www.calm.md e-mail: [email protected]

CCALMALM

BULETINUL INFORMATIV AL CONGRESULUI AUTORITĂŢILOR LOCALE DIN MOLDOVA nr. 4 (7), 2013 AP(e)L la CALM CALM, pe puncte  reperele ediţiei

ADIO, DESCENTRALIZARE!?  LEGEA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE: A FI SAU A NU FI? ADIO, AUTONOMIE LOCALĂ!? 2014, UN AN SUB SEMNUL AUTONOMIEI FINANCIARE VISUL EUROPEAN PIERDUT ÎN ZIGZAG-urile REALE!?  pag. 5

INTERESELOR DE GRUP?  CALM CONTINUĂ Retorica privind importanţa imple- CONSULTĂRILE. mentării noului sistem de fi nanţare se MIZA NOII LEGI: VIITORUL schimbă de la o zi la alta și ameninţă EUROPEAN AL APL ŞI AL ŢĂRII să spulbere un vis european care apar-  pag. 7 ţine nu numai autorităţilor locale, dar și întregii ţări. În ultima perioadă de timp, sunt vehiculate informaţii, precum  VIZIUNI…PRIMARE. că în anumite cercuri s-ar discuta NOUL SISTEM, despre o posibilă tărăgăna- re a implementării sau VECHILE SPERANŢE chiar despre o amânare  pag. 10 a adoptării în varianta fi nală a modifi cărilor la Legea fi nanţelor publice  RM, RESTANŢIERĂ locale. Și asta, în situa- ÎNAINTE DE SUMMIT-UL ţia în care avem nevoie de din raţionamente înguste de grup, par- E derutant faptul că observăm unele DE LA VILNIUS. această lege ca de o gură de aer tid, personale etc., sunt gata să se dezică acţiuni de manipulare și inducere în eroare AUTONOMIA FINANCIARĂ proaspăt, ea fi ind, de fapt, un element de principiile și valorile promovate anterior a unora dintre colegii noștri, reprezentanţi - cheie în derularea procesului de des- sau chiar să renunţe la propriile promisiuni ai APL, cărora, în lipsa de informare adec- LOCALĂ, SUB LUPA centralizare și consolidare a autonomiei și declaraţii (inclusiv publice) în susţinerea vată privind noul sistem de fi nanţe locale, PARTENERILOR EUROPENI locale din Republica Moldova! descentralizării și reformei fi nanţelor loca- li se inoculează ideea că nu este nevoie de  pag. 11 le. Am reprodus în această ediţie specială a această lege, că așa cum este astăzi e mai ziarului, toate angajamentele asumate de bine, că autorităţile locale nu sunt compe- LEGEA FINANŢELOR LOCALE: către guvernare, indiferent de culoarea po- tente și pregătite, că nu vor face faţă provo-  PROMISIUNILE PUTERII: litică, în ceea ce priveşte descentralizarea cărilor, că e mai bine să umbli cu cerșitul pe PUNCT ŞI DE LA CAPĂT. VORBE ÎN VÂNT SAU reală. Acum e timpul să vedem cum aceste la diferite instituţii, partide, ministere etc. promisiuni făcute în public vor fi onorate. OARE E MAI ACCEPTABILĂ UMILINŢA LEGEA FINANŢELOR LOCALE, ANGAJAMENTE ASUMATE? DECÂT LIBERTATEA ȘI INDEPENDEN- VORBE ÎN VÂNT SAU Constatăm, în ultima vreme se vorbește ŢA? Într-adevăr, cum a spus un înţelept ANGAJAMENTE ASUMATE? cu mulţi ani în urmă - una din cele mai mult şi logoreic despre interesele generale  pag. 14 și strategice/naţionale de dezvoltare a unei mari probleme ale omenirii a fost și administraţii publice locale moderne și, în rămâne ROBIA DIN INTERIORUL NOS- genere, a comunităţilor noastre locale. Dar TRU! NUMAI CEL CE ÎNVINGE ROBUL  CU CALM, ÎN OGLINDĂ. promisiunile, se pare, rămân la nivel de de- DIN SINE ESTE DEMN ȘI BENEFICIAZĂ LEGEA FINAŢELOR LOCALE: DE LIBERTATE ! claraţii, căci carul nu se mişcă din loc, iar VOTATĂ SAU UITATĂ? fabula cu lebăda, racul şi ştiuca e tocmai În acest sens, deși spuse puţin într-un potrivită pentru a ilustra starea de lucruri. alt context, dar cred ca sunt foarte relevan-  pag. 20 Dacă ceva timp în urmă, toţi liderii politici te cuvintele unui cetăţean, Nicolae SAN- şi de opinie menţionau la unison despre DULEAC, cu referire la unii dintre colegii  LEGEA FINANŢELOR noștri, care, din păcate, încă nu au învins rolul aproape crucial al noii scheme de fi - LOCALE, EXPLICATĂ nanţare a autorităţilor locale, astăzi vocile ROBUL din sine și care sunt folosiţi făţiș LA RECE. au pierdut din intensitate, iar unii încearcă Amânarea adoptării pentru a crea impresia că însuși primarii nu „ vor schimbarea și un nou sistem de fi nanţe prin diferite tertipuri să pună beţe-n roate, DESCENTRALIZAREA astfel încât noile prevederi ale Legii Finan- Legii Finanțelor Locale în- publice locale: FINANCIARĂ, ÎN VIZIUNEA