K C

ZIAR PENTRU ECONOMIŞTII DE TOATE VÂRSTELE Curierul

NR. 1-2 (174-175) 11 februarie 2010 PUBLICAŢIEEconomic A ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA ŞI A ASOCIAŢIEI ECONOMIŞTILOR

Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a participat, vineri, 29 ianu- arie, la inaugurarea Casei Cunoştinţelor din Chişinău. Gazdă a evenimentului a fost Academia de Studii Economice din Moldova, unde îşi are sediul instituţia respectivă: în incinta blocului „C”. Casa Cunoştinţelor (Maison des Sa- voirs) reprezintă un spaţiu deschis pentru instruire şi comunicare modernă, dispu- ne de o bibliotecă cu 15 mii de titluri, sală de conferinţe, mediatecă, spaţii pentru training, seminare, workshop, expoziţii. Tot aici vor avea acces şi doritorii de a-şi aprofunda cunoştinţele despre cultura şi limba franceză.

LA ASEM A FOST INAUGURATĂ CASA CUNOŞTINŢELOR  MAISON DES SAVOIRS

Casa Cunoștinţelor este dotată deschiderii spre viitor. Potrivit edi- prima fi lieră francofonă, cu un nu- va contribui la realizarea reforme- cu o infrastructură de comunicare lului capitalei, Casa Cunoștinţelor măr foarte mare de studenţi care lor democratice în ţara noastră, la modernă și oferă acces direct la va constitui o fereastră spre Euro- învaţă în limba franceză, încadrul atingerea obiectivului strategic de mediatizare (surse imprimate, au- pa. „O fereastră de libertate, așa Facultăţilor Business și Administra- integrare europeană a Republicii diovizuale și digitale), la resurse cum îmi doresc să fi e și pentru R. rea Afacerilor și Relaţii Economice Moldova. pedagogice (cărţi, reviste specia- Moldova”, a opinat, în cunoștinţă Internaţionale. ”Nu prin izolare, ci prin deschi- lizate, înregistrări audio și video, de cauză, Chirtoacă, absolventul Dl Grigore Belostecinic s-a dere globală și prin asimilarea ade- biblioteci on-line). Casa Cunoștin- Universităţii de la Sorbona, apreci- referit și la bunele relaţii de cola- văratelor valori ale fi ecărei naţiuni, La mulţi ani, dle Grigore Belostecinic! ţelor va consolida în mod comple- ind că acesta este un proiect gân- borare stabilite de către ASEM cu vom putea clădi viitorul Planetei Cele mai frumoase și sincere urări de bine mentar eforturile depuse de către dit în stil european și implementat unele universităţi din Franţa, in- noastre”, a spus în fi nal rectorul i-au fost adresate, în toiul minunatelor sărbă- instituţiile de învăţământ în do- în stil european. clusiv Universitatea din Orleans, ASEM. tori de iarnă, dlui Grigore Belostecinic, rector al meniul educaţiei și cel al formării - Asistăm astăzi la inaugurarea Universitatea din Klermont-Feran, Casa Cunoștinţelor din Chiși- ASEM, cu ocazia jubileului de 50 de ani. continue. acestui templu al cunoștinţelor, Institutul de Management din Gre- nău (CCC) este un proiect-pilot, Stimate dle Rector, echipa Serviciului Rela- La festivitatea de deschidere a eveniment prin care va fi asigura- noble etc. în valoare de 500.000 euro, reali- Casei Cunoștinţelor au mai partici- tă extinderea accesului publicului Ușile Casei Cunoștinţelor vor zat de către Primăria municipiului ţii cu publicul al ASEM se alătură tuturor me- pat administratorul Organizaţiei larg la un șir de resurse informa- fi deschise pentru toţi doritorii – Chișinău, Organizaţia Internaţi- sajelor care v-au fost adresate, dorindu-vă din Internaţionale a Francofoniei, Clé- ţionale noi, necesare activităţilor elevi, studenţi, pedagogi, cerce- onală a Francofoniei (OIF), Aso- toată inima multă sănătate, prosperitate, vise ment Duhaime, ambasadori ai ţă- educative sociale, dar, în primul tători, publicul larg, dar, totodată, ciaţia Internaţională a Primarilor împlinite și noi realizări în activitatea nobilă pe rilor străine, acreditaţi la Chișinău, rând, aprofundării cunoștinţelor va oferi și noi oportunităţi pentru Francofoni (AIPF) și Academia de care o desfășuraţi în calitatea Dvs. de profesor membri ai cabinetului de miniștri despre limba și cultura franceză, studenţii și cadrele didactice din Studii Economice din Moldova, universitar, savant, manager, specialist de va- ai R. Moldova, rectori ai instituţi- a menţionat Grigore Belostecinic, ASEM. având drept parteneri Agenţia loare în diverse organizaţii. Fie ca tenacitatea, ilor de învăţământ superior din rector al ASEM. Din numele conducerii ASEM, Universitară Francofonă (AUF) și cutezanţa, perspicacitatea, înţelepciunea, origi- Moldova, directori ai liceelor din Dl rector a subliniat că lansa- al întregului colectiv de profesori Postul de televiziune TV5 Mon- nalitatea să fi e și în continuare calităţile care vă Chișinău și reprezentanţi ai insti- rea acestui proiect în Republica și studenţi, dl Belostecinic a adus de. Crearea Casei Cunoștinţelor la caracterizează și să vă bucuraţiţ tuţiilor afi liate Casei Cunoștinţelor Moldova și amplasarea acestuia în mulţumiri tuturor persoanelor care Chișinău a fost decisă în 2006, la din Chișinău. cadrul ASEM nu este o întâmpla- au contribuit la realizarea acestui București, în timpul Summit-ului mereu de susţinereaa colegi-colegi- În discursul său, rostit în limba re – avem o origine comună, cea proiect important pentru toţi cei Francofoniei. Scopul principal al lor și a prietenilor, iaiarr franceză, primarul general Dorin latină, iar ASEM a fost prima uni- care sunt pasionaţi de limba și cul- acestui proiect constă în consoli- succesele Dvs. să Chirtoacă a declarat că Maison des versitate din Republica Moldova tura franceză. D-lui și-a exprimat darea eforturilor de dezvoltare a fi e apreciate cu Savoirs este locul unde francofonia care a devenit membru al Asocia- convingerea că acest proiect ne ţărilor francofone. notă maximă. tradiţională pe care o cunoaștem ţiei Universităţilor Francofone. De va apropia și mai mult de cultura La mulţi ani! de generaţii va avea posibilitatea asemenea, la ASEM a fost deschisă franceză, ne va îmbogăţi spiritual, Liuba LUPAŞCO 2 Curierul Economic OFICIAL nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010

„ EDITORIAL „” SAU „Δ? REGULA SA SCHIMBAT! Până acum, fi ecare persoană din Republica Moldova scria ”â” sau ”î”, după cum îi părea mai frumos și cu mai puţine bătăi de cap. Cu atât mai mult, că și în România se practică la fel. Personal, ur- măresc presa de peste Prut și în unele ziare/reviste găsesc „î”, în altele – „â”. Și nimeni nu consideră că e o abatere de la temă sau, și mai grav, că ar încălca vreo lege. Dar iată că acum regula s-a schimbat. În Republica Moldova.

Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei a făcut public un proiect de decizie cu privire la aplicarea în Republica Moldova a nor- melor ortografi ce ale limbii române, inclusiv scrierea lui „î” din „a” și forma „sunt” în grafi a limbii române. Autorii deciziei explică noua regulă prin următoarele: APRECIIND DINAMICA DIALOGULUI „Fiind recunoscută identitatea limbii de stat din Republica Moldova cu limba română, Proiectul Consiliului Suprem pentru Știinţă și Dezvoltare Tehnologică (CSȘDT) al AȘM recomandă aplicarea în Republica Moldova a prevederilor Hotărârii Adunării Generale a Academiei Române din 17 ÎNTRE MOLDOVA ȘI BULGARIA februarie 1993 privind revenirea la „â” și „sunt”, în conformitate cu Regulile „Sextil Pușcariu” pentru scrierea literelor „â” și „î” în grafi a limbii române, „Relaţiile moldo-bulgare au șansa de a deveni și mai prietenoase, iar Menţionăm, că actualmente, în publicate în Monitorul Ofi cial (România) nr. 59 din 22 martie 1993”. Ambasada Republicii Bulgaria în Republica Moldova este deschisă pen- Republica Moldova activează 54 “O dată ce s-a spus clar că limba română este una și aceeași atât la tru noi idei și proiecte de colaborare în domeniul știinţifi c, cultural, politic de întreprinderi cu capital bulgar. București, cât și la Chișinău, nu mai poate fi vorba și de două ortografi i și economic, întru susţinerea Republicii Moldova în nobila misiune anun- Totodată, s-a menţionat necesita- distincte”, a declarat Vasile Bahnaru, directorul Institutului nominalizat, ţată de Integrare Europeană”, a declarat noul Ambasador Extraordinar tea majorării investiţiilor bulga- în cadrul conferinţei de presă cu genericul “Implementarea modifi cărilor și Plenipotenţiar al Republicii Bulgaria în Republica Moldova, dl Georgi re în economia Moldovei. Pentru operate de Academia Română în ortografi a limbii române din Republica Panayotov, dr, în cadrul unei vizite la ASEM. aceasta, există un suport juridic Moldova – un pas real spre reîntregirea cultural-spirituală a românilor de adecvat, cele două state având pe ambele maluri ale Prutului”. semnate și în vigoare 42 de tratate De altfel, a menţionat lingvistul, orice modifi care ortografi că în limba Academia de Studii Economice și acest sens, ASEM deja are semnat un bilaterale. germană, vorbită în Austria, se operează doar cu acordul instituţiei de pro- Republica Moldova, în general, este acord de colaborare cu Academia Un argument în plus în favoa- fi l din Germania, întrucât ambele ţări vorbesc aceeași limbă – germană. interesată în extinderea și diversi- Economică din or. Sviștov, Bulgaria, rea întăririi legăturilor de priete- Cu privire la regulile de modifi care a ortografi erii în cauză a fost creată fi carea relaţiilor moldo-bulgare, în și un protocol de intenţie în același nie moldo-bulgare, extinderii co- o comisie din care fac parte lingviști, specialiști în domeniu, reprezentanţi valorifi carea potenţialului de coo- sens cu Universitatea Economică laborării în plan economic, social, ai presei, ai Uniunii Scriitorilor, care vor analiza modifi cările propuse. Iniţi- perare pe plan universitar și multila- Modernă din or. Sofi a. cultural îl constituie etnicii bulgari ativa de modifi care a ortografi ei este susţinută, în special, de către Uniu- teral. Această afi rmaţie a fost făcută La rândul său, dl. dr Panayotov a care locuiesc pe teritoriul Republi- nea Editorilor din Moldova. Președintele acestei uniunii, Gheorghe Prini, de rectorul ASEM, dl Grigore Belos- salutat ideea schimbului de studenţi cii Moldova. Georgi Panayotov a directorul Întreprinderii de Stat „Știinţa”, a recunoscut că „din cauza actua- tecinic, în cadrul întrevederii cu dl și profesori, în baza acordurilor de specifi cat faptul că în Moldova este lelor norme ortografi ce, reţeaua de vânzare de carte din România a efuzat Georgi Panayotov, dr., noul Amba- colaborare între instituţii de învăţă- cea mai mare comunitate istorică cărţile, inclusiv dicţionare, editate în Moldova cu „î” din „i”. Ortografi a nu sador Extraordinar și Plenipotenţiar mânt, menţionând faptul că noua a bulgarilor peste hotarele ţării. este decât o convenţie, pe care trebuie s-o respectăm”, a subliniat Prini. al Republicii Bulgaria în Republica putere de centru-dreapta instaurată Aceasta, potrivit excelenţei sale, Proiectul respectiv mai prevede termene concrete de trecere la grafi a Moldova. în Bulgaria de curând, are un interes obligă Ambasada Bulgariei la mul- cu „â” și forma „sunt” pentru ediţiile periodice, actele ofi ciale, producţia de Apreciind dinamica dialogului deosebit faţă de dezvoltarea relaţii- tă responsabilitate. carte, învăţământ universitar și preuniversitar. politic între cele două state, Grigo- lor bilaterale cu RM. În fi nalul întrevederii, Excelenţa Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei va edita un re Belostecinic s-a pronunţat pentru Grigore Belostecinic și Georgi sa, dl Ambasador Georgi Panayotov nou dicţionar ortografi c, de volum redus, pentru a fi tipărit până la 1 sep- intensifi carea relaţiilor interuniversi- Panayotov au făcut o trecere în re- a semnat un mesaj în cartea oaspe- tembrie 2010. tare moldo-bulgare, mai ales în ceea vistă a potenţialului de cooperare ţilor de onoare la ASEM. Prin preluarea acestei informaţii de la Serviciul de presă al institutului ce ţine de implementarea preve- știinţifi că, culturală, dar și comercia- nominalizat, nu am urmărit scopul de a face publicitate lingviștilor din derilor procesului de la Bologna. În lă bilaterală. Liuba LUPAŞCO Moldova sau, și mai puţin, editurii „Știinţa”, dar m-am mirat, de ce alte edi- turi din ţara noastră activează cu succes, își pot vinde cărţile pe ambele maluri ale Prutului (dar poate și mai departe...), pot să pună la dispoziţia cititorilor Enciclopedia Britanică tradusă în limba română și nu se jenează să folosească acel „î” care le pare mai comod? Și dacă se schimbă, până la urmă, regula privind utilizarea acestei vocale, cine va impune ziarele/ revistele din Moldova, care continuă să scrie cu „î”, să respecte întocmai această modifi care? Mă gândesc că cel mai „vesel” în acest caz va fi pentru elevi și liceeni. Că bibliotecile din școli și din universităţi la sigur nu își vor reedita manualele. La urma urmei, la câte probleme sunt în societatea noastră, se pare că ortografi a necesită cea mai „urgentă” soluţionare...

P.S. Nu am nici o îndoială că benefi ciile pe care le va obţine editura „Știinţa” după modifi cările ce vor fi operate în ortografi a limbii româ- ne vor spori brusc... Tatiana ROŞCA

COLEGIUL REDACŢIONAL: Responsabil de ediţie: Tatiana ROȘCA Redactor șef-adjunct: Liuba LUPAȘCO, Andrei PRODAN Secretar de redactie: Eduard ROBU Reporteri: Alina CODREANU, Vladimir ŞNURENCO, Svetlana SAFINA, Natalia BEJAN Paginare: Victor PUŞCAŞ ADRESA REDACŢIEI: str. Bănulescu-Bodoni Nr. 61, Chişinău, MD-2005 Tel. 40-28-33, tel/fax: 40-28-37 e-mail: [email protected] Tipărit la tipografi a „Prag-3” Comanda nr. 206 nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 EVENIMENTE Curierul Economic 3 TOKHIR MIRZOEV, REPREZENTANTUL PERMANENT AL FMI ÎN MOLDOVA, A FOST ÎN VIZITĂ LA ASEM

Noul reprezentant permanent al FMI în Moldova Tokhir Mirzoev și-a început activitatea în Republica Moldova la fi nele lunii noiembrie 2009. Vineri, 22 ianuarie 2010, Tokhir Mirzoev a efectuat o vizită de documen- Tokhir Mirzoev tare la ASEM. s-a născut în anul Discuţia dlui Mirzoev cu rectorul ASEM, dl Grigore Belostecinic, s-a 1976, în Tadjikis- axat pe aspecte economice ale ţării noastre, dar și asupra unor momente tan. Din 2006 și privind preconizata semnare a Memorandumului între FMI și Republica până în prezent, Moldova. noul Reprezentant permanent al FMI Dl Belostecinic i-a urat lui Tokhir cu studenţii și profesorii ASEM și că în Republica Mol- Mirzoev bun venit în Republica Mol- există premise ca această frumoa- dova a activat în dova, menţionînd că ASEM speră la să și utilă tradiţie să fi e continuată, calitate de econo- o colaborare aparte între reprezen- poate chiar începând cu primăvara mist la Departa- tanţa FMI în RM și instituţia pe care anului curent – anotimpul conferin- mentului European o reprezintă, specifi când că repre- ţelor știinţifi ce și al lecţiilor publice, al FMI. zentanţii precedenţi ai FMI obișnu- susţinute de înalţi experţi în econo- iau să organizeze întâlniri publice mie la ASEM. CREDITUL SALVATOR „CETĂŢENII NU VOR PLĂTI!”

