ORADEA-MARE. Anul V. August 19Z4.

Director-Fondator: GEORGE BAEALOGEiU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

GENERALUL EREMIA GRIGORESCU In cabinetul său, la postul de comandă, pe front. pni\ARnf?ATfTR11 ACESTUI KLIMAR- G. MURNU, I.URSU. MIHAIL CODREANU.I.AGARBICEANU, ALEXANDRU ŞT. LClUlul LUUnuurvniurvll " Lxuwicirv. MANDREA> AL T. STAMATIAD, I. U. SOR1CU. EMIL ISAC. Col. GEORGE BACALOGLU. MĂRIA BAIULESCU, ION DONGOROZI, AUREL CONTREA, GEORGE VOEv'IDCA. CONSTANTIN DOBOŞ, GH. SOFRONIE. VASILE SAVEL. T. ULMU. N. JUCU, TRAIAN BIRĂESCU, ŞTEFAN PETICĂ. GEORGE A. PETRE. . . CRONICI — CELE TREI CRIŞURI IN ŢARA - NOTE — MEMENTO - BIBLIOGRAFIE — CLIŞEE. No. 8. Preţul: 5 leL CELE TREI CRIŞURI ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi Lei 200.— Pe un an studenţi Lei 70.— Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază.

liiiiiiilillrr ni t[tllliiMriri:iiiitiM;i]iiii rijii)iiliriljillljlllllillliiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiillllllliaiiilll]lllllirtlllJlllllllllllllllllltlllllllllllllllltlllll]IITli CUPRINSUL: Colonel George Bacaloglu: Un erou ; Alexandru Şt. Mândrea : Amintire ; /. Ursu: Generalul Eremia Grigorescu ; Emil Isac: Ady Endre ; G. Murnu: Ostaşul lui Ştefan Vodă (versuri); Constantin Doboş : Sonet; Mihail Codreanu: Turnul de fildeş (versuri); Ion Dongorozi: In legătură cu Ştefan Petică; George A. Petre: Chemare de fecioară (versuri); Ştefan Petică: Din „Când viorile tăcură" (versuri); Al. T. Stamatiad: Poema morţii (versuri); Dr. Aurel Contrea : Mănăstirea Lainici; •/. Agârbiceanu: Din povestirile lui Moş Andrei (Pofta ochilor); CRONICI: George Voevidca : Pastel (versuri); N. Jucu: Cronica artistică (Pictorul Ioan Isac); Gh. Sofronie: Vălenii de Munte centru cultural; T. Ulmu: Clipe de Amurg (versuri); CELE TREI CRISURI IN TARĂ: Măria Baiulescu : Nopţi de vară (versuri); /. U. Soricu : Din „Doamna Munţilor" (fragment Vasile Savel: Scrisori din Bucureşti; în versuri); Traian Birăescu : Scrisori din Banat. NOTE Presa care ne-ar trebui. — Minoritarii la Vălenii-de-Munte. — In jurul Iui Ady Endre. — O ramură de popor maghiar în Tibet. MEMENTO — BIBLIOGRAFIE - CLIŞEE : Generalul Eremia Grigorescu, M. S. Regele şi d-1 N. Iorga la Vălenii de Munte, Mârăştirea Lainici. r 1111111111 n i 1111 ] 1111 r r ii 111 im ui iu 11 Hi 11 u u ui minimii iiiiiiiiiiiiiiiiMimiiiiiiiiii iun llillllii iiiiiiiiiiii i UIMII II ni 111111111111111111 mniiiii COLABORATORII REVISTEI I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu, N. Ilieşiu, Emil Isac, N. E. Idieru, E. Lovinescu, I. Lupaş, Bănescu, G. Bogdan-DuicăBCU, N. BatzariaCluj /, CentralZaharia UniversityA. Lupeanu-Melin Library, Dr. Cassi Cluju Maniu, G-ral Moşoiu, Bârsan, Măria Baiulescu, Şt. Bezdechi, Lucian Blaga, S. Mehedinţi, V. Merutiu, A. Magier, V. Militaru, Chri- V. Bogrea, Oct. Beu, Elena Bacaloglu, Const., Victor stache Ch. Milian, T. Murăşanu, M. Mora, Şt. Mărcuş, şi George Bacaloglu, Emanuil Bucuta, Al. Bogdan, D. Nanu, A. Nanu, G-ral Scarlat Panaitescu, I. Paul, George Bota, Al. Cazaban, Al. Ciura, R. Ciorogariu, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Puşcariu, V. Petala, Alex A. Ciortea, I. Ciorănescu, Th. Capidan, A. Cotruş, Pteancu, Ecaterina Pitiş, D. Pompei, Matilda Poni, Sep- Gh. Ciuhandu, Const. Doboş, Viora Dr. Ciordaş, V. timiu Popa, Paul I. Prodan, George Pallady, Pr. Gh. Corbasca, Cridim, V. Demetrius, R. Demetrescu, Pteancu, George A. Petre, P. I. Papadopol, Mircea I.G. Duca, Mihail Dragomirescu Silviu Dragomir, Ion Rădulescu, G. Rotică, C. Râuleţ, Alexandrina Scurtu, Dragu, Bucura Dumbravă, Mihail Dragoş, Victor Ion P. Sachelarie, Vasile Savel, Al. T. Stamatiad, Eftimiu, Ion Foti, G. Galaction, VI. Ghidionescu, Eugeniu Sperantia, Marin Ştefănescu, C. Sudeteanu, Vasile Al-George, Dem. Gâlman, Radu Gyr, E. Hodoş, Caton Theodorian, G. Tutoveanu, Nuşi Tulliu, N. Iorga, Bogdan lonescu, Al. Iacobescu, Iustin N. G. Tistu, G. Tulbure, I. Ursu, I. Valerian, George Voevidca, George M. Zamfirescu. lllllliniimlllllillilillililiiliiiilimilliliii mim im 111 u i II 111111 nmiiiiiiiniiill Iiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiii iiiiiiliiiiiiiiiiiiiiuiiiiiliiiliiiiiin iHMlIIHIIHHIIHIHIlHltilhiilurnm BIBLIOGRAFIE Cărţi Biblioteca Minerva: A. Dumas-fiul: Diana de Lys (No. 89, — 6 Iei). Al- T. Stamatiad: Parabole ( Operă premiată anul acesta de Dr. Andrei Iliescu-Lespezi: Căsătoria fată de ştiinţă Societatea scriitorilor români,). (No. 30, — 6 lei). „ „ „ Pe drumul Damascului, poeme religioase (operă Ion Ciocârlan : Vis de primăvară (No. 42, — 4 lei). premiată de Ministerul Arfelor în 1923 şi 1. N. Potapenko: In slujba adevărată (No. 15, —6 lei). de Academia Română în 1924,). Pagini alese: „ „ „ Mărgăritare negre (poeme). V. Alexandri: Inşiră-te mărgărite (No. 59, — 2'50 lei). II. I. Iliescu, Prim Procuror Trib. Sibiu : Procedura Penală Prac­ Cunoştinţe folositoare „Seria C.": tica pentru Ofi[erii de Polilie Judiciară. Edit. „Cartea Ro­ Ion Pop-Câmpeanu : Câmpia Transilvaniei (No. 17, — 3 lei). mânească", Bucureşti 1924. 244 pag. 50 lei. Ion Creangă: Opere complete- Edit. Librăria „Ostaşul Român", Reviste : Cernăuţi 1924. 410 pag. 80 lei- G. Tutoveanu: Tinere[ă Poezii. Edit. „Ramuri" Craiova 1924. România Militară: An. LVI, Iunie 1924. No. 6. Bucureşti. 121 pag. 22 lei. Arhivele Olteniei: An. III, No. 14, 1924 Iulie—Aug. Graiova. Grigore Creiescu: De ziua lui Alexandru Ion !• Cuza. Schite. Căminul Nostru: An. I, No. 9-10, 1924 Iulie-Aug. S.-Marmatiei. Tip. „Cultura Poporului" Galaţi, 1924. 30 pag. 5 lei. Lumina Creştinului: An. 10, No. 8, 1924 Aug. Iaşi. Grigore Cretescu: Dela 1848 — Schije — 18 pag. Revista Societ. „Tinerimea Română" : An. V, No. 9—10, 1924 Editura „Cartea Românească Bucureşti: Mai—Iunie. Bucureşti. Al. Vlahu[ă : Din trecutul nostru. 45 lei- Oltenia ! Culegeri, Cercetări, Documente Cartea II, Făscioara I. M. Sadoveanu : Bordeenii. 45 lei. Edit. Scrisul românesc, Craiova. Ion Creangă : Opere Complecte. 50 lei. Natura: An. XIII, No. 8-9, Aug.-Sept. 1924. Bucureşti. Bucura Dumbravă : Pandurul. 75 lei. Junimea Literară: An. 13, No. 5 — 6, Mai—Iunie 1924 Cernăuţi. Florian Cristescu : Nepoţii Roademultulesii. 24 lei. Revista Industrială : An. 26, No. 6, 1924. Bucureşti. P. Dulfu : Isprăvile lui Păcală, ediţia IX, 30 lei. Grafica Română : An. II, No. 17—19, Mai—Iulie. Craiova. anul V. No. S. ORADEA-MARE August 19Z4

Redacţia şi Administraţia: REVISTĂ DE CULTURĂ STR. PRINŢUL CAROL 5. TELEFON: 119. • Direcîor-Fondaior: SEORSE BACA&OGLU •

