Rezerva Oştirii Române 1

REZERVA OŞTIRII ROMÂNE SUMAR Revistă semestrială w Prezentare şi sumar...... 1 ANUL XIX, nr. 1 (36) – Mai 2017 w Editorial: Principialitatea – valoare a relaţiilor interumane...... 2 DIRECTORUL REVISTEI w 31 Mai, dublă sărbătoare ostăşească: Ziua General (r) Rezervistului Militar şi Ziua A.N.C.M.R.R...... 3 Prof. univ. dr. MIHAI ILIESCU w Implementarea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar în Armata României...... 7 COLEGIUL DE REDACŢIE w Consolidarea capacităţii de apărare naţională Redactor-şef a României în condiţiile intensificării General de brigadă (r) instabilităţii şi ameninţărilor multidimensionale dr. GHEORGHE CREŢU transnaţionale...... 9 w Mesajul şefului S.M.G. cu prilejul Redactori: Zilei Rezervistului Militar...... 12 w Col. (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE Alte mesaje...... 12 w Col. (r) ing. MIRCEA CORNELIU ALEXE Primire la ministrul apărării naţionale...... 13 w (şi Secretar de redacţie) Realizări şi perspective ale A.N.C.M.R.R. în domeniul militar...... 14 Gl. bg. (r) dr. GHEORGHE ENEA w Gl. bg. (r) VASILE ILIEŞ Expoziţia filatelică Sădirea arborilor, o manifestare de excepţie...... 17 w Consfătuirea zonală Iaşi. O iniţiativă utilă...... 19 AU COLABORAT: w Preocupări culturale şi artistice interesante...... 20 General-maior PAUL HURMUZ w „Ziua Rezervistului Militar“ sărbătorită împreună Colonel ALEXANDRU ADOMNICĂI de filialele 6, 5 şi 4 ale A.N.C.M.R.R...... 22 General-maior Av.(r) VASILE DOMNU w Programul manifestărilor dedicate împlinirii General-lt. (r) VICTOR DUMITRESCU a 100 de ani de la Marea Unire este în plină Colonel (r) GHEORGHE CIREAP desfăşurare la Sibiu...... 23 Lt.Colonel (r) VASILE BOD w Filiala Judeţeană Gorj a A.N.C.M.R.R. Colonel (r) VICTOR NEGHINĂ şi-a ales noua conducere...... 24 w Colonel (r) CONSTANTIN SIMEN Relaţiile internaţionale ale A.N.C.M.R.R. Colonel (r) DUMITRU DOLEA în 2016...... 25 w General-maior (r) dr. MARIAN BUCIUMAN Rezerviştii sârbi şi bulgari la Craiova...... 27 w Curier...... 28 Colonel (r) ION GH. TOMA w Colonel (r) LIVIU VIŞAN Ecouri: Ie, ie, dragoste vie...... 29 w Pagina lirică. Reîntoarcerea unui poet Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE autentic. Căpitan (r) Emil Almăşan...... 31 Profesor univ. dr. IOAN BOJAN w Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iaşi...... 33 Colonel (r) ION PELEARCĂ w Semnal...... 37 Colonel (r) ing. NICOLIŢOV VALENTIN w 100 de ani de la proclamarea Independenţei Colonel (r) VALERIU CREŢU de Stat a României. Războiul din 1877-1878...... 43 DORIN BROZBĂ w Un secol de la eroicele bătălii purtate de Armata Română la Mărăşti, Mărăşeşti Adresa redacţiei şi Oituz...... 48 w PALATUL CERCULUI MILITAR Au luptat cu arma şi... cântecul...... 55 w NAŢIONAL Statul naţione - repere istorice, politice şi conceptuale...... 56 Str. Constantin Mille nr. 1, etaj 4, Sector 1, w Bucureşti Remember: General de brigadă ing. Mihaiu Stanciu...... 60 Tel. 021.313.31.01; Tel / Fax 021.313.05.50 w E-mail: [email protected] Comandor Av. Popa Aristotel...... 61 w Colonel ing. Ioan Micu...... 63 SITE: www.ancmrr.ro w In memoriam. Ecaterina Teodoroiu...... 64 w Tematica revistei R.O.R. nr. 2 (37)/2017...... 70 ISSN 1582-2222 w Summary...... 71 2 Rezerva Oştirii Române

EDITORIAL PRINCIPIALITATEA- VALOARE A RELAŢIILOR INTERUMANE Ne-am propus să ne referim, în materialul Cele de mai sus pot conduce la scăderea de faţă, la ceea ce numim principialitate, dat tonusului activităţii individuale şi colective, fiind faptul că aceasta reprezintă un concept viciind astfel nivelul calitativ al rezultatelor eminamente uman şi civic. scontate. Noţiunea de principialitate include, de Fiecare structură organizatorică, pentru asemenea, continuitatea în comportament şi a-şi putea îndeplini rolul pe care şi l-a asumat, nu mai puţin unitatea dintre vorbă şi faptă. Aşa este necesar să fie bine închegată, iar organul se face că atitudinea principială a oamenilor său de conducere trebuie să fie organic integrat caracterizează obiectivitatea abordării relaţii­ în colectivul acesteia. O astfel de relaţie face lor, atât formale cât şi informale, stabilite mai facilă respectarea principiilor statuate la între aceştia. nivel organizatoric şi acţional. Principialitatea relaţiilor dintre oameni Conducerea, indiferent de nivelul acesteia, nu exclude sensibilitatea şi atenţia în relaţiile se impune să aibă o autonomie relativă, să cu semenii, ci dimpotrivă, le presupune. fie sigură pe sine, să manifeste permanent Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare sentimentul răspunderii pentru sarcina în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan încredinţată, să promoveze munca colectivă Cuza” şi-a stabilit, încă de la înfiinţare, principii şi să îmbine toate acestea cu sentimentele şi reguli de funcţionare, de comun acord apropierii, bunăvoinţei, respectului şi încrederii acceptate de către membrii acestei structuri, faţă de semeni. în condiţii de toleranţă, respect reciproc şi O asemenea îmbinare dă măsura cuve­ principialitate. Toate acestea au fost înscrise în nită principialităţii, concept care stă la baza Statut, document prin care se atestă, printre relaţiilor pe care oamenii le stabilesc în altele, faptul că această structură asociativă societate sau la nivelul diferitelor componente de interes naţional „de utilitate publică” ale acesteia, plecând de la faptul că un individ şi-a asumat ca datorie de onoare reprezen­ poate fi principial numai în măsura în care tarea intereselor şi apărarea drepturilor legal manifestă un respect necondiţionat faţă de cuvenite ale cadrelor militare în rezervă şi în ceilalţi. retragere provenite din activitatea în Armata Anul 2017 reprezintă pentru A.N.C.M.R.R. României. anul celei de-a VIII-a Conferinţe Naţionale La toate nivelurile structurale ale a acestei importante structuri asociative, A.N.C.M.R.R. este necesar să se manifeste când pe întreaga scară ierarhică se fac analize sensibilitate şi atenţie sporită faţă de membrii serioase ale activităţii desfăşurate şi se aleg acesteia, un rol deosebit în acest sens revenind noile organe de conducere. Să ne asigurăm, organelor de conducere statutar alese. cu aceste prilejuri şi de respectarea neabătută Aceste organe au datoria să-şi concentreze a principialităţii, pentru că numai astfel se cu exigenţă eforturile pentru a veghea la va putea asigura îndeplinirea neabătută şi de respectarea legalităţii. În acest caz însă, calitate a sarcinilor pe care A.N.C.M.R.R. şi respectul fără exigenţă este tot atât de nociv ca le-a asumat. şi exigenţa fără respect. REDACŢIA

Rezerva Oştirii Române 3

DIN VIAÞA A.N.C.M.R.R.

Cu ocazia Zilei Rezervistului Militar şi Zilei A.N.C.M.R.R. Conducerea centrală a Asociaţiei a organizat desfăşurarea unui simpozion, dedicat acestor două sărbători, în ziua de 30 mai a.c. în Sala Cinema a Cercului Militar Naţional. La simpozion au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Marelui Stat Major, ai unor M.U., unităţi şi formaţiuni militare din Bucureşti, preşedinţii asociaţiilor similare, membrii B.P.C. şi ai aparatului său de lucru, preşedinţii şi membri ai f ilialelor din Bucureşti, soţii ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere. Preşedintele A.N.C.M.R.R. domnul General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu a rostit cuvintele de deschidere şi de încheiere a lucrărilor acestui simpozion, precum şi comunicarea pe care o prezentăm, urmată de comunicările unor reprezentanţi ai conducerii M.Ap.N. În cuvântul de deschidere, preşedintele A.N.C.M.R.R. a menţionat, printre altele, faptul că Asociaţia a primit un număr mare de mesaje de felicitare, cu ocazia celor două evenimente sărbătorite.

31 MAI, DUBLĂ SĂRBĂTOARE OSTĂŞEASCĂ: ZIUA REZERVISTULUI MILITAR ŞI ZIUA A.N.C.M.R.R. General (r) prof. univ. dr. MIHAI ILIESCU Preşedintele A.N.C.M.R.R.

De la începutul comunicării mele doresc în legi adoptate ulterior, care s-au dovedit benefice, dar să menţionez şi sper să fiu în asentimentul nu şi suficiente. A trebuit să intervină două războaie, dumneavoastră, faptul că datele despre evoluţia istorică Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Războiul a segmentului socio-profesional pe care îl reprezintă de Întregire (1916-1918), pentru ca acest corp să-şi rezervistul militar, precum şi cele referitoare la afirme menirea, atât în operaţiile militare, ca parte Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi importantă a rezervei Armatei Române moderne, cât în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.) şi în viaţa cetăţii, ca promotor al civismului înaintat. vă sunt în bună măsură cunoscute şi de aceea mi-am Pe măsura identificării rolului şi importanţei propus să fac, în principal, referiri la unele dintre cele acestui segment socio-profesional în rezolvarea mai semnificative momente ale evoluţiei acestora până momentelor cruciale, de interes statal, al Ţării, s-a în prezent. conturat nevoia definirii intereselor şi drepturilor A trecut mai bine de un secol şi jumătate de specifice ale acestuia, în scopul promovării şi apărării când, ca urmare a preocupărilor primului domnitor lui, ştiut fiind faptul că întotdeauna, fără excepţie, al Principatelor Române Unite, colonelul Alexandru guvernanţii vremii au considerat armata o „haină” bună Ioan Cuza, au fost puse bazele modernizării Oştirii doar pentru vreme rea. A apărut problema asocierii Române. Cadrele militare în rezervă şi în retragere cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite provenite din activitate în Armata României încep să din activitate în Armată în structuri asociative viabile, se distingă ca un segment socio-profesional aparte al apte să le reprezinte interesele specifice şi să le apere societăţii româneşti, cu menirea, obligaţiile civice şi drepturile, asigurate iniţial prin puterea legii. militare, interesele şi drepturile specifice. Încercările de constituire a unor asemenea Elementele de întemeiere în plan legislativ a structuri, îndeosebi după Războiul de Independenţă, corpului cadrelor militare în rezervă şi în retragere în absenţa unei legislaţii care să consacre şi să provenite din activitate în Armata României, ca reglementeze exercitarea dreptului de asociere, nu au segment socio-profesional distinct al societăţii dat rezultatele scontate. româneşti, îşi are începutul în anul 1866, odată cu În anii 1923 şi 1924 însă, prin adoptarea unei noi adoptarea Legii asupra poziţiei ofiţerilor, dezvoltate Constituţii şi a Legii privind asociaţiile şi fundaţiile, 4 Rezerva Oştirii Române

s-a creat un cadru legislativ adecvat. Noua legislaţie României, inclusiv domnul Klaus Iohannis, preşedinte constituia, în acelaşi timp şi o reflectare a preocupărilor în funcţie şi miniştrii apărării naţionale au acceptat în acest domeniu existente în plan internaţional, cu şi confirmat această prevedere statutară şi ca atare privire la poziţionarea în societate a armatei, a ofiţerilor existenţa a structurii noastre asociative, domnul activi şi în rezervă ai acesteia. ministru al apărării fiindu-i preşedinte de onoare, cu Ca urmare, istoriografia militară română excepţia domnilor Atanasiu, Stănişoară şi Dobriţoiu. consemnează faptul că după aproape 60 de ani de A.N.C.M.R.R. a dobândit pe merit recunoaş­ la adoptarea primelor reglementări referitoare la terea reprezentativităţii, utilităţii şi notorietăţii poziţia ofiţerilor, în anul 1923 apar primele structuri publice. În acest sens sunt dovezi indubitabile precum: asociative ale acestora, care aveau însă un caracter Ordinul General al ministrului apărării naţionale nr. eterogen. Evoluând în timp, tendinţa de asociere a 42/1991, privind recunoaşterea şi sprijinul acordat cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite asociaţiei şi cadrelor militare în rezervă şi în retragere; din activitate în Armată s-a conturat tot mai mult, Hotărârea Guvernului României nr. 20/2004, privind devenind o tradiţie. Acest proces de asociere nu s-a utilitatea publică; Ordinul nr. 5498/2008 al M.Ap.N. făcut uşor, linear, fără sincope. Cercetat cu atenţie, prin care Asociaţia a fost îndrituită să se identifice, rezultă cu claritate faptul că de-a lungul anilor acesta ca toate structurile semnificative, cu Însemn heraldic a cunoscut perioade semnificative de flux şi reflux, de şi Steag de identificare proprii, iar prin Hotărârea afirmări şi limitări, de contradicţii interne şi amestec nr. H 3762 din acelaşi an, la propunerea Comisiei de autoritar din afară, de întârzieri abuzive şi de reluări Heraldică şi Denumiri, i s-a confirmat denumirea salutare. onorifică „Alexandru Ioan Cuza”, domnitor al În anul 1990, având ca moştenire valorile morale, Principatelor Unite şi prim ctitor al Armatei Române sprijinul de camaraderie şi de corp, precum şi credinţa moderne (aprobată juridic în 1997). statornică faţă de ţară şi de neamul românesc, la În aceeaşi ordine de idei se înscriu atestatele iniţiativa unor generali şi ofiţeri în rezervă de excepţie, prin care Asociaţiei noastre i sau conferit: Placheta după o întrerupere abuzivă de 42 de ani, a fost reluată Administraţiei Prezidenţiale, Emblema de Onoare a tradiţia asocierii cadrelor militare în rezervă şi în Armatei României, Emblema de Onoare a Statului retragere provenite din activitate în Armata României, Major General, Emblema de Merit „Rezerva Armatei acţiunea fiind considerată a fi o nobilă misiune de Române” cls I, Emblemele de Onoare ale Statelor credinţă şi o datorie de onoare. Majore ale celor trei categorii de Forţe Armate, Ideea reluării tradiţiilor asociative s-a concretizat a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării şi sub forma Ligii Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere, Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii. transformată ulterior în Uniunea Naţională a Cadrelor În contextul celor mai sus menţionate este Militare în Rezervă şi în Retragere, iar din anul 3007, demn de subliniat faptul că în anul 2010, ca semn un act normativ guvernamental a determinat înlocuirea de recunoaştere a rolului rezervei sistemului militar sintagmei Uniune cu cea de Asociaţie. Indiferent însă naţional, al rezervistului militar, din iniţiativa şi la de felul şi cum a fost denumită, structura asociativă propunerea A.N.C.M.R.R., cu sprijinul ministrului constituită în anul 1990 s-a legitimat istoric de la apărării naţionale din acel moment, prin Hotărârea de Societatea Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere Guvern nr. 467/2010, Guvernul României a instituit Proveniţi din Activitate (SORPA), înfiinţată în anul Ziua Rezervistului Militar. 1925, în baza aceleiaşi Legi nr. 21/1924, care a fost În acelaşi an A.N.C.M.R.R. a aniversat împlinirea atestată juridic şi a funcţionat până în anul 1948, când a 85 de ani de legitimitate istorică şi 20 de ani de la a fost abuziv interzisă. reluarea tradiţiei asociative, iar în acest an - 2017 - Totodată, noua structură, preluând o frumoasă sărbătoreşte 92 de ani de atestare istorică, respectiv şi onorantă tradiţie antebelică prin care asociaţia 27 de ani de existenţă. Cu acest prilej s-a statornicit funcţiona sub înaltul patronaj al conducătorului credinţa că asocierea cadrelor militare în rezervă şi în armatei - Regele României şi sub patronajul Minis­ retragere, provenite din activitate în Armata României, terului de Război, a consfinţit în Statutul său că într-o structură reprezentativă, sub înaltele virtuţi ale fiinţează sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, devizei „Patrie, Onoare, Demnitate” se impune şi mai în calitatea sa de comandant al Forţelor Armate şi mult în condiţiile actuale ca Misiune de Credinţă şi sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale, Datorie de Onoare. ministrul fiindu-i preşedinte de onoare. În aceste condiţii, ţinând seamă şi de adevărul Spre onoarea şi recunoaşterea reprezentativităţii irefutabil potrivit căruia „cine uită trecutul nu-şi Asociaţiei, este demn de menţionat că în întreaga poate construi viitorul”, ca şi de necesitatea de a perioadă post decembristă, 1990-2017, toţi preşedinţii consemna, într-o lucrare de referinţă, nivelul de Rezerva Oştirii Române 5

legitimitate, utilitate şi notorietate publice atins partinic, nu desfăşoară activităţi în favoarea sau în cele peste două decenii şi jumătate care s-au defavoarea vreunui partid sau organizaţie politică, scurs de la reluarea activităţii, Biroul Permanent acţionează permanent cu sprijinul moral, material Central a asigurat toate condiţiile pentru a trece la şi logistic al M.Ap.N., relaţionează cu toate forţele elaborarea Monografiei Asociaţiei şi a concentrat politice care îi împărtăşesc dezideratele, cu celelalte toate eforturile de studiu pentru elaborarea „lucrării autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale, pentru document” pe coordonatele esenţiale care definesc îmbunătăţirea protecţiei sociale a cadrelor militare în Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi rezervă şi în retragere, precum şi a familiilor acestora, în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” ca fiind cea mai realizând în spiritul devizei asumate, cerinţele cultivării reprezentativă structură asociativă a cadrelor militare şi promovării valorilor fundamentale ale democraţiei, provenite din activitate în Armata României. interesele şi simbolurile naţionale ale României, Dovada acestei realităţi este şi faptul că, din cultivarea trecutului glorios naţional şi militar al iniţiativa sa, cu acordul celorlalte asociaţii reprezentative poporului român, pentru promovarea imaginii armatei din Sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă în societatea românească, contribuind la dezvoltarea naţională, Guvernul României a instituit în urmă cu ştiinţei şi artei militare româneşti. 7 ani, Ziua Rezervistului Militar, sărbătorită anual la Faptul că A.N.C.M.R.R. este cooptată în 31 mai, ziua în care, în anul 1990, s-a hotărât reluarea Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, este tradiţiei asociative a cadrelor militare în rezervă şi în acceptată şi invitată sistematic la dialog cu unele retragere. Comisii ale Parlamentului şi ale Guvernului României În nota de fundamentare a hotărârii de guvern constituie, de asemenea, dovezi ale recunoaşterii prin care a fost instituită Ziua Rezervistului Militar - reprezentativităţii şi prestigiului ei, ca şi dezvoltarea înscrisă în calendarul sărbătorilor ostăşeşti - semnată continuă a relaţiilor internaţionale cu structuri similare de doi miniştri - cel al apărării şi cel al internelor - din Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, de patru directori de servicii centrale - român de Slovenia, având în faza de finalizare la nivel central, informaţii, informaţii externe, telecomunicaţii speciale relaţii cu Polonia, Turcia, Italia, Grecia şi Germania. şi pază şi protocol - avizată (aşa cum prevede legea) Aspectele care au fost menţionate nu reprezintă de ministrul justiţiei, se arată că: „rezerviştii militari decât o parte din realităţile care reflectă activitatea reprezintă o categorie socio-profesională diferită, au un A.N.C,M.R.R. Se poate aprecia, fără teama de a statut definit în cadrul societăţii româneşti contemporane”. greşi, că activitatea acestei structuri asociative este În acţiunile militare desfăşurate de România în cadrul deosebit de bogată, iar rezultatele sunt pe măsură. La Războiului de Independenţă (1877-1878), în Războiul cea de-a 92-a aniversare a legitimităţii sale istorice de Întregire a Neamului (1916-1919) şi în cel de-Al şi a 27 de ani de la reînfiinţare, după o interzicere Doilea Război Mondial (1940-1945), precum şi în abuzivă de 42 de ani, A.N.C.M.R.R. se prezintă timp de pace, rezerviştii militari au adus o contribuţie ca o structură asociativă aptă să facă faţă oricăror importantă la păstrarea independenţei şi suveranităţii riscuri şi provocări. ţării, a valorilor militare şi culturale ale poporului Asemenea rezultate nu pot fi datorate unei singure român. Instituirea unei zile a rezerviştilor militari persoane, oricât de capabilă ar fi aceasta. Personal, am constituie o recunoaştere a rolului acestora de-a lungul istoriei, în cadrul societăţii româneşti. avut onoarea şi bucuria de a avea alături un colectiv de „Având în vedere faptul că în anul 1990, la excepţie, cadre militare în rezervă şi în retragere cu o 31 mai – se spune în nota de fundamentare – a fost înaltă pregătire profesională şi o apreciabilă experienţă înfiinţată prima asociaţie formată din personal în militară care, din devotament pentru instituţia în care rezervă şi în retragere, reluând o tradiţie din anul 1925, s-a format şi a activat – Armata României, renunţând întreruptă abuziv în 1948, se propune această dată ca la odihna şi liniştea meritate după decenii de serviciu Zi a rezervistului militar”. militar în slujba ţării, în mod voluntar, fără plată sau Instituirea Zilei Rezervistului Militar la 31 mai, alte avantaje materiale, şi-au asumat mari răspunderi realizată cu acordul tuturor structurilor care compun în conducerea şi consolidarea a tot ceea ce a fost bun, sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă acesta fiind ţelul lor principal. naţională, reprezintă încă o recunoaştere a legitimităţii Astfel s-a reuşit ca structura asociativă creată în istorice, reprezentativităţii, utilităţii şi notorietăţii urmă cu peste două decenii şi jumătate, prin asocierea publice ale A.N.C.M.R.R. liber consimţită a fostelor cadre militare active din Recunoaşterea reprezentativităţii este impusă Armata României să devină, pas cu pas, o structură şi dovedită prin prevederile Statutului acesteia, viabilă, democratică, aptă să reprezinte şi să apere, referitoare la faptul că A.N.C.M.R.R. nu este angajată în spiritul onoarei şi demnităţii militare, interesele şi 6 Rezerva Oştirii Române

drepturile legal cuvenite cadrelor militare în rezervă şi pensionarilor militari, aflaţi sub reală influenţă politică, în retragere şi familiilor acestora. sindicală, precum şi din partea unor structuri asociative În consens cu cele amintite trebuie să arătăm nereprezentative, în scopul denigrării şi destructurării că am trăit şi momente tumultuoase, stârnite ca din Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi senin la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009. în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”. A.N.C.M.R.R. a trebuit să facă faţă unei mârşave Eficienţa evolutivă a Asociaţiei pe întreaga scară campanii de denigrare a armatei, a cadrelor ei ierarhică de conducere şi organizare este o realitate militare active, şi celor în rezervă şi în retragere- cu care ne mândrim. Faptul că în prezent structura pensionari militari. Prin mass-media au fost asociativă constituită în 1990 se dovedeşte o demnă promovate neadevăruri despre cei care au apărat ţara exponentă a cadrelor militare în rezervă şi în retragere sub drapel, au fost spuse şi induse în opinia publică provenite din activitate în Armata României, instituţie neadevăruri, invective şi inepţii, numind cadrele de temelie a statului, pilon al securităţii şi apărării militare „jefuitori ai bugetului de stat”, „beneficiari ai acestuia, al valorilor, simţămintelor şi tradiţiilor unor salarii şi pensii de lux, nesimţite” ş.a. Ulterior a poporului român, ne onorează şi ne generează noi rezultat clar faptul că guvernanţii vremii aveau nevoie răspunderi şi sentimente camaradereşti, ne întăreşte de o asemenea „pregătire de artilerie” mediatică pentru în cuget şi în simţiri, de a servi cu profundă credinţă, a justifica măsurile nefondate şi ilegale de micşorare a devotament şi totală dăruire interesele poporului salariilor şi pensiilor legal cuvenite militarilor activi român şi ale armatei sale. şi în rezervă sau în retragere, ca urmare a specificităţii Cu înaltă demnitate militară şi răspundere serviciului militar. Românească, în numele conducerilor A.N.C.M.R.R. Sesizând la timp gravitatea consecinţelor şi ale filialelor sale, subliniem necesitatea consolidării unei asemenea campanii denigratoare, pentru unităţii în cadrul acestei structuri reprezentative a cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite însăşi capacitatea de apărare militară a ţării, Biroul din activitate în Armata României, bazându-ne pe Permanent Central al A.N.C.M.R.R. a declanşat o unitatea de interese, pe comunitatea de concepţii adevărată „bătălie” pentru pensiile militare de stat, legal şi sentimente camaradereşti, în consens deplin cu cuvenite ca urmare a specificităţii serviciului militar, principiile şi virtuţile cuprinse în deviza Patrie, carierei militare. În aceste condiţii a fost conceput Onoare, Demnitate. mesajul-protest „STARE DE ALERTĂ”, care a Este un prilej minunat pentru a reaminti, odată fost înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu îndemnul la înţelepciune şi unitate structurală şi de Guvernului, Parlamentului României, Comisiilor corp, că liantul care a unit întreaga armată română în de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, decursul istoriei şi care ne uneşte şi acum în cuget şi Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Muncii, simţiri este Jurământul Sfânt faţă de Ţară şi Neam: „Jur Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor credinţă Patriei mele România, Jur să-mi apăr ţara chiar Publice şi altor factori de decizie. şi cu preţul vieţii, jur să respect Constituţia, legile ţării şi În contextul evoluţiei nu putem ignora că un regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. adevăr incontestabil îl reprezintă faptul că după Acest Jurământ nu poate fi ignorat sau anulat, ci înfiinţare în anul 1990, Asociaţia noastră a fost trebuie să fie punctul de plecare al fiecărei dezbateri sau marcată de realităţile evoluţiei post-decembriste a măsuri referitoare la statutul, obligaţiile şi drepturile societăţii româneşti, segmentul socio-profesional pe celor care fac parte din Armata Română cu cele două care îl reprezintă a fost şi încă este comentat de aşa- componente de bază – Armata Activă şi Armata de zişii formatori de opinie şi analişti politici, apăruţi Rezervă. ca „ciupercile după ploaie”, încercându-se, cu vădită Fie ca Bunul Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi maliţiozitate, ignorarea privaţiunilor şi specificităţii cu Graţia Divină! serviciului militar în România. Iar, mai nou, ancorându- La Mulţi Ani A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan ne la realitatea cotidiană pe care o parcurgem, asistăm Cuza”. la unele ingerinţe în viaţa Asociaţiei, din partea unor La Mulţi Ani tuturor rezerviştilor militari şi autointitulaţi radicalişti şi infailibili reprezentanţi ai familiilor acestora! Multă sănătate tuturor!

–v— Rezerva Oştirii Române 7

IMPLEMENTAREA SERVICIULUI MILITAR ÎN CALITATE DE REZERVIST VOLUNTAR ÎN ARMATA ROMÂNIEI Colonel ALEXANDRU ADOMNICĂI Direcţia Personal Mobilizare din S.M.G.

Adoptarea Legii nr. 270/2015 privind statutul religioase a căror funcţionare este incompatibilă cu rezerviştilor voluntari a apărut ca o necesitate, în urma îndeplinirea serviciului militar, comportamentul solicitării societăţii civile privind implementarea civic (materializat prin cazierul judiciar) al celor în unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar, cauză ş.a. cu durată relativ scurtă, destinată cetăţenilor care Criteriile specifice de recrutare şi selecţie nu doresc să intre în rândul forţelor armate, dar care sunt diferenţiate pe categorii de personal, arme şi doresc să fie pregătiţi din punct de vedere militar. specialităţi militare şi sunt similare cu cele prevăzute În acest sens, serviciul militar în calitate de pentru candidaţii pentru profesia de militar în rezervist voluntar poate reprezenta o soluţie, atât activitate, cu menţiunea că baremele medicale, pentru a răspunde acestei cerinţe, cât şi pentru psihologice şi de pregătire fizică sunt specifice regenerarea resurselor umane de care structurile rezerviştilor voluntari. militare au nevoie pentru îndeplinirea misiunilor. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă La adoptarea acestei soluţii au fost avute criteriul specific „nivelul studiilor absolvite”, pentru în vedere următoarele principii: • corelarea cu candidaţii recrutaţi din rândul cetăţenilor fără prevederile actelor normative specifice în vigoare pregătire militară, diferenţiat pe categorii de privind asigurarea capacităţii de luptă a Armatei personal, astfel: - pentru ofiţeri - studii superioare, cu României; • optimizarea timpului afectat procesului diplomă de licenţă sau de master; - pentru maiştrii de recrutare şi selecţie a candidaţilor pentru militari şi subofiţeri - studii medii cu diplomă de îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist bacalaureat; pentru soldaţi şi gradaţi - învăţământ voluntar, respectiv a costurilor aferente; • crearea general obligatoriu. condiţiilor pentru realizarea unui nivel de pregătire Procesul de recrutare şi selecţie a candidaţilor a rezerviştilor voluntari cât mai apropiat de cel al pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate personalului militar în activitate. de rezervist voluntar se desfăşoară preponderent Serviciul militar în calitate de rezervist voluntar pe plan local, la sediile centrelor militare şi ale este destinat pentru toate categoriile de personal structurilor militare beneficiare. Rezerviştii voluntari militar (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi sunt recrutaţi, de regulă, din rândul cetăţenilor cu şi soldaţi) şi este accesibil tuturor categoriilor de domiciliul în judeţele în care sunt dislocate structurile cetăţeni, bărbaţi şi femei, atât celor care deţin militare beneficiare şi/sau în cele limitrofe. calitatea de rezervist în urma îndeplinirii uneia Selecţia candidaţilor se realizează la unul dintre dintre formele serviciului militar activ, cât şi celor sediile structurilor militare beneficiare, de către o fără pregătire militară. comisie stabilită la nivel judeţ/sector şi constă în Cetăţenii care doresc să urmeze serviciul militar parcurgerea unor probe psihologice şi fizice, astfel în calitate de rezervist voluntar trebuie să deţină încât durata totală a acestora să nu depăşească cetăţenia română şi domiciliul stabil pe teritoriul 1 zi/candidat. naţional, respectiv să îndeplinească criteriile generale Candidaţii declaraţi „Admis” în urma şi specifice pentru recrutare şi selecţie. parcurgerii probelor de selecţie efectuează exami­ Criteriile generale de recrutare şi selecţie se narea medicală în unităţile din reţeaua sanitară aplică pentru toate categoriile de personal, din a Ministerului Apărării Naţionale, cheltuielile toate armele şi specialităţile militare şi vizează, în aferente fiind suportate din bugetul acestuia. principal, aptitudinile din punct de vedere medical Formarea rezerviştilor voluntari este iniţială şi psihologic, respectiv cele fizice pentru îndeplinirea (numai pentru cei recrutaţi din rândul cetăţenilor fără serviciului militar, apartenenţa la organizaţii/culte pregătire militară), pentru formarea competenţelor, 8 Rezerva Oştirii Române

cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor, necesare până la data desconcentrării/demobilizării. După îndeplinirii funcţiilor, respectiv continuă – pe aceste date, contractele în calitate de rezervişti timpul îndeplinirii serviciului militar în calitate de voluntari îşi continuă derularea în condiţiile rezervist voluntar (după semnarea contractului). existente la momentul suspendării. Formarea iniţială constă în parcurgerea unui Rezerviştii voluntari participă la misiuni cu program de instruire, înainte de semnarea primului structura militară în care sunt încadraţi, pe teritoriul contract, structurat pe maximum 3 module, după naţional sau în afara acestuia, în raport cu nevoile caz, astfel: instruire individuală de bază, individuală Ministerului Apărării Naţionale. În acest scop, de specialitate şi de leadership. În funcţie de rezerviştii voluntari pot fi concentraţi pe timp de categoria de personal pentru care se pregătesc cei în pace, pe bază de ordin de chemare, înmânat prin cauză programul de instruire iniţială se desfăşoară grija structurilor militare în care sunt încadraţi, cu în structurile militare beneficiare sau în instituţiile cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru de formare continuă, specifice armelor, serviciilor prezentarea la unitate. şi specialităţilor militare, durata acestora fiind de În perioadele în care participă la instruire 16 săptămâni pentru gradaţi/soldaţi, 18 săptămâni şi la îndeplinirea misiunilor în structurile în care pentru subofiţeri, 20 săptămâni pentru maiştrii sunt încadraţi, rezerviştii voluntari beneficiază militari, respectiv 22 săptămâni pentru ofiţeri. de aceleaşi drepturi şi facilităţi ca şi personalul Formarea continuă a rezerviştilor voluntari militar în activitate, printre care: drepturi băneşti, constă în participarea la un program de instruire în de hrană şi de echipament, protecţie socială, structurile militare în care sunt încadraţi, timp de asistenţă medicală şi medicamente etc. Deplasarea 15 zile (împărţite, de regulă, în trei perioade a câte rezerviştilor voluntari de la domiciliu la sediul 5 zile calendaristice), precum şi în participarea la structurii în care sunt încadraţi, atunci când sunt exerciţii, cursuri de specializare şi de carieră sau alte chemaţi la concentrare sau mobilizare, se realizează forme de instruire. cu decontarea cheltuielilor de transport. Raporturile de serviciu între rezerviştii volun­tari Pe timpul cât nu participă la instruire sau la şi instituţia militară se stabilesc pe bază de contract, misiuni în cadrul structurilor militare în care sunt care se încheie între cel în cauză şi comandantul/şeful încadraţi, rezerviştii voluntari beneficiază de o % structurii militare în care urmează să-şi desfăşoare remuneraţie lunară care reprezintă 10 din solda activitatea, în calitate de reprezentant al M.Ap.N. normală, corespunzătoare funcţiei pe care sunt Pe timpul situaţiilor de criză majoră sau a încadraţi şi gradului deţinut. stării de război, contractele rezerviştilor voluntari În cursul anului 2017, Ministerul Apărării se suspendă, iar cei în cauză au obligaţia de a se Naţionale intenţionează să recruteze rezervişti prezenta în cel mai scurt timp la unitate în calitate voluntari pentru aproximativ 2.800 posturi, după de rezervişti concentraţi sau rezervişti mobilizaţi, cum urmează: 200 pentru ofiţeri, 400 pentru maiştri îndeplinind serviciul militar în calităţile respective militari/subofiţeri şi 2.200 pentru gradaţi/soldaţi.

–v— Rezerva Oştirii Române 9

CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII DE APĂRARE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN CONDIŢIILE INTENSIFICĂRII INSTABILITĂŢII ŞI AMENINŢĂRILOR MULTIDIMENSIONALE TRANSNAŢIONALE General-maior PAUL HURMUZ Locţiitorul şefului DPAP din M.Ap.N.