Fondul Monetar Internaţional a gram, să menţină infl aţia la un nivel “Cetăţenii nu vor plăti niciun preţ pentru împru- bânda fi ind zero. În plus, statul va începe să întoarcă aprobat la, 29 ianuarie curent, un îm- redus, iar Banca Naţională să facă faţă mutul acordat de către Fondul Monetar International. banii peste 5 ani. prumut de 574 de milioane de dolari tuturor provocărilor de pe piaţa valu- Acordul semnat de Guvern a fost unica soluţie pen- “Primele plăţi vor începe atunci când economia destinat Republicii Moldova, pentru tară. tru Republica Moldova de a nu se prăbuși”, a declarat va reveni la normalitate și bugetul de stat, fără mari a o ajuta să depășească grava criză Guvernul s-a obligat să reducă premierul Vlad Filat, în cadrul conferinţei comune cu eforturi, va fi în stare să le achite”, a spus Veaceslav economică în care se afl ă. Creditul are cheltuielile bugetare, prin îngheţarea misiunea instituţiei fi nanciare internationale în Mol- Negruţa, ministrul Finanţelor. drept scop susţinerea programului unor majorări salariale și a angajărilor dova, organizate la 3 februarie curent. “Acest Acord reprezintă, în primul rând, o undă economic al ţării în vederea restabilirii în sectorul bugetar, să sporească veni- Prim-ministrul a menţionat că Guvernul a moște- verde pentru investiţiile străine. Nivelul de credibili- durabilităţii fi scale și externe, reduce- turile, prin majorarea accizelor și cotei nit un defi cit bugetar enorm, iar ţara era “în preajma tate al Republicii Moldova în calitate de partener eco- rii săraciei și creșterii economice. TVA la gaze, să reintroducă impozitul unui faliment”. “Anume datorită acestui acord, Repu- nomic pe plan internaţional atât pentru investitorii Misiunea FMI pentru Moldova a pe venit de 10% pentru persoane ju- blica Moldova este astăzi în capacitate de plată. Se instituţionali, cât și pentru cei privaţi este, poate, cea declarat, prin reprezentanţii săi, că ridice, să menţină nivelul infl aţiei, să achită pensii, salarii, plăţile sociale”, a spus Filat. mai importantă consecinţă a acestui acord”, a menţi- instituţia așteaptă de la Guvern să im- demonopolizeze economia și să cree- În cadrul aceleiași conferinţe, s-a explicat că îm- onat, în context, Valeriu Lazăr, ministrul Economiei. plementeze politicile incluse în pro- ze un climat de afaceri atractiv. prumutul luat de la FMI este cel mai ieftin posibil, do- Liuba LUPAŞCO SE COMPLETEAZĂ RÂNDURILE De ce plâng BUSINESSMANILOR chitarele? La fi nele anului trecut, în ASEM a despre faptul că școala practică de lui de Afaceri – Natalia Iachimov avut loc ultima etapă a concursului business, pe care au făcut-o, e de (fi rma „Hiper Media Grup”), Radu Ce poate fi mai romantic „Idei de afaceri 2010”. Din cele 14 real folos. De la concurs la concurs, Mocanu (”SolPro Acces”) și Andrei decât să îi cânţi persoanei business-planuri înregistrate, juriul ne convingem că planurile prezen- Spînu („Mentor Grup” SRL) – au iubite piesa ei îndrăgită, tu (membrii juriului sunt și mentorii tate sunt tot mai îndrăzneţe, mai vorbit despre acele posibilităţi însuţi acompaniindu-te la Incubatorului de Afaceri) a selectat originale, mai calitative din punct care le oferă ASEM prin IA tinerilor chitară? Îţi imaginezi o ieșire pentru a doua etapă doar 7. Crite- de vedere profesionist, iar motiva- businessmani, au adus mulţumiri cu amicii undeva în afara ora- riu de bază la aprecierea ideii a fost rea afacerii se expune convingător. profesorilor, mentorilor care, pe șului, ascultând doar muzică originalitatea, să fi e interesantă și Pe rând, cei 7 pretendenţi - parcursul a doi ani, i-au ghidat în la casetofon sau e mai bine ca ușor adaptabilă la condiţiile pieţei Roga Ion – ideea de afaceri: Por- lumea businessului mare. cineva dintre voi să cânte la autohtone. tal funcţional pentru afaceri de Câștigătorii celei de a doua chitară? De ce acel cineva nu În procesul prezentării planu- anunţuri comerciale, a cererilor și etape s-au ales cu certifi cate de lui, concurenţii s-au străduit șă-și ofertelor comerciale; Bagrin Vita- participare la concurs, iar pentru ai fi chiar tu? expună în așa mod ideea, încât să lie – Soluţii IT, WEB-design; Tarlev primele trei locuri s-a oferit câte un Dacă îţi dorești să afl i convingă asistenţa că anume afa- Tudor – Achiziţii on-line; Pascari ofi ciu. Aceștia sunt – Ion Roga, Vi- tainele strunelor de chitară, cerea lor va fi una reușită, iar ei, Miroslav – Publicitatea prin inter- talie Bagrin și Stanislav Calenici. să înveţi magia sunetelor lor, fondatorii fi rmei, sunt cei mai in- mediul internetului; Cuneţchi Ser- Mihai Chilianu, prezentul rezi- să afl i, în sfârșit, de ce plâng genioși, cei mai îndrăzneţi, cei mai ghei – Comercializarea produselor dent al Incubatorului de Afaceri, chitarele, noi îţi propunem descurcăreţi. Aveau și pentru ce care funcţionează pe baza energiei care este și membrul comitetului soluţia. Sergiu, un tânăr lupta! Doar primii trei pretendenţi solare; Calenici Stanislav – Co- de mentori, i-a felicitat pe câștigă- simpatic, talentat, răbdător și urmau să obţină premii solide – mercializarea produselor de igienă tori, încredinţându-i că vor avea amabil este de acord să devi- câte un ofi ciu în incinta Incubato- personală prin intermediul apara- suportul și ajutorul colegilor. nă profesorul tău. rului de Afaceri pentru o perioadă telor „vending”; Scutaru Elena – După ce își vor înregistra fi r- de doi ani Soluţii de marketing direct – și-au mele, vor perfecta actele, li se vor În cuvântul său de salut, dl rec- prezentat afacerea. înmâna cheile de la ofi cii, tinerii tor Grigore Belostecinic a ţinut să Membrii juriului și asistenţa au businessmani își vor anunţa veni- le spună celor înscriși în cursa con- adresat multiple întrebări concu- rea pe piaţa antreprenorială a ţării. Înregistrarea doritorilor cursului: renţilor, care își apărau destul de Începutul anului 2010 pentru ei - În cei patru ani cât există In- energic și cu argumente foarte este o primă fi lă scrisă în busine- se face în biroul 103, cubatorul de Afaceri, deja câteva convingătoare ideea. ssul autohton. fi rme studenţești, care și-au înce- În timp ce membrii juriului bloc. A. put activitatea aici, s-au afi rmat în s-au retras pentru a face bilanţul, Diana VORNOVIŢCHI, businessul ţării. Aceasta vorbește trei foști rezidenţi ai Incubatoru- Director CPRAE 4 Curierul Economic INTERVIU nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 GRIGORE BELOSTECINIC: „MOLDOVA A FOST AFECTATĂ DE CRIZA ÎNTRO MĂSURĂ MAI MICĂ DECÂT ALTE STATE ALE LUMII” Interviu cu dl Grigore Belostecinic, prof. univ., dr. hab., m. c. al AŞM, rector al ASEM

- Dle rector, cum credeţi că a fost gestio- la formarea noului Guvern, la elaborarea progra- contractarea creditelor de la FMI şi alte structuri credere că susţinerile fi nanciare din exterior vor nată criza economică în Republica Moldova? mului de guvernare şi a măsurilor anticriză, să internaţionale, la dobânzi foarte atractive, sunt fi folosite inclusiv pentru acoperirea defi citului - Criza, de fapt, a început încă în octombrie nu se reuşească mai mult decât a fost posibil de şi ele măsuri care pot avea efecte imediate în ve- bugetar şi pentru achitarea obligaţiunilor sta- anul 2008, deși despre posibilele consecinţe făcut. Este important că prognozele pesimiste derea susţinerii defi citului bugetar şi, implicit, al tului faţă de bugetari şi, în consecinţă, vor ame- ale acesteia asupra economiei ţării s-a vorbit, referitoare la durata posibilă a crizei economice păturilor vulnerabile ale populaţiei. Este fi resc că liora un pic situaţia, cel puţin, pentru o anumită în mod public foarte târziu. Banca Naţională, în şi fi nanciare pe plan mondial nu s-au adeverit. în plan strategic, avem nevoie de o modernizare perioadă de timp. Trebuie să ne gândim mai schimb, de pe atunci a sesizat aceste evoluţii ne- Toate instituţiile internaţionale au anunţat deja totală a ţării, iar modernizarea economică tre- mult nu cum să reducem sau să menţinem ta- gative pe plan mondial și a început intervenţiile o eventuală creştere a economiei mondiale în buie să constituie pilonul principal al acesteia. rifele, dar cum să majorăm veniturile populaţiei, specifi ce unei situaţii de criză, prin instrumente anul 2010 cu circa 2.7%, o creştere similară a În perioada post-criză vor fi necesare şi noi pentru a o face mai puţin vulnerabilă şi la even- de politică monetară, inclusiv prin reducerea economiei americane şi creştere mai modestă modele de creştere economică, avem nevoie de tuale majorări de tarife pe viitor. rezervelor obligatorii pentru băncile comercia- pentru statele UE. Se aşteaptă o creştere şi a constituirea unei economii bazate pe cunoaştere - Credeţi că situaţiile de criză mondială le, reducerea ratei de bază a dobânzii. A urmat economiilor principalilor parteneri comerciali ai şi inovaţii. Omenirea este în căutarea unor noi pot fi anticipate? creșterea lichidităţii băncilor comerciale, a ma- Republicii Moldova – Rusia cu circa 3.5%, Româ- invenţii la nivel global, similare descoperirii cal- - Faptul că astfel de crize se repetă cu o sei monetare, afl ate în circulaţie. De asemenea, nia – cu 1.3%. Evident că aceasta va avea şi im- culatorului şi Internetului. Se modifi că radical anumită periodicitate ne face să deducem că în acest context s-au înscris și intervenţiile ma- pact pozitiv, de această dată, asupra economiei sursele de asigurare a competitivităţii unui stat. nu sunt provocate de cineva și sunt rezultatul sive ale BNM pe piaţa valutară prin vânzări de moldoveneşti. În sensul că scade importanţa factorilor care ţin unor evoluţii economice negative (sau acumu- valută, atunci când s-au aprofundat tendinţele Probabil că ne putem aştepta la o creştere de dotarea cu factori naturali. lări de energie economică negativă) cu conse- de scădere a cursului de schimb al valutei naţi- economică în anul 2010 mai mare decât cea - Cum ar trebui să procedeze Guvernul în cinţele respective, la nivel local, regional sau onale și viceversa (personal, consider că aceasta anunţată în Legea bugetului de 1.5%, poate în situaţia în care scumpirea resurselor energe- chiar mondial. Totodată, să nu uităm și faptul nu a fost atât de necesar). Autorităţile au ales să că, oricât de nedorite ar fi , crizele provoacă și declare că lucrurile merg bine și că totul va fi sub unele efecte pozitive: are loc o curăţare și îm- control, motivul principal fi ind, evident, faptul prospătare a „organismului” economic la nivel că ne afl am într-un an electoral, dar și faptul că mondial sau a unor economii naţionale. Ca și în Guvernul de pe atunci a încercat să evite panica natură, rezistă speciile mai sănătoase, mai puter- din partea populaţiei. nice și care mai ușor se adaptează la schimbă- Trebuie să recunoaștem însă că R.Moldova rile care au loc în mediu. Dispar cei care nu se a fost afectată de criză într-o măsură mai mică adaptează la schimbări sau nu corespund unor decât alte state ale lumii și chiar decât ne-am exigenţe. Trebuie să recunoaştem şi faptul că, așteptat, iar asta deoarece nu avem dezvoltate drept consecinţă a globalizării, dispariţiei hota- domenii care au fost afectate într-o măsură mai relor economice, creşterii vitezei de transmitere mare pe plan mondial, precum industria side- a informaţiilor, accesului la informaţii, tehnolo- rurgică, metalurgia, industria constructoare de gii etc. şi comportamentele agenţilor economici mașini și altele; ponderea mare a populaţiei din devin mai puţin raţionale, respectiv, mai puţin mediul rural și, respectiv, a autoconsumului în posibile de modelat şi anticipat. consumul total, structura exporturilor, dar și a Mai menţionez aici că Polonia a fost unicul faptului că economia noastră a fost orientată în stat din Uniunea Europeană care nu a fost afec- proporţii relativ egale atât spre pieţele din est, tat de criza economică, ba chiar a înregistrat o cât și spre cele din vest, remitenţele ca sursă de creştere economică şi în anul 2009, datorită alimentare a cererii interne și acoperire a defi ci- consecvenţei reformelor economice desfăşurate tului comercial enorm etc. pe parcursul ultimilor 20 de ani, schimbărilor Cu părere de rău, însă, remitenţele care au structurale care au avut loc în economia ţării şi, fost și rămân salvatorul economiei naţionale, nu în ultimul rând, datorită lipsei de intervenţii au avut tendinţe de descreștere continuă, iar din partea statului. acest fapt a afectat în lanţ cererea internă și im- Am vrut să zic aici că, chiar dacă este difi cil să porturile. De asemenea, ne-am confruntat cu o anticipăm fenomenul de criză economică (simi- descreștere drastică a investiţiilor străine directe lar anticipării cutremurelor de pământ), conse- (tendinţă specifi că economiei mondiale în an- cinţele acestora pot fi minimizate. samblu, investiţiile străine directe înregistrând jur de 3-4%, ceea ce ne-ar permite să atingem la tice ar putea conduce la creșterea nemulţu- - Până la urmă, Republica Moldova rămâ- în anul 2009 o descreștere cu circa 38% în ra- sfârşitul anului 2011 nivelul anului 2008. mirii populaţiei și chiar la posibile revolte în ne cea mai săracă ţară din Europa. Ce nu-i port cu anul 2008), fapt care, la fel, s-a răsfrânt Cred că anul 2010 va fi mai bun decât cel masă? ajunge economiei moldovenești pentru a nu negativ asupra cererii interne și încasărilor la precedent şi mai rău decât cel care va urma. Sis- - Nu exclud faptul că situaţia de criză econo- fi în această situaţie? buget. Sectorul fi nanciar bancar s-a arătat a fi temul capitalist şi economia de piaţă şi-au de- mică ar putea să aibă consecinţe negative expri- - Este o realitate, deși nu ar trebui să fi m con- într-o măsură mai mare rezistent la criză, dar nu monstrat viabilitatea. Iar pericolul unei noi crize mate și sub forma unor revolte sociale. Asta în damnaţi să rămânem așa și pe viitor. Ca să mă pentru că ar fi foarte puternic, ci pentru că nu poate veni doar din China, în cazul în care se situaţia în care nu vor fi luate măsurile necesare exprim mai pe înţelesul tuturor: vom putea avea este integrat activ în piaţa fi nanciară internaţi- va reduce ritmul de creştere economică a aces- pentru asigurarea plăţilor bugetare și a com- o economie mai dezvoltată și vom trăi mai bine onală, iar slăbiciunea aceasta a devenit, în peri- tei ţări, devenite a doua economie din lume ca pensaţiilor nominative pentru unele categorii doar atunci când eu, personal, voi asigura un oadă de criză, un element forte. Construcţiile au mărime şi primul exportator. de populaţie care într-o măsură mai mare vor management mai efi cient în cadrul ASEM, când avut o descreştere considerabilă, de circa 40%, Evident că ieşirea defi nitivă din criză va fi afectate de creșterea tarifelor. Se prea poate profesorii noștri își vor face mai bine meseria, în măsura în care au scăzut remitenţele, or, aces- dura şi în alte state ale lumii. Totodată, măsurile că aşteptările populaţiei de la schimbul de gu- când studenţii vor însuși mai bine materia, când tea erau sursa principală de creditare a ramurii. anticriză aprobate de Guvern vor avea atât efec- vernare în Republica Moldova au fost mult mai agenţii economici vor avea mai multă iniţiativă, Transporturile, la fel, au înregistrat descreşteri te imediate (mă refer la asigurarea veniturilor ne- mari decât ceea ce va fi posibil de realizat. Totuşi, când muncitorii vor lucra mult mai calitativ, când mari, şi nu în ultimul rând pentru că au scăzut cesare la bugetul de stat necesare achitării sala- populaţia trebuie să conştientizeze că preţurile guvernarea va avea mai multă responsabilitate importurile, exporturile, dar şi activităţile eco- riilor în sfera bugetară, a pensiilor, burselor etc), la resursele energetice au o tendinţă generală socială etc. Înaintașul nostru, Dimitrie Cantemir, nomice în ansamblu. Complexul agroalimentar cât şi de durată, cu referinţă la îmbunătăţirea de creştere la nivel mondial. Guvernul a avut în scria în cunoscuta lucrare „Descrierea Moldo- care, pe lângă faptul că a demonstrat o rezistenţă calităţii mediului economic şi atractivităţii această situaţie două alternative: ori să majore- vei”, că nu este destul ca o ţară să fi e înzestra- mai mare la criză decât alte domenii, a suferit, investiţionale. Măsurile nepopulare pe care ze tarifele, ori să rişte cu securitatea energetică a tă cu resurse naturale pentru a fi bogată, ci că totuşi, din cauza secetei. unii le critică înverşunat, precum creşterea ac- ţării, ceea ce este absolut inacceptabil, mai ales avuţia ei sporește numai în măsura în care crește - Acum, la început de 2010, situaţia eco- cizelor la unele mărfuri, au fost măsuri impuse în plină iarnă. De aceea a fost necesară luarea hărnicia poporului său și se intensifi că activita- nomiei naţionale este mai proastă sau mai de situaţia în care ne găsim şi nu vor afecta unor decizii absolut nepopulare care categoric tea comercială. Iată că ceea ce a spus Cantemir favorabilă decât s-a anticipat la declanşarea neapărat păturile vulnerabile ale populaţiei. Im- nu sunt în favoarea noii guvernări, cu atât mai acum 300 de ani este valabil şi pentru economia crizei? pozitele mai mari pe maşinile de lux, articolele mult în această noua perioadă preelectorală. Dar de astăzi a Republicii Moldova - avem nevoie de - Cred că situaţia continuă să fi e una foarte din aur, cristal, unele articole cosmetice şi tipuri aceasta este situaţia. În context, vreau să spun creşterea productivităţii muncii şi de orientarea difi cilă, dar cu speranţe la mai bine pentru vii- de ţigări, precum şi jocurile de hazard, vor asi- că alegerea preşedintelui ţării ar fi fost cea mai economiei spre export. Dar nu numai. tor. Era şi fi resc ca în această perioadă de după gura venituri suplimentare la buget şi achitarea bună măsură anticriză în Republica Moldova. alegerile parlamentare repetate, când s-a purces de salarii şi alte plăţi faţă de bugetari. În plus, Revenind la cele spuse mai sus, am totala în- Stela IAŢCO, ”Economist” nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 COLABORĂRI Curierul Economic 5 MOLDOVA ARE UN POTENŢIAL EXTRAORDINAR Interviu cu Mehmet Barkin Secen, manager vânzări în cadrul Companiei Moldcell