UN EROU „Generale, D-ta întrupezi gloria" i-a spus M. S. Regele, tot atunci, de colonel GEORGE BACALOGLU. bravului general; iar misiunea ja­ Cu adânc respect şi pioasă amin­ situaţii însemnate în armată, pre- poneză, oferindu-i sabia de onoare, tire scriu aceste rânduri în me­ parându-şi încet drumul, până în i-a săpat pe lame cuvintele: „Voi moria fostului meu profesor şi şef marele nostru războiu, în care a sunteţi cari scriti istoria tării". al Regimentului 10 Artilerie şi al jucat un rol covârşitor la pregăti­ Când un neam numără printre Armatei I. de pe frontul Mărăşeş- rea eroică a victoriei româneşti. fiii săi asemenea eroi, nu se teme tilor, in zilele în cari — acum „Pe-aicea nu se trece Maestate", că va pieri, căci ei sunt pilde sfinte câţiva ani — se desbătea în vâltoa­ a raportat el Regelui în difileulOitu- pentru generaţiile viitoare. Erois­ rea crâncenelor lupte dela Mără- zului. „Nici pe-aicea nu se trece mul unui general Grigorescu va fi şeşti marele proces al vitejiei şi Maestate", a raportat după luptele izvor de bărbăţie pentru cei cari drepturilor româneşti. dela Mărăşeşti, în calitate de co­ vor conduce şi vor apără viitorul neamului nostru. Deaceea faptele Generalul Grigorescu — dispă­ mandant al Armatei I, în ziua de figurilor eroice, româneşti, trebuesc rut dintre noi — va trăi deapururi 21 August 1917... Şi vrăjmaşul mereu ţinute la iveală, în Biblia în sufletul neamului şi în aminti­ na trecut. vitejiei româneşti, sub adevărata şi rea scumpă a acelora ce-auBCU avut ClujAtunci, / Central Generalul University Grigorescu şi-a Library Cluj binefăcătoarea lor lumină. norocul de-a trăi clipe neuitate în tras brazda nemuririi în istoria jurul lui. noastră şi şi-a câştigat dreptul la Noi o facem cu cel mat curat veşnica recunoştinţă a întregului simţământ românesc, convinşi că Când am cunoscut pe căpitanul neam românesc. îndeplinim o mare datorie. Eremia Grigorescu în anul 1894, ca profesor la Şcoala de artilerie şi geniu, — noi, toii elevii lui de- atunci, ne-am lipit sufteteşte de dânsul. Era un bărbat cult, inteli­ Generalul Eremia Grigorescu gent, nobil, deşi se trăgea din po­ de I. Ursu, prof. universitar. por, cu o educaţie aleasă şi un zâmbet îi flutura mereu pe figura „Qamenii de geniu sunt meteori desti­ lui bronzată. naţi să ardă ca să lumineze secolul lor." (Napoleon.) Avea însuşiri spirituale pe cari le năzuiau toti elevii săi, ca mili­ Precum se topeşte lumânarea luat rămas bun, ca să plece la tari şi ca oameni. ca să dea lumina, tot aşa marile răsboi. Ideia iubirii de tară şi a personalităţi se sacrifică pentru unităţii naţionale era mai presus Graiul şi gândirea lui, îmbrăcate triumful unei idei, care le călău­ de cât viata. Ea i'a încălzit sufle­ întotdeauna într'un vestmânt de zeşte paşii vietei. tul şi i'a dat acea putere de su­ frumuseţe, erau atrăgătoare şi po- După cum nu există barieră, gestie, pe care a exercitat'o asupra vetile ce ni-le dădea, erau izvorâte care să poată opri un torent de ostaşilor săi, făcându-i să-şi în­ dintr'o inimă caldă, dreaptă şi munte să curgă la vale, tot aşa cordeze puterile şi să realizeze fapte ce păreau mai presus de blândă. nu se află piedică materială, care să retină pe omul de geniu în forjele omeneşti. Acelaş rămăsese şi mai târziu, drumul croit pentru realizarea * ca comandantul nostru, în Regi­ idealului său. El e gata să-şi sa­ Când frontul din Dobrogea a mentul 10 Artilerie, în jurul căruia crifice în orice moment viata pentru fost rupt la Arabagi (3 Sept.), iar biruinţa ideii: prin ea trăieşte şi **ne strânsesem cu dragoste şi res­ inamicul îşi făcea loc prin spăr­ pentru ea moare. pect. tura produsă între diviziile a 2-a „Mă duc să mor pentru tară" şi a 9-a, pentru ca să ocupe po­ Prin vastele sale cunoştinţe teh­ a spus Generalul Grigorescu fa­ dul dela Cernavodă, Generalul nice şi militare şi-a cucerit diferite miliei sale în momentul când şi-a Grigorescu deşi avea numai o brigadă mixtă1) şi deşi avea tru­ pele obosite de marş, fiind abia Ostaşul lui Ştefan Vodă sosite pe câmpul de luptă, totuş Cu prilejul serbării le-a infiltrat atât entuziasm şi le-a lui Ştefan Vodă (1906). Condus cu atâta pricepere, încât Vin Leşii, vin despre Hotin, din Pustă vin Maghiarii, a restabilit imediat situaţia şi a pironit pe loc inamicul superior ca Din Ţarigrad sultanii vin şi din Bugeag Tătarii. număr şi armament. Din momen­ tul ce inamicul s'a isbit de tru­ Păgânii 'n ţară fac pârjol, dar mai păgâni creştinii, pele Generalului Grigorescu, n'a Căci pradă tot şi lasă gol, şi 'n cruce cred hainii. mai înaintat. Atâta timp cât divizia 15 a luptat pe frontul Dobrogei, Ei pradă, surpă şi răpun, şi-i vaer în tot anul visurile inamicilor de a ocupă linia Cernavodă—Constanţa n'au putut Şi'n foc de flintă şi de tun se 'nnalţă Orheianul. fi realizate. Deşi între duşmani stingher şi fulgerat întruna, Puhoiul duşman ameninţă să se Cu suflet şi veşmânt de fier înfruntă el furtuna reverse pe valea Oituzului şi să taie ţara în două. După ce a re­ Şi după veacul cel trăit în sânge şi'n sudoare, ocupat Transilvania, inamicul a Se'ndoae trupu-i ostenit spre tihnă 'ntremătoare căutat drumul cel mai scurt, care putea duce la ţelul dorit. Acest Şi'n nepăzitul lui sălaş s'au pripăşit Pigmeii drum era pasul Oituzului, care Şi 'ncinsul'au pe uriaş şi l'au legat mişeii. ducea la valea Şiretului. In cazul că ar fi izbut să pătrundă în valea Trotuşului şi să ocupe linia ferată Ei l'au lagat, l'au ferecat, l'au despoiat de arme dela Mărăşeşti, ar fi împiedicat Şi-au chiuit; s'au bucurat că-i mort, pe când el doarme. retragerea armatei române din Muntenia şi toata ţara ar fi de­ Şi-acuma râd, se veselesc şi tot dau busna, orbii, venit o pradă uşoară a inamiculuiBCU Cluj. / CentralCum hulpavUniversityi leşul ocoles Libraryc lihniţi dCluje foame corbii. Cu o singură lovitură s'ar fi în­ conjurat Muntenia, s'ar fi cucerit Moldova şi s'ar fi deschis drumul Dar mai domol, tu neam mişel de corbi. Nu'i mort oşteanul spre Odessa. Lui Ştefan. Numai doarme el, se'ntreamă 'n somn şoimanul. Pericolul era cu atât mai mare, cu cât pasul Oituzului nu eră Ca mâne cornu '1 va trezi, din nou'şi 'mbracă slava, apărat de cât de o divizie de ca­ Şi.va porni şi va lovi: vă spulberă ca pleava. valerie. In acest punct important şi periculos a fost trimes, în mo­ Şi Umbre mari vor tresări la Putna şi 'n Suceava. mentul critic, Grigorescu. Ordinul G. Murnu. pentru îmbarcare spre Oituz l'a găsit în plină luptă la Mulciova— Arabagi, în seara zilei de 7 Oct. st. n. In cursul nopţii de 9 Oct. a primit, la Bacău, instrucţiuni de specifică: „dacă vor fi atacate de 216 al diviziei, din 28 Sept. (11 la Comandantul Armatei de Nord, forte superioare, coloanele se vor Oct.). Cum divizia 2-a cavalerie cari îi lăsau latidunea retragerei retrage pe direcţiunile arătate... era obosită, el a obţinut depăr­ dela Oituz, în cazul că inamicul rezistând până la maximum posi­ tarea ei de pe frontul de luptă, ar fi atacat cu forţe superioare. bil pe toate pozitiunile successive încumetându-se să apere Văile de rezistentă aflate în lungul de- Caşinului, Oituzului şi Slănicului „In cazul când inamicul are fileurilor." cu cele 3 regimente din , divizia forte mult superioare — se spunea Faţă cu gravitatea situaţiei, Gri­ sa. Deşi situaţia era desperată, în ordinul de operaţii al armatei gorescu a luat singurile măsuri pe totuşi Grigorescu a ştiut să dea de Nord din 25 Sept. (8 Oct. st. n. cari i Ie îngăduiau geniul şi pa­ impulsul necesar vitejilor săi ostaşi. 1916) — şi nu puteţi rezista pe triotismul său : să reziste cu ori-ce In loc de retragere, el dispunea, pozitiunea de mai sus, retragerea preţ: „Pe aicea nu se trece" — din contra, rezistentă înverşunată se va face pe eşaloane, dela adă­ iată lozinca Iui! Ordinele date de şi în caz favorabil trecerea la postul unităţilor din rezervă şi a el în acest sens au fost atât de ofensivă. pieselor de artilerie, care din timp hotărâte şi atât de sugestive, încât „Veţi rezista cu înverşunare — vor fi dispuse pe pozitiunile din­ trupele sale, deşi puţin numeroase, oidonâ el Colonelului Rujinschi apoi iar la punctul 6 se şi-au înzecit puterile prin trans- prin ord. 223, în ziua de 30 Sept. fuziunea de energie şi de încre­ (13 Oct.) vrăşmaşului care ar în­ *) Divizia 15, comandată de Generalul dere primite dela Comandant. cerca să debuşeze din defileu. Grigorescu, era în realitate o brigadă Veti lua chiar ofensiva pentru mixtă, cuprinzând regimentele 53 şi 65 Nimeni nu se va retrage fără inf., un batalion din reg. 80 şi reg. 25 un ordin special" — astfel ordonă al respinge în defileu chiar în artilerie. el prin ordinul de operaţiuni No. spre Oituz. Nu admit sub nici un CELE TREI CRIŞURI 115 lUlDUIlUUlUUIIIHIIIiilttUlUUIlUUIIlUni motiv retragerea din pozitiunea de ocupaţie şi a putut astfel să dela Hârja, fără ordinul expres Turnul de fildeş*) devină loc de refugiu pentru ostile al subsemnatului. In caz că ina­ In tumul meu de fildeş m'am urcat retrase mai târziu din Muntenia. micul este inactiv, veti lua ofen­ Păşind timid pe trepte lapidare Faptele de arme de la Oituz au siva în defileu, imediat după Şi-acolo sus, în forme statuare, devenit piatra de temelie a măre­ primirea acestui ordin." Mi-am modelat tot ceia ce-am cîntat. ţei clădiri a României mari, căci Sugestia comandantului diviziei fără victoria de la Oituz, n'ar fi a fost atât de puternică, că trupele Sătul apoi de anii cit am stat putut avea loc cea de la Mărăşeşti, au făcut sforţări supra-omeneşti şi într'o definitioă izolare, care ne-a legitimat dreptul la uni­ au barat — după lupte cari au Am vrut să scap de marmora din care tatea noastră naţională. durat mai multe zile necontenit — Vedeniile mi le-am întrupat. * drumul inamicului mult superior ca număr şi armament. Efectul Atunci pe geam am aruncat tot blocul, Tot atât de critic ca momentul acestei sugestii se poate vedea Crezînd că voi găsi aşa mijlocul de la Oituz, din Oct. 1916, a fost din raportul comandantului com­ De poezie să mă isbăvesc. momentul din vara anului 1917, paniei 1 din reg. 65 inf.: la Mărăşeşti. Ruşii părăsiseră câm­ Dar când de lespezi s'a zdrobit trecutul, „Este imposibil de stat pe loc pul de luptă dela Tarnopol, iar Simţii că însumi eu mă prăbuşesc — raportează comandantul comp. ostile puterilor Centrale ocupaseră Şi că-mi sugrum şi sufletul şi lutul. 1 din reg. 65. — Tunurile ne bat Cernăuţii. Nordul tării era amenin­ Mihai Codreanu. chiar în vale unde suntem. Am ţat să fie invadat de inamic. Peri­ rămas cu 20 de oameni; restul colul era cu atât mai mare, cu *) Sonetul va servi ca prefaţă la volu­ cât aliajii ruşi erau contaminaţi de morii şi răniţi. Pădurea s'a aprins mul „Turnul de fildeş", care va apare în de două părţi. Ne înăbuşe fumul. curând. bolcevism şi părăseau în massă Este infern. Nu mai avem putere câmpul de luptă. nervoasă de a rezista. Rog ordo­ ••ţ-* »-v-* ••4'» •"-*-* *-+•-* In fata acestei situaţii planul naţi retragerea". ofensivei a fost abandonat şi s'a Resultatul a fost cel aşteptat de Oct. — ca prin graiul A. S. R. crezut necesar să se retragă câte­ eroicul comandant. Trupele şi'au Principele Carol, Moştenitorul Tro­ va divizii ruse de pe frontul din încordat puterile, şi'au înălţat mo­ nului să exprime înaltele Sale sudul Moldovei pentru a fi trimise ralul şi au îndeplinit fapte de arme mulţumiri pentru bravura săvâr­ în nordul Moldovei, să facă fată cum rar s'a mai văzut în răsboaBCU- Clujşită de/ Central trupele diviziei University 15, atât pe Library inamicului Cluj. Diviziile ruse retrase de ele omenirei. frontul dobrogean cât şi în munţii pe frontul dela Clipiceşti (pe Putna) „Divizia 15, dela comandant Moldovei. Sunt mândru de a până în Şiret urmau să fie în­ şi până la soldat — zice ordinul împărtăşi corpului ofiţeresc şi tru­ locuite cu-trupele Corpului VI de de citatiune No. 5 al Comandan­ pelor din divizia mea aceste înalte armată română, cari se afla,u în tului Armatei de Nord, dat divi­ mulţumiri, cu o adâncă convin­ stânga Şiretului. ziei 15 în ziua de 7/20 Oct. — a gere că ele vor fi imboldul, care In ziua de 6. Aug. (st. n.) când susţinui zilnic şi neîntrerupt timp va oteli sufletul şi va lumină trupele române se îndreptau spre de 10 zile lupte îndârjite, cu plină minţile tuturor, pregătind şi hotă­ frontul indicat, ca să înlocuiască isbândâ, contra unui vrăşmaş rând pe fiecare la luptă năpraz- trupele ruse, germanii au pornit mult superior în număr, cu avânt nică pentru ajungerea la victorie. ofensiva violentă contra frontului fără seamăn, demn de admiraţia Faceţi din piepturile voastre ocupat de divizia 34 rusă, pe tuturor şi vitejia strămoşească. scutul de apărare al terii, scut de dreapta Şiretului, cu intenţia ca să Cinste comandantului diviziei a care inamicul să-se prăbuşască, rupă frontul şi să înainteze spre 15-a! Eroismul şi dispreţul mor- să se sfărâme. Adjud. Pericolul eră cu atât mai tei dovedit cu prisosinţă, îi dă Gănditi-vă la gloria străbună, mare, cu cât divizia 34 rusă s'a dreptul la admiraţia şi recuno­ când strămoşii apărau tara cu retras în dezordine, părăsind cele ştinţa mea." măciuca, dar n'au îngăduit să o d întâi tranşee şi lăsând inamicu­ Trebue remarcat că inamicul calce duşmanul şi v'au lăsat-o lui calea deschisă. Spărtura ame­ aducea cu autocamioanele zilnic vouă moştenire. Ei erau putini la ninţă să devie fatală. Moldova trupe odihnite dela Braşov, pe număr dar mari şi năpraznici în eră din nou ameninţată să fie când ostaşii lui Grigorescu se luptă. Voi apăraţi tara cu arma inundată. puteau recrea cel mult prin scur­ şi tunul. Arătati-vă demni de ei. Din fericire însă, inamicul a găsit tele rotaţii, pe care le permitea Sunteţi mulţi la număr. Fiii şi şi de astă dată pe Grigorescu în-. situaţia. Cu toate acestea moralul năpraznici în luptă /" aintea portei prin care voia să lor a fost cât se poate de ridicat. Exemplul dat de Grigorescu os­ intre în singurul colt din tară, care „Apectul trupelor este superb taşilor prin dispreţul morţii, dis­ mai rămăsese în mâinile noastre. — scrie maiorul francez Sancery poziţiile geniale, transfuziunea de Cu vre-o câte-va luni înainte, el în raportul său dela 9/12 Oct.; energie şi entuziasm fată de trupă, părăsise câmpul de glorie de la comandamentul de toate treptele hotărârea neclintită de a învinge Oituz pentru ca să ia Comanda ierarchice e plin de încredere şi sau de a muri, au avut rezultatul corpului VI de armată de la Şiretul nu se gândeşte la retragere. dorit. Inamicul a fost şi aci piro­ de jos (regiunea Iveşti), care avea Dimpotrivă." nit pe Ioc. Poarta Moldovei, cu misiunea în ofensiva proectată să „M. S. Regele Ferdinand a bi­ toate isbiturile, n'a putut fi deschisă. dea lovitura în direcţia Râmnicul- nevoit — Spune Grigorescu în Muntenia a fost scăpată de încer­ Sărat. Din cauza dezastrului rusesc ordinul de zi No. 267 din 9/22 cuire, iar Moldova a fost salvată din Galitia şi Bucovina, nordul CELE TREI CRIŞURI HiimmtiiHfiiiuiutuiiiifiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiu

Moldovei fiind ameninţat, ofensiva durile ei erau rărite, a salvat situa­ atacat frontul ţinut de ruşi şi, cu proiectată n'a mai putut avea loc. ţia. Satul şi gara Mărăşeşti n'au multă uşurinţă, au ocupat până în In schimb, corpul VI al lui Grigo- putut fi luate de inamic. Criza dimineaţa zilei următoare Panciu rescu a primit însărcinarea să tactică a bătăliei nu trecuse, însă şi toate înălţimile ce dominau va­ alerge în grabă la locul spărturei prima barieră dezastrului ce urma lea Şuşitei. O nouă spărtură s'a de pe frontul diviziei 34 ruse şi total defectjunei ruse a fost pusă produs din cauza laşiiăfei ruşilor. să restabilească situaţia. Coman­ şi de astă dată de Grigorescu. Armata I-a română era amenin­ damentul armatei I, prin ordinul Situaţia era însă atât de grea în ţată din flanc. Victoria germană de operaţii No. 14 şi* 15 din 24 cât se vedea necesitatea absolută părea asigurată. Dezastrul arma­ Iulie (6 Aug.) arată situaţia des­ a unei retrageri cu acoperirea tei române părea inevitabil. perată şi face cunoscut Iui Grigo­ Bârladului. In fata acestei situaţii dispe­ rescu să ia toate măsurile ce va „Ţin de 5 zile şi 4 nopţi piept rate, generalul Ragoza, coman­ crede necesare pentru restabilirea duşmanului — spunea Grigorescu dantul armatei IV-a ruse, care situaţiei. într'o convobire la Hugues, în ziua avea sub ordinele saie pe coman­ Cu energia şl sângele rece carac­ de 30 Iulie (12 Aug,) Maiorului dantul armatei I române (Grigo­ teristic, Grigorescu a luat imediat Antonescu dela Marele Cartier rescu), a crezut nimerit să dea măsurile dictate de împrejurări. general — şi cu toată superiorita­ ordin acestuia ca să retragă fron­ Divizia 5-a, care făcea parte din tea lui numerică şi pesimismul tul român câii-va km. înapoi de corpul său, a primit ordinul să celor mai mulţi, nădăjduesc să Mărăşeşti (pe linia Diocheti-Mo- alerge la locul dezastrului şi să rezist încă mult druzeni) lăsându-i la complecta lui restabilească situaţia. Cele trei rân­ în seara zilei glorioase de sa­ răspundere distrugerea podului de duri de tranşee fuseseră părăsite crificiu şi eroism de 29 Iulie (11 cale ferată de pe Şiret (la Băltă­ şi inamicul ameninţa să ocupe şi Aug.) generalul Grigorescu a pri- reţul). Ordinul de retragere a fost rândul al 4 lea. In fata acestei si­ primit de Grigorescu în dimineaţa tuaţii Grigorescu ceru Comanda­ zilei de 31 Iulie—13 Aug. la orele mentului armatei, prin raportul No. 6'57 (ordinul No. 1--4703). Eroul, 706 din 6. Aug., ca în dimineaţa care era gata să moară în ori ce zilei de 7 Aug. să înceapă o miş­ moment pentru idealul naţional, care ofensivă, pentru ca să nu dea nu s'a lăsat influenţat de ordinul inamicului răgaz să se fixeze pe primit dela comandantul său, cu teren şi să nu se piardăBCU ultima Cluj / Central University Libraryatât ma Cluji mult că erâ convins că linie de rezistentă. Măsura era cu executarea lui, ia lumina zilei, atât mai necesară cu cât ruşii din sub ochii inamicului, în depărtare divizia 34 părăsiseră tranşeele fără de o băiae de puşcă, ar fi pro­ ca să mai aştepte să fie înlocuiţi dus în mod inevitabil dezastrul. de trupele diviziei 5-a. El n'a ezitat să răspundă şefului In ziua de 7 Aug., la orele 12, său că ordinul este datorit unei 30, Comandamentul armatei a dat inadvertenţe, rugându-1 să menţină ordinul de operaţii No. 12, prin trupele ruse dela aripa dreaptă a care se hotăra ca corpul VI de armatei române cel puţin până la armată, compus din diviziile 5 şi căderea nopţii. (Conversaţie la 9 române, să oprească, cu orice Hugues şi raportul No. 2227). In acelaş timp s'a grăbit să propună pret invazia. Grigorescu primea Prof. I. Ursu astfel cea mai grea şi mai impor­ marelui cartier general neexecuta- tantă misiune. Diviziile sale, cu rea ordinului. La ora 11a avut o mit ordinul Marelui Cartier gene­ un eroism legendar, au ţinut piept convorbire ia Hugues cu genera­ ral No. 266, prin care i se comu­ inamicului mult superior şi decis lul Prezan, şeful Marelui Cartier nica că, începând de la 30 Iulie a face toate sforţările ca să pă­ al Armatei. (12 Aug.) orele 8 dimineaţa, i s'a trundă în tară prin poarta dela x dat comanda armatei I. ) întreaga „Ordinul de retragere l'am primit Mărăşeşti. Acum începe lupta mare răspundere a situaţiei cădea acum dimineaţa — răspunde Grigorescu, şi desperată. Toată greutatea Iovi- numai pe umerii săi. Ochii tuturor la întrebarea Generalului Prezan. turei a suportat 'o corpul lui Gri­ erau îndreptaţi asupra lui. Va eşi Prin el mi se face cunoscut situ­ gorescu. Sugestia, dispreţul de victorios sau va cădea sdrobit de aţia armatei IV-a rusă şi se indică moarte şi sângele rece al acestuia numărul cuvârşitor al inamicului? ca retragerea să înceapă chiar în au dat trupelor sale imboldul spre El eră însă hotărât, ca totdeauna cursul dimin&iei. Nu împărtăşesc fapte demne de cei mai mari eroi în împrejurările grele, să învingă de loc ideia de a se executa o din istoria oamenirii. Mai ales în sau să moară. retragere în cursul zilei, ceeace ziua de 29 Iulie (11 Aug.), trupele nu poate să aducă de cât dezastre, sale au trebuit să facă sforţări In momentul când a luat co­ având în vedere că ne găsim la supraomeneşti, din cauza diviziei manda armatei I., situaţia a de­ brat cu duşmanul, la o bătae efi­ 71 ruse, care a părăsit şi ea câm­ venit şi mai desperată. In aceiaşi cace a pustei . . . Pentru ora pul de luptă, producând astfel o zi (30 Iulie, 12 Aug.) germanii au când s'a ordonat retragerea, con­ spărtură, prin care inamicul s'a sider foarte periculoasă o retra­ strecurat înaintând până aproape *) în mai puţin de un an, prin meritele gerea în spiritul şt litera ordinului de gara şi satul Mărăşeşti. Erois­ sale de pe câmpul de răsboi, a fost îna­ intat de[a comandant de divizie la co­ Dlui General Ragoza ..." mul diviziei 9-a, cu toate că rân- mandant de armată. După prânz a fost chemat la CELE TREI CRIŞURI 117

