Destăinuirea te, voci interioare, care facsăîna diferi aiciplanuri atunci. Intervin o distanțare de cele spuse până de abordare, ce conferă ea însăși destructură, pe unmodernism seamănă cucelelalte, bazându-se „Paranteză deschisă”, care nu oface chiarproza titulară,cărții final deschis. o f de poveste,Bosforului. pe firul E ce secompletează, nente, Europa șiAsia, douălumi dialog evident dintre două conti „cadâne, șalvari...”, exersând un Istanbul, cugândul/dorulde conține impresii decălător la cititorului... posibilăteorie acititului/ dintr-o dininterpretare,stă mare parte parantezei (deschisă,desigur), țe șiteamă deabuz”. Subsemnul închidsaunu;dindelicate tul s-o această largă paranteză amdrep stă înputință săhotărăsc dacă cănu-mi trebuie sămărturisesc de sinceritatea scriitorului: „Acum dat, încea mainobilăatingere otografie, ca un (sau în loc de) O figură aparte în economia O figură aparte „Aferim...” („Proză nonfictivă”) Cornel Cotuțiu, Școala Ardeleană, 2018 Cluj-Napoca, Editura Paranteză deschisă într-un oraș - - - - - ,

U supraviețuire mascată, osfidare deau înnouarevistă oocaziede subversive care alescriitorilor ve Sunt aduseîndiscuțiesperanțele pagandă ale să suplimenteze de pro- eforturile publicații care venea, programatic, contextul formării unei asemenea Gazetei literare vorbește caunfost angajat al berele Bănulescu demuncăforțată. literară intoxicată decenzură șita le consumate de atunci sunt lumea ansamblu formată îndecenii critic la memorie, dar și la o imagine de care Bănulesculeevocă, apelând luciditate.prin Cele douămediipe disident șioformă derezistență vă, bazată peexperiența scriitorului comparatinând însă o perspectivă interiorul epociicomuniste, propu stalinistăsefaceperioada tot din te: recuperarea experiențelor din retrospectivei asupra istoriei recen lui implicitinformal, cât șipecel al dediscuțieșialtonu tre partenerii are atât avantajul familiarității din luat desoțiascriitorului do-interviu Sultana Bănulescu. Acest pseu tat în1981șirecuperat acumde Guga,redac Bănulescu șiMihaela deschide cuundialogîntre Ștefan sau Matei Călinescu –peatunci precum Stănescuscriitori Nichita decronicirii fabricate înmasăunor recte ideologic. Fenomenul atribui autor săsepiardă în retușurile co astfel încât individualitatea unui sau rescrisetextele scrise colectiv, al revistelor literare. și reconstrucția laboratorului intern extrem decomplexe funcționează cudinamicideputereunei perioade Tot însensulînțelegerii autentice a de polarizarea pactizant/disident. abuzive alecadruluimentalitar și tă, distanțându-se desimplificările luiBănulescuemaialesnuanțarile construită răspunsuImaginea prin pe jumătate asistemului politic. românească (11-12/2018) ltimul număralrevistei și explică, astfel, Contemporanului Gazeta Gazeta favoriza Viața se ------.

C dintre cele maiputernice simpto corectori airevistei –apare caunul re afilmuluișipoate reprezenta un dereceptadecât o grilă pertinentă tiv Textul devine, înfinal, maimult depersonajcolec sau construcție la nivel deatmosferă, efecte vizuale clusiv emoțională),darșireușitele cumizăex unor episoade-clișeu biografia lui Freddie, introducerea de agonieșidegradare fizicădin de consum (eliminarea perioadei concesiile făcute cinematografiei alte cuvinte, cronica semnalează devederepunct comercial. Cu o schemăepicăacceptabilă din pentru aconstruipe dealtăparte, sau tensiunile interne aletrupeiși, da energia unorspectacole folosite, pentru are pedeoparte, disecă tehnicile cinematografice demia de HIV. Angelo Mitchievici și crize socialeangoasante caepi pentru exotismul hippie mișcării majore în pop culture, fascinația ceca americană a reunit fenomene deaexplora epo ca ooportunitate Rapsody Bohemian dedicat lui figurii FreddieMercury. Fletcher Singerși Dexter șiBryan rară lumii literare. Guga,dedicat maiales cu Mihaela anti-patetic) șidialogulpropriu-zis detașat,Stalin scrise (punctuale, lagărul demunc dintre deținutului memoriile final,În trebuie remarcată diferența leași câteva scenarii convenționale. muncitoare șirefăcând îngolace ignoranți înceea ce privește clasa pentru literară, producția eiînșiși puse în contrast cu autorii folosiți acceptabile, morala socialistă)sunt (eroul proletar,ficțională conflictele șabloanele prescrise pentru proza me aleabsurdului instituțional. Iar Mitchievici din Mitchievici ronica defilmalui Angelo discută biopicul regizat de ≈ REVISTA REVISTELOR ă este aici, privit, România lite al Orașului Queen Queen din ------Manea. Dacă textele lor suntManea. astăzi precum sauNorman BrunoSchultz tențiale scriitori dincare facparte rețea într-o Mugur deafinități exis Ivănescu, sepropune așezarea lui Stănescu sau Mircea cuților Nichita șaizecist aflat înumbra maicunos justifica întoarcerea laopera unui poeziei lui Florin Mugur. Pentru a făcând oprezentare diacronică a lansează tografice constrângătoare. convențiile cinema uneiindustrii personaj istoric nonconformist și dintreală analizăaconflictului un de plecare pentrupunct o eventu dezabuzatului sarcastic de poezia (apropiereacu postmodernismul ză piste deinterpretare înrelație livrești,lurile deexemplu) și lansea discutabilă deteatralitate dinrape timp, opiniicritice divergente (doza volumele Inventariază, târzii. între personale șilarevolta politicădin idei, laconstruirea uneimitologii până lapoeziaasociației libere de și lipsite deadâncimemetaforică Mugur, delaversurile partinice parcurge etapelepoezieilui sistematică Mironescu alui Doris socială.Abordareasale saucritica relectură, precum livrescul poeziei mandă peacesta pentru dinurmă analiză aelementelor care îlreco din poezialuiMugur, darface șio după 2000 să citezeManea în instanțășicaNorman lirică să îl transformeMugur pe Schultz canismele deinfluență care facca bește, despre pedeoparte, me și a misticii literare. vor Mironescu arevolteialături depoeziaactuală ar putea fila rândul lorașezate versurile șiproza lui Florin Mugur vante pentru contemporaneitate, recuperate și considerate afi rele Î revistei 2018al n număruldinoctombrie O propunere derelectură, Vitraliu un fragment amplu ≈ , Doris Mironescu Mironescu , Doris într-un roman de ------