Ce intenţionaţi să faceţi peste Dacă e să fi u sincer, niciodată nu Cred că poate fi iertat orice. Chiar 10 ani? Unde vă vedeţi peste un m-am ciocnit cu această problemă dacă cineva din echipă a făcut o gre- deceniu? în activitatea mea de la Moldcell. Și șeală, nu-i nimic groaznic. Important Mi-aș dori ca și peste un deceniu niciodată nu am auzit despre pro- e ca el să tragă învăţăminte din ase- să fi u tot acolo unde sunt în prezent. blema corupţiei în Moldova! Deci, menea greșeli. E pentru că îmi iubesc foarte mult nu știu nimic despre aceasta. Care trăsătură a caracterului activitatea, compania, echipa. Îmi Mulţi studenţi, inclusiv de Dvs. nu vă place? De cât timp faceţi parte din fa- O satisfacţie deosebită este pro- plac foarte mult oamenii cu care co- la ASEM, nu-și găsesc un loc de Posibil, răbdarea mea nemărgi- milia Moldcell? vocată de rezultatele pe care le obţi- laborez. Și dacă și peste 10 ani voi muncă imediat după absolvirea nită. Din august 2009, de când am nem. Aici, o importanţă deosebită o fi util companiei mele, înseamnă că universităţii. Dvs. aveţi ocazia să Care trăsătură a caracterului început să activez ca Manager Vân- are expansiunea vânzărilor și, desi- tot aici voi activa. colaboraţi cu proaspeţi absol- Dvs. vă place? zări. Pentru mine, Moldcell este gur, comportamentul clienţilor, care Ce părere aveţi despre ţara venţi ai universităţilor? Credeţi că Fidelitatea faţă de muncă. mai mult decât o carieră. Aș spune este unul foarte exigent și matur. Dat noastră și despre locuitorii ei? ei sunt sufi cient de competitivi? Pe cine din actualii locuitori ai chiar că este un stil de viaţă. Cea mai fi ind faptul că businessul telecomu- Moldova este o ţară mică, euro- La Moldcell sunt foarte mulţi ab- planetei îi urâţi cel mai mult? mare parte a timpului îl petrec la și nicaţiilor este, așa cum am mai zis, peană. Fără îndoială, este o ţară euro- solvenţi ai ASEM. În afară de aceas- Pe teroriști. cu Moldcell. Până la venirea mea în dinamic și în continuă schimbare, peană. Acest lucru este demonstrat ta, cunoașteţi concursul de Burse Vă interesează opiniile altora familia Moldcell, timp de trei ani, am mereu apar tehnologii noi, pe care și de reacţia populaţiei, în special, Moldcell, care permite studenţilor despre Dvs.? activat în cadrul Telia Sonera Eurasia, noi încercăm să le implementăm și a tinerilor, la inovaţiile tehnologice. să se angajeze în cadrul companiei Da. unde am deţinut mai multe funcţii. să le utilizăm în activitatea noastră. Societatea este deschisă să accepte noastre. Vreau să mai zic, în acest Care este cea mai mare realiza- Am avut posibilitatea să lucrez în Este și ceva care nu vă aduce dezvoltarea tehnologiilor informaţi- context, că Moldcell a început să ”ex- re din viaţa Dvs. mai multe ţări, cum ar fi Kazahstan, satisfacţie? onale. Pe lângă aceasta, în Moldova porte” resurse umane, să îi trimită la Faptul că sunt director pe vânzări Tadjikistan, Azerbaidjan, Georgia, În telecomunicaţii, aceasta este este înalt nivelul oamenilor instruiţi, muncă în alte ţări, unde este prezen- la Moldcell. Cambodgia, Nepal și Moldova. Cea o întrebare complicată. Vreau să zic de aceea consider că ţara dvs. are tă Telia Sonera. Acolo, eu sunt pre- Să presupunem că aţi murit din urmă însă ocupă un loc special că, atunci când cineva din echipă nu un potenţial foarte înalt și un viitor ocupaţi de instruirea personalului, și că după moarte vă întâlniţi cu în viaţa mea de afaceri. dă dovadă de răbdare, acest lucru îi strălucit. De asemenea, vreau să zic au posibilitatea să-și împărtășească Dumnezeu. Ce i-aţi zice? Vă place lucrul Dvs.? dezorientează pe ceilalţi. Însă cred că moldovenii sunt foarte primitori, experienţa colegilor lor din alte ţări. Mulţumesc. Da, îl ador. În businessul nostru, că la Moldcell nu veţi întâlni un ast- ospitalieri. Toate acestea sunt niște Să știţi că este o posibilitate unică, Dle Mehmet Barkin Secen, vă dacă nu îţi iubești munca, nu poţi să fel de fenomen. Oamenii care acti- lucruri uimitoare. Și mai uimitor este deosebită, pentru toţi moldovenii, mulţumesc pentru amabilitatea cu activezi în acest domeniu, care, de vează la Moldcell sunt foarte răbdă- faptul că acest lucru nu poate fi ex- deoarece ei pot pleca să lucreze în care aţi acceptat să ne oferiţi acest altfel, este unul foarte dinamic și în tori, binevoitori. Echipa noastră este plicat unui străin. Acesta pur și sim- alte ţări, pentru câţiva ani. interviu și vă doresc succes în acti- continuă schimbare, dezvoltare. ca o familie. Acesta este unul dintre plu trebuie să vină în Moldova și să Acum vreau să vă propun câte- vitatea pe care o desfășuraţi. Ce anume vă aduce satisfacţie motivele pentru care m-am bucurat vadă singur totul, cu ochii proprii. va întrebări din renumitul chesti- în activitatea pe care o desfășu- nespus atunci când mi s-a spus că Credeţi că Moldova este o ţară onar al lui Marcel Proust. Care ne- Dialog susţinut de raţi? voi lucra în Moldova. coruptă? ajuns îl puteţi ierta cel mai ușor? Vladimir ŞNURENCO PIAŢA MUNCII DIN REPUBLICA MOLDOVA Dorin Vaculovschi, decanul Facultăţii Economie Generală şi Drept de la ASEM, a fost invitatul special al primei şedinţe din acest an a Clubului de Discuţii Economice. Tema discuţiei: piaţa muncii din Republica Moldova, începând cu punctele legislative şi fi nisând cu şansele de angajare ale tinerilor.

După cum este obișnuit la fi ecare ședin- rata șomajului ar fi trebuit să crească, stra- ţă a CDE, primul lucru pe care îl face invitatul niu este faptul că urmărim o diminuare a nostru este prezentarea celor mai impor- acesteia de la 8,7% la 5,7%. tante trepte de ascensiune profesională. Dl Dl Vaculovschi a subliniat că reduce- Vaculovschi ne-a informat că, iniţial, lucra la rea numărului de persoane active pe pia- litatea joasă a activităţilor, ci și cuantumul a precizat că relaţiile dintre administraţiile schi este de părerea că cea mai importan- Institutul pentru Planifi care, laboratorul de ţa muncii din ţara noastră se datorează în mare de investiţii necesare pentru a dez- ASEM și USM sunt sufi cient de profesionale tă problemă la nivel de sistem al muncii o Demografi e, secţia ”Resurse Umane”, după mare parte fenomenului de migraţie. Majo- volta sectoarele respective. și prietenești pentru a ignora astfel de ste- reprezintă calitatea managementului, care care au urmat anii de doctorat în România și rarea semnifi cativă a remintenţelor pe par- Ion Bucuci, membru al CDE, a solicitat reotipuri. Instituţiile de învăţământ superi- lasă de dorit în comparaţie cu standardele primele activităţi în nou-formata Academie cursul perioadei analizate confi rmă acest părerea invitatului despre impactul mem- or oferă tuturor tinerilor posibilitatea de a internaţionale. de Studii Economice din Moldova. lucru (conform calculelor Expert Grup, în bership-ului Republicii Moldova la Orga- obţine cunoștinţe de calitate, indiferent de Piaţa Muncii din Republica Moldova Am ţinut să diversifi căm activitatea termeni anuali, între 1999 – 2008, în di- nizaţia Internaţională a Muncii (Moldova a instituţie. Desigur că atât cadrul profesoral rămâne încă o temă în discuţie, cu multe CDE din acest an și am propus unei tinere namică remitenţele au crescut cu +5,9%). devenit membru OIM în 1992) asupra legis- contează, cât și curriculumul implementat, semne de întrebare și lacune atât la nivel curajoase și harnice să pregătească o pre- Modelul ”moldovenesc” al pieţei muncii laţiei naţionale. Dl Vaculovschi a subliniat după care se orientează întreaga programă de legislaţie, cât și cel al aspectelor practice zentare la tema pe care urma să o abordăm reprezintă o piaţă în formare, cu o structură faptul că convenţiile înaintate de OIM către de studii. Din acest punct de vedere, nu ale vieţii, care generează mutaţii specifi ce în discuţie, ca fi ind o notă introductivă, te- ocupaţională deformată, caracterizată prin Moldova au caracter de recomandare și putem compara două instituţii, spunând că ţării noastre și motivează cetăţenii moldo- oretică pentru sesiune. Natalia Pojoga, stu- diminuarea ratei șomajului, diminuarea ra- doar prin decizie locală pot căpăta caracter una este mai bună și alta mai rea. Până la veni să plece peste hotarele Moldovei. Ast- dentă în ultimul an la ASEM, ne-a adus la tei de ocupare și creșterea ponderii popu- obligatoriu (prin implementare). urmă, ţine de capacităţile și motivarea pe fel, este important de a conștientiza că din cunoștinţă faptul că în ţara noastră, la 1000 laţiei inactive. Cu privire la compartimentul piaţa care o are fi ecare student. cauza nivelului economic pe care îl ates- tăm în prezent, fi ecare persoană este pusă de persoane active, revin 1857 persoane Majoritatea populaţiei antrenate în muncii – tinerii, a fost înaintată o întreba- O altă întrebare a venit din partea lui în condiţia de a se descurca individual, iar inactive. Rata de ocupare pe parcursul ani- câmpul muncii activează în sfera servici- re de către Maria Vîzdoagă, membru CDE, Vasile Cîrlig referitor la politicile de ocupare. eforturile comune ale tuturor oamenilor lor 2000 – 2009 (trim. III) s-a diminuat de la ilor (57,7% pentru anul 2008), iar sectorul care s-a interesat de stereotipurile univer- Acesta a întrebat: „Care politici de ocupare 54,8% până la 42,3%. Chiar dacă acest in- agricol și cel industrial cunoaște o pondere reprezintă însuși remediul de redresare a sitare, precum că cei mai buni viitori-juriști naţionale ar trebui să fi e implementate, situaţiei create pe piaţa muncii. dicator a cunoscut o scădere semnifi cativă mai mică: 31,1 și, respectiv, 13,1%. Explica- trebuie să fi e de la USM, iar cei mai buni modifi cate pentru a genera schimbări pe în perioada indicată și ar fi fost evident că ţia acestui fenomen este nu doar rentabi- economiști – de la ASEM. Invitatul nostru piaţa muncii naţională?” Dl Dorin Vaculov- Natalia BEJAN 6 Curierul Economic STUDII ŞI OPORTUNITĂŢI nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010

ŞIAU PRIMIT DIPLOMA DE LICENŢĂ 24 DE STUDENŢI A UNIVERSITĂŢII DIN ORLEANS

de colaborare cu Universitatea din Universităţii din Orleans a avut loc lizată, ASEM și ULIM. În prezent, alţi Orleans nu ar fi fost posibil. Totodată, în Casa Cunoștinţelor din blocul C al 18 studenţi (13 de la ASEM și 5 de la dl rector i-a îndemnat pe proaspeţii ASEM, deschisă de curând. ULIM) s-au înscris la cursurile preda- licenţiaţi ai universităţii franceze să Gheorghe Moldovanu, șeful Ca- te la specialitatea Managementul nu uite unde le sunt rădăcinile și să tedrei Limbi Moderne de Afaceri întreprinderii și administraţiei publi- revină acasă oriunde ar fi , la studii a ASEM, ne-a comunicat că cei de ce, 2-3 dintre ei, cei mai buni, având sau la muncă, după ce se vor realiza posesori ai diplomei de licenţă a posibilitatea de a efectua stagii la în carieră undeva în străinătate. Universităţii din Orleans constitu- diferite întreprinderi din Franţa. Semnifi cativ este și faptul că fes- ie a treia promoţie a proiectului de tivitatea de decernare a diplomelor colaborare dintre instituţia nomina- Tatiana ROŞCA

19 studenţi de la ASEM și 5 de la d-lui, până acum, în Republica Mol- ULIM și-au primit, recent, diplomele dova nu au fost create condiţii priel- de licenţă ale Universităţii din Or- nice pentru ca tinerii să se manifeste leans, Franţa. Acest lucru a fost po- aici, acasă, din care cauză erau nevo- sibil datorită înscrierii lor la specia- iţi să își găsească un loc de muncă în litatea Managementul întreprinderii străinătate. În plus, nici ţara noastră și administraţiei publice din cadrul nu se bucură de o atractivitate prea universităţii nominalizate, cursurile bună în exterior. Astfel, tinerilor de fi ind predate la ASEM, în limba fran- azi le revine complicata misiune de ceză. Astfel, tinerii posesori a două a contribui la schimbarea în bine diplome de licenţă – a Universităţii în societatea noastră. Ministrul i-a din Orleans și, respectiv, a ASEM / îndemnat pe studenţi să caute po- ULIM au mai multe oportunităţi de sibilităţi de afi rmare aici, în ţară, să a-și găsi un loc de muncă prestigios, se implice în diverse proiecte, astfel atât pe piaţa muncii din Republica încât, cu participarea lor, eco- Moldova, cât și pe cea din Franţa. nomia ţării să cunoască o mai bună Prezent la festivitatea de decer- dezvoltare, iar imaginea Moldovei nare a diplomelor, Leonid Bujor, mi- să fi e mai bună. nistru al educaţiei, a menţionat că În context, Grigore Belostecinic, evenimentul este de o importanţă rector al ASEM, a adus mulţumiri deosebită nu doar pentru cei impli- Asociaţiei Universităţilor Francofo- caţi în studii, ci și pentru tot tinere- ne, membră a căreia este și ASEM, tul studios din ţara noastră. Potrivit fără contribuţia căreia acest proiect

Biserica şi cultura politică în Republica Moldova STRATEGIA INFORMATIZĂRII ASEM

Interacţiunea dintre biserică și stat în cadrul Adresă electronică pentru fi ecare din întreg campusul ASEM, inclusiv cămine- impune necesitatea creării în cadrul aca- formării culturii politice în Republica Moldova, student, săli cu calculatoare perfor- le studenţești etc., ASEM are și realizări de demiei a unui spaţiu informatic integrat, identifi carea problemelor cu care se confruntă so- mante, conectate la internet, zone pionierat pentru învăţământul universitar care ar cuprinde toate activităţile ASEM și cietatea în persoana actorilor politici, a cetăţenilor Wi-Fi, Centrul Multimedia, Centrul din ţara noastră: Centrul Mulimedia, Sala ar fi orientat spre sporirea calităţii instru- în calitatea lor de alegători și în cea de creștini, pre- de competenţă în informatică, Sala pentru videoconferinţe multipunct, Incu- irii, a cercetărilor știinţifice și a gestiunii batorul de afaceri etc. Problema care în ul- universitare, contribuind astfel la îmbună- cum și biserica, în calitatea ei de instituţie divino- pentru videoconferinţe multipunct, o umană au constituit scopul unei mese rotunde cu tăţirea de mai departe a competitivităţii și mulţime de calculatoare personale ș. creșterea contribuţiei ASEM la susţinerea genericul ”Biserica și cultura politică în Republica a. – sunt doar câteva dintre realizările Moldova”, organizată la ASEM, la sfârșitul anului creșterii economice și prosperării Repu- cu care se poate mândri ASEM atunci trecut. Evenimentul a fost organizat de blicii Moldova. Fundaţia pentru Promovarea reformelor în do- când e vorba despre informatizare. Astfel, Senatul ASEM a aprobat, la ultima meniul justiţiei, securităţii și apărării. Toate acestea presupun multă infor- sa ședinţă din anul 2009, Strategia informa- Grigore Belostecinic, rector al ASEM, a afi rmat, maţie, numeroase documente care tizării ASEM pentru perioada 2010-2015 și în alocuţiunea de deschidere, că într-o societate necesită și o gestiune pe potrivă. Planul de acţiuni SIIA-2010. modernă democratică bisericii îi revine un rol im- În una din ediţiile viitoare ale ”Curierului portant și nobil, cu o responsabilitate moral-politi- Pe parcursul a 18 ani de activitate, ASEM Economic” vom reveni la tema enunţată cu că de a îndruma credincioșii privind valorile de fa- a întreprins, în acest sens, un șir de acţiuni detalii despre strategie, acţiunile ce vor fi milie, de moralitate, respectul reciproc, iubire faţă de informatizare a activităţilor de bază. De organizate în acest scop, precum și avanta- de patrie și neam, protejarea mediului. Potrivit d- rând cu performanţe avansate privind astfel timul timp apare tot mai adesea pe agenda jele pe care le-ar câștiga instituţia noastră o lui, această morală, apolitică în esenţă, va permite de indicatori precum numărul de studenţi responsabililor de informatizarea în cadrul dată cu implementarea unui astfel de docu- societăţii să nu fi e dezmembrată în multitudinea la un calculator, săli cu calculatoare pentru ASEM ţine de securizarea resurselor infor- ment important. de doctrine și partide politice. instruire, materiale didactice în format nu- matice. La rândul său, Valeriu Pleșca, președintele fun- meric, acces la resursele reţelei informatice Ţinând cont de cele menţionate, se Tatiana ROŞCA daţiei, a reiterat opinia experţilor fundaţiei referi- tor la importanţa evaluării compatibilităţii juridice între legislaţia naţională a Republicii Moldova și canoanele bisericii ortodoxe în contextul respec- tării libertăţii de conștiinţă și a factorului ortodox în formarea culturii politice în societate, precum și a impactului asupra securităţii naţionale. Fundaţia PRISA a propus efectuarea unui stu- diu asupra nivelului de conștientizare juridică de către societatea civilă și clasa politică a fenomenu- lui religios comunitar într-un stat modern și efecte- le acestuia asupra securităţii naţionale. La masa rotundă au participat reprezentanţi ai bisericii, societăţii civile și ai mediului academic. A se declara nevalabil carnetul de student nr. 282860, eliberat (Cor. ”CE”) de ASEM pe numele Grigore Berzan. nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 INIŢIATIVE Curierul Economic 7 PERSPECTIVELE PIEŢEI DE CAPITAL DIN REPUBLICA MOLDOVA Piaţa de capital este una din cele mai importante ramuri ale economiei, care oferă noi instrumente de dezvoltare a companiilor şi a economiilor în întregime. Funcţia principală pe care ea o îndeplineşte este absorbţia masivă a resurselor fi nanciare prin intermediul valorilor mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni), din interiorul şi exteriorul ţării, cu ajutorul acestor resurse fi ind fi nanţate diferite proiecte investiţionale.