aparat de şeful armatei ruse, ge­ Chemare de fecioara cu mici oscilatiuni, după mersul neralul Tcherbactcheff, care i'a luptelor." cerut să'i comunice părerea lui Mi-este sufletul, grădinari floare, Evenimentele i'a.u dat dreptate. asupra situaţiei. Presărat cu praf de raze moi de soare. Inamicul s'a uzat atât de mult, în „Părerea mea este — răspunde Vino: pentru tine'n lume fiii ursită! special în ziua de 6/19 August, Grigorescu — că retragerea poate când şi-a pus în joc toate forţele să aibă pentru noi urmări grave. Bratele-mi, ca joarde de răchită, ca să obţină victoria, încât trupele Eu sunt de părere ca, cu ori ce Vreau pe după gât să li-le 'ndoi sale,, contra atacate de eroicele preţ, să nu dăm ooie nemiilor să- Ca să fim legaţi pe viată amândoi. oşti româneşti, şi-au pierdut capa­ şi desvolte succesul de eri pe citatea ofensivă. Victoria a fost a frontul armatei IV-a ruse. Eu pro­ Buza mi-e petală roşie de trandafir. Românilor. pun să menţinem frontul pe care-l Gura mea e mirezmat potir: „Pe întreg frontul inamicul este ocupăm, cu forţele de care dispun Vei sorbi din el ceresc nectar. liniştit — raportează Grigorescu ambele armate: a IV-a rusă şi Vino! Trupul meu e uşă de altar. în convorbirea avută la Hugues I-a română, până când noi vom cu generalul Prezan, în ziua de avea posibilitatea să executăm ma­ Ochii mei: isvoare de lumini în noapte, 7/20 August, deci imediat duipă nevra ; aceasta am şi propus'o — Două prune vinete, de toamnă, coapte — victorie, — şi aceasta o atribui azi generalului Prezan. Vor culege chipul tău în ramă de coroană pierderilor enorme ce au suferit . . . E absolut necesar să se Si'l vor uşeza'n adâncul lor, icoană. şi care se confirmă prin morma- - iea marşurile corespunzătoare şi nele de cadavre raportate de pa­ Inima-mi, asemeni unei scoici de mare, să se coordoneze forţele pe fron­ trule şi brancardieri. . . Dela pos­ Prinde la imensă depărtare tul de atac ce să are în vedere, turile de observatiune Cosmeşti- Undele fiinţei tale pe pământ nu cu scopul de a ataca, ci pentru Ionaşeşti se observă prin locuri Şi ecoul fiecărui cât de slab cuvânt. o defensivă îndârjită a inamicu­ suprafeţe întinse de cadavre, uni­ lui dinspre Dumbrava. Iată păre­ Vino! Dorul meu în cântece te chiamă, forma nemţească şi într'o popor- rea şi propunerile mele şi eu aş­ Visu-mi înflorit te oglindeşte; ia-mă tie cu foarte mult redusă şi ca­ tept hotărârea Excelentei Voastre." Si mă du pe drumuri fără nume, davre de ale soldaţilor noştri." In consecinţă Grigorescu a or­ Să uisăm că numai noi trăim pe lume. Grigorescu, şi-a îndeplinit mi­ donat cu No. 2253—13. Aug., cor­ George A. Petre. siunea. Speranţele pe cari le-a pului V. armată, anularea BCUordinu­ Cluj / Central University Librarypus naţiune Cluja în el au fost reali- lui de retragere şi „menţinerea cu sate. Onoarea României a fost orice pret a frontului actual ocu­ scăpată de invazie. pat de armatele I-a română şi IV-a rusă." hotărâre şi încredere în sine şi „Rezultatul a fost — raportează Grigorescu după lupta victorioasă Prin încrederea absolută pe care ostaşii săi, deşi numărul trupelor din 6/19 August — reocuparea o avea în sine şi în ostaşii săi, inamice era de două ori mai mare terenului pierdut, punerea vrăş­ prin hotărârea neclintită de a în­ de cât al oştilor sale. maşului pe fugă şi urmărirea lut vinge sau a muri, prin vederea „Raportul între tortele de care până în Salul nou, pe care l'am clară a situaţiei, pe care i'o dedea dispun — raportează Grigorescu ocupat cu posturi înaintate, tru­ geniul său, prin energia sa rară, lui Prezan, în convorbirea Hugues pele ocupând şi poziţiile în tran­ Grigorescu a făcut să se risipească 2/15 August — şi forţele care mă şeele cele vechi." norii de pesimism al guvernanţilor atacă zi şi noapte este de 1 la 2." cari dispuseseră la Iaşi evacuarea, întrebat dacă n'ar putea trece „Bravo, şi să trăeşti pentru fru­ şi să dea armatei încrederea şi la ofensivă, Grigorescu dă urmă­ moasa acţiune şi pentru bunele moralul de care avea nevoe pentru torul răspuns: intentiuni operative ce ai..." răs­ dobândirea victoriei. Sugestiile sale „In situatiunea actuală o ma­ punse Generalul Prezan (conv. au avut efectul dorit. Comanda­ nevră din partea noastră ar pu­ Hugues în ziua de 7/20 Aug.) mentul armatelor de pe frontul tea să ne ducă la sfărâmarea for­ Japonia a trimis Generalului român, cu No. 287 din 13 August ţelor noastre şi în special a re­ victorios o sabie de onoare, iar a pus sub comanda Iui Grigorescu zervelor, astfel că la un moment M. S. Regele i'a dat ordinul „Mihai- şi trupele ruse ale corpului 8 (cu dat, dacă inamicul ne-ar ataca Viteazul" cl. II. (cl. IH-a obţinuse diviziile 14, 15, 103 şi cea de ca­ pe frontul, nu numai din dreapta mai înainte pentru apărarea Qitu- valerie Zamurskaia) şi i'a lăsat Şiretului, dar şi de pe stânga Şi­ zului). In adresa publicată în Mo­ complecta răspundere a situaţiei. retului — Lieşti-Cosmeşti, şi-ar nitorul Oficial se specifică meri­ Din nou ochii Românilor erau ajunge unul din scopuri sau amân­ tele pentru care s'a dat cea mai aţintiţi asupra lui I De la hotărârea două, adică căderea în spatele mare decoraţie destinată eroilor : şi destoinicia lui se aştepta salva­ armatei Il-a sau despărţirea ar­ „pentru vitejia şi destoinicia cu rea. In mâna lui erâ cheia, care matei Vl-a rusă de armata I-a ... care a reuşit să stăvilească ofensiva germană la Mărăşeşti în vara avea să deschidă măreaţa clădire In consecinţă opinez ca, până anului 1917. Luând comanda ar­ a României Mari, sau mormântul vom ajunge, vrăşmaşul şi eu, matei în condiiiuni foarte grele, României Mici. Răspunderea pentru aproximativ în equilibru . . . fiind mulţumită energiei şi dispositiu- Onoarea Ţării şi visul tutulor Ro­ dat că el se uzează mai mult, nilor ce a luat, a putut înfrânge mânilor zăcea pe urmerii lui. după informaiiunile şi datele ce furia şi avântul armatelor inamice. „Nici pe aicea nu se trece" a am, să se menţină pentru armata fost, şi de astă-dată lozinca lui. I-a şi corpul 8 rus misiunea de a Ca şi la Oituz, a arătat aceiaş păstra cu orice pret frontul actual, Chipuri şi Icoane şi aşezarea nemtjlor.f n'a rămas Poema morţii. casă nerăscolită de străini, defcât Lui Dragos Protopopeseu. Din povestirile doar acele în pivniţa cărora ră­ I. măsese vre-un neputincios bătrân lui Moş Andrei sau vr'o babă. Şi unde mai pui Spre care ţărm din lume că'n vremea asta tot satul fugise de I. Agârbiceanu. însângerat de viată şi sfărâmat de vise la munte, şi numai noaptea ve­ Va trebui de-acuma să-mi port din nou neau ştafete în sat. Dar, se vede, [destinul 1 Pofta ochilor. au fost deajuns două-trei?zi!e, curh Atâţia ani de-a rândul se strecurau pe rând în sat, pentru, Plecat cu 'nfrigurare pe 'ngălbenite pagini Lucrurile s'au petrecut aşa cum a se fura unii pe alţii de mai mare Din nopţi făcut-am zile, era scris, domnişorule Vasilică: ruşinea. Din zile — nopţi de veghe, noi ne'am purtat cu răbdare cru­ Trăind atâtea drame şi-atâtea mii de versuri, Atunci vor fi măturat şi prin pră­ cea, bătaia a trecut dincolo de vălia dumneavoastră, domnişorule Cutreerând cu gândul sisteme, universuri, munli şi nemţii cei flămânzi au Vasilică. Se pândea vecin pe ve­ Ca azi să văd, cu groază, cum creşte, mâncat toate vitele şi porcii din cin, dar mai ales vecină pe ve­ In suflet îndoiala 1 [monstruoasă, tară, până'n urmă li s'a oprit un cină, se pândeau pe ulijă, se fu­ ciolan în gât. Dar ciolan care i-a II. rişau seara şi noaptea unele pe la şi înecat pe urmă. Stăpânia ro­ fereştiîe altora, pătrundeau în case, Spre care fărm din lume mânească rămasă în văzduh încă scotoceau prin lăzi, prin laviţe. Va trebui de-acuma să-mi port din nou de la Sfântă Măria mare când s'a [destinul! Când intra mai întâi în casă, rupt graniţa, s'a coborât şi pe pă­ gospodina coborâtă din munte, încununaţi de roze, mânt. Tot satu 'şi avea gardele ştia acum de mai înainte ce are Halucinaţi, estatici, lui şi aştepta să dea puterea do­ să se întâmple: dacă ştia că ve- Am rătăcit pe piscuri, robanţului. cină-sa n'a ventit încă, aştepta în­ Am coborât abise; Puteam aştepta acum să vină serarea, pătrundea în casă şi eşea Cu buze sângerate, de frigul voluptăţii, linişte şi pace peste sat, să pot cu braţele pline de ce apuca. Dacă Am deşertat paharul de flăcări şi de vise, gusta în tihnă dulceaţa lumii ce­ vecinele erau acasă, noua sosită Ca azi să ne despartă desgustul şi uitarea I lei noui. eşia în curte strigând tulai, se bo­ Dar două lucruri au ţinut în cea o bună vreme ca după mort, III. BCU Clujfierber / Centrale satul an Universityi întregi, şi valu Library­ apoi Clujîşi punea mâinile în şolduri Spre care tărm din lume rile nu-s potolite de tot nici până şi începea să tipe, să înjure, să Va trebui de acuma să-mi port din nou azi. Furtişagurile din vremea răz­ facă hoaţă pe toată lumea, pe ve­ [destinul 1 boiului, şi păcatele unor mueri din cine mai întâi: vremea n care le-au fost duşi Atâţia ani de-a-rândul Aceste eşiau de la o vreme şi oamenii în bătae, împreunate cu ele în curte şi se 'mproşcau una M'am cufundat, frenetic, în suflet — bănuiala bărbaţilor. Ca 'ntr'o mare — pe alta cu noroi să nu le mai Şi-am scos mărgăritare. încă, acum ii-oi spune, domni­ poti spăla. Apoi intrau ca o fur-' N'am fost avar cu nimeni, şorule Vasilică, ce m'am gândit tună în casă, luau o iie, un şort, La toti, depotrivă — cu mâini îmbelşugate— când te-am văzut venind în Dum­ o căciulă, şi o vârau biruitoare brăveni. Mi-am zis: va fi oblicit Vam împărţit comoara, în obrazul celeilalte. pe la cine mai sunt lucruri furate Şi azi culeg rsăplata: iluzii sfărâmate! — Uit căciula 1 Nu-i a lui Mitu' dela Mărgineanu şi vine să le caute. nost? Fie-ti ruşine nasului. IV, Să nu te miri; în sat şi acuma Vezi bine că aceea pe care o după şase ani, se mai întâmplă Spre care tărm din lume arăta, era a lui Mitu'lor, dar pe nu numai bănueli ci şi bătăi cea de furat o pusese Ia Ioc adă­ Va trebui de-acuma să-mi port din nou crunte din pricina asta. [destinul 1 postit. Apoi, de cele mai multe Am auzit eu de multe ori ce- ori, cum se adeveri mai pe urmă, Pe-oglinzi de ape repezi privirea mi-am tindu-se la Apostol că toate relele nu se furară vecinii, ci, dimpo­ Urechea mi-am plecat-o [plimbat-o, din lume isvorăsc din pofta ochi­ trivă ; cei ce stăteau în uliji deo­ La grava simfonie ce-o cântă 'n veci natura, lor, din pofta trupului şi din trufia sebite. De-aici mai ales, a urmat, Mi-am avântat credinţa spre cerurile clare, vieţii, dar nu credeam să fie pof­ o învrăjmăşire cumplită între ve­ Cu simţurile toate m'am dăruit, — tele aceste aşa de înrădăcinate în cini, căci deşi erau aproape cu Zadarnic, om şi să strice înţelegerea dintre toti vinovaţi, dar nu se simjeau Cu ochii ei de spectru, solemnă, nepăsarea oameni, în măsură aşa de mare. cu musca pe căciulă pentru învi­ Contemplă depărtarea! Mă gândesc adese-ori, văzând nuirile ce li se aduceau. Şi în V. cu ochii ce-am văzut, că omul vreme ce adevăraţii vinovaţi aveau îndată ce scapă de supt lege şi vreme destulă — să-şi dosească Spre care tărm din lume şi de subt poruncă şi de subt pe­ lucrurile furate, adeseori vecinii se Va trebui atuncia să-mi port din nou deapsă, se schimbă în cel mai învoiau să-şi răscolească împru­ [destinul, mutat casele. Ca liniştea uitării s'o cuceresc odată 1 primejdios dobitoc, îşi rupe frâul cel lăuntric, după ce nu-1 mai are Dar nici această cercetare nu „Spre-un jărm tăcut, de piatră. pe cel din afară, şi-o iea, neche­ le putea pololi. Erau femei care Ce 'mprejmueşte-o mare deapururi în­ zând peste câmpuri. nu mai aveau cu ce merge Ia bi­ gheţată ! . . ." Vreme de cinci şase zile, res- serică, li se furase cojocul, căciu­ Al. T. Stamatiad. timpul dintre retragerea românilor la, căltunii. Ce folos că aveau CELE TREI CRIŞURI 119 altele în schimb: nu cutezau să ese cu ele în sat de teamă să nu FM S TI Ik le cunoască stăpânii. Amurg de vară, văluri de vise fluturând, Şi mi se pare că aici era pri­ sărută blând blajinul cătun pitit în vale . . . cina adevăratei învrăjbiri ce nu Distraşii paşi mă poartă pe uliţă agale . . . se mai putea potoli: se furaseră Sub streşini roze roşii se caţără râzând ... zadarnic, lucrurile mai de seamă Ca o surdină 'n preajmă se lasă umbra vagă. nu le puteau folosi. Baba Maia* . . . Printr'o fereastră scundă adie trist, umil — dacă-ti mai aduci aminte de ea, ca pe 'nserate plânsul unui pribeag copil — domnişorule Vasilică, ascunsese o arie veche şi nespus de dragă . . . în bordeiul ei patru cojocile, şi tot zgribura pe uliţe în zdrenţele ei Ascult. s , şi cântecul umbrit de jale ca şi altă dată. din treacăt 0 sglobie boare Dar erau atâtea lucruri mărunte îl ia pe aripioare . . , care se puteau folosi fără primej­ Şi fragedele rozelor petale die, lucruri asemănătoare, ca doi cad tremurând ... picuri de apă: cătrinte, ştergare, şi duc cântând prin bălsămata înserare blide mai ales şi cratite, şi valuri a unei doine 'ndurerată lăcrimare . . . noui de pânză, masările şi fete Gerge Voevidca. de perini. Au fost apoi banii as­ iMIinilllllllllllllHIIIIIHHIIIUITIIlIMllIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIITIIIIIHIIIIIIIIIIHIIIînMIIMIIIIIIIIIIIIHIIIUHnilHIIIIIIIII cunşi prin lăzi, pe subt perini, pe înmiim TuHTTTîÎHimrnTîTîTiTiTrmiiTn^ subt icoane. Şi aşa seară de seară mai ales, — Să mai pue niţel la chil, Dar veniră sărbătorile, şi prea luni întregi ardeau ogrăzile şi uli­ mânca-te-aş. Apoi le fac vânt! putini oameni se 'mpăcară. Pe cei ţele de sfadă. Se făceau hoji Cât Jinu toamna şi iarna, satul ce şi-au mărturisit vina unii altora, unii pe alţii, muerile se încăerau. s'a tot înveninat din vrajbele fur­ îi puteai număra pe degete. Prin Şi aşa s'a pornit şirul lung al tişagurilor. Cu vr'o două săptămâni curţi şi prin grădini se mai găsiră, pârilor şi al judecăţilor, dintre cari înainte de Paşti a venit un preot ici şi colo, lucruri furate. Dar tot unele s'au umflat tare dintr'un lucru nou în localul părintelui Damian, de cele mai vechi, de mai pu­ de nimic, şi nu s'au mai isprăvit popă tânăr de tot şi plin.de duhui ţin pre}. până în ziua de azi. BCU Clujblândejelor / Central. Aşa păre Universitya la fajă şi Libraryla Oameni Cluji nu cutezară sa le po­ Au fost şi întâmplări cu ruşine purtare, dar la faptă era pară de foc. arte pe cele de preţ, dar fie că mare, domnişorule Vasilică. Ne­ Văzu jndată care-i buhna ve­ le era ruşine să le înapoieze, fie vasta bocotanului Crăciun a fost ninoasă a satului, şi {inu în bise­ că nu puteau să se lase de pa­ văzută de toată lumea în cap cu rică neşte" cazanii trăznitoare ca gubă, despărtindu-se de ele înainte năframa de mătasă a Nuju- mânia lui Dumnezeu^ de-aşi fi primit pe ale lor, aflară lesii. In şură la primarul, între Lucrul era hotărît: va trebui să alt mijloc să se scape de ele. Tot straturile de otavă, s'a găsit cojo- dea înapoi fiecare ceea ce a fu­ pe furiş, ferindu-se unii de alţii, ci{a Marinoaei. In fântâna lui Adă- rat. Altfel nu se vor putea spo­ le duseră şi le vândură la oraş. mui au dat peste toate vasele de vedi, nu-i va putea deslega de Cu trecerea anilor multe pricini portălan ale părintelui Damian ! păcate. Vorbi de ispita diavolu­ de atunci s'au mai uitat, s'au mai Dar ce să stau să-ii mai po­ lui, de patimele omului, de pofta potolit, ajungând cei mai mulţi, vestesc ruşinea satului! Eu cred ochilor lacomi; arătă cum se încetul cu încetul, să-şi pună la că mulţi nu vor fi furat ei înşişi, strică oamenii în bătae, îi înde­ loc, compărând lucurile ce le lip­ dar că alţii au ascuns în ogrizile amnă să nu le fie ruşine, să-şi seau. Dar, cum {i-am spus, dom­ lor lucrurile furate. mărturisească fiecare vina dea- nişorule Vasilică, sunt încă şi azi N'a închis Cutuli ţiganul vr'o proapelui său, înapoindu-i lucrul pâri şi judecăţi cari izvorăsc din zece porci adunaţi de prin sat în furat, pentru ca să se poată co­ vremea aceea. Şi mai ales neves­ pivniţa Roşianului ? Simţise omul borî frăţia intre ei şi să ajungă tele nu-şi pot uita bunătăţile pier­ că peste noapte par'că ar auzi sfintele Paşti ca neşte creştini nu dute : iile de julj subţire cum nu grohăit de porci. Dar'cum să-i dea ca păgâni. Mai îndemna spunând se mai află acum, năfrămile de prin minte să-i caute în pivniţa că dacă pentru vr'unul, ruşinea ar mătase. cea părăsită, în care de ani de fi prea mare, să arunce noaptea Eu, domnişorule Vasilică, sînt zile, de când îşi făcuse casa cea în grădina celui cu paguba lucrul de aici din Dumbrăveni din moşi nouă, nu-şi mai pusese piciorul. furat, ori în curte. strămoşi, dar nu am putut înţelege Da'ntr'o noapte se luă după gro­ Sfezile se potoliră o vreme. Se nici odată aşa ticăloşie a celor. hăit, trecu prin şură, pătrunse în începură spovedirile. Nici odată de-o vită cu mine, cum le-a stat grădină, se apropie de pivniţă. Ce nu sau spovedit în Dumbrăveni lor mintea şi inima la fapte ca s'audă? Pivniţa era plină de ron­ toti bărbaţii până la copiii de astea când vedeau duşmanul ve­ ţăit de grăunte tari, şi'n uşe fara­ şapte ani, şi toate femeile, ca acum. nind în sat, iar pe ai noştri siliţi onul. Din sacul ce-1 avea dăsăgit Nime nu cuteza să rămână nes­ să bată în retragere ? Din partea pe umăr, tot azvârlea câte-o mână povedit.. Ce-ar fi zis satul ? Că nu mea m'aş fi putut împiedica de de porumb. cutează, simtindu-se vinovat. Şi toate comorile pământului. Ce mai Luat cu iufele ţiganul se prosti nu trebuia să-i încresteze popa plăteau ele când era în primejdie de tot şi la întrebările rumânului pe răboj, care s'a spovedit şi care comoara noastră cea mai mare? nu putu răspunde de cât aşa: nu; încresta saţul întreg, CELE TREI CRIŞURI mmmiMiiiiiiiiiiiiiiiimttiiimmiiiiiiiim