Este o deosebită plăcere pentru mine să planificare a apărării subsecvente, respectiv Carta Albă reprezint Departamentul pentru Politica de Apărare a Apărării şi Strategia Militară. și Planificare la acest simpozion dedicat atât celebrării Un alt pilon important al construcţiei priori­ Zilei Rezervistului Militar (31 mai), cât și aniversării tăţilor se regăseşte în Programul de Guvernare a 27 de ani de activitate a Asociaţiei Naţionale a 2017-2020, care identifică drept direcţii fundamentale Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere. participarea la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul Pentru început, permiteţi-mi să vă transmit, în NATO, participarea la misiuni şi operaţii sub egida numele domnului secretar de stat Mircea Dușa, și organizaţiilor internaţionale, consolidarea capa­ cu voia dumneavoastră, al meu personal, aprecierile cităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea sincere pentru importanţa şi realizările de-a lungul parteneriatelor strategice, în special cu SUA. timpului ale acestei asociații, precum și respectul Astfel, obiectivele noastre vizează consolidarea profund pentru dumneavoastră, cei care v-ați capacităţii de apărare naţională, transformarea, dedicat viaţa slujirii ţării, cu onoare şi demnitate şi modernizarea şi dotarea corespunzătoare a Forţelor care continuați să promovați aceleaşi valori care au Armate Române, dezvoltarea capabilităţilor pentru constituit crezul dumneavoastră de o viaţă. Sunteţi un contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice reper de elită al societăţii noastre! şi hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a Climatul de securitate actual este de departe Parteneriatului Strategic cu SUA prin consolidarea cel mai complicat din ultimele decenii, volatil şi cooperării în domeniul militar, inclusiv pe teritoriul impredictibil. Pe de o parte, ne confruntăm cu naţional şi în regiunea Mării Negre, creşterea provocări majore în zona extinsă a Mării Negre, interoperabilităţii cu forţele aliate şi partenere din mai ales după anexarea Crimeei în 2014. Asistăm cadrul NATO şi intensificarea participării la misiunile la intensificarea instabilităţii şi a ameninţărilor şi operaţiile din zonele de interes strategic pentru transnaţionale şi multidimensionale în Orientul România. Mijlociu şi Africa de Nord. Statul Islamic a devenit O politică de apărare serioasă şi credibilă o ameninţare pentru întreaga regiune și afectează trebuie să fie fundamentată pe resurse adecvate. deja multe state europene. Suntem înconjuraţi de Autoritățile române au înţeles pe deplin importanța un arc de instabilitate şi ne confruntăm cu cea mai acestor demersuri atunci când au făcut din apărare un complexă situaţie de securitate de după încheierea domeniu prioritar al bugetului de stat pentru 2017. Războiului Rece. În conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017 și a Aceste evoluţii ne-au obligat la un amplu Legii bugetului de stat, bugetul apărării pentru 2017 proces de schimbare şi adaptare, pe două dimensiuni prevede, conform angajamentului asumat, alocarea a interconectate – în plan intern şi extern. 2% din Produsul Intern Brut şi, potrivit programului Cadrul major de definire a priorităţilor noastre de Guvernare, se are în vedere menţinerea nivelului de este configurat de Strategia Naţională de Apărare alocare pentru perioada 2018-2020. a Ţării pentru perioada 2015-2019, care defineşte În plan extern, eforturile MApN au fost şi sunt nivelul strategic al acestora în vederea asigurării în continuare îndreptate înspre maximizarea şanselor profilului corespunzător de securitate şi apărare al de obţinere a celei mai bune reflectări posibile, în României. Aş dori să subliniez faptul că eforturile cadrul aliat şi în contextul Uniunii Europene, a depuse în ultima perioadă au fost posibile şi datorită intereselor strategice naţionale, respectiv a asigurării finalizării ciclului de adoptare a noilor documente de stabilităţii regionale, în vecinătatea estică. Foarte 10 Rezerva Oştirii Române

importante pentru România sunt la momentul (IC) în aprilie 2017, iar capacitatea operaţională finală actual implementarea deplină a deciziilor adoptate la (FOC) în noiembrie 2018. Summitul NATO de la Varşovia, respectiv la reuniunea De asemenea, prezenţa celor 2 structuri de liderilor aliaţi din 25 mai a.c. de la Bruxelles, precum şi comandă şi control, în cadrul structurii de forţe a implementarea Strategiei Globale a UE în domeniul NATO, NFIU şi Comandamentul Diviziei multi­ securităţii şi apărării. naţionale Sud Est, reprezintă o etapă strategică Doresc în continuare să punctez câteva aspecte importantă a NATO în cadrul procesului de adaptare semnificative pe fiecare din direcţiile de acţiune la mediul de securitate actual. enunţate. La ultima reuniune a miniștrilor apărării NATO În prezent, prin apartenenţa la sistemul de din februarie a.c., aliaţii au luat decizia de creștere a valori euroatlantic, România beneficiază de cele mai prezenței NATO în Marea Neagră. Aceasta reprezintă puternice garanţii de securitate din întreaga sa istorie. una dintre componentele majore ale prezenței înaintate Garantul principal al securităţii României rămâne pentru zona noastră, decise la Summitul de la Varșovia. Alianţa Nord-Atlantică, ale cărei politici şi capabilităţi După cum cunoașteți, prezența navelor aliate la se bazează pe principiile solidarităţii şi indivizibilităţii exerciții în Marea Neagră este o activitate normală, care aliate, menţinerea solidităţii relaţiei transatlantice, contribuie la creșterea interoperabilității între forțele angajamentele ferme ale SUA pe continentul european, navale ale României și cele ale aliaților noștri. După ca şi pe consolidarea parteneriatelor Alianţei. anexarea ilegală a Crimeii, aceste activități au devenit Eforturile naţionale de consolidare a statutului de mai frecvente, ca manifestare a solidarității Alianței și membru NATO vizează îndeplinirea angajamentelor ca măsură de întărire a apărării noastre. asumate în cadrul procesului aliat de planificare a Aș vrea să subliniez că intensificarea prezenței apărării, susţinerea şi participarea la iniţiativele ce NATO are un caracter defensiv, fiind o măsură vizează dezvoltarea forţelor şi capabilităţilor aliate, echilibrată de sporire a interoperabilității și, deci, de participarea la toată gama de operaţiuni ale Alianţei şi întărire a capacităților noastre de apărare. Va conduce creşterea nivelului de interoperabilitate şi a capacităţii la o mai bună cunoaștere a situației din zonă, precum de acţiune în cadru multinaţional. și la creșterea stabilității și predictibilității în regiune. Consolidarea prezenţei pe termen lung a Componenta contribuţiilor operaţionale de NATO pe flancul estic, prin creşterea prezenţei substanţă rămâne extrem de relevantă şi anul acesta. de forţe aliate pe teritoriul aliaţilor estici, este Suntem al patrulea contributor cu trupe în Afganistan esenţială. Summitul de la Varșovia a validat regiunea şi ne propunem menţinerea şi în acest an a participării Mării Negre drept una de interes strategic pentru la Misiunea “Resolute Support”. Alianță și, la propunerea țării noastre, a fost definit Domeniul apărării antirachetă reprezintă un conceptul de prezenţă aliată înaintată adaptată tFP domeniu important pentru noi, atât în relaţia bilaterală (tailored Forward Presence). Această decizie majoră cu SUA, cât şi la nivel Aliat, din moment ce capabilitatea a prins substanță și concretețe în cadrul reuniunilor găzduită de România asigură apărarea împotriva ministeriale care au urmat, astfel încât astăzi putem atacurilor cu rachetelor balistice, din afara zonei vorbi despre o prezență aliată consistentă la Marea euroatlantice, pentru aliaţii europeni. După declararea Neagră pe toate cele trei componente: terestră, capacităţii operaţionale a Sistemului Aegis Ashore de la maritimă şi aeriană. Deveselu, comanda operaţională a fost transferată către La nivelul acestei prezenţe, un număr de 13 aliați NATO. În acest moment, sistemul găzduit de România intenționează să afilieze forțe sau să participe cu funcţionează în regim 24/7 sub comandă NATO. trupe, personal de stat major sau sprijin financiar la Noile provocări în materie de securitate şi apărare componenta terestră a prezenței înaintate, precum la adresa UE - criza din Ucraina, criza migraţiei, și cu aeronave la asigurarea poliției aeriene deasupra amplificarea fenomenului terorist, Brexit-ul, evoluţia României. După cum ştiţi, aeronavele Typhoon ale viitoare a relaţiilor SUA-UE în planul securităţii forţelor armate britanice sunt deja în România pentru şi apărării au declanşat o accentuare a dezbaterilor asigurarea acestei misiuni. privind dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare În ceea ce priveşte componenta terestră, au fost Comune (PSAC). În prezent, la nivelul Uniunii realizate progrese în finalizarea şi adaptarea tuturor Europene, asistăm la un proces de consolidare a aranjamentelor necesare pentru operaţionalizarea PSAC, prin implementarea Concluziilor Consiliului Brigăzii Multinaţionale (MN BDE) de pe teritoriul Afaceri Externe din noiembrie 2016 şi ale Consiliului României. Brigada a doua de Infanterie „Rovine”, o European din decembrie 2016. În acest context, brigadă de top a Forţelor Armate Române, asigură contribuţia fiecărui stat membru la dezvoltarea cadrul pentru MN BDE, atingând capacitatea iniţială dimensiunii de securitate şi apărare a UE este esenţială. Rezerva Oştirii Române 11

România şi-a asumat un rol activ în calitate de implicării industriei naţionale de apărare în realizarea contributor şi s-a alăturat eforturilor celorlalte state înzestrării. În context, aş vrea să menţionez faptul că la pe linia promovării politicii externe a UE, inclusiv începutul lunii mai (09.05.2017) Parlamentul României prin intermediul unor acţiuni concrete (misiuni a transmis Ministerului Apărării Naţionale aprobarea civile şi militare, operaţii). În prezent, participăm la o prealabilă pentru demararea a opt programe majore de paletă largă de misiuni sub egida UE, având militari înzestrare, pas foarte important în procesul de modernizare în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest sau de pe a echipamentelor militare. continentul african. În fiecare dintre demersurile gândite în zona La orizont, apare din ce în ce mai proeminentă programelor majore de înzestrare, ne-am propus exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE de către achiziţionarea de echipamente moderne, de tehnologie România în semestrul I/2019. De aceea, vom intensifica avansată, critic necesar pentru toate categoriile de în acest an demersurile de pregătire, la nivelul MApN, forţe, pornind de la următoarele principii de bază: în cooperare cu MAE. Niciun angajament extern nu urmărirea intereselor esenţiale de securitate ale poate fi îndeplinit fără o transformare militară internă României, angajarea la maximum posibil a capacităţilor de substanţă şi nicio reformă a apărării nu poate fi industriei naţionale de apărare, fructificarea la întregul realizată fără o privire atentă asupra semnificaţiei şi potenţial a opţiunilor de offset și deplina transparenţă rolului apărării în noul mediu strategic. a procedurii de achiziţie. Armata României este angajată într-un proces Nu aş dori să închei înainte de a mă referi la de transformare structurală calitativă. Evoluţiile din cea mai valoroasă dintre resurse: oamenii. Calitatea mediul de securitate pe care le aminteam în debutul vieţii personalului Armatei reprezintă mai mult decât intervenţiei mele impun accelerarea procesului de un simplu indicator statistic, ci este însăşi condiţia creştere a capacităţii de luptă a Armatei României şi de esenţială a succesului ambiţioaselor strategii de dezvoltare a capabilităţilor de apărare. Dezvoltarea şi întărire a capacităţii de luptă a armatei noastre. Fără menţinerea unor capabilităţi naţionale de supraveghere condiţii decente de trai pentru personalul nostru, şi avertizare timpurie, reacţie imediată şi descurajare niciun program de înzestrare sau de instruire, oricât de constituie o necesitate, mai ales în contextul actual care modern în concepţie și eficient în alocări financiare, include degradarea mediului de securitate în regiunea nu ar putea fi dus la împlinire. Astfel, ne propunem Mării Negre. în acest an să potenţăm iniţiativele cu impact pe Concret, avem în vedere dimensionarea, înzes­ domeniul resurselor umane, care se referă fie la trarea şi instruirea corespunzătoare a Armatei, care creşterea pregătirii profesionale, fie la creşterea calităţii să permită atât asigurarea unei capacităţi de luptă în concordanţă cu planurile elaborate la nivel naţional şi vieţii sau la îmbunătăţirea salarizării. la nivelul Alianţei, cât şi îndeplinirea, la termenele Toate cele enumerate mai sus reprezintă planificate, a angajamentelor militare asumate aspecte esenţiale nu doar pentru strategiile de de România pe plan internaţional. Vom urmări întărire a capabilităţilor de securitate naţionale, dar menţinerea unui nivel ridicat de operativitate pentru instrumente puternice de creştere a credibilităţii structurile destinate asigurării Capacităţii de Reacţie şi relevanţei României în cadrul NATO şi UE, în Imediată şi pentru cele puse la dispoziţia NATO şi, lumina preocupărilor din ce în ce mai evidente pentru de asemenea, continuarea procesului de modernizare a distribuirea echitabilă a responsabilităţilor. echipamentelor militare. Pornind de la realităţile strategice, trebuie să fim Armata trebuie să fie astăzi adaptabilă mediului în măsură să ne adaptăm la provocările şi ameninţările de securitate, de aceea ne propunem creşterea gradului actuale, definind astfel un profil în acord cu capacităţile de mobilitate şi de protecţie a forţelor – prin crearea de proprii, dovadă a maturităţii forţelor noastre armate. forţe şi capabilităţi cu un grad sporit de sustenabilitate Permiteţi-mi în încheiere, să vă mulţumesc şi interoperabilitate, flexibile, robuste, rapid dislocabile pentru oportunitatea de a vă prezenta câteva aspecte şi capabile a fi angajate în operaţii pe teritoriul naţional referitoare la eforturile depuse de România în vederea sau la distanţe mari de acesta. consolidării profilului său strategic în cadrul NATO Toate acestea sunt direcţii de acţiune prioritare şi UE. dezvoltate unitar în Programul privind transformarea, Şi, nu în ultimul rând, ținând cont de momentul dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în aniversar la care ne aflăm, aş dori să vă adresez tuturor anul 2026 şi în perspectivă. un salut călduros şi urări de sănătate! Un accent deosebit se acordă măsurilor pentru La Mulţi Ani! eficientizarea înzestrării Armatei României și creşterea 31 mai 2017 12 Rezerva Oştirii Române

MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL CU PRILEJUL ZILEI REZERVISTULUI MILITAR La 31 mai, Armata României sărbătoreşte Ziua Rezervistului Militar. De-a lungul timpului, în pagini întregi de istorie, au fost evocate faptele de arme ale ostaşilor români, devotamentul, spiritul de sacrificiu şi modul exemplar în care aceştia şi-au îndeplinit datoria faţă de ţară. Dragi militari în rezervă şi în retragere, Realizările şi dăruirea dumneavoastră au făcut ca noi, militarii activi de astăzi, să putem reprezenta o instituţie modernă şi profesionistă, respectată în rândul partenerilor din structurile euroatlantice şi europene. Chiar şi în rezervă sau în retragere fiind, continuaţi să vă implicaţi în bunul mers al comunităţii din care faceţi parte, ceea ce mă face să fiu şi mai încrezător în forţa de care Armata României dispune pentru apărarea valorilor naţionale. Sunteţi, poate, cei mai în măsură să înţelegeţi, atât necesităţile armatei, cât şi nevoile şi aspiraţiile societăţii civile, fapt pentru care, vă invităm să ne sprijiniţi în continuare şi să participaţi activ la promovarea valorilor şi tradiţiilor militare şi la transferul de experienţă către tânăra generaţie. În această zi specială, dedicată dumneavoastră, celor care aţi slujit ţara decenii întregi, în nobila meserie a armelor, am bucuria şi plăcerea de a vă transmite în nume personal şi al tuturor militarilor Armatei României, un salut camaraderesc împreună cu sincere urări de sănătate! La mulţi ani!

Cu ocazia Zilei Rezervistului Militar şi Zilei A.N.C.M.R.R. s-a primit un număr mare de mesaje de felicitare din partea: Ministerului Apărării Naţionale, Şefului Statului Major General, rectorului U.N.Ap, A.N.V.R, A.N.C.M.R.R. din MAI, A.C.M.R.R. din S.R.I., S.P.P., S.I.E., S.T.S., S.G.P.I., Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere, Organizaţiei Pensionarilor Social-Democraţi din România ş.a. Mesajele la care ne referim subliniază locul şi rolul Zilei Rezervistului Militar în viaţa societăţii şi scot în evidenţă activitatea rodnică a A.N.C.M.R.R. Rezerva Oştirii Române 13

PRIMIRE LA MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE În ziua de 15 martie a.c., la solicitarea conducerii A fost menţionat decalajul existent între veniturile Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi diferitelor categorii de cadre militare, în mod deosebit în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.), ale celor în rezervă şi în retragere, din cauza unor vicii domnul Gabriel-Beniamin Leş, ministrul apărării de formă şi de conţinut a Legii pensiilor militare de stat. naţionale, însoţit de domnii general de brigadă (r) A fost adusă în prim plan problema decontării prof. univ. dr. ing. Cristian Barbu, consilier, colonel greoaie şi cu mare întârziere a medicamentelor şi a Aurel Dragu, şef serviciu Relaţia cu Parlamentul, necesităţii unui sistem mai eficient în această direcţie. Legislaţie şi Avize şi colonel Ioan Chifu, locţiitorul Tot în domeniul medical a fost menţionat faptul că nu Şefului Direcţiei Calitatea Vieţii Personalului, a a fost legiferată acordarea de bilete pentru tratament primit o delegaţie a A.N.C.M.R.R. formată din: şi recuperare în staţiuni şi sanatorii din structura general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu – preşedintele Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, pentru cadrele Asociaţiei, general-maior (r) ing.av. Vasile Domnu. militare în rezervă şi în retragere. general-maior (r) dr. Virgiliu Marian Buciuman, S-a evidenţiat insuficienţa fondurilor A.N.C.M.R.R. general-maior (r) dr. Constantin Mihălcioiu, general şi necesitatea sprijinirii acesteia, în calitatea sa de de brigadă (r) dr. Gheorghe Creţu şi colonel (r) ing. „utilitate publică”. Ion Joldea, vicepreşedinţi. Un loc aparte l-a constituit şi problema participării După ce a adresat delegaţiei A.N.C.M.R.R. A.N.C.M.R.R. la programe cu finanţare europeană. salutul de bun venit, domnul Gabriel-Beniamin Leş, S-a solicitat totodată sprijinul Ministerului ministrul apărării naţionale a apreciat că o astfel de Apărării Naţionale şi în alte probleme de interes pentru activitate este binevenită şi că aceasta se constituie A.N.C.M.R.R., inclusiv aceea privind tipărirea revistei într-un util schimb de informaţii benefic ambelor părţi. „Rezerva Oştirii Române”. Cu această ocazie, domnul general (r) prof. Ministrul apărării naţionale, domnul Gabriel- univ. dr. Mihai Iliescu a prezentat locul şi importanţa Beniamin Leş, a remarcat utilitatea acestei întâlniri şi a A.N.C.M.R.R., structură organizatorică de „utilitate cerut ca toate problemele ridicate să fie trimise în scris publică”, cu un rol bine definit în sistemul asociativ la minister, în vederea consultării acestora de către toate al cadrelor militare în rezervă şi în retragere, datorită structurile de la acest nivel, în vederea soluţionării lor. potenţialului uman pe care îl are şi sarcinilor pe care Domnul Gabriel-Beniamin Leş, ministrul şi le-a asumat. Totodată a fost evidenţiat faptul că apărării naţionale, a acceptat cu bucurie calitatea de A.N.C.M.R.R. funcţionează pe întreg teritoriul naţional, având filiale şi subfiliale în toate judeţele ţării Preşedinte de Onoare al A.N.C.M.R.R., în confor­ şi în sectoarele Capitalei. mitate cu prevederile Statutului acestei structuri A fost prezentat sistemul relaţional al asociative, care i-au fost aduse la cunoştinţă cu ocazia A.N.C.M.R.R. pe plan naţional şi internaţional şi primirii delegaţiei. în acest context s-a subliniat rolul acestei structuri Domnul general prof. univ. dr. Mihai Iliescu a în apărarea intereselor cadrelor militare în rezervă înmânat domnului Gabriel-Beniamin Leş, ministrul şi în retragere provenite din Armata României, în apărării naţionale, Atestatul de Preşedinte de Onoare desfăşurarea unor activităţi de interes naţional şi al Asociaţiei. Cu acest prilej domniei sale i-a fost internaţional, precum şi de promovare a armatei la conferită Emblema de Onoare a Asociaţiei şi i-au fost aceste niveluri. înmânate Statutul A.N.C.M.R.R. precum şi ultimul A fost solicitat sprijinul conducerii ministrului număr al revistei „Rezerva Oştirii Române”, publicaţie apărării naţionale pentru încorporarea propunerilor de informare, opinie şi cultură a acestei importante făcute de A.N.C.M.R.R. în proiectul de lege privind structuri asociative. aprobarea Ordonanţei nr. 57/2016 şi s-a reiterat Apreciind receptivitatea şi operativitatea primirii necesitatea urmăririi cu mare atenţie a părţii care se referă delegaţiei A.N.C.M.R.R. de către domnul Gabriel- la armată, din Legea Salarizării Unitare (Proiectul). Beniamin Leş, ministrul apărării naţionale, preşedintele S-au evidenţiat propunerile A.N.C.M.R.R. Asociaţiei, domnul general prof. univ. dr. Mihai Iliescu pentru Legea de Organizare şi Funcţionare a M.Ap.N. a mulţumit pentru timpul acordat, precum şi pentru precum şi pentru Legea Statutului cadrelor militare, promisiunile făcute, dând asigurarea că A.N.C.M.R.R. soldaţilor şi gradaţilor. A fost subliniată necesitatea nu se va abate niciodată de la sarcinile pe care şi le-a unei legi privind funcţionarea structurilor asociative ale asumat, mai ales pe linia apărării drepturilor cadrelor cadrelor militare în rezervă şi în retragere. S-a reiterat, militare în rezervă şi în retragere. de asemenea, necesitatea încheierii unui protocol de BIROUL PERMANENT CENTRAL colaborare între M.Ap.N. şi A.N.C.M.R.R. AL A.N.C.M.R.R. 14 Rezerva Oştirii Române

REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE ALE A.N.C.M.R.R ÎN DOMENIUL MILITAR General-maior av. (r) ing. VASILE DOMNU Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

În baza prevederilor Statutului A.N.C.M.R.R., şi comandanţii de garnizoane, cu reprezentanţi ai a hotărârilor Conferinţelor Naţionale şi ale Şedinţelor filialelor din teritoriu ale A.N.C.M.R.R. Consiliului Director, precum şi a deciziilor Biroului Pentru realizarea unităţii de acţiune la nivel Permanent Central, un număr important de generali central, reprezentanţii Domeniului militar au şi ofiţeri cu disponibilităţi adecvate şi experienţă iniţiat demersuri importante pentru consolidarea în domeniul militar desfăşoară activităţi specifice şi dezvoltarea parteneriatului A.N.C.M.R.R. cu pe următoarele obiective: contribuţii, în limita M.Ap.N. , prin definirea clară a locului pe care fiecare posibilităţilor, la întărirea capacităţii operaţionale a dintre cele două părţi (guvernamentală – M.Ap.N. Armatei României şi dezvoltarea gândirii militare şi neguvernamentală – A.N.C.M.R.R.) îl poate avea româneşti; reprezentarea şi susţinerea intereselor în cadrul acestuia şi prin elaborarea unui protocol, Asociaţiei în derularea activităţilor de cooperare cu potrivit domeniilor de interes şi statutelor juridice structuri militare şi cu organizaţii afiliate şi similare specifice ale celor două părţi. din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Fără a menţiona niciun argument, răspunsul Naţională; desfăşurarea unor activităţi de informare la acest demers pe care l-a dat locţiitorul şefului cu problemele de interes pentru membrii Asociaţiei; Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul participarea la cultivarea trecutului naţional şi militar şi Informare Publică, în anul 2016, a fost: „nu este al poporului român şi la educarea tineretului în spiritul necesară încheierea unui parteneriat”. În prezent dragostei de patrie, de trecutul glorios al românilor problema a fost preluată de noua conducere a şi al tradiţiilor militare; participarea la acţiunile de ministerului, având asigurarea că ministrul apărării asigurare a unor drepturi legale; întreprinderea unor va lua o decizie favorabilă. măsuri pentru rezolvarea cererilor şi sesizărilor privind Reformarea şi transformarea organismului probleme de competenţa domeniului militar; acţiuni militar al României de la începutul de secol şi mileniu pentru valorificarea tradiţiilor filialelor şi includerea au implicat şi implică adoptarea unui însemnat număr lor în istoricul Asociaţiei şi al Armatei României; de acte normative specifice, constând în manuale, studierea şi prezentarea de puncte de vedere la regulamente militare şi instrucţiuni, aprobate de proiectele de acte normative specifice ale Ministerului ministrul apărării naţionale, pe baza cărora se Apărării Naţionale ş.a. desfăşoară activitatea în armata română, încadrarea Domeniul militar al A.N.C.M.R.R. are bune acestora în contextul sistemului normativ şi corelarea relaţii cu structurile de resort din Ministerul Apărării cu prevederile legislaţiei interne şi cu cele ale armatelor Naţionale şi Statul Major General, fapt care facilitează membre NATO şi din Uniunea Europeană. folosirea potenţialului de competenţă şi experienţă al De la constituire, folosind experienţa şi pregătirea cadrelor militare în rezervă şi în retragere, membre ale dobândite în cariera militară, membrii Asociaţiei Asociaţiei. au participat nemijlocit la procesul de elaborare a Astfel, ca urmare a necesităţii unor acte normative actelor normative specifice ale M.Ap.N., într-un care să reglementeze relaţiile dintre cadrele militare în sistem integrat la nivel naţional, compatibil cu cel activitate şi cele în rezervă şi în retragere din armată, al statelor membre NATO şi UE. A.N.C.M.R.R. a care să înlocuiască pe cele abrogate, la intervenţia fost nominalizată ca membru permanent în Comisia noastră Şeful S.M.G. a elaborat „Procedurile de sistem Superioară pentru Acte Normative Specifice a privind activităţile desfăşurate de Centrele Militare M.Ap.N., conform Regulamentului A.N.S.-1 privind pentru realizarea legăturii cu asociaţiile cadrelor elaborarea actelor normative specifice M.Ap.N., militare în rezervă/retragere” şi a informat Echipa de ultimul fiind aprobat prin Ordinul ministrului apărării comandă a Statului Major General despre întâlnirile naţionale nr. M.S.68/2008, în persoana preşedintelui periodice ale reprezentanţilor acestor structuri din Asociaţiei, dl. General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu, teritoriu, respectiv comandanţii centrelor militare ca membru cu drepturi depline şi un împuternicit Rezerva Oştirii Române 15

al Asociaţiei – vicepreşedinte, General-maior av. (r) în documentele specifice elaborate de M.Ap.N. precum ing. Vasile Domnu, Asociaţia având menirea de a şi în diferite documente supuse dezbaterii Comisiei aviza şi finaliza proiectele actelor normative specifice Superioare pentru Acte Normative Specifice M.Ap.N. necesare armatei şi a participa nemijlocit la algoritmul Demersurile făcute până în prezent, la cel mai de elaborare a acestora. înalt nivel, pentru revenirea reprezentantului Asociaţiei Proiectele documentelor au fost studiate cu în această comisie au rămas fără finalitate. atenţie şi competenţă, iar propunerile făcute comisiei Pentru asigurarea cadrului legislativ privind s-au dovedit a fi justificate, pertinente, evidenţiindu-se organizarea şi funcţionarea structurilor asociative ale faptul că s-a amplificat activitatea noastră de apărare a cadrelor militare în rezervă/retragere, s-a solicitat ca drepturilor rezerviştilor în cadrul acestor acţiuni. M.Ap.N. să preia iniţiativa legislativă a proiectului Activitatea reprezentantului Asociaţiei la şedin­ „Lege privind structurile asociative ale cadrelor ţele comisiei s-a dovedit eficientă, a reprezentat militare în rezervă/retragere”, elaborat în cadrul punctul de vedere al acesteia şi a luat poziţie faţă Departamentului militar al Asociaţiei, proiect care a de unele observaţii în legătură cu documentele fost discutat în comisiile de specialitate din Senat şi analizate, care ar fi afectat drepturile cadrelor militare avizat favorabil în Consiliul Legislativ. Conducerea în rezervă/retragere, sau care nu ar fi respectat ministerului a fost de acord ca o parte din prevederile algoritmul de elaborare şi a propus măsuri concrete acestui Proiect de lege să fie cuprinse în noua Lege de pentru îmbunătăţirea activităţii de redactare sau de organizare şi funcţionare a M.Ap.N. completare a actelor normative specifice, contribuind O preocupare deosebită a colectivului din la luarea deciziilor prin vot. Domeniul militar a fost aceea de lărgire a colaborării cu Pentru asigurarea unei contribuţii calificate instituţiile centrale, efortul principal fiind dirijat spre la definitivarea actelor normative specifice, Depar­ acţiuni în folosul armatei şi completarea patrimoniului tamentul militar a avut la dispoziţie un colectiv de informativ. membri ai Asociaţiei cu pregătire în domeniul militar, Exemple în acest sens sunt; prezentarea de care au participat, cu multă eficienţă, la elaborarea materiale şi referate la sesiunile de comunicări ştiinţifice acestor documente,. organizate de Institutul de Studii Politice de Apărare şi Colectivul Departamentului militar al Aparatului de Istorie Militară şi Academia Oamenilor de Ştiinţă; Central al A.N.C M.R.R. a avut satisfacţia să constate participarea cu materiale pentru publicare în revista că multe dintre observaţiile şi propunerile înaintate au „Rezerva Oştirii Române”; participarea la activitatea fost însuşite sau armonizate. Conducerea Asociaţiei Comisiei Superioare pentru Acte Normative Specifice a primit numeroase mesaje de mulţumire din partea a M.Ap.N. ş.a. ministrului apărării naţionale şi Şefului Statului Major Ca urmare a unor relaţii de colaborare intense, General, precum şi din partea preşedinţilor care s-au pentru realizarea unor activităţi comune în domeniul aflat la conducerea Comisiei Superioare. ştiinţific, A.N.C.M.R.R. a încheiat Protocoale de Cu toate acestea, încadrându-se în tendinţa Colaborare cu instituţii de învăţământ superior militar: actuală de anulare sau diminuare a drepturilor specifice Academia Tehnică Militară şi Universitatea Naţională rezerviştilor militari şi ale familiilor acestora, ca urmare a de Apărare. unor atitudini ferme ale reprezentantului A.N.C.M.R.R., Pe baza acestor protocoale şi a unui regulament, care nu a putut fi de acord cu aprecierile dintr-un încă din anul 1994, Asociaţia acordă un premiu act normativ prin care erau lezate drepturile acestei (diplomă şi bani), pentru cea mai valoroasă lucrare de structuri reprezentative, cu afirmaţia că votul acestuia licenţă în domeniul artei militare întocmită la absolvirea blochează activitatea Comisiei, conducerea acesteia a Universităţii Naţionale de Apărare. Activitatea a iniţiat, în anul 2015, un proiect de ordin al ministrului devenit o tradiţie, fiind deosebit de apreciată atât apărării naţionale, fără a fi informată şi A.N.C.M.R.R., de cadrele didactice şi de comandă, cât şi de ofiţerii pentru eliminarea Asociaţiei din compunerea acestei studenţi. structuri, proiect finalizat prin emiterea Ordinului De asemenea, s-au realizat activităţi pentru nr. 18/28.01.2016 al ministrului apărării naţionale prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Protocolul de care Asociaţia a fost exclusă din Comisie, hotărâre care Colaborare, semnat încă din anul 2014, cu Academia nu a fost comunicată oficial Asociaţiei. Tehnică Militară, privind participarea membrilor Prin aceasta a fost înlăturată posibilitatea de a Asociaţiei, absolvenţi ai Academiei Tehnice Militare, apăra interesele cadrelor militare în rezervă/retragere la activităţi organizate de această Instituţie de 16 Rezerva Oştirii Române

Învăţământ Superior a Armatei, la activităţi omagiale • Organizarea reuniunilor de Ziua Naţională a pe bază de protocol, ceremonii militare, simpozioane, României (1 Decembrie), Ziua Unirii Principatelor cu ocazia diferitelor aniversări, a Zilei Armatei, la Române (24 Ianuarie), Ziua Rezervistului (31 Mai), care membrii din aparatul central prezintă expuneri, Ziua Forţelor Armate (25 octombrie), la care au precum şi la expoziţii, activităţi ştiinţifice ale corpului participat membrii Asociaţiei, preşedinţii de filiale didactic, comemorări, depuneri de jurământ ş.a. din Garnizoana Bucureşti, personalităţi de seamă Aceste acţiuni au fost apreciate de conducerea din Instituţia Prezidenţială, guvern, M.Ap.N., M.Ap.N. , S.M.G., şefii de stat major ai categoriilor de forţe armate, şi de rectorii U.N.Ap. şi A.T.M. academicieni, reprezentanţi ai unor instituţii, ai Cele de mai sus constituie doar o mică parte din asociaţiilor similare din ţară şi străinătate ş.a.; activitatea colectivului care a participat la realizarea • Organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea obiectivelor Departamentului militar, urmând ca măsurilor pentru îndeplinirea hotărârilor luate ca viitorul să demonstreze că eforturile acestuia au fost urmare a primirii delegaţiilor Asociaţiei la ministrul eficiente şi valoroase. apărării naţionale, Şeful Statului Major General, la Realizărilor prezentate mai sus le putem adăuga secretarii de stat din M.Ap.N., Preşedintele Casei şi următoarele: Sectoriale de Pensii a M.Ap.N., şeful Direcţiei • Elaborarea de studii şi lucrări cu tematică Medicale a Armatei, şeful Direcţiei Financiar- militară; participarea activă la simpozioanele şi Contabile a Armatei şi alte personalităţi din armată. manifestările organizate cu diferite ocazii: sărbători naţionale, ziua armelor, Ziua rezervistului militar, Ziua Activitatea, în perspectivă, a Domeniului A.N.C.M.R.R. ş.a.; militar va fi orientată spre monitorizarea modului de • Participarea la activităţile cercurilor militare rezolvare a problemelor specifice cu care se confruntă şi prezentarea punctului de vedere al A.N.C.M.R.R. în prezent Asociaţia. O preocupare majoră o va privind concepţia despre „cultură şi tradiţii în Armata constitui sărbătorirea centenarului Marii Uniri de la României”; 1 Decembrie 1918, prin participarea la programul • Participarea la elaborarea Monografiei naţional de rememorare a evenimentelor de acum 100 A.N.C.M.R.R. şi la editarea revistei „Rezerva Oştirii de ani şi de comemorare a eroilor Primului Război Române”; Mondial, prin a căror jertfă s-a realizat România Mare. • Un mare număr de lucrări cu tematică militară Celebrarea împlinirii a 100 de ani de la Marea au apărut sub patronajul Filialelor judeţene şi ale sectoarelor Capitalei; Unire impune colaborarea A.N.C.M.R.R. şi filialelor • Intervenţii în Parlament la proiectele de legi sale, cu organele centrale şi locale ale puterii şi care se refereau la cadrele militare în rezervă/retragere administraţiei de stat şi implicarea mai consistentă a pensionari militari; A.N.C.M.R.R. în viaţa cetăţii.