agravând situaţia pieţei și înrăută- Ca rezultat al tuturor acestor mo- fi tabilitatea și ar permite efectuarea ţind condiţiile de funcţionare. Ca difi cări, s-a crea un șir de probleme tranzacţiilor într-un timp mai scurt. rezultat, astăzi avem o piaţă de capi- cu care se confruntă piaţa de capital 2) Crearea platformelor alterna- La etapa actuală a Republicii re) care se ocupa de reglementarea tal instabilă și puţin dezvoltată, cu o la momentul actual. Cele mai impor- tive de tranzacţionare. Această mă- Moldova piaţa de capital joacă un și controlul pieţei de capital. atractivitate și profi tabilitate redusă. tante sunt: sură ar simplifi ca accesul către piaţa rol foarte important și ar reprezenta În 1995 își începe activitatea Bur- Tendinţele de dezvoltare a pie- 1) Cadrul legislativ incomplet, in- de capital a companiilor mai mici și o oportunitate de dezvoltare pentru sa de Valori, primele tranzacţii fi ind ţei, care s-au manifestat periodic pe corect și restrictiv, a populaţiei. companiile autohtone. efectuate cu acţiunile băncii comer- parcursul evoluţiei sale, s-au datorat 2) Lipsa stimulării din partea sta- Stimularea plasării publice de ciale Banca de Economii. în mare parte investitorilor străini tului, valori mobiliare, care ar crea pentru „ EVOLUŢIA În 1996 au fost scoase prin lici- care au dorit să investească la noi. 3) Inexistenţa unei infrastructuri societăţile pe acţiuni noi pârghii de În Republica Moldova, piaţa de taţie la vânzare toate bonurile patri- Una din cele mai semnifi cative creș- stabile, atragere a resurselor fi nanciare, care capital a apărut ca urmare a priva- moniale, spre sfârșit privatizându-se teri a avut loc în 2007, creșterea fi ind 4) Lipsa cunoștinţelor în dome- vor fi mai rentabile decât creditele tizării în masă cu ajutorul bonurilor aproape toată infrastructura ţării de 72% faţă de 2006. Aceste resurse niul pieţei de capital de către mana- bancare. patrimoniale. Începerea funcţionării noastre. fi nanciare au fost investite în mare gerii și conducătorii societăţilor pe În final, aș putea afirma că piaţa pieţei se datează din 1992, o dată cu Spre fi nele anului 2001, ţara parte în sectorul fi nanciar, precum și acţiuni. de capital din ţara noastră are mari aprobarea legii privind Societăţile noastră a căpătat o piaţă de capital, în construcţii, comerţ și transport. perspective de dezvoltare, însă pe Acţiuni, lege prin care este sta- care este atât de necesară, și în ace- Spre deosebire de investitorii „ SOLUŢII care nu sunt susţinute. Aplicarea bilit modul de înfi inţare și statutul lași an la Bursa de Valori se încep a străini, investitorii autohtoni și popu- Pentru soluţionarea acestor pro- măsurilor de mai sus ar crea pen- juridic al acestor societăţi. tranzacţiona acţiunile băncilor co- laţia nu dispune de resurse fi nanciare bleme și crearea unor condiţii nor- tru piaţă un șir de condiţii pentru În 1993 are loc aprobarea legii merciale. pentru a le investi în piaţa de capital, male de dezvoltare, ce ar duce la dezvoltare și în același timp un privind circulaţia hârtiilor de valoare dar dacă și dispune, nu investește, sporirea investiţiilor, ar fi binevenite mediu favorabil pentru desfășura- și legea privind Bursa de Valori. „ STAREA ACTUALĂ deoarece piaţa nu oferă instrumente următoarele soluţii: rea tranzacţiilor. În 1994 se creează Comisia de Pe parcursul anilor 2001-2009, alternative și lichide, iar dobânzile și 1) Liberalizarea amplă a pieţei, Stat a Valorilor Mobiliare (în prezent, piaţa de capital a suferit o mulţime dividendele fi ind achitate parţial sau care ar simplifi ca procedurile și tran- Eugeniu MAŢEICO, Comisia Naţională a Pieţei Financia- de modifi cări, majoritatea din ele nefi ind achitate deloc. zacţiile, ar mări atractivitatea și pro- FB-28D PARLAMENTUL TINERILOR DE LEGISLATURA A IIa  ÎN ACŢIUNE Institutul Tineretul Guvernator, în parteneriat cu Parlamentul Republicii Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), cu suportul fi nanciar al Ambasadei Statelor Unite la Chişinău şi Ambasada Olandei la Kiev, implementează, începând cu anul 2008, Programul Naţional ,,Parlamentul Tinerilor”

Vadim Cheptănaru: a cunoaște oameni noi și pentru conso- o echipă, să elaborăm și să implemen- Obiective: - Situaţia politică din ţară și dorinţa lidarea unei noi echipe de succes. Acest tăm proiecte de legi, de care au nevoie - Asistarea la activitaţile deputaţilor în comisii parlamentare, fracţiuni, de a schimba ceva în acest sens m-au proiect înseamnă pentru mine perfecţi- tinerii din ţara noastră. dar și ieșirile în teritoriu. făcut să ader și eu la proiectul Parlamen- onare și o nouă experenţă, care mă va - Menţinerea unui dialog permanent cu tinerii din localităţile rurale. tul Tinerilor. O altă problemă care mă ajuta în viitor pentru a mă realiza. Voi Silvia Cebanu-Crăciun: - Sporirea nivelului de cultură civică și politică în rândul tinerilor din deranjează este indiferenţa faţa de noi, avea posibilitatea să mă implic perso- - Dorinţa și ambiţia de a mă implica RM etc. tinerii, în special faţă de cei din suburbia. nal în rezolvarea problemelor cu care se activ în soluţionarea problemelor tineri- Echipa Parlamentului Tinerilor este formată din tineri din RM (inclusiv În present, aș spune că noi reprezentăm confruntă societatea noastră. Toţi par- lor din R. Moldova, de a fi mai aproape din stânga Nistrului și UTA Găgăuzia), cu vârste cuprinse între 18-25 de cea mai defavorabilă pătură socială. Prin ticipanţii vor avea posibilitatea să pro- de procesul de reglementare a dome- ani. aderarea la acest proiect, sper să putem pună politici publice care ar schimba în niului politic, economic, social, de a cu- Investirea Parlamentului Tinerilor a avut loc la 31 decembrie 2009, zi schimba ceva. Aștept de la acest proiect bine societatea. Astfel, noi, tinerii, putem noaște în detalii tehnica legislativă, do- în care tinerii deputaţi și-au primit și mandatele de parlamentari. La eveni- și de la tinerii parlamentari cât mai mul- spune că nu suntem indiferenţi, dar ne bândirea unor practici de implementare ment au fost prezenţi toţi deputaţii parlamentari. te reforme în favoarea tinerilor, implica- pasă de tot ce se întâmplă în jurul nostru a cunoștinţelor juridice și economice și Parlamentul Tinerilor, legislatura a 2-a, a recepţionat peste 500 de for- rea lor în societate, oferirea locurilor de și vom încerca să demostrăm că tinere- nu în ultimul rând dorinţa de a spori ni- mulare. Concursul privind includerea tinerilor în Parlamentul Tinerilor a muncă tinerilor specialiști, condiţii de tul este cea mai mare forţă care poate velul de cultură civică și politică în rân- constat în două etape: expedierea unui formular în care erau inculse da- trai și de lucru, salarii mai sus de minimul schimba și realiza ceva nou în societate. durile tineretului din R. Moldova sunt tele personale, activitatea din prezent și, desigur, realizările fi ecărui viitor deputat și, cel mai important, dezbaterea a trei probleme de ordin politic, necesar, susţinerea tinerelor familii. lucrurile care m-au determinat să ader social-economic și tineret. A doua etapă a fost interviul – punctual fi nal în Diana Gorcea: la Parlamentul Tinerilor. Așteptările mele alegerea celor 101 deputaţi. Tatiana Toporovschi: - Ceea ce m-a determinat să ader la legate de acest proiect sunt: realizarea Dintre cei peste 500 de tineri care au dorit să participe la proiect au fost - Acest program este o șansă unică proiect este dorinţa de acumula cât mai unor programe ample pentru tinerii din aleși 101 tineri și nu 71, cum era prevăzut la început. Activitatea propriu- de a-mi îndeplini visul să devin un lider multă experienţă, de afi rmare, de a pro- R. Moldova, cu un impact social imediat; zisă a început la 1 februarie. Până atunci, tinerii parlamentari au participat bun, de perspectivă. Anturajul oferit de mova ideile și iniţiativele tuturor tineri- stimularea și dezvoltarea spiritului parti- la seminare de instruire pentru desfășurarea viitoarelor ședinţe și activitaţi Parlamentul Tinerilor este unul vast, care lor din RM. Îmi doresc să se menţină un cipativ al tinerilor în viaţa publică și po- care vor contiunua până la jumătatea lunii februarie. oferă posibilităţi bune de dezvoltare per- dialog permanent cu tinerii din mediul litică a ţării; implementarea unor politici Ideea constituirii unui astlfel de proiect are la bază experinţa europea- sonală. Este foarte importantă varietatea rural (și eu îmi trag rădăcinile de-acolo), publice în domeniul social, economic; nă și exemplul Senatului Studenţesc ASEM. E de menţionat în acest sens că de participanţi. Consider că abilităţile fi - să se facă schimb de informaţii, iniţiative, acumularea de cunoștinţe și experienţe director executive al Institutului Tineretului Guvernator din Moldova este ecăruia din noi vor ajuta la crearea unui ca să creăm scopuri commune. Astfel, practice privind activitatea parlamenta- Sergiu Bejenaru, absolvent ASEM, primul președinte al Senatului Studen- Parlament al Tinerilor viabil și puternic, vom promova spiritul participativ și sti- ră în RM. ţesc ASEM. și îmi va oferi exact șansele de care am mularea iniţiativelor tinerilor în viaţa pu- Pentru mine personal, aderarea la acest proiect înseamnă mult. Pe lân- nevoie, de a cunoaște oameni noi, cu di- blică și politică a ţării. Așteptarile mele Din numele tinerilor parlamen- gă faptul că voi căpăta o exeperinţă necesară pentru dezvoltarea persona- verse idei, experienţe, de a-mi dezvolta de la acest proiect sunt imense și mă fac lă, voi avea șansa de a putea schimba ceva în viitorul nostrum, al tinerilor tari, vă promitem că vom face abilităţi precum leadership, cooperare, să fi u optimistă, să sper la mai mult. Prin din RM. Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, a unui sistem de învăţământ mai tot posibilul pentru oferirea unui responsabilităţi și de a aplica în practică intermediul acestui proiect, s-au făcut pregătit și mai modern, violenţa din familii - sunt puţinele probleme din lucrurile învăţate. auziţi și evidenţiaţi tinerii, cu iniţiativele viitor mai bun. Viitorul se afl ă în agenda mea, pentru care voi încerca să găsesc cât mai multe soluţii împre- mâinile noastre. ună cu colegii mei. și ideile lor, care sporesc nivelul de cultu- Am solicitat câţiva tineri parlamentari să ne vorbească despre motivele Sabina Reșetnic: ră civică și politică în rândul tineretului care i-au făcut să-și anunţe concursul pentru funcţia de deputat și ce își - Am aderat la acest proiect pentru a din toată ţara. Îmi doresc ca toate planu- Svetlana SAFINA, doresc să facă pe perioada mandatului. evolua, a mă dezvolta și afi rma, pentru rile noastre să se îndeplinească, să fi m gr. FB-28D 8 Curierul Economic ANIVERSĂRI nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 FFELICITĂRIELICITĂRI

AcademiaAcademia de Studii Economice dindin MoldovMoldova,a, ColColegiulegiul Națiionalonal dede ComerCComerț al ASEM și ziarul „Curierul Economic” adresează un sincer La mulți ani! și multă sănătate, fericire și noi realizări colaboratorilor ASEM și CNC care își sărbătoresc ziua de naștere.

1 FEBRUARIE Tudor DUMITRAȘ, conferenţiar universitar, șef Catedră Filozofi e și Poli- tologie, Nadejda CHICU, conferenţiar universitar, Catedra Finanţe și Asigurări, Ala PARFENTIEV, conferenţiar universitar, Catedra Management, Irina RABOȘAPCA, laborant superior, Catedra Geografi a și Economia Me- diului, Lidia SOROCEAN, colaborator ASEM.

2 FEBRUARIE Natalia CHERADI, director adjunct, Biblioteca Știinţifi că, DREPTUL DE A ALEGE Victoria POSTOLACHI, lector superior universitar, Catedra Limbi Moder- ne Aplicate, Prima zi de joi a lunii februarie e marcată Ziua Internaţională a Alegerilor. Tatiana MORARU, asistent universitar, Catedra Limbi Moderne Aplicate, Anul acesta, am celebrat-o pe 4 februarie. Cristina ERHAN, dispecer superior, Serviciul Masterat.

3 FEBRUARIE Scurt istoric: Celebrarea acestei - infl uenţarea alegătorilor ce vo- mentară, încurajarea unei participări Muza BUCAROS, conferenţiar universitar, Catedra Filozofi e și Politologie, zile a fost propusă în cadrul Confe- tează pentru prima dată și alegători- mai active, constituirea unor pârghii Aurelia COSIMOVA, bibliotecară, Serviciul Publicaţii Didactice Periodice, rinţei Internaţionale Ofi ciale a Ale- lor tineri spre a se pătrunde și famili- transparente de infl uenţă și asigura- Claudia GRATII, colaborator ASEM, gerilor, la care au participat experţi ariza cu valorilor democratice. rea unui control strict al executivului, Vasile MACARI, colaborator ASEM. din ţările europene, desfășurată la Unele dintre acţiunile care se astfel eliminând concentrarea pute- 4 FEBRUARIE 14-17 septembrie 2005. În opinia desfășoară în Moldova cu ocazia rii și focalizarea ei în prerogativele Lidia MITNIŢCAIA, conferenţiar universitar, Catedra Marketing și Logis- experţilor, alegerile în mod demo- celebrării acestei zile sunt: ”mese președintelui. Însuși punctul central tică, cratic sunt absolut fundamentale rotunde”, dezbateri și ore de clasă al discuţie prezintă mai multe arii de Nadejda MIDONI, laborantă, CNC, pentru o dezvoltare democrată a cu atare teme, cum ar fi : “Alegerile”, confl ict, printre care elementul ”op- Alexandra CAȘU, colaborator ASEM, societăţii și pentru a spori conștiinţa “Alegătorii”, “De ce trebuie să merg ţiunii majorităţii”, care nu implică o Eugenia CIBOTARI, colaborator ASEM, de cetăţean și de a crește încrederea la alegeri?”, “Alegerea corectă - un echivalenţă între voinţa poporului Ecaterina IVANOV, colaborator ASEM, populaţiei în procesul de vot. pas ferm spre democraţie”, “Votul tău și voinţa majorităţii parlamentare Ion MOCAN, colaborator ASEM. Anume prima zi de joi a fost alea- este decisiv.” Acestea se desfășoară ce duce la un punct de acaparare a 5 FEBRUARIE să pentru a celebra această zi, din în majoritatea instituţiilor de învăţă- puterii de către legislativ și crearea Vladislav RUSU, lector superior universitar, Catedra Drept Privat, motiv că majoritatea acordurilor in- mânt superior și mediu ale ţării. unor coaliţii nestabile. O altă arie Alexandra TIGHINEANU, lector superior universitar, Catedra Drept Pri- ternaţionale cu privire la alegeri au O astfel de activitate, cu scopul de confl ict ar fi ”separarea puterii vat, fost semnate în această zi sau în zile de a îndrepta atenţia cetăţenilor de stat”, care e difi cilă în cazul unei Tatiana DOROGAN, dispecer superior, Departamentul Management al apropiate acesteia. spre fundamentele democratice, a guvernări parlamentare, când parla- Calităţii și Dezvoltării Curriculare, Prevederi legale: Dreptul cetă- fost organizată de Consiliul Studen- mentul are incontestabil o mai mare Diana PISICA, dispecer, Centrul de Instruire și Consultanţă în Afaceri, Gheorghe DIMITRIU, colaborator ASEM. ţenilor de a participa la alegeri este ţesc al Facultăţii Finanţe, în persoana implicaţie și o putere de infl uenţă. stipulat în art.38 al Constituţiei Repu- Tatianei Burtsaeva și a Ecaterinei Dă- Acestea fi ind specifi cate și dez- 6 FEBRUARIE blicii Moldova, care menţionează că nilă (studente la Facultatea Finanţe). văluite tangenţial istoric și pe baza Ion BUNU, profesor universitar, șef Catedră Matematică, “voinţa poporului constituie baza pu- ”Președintele Republicii Moldova experinţei anterioare a altor state și Ludmila GAVRILIUC, conferenţiar universitar, Catedra Analiza Activităţii terii de stat. Această voinţă se expri- trebuie să fi e ales de popor”: aceasta în același timp văzute prin prisma Economico-Financiare, mă prin alegeri libere, care au loc în a fost tema dezbaterilor organiza- realităţii Republicii Moldova, câș- Georgeta MELNIC, conferenţiar universitar, Catedra Contabilitate și Au- mod periodic prin sufragiu universal, te care au prezentat o avalanșă de tig de cauză a fost dat modalităţii dit. egal, direct, secret și liber exprimat”. argumente pro și contra. La dezba- de alegere de către popor a preșe- 7 FEBRUARIE Această prevedere este refl ectată în teri au asistat prodecanii Facultăţii dintelui, căci poporul unei ţări este Valentin COREŢCHI, lector universitar, Catedra Teorie Economică și Doc- art.2 al Codului electoral, unde este Finanţe Angela Baurciulu și Angela unicul împuternicit să decidă după trine Economice, prevăzut că “cetăţeanul Republicii Casian; prof. Galina Țurcan, Cate- principiile fundamentale democra- Stepan SPATARU, inginer programator, Laboratorul Asistenţă tehnică și Moldova participă la alegeri prin vot dra Filosofi e și Politologie și Diana tice cursul politicii unui stat. În acest soft de sistem, universal, egal, direct, secret și liber Agachi, coordonatoare a Clubului sens, s-a făcut referire la rezultatele Petru ARCAN, profesor de informatică, CNC, exprimat. Participarea la alegeri este de Dezbateri al ASEM. unui sondaj de opinie efectuat de Maria JOSAN, colaborator ASEM. liberă (benevolă). Nimeni nu este în Argumentele invocate de echipa către IDIS ”Viitorul” pe 10 decembrie 8 FEBRUARIE drept să exercite presiuni asupra ale- afi rmatoare compusă din: Alexan- 2009, care a demonstrat că, în cazul Ion CORCODEL, intendent, bloc A, gătorului cu scopul de a-l sili să par- dru Soltan (Facultatea Finaţe, ASEM), unor eventuale modifi cări ale Con- Tatiana VACARI, colaborator ASEM. ticipe sau să nu participe la alegeri, Andrian Macari (Facultatea Drept, stituţiei RM, în favoarea alegerii pre- precum și asupra exprimării de către USM) și Olga Homina (Facultatea ședintelui de către populaţie, 74% 9 FEBRUARIE acesta a liberei sale voinţe”. Articolul Finanţe, ASEM) au susţinut alegerea din respondenţi ar vota ”Pro”. Nadejda BRAGA, dispecer superior, Serviciul Studii și evidenţa studenţi- 21 al Declaraţiei Universale a Drep- președintelui de către popor ca un Arbitri ai dezbaterilor de la ASEM lor, turilor Omului (alineatul 3) susţine că garant al legitimităţii și o precon- au fost: Veronica Vragaleva, inspector Larisa POPOVICI, laborant, Catedra Filozofi e și Politologie. ”voinţa poporului e baza autorităţii diţie a bunăstării întregii societăţi. fi scal superior în cadrul Inspectora- guvernului; aceasta va fi exprimată Opinia majorităţii exprimată printr- tului Fiscal Principal de Stat și Iulia 10 FEBRUARIE Valentina CĂPĂŢÂNĂ, conferenţiar universitar, Catedra Bazele Informa- periodic și în baza alegerilor care vor un vot direct, și nu unul mediat de Sîrghi, economist în cadrul Centrului ticii Economice, fi universale, cu sufragiu egal, secret organul leslativ este fundamentală analitic independent ”Expert-Group,” Elena SÂRGHI, lector superior universitar, Catedra Limbi Moderne de Afa- sau echivalent altei proceduri de vot democraţiei și inspiră mai multă in- ambele fi ind absolvente ale ASEM. ceri, liber exprimat.” credere și relevanţă. Aceasta ar duce Astfel de activităţi ne încurajează Olesea SÎRBU, șef Serviciu Proiecte și Programe Externe, Obiectivele principale ale aces- la încheierea crizei politice și o bună să ne cultivăm spiritul civic și să ne Maria ȘAPTEFRAŢI, colaborator ASEM. tei zile sunt: funcţionare a puterilor în stat. Un revizuim cunoștinţele și cultura po- - confi rmarea încrederii în irever- președinte ales de popor tinde spre litică. Ziua Internaţională a Alegăto- 11 FEBRUARIE sibilitatea proceselor democratice; poziţia de a adopta decizii ce ţin în- rului este un imbold de a ne orienta Stela PROHNIŢCHI, metodist coodonator, Centrul Multimedia, - informarea publicului cu privire tr-o măsură mai mare de necesităţile privirea spre privilegiul și totodată Maria NASTAS, inginer programator coordonator, Laboratorul Asistenţă săli cu calculatoare, la noile realizări și provocări ce ţin de directe ale electoratului. datoria pe care o avem, cea de a fi Victor TOMACINSCHI, inginer electrician. diferite tipaje ale sistemului de vot; Echipa negatoare reprezentată împuterniciţi să ne numim alegători. - atragerea atenţiei parlamente- prin: Corina Sila (Facultatea Drept, Și deja rămâne pentru fi ecare liber- 12 FEBRUARIE lor, guvernelor, politicienilor și lide- USM), Veronica Fală (Facultatea Fi- tatea de a alege, pentru care mo- Oxana BARBĂNEAGRĂ, lector superior universitar, Catedra Teorie Econo- rilor mondiali asupra importanţei nanţe, ASEM) și Stela Grosu (Faculta- dalitate va opta, pentru a ne defi ni mică și Doctrine Economice, rolului lor de lider și de promovare tea Finanţe, ASEM) au adus contra- propriul viitor. Radu ŢURCANU, lector superior universitar, Catedra Drept Privat. a culturii democratice și a nivelului argumente în susţinea unui echilibru înalt de participare la vot; de idei asigurat de guvernarea parla- Ana BORDIAN nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 ANIVERSĂRI Curierul Economic 9