fruntaşii bucovineni şi mulţi in­ turei generale şi a educaţiei civice Vălenii-de-Munte telectuali ce fromează partidul şi naţionale. naţional — vedeau în N. Iorga Exemplul,, Universităţii populare" centru cultural îndrumătorul cel mai autorizat, prin dela Vălenii de Munte şi în genere de Gh. Sofronie marea sa autoritate morală, pentru profesor. a activităţii desfăşurate de Prof. unitatea naţională, în vederea cărei N. Iorga, arată cu prisosinţă ce Vălenii-de-Munte — localitatea erau cultivate generaţiile ultimelor poate să producă o „Universitate aproape necunoscută publicului decenii. In cei patru ani cursurile populară" condusă cu suflet şi românesc până la 1908 — a de­ de vară erau frecventate mai ales dragoste de neam şi cultură, şi de venit după acest an un focar lu­ de reprezentanţii provinciilor sub­ ce este capabilă activitatea desin- minos de cultură, un simbol al, jugate. teresată fie că ea porneşte de la culturei şi simţământului românesc 2. A doua fază începută prin o persoană, fie că porneşte dela prin activitatea desfăşurată de ma­ cursurile din vara anului 1921 — o asociaţie. rele istoric Profesorul N. Iorga, în căci dela 1912 — până la 1921 El poate servi ca imbold şi pentru acest retras orăşel de pe valea — cu excepţia verei din 1914 — o intensă activitate culturală româ­ Teleajenului. Aci, după o răscolire evenimentele mari politice făcuseră nească în Vestul României unde în toate direcţiile a ţinuturilor ro­ să se întrerupă activitatea — se este atât de lucrat. mâneşti, — căci se poate zice că caracterizează prin tendinţa tot mai Dl. N. Iorga este cel mai desăvâr­ şit cunoscător al tarei noastre — şi-a fixat el reşedinţa de vară, ca­ racterizată nu prin repaos, ci printr'o continuă activitate, şi-a făcut o casă în frumos stil româ­ Visuri albastre şi înstelate nesc şi a pus bazele unui centru Unde v'ati dus visuri albastre? cultural, reprezentat prin „Universi­ Hăul se cască . . . Frunze uscate . . . tatea populară", „N. Iorga". Ac­ Gânduri pustii... Doruri sihastru .. tivitatea acestei „Universilăti popu­ lare", care a concentrat an de an, elita intelectualită{ei româneşti şi Unde mi'i lumea plină de basme, ai cărei auditori sunt BCUstudenţi ,Cluj / Central University LibraryAu Clujr al mintii unde îmi eşti ? profesori, magistraţi, ect. din toate Vifore urlă . . . Negre fantasme colturile româneşti, reprezintă o Groaznic se 'ndeasă pela fereşti.. . admirabilă operă de vulgarizare a ştiinţei româneşti şi o energică Suflete, suflete — visuri în scrum — cultivare a simtimântului de soli­ Urnă în care vâjâie goluri, daritate românească, aşa de nece­ Noplilor albe, nu-i nici un drum? sară pentru consolidarea operei ... Zarea înghite berze în stoluri... realizată prin „Marea Unire". T. Ulmu. Şi prin această măreaţă încer­ care culturală se vădeşte deosebi­ M. S. Regele şi d-l N. Iorga tul talent, de a da directive, de a la Vălenii de Munte. (Fotografie luată de d-1 luliu Hovânyi din tăia cărări în domeniul culturei Oradea-Mare, cu consimţământul M. S. Regelui, la Nopţi de vară naţionale şi de a desăvârşi o edu­ deschiderea cursurilor). caţie pe baze naţionale a ascultă­ Nopţi de vară, nopţi haine, torilor, pe care-1 posedă Profesorul pronunţată de a se desăvârşi uni­ Răscolita-ţi toată firea ; N. Iorga. tatea sufletească şi culturală. Nume­ Sus din sferele senine Căci, în definitiv, activitatea roşii minoritari care şi în vara acea­ Se strecoară fericirea. „Universităţii populare" poate fi sta audiază cursurile sunt o dovadă Mulcom vine-o boare lină legată cu acea desfăşurată la ce bine este apreciată această miş­ Şi pământul îl desfată ; „Sămănătorul", care a produs o care chiar de elementele care nu Crângu 'n dragoste suspină reînviere a trecutului şi o adevărată aparţin neamului românesc. Iată Şi din lunci şi văi te 'mbată renaştere culturală — şi a cărei una din manifestările politicei cul­ Aromeli dogoritoare, importantă, cu toate criticile aduse, turale pornită din iniţiativă parti­ Ce s'au strâns din floare 'n floare. rămâne mare, şi cu acea continuată culară, care alături cu politica Iar izvorul cântă 'n murmur prin „Neamul Romanesc" care muncei trebue să fie principiul Şi părăul cu glas turbur poate fi socotit ca unul din or­ vietei noastre de astăzi şi de Se jeleşte la răchită. ganele adevăratei democraţii na­ mâine. Chiar şi stelele aprinse ţionale, care nu se confundă cu Tot în legătură cu activitatea Pică din văzduh desprinse. demagogia. culturală dela Văleni, trebue de Luaţi aminte, 'n nopţi de vară In desvoltarea activităţii „Uni­ remarcat „Şcoala misionarelor de Sânt năluci încântătoare, versităţii populare" de la Văleni, cultură naţională" fondată de Prof. Şi credinţa-i cam sprinţară : se pot deosebi două faze: 1. Dela N. Iorga în vederea pregătirei tinere­ Prinde aripi, vrea să sboare. lor absolvente de liceu pentru în­ 1908—1912 este vremea de pre­ Măria Baiulescu. gătire sufletească pentru marile ţelegerea studiilor universitare şi evenimente ce erau presimţite, când mai ales pentru complectarea cul­ ^•c-iiiii(o:i!iiiiis»;i''.']ittiii:i:tcniMHMiERti; |:| CELE TREI CR1ŞURI ^l:Si:i)»lli||II!liUII|i|IuilllH!I!IIHMIlilIIIIMI Din Dragoş: Azi vedem că'n voi, în cei mulţi, e izvorul de putere. Doamna Munţilor. Că prin cei mulji voia-şi spune cel a toate ştiutor, După cum spuneau Romanii, moşii noştri'n graiul lor: (Dragoş, deputatul Beiuşului anunţă pe săteni că s'a şters iobăgia.) „Vox populi est vox dei" . . . Desrobire ati voit, Pentru ea pe roată Horea şi cu Cloşa au murit, Voci : Pentru ea a curs de veacuri val de lacrimi arzătoare. Să trăiască Domnul Dragoş, să trăiască la mulţi ani! 0 femee: Imbroane (aparte): Doamne, doamne .... Să trăiască 1 . . . Ziua bună, miei şi miere şi curcani! Dragoş: Dragoş: Iată astăzi sfînta zi de sărbătoare Să trăiţi şi voi la mul{i ani. Sănătate, oameni buni, A venit cu învierea şi cu zori de viajă nouă. Treji la minte, la virtute, ca ai codrilor păuni. Ridicaţi acum spre ceruri dornici manile amîndouă. Voci diferite: Mulţumiţi acelui care slobozenie ne-a dat. Vă rugaţi pentru cei care pentru dînsa au luptat. Să trăiască! Cit mă bucură 'mplinirea, martor mi-este Dumnezeu. Să'nflorească! Să se bucure 1 (Muljimea uimită murmură. Femeile şi bătrânii dau din cap, ştergându-şi ochii.) Dragoş: Fraţi dragi! . . . Voci: Imbroane (aparte, ironic): Domnezeu te alduiască . . Dec! . . . Frăfie . . . Noi cu munca, el cu rodul în desagi. Dragoş: O voce: Nu mai sunteţi deci iobagi Taci şi-ascultă 1 . . . Şi cu mine împreună bucuraii-vă, fraţi dragi •' . . . Dragoş: (Manifestaţii de bucurie ale poporului). Din pruncie petrecut-am împreună, (Dragoş conţi ună . . .) - Impărjind cu voi alături soartea rea . . . Duceţi deci cu toti acasă darurile ce-aji adus. Imbroane: BCU Cluj / Central UniversityŞi pe toti în a lu Libraryi pază să vă Clujaibă cel de sus. Dar soartea bună ? . . . Iar în rugăciunea voastră nici odată nu uitaţi Pentru Kossuth, iubitorul celor mulţi, să vă rugaţi. Dragoş: Voci: Pe moşia mea străbună a[i fost roiul de albine Dumnezeu să ni-1 trăiască! . . . Imbroane: Voci nedumerite: Şi voi trântorii ... Ăla-i tot de-ai' noştri soaţe. Dragoş: Imbroane (închinând din ploscă). Rodu'ntreg al muncei voastre voi l-aji împărţit cu mine. Cătănirăm împreună ... Căci aşa ne pomenirăm, neam de neam, veacuri întregi, 0 femee: Străjuiţi de-aceleaşi pravili şi de cârmuiri şi legi, Te t'i tot de boroboaţe ... Eu stăpîn, voi lucrătorii, după cum am apucat, Vă puteji voi însă plînge c'am fost crud şi ne'ndurat ? Dragoş: Slobozi, pe pământul vostru, când veji fi de-acum chemaţi, Voci: Slobozeni, pământul vostru să virl apăraţi. Să trăiască 1 . . . (Nou murumur de bucurie) Dragoş: 0 uoce : Astăzi însă rînduiala veche moare, Şi pământul e al nostru? Şi pe ceruri se înaltă pentru toti acelaş soare, Dragoş: împărţind aceleaşi raze pentru mare, mic, bun, rău, Care cât a biruit Căci cu toţii oameni suntem şi-avem toti un Dumnezeu. Să lucreze prîn'acuma îi rămâne dăruit Iată, pravilile nouă azi încep să poruncească Dela' nalta Stăpînire. Cumcă ori-ce om azi slobod, domn pe sine să trăiască, Să-şi croiască soartea singur, apărat de noua lege, Voci: Fie-care, precum poate, după câte înţelege, Şi boga{i, şi slobozi toti. Ca să n'aibă peste dînsul domni, ca să-i mai ia din muncă Şi să n'asculte de nimeni, doar de-a legilor poruncă- Dragoş: Toti dela Adam şi Eva ne-arh născut ca să fim fraţi Să şi'l lase moştenire la feciori şi Ia nepoţi. Şi'n Hristos am fost cu toţii tot ca fraţii creştinaţi, Mergeţi deci acum acasă, mergeţi, Dumnezeu cu voi Pentru toti din a lui rană sînge cald a curs şi apă Să vă apere avutul şi copiii de nevoi . . . Insă cei mari abia astăzi pot aceasta s'a priceapă ... I. U. Soricu.