–v— Rezerva Oştirii Române 17

EXPOZIŢIA FILATELICĂ SĂDIREA ARBORILOR, O MANIFESTARE DE EXCEPŢIE General-locotenent (r) VICTOR DUMITRESCU Prim-vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

În perioada 31 martie-15 aprilie a.c. a avut loc intermediul cărora se evidenţiază grija faţă de fondul la Bucureşti cea de-a XVIII-a ediţie a Expoziţiei forestier al ţării, dar şi imagini care demonstrează lipsa filatelice Sădirea arborilor, o manifestare de prestigiu de interes faţă de acest plămân verde al României. care pune în evidenţă de fiecare dată, prin zestrea În mesajul domnului Dragoş-Ciprian Pahonţu, filatelică expusă, locul şi rolul „Lunii plantării arborilor” directorul general al ROMSILVA, prezentat cu acest , acţiune care contribuie la dezvoltarea conştiinţei prilej se subliniază: forestiere în rândul populaţiei. „Noutatea Lunii plantării arborilor din acest Pentru pregătirea şi organizarea acestei mani­ an constă în demararea unui program pilot de educaţie festări şi-au dat mâna Asociaţia Filateliştilor din forestieră adresat elevilor, care va fi extins la nivelul mai Bucureşti, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, multor judeţe. Programul are ca obiectiv creşterea gradului Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi de conştientizare al elevilor şi tinerilor, dobândirea de în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” şi Clubul Filatelic noţiuni despre dezvoltarea şi protecţia pădurilor, precum al Cercului Militar Naţional. şi implicarea acestora în acţiuni de protejare a mediului. Comitetul de onoare al acestei frumoase şi Ne bucurăm să vedem tradiţionala expoziţie filatelică instructive activităţi a fost alcătuit din: Dr. ing. Dragoş- organizată de Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti, sub Ciprian Pahonţu - directorul general al Regiei genericul „Sădirea arborilor”, ajunsă la cea de-a XVIII-a Naţionale a Pădurilor ROMSILVA, general (r) prof. ediţie şi considerăm că exponatele valoroase cu tematică univ. dr. Mihai Iliescu, preşedintele A.N.C.M.R.R. forestieră prezentate de colecţionari din Bucureşti şi nu „Alexandru Ioan Cuza”, ing. Dan Tudorache - Primarul numai, precum şi materialele de promovare prezentate cu Sectorului 1 Bucureşti, general de brigadă (r) Stan acest prilej contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiinţei Constantinescu, preşedinte de onoare al Filialei Sector forestiere în rândul populaţiei”. 1 Bucureşti a A.N.C.M.R.R., colonel dr. Cristian Domnul general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu, Dorca - directorul C.M.N., Şerban Drăguşanu - preşedintele A.N.C.M.R.R. în mesajul domniei sale a preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti, menţionat: „În activităţile sale, desfăşurate de-a lungul colonel dr. Ştefan Hristea - Comandantul Institutului timpului, armata României a beneficiat de binefacerile Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială, general pădurii, găsind în ea un aliat fidel. Asistăm cu indignare dr. Victor Anastasiu, dr.ing.Ion Machedon - Regia la defrişarea unor imense suprafeţe împădurite, sub ochii Naţională a Pădurilor ROMSILVA, ing. Marian îngăduitori ai celor care au menirea şi împuternicirea Marinescu - Director general al ADP Sector 1 să stopeze aceste acţiuni distructive împotriva „aurului Bucureşti, general dr. Marian Vasile - Vicepreşedinte verde” al românilor. al Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti. Ca militari, salutăm iniţiativa şi perseverenţa Comitetul de organizare a expoziţiei filatelice a Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti, din cadrul căreia face fost constituit din: colonel (r) Gheorghe Cotolan (A.F. parte şi Clubul Filateliştilor al Cercului Militar Naţional, Bucureşti), Dumitru F. Dunitru (A.F. Bucureşti), de a organiza, în cadrul manifestărilor desfăşurate de ing. Cristina Măgureanu (ROMSILVA), ing. Emil Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, cu prilejul Stanciu (A.F. Bucureşti), ing. Doru Năstac (A.F. Lunii plantării arborilor, expoziţia filatelică „Sădirea Bucureşti), ing. Anton Mircea Băloiu (A.F. Bucureşti), arborilor 2017”, aflată la cea de-a XVIII-a ediţie”. prof. Gheorghe Dolinschi (Luca Arbore), prof. Catalogul acestui prestigios eveniment a inserat Mihaela Bulai (Lieşti, Galaţi), ec. Carmen Negoiţă şi o serie de materiale tematice despre locul, rolul şi (A.F. Bucureşti). importanţa pădurii, astfel: Rolul pădurilor în limitarea Catalogul acestui eveniment de tradiţie a efectelor distructive ale fenomenelor naturii (General condensat în paginile sale aspecte inedite privind locul de brigadă (r) Stan Constantinescu); Pădurea - şi rolul pădurii în viaţa societăţii, precum şi imagini prin prioritate pentru viaţa pe tera (Doru Năstac); 18 Rezerva Oştirii Române

Pădurea şi rolul său în viaţa societăţii (Colonel (r) Prietenii mei cu blăniţă; Ţofei Larisa-Elena (C.f. Gheorghe Cotolan); O nouă ediţie a expoziţiei „I.Gh. Sbiera”, Horodnicul de Jos) – Şi fluturii au filatelice „Sădirea arborilor” (ing. Emil Stanciu). aripi; Vlaiculescu Alexandru (A.F. Bucureşti) – Plicurile emise cu ocazia Lunii plantării arborilor, Ocrotiţi pădurea; Grupul şcolar Vălenii de Munte precum şi colecţiile tematice din cadrul expoziţiei (C.f. Ploieşti) – Pădurea şi mediul. „Sădirea arborilor” au stârnit un interes deosebit în Prezentăm în cele ce urmează plicurile filatelice rândul tuturor celor care au trecut pragul acestei şi ştampilele poştale emise cu ocazia Lunii plantării interesante expoziţii. arborilor 2017, care au ocupat un loc binemeritat în Se cuvine să aducem în prim-plan pe cei care au cadrul expoziţiei. expus colecţiile lor tematice în cadrul expoziţiei: Andronescu Alexandru (A.F. Bucureşti) – Florile, mijloc de recreere; Avram Cosmin Viorel (A.F. Suceava) – Europa apără natura; Barabulă Corina (Mediaş) – Ordinul Ortodactilo; Bereholschi Ioan Paul (A.F. Suceava) – Expoziţii filatelice; Bereholschi Ştefan Antonie (A.F. Suceava) – Prietenii omului; Bocăneală Ştefan (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti. Galaţi) – Anotimpuri în floare; Bujor Ana Maria (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – Fluturi; Buliga Bogdan- Augustin (A.F. Suceava) – Campionii pădurii; Buliga Ionela-Alexandra (A.F. Suceava) – Luna pădurii; Ciorâţă Adrian (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – Păsări de pradă; Costea Eduard-Mihai (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – Rezervaţii naturale; Cristea Larisa (A.F. Bucureşti) – În lumea florilor; Cristea Monica (A.F. Bucureşti) – Călător prin munţii României; Dănilă Cristina (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi)-Pădurea-suflet verde; Dănilă Mario (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – Culori în flori; Dolinschi Holly Cristina (A.F. Suceava) – Ciuperci şi... ciuperci; Ocrotirea animalelor; Pământul este unic; Franiuc Cristian-Nicolae (C.f. „I.G. Sbiera”, Horodnicul de jos) – Animalele pădurii; Honc Sebastian (A.F. Bucureşti) – Trandafiri; Iacob Liliana (A.F. Bucureşti) – Pădurea şi duşmanul ei - incendiul; Lupoaie Teodora Plicuri lansate cu ocazia Lunii sădirii arborilor, 2017 (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – Păsări de baltă; Mitu Mihaela-Marga (C.f. „Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi)- Am adus în prim-plan, prin rândurile de faţă, Trandafiri; Moroşan Andreea-Gabriela (Horodnicul câteva dintre aspectele celei de-a XVIII-a ediţii a de Jos) – Delta Dunării paradisul păsărilor; Radu expoziţiei filatelice „Sădirea arborilor”, în ideea de a Stelian (A.F. Bucureşti) – Silvicultura şi mediul sublinia în acest mod rolul filateliei şi al filateliştilor ambiant; Salade Maria (A.F. Sibiu) – Păsări din Delta în formarea în rândul populaţiei ţării a conştiinţei Dunării; Salade Nicolae (A.F. Sibiu) – Lebăda de forestiere, sarcină la care s-a aliat, ca de fiecare dată, vară; Salade Radu (A.F. Sibiu) – Veveriţa; Stamate Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Tiberiu-Iustin (C.f.„Şt. Petică”, Lieşti, Galaţi) – în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”.

–v— Rezerva Oştirii Române 19

DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI SUBFILIALELOR A.N.C.M.R.R. CONSFĂTUIREA ZONALĂ IAŞI O iniţiativă utilă

Colonel (r) GHEORGHE PANCU Preşedintele Filialei Judeţene Iaşi „Henri Coandă” a A.N.C.M.R.R.

În perioada 12-14.06.2017 în Municipiul Iaşi, Cdor (r) Chirica Aurelian - preşedinte. Toţi repre­ prima garnizoană militară înfiinţată în ţară, s-a zentanţii filialelor au prezentat lucruri interesante din desfăşurat Consfătuirea Zonală organizată de Filiala experienţa proprie a celor care se află de 2-3 mandate Judeţeană Iaşi „Henri Coandă” a A.N.C.M.R.R., la conducerea filialelor, dar şi măsurile luate de noii la care au participat Conducerea Centrală a preşedinţi aleşi la Filialele Neamţ şi Vaslui care au A.N.C.M.R.R. condusă de domnul preşedinte Gl.(r) pornit la muncă cu mult entuziasm şi au reuşit să ia o prof. univ. dr. Mihai Iliescu, preşedinţii de filiale serie de măsuri pentru îmbunăţirea activităţii în filiale. însoţiţi de prim-vicepreşedinţi din judeţele Botoşani, În încheierea primei părţi, domnul preşedinte Bacău, Galaţi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea şi Gl. (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu a dat citire întreg Comitetul Filialei gazdă „Henri Coandă”. Ordinului M.Ap.N. privind înaintarea în grad a Lucrările Consfătuirii zonale au fost moderate de domnilor Lt.col. (r) Alban Viorel, Lt.col (r) Iriciuc preşedintele A.N.C.M.R.R., domnul general (r) Petruşi şi Mr. (r) Burciu Traian, cu ocazia Zilei prof. univ. dr. Mihai Iliescu şi de preşedintele filialei Rezervistului 2017. organizatoare, domnul Colonel (r) Gheorghe Pancu. În partea a doua au fost date răspunsuri la Prima activitate în cadrul consfătuirii a constat întrebările ridicate în materialele prezentate de în prezentarea de către preşedintele Filialei Judeţene repezentanţii filialelor: astfel domnul Gl. mr. (r) ing. Iaşi „Henri Coandă” a activităţii filialei de la înfiinţare Vasile Domnu s-a referit la locul şi rolul rezervistului, până în prezent, modul de organizare a muncii la reglementările Legii 223 a pensiilor militare şi nivelul celor 8 compartimente din organigrama Legea 346 privind organizarea şi funcţionarea filialei, efectuarea a trei vizite în Republica Moldova şi Minis­te­rului Apărării Naţionale, care urmează să Ucraina şi primirea a trei vizite efectuate de fraţii din apară; domnul Gl. mr. (r) dr. Buciuman Marian a Republica Moldova la Iaşi. Pe lângă aceste lucruri, insistat pe iniţierea unor modalităţi de atragere a în final a ridicat 3 probleme-întrebări referitoare la: fondurilor europene, sugerând posibilităţile existente o lege a cadrelor militare în rezervă şi în retragere, prin colaborarea cu persoanele cu atribuţii de la al cărei proiect a fost iniţiat prin 2007/2008 dar care consiliile judeţene şi primăriile din judeţ; domnul azi nu se mai regăseşte, a doua problemă posibilităţile Col. (r) Belgiu Nicolae a făcut precizări referitoare de atragere a fondurilor europene, la care s-a muncit la gestionarea resurselor umane, la înaintarea în de vreo doi ani sub îndrumarea domnului comandor gradul următor şi la noul statut al cadrelor militare; Ifrim, în prezent abandonat şi necesitatea unei domnul Col. (r) Costache Cristea a făcut precizări cooperări cu Ministerul Apărării Naţionale, iar un pe probleme de logistică. reprezentant al A.N.C.M.R.R. să fie consultat pentru În final, domnul preşedinte Gl. (r) prof. univ. problemele legislative care se iniţiază, referitoare la dr. Mihai Iliescu a prezentat concluzii cu privire la cadrele militare în rezervă şi în retragere. modul de desfăşurare a Consfătuirii Zonale, arătând În continuare au prezentat rapoarte privind că aceasta şi-a atins scopul, a fost un schimb util de activităţile filialelor: Bacău, domnul Gl. fl. (r) experienţă între filialele judeţene şi de generalizare a Petrescu Nicolae; Botoşani, domnul Col. (r) Neagu lucrurilor pozitive. Aurel - prim-vicepreşedinte; Galaţi, domnul Gl. (r) În ziua a doua, Consfătuirea a început prin Antohi Constantin - preşedinte; Neamţ, domnul vizitarea Bg. 15 Mc. „Podu Înalt”, care în acest an a Col. (r) Hira Cristian - preşedinte; Suceava domnul sărbătorit 140 de ani de existenţă, lucru aproape unic Gl. (r) Cojocaru Zaharia -preşedinte; Vaslui, domnul în armata română. Aici, prin amabilitatea domnului Col. (r) Ignat Romel - preşedinte; Vrancea, domnul Colonel Sandu Lucian, locţiitor al comandantului, 20 Rezerva Oştirii Române

am putut vizita muzeul brigăzii şi am audiat o am admirat clădirea impresionantă, cu cele patru prezentare a organizării şi misiunilor efectuate în muzee în interior în cele 365 de camere şi biblioteca teatrele de operaţii de militarii brigăzii. Gh. Asachi, dar şi statuia lui Ştefan cel Mare dispusă În drum spre Palatul Culturii ne-am oprit la în faţa Palatului. catedrala Mitropolitană a Moldovei şi Bucovinei, În final putem aprecia că întreaga Consfătuire recent renovată în subsolul căreia am vizitat muzeul a fost interesantă, utilă şi a constituit un schimb de unicat în Europa. La Palatul Culturii, renovat, experienţă bine venit. –v—

PREOCUPĂRI CULTURALE ŞI ARTISTICE INTERESANTE Colonel (r) GHEORGHE CIREAP Lt. colonel (r) VASILE BOD Membri ai compartimentului de cultură al Filialei Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R.

În urmă cu câţiva ani conducerea Filialei Judeţene integrat Grupul coral „Napoca Viva”, bine cunoscut Cluj a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în în Cluj-Napoca pentru prestaţia sa culturală, alături Rezervă şi Retragere, al cărei preşedinte este col. (r) de alte formaţii similare. Autorul acestui proiect de Ion Traşcă, a decis constituirea unei formaţii artistice integrare a fost lt. col. (r) Vasile Bod, sprijinit de alţi proprii, formată din rezervişti militari şi simpatizanţi ofiţeri din cadrul Asociaţiei. ai acestora. La iniţiativa concretă a colonelului (r) Fiind vorba despre un proiect nou, considerăm că Gheorghe Cireap, s-a constituit o astfel de formaţie, merită să facem cunoscute, cititorilor şi iubitorilor de purtând numele „REZON”, pentru a sugera că este artă, câteva date despre Grupul coral „Napoca Viva”. vorba despre rezervişti şi onoarea acestora. Printre Subliniem faptul că acesta este coordonat şi primii membri ai formaţiei s-au aflat: col. (r) Ştefan dirijat de către cunoscuta profesoară Maria Leşe, Trif, Neculai Ionaşcu şi Ioan Bob, lt. col. (r) Dorin absolventă a prestigioasei Academii de Muzică Năstase, Vasile Bod şi Marcel Huţuşoru, lt. (r.) „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, apreciată Ioan Danci şi Gheorghe Oneţ, precum şi doamnele pentru competenţa, dăruirea şi tenacitatea cu care Maria Boancă, Iuliana Bod, Mariana Sabău, Lia se dedică acestei activităţi. Domnia sa a participat la Pârjol, Cornelia Mureşan şi Maria Racolţa. Ulterior multe manifestări cultural-artistice, de mare calitate, s-au ataşat de această formaţie şi alţi oameni talentaţi, inclusiv cu susţinerea renumitului Grigore Leşe, între care: doamnele Mariana Fediuc, Reghina Trif, doctor în etnologie şi folclor, îndrăgit interpret de Viorica Mic, Parasca Băraş, Mariana Năstase, muzică populară autentică. Impresionante sunt Georgeta Bob, Ionela Pop, Cornelia Iernuţan, puterea de muncă şi diversitatea preocupărilor pe care Maria Rusu precum şi domnii: Vasile Iernuţan, le are, toate circumscrise culturii şi artei adevărate. Marcel Paranici şi Vasile Pompaş. Astfel, fiind angajată ca profesor de muzică, este şi În cadrul formaţiei activau, la început: un grup dirijor al Grupului Folcloric de Copii „Ciuleandra” de solişti de muzică populară şi uşoară; un grup din Colegiul Naţional „ George Bariţiu”, profesor la satiric şi un cor mixt. Mai apoi, s-a reuşit constituirea Şcoala Gimnazială „Emil Isac” şi redactor muzical unui grup muzical instrumental format din: Nucu la postul de radio „Renaşterea” din Cluj-Napoca. Ardeleanu, la vioară; Mircea Burcă, la acordeon; Toate acestea le face din pasiunea pentru muzică Onuţ Chindriş, la saxofon şi Viorel Mureşan, la şi din dorinţa de a-i atrage pe oameni spre cultură, trompetă. spre îndeletniciri plăcute, care ne ajută să depăşim O surpriză plăcută s-a produs în urmă cu un ignoranţa şi să ajungem la un grad de libertate din ce an, când în formaţia artistică a filialei noastre a fost în ce mai ridicat. Rezerva Oştirii Române 21

Referitor la componenţa grupului, precizăm va completa, fără îndoială, cu alte nume de camarazi, faptul că acesta se sprijină, mai ales, pe cadre didactice pasionaţi de muzică şi iubitori de frumos. iubitoare de muzică, dar include şi persoane din alte În ceea ce priveşte repertoriul grupului coral, se domenii de activitate. Din prima categorie îi avem în poate afirma, cu mândrie, faptul că acesta abordează cu vedere pe: prof. Mihai Boldan, licenţiat în litere şi succes, mai multe genuri de muzică, precum: cântece filozofie, susţinut de soţia sa, prof. Steluţa Boldan; patriotice, prelucrări folclorice, muzică religioasă, prof. Mariana Seceanu, fiica fostului profesor imnuri sacre, colinde, romanţe şi canţonete. Toate Octavian Stroia, maestru coregraf, al cărui nume sunt interpretate la un înalt nivel artistic, într-un mod îl poartă Liceul de Coregrafie din Cluj-Napoca; autentic, cu mult talent şi mare patos, surprinzând profesorii Iuliu Cionca, Vasile Popa, Irina Popa, asistenţa cu ceva nou de fiecare dată. Aşa, de exemplu, Aurica Berar, Delia Nosa, Ioana Zăhan, domnişoara cu prilejul unei recente Adunări Generale a membrilor Ileana Benga, fiica academicianului Gheorghe filialei, grupul a pregătit un program muzical, de Benga, absolventă a facultăţii de litere şi doctor în mare diversitate şi virtuozitate, precum şi o expoziţie filologie, precum şi elevul Rareş Petru Socaciu, aflat de icoane pe sticlă, aparţinând prestigioasei artiste în ultimul an de studii la liceul de muzică. Teodora Simona Roşca, doctor în teologie. În mod deosebit o menţionăm, în rândul De activitatea Grupului coral „Napoca Viva” şi cadrelor didactice, pe Daniela Maja, profesoară în a întregii formaţii cultural-artistice a Filialei noastre activitate, soprană şi solistă a Grupului coral „Napoca beneficiază, în primul rând, cadrele militare în rezervă Viva”, dar şi prezentatoare a concertelor susţinute de şi familiile acestora, dar şi alte categorii de persoane, acesta. Domnia sa este apreciată pentru rezultatele deoarece sunt susţinute, frecvent, spectacole artistice obţinute la catedră, pentru premiile câştigate la cu prilejul unor sărbători aniversare, creştine sau diferite concursuri, cât şi pentru bogata activitate laice, la adunările trimestriale ale membrilor filialei, extraşcolară, inclusiv pentru coordonarea unui cor de la activităţile de socializare, precum şi cu prilejul muzică liturgică. unor manifestări culturale şi artistice tradiţionale, În componenţa acestui grup au intrat organizate pe plan local. A devenit o practică personalităţi importante, venite din alte domenii participarea artiştilor noştri la concertele de Crăciun decât învăţământul. Îi amintim în această categorie, şi Anul Nou, la Ziua Naţională şi Ziua Armatei, la pe: Cornel Giurgeanu, Monica Hriscu - instructor activităţile de comemorare a eroilor, la marcarea Zilei de arte marţiale şi altistă de bază a grupului - pe Rezerviştilor Militari şi a Zilei Persoanelor Vârstnice, doamnele Tamara Lidia Morar şi Paraschiva de fiecare dată cu programe adaptate specificului Aştilean şi pe domnişoara Diana Roşca, licenţiată acestor sărbători. în geologie. Experienţa la care am făcut referire, ne-a Cum era de aşteptat, după integrarea grupului demonstrat că există încă multe disponibilităţi „Napoca Viva” în formaţia artistică „REZON” a care pot fi valorificate în activitatea asociaţiilor de filialei noastre, la acest grup au aderat cadre militare rezervişti militari, pentru a îmbina utilul cu plăcutul în rezervă şi soţii ale acestora între care: Vasile şi a susţine o implicare mai activă a persoanelor Bod, Viorel Mureşan, Gheorghe Oneţ, Mariana vârstnice în proiecte socio-culturale, în calitate de Georgescu, Iuliana Bod, Mariana Sabău, iar lista se beneficiari, dar şi de participanţi direcţi.

–v— 22 Rezerva Oştirii Române

„ZIUA REZERVISTULUI MILITAR” SĂRBĂTORITĂ ÎMPREUNĂ DE FILIALELE 6, 5 şi 4 ALE A.N.C.M.R.R. General de brigadă (r) MARIN CHIOŢEA Preşedintele Filialei A.N.C.M.R.R. - Sector 6 Bucureşti

Pentru sărbătorirea Zilei Rezervistului Militar - A fost subliniată ideea că armata permanentă şi 31 mai, Filialele A.N.C.M.R.R. ale Sectoarele 4, 5 şi cea de rezervă au avut aceleași țeluri și același mod de 6 Bucureşti, reprezentate de președinții acestora: gl. lt. acțiune și este de dorit ca în prezent și în viitor, rezerviștii (r) Nicolae Băhnăreanu, gl. bg. (r) Marin Chioțea, să se bucure de încredere și atenție din partea conducerii respectiv col.(r) Cornel Pavel, au hotărât să organizeze, actuale a armatei şi a țării. în comun, o întâlnire a camarazilor noștri și a familiilor Între militarii activi și în retragere exista o legătură acestora. indisolubilă prin educație și formație, prin tradițiile de Cadrul primitor al acestei manifestări a fost luptă și activitatea permanentă pusă în slujba țării. Studioul Muzicii Reprezentative a Armatei. La adunarea festivă au participat conducerile Au fost scoase în evidență valențele noi ale noțiunii celorlalte filiale din capitală și a județului Ilfov, de rezervist militar, precum și interesul statului român reprezentanți ai primăriilor de sector şi ai unor fundații de a pregăti un nou corp de rezerviști și anume, corpul şi asociaţii din București. rezerviștilor voluntari. Deschiderea şi coordonarea manifestărilor au fost În acest context, rezerviștii militari, în virtutea îndeplinite de gl. bg. (r) Marin Chioţea, preşedintele obligațiilor pe care le au față de țară, sunt îndreptățiți Filialei A.N.C.M.R.R. – Sector 6. să aibă o viață demnă și liniștită, pe măsura contribuției Evocarea Zilei Rezervistului Militar a fost făcută lor in perioada cât au făcut parte din sistemul activ de de preşedintele Filialei A.N.C.M.R.R. Sector 5, gl. lt. apărare a țării. Nu trebuie să fie tratați ca foști militari, (r) Nicolae Băhnăreanu. ci ca militari rezerviști, alături de militarii activi. Alocuțiunea domniei sale, succintă dar bogată A fost subliniată și componenta civică a activității în conținut și idei, a subliniat însemnătatea acestei acestora, prin participarea la respectarea normelor de categorii militare, care constituie binecunoscuta armata păstrare a ordinii publice și a bunelor moravuri. În de rezervă a țării, care, de-a lungul istoriei noastre, și-a dovedit utilitatea pe câmpul de luptă, făcând de fiecare acest sens au fost încheiate protocoale de colaborare cu dată supremul sacrificiu pentru țară. primăriile de sectoare. De aceea pentru rezerviștii militari, instituirea Zilei Spre finalul expunerii s-a subliniat necesitatea Rezervistului Militar reprezintă o izbândă remarcabilă, solidarităţii şi unităţii de acţiune a rezerviştilor militari realizată la propunerea A.N.C.M.R.R., mai cu seamă pentru apărarea drepturilor şi intereselor cadrelor în condiţiile existenței unor anumite confuzii privind militare în rezervă şi în retragere şi ale familiilor acestora, definirea noțiunii de armata de rezervă. în relaţia cu M.Ap.N., cu celelalte autorităţi şi instituţii

Concert de fanfară Rezerva Oştirii Române 23

publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţii ale lui Iosif Ivanovici şi Dmitri Şostakovici, o suită similare din ţară şi străinătate. de ritmuri muzicale sud americane şi inedite adaptări În încheiere s-a reamintit că liantul care a unit pentru fanfara simfonică a unor piese moderne. În felul întreaga Armată în decursul istoriei şi care ne uneşte şi acesta, rezerviştii militari au avut încă o dată ocazia acum este Jurământul Sfânt faţă de Ţară şi Neam, care de a savura audierea unor lucrări de promenadă într-o nu poate fi ignorat sau anulat. interpretare de excepţie, sub bagheta dirijorală a Lt.col. În continuare au fost prezentate scurte alocuţiuni Marius Ştefănescu. de salut şi felicitare adresate rezerviştilor militari Reuşita acestei activităţi a fost întregită de din cele trei filiale şi s-au premiat câştigătorii Cupei întâlnirea camaraderească desfăşurată în parcul cazăr­- Rezervistului Militar, ediția I, organizată de Filiala Sector 5 a A.N.C.M.R.R. mii Serviciului Muzicilor Militare, în acompa­nia­mentul Partea a doua a sărbătoririi Zilei Rezervistului soliştilor şi instrumentiştilor Ansamblului Artistic Militar a continuat cu un dar oferit de Muzica Doina al Armatei, care a cuprins un repertoriu din toate Reprezentativă a Armatei, prin amabilitatea zonele folclorice ale ţării noastre. Serviciului Muzicilor Militare. Programul muzical Mulţumim pe această cale, încă o dată, celor care prezentat a cuprins un reuşit potpuriu de marşuri au contribuit la buna organizare şi desfăşurare a acestei militare, vechi, revoluţionare urmat de celebrele valsuri minunate manifestări. –v—

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR DEDICATE ÎMPLINIRII A 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE ESTE ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE LA SIBIU Colonel (r) VICTOR NEGHINĂ Filiala Judeţeană Sibiu a A.N.C.M.R.R.

Filiala Judeţeană Sibiu „General Ilie Şteflea” a luptei pentru supravieţuire. Apărarea naţională a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi României şi frontul secret în vâltoarea anilor 1938- în Retragere, al cărei preşedinte este colonel (r) Ioan 1940”, autor colonel (r) dr. Dan Prisăcaru. Cartea a Părean, a elaborat un amplu program al manifestărilor fost prezentată de prof. Nicolae Balint, publicist. dedicate împlinirii, la 1 decembrie 2018, a unui secol În încheiere, prof. Mircea Dorin Istrate a de la înfăptuirea actului istoric al unirii Transilvaniei şi susţinut un moment poetic din creaţiile lui Mihai a celorlalte provincii româneşti, cu Regatul României, Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc, Lucian program care cuprinde simpozioane, expuneri, întâlniri Blaga şi Radu Stanca. cu scriitori, cu cercetători ştiinţifici, lansări de cărţi, La această activitate, care s-a bucurat de un excursii de documentare în zona Transilvaniei şi altele. deosebit interes, au participat membrii Filialei În acest context, la începutul lunii martie a.c., Judeţene Sibiu „General Ilie Şteflea” a A.N.C.M.R.R., la Cercul Militar Sibiu a avut loc conferinţa cu tema simpatizanţi ai acesteia, invitaţi, printre care şi distinsul „Transilvania, spaţiu de multiculturalitate şi interes jurist sibian Gavril Dejeu, fost ministru de externe, geostrategic”, prezentată de reputatul cercetător invitaţi din mediul universitar sibian. ştiinţific prof. univ.dr. Ioan Sabău-Pop. Moderatorul activităţii a fost colonel (r) Ioan În cadrul conferinţei, distinsul cercetător a evocat Părean, preşedintele filialei care, în aplauzele asistenţei momente vitale şi personalităţi din spaţiul transilvan din a transmis mulţumiri celor care s-au implicat în reuşita perioada secolelor XIX şi XX. Despre acelaşi subiect a acestei manifestări consacrate omagierii împlinirii prezentat apoi noi informaţii colonel (r) prof. univ. dr. unui secol, la 1 decembrie 2018, de la Marea Unire. Alexandru Baboş, autor al cărţii cu titlul: „Consiliul Cartea lansată cu acest prilej a fost oferită de Dirigent, ardelenii şi apărarea Marii Uniri”. autorul acesteia, colonel (r) dr. Dan Prisăcaru, cu Un moment semnificativ al acestei manifestări autograf, tuturor celor care au dorit să intre în posesia l-a constituit şi lansarea cărţii cu titlul „În avanpostul acesteia. 24 Rezerva Oştirii Române

FLIALA JUDEŢEANĂ GORJ A A.N.C.M.R.R. ŞI-A ALES NOUA CONDUCERE

Colonel (r) CONSTANTIN SEMEN

Joi, 4 mai a.c. la Cercul Naţional (Casa Armatei) de cuvânt din partea a 9 cadre militare, membre din Târgu Jiu a avut loc Adunarea Generală anuală ale Filialei, s-a trecut la alegerea noilor cadre de de Dare de seamă şi Alegeri a Filialei Judeţene Gorj conducere a filialei pentru următorii patru ani. „General IOAN CULCER” a Asociaţiei Naţionale Ca preşedinte a fost reales domnul General a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere. de brigadă (r) Emanuel Bărbulescu, iar ca La eveniment au participat peste 100 de vicepreşedinţi au fost votaţi domnii: colonel (r) membri, alături de 15 invitaţi, reprezentanţi ai Eugen Simescu, colonel (r) Ion Bâltoc, colonel (r) autorităţilor administraţiei publice judeţene şi C. Simen. Secretar al Filialei va fi ca şi până acum locale, în frunte cu primarul interimar, domnul Aurel domnul colonel (r) Dumitru Popescu, iar ca Popescu, conducerile filialelor A.N.C.M.R.R. din Trezorier a fost ales domnul Plutonier Adj. (r) Judeţele Hunedoara, Mehedinţi şi Dolj. Din partea Nicolae Vlăduleanu. conducerii centrale a participat domnul general (r) Activitatea s-a încheiat cu o activitate de Ion Pană, membru al Biroului Permanent Central al socializare la un restaurant din municipiu, atmosfera A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza” – Bucureşti. fiind întreţinută de o parte din orchestra şi dansatorii După prezentarea Dării de seamă, a Planului de Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” măsuri, a Raportului Comisiei de cenzori şi luările din Târgu Jiu. (Ziarul „Gorjanul” din 5 mai 2017)

–v— Rezerva Oştirii Române 25

RELAŢII INTERNAŢIONALE

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE A.N.C.M.R.R. ÎN 2016

General-maior (r) dr. MARIAN BUCIUMAN Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

Activitatea de relaţii internaţionale, aşa cum este Amploarea şi diversitatea activităţilor la nivelul previzionată în strategia A.N.C.M.R.R. a făcut şi în filialelor confirmă şi mai mult justeţea viziunii Biroului intervalul de timp supus analizei proba consolidării Permanent Central de a plasa centrul de greutate al posturii de unica reprezentativitate şi legitimitate a activităţii de relaţii internaţionale la nivel local. Asociaţiei noastre în plan internaţional. Activitatea la nivelul filialelor poate fi apreciată Desfăşurarea activităţii de relaţii internaţionale în numai laudativ, atât pentru numărul mare de activităţi perioada la care ne referim a contribuit la configurarea desfăşurate cu partenerii străini, cât şi pentru calitatea scopului acesteia aşa cum acesta este stipulat in acestora. Apreciem foarte mult faptul că Filialele Planul de Relaţii Internaţionale: Promovarea imaginii, Judeţene Arad, Mehedinţi, Dolj, Giurgiu au reuşit să tradiţiilor şi valorilor Armatei Române, menţinerea asigure participarea camarazilor străini la activităţile şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie deja statornicite dedicate Zilei Armatei României sau alte activităţi cu armatele şi structurile asociative din ţările aliate şi comemorative şi să participe, la rândul lor, la asemenea prietene, multiplicarea şi diversificarea acestor relaţii în activităţi în ţările vecine. conformitate cu obiectivele politicii externe şi interesele În acest sens sunt demne de remarcat planurile statului român, precum şi creşterea reprezentativităţii şi de acţiune negociate şi puse în aplicare pentru acest notorietăţii A.N.C.M.R.R. în plan internaţional. an de Filialele Judeţene Mehedinţi, Dolj şi Arad. Subliniem faptul că, la nivel central, am reuşit Cu menţiunea că Filiala Giurgiu a trecut la un nivel să lărgim baza de relaţionare cu structuri asociative superior, prin conectarea într-un parteneriat cu similare din Germania, Grecia şi Israel. Deschiderea autorităţile locale din Giurgiu şi Ruse, pentru realizarea relaţiilor, la nivel central, cu camarazii germani a obiectivelor proprii din planul de acţiune pe acest an fost sprijinită atât de către ataşatul militar german la cu partenerul bulgar. Bucureşti cât şi de bunele relaţii existente la nivelul În pofida reuşitelor în planul relaţiilor la filialei Câmpina, cu omologii din Germania nivel transfrontalier, nu s-a reuşit încă valorificarea Cu sprijinul ambasadei române la Telaviv am oportunităţilor de participare la programe cu finanţare realizat la Bucureşti o primă întâlnire între camarazii europeană dedicate în special schimburilor culturale, de la Filiala Sector 5 a A.N.C.M.R.R. şi reprezentanţii turistice şi de tradiţii la acest nivel. asociaţiei rezerviştilor militari din regiunea Ierusalim. Sperăm ca pe fondul existent şi dinamica de Partea israeliană dorind perfectarea unui acord de până în prezent să capitalizăm experienţa şi rezultatele cooperare la nivel central. obţinute, astfel încât autorităţile locale să înceapă a Conform centralizării din cadrul Departamentului derula programele la care făceam referire. Relaţii Internaţionale, pentru anul 2016 a fost prevăzută Aşa cum menţionam la început, activitatea de desfăşurarea a 29 de activităţi de relaţii internaţionale relaţii internaţionale a A.N.C.M.R.R. nu este un din care: activităţi la nivel central - primiri 2, deplasări scop în sine ci derivă din însăşi menirea de fiinţare 3, activităţi la nivel local - primiri 12, deplasări 12. a Asociaţiei noastre. Adică vector de promovare a Numărul activităţilor a suferit modificări, în istoriei ţării, culturii, valorilor perene şi a tradiţiilor de funcţie de evoluţia unor negocieri prevăzute a se o inestimabilă valoare ale Armatei Române. Iată de ce desfăşura cu partenerii străini în cursul acestui an, trebuie să evidenţiem, în pofida modestiei manifestată în special la nivelul filialelor, fără a afecta însă esenţa de Filiala Iaşi, eforturile acesteia de a se conecta cu obiectivelor propuse. Apreciem faptul că la planificarea camarazii români din Cernăuţi şi Chişinău şi reuşita activităţilor s-a ţinut cont de un anume echilibru între acestor demersuri. primiri şi deplasări, acest lucru fiind benefic pentru În aceeaşi idee se conturează şi unele iniţiative ale prezervarea principiului reciprocităţii. camarazilor arădeni şi ale tanchiştilor maramureşeni de 26 Rezerva Oştirii Române

a reface turistic traseul Regimentului 2 Care de Luptă, Reamintim camarazilor noştri de la filiale faptul de la graniţă până la Viena, din primăvara anului 1945. că în cadrul desfăşurării activităţilor cu partenerii În această perioadă se concep şi se planifică numeroase străini este imperios necesar să fie respectate toate activităţi dedicate marilor evenimente aniversare pe care aspectele privind normele care guvernează relaţiile poporul român urmează să le sărbătorească. Este necesar internaţionale aşa cum sunt consfinţite de statul ca şi activitatea de relaţii internaţionale să fie încorporată în român, M.Ap.N., tratatele internaţionale şi acordurile aceste eforturi. Suntem convinşi că, aşa cum Filiala Bihor bilaterale de colaborare ale A.N.C.M.R.R. a început demersurile pentru conectare în plan relaţional De asemenea, este necesar să fie revăzute, de cu comunitatea slovacă şi de aici cu camarazii de arme din către conducerile filialelor, prevederile documentului Slovacia, pentru marcarea unor evenimente istorice şi alte „CADRUL GENERAL ŞI PRECIZĂRI PRI­ filiale, nu numai cele de la graniţă, au trecut în proiectele VIND DERULAREA RELAŢIILOR INTER­ lor de acţiune marcarea evenimentelor centenare. Tot în termeni apreciativi trebuie să remarcăm NAŢIONALE LA NIVELUL FILIALELOR ŞI disponibilitatea unor Filiale, ca Alba, Bacău, Galaţi, de SUBFILIALELOR”. exemplu, de a realiza relaţii internaţionale. Echipa Departamentului Relaţii Internaţionale Aşteptăm detalii de la aceste Filiale, în vederea se foloseşte de acest prilej pentru a asigura conducerile sprijinirii lor de la nivel central, prin Ministerul filialelor de tot sprijinul de care au nevoie în domeniul Apărării Naţionale, ambasade şi ataşaţii militari relaţiilor internaţionale în care sunt angajaţi sau acreditaţi la Bucureşti. urmează a se angaja.

–v— Rezerva Oştirii Române 27

REZERVIŞTII SÂRBI ŞI BULGARI LA CRAIOVA

Colonel (r) DUMITRU DOLEA Prim-vicepreşedinte al Filialei Judeţene Dolj „Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R.