53 STEAUA 2/2019 54 STEAUA 2/2019 N T corespondență deci funcționează adolescența din lui Noica. Extrasele teatru care arfitrebuit să refacă pe atunci înînchisoare șipiesade numelefilozofului aflatsă poarte Eliade –opublicație dinexil care mai alesproiectele eșuate alelui de noblețe. Interesante sunt însă rozitatea înțeleaptă sunt dovezi moral, încare optimismulșigene și expunând unanumitclimat Noica, trădându-și entuziasmul succesiveface caracterizări alelui plecat demultînOccident. Eliade personalealeunuisavantscrierile rului rămas înțară seoglindește în care maturizarea filozofică ascriito posibilitatea modulîn deaurmări lui Eliadeîioferă Pecican luiOvidiu Noica. Altfel spus, corespondența evoluției intelectual-literare alui miză stăîndublarea biografică a Pecican și laoatitudine eticămanifestă. imaginarproiect profund personal cialitatea romantic-socialistă laun unui poetconvertit delasuperfi a ’60, câtactuală șideelocvența a uniformiza excesiv poezia anilor literare, contracarând tendința de te astfel țineatât delogica istoriei operarecitirii grafică).Importanța cotidianului șideconfesiunea bio pe metaforizarea travestiului în Patrick se concentrează Marber înscenăpunerii concepute de detaliată a piesei al Pavnotescu apare înultimulnumăr de cenzură. fondul unuiregim politicdominat interiorul lumiiliterare pânășipe rețelelor trans-naționale stabilite în najele culturale dinpost-belic șiai indicatori airelațiilor dintre perso ca documente para-literare, canoi cată atravestiului diversifi om Stoppard și arta Discobolului literare umărul 10/2018al Eliade despre Noica include textul lui Ovidiu luiOvidiu include textul . Această analiză ≈ ≈ Travesties Convorbirilor de Roxana , acărui și a ------exterior-interior nueste însine propria poziție înlume. Translația în sfera nesigur de subiectului trece dinzona interpersonală pe modulîncare confuzia identitară imaginarul lui Stoppard, mai exact situează înzona pantomimei, adică mitatea șise fizicăaspectatorilor) mica afectivă garantată deproxi teatrului (replicile șităcerile, dina surse de vitalitateprincipalele ale fapt, filmulmutabandonează De rea relației dintre și public. actor bidimensionalitatea și cu opaciza capeoconfruntarede spectacol cu înțelege această evoluție aformelor tehnica filmuluimut. Elînsușiactor, treceriiperspectiva de la teatru la desprescrie Buster Keaton din subtileînscenografie.reflectărilor Roxana Pavnotescu firul urmează gestionarea joculuidemăști,iar formale sedovedesc eficiente în pentru Tzara). Aceste elemente pentruricks Joyce, poeziedadaistă luiStoppardrializează textul (lime nivelul strategiilor literare ce mate sunt problematizate inclusivla regizorale Deciziile întext. cuprinsă vesti teatrală șicritica structurează jurul său. altfel, De tot ideeadetra de fluiditatea personalităților din psihologică acelui molipsit strucția turbulent șilacon mediului artistic al la statutul luideobservator autoarei revinObservațiile mereu Carr.trală apiesei,cea aluiHenry stabilității identitare înfigura cen Pavnotescu indicăreflectarea in moment dat, inversate), Roxana romanului cu tezele bolșevice șimanuscrisul istoricizare atravestiului (mapa angoasante. Dincolo de această și generator desituații comice ambiguu dintre ele, scenic ofertant Zurichul jocul anului 1917) și prin Tzara, Lenin, cu toții prezinți în (Joyce, istorice aunorfiguri acțiune o ilustrează implicarea prin în una revoluționară, însăStoppard Î Jurnalului literar n cel mairecent număral Ulysses Ulysses ≈ , Andi Ștefănescu sunt, laun ------„C de însuflețire aobiectelor. gie, lalumeși unmodderaportare toate filmelelui e, defapt, oontolo că ceea ce construiește Keaton în încât seajunge, înfinal, la concluzia dintre individșimediulsău. Astfel o metaforă a păpușă cumecanismeeficiente, ci această logică, sauo un măscărici al coincidenței. Keaton nueste, în lacomiculla simboluri ratării sau configurațiilor vizuale specifice, de face a ohermeneutică articolului a douaparte dilatată, iarcea de-a inerente filmuluicu temporalitate atensiunilor gestionarea perfectă ilustrează, pentru Ștefănescu, sivitate corporală. Buster Keaton a dependenței de precizie și expre tinere vechi –reviste. numărproaspătprim aluneifoarte cultură” pagina 14–sadface. Un loc înEuropa lacheltuielipentru exemplu:De epeultimul „România tra eînțesată cucitate dininterior. de Petruț apa Călinescu, coperta meni înfața televizorului semnat unde începe undosarfoto cuoa Müller,Hertei lapagina sărim 94 – la pagina 136dămdeuncolaj al și rețele din cuprins: Pelehatăi, IonuțSociu. Spicuim Meseșan, Vlad Odobescu, Ioana Diana IonuțDulămiță, reporteri: Luiza Vasiliu; editor –Andra Matzal; jurnalistice: editor coordonator – interesantefoarte investigații alții) vinovată înultimiianipentru rilor. Citim echipacare s-afăcut(cu influencemall nudoarpetaburile apară hip, dece nu, șiînlibrăriile de românesc ajungeîntr-un finalsă re mediamilenial căjurnalismul elegante șijucăușe, cerate. pa Se casă între 27,5/23cmși206pagini Fundația9 BRDîșigăsește cu sprijin ale arevistei anu pehârtie apariție Scena 9 Scena 9.ro” –așasetermină prima ontinuă săcitești pescena ; Limba internetului în2018 . Publicația editată de Odiseea digitală Odiseea întâlnirii conflictuale ≈ MC & VMM MC ; Dinți Dinți ------

care estompează sineleșicare as olingușealădezilemari scurt, depinde poziția încorporație. Pe soana destatut superior, decare plăcut, încazulpiesei,deper căreia seaflăpentru afi acceptat, și opiniilepersoaneiînpreajma uman ce se pliază pe caracterul lui Woody Allen), uncameleon rând rolul luiZelig (vezi filmul dă numelevolumului joacăpe în care trăim. trage delanepăsarea liniștitoare minții deundesănunepoată dis le împingemundeva înfundul care leconștientizăm cutoții, dar cu privire pe lasocietatea actuală, scot laiveală adevăruri dureroase se învolumul Lucăcel ne aduce trei piese inclu fel care amintește de tea dintre eidinbulasa,într-un părințiișisingurăta își observă mai mare dintre cei doi,copilul eșecului. Prins înhăultot sortită neavând obazăsolidășifiind nașterea unuicopil cuprobleme, și care începe să se destrame la ginea îndiscuțiipeMessenger evoluția are uneirelații ori ce-și Singurătatea pietrelor credere șiniciunlocnueste sigur. în care nimeni nu edemndeîn atronurilorurzeală o o luptăpeviață șipemoarte, și înșelăciune. Corporația devine ipocrizie, îndoială presia înbârfă, găsește ex cunde multă ură ce-și T a society... We live in Fiecare personajalpieseice contemporan alluiFlavius eatrul bineîmpământenit în Florentina Gavrilă Corporația la scară mică, prezintă , piesece Coaja de ------