0 femee: „Doamna Munţilor" este o piesă de teatru în versuri, cu Cum îi picură cuvîntul 1 . . . subiectul din viata Moţilor, care se va reprezenta în toamna aceasta la Teatrul National din Bucureşti. Aceaşi piesă se joacă Un Moşneag: şi la sfârşitul Iui August c. Ia Câmpeni, cu ocazia serbărilor Par'că'i fagure de miere! . . . aranjate în memoria lui Avram Iancu. Se alipeşte ei, între alţii, pentru Amintire a pomeni numai numele celor ADY ENDRE de Alexandru Şt. Mândrea plecaţi pe calea veşniciei — Ma­ de Emil Isac. Preşedinte de Senat Ia Curtea de-Apel din Oradea-Mare. gistratul G. Gheorgala — mort şi Zilele trecute s-a sărbătorit me­ el de curând. moria unui poet ungur, care este De atunci sunt mulii anii De acest coleg de carieră, mă al nostru, al României, căci s-a Într'un oraş mic — Huşi — a- lega o prietenie sfîntă. scuns într'un ungher al Moldovei născut aici, dar cetăţenia lui în Statură 'naltă, prea 'naltă chiar. republica literelor i-o dă Ungaria. uitat de oameni, dar învăluit în Construcţie fizică lipsită de rezis­ poezia unui pitoresc minunat, tră­ tentă. Ochii vii. Minte pătrunză­ Multe frumoase s-au spus cu ocazia iau, azvîrlitj de îndeletnicirile lor toare. Cultură bogată şi complexă. aceasta şi poate ar fi inutil să mai profesionale, un număr de intelec­ Suflet: comoară de sentimente. adaog Ia cele spuse, cuvinte banale: tuali. Graiul cald, duios. Obişnuit stăpâ­ mie Ady mi-a fost un bun prieten, Banala şi deprimanta uniformi­ nit în discuţii. Când însă se fa- şi am iubit într'însul mai mult ca tate a vietei de provincie, cu se­ natiza pentru un om sau convin­ ceta de neînlăturat a ori căror gere — irascibil până la vehe­ oricine: omul. Căci Ady era îna­ preocupări serioase, ofilesc aspira­ mentă. inte de toate un om: suflet des­ ţiile senine, avînturile entuziaste Cercul s'a înfinfat sub eticheta: chis, temperament combativ, ironic care frămîntă sufletele neprihănite, Gînduri bune. şi arţăgos, glumeţ, şi trist, un com­ închinate unui ideal. Membrii cercului se adunau zil­ plex de iubire, ură şi ştiinţă. Ra­ In atmosfera acestei vieţi, viţiul nic. Se discutau diferite probleme se prinde de fiinţa omenească, ca finat ca un abate francez şi totuş care alcătuesc viata culturală, so­ naiv ca un copil, încrezător în în toamnă rugina pe frunze. cială, etc. Chestiile de actualitate, Dispoziiia meditativă, lipsită de în latura lor general-obiectivă, nu geniul luminei, pacifist în vremuri, îndemn şi emulaţie, se moleşeşte erau înlăturate. Discuţiile uneori când pacifismul conducea în be­ pînă la atrpfiare. Clipele rare de deveneau aprinse. Ele se desvă- ciurile umede ale Seghedinului şi reverie, căşunează dureri nesfîr- lueau cu interes şi stăruinţă. Vatului — prieten al progresului, şite. Se desvoltau conferinţe, îngrijit In acel grup, se aflau elemente făr' să calce pe trupul natiunei cu studiate, în forma şi fondul lor. A cizme 'npintenate — era un mare şi culte, şi inteligente, şi talentateBCU. Clujapăru /t Centralşi revista UniversityCercului. Library Cluj Fiecare dintre ei, era vrednic să Odată pe lună, membrii cercului poet, dar şi un om mare. Natura figureze în ori ce distins mediu se întruneau la o masă comună. 1-a 'nzestrat, cu ochi mari, sclipi­ intelectual. In atmosfera veselă, plină de tori, cu păr negru, de care numai Copleşiţi de mizeriile sufleteşti voioşie, se încrucişau cu belşug, Indienii au: strălucitor ca fierul ale unei vieţi ce nemijlocit trebuia zeflemelele. Anecdota şi epigrama lustruit . . . spătos, ca un atlet şi s'o risipim şi depănînd continuu se bucurau de privilegiul priori­ copiind din cartea vietei cele mai poisbilitătile de prefacere, naşte tăţii. propunerea înfiinţării unui cerc, Cercul a avut cinstea să asculte fierbinţi taine, aş spune: a fost fără pretenţie şi ostentaţie, înăun­ pe învăţatul Nicodem Episcop al un Sagan, un Baudelaire al Un­ trul căruia să se cetească lucrări Huşuîui; Octavian Goga, S. Me­ gurilor, şi totuş n-aş nega nicio­ de ştiinţă şi literatură; să se di­ hedinţi. dată că era: Ungur. Visător al scute liber şi obiectiv; să se pre­ Dacă împrejurările normale şi Gange-ului, dar botezat cu Dună­ gătească conferinţe şi, fireşte, sase paşnice ale vietei, împletesc po­ glumească cu umor, însă fără ac­ doabe, care deşteaptă admiraţia rea, simţind în sufletul lui plînsul cent de răutate. celor ce le înţeleg şi pretuesc, Asiei, pe care-1 punea pe buzele Unul din iniţiatorii ei, poate cel împrejurările tulburi şi dureros de copiilor nevinovaţi — era poetul mai fervent înfăptuitor, a fost Doc­ aspre ale vietei, destramă firele şi umanitălei, căci i-a fost milă de Ie încîlcesc. torul N. Lapteş, medicul primar al fiecare om, poate de-aceia ştiea judeţului, mort în război. Războiul, în întâiul rând, a stă­ urî şi iubi. * Cine nu'l cunoştea, prin acele vilit mişcarea progresivă a cer­ locuri şi prin altele, către care îl cului. Amintirile ce i-le păstrez sunt purtau legăturile lui intelectuale ! Apoi, un şir de împrejurări inex- multe şi nu se pot spune toate. înfăţişare simpatică şi robustă triabile în înlănţuirea lor succesivă : Sunt dureri, de cari nu se vorbeşte, ce resfira un optimism sănătos. pierderea unora în deslăn{uirea după ce le-ai uitat. Violina vrăjită, sălbatecă a războiului, înălţarea Inteligentă vie. Suflet cuceritor. cu arcuşul de maestru, zace în Totdeuna pe buze c'o zeflemea altora în demnităţi politice, cu răs­ sau ironie fină. Totdeauna pregătit pundere; strămutarea câtorva în unghere aruncată — şi paiajenul să reciteze versuri reţinute de sim­ alte localităţi, au disolvat cercul. o învălue. Degetele albe, cari fu­ ţul său artistic, înăscut şi cultivat; In sufletul meu, existenta cercu­ geau pe clavirul negru diabolic — să pironească atenţia asupra unor lui Gânduri bune, a imprimat o au amorţit. Roue-ul, care diferen­ amintire scumpă ! bucăţi de proză, admirabile prin ţia vinul de Tokai de nectar şi frumuseta stilului şi gîndirea tur­ nată în ele. cadenţa în mersul unui omnibus Propunerea a fost îmbrăţişată parisian strofele neîntrecutului Iehan cu însufleţire. Rictus — este o pagină de istorie • CELE TREI CRIŞURI IUUU1IUUU11I IIIHUJnUlHMOJmiliaJIUHlU"1 W literară şi un mormânt, pe eare-1 In legătură Ştefan Petică: împodobesc obiceiurile cu cunuhi Din „Când viorile tăcură". şi flori. Dar în noaptea târzie când cu Ştefan Petică. V. de Ion Dongorozi. scriu aceste rânduri, mă întreb, Vai.chinul nopţilor de vară cum a putut răsări în fosta Ţeară In numărul 7 (Iulie 1924.) al re­ Si groaza razelor de lunăl a atâtor vlădici, conţi şi nobili, vistei „Cele Trei Crişuri", d-1 Con­ Misterul lor e o pouard ismaeliji şi cuceritori de rochii, stantin Doboş, publică primul ar­ Şi pacea lor e o minciună. ticol din seria menită să evoce băutori şi cartofori, extasiati de încet un înger pal revarsă figura şi scrierile poetului tecucean, Din Hna mână 'nvinetită nebunia luxuriei — cum a putut Ştefan Petică. D-sâ e în măsură Visări ce cad pe fruntea arsă răsări, în mirosul atîtor vinuri să ne dea elementele caracteris­ De taine grele şi trudită. brutale şi interminabile chiefuri: tice, pentru întregirea portretului sufletul de point, al unui poet cu nefericitului poet, şi cum făgădu- Iubiţii dorm. Deasupra pare dimensii mondiale? Şi câ{i duşmani eşte din capul locului, că nu ne Că trece dragostea pierdută; face vreo pedantă analiză critică, a putut avea, se observă, din Un glas de clopot e-o chemare ci va retipări cât mai multe dintre In noaptea clară şi tăcută. mulţii prieteni, pe cari îi /are . . . poeziile Iui Petică, serviciul pe Ady este azi pe buzele tuturor, care-1 aduce generaţiei mai tinere, Le 'ngălbineşte fata, luna, tragedia lui Oscar Wilde îl ajunge e fără îndoială, de ţinut în seamă. Ca dureroasa-i poesie; într'adevăr, generaţia care a Ei dorm mai strâns ca 'ntotdeauna şi pe dânsul: devine popular. Dar Si plâng în somn fără să ştie. popularitatea marelui poet, nu-mi urmat celei alui Ştefan Petică, sau nu cunoaşte nici măcar din auzite va clinti niciodată memoria mare­ despre scrierile poetului dela Bu- lui om, care a avut curajul unui ceşti, sau are o părere în bună, leu, să se hîrtuiască, să se lupte, parte eronată, de oarece mai toii bust — în capitala judeţului. D-1 făr' să-i pese de gloanţe. Balsam cei ce-au scris despre Petică, au Ion Răducanu, profesor la Aca­ preferat, cu sau fără voie, o undă pe ranele ardelenilor, al românilor, demia de comerţ din Bucureşti, de pronunţat subiectivism, datorit — care are legături politice şi din 1911—1917 era scrisul,BCU versul, Clujfie prietenie / Centrali avut Universitye fată de poet Library, economic Cluje cu judeţul Tecuci — verva şi ura iubită a lui Ady. Era fie simpatiei manifestate pentru şi pe care l-am văzut la câtva oază pentru sufletul omenesc, în­ un anumit curent literar. timp după apariţia apelului, mi-a chis în casamate şi lanţuri — cân­ Socotesc eu — care am lucrat cu comunicat că va lua negreşit ini­ ţiativa, ca dezideratele mele să tecul virginal, prodigios şi brutal, Şeicaru la numărul din „Freamă­ tul," pe care directorul revistei, se înfăptuiasă cu o minţită mai omenesc-omenos al acestui bizar poetul G. Tutoveanu, I'a 'nchinat de vreme, iar institutorul Beldie din poet turanic, uns cu mirul celui lui Ştefan Petică — că cel mai Tecuci — un cărturar idealist, — mai veritabil umanitarism. Poate indicat pentru a lua iniţiativa, şi mi-a adus la cunoştinţă cu alt de aceasta, simt că se aşează organiza comemorarea lui Petică, prilej, amănuntul preţios, că şi răzăşii din Buceşti, vor să contri- umbra lui caldă pe fruntea mea, e fără îndoială, distinsul publicist bârlădean. bue băneşte la ridicarea bustului. afară toate stelele strălucesc mai tare în Octombrie ce vine, când se Dl Constantin Doboş, care văd ca de altădată, din codrii adânci împlinesc 20 de ani dela moar­ că deasemea se gândeşte la un aud pornind vânturile selbatece, ca tea lui Petică, s'ar putea face, cred, modest bust pentru poet, are acum să mângăe nesfârşita mare a grâu­ un pelerinagiu la cimitirul din Bu- cred, un preţios punct de reper. lui, a vieţii.. . Ady, omule, frate ! ceşti, şi pune cu acest prilej, o Eu unul am toată nădejdea, că cruce pe mormântul năpădit de de se va pune destul suflet şi • IIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIIIII1II1IIIIII1IIIIIIIIIIIIIII111IIIUI1IIII IIIII bălării. Comemorarea propriu zisă, perseverentă, se va putea strânge* 10INI1T ' sar face tocmai în 1929, când se şi An scurtă vreme, sumele neee- Decât o rugăciune eşti mai sfântă împlineşte un pătrar de veac, dela sare pentru retipărirea sau chiar Şi mai curată ca un strop de rouă, moartea lui Ştefan Petică; până tipărirea a ce-a rămas mai bun Atrăgătoare ca o viaţă nouă, atuncea putându-se edita pagineîe dela Ştefan Petică, precum şi Mai dulce chiar ca visul ce mă 'n cântă. cele mai caracteristice care ne-au pentru comanda unui bust. Expe­ rămas dela dânsul, şi termina bus­ rienţa ce-am făcut-o înCraiova cu Mai blândă eşti ca luna şi-amândouă tul, care s'ar aşeza de pildă, în Traian Demetrescu, îmi dă această Sunteţi departe... mintea se 'nspăimântă. Grădina Publică din Tecuci. nădejde. într'adevăr, spre mirarea Tu unde eşti când sora lin s'jtvântă Acum 2 ani, am adresat un mea chiar, în scurt timp şi nu cu Pe cer şi parc' ar zice : „pace vouă" ? apel către intelectualii tecuceni şi prea multă trudă, am izbuit să admiratorii lui Ştefan Petică — alcătuesc un comitet de acţiune, Atunci te chem o clipă lângă mine, apel apărut în gazetele „Dacia' gratie căruia, au apărut „Pagini Căci fără tine, toate 'mi par streine şi „Dimineaţa" —, prin care ce­ alese" (Editura : Scrisul Românesc) Copilă-vis, de viaţă dătătoare. ream să se ia fără zăbavă iniţia­ de Traian Demetrescu, iar bustul De ce nu vii, tu, scumpă adorată, tiva pentru retipărirea scrierilor poetului, la care lucrează acum Ca două inimi într'un piept să bată, lui Petică, într'o ediţie ieftină şi sculptorul Jalea, se va dezveli Să mă trezeşti din vis c'o sărutare ? îngrijită, şi pentru ridicarea unui probabil în toamna anului acesta. (Oradea.) Constantin Doboş. bust — a unui cât de modest CELE TREI CRIŞURI Pag. unuiHiwititHHimmiwii

