Scris de cosmina.capalau pe 31 octombrie 2010, 13:35 Fundatia lui readuce la viata capodopera "" a lui Fellini Regizorul Martin Scorsese se implica, prin fundatia pe care o conduce, in restaurarea filmului “La Dolce Vita” al maestrului Italian , o pelicula in alb-negru ce a schimbat pentru totdeauna cinematografia mondiala.

180_martin_scorseselarge_image-1.jpg

Prezent la Festivalul International de Film de la Roma, Scorsese a vorbit despre impactul pe care pelicula l-a avut asupra lui, precum si despre importanta conservarii filmelor pentru generatiile viitoare, scrie artdaily.org.

“Avem o obligatie pentru viitor, avem o obligatie catre copiii nostri, sa le aducem la cunostinta ce si cum s-a intamplat, cum era pe vremuri”, a declarat Scorsese. Despre “La Dolce Vita”, regizorul american spune ca ”este o mare piesa de opera italiana de la sfarsitului secolului al XIX-lea”.

Scorsese a descris “La Dolce Vita”, un film lansat in 1960, ca fiind o piesa de exceptie, atat pentru lumea cinematografiei, cat si pentru intreaga opera a lui Fellini. Filmul a incalcat regulile naratiunii, neavand subiect sau intriga si avand o lungime de trei ore. Potrivit lui Scorsese, pelicula “are o intensitate morala, o inteligenta si o maturitate fara precedent in acel moment pentru filmele comerciale”.

Festivalul de la Roma marcheaza a 50-a aniversare de la lansarea filmului, printr-o proiectie a variantei restaurate a acestuia, precum si prin organizarea unei expozitii si a altor evenimente dedicate. In plus, au fost proiectate scene care nu au fost incluse in varianta finala a filmului, intre care cea in care Anita Ekberg sare in Fontana di Trevi.

Scorsese, fiind de origine italiana, este un admirator infocat al cinematografiei din Peninsula. Documentarul sau din 1999, “My Voyage to Italy” aduce un omagiu filmelor italiene care l-au influentat, precum si celor ale unor artisti neorealisti, ca , Vittoriro de Sica sau .

Regizorul a marturisit ca Fellini l-a invatat sa fie liber din punct de vedere creativ, atat cu “La Dolce Vita”, cat si cu filme ulterioare precum “8 ½”. Dupa “La Dolce Vita”, Fellini nu a mai creat povesti atat de directe, ci a inceput sa-si construiasca filmele ca niste “uriase picturi murale”.

C.C. ADRESA: http://crct.ro/n5wg