V Trecătoarea pisicii treia piesă, ne aduce lacea de-a nucă volumul include, începând cu dragostea. temporalitatea, alteritatea sau concepte fundamentale precum chiar romantică, problematizând elemente degenealogie clasică, pe inerentul substrat postmodern irecognoscibilă, autoarea grefând etic este împiedicată de natura sa rent literar a acestui exercițiu po Afiliereaglobale aliricii. launcu autonome încadrulsemanticii înșaptesimetric ,,rafale”, diviziuni simbolică, acesta este structurat sa arhitectura Surprinzător prin etei orădence Codruța Vancea. incursiuneliterarăprima apo la Editura Brumar, constituie au. acelea vagi șiciudate pecare le Dumnezeu?, șice sunt amintirile au ajunsacolo, ce se află:cumiesdeacolo, cum întrebări cuprivire laloculîncare pun multiple ale)unorfetuși ce-și viața (sau mai bine spus viețile Simși, folosindu-se deelecaniște încapsula mințile altor persoane, tehnologizat încare oameniipot tastic ce implicăunviitor supra presia de scenariu științifico-fan Flavius Lucăcel, Ca element editorial inovativ, apărut învara anului2018 olumul Ludicul- matrice a luiIanMcEwan, ceea ce Trecătoarea pisicii Ana Ț Ana Editura Paralela 45,2018 Rafale deprimavară Corporația ăranu . Inițial dândim . Inițial e acolo, există prezintă , Pitești, ------, și recompunerea sa suspensiaimaginarului practică sau blând” („Am voie”, p. 100). sunt/ însoare/ sămăjocsălbatic – „pentru că am voie/ să arăt cum exercițiu alnaivității fiind recurent al procesului creator, apelullaun matriceal, camaterial ontologic tează înjurulunuiludicperceput poeta o propune în volum gravi imaginii, aleliricii. laitmotivuri intenționalitatea a geometrică simplitateaprin lorcromatică și imersivă șianticipând,o lectură tare aimaginarului, încurajând la tuie oformă primară deinterpre estetic poemele, acestea consti Sabaciag. și completând Însoțind realizate înacuarelă deCatrinel ,,rafale”,finele primei ilustrații animat de o estetică anaivului. în goasei, dinamicăbivalentă descrisă șiopercepextatic oscila lui poate fi comprimat, așadar, neită accentuată auneicontempora care sublimează oconștiin trup vindecat” sau „Constatare”, în existen a unei cople voalată, oexpresie elocventă dan se poate deduce dinconcor poemelor de confesiuni euforice, 38). loc/ săaibărăbdare” („Muguri”, p. pentru oclipă/timpul/săstea ralitatea – „eu pot/să în marcându-se maniera constantă transfigurantă a mundanului, re lumesc, oexperien devine o reaclirica ainfantilizării.Astfel,o dialectică dianului, căruia unei fragilită termenii unui imaginar coeziv, texte precum stins”,„Bec „Un care poetaacutizează tempo Nota ideatică generală pecare Conținutul semantic alvolumu În ța ciuda caracterului aparent ciudacaracterului al ți ț ia neregulată dintre un eu lor ideologică ofatalitate nefaste. ț iale, particular evidentă iale, particular RECENZII ți ș imanente acoti itoare anxietă îi ț este inoculată ie intuitivă aan ț ță ie organică la profundă și în îmblânzesc termenii Se Se ță în în ți ------

55 STEAUA 2/2019 56 STEAUA 2/2019 S retrospectivă amoroasă distorsio pasivității șiavulnerabilității ei,o lumul arhivează, întoată puterea umedeînpatulmeu șervețele unui corporatist Corpuri străine de indexare: I. asemeneaunorsertare în 4părți, avolumului.structurală Împărțit sate decoerența (interioară și) patetic, darasumat, contrabalan stilistic șiunton confesiv ușor și M.Duțescu, printr-un eclectism nesc, undeva între Al. Cosmescu ză curajos înspațiul poeticromâ Alexandru sefixea Nathan Moisii, candid, surprinzător desincer. unjocpoetic unui infantil artificial, dedublează, regăsind, lanivelul exerciprin Cautând săsedefinească existen intimă a propriului apartament, intimă apropriului apartament, trivializat seinstaleazăgeografia abyme construiește peprincipiul (p. 27).Lanivel spațial, volumul se –/ instalate înprezența degetelor” nute pierdute peaplicații gratuite tu poate deveni poezie,/ fără mi poate transgresa mediile: „ce spui zent, aproape șicarnal, darcare nu care secereecran, virtualul pre afectiveză golurile dedincolo de telefonului, tăcerea care marchea proprii înecranul laptopului sau al aicisunt reflexiileMoisii șiecourile nă. Ce proiectează Alexandru N. pe de alta, de realitatea cotidia dememorie, parte, nată, pede-o nică ingurătatea este cro oboală : îngeografia unuiBucurești , volumul dedebutallui primăvară Silent party Eva Sărășan Eva Codruța Vancea, ț iul săuliric, poetase , III. , IV. Primele atingeri , Timi Mii decorpuriMii și Singurătatea șoara, Brumar, 2018 Rafale de mise en Editura , vo , , II. ț ial ------

I unui traseu concret spre Celălalt, aplicațiilor desocializare. lipsa În infinităa geografieîntr-o virtuală al acestuia, scriitorul sescufundă spațiului ei gol, iar în interiorul fix laitmotivulcanapeleișial prin după douădecenii deladebutul prozatorului IoanBarb, apărut vei aruncagolul/dintrup.” (p. 17). căți micidesticlă/care nutaie./ cu foame./ să poți umbla/ pe bu toamnă,/ decare te vei dezbrăca/ singurătate/ intimă olenjerie de ca soluțietemporară: „vei face din conduce spre onouăzi, însădoar întreține speranța și cului virtual tate. Această geografie anon-lo care despre scrie Moisii singură chiar înintensitatea disperării cu volumului constă –forța oricând le resimte maiprofund decât generația douămiistă,în special, ații cronice aleuneibolipecare scriitorul vorbește învolum. felurile desingurătate despre care tea mediată este doar unul dintre că m-amtrezit” (p. 53)–afectivita mă înconjoară/ și-atunci amștiut omul. /amîmbrățișat ce normalul fonului: „am atins metalul, sticlași degetelor pecarcasa rece atele singura deplasare este aceea a un exercițiu alpoetului liric mnul frumoasei Olivetti împotriva Cert este că toateCert sunt vari Războiul București, Editura Hecate, 2018 et nunc Singurătatea cronică eoboală lui Vlad Lupescu Alexandru Nathan Moisii, hic