„Cârligul caprei", unde o stângă faţa intrării. A fost zidită în 1817. Mănăstirea Lainici sveltă şi înaltă de cuarţit se ridică de cătră episcopul Gaîaciion sub de Dr. Aurel Contrea. trufaşe deasupra drumului, ca un stăpânirea Domnului Carageâ Vo- Apele buiestre ale Jiului ne-au stâlp ameninţător şi deosebit de evod. La Mănăstirea Lainici mai dăruit cea mai fermecătoare tre­ măreţ în îndârjirea lui. Numai fac serviciu 2 călugări şi un sta­ cere carpatică din câte se găsesc reţ, care ne-a condus în altarul pe întinsul Tării noastre. Plecând bisericii, care de Germanii năvă­ din basinul Petroşanilor, cel pur­ litori pe acest drum in 1916 a fost tător de bogăţii imense, trăsurile transformat în grajd de căi. Iscă­ ne poartă sub poalele Parângului, liturile impertinente ale soldaţilor masivul maestos, a" cărui înălţime făcute cu briceagul se pot citi şi trece de 2000 m. Valea se îngus­ acum pe pereţii altarului: „Parole tează. In dreptul dealului Măgura, Heimat" — R. Lubitz20. IX. 1916 Jiul Ardealului se uneşte cu cel Pionier Krebs Klein F. E. B. K. românesc şi cu puteri unite stră­ r 13. - H. Iahn L. 1. R. 8 7 k. 27. bat tăria pietrii de diorite ruba- XI. 18. — Pionier Strapelfeld F. nate, şi ne înfălişeză prin eroziu­ E. B. K. 13-12-16. — Klein 20 nea trainică o vale adâncă, arcu­ Inf. Reg. II. Reg. - M. Hiller Inî. ită la dreapta şi la stânga de pe­ Reg. 8. Berlin. reţi înalţi, abrubţi, prăpăstioşi. Ca să ne putem da seama de înireaga La cetirea acestor barbarii su­ energie cheltuită de apele naturii fletul ni-se umple de revoltă. As­ în această parte, recurgem la Ge­ tăzi Germania cere milă şi îndu­ ologie. Ştiinţa ne dovedeşte, că rare. Dar când eră în plină putere odinioară (timpurile stratigrafiei lu­ făcea grajduri din altare şi adă­ crează numai cu milioane de ani) postea caii în locurile de închi­ în locul pasului Surduc de azi eră nare. N'au avut nicio considerare un munte despărţitor de apă, care faţă de Dumnezeu, cum puteau făcea legătura între Vârful Dră- să aibă faţă de oameni ? goiului din masivul munţilor Vâl- după 20 km. se lărgeşte orizontul. Dar oamenii au îndurare faţă de canului şi între Ogrinul, carBCUe se Cluj / Central University Library Cluj De-a stânga râului apare o bise­ Germani. Pentrucă deasupra fu-, leagă de Parâng. Se prea poate, rică albă în stil românesc, pictată roarei criminale stăpâneşte soarele ca muntele să nu fi avut mai cu deosebită artă veche atât în milei şi al înălţării. Şi prin acest mult de 1500 m. căci atât pe ver­ întreg lăuntrul ei, cât şi pe pe­ soare popoarele subjugate s'au santul de miazănoapte, cât şi reţii din afară şi în pridvorul din putut desrobi. spre miazăzi, dânsul dăduse vieaţă la 2 izvoare, cari îl săpau din te­ melii. Râul de Nord — Jiul de atunci — curgea spre Mureş, pa­ ralel cu Streiul. Râul dela Sud avea o putere de eroziune mai mare decât Jiul antic. îşi adân­ ceşte valea în munte până la apele Jiului ce mergea spre Murăş, îi fură apele şi i-Ie aduce la Dunăre. Că săparea pasului Surduc s'a făcut prin o muncă atât de grea, CRONICA ARTISTICĂ ruinele Ada-Kalekului, cu colibele bul­ nimic n'o dovedeşte mai mult de­ găreşti, cu bisericile ortodoxe, catolice cât patul actual al râului, care Pictorul Ioan Isac şi ovreieşti şi cu care româneşti dela serpueşte spumegând pe un prun- de N. Jucu profesor. munte şi germane. diş de pietre aruncate sălbatic, pe Cu ocazia congresului medicilor Caleidoscopul etnografic al Banatu­ stânci proeminente, cari totuş sunt ţinut în Timişoara la 5—7 Iulie a. c. lui se spiritualizează pe pânza picto­ în neputinţă de a formă cascade Dl Ioan Isac a surprins publicul timi­ rului formând prin variaţia bogată a demne de luat în seamă, dar în şorean şi străin cu tablourile sale. motivelor o operă de pictură special schimb nu permit nici într'un loc Surpriza aceasta a fost cu atât mai bănăţeană, senină şi dulce în culori, apelor să se aşeze într'o curgere plăcută, cu cât talentatul pictor ne ca firea optimistă, glumeaţă şi mu­ lină, regulată, E cea mai sălba­ oferă în afară de bogăţia cantitativă zicală a Bănăţenilor şi bogată în mo­ tică curgere din câte am văzut a tablourilor sale şi un progres cali­ tive ca ţeseturile şi broderiile bănă­ vreodată. tativ izbitor. Di Isac trăieşte momen­ ţene. Despre plasticitatea şi expresivi­ Şoseaua naţională face o cale tele creatoare ale paisagiiior sale rupte tatea penelului său am mai scris cu tot atât de grea. A fost necesară din văile Caraş-Severinuiui muntos ocazia expoziţiei din toamna trecută- intervenţia dinamitei ca drumul să cu casele sale risipite pe râpi, cu mă­ Voesc numai să relev progresul care-î să se facă. Valea nu se lărgeşte gurile Bocşei, Ocnei de Fier, Ciclovei aşteptam dela acest artist, care de nicăiri cu bunăvoinţă să facă şi Oraviţei, cu garduri hărbuite, cu curând a cucerit un loc în Salonul cale largă trecerii omeneşti. Deo­ punţi primitive reflectate în apa clară Bucureştilor şi care începe să cuce­ sebit de frumos e locul numit a pâraielor adumbrite de arbori, cu rească sufletele înţelegătoare numai şi CELE TREI CRIŞURI 125 numai prin talentul său înăscut, ne- săi căprii, stând pe o laviţă înaintea riile Iui. Altminteri ne lasă reci, căci având încă ocazie să-şi însuşiască mesei din crâşmă, priveşte mulţumit literatura nu e ca moda şi adevărata technica şcolilor streine. la sticluţa cu ţuică şi pare că zice: literatură nu are nevoe nici de reclamă, Pe lângă căldura şi viaţa culorilor „Mi-am trăit viaţa, pot să mor liniş­ nici de aşa zisele inovaţii, care vor să sale, pictorul a reuşit să intelectuali- tit, dar nu mă dau morţii, căci sunt „epateze". Nu ne sperie corul tobelor zeze natura, pătrunzându-i psichologia încă voinic!" şi nimeni nu ne poate impune să şi sintetizând culorile şi reflecţiile E multă viaţă şi poezie în acest primim ceia ce sufletele noastre re­ într'o armonie mult mai coerentă Şi moş cu plete lungi şi cărunte, cu faţa fuză- într'o tonalitate mai spălăcită, mai zâmbitoare, cu luleaua în gură, cu De aceia ultimile două versuri din retuşată în reliefuri, dar cu atât mai pălăria soioasă Şi cu cojocul învechit. „Nemângierea" lui George A. Petre concentrată în fineţa expresivităţii Căldura şi armonia culorilor sale mi-au plăcut. Simt că tînărul poet se psichice. Motivele, culorile şi reflecţiile ne izbeşte în tablourile de primăvară caută pe el însuşi şi făgădueşte că se unesc în căutarea şi găsirea mo­ ca „Fâneţe din Apoldul-Mare" (Ardeal) s'a găsit. Oare se va tine de cuvânt? mentului de a concentra diferitele grade şi mai ales în „Vedere din Ocna de Şi dacă se va ţine, atunci va eşi din de senzaţii şi sentimente ale artistului Fier". în ce priveşte efectul emotivi­ banalul modei, pe care el n'a culti­ într'un sentiment intenziv, care reu­ tăţii şi totodată progresul făcut în in- vat-o, şi va vedea singur că ai ce să şeşte să-1 producă Şi în spectator. telectualizarea sintetică a motivelor şi cînţi din vieaţă, căci vieaţa e aşa de în peisagiile Dlui Isac este mult din în puterea de concentrare, cea mai variată sub multiplele ei forme. poezia poporană a Banatului. Tabloul bună lucrare a Dlui Isac este „Ieruga * * * „Bega toamna" (Moşniţa) prin fineţa iarna în Ciciovamontană", unde sa de executare, prin umbra arborelui reflecţiile apei ici-colea îngheţate, cu­ Pe unde am umblat, numai ruini în dreapta întunecând trestia reflectată lorile sure şi violete ale sălciilor şi am văzut. Cîteva mănăstiri fără zi­ ca nişte fire de mătasă brună Şi nea­ munţii în fund întrupează technica dari, în permanentă reparaţie. Oraşe gră în apă şi verdele gălbeniu din nouă a pictorului şi felul lui de a triste cu crîşme care procură veselie, stânga, potenţând liniştea senină de produce mai bine prin intuiţia mo­ autohtonilor veşnic preocupaţi de fră- toamnă, cu nourii, cari par a se mentului şi de a-i prinde jocul culo­ mîntările politicei zilei. Nu m'a 'ntre- mişca, a călători ca şi paserile pri- rilor. bat nimeni ce a produs literatura anu­ bege, ca gândurile poetice şi ca anii lui, pe nimeni nu-1 interesa mani­ în prinderea şi exploatarea acestui noştri, ne evoacă „Schilfliedurile" ma­ festările noastre ştiinţifice sau artistice, joc misterios de culori din natură relui poet liric german din Banat, n'am auzit pe nimeni să vorbească zace efectul peisagiilor şi forţa Dlui Lenau, care de multeori cânta BCUaci li­ Cluj / Central University Libraryde o carte Cluj, dar am găsit mulţi care Isac este intensitatea acestei intuiţii, niştea negăsită nici în oraşele mon­ să-mi spună la ce crîşmâ se găseşte a sintezei psichice şi simţul armoniei diale, nici în cascadele Americei de vinul cel mai bun şi ca ziarist, fireşte, în culori. Nord şi nici în prăpăstiile Californiei. îmi cereau să le dau ultimile noutăţi Dl Isac găseşte această linişte senină Partea mai slabă a lui este lipsa asupra lui Terente. Se lingeau pe şi ştie să o evoace în spectator atât desemnului şi compoziţiei în linii mari, buze, aşteptând răspunsul. Spune-ml prin tonalitatea toamnei din „Ciarda pentru care are nevoie de un studiu mai bine, stimate domnule, îi răspun­ roşie" (Hanul roşu) de lângă Timi­ minuţios în străinătate şi pentru care deam, ştii dumneta, de pildă. cine a şoara şi .Bega toamna" în „Biserica mijloacele sale fără un ajutor din fost Pasteur şi cât a folosit el omeni­ romano catolică din Elisabetin" şi .Bi­ partea forurilor competente în împre­ rii ? Că dacă dumneata ai scăpat de serica milenară din Timişoara", unde jurările grele de azi, sunt insuficiente. atîtea boale (era să adaug, dar m'am soarele gălbeniu pare că ar' primi Prin cantitatea şi calitatea lucrărilor reţinut, din a ignoranţei n'o să scapi cât ceva răceală din zăpada proaspătă Şi sale şi prin progresul remarcabil, care vei trăi) aceasta e datorită numai scăpărătoare a iernii liniştite fără însă 1-a făcut în câteva luni, Dl Isac merită străduinţelor lui şi adăugam în altă să piardă din seninătate, cât şi prin cea mai călduroasă atenţiune a per­ ordine de idei, dacă te bucuri de atî­ portretele sale ca d. e. „Moş Preda- soanelor înţelegătoare şi competente. tea binefaceri ale civilizaţiei, aceasta din Ghiroda", care liniştit, cu ochii De prezent expune la Băile-Erculane^ nu e datorită hoţilor de care te en­ tuziasmezi, ci unor bieţi oameni de care dumneata şi alţii ca dumneata au rîs când trăiau. Pentru că nu se duceau, cu dumneata la crîşmă, nu se ocupau de Terente şi nu făceau po­ CELE TREI CRIŞURI IN ŢARĂ litică. Dumneata eşti mare: faci po­ SCRISORI DIN BUCUREŞTI O preţioasă mărturisire. Tînăra ge­ litică- Cunoşti, nenorocitule, viaţa lui de Vasile Savel. neraţie a versificatorilor, robită unor Cogălniceanu şi politica lui ? Crezi că Astăzi m'am reîntors în Capitală şi curente ce nu au nimic comun cu politica e arta injuriilor şi a furtului între multele scrisori care m'au aştep­ sufletul nostru, cîntă falş. Inspiraţia averii Statului? Dacă crezi că aşa e, tat era şi aceia a domnului George lor de împrumut, umanitarismul pe continuă. care nu-1 pot înţelege dar pe care îl A. Petre care mă somează să * * * trimit „scrisoarea". Două versuri din- bagă în toate sosurile lor literare, o tr'o poesie a lui George A. Petre a- vorbărie schiloadă însă extrem de Satele erau pustii. Numai bătrînli părută în „Adevărul literar şi artistic" pretenţioasă, toate acestea voesc să şi copiii mici, până Ia patru ani stau mi-au plăcut prin sinceritatea lor şi ni le impună- Cu neputinţă să le acasă- Satele erau pe cîmp, la muncă, m'au făcut să-i uit... somaţia. primim. Numai cine şi-a adîncit suf­ adunând noua recoltă. Pretutindeni, letul şi a trăit viaţa, numai acela ne „Aşa am plâns şi eu dureri străine pe cîmpuri, vezi oameni şi femei care Dar azi nu plânge nimeni pentru mine". poate apropia de suferinţele şi bucu­ lucrează- In sate crîşmeîe stau închise. CELE TREI CRIŞURI Pag. MiiitifunnfiHiuuiiiiiiiiiitiiiuiiiiuiHiiuiil1