FFELICITĂRIELICITĂRI 13 FEBRUARIE Iacob COCOȘ, lector universitar, Catedra Geografi a și Economia Mediului, Lica ERHAN, asistent universitar, Catedra Contabilitate, Mihaela TULBU, asistent universitar, Catedra Drept Privat.

14 FEBRUARIE Valentina GORTOLOMEI, conferenţiar universitar, Catedra Analiza Activi- tăţii Economico-Financiare, Galina POGONEŢ, lector superior universitar, Catedra Drept Privat, Svetlana TOLMAŢCHI, lector superior universitar, Catedra Analiza Activită- ţii Economico-Financiare. 15 FEBRUARIE Tamara NISTOR, șef Serviciu Clasifi care, catalogare, Ala TEACA, profesoară de economie, CNC.

16 FEBRUARIE Antonina VASILIEVA, lector superior universitar, Catedra Contabilitate și Audit, Lilia ANDREEV, lector superior universitar, Catedra Contabilitate și Audit, Galena ŢURCAN, lector superior universitar, Catedra Filozofi e și Politologie, Nicolae CIUDIN, profesor de informatică, CNC, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ALEGERILOR LA ASEM Vitalie SPÂNACHI, redactor, Grupul Procesare computerizată. 17 FEBRUARIE Nadejda BOTNARI, conferenţiar universitar, șef Catedră Finanţe și Asigurări, La 4 februarie este sărbătorită către cei prezenţi s-a adresat Ala Co- a prezentat studenţilor o comuni- Liliana ROTARU-MASLO, conferenţiar universitar, Catedra Drept Privat, Ziua Internaţională a Alegerilor, lan- telnic, prim-prorector pentru activi- care cu tematica „Sistemul electoral Veronica CATAN, laborant superior, Catedra Limbi Moderne de Afaceri, sată în Ungaria, la Conferinţa Globa- tate didactică ASEM. în Republica Moldova”. Studenţii au Eugenia CEINAC, colaborator ASEM. lă a Ofi cialilor Electorali, în perioada Tema prelegerii a fost coordona- fost informaţi despre sistemul elec- 18 FEBRUARIE 14-17 septembrie 2005. Având în tă cu Secţia educaţie civică, traingin- toral autohton actual și funcţionali- Anatolie ŢUGULSCHI, lector superior universitar, Catedra Finanţe și Asigurări, vedere importanţa alegerilor pen- guri și secretariat a aparatului Comi- tatea lui; Magdalena BIRIUC, colaborator ASEM, tru societate, s-a preconizat organi- siei Electorale Centrale. În calitate de - La 5 februarie, a fost invitat dl Victor RUSU, colaborator ASEM. zarea, în instituţiile de învăţământ coraportor din partea ASEM a fost prof. univ., dr. hab. Ion Guceac, spe- superior și mediu de specialitate din nominalizat prof. univ., dr. Mihail cialist în drept electoral, în scopul 20 FEBRUARIE Republica Moldova, a diferitor ac- Rotaru. mediatizării și prezentării instituţiei Anatol GRAUR, conferenţiar universitar, Catedra Contabilitate și Audit, tivităţi cu tematică electorală: con- De menţionat că temele aborda- democratice a alegerilor în Repu- Elena ROTARU, bibliotecară, Serviciul Comunicarea Colecţiilor. ferinţe, mese rotunde, concursuri, te în cadrul manifestării au trezit un blica Moldova, efectuându-se un 21 FEBRUARIE întâlniri cu deputaţii Parlamentului viu interes în rândul tineretului stu- studiu comparat cu sistemele elec- Tatiana MIȘOVA, conferenţiar universitar, prorector pentru învăţământ cu Republicii Moldova, lideri ai parti- dios de la Academie. De remarcat și torale din alte state. frecvenţă redusă și formare continuă, delor politice, consilieri etc. Membrii faptul că Comisia Electorală Centrală - La 4 februarie, au fost organiza- Rodica FRUNZE, lector universitar, Catedra Contabilitate și Audit, Comisiei Electorale Centrale de ase- a elaborat materiale instructiv-edu- te dezbateri cu genericul „Eu votez” Maria SPÂNU, șef adjunct, Serviciul Studii și Evidenţa Studenţilor, menea au fost antrenaţi în desfășu- cative care pot fi utilizate de către (Facultatea Finanţe), care a presu- Claudia VASILACHI, inginer programator, Laboratorul Asistenţă săli cu cal- rarea acestor activităţi, iar în scopul profesori în calitate de suport me- pus organizarea a două echipe care culatoare, mediatizării Zilei Internaţionale a todologic și ilustrativ. De asemenea, au abordat importanţa participării Diana SPÂNACHI, casier. Alegerilor a fost indicată invitarea aceste materiale pot fi consultate pe la vot. Echipa nr. 1 - Negatoare (au reprezentanţilor mass-media în ca- pagina ofi cială a Comisiei Electorale negat importanţa participării la vot), 22 FEBRUARIE Oleg STRATULAT, profesor universitar, șef Catedră Bănci și Activitate Bancară, drul activităţilor preconizate. Centrale (www.cec.md) sau pe pagi- echipa nr. 2 - Afi rmatoare (au afi r- Tatiana ROȘCA, șef Serviciu Relaţii cu Publicul, Astfel, la 3 februarie, în Sala Se- na ofi cială a Ministerului Educaţiei mat importanţa participării la vot). Arcadie GUJA, colaborator ASEM. natului ASEM, pentru studenţii de la (www.edu.gov.md). În cadrul dezbaterilor au fost oferi- specialitatea „Drept” s-a organizat o Cu ocazia Zilei Internaţionale a te pliante cu informaţie la temă. Au 23 FEBRUARIE prelegere cu tema: „Finanţarea par- Alegerilor, la ASEM s-au desfășurat și fost aduse exemple de cazuri reale, Anatol MORARU, inginer programator, Laboratorul Sisteme informatice de tidelor politice și companiilor elec- alte activităţi, cum ar fi : internaţionale, în care se observă gestiune, torale”, la care a participat și Iurie - La 5 februarie, la cursul „Drept importanţa fi ecărui vot. Angela BACIU, colaborator ASEM, Ciocan, secretarul Comisiei Electo- Constituţional” (predat la anul I de Andrei GRAUR, colaborator ASEM. rale Centrale. Cu un cuvânt de salut studii), Victor Carauș, dr., conf. univ. (Cor. „CE”) 24 FEBRUARIE Rodica TIRON, lector superior universitar, Catedra Finanţe și Asigurări, Viorica ZAPOROJAN, lector superior universitar, Catedra Contabilitate și Audit, Zinaida BARANSCHI, șef cămin nr. 1.

25 FEBRUARIE Gheorghe MOLDOVANU, conferenţiar universitar, șef Catedră Limbi Mo- derne de Afaceri, Vladimir MOISEENCO, colaborator ASEM.

26 FEBRUARIE Tatiana IOVV, conferenţiar universitar, Catedra Investiţii și Pieţe de Capital, Sergiu DAMIAN, lector universitar, Catedra Limbi Moderne de Afaceri. Djulieta VASILOI, lector universitar, Catedra Drept Public, Natalia JOSAN, laborant, Catedra Finanţe și Asigurări, Natalia RUSU, profesoară de contabilitate, CNC.

27 FEBRUARIE Maria DIMA, conferenţiar universitar, Catedra Contabilitate, Mariana CURMEI, colaborator ASEM, Parascovia NOVACȘINOVA, colaborator ASEM, Eugenia FILIP, colaborator CNC.

28 FEBRUARIE Tatiana DZUBEŢCAIA, conferenţiar universitar, Catedra Finanţe și Asigurări, Maria NEGARĂ, lector superior universitar, Catedra Bazele Informaticii Eco- nomice, Nadejda ŢURCAN, lector superior universitar, Catedra Contabilitate și Audit, Silvia GARABAJIU, colaborator ASEM, Elena GÎNDEA, colaborator ASEM. 10 Curierul Economic CURIOZITĂŢI nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010

CALENDARUL CELOR MAI IMPORTANTE EVENIMENTE SUPERSTIŢII DE VALENTINE’S DAY AŞTEPTATE ÎN 2010 „ 15 februarie era ziua în care se ţinea sărbătoarea roman㠄 Există și o altă metodă de a afl a numele viitorului soţ: Campionatul mondial de fotbal din Africa de Sud - cunoscută sub numele de Lupercalia, în timpul căreia bărbaţii gândește-te la 5-6 persoane pe care le consideri parteneri po- primul de pe continentul african, Jocurile Olimpice de tineri trăgeau la sorţi pentru a decide, cu care fată vor rămâne. triviţi pentru căsătorie și enumără-le numele în gând. În acest iarnă din luna februarie, de la Vancouver şi aşteptata re- „ În Danemarca, de Sfântul Valentin, ghiocei presaţi sunt timp, răsucește codiţa mărului. Numele celui pe care l-ai avut tragere a trupelor americane din Irak ţin capul de afi ş al trimiși nu persoanei iubite, ci celor mai dragi prieteni. în gând atunci când s-a rupt codiţa mărului este numele per- soanei care îţi este sortită. evenimentelor programate în anul 2010. „ În anumite ţări, există obiceiul ca femeile tinere să pri- Oraşele desemnate capitalele culturale europene ale mească un cadou vestimentar de la un potenţial pretendent, „ În Evul Mediu, fetele tinere nemăritate obișnuiau să con- anului 2010 sunt Pécs - Ungaria, Essen - Germania şi Istanbul cadou echivalent cu o cerere în căsătorie. În consecinţă, păs- sume mâncăruri neobișnuite în ziua Sfântului Valentin pentru - Turcia. trarea sau refuzarea acestuia devin echivalente cu un accept a-și visa ursitul. De asemenea, în această perioadă, se credea sau un refuz al respectivei cereri în căsătorie. că prima persoană de sex opus pe care o întâlneai în dimineaţa IANUARIE Sfântului Valentin era și persoana cu care te vei căsători. Unele „ În Ţara Galilor, în vremuri de demult, cadoul ideal prin * În Elveţia, s-a desfăşurat Forumul Economic de la Da- persoane cred și astăzi în această metodă de a-l vedea pe cel care îţi puteai manifesta dragostea era reprezentat de ... lin- vos. hărăzit. guri. Exista obiceiul ca îndrăgostiţii să sculpteze linguri din * Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, lemn pe care le dăruiau persoanei iubite în ziua de 14 februa- „ Dacă o femeie vrea cu orice preţ să vadă chipul viitorului a susţinut primul său discurs privind starea naţiunii. rie. Pe suprafaţa lingurilor erau sculptate motive diverse pre- său soţ și o cantitate sufi cientă de “sânge rece” îi curge prin cum inimioare și chei, ce aveau o semnifi caţie deosebită: “tu vene, atunci poate să recurgă la o metodă care îi poate speria FEBRUARIE ești cel care deschizi inima mea!”. chiar și pe cei mai curajoși: poate să-l conjure pe acesta să apa- * La Vancouver, Canada, se desfăşoară Jocurile Olimpice ră la miezul nopţii, în ajunul Zilei de sf. Valentin, într-o locaţie „ Abia în 1537, ziua Sfântului Valentin a fost declarată în de Iarnă. mai puţin obișnuită: într-un cimitir cu biserică (sau capelă). În mod ofi cial sărbătoare de către regele Angliei, Henry al VIII-lea. * În Ucraina, are loc al doilea tur de scrutin (decisiv) al ale- timp ce face înconjurul bisericii de 11 ori, murmură o anumită Tot pe 14 Februarie, indigenii din Hawaii l-au ucis pe căpitanul gerilor prezidenţiale. încântaţie menită să provoace spiritul viitorului soţ să apară. James Cook, faimosul explorator și navigator britanic. „ Conform unui obicei mai vechi, în ajunul sărbătorii Sfân- „ Dacă vezi o veveriţă în ziua de 14 februarie, mare atenţie MARTIE tului Valentin, tinerele fete care doreau să vadă chipul celui la bărbatul cu care te vei mărita. Se crede că va fi un bărbat * Se decernează premiile Academiei Americane de Film, ursit în vis, trebuiau să pun un bucheţel de rozmarin înăuntrul zgârcit și exagerat de econom. “Oscar” pernei. Pe de altă parte, conform unei alte superstiţii, în func- „ În cazul în care vrei să afl i cine va fi viitorul tău soţ, scrie ţie de păsările pe care le vezi în ziua Sfântului Valentin (dacă APRILIE numele pretendenţilor tăi pe bucăţi mici de hârtie pe care le ești persoană de sex feminin) îţi vei afl a și destinul tău marital. înrolezi în interiorul unor bile de pământ sau lut. Dă-le drumul * Alegeri parlamentare în Ungaria şi alegeri prezidenţiale În vremuri de demult, dacă o femeie vedea în ziua de Sfântul în apă și prima bilă care va ieși la suprafaţă este cea care conţi- în Austria. Valentin un macaleandru zburând deasupra capului – acest ne numele viitorului tău soţ. lucru era considerat drept semn că se va mărita cu un marinar, Dacă tai mărul în jumătate, numărul seminţelor pe care MAI „ iar dacă vedea o vrabie – însemna că se va mărita cu un băr- le găsești în interiorul mărului îţi indica numărul copiilor pe * Începe “Expoziţia Mondială 2010”, la Shanghai, China. bat sărac, fi ind totuși extrem de fericită. Un cintezoi care zbura care îi vei avea. Evenimentul va dura 6 luni. deasupra unei anumite femei înseamna că acea femeie se va * Alegeri parlamentare în Marea Britanie. „ Dacă vei fi trezită din somn de sărutul unei persoane mărita cu un bărbat bogat. * În Franţa are loc Festivalul de Film de la Cannes, iar Nor- dragi în dimineaţa Sfântului Valentin, înseamnă că vei avea „ Culoarea păsării era și ea foarte importantă, fi ind un indi- vegia găzduieşte concursul “Eurovision”. noroc în dragoste de-a lungul acelui an. ciu extrem de preţios în deslușirea viitorului în iubire: „ În dimineaţa Sfântului Valentin, primul nume al persoa- - pasăre neagră - semn că vei avea un soţ vesel, IUNIE nei pe care îl auzi la radio sau la tv sau îl citești în ziar va fi - pasăre albastră - semn că vei avea ca soţ un preot sau un * Au loc întâlnirile la nivel înalt G8 şi G20 în Huntsville, numele persoanei cu care te vei căsători. slujitor al bisericii, Canada. „ Dacă vezi un stol de porumbei albi în aceeași zi, înseam- - forfecuţă galbenă (o specie de pasăre care se găsește în nă că vei avea o căsnicie îndelungată, frumoasă și liniștită. Marea Britanie) – soţul tău va fi o persoană raţionala și practi- * Începe Campionatul Mondial de Fotbal în Africa de Sud, „ Dacă se întâmplă să găsești o mănușă în ziua Sfântului că. primul desfăşurat pe continentul african. Valentin, se spune că ursitul tău ar trebui să găsească și el cea- Nu uitaţi, așadar, să priviţi deasupra voastră de Valentine’s laltă mănușă chiar în aceeași zi. Day! IULIE * Debutează cea mai prestigioasă competiţie ciclistică, “Turul Franţei”. Startul se va da anul acesta, din Olanda. Un verde PESTE 65.000 DE TITLURI DIN COLECŢIA * Belgia preia preşedenţia semestrială a Uniunii Euro- pene. ne vede BIBILIOTECII NAŢIONALE BRITANICE