În ziua de 9 mai a.c. două delegaţii, una a Filialei interesante informaţii celor prezenţi, referitoare Asociaţiei Pensionarilor Sârbi din Zajecer, formată la evoluţiile de dată recentă istorico-administrative din domnii col. (r) Ljubomir Reljanovic, Vladimir şi spirituale ale celui mai important centru urban Dragovic, Drăgan Dabetic, şi Cedomor Vranjanac, al Olteniei, subliniind permanenta şi fructuoasa . şi alta din Bulgaria alcătuită din domnii col. (r) colaborare în plan cultural şi administrativ cu cadrele REZERVIŞTiI SÂRBI ŞI BULGARI LA CRAIOVA Veniyel Petkov, Ogonean Petrov şi Dimitrov Evil, militare în rezervă şi în retragere şi contribuţia acestora au fost oaspeţii Filialei Judeţene Dolj „Mihai Viteazul” la dezvoltarea patrimoniului material şi spiritual al Colonel (r) DUMITRU DOLEA a A.N.C.M.R.R. pentru a sărbători împreună comunităţii. Cu această ocazie, gazdele au înmânat Prim-vicepreşdinte al Filialei Judeţene Dolj ,,Mihai Viteazul” proclamarea Independenţei de Stat a României, în delegaţiilor sârbă şi bulgară interesante pliante a A.N.C.M.R.R. urmă cu 140 de ani. documentare ale Craiovei. Oaspeţii, la rândul lor, au

Împreună cu filiala doljană a A.N.C.M.R.R., oferit un valoros cadou.

cele două delegaţii şi autorităţile locale au depus Vizita la primărie a luat sfârşit cu mulţumirile coroane de flori la Monumentul Independenţei, de rigoare ale preşedintelui Filialei Judeţene ,,Mihai drept omagiu memoriei celor ce şi-au dat viaţa în Viteazul”, a A.N.C.M.R.R. domnul comandor (r) Războiul pentru Independenţă, 1877-1878, pentru Octavian Cococeanu, adresate domnului adminis­ apărarea Independenţei României, proclamată la trator public al primăriei pentru excelenta primire, 9 mai 1877. Chiar dacă vremea a fost potrivnică precum şi pentru minunata atmosferă care a întreţinut vizitării principalelor obiective economice şi a zonelor atât de plăcut schimbul de opinii între gazde şi turistice ale urbei craiovene, conducerea Filialei doljene vizitatori. a găsit soluţii ca oaspeţii să se simtă ca la ei acasă. Muzeul de Artă, cunoscut publicului larg Oaspeţii au fost invitaţi în cochetul club al Filialei craiovean ,,Palatul Jean Mihail” şi ,,Perla arhitecturală Judeţene Dolj „Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R., a Craiovei”, este ultimul obiectiv vizitat cu un interes unde le-au fost prezentate fotomontaje care oglindesc deosebit de către oaspeţi. acţiuni şi activităţi din viaţa de un sfert de veac Gazdă ne-a fost domnul Emilian Albu, un erudit al celor trei structuri asociative din Bănie: Filiala muzeograf, care a prezentat câteva date din istoria ,,Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R. A.I. Cuza, Filiala acestui edificiu şi ne-a însoţit prin sălile muzeului. ,,Fraţii Buzeşti” a Cultului Eroilor, Regina Maria şi Oaspeţii noştri au putut admira atât elementele de A.R.P.I.A.; imagini grăitoare mult apreciate de cei arhitectură ale acestuia, precum şi bogata zestre de artă prezenţi la întâlnire. pe care o deţine muzeul. Oaspeţii au fost impresionaţi Cu acest prilej a avut loc şi un amplu şi util de ,,Galeria de artă religioasă şi decorativă”, dar schimb de experienţă între structurile asociative şi de lucrările unor maiştri români ai artei, printre participante, asupra principalelor obiective pe care care Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae fiecare dintre acestea le are în vedere în activitatea pe Grigorescu, Constantin Brâncuşi, Theodor Pallady ş.a. care o desfăşoară. Vizita s-a încheiat cu o masă prietenească la Următorul popas al vizitatorilor a fost Primăria Restaurantul Militar Craiova, oaspeţii fiind încântaţi Craiovei. Administratorul public al municipiului, de amabilitatea cu care au fost înconjuraţi, de schimbul domnul Sorin Manda, a primit delegaţiile în sala de experienţă realizat, precum şi de modul prietenos în de Conferinţe, cu nespusă amabilitate arătându-se care le-au fost prezentate obiectivele din comunitate. recunoscător de această vizită. Domnia sa a oferit O experienţă care cu siguranţă se va perpetua. –v— 28 Rezerva Oştirii Române

CURIER

1. Domnul general de brigadă (r) Cojocaru fondul de documentare al Departamentului editare din Zaharie, preşedintele Filialei Judeţene Suceava care face parte revista „Rezerva Oştirii Române”. „Petru I. Muşat” a A.N.C.M.R.R. ne-a informat Autorilor, sincere mulţumiri! că în ziua de 23 ianuarie 2017 conducerea filialei a 4. Preşedintele Filialei Judeţene Mureş a organizat la Suceava Simpozionul pe tema „158 de ani A.N.C.M.R.R., domnul General-maior (r) Gheorghe de la Unirea Principatelor Române”. Popa ne-a trimis la redacţie două materiale: În cadrul acestei manifestări ştiinţifice au fost a) Primul, intitulat „Nu-l uita pe cel căzut în prezentate comunicatele: „Unirea Principatelor Române, război” aduce în prim plan pe unul dintre eroii Comunei eveniment de răscruce din istoria multimilenară a Solovăstru din Judeţul Mureş, căpitanul Iuliu Şerbănuţiu, poporului român” (Gl. bg. (r) Cojocaru Zaharie), căzut la datorie pentru neam şi ţară, cu 75 de ani în urmă, „Alexandru Ioan Cuza, un domnitor pentru toţi românii” în crâncenele lupte de la Stalingrad-Cotul Donului, lovit (Col. (r) Horodenciuc Viorel), „Moş Ion Roată, un de un obuz inamic. Cu această ocazie au fost evocaţi şi nume intrat în legendă” (C. Amiral (r) Ivanasciuc Ioan), foştii prieteni ai eroului Iuliu Şerbănuţiu, respectiv omul „Eroul internaţional al Unirii Principatelor Române” de cultură Vasile Neltea şi dr. Eugen Nicoară. (Col. (r) Savu Constantin), „Mihail Kogălniceanu, Alături de primarul Comunei Solovăstru, Chirilă sfetnic credincios al domnitorului Alexandru Ioan Cuza” Ilie Tătar şi membrii Consiliului local al acesteia, la (Col. (r) Lupoaie Ovidiu). La simpozion au participat manifestările organizate cu această ocazie au participat cadre militare în rezervă şi în retragere provenite din oameni de cultură din comună şi din judeţ, veterani de Ministerul Apărării Naţionale, M.A.I., S.R.I., veterani război, preşedintele Filialei Mureş a A.N.C.M.R.R., de război, funcţionari publici şi numeroşi locuitori ai cetăţeni ai comunei. Concluzia care s-a desprins în Municipiului Suceava. urma acestor manifestări este aceea că „Iuliu Şerbănuţiu, 2. Domnul general de brigadă (r) Constantin prin sacrificiul său, a îmbrăcat veşmântul jertfei supreme Antohe, prim-vicepreşedinte al Filialei Judeţene Galaţi şi haina eroului. Prin rolul său istoric şi-a câştigat laurii a A.N.C.M.R.R. face cunoscut faptul că prin strădania nemuririi. Pentru vrednicia faptelor sale se cuvine să-i sa, la nivelul acestei structuri asociative a fost realizat aducem cinstirea, lauda şi recunoştinţa urmaşilor, ale un Ghid de prevenire a îmbolnăvirilor şi de lichidare tuturor ce simt româneşte şi preţuiesc mai presus de orice a bolilor trupului, spiritului şi sufletului. PATRIA”. (prof. dr. Florin Bengean). Domnia sa a pornit la întocmirea acestui ghid b) Cel de al doilea material îl are ca erou pe de la necesitatea îndeplinirii obiectivului statutar pri­ generalul de brigadă (r) Marin Ştefănescu, căruia i-au vind identificarea facilităţilor pentru îmbătrânirea activă fost alături la împlinirea frumoasei vârste de 97 de ani, şi creşterea calităţii vieţii pensionarilor militari. Consi­ domnii general-maior (r) Gheorghe Popa, colonel (r) derentul avut în vedere la realizarea acestui ghid a fost acela Marin Tudose, colonel (r) Eugen Crişan, colonel (r) că omul, pe lângă corpul fizic, mai are şi unul energetic Ionel Costin şi maior Sergiu Colceriu, comandantul (suflet. spirit), predominant în raport cu primul şi care Comenduirii de Garnizoană. determină sănătatea acestuia, deoarece sistemul imunitar Cu această ocazie sărbătoritului i-au fost făcute depinde de energetica organismului uman. urări de sănătate, i-au fost înmânate diplome de Domnul general de brigadă (r) Constantin Antohe excelenţă şi aniversare din partea A.N.V.R. Filiala Mureş mărturiseşte că a abordat sănătatea în sistem holistic: şi din partea comandantului garnizoanei. Au fost apoi trup-suflet-spirit, insistând mai mult asupra metodelor depănate amintiri şi ridicat un pahar de vin în sănătatea de prevenire şi de vindecare energetică şi spirituală a sărbătoritului, căruia îi urăm şi noi „La mulţi ani!”. bolilor, metode mai puţin cunoscute de publicul larg. 5. Domnul Colonel (r) Ioan Ene, membru al Poate găsiţi posibilitatea, domnule general, de Filialei Sector 6 a A.N.C.M.R., a trimis redacţiei noastre popularizare a acestui ghid şi la alte filiale. articolul cu titlul: „1916 – Bătălia pentru trecători”, 3. Domnii General de brigadă (r) dr. Florian Tucă un articol foarte bun, dar sosit cu întârziere. Revista şi Colonel (r) Laurenţiu Domnişoru au trimis, pentru „Rezerva Oştirii Române” a prezentat în nr. 1 (34)/2016 rubrica „File de istorie” a revistei noastre materialul şi nr. 2 (35)/2016 acţiunile Armatei Române din intitulat „Triunghiul de foc Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”. primul an al Războiului pentru Întregire. În aceste bătălii, subliniază autorii „noi, românii ne-am Este adevărat că articolul autorului se referă în mod apărat de fapt atât individualitatea statală cât şi împlinirea expres la „Bătălia pentru trecători” şi ar fi fost foarte bine idealului de veacuri al poporului român, adică reîntregirea dacă acesta ne-ar fi fost trimis în anul 2016. patriei, în urma istoricei adunări plebiscitare de la Alba Iulia Colegiul de redacţie va păstra acest articol în fondul din decembrie 1918”. de documentare al redacţiei noastre. Dat fiind faptul că un alt material cu aceeaşi temă Vă mulţumim domnule colonel! l-am primit la redacţie cu mult mai înainte ca acesta Gl. bg. (r) dr. GHEORGHE CREŢU din urmă, Colegiul de redacţie a hotărât ca el să intre în Colonel (r) ing. MIRCEA ALEXE Rezerva Oştirii Române 29

ECOURI

IE, IE, DRAGOSTE VIE

Colonel (r) ION GH. TOMA

Înalt şi drept ca un brad, frumos ca un crai, de flori, de bunătăţi, că totul le aparţine, că totul este locotenentul Ion Vasile, pe când se afla în concediu la făcut pentru iubirea lor... mama sa, la ţară, a fost invitat la un bal, într-o comună La un moment dat jocul este întrerupt şi învecinată. Balul avea atunci o putere mirifică. Era organizatorul balului a anunţat: Am numărat locul unde se năşteau sentimentele cele mai sincere şi felicitările pe care le-au primit fetele din partea înălţătoare: dragostea şi iubirea. Aici începea să curgă cavalerilor. Domnişoara Vetuţa Băduceanu are cele mai în inimile tinerilor puterea, curajul de a se iubi, de a se multe, trimise de locotenentul Ion Vasile. O declar Regina apropia unul de inima celuilalt. Aici începea botezul Balului, a conchis omul cu pricina. Sala i-a aplaudat dragostei şi al iubirii. Aici ea, dragostea, scânteia, lua din nou minute în şir. Apoi orchestra a început să foc, devenea năbădăioasă, desfăcea, strângea inimile, atace celebrul vals „Valurile Dunării”. Conform unea sufletele, le împerechea, unele pe viaţă. Ea, regulilor, numai Regina cu partenerul ei au voie să dragostea, drăguţa, gingaşa, frumoasa, strălucitoarea, danseze acest vals. Restul perechilor stau pe margine. împodobea sufletele, se transforma în dor. Dorul Trupurile lor tinere, înflorite de dragoste şi iubire, iubirii este cel mai preţios veşmânt al sufletului au făcut ca în dansul lor să răsară acele întoarceri omenesc. Curcubeul dragostei pe care acesta îl desena celebre, parcă nimeni până la ei nu le mai executaseră aprindea iubirea care nu se stingea niciodată. Cei care cu atâta măiestrie. La terminarea dansului, tânărul iubesc rămân frumoşi şi tineri la toate vârstele pentru ofiţer a condus-o pe domnişoara Vetuţa la mama ei, că razele iubirii strălucesc profund în fiinţele lor. care nu a putut să se abţină: În momentul în care locotenentul Ion Vasile a - Îţi mulţumesc, dragul meu! Nu am trăit intrat în sală, balul începuse de o oră. Uniforma, pe degeaba. Acum sunt fericită. Ai făcut-o pe fata mea epoleţii căreia străluceau două steluţe, a cucerit balul. Regina Balului. Să fii sănătos, mamă! Privirea ofiţerului a rămas aţintită spre o fată care Cuvântul mamei i-a mers la inimă tânărului purta o ie pe care era brodat, cu multă măiestrie, ofiţer. „Nu-mi este mamă. Dar poate, poate un coşuleţ cu trandafiri, imagine care îi împodobea doreşte. Mai ştii că nu prevesteşte ceva?“ se întreba chipul şi o făcea mai frumoasă decât toate florile. locotenentul Ion Vasile. Trandafirii de pe ia fetei i-au amintit faptul că venind Din ziua aceea îndrăgostiţii noştri au înţeles la bal a văzut în apropiere o casă cu o curte plină că nu pot trăi separat, unul fără celălalt. I-a unit de trandafiri. A părăsit sala de bal şi a mers la casa Dumnezeu şi au făcut nuntă mare, tot în sala în care respectivă de unde a cumpărat un buchet cu 21 de învăţătoarea Vetuţa Băduceanu a fost aleasă Regina fire de trandafir. Balului. Acum ea devenise soţie de ofiţer. Era mândră Revenit la sala de bal, a mers la mama fetei, cu de lucrul acesta. A zis că a fost norocul ei. Drept buchetul de trandafiri şi i-a cerut voie să-i înmâneze răsplată, locotenentul Ion Vasile i-a zis toată viaţa domnişoarei frumoasele flori. Fata a primit florile cu „Regina sufletului meu”. mare bucurie şi emoţie, la fel ca şi mama ei, care i-a luat Drumul pe care au pornit împreună nu a fost din mâna ofiţerului cascheta acestuia şi a sărutat-o, întotdeauna uşor. Au trebuit să învingă multe greutăţi, apoi l-a îmbrăţişat şi pe el. Vetuţa Băduceanu, fiica, fie în familie, fie la locurile de muncă. Dragostea însă a strâns la piept cu drag florile, le-a mângâiat şi s-a a constituit motorul vieţii lor. O dovadă o constituie pierdut de emoţie. şi rezultatele obţinute în activităţile pe care le-au Apoi, cei doi şi-au strâns mâinile. Chipurile lor desfăşurat fiecare în profesia aleasă. au luat foc. Apoi tânărul a invitat-o la dans... Astfel, locotenentul Ion Vasile a urcat treaptă cu În momentul în care cei doi s-au prins în joc, treaptă în ierarhia militară, până la gradul de colonel. balul i-a aplaudat. Bucuria vieţii lor a început să se Pentru doamna Vetuţa, învăţătoare, apoi deruleze în ritmul dansului. Aveau impresia că sunt 25 de ani directoare, viaţa a însemnat o luptă pe care călători pe cele mai frumoase cărări ale vieţii, pline a săvârşit-o cu plăcere, cu dragostea de a îndemna 30 Rezerva Oştirii Române

copii să înveţe, mulţi dintre ei devenind olimpici. A comună a făcut adevărate minuni, la care nimeni nu iubit întotdeauna arta populară, ia noastră, podoabă se aştepta. A dezvoltat la tineri şi mai mult dragostea a portului nostru naţional. De ce a făcut asta? Pentru de comună, de muncă, a stârnit interesul, a descătuşat că ia are o valoare deosebită în viaţa poporului român. energiile lor pentru performanţă. Ea defineşte măiestria poporului român şi dragostea Cei doi soţi se pot lăuda cu faptul că mulţi dintre acestuia pentru frumos, dar şi pentru pământul sfânt cei care au trecut pragul şcolii lor de artă populară al ţării. au devenit promotori ai iei româneşti. Printre aceştia Alături de soţul ei, doamna Vetuţa a promovat ia se numără dr. Ionuţa Pop, doctor în ştiinţe, profesor şi în mediul militar, în care amândoi au desfăşurat o universitar, cercetător; ing. Valeria Nae, ingineră, bogată activitate culturală. director al unei uzine de maşini şi instalaţii pentru După pensionare, cei doi soţi au înfiinţat o agricultură ş.a. şcoală de artă populară pentru a le învăţa pe tinerele Ia înfloreşte viaţa românilor şi le dezvoltă gustul din comuna natală şi din alte localităţi apropiate pentru frumos. Ia este un adevărat „ambasador” al să creeze ia, să împodobească zestrea materială şi ţării noastre în afara graniţelor ei. spirituală a satelor cu această podoabă. În câţiva ani, Aşadar să iubim şi să promovăm ia româneacă, harnicele eleve ale acestei şcoli au deschis expoziţii în activitate pe care o fac foarte mulţi creatori, printre casele lor, cu obiectele de artă pe care le-au realizat, la aceştia şi soţii Vasile, Vetuţa şi Ion, el colonel în loc de cinste fiind ia românească. Portul iei în această rezervă, ea fostă învăţătoare.

–v— Rezerva Oştirii Române 31

PAGINA LIRICĂ

REÎNTOARCEREA UNUI POET AUTENTIC Căpitan (r) EMIL ALMĂŞAN Colonel (r) LIVIU VIŞAN Preşedintele Societăţii Scriitorilor Militari

La începutul anilor nouăzeci, în ziare şi reviste literare,inclusiv Emil Almăşan, cel mai tânăr ofiţer din armată. Editorial a debutat din presa militară, a renunţat la relativ târziu, având o inexplicabilă uniformă pentru a se dedica exclusiv reţinere, un soi de timiditate, un presei, în ipostaza acesteia de fel de apăsătoare discreţie. În mod iniţiativă particulară, care devenise o simbolic, primul său volum de mare afacere. versuri, din care am selectat aceste S-a numărat printre fondatorii poeme, se numeşte „Despărţirea de publicaţiei săptămânale „Românul”, tăcere”, un titlu semnificativ, care care s-a impus repede pe piaţa presei libere şi la care, timp de aproape nu explică însă motivele întârzierii un deceniu, au scris şi foarte mulţi acestei apariţii, în fond, demne de specialişti militari. menţionat. Aşa cum am arătat şi Ca rezervist, Emil Almăşan nu în prefaţa volumului la care facem a uitat niciodată de unde a plecat, referire, nu poate fi vorba decât de anii de liceu şi de şcoală militară şi un triumf al instinctului său poetic. viaţa de tânăr ofiţer, când scria versuri de un lirism În continuare, aducem în prim-plan câteva dintre debordant. A publicat importante grupaje de versuri poeziile poetului Emil Almăşan. –v—

Crez Eram aşa de singuri împreună E o stare fără-nceput, că auzeam cuvintele cum pier care să piară nu poate: Înălţăm cuvintele măiastre, şi cea din urmă strângere de mână e întrupare de absolut – Le dăm suflet când vedem că tac; ! Şlefuite-n lacrimile noastre, cum ne urca pe-nalte cruci de ger. o voi numi Libertate în lumini şi aur se prefac. Rugă Îmi pregătisem sufletul de moarte Şi visăm spre zările albastre, să înţeleg plecarea ta. Ţii minte ? Doamne, inima mea nu ştim drumul către ce ne duce, Te petreceam, cu inima, departe se preschimbă-ntr-o lacrimă, că deasupra inimilor noastre şi lacrimile deveneau cuvinte. clădeşte-mă din nou, dar nu cerurile se prefac în cruce. Libertate mă-ntrupa din aceeaşi omenească patimă. Să vedem, prin jarul ei fierbinte, Voi clădi din cuvinte cât de grele-s truda şi ispita Un trup gânditor, Dă-mi o altă înfăţişare de-a ara cu sufletul cuvinte atât de viu, încât înainte să nu mă poată nimeni privi… între Eminescu şi Nichita. ne va străluci tuturor. Alungă-mă într-o înstrăinare De suflet să nu mă poată nimeni gândi. Îmi pregătisem sufletul de iarnă Nu va fi vertical, să înţeleg tăcerea ta. Pe geam nici sferă nu va fi: Dar, mai ales, dă-mi numai mie vedeam cum norii prind, hain, e numai cu sine egal cuvintele…sa le pot împietri să cearnă şi nu-l vom putea gândi. într-o veşnicie şi noi, puţin câte puţin, muream. să nu mă poată nimeni rosti. 32 Rezerva Oştirii Române

Veşnicie să nu-mi îngheţe, când plâng şi vom fi iar tineri ca întâia oară, sau când tac, n-o să ştie nimeni cât ne vom iubi. De la o vreme timpul mă strânge: ochii tăi peste mine a iarnă? clipa scursă mă doare: Poate retrăi-vom dulcea zi de mai, parcă-i fărâmă de sânge Poate ninsori fără hotar din carnea mea trecătoare. Dragostea din tine când a înflorit vor aşterne timpul din nou şi vom fi iar taina când te ascundeai într-un anotimp de iubire doar, Parcă aş pierde încet câte-o tâmplă, să nu ştie nimeni dacă te-am iubit. cu numele tău. câte un ochi, câte o mână: Bate vântul trecerea asta mi se întâmplă Poate ne-om întoarce ploaie că n-am rămas, Doamne, ţărână. Bate vântul prin iubirea noastră, sau zăpadă latră câinii la norocul meu, vom renaşte, poate, vânt, Să fi rămas, pururea, tină – tot ce-a fost cândva o zare albastră tăcere, dor… bucată de lut răbdător: nins e azi şi viscolit, din greu. nimeni n-o să poată ochii nu m-aş fi visat nici lumină, să ni-i vadă, nici cădere, nici zbor. Tot ce-ating se pierde în ţărână, dar vom fi lumină-n ochi tuturor. ce iubesc se mistuie în scrum, Cântec Aş fi fost nume de piatră, cum ne-adună viaţa împreună, măcinată de ape, de vânt răstigniţi pe cruci târzii de fum. pentru mai târziu până trupul meu era o poartă în tăcere, Doamne, spre cuvânt. Bate piatră peste viaţa toată, Va fi o vreme când voi fi tăcere Anotimpuri Muşcă gerul sufletul pribeag, şi mă vor ninge veacuri de uitare, şi-ţi aduci aminte cum, odată, când drumurile, prea ades stinghere, În care cuvinte, anume, să-ţi spun gândul bun ne aştepta în prag? nu vor mai fi o urmă-n depărtare. cum sufletul meu te cunoaşte? Eşti primăvara cu parfum Ce frumoşi eram şi ce copii, Va fi o vreme când, pe căi de fum, de salcâm, cerul nostru n-avea mărginire, iubirea mea se va preface-n mare Care din muguri renaşte. astăzi suntem… şi trupul meu – talazuri largi nici n-ai vrea să şti de scrum – Poate cu lacrimi ar trebui, ce-am ajuns de-atâta amintire. va fi doar un cocor pierind în zare. dorul meu să-ţi spună iar Cântec de taină că eşti lumina ce-mi răsări Şi cine ştie care gând târziu dimineţile blânde de vară. Poate ne-or renaşte sufletele-a toamnă, mă va întoarce-n dulcea lui chemare Prin care tăcere să-ţi amintesc să vedem, aievea, câte n-am trăit… să fiu rătăcitorul dor pustiu inima mea cât de bine te ştie? cine o să ştie gândul ce ne-ndeamnă, în tâmpla ta bătând fără-ncetare. Eşti aurul toamnei, domnesc cine o să ştie ce mult ne-am iubit? aşternut pe belşugul din vie. Ca un drumeţ, la porţile uitate Poate ne-om întoarce iarăşi, iarăşi, rămas cu mâna-ntinsă, fără glas, Şi-n ce sărutări să-mi îmbrac primăvară, în semn că sunt, demult, singurătate iubirea pe tine să cearnă, sânge cald, în inimi, iarăşi va zvâcni: şi numai tu pe lume mi-ai rămas.

–v— Rezerva Oştirii Române 33

VALORI ALE CULTURII, CIVILIZAŢIEI ŞI SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI

STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI 105 ani de la inaugurare Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Întâiul domnitor al Unirii de la 1859 - Unire fără Înflăcărata scrisoare, care da glas dorinţei întregii de care nu numai întregirea României în anul 1918 nu naţiuni, chiar şi de dincolo de Carpaţi, a prins aripi. ar fi avut loc, dar nici chiar primul Stat România, nu Xenopol a deschis „lista”. Dar a aprins şi ura celor s-ar fi născut pe pământul străvechii Dacii - a primit care complotaseră împotriva lui Cuza, îl arestaseră, mirul sfintei sale strădanii la Iaşi, oraşul - capitală a îl exilaseră, îl lăsaseră să moară pe pământ german, Moldovei, de care se simţea legat ca nimeni altul. „Iaşii, departe de Patrie, fără s-o mai vadă. Doamna Elena îi spunea Cuza, au fost leagănul Unirii şi al multor altor adusese în ţară, după lungi peripeţii şi surghiun, sicriul propăşiri; Iaşii au drept la recunoştinţa românilor….Iaşii cu rămăşiţele pământeşti, ca să fie îngropat la moşia sa, nu trebuie să fie predate uitării niciodată pentru că acest Ruginoasa. bătrân municipiu are încă o mare misiune în România”. Brătienii şi în general Partidul Liberal, au umplut Iată de ce primul loc unde s-a ridicat un monument pe potriva Domnitorului Unirii a fost ales să fie Iaşii. ţara şi presa cu „opoziţia” împotriva unei asemenea Ideea, spre a fi drepţi cu istoria, a fost a lui Grigore Ghika- idei. Primul ministru de atunci, Dimitrie Sturdza, tot Deleni, cel care încă în aprilie 1903 se adresa marelui liberal, a privit cu ochi răi ridicarea monumentului. nostru istoric A.D. Xenopol cu o scrisoare: „Daţi-mi Dar poporul a cerut cu asemenea osârdie ridicarea voie să mă adesez către d-voastră ca unul care aţi ştiut a lui, încât nici regale Carol I nu a mai putut să stea vă ridica mai presus de obşteasca ingratitudine şi uitare deoparte - şi cel care îi refuzase întoarcerea din exil (sublinierea autorului), rugându-vă să ne ajutaţi a face să Domnitorului - subscriind la aceasta cu o sumă de bani. înceteze această nepăsare, luând iniţiativa deschiderii unei Se creează comitete de iniţiativă şi subscripţie subscripţiuni publice – ar trebui să spun naţionale - pentru în toate judeţele: Comitetul central din Iaşi pentru a vărsa în bronz şi a transmite generaţiunilor viitoare, statuia lui Cuza Vodă - 40 persoane - încriind nume statuia celui care a fost Marele Român, Cuza Vodă, al cărui prestigioase ale culturii naţionale şi ale lumii politice: nume este nepieritor în istoria neamului”. preşedinte Grigore Ghika – Deleni, între membrii: Petru Poni, Grigore Kogălniceanu, A.D. Xenopol; la Bucureşti: Petre Grădişteanu, C. Boerescu, Titu Maiorescu, general Manu, Al. Marghiloman, N. Filipescu ş.a. În ziarul „Adevărul” din 31 octombrie 1903 apare un apel al armatei- semnat „Un militar” – între altele înserându-se voia oştirii: „Voim să zicem numai că nu trebuie să fie niciun român care să nu adere la ridicarea unui monument acelui prevestitor al reînvierii Ţării Româneşti”, drept care „Aşteptăm să semneze listele de subscripţie pe la corpuri (de armată- n.a.), pentru ca fiecare ofiţer să semneze o cât de mică sau modestă sumă de bani. Nu numai atât; dar să semneze: soldaţii şi fruntaşii câte 10 bani, caporalii 15 bani, sergenţii 20, sergenţii plutonieri reangajaţi, sergenţii majori şi aghiotanţii câte 25 de bani…”. Astfel, monumentul lui Alexandru Ioan Cuza Compoziţie heraldică se înalţă maiestuos în Piaţa „Unirii” şi domină, prin privind unirea Ţării Româneşti cu Moldova masivitate, frumuseţe şi semnificaţie istorica Piaţă a 34 Rezerva Oştirii Române

Iaşilor. Lucrarea este creaţia scluptorului italian Raffaello care are însemnată pe ea heraldica (vulturul, bourul şi Romanelli. A fost construită prin subscripţie publică, în peştii), iar în interiorul coroanei este înscris următorul anul 1910. Semnificaţia înălţării monumentului a fost text, compus de cei doi mari istorici ai timpului - astfel apreciată de istoricul Nicolae Iorga: „Astăzi neamul A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga – care se constituie nostru întreg vede în statuia lui Cuza Vodă, aşezată în Piaţa într-un autentic şi binemeritat elogiu adus lui Vodă Cuza Unirii din Iaşi, plata unor datorii vechi de recunoştinţă”. şi marilor înfăptuiri din perioada domniei sale: Principalul element artistic îl reprezintă statuia ronde- „Cuza Vodă în scurta lui Domnie de şapte ani a pus basse, turnată în bronz, înaltă de cca 3 m a lui Al. I. temelia Statului Român; Cuza. Domnul Unirii din 1859 este înfăţişat în uniformă El a întrupat Unirea şi a făcut din două provincii militară, în picioare, cu capul descoperit, sprijinindu-se orientale o ţară respectată; cu ambele mâini de garda sabiei. Statuia este montată El a readus în patrimonial naţional imensele pe un piedestal de plan patrat, din piatră, tratat în stil moşii închinate mănăstirilor greceşti şi prin af irmarea neoclasic, care se sprijină pe un soclu masiv din beton autocefaliei bisericii române, a înlăturat pentru pe plan dreptunghiular. Pe soclu sunt montate patru totdeauna încălcările Patriarhiei de la Constantinopol statui ronde-basse, din bronz, în mărime naturală, care în afacerile religioase ale statului; înfăţişează pe principalii colaboratori ai domnitorului El a împroprietărit cu pace 600.000 familii rurale Cuza şi anume: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, şi a făcut din ţărani cetăţeni liberi; a constituit comunele Nicolae Kretzulescu şi generalul Ioan Emanoil Florescu. rurale şi a eliberat poşta şi telegraful din stăpânirea Pe faţada principală a soclului este fixată o străinilor; coroană turnată în bronz, în interiorul căreia se află El a suprimat privilegiile de clasă şi prin următoarea inscripţie: „5/24 ianuarie 1859’’. Pe latura organizarea Tribunalelor, Curţilor şi Curţii de Casaţie, din spate este montată o altă coroană turnată în bronz, a pus bazele dreptăţii, una şi aceeaşi pentru toţi; El a creeat şcoalele şi universităţile - şi prin obligativitatea învăţămâtului a dat avânul necesar culturii româneşti; El a organizat puterea militară românească, chemând prin sorţi pe toţi tinerii la apărarea Patriei; În sfârşit, prin puterea voinţei lui, a întemeiat adevărata suveranitate naţională, pentru că a rupt pactul politic impus de străini în 1858 şi a izbutit să obţină în 1864 - de la Marile Puteri - recunoaşterea dreptului de a ne alcătui înşine aşezămintele politice, fără amestecul nimănui… Poporul român recunoscător marelui domnitor şi iluştrilor săi colaboratori a ridicat acest monument prin subscripţie publică în anul 1910, pentru ca să se slăvească în curgerea vremilor memoria marelui Domnitor Român’’.

Medalion lansat cu prilejul întocmirii listelor donatorilor Iaşi – statuia lui Cuza Vodă pentru reconstruirea statuii lui Cuza Vodă Rezerva Oştirii Române 35

Ce lupte grele s-au dus multe ediţii pe cărţi poştale pentru înălţarea monumentului ilustrate alb-negru şi color. arată istoricul A.D. Xenopol Cu prilejul ridicării la în ziarul „Viitorul” nr. 1481 Iaşi a monumentelor dedicate din anul 1912: „După multă domnitorului Cuza şi princi­ trudă şi multă luptă am izbutit palului său colaborator Mihail în fine, să vedem înălţându-se în Kogălniceanu, s-a emis o Piaţa Unirii un monument al lui medalie care are pe avers efigiile Cuza Vodă, vrednic de amintirea celor doi mari oameni de stat marelui om”. „Înţeleg - mai spune şi patrioţi români, redaţi în el, referindu-se la inaugurarea profil spre dreapta. Circular monumentului - să fie o serbare cu stă scris: „Cuza Vodă, 1820- desăvârşire naţională, la care să ia 1873”, „Mihail Kogălniceanu, parte nu numai clasa diriguitoare, 1817-1890”. Pe revers se află ci şi cea condusă şi anume pătura un pergamament desfăşurat, ţărănească, care a fost stratul cu paginile îndoite, la partea sa societăţii româneşti cel mai iubit de inferioară cu o ramură de măslin, Cuza Vodă…Aş dori ca publicul cel pe care este gradat următorul mai numeros să înconjoare falnicul text: „Popoarele se onorează pe ele monument, să fie reprezentanţii însăşi când păstrează şi înconjoară celor 3000 comune rurale din toată România…”. cu dragostre memeoria marilor patrioţi. Carol”. În exergă Aşa trebuia să fie la 3 mai 1912, când se împlineau sunt înscrise cuvintele „În amintirea ridicării statuilor 39 ani de la trecerea la cele veşnice a Domnului lor în Iaşi”. Unirii, când ar fi trebuit inaugurat monumentul. Dar De acelaşi renumit scluptor italian Romanelli inaugurarea s-a făcut la 27 mai, ziua în care în 1873 au a fost ridicată o a doua statuie a lui Alexandru Ioan ajuns la Ruginoasa rămăşiţele pământeşti ale lui Cuza Cuza, în centrul Municipiului Craiova, inaugu­rată Vodă. în 1939 şi au fost înălţate busturi la Mărăşeşti,­ Huşi, Au venit şi reprezentanţi de peste munţi, din Bârlad, Galaţi etc. Bucovina, Transilvania, din „toate unghiurile locuite Chipul lui Cuza Vodă – dom­nitorul Unirii şi al de români”; În ascuns au sosit români de peste Prut. Reformelor – a servit şi va servi întotdeauna pentru Au fost prezenţi şcolari, profesori şi mai ales învăţători. generaţiile de români drept icoana personalităţii Programul a fost complex: 26 mai - Pelerinaj la marcante de cetăţean, militar şi şef de stat, Ruginoasa; 27 mai - Te Deum la Mitropolie, întreaga îndeplinindu-şi îndatoririle pentru prosperitatea procesiune deplasându-se, cu regele în frunte, pe jos, şi propăşirea neamului său, iar aşa cum afirma la un de la Mitropolie în Piaţa Unirii, unde se aflau tribune moment dat Emil Gârleanu: „Cuza Vodă a fost o pentru familia regală, pentru familia Cuza şi familiile măreaţă, strălucitoare, o unică figură istorică”. celor patru sfetnici ai săi; Mihail Kogălniceanu, La trei luni de la trecerea sa în eternitate, Academia Costache Negri, N. Kretzulescu şi Română în şedinţa din 15 august 1873 a hotărât să general Ioan Emanoil Florescu. ridice un bust din marmură lui Participanţi la inaugurare, Alexandru Ioan Cuza, care să fie între miile de oameni, toţi ofiţerii aşezat în sala de şedinţe, alocând şi soldaţii de pe timpul domniei în acest scop suma de 1500 lei. lui Cuza-Vodă, veteranii 1877- având în vedere faptul că a fost 1878… Abia luni 28 mai s-a unul dintre principalii fondatori săvârşit un mare praznic ţărănesc şi donatori pentru înfiinţarea în Grădina Copou. acesteia, ca semn de pios omagiu Omagiindu-l pe Cuza, mul­ şi de veşnică recunoştinţă. Iată ce ţimea de oameni a mers şi la afirma cu acea ocazie cel dintâi mormântul prietenului Dom­ secretar general al Academiei, nitorului, Mihail Kogălniceanu,­ Alexandru Odobesu: „Azi, pentru la Cimitirul Eternitatea din Iaşi a doua oară, Societatea Academică şi la cel al marelui povestitor Ion Română se vede în poziţiunea de a decerne premiul literar instituit de Creangă. Statuia lui Cuza Vodă repausatul mare domn al României, din Iaşi a fost reprodusă în mai 36 Rezerva Oştirii Române

Alexandru Ioan I... Sunt acum zece ani domnilor – făurirea statului naţional unitar român, considerăm continua Al. Odobescu – de când avui fericirea de a fi ca un gest de mare nobleţe aşezarea efigiei domnito­ organul prin care Alexandru Ioan I fonda în România rului Alexandru Ioan Cuza la locul stabilit în urmă întâiul premiu de încurajare literară deschizând astfel cu 144 ani. primul avânt al activităţii societăţii noastre, tot dânsul Timpul, acest judecător inexorabil şi drept, care care a pus piatra fundamentală la cele mai multe acte aşază pe fiecare la locul ce i se cuvine, nu în raport cu prin care se înalţă patria...”. În finalul cuvântului său pretenţiile şi larma pe care a stârnit-o, ci cu opera pe Al. Odobescu exclama cu o pioasă durere: „Eternă care a creeat-o şi cu iubirea şi înţelegerea pe care le-a să fie memoria marelui domnnitor al României avut faţă de semenii săi, a dat dreptate lui Cuza Vodă. Alexandru Ioan Cuza”. Domnul Unirii a fost reprezentativ pentru aspiraţiile Din nefericire acţiunea nu a fost dusă până la societăţii noastre de atunci, pentru ceea ce a dorit şi capăt, nu s-a materializat nici până în zilele noastre. realizat poporul român în vremea sa. De aceea, numele Atunci, din cauza prezenţei în Academie a lui Dimitrie şi chipul lui Cuza cresc cu trecerea timpului: numeroase A. Sturdza, unul dintre complotiştii principali de la localităţi, instituţii de cultură şi ştiinţă, mari unităţi şi 11 februarie 1866, iar ulterior nu a mai fost în atenţia unităţi militare, instituţii de învăţământ se mândresc acestei înalte instituţii de ştiinţă şi cultură din România. cu acest nume, care va rămâne înscris cu litere de aur În această perioadă, când românii de pretutindeni se în cartea istoriei poporului român, alături de numele pregătesc să întâmpine împlinirea unui secol de la marilor voievozi şi domnitori ai acestuia.