este ș ------i , fata dingeamantan populatliric deprezențe paliative: gubru șiaserefugia înuniversu-i eului deaevada dinprezentul lu ciîncercăriialocuri, disperate a atât scenelor sumbre pe descrise această filiație nusedatorează de debut al lui Camil Petrescu; du-ne de angoasantă afrontului –amintin decasă,înproximitateadeparte unuisoldat aflat poetică aparține te aceea dinpoeziile du-ne opoeticăa „îndepărtatului”. luând diferite forme șipropunân sestr discursul liric și alesingurătății, intermediul amintirilor, în special) timpului (trecut șirecuperat prin Volumul defaț 10 volume depoezieșiproză. acesta apublicat numaipuținde hunedoreanului –timpîncare peste tot m-am stinsdemult/ măslinului”,și „poate „slăbănogul” timent religios, precum „semnele poetice primește infuziidesen sunt poeziileîncare tonul vocii dând” lorși alte cuspiritul texte, forme dejamenționate, dar „inva acelea încare are liricul cele două în care nimeninu știenimic” mită melancolie”, locul „casa iernii, temelia în mintea mea”), „casa nu (care „nu are prag șiniciușă/are de spirit”), „casa numită speranță” case/[care] găzduiesc mele stările „în dreapta șiînstângasunt multe diatului: „strada cuniciunde” (unde gie ce permite transcenderea ime acestea sunt încărcate deoener fază, comune, chiarbanale, însă pot apărea,Ioan Barb în prima și „ceilalți”, imaginate locurile de între aici și „dincolo”, între „mine” Adevărate deinflexiune puncte domnesc de sublegeatemporalității, unde siune spre crearea unorspații ieșite spațiilor”, autorul vădind opropen sub ceea ce amnumio „poezie a ta”, „ochii tăi” sau tale”.„privirile O primă ipostază a liricului es ipostază a liricului O primă Mai puținnumeroaseMai decât Textele dinvolum potfi reunite Ciclul morții Ciclul morții ” liniștea

(în toate putându-se ă stăsubauspiciile șisingurătatea. în jurulcărora și eatâta praf în care , „fotografia din volumul ucturează, ucturează, vocea

etc. ------

M în metatexuală: concentrează poetica fiind roman, având o justificare Nerostitele. ligure, Noipoeme trupul coborât înmormânt”. „chiar șiumbra sedesparte/de singurul indiciu că sunt încă viu”, mă însoțește credincioasă/este Edenului saupeGolgota: „umbra între lumi,înGrădinațiile-punte sauîntranșee,în cazarmă înspa lungulvieții, ie pretutindeni de-a de elînsingurătatea care îlînvălu umbrei omului,prezentă alături parcursul volumului este cea a biblic lacare seface trimitere). identifica oscenă sauunsimbol mă rând,/ iaracum–când ofac–nu niciodatăun mi-am dorit să scriu poetica luiMircea Petean. la De „nu tăinuit –otemă consecventă ce poate fi rostit sau ce rămâne despre poezie pentrualta, unprilej considerații unde a uneiromânce plecate experiența concretă parte, pe de-o volumului), fiind spectiva, vocea masculină a (singurul poemcare schimbăper să parte), introductiv), din 5 părți: confesivă avolumului. Construit jurul narațiunii Mariei, instanța jurulnarațiunii Mariei, O imagine recurentă petot întrebați Olivetti lează noulvolum depoeme, ircea Petean îngrijește Marea tăcere ligură Eva Sărășan Eva Epilog, Enunț Ioan Barb, , București, Editura Cartea Denunț Denunț dince căn-aș pricină/ Nerostitele Autodenunț „bătrânul”, pede și Românească, 2018 Românească, poetică,despre Imnul frumoasei își (cea maiden autointitu constituie, și în Anunț Anunț (poem Italia, Italia, ca în - - - - -

se va maifinumind–/edenatură venție –socială,literară,/ saucum minciună/ (...)/conceptul decon lăuntrice/ de tirii totul esuspectat precum „adevărul ecă ști Petean să-linsereze intimitate pecare intim. Efectul de locutor virtual, sate unuipublic, nuunuiinter a poemelor, acestea fiindadre bemolează seama/ din cele spuse până acum”, v-ați–/ dupăcumsinguri putut da tre cititori: „nopțile melesunt goale asemenea,adresareaDe că directă tatea glasuluiconfesiv dinpoeme. ologică” (p. 25) se naște vulnerabili mai degrabă cosmetică decât soci săvă răspund” (p. 24)laanalize și mizadorit-profundă încearcă în în atmosfera afara ros Mircea ------propria de pe care oinstituiedepărtarea singurătății adevărat exploatate tăceri, daracesteaal marii sunt cu învârte noctură. nostalgiile narative, nuanțele mediteraneene intense atmosferic, care seevidențiază prin fluiditatea volumului, un volum dine, fiindcă un Poemele trebuie citite precum mediteraneeană izbutește aici. Noi poeme ligure,Noi poeme șir dedomino:colectiv,

în țară În jurul „rostirii lăuntrice” Mircea Petean, final, . și în incomunicabilității acest rezistă ritual întregul Cluj-Napoca, Ed. în cromatica sa în Limes, 2018 contextul Nerostitele. volum se în or și și -

Bubbles 57 STEAUA 2/2019 58 STEAUA 2/2019 O te dincodul geneticalRomâniei Franța șicultura franceză facpar Lipatti, Eugen Ionescu, astfel încât Enescu, Brâncuși, Cioran, Arghezi, chiar casă)unorpersonalități ca francez. fost Parisul gazdă (și le-a ze, săcreeze, de cultură care aualessăstudie oameni șidemarii tiv-culturale susținut deentități administra sincope), undialogconstant, veritabil circuit cultural (cu unele tre Franța aexistat șiRomânia un din 1789. propagate deRevoluţia Franceză egalitate,libertate, fraternitate, de democraţie şideideile francez,nic atraşi deIluminismul popoare europene, aufost puter Cristina Pascu în armoniileMadrigalului Franco-Român Deschiderea Sezonului de Cameră Madrigal „Marin susținutdeCorul de unconcert lungultimpului. de-a ce s-a creeatfructuoasă între ele precumdouă țări, sisimbioza culturală arelațiilor dintre cele de apuneînluminădimensiunea evenimente organizate cuscopul și propune obogată agendăde care marchează această legătură derea Sezonului Franco-Român, 2018, aavut loclaParis deschi ainée etbien-aimée”. franceze, ataşându-se de „sa sœur buit moderne. Țara noastră acontri MUZICĂ Deschiderea a fost marcată Astfel, miercuri, 28noiembrie Astfel, lungultimpului,în de-a de Franţa; românii, caşialte istorie îndelungată neleagă i ea la dezvoltarea culturii culturii şi ea la dezvoltarea