Şi sunt atâtea! Dar parcă Bucureştii loc repede de satisfacerea ambiţiilor nului pentru ca să vestească pacea, nu sunt plini de crîşme ? Şi ce miros lor personale. dragostea şi buna învoire prin în aceşti Bucureşti când vii din ţară! In definitiv nu se poate pretinde văile şi câmpiile româneşti, li s'a Să-1 descriu ? O, nu! Nu vreau să-mi nici unui editor să-şi sacrifice intere­ luat de către regimul trecut. Li s'a ponegresc oraşul în care am trăit sele materiale pentru a înlocui ini­ luat pentru a-le preface Jn unelte, cari anii vieţei mele dar nici n'am să mg ţiativa Statului şi de aceia e cu atât în loc de pace şi dragoste, răspân­ entuziamez de acest oraş care se în- mai mare meritul unor edituri cum e deau moarte şi ură- Şi astfel româ­ năduşă. Lumea care vine aici, dacă e Cartea Românească şi Cultura Naţio­ nului nostru i s'a rezervat durerea şi bună se face rea; şi dacă e rea, de­ nală care au asvîrlit pe piaţă o serie batjocura, ca el cu clopotele biseri- vine şi mai rea. De aceia sunt atîţia de cărţi bune. Iniţiativa în stil mare, cei sale să contribue la materialul care fug de Bucureşti şi nu e desigur va trebui să pornească dela Casa de răsboi, ce era îndreptat în contra numai o întâmplare că pe timpuri Şcoalelor, al cărei program de editură fraţilor săi. Caragiale s'a exilat de bună voie. radical schimbat aşteaptă alţi oameni Urmele acestui trecut de umilinţe Am regăsit Capitala refăcîndiirşi cu alte concepţii şi de sigur şi cu o au început să se şteargă. Izvorul ne­ toaleta trotoarelor şi a liniilor de tram­ altă mentalitate. secat de energie al satelor noastre vai. Teatrul Naţional îşi pregăteşte un vindecă ranele trecutului. Clopotele, exterior, curăţindu-şi zidurile cu care amuţite în cele mai multe sate, sunt ne obişnuisem. Se refac brutari, mo­ înlocuite cu altele mai mari, mai rari, birjari, toţi speculanţii nevoilor SCRISORI DIN BANAT frumoase, după cum mai frumoasă populaţiei se refac, căci şi-au sporit de Traian Birăescu. e şi viaţa neamului nostru. Şi sfin­ preţurile. Ceia ce-au cheltuit la băi ţirea lor se face în cadrul unor ade­ sau ce-au pierdut la cărţi, e un bun vărate serbări nu numai bisericeşti, motiv de urcare a preţurilor. Aşa fac Timişoara, August 1924. ci şi naţionale. Ţara corurilor, ţara cântecului, Ba­ în fiecare an. Un negustor îmi spu­ Dintre toate serbările de acest fel, natul, se pregăteşte de sărbătoare. nea toamna trecută: Constanţa m'a se ridică ca importanţă, sfinţirea Asociaţia corurilor şi fanfarelor din costat cinci zeci de mii de lei, da'i clopotelor din Nădragu, care a avut Banat va organiza pentru zilele de scot eu, muşteriii să trăiască! loc la 10 Aug. Nădragu, o colonie 27 şi 28 Sept. un mare concurs de Da, să trăim şi să ne ridicăm pălă­ industrială din crierii Carpaţilor bă­ coruri. Cercul Civilo-Militar din Timi­ ria în faţa celor ce au simţul practic năţeni, a fost în această zi nu nu­ şoara a pus la dispoziţia asociaţiei al vieţeii. Eu mi-o îndes pe cap. mai teatrul unei serbări naţionale, ci suma de 25000 lei pentru premierea BCU Cluj / Central University Libraryşi a une Cluji adevărate înfrăţiri sociale * * celor mai bune coruri şi fanfare. Ase­ dintre diferite clase şi dintre diferi­ menea se aşteaptă Şi alte donaţiuni Mă întreb cum* se formează astăzi tele minorităţi conlocuitoare. Sat în­ şi astfel zilele de 27 şi 28 Sept. cultura tineretului şi pun aceasta în fiinţat acum 40 ani cu o populaţie când se vor reuni în Timişoara peste legătură cu ceia ce se publică- Oare venită din toate colţurile monarchiei 50 coruri din cele 200 ce fiinţează bolnăvicioasa literatură -romantică e austro-ungare, peste care s'a aşezat în Banat, va fi o adevărată olimpi­ suficientă şi poate înlocui studiile şi un strat de populaţie băştinaşă adă a cântecului şi melodiei româ­ de istorie, critică şi filosofie? Cea românească, a oferit în această zi neşti. Corurile vor concura mai îna­ dintâi poate să exalteze, celelalte de- cel mai frumos şi creştinesc tablou : inte singure, iar la urmă vor executa svoltă judecata şi creiază un criteriu Preot catolic, pe care consideraţiuni şi în masă, sub conducerea măies­ de apreciere atât de necesar în viaţă. de rit,, nu l'au oprit, ca în fruntea trului Vidu, mai multe cântece. Tineretul de azi nu cunoaşte decât din credincioşilor săi să treacă după ser­ extrasele manualelor didactice pe scrii­ Evident, că această manifestaţie viciul divin din biserica catolică şi torii trecutului pe care nimeni nu are culturală românească în acest centru în aceia românească ortodoxă şi să grija să-i editeze. E caracteristic că cosmopolit, îşi are şi însemnătatea sa asiste la slujba românească, la sfin­ noi nu avem încă o ediţie complectă naţională- Cei, cari o viaţă întreagă ţirea clopotelor; banchet la care ală­ a oferilor lui Cogălniceanu, în timp au fost crescuţi în spiritul ce ignora turi de directorul fabricei şi de ingi­ ce traducerile — proaste în cea mai bogăţia sufletească şi calităţile alese neri luau loc şi simplii muncitori ; mare parte — au invadat piaţa lite­ ale neamului nostru, vor avea încă alături de protopopul românesc, se­ rară. Se cuvine să facem o excepţie un prilej să se convingă, că au fost nator şi vicepreşedinte al maturului pentru traducerile — nu acele literare în rătăcire. Că românul nostru, ceia- corp şi pe ţîrcovnicul modestei bise­ — apărute în editura Culturii Naţio­ ce e mai important, că ţăranul nostru, rici de sat. nale. Odiseia lui Om8r în minunata bănăţean, în mijlocul tuturor perse- Şi astfel clopotele româneşti din traducere a Dlui Murnu care are sim­ cuţiunilor din trecut, a găsit timpul Nădragu au vestit un nou adevăr: ca să-şi nobileze sufletul prin cânte­ ţul clasic, merită că fie clasată a parte „Cu dragoste, cu iubire de neam cul, prin vraja melodiei româneşti. şi recomandată. Biblioteca filosofică şi de ţară se pot armoniza şi de- Nu înzadar s'a aplicat bănăţeanului şi traducerile din clasici, latini şi osebirile de limbă şi credinţă şi nostru în vremurile de restrişte zi­ greci, apărute pană acum la Cultura deosebirile de clasă socială. Naţională încep să astupe un mare cala : .Plânge cântând şi cântă gol şi stăruim în a le recomanda tu­ plângând." * * * * * turor acelora care nu aleargă numai * La începutul lunei August s'a inau­ după senzaţional. Minunată ideia de-a Se ştie, că nici bisericele noastre, gurat la Băile-Erculane „ Muzeul General se fi tradus Politica lui Socrate şi aş modestele noastre biserici de prin Cena." Generalul Cena", român bănă­ recomanda această veche carte mul­ satele româneşti nu au fost cruţate ţean din riguroasa clasă a grănicerilor de timei de politiciani mărunţi dela oraşe de cea mai dureroasă contribuţie. Clo­ pe vremuri, prin muncă şi abnegaţie care nu văd în politică decât un mij- potele cumpărate din sudoarea ţăra- ajunsese în cel mai înalt grad al CELE TREI CRIŞURI

lillililIIItlIHIIllIIMllIlIllIIllllllllIlinilHIllIt

ierarchiei armatei austriace, la acela apărate nu numai de ministrul nostru zaţie în literatura etnografică interna­ de general-mareşal şi totuşi vocea de externe sau de un oarecare dele ţională- E bun prieten cu scriitorul sîngelui I'a forţat să se retragă din gat, ci de întreaga ţară. Tot astfel şi şi etnograful finlandez Setâlă, care cercul Curţii dela Viena. Era doar la Londra, interesul ar fi fost să atragem urmaşul generalului Traian Doda şi a atenţia conferinţei asupra dreptăţii a scris prima istorie mondială în fost mentorul lui Drăgă'ina, trecut în noastre şi să câştigăm cu orice preţ limba finlandeză- D-1 Bâthory a ţinut urmă în ţară, generalul erou din cât mai multe simpatii. şi o conferinţă la Vălenii de Munte răsboiul de întregire. Pus în poziţie In loc să vedem aceasta, consta­ cu titlul: Călătoriile mele în ţara de retragere, pentru a-şi putea servi tăm că o parte din presă, care se Laponilor. mai bine neamul, Generalul Cena s'a erijează în îndrumătoare a neamului apucat la etatea de 60 ani să înveţe românesc şi în apărătoarea interese­ Arpad Bittay, profesor la Cluj, limba latină pentru a putea descifra lor statului român, nu face altceva e autorul unei istorii a literaturii ro­ toate inscripţiile de pe numeroasele decât să scornească infamii, să de­ mâne în ungureşte şi a făcut .până monumente de pe timpul românilor, făimeze statul şi să inducă în eroare acum numeroase traduceri din litera­ aflătoare pe valea Cernei, Almăşului opinia europeană, prin denaturarea tura românească în ungureşte. A vor­ şi Timişului, dar în special la Me- lucrurilor, provocată cu Tea voinţă- hadia, Media, romană de altădată- Am văzut că d-nii Herriot şi Mac- bit la Vălenii de Munte despre lite­ După o muncă migăloasă de 15 donald au lăsat pe planul al doilea ratura maghiară. ani, după ce şi-a cheltuit toată principiile socialiste, ca să apere cu Dr. Iuliu Hovanyi, un eminent averea, generalul Cena şi-a văzut rea­ toată ardoarea interesele neamului lizat visul. Desgropase întregul castru lor şi cu toate aceastea nu sunt deloc jurist din Oradea-Mare, a participat roman. Au urmat alţi 4 ani de muncă reprobaţi de partidele lor. şi anul trecut la aceste cursuri; a dat răbdătoare după cari generalul a pu­ La noi se întâmplă contrar: De­ anul acesta răspuns Regelui din par­ tut presenta lumei ştiinţifice o operă 0 mocraţia noastră, dacă putem po­ tea minoritarilor la cuvântarea de pe cât de valoroasă din punct de recli aşa, uită şi trece cu sânge rece deschidere a cursurilor. vedere ştiinţific şi istoric, pe atât de peste interesele mari ale ţării, pentru preţioasă din punct de vedere artis­ Au mai participat d-nti : Bela a apăra interesele duşmanilor noştri, tic. Pe o placă de stejar de 2 pe 2^2 sub pretext că apără democraţia in­ Kovâcs, profesor în Salonta-Mare ; m. fortul militar scobise cu multă ternaţională, socialismul, etc. Roth Otto, conducătorul partidului răbdare întreg castrul roman în care saşilor din Ardeal; Dr. Andrei rezidase legiunea romană însărcinatBCUă ClujAr /f i Centralvremea ca Universitypresa ce se afl Libraryă Cluj cu paza trecătoarei spre Dacia şi a în serviciul diferitor idei şi partide, Antalffy, profesor în Tg-Mureş— şi strâmtorilor Dunărei. Lucrarea amă­ atunci când e vorba de o problemă mai mulţi profesori din diferite oraşe românească, de Stat, să se gândea­ nunţită, reprezentând şi cele mai ardelene. Ne bucură intenţia intelec­ scă mai cinstit la interesul statului în mici dependente a unei puternice tualilor unguri de a ne cunoaşte şi garnizoane romane îşi are importanţa care trăeşte. Când se pun în discuţie sa şi din punct de vedere militar. în­ şi se pregătesc lucruri de fond pentru a lega cu noi o prietenie curată- făţişează în toate amănuntele sale ţara noastră, în străinătate, sau duş­ Aceasta va fi şi în folosul lor şi în viaţa militară romană dintr'un lagăr manii din afară ne atacă, atunci nu al nostru. puternic întărit. mai există decât o presă şi un suflet româneasc, care trebue să-şi apere „Muzeul General Cena" pe lângă In jurul lui Ady Endre. drepturile cu aceeaşi însufleţire şi tărie această lucrare, a cărei fotografie se demnă. In cuprinsul acestui număr mai află în muzeul militar din Viena şi avem un articol despre Ady Endre, Berlin, mai iconţine întreaga colecţie Asemenea presă ne-ar trebui. Dar marele poet modern al Ungurilor, mort de inscripţii, monumente, arme, etc. când va veni vremea ca presa noa­ în timpul războiului din urmă. Nu­ găsite în cursul săpăturilor la Meha' „ stră să-şi înţeleagă rostul în Stat? mele lui e foarte cunoscut. la noi în dia, la Băile-Herculane ce funcţionau ţară, prin traducerea a numeroase ca băi Şi localitatate climaterică şi Minoritarii Ia Vălenii de Munte. poezii de-ale sale în româneşte. pe timpul romanilor, cum şi toate In vara aceasta au luat parte Ia uneltele romane pentru cultura viei, In luna ultimă a survenit un eve­ cursurile Universităţii ' populare din etc. găsite pe valea Almăşului, etc. niment care a făcut iarăşi să se ri­ Vălenii de Munte şi numeroşi mino­ dice discuţii înfierbântate asupra ace­ ritari. Dintre aceştia pomenim aci luia de care vorbim aici. In judeţul câteva nume de frunte : Fr. Bâthory, Sălaj, la Zalău şi în satul natal al lui Ady de lângă Zalău, unde trăesc NOTE profesor în Oradea-Mare; a călătorit şi astăzi părinţii poetului, au avut Ioc de trei ori în Laponia şi a scris un nişte serbări în memoria lui Ady. Presa care ne-ar trebui mare volum despre, aceste călătorii. Serbările au fost aranjate de admira­ torii poetului, puse sub patronajul In ultimul timp au fost două che­ A tradus poveştile lui Topelius, d-lui Octavian Goga, şi pe lângă nu­ stiuni la ordinea zilei, cari interesau fermecătorul povestitor finlandez şi meroşi scriitori, artişti şi intelectuali foarte de aproape ţara noastră- E este într'o strânsă legătură de prie­ unguri, a luat parte şi poetul nostru vorba despre conferinţa Micei Antante, tenie cu scriitorul lapon Ioan Turi, I. Minulescu, ca reprezentant al Mi­ ce a avut loc la Praga şi despre con­ care a scris un volum în limba ger­ nisterului Artelor. ferinţa internaţională dela Londra .La Praga s'au discutat chestiuni vitale mană despre viaţa, obiceurile şi limba Până aici lucrurile sunt cunoscute pentru ţara noastră şi cari trebuiau Laponilor, volum ce a stârnit o sen­ de cititorii presei româneşti. CELE TREI CRIŞURI IHiBIIOfUtlim