–v— Rezerva Oştirii Române 37

SEMNAL

CĂRŢI O lucrare care tratează participarea Armatei Române cu trupe operative la prima misiune în afara teritoriului naţional, după cel de-Al Doilea ARMATA ROMÂNĂ Război Mondial, purtând semnătura Colonelului (r) ÎN PRIMA MISIUNE Constantin Moisa, participant direct, ca ofiţer de stat major pentru operaţii, în Cartierul General al Forţelor OPERATIVĂ DIN ONU – UNAVEM III din Angola. Autorul porneşte în scrierea acestei lucrări de AFARA TERITORIULUI la considerentul că atunci când suntem martori sau participanţi la evenimente şi momente istorice de NAŢIONAL DUPĂ importanţă majoră „avem datoria morală de a lăsa posterităţii partea noastră de adevăr sau chiar contribuţia AL DOILEA RĂZBOI la eveniment”. MONDIAL OPERAŢIA Cele patru părţi ale lucrării, strâns legate între ele, alcătuiesc o monografie-jurnal al pregătirii şi desfă­ ONU DIN ANGOLA – şurării Operaţiei ONU în Angola – UNAVEM III, în perioada 17 mai 1995 - iunie 1997, la care România UNAVEM III a luat parte cu o unitate de luptă combatantă de valoare Memorii din misiune tactică, respectiv batalion de infanterie, un detaşament de ofiţeri şi subofiţeri de stat major şi un spital de campanie. În perioada la care ne referim România a participat la Operaţia ONU UNAVEM III din Angola, cu 4000 de militari. Fiecare capitol al lucrării înfăţişează o parte distinctă din această misiune. Astfel, prima parte scoate în evidenţă locul şi rolul recunoaşterii; cea de-a doua se referă la pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor în teatru; partea a treia este consacrată descrierii mandatului ONU şi activităţii Cartierului General UNAVEM III, precum şi structurii acestuia; în partea a patra se aduc în prim-plan aspecte sociale, culturale şi sportive, precum şi particularităţile comandamentelor internaţionale şi ale mediilor multietnice. Concluziile care încheie lucrarea oferă cititorului posibilitatea de a desprinde principalele atuuri ale reuşitei unor astfel de misiuni. Autorul a acordat importanţă deosebită şi iconografiei, care completează aspectele tratate, care acum au devenit, alături de multe altele, file de istorie a Armatei Române, pentru perioada de după evenimentele din decembrie 1989. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura PIM - Iaşi. Felicitări autorului. –v— 38 Rezerva Oştirii Române

continuă să le săvârşească. Unele dintre personajele LACRIMILE MAMEI cărţii au slujit ţara sub drapel un număr însemnat de ani şi continuă să o slujească şi azi în ipostaze diferite. Cartea a văzut lumina tiparului în Editura DETECTIV LITERAR – Bucureşti. –v— MEMORIILE UNUI PROFESOR DE CHIMIE ÎN COMUNISM Colonelul (r) Constantin Zavati, veteran de război, ne-a trimis la redacţie noua sa lucrare intitulată „Memoriile unui profesor de chimie în comunism”. După ce a scris „Memoriile unui ofiţer de artilerie” (volum prezentat în Nr.2(33) al revistei noastre) şi „Memorii din copilăria mea”, noua carte aduce în prim-plan câteva valori fără de care reuşita în viaţă, în concepţia autorului, ar fi fost aproape imposibilă, precum: munca asiduă şi de calitate, gradul înalt de cunoaştere, seriozitatea, hotărârea şi meticulozitatea, prietenia şi colegialitatea ş.a. Toate acestea le desprindem cu uşurinţă din paginile cărţii pe care o prezentăm, adevărată monografie din care transpar Cea de-a şasea carte pe care îşi pune semnătura zbaterile unui om care după numai doi ani de ofiţer, publicistul şi scriitorul Colonel (r) Ion Gh. Toma este pregătit şase ani în Liceul Militar „Ştefan cel Mare” dedicată mamei sale Ioana Toma, pe care o consideră din Cernăuţi şi doi ani la Şcoala de Ofiţeri de Artilerie „icoana sfântă a vieţii”. O mamă care s-a zbătut să-şi din Germania şi participant pe fronturile Est şi Vest, crească copiii, cinci la număr, în cultul muncii, cinstei, este disponibilizat. respectului, credinţei strămoşeşti şi al grijii faţă de natură, învingând cu stoicism greutăţile vieţii, care n-au fost deloc puţine. Aceste greutăţi au devenit şi mai mari atunci când, în urma unei concentrări, tatăl autorului Gheorghe M. Toma s-a îmbolnăvit foarte grav şi a fost necesar ca mama sa să ia în mână „hăţurile” conducerii gospodăriei, precum şi greaua sarcină a creşterii şi educării copiilor, astfel încât să nu-şi facă nicicum familia de râs în comună. A reuşit să facă acest lucru, deşi nu odată a vărsat şiroaie de lacrimi în faţa greutăţilor şi necazurilor pe care a fost nevoită să le învingă. Poate de aceea şi titlul cărţii pe care o aducem în prim-plan. Descriindu-şi mama în diferite ipostaze, autorul cărţii dezvăluie locul şi rolul pe care mamele îl aveau şi trebuie să-l aibă, în naşterea şi educarea copiilor dar şi în susţinerea unui nivel demografic pozitiv al ţării. În cuprinsul cărţii, semnatarul acesteia prezintă şi alte mame pe care le-a cunoscut, atât din comuna natală Luciu, Judeţul Buzău, comună deosebit de dragă sufletului său, cât şi din alte locuri, prin ale căror personalitate şi activitate este ilustrat rolul femeii în societatea de ieri şi de azi, problematică pusă în evidenţă de adevăratele minuni pe care acestea le-au săvârşit şi Rezerva Oştirii Române 39

Deşi profund afectat de această situaţie, bazându-se pe cunoştinţele acumulate în liceul militar şi în şcoala militară, se înscrie la Facultatea de Chimie din Iaşi, pe parcursul căreia, precum şi la examenul de stat, aprecierile s-au situat numai la nivelul de foarte bine. Deşi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de învăţământ şi la examenul de stat au fost foarte bune, ocuparea unui loc de muncă a devenit deosebit de problematică, din motivul că a urmat cursurile unei Şcoli Militare în Germania. Până la urmă, după ce a fost purtat pe drumuri, a reuşit să fie încadrat, rând pe rând, profesor de chimie, chimist la Sanepid, inspector şcolar şi din nou la catedră, activitate pe care a iubit-o cel mai mult şi în care a avut satisfacţii deosebite datorate unor realizări de excepţie atât în domeniul cunoaşterii, cât şi în cel al dezvoltării bazei materiale la Liceul „Vasile Alecsandri” (azi Colegiu). din Bacău. Este vorba în primul rând de laboratorul de chimie, care în prezent poartă numele „Profesor Constantin Zavati”, un nume care a intrat definitiv în istoria acestei şcoli băcăuane de prestigiu. Privind acest conţinut desprindem faptul că Cartea mai conţine şi alte aspecte pe care autorul autorul lucrării nu lasă nimic la întâmplare ci din acesteia le priveşte cu detaşarea şi înţelepciunea unui contră, condensează în cele 229 de pagini ale cărţii, om cu adevărat educat şi cult. precum şi în anexele acesteia, date, fapte, evenimente Felicitări! care ţin de acest areal geografic în care primatul, –v— vechimea şi continuitatea românilor le-a dat acestora puterea să-l apere, în timp, chiar dacă sacrificiile au fost adesea incomensurabile. ARDEALUL NOSTRU Doamna Marilena Buburuz, care semnează DRAG Prefaţa cărţii pune întrebarea: Ce poate însemna România fără românismul ardelean? Şi tot dânsa Stăpânit de dragoste şi respect pentru Ardeal, încearcă să răspundă: „Ardealul e ca un cuib care ne atrage, rădăcina neamului românesc, Colonelul (r) Pop ca o mamă, ca un cheag care ne întregeşte şi ne întăreşte”. Rubiu Teofil, ardelean, azi locuitor al Comunei Căşei, din Judeţul Cluj, care în 2018 va împlini 660 de ani de Ne întregeşte şi ne întăreşte tocmai prin românismul atestare documentară, îşi pune semnătura pe cartea cu pe care îl degajă, subliniem noi. titlul de mai sus, cu sentimentul că aceasta se constituie Cartea a văzut lumina tiparului în Editura într-o sursă de informare pentru specialişti, dar mai TEXTE – Dej. ales pentru cititorul obişnuit, pentru îmbogăţirea Felicitări autorului! cunoştiţelor cu privire la istoria Transilvaniei. –v— Autorul şi-a organizat cartea pe capitole scurte, deosebit de condensate, dar cuprinzătoare, fiecare dintre acestea având în vedere, prin denumirea lor, o anumită AM SUB VESTON, perioadă sau un anumit aspect din zbuciumata istorie O ŢARĂ a Transilvaniei. Pentru a dovedi acest lucru, iată care sunt aceste capitole: Ardealul Vatră Străbună; Bogat Poezii (Lirică patriotică) şi frumos Ardeal; Cnezate şi Voievodate; Încercări de Versurile colonelului (r) Ion Bratu readuc în enclavizare; Mişcări şi frământări-răscoale; Voievozi şi peisajul literar de astăzi poezia patriotică. O poezie principi; Bătălia de la Mohacs în istoria Transilvaniei; care emoţionează şi înflăcărează şi care te poartă pe De la Mihai Viteazul la Horea, Cloşca şi Crişan; aripile ei prin labirintul nebănuit al cuvintelor care Lupta pentru unirea religioasă; Ardealul şi Revoluţia devin, sub pana autorului, adevărate nestemate. de la 1848-1849; Mişcarea memorandistă; Politica Poeziile din acest volum sunt prezentate în de maghiarizare; Cifre comparative; Ardealul de la patru capitole şi anume: Cuvine-se un cântec; Scrieţi Unire la Dictat; Ardealul, Dictatul, Războiul; În loc în livretul militar; Suveranul; Am sub veston, o ţară! de concluzii. Fiecare dintre aceste capitole grupează versuri cu o 40 Rezerva Oştirii Române

şi rosturile acesteia sunt denaturate, cartea de faţă aduce în prim-plan adevăratele valori ale familiei care îi dau puterea de a se manifesta în deplinătatea frumuseţii sale. Sunt astfel ponderate manifestările împotriva familiei – celula de bază a societăţii – manifestări care au drept ţintă distrugerea statului, naţiunii, identităţii naţionale şi a bisericii, fără existenţa căreia unitatea naţională ar fi fost foarte greu de realizat. Plecând de la faptul că familia reprezintă forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie, care constă în unirea dintre soţ şi soţie, bărbat şi femeie, la care se adaugă descendenţii acesteia, o parte însemnată dintre cei care au exprimat idei, păreri, propuneri, au subliniat virtuţile religiei creştine, pe de o parte, precum şi rosturile familiei creştine, pe de altă parte. Au fost scoase în evidenţă, de asemenea, rolul preponderent pe care îl are familia în transmiterea către copii a zestrei valorilor umane fundamentale şi a celor tradiţionale şi a respectului pentru „rânduială”, cu care tânărul pleacă mai apoi pe calea căutării propriului său rost.

anumită tematică. Primele trei se referă mai ales la locul şi rolul apărătorului de ţară. Cel de-al patrulea capitol, care dă şi titlul acestui volum de versuri, îl poartă pe cititor prin ţară, unde va întâlni oameni şi locuri de o frumuseţe aparte, pe care nu le va putea uita niciodată şi pe care le va purta mereu în inima sa. Lirica poetului, colonel (r) Ion Bratu, are o vibraţie aparte care pătrunde în inima cititorului şi îi readuce acestuia sentimentul niciodată uitat, al dragostei faţă de ţară şi de neam. Încheiem această prezentare cu una din zecile de frumoase poezii cuprinse în acest volum, intitulată „Gând”, un gând al autorului: „Sunt fluture prins pe- alesătura/ la care secole lucrară/ străbunii, oblojindu- şi rana,/ să ai destin, frumoasă ţară./ Din câmp, direct pe metereze,/ sau, de la oaste-ntorşi la glie,/ aşa te-au ocrotit, prin vremuri/ şi o vor face, Românie! Mulţumiri şi felicitări autorului! Cele de mai sus reprezintă numai câteva aspecte la –v— care cartea face referire. Aspectele prezentate sunt mult mai numeroase şi deosebit de cuprinzătoare. FAMILIA CREŞTINĂ În opinia noastră cartea de faţă se constituie într-un adevărat tratat în care familia creştină este Sfânta taină a însoţirii înfăţişată în plenitudinea rosturilor şi manifestărilor sale. Prezenta carte, în două volume, apărută sub Prefaţa cărţii, apărută în Editura PIM Iaşi, semnătura scriitorului ieşean Ion N. Oprea, grupează este semnată de Ion N. Oprea, iar postfaţa de peste 60 de studii, eseuri, evocări, povestiri etc. cu ing. Marta Eşanu. privire la tema din titlul cărţii, realizate de tot atâţia Se cuvine să mulţumim scriitorului şi publicistului membri ai Cenaclului literar la distanţă de la Iaşi. Ion N. Oprea, doamnei profesoare Ana Dumitrescu şi În condiţiile de azi, în care familia este supusă unui domnului Constantin Huşanu, aflaţi la timona cenaclului adevărat linşaj mediatic şi nu numai, prin care locul, rolul la care ne-am referit, pentru tematica deosebită aleasă. Rezerva Oştirii Române 41

Albumul foto din partea finală a Monografiei MONOGRAFIA FILIALEI prezintă imagini ale unor momente importante din viaţa filialei şi a subfilialei Tecuci. JUDEŢENE GALAŢI Sub coordonarea domnului general de brigadă (r) Constantin Antohe, prim-vicepreşedinte al filialei, din „GENERAL EREMIA colectivul de elaborare a Monografiei au făcut parte: GRIGORESCU” general de brigadă (r) Ion Vulpe, colonel (r) Valerică Aciobăniţei, colonel (r) Marian Groza, colonel (r) A A.N.C.M.R.R. Mirel Băbeanu, colonel (r) Dan Chiriţă, locotenent- colonel (r) Mihăiţă Necula, sublocotenent (r) Toader Purice, sublocotenent (r) Gheorghe Tomoioagă, plutonier-adjutant (r) Maricel Crăciun.

...ŞI REVISTE REVISTA DE ŞTIINŢE MILITARE Nr. 4 (45)/2016 Prezentul număr al Revistei de Ştiinţe Militare, editată de Secţia de Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România încorporează în conţinutul său o varietate de subiecte de actualitate şi anume: • Războiul cibernetic – o realitate greu de contestat în lumea de astăzi (Gl.mr (r) prof. asociat dr. Constantin Mincu); • Comanda şi controlul în

Apărută cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la înfiinţarea Filialei Judeţene Galaţi a A.N.C.M.R.R., Monografia aduce un binemeritat omagiu tuturor celor care, de la apariţia acestei structuri asociative şi până în prezent, au contribuit la întărirea continuă a acesteia, dintre care o parte sunt plecaţi deja în nemurire. După o scurtă retrospectivă privind apariţia, evoluţia şi rolul structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere este prezentată pe larg evoluţia filialei în cei 25 de ani de existenţă: momentul înfiinţării organelor de conducere şi mai ales locul şi rolul acestora; dinamica creşterii numerice; activitatea pe domenii de competenţă etc. Un capitol al Monografiei prezintă Subfiliala Tecuci. Sunt apoi prezentate pe scurt structurile asociative locale din M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I. Un loc aparte este acordat unităţilor militare din garnizoană, cu care filiala are o bună colaborare. 42 Rezerva Oştirii Române

războiul bazat pe reţea în era informaţiei (Gl. lt. (r) Aeriene Române. Printre acestea şi despre cea de-a prof. univ. dr. Cristea Dumitru); • Impactul dezvoltării doua tranşă de avioane F16 Fighting Faleon, ajunsă ştiinţei şi tehnicii asupra artei militare în epoca modernă în ţara noastră, precum şi despre Cursul Mobile şi contemporană (Col. (r) prof. univ. dr. Eugen Siteanu; Training Team, desfăşurat în primele două luni ale Vam. (r) prof. univ. dr. Ion Plăviciosu; • Securitatea sub acestui an, coordonat de cinci cadre militare din umbrela transdisciplinarităţii (Col. (r) prof. univ. dr. SUA, la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”. Eugen Siteanu; Col. drd. Nicolae Zavergiu); • Statul Sunt apoi inserate numeroase activităţi de învăţare şi Islamic şi-a întins tentaculele şi în Europa (Gl. bg. (r) dr. instruire a militarilor din Forţele Aeriene Române, Gheorghe Creţu); • Globalizarea terorismului. Riscuri unele dintre acestea desfăşurate împreună cu aliaţii la adresa securităţii informaţionale (Gl. (r) prof. univ. noştri din NATO. dr. Anghel Andreescu, Lt. drd. Valentin Dulgheru); Corespondenţa externă şi aspectele specifice ale • Terorism radicalizat şi unele forme de manifestare a pregătirii luptătorilor aerieni în perioada schimbului terorismului cultural (Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Mircea de generaţii între MIG-21 Lancer şi F16, dau Udrescu, Col. (r) prof. univ. dr. Benoni Andronic); dimensiunea efortului uriaş care se consumă în Forţele • Locul şi rolul religiei în sistemul de securitate (Col. Aeriene Române. (r) prof. univ. dr. Benoni Andronic, Preot Marius Nu sunt uitate nici povestirile aviatorilor din Oblu); • Riscuri şi ameninţări cibernetice la adresa Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial, care securităţii internaţionale. Terorismul cibernetic, un întregesc conţinutul acestei frumoase şi interesante flagel care ameninţă securitatea globală (Gl. mr. (r) publicaţii militare. prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Mr. drd. Silviu-Stelian Felicitări Consiliului editorial şi redacţiei revistei Borşa); • Dispozitivele CBRN şi terorismul (Gl. mr. „Cer Senin”! (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Lt. col. drd. Paul Buhăescu); • Sprijinul logistic pentru contramăsuri medicale împotriva atacului biologic sau bioterorist (Col. (r) prof. univ. dr. Viorel Ordeanu, Col. (r) prof. univ. dr. Benoni Andronic); • Perspectiva Danemarcei în mediul de securitate regională (Av.drd. Anton Manda); • Repere istorice de referinţă (Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Florian Tucă, Col.(r) prof. univ. dr. Eugen Siteanu); • In Memorian - Gl. lt. prof. univ. dr. Dobrin Virgil, Gl. mr.(r) prof. univ. dr. Constantin Mincu). Editorialul revistei (Terorismul azi), este semnat de Gl. (r) dr. Gheorghe Văduva. Revista mai cuprinde rubrica „Noi apariţii editoriale”. Redactorul-şef al revistei: Col. (r) prof. univ. dr. Eugen Siteanu. –v— CER SENIN Nr. 1 (148)/2017 Numărul 1 / 2017 al Revistei Forţelor Aeriene Române „Cer Senin” pune în evidenţă în primul rând concluziile care s-au desprins cu ocazia autoevaluării S.M.F.A. pe anul 2016. În continuare, cititorii acestei reviste iau cunoştinţă despre multitudinea de activităţi care s-au desfăşurat sau se desfăşoară în cadrul Forţelor Gl. bg. (r) dr. GHEORGHE CREŢU –v— Rezerva Oştirii Române 43

FILE DE ISTORIE 100 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI (9 MAI 1877). RĂZBOIUL DIN 1877-1878 Prof. univ.dr. IOAN BOJAN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Cucerirea independenţei era o cerinţă funda­ determina Poarta să acorde unele libertăţi popoarelor mentală a afirmării ţării noastre în concertul naţiunilor supuse. Pentru torpilarea Conferinţei, guvernul otoman europene, a împlinirii aspiraţiilor vitale ale maselor condus de Midhad-Paşa, a proclamat la 11 decembrie populare. Românii din toate provinciile istorice, din o constituţie cu aparenţe liberale, în care România toate clasele şi categoriile sociale şi-au exprimat în cele era desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului mai variate forme, mai ales după Unirea Principatelor otoman. Faţă de atitudinea obstrucţionistă şi chiar din 1859, dorinţa fierbinte de a milita pentru jignitoare a Porţii otomane, la 22-23 decembrie, îndeplinirea dezideratului secular al independenţei Parlamentul român protestează vehement, iar primul naţionale, pentru suprimarea oricăror dependenţe faţă ministru a declarat: „nici sabia lungă a lui Baiazid de Poarta Otomană. şi Mohamed nu au putut să pătrundă până în munţii Dând curs acestor deziderate, între anii 1871- României unde cutează astăzi să străbată Midhad- 1877, România a procedat, treptat, la eludarea deliberată Paşa cu constituţiunea lui”. Legăturile României cu a prerogativelor suzeranităţii turceşti, prin acte de Poarta Otomană erau aproape simbolice. Ele trebuiau politica ce-i defineau cu claritate entitatea în relaţiile înlăturate pentru a oferi ţării un statut de sine-stătător. internaţionale. Încheierea la Bucureşti a convenţiei Diplomaţia românească a încercat calea diplomatică. telegrafice româno-austro-ungară, la 8 august 1871, a Astfel, Mihail Kogălniceanu, în iunie 1876, adresează Convenţiei poştale româno-sârbe, la 27 octombrie 1871, Turciei şi Puterilor garante o notă diplomatică prin la Bucureşti, înfiinţarea Agenţiei diplomatice române la care solicita să fie recunoscută de către Europa Roma, la 16 martie 1873 şi a celei de la Petersburg la individualitatea statului român şi numele de România, 24 martie 1874, semnarea la Viena a convenţiei integritatea teritoriului său. Nota aducea o amplă comerciale româno-austro-ungară la 10 iunie 1875, argumentare istorică şi politică privind justeţea încheierea la Bucureşti a Convenţiei de comerţ şi drepturilor revendicate de România. Esenţa mesajului navigaţie româno-rus la 15 martie 1876, sunt numai diplomatic era, de fapt, recunoaşterea independenţei de câteva dintre actele de politică externă românească, stat a României. Dar eforturile lui Mihail Kogălniceanu care demonstrează poziţia naţională a României, care se din primăvara şi vara anului 1876 de a grăbi procesul, manifestă, de fapt, ca un stat liber şi independent. ameninţând guvernul otoman că va trece la acţiune dacă Declanşarea Crizei Orientale din 1875 a oferit acesta nu recunoaşte imediat independenţa României, României posibilitatea obţinerii independenţei. nu au reuşit să atragă sprijinul internaţional. Răscoalele antiotomane din Bosnia şi Herţegovina Calea diplomatică fiind respinsă, rămânea calea (1875), din Bulgaria (1876), urmate de izbucnirea armelor. Cum în acel moment Rusia era pregătită ostilităţilor din Serbia şi Muntenegru, pe de o să intre în război împotriva Turciei, sub pretextul parte şi din Turcia, pe de altă parte (1876), au creat protejării creştinilor ortodocşi din Balcani, România cadrul prielnic pentru intervenţia Rusiei, al cărui ţar, se îndrepta spre o alianţă cu Rusia pentru a-şi câştiga Alexandru al II-lea, era hotărât să recupereze tot ce independenţa prin eforturi militare. pierduse ţara sa în urma Tratatului de la Paris din 1856. La 29 septembrie 1876, în cursul unei întrevederi Decizia României de a folosi acest prilej pentru la Livdia (Crimeea), a lui Ion I.C. Brătianu, primul a dobândi independenţa a fost precipitată de noua ministru al României, secondat de ministrul de război constituţie otomană adoptată la 11/23 decembrie 1876, al României, cu Ţarul Alexandru al II-lea şi cancelarul care califica România drept „o provincie privilegiată”. A.M. Gorceakov, a fost luată în consideraţie izbucnirea Astfel, între 11 decembrie 1876 şi 30 ianuarie războiului ruso-turc şi trecerea trupelor prin România. 1877 a avut loc la Constantinopol Conferinţa La solicitarea lui Brătianu de a se încheia între reprezentanţilor puterilor europene, cu scopul de a cele două guverne o convenţie, un tratat care să 44 Rezerva Oştirii Române

reglementeze trecerea armatelor ruseşti prin România, România a ripostat bombardând Vidinul şi Turtucaia. cancelarul Gorceakov a replicat dur: „Tratat cu dumnea­ La Dunăre s-a instaurat astfel, deşi nedeclarată oficial, o voastră? Dar pentru ce? Oare este prima oară când oştile stare de război între România şi Poartă. ruseşti străbat Provinciile Unite? La urma urmei nici nu La 10 aprilie 1877 România a întrerupt relaţiile puteţi să încheiaţi un tratat, fiindcă dumneavoastră nu diplomatice cu Poarta, iar la 29 aprilie, ca urmare sunteţi un stat independent”. Fără nici o şovăire, primul a provocărilor făcute de Turcia, prin începerea ministru al României a răspuns: „Noi, dacă nu faceţi bombardamentelor asupra oraşelor româneşti de pe tratat, ne vom opune la trecerea trupelor dumneavoastră”. malul Dunării, Adunarea Deputaţilor a adoptat o La aceste vorbe, cancelarul a declarat scurt: „Vă veţi moţiune prin care se declara stare de război cu Imperiul opune? Dacă vă veţi opune, vă vom zdrobi”. Brătianu a Otoman. replicat: „Nu mă îndoiesc că ne veţi zdrobi, dar, totuşi, La 9 mai 1877, conform dorinţei cetăţenilor, ne vom opune şi vom vedea dacă va conveni Rusiei, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi care merge să libereze creştinitatea din Orient, guvernului, Parlamentul a proclamat independenţa să zdrobească pe primii creştini pe care îi întâlneşte României. Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor în calea sa”. Străine, arăta că fiind stare de război cu Înalta Poartă, În mânia sa, cancelarul a pus capăt convorbirii. La legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „suntem plecarea lui Brătianu, prinţul Gorceakov i-a strigat: „La independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. În urma urmelor, domnule Brătianu, tot o să ne înţelegem”. aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la În negocierile care au urmat, Carol I şi Brătianu dezbateri, Kogălniceanu accentua: „Aşadar, domnilor, au insistat asupra încheierii unui tratat general, care nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara… că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”. nu numai că avea să acopere chestiunile militare, Proclamarea independenţei de stat a României ci să asigure independenţa României şi să garanteze a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate integritatea teritoriului ţării. Dar ţarul şi ministrul detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii româneşti său doreau numai o convenţie limitată care să permită de a pune Europa în faţa faptului împlinit. armatelor ruse să traverseze teritoriul României Atitudinea puterilor europene faţă de proclamarea pentru a ajunge la Dunăre, evitând chestiunile politice. independenţei naţionale de către România a fost, în Ambele părţi au rămas pe aceste poziţii până în aprilie general, rezervată şi rece, mergând până la ostilitate, în 1877, când războiul dintre Rusia şi Imperiul Otoman cazul Porţii şi Marii Britanii, cea dintâi declarând că fiind iminent, Rusia a cedat. La 4/16 aprilie 1877 s-a îşi păstrează „drepturile intacte“ asupra României şi-şi semnat la Bucureşti, de către Mihail Kogălniceanu rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul – ministrul de externe – şi agentul diplomatic rus, englez, considerând proclamarea independenţei baronul Dimitrie Stuart, Convenţia româno-rusă care României „contrară tratatelor”, s-a pronunţat pentru reglementează tranzitul trupelor ruse spre Balcani; în măsuri de pedepsire. Austro-Ungaria cerea celorlalte acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere puteri europene să se pronunţe abia după război privind integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile neatârnarea României. statului român. Convenţia, constituindu-se într-un Şi Rusia a evitat să se pronunţe faţă de inde­ adevărat tratat încheiat de pe poziţii de egalitate între pendenţa României, la Petersburg considerându-se state suverane, a reprezentat un important succes al că a fost inoportună măsura adoptată de România. diplomaţiei româneşti. La Paris şi Berlin ştirea a fost primită cu rezerve, În împrejurările create, la 31 martie 1877, Oficialităţile franceze regretând faptul că „ne-am Guvernul României dispune mobilizarea generală. eliberat de garanţiile marilor puteri europene”. Numai Forţele armate române numărau în total 120.000 de Italia, care abia îşi realizase unitatea naţională, a primit oameni, din care 58.000 reprezentau forţa operativă. cu simpatie politica de independenţă promovată de Unităţile militare au fost dispuse în sudul ţării pentru a Guvernul român şi a aprobat în mod tacit actul energic preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. al României. Aşadar, în condiţiile date, independenţa La 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Porţii trebuie să fie consfinţită şi apărată pe câmpul de Otomane şi a început trecerea Prutului. Până la sosirea luptă, spre a putea fi impusă Imperiului Otoman şi armatei ţariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de recunoscută de puterile europene. armata română. Luând act de noile realităţi, otomanii au La 22 iulie 1817, trupele ruse, sub comanda bombardat localităţile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, marelui duce Nicolae, forţează Dunărea la Zimnicea şi Giurgiu şi au atacat ţărmul românesc cu bande înarmate. pătrund în Balcani. Rezerva Oştirii Române 45

Guvernul român a propus, de la început, o Rahovei. În octombrie s-a decis încercuirea Plevnei cooperare militară româno-rusă la sud de Dunăre. Dar, pentru a o sili să capituleze prin înfometare. La diplomaţia rusă, nevrând să-şi asume vreo obligaţie faţă 28 noiembrie, Osman Paşa a încercat să spargă încer­ de România, s-a împotrivit acestei colaborări. Experţii cuirea pentru a se retrage la Sofia, dar, fiind înfrânt, s-a ruşi apreciau că armata ţaristă putea înfrânge prin efort predat colonelului Cerchez, comandantul Diviziei a propriu pe otomani. II-a române. Sabia a predat-o generalului rus Goneţki, Înaintarea armatei ruse s-a lovit de o puternică deoarece colonelul Cerchez nu se credea competent să rezistenţă otomană la Plevna. Aceasta reprezenta primească sabia mareşalului. Erau capturaţi totodată un complex de fortificaţii format din 14 redute, care 45.000 soldaţi otomani, dintre care 2500 ofiţeri. Erau adăposteau 50.000 de soldaţi şi ofiţeri bine înarmaţi. ocupate astfel, în sfârşit, Griviţa II şi Opanezul. Comandantul fortăreţei era Osman Paşa. Plevna Prin cucerirea Plevnei, cea mai grea etapă a constituia cheia operaţiunilor în Balcani, aflându-se războiului a fost încheiată, victoria finală asupra într-o poziţie strategică, care controla Nicopole- otomanilor devenind iminentă. Armata română şi-a Constantinopol şi Vidin-Târnovo. Primele asalturi îndreptat forţele principale spre Vidin şi Belogradgic, ruseşti au fost respinse cu pierderi foarte mari. Situaţia pe care le-a încercuit, repurtând apoi, la 12 ianuarie 1878 militară care devenea critică pe frontul balcanic a o mare victorie asupra turcilor la Smârdan. În acelaşi determinat comandamentul ţarist să solicite concursul timp, armata rusă, printr-o ofensivă fulgerătoare, a armatei române. ocupat Sofia, Filipopol, Adrianopol, ajungând la câţiva La 19/31 aprilie 1877 marele duce Nicolae, kilometri de Constantinopol. În faţa acestui dezastru, în calitate de comandant al frontului din Balcani, Turcia a cerut armistiţiul. a trimis o telegramă principelui Carol I, în care se Maniera Rusiei de a încheia pacea a adus spune: „Turcii, îngrămădind cele mai mari trupe la relaţiile cu România în pragul rupturii. Guvernul Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune, otoman a acceptat condiţiile Rusiei pentru încheierea dacă-i posibil să treci Dunărea cu armată după cum armistiţiului la 19/31 ianuarie 1878, dar reprezentanţii doreşti (adică sub comandament românesc). Între Jiu şi României nu au fost invitaţi la negocieri, pe motiv Corabia demonstraţiunea aceasta este neapărat necesară că independenţa proclamată la 9 mai 1877 nu a fost pentru înlesnirea mişcărilor mele”. După noi apeluri încă recunoscută de Marile Puteri, aşa că nu putea ale comandamentului ţarist, au fost trimise în Balcani apărea în calitate de subiect al unui act internaţional. Diviziile a II-a şi a III-a. Bazele cooperării româno- Oficialii ruşi au urmat aceeaşi conduită şi la întocmirea ruse au fost convenite la întâlnirile lui Carol I cu ţarul Tratatului de Pace ruso-turc de la San Stefano de la Alexandru al II-lea şi marele duce Nicolae, din august 9 februarie/3 martie 1878, care confirma condiţiile 1877. Forţele româno-ruse au fost puse la Plevna sub armistiţiului. comanda lui Carol, asistat de generalul rus Zotov şi Întocmit fără participarea sau consultarea părţii de generalul român Alexandru Cernat. La Plevna au române, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, acţionat din rândul armatei române 38.000 de oameni lângă Adrianopol, conţine câteva clauze care au creat şi 108 tunuri. Nicolae Iorga reproşează domnitorului satisfacţie românilor, cât şi clauze care au generat şi sfetnicilor săi de a nu fi profitat de situaţia grea a în ţară profunde nemulţumiri. Desigur, Tratatul armatei ruse pentru a pune anumite condiţii: „În recunoştea independenţa României, dar totodată momentul acela turcii îi prăpădeau pe ruşi, atunci trebuiau impunea retrocedarea sudului Basarabiei, cu Judeţele lămurite lucrurile – chestiunea judeţelor basarabene”. Cahul, Bolgrad, şi Ismail, Rusiei, pentru a-şi deschide Prima mare bătălie la care a participat armata drumul spre gurile Dunării. Chiar dacă Rusia oferea română a avut loc la 30 august 1877, cunoscută sub Dobrogea şi Delta Dunării în compensaţie, regele numele „a treia bătălie de la Plevna”. Redutele Griviţa I Carol, cabinetul său, i-au acuzat pe oficialii ruşi că îşi şi Griviţa II, cele mai puternice, considerate drept încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea cheia Plevnei, se găseau în sectorul trupelor române. teritorială a ţării. După o intensă pregătire de artilerie, batalioanele Ruşii au replicat pur şi simplu că garanţia fusese româneşti, sprijinite de câteva unităţi ruseşti, prin îndreptată împotriva Turciei şi au susţinut că districtele atacuri succesive asupra fortificaţiilor turceşti, au reuşit sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei şi nu să cucerească, cu pierderi grele, reduta Griviţa I. României în 1856. La 6 septembrie şi 7 octombrie 1877 au avut loc Partea română era nemulţumită şi de intenţiile noi asalturi sângeroase pentru cucerirea celei de-a doua Rusiei de a se instala în Balcani. În acest scop Rusia redute de la Griviţa, urmate de altele pentru cucerirea creează o Bulgarie mare, de la Dunăre şi până la Marea 46 Rezerva Oştirii Române