să trăiască înspațiul ------Enescu. Hassler,cum: Scarlatti, Bruckner, tei catedrale) compozitori pre a muzicii(nudoarimpresionan ce a reunit sub fascinanta cupolă de cerc întimpșispațiu muzical, Faraon și Jean-Louis Serre. Un arc Ciucă, soliști:Liliana Christian dinParis,Instrumental dirijatde interpretat alături deAnsamblul deFauré,Ungureanu șiRecviemul lucrări corpus de unprim două părți; César Franck). adăpostește orga lacare cânta Clothilde dinParis (edificiu care în impresionanta Saint Biserică nă șicostumele impunătoare plasamentul stereofonic pesce noritate care l-aconsacrat, am- aducândcelebraal României, so- mat statutul deexponent cultural 2018, ansamblulcoral areconfir artistic. relevantăparte apatrimoniuluiei iarpentruRomânia, Europa o corului, unbrand național pentru adevărată școală pentru membrii lă românească,este o Madrigalul este înpresa caracterizat cultura scenemarile alelumii.Așa cum internațională, pe afirmându-se rea sa,Corul aavut otraiectorie noastre;țării încădelaînființa veritabil ambasadorcultural al cincizeci șicincideanieste un românești, care de mai bine de Constantin”, oemblemăamuzicii Programul afost alcătuit din seara, 28noiembrie Miercuri a cappella

, dirijate deAnna

------

exemplară, acuratețea intonațio omogenitatecomprimată intr-o solicitant.riu Alchimia vocilor la interpretarea unui reperto precisa asonoritățiloradaptate acea suplețe specialășiodozare sunetelor,elita aartei devoalând și-aonorat statutulMadrigal de lor. Anna Ungureanu șiChristian rafinatearmoniilor și subtilitatea ce privește „le plain-chant”, jocul compozitoruluimăiestriei înceea liniilor melodice devin dovada dramatice. Simplitatea șisuplețea funebre, ce eludeazăconotațiile relevă o nouă estetică a muzicii lui,Recviemul nutul șistructura părinților săi,atipic conți prin afostDeși finalizat dupădecesul şi care trebuie săaibă osperanţă. ci compun pentru cei care rămân acest pentru Requiem cei morţi, Fauré mărturisea: „Nu compun ciunulalsperanței. Chiar morții, al întrupează. Nu este un Recviem fluidă esența pecare spirituală o lentilă mailuminoasăși printr-o mele preferate, care focalizează este unuldintre Recviemurile un unghiconfesiv șipersonal, Primului Mondial. Dintr- Război care Sezonul marchează și finalul o lucrare aleasăîncontextul în Recviem, câteva cuvinte despre najul inconfundabil alcorului. toate acestea seconstituie înapa sonor, inteligența frazei muzicale, nală, gradarea nuanțelor, dozajul Așa cum era de așteptat, Corul Se impunafimenționateSe - - - - s-a remarcat convergență printr-o nuanțată. cu o paletă coloristică extrem de dovedit afiunbinomdirijoral complex și s-au repertoriului zicale complementare asupra Ciucă, auproiectat viziunimu De altfel,De întregul eveniment - nuel Macron spunealadeschi România. între cele Franța douățări, și profunde,cu valențe artistice spre unitate, fiindpunte sonoră, peană actuală este traducerea,peană actuală derea Sezonului călimbaeuro Și dacăpreședintele Emma- - -

transcende sunetele. universalității ce și ale unei armonii cere, cicomportă „per se” valențele este muzica; ea nu impune tradu nimentului: semnificația eve- și săextrapolez mă determină să preiau ideea cert postura laacest despectator con

idiomul general valabil

 - -

Kalvin Ter Station (detaliu) 59 STEAUA 2/2019 60 STEAUA 2/2019 N priu, după Tatos realizat peunscenariu pro doileafilmallui Alexandru cel de-al 1987 șiare premiera abiaîn1989), eșuată de coproducție cuFranța, în este realizat, după otentativă 1977;filmul datează din1martie a II-a:București, Ed. Nemira, 2010 București, Ed. Albatros, 1994;ediția regizorului consemnarezile (prima în împlini anulacesta trei decenii. cărui premieră, 3iulie1989,sevor Secretul… armeisecrete! cineaștiromâni, mai importanți Tatos (1937-1990),unuldintre cei vorba de în rândurile care Este urmează. ignorată penedrept, nevom opri Asupra uneiasemeneapelicule, vederea filmelesalede referință. tem să uităm sau să trecem cu Ioan-Pavel Azap Secretul… secrete! armei Perenitatea capodoperei: care cinematograful în apierdut-o inventivității, pe a unei candori excesivă acadrelor îndetrimentul gizi refuzând intelectuali, stilizarea de public, delacopii lacei mairi care săcâștige toate categoriile același timpagăsitoformulă prin la contextul social al epocii. În nuanțe parodice, darșitrimiteri conținând îndoze considerabile zicală care transcende genurile, măcar. Arealizat ocomedie mu alt cineastromân nus-aapropiat reușit aiciunlucru decare niciun cuvânt poate dar speria, Tatos a o capodoperă. Știu căacest mare noastră: „ loare deunicat încinematografia CINEMA Un proiect purtat cusineanide purtat Un proiect de bogată încât sănepermi u avem ocinematografie atât Secretul armei...secrete!Secretul

Secvențe filmul lui Alexandru – Pagini dejurnal (1982),are va , delaa Jurnalul e

– - - - - - ,

pație) aunei luminebune, nebune, (dinspre tradiție, realitate șiantici psiho-socio-umană postmodernă tar seregăsește în inedita sinteză cu unpronunțat mesajanti-totali por?»). Originalitatea acestui film lismului și nimicaltceva retoric Eugenia Vodă, în propriile oști(«aluzie–seîntreabă șind întermen record să-șidistrugă îndărăt, combatanți principalii reu titlu constă înfaptulcătrage... Originalitatea secrete armei din care auluat loculnormalității[...] absurdului, șia rutinei aosificării o satiră mușcătoare a prostiei și mul, pecaleacomicului buf, spre regizoralea privirii conduce fil ale prezentului, ironia savuroasă „Prin secvențe ce persifleazăticuri i seraliază șiunaltcomentator: 2009, p. 43-44). Aceleiași păreri Caragiale” București, nr. 1 (mai) / Teatrală șiCinematografică „I.L. ai Universității Naționale deArtă revistă editată destudenții lafilm lui Alexandru Tatos”, în și nunumai” (Andrei Rus, „Filmele tineri pular înrândul spectatorilor necesare pentru adeveni cult, po film conține toate ingredientele curentului post-postmodern. Acest iubit înzilelenoastre șiva fiintegrat opere cinematografice [...] va fimai din această categorie restrânsă de armei... secrete!Secretul primar, neșlefuitșitotuși complex. puține filmeauapelat laun comic LindersauChaplin,foarte lui Max speciale. lacomediile De mute ale pamentului tehnic șiaefectelor echi timp odată cuperfecționarea împotriva – la victoria socia –lavictoria întregului po face parte face parte Film Menu Cinema ------,