ţelor Locale să nu fi e aprobate în lectură seamnă anularea ei. Astfel, ”………. Se vor face analize, se vor numi cauze, condiţii etc. Dar totuşi şi de această CALM fi nală, aşa cum era planifi cat. Mă întreb şi vom fi aruncați cu zeci pași vă întreb, deja a câta oară în istoria scurtă dată a învins robul din noi. Robul care nici-  pag. 21 a Republici Moldova ideile progresiste sunt și ani în urmă, iar din visu- decum nu ne lasă sî ieşim din mocirla unde jertfi te și puse la cheremul unor interese în- ne afl ăm de zeci de ani. Ne place să fi m  CALM, AVOCATUL APL. rile noastre de integrare în acolo unde suntem, în loc de viitor privim la guste de grup, fără a se ţine cont de conse- LEGEA FINANŢELOR LOCALE: cinţele dezastruoase a unor astfel de decizii sistemul valoric european trecut şi tot mai ducem dorul tinereţii care pe plan intern sau extern? Se vehiculează se va alege praful! ne părea atât de fericită, fără însă a ne gân- NEGOCIERI LA NIVEL ÎNALT chiar și unele nume ale politicienilor, care „ di ce vor face mâine copiii şi nepoţii noştri.  pag. 22 Buletin informativ AP(e)L la CALM VOCEA 2 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE ADIO, DESCENTRALIZARE!? Ne place să stăm până în gât în murdărie, de chestiuni lăsate la mijloc de drum. Suntem să ne manifestăm în continuare ca nişte oameni nevoiţi să constatăm, cu regret, că dacă această neciopliţi precum sunt cei de care nu dorim să situaţie şi atitudine va persista vom fi aruncaţi ne despărţim, chiar dacă ne poartă mereu cu cu zeci paşi şi ani în urmă, iar din visurile noas- bombonele şi minciuni. Ori poate de aceea că tre de integrare în sistemul valoric european, pe şi noi suntem minciunoşi, pentru că facem una, dimensiunea democraţiei locale și descentrali- dar spunem alta, nici în ruptul capului nu dorim zării, se va alege praful. Totodată, remarcăm că schimbarea, purtăm ochelari de cal şi nu ne pasă potenţialul imens şi energia enormă existente la de ceea ce se face în jurul nostru, trăim numai nivel local, în cadrul APL, în rândul primarilor și cu ziua de azi? ”(Sursa: www.unghiul.info) al altor aleși locali, pur si simplu sunt neglijate, Suntem departe de a generaliza această dar nu utilizate în mod constructiv. situaţie și chiar avem încrederea (speranţa) că, per ansamblu, clasa politică actuală de la nivel Practic, toate guvernările au călcat central și local, este conștientă de importanţa pe aceeaşi greblă – nu au realizat refor- acestei reforme pentru viitorul atât a procesului ma APL până la capăt, dar în special pe descentralizării și modernizării administraţiei pu- cea privind fi nanţele locale, în dorinţa de blice, cât și pentru dezvoltarea reală (economică, a păstra verticala puterii, centralizarea socială, culturală etc.) a comunităţilor locale, iar, excesivă, controlul de la centru şi de a implicit, și a întregii ţări. De asemenea, credem că ţine în frâu administraţia locală printr-un incertitudinea și îngrijorarea, care apare în rân- sistem de fi nanţe locale depășit, politizat, dul unor reprezentanţi ai clasei politice și APL, clientelar şi extrem de centralizat. Toate, se datorează lipsei unei documentări, comunicări în detrimentul unui proces real de des- și informări corespunzătoare privind importanţa, centralizare şi consolidare a autonomiei esenţa și particularităţile noului sistem de fi nanţe locale, în special a celei fi nanciare, a dez- publice locale. În acest sens, suntem siguri, dacă voltării normale a comunităţilor locale şi, s-ar analiza la rece și mai profund consecinţele SITUAŢIA ACTUALĂ: naţionale, inclusiv de ultima oră (a se vedea în respectiv, a întregii ţări. Astfel, puterea introducerii acestui sistem, s-ar vedea că imple- Pe de o parte, avem legislaţie europeană, continuare, mai jos). Întrebarea este, ce facem credea că va putea culege veşnic benefi cii mentarea efectivă și urgentă a reformei date va strategii integraţioniste, legi pompoase - domnilor guvernanţi cu angajamentele interna- electorale. Dar, în rezultatul unor astfel 1. aduce numai benefi cii tuturor actorilor de pe are- toate cu menţionarea autonomiei locale. Pe de ţionale? Continuăm jocul promisiunilor mai de- de ”viziuni” perimate