AUGUST Poetului Grigore Vieru VOR FI DISPONIBILE ONLINE * Trupele americane ar urma să părăsească Irak-ul. O parte Biblioteca Naţională Britanică va pune dintre trupele necombatante vor continua însă pregătirea la dispoziţia utilizatorilor de internet peste forţelor militare şi a poliţiştilor irakieni. Un verde ne vede, 65.000 de titluri din colecţia sa din secolul Un verde ne-aude, al XIX-lea, în cadrul unui proiect demarat în SEPTEMBRIE Ne-orbeşte un verde, parteneriat cu Microsoft, potrivit Sunday * La New York, este programată Adunarea Generală ONU. Din frunzele nude. Times. * În China, se da startul raliului intercontinental «Beijing Cărţile digitale vor putea fi descărcate - Paris» Ne strigă un verde gratuit de utilizatorii dispozitivului Kindle al Amazon. Astfel, aceștia vor avea ocazia OCTOMBRIE Din tânărul grâu de a accesa scanări ale cărţilor unor scriitori * Germania sărbătorește 20 de ani de la unifi care. Şi lanul se-ncinge consacraţi precum Charles Dikens, Jane * Decernarea premiilor Nobel. Cu verdele-i brâu. Austen și Thomas Hardy, dar și lucrări ale “Eliberarea cărţilor istorice de pe rafturi * Alegeri prezidenţiale în Brazilia. câtorva mii de scriitori mai puţin faimoși, are potenţialul de a revoluţiona accesul la cele mai mari resurse bibliografi ce ale lu- Şi iarba e verde relatează NewsIn. NOIEMBRIE Proiectul de carte digitală al bibliotecii, mii”, potrivit directorului bibliotecii, Lynne * Alegeri parţiale în Statele Unite ale Americii. Vor fi aleşi Şi vântu-i verzui, fi nanţat de Microsoft, este cea mai recen- Brindley. 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi o treime din- Iar toamna se coace tă mișcare în bătălia online pentru viitorul În ultimii trei ani, Microsoft și Biblioteca tre cei 100 de membri ai Senatului. În miez de gutui. cărţilor. În timp ce alte servicii precum Go- Naţională Britanică s-au ocupat de scana- * Capitala Coreei de Sud, Seul, găzduieşte întâlnirea la ni- ogle Books oferă doar textul cărţilor ieșite rea cărţilor. Prima etapă de digitalizare s-a vel înalt G20. de sub incidenţa drepturilor de autor, utili- concentrat pe lucrările din secolul al XIX- Aleargă un verde zatorii serviciului Bibliotecii Naţionale Bri- lea, deoarece aceste titluri au ieșit de sub DECEMBRIE Pe verzi cărărui tanice vor putea citi de pe paginile origina- incidenţa drepturilor de autor și pot fi ofe- * La Washington se decernează premiile “Kluge” pentru Şi-o altă culoare, le ale volumelor, care vor fi scanate. rite gratuit. întreaga carieră în domenii care nu sunt răsplătite de premi- Se pare, că nu-i... Pasionaţii de literatură vor putea co- Aproximativ 40% din cărţile din secolul ile “Nobel”. Printre domeniile premiate se numără antropolo- manda pe Amazon și copii ale cărţilor, ase- al XIX-lea deţinute de Biblioteca Naţională gia şi lingvistica. mănătoare originalelor, care vor costa în Britanică sunt greu de găsit, dacă nu chiar Gheorghe Reabţov jur de 20 de dolari. imposibil, în alte biblioteci. nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 CARITATE Curierul Economic 11 “DĂRUIEȘTE UN ZÂMBET DE CRĂCIUN...”

face un lucru bun. Am mobilizat întrea- copiii, nişte prichindei, zicându-şi unul cât de ascultători şi timizi sunt aceşti ga facultate, începând de la studenţii altuia “Au venit oaspeţii!! Aceştia-s copilaşi, când vedeam privirile lor tri- anilor I, II şi III şi ajungând la profesori, oaspeţii!” ste, în care deja licărea câte o mică bu- decanat şi rectorat, care, la rândul Am fost primiţi cu braţele de- curie şi încredere în noi, când vedeam său, ne-a oferit transport din partea schise, cu priviri pline de speranţă zâmbetele atât de sincere atunci când ASEM-ului. Într-o perioadă de doar 2 şi mulţumire. După cum am obser- primeau fructele şi dulciurile… În acele săptămâni, timp în care am făcut pub- vat pe parcursul vizitei, primirea momente, privind la ei, ne-am dat sea- lic acest caz, am reuşit să strângem noastră fusese pregătită din timp, cu ma, că, de fapt, aceste sufl ete sensibile suma de 7 mii lei! Cu banii colectaţi am multă minuţiozitate şi mult drag. Ne au nevoie de afecţiune, comunicare, o cumpărat produse alimentare, dulci- aşteptam la o primire caldă, dar ceea vorbă bună… Au nevoie de Dragoste! uri, precum şi cadouri pentru copii de ce s-a întâmplat acolo, a întrecut toate Ne-am dat seama cât de mult a contat la Moş Crăciun. aşteptările noastre. pentru ei faptul că, pe lângă bunurile Am fost foarte plăcut surprinşi să Mai întâi de toate, un reporter de la donate, le-am acordat ceva ce nouă ne vedem că lumea e atât de receptivă şi TeleRadioMoldova, invitat special pen- pare atât de fi resc, pe când lor – atât de că într-atât de mult a fost afectată de tru acest eveniment, a intervievat-o pe important, şi anume – atenţie şi timp, acest caz. Astfel, motivaţi şi mai mult preşedinta Consiliului, după care am dedicate doar lor! de dorinţa oamenilor de a ajuta, în ziua fost invitaţi în sala festivă, care deja era Această acţiune a noastră ne-a in- de dinaintea Crăciunului, încărcaţi cu plină cu elevi curioşi să vadă cine sunt spirat foarte mult şi ne-a dat impulsul cele necesare, am mers la aceşti copii “oaspeţii” şi ce le-au adus. În sală erau şi voinţa de a continua să facem acţiuni în satul Ştefănesti, raionul Floreşti. prezenţi cadrele didactice, directoarea, similare. De asemenea, îndemnăm Decembrie fi ind luna frumoaselor sărbători de iarnă, transformă Era o zi frumoasă de iarnă, în care primarul satului, precum şi alţi invitaţi. studenţii şi cadrele didactice ale oamenii, îi face mai buni, mai dornici de a aduce bucurii şi sur- ningea cu fulgi sclipitori, ce acopereau Directoarea, dna Aurelia Bodiu, a ASEM-ului să fi e deschişi şi receptivi prize celor apropiaţi… Suntem învăluiţi de febra sărbătorilor, dar, împrejurimile satului cu un alb imacu- ţinut să mulţumească din sufl et atât faţă de cei mai trişti ca noi, pentru că din păcate, nu toţi pot să se bucure de ele. lat… Această privelişte ne bucura ochii nouă pentru iniţiativă, cât şi ASEM-ului “O lumânare nu pierde nimic dacă şi ne adăuga entuziasm, diminuându- pentru sprijin. aprinde o altă lumânare…”. Pe acestă cale, vrem să mulţumim Pentru a înveseli măcar o părticică ceul pe care îl conduce. Aceşti copii tuturor celor care, direct sau indirect, din chipurile triste în pragul sfi ntei sunt nevoiţi să se limiteze la doar 2 au contribuit la această binefacere. sărbători de iarnă, la începutul lunii felii de pâine şi un pahar de lapte pe Fără sprijinul vostru, nu am fi reuşit să decembrie, Consiliul Studenţesc al zi. Rugămintea directoarei era şi este aducem zâmbete şi mici bucurii copi- Facultăţii Business şi Administrarea în continuare, ca cei ce au posibilitate, ilor… Ceea ce am realizat, s-a datorat, Afacerilor a iniţiat campania “Dăruieș- să doneze produse alimentare atât de în mare parte, şi spiritului de echipă pr- te un zâmbet de Crăciun...”, iar deja la necesare acestor copii, astfel, liceul le ezent în noi, care ne-a demonstrat că 24 decembrie, membrii consiliului, va putea asigura hrana zilnică. Citez împreună putem face mai mult! cu mult drag, au adus zâmbete copii- din articol: Pentru a vedea alte articole despre lor defavorizaţi de la Liceul Teoretic “Considerăm că nimeni nu şi-ar campania “Dăruieşte un zâmbet de “Ştefăneşti”. dori ca alimentaţia copilului său să se Crăciun…” a CSFBAA, publicate în Mon- Cum a decurs această acţiune și rezume doar la un pahar de lapte şi 2 itorul Civic, pe site-ul Asociaţiei Peda- de ce am ales anume Liceul Teoretic felii de pâine pe zi, de aceea ne propu- gogilor şi Părinţilor “Ştefăneşti”, accesaţi “Ștefănești”, voi descrie în cele ce ur- nem să extindem raţia alimentară a ce- link-urile: mează. lor 60 de copii defavorizaţi, cu un terci http://appstefanesti.wordpress. Natalia Ursu, preşedinte CSFBAA, cald şi un măr pe zi. Pentru aceasta, com/2009/12/29/mai-aproape- căutând pe mai multe site-uri cazuri apelăm la mărinimia şi bună credinţa de-copiii-defavorizati-sunt- ce necesită ajutor, a găsit pe www.ci- a managerilor de fi rme, agenţilor eco- tinerii%E2%80%A6/#more-208 vic.md un articol ce a emoţionat-o… nomici, salariaţi şi pur şi simplu oa- http://www.civic.md/stiri/mai- Este vorba de o adresare a directoarei meni cu inimă mare, să ne susţineţi în aproape-de-copiii-defavorizati-sunt- Liceului Teoretic “Ştefăneşti”, Aure- alimentarea acestor copii prin donarea ne puţin din emoţiile ce ne copleşeau După această parte ofi cială, am tinerii%E2%80%A6.html lia Bodiu, către toţi oamenii cu inimă de mere, paste făinoase, crupe, ulei, din cauza că nu ştiam cum va decurge implicat elevii în jocuri interactive, din http://www.civic.md/stiri/7000-de- mare. În acel articol, cu genericul “Din zahăr etc.”. întâlnirea cu copiii. care cu siguranţă au învăţat câte ceva, lei-pentru-alimentarea-a-60-de-copii- hambarul mare dacă dai, Dumnezeu Am discutat cu toţi membrii con- După două ore de mers cu micro- în special, cât de importantă e comu- din-familii-social-vulnerabile.html adaugă”, dumneaei prezintă situaţia siliului despre acest caz tulburător şi buzul, am ajuns la destinaţie. În timp nicarea. grea a 60 de elevi defavorizaţi din li- am hotărât să luăm iniţiativa pentru a ce mergeam prin curtea şcolii, auzeam Ni se înmuiau inimile când vedeam Veronica PÂSLĂRAŞ

tinaţie. De îndată cum am intrat pe porţile internatului, am înţeles că O RAZĂ DE LUMINĂ suntem foarte așteptaţi. Chipurile entuziasmate și nerăbdătoare ale copiilor ne-au făcut să resimţim PENTRU ORFANII DIN CĂRPINENI acel sentiment de mândrie și pal- pitaţie care apare de fi ecare dată când realizezi că ai făcut un bine pentru cei mai triști ca noi. De fapt, ceea ce am realizat noi, în mare parte, se datorează celor ce au contribuit direct, adică studen- ţilor și profesorilor sensibilizaţi de înarmaţi cu experienţă din acţiuni Se spune că “Adevărata avere a acest caz. Numai datorită lor, noi asemănătoare organizate anterior și unui om este binele pe care îl face în am reușit să strângem fondurile cu o enormă dorinţă de a ajuta copi- această lume”… Fiind indemnaţi de necesare și să ne ducem misiunea acest adevăr, dar și de realitatea dură ii, am depus toate eforturile pentru la un bun sfârșit. care se întâlnește în mai toate cen- colectarea fondurilor necesare. Sperăm din tot sufl etul că trele de plasament din ţara noastră, Am hotărît să vizităm casa de co- această frumoasă tradiţie, de a noi, membrii consiliilor studenţești pii din Cărpineni, Hâncești, care adă- aduce bucurii, se va păstra și în vi- ale Facultăţilor Finanţe, Contabilitate postește în prezent 145 de copii cu itor, ea fi ind, de fapt, un motiv și o și Cibernetică, Statistică și Informati- vârste cuprinse între 4 și 16 ani. Ast- șansă de a devein mai buni. că Economică, am hotărît să iniţiem, fel, pe data de 24 decembrie, chiar în la sfârșitul anului trecut, o acţiune de ajun de Crăciun, înarmaţi cu cadouri, binefacere pentru copiii de la unul bomboane, cărţi, fructe și multe alte Andrei TĂNASE, dintre internatele Moldovei. Fiind bunătăţi, am ajuns, în sfârșit, la des- Anastasia CASAPU 12 Curierul Economic SFATURI PRACTICE nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 CCUMUM SĂŢISĂŢI FACIFACI TIMPTIMP

N-am timp! Nu pot, am o mulţime de lucruri de făcut! Nu reuşesc! Dorm puţin! Tot nu termin lucrul! Lista mea “TO DO” este infi nită. Am obosit. Mă culc. Nu pot să dorm. Când mă trezesc, sunt mai obosit decât inainte de culcare. Ce, asta-i viaţă? Nu, asta nu-i viaţă. Dacă te confrunţi cu astfel de gânduri în permanenţă, îţi ofer mai multe soluţii PRACTICE de gestionare corectă a timpului (time management). La unele mai lucrez şi eu, evident.