Codrilor (verișoară aZmeului)–toți un Zmeul cel mai Zmeu, o Spaima prinți aspiranți lamânaFrumoasei, Frumos (care senumește Voinicul), sfetnici detainălingușitori, unFăt (care senumește chiar... Frumoasa), Rebengiuc), ofrumoasă (Victor rizoriu. Avem un împărat cabotin răspăr, fără canimicsăcadăîn de Un basmîncare totul este luat în care era șititlulinițialalfilmului. Alecsandri, (G. Călinescu), de scrisă Vasile matizate din literatura română” care setrag viitoarele basmedra de teatru, defaptofeerie „din așteaptă încăsăfie... desecretizat! rile, dar, separe, normal, așaartrebui săstea lucru Theosis, 2010,p. mod 102-103).În cinema românesc Pseudokinematikos. Fals tratat de nebune” Rădulescu, Sorin (Marian Filmul pornește delaopiesă Sânziana șiPepeleaSânziana Secretul... , Oradea, Ed. lui Tatos - - - , Rădulescu) și Micul Sfetnic șiMicul (Aristide Rădulescu) Uscat), irezistibili Marele (Dem Verde) șiHorațiu (Gâtlej Mălăele în travesti Popescu –Mitică (Burtă Hărăbor), inubliabili–debordanți Păduraru) șiFrumoasa (Manuela maestru: șarmanți Voinicul (Adrian jocul actorilor, conduși cu mână de o copleșitoare ironie. reținut De și tică a „poveștii” realizând unfilmde peisajul idilic, însășimetafora poli să parodieze atmosfera debasm, noastră: Alexandru Tatos reușește cu unplusunicîncinematografia și lui IonPopescu-Gopo, sau mai fost zuală, rară înfilmul românesc (au Secretul... Drăgan (Vivi Vasile) transformă în ultimulrând, aoperatorului costumelor (LiaManțoc) și,nu Mircea),nografiei Neagu (Duduș în vreun film românesc –,asce succed într-un nemaiîntâlnit ritm șisituațiile se gurile ironic-comice Ingeniozitatea regizorului –ga umor și o inventivitate debordante. are delirant, unritm este deun de lectură. povesteîntr-o cumaimulte niveluri aceștia evoluând încheieparodică Veronicile și într-o sărbătoare șiîntr-o vi De-aș Secretul armei…secrete!Secretul Elisabetei dar Bostan),

fi…

Harap

Alb! Mama al - - - -

în rolul Zmeuluicel maiZmeu:de Mirceane specială merită Diaconu ș.a.m.d.Dobrin-Besoiu) Omențiu fermecătoare ZânaLacului(Emilia Spaima Codrilor (Carmen Galin), Teică), deo(auto)ironie cuceritoare bate, și«combate bine»,combate nicidecum ojoacă.Regizorul com tenită ironie. Darfilmulnueste șicuneconcu cascadedegag-uri într-un amețitor carusel burlesc, strașnicăpe toți bufonadă, într-o nu odată, semnul!),angrenându-i CosânzeneIlene (cărora leschimbă, zâne buneșivrăjitoare, împărați și diționale –cuzmeișifeți-frumoși, basm, populată – ca-n basmele tra joacă. Inventează, adică,olumede „Aparent, regizorul-scenarist se morale aleregizorului-scenarist: șiconvingerilor artistice căutărilor fapt unfilm complex, subsumat armei…secrete!Secretul un rol „de colecție” și pentru istoria filmului românesc, este, pentru , dar Zmeul cel mai Zmeu perfecțiunea. tare deunrafinament ce frizează naj altfel “odios” interpre printr-o reușește săfacăatașant unperso o inocență șiocandoare irezistibile, Lejer la o privire superficială, Lejer laoprivire superficială, este în ------de la premieră, își dezvăluie ade de lapremieră, îșidezvăluie Dar abia(re)văzut azi,la30deani tre intențiile regizorului-scenarist. aceasta afost într-adevăr unadin cel maimult „viza” dedifuzare), și dintre filmelelui Tatos, aașteptat anilor ’80 (de altfel,din România ricaturizantă lastarea defapt fost interpretat caoaluzie Contemporanul, 2017,p. 478-479). nesc (1897-2017) Căliman, versificând, este luciditatea” (Călin învingși cuvoinici rivalii care-și cântă melancoliile bune care-și poveste cinematografică cuzâne a regizorului-scenarist, înaceastă conotații morale. secretă» «Arma (dar și anti-totalitar!), cu notații și pronunțat mesajanti-războinic în contextul uneitrame cutâlc, cu anormalul, non-sensul, aberația, prostia omenească,stupiditatea, ce dincinematografia română. puternice filmecuadevărat politi unul dintre puținele, șicele mai șioriunde.aplicabilă oricând indus desentimentul puterii, politice,a ipocriziei acinismului vărata miză:odezavuare absolută La data premierei, filmula Secretul armei...secrete!Secretul Istoria filmului româ , București, Ed. este

 - - - - - A Glimpse of Light 61 STEAUA 2/2019 62 STEAUA 2/2019 un rol, cîte capcaneîl pîndesc pe ac demonstrație decumtrebuie lucrat face o splendidă Dascălul Servillo care oface săpară ieșitădin minți”. enței”, cuo „fermitate interioară stareîntr-o de „pierdere aconști dorea decîtrăzbunare, vineacum toare delaînceputul piesei, cîndnu Elvira, eliberată depatima ucigă piesei molierești, în care Dona nuțiozitate fragmentul dinfinalul eroina luiMolière din d’Europe, intitulîndu-l Piccolo Teatro di Milano-Teatro aleluiJouvet,cele șapte lecții la Petra Valentini pe –unspectacol tat –împreună cutînăra actriță grande belleza protagonist alcelebrului film la comédie clasique tura Galimard subtitlul torie, care auapăruttipărite laedi Sarvari Eugenia a luiToniServillo Lecția deactorie pe tînăra Petra Valentini – Claudia oconduce ta însineînsuși.Servillo senzației altora”, pentru aodezvol cipline”, învederea „fotografierii supună „trupul uneianumite dis re e nevoit psihică, actorul să-și Pentru aintraanumităsta într-o legatăstrîns deocondiție fizică”. bește despre „o stare interioară și înaintea lor Stanislavski –, vor ge la buie săletraverseze pentru aajun trecerile de actorie, fiindparcurse pascu exemplară este olecție spectacol trebuie săajungălapublic. Întregul tor în devenirea lui, în ce fel mesajul TEATRU Î Jouvet deac aținutșapte lecții n Parisul ocupat denaziști,Louis Jouvet / Servillo –caGrotowski Jouvet /Servillo lucrează cumi- Servillo/Jouvet pipăireapersonajului sufletului , stările pecare tre, stările actorul , agîndit șiinterpre . Toni Servillo, Dom Juan. Dom Molière et Elvira – La La ------.