Egee, argumentându-şi dreptul de a menţine trupe Pierderea judeţelor din sudul Basarabiei a fost ruseşti în acea zonă pentru a putea interveni în „apărarea un adevărat şoc, dureros resimţit de întreaga opinie creştinilor din Imperiul Otoman”, Nemulţumirea publică, de la domnitor, preocupat de soarta ţării şi de autorităţilor române provenea şi din planurile ruşilor prestigiul dinastiei, până la ultimul locuitor, indignat de a transforma teritoriul Dobrogei, de acum teritoriu de ingratitudinea fostului aliat. aparţinând statului român independent, într-un fel de Unanimitatea forţelor politice româneşti în a drum permanent pus la dispoziţia armatei ruse. Apoi, respinge atât cedarea sudului Basarabiei, cât şi tranzitul prin Tratat, Turcia cedează Rusiei, în schimbul unei armatei ruse, au creat o acută tensiune în relaţiile părţi din despăgubirile de război, Dobrogea şi Delta dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul Alexandru, care Dunării, iar Rusia, la rândul ei, îşi rezervase dreptul de ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei a schimba Dobrogea cu trei judeţe din sudul Basarabiei române, a primit răspunsul de curaj şi demnitate al care, în 1856 reintrase în componenţa Moldovei. Cu ce domnitorului Carol I: „armata care s-a luptat la Plevna drept ? Dobrogea nu era teritoriu turcesc, era străvechi sub ochii împăratului şi ai Alteţei Sale Imperiale (marele pământ românesc. Asistăm, din nou, la un târg ruşinos duce Nicolae) va putea fi zdrobită, dar nu va reuşi nimeni pe seama României. Nu este deci surprinzător că niciodată să o dezarmeze”. România s-a alăturat celorlalte puteri europene şi a Ameninţările nu erau un bluf: trupele ruse au cerut revizuirea tratatului de pace. fost aduse în jurul Capitalei; s-au păstrat exemplarele La Congresul de la Berlin, care s-a deschis la tipărite în limba rusă, română şi franceză ale decretului 1/13 iunie 1878, puterile occidentale au revizuit pentru introducerea stării de asediu în Bucureşti, Tratatul de la San Stefano pentru a micşora influenţa precum şi o proclamaţie către locuitorii Capitalei, Rusiei în Europa de sud-est. Dar ele au lăsat, în mare care urma să fie publicată de îndată ce Bucureştiul parte, intacte prevederile privitoare la România, pe care va fi ocupat de către trupele ruse. Armata română a nu o acceptaseră membră a Congresului. ocupat un dispozitiv pe linia Calafat – Craiova – După repetate cereri, delegaţia României, repre­ Slatina –Piteşti – Târgovişte, pentru a se opune forţelor zentată de Mihail Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu, ruse. Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare, dar a fost acceptată să depună un memoriu, fiind doar schimbările din contextul internaţional au venit în „auzită” şi nu „ascultată”. Memoriul argumenta justeţea sprijinul României. drepturilor româneşti pe baza Convenţiei româno-ruse Experienţa cooperării cu Rusia a fost traumatizantă din aprilie 1877 şi a participării armatei române alături pentru România şi a avut repercusiuni pe planul de cea rusă, cu care cooperase în război la obţinerea politicii externe a proaspătului stat independent. victoriei. Esenţa memoriului consta în recunoaşterea Dacă Unirea din 1859 generase un sentiment independenţei şi integrităţii teritoriale a României. colectiv de autoîncredere, independenţa din 1877 a Tratatul final, semnat la 1/13 iulie, recunoaşte fost privită de opinia publică – de îndată ce, în lunile independenţa României, dar pune două condiţii: următoare, s-au manifestat atitudini specifice marilor 1. eliminarea tuturor restricţiilor religioase în exerci­ puteri – cu un sentiment de frustrare: frustrare faţă tarea drepturilor politice şi civile, cuprinse în art. 7 al de „ingratitudinea” Rusiei, frustrare faţă de recea Constituţiei din 1866, adică să acorde cetăţenia română indiferenţă a Europei, frustrare faţă de atitudinea şi celor care nu erau creştini (adică, în speţă, evreilor) Germaniei, ţara de baştină a domnitorului Carol, şi 2. acceptarea retrocedării sudului Basarabiei către a cărui „cancelar de fier”, Bismark, în dispreţul lui Rusia. În compensaţie, România urma să primească faţă de poporul român, nu ascundea că românii Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea până la îl interesează tot atât de mult ca şi paharul de linia trasată de la est de Silistra, pe Dunăre, până la bere, când acesta este… gol!, se arăta preocupat, în Mangalia pe coasta Mării Negre. primul rând, să obţină lichidarea afacerii Strousberg, Deşi rezultatele economice rezultate din deţinerea care concesionase construcţia de căi ferate, afacere Dobrogei erau incomparabil mai mari decât cele oferite păguboasă pentru România. de sudul Basarabiei, România nu a acceptat principiul Modificarea articolului 7 din Constituţie, care schimbului. Autorităţile române au părăsit judeţele prevedea acordarea cetăţeniei române numai pentru Bolgrad, Cahul şi Ismail fără a semna vreun act cu cele străinii de religie creştină, a declanşat o vie dezbatere şi ruseşti, venite să ia teritoriul recucerit. Delimitarea a generat un curent antisemit în societatea românească. frontierelor în Dobrogea de Sud a creat noi tensiuni în Aşa cum a relevat A.D. Xenopol, curentul antisemit raporturile româno-ruse, cele două părţi fiind în pragul „se născu în ţară, atunci când evreii începură a năzui la unei ciocniri la Aral-Talia, în apropiere de Silistra. cetăţenia română”. Rezerva Oştirii Române 47

Momentul istoric în care a apărut dorinţa despre Cu excepţia părţii de nord a Moldovei, unde care scrie A.D. Xenopol a coincis cu apariţia statului prezenţa masivă a evreilor a generat animozităţi în român modern. Până atunci evreii, ba chiar şi românii, cercurile largi ale populaţiei româneşti, antisemitismul preferau să beneficieze de avantajele statului de supus s-a manifestat la nivelul elitei politice şi intelectuale. străin, care îl plasau sub jurisdicţia consulatelor străine, Personalităţi importante ale culturii româneşti punându-i astfel la adăpost de abuzurile administraţiei (B.P. Haşdeu, M. Eminescu, V. Conta etc.) au avut locale. Odată cu Unirea Principatelor Române, la 1859 atitudini antisemite. şi abolirea jurisdicţiei consulare, evreii au căutat să se Sentimente antisemite, fără existenţa la noi a „împământenească”, pentru a beneficia de avantajele unui antisemitism de masă, de felul celui care, în situaţiei de cetăţeni ai noului stat, dar care a provocat anumite zone ale Rusiei, au făcut posibile pogromuri, nemulţumirea unor segmente de populaţie, din raţiuni au fost exacerbate de intervenţiile din străinătate în economice. favoarea evreilor, a unor influente organizaţii evreieşti La începutul secolului al XIX-lea, numărul evreilor internaţionale sau guverne dispuse să îi sprijine. Aşa a crescut, ca urmare a unui flux de populaţie iudaică venită s-a întâmplat şi la Congresul de Pace de la Berlin, din Galiţia în Moldova. Elemente energice şi dinamice, din 1878, când s-a cerut României să-şi modifice evreii şi-au asigurat repede o situaţie economică Constituţia din 1866, pentru acordarea cetăţeniei superioară localnicilor, în calitate de cârciumari, române şi celor care nu erau creştini - adică evreilor. negustori, creditori. În oraşele din nordul Moldovei În ciuda anumitor condiţionări şi îngrădiri, aceştia alcătuiau o importantă parte a populaţiei, uneori nedrept formulate, Congresul de Pace de la Berlin a chiar majoritatea. Frustrarea românilor, a pământenilor recunoscut independenţa statului român şi intrarea cu s-a transformat adesea în ostilitate. drepturi depline a României în concertul european.

–v— 48 Rezerva Oştirii Române

UN SECOL DE LA EROICELE BĂTĂLII PURTATE DE ARMATA ROMÂNĂ LA MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI ŞI OITUZ Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

„Viteji au fost flăcăii tăi, o Patria mea frumoasă, mare greutate, de la aliaţi, la care se adaugă tinerii pretutindeni unde şi-au apărat moşia de năvala încorporaţi din contingentele 1917 şi 1918 şi îndeosebi duşmană.Dar nicăieri sufletele lor n-au ars de un foc al celor aproximativ 120.000 de foşti prizonieri, atât mai mistuitor ca la Mărăşeşti şi Târgul Ocnei“. din Ţara-mamă, cât şi din provinciile ei aflate sub Vasile Pârvan stăpânire străină (Transilvania şi Bucovina), care au cerut şi au obţinut aprobarea din partea guvernului În vara acestui an, aniversăm un secol de la cele rus să li se dea posibilitatea de a lupta pentru cauza mai crâncene şi mai glorioase bătălii din Istoria întregirii ţării, pentru înfrângerea cotropitorilor. Poporului Român: Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz, deve­ Apariţia primelor subunităţi de voluntari nite nume de legendă în cartea de istorie a Neamului, ardeleni şi bucovineni în istoricul oraş Iaşi, a expresii atotcuprinzătoare a fermităţii, vitejiei şi constituit o adevărată sărbătoare. „Sosirea trenului dăruirii ostaşului român. care aducea primii 130 de ofiţeri şi 1.500 de soldaţi - Dragostea de ţară şi dorinţa arzătoare de a izgoni se consemnează într-un document de epocă - a duşmanul cotropitor de pe pământul românesc, de stârnit în Iaşi un entuziasm indescriptibil. În piaţa a-şi vedea Patria unită în hotarele trasate de istoria gării ei au fost primiţi de un regiment de vânători moşilor şi strămoşilor noştri, au imprimat luptătorilor români aşezaţi în careu. Generalul Prezan le-a urat români - de la soldat la general - neînfricarea, spiritul bună venire şi a sărutat pe cel mai vechi dintre ofiţeri, de sacrificiu, le-au întărit braţele răzbunătoare. Au pentru toţi, iar în urmă noii veniţi s-au îmbrăţişat cu căzut cu miile, cu zecile de mii, dar duşmanul, de ostaşii vânători... În piaţa Unirii, în jurul statuii lui câteva ori mai numeros şi mai bine înarmat, a trebuit Vodă Cuza, în locul unde se sărbătorise cu mai mult în cele din urmă să recunoască valoarea ostaşului din de o jumătate de veac înainte cea dintâi unire a celor Carpaţi şi de la Dunăre, iar aliaţii să îi aducă meritate două principate române, s-a serbat, în mijlocul unei elogii. bucurii delirante, cea dintâi manifestare a întregirii După pierderea Campaniei anului 1916 şi complete a neamului...” . ocuparea Bucureştilor de către forţele germane şi Ţinându-se cont şi de învăţămintele campaniei austro-ungare, trupele române s-au retras în Moldova, precedente, braţul înarmat al Poporului Român s-a singurul teritoriu românesc liber. „Noi am învins vindecat în scurtă vreme şi la începutul verii 1917, Armata Română dar n-am putut-o nimici”, declara cu peste 700.000 de oameni erau din nou gata să dea amârăciune generalul prusac Erich von Ludendorff, piept cu duşmanul cotropitor. „O oaste nouă, mai şeful Marelui Cartier General german. vitează ca cea dintâi, încercată de război şi cu braţul greu Cu toate nenorocirile care se abătuseră asupra de răzbunare, o oaste care e mândria Ţării, aşteaptă cu sete Ţării, Poporul Român şi-a păstrat intactă voinţa de ordinul de înaintare. Niciodată (scria poetul Octavian luptă făcând uriaşe eforturi pentru reorganizarea Goga în „România” din 27 aprilie 1917, ziar ce apărea armatei şi refacerea potenţialului ei combativ. Nici la Iaşi) n-a fost în sufletul românesc mai multă încredere tifosul exantemetic, nici febra recurentă, nici foametea, şi îndârjire”. care făceau ravagii în rândurile populaţiei şi ale oştirii Un eveniment care a demonstrat acest spirit de nu au putut micşora dorinţa fierbinte a Naţiunii luptă şi de sacrificiu s-a petrecurt pe Dealul Copou, noastre de libertate, independenţă, de înfăptuire a spre sfârşitul lunii mai 1917, când mii de oameni au scopului de desăvârşire a unităţii statale. Cu sprijinul asistat la trecerea în revistă a unei părţi din trupele Misiunii militare franceze, cu armamentul primit cu române reorganizate şi revitalizate, unde timp de Rezerva Oştirii Române 49

trei ore, trupele unei divizii au defilat în acordurile acum fiecare pluton avea în dotare două puşti noului imn-marş, „La arme”, „Nu mai erau trupe de mitraliere şi o grupă de grenadieri. Dacă la intrarea în paradă care să defileze în faţa unor tribune împodobite război un regiment dispunea doar de 4-6 mitraliere, cu flori şi cu steaguri, ci pe platoul scăldat în soare, au acum avea 8 mitraliere. Acestea şi încă multe altele au trecut cu pas bărbătesc trupele unei divizii întregi, vechi făcut ca armata română să dispună în vara anului 1917 luptători cu sufletul oţelit în luptele din Dobrogea, de la de o dotare comparabilă cu cea a forţelor inamice cu Jiu, Mateiaş şi de pe Neajlov, purtându-şi cu mândrie care se confrunta. Nu trebuie uitată nici pregătirea drapelele zdrenţuite, amestecaţi cu tinerii nerăbdători să morală a trupei, hotărâtă să se bată pentru realizarea dea piept cu cotropitorii ţarinelor lor”. visului multisecular al Poporului Român - Unirea - Trupele defilează cu însufleţire şi cu bărbăţie. până la ultima picătură de sânge. „Lumea priveşte, admiră şi plânge. Sunt lacrimi de Bătălia de la Mărăşti a constituit o adevărată bucurie, lacrimi fecunde, iar de pe câmpul imens se ridică operă de artă militară. În zorii zilei de 11 iulie 1917, accentele măreţe ale imnuluii „La arme”, ieşit din şapte dintr-odată, din sute de tunuri, mii de proiectile mii de piepturi de ostaşi şi din instrumentele de metal a pornesc să răvăşească poziţiile întărite ale duşmanului, patru muzici militare. Niciodată o mulţime n-a simţit organizate pe înălţimile din jurul Mărăştilor şi din fiori mai puternici ca aceea adunată pe platoul Copoului. această localitate vrânceană, al cărei nume va intra în Erau fiorii speranţelor poporului în oştirea română”. istorie. După lungirea tragerii, din şanţuri şi tranşee se Într-o pornire de entuziasm nestăpânit, unul dintre ridică ostaşii Diviziilor 8, 6 şi 3 Infanterie de la centrul miniştrii şi-a smuls de la brâu ceasornicul de aur şi şi aripa stângă ale dispozitivului Armatei 2 române. l-a dăruit maestrului Casaldi, autorul imnului, cel care Cu un elan nestăvilit, în frunte cu bravii lor ofiţeri, dirija şi uriaşul cor care-l cânta, format din 7.000 mii regimente, batalioane şi companii se năpustesc asupra de militari. frontului ocupat de trupe germane şi austro-ungare, La cererea generalului Berthelot, adresată înţesat cu lucrări întărite, unele betonate pentru Marelui Catier General Român, mulţi dintre militarii mitraliere, obstacole şi baraje de tot felul. La flancul francezi au luat parte la lupte şi au căzut pe câmpul stâng al armatei atacă energic şi Divizia 15 Infanterie de onoare, alături de camarazii lor români, pe care-i din compunerea Armatei 4 ruse, a cărei primă instruise. Amintim că Misiunea militară franceză, misiune viza ocuparea Dealului Momâia. Hotărârea condusă de generalul Henrri Mathias Berthelot sosită şi neînfricarea luptătorilor români au fost stimulate şi în România încă din Octombrie 1916, dispunea, în de Ordinul de Zi dat de generalul Averescu în ajunul luna mai 1917, de 277 ofiţeri de infanterie, cavalerie, bătăliei: „Ostaşi, a sosit momentul mult aşteptat de artilerie şi de stat major, 37 piloţi şi observatori, 88 toată suflarea românească, de voi însă mai mult decât medici, 4 ofiţeri de marină şi 8 ofiţeri de intendenţă oricine, să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul şi administraţie, la care se adăugau 1150 grade dincolo de care se aud gemetele părinţilor, fraţilor, inferiore şi soldaţi. copiilor noştri sub apăsarea duşmanului hrăpăreţ. La începutul lunii iulie 1917, după încheierea Nu uitaţi că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă şi acţiunii de reorganizare, armata română dispunea mai sfântă cauză: pentru izgonirea cotropitorilor din de 867 batalioane, 110 escadroane şi 243 baterii căminele noastre”. de artilerie. Comandamentele şi unităţile erau Avantajat de teren, inamicul a opus o rezistenţă organizate astfel: două comandamente de armată, înverşunată. Printr-un foc dens de arme automate cinci comandamente de corp de armată, 15 divizii şi de artilerie, prin contraatacuri violente, forţele de infanterie, două divizii de cavalerie, două brigăzi germane şi austro-ungare căutau cu disperare şă-şi de călăraşi, două brigăzi de roşiori pe jos, o brigadă menţină poziţile pe care generalii lor le credeau de de grănceri, o divizie de infanterie, două brigăzi de netrecut. Aşa cum relata Mihail Sadoveanu, pe atunci infanterie a două regimente, o brigadă de artilerie, un locotenent de rezervă şi reporter de război al ziarului divizion de cavalerie, două escadroane, un batalion „România”, atacul infanteriştilor români „a fost ca o de pionieri, un regiment de marş, la care se adăugau lovitură de trăznet. Nu-i mai putea nimic opri. De serviciile corespunzătoare. În ceea ce priveşte mult aşteptaseră ei ora aceasta... Făcuseră cel din urmă armamentul, dacă în august 1916 armata română nu legământ şi se duceau senini la jertfă. Veneau ameninţător dispunea de nicio puşcă mitralieră şi nici de grenade, ca valurile neoprite. Regimentele 2 vânători şi 4 argeş, şi 50 Rezerva Oştirii Române

dintr-odată, după zilele şi nopţile de teribilă bombardare, sfârşit. Ecoul victoriei Armatei Române depăşeşte după suferinţele morale ale aşteptării, lovitura aceasta hotarele Ţării, Aliaţii şi chiar adversarii recunoscând bruscă a infanteriei noastre dezlănţui ca furtuna panică virtuţile şi valoarea ostaşului român. „Armata în rândurile vrăjmaşilor”. franceză a aflat cu bucurie despre frumoasele succese ale Pe câmpul de luptă rămân sute de ostaşi inamici Armatei Române”, ministrul de război al Franţei, Paul morţi, răniţi sau cu mâinile în sus, îngroşând rândurile Painlevé rugând, în telegrama adresată omologului prizonierilor în uniformă gri-verzui. Zeci de tunuri său de la Iaşi, să transmită „felicitările cele mai şi mitraliere, 1.500 de proiectile încărcate cu gaze călduroase şi urările cele mai vii ale soldaţilor francezi, axfisiante, pe care artileria germană nu mai avusese către fraţii lor de arme”. „Singurul punct strălucitor timp să le folosească, vor cădea în mâinile românilor. în răsărit, sublinia la scurt timp de la bătălie ziarul Retragerea trupelor germane din Diviziile 217 şi 218 londonez „The Times”, se găseşte în România, unde infanterie şi fuga dezordonată a celor austro-ungare armata reconstituită atacă viguros barierele Carpaţilor, din divizia de cavalerie şi din Brigada 8 munte l-au obţinând succese apreciabile”. dezamâgit profund pe vlăstarul imperial Iozef de Într-adevăr, în bătălia de la Mărăşti trupele Habsburg, comandant al Armatei austro-ungare, care române, însufleţite de un fierbinte patriotism, au considera că: „situaţia este periclitată şi cu puţine şanse de săvârşit fapte de arme intrate în legendă, elogiate şi în salvare”. De altfel, într-un raport înaintat superiorilor Ordinul de Zi nr 1987, dat de generalul Averescu la săi, arhiducele scria printre altele: „În lupta disperată, sfârşitul operaţiei: „Ostaşi, v-aţi măsurat cu un duşman linia noastră subţiată este respinsă. Pe un teren foarte greu care se credea a fi cel mai tare din lume şi care nu cunoaşte şi sub presiunea celui mai puternic foc de artilerie inamic, ce este a da înapoi. Cu avântul vostru uimitor, de la contraatacurile noastre au avut prea puţine rezultate prima izbire l-aţi pus, în toată puterea cuvântului pe ...Artileria a fost decimată iar infanteria a suferit foarte fugă. Probă sunt miile de prizonieri, numeroase tunuri mari pierderi”. şi enorme cantităţi de muniţiuni ce a lăsat în mâinile În zilele următoare, pentru a exploata succesul noastre. Puteţi să vă mândriţi cu această mare izbândă”. obţinut, generalul Alexandru Averescu introduce După război, pe un platou născut parcă din în bătălie, pe direcţia loviturii principale, divizia oftatul brazilor din jur, Poporul Român, recunoscător, de infanterie din rezervă. Sunt zdrobite pe rând a ridicat un impresionant Mausoleu, în criptele căruia rezistenţele duşmanului de pe înălţimile Încărcătoarea, odihnesc osemintele eroilor căzuţi pe aceste locuri cu Măgura Caşin, Dealul Mare, Răchitaşul, Vârful o sută de ani în urmă. Războiului ş.a. iar peste 30 de localităţi şi întregul bazin al Sovejei fiind eliberate de „mânioşii noştri soldaţi”. Succese obţinuseră de asemenea şi trupele Corpului 8 rus de la stânga, acestea ajungând pe pantele de Sud ale Putnei. Sub acoperirea ariergărzilor, trupele germane şi austro-ungare fugeau spre poziţiile organizate din timp, pe pantele estice ale Munţilor Vrancea şi dincolo de cursul superior al râului Putna. Din păcate, către 19 iulie, situaţia de pe fronturile din Galiţia şi Bucovina devenise gravă. Două armate austro-ungare rupseseră poziţiile trupelor ruse şi ameninţau să întoarcă întregul dispozitiv al forţelor române şi ruse din Moldova. În această situaţie, cu strângere de inimă, Marele Cartier General Român s-a văzut nevoit să ordone oprirea înaintării Armatei 2 şi consolidarea aliniamentului atins. Cu aceasta, bătălia de la Mărăşti, care „va trece în istoria noastră ca o operă serioasă şi solidă de artă militară”, cum spune Mihail Sadoveanu în ale sale „Povestiri însângerate”, apărute la Iaşi în 1917, luase Rezerva Oştirii Române 51

Marea epopee naţională a Mărăşeştilor a încercui trupele române şi ruse, care se aflau în perimetrul Mărăşeşti – Soveja. Efectivele celor două Înfrângerea grea suferită de inamic la Mărăşti grupări intenţionau să-şi dea mâna în zona Adjud, a determinat Comandamentul trupelor germane închizând între ele trupele româno-ruse. să ordone generalului August von Mackensen, Zorii zilei de 24 iulie 1917 din sute de tunuri, mii vestitul „spărgător de fronturi”, care comanda toate de proiectile, multe încărcate cu gaze toxice de luptă, forţele Puterilor Centrale din România, să grăbească răvăşesc poziţiile de apărare ocupate pe malul vestic reluarea ofensivei, să scoată România din război şi să al Putnei, de două divizii ale Corpului 8 Armată rus. pună cât mai repede stăpânire pe câmpiile mănoase Surprinse de violenţa bombardamentului de artilerie ale Ucrainei şi pe Oraşul-port Odessa. În acest scop, inamic, infectate şi de microbul bolşevismului, trupele inamicul a adus pe frontul din Moldova forţe luate de ruse încep să se retragă spre valea Şuşiţei. pe frontul italian, de pe cel francez şi de la Dunăre. Apreciind corect faptul că inamicul face efortul Pentru executarea ofensivei, în cadrul căreia pe direcţia generală Focşani – Mărăşeşti – Adjud, rolul principal revenea Armatei a 9-a germane, după urmărind să-şi conjuge acţiunea cu atacul Grupului un calcul sumar rezultă că inamicul dispunea de forţe general Gerock din Valea Oituzului, pentru a de tăria a 11-12 divizii luptătoare, iar ulterior de 14 şi încercui şi nimici armatele române şi ruse de pe un corp alpin numărând 174 batalioane de infanterie, frontul Moldovei, comandantul Armatei 1 române, 16 escadroane de cavalerie, 39 companii de pionieri, generalul Constantin Christescu ordonă Diviziei 5 o companie de ciclişti etc., iar ca armament de 1708 infanterie, aflată pe Siret, în zona Cosmeşti, să intre mitraliere, 460 aruncătoare de mine, 164 guri de imediat în luptă pentru a astupa golul lăsat de ruşi. foc grele, 403 tunuri de câmp, 92 tunuri de tranşee, Deşi au ocupat în grabă poziţii insuficient amenajate 46 aruncătoare de grenade, 134 tunuri antiaeriene, genistic şi au trebuit să înfrunte un inamic numeros, 6 mortiere de 210 mm, 3 escadrile de aviaţie, câteva bine înarmat şi sigur de victorie, ostaşii acestei brave tancuri etc. mari unităţi au reuşit să stăvilească pentru câteva zile Armata Română, în rândul căreia rolul principal iureşul german. îl avea Armata 1, dispunea de forţele a 5 divizii de La Doaga, Bizigheşti, Moara Roşie, Străjescu, infanterie şi cavalerie, plus unităţi şi formaţiuni de sub razele dogoritoare ale soarelui, adesea în cămăşi, specialitate, numărând un total de 78 batalioane, cu mânecile suflecate şi cu baionetele la arme, 58 escadroane, 114 baterii de artilerie (din care luptătorii români s-au acoperit de glorie. O spărtură 36 de artilerie grea, 7 de 53 mm, 4 mortiere de tranşee realizată lângă satul Doaga, în dispozitivul diviziei a şi altele), 8 batalioane de pionieri, câteva escadrile de fost lichidată în urma unui vijelios contraatac executat aviaţie etc., cu un total de aproximativ 170.000 de de Regimentul 32 „Mircea”, din rândurile căruia luptători. În ceea ce priveşte forţele ruse aliate, cu care s-a remarcat îndeosebi Batalionul 3 din eşalonul vor coopera trupele noastre până la un moment dat, doi, comandat de maiorul Atanasie Ionescu, bravul numărau 85 de batalioane, 32 escadroane, 79 baterii ofiţer căzând în prima linie a asalturilor. de artilerie, dintre care 9 grele etc. În total, în faţa La 27 iulie trupele germane au continuat să trupelor germane şi austro-ungare de pe frontul de înainteze câteva sute de metri, dar s-au izbit de o la Mărăşeşti, se aflau forţe româno-ruse însumând nouă rezistenţă, organizată în grabă de Divizia 9 153 batalioane, 90 escadroane de cavalerie, 193 baterii infanterie, care fusese introdusă în luptă la flancul de artilerie etc. Raportul de forţe era, evident favorabil drept al greu încercatei Divizii 5 infanterie. Focul duşmanului. Dar intervenţia promptă a trupelor dens al mitralierelor, tragerile precise executate de române încă din prima zi a bătăliei va răsturna, aşa atileria grea română şi rusă, amplasată pe malul estic cum se va vedea, toate scotelile inamicului. al Siretului, dar mai ales viguroasele contraatacuri Cu aceste forţe, inamicul şi-a alcătuit un plan ale românilor au stăvilit încă o dată înaintarea ofensiv de anvergură, prin care îşi propunea să execute duşmanului. o lovitură principală pe la Vest de apa Siretului, în În acele zile de adevărat zbucium, în direcţia Focşani – Mărăşeşti – Adjud şi o lovitură comandamentele superioare ale trupelor române secundară în lungul văilor Oituzului şi respectiv şi ruse care acţionau pe frontul de la Mărăşeşti, se Trotuşului, ambele acţiuni cu obiectivul evident de produc unele schimbări. Astfel, cu începere din 52 Rezerva Oştirii Române

ziua de 29 iulie, la comanda Armatei 1 române a Patriei. Iată ce spunea el în Ordinul de Zi cu nr. 90: fost numit generalul Eremia Grigorescu, om cu „La Panciu, Mărăşeşti şi Cosmeşti s-a dezlănţuit cea mai o voinţă de fier, stegarul rezistenţei din trecătoarea măreaţă bătălie ce a purtat vreodată Ţara Românească. Oituz, în toamna anului 1916. Atunci rostise în faţa În lupte crâncene şi vijelioase inamicul, întreit în număr, ostaşilor deviza-jurământ: „Pe aici nu se trece!” şi în nesăţiosa lui poftă de a cuceri şi restul bogatului cotropitorul nu a trecut. Iar acum generalul venea la trup al scumpei noastre Românii, năpustindu-se furios, comanda Armatei 1 hotărât să arate duşmanului că s-a izbit 12 zile şi 12 nopţi de vitejia noastră ca de „Nici pe aici nu se trece!”. Încleştaţi în luptă pe viaţă stâncă neclintită. La Suşiţa şi Siret aţi năruit sforţările şi pe moarte cu vrăjmaşul, ostaşii români zăgăzuiesc groaznice ale sălbatecului duşman, dovedind lumii ferm invazia trupelor germane. Ţara le-a cerut să odată mai mult că „Nici pe aici nu se trece!”. Aici cunoscu stăvilească înaintarea coloanelor duşmane, iar ei, generalul Mackensen ce este înfrângerea. Mărăşeştii fu luptătorii români, de la soldat la general, vor îndeplini mormântul iluziilor germane”. întocmai voinţa ţării, indiferent cu ce tribut. În bătălia de la Mărăşeşti inamicul a suferit o Menţinerea zonei Mărăşeşti avea pentru categorică înfrângere, care a fost plătită cu sacrificiul comandamentul român o importanţă hotărâtoare. a peste 65.000 de soldaţi şi ofiţeri morţi şi răniţi. Dacă inamicul ar fi reuşit să rupă apărarea trupelor Ziarul britanic „Halifax Evening Courier” din data de noastre la Vest de Mărăşeşti şi să-şi dezvolte ofensiva 1 septembrie 1917 scria: „Pierderile germane nu pot fi spre Nord, diviziile noastre 9 şi 14 infanterie – care comparate decât cu cele de la Verdum”. aveau o capacitate de luptă nestabilă – ar fi fost La Mărăşeşti armata română a dorit cu ardoare ameninţate să fie nimicite, iar forţele de la stânga să iasă victorioasă şi a luptat, acolo, dar nu numai acolo, pentru cea mai nobilă şi scumpă cauză, fiindcă Armatei 1 române şi cele ale Armatei 6 ruse ar fi a luptat pentru izgonirea vrăjmaşului şi întregirea fost rupte de restul dispozitivului strategic aliat de pe neamului românesc. După unele date, pierderile frontul din Moldova. înregistrate de trupele române în istorica bătălie s-au Noua încleştare, cea mai dramatică din întreaga ridicat la peste 27.000 oameni, din care 610 ofiţeri. epopee a Mărăşeştilor, are loc în ziua de 6 august Celor care au dobândit marea izbândă de la 1917. Prin evoluţia neprevăzută a luptelor, prin Mărăşeşti, generalul Eremia Grigorescu le adresa cerbicia atacurilor şi contraatacurilor, prin calvarul astfel de cuvinte: „Ostaşi! Mândră de voi... Ţara vă suportat de bravii noştri ostaşi, prin jerfa lor, data de mulţumeşte şi vă admiră împreună cu aliaţii noştri, pe 6 august 1917 poate fi considerată, simbolic vorbind, care i-aţi uimit cu vitejia voastră, cu dorul şi hotărârea „ziua cea mai lungă” a bătăliei de la Mărăşeşti. voastră de a muri până la unul decât să lăsaţi duşmanul să Pregătirii de artilerie a inamicului i se dă replica unei treacă peste pământul care ne-a mai rămas. Dimpreună cu „contrapregătiri”, care durează două ore şi jumătate. voi, depunem pe mormintele eroilor ce au căzut în această A fost, se pare, cea mai violentă pe care au executat-o năpraznică luptă florile recunoştinţei unui popor”. tunarii noştri de la începerea marii bătălii de la În concluzie, prin forţele care s-au înfruntat la Mărăşeşti. Mărăşeşti (peste 300.000 de luptători), prin pierderile Surprins, derutat, epuizat şi cu încrederea în înregistrate de cele două tabere aflate în conflict succes spulberată, inamicul începe retragerea. O (circa 100.000 de oameni), prin rezultatele obţinute retragere precipitată şi ruşinoasă. La căderea serii, de trupele române şi aliate, ca şi prin consecinţele de urmărit îndeaproape de regimente şi divizii întregi, ordin strategic, victoria românească de la Mărăşeşti pornite ca fluviile revărsate în vijelioasa contralovitură, se înscrie printre cele mai mari izbânzi din istoria inamicul este azvârlit dincolo de baza de pe care Neamului nostru. Raportată la istoria universală, ea plecase la ofensivă. Din acea zi de 6 august, marea, este considerată de unii istorici şi analişti militari ca hotărâtoarea confruntare de forţe de la Mărăşeşti va cea de-a 19-a bătălie decisivă din istoria lumii, din sta sub semnul victoriilor trupelor noastre. toate timpurile. După formidabila încleştare din ziua de 6 august Oituz. După numai 48 de ore de la declanşarea 1917, care a constituit apogeul bătăliei de la Mărăşeşti, ofensivei inamicului din zona Mărăşeşti a început şi generalul Eremia Grigorescu a găsit cuvinte de bătălia de la Oituz. Acţiunea făcea parte, aşa cum am poet pentru a se adresa tuturor minunaţilor ostaşi ai afirmat la un moment dat, dintr-un plan de amploare Rezerva Oştirii Române 53

de peste 130 guri de foc de artilerie, iar gruparea duşmană însuma forţele a peste 50 de batalioane de infanterie şi 200 tunuri, între acestea predominând artileria grea şi supergrea (de 210 respectiv 350 mm). În văile Oituzului şi Slănicului trupele noastre au reuşit de fiecare dată să respingă atacurile inamicului. Faptele de eroism pe care le-au săvârşit trupele române în cursul grelelor lupte întrec orice închipuire. Fără să şovăie, ele au rezistat celui mai intensiv bombardament de artilerie dezvoltat vreodată, iar atacurile în masă date cu extremă violenţă de trupele bavareze şi germane s-au lovit de –v— vitejia soldaţilor noştri care, deşi inferiori numeric şi ca dotare, au luptat cu o vitejie fără seamăn. Bătălia de la Oituz a fost o izbândă a puterii de rezistenţă a ostaşului român. Împreună cu bătălia de la Mărăşeşti ea a reuşit să zădărniceacă marele plan strategic al duşmanului, a salvat Moldova de catastrofa invaziei şi ocupaţiei inamice şi a adus o nouă consacrare gloriei Oituzului. În aprigele bătălii din vara anului 1917, mai ales în cele două operaţii de apărare (Mărăşeşti şi Oituz) şi una ofensivă (Mărăşti), comandamentele române de prin aplicarea căruia comandamentele Puterilor Cen­ la toate eşaloanele au dovedit că stăpânesc şi aplică în trale urmăreau să încercuiască şi apoi să zdrobească mod corespunzător principiile artei militare. Mii de Armatele 2 română şi 4 rusă. Inamicul îşi propunea eroi s-au jertfit pe câmpurile de luptă, numele lor fiind să execute o a doua lovitură în lungul văii Oituzului înscrise cu litere de aur în Cartea de Istorie a Neamului. şi a Trotuşului. Generalii David Proporgescu şi Ion Dragalina, Executarea ofensivei pentru străpungerea pasului maiorul Atanasie Ionescu, căpitanul Grigore Ignat, Oituz fusese încredinţată Grupului de armate, coman­ sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, caporalul dat de generalul Gerock. Această grupare urma să rupă frontul în valea Oituzului, să ocupe Oneştii, iar apoi, continuând viguros înaintarea pe valea Trotuşului, să facă joncţiunea în zona Adjud, cu Armata 9 germană care opera ofensiv în lunca Siretului. Căderea liniei Trotuşului însemna întoarcerea poziţiilor apărării noastre din valea Siretului, prinderea armatelor române şi ruse în marele cleşte pe ale cărui braţe le mânuiau, pe unul Gerock, pe celălalt Mackensen. Însemna catastrofa acestor armate şi ocuparea Moldovei. Iată de ce în valea Oituzului se juca acum nu numai soarta unei bătălii ci însăşi soarta ţării. Toate aceste considerente, dublate, întreite şi înzecite de dorinţa de a face totul pentru apărarea pământului străbun, au întărit hotărârea ostaşilor români de a bara cu orice preţ defileul Oituzului. În total, trupele române dispuneau în zona Oituz de forţe de valoarea a circa 34 batalioane, sprijinite 54 Rezerva Oştirii Române

Constsntin Muşat şi mulţi alţii, au devenit nume sa curajoasă, care a arătat în mijlocul greutăţilor de de legendă, ei jertfindu-se „pentru ţară, pentru cinste, acum cele mai eroice virtuţi”, spune Alexandre Ribot, pentru drept şi biruinţă”. preşedintele Consi­liului de Miniştri al Franţei, într-o Bărbăţia şi puterea de rezistenţă a ostaşilor telegramă adresată suve­ranului român. români au fost remarcate de personalităţi străine, de Şi generalul Kurt von Morgen, comandantul presa din diferite ţări, inclusiv de adversar. Primul Corpului 1 din Armata 9 germană, afirmă că: ministru al Marii Britanii, Leoyd George scria „Rezistenţa duşmanilor, în special a românilor, a fost Guvernului român la 21 august 1917: „Reconstituirea neobişnuit de îndârjită şi s-a exprimat (în bătălia de armatei române şi rezistenţa îndârjită, rezistenţă atât de la Mărăşeşti - n.a.) prin 61 de contraatacuri în timpul preţioasă pentru cauza comună, pe care această armată o celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta opune duşmanului, în condiţii de o greutate excepţională, la baionetă. Românii au devenit un aversar demn de prezintă un exemplu măreţ de tărie pe care libertatea o respectat”. inspiră unui popor liber”. O lună mai târziu, generalul Odată cu încheierea bătăliilor din vara anului american Joseph Pearshing, şeful Misiunii Militare a 1917 - „Triunghiul de foc Mărăşti, Mărăşeşti, Statelor Unite ale Americii în Franţa, este de părere Oituz” – devine din trăire fierbinte şi dramatică, că: „Armata română a urcat splendid panta pe care se din luptă dârză şi necurmată pentru apărarea şi scoborâse fără voia şi fără vina ei. Chemată la suprema reîntregirea României, pagină de Istorie slăvită şi încercare a ofensivei trecute şi a luptelor de la sud, armata moştenire glorioasă pentru urmaşi. Din crâncenele României a dat nenumărate dovezi de eroism. Soldaţii încleştări de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz vor învăţa români luptă admirabil, sunt la înălţimea celor mai toate generaţiile de oşteni de după Marea Unire din viteji apărători”. „Franţa salută naţiunea română, sora 1918, cum să-şi slujească şi să-şi apere ţara.