Pe noi ne interesează polemica poporul maghiar de azi, decât de tu­ Comitetul Căminului Cultural M. Sado- ce a început să se desfăşure în urma rci şi de popoarele finice şi ugorice. veanu din Comuna Păstrăveni Judeţul acestui eveniment, între două Părţi Neamţ având încredere că va găsi printre Lumea ştiinţifică şi presa din Bu­ din presa din Ungaria, la care ia cetitorii revistei „Cele Trei Crişuri" un mic dapesta a primit această ştire cu sprijin material, roagă călduros în acest parte şi presa ungurească din Ardeal. scop, pe persoanele care trăesc în dra­ In mai multe ziare din Budapesta au ovaţii şi o comentează din toate la­ gostea de a se înfiinţa cât mai multe is- apărut articole — unele fulminante — turile. Cel mai interesant articol este voare de lumină, de a contribui cu câte o mică sumă la ridicarea unui local al contra operei lui Ady Endre. Artico­ studiul D-rului Aladar Schoppflin, lele spun că poesia lui Ady este Căminului sau cu câteva căr[i pentru bib­ apărut în „Peşti Naplo," şi în care liotecă. Banii şi cărţile se pot trimite direct distrugătoare şi gratie spiritului ei a Căminului. Sperând că apelul nostru va ajuns Ungaria în starea de azi. De arată — din punct de vedere politic, avea răsunet în sufletele cititorilor aducem aceea maghiarii de dincolo sunt în­ desigur — importanţa acestei desco­ anticipat viile noastre mulţumiri pentru donaţiile ce vor face. demnaţi să nu admire poezia lui Ady, periri. pe care autorul unui articol din cele pomenite îl numeşte, „un biet bol­ La 19 August, a. c, Reuniunea „Cele nav," care aiura în spasmurile boalei. Trei Crişuri" a inaugurat o altă biblotecă Mai spun ziarele budapestane că populară în comuna Ciheiu, jud. Bihor. d-nii Goga şi Minulescu au luat Din partea Reuniunii au vorbit sătenilor parte la serbările lui Ady, numai d-nii: col. George Bacaloglu şi Bogdan pentrucă Ady a ajutat, prin spiritul Ionescu, prof. univ. D-I Const. Doboş, său, la realizarea visului Românilor. consilier de Curte de Apel, a cetit poveşti D-1 Goga nici n'a luat parte ; ştirea morale, iar d-1 căpitan Tănase a povestit e eronată deci. Iar Ministerul Artelor întâmplări din războiu. Oaspeţii au fost a trimis un delsgat, fără niciun in­ salutaţi de învăţătorul Iosif Pop şi preotul teres, numai din iubire pentru un Duminecă, 17 August, a. c. a avut Ioc Victor Târnovan, cari le-au adus mulţu­ suflet mare ca al lui Ady. Desigur, e inaugurarea bibliotecilor populare „Cele miri pentru munca ce-o depun pe ogorul Trei Crişuri" din comunele Lugaşul de jos culturii româneşti. o lămurire absurdă- Oricine trebuia şi Lugaşul de sus din Bihor. Din partea Reu­ să fi înţeles acest gest frumos şi să niunii „Cele Trei Crişuri" au ţinut cuvân­ se fi bucurat însăşi „maghiarii cari tări sătenilor d-nii col. George Bacaloglu, Dr. Dimitrie Gâldău şi George A. Petre. Oszkar Jaszi, renumitul profesor, socio­ se deşteaptă" pentru această prieteniBCUe ClujAu ma /i Centralvorbit învăţătoru Universityl Eugen Drimb Librarya log şi politicia Clujn maghiar, emigrat la Viena, sinceră şi desinteresată. şi preotul Ioan Filip, mulţumind oaspeţilor scrie o nouă carte despre viitorul Europei pentru oboseala ce-o depun întru lumina­ centrale. Se ştie că dânsul a desfăşurat o „Bietul Ady" ! Să fii persecutat şi rea poporului, prin răspândirea cărţii şi a mare activitate pentru înţelegerea popoa­ după moarte, pentrucă ai îndrăznit culturei româneşti la sate. relor din centrul Europei. După informaţii să iubeşti oamenii, fără diferenţă de intime, Jaszi a devenit acum foarte pesi­ mist în ceeace priveşte buna înţelegere naţionalitate. După ce că în viaţă a Asistenta culturală de pe lângă primă­ între aceste popoare. Cartea este aşteptată fost duşmănit, până 'a exilare, nici cu un viu interes. moartea nu 1-a cruţat de cruzii săi ria Capitalei, a ţinut omul acesta 406 con­ urmăritori. Dar Ady Endre, cu atât ferinţe cari sau ţinut într'aceaşi dată în mai mult, devine mai mare şi se 72 puncte ale oraşului Bucureşti. La partea Editura „Atheneum" din Budapesta ya morai-bisericească şi-a dat concursul tot scoate în curând pe piaţa literară din Un­ înalţă tot mai sus. garia volumul de schite „Piedica" al scrii­ clerul şi enoriaşii Capitalei, întemeind co­ torului român Const. Rîulei, tradus în un­ mitete parohiale, ţinând concerte religioase, gureşte de Al. Keresztury. O ramură de popor maghiar în reuniuni săptămânale, explicând evanghe­ Tot acolo va apărea şi un nou roman Tibet. liile, etc. Astfel s'au ţinut 73 conferinţe al d-lui Geza Tabery, unul din cei mai religioase în biserici, şcoli şi fabrici. La buni romancieri unguri din Ardeal. Ro­ Chinezii nu permiteau până acum manul poartă titlul „Cerbul" şi se spune partea educativă şi-au dat concursul inte­ albilor să întreprindă cercetări asupra că va fi un eveniment mare în literatura lectuali de toate gradele: învăţământul maghiară. secretelor de rasă în China şi Tibet. primar, secundar, superior, profesiuni di­ Din cauza aceasta, foarte mulţi oa­ verse, în domeniul învăţământului primar Au fost în Franţa, de şase ori miniştri meni de ştiinţă erau ispitiţi a pă­ şi elementar. In cursul anului s'au ţinut d-nii Clemente], Malvy, Sarraut; de şapte ori d-nii Sallieres, Poincare, Loygnes, Klofz, trunde în aceste secrete. 315 conferinţe cu caracter şcolar, najional, educativ, etc. Pentru învăţământul se­ Ferd, David; de opt ori: Viviani, Steeg, In anul acesta, membrii unei so­ Doumergue; de două ori: Rouvier; de cundar şi superior primăria creează un zece ori; Briand, Ribot, Barthou, Descasse; cietăţi folkloristice din Newyork, au cartier universitar- Acolo se vor construi de unsprezece ori: Tirard şi Leon Bour- reuşit să întreprindă o expediţie se­ cămine, laboratorii, săli de conferinţe, mu­ geois; de douăsprezece ori numai zee pedagogice, locuinţe pentru profesori. Preyciner. cretă în China şi Tibet pentru desco­ Pentru instrucţia în afară de şcoală, asis­ perirea misterelor de-aco!o. Pe lângă tenta a organizat în cartierele mărginaşe Noul guvern Herriot cuprinde doi pro­ multe lucruri de un mare interes, cămine culturale cari lin dese şezători. fesori universitari (Herriot şi Daladierj, opt avocaţi (Renoult, Chautemps, Dumesnil, această expediţie a descoperit o frac­ Dăm aceste fapte ca unul din rarele Godart, Raynaldy de Moro Giaffery, Lau- ţiune de popor numit „turan" şi exemple frumoase ce le întâlnim şi adu­ zerif, Eynac, şi Roberl) un fost notar (Cle­ cem laudă celor cari muncesc acolo, mai mentei), un general CNollet), doi ziarişti care, atât din punct de vedere cu seamă delui M. Roşeanu, directorul (Francois Albert şi Dalbiez), un fost ma­ etnografic cât şi din cel antropozofic şcoalelor şi asistentei sociale din Capitală. gistrat (Peytral), un agricultor (Queniille) m un fost funcţionar (Bovier Lapierre) un şi limbic, stă ult mai aproape de curtier maritim (Leon Meyer), jţcacacxxxarxxxxxaKxxacxxxxacxaj| •cacacxxa:xaca:aca:aa:a:xacasa:acacasacacajt K LA GLOBUL ALBASTRU Jj 2 HOTELUL ROYAL-PALACE JJ N GH. GH, MUNTEANU & Co. M H Bucureşti, Strada Sărindar M K BUCUREŞTI, STR. PÂNZARI 13. :-: TELEFON 25/88 ii ii H H M In apropiere imediată de Cercul V4 nimiciimilitar.. — 202 ^.aiucicamerec pentrpcniiu i.aiaiuiicălători., i M H înzestrat cu tot confortul modern. || Manufactură, pânzărie, mercerie şi galanterie. — Speciali- P înzestrat cu tot confortul modern. jj o tate în dantele, broderie, articole pentru pointlace, etc. M N X Engos şi Endetail. J{ K CALORIFER: Apă caldă şi rece la toate etajele H K Ciorapi — Mănuşi. — Lână fire — Tiul grec H ii şi la orice oră; băi, telefoane, ascensoare, etc. M tf: ar a: ac as a: a: a: a: ac a: acte a: a: ac a: a: ac a: ac as a: atf MsasasasacacxacacasacaBsasasacacacacacacacacaM >000000000000000OOOOOOOOOOQOOOOOOO< Banca Română de Comerţ X VIZITAŢI şi de Credit din Praga, S. A. BUCUREŞTI, STR. LIPSCANI

Capital statutar L. 75.000.000 Capital deplin vărsat L. 20.000.000

BCU Cluj / Central University Library Cluj BUCUREŞTI Face toate operaţiunile de bancă. — Reprezentanta Băncei de Credit din Praga. — Afiliatiune în iară : Banca Română de Comerţ, Iaşi. Banca Portului Brăila. Banca Constanta, Constanta. Banca Dunărea, Giurgiu. O Strada Ştirbei Vodă 0 iOOOOOOCOOOOOOOOOOCkS &OOOOOOOOOOOOOOOC001

»DACIA ROMÂNIA« întemeiată la 1871 Societate Generală de Asigurare în Bucureşti.

Capital de acţiuni Lei 24.000.000'— deplin vărsat. Rezerve statuare 17 572.299 — Diverse garanţii 108.835.614-— Averea Fondului de Asociaţiuni . . . 2.714.450-— Garanţie totală Lei 153.122.363-— Daune plătite în anul 1922 .... 66 905.073-— Daune plătite dela înfiinţarea Societăţii ", 435.792.715-— „Dacia România" este Societatea cea mai veche şi mai puternică din Ţară. Trecutul ei, însemnatele sale capitaluri şi persoanele cari o conduc, dau asiguraţilor cele mai depline garanţii, pentru asigurări cât de mari în ramurile : Incendiu, Gridină, Transport, Viaţă, Accidente, Furturi prin spargere şi anume, în condiţiunile cele mai prielnice pentru asiguraţi Lămuriri se dau de îndată, la cerere, în Bucureşti la sediul Societăţii, Str. Wilson No. 3, sau la agenţiile principale din Str. Stavropoleos No. 15 şi Pasagiul Român No. 5, în judeţe' la agenţiile ei din toate oraşele, iar în ţinuturile alipite, în următoarele oraşe : yrad, Str. Regele Ferdinand No. 1 Et. II. Braşov, Banca Românească. Buziaş, la Banca Temişana. Cernăuţi, Str. I. Flon- dor No. 22 şi No. 23. Chişinău. Str. Puşkin No. 34. Cluj, Calea Victoriei No. 27. Dicio Sân Martin, la Banca Comercială şi Industrială din Valea Târnavei. ugos, Oradia-Mare, la Banca Românească Tg.-Mureşului, la Bănea Românească. Sibiu, la Banca Românească. Satu-Mare, la Banca Românească. Timişoara, la Banca Românească. „5TEADi\ ROMANA" SOCIETATE ANONIMĂ PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI BUCUREŞTI.

BILANŢUL GENERAL ACTIV încheiat la 31 Decembrie 1923 (înainte de aprobarea adunărei generale) PASIV

Cassa 18,023.633 Capital 465.000.000 Disponibil la bănci 52,494.792 Rezervă statutară .... 24,748.959 Terenuri petrolifere . 30.685.901-30 „ pentru asigurări . . 9.000.000 Adaus în 1923. . . 13,585.260'85 44,271.162 15 specială ..... 10,840 872 44,589.832 Amortizări până la 31 Cassa de pensiuni a funcţio­ Dec. 1922 .... 24.685-90130 narilor ...... 10.192.980 Amort. pe anul 1923 3.985.26085 28,671.162 15 15,600.000 Dividende neridicate . . . 18,919.834 Sondaje, fabrici, con­ Diverşi creditori 350.131.924 ducte, rezervoare şi Profit reportat din anul trecut 1,541.380 99 alte inst. şi imobile 195,314.982-20 „ net în 1923 .... 140,008.181145 141.549.562 Adaus în 1923 . . 74,033.600 99 269.348.583 Amortizări până la 31 Dec 1923 . . . 165,919.982-24 Amort. pe anul 1923 26,568.600 99 192,488.583 76,860.000 Vapoare, locomotive, vagoana-cazane . . 19,380.287 Amortizări până la 31 Dec. 1922 .... 9,760.28779 Amort. pe anul 1923 1,300.000 — 11,060.287 8,320.000 Efecte şi participafiuni———— 57,870.000 Stocuri de mărfuri. . 107.427.387 73 „ „ materiale şi materiale în exp. . 229.281.874 37 Diverşi debitori, cupoa­ ne, cauţiuni, prim de asigurare, etc. . . 464,406.446 87 BCU Cluj / Central1.030,284.135 University03 Library Cluj |l 030,284.135J03

Garanţii de efecte şi avaluri 2,966.051 - statutare . . . . 675.000-— Lei 3.641 05r—

Preşedintele consiliului de administraţie, B. Stirbey. Director general, C. Osiceanu.

Verificat şi găsit conform cu registrele Censori: Ion Săvescu, Tudor P. Rădulescu, Pascal Toncescu

Noua Societate a Atelierelor VULCA\ /¥ T ¥ f** A NTVT « Fabrică de Maşini şi Vagoane. — Societate Anonimă Bucureşti, — Strada Honzik — Gara Dealul Spirei, — Telefon 15/54. Fabrica de Vagoane : Bucureştii-noi — Gara Chiuia — Telefon 2/7. Biroul Ploeşti: Calea Rudului No. 81. — Telefon 50/2. Cazane de aburi sistem babcock-wilcox, cornwall, tischbein, lachapelle, etc. Supraîncălzitoare, Economisoare, Curălitoare de apă. Rezervoare până la 1000 vagoane. — Instalatiuni complecte pentru rafinării de petrol, extractjuni şi rafinerii de ulei vegetal, fabrici de săpun, etc. Aparate pentru fabrici de zahăr, bere şi spirt. Construcliuni de fier, poduri metalice. — Troliuri, geamlâcuri, transmisiuni intermediare, burlane de sondaj. — Transmisiuni de forţă; acuplări brevet „Benn"; Turnătorie de fontă şi de bronz. — Reparaţjuni de locomotive şi vagoane.