acest moddealucra nueautentic, vine dur, el atrăgîndu-i atenția că să o „incubeze” înființaReplica ei. lase să „pritocească” îneascena, Valentini îicere maestruluisăo Jouvet/ Claudia/ Petra Servillo, netrecut căldura prin inimii. algîndului arid, necoborît,lectului, personajului doarlanivelul inte acela alpericolului construirii ci și a privitorului estea actorului, coborîre înadînculființei, nudoar mereu demaestru, capentru o Totul întru șlefuirea persoanjului. pierde puținulcîștigat anterior. re, dinnoușfichiuitor cîndClaudia eleva pare căapriceput ce isece înțeles, este bucuros atunci cînd nemulțumit atunci cîndnueste suflet. Oîntoarce dindrum,este sibilitate, cuatenție încordată, cu cu severitate, cuduioșie, cusen întregulprin hățiș alpersonajului La observațiile dure alelui La observațiile Un lucrurepetat mereu și

- - - meră. atît de fragilă și efe- meserie, artă pentru toți cei care această practică bun, fericit, cuprinzător îndemn pe studenta sa.Un Jouvet-Servillo vei lucra toată viața”, osfătuiește tarea sentimentului pentru că așa azi. puțin practicat „Exersează cău teatru special, dinpăcate, tot mai nici unfel, care sînt țindeun lecții simplității, fără –arta artă „cîrje” de le, vei reuși săcreezi personaje”. cardinacalități, aleacestor virtuți tuturor dezvoltarea prin acestor tandrețe, furie, indignare, mîndrie de sentimente, printr-un exces de sentiment. (...)doarprintr-un exces suficientă dacănu există niciun (...). Inteligența dramatică nue trebuie săexersezi sentimentul te toată inteligența dramatică (...) îi spuneel, „trebuie sălașilaopar pur personalșicerebral”. schimb, În că astfel va ajungedinnoula „ceva A face totul simplu, dar cu mare  - - -

foto: Fabio Esposito L sensibilul muzicianbasarabean după toate aparențele −decătre vocalcondus − cvintetul KARMS, generoși). acorduri, laprimele De lafelar exista șiacisponsori de ritat să se întâmple laCluj, dacă forte, ceea ce n-arfidelocneme realmente acoperire în valută Concurs premiile acordate avură și acolo,riului recunosc călaacel cută laBrăila. (Ca membrualju Johnny Răducanu (trombon!) laFestivalul deJazz câștigase premiul instrumental Cozma −alcăruifiu,Robert, jazz ieșenecreate decătre Romeo cienței școli micii,daractivei, de odemonstrație aefi Încă Nistru). Moldovei (nucea dintre Prut și suprem” aplecat spre capitala Pârvu, șidedata aceasta „trofeul șean condus depianistulRăzvan modul incontestabil, Trio-ului ie nea unor jocuri deapesonore.nea unorjocuri O neașteptate profunzimi, aseme sclipitor conturate, darcumereu învăluitoare,diența armonii prin Dămoc aufermecatMarius au Luca, Ruxandra Tomulesei și Bantaș, Camelia Pânzar, Andreea EuropaSală aCCS dinCluj, tinerii tina sacompanie. primitoarea În tener pianistic pentru adolescen tului vocal, cât șicaexcelent par acvinte siguranță, atât caparte clujeană îifurnizează unplusde căambianțatant timorat, pare-se BantașSandu era încăundebu Dacăacumcâțivacolectivă. ani, grupare cufermă... personalitate Bantaș,Sandu s-a impus drept o Marele Premiu a fel cu doi ani, când ca în urmă arevenit, la ținutlunatre ------keyboards/percuție împreună cu claviatură, alcătuind untandem Tase și-areluat Senior studiile pe Ca atare, înultimii vreo doiani, al percuției Mircea Ardeleanu. discipol alcunoscutuluimaestru șicabaterist,clasică, daractivează deghitarăeste student al secției unde fiullui AndreiAdrian, Tase, de Academia G.Dima, deMuzică Totul seleagădeCluj, maiprecis mul muziciansărevină încircuit. sale careputat cardiolog, bono tistic, compensată succesele prin pă o lungă tăcere în plan concer avrut ca, du și Costinești). Soarta acelei (îndeosebiSibiu perioade nele festivalurilor autohtone ale Tase pesce capeunpianistactiv 1980-90 și-lamintesc desigurpe jazz. Fanii români dejazzaianilor sale experiențe camuziciande câtactuale, șidincel alpropriei atât dinunghiulprofesiunii sale abordat complexa chestiune medic piteștean Adrian Tase a terapeutice alemuzicii.Distinsul conferință petema valențelor întâi,momente o Mai aparte. cuprins, deasemenea,două care aevidențiat-o. juriul și aconfirma promisiunile pentru necesară spre arămâne împreună frumoasa formație va avea tăria de creștere sperăm valorică.Să că înprivințapotențialuluielocvent recital fu chiar un asemenea scurt află încăînfazadebutului,dar Din câte înțeleg, șiacest grup se român! alartistului tului generic moldave la conturarea portre confirmare a perenei contribuții Afișul la Jazz Napocensis(II) Jazz Napocensis Tânăra generație a - - - - - speranțe. Jazz Napocensis cente ediții a Festivalului-Concurs secvențe. celei Reușita maire viitor asemeneaemoționante vom reuși săpunemlacaleșipe al acestei sperăm muzici.Să că diseminare a mesajului libertar Club deJazz−locprivilegiat de unde neaflamnoiacum,un Casei deCultură aStudenților înedificiul anilor 1960,exact Racoviță inaugurase lafinele cipol almarelui explorator Emil a luiIosif Viehmann. Ultimuldis să evoc personalitatea deneuitat bilul domn Vannai −m-arugat directorul Festivalului − infatiga marginea istoriei localeajazzului, și „Spain”).„Birdland” jazz-rock (inclusivdificilisimele piese derezistență dinrepertoriul acestaDuo; s-aaxat înspecialpe ce mini-recital altandemuluiA&A lent selectate, urmate deunviva combinate cuexemplificări exce de către mediculpianist, aufost accent pejazz),judiciosexpuse uni medical-muzicale (cu special propriul fiu. Pasionantele conexi Dominique Simionescu (17 ani), pe urmele Simionescu(17ani),pe Dominique Ca unmoment dereflexie pe Aurei Urziceanu (foto: MariusCrișan)  JAZZ CONTEXT edătătoare de Virgil Mihaiu Virgil ------