Deci,ci, dacă vrei să-ţi facifaci TIMP, trebuie să-ţi că, probabil, înveţi foarte mult şi va fi bine pe ai nimic – poftim, ocupă-te şi de ele. Sarcinile iar pe Twitter intru când vreau și mă uit la aminteştieşti de câtevacâteva rereguli.guli urmă. Implică-te în activităţi care te învaţă pe care le-ai etichetat cu cifra 4, taie-le, ca şi toate. Dar nu-mi apar mesajele pe monitor ceva practic, mai ales dacă eşti student(ă). făcute. Nu le fă. Motivele sunt uşor de înţeles, imediat ce au fost născocite de autor. Ca să 1. MÂNCARE, Dacă lucrezi, schimbă-ţi serviciul când ai de- prin defi niţie. nu intru pe pagina twitter, folosesc echofon SOMN ŞI MIŞCARE scoperit că nu mai ai nimic de învăţat de la pentru fi refox. Iar funcţia LIVE NEWS de pe fa- oamenii din anturajul tău profesional. Trăim 7. VORBEŞTE DIN PICIOARE cebook am dezactivat-o de asemenea. Acestea nu trebuie neglijate decât foarte să invăţăm, nu să ne consumăm. Evită să-i întrerupi și pe alţii. Dacă știi rar. Ele toate îţi asigură buna funcţionare a Mai ales la întâlnirile de lucru. Dacă vă că persoana de care ai nevoie folosește și o organismului. Orele de somn pe care nu le-ai 5. FĂ-O ACUM aşezaţi la taclale, te asigur că această “busi- adresă de email, n-o suna, mai ales dacă ceea dormit nu se anulează, ştii, da? Ele vor trebui ness meeting” nu se va termina prea curând. ce ai de spus nu este urgent sau important. recuperate oricum. Odată mi-am lipit prin toată camera, pe Cel puţin va dura mai mult decât este nece- Dacă ţii neapărat să folosești telefonul mobil, pereţi, pe uşă, pe dulap, pe geam, pe vaze- sar. La telefon vei discuta cu o atitudine care trimite un SMS. 2.TIMPUL ESTE MAI IMPORTANT le cu fl ori, pe chitară, pe masă – hârtiuţe pe să dea de înţeles că ai altceva de făcut acum, Când te roagă cineva ceva, spune că ai la DECÂT BANII care am scris DO IT NOW! Asta m-a ajutat respectiv, discuţia va fi scurtă şi la subiect. dispoziţie doar 5 minute. Avantajul e că poţi să mă lupt cu lenea, pe care unii o numesc Apropo de telefoane. E recomandabil extinde această perioadă, dar dacă vezi că amânare. să telefonezi înainte de prânz, dacă vrei o ceva nu este în regulă, poţi pleca chiar după Se zice că “Time is Money”. Greşit. Am- - If you can dream it, u can do it, spunea discuţie efi cientă. Oamenilor le place să 5 minute, doar atât ai promis. bele sunt resurse, dintre care una e limitată. Walt Disney. vorbească la telefon, nu şi inainte de prânz O regulă despre fl eacuri: Ţine un jurnal și Timpul. Bani poţi face oricand. Unii oameni - Cum aţi reuşit să construiţi întregul parc sau cu 10 minute înainte să li se termine ziua notează-ţi ce faci din 15 în 15 minute. Vei fi lucrează incontinuu, iar unii din ei fac foarte Disneyland în doar 366 de zile? de lucru. Suni atunci pentru că ştii sigur că ei șocat de cât de mult timp pierzi cu anumite mulţi bani şi spre sfârşitul vieţii se intreabă - Am folosit fi ecare din ele (zile). au ceva de făcut. Poţi fi extraordinar de inte- activităţi. MULT MAI MULT timp decât cre- “ce dracu’ am făcut în viaţa asta în afară de Concluzie: Planifi că-ţi ziua, planifi că-ţi resant, dar crede-mă, la acea oră nimic nu e deai. bani?” săptămâna, planifi că-ţi anul, fă liste. De asta mai important decât prânzul. O regulă despre lucru: Ești efi cient nu Explicaţia este că avem prea multe lucru- e bine să ai orice fel de agendă. Electronică, Dacă eşti sunat sau când telefonezi după pentru ca să fi i efi cient la lucru, ci pentru ca ri de făcut, dar nu avem timp să le facem. O din hârtie, la calculator etc. Cea care se simte prânz sau cu mult înainte de prânz şi vezi că să termini mai repede şi să-ţi cauţi de viaţa recomandare bună e să avem doar activităţi cel mai bine este cea din hârtie, evident. Am interlocutorul nu vrea să termine discuţia, ta personală, de familie, prieteni, activităţi care ne aduc plăcere. Dacă ai un serviciu care şi un fel de “palm” electronic pe care mi l-am soluţia ar fi să ai întotdeauna câteva cuvinte diverse etc. nu-ţi place, schimbă-l. adus din SUA, dar stă pe poliţă. Cine-l vrea? E pe care, dacă le spui, discuţia se termină în O regulă despre studii: Când ai “un ochi” “Găseşte-ţi un serviciu care-ţi place şi nu la reducere. 3 secunde. Un profesor ar avea o frază întot- liber, transofrmă acea oră şi 20 de minute vei mai lucra niciodată”. Unul din secrete este să împarţi o sarcină deauna valabilă: Studenţii mă aşteaptă. Un într-o lecţie falsă. Adică mergi la bibliotecă. Cum sună? mare în mai multe sarcini mici. Fix aşa cum îţi jurnalist ar spune că politicienii îl aşteaptă Este, probabil, singura oră când poţi studia La serviciu nu încălca niciodată o pro- faci ordine în cameră. Sarcina mare ar fi “să- sau are de făcut un interviu cu cineva im- cu adevărat. misiune sau o dată limită. Dă un telefon şi mi fac ordine în cameră”. Cam greu. Dacă o portant. Un student ar spune că tocmai s-a O regulă despre termene-limită: FAKE renegociază înţelegerea. Dacă nu merge, fă împărţim în: întâlnit cu un vechi prieten sau că tocmai au DEADLINES. Setează-ţi termene-limită mai tot posibilul să intri în timp, că doar suntem - fac ordine pe masă început orele etc. aproape decât termenul-limită adevărat. oameni de cuvânt (şi de contract), nu? - dau cu aspiratorul Respectă-l. Asta reduce din stresul “ultimei http://reallifemessages.com - ud fl orile... 8. PROTEJEAZĂ-ŢI ORA DIN ZI sute de metri”. Mulţi spun că “atunci când sunt gata. CÂND EŞTI CEL MAI CREATIV sub presiune, lucrează mai efi cient”. O fi , dar 3. SUCCESUL Alt secret este să faci întâi lucrurile mai ştii că celulele nervoase nu se regenerează. NU TE ORGANIZEAZĂ greoaie, mai urâte, mai neplăcute. Perioada din zi când ştii că nu ai energie și inspiraţie păstreaz-o pentru lucruri de rutină. 10. RENUNŢĂ LA TV E invers. Gestionarea corectă a timpului 6. PRIORITIZEAZĂ Exemple: de dus gunoiul, de scris rapoarte, te face să ai succes. Dacă te confrunţi cu TO de dormit etc. Atunci când ştii că între 7 şi (Eng)Motive, detalii. Dar cred că ştii şi tu DO LIST-uri infi nite, cel mai simplu este să nu Despre asta am vorbit într-un articol scris 10 e perioada ta creativă, fă tot posibilul să care sunt dezavantajele televizorului, mai le faci, dacă nu-ţi trebuie. De cele mai multe acum un an, despre cadrane. Acolo găseşti investeşti acel timp pentru tine. ales că ai acces la internet. Ştiri – citeşti tit- ori preferăm să spunem: “bine, mă ocup şi de şi o imagine a acelor cadrane, dar rezumatul Dacă totuși cineva te solicită în astfel de ore lurile și doar detaliile despre ştirile care te asta” – pentru că e mai simplu, şi nu trebuie ar fi următorul. Ai 4 cifre: 1, 2, 3, 4. În dreptul creative, fi i sigur că merită. Dacă e o întâlnire interesează. Chiar dacă vrei să te relaxezi, tu să ne “chinuim” să ne dăm seama ce-i cu po- fi ecărei sarcini pui una din cifre. Cum ştii ce importantă, asigură-te că are agendă, roagă alegi fi lmul şi ora la care să-l vizionezi. Şi mai vestea fi ecărei sarcini care ne-am notat-o în cifră să alegi? să ţi se trimită. Altfel, poţi ajunge la întâlniri la există muuulte multe motive pentru care e listă. Simpla întrebare “De ce am eu nevoie care nu se va discuta nimic, iar întâlnirea există bine să ai un computer. Ah, da, ar fi bine să să fac asta?” te va ajuta să înţelegi dacă tre- 1. Important şi Urgent numai pentru că era scrisă “în plan”. renunţi la Counter-Strike, GTA şi altele. Jocu- buie să ştergi o anumită sarcină din lista ta rile nu sunt decât mai puţin rele decât televi- sau nu. 2. Important, dar care poate fi 9. NU MĂ ÎNTRERUPE ziunea, dar intră în aceeași categorie. Tot aici se încadrează şi celebrul motto: amânat “Istead of doing the things right, do the right Întreruperile îţi mănâncă foarte mult REGULA INVIZIBILĂ: things” (În loc să faci corect lucrul, fă lucrurile 3. Urgent, dar neimportant timp, mai ales dacă te ocupi de ceva profund. corecte). Câteodata, dacă vezi că nu găseşti În așa caz, creierul tău are nevoie de aproxi- Separă, totuşi, lucrul de odihnă. O apă pentru fântână, nu mai săpa groapa. 4. Poate fi amânat şi nici nu e mativ 45 de minute ca să revină la starea de vacanţă adevărată înseamnă să nu ai Încearcă alt loc. important. profunzime la care a fost înainte de întreru- acces nici măcar la telefon, email sau pere. Evită-le. Tot aici se include un TREND al agendă. 4. EXPERIENŢA Specialiştii recomandă să FACI ACUM sar- vieţii noastre sociale online. Toate aplicaţiile Dacă mai ştiţi şi alte secrete ale NU POATE FI FALSIFICATĂ cinile pe care le-ai marcat cu cifra 1. Cele cu mai noi trimit notifi cări pe desktop, scot su- gestionării corecte a timpului, să le- cifra 2 le setezi o zi şi o oră, daca e posibil, şi nete, apar mesaje pop-up... auzim. Ea vine cu timpul, la fel ca şi deciziile NOTEAZĂ asta. 3 – încearcă să le laşi pe ume- Dezactivează toate astea. Eu, spre exem- corecte. Deci, dacă îţi merge rău, înseamnă rii altor oameni, dar dacă în lista 1 şi 2 nu mai plu, am scos sunetul de la Yahoo Messenger, Paul HODOROGEA nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 SPORT Curierul Economic 13 Vasile SCUTELNIC: „SPER CA ÎN 2010 SĂ OBŢINEM REZULATE Carte de vizită * Denumirea: Baschet Club a Academiei de Studii Economice din Moldova (BC ASEM) * Anul înfi inţării: 1999 ȘI MAI BUNE” * Culori: alb-albastru devenit unul din liderii echipei. Linia de atac a - Conform tradiţiei din ultimii ani, lupta * Evoluează în sala Complexului întărit-o și Constantin Tcaci. Chiar și în ultimul pentru titlu o vor duce favoritele – formaţiile Sportiv ASEM (500 locuri) meci din campionat la Tiraspol el a marcat 16 UASM Chișinău, Gamma Cahul și ASEM... De * Prima evoluţie în campiona- tul Republicii Moldova: ediţia 1999- puncte. ce? Fiindcă anume aceste echipe sunt su- 2000 - Care este scopul echipei în actuala perioare din punct de vedere organizatoric, ediţie a campionatului Moldovei? competiţional, au loturi completate cu cei mai PALMARES La sfârșitul anului trecut, o frumoasă performanţă a obţinut echipa - Ca antrenor am câștigat cu formaţia Zo- valoroși baschetbaliști la momentul actual din * Cea mai bună performanţă în masculină de baschet a ASEM, care pentru a treia oară (după succese- rile Chișinău titlul de campioană naţională în republică. Cu toate acestea, trebuie șă menţio- campionatul Republicii Moldova: lo- le din 2006 și 2007) a câștigat Cupa RM. În faza preliminară, formaţia anii 1991 și 1992, însă cu ASEM, deocamda- nez că nivelul campionatului în ultimii ani s-a cul 2 în ediţia 2008-2009 (în sezonul condusă de pe banca tehnică de Vasile Scutelnic, antrenor emerit al RM, tă, nu am reușit acest lucru. Astfel că scopul echilibrat. Deja nu există jocuri „ușoare”, unde 2007-2008 a ocupat locul 4) a obţinut două victorii în disputa cu Spartac Chișinău (75-55 și 66-59). echipei în actuala ediţie de campionat este să o echipă este net superioară adversarei. Toţi * Câștigătoarea Cupei Republicii Turneul fi nal al actualei ediţii a Cupei Moldovei (la care s-au califi cat cele urcăm pe cea mai înaltă treaptă a podiumului luptă cu îndârjire pentru punctele puse în joc. Moldova (3): 2006, 2007 și 2009 (în mai bune patru echipe) a avut loc la Tighina. În semifi nale ASEM a între- de premiere. - Până nu demult, cea mai valoroasă sezonul 2008 a ocupat locul 3) * Multiplă campioană a Univer- cut formaţia-gazdă, Fireball, cu scorul de 85-74, iar în fi nală a fost învin- - Ce nu i-a ajuns echipei în sezonul pre- echipă din Moldova era la Tighina. Nu pot siadei republicane (ultima dată în să echipa UASM Chișinău cu scorul de 75-65 (19-15, 21-17, 23-11, 12-22). cedent pentru a reuși acest lucru? actualii jucători din formaţia Fireball să sezonul 2009) Cel mai bun marcator de la ASEM în această partidă a fost Anton Rulev- - Cred că nu ne-a ajuns experienţă și sta- concureze cu „granzii” actuali? schi (28 de reușite). În continuare vă prezentăm un interviu cu Vasile bilitate în joc. Dacă în anii precedenţi chiar și - Cu toate că în această iarnă în echipa LOTUL ACTUAL: SCUTELNIC, care este și șeful Catedrei Educaţie Fizică și Sport a ASEM. căpitanul echipei, Eugen Nartov, presta un din orașul de pe Nistru a venit Vladimir An- Denis Aculov (a.n. 1989) joc mult prea individualist, în prezent el joacă drus, un jucător valoros și experimentat, care Andrei Buga (1991) mult mai colectiv, acţionând doar în folosul a evoluat în diviziile superioare ale campio- Igor Caraja (1983) - Dle Scutelnic, cum apreciaţi evolu- - Cine a jucat rolul de bază în victoria echipei. În ediţia 2008-2009, jucau practic 5-6 natelor Ucrainei și României, deocamdată Veaceslav Doroșenco (1990) ţia echipei masculine de baschet în anul obţinută la Tighina? baschetbaliști, pe când în prezent avem po- este prematur să vorbim despre o concuren- Victor Dunaev (1989) Eugen Jignea (1984) 2009? - Foarte bine s-a prezentat în faza defen- sibilitatea să efectuăm schimbări în lot fără a ţă serioasă. Bucură faptul că echipa are ambi- Eugen Nartov (1989) - Drept una pozitivă. Anul trecut, în pre- sivă Vitalie Oprea, în atac – Anton Rulevschi, afecta calitatea jocului. Încă o dată vreau să ţii sănătoase, scopuri mari, cum ar fi să prindă Ruslan Nașco (1990) mieră, am ucat pe podiumul campionatului care a marcat 28 de puncte din 75. Nu pot menţionez că achiziţionarea înaintașului An- unul din primele patru locuri. Le va fi destul Alexei Onilă (1990) naţional. Cucerind medaliile de argint, am trece cu vederea și evoluţia căpitanului echi- ton Rulevschi este una foarte benefi că. de greu, deoarece trebuie să obţină victorii în Vitalie Oprea (1983) devenit campioni universitari și pentru a treia pei noastre – Eugen Nartov. Îmi pare bine că - Cum evoluează echipa în actuala edi- toate cele șapte meciuri rămase de disputat, Maxim Petrenco (1990) oară am câștigat Cupa Republicii Moldova. avem un colectiv unit, prietenos. Fără acest ţie de campionat? dar scopul este demn. Anton Rulevschi (1988) Băieţii cu fi ecare an ce trece se străduie să- lucru, este difi cil să obţii performanţe la ase- - Cu toate că am suferit până acum două - Din postura Dvs. de șef de Catedră Constantin Tcaci (1988) și îmbunătăţească calităţile Educaţie Fizică și Sport a Echipa de bază: Aculov, Jignea, tehnice. Rezultatele obţinute ASEM, cum apreciaţi evo- Nartov (căpitanul echipei), Oprea, ne demonstrează faptul că co- luţia sportivilor acestei Rulevschi. lectivul nostru a muncit mult instituţii în anul 2009 pe pentru a reuși acest lucru. Îmi arena naţională și inter- pare bine că deja ne-am de- naţională? - Nu vreau să evidenţiez pe cineva în terminat cu lotul de bază: Eu- - Lucrul membrilor mod deosebit, deoarece toţi antrenorii-pro- gen Nartov, Vitalie Oprea, De- Catedrei l-aș aprecia drept fesori lucrează productiv. Cu toate acestea, nis Aculov, Anton Rulevschi, unul satisfăcător. După performanţele obţinute de discipolele Taisiei Eugen Jignea, Igor Caraja. Cu cum știţi, în ultimul timp a Catrenco (echipa feminină de volei a câștigat toate acestea, în continuare fost redus drastic numărul toate competiţiile la care a participat în 2009, trebuie să muncim mult la studenţilor înscriși la insti- inclusiv campionatul naţional) ies în eviden- compartimentul „selecţie”. tuţiile de învăţământ su- ţă. Rezultate frumoase au reușit Stanislav - Cum s-a desfășurat tur- perior. Acest lucru automat Armanov (lupte libere), Vladimir Gostev (tri- neul fi nal al Cupei Moldovei- duce la îngustarea arealului atlon forţă), Daria Leviţchi (atletism și înot), 2009? de selecţie sportivă. Spre Anatol Gorbunov (atletism)... Discipolele - Evoluând la actuala edi- exemplu, în anul 2007, au dnei Leviţchi, Marina și Zalina Marghiev, au ţie a Cupei Moldovei, ne-am absolvit ASEM-ul 57 spor- reușit performanţe nu doar pe arena naţio- fi xat scopul să ajungem în faza tivi de performanţă, iar au nală, ci și pe cea internaţională. Nu întâmplă- fi nală. Trecând de faza prelimi- intrat la facultate doar 15. tor Zalina a ocupat locul 6 în topul celor mai nară, am putut aprecia posibi- Acest lucru se răsfrânge și buni sportivi din Moldova din 2009, conform lităţile noastre. Începutul cam- în evoluţia sportivilor noș- sondajului organizat de ziariștii sportivi. pionatului a fost unul anevoios tri la Universiada republi- - Ce planuri aveţi pentru anul care pentru formaţia noastră. După cană. Cu toate acestea, am abia a început? ce am suferit două înfrângeri participat la toate cele 19 - În anul 2010, Universiada republicană în ajunul turneului fi nal al Cu- discipline sportive progra- nu va avea loc. Se vor disputa doar campio- pei, am analizat jocul echipei mate, obţinând două me- natele între studenţi. Astfel, vom avea timp și am tras concluziile necesare. dalii de aur (volei feminin să ne pregătim minuţios către ediţia 2011 a Faza fi nală a Cupei Moldovei a demonstart că menea competiţii. înfrângeri, consider evoluţia noastră destul și baschet masculin), trei de argint (triatlon Universiadei. Deja știm în ce direcţie să lu- am reușit acest lucru. Calitatea jocului nostru - În intersezon ASEM a efectuat două de bună. În prezent, ne afl ăm pe locul doi, la forţă, lupte libere și baschet feminin) și două crăm. Trebuie să îmbunătăţim performanţele s-a îmbunătăţit simţitor. După ce am învins achiziţii importante... un punct distanţă de lideră, Gamma Cahul. de bronz (judo și nataţie). În clasamentul ge- la volei masculin, badminton, handbal. Mari gazda turneului, în ajunul fi nalei am analizat - Într-adevăr, în toamnă au venit în echi- Dar „drumul” în campionat este destul de neral al Universiadei, ASEM a ocupat un pre- speranţe am în echipa feminină de baschet, minuţios jocul adversarei și am reușit să ne pă doi baschetbaliști valoroși – Anton Rulev- lung. Scopul principal al fi ecărei echipe este stigios loc 4 din 21 de participante. Consider unde au fost selectate jucătoare tinere, de impunem. Sunt bucuros că băieţii au urmat schi și Constantin Tcaci. O dată cu venirea lui să ocupe unul din primele patru locuri, deoa- acest rezultat destul de bun. Desigur, avem perspectivă. Sper că medalia de argint obţi- strict indicaţiile mele (jocul strict, fără greșeli, Anton Rulevschi (în prezent, student la Facul- rece aceste formaţii vor începe faza fi nală de încă mult de muncit și sper ca anul acesta să nută în 2009 în campionatul naţional să fi e în apărare și combinativ în faza ofensivă) și au tatea Business și Administrarea Afacerilor) de la zero. obţinem rezulate și mai bune. doar un început de cale. învins pe merit. Pe parcursul întregului meci la UASM Chișinău, jocul echipei a crescut sim- - Care echipe Dvs. le consideraţi princi- - Din corpul profesoral pe cine puteţi echipa noastră a condus jocul. ţitor. Îndeosebi în faza ofensivă. Anton deja a palele favorite la câștigarea titlului? să evidenţiaţi? A dialogat Andrei PRODAN 14 Curierul Economic DESPRE ŞI PENTRU STUDENŢI nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010