–v— Rezerva Oştirii Române 55

AU LUPTAT CU ARMA ŞI …CÂNTECUL Colonel (r) ION PELEARCĂ

Este binecunoscut faptul că muzica retragere. În acest moment, prevăzând a fost, este şi probabil va continua să dezastrul care ne aştepta şi profitând rămână una dintre artele cu cea mai de faptul că era pe înserate, am ordonat impresionantă forţă de înrâurire asupra strângerea muzicanţilor, care se găseau omului, determinându-i, în cele mai pe poziţiile de trăgători şi executarea diverse momente, atitudini de-a dreptul marşului Deşteaptă-te, române. miraculoase, gesturi uneori eroice şi Accentele marşului îmbărbătează fapte deosebite. Afirmaţia este atestată subit pe luptători care, scuturaţi parcă de de numeroase exemple, chiar şi din zilele un fior puternic, se alipiră de fanfară, cu noastre, dar îndeosebi de momentele drapel cu tot şi fără să mai ţină seamă de dramatice, de grea încercare, de luptă, iadul de foc, care cutremura văzduhul, se în care cântecul şi-a dovedit forţa sa repeziră ca viforul către cei ce se încumetau vitalizantă, mobilizatoare. să ne calce pământul. Multe asemenea cântece, marşuri Căpitan Rusu Sava Urmăriţi de aproape de către fanfară, şi imnuri au existat şi la români de-a trupele noastre, care par împinse de o forţă lungul veacurilor, ele transmiţându-se supraomenească, ţin piept inamicului, îl din generaţie în generaţie, ca o flacără vie, până la noi, ca opresc, îl dau înapoi, îl iau la goană şi de unde se retrăgeau o expresie a bogăţiei şi forţei sufleteşti specifice neamului spre Topraisar, se regăsesc acum pe vechea poziţie, îl fugăresc nostru, renumit încă din antichitate pentru înclinaţia sa şi intră în bateriile inamicului. specială pentru frumos, pentru cântec şi poezie. Amintim În timpul înaintării către inamic, muzicanţii, în acest sens de tulburătoarele şi înălţătoarele: Hai fraţi, istoviţi de cântarea fără întrerupere făcută în pas grăbit, hai fraţi, tocmai din vremea lui Ştefan cel Mare, Marşul încearcă să-şi odihnească plămânii, cât de cât, dar în acele lui Iancu, Deşteaptă-te române, Hora Unirii, Tricolorul, clipe d-l maior Rasoviceanu, comandantul regimentului Drum bun, Pui de lei, Voinţa neamului, Treceţi batalioane de vânători, văzând că odată cu încetarea muzicii elanul române Carpaţii şi multe altele, cu care au pornit la trupei se micşorase, a strigat: Cântă Sava, că-i prăpăd! luptă şi au murit cu ele pe buze, luptând pentru dreptate Reîncepând cu Deşteaptă-te, române şi cântând socială şi neatârnare, atâtea şiruri de eroi. neîncetat am intrat în linia întâi de luptă, astfel că o parte Dintre cele mai frumoase şi interesante episoade din trupa inamică a fost făcută prizonieră, iar altă parte dramatice în care cântecul a jucat un rol determinant în destinul unor lupte sau bătălii celebre voi relata unul s-a retras în debandadă, lăsând să i se captureze tunuri, mai puţin cunoscut, ai cărui protagonişti au fost membrii mitraliere, animale etc.”. unei fanfare militare. Este vorba de un episod petrecut Pentru fapta sa eroică, căpitanul Sava Radu a în timpul Primului Război Mondial, eveniment istoric fost decorat cu Crucea de război, Steaua României cu de mare însemnătate pentru noi, pe care îl celebrăm în spade în rang de cavaler, Panglica de Virtute militară aceşti ani, în care, umăr la umăr cu combatanţii din linia şi Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 întâi a frontului, muzicanţii militari şi-au afirmat, sub cu baretele Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti. Până la diferite modalităţi, patriotismul, însufleţirea şi spiritul sfârşitul războiului, muzica Regimentului 4 Călugăreni de sacrificiu, făcându-şi exemplar datoria faţă de patrie. a fost necontenit pe front, participând la luptele de pe Episodul s-a petrecut în luptele purtate de trupele Neajlov, Videle, Stâlpul Iepureşti, precum şi la bătălia de noastre împotriva celor germane în Dobrogea, în toamna la Mărăşeşti din 25 iulie-10 august 1917. anului 1916, în bătălia de la Amzacea, bătălie al cărei Prin acest fapt de neasemuit curaj, căpitanul Sava destin a fost determinat de iniţiativa, curajul şi spiritul Radu şi trupa sa de muzicanţi militari s-a înscris în de sacrificiu al muzicii militare conduse de căpitanul istoria vitejilor neamului românesc, rămânând ca o pildă Sava Radu. Episodul este descris de însuşi eroul său, în vie de eroism şi devotament, ca un model de abnegaţie propriile amintiri, din care redăm fragmentul următor: până la sacrificiu, prin folosirea ingenioasă şi deosebit „8 septembrie 1916. Lupte crâncene în Dobrogea. Inamicul de eficientă, într-un moment cheie, a înflăcăratului şi atacă cu înverşunare poziţia de la Amzacea şi Bunic Enghez. nemuritorului Deşteaptă-te, române, astăzi Imnul de Românii luptă ca leii, dar atacul duşman este copleşitor prin Stat al României. numărul oamenilor şi al gurilor de foc. NOTĂ Sub acest năprasnic atac, Regimentul 4 Călugăreni, Amintirile căpitanului Sava Radu din Primul care a dat dovezi de mare curaj în toate luptele, îşi simte Război Mondial au fost prezentate în volumul „Istoria rândurile slăbite. Inamicul înaintează şi pare de neoprit, muzicilor militare”, autor Maior (dr.) Marin Sâlea, trupele noaste încep să şovăie şi se produce o mişcare de apărut în Editura Militară, Bucureşti, 2006. 56 Rezerva Oştirii Române

PROBLEME DE INTERES STATUL NAŢIUNE – REPERE ISTORICE, POLITICE ŞI CONCEPTUALE General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢU Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

1. Statul naţiune – un capitol aparte în istoria sunt membre suverane şi egale între ele, ale comunităţii formaţiunilor statale. internaţionale; ele se identifică prin teritorii şi populaţie Organizarea politică a comunităţilor umane a bine definite, asupra cărora exercită control exclusiv; apărut ca o consecinţă firească a unei evoluţii care a prin aceste atribute, statele-naţiune pot fi clar delimitate, înlocuit treptat, în perioada care a urmat după încheierea nu sunt subordonate unul altuia şi nu sunt supuse unei rolului pe care Napoleon I l-a jucat în istoria modernă autorităţi superioare; sunt considerate sisteme politice a Europei, o viziune preponderent imperială asupra omogene în interior, care constituie cadrul cel mai firesc al naturii comunităţii politice, cu una bazată pe încrederea loialităţii umane. în loialităţile specifice comunităţilor naţionale. Acest set de principii şi-a găsit prima formulare La baza acestei viziuni noi, care a caracterizat oficială în 1648, prin Tratatul de pace de la Westfalia, gândirea politică începând cu secolul 19, regăsim document care a pus bazele a ceea ce numim convingerea că lumea în care trăim este un mozaic astăzi sistemul de state westfalian, ordinea politică al naţiunilor, acestea fiind unităţi fireşti, naturale şi internaţională care a dăinuit peste trei sute de ani, organice ale societăţii umane. Caracteristica principală ultimele două secole, 18 şi 20, fiind caracterizate în a naţiunilor este dată de omogenitatea culturală şi mod pronunţat prin procesul deja amintit, de contopire lingvistică, care îşi are originea în istoria comună, iar a statului cu naţiunea. Deşi un produs eminamente din perspectiva individului, care aparţine unei şi numai european, sistemul de state westfalian a însemnat unei naţiuni, acesta este cadrul firesc în care libertatea generalizarea la scară globală a convingerii că lumea are sens şi poate fi exercitată. Din acest motiv, este un compozit al unor parcele teritoriale distincte, membrii comunităţilor naţionale au obligaţia morală administrate fiecare de către un guvern care exercită să fie loiali naţiunilor din care fac parte, iar armonia un control corespunzător, suprem, nelimitat şi exclusiv, şi stabilitatea lumii presupune protejarea prin mijloace asupra teritoriului şi populaţiei care îi aparţine. potrivite a naţiunilor: fiecare naţiune are dreptul la un 2. Globalizarea – o primă provocare a statului- stat propriu, pe care îl administrează în mod suveran, naţiune. conform intereselor sale. Procesul de amalgamare a instituţiilor statului cu Aceste convingeri, slab conceptualizate şi de miturile naţionale nici nu a apucat încă să-şi producă regulă nesupuse unei analize mai riguroase, s-au cele mai spectaculoase consecinţe în redesenarea hărţii generalizat rapid, au contribuit la redesenarea, în mai politice a lumii, când au apărut primele semne ale multe valuri, a hărţii politice a lumii, iar în interiorul unei evoluţii alternative, cea de relativizare treptată formaţiunilor statale au facilitat contopirea statului cu a caracterului exclusiv şi nelimitat al controlului pe naţiunea, prin amalgamarea practicilor de administrare care statele îl exercită asupra teritoriului propriu: în a instituţiilor statului cu mituri naţionale, ceea ce a 1864 a fost adoptată Convenţia de la Geneva privind conferit aparatului de stat o legitimitate nemaiîntâlnită tratamentul răniţilor şi bolnavilor pe vreme de război în istoria premergătoare a noii formaţiuni statale. (aceasta fiind considerată drept una dintre primele Succesul ideii naţionale în sporirea eficienţei prevederi internaţionale care au impus standarde instituţiilor statului s-a reflectat rapid şi în teoriile de comportament statal, violând caracterul exclusiv despre politica internaţională. În pofida apartenenţei şi nelimitat al suveranităţii); în 1865 a fost creată la paradigme rivale, teoreticienii împărtăşesc aceeaşi prima agenţie globală, Uniunea Internaţională a viziune preponderent statală, care are la bază câteva Telegrafului; în 1884 s-a trecut la coordonarea globală principii simple, de data aceasta conceptualizate în a fusului orar, în 1891 s-au înregistrat cele dintâi detaliu şi amplu dezbătute: politica internaţională convorbiri telefonice transfrontaliere (între Londra şi se bazează pe interacţiunea dintre statele-naţiune, Paris); în anul 1919 s-au organizat primele zboruri acestea fiind în egală măsură actorii şi scopul principal transfrontaliere regulate; în 1929 au fost efectuate cele al activităţii politice la acest nivel; statele naţionale dintâi operaţiuni financiare off-shore; în 1930 au fost Rezerva Oştirii Române 57

difuzate primele emisiuni globale de radio şi exemplele Viziunea asupra lumii care a facilitat apariţia ar putea continua. statelor-naţiune, ca şi reflecţiile teoretice asupra Aceste debuturi ale fenomenului numit azi specificului acestora au inclus, după cum am subliniat, globalizare au fost urmate de evoluţii spectaculoase în câteva ipoteze privind caracterul omogen al comunităţii a doua jumătate a secolului 20. Mai multe domenii politice, privind calitatea solidarităţii şi formele de ale vieţii sociale au trecut printr-un puternic proces de manifestare a loialităţii din interiorul statelor-naţiune, internaţionalizare. precum şi capacitatea instituţiilor acestora de a crea Ceea ce trebuie reţinut este faptul că în perioada cadrul cel mai potrivit pentru libertatea individului, de facto nu se mai poate vorbi de suveranitate în a tuturor membrilor comunităţii politice, fără spiritul sistemului de la Westfalia, nu este însă discriminare sau excludere. mai puţin adevărat că nici semnele coagulării unei Tot pe seama globalizării precum şi a unui aspect guvernări globale nu se întrevăd. Statele-naţiune trec, colateral al acesteia: răspândirea la scară globală a fără îndoială, printr-un amplu proces de adaptare la democraţiei, ca singura formă legitimă a puterii condiţiile globalizării, ceea ce presupune o graduală, dar politice, poate fi pusă şi pe faptul că guvernanţii din totuşi semnificativă internaţionalizare, denaţionalizare diferite regiuni ale lumii sunt în ultima vreme, forţaţi şi dezetatizare simultană a instituţiilor acestora. Dar de împrejurări, să admită că unele dintre aceste premize tocmai modul în care statele naţionale reuşesc să ale statelor-naţiune nu se verifică în practică şi, în se adapteze la aceste provocări este dovada cea mai pofida ipotezelor tacite pe care se bazează funcţionarea grăitoare a viabilităţii acestei forme de organizare a acestora, există un important grad de diversitate vieţii sociale şi a autorităţii politice. culturală şi lingvistică, care caracterizează majoritatea Consecinţele adaptării la aceste provocări, pe statelor naţionale din zilele noastre. scurt, în două tendinţe majore. Prima dintre acestea Referitor la dimensiunea fenomenului, diferite priveşte redefinirea structurii de interese promovate surse au emis diverse ipoteze. Un raport UNESCO de state. În timp ce statele-naţiune din perioada realizat în perioada 1993-1996 aminteşte, de exemplu, suveranităţii clasice promovau interesele naţionale şi că în cele aproximativ 200 de state recunoscute de urmăreau scopuri protecţioniste împotriva imixtiunii comunitatea internaţională se regăsesc peste 10.000 intereselor din afară, statele-naţiune din perioada post- culturi distincte, iar sursele referitoare la diversitatea suverană promovează în mod simultan şi combinat atât lingvistică a lumii estimează că pe glob se vorbesc interese naţionale cât şi globale. aproximativ 6.000 de limbi. A doua consecinţă a modului în care statele- În Europa, spre exemplu, situaţia se prezintă în naţiune se adaptează la condiţiile globalizării este felul următor: în cele 45 de state europene (dintre reflectată în modificarea naturii conflictelor care pot care 36 având peste un milion de locuitori), trăiesc apărea. Conştientizarea faptului că globul pământesc 87 grupuri etnice, din care 26 în cel puţin 5 state; se este un loc unic în sensul de unitar şi fără alternativă, cunosc 90 de limbi vorbite, din care numai 6 limbi sunt din perspectiva sustenabilităţii condiţiilor de viaţă, utilizate numai pe teritoriul unui singur stat, 53 nu reduce şansele unor conflicte armate majore între state sunt limbi oficiale în nici un stat (numărul total al celor critice. Evoluţiile ultimelor decenii au demonstrat pentru care aceste limbi sunt limbi materne constituind că cele mai multe conflicte armate s-au produs 5 % din populaţia totală a Europei), iar 31 sunt vorbite cu implicarea forţelor sub-statale, sub forma unor în mai multe state (atât ca limbi oficiale cât şi ca limbi insurgenţe împotriva guvernelor naţionale sau între minoritare, ponderea persoanelor care folosesc aceste fracţiuni interne care rivalizează pentru dobândirea limbi în condiţii de minoritate fiind 6 % din populaţia controlului exclusiv asupra instituţiilor statului. Europei); din cele 87 grupuri minoritare, 12 au între 3. Consecinţe ale diversităţii pentru statul- 1 şi 2 milioane de membri, 23 grupuri minoritare între naţiune. 1şi 0,5 milioane de membri şi 11 grupuri minoritare Este evident că şansele de supravieţuire a numără între 400.000 şi 500.000 de membri. statului-naţiune depind într-o măsură semnificativă Cele de mai sus ne avertizează că ignorarea de modul în care acesta se va dovedi capabil să diferitelor aspecte ale diversităţii în procesele de gestioneze problemele interne, făcând faţă aşteptărilor construcţie statală poate conduce la apariţia unor forme comunităţii internaţionale privind eficienţa exercitării variate de deficite democratice, date în primul rând prerogativelor statale, atât în ceea ce priveşte furnizarea de apariţia unor fenomene de excluziune din diferite de securitate internă şi regională, cât şi în susţinerea structuri ale vieţii sociale şi politice. Aşa stând lucrurile, unui climat atrăgător pentru fluxurile de capital şi statele indiferent de dificultăţi, vor trebui să întreprindă pentru celelalte aspecte ale internaţionalizării, în măsuri care să favorizeze dezvoltarea lor în condiţiile teritoriile pe care le au sub jurisdicţie. diversităţii culturale, lingvistice şi de altă natură. 58 Rezerva Oştirii Române

4. Statele naţionale în istoria recentă. În perioada 1789-1848 se configurează tot În mod paradoxal, nu doar logica statului- mai pregnant ideile privind necesitatea construcţiei naţiune, dar şi principiile dominante din sfera statelor-naţiune. Revoluţiile europene au alimentat politicii internaţionale încurajează aceste forme de ideile construcţiei statelor-naţiune, definite îndeobşte comportament statal. Se cunosc destule exemple prin comunitatea de limbă, cultură, teritoriu, viaţa în care eforturile unor state de a-şi spori gradul de economică, tradiţii, credinţă. coeziune internă au fost tolerate sau chiar încurajate Ideile revoluţiei paşoptiste au căpătat contur pe de comunitatea internaţională sub pretextul asigurării teritoriul locuit de români în anul 1859 când, prin stabilităţii sau a sporirii eficienţei statului respectiv, Unirea Principatelor se puneau primele cărămizi ale chiar dacă acestea au îmbrăcat forme discriminatorii. statului-naţiune român. Se poate presupune că unele dintre suferinţele Primul Război Mondial - pentru România provocate în acest mod au constituit preţul pe care Războiul de Întregire - a contribuit la distrugerea anumite comunităţi politice l-au avut de plătit pentru tiraniei şi despotismului, prin „strivirea” unor imperii, succesul de mai târziu în procesele de modernizare, aşa numite „închisori ale popoarelor”. În acest context respectiv pentru performanţele cu care statul-naţiune are loc încheierea procesului istoric al făuririi se poate mândri azi şi ca atare că în cazul Franţei post statului naţional unitar român, în anul 1918, când, revoluţionare sau al Turciei după reforma lingvistică prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu din 1928, de exemplu, ele pot fi acceptate ca legitime. patria mamă se finaliza în mod strălucit visul pentru Într-adevăr, există numeroşi teoreticieni care consideră care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de că persistenţa unui grad ridicat de diversitate în înaintaşi. anumite zone ale lumii este rezultatul unui eşec de Urmărind înfăptuirea supremului deziderat modernizare. de unitate, românii au purtat, între 1916 şi 1918, Având însă în vedere faptul că procesul de propriul lor război de eliberare a teritoriilor de trupele globalizare a surprins lumea din punct de vedere al cotropitoare ale Puterilor Centrale şi de reunire a diversităţii, în starea pe care am descris-o pe scurt în provinciilor aflate sub dominaţie străină la patria cele de mai sus, nu este de mirare că aceste politici mamă. De-a lungul unor lupte şi jertfe grele, spiritul de de favorizare a culturilor dominante în stat, oricât de unitate se manifestase cu o forţă nemaiîntâlnită, astfel îndreptăţite ar fi, produc consecinţe de sporire, uneori că Marea Unire din anul 1918, de la făurirea căreia alarmantă, a aservirii identităţilor naţionale, politicile în anul 2018 vom sărbători împlinirea a 100 de ani, identitare şi eforturile de emancipare specifice reprezintă rezultatul eforturilor conjugate ale fraţilor diferitelor comunităţi culturale marginalizate. Nu este din toate provinciile istorice, consecinţa exprimării - deci întâmplător că întrebarea referitoare la capacitatea în condiţiile internaţionale favorabile ale prăbuşirii democraţiei de a identifica corectivele necesare în imperiilor multinaţionale vecine - a liberei voinţe condiţiile diversităţii se pune în ultima vreme cu a românilor în cadrul unor adunări cu larg caracter acuitate. plebiscitar. Dacă istoria recentă a lumii a înregistrat Încheierea procesului de făurire a statului numeroase exemple de suferinţe umane cauzate de naţional unitar la 1 decembrie 1918 a pus capăt eforturile de făurire şi de consolidare a statelor-naţiune, şirului de nedreptăţi suferite de poporul român secole nu este mai puţin adevărat că există o cazuistică bogată şi variată şi exemple în care statele naţionale găsesc de-a rândul. Se realizase un act istoric de profundă soluţii ingenioase la problemele generate de diversitate, dreptate, care devenise realitate prin sacrificiile imense reuşind să restabilească coeziunea internă şi să elimine ale tuturor generaţiilor pentru care idealul naţional surse potenţiale de conflict interstatal, chiar dacă preţul se confundase cu însăşi existenţa poporului român. pe care îl au de plătit este egal uneori cu renunţarea Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului la unii identificatori clasici ai statului-naţiune, sau român în 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional acceptarea unor consecinţe care violează principiile prin tratatele încheiate în ani 1919-1920. La clasice ale democraţiei reprezentative, iar uneori este deschiderea Conferinţei de la Paris (5/18 ianuarie nevoie şi de compromis. 1919), România era, de fapt şi de drept, un stat unitar şi 5. Statul naţional unitar, un vis românesc independent, în cadrul lucrărilor acesteia consacrându- împlinit. se doar, prin instrumentele dreptului internaţional, Cronologic vorbind, ideea statului-naţiune poate noul statut teritorial şi politic al ţării noastre, pe baza fi stabilită istoric, aşa cum am mai arătat, odată cu principiului sacru al autodeterminării popoarelor. triumful instituţional al revoluţiei luministe (burgheze) Conferinţa de pace a recunoscut istoricele din 1789 – Paris. transformări înfăptuite prin lupta popoarelor pentru Rezerva Oştirii Române 59

independenţă şi unitate naţională, noul statut politico- membră fondatoare a Ligii Naţiunilor, afirmându-se teritorial al României, Cehoslovaciei, Regatului sârbo- ca o activă promotoare a politicii de pace şi securitate croat-sloven, Poloniei, Finlandei şi statelor baltice. colectivă, de colaborare interstatală, pe baza respectării Astfel, în Tratatul de la Trianon, încheiat la 4 iunie independenţei şi integrităţii teritoriale ale fiecărui stat. 1920. cu Ungaria, se consemna actul desăvârşirii În noua etapă istorică, în faţa naţiunii române unităţii naţional-statale a României, dreptul ei stăteau problemele cardinale pentru evoluţia ei viitoare: legitim asupra Transilvaniei, iar în tratatul semnat consolidarea internă şi afirmarea internaţională a la 10 decembrie 1919 cu Austria se specifica expres statului naţional-unitar, unificarea administrativ- că aceasta „renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea teritorială, legislativă, monetară, eliminarea conse­ României, la toate drepturile şi titlurile asupra părţii cinţelor economice grave provocate de război şi de fostului ducat al Bucovinei” ocupaţia străină, organizarea apărării ţării ş.a. Pe La 28 octombrie 1920 s-a semnat la Paris, între plan extern, România a urmărit asigurarea securităţii, România pe de o parte şi Marea Britanie, Franţa, independenţei, suveranităţii şi integrităţii statului Italia şi Japonia, pe de altă parte, tratatul prin care se naţional unitar. recunoaşte unirea Basarabiei cu România. Din păcate, după declanşarea celui de Al Doilea Astfel, tratatele de pace din 1919-1920 nu au Război Mondial, Dictatul de la Viena din 30 august făcut decât să recunoască existenţa statului naţional 1940 a adus grave prejudicii integrităţii teritoriale a unitar român, înfăptuit prin voinţa unanimă supremă ţării. Deşi în parte acestea au fost reparate în urma a întregului popor, liber exprimată în istoricele adunări războiului şi încheierii păcii, rănile acestui Dictat mai din anul 1918. persistă încă şi astăzi. Încheierea procesului de făurire a statului 6. România – stat naţional, suveran şi naţional unitar a deschis o nouă etapă în afirmarea independent, unitar şi indivizibil. În articolul 1 din Constituţie, România este istorică a poporului român. România a devenit astfel definită ca „stat naţional, suveran şi independent, „un stat naţional unitar şi indivizibil”. Se deschidea unitar şi indivizibil”, ceea ce ne dă certitudinea că astfel un câmp larg de acţiune pentru legile economice rolul statului-naţiune nu s-a încheiat şi că există şanse obiective la scara României întregite, toate provinciile minime ca acest rol să se încheie. fiind încadrate în circuitul economic naţional. În acest Caracterul naţional al statului român exprimă o context, naţiunea română, reunită în fruntariile aceluiaşi trăsătură a acestuia care vizează unul din elementele stat, a putut să-şi pună în valoare energiile descătuşate, sale constitutive şi anume populaţia. Aşa cum am mai capacităţile sale creatoare, în slujba progresului arătat, naţiunea reprezintă unul dintre elementele economic, dezvoltării ştiinţei, învăţământului şi constitutive ale statului, ea putând fi definită ca culturii, care aveau să servească nemijlocit poporului populaţia de ieri, de azi şi de mâine. Naţiunea exprimă român, păcii şi stabilităţii în sud-estul Europei şi în istoria, continuitatea şi mai ales comunitatea materială întreaga lume. şi spirituală. Statul român suveran este în drept cea mai Au fost create condiţii noi, favorabile activităţii puternică dintre toate colectivităţile publice pe care le tuturor claselor şi categoriilor sociale, la nivelul întregii include şi dintre toate subiectele de drept existente ţări. în interiorul său. Regimul politic burghezo-democratic existent în Independenţa compară suveranitatea cu România după Marea Unire a proclamat asigurarea elementele superioare statului şi reprezintă aspectul de drepturi egale tuturor locuitorilor: „Românii – se definit prin faptul că statul nu depinde de nicio prevedea în Constituţia din martie 1923 – fără deosebire autoritate superioară care l-ar putea limita sau priva de de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de puterea sa specifică. Atribuirea de independent pentru libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de statul român îşi are explicaţiile în realitatea istorică, libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea exprimată prin prevederile tuturor constituţiilor din de asociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite istoria modernă a statului român. prin legi. Deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, Caracterul unitar al statului român vizează de origine etnică şi de limbă nu constituie în România o teritoriul. Astfel, pe teritoriul României este piedică spre a dobândi drepturile civile şi a le exercita”. organizată o singură formaţiune statală. Prin Odată realizat idealul naţional al unităţii, statul caracterul indivizibil, acesta priveşte toate cele român a avut noi posibilităţi pentru manifestarea trei elemente ale statului în ansamblu: teritoriu, plenară a pe scară internaţională, România fiind populaţie, suveranitate. 60 Rezerva Oştirii Române

REMEMBER

General de brigadă ing. MIHAIU STANCIU S-a născut la 15 decembrie 1922 în oraşul Dej, Judeţul Cluj, într-o familie de intelectuali cu şapte copii. Urmează cursurile şcolii primare şi liceul în oraşul Dej. Ultima clasă de liceu o termină însă în Moldova, în oraşul Roman, unde familia sa a fost nevoită să se refugieze la sfârşitul anului 1940, an în care, prin Dictatul de la Viena din 30 august, partea de nord-vest a ţării a fost cedată şi ocupată de Ungaria horthistă. În perioada 1941-1943 urmează cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri de Geniu – specialitatea construcţii linii şi poduri căi ferate. După terminarea şcolii militare este avansat sublocotenent şi numit comandant de pluton construcţii linii şi poduri căi ferate, cu care ia parte la Campania din Vest, în cadrul Brigăzii de Căi Ferate comandată de generalul Traian Panaitescu. În această perioadă, împreună cu subordonaţii săi, participă activ la lucrările de restabilire linii şi refacere a podurilor de căi ferate, în condiţii de război, pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. pe toate magistralele feroviare ale României, multe După terminarea războiului şi întoarcerea în ţară dintre acestea încorporând şi soluţiile tehnice propuse activează în cadrul R1şi 2 Căi Ferate, timp în care ia chiar de locţiitorul Şefului Direcţiei Transporturi şi parte la lucrările de reparare şi consolidare a liniilor Comunicaţii Militare. şi podurilor de căi ferate, avariate în mare parte de După 1990 a devenit membru al Asociaţiei război, precum şi la construirea unora noi. Cadrelor Militare de Căi Ferate şi Transporturi, Este selecţionat şi trimis la studii în U.R.S.S. unde, contribuind pe de o parte la întărirea continuă a acestei în perioada 1950-1955 urmează cursurile Academiei structuri asociative, iar pe de altă parte la cunoaşterea de Transporturi din Leningrad, la terminarea cărora şi promovarea istoriei acestei arme, în care „Cavalerii primeşte diploma de inginer. Roţii Înaripate” şi-au făcut pe deplin datoria. După revenirea în ţară lucrează timp de şase ani S-a stins din viaţă la 5 martie 2016, lăsând în în Secţia Tehnică a Direcţiei Transporturi Militare din urma sa tristeţe şi durere. Marele Stat Major. Devine apoi, urmare a rezultatelor La împlinirea unui an, în luna martie a.c., de pe care le obţine, şef al acestei secţii. la plecarea pe drumul fără întoarcere, soţia, doamna În anul 1963 este promovat în funcţia de locţiitor Gherghina, fiul Florin, nora şi nepoata, rudele şi al şefului Direcţiei Transporturi şi Comunicaţii prietenii săi, ofiţeri de căi ferate, cunoştinţele sale, au Militare din Marele Stat Major, funcţie din care este adus omagiul lor celui care a fost generalul de brigadă pensionat în anul 1983. ing. MIHAIU STANCIU, rugându-se la Dumnezeu În cei 42 de ani de serviciu neîntrerupt în să-l odihnească în pace. Armata Română, din care 20 de ani locţiitor al şefului D.T.C.M. şi-a făcut cu prisosinţă datoria, Colonel (r) VALERIU CREŢU contribuind la modernizarea activităţii trupelor de Asociaţia Cadrelor Militare de Căi Ferate Căi Ferate, care au realizat adevărate lucrări de artă şi Transporturi –v— Rezerva Oştirii Române 61

Comandor (Av.) POPA ARISTOTEL S-a născut la 23 aprilie 1940 în Comuna Tamaşi, Judeţul Bacău, fiind al cincilea copil al familiei Grigore şi Adela Popa, familie de oameni gospodari, cu dragoste deosebită faţă de copii. Bunul simţ, cinstea, demnitatea şi dragostea faţă de natură, de muncă, de carte şi de semeni reprezintă zestrea primită de la familie, cu care copilul Aristotel a pornit în lume. A urmat cursurile Şcolii primare în comuna natală. După terminarea acestora, în septembrie 1955 devine elev al Liceului Militar „Ştefan cel Mare” (azi Colegiul Naţional Militar), Câmpulung Moldovenesc. După terminarea cursurilor acestui prestigios liceu a urmat Şcoala Superioară de Aviaţie de la Bobocu-Buzău, după absolvirea căreia este declarat şef de promoţie şi avansat la gradul de locotenent. În perioada şcolii militare a zburat, cu rezultate foarte bune, pe avioanele IAK-18, IAK-11 şi MIG-15. După numai doi ani de la terminarea Şcolii militare este avansat, la excepţional, la gradul de locotenent-major. revistei „Tinere Condeie” şi a participat la numeroase Încă din primii ani ca ofiţer a zburat pe activităţi cu caracter literar. MIG-21, fiind printre primii ofiţeri din promoţia La înfiinţarea Centrului de Instrucţie al Aviaţiei sa cărora li s-a acordat această încredere. Militare de la Bacău este numit instructor de zbor Dintre activităţile cu un impact deosebit în care Clasa I pe avionul supersonic MIG-21. În anii în care şi-a dovedit măiestria de pilot şi de luptător aerian, a funcţionat la acest centru (1968-1990) a îndeplinit, amintim: demonstraţiile aeriene de la Câmpia Turzii, pe rând, funcţiile de comandant de escadrilă şi Turda, Târgu Mureş, Cluj şi Baia Mare; zborurile locţiitor pentru zbor al comandantului, a zburat cu de instrucţie de pe aerodromurile din Craiova şi 165 de piloţi locotenenţi pentru zborurile şcoală de Deveselu-Caracal; tragerile aeriene cu tunul de învăţare a tehnicii pilotajului pe MIG-21 şi a executat bord şi rachetele antiaeriene, precum şi tragerile zborul de control pentru admiterea la zborul de unul de bombardament deasupra mării şi în poligonul singur (în simplă comandă) cu 102 piloţi locotenenţi. Astrahan (URSS) şi încă multe altele. În această perioadă este prezent totodată în Toate misiunile şi zborurile de zi şi de noapte pe viaţa culturală şi literară a cetăţii, având contribuţii MIG-21 au fost încheiate întotdeauna cu calificativul deosebite în acest sens. maxim. O confirmare în acest sens este obţinerea, În anul 1984 este avansat la gradul de colonel după numai şase ani de la terminarea Şcolii militare, (comandor), cu câţiva ani mai înaintea colegilor săi a Brevetului de pilot Clasa I pe avionul supersonic. de promoţie, o promoţie despre care se poate spune La începutul anilor ’70 începe cursurile că a lăsat ceva în urmă. Academiei Militare Generale, Secţia Aviaţie, pe care Şi-a întemeiat o familie frumoasă în anul 1968, le termină ca şef de promoţie, iar după o perioadă când se căsătoreşte cu fosta sa colegă de şcoală primară urmează cursul postacademic de comandant de din satul natal, inginer Popa Doina Florentina, regiment, pe care îl termină pe primul loc din serie. născută Didilescu, fiica preotului Didilescu, deţinut Înainte de a începe cursurile Academiei Militare politic (1950) pentru „omisiune de denunţ”. Aşa cum Generale, în anul 1970 a absolvit cursurile Facultăţii mărturisea el însuşi, căsătoria se înscrie şi ea printre de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” marile realizări ale comandorului Popa Aristotel. Din din Iaşi. Era realizarea unei dorinţe care a încolţit încă această frumoasă căsătorie a rezultat un fiu, Popa din anii în care era elev al Liceului Militar „Ştefan Mihai Gabriel, azi medic, căsătorit, care le-a dăruit cel Mare”, perioadă în care a fost redactor şef al „bunicilor” o nepreţuită nepoată, Gabriela Elisabeta. 62 Rezerva Oştirii Române

Pe timpul evenimentelor din 1989 a condus cu În aceeaşi perioadă a sprijinit activitatea multă competenţă acţiunile care s-au desfăşurat la Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice, nivelul Municipiului Bacău, în spiritual devizei „Nu precum şi a filialelor judeţene ale A.N.V.R., A.N. moare nimeni”. „Cultul Eroilor”, A.R.P.I.A. ş.a. Ieşirea la pensie, în iunie 1990, a constituit În a treia decadă a lunii ianuarie a.c.. după o lungă un nou început pentru comandorul Popa Aristotel. şi grea suferinţă, comandorul (av.) Popa Aristotel a Astfel, între anii 1992-1996 a funcţionat în calitate plecat pe drumul fără de întoarcere, lăsând în urma de consilier municipal, perioadă în care a participat sa multă durere şi un gol imens în sufletul soţiei sale, la realizarea unor proiecte economice, sociale şi doamna Doina Florentina, al fiului său Mihai Gabriel culturale la nivelul Municipiului Bacău, fiind şi un şi al soţiei acestuia, al nepoatei Gabriela Elisabeta şi fervent participant la evenimentele cu un puternic al rudelor, durere fără margini, pe care nici timpul nu impact patriotic. În acelaşi timp, ca membru încă din anul 1991 o va putea diminua. al Filialei Judeţene Bacău a A.N.C.M.R.R. s-a Durere a lăsat şi în sufletele celor alături de care împlicat cu toată energia sa în rezolvarea problemelor a învăţat şi a muncit de-a lungul anilor, precum şi ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere, în special celor care l-au cunoscut. în domeniul calităţii vieţii. A fost înhumat în Cimitirul Central din Bacău. Între anii 1996-2009 a fost preşedinte al Filialei Cu profund respect, membrii Biroului Permanent Bacău a A.N.C.M.R.R. şi membru în Consiliul Central, aparatului de lucru şi Consiliului Director Director al Asociaţiei. al A.N.C.M.R.R. aduc omagiul lor celui care a fost Monografia Filialei Judeţene Bacău, pe care şi-a comandorul (av) Popa Aristotel. pus semnătura, va sta mereu mărturie a demersurilor Dumnezeu să-l aibă în paza sa şi să-i lumineze pe care comandorul Popa Aristotel le-a întreprins calea în lumea celor drepţi. pentru respectarea drepturilor legitime ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere. General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢU

–v— Rezerva Oştirii Române 63

Colonel inginer IOAN MICU Colonelul inginer Ioan Micu s-a născut la data de 6 iulie 1937. A avut o copilărie grea fiindcă tatăl lui a murit în război pe când avea doar câţiva ani. După absolvirea claselor primare nu s-a lăsat înfrânt de greutăţi, a învăţat cu perseverenţă şi a terminat cu rezultate foarte bune liceul militar, apoi a absolvit cursurile Academiei Tehnice Militare, facultatea de tancuri-auto, cu titlul de inginer. A îndeplinit funcţii tehnice importante în armată, dând dovadă de talent ingineresc şi putere de muncă: locţiitor tehnic la un regiment mecanizat, şef de Secţie de reparaţii tehnică militară la o mare unitate de tancuri. Pentru competenţa sa a fost promovat ca şef de secţie în Ministerul Apărării Naţionale, la Direcţia Tehnică de Tancuri-Auto. Avea o aplicare deosebită pentru studiu şi cunoaşterea tuturor noutăţilor din armată şi a publicat multe lucrări şi articole în presa tehnică militară. A conceput şi realizat, împreună cu colegii din secţia sa, regulamente importante pentru asigurarea tehnică din armată. Dintre acestea amintim Regulamentul Asigurării Tehnice de Blindate, Automobile şi Tractoare (TA-1) şi Normele de aplicare a acestuia (TA-500), cele două regulamente păstrându- şi şi azi actualitatea şi originalitatea de abordare şi de A activat timp de mulţi ani în cadrul Asociaţiei concepţie. Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere Deoarece poseda cunoştinţe tehnice şi o „Alexandru Ioan Cuza”. A demonstrat prin întreaga sa capacitate organizatorică deosebite a fost nominalizat viaţă şi activitatea sa de ofiţer în armată că se poate trăi să răspundă de problemele tehnice ale armatei la câteva şi munci cu demnitate în toate împrejurările, oricât de şantiere importante din ţară, dintre care amintim grele ar fi acestea. Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Exploatarea minieră Colonelul inginer Ioan Micu a plecat dintre noi Rovinari, unde a coordonat şi condus cu eficienţă activitatea a mii de militari. Ca urmare a rezultatelor în ziua de 3 ianuarie 2017 după o grea suferinţă. A foarte bune obţinute în activitatea sa a fost premiat în fost condus pe ultimul drum de familia îndurerată, de nenumărate rânduri, a fost avansat până la gradul de prieteni şi foşti colegi de şcoală şi de serviciu-generali, colonel şi i s-au conferit mai multe ordine şi medalii ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. militare. Familia îndurerată, dar şi prietenii şi colegii După pensionare a scris, împreună cu câţiva de şcoală şi de serviciu cu care a lucrat nu îl vor uita colegi de liceu militar, o carte cu amintiri din liceu niciodată! pe care a prezentat-o generaţiei actuale de elevi din Rămas bun, Domnule colonel inginer Micu mai multe licee militare şi instituţii de învăţământ din Ioan! Dumnezeu să te odihnească în pace! armată, carte care s-a bucurat de un deosebit interes din partea acestora. Colonel (r) inginer NICOLIŢOV VALENTIN

–v— 64 Rezerva Oştirii Române

IN MEMORIAM

ECATERINA TEODOROIU, EROINA POPORULUI 1917-2017, un veac de la sacrificiul suprem DORIN BROZBĂ, Târgu-Jiu

Este o zi friguroasă de duminică a lui 14 ianuarie 1894. Pe prispa casei lui badea Vasile Toderoiu din Vădenii Gorjului, un sătuc lipit de orașul Târgu-Jiu, se strânsese la miez de noapte sfatul cel minunat al ursitoarelor. - Eu îi hărăzesc bunătatea și curățenia sufletească – șopti una din ele, lovind geamul cu o nuielușă - Eu îi dăruiesc vitejia și puterea! adăugă cea de-a doua, străbătând cu o rază de luceafăr oglinda ferestrei. - Iar eu îi dau nemurirea! zise cea de-a treia ursitoare, țesând pe geam flori măiestre de gheață. Se rostise cuvântul cel mare pe care ele îl rostesc așa de rareori muritorilor... Astăzi, la început de mileniu trei, în registrul de născuți al anului 1894, găsim astfel însemnată ființa legiuită a eroinei în condicele țării: „Act de naștere al domnișoarei Cătălina, de sex femeiesc, născută alaltăieri, la paisprezece ianuarie, la patru seara, în casa părinților săi din comuna Vădeni, fiică a domnului Vasile Toderoiu, în etate de 36 de ani și a doamnei Elena Toderoiu, în etate de 27 de ani, marile personalități ale nației: pe Decebal, pe Mihai amândoi de profesiune agricultori, domiciliați în comuna Viteazul, pe Constantin Brâncoveanu, pe Tudor Vădeni”. Semnează Andrei Tetileanu, președintele Vladimirescu sau Peneș Curcanul. comisiei interimare Vădeni și Ofițerul stării civile. Avea un fel special al ei de a fi, lucru remarcat Primii ani din copilăria Cătălinei s-au scurs și de „popa Ghiță”, nimeni altul decât preotul albit molcom și tihnit în mica gospodărie din Vădeni. Nu se bucura de o prea bună stare gospodarul Vasile de vremuri, Gheorghe Ciocănescu, de la biserica din Toderoiu. Toată averea sa era o căsuță țărănească cu Vădeni, lăcaș frecventat deseori de Cătălina, pentru a două încăperi, lipită cu pământ pe jos, în mijlocul afla cât mai multe din tainele creștinești, din literatură unei ogrăzi mici, cam de 300 de metri pătrați. sau din istoricul acestor locuri legendare. Pentru existența de zi cu zi nu avea decât trei În anul 1900, Cătălina Teodoroiu se înscrie la sferturi de pogon, pe albia Jiului, din care se hrăneau Școala din Vădeni, însă, după absolvirea primelor cele 10 suflete ale familiei, căci, după Neculai, două clase, din cauza neajunsurilor materiale ale Elisabeta și Cătălina, au mai urmat Andrei, Eftimie, numeroasei familii, este nevoită să abandoneze Vasile, Ion și Sabina, opt copii de toți. Dintre toți învățătura. După trei ani de absență școlară, în 1905, aceștia, cel cu care se avea mai bine Cătălina era la 11 anișori, micuța gorjeancă, sprijinită material și Neculai, fratele cel mare. de bogătașul Vădenilor, Dumitru Pleniceanu, care nu Cătălina îndrăgea păpușile, citea foarte mult, avea copii, revine la cursuri, dar, de astă dată, în cadrul însă la fel de mult adora să întruchipeze, sprijinită Școlii particulare româno-germane din Târgu-Jiu, de fratele Neculai și de ceilalți țânci de joacă, pe condusă de directorul Ștefan Bobancu. Rezerva Oştirii Române 65

Firea sa de copilă înzestrată cu darul învățăturii În iulie 1916, Cătălina revine la Târgu-Jiu și şi câteva reușite poetice, au făcut-o repede remarcată activează în cadrul cohortei „Domnul Tudor”, pe de cadrele didactice care au îndrumat-o, după care o frecventase pe timpul vacanțelor școlare, aflată absolvirea cursurilor școlare primare, spre un liceu cu sub conducerea ofițerului Liviu Teiușanu. La scurtă profil pedagogic din București. vreme, în dimineața lui 15 august 1916, forțată de Puțini știu că la debut de adolescență, Cătălina, împrejurări, Armata Română declanșează ofensiva era o fidelă cititoare și admiratoare a lui Mihai împotriva trupelor germane care se concentraseră Eminescu, pentru inegalabila sa creație „Luceafărul”, de bună vreme la granița austro-ungară, pe teritoriul dar și pentru faptul că poetul nepereche era născut Ardealului strămoșesc. la fel ca și ea, în miez de ianuarie. Astfel că, nu este Odată cu decretarea mobilizării, la fel ca și ceilalți întâmplătoare o creație poetică, scoasă la iveală din colegi de generație din detașamentele de cercetași, documentele istorice, în care novicea copilă își varsă Cătălina este repartizată să lucreze ca soră medicală focul unei dragoste neîmplinite prin câteva versuri cu la îngrijirea răniților din spitalul nr. 9 de la Târgu-Jiu, vădite asemănări eminesciene. AMINTIRE Gândul aflat în casele proprietate ale lui Constantin Popescu. meu la tine/ Sboară în noaptea largă./ Pe nisipul din În săptămânile pline de zbucium și de suferință grădină,/ Femecată de-al tău dor/ Am prescris cu voie care au urmat, fata lui Toderoiu din Vădenii Târgu- bună/ Te iubesc și te ador./ Ziua vine, trece, noaptea Jiului, prin specificul noii sale ocupații a avut deseori vine/ Pe nisipul din grădină/ Eu nu mai găsesc/ Decât prilejul să meargă direct pe câmpul de bătălie. Primul cuvântul te iubesc./ Oriunde vei merge/ Oriunde vei drum l-a făcut chiar dincolo de Valea Jiului, în sta/ Cugetă la mine/ Și nu mă uita./ Când pe o piatră, perimetrul orașelor Vulcan și Lupeni, unde soldații în o groapă/ Un nume e săpat spre nemurire/ Așa și-al noștri se luptau eroic pentru păstrarea pozițiilor meu nume/ E lăsat spre nemurire/ Poate că va atrage/ Și cucerite în primele zile ale războiului. Riscul său dulcea ta privire. Semnează, Lili Toderoiu într-o asemenea zonă periculoasă nu era întâmplător. Aici, în prima linie a frontului, printre combatanți era După numai câțiva ani, Cătălina și-a desăvârșit și fratele său drag, Nicolae, de care era foarte atașată, admirația sa pentru marele poet al românilor, iar în aceste momente cumplite dorea să-l vadă și să-l modificându-și numele de Toderoiu, în Teodoroiu, așa încurajeze în lupta cu puternicul inamic. cum procedase și acesta odinioară, când a renunțat la Mărturia vie a acelui episod înduioșător de Eminovici, rămânând pentru totdeauna Eminescu... familie ne-a oferit-o generalul veteran Grigore În toamna lui 1909, la doar 15 ani, după un sever Nicolescu, în anul 1990, pe vremea când autoritățile examen de admitere, Cătălina, fata ageră din Vădenii gorjene l-au sărbătorit fastuos cu prilejul împlinirii a Târgu-Jiului, reușește să devină elevă la Liceul 100 de ani de viață. Domnia sa, când a cunoscut-o pedagogic din capitala țării, o locație aflată foarte personal pe Cătălina, în septembrie 1916, era coman­ aproape de Parcul Cișmigiu. dant de pluton cu gradul de sublocotenent și-l avea în Astfel că, după atâtea și atâtea greutăți subordine și pe caporalul Nicolae Toderoiu, fratele ei. întâmpinate în clasele primare, visul arzător al Iată cum își amintea dumnealui atunci, după copilăriei era pe cale să se împlinească: să devină aproape 75 de ani, acea întâlnire de neuitat cu duduia învățătoare pentru țâncii din localitatea ei natală. Cătălina: Dar, la fel cum li se întâmplă deseori în viață multor „Într-o zi de toamnă, cu cerul plumburiu, o tânără oameni și în cazul Cătălinei Teodoroiu destinul a fată s-a prezentat la postul de comandă al companiei avut un alt plan. a VI-a, din Regimentul 18 Gorj. Ne aflam pe poziția După foarte scurtă vreme, influențată probabil și de luptă de la cota 1547 - Oboroca, situată la Nord de calitatea ei de cercetaș în cadrul cohortei „Păstorul de Vulcan-Lupeni din Transilvania. Acea fată era Bucur”, formațiune care instruia tinerele fete pentru îmbrăcată în uniformă de cercetaș, la brațul stâng avea intervenții în cazul unui conflict armat, gorjeanca banderolă de Cruce Roșie, era de statură mijlocie, slăbuță, din Vădeni, care avea o relație specială cu șefa acestei cu părul negru retezat și acoperit sub basca de cercetaș, organizații, domnișoara Aretia Piteșteanu, devenită cu ochi negri, pătrunzători. În brațe avea doi iepurași ulterior soția premierului Gheorghe Tătărescu, a luat albi de casă prinși prin Lupeni, iar în mâna dreaptă, o decizia de a urma o școală sanitară de infirmiere, o legăturică cu ceva mâncare și struguri. Era Ecaterina meserie apreciată și căutată în spitalele românești Teodoroiu! care se confruntau în acele timpuri cu o mare lipsă de La rugămintea ei, i-am adus din tranșee pe fratele personal calificat în acest domeniu. său Nicolae, caporal în compania a cărei comandă o 66 Rezerva Oştirii Române

preluasem eu. După ce au mâncat și au discutat de-ale lor, prin blândețea și atenția acordată, deși era o anonimă în marginea unui pârâiaș, caporalul Teodoroiu Nicolae, combatantă de pe linia periculoasă a confruntărilor mi-a adus la cunoștință că sora sa ar dori să lupte cu noi. armate. Mărturisesc că am fost surprins de un fapt atât de Străpungerea frontului de către forțele inamice neobișnuit, nu am acceptat. Ne aflam pe câmpul de luptă! a fost înfăptuită în doar câteva zile și cum era de O fată din Gorj, fără cunoștințe militare, fără să fi pus așteptat, în dimineața zile de 14 octombrie 1916, mâna vreodată pe armă, putea fi o țintă sigură pentru o puternică grupare inamică a apărut la porțile inamic. Așa că neaprobându-le dorința, am dispus ca Târgu-Jiului, dinspre localitatea Bârsești, forțând fata să se înapoieze acasă iar caporalul să treacă la grupa trecerea podului de fier, cu scopul ocupării punctelor sa pentru că se întețiseră împușcăturile pe linia de luptă”. strategice ale orașului, prefectură, primărie, gară, Acest lucru s-a petrecut în după-amiaza zilei de poștă și depozitele de alimente. 20 septembrie 1916, ora 16:30. Vestea se răspândește cu iuțeală în tot orașul cu La câteva zile de la despărțire, am primit de la sprijinul clopotelor ce răsunau la Catedrala Sfinții Cătălina o scrisoare cu următorul conținut: Mihail și Gavril, prin grija directă a preotului-paroh „DOMNULE NICOLESCU, Ioan Mălăescu, iar bătrânii, femeile și copiii, rămași Te rog să primești multe complimente din țară. Îți combatanții de bază de acasă se îndeamnă cu toții mulțumesc mult de tot, de buna dumitale atenție ce mi-ai pentru apărărea localității natale. „La pod, la pod, să dat. Am plecat atunci cu regret, că nu m-a mai ținut pe nu-i lăsăm pe nemți să intre în oraș!” strigau cu toții. acolo fratele. Ce mai faci? Dar fratele meu cum se mai Printre ei și-au făcut simțită prezența femeile află? curajoase ale orașului, precum și fetele infirmiere de la Eu rog pe Dumnezeu să vă apere de a fi victimă. spital, ce o aveau drept călăuză de seamă pe Cătălina Eu rog pe bunul Dumnezeu în tot timpul, pentru toți ai Todoroiu, tânăra de 22 de ani, care, deja, văzuse pe țării mele. Însă îi cer prea mult și-i este imposibil de a frontul din Valea Jiului cât de nemiloși erau dușmanii. feri pe toți. Comandantul acestor civili curajoși a fost Învingători să vă mai văd odată și întotdeauna... subcomisarul de poliție Ion Popilian care a mobilizat Eroi... Eroi... să fiți. Cu dor vă scriu din țară, îngrijind toți cercetașii, ordonanțele ofițerilor și sergenții de de cei căzuți în luptă. Al matale prieten, Lili”. pază din oraș, 150 de combatanți în total, reușind Astăzi, după exact 100 de ani de la acel prin forța puținelor arme de calitate să țină la respect eveniment, scrisoarea originală trimisă de Cătălina niște soldați germani bine echipați și bine instruiți se află ca odor scump în posesia familiei Gabriela pentru operațiunile de război. și Longin Popescu din Târgu-Jiu, moștenitoarea și Inițiativa lor nu a fost zadanică, fiindcă, după urmașa directă a răposatului general veteran, Grigore aproape cinci ore de luptă neîntreruptă, le-au venit Nicolescu, care, la rândul său, își doarme somnul de în sprijin mai mulți soldați trimiși de colonelul veci în cimitirul militar din Tg. Jiu. La data de 6 octombrie 1916, germanii care se Obogeanu, lucru ce a fost decisiv în respingerea întăriseră prin aducerea pe câmpul de luptă a Diviziei agresorilor, din rândul cărora au fost capturați și a XI-a bavareze, au început o puternică ofensivă de 18 prizonieri. străpungere a frontului prin trecătoarea Lainici, fapt Vestea eroismului acestor civili care au sfidat ce a pus mari probleme trupelor românești care se moartea într-o luptă inegală cu trupele nemțești apărau cu dârzenie, însă cu imense pierderi de vieți a ajuns și la cunoștința Casei Regale, astfel încât o omenești și cu sute și sute de răniți. parte dintre ei, printre care și Cătălina Toderoiu, în Prin felul misiunii sale de îngrijire a celor aflați perioada 23 octombrie30- octombrie 1916, au fost la nevoie, Cătălina Teodoroiu a fost de mai multe ori oaspeții Regelui Ferdinand și ai Reginei Maria la pe câmpul de luptă, în localitățile Bumbești-Jiu, Schela București, care i-a felicitat și le-a înmânat importante sau Turcinești, fiind remarcată în 11 octombrie 1916 și distincții de recunoștință. de generalul Ion Dragalina, comandantul Armatei 1. Revenită imediat pe frontul din Gorj, la Acesta, impresionat de vioiciunea și curajul fetei, 31 octombrie 1916, Cătălina este implicată direct a coborât din mașină și a îmbărbătat-o chiar lângă în bătăliile de la Sâmbotin-Turcinești unde s-au ambulanțele ce transportau răniții spre Târgu-Jiu. A înregistrat sute de morți în ambele tabere. A doua doua zi, pe 12 octombrie, marele militar a fost rănit de zi, pe data de 1 noiembrie, neînfricata gorjeancă a moarte în punctul „Locuri rele” de lângă Mănăstirea trăit amărăciunea cumplită a dispariției fratelui iubit, Lainici, rămânând definitiv în amintirea Cătălinei, sergentul Nicolae Toderoiu, căzut eroic alături de Rezerva Oştirii Române 67

soldații din pluton în tranșeele de pe aliniamentul ofițerul călcat de un blindat german, căruia îi trecusem Porceni-Schela, după un atac devastator al artileriei comanda trenului de munițiuni”. germane. După acest episod traumatizant, când Cătălina Din acea zi, cu aprobarea colonelului Obogeanu, trecuse foarte aproape de moarte, din cauza evacuării vechea ei ambiție de a deveni combatantă în linia Casei Regale, a armatei și a administrației din întâi, a devenit realitate, iar uniforma sanitară a fost Capitala țării, oraș cucerit la începtul lunii decembrie schimbată cu cea de ostaș cu drepturi și responsabilități 1916 de armatele vrăjmașe, a urmat lungul și depline, sub comanda locotenentului Gheorghe anevoiosul drum al transportului răniților cu trenul Gheorghițoiu, comandantul companiei a 8-a. pe traseul București-Focșani, până la Iași, în nordul Armamentul modern și efectivele numerice Moldovei, unde viteaza luptătoare gorjeancă a fost superioare ale forțelor germane au străpuns frontul internată la Spitalul Liceului Național. De asemenea, românesc în cele din urmă, iar Cătălina, la fel ca și din cauza înaintării rapide a armatelor germane, ceilalți combatanți a fost nevoită să urmeze ordinul superioare numeric și tehnic, Regimentul 18 Gorj de retragere. În primele zile ale lui noiembrie 1916, de care aparținea, se retrage ca toate celelalte forțe tânăra gorjeancă a participat direct la grelele bătălii combatante românești pe direcția Râmnicu-Sărat- de la Brătuia, Rășina, Peșteana și Țicleni, perioadă Varnița,Vrancea, unde, în iarna dintre anii 1916- când a căzut și prizonieră. Episodul este descris chiar 1917, se stabilește definitiv și linia frontului pe râurile de Cătălina în memoriile încredințate ziaristului Șușița-Putna-Siret. din acele îndepărtate timpuri, Nicolae Rădulescu- Curând, acolo, în acel spital al suferinței din Marador: „Escortată de un soldat german care mi-a Iașul Moldovei, toți răniții aflaseră că alături de ei luat arma, am fost trimisă...Unde? Nu știu! În cale mi- se află în îngrijire și Cătălina, eroina de la Jii. Pentru aduc aminte că în buzunarul din interiorul vestonului aceștia, prezența ei sub același acoperiș, în acea iarnă am încă revolverul. Cu două gloanțe în capul santinelei grea din preajma sfintei sărbători a Crăciunului din mi-am recăpătat libertatea. Îmi iau arma și fug pe poteci anul 1916, era o mândrie și o mângâiere care le dădea dosnice înspre ai noștri. Sunt văzută însă la un luminiș puteri spre o însănătoșire grabnică, în dorința de a fi și o ploaie de gloanțe răpăie în urma mea, rănindu-mă apți pentru apărarea țarinei străbune. la piciorul drept. Nu simt nimic, libertatea îmi dă aripi. Într-una din zilele Crăciunului, Cătălina, Fug înainte și la două noaptea sunt între ai mei, cărora le încă slăbită din cauza rănilor, primi vizita unui descriu poziția inamică. Vor să mă bage în spital, dar nu sublocotenent, tot de pe meleagurile Gorjului, care, primesc și plec în luptă cu un bandaj sumar. Iau parte la laolaltă cu ceilalți combatanți, aflase cu admirație un atac de baionetă și cu toată greutatea armei avântul despre faptele ei de vitejie în luptele de pe meleagurile îmi dă aripi să ucid trei inamici. Sunt mulțumită, cred Olteniei natale. că acolo SUS, fratele Nicolae se bucură că este răzbunat Numele său era Gheorghe Mănoiu, învățător pentru viața curmată de acești invadatori...”. în civilie, care vorbea vioi, cu energie și pătrundere În data de 6 noiembrie 1916, pe timpul despre faptele de arme și cu mult dor despre locurile sângeroaselor bătălii de la Țânțăreni și Filiași, două frumoase ale Gorjului. Curând, între ei s-a statornicit dintre localitățile strategice ale Armatei Române de o frumoasă poveste de dragoste, care va dăinui până pe frontul din Oltenia, Cătălina a fost grav rănită la sfârșitul vieții Cătălinei. Într-un fel, acest episod de schijele unui obuz la ambele picioare, la coapsa romantic era un dar sublim al Crăciunului, un sprijin stângă și la umăr. În scrierile sale, plutonierul Nicolae de care avea mare nevoie ca să se poată susține, munci Copaciu, șeful vagonului de muniții din trenul blindat și trăi în mijlocul unei trupe de soldați și ofițeri. își amintește cu precizie despre fata eroică a Gorjului : Tot în acea perioadă a sărbătorilor de iarnă, în „Caporalul rezervist Popescu Drăghici și soldatul ajunul Anului Nou, la 31 decembrie 1916, slăvita Bianu Marin din Regimenul 79 Infanterie au urcat-o cu Regină Maria, a venit să împartă daruri și vorbe bune greu în vagon. La lumina palidă a unei lumănărele, fața i tuturor răniților din spital. De cum prinsese acest se vedea albă ca varul. Își stăpânea durerea, desigur, peste zvon, Cătălina se simți înfiorată. Avea să o revadă pe măsură de mare. O examinez în pripă: prin bocanci curge aceea care întruchipa visurile de întregire și fericire sângele din abundență. De asemenea, sângele curge din ale norodului, aceea pentru preamărirea căreia, umărul stâng, greu lovit de schijă. O învelesc în blănile ea însăși luase arma de oștean ca să lupte până la de berbec pe care le aveam într-un colț al vagonului și biruința finală. o las în primirea sublocotenentului Sachelarie Visarion, Tot spitalul e un zumzet. Regina trece de la pat 68 Rezerva Oştirii Române

la pat, mângâie, zâmbește și dăruiește tuturor gândul Legiunea „Domnul Tudor”, în februarie 1917, i se și sufletul său plin de bunătate. Răniții își uită parcă decernează Medalia „Virtutea Cercetășească în aur prin farmec durerile grele ale trupului, trăind poate de război”. numai în ochii plini de lacrimi nădejdea spre mai Peste puțin timp, ca o încununare și respect bine în care și-au adunat sufletul înflăcărat. pentru tot ceea ce săvârșise pe câmpul de luptă încă din Cătălina simți cum sângele îi zvâcnește în inimă, primele bătălii din Valea Jiului, din toamna lui 1916, gata să-i spargă coșul pieptului. A vrut să spună date publicității și în ziarele vremii, la propunerea ceva, însă nu a reușit, încercând să prindă mâna ca prințului Carol, prin Înaltul decret nr. 191, din 10 să o sărute, a celei numite cu recunoștință și respect martie 1917, Cătălina a primit medalia Virtutea drept mama răniților. Dar slăvita Regină a strâns-o Militară de război, clasa a II-a, fiindu-i confirmată părintește în brațe, sărutând-o încă odată, cu toată și calitatea de ofițer, cu gradul de sublocotenent. nemărginita ei iubire. Festivitatea de conferire a acestei distincții Apoi, comandantul suitei regale, îi comunică onorante a avut loc la data de 19 martie 1917, ceremonios că suverana i-a acordat gradul de fiindu-i înmânată personal de regele Ferdinand. sublocotenent onorific al Armatei Române, drept În plus, cu acest prilej, este pentru prima dată când recompensă pentru faptele sale eroice de pe frontul avem scris pe un document oficial numele Cătălinei din Valea Jiului și Oltenia. care a consacrat-o defintiv în istoria neamului, acela În ziua de 23 ianuarie 1917, Cătălina este de Ecaterina Teodoroiu. externată din spitalul ieșean și se hotărăște să meargă Ulterior, la cerere, primește comanda unui pluton în comuna Dumitrești-Gălăței, unde era cantonat din Compania a 7-a, a regimentului 43 Infanterie, Regimentul 34 Infanterie, din care făcea parte și cantonat la Codăiești-Vaslui, unde și-a continuat sublocotenentul Gheorghe Mănoiu, cunoștința sa instrucția pe baze moderne, sub coordonarea directă din vremea spitalizării, originar din comuna gorjeană și a unor consilieri militari francezi. Bălești. Pe 4 august 1917, Ecaterina Teodoroiu a plecat S-a prezentat la maiorul Mareș, comandantul împreună cu camarazii săi pe front, deși generalul regimentului, căruia i-a raportat că a venit în calitate Ernest Broșteanu a încercat de mai multe ori să de cercetașă voluntară, cu scopul de a îngriji de o convingă să-și desfășoare activitatea în spatele soldații bolnavi. Acesta i-a îngăduit să se instaleze frontului, la un spital mobil. în cantonamentul companiei a 7-a, comandată de În pofida drumului anevoios, a mărșăluit zeci de Gheorghe Mănoiu, loc unde s-a implicat în muncile kilometri, alături de soldați, iar pe data de 21 august administrative ale trupei, precum și în instruirea 1917, Batalionul II, din care făcea parte, a trecut din completă, în condiții de luptă, efectuată laolaltă rezervă în linia întâi, ocupându-și pozițiile de luptă cu ceilalți combatanți, ce aveau drept misiune în tranșeele de pe Dealul Secului, deasupra pârâului asaltul asupra trupelor cotropitoare în campania din Zăbrăuciorul, în zona Muncelului, din ținuturile primăvară. Vrancei. În acea perioadă, se pare că tânărul ofițer După o zi de luptă sângeroasă, în seara lui Gheorghe Mănoiu, mai în vârstă cu doi ani decât 22 august 1917, Ecaterina a văzut că forțele vrăjmașe Cătălina, și-a sporit afinitatea sufletească, știind că a porniseră la un contraatac, după care, aproape sa colegă de arme era din ținutul lui natal și au aceeași instantaneu, suindu-se în picioare pe parapetul dorință de izbândă și de viață. Din unele cercuri șanțului adăpost, strigând cuvinte de înflăcărare, ofițerești s-a știut că, acolo, pe front, cei doi chiar s-au și-a îndemnat soldații să deschidă focul și să iasă la logodit, convinși fiind că vor ajunge, în cele din urmă atac „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine”. În la victorie și vor putea să-și împlinească o familie în doar câteva clipite, din pozițiile inamice s-a făcut timp de pace. auzit un răpăit de mitralieră și două gloanțe ucigașe Meritele sale deosebite în bătăliile din Oltenia, i-au străpuns firavul trup în zona inimii, după care unde a luptat cu arma în mână ca un soldat adevărat, s-a prăbușit repetând aproape în șoaptă: „Înainte, comportamentul bărbătesc în lunile grele de răzbunați-mă”. spitalizare, dar și dorința arzătoare de a fi în prima Târziu în noapte, logodnicul ei drag, linie a viitoarelor bătălii, le-au atras admirația și sublocotenentul Gheorghe Mănoiu, care activa în diriguitorilor din corpul de cercetași şi, la propunerea aceeași companie, a șaptea, a purtat-o pe brațe până la căpitanului Liviu Teiușanu, fostul ei comandant din adăpostul de campanie unde i s-a făcut o emoționantă Rezerva Oştirii Române 69

slujbă creștinească. A două zi, pe data de 23 august neuitata Ecaterina Teodoroiu. În timp, indiferent de 1917, a fost înmormântată cu paradă militară, într-o regimurile politice, rânduite vremelnic la conducerea poiană din Zăbrăuți, pe valea pârâului Glod, comuna Statului român, faptele de arme, precum și pilda Fiționești, județul Vrancea, lângă căpitanul Dumitru sacrificiului suprem ale duducuței sublocotenent au Morjan, tot gorjean, mort în fruntea companiei sale dăinuit în paginile cărților de istorie și în admirația cu o zi mai devreme. românilor de pretudindeni. Pe data de 24 august 1917, după trista Statuile-monument ridicate la Brăila, la înmormântare, prin ordinul de zi nr. 1, colonelul Mărășești, la Muncelu, la Slatina, la Azuga, la Târgu- Pomponiu, comandantul Regimentului 43 Infanterie, Jiu, precum și o seamă de unități militare, de instituții dădea de știre întregii Românii următoarele gânduri de învățământ, de cartiere de locuințe, de străzi și de despre admirabila Eroină: „Ecaterina Teodoroiu a fost bulevarde importante de pe cuprinsul întregii țării, la înălțimea celor mai viteji apărători ai țării sale, pe care care poartă numele Ecaterinei Teodoroiu cu mândrie i-a întrecut cu puterea, cu care își înfrângea slăbiciunea și respect de ani și ani, sunt o dovadă incontestabilă femeiască, știind să dovedească vigoarea bărbăției de trup că acea fată simplă a Gorjului, a fost, este și va fi și de suflet și calitățile întregi ale unui ostaș îndrăzneț, pentru multă vreme cea mai cunoscută româncă neobosit și plin de entuziasmul de a se face folositor cu din toate timpurile. orice preț. Pentru dragostea-i de țară, pentru simțu-i rar Și-a câștigat acest nemuritor statut prin jertfă al datoriei, pentru energia și avântul cu care și-a împlinit și sânge, la numai 23 de ani, acolo, pe front, în ceea ce socotea misiunea ei, până la jertfa supremă, o tranșeele pline de suferință, unde patria iubită, la ceas citez prin ordin de zi pe regiment, dând-o pildă tuturor de mare primejdie, avea mare nevoie de ea. Numele ostașilor.” său de bună româncă? Este unul simplu și fără de Astăzi, în miez de 2017, Târgu-Jiul este un oraș uitare: ECATERINA TEODOROIU sau, mai pe modern și frumos, cu oameni liberi și liniștiți, plini șleau, pentru iubitorii de istorie și adevăr - „Cătălina, de respect față de marii lor înaintași, așa cum își eroina de la Jii”! dorea și visa la timpul său, exact acum 100 de ani și

–v— 70 Rezerva Oştirii Române

TEMATICA REVISTEI „REZERVA OŞTIRII ROMÂNE“ NR. 2(37)/2017

1. EDITORIAL: Un nou început, noi aliniamente de atins. PARTEA ÎNTÂI: 2. Din viaţa A.N.C.M.R.R.: Cea de a 8-a Conferinţă Naţională, eveniment important din viaţa A.N.C.M.R.R.; Modificări ale Statutului A.N.C.M.R.R.; Demersurile privind calitatea vieţii şi rezultatele acestora; Întâlnirea zonală de la Iaşi. 3. Din viaţa filialelor şi subfilialelor: Planuri de activitate generoase destinate împlinirii în 2018 a 100 de ani de la Marea Unire; Promovarea imaginii filialei pe plan local, relaţiile filialei cu garnizoana şi cu Centrele Militare Teritoriale; Activităţi în cadrul filialelor privind cunoaşterea aspectelor politic- militare interne şi internaţionale; 4. Din viaţa asociaţiilor afiliate: Măsurile pentru implementarea în activitatea acestora a hotărârilor celei de a 8-a Conferinţe Naţionale a A.N.C.M.R.R.; Necesitatea unei mai strânse legături ale conducerilor acestor Structuri cu organele de conducere ale A.N.C.M.R.R.; Activităţi dedicate împlinirii în 2018 a 100 de ani de la Marea Unire; 5. Din viaţa asociaţilor similare din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională: Necesitatea unirii forţelor în vederea desfăşurării unor activităţi privind locul şi rolul acestora; Unirea forţelor pentru creşterea calităţii vieţii cadrelor militare în rezervă şi în retragere din aceste asociaţii etc. 6. Rubrici permanente: Relaţii internaţionale; Activitatea juridică în sprijinul membrilor A.N.C.M.R.R.; Valori ale culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti; Pagina lirică; Curier; Semnal; Remember; In Memoriam ş.a. PARTEA A DOUA: 1. File de istorie: Se vor publica 4-5 materiale privind aniversarea Marii Uniri. 2. Probleme de interes: Politica de securitate a statului român. PRECIZĂRI • Numărul 2(37) al revistei „Rezerva Oştirii Române” va apare în luna decembrie 2017; • Articolele, eseurile, însemnările, ştirile etc. se primesc la redacţie până la 30.10.2017. Este necesar ca acestea să fie scrise pe baza unei serioase documentări, iar ilustraţia să fie aleasă cu grijă şi să corespundă conţinutului materialului; • Tematica materialelor să fie aleasă astfel încât să stârnească interesul cititorilor; • Materialele pot fi trimise la redacţie prin e-mail la adresa A.N.C.M.R.R.: [email protected] Dacă astfel nu este posibil, înregistrate pe C.D. sau prin fax (0213130550), sau poştă. • Abonamentele pentru Nr. 2(37)/2017 se fac centralizat până la 01.12.2017; • Banii pentru abonamente sau pentru plata revistelor primite se virează în contul A.N.C.M.R.R.: Cod IBAN RO68RNCB0082006738970001 BCR Sucursala Unirii CF4532353 • Plata revistelor pentru filialele din Bucureşti şi din zonele apropiate se poate face direct la Serviciul Financiar al A.N.C.M.R.R. pe bază de factură sau chitanţă; • Opiniile, observaţiile şi propunerile dumneavoastră, dragi cititori, pot fi trimise pe adresa revistei sau prin e-mail-ul A.N.C.M.R.R.

NORME DE COLABORARE • Materialele şi materialul ilustrativ trimise redacţiei nu se înapoiază; • Răspunderea juridică pentru conţinutul materialelor aparţine în exclusivitate autorilor, conform art. 206 CP. Copyright © Este autorizată orice reproducere cu condiţia specificării sursei. Rezerva Oştirii Române 71

SUMMARY Presentation and summary Editorial: Principality - Value of Relationships human May 31, Double soldierly Celebration: Day Military Reserve Officer and A.N.C.M.R.R. Implementing military service in quality a volunteer reservist in the Romanian Armed Forces Strengthening Romanians national defense capability. Head of S.M.G. Message On the occasion of the Day The Military Reserve Officer Other messages Receive to the Minister of National Defen Achievements and perceptions of A.N.C.M.R.R. in Military domain Philatelic Exhibition Sowing trees, a Exceptional event Iasi zonal consulting. A utility initiative Interesting cultural and artistic preoccupations Military Reserve Day celebrated Together with the 6, 5 and 4 subsidiaries of the A.N.C.M.R.R. The program of dedicated events The 100th anniversary from the Great Union is in full swing in Sibiu Gorj County Branch of A.N.C.M.R.R. elected new leadership International relations of A.N.C.M.R.R. in 2016 Serbian and Bulgarian Reservists in Craiova Courier Echoes: Ie, ie, living love Lyrical page. Return of a poet authentic. Captain (r) Emil Almăşan Statue of Alexandru Ioan Cuza from Iaşi Signal 100 years since the proclamation of the State Independence of Romania. War of 1877-1878 A century from the heroic battles wore By the Romanian Army at Mărăşti, Mărăşeşti and Oituz They fought with the gun and ... the song The national state-historical, political and conceptual landmarks Remember: Brigadier General ing. Mihaiu Stanciu Commander Av. Popa Aristotel Colonel ing. Ioan Micu In memoriam. Ecaterina Teodoroiu Theme of the magazine R.O.R.nr. 2(37)/2017 Summary