63 STEAUA 2/2019 64 STEAUA 2/2019 del Jazz da notoriei tru Studierea Jazzului” desubegi nagerul „Centrului Național pen- terial este Francesco ma Martinelli, reușit coordonarea imensului ma the European Union către Jazz Network Bargh),și Dean subegida responsabili Alyndactori Shipton britanică European Jazz academic,caracter Lucraredolari). dereferinţă cu exorbitant de195lire sterline (280 45 deautori șisevindecuprețul pagini (format A4),250deimagini, secolul XXI. Tomul 750de cuprinde la începuturi pânălatrecerea în organică ajazzuluieuropean, de E vorba despre întâia panoramă Musicians andAudience inContext of EuropeanThe– Jazz Music, monumentalului volum anului 2018l-aconstituit apariția 2010 de Duncan Heining; 3. Irlanda Heining;3.Irlanda 2010 deDuncan Shipton; 2b. Marea 1900-1960 deAlyn Britanie: 1. autori: Partea 1:Europa de Vest rea succesiune șiavând următorii geografice,pe criterii înurmătoa Steaua prezent înmensualuldecultură neîntreruptă din1990pânăîn paginilor (nimeni altuldecât coordonatorul ceput dejazzologul Virgil Mihaiu tolul despre afost România con capi din40dețări, co-jazzistice zentate detaliat evoluțiile istori vergură continentală, undesunt pre- Î U. Iahim U. EUROPEAN JAZZULUI ORGANICĂ A ÎNTÂIA ISTORIE cipalul eveniment editorial al n domeniuljazzologiei, prin- Franța de Xavier Prevost; 2a. În cadrulacestui dean- proiect În Creative Europe Programme of ). Capitolele sunt organizate delaSiena. Jazz Context Equinox Publishing , fiind co-finanțată de , fiind co-finanțată Accademia Nazionale Marea 1950- Britanie: aapărutlaeditura . Editorul care a

The History of The History , cu apariție , cuapariție

The History The History

Europe (re ------.

8. Danemarca de Tore Mortensen; ParteaDemuth. a2-a:Scandinavia 7.LuxemburgSchroeder; deMarc Bert Vuijsje; 6.Belgia deJean-Pol Pfleiderer; 5.Olandade de Martin 4.Germania de Cormac Larkin; și următoarea, enunțată deelînsuși: îndemersulsăus-aaflat Martinelli vațiile ce principale l-auanimat pe cum era deașteptat, printre moti la începutul toamnei trecute. După Network drul Conferinței ( EJN Mult-așteptata lansare avu locînca deceniu șifuextremdelaborios. xei lucrări adurat aproximativ un Manukian. Armen de 34.Armenia Sultanov; de Rain de Hulya Tuncag; 33.Azerbaidjan Partea a8-a:Europa/Asia 32. Turcia 31. Eleni Novakovska, Edin Zubcevic; de MladenMazur, Iço Vidmar, Muntenegru, Vojvodina șiKosovo) șiHerțegovina, Macedonia, Bosnia (incluzând Croația, Slovenia, Serbia, Papadimitriou; 30.Ex-Iugoslavia de Sud-Est29.Grecia deSakis Tiit Partea a 7-a: EuropaLauk; 28.Estoniade RutaSkudiene; de de Indrikis Veitners; 27.Lituania a 6-a:Statele Baltice 26.Letonia de Francesco Partea Martinelli; 2000 deRuiEduardo Paes; 25. Cravinho; 24b. Portugalia: 1974- Portugalia: 1920-1974de Pedro 24a. Spania deChemaMartinez; 5-a: Mediterana Occidentală 23. Aleksander Yudin.de 22.Ucraina Podberezsky; de Dmitri 21. Belarus Rusia deCyril Moshkov; Partea a4-a:Europa deEst20. Felber; 19.Elveția deBrunoSpoerri. 18.Austria deAndreasMihaiu; Gabor Turi; de 17.România Virgil Yvetta de 16.Ungaria Kajanova; Yvetta 15.Slovacia Kajanova; de 14.Cehia Brodacki; de Krystian Europa Centrală 13.Polonia de Vernhardur Linnet. Partea a3-a: Stendahl;de Bjorn 12.Islandade 11. Norvegia Juha Henriksson; Måns Wallgren; 10.Finlanda de 9b.Bruer; Suedia:1970-2000de 9a. Suedia:1919-1969deJan Procesul deelaborare acomple de Bulgaria Vladimir Gadjev. ), desfășurată laLisabona European Jazz Partea a Italia Italia - - - deja deremarcabile la lansări Francesco abeneficiat Martinelli limbii naționale. naștere cunoașterea șiprin intimă a prin căroraîn culturile leaparțin, fenomenuluidezvoltarea jazzistic ționați săreprezinte insistând ca autorii mai sus men jazzologic organic, un caracter reușit să confere întregului demers discuta subiectul.” Editorul italiana Acesta dea nueunmodadecvat evârâtdin exterior înaceeași oală. un capitol finalunde tot ce provine zului, darcumva există întotdeauna cane excelente dedicate istoriei jaz SuntAmerica. multe lucrări ameri de istoria jazzuluipublicate în cum comprimat lafinelecărților sau depretutindeni, apărea oare Europa, darșidinBrazilia, Japonia, ție referitor lamodulcumjazzuldin „Aveam unsentiment deinsatisfac reprezintă untot organic. ste timp, jazzulșimarea muzică Sacră. PontificalInstitutul pentruMuzică înmuzicologie,titlul dedoctor la românse primul care aobținut Cluj; tot laRoma, Toduță deveni rector alAcademiei din deMuzică muzicaldin perior Transilvania, ca române șiaînvățământului su emblematică acomponisticii lizare Sigismund Toduță, figură 1938, aefectuat studiidespecia −unde,din Roma între 1936- de JazzalAcademiei Damiani, șefulDepartamentului și strălucitul jazzmanPaolo panții laconferință s-anumărat Printrepan-europeană. partici decolaborareproiect jazzologică re înavanpremieră avalorosului au susținutîmpreună oprezenta capitolului despre jazzul român − Francesco șiautorul Martinelli Bărbulescu academician Mihai condusă deeminentul istoric Accademiei diRomania − subgeneroasele auspiciiale tanță istorică: învara anului2016 acestuiapariția volum deimpor amintitrită unepisodanticipând Sarajevo,Dublin, etc., Milano me Dacă Cum se poate constata pe Istoria coordonată de Santa Cecilia Santa din din Roma, dinRoma,

 interior ------