Studenţii sunt persoanele cele mai superstiţioase și cele mai închinătoare pentru toate ti- SUPERSTIŢII STUDENŢEŞTI purile de monumente și sculp- turi. În lume există foarte mul- te locuri memorabile, vizitate Paris. Aici se afl ă monumentul fi lozofului fran- este frecat nasul câinelui, iar pentru colocviu la Arhitectură - Mihail Beilin. Cu toate acestea, de către studenţi înainte de cez Michel de Montaigne. Pentru a obţine note - laba. Această convingere este cunoscută încă ideea lui de bază a fost modifi cată substanţial bune, studenţii freacă pantofi i fi lozofului. din anul 1938 și, probabil, a fost inventată de cu elementele interesante ale altor concurenţi. sesiune sau testări. Este clar Studenţii din Cracovia, pentru a susţine studenţii Universităţii Tehnice de Stat „N.E. Varianta fi nală a compoziţiei a fost încorpora- că principala condiţie pentru examenul bine, sar pe un picior, nu mai puţin Bauman” din Moscova: calea lor spre univer- tă în bronz de sculptorul Serghei Soshnikov și promovarea examenului este de șase ture, în jurul monumentul lui Adam sitate trecea prin această staţie. De asemenea, pictorul Elena Noskova. buna cunoaștere, abilitatea de Mickiewicz. au existat zvonuri că numele agentului este Inaugurarea monumentului a avut loc în a gândi în mod independent, Speranţa de a reuși la examene fără un „fericit” - Bauman. Parcul „850 de ani de la întemeierea Moscovei” efort susţinut întotdeauna trăiește în inimile din Mariino. Se pare că noua curiozitate este încrederea în sine. Și totuși, studenţilor. De aceea, susţin ei, sunt populare destul de atractivă: pe platforma circulară din superstiţiile și anumite ritua- compoziţiile în forma sferică. Astfel, studenţii granit cu incrustarea abrevierilor universităţi- luri de asemenea sunt nece- de la Universitatea Pedagogică din Samara lor moscovite se ridică un soclu impozant, sub sare pentru relaxare psiholo- au modul lor special de a trece peste examene formă de monedă mare de 5 copeici (golo- gică, care este importantă în „na sharu”: înainte de sesiune, ei trec cu carne- gani). Alături, din bronz, sunt plasate o pereche tele de note între două sfere din piatră uriașe, de pantofi și un carnet de note deschis cu nota viaţa încordată de student. instalate în faţa universităţii. În campusul Uni- „cinci” (cea mai mare notă în Rusia). Moneda versităţii Tehnice Naţionale din Sevastopol, reprezintă în rândul studenţilor o modalitate în anul 1998, a fost chiar ridicat monumentul de a atrage mult noroc, atunci când este pusă antezia „furtunoasă” a studenţilor de- „Șara” de către studenţii specialităţii radioingi- în pantof înainte de un examen sau testare. În Fvine deosebit de activă înainte de nerie. Monumentul reprezintă o sferă goală de pantofi i de bronz sunt gologani, și toată lumea examene. Cum altfel să se explice existenţa metal, în care este pusă o sticlă și fi ţuici pentru poate băga piciorul pentru a acumula „noroc”. diverselor superstiţii studenţești? Unii pun în examene. În jurul acestui monument studenţii Carnetul de note reprezintă o altă superstiţie carnetul de note bileţelul cu nota dorită, alţii fac hora, iar cu o noapte înainte de examene, A fost însușit rapid de către studenţi com- răspândită: dacă este deschis capturează note pun în pantof 10 lei sau încearcă norocul atin- pun monede pe piedestalul monumentului. plexul sculptural lui Zurab Ţereteli din Grădina bune. gându-se de o statuie sau de un monument. În Kiev, în parcul de pe lângă Universita- lui Alexandru și Piaţa Manejului. De un respect Stăruinţa, erudiţia și ore întregi petrecu- tea Naţională a Aviaţiei există o sculptură sfe- deosebit se bucură personajul din poveste – te asupra cărţilor nu întotdeauna garantează rică din piatră. Studenţii consideră că tocmai bătrânul cu peștișorul de aur. Unii studenţi succesul în susţinerea sesiunii. Pentru garanţii datorită acestei sculpturi reușesc la examene. cred că, dacă mângâi de trei ori peștișorul în- suplimentare studenţii apelează la forţele su- Ca să-și atingă scopul, ei „zgârie” rugămintea tr-o mișcare circulară de la stânga la dreapta pranaturale, reprezentate de statui și monu- direct pe sculptură. Însă nu este deloc ușor s-o (sensul acelor de ceasornic), atunci la examen mente. Există o „colecţie” întreagă de supersti- facă, pentru că studenţii nu au lăsat, practic, vei avea un subiect norocos, iar profesorul nu ţii și semnifi caţii care vă pot ajuta, precum și un loc „viu” în piatră. va vedea fi ţuica. Nu sunt lăsaţi fără atenţie și cele care ar putea infl uenţa negativ reușita. De o popularitate deosebită în rândul stu- caii, instalaţi în centrul havuzului din Piaţa Ma- În mediul studenţesc există un număr denţilor se bucură monumentele persoane- nejului. Cei mai disperaţi urcă direct în havuz, imens de semne și ritualuri. Cele mai multe lor remarcabile. În cazul în care monumentul trec în jurul lui, ating copitele uneia dintre iepe Potrivit Svetlanei Govorukhin, consilierul dintre acestea sunt asociate cu examene și este situat în imediata apropiere de instituţie, și se cufundă cu capul în apă. prefectului pe mass-media, „utilizarea” monu- testări; și nu e de mirare, deoarece sesiunea acesta este asigurat de o atenţie specială. Stu- În general, sculpturile de cai inspiră adesea mentului constă în următoarele: de „încălţat” este punctul culminant al unui semestru din denţii de la Universitatea de Stat „M.V. Lo- tinerii la fapte. Recent, personalul Parcului în pantofi i de bronz și de aruncat moneda în viaţa studentului, este o experienţă intensă și monosov” din Moscova, încearcă, înainte de „Kuzminskii” din Sankt-Petersburg a obser- centrul gologanului monumental. Și pentru a dramatică legată de „lupta pentru note”. Veni- examen, să se urce pe monumentul lui Mihail vat studenţii de la Institutul Socio-Economic, atrage norocul pentru întreaga sesiune, trebu- rea sesiunii este inexorabilă, la fel ca și a ano- Vasilievici și să-l atingă de trei ori pe vârful ca- care au încercat să urce pe unul din caii lui P.K. ie de urcat pe piedestal și de ţintit moneda pe timpurilor. pului. Și studenţii-fi zicieni de la această uni- Klodt. De menţionat, că un cal deja și-a pier- În timp ce există tensiuni în exces, excitare, versitate au un semn „profesional”: de ziua fi zi- dut coada. Ţinând cont de acest fapt, studenţii anxietate, incertitudine în abilităţile proprii - cianului, ei își scriu dorinţa pe hârtie și o lipesc consideră că dacă te așezi pe un animal fără acestea trebuie să fi e oarecum înlăturate îna- pe monumentul lui Lomonosov. Dacă bileţelul coadă timp de câteva secunde, ai posibilitatea inte de examen. O modalitate răspândită de a cu dorinţă atârnă până la sfârșitul zilei - aceas- să treci printr-o sesiune fără nici o „coadă”. lupta este folosirea unor ritualuri, concepute ta se îndeplinește. Un animal foarte frumos, fără coadă - ceva pentru a aduce noroc tineretului studios. În Sankt-Petersburg, în timpul sesiunii, comun între dinozaur, dragon și șopârlă - îm- Semne norocoase au studenţii din diferite studenţii deseori vin la monumentul Ecateri- podobește strada de pe lângă Universitatea ţări. Studenţii de la Universitatea din Massa- nei a II-a și ating decolteul reginei. Se crede că de Stat din Tula. Acest monument a fost ridi- chusetts, SUA, înainte de fi ecare testare sau Ecaterina este patroana tuturor studenţilor. cat pentru a ajuta studenţii cu „cozi”. Igor Zolo- examen, freacă nasul statuii lui George East- Cred în diferite semne și oameni serioși, tov, autorul sculpturii, susţine că animalul este denumirea universităţii dumneavoastră. Aţi ni- man, inventatorului fi lmului modern (peliculă cum ar fi militarii. Înainte de fi nisarea studii- realizat din „monede fericite” din cupru. merit - sesiunea va fi „în buzunar”. Nu aţi nime- foto). Una dintre statuile Universităţii din Yale lor, cadeţii școlilor militare din St. Petersburg rit - nu totul este pierdut. Aplicaţi carnetul de - ”forjeria” președinţilor americani, a pierdut lustruiesc cizmele și căciulile statuilor liderilor pecial pentru studenţii superstiţioși, note real pe cel de bronz de pe monument. talpa piciorului stâng, pentru că studenţii s-au militari. SPrefectura Sectorului Sud-Est din Mos- învrednicit prea mult atingând statuia pentru Studenţii Institutului Literar „A.M. Gor- cova a decis să introducă toate semnele cu- n anul 1891, marele scriitor rus A.P. Cehov a obţine note bune. ki”, în perioada de pregătire pentru sesiune, noscute într-o compoziţie. Cine mai bine decât Îa vizitat orașul Tomsk. Scriitorul a numit Studenţii de la Universitatea din Michi- sărută statuia lui A.I. Herzen. Ei urcă pe piedes- studenţii înșiși știu ce simboluri de noroc sunt acest oraș „beat” și „porc în cușmă”. „Intelectua- gan sunt ajutaţi de două pume negre din pia- tal și sărută bunicul revoluţionarilor ruși. Cei cele mai relevante? Prin urmare, elaborarea litatea locală, scria Cehov, care gândește și care tră, care se afl ă în faţa Muzeului de Istorie. Mar- care visează la Premiul Nobel trebuie să sărute nu gândește, de dimineaţă până seară consu- torii spun că pumele urlă de fi ecare dată când statuia mai jos de… talie. mă vodcă, consumă urât, nepoliticos și prost, Universitatea din Michigan este absolvită de o Cu scopuri similare, studenţii de la Conser- neștiind măsura și ameţeala”. Numai un singur virgină, sau atunci când echipa de fotbal ame- vatorul de Stat din Moscova ”curtează” mo- loc în Tomsk a fost lăudat de către Anton Pa- rican din Michigan câștigă jocul cu echipa din numentul lui P.I. Ceaikovski. În conformitate cu vlovici – Restaurantul „Slaveanskii Bazar”. Ohio. ritualul, cu o zi înainte de examen trebuie să Ca răspuns la această opinie neplăcută Studenţi francezi, înainte de examene, vin urci pe monument și să pui în mâna stângă a pentru locuitorii Tomskului, în anul 2004, la la clădirea veche a Universităţii Sorbona din lui Piotr Ilici un bucheţel de fl ori. Se crede că doar doi pași de restaurantul de pe splaiul cei care s-au aventurat pentru a pune împre- râului Tomi, sculptorul Leontii Usov a realizat ună cu buchetul o sticlă, poate pierde auzul o sculptură monumentală denumită „Cehov muzical. în Tomsk văzut de un ţăran beat, culcat într- un șanţ și care n-a citit niciodată „Kaștanka”. nimalelor, păsărilor și peștilor din schiţei a fost încredinţată studenţilor. În anul După cum susţine autorul sculpturii, „Aceasta Apiatră sau din bronz, de asemenea, 2006, în rândul studenţilor de la Institutul de nu este o răzbunare, ci un rezumat ironic al le „merge” datorită superstiţiilor studenţilor. Arhitectură din Moscova, precum și de la operelor lui Cehov. Un răspuns „izometric” lui Cea mai renumită sculptură în acest sens este alte universităţi metropolitane, a fost anunţat Cehov”. „Agentul cu câinele” de Matvei Manizer din un concurs pentru cea mai bună schiţă a mo- Studenţii de aici au născocit un ritual: a staţia de metrou „Piaţa Revoluţiei” din Mos- numentului. Au fost prezentate 574 proiecte șterge nasul clasicului din bronz. Și, după cum cova. Pentru a susţine cu succes examenul, studenţești! Câștigătorul a fost un student de Tomskul este capitala studenţilor din Rusia, și nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010 DESPRE ŞI PENTRU STUDENŢI Curierul Economic 15 SAU SĂ NE AJUTE .... MONUMENTUL! fi ecare al șaptelea rezident al orașului este stu- berărie „Pe cale dreaptă mergeţi, tovarăși”. poziţii cu părţi lustruite dent, nasul strălucește ca la un beţiv. Pentru Monumente care nu aduc noroc sunt foarte - sigur atinge acest loc atragerea norocului înainte de examen, stu- puţine. La Universitatea din Princeton este pentru atragerea no- denţii pun monedele în buzunarele deschise o poartă prin care nu se trece (dacă treci, nu rocului. Dar trebuie de și freacă talpa lui Cehov. Conform legendei, fi nalizezi anul de studii). La Universitatea din reţinut: o garanţie de- Anton Pavlovici a pierdut în glodul Tomskului Michigan studenţii din primul an încearcă să plină pentru note bune un galoș, iar sculptorul l-a realizat desculţ. De nu calce peste litera „M”, realizată în piatră și la examene veţi primi acest fapt au profi tat studentele care în fi ecare stabilită în centrul campusului, astfel încât să doar atunci când con- săptămână îi pictează unghiile. nu eșueze examenele. Foto 6, 7 știent veţi pregăti toate Pentru studenţii de la Universitatea de subiectele. Stat din Kazan cel mai bun prieten înainte de a Academia de Studii Economice din A verifi ca validitatea examene este tânărul de 17 ani, Vladimir Uli- LMoldova, pe teritoriul între blocurile „F” semnifi caţiilor și semne- anov. Monumentul de bronz stă peste drum și „B” se ridică compoziţia sculpturală „Per aspe- lor, desigur, este imposi- de vechea clădire a universităţii, iar în jurul ra ad astra” (prin greutăţi spre stele) realizată bil. Însă nici nu le putem monumentului sunt instalate multe bănci. Fi- de Grigore Sultan. Această sculptură este de- ignora. În cazul în care ecare student încearcă se stea cel puţin 5 mi- dicată stu- acestea vă ajută să câș- nute lângă liderul revoluţionarilor și să-i ceară denţilor, tigaţi încrederea în sine ajutor. fi ind unică și să vă relaxaţi înainte În Briansk, ca și în Kazan, există doar un în Repu- ţional ideal al proiectului de design. Când îl de examen - de ce să nu monument sacru studenţesc - Ilich. Cu o blica Mol- admiraţi, se pare că picăturile de apă parcă se frecaţi nasul, casca, cușma, talpa sau să nu fa- noapte înainte de examen, studenţii se adună dova, sim- joacă în soare. Suntem încrezători că sculptura ceţi baie în havuzul campusului? În plus, „utili- în locul în care Lenin este vizibil din spate. La bolizând și havuzul vor fi locurile preferate de odihnă, zarea” idolilor pentru îndeplinirea dorinţelor a o oră stabilită, în jurul monumentului începe dorinţa de oferind un efect calmant asupra auzului, vede- fost caracteristică omenirii din timpuri vechi. o horă și se strigă numele profesorului și apoi atingere rii și psihicului. Așa cum demonstrează viaţa, toate argumen- fraza: „dispărut – cu adevărat dispărut!” Cu cât a stelelor. În orice anotimp, apa și piatra vor crea tele raţionale cu privire la valoarea culturală și e mai mare hora, cu atât mai efi cientă este vra- Tot aici o stare de spirit specifică și o atmosferă artistică a monumentelor noi și vechi cedează ja. Ritualul să repetă de zece ori. Arată destul avem ha- deosebită, va îmbunătăţi climatul și con- faţă de obiceiul nativ să ai încredere în sem- de amuzant. vuzul fas- fortul zonei de relaxare. Aceste două obiec- ne și superstiţii. Fiecare dintre noi este liber să În Krasnoyarsk, de o popularitate imensă cinant care te memorabile pentru ASEM vor aduce cu aleagă: de a ignora aceste superstiţii absurde se bucură monumentul „pitic” al lui Ilici, insta- a transfor- siguranţă noroc studenţilor, rămânând în sau de a privi cu atenţie semnifi caţiile cu o ex- lat la intrarea principală a Academiei Tehno- mat zona așteptarea de noi ritualuri din partea tine- perienţă de secole. logice Siberiene. Ieșind de la cursuri sau de la dinte blo- retului studios. examene, studenţii au obișnuinţa de a merge curi într-o oază magică, studenţii adorând Normele GENERALE pentru căutarea feri- Natalia CHERADI, în direcţia indicată de faimosul gest leninist, melodia apei lui. Magia apei nu lasă pe nimeni cirii: oriunde, dacă vezi locuri cu monede acu- Director adjunct unde este o berărie. Studenţii numesc această indiferent. Havuzul este un centru compozi- mulate, monumente, sculpturi, statui, com- Biblioteca Ştiinţifi că ASEM K C

16 Curierul Economic PUBLICITATE nr. 1-2 (174-175), 11 februarie 2010