şi abordări înguste na politica a Republicii Moldova. Deoarece stabili- altă parte, REALITATEA BATE FILMUL FRUMOS parte, inventăm careva scuze si din nou minţim a fost, într-un fel sau altul, pedepsite ul- rea unui sistem de fi nanţe publice locale adecvat PROIECTAT DE GUVERNANŢI. Constatăm un partenerii externi, cum au făcut-o guvernările terior, prin faptul ca această abordare nu principiilor autonomiei locale va conduce la cre- grad foarte jos de autonomie locală, administra- anterioare? a împiedicat accederea la putere a opo- area la nivel local a unei clase de administratori ţie publică (locală şi centrală) excesiv politizată nenţilor politici (2003 – aproape 100 % publici locali competenţi și care nu pot fi manipu- şi dependentă, amestec şi abuzuri adminis- Promisiuni și angajamente de la cel mai din raioane PCRM, 2007 -2/3 deja demo- laţi ușor, și care vor putea ajuta guvernarea să-și trative, politici si un cadru legal necorelate sau înalt nivel (Guvernamental și Parlamen- craţi). Astfel de abordări blochează până 4. realizeze obiectivele în aşa fel încât și cetăţenii chiar contrare legislaţiei din cadrul APL şi des- tar) privind importanţa descentralizării fi nanci- în prezent dezvoltarea, modernizarea și să simtă îmbunătăţiri. Iar pe cei din opoziţie îi centralizare. Potrivit ultimelor studii, realizate are și adoptării/implementării Legii fi nanţelor, europenizarea sistemului APL din Moldo- va ajuta să-și menţină reprezentanţii locali și să în cadrul programului PCDLI al UNDP Moldova, dar toate au un caracter declarativ și fără rele- va, ceea ce infl uenţează nefast toate as- reziste abuzurilor și presiunilor administrative, gradul de autonomie locală de care ”benefi cia- vanţă practică ( a se vede în continuare exemple pectele dezvoltării social-economice, dar fi nanciare, politice etc., care, în condiţiile siste- ză” autorităţile locale constituie doar 3%!!!! Oare relevante). Guvernările perindate fac promisiuni şi împiedică inclusiv atingerea obiective- mului actual, există în abundenţă. mai este ceva de adăugat la acest capitol? publice, chiar în faţa a sute de primari, mem- lor guvernamentale. În acest sens, toate bri CALM (la Adunarea Generală a CALM din analizele și constatările privind gradul de Lipsa de progrese pe plan intern în ceea 02.06.2012, şedinţe ale comisiei paritare, în realizare și implementare a planurilor de VOINŢA POLITICĂ, FRÂNA ce priveşte dezvoltarea social-economică cadrul programelor de guvernare, de la tribu- acţiuni guvernamentale, precum și lipsa 2. şi implementarea programului guvernamen- na parlamentară, în faţa mass-media etc. ), dar REFORMEI ÎN APL!? de progrese semnifi cative pe plan intern, tal este încă o problemă la ordinea zilei. Cauza promisiunile rămân promisiuni. Cum rămâne sunt exemple elocvente. În continuare vom atrage atenţia asupra rezidă în lipsa unei administraţii publice, inclu- cu credibilitatea tuturor celor care au promis în unor aspecte și elemente principiale, care spe- siv locale, bazată pe recunoaşterea şi aplicarea repetate rânduri reforme și, în special, în dome- răm să elimine orice dubii sau incertitudine pri- LEGEA FINANŢELOR LOCALE A CONSTI- principiilor de descentralizare şi autonomie lo- niul fi nanţelor locale? vind importanţa și necesitatea urgentă în adop- TUIT PIATRA DE ÎNCERCARE DE NETRECUT cală. Una din problemele majore, în special a tarea și implementarea noului sistem de fi nanţe PENTRU TOATE GUVERNĂRILE. Şi, după cum guvernării actuale, este implementarea redusă Partenerii/fi nanţatorii externi au crezut si publice locale. se vede, această situaţie se păstrează şi astăzi, a programului guvernamental, lipsa de progrese 5. au acordat fi nanţări importante procesului VEŞNICA PROBLEMĂ ŞI FRÂNA DEZ- prin apariţia discuţiilor şi a încercărilor de a tără- şi efecte în domeniul aplicării în viaţă a refor- de descentralizare (Suedia, SUA, UE etc.). Pare VOLTĂRII – toate guvernările din Moldova şi găna sau chiar de a suspenda adoptarea în lectu- melor. Fapte recunoscute de însuși guvernanţi că importanţa vitală a acestei legi și oportunita- toate încercările de a edifi ca o administraţie pu- ră fi nală a Legii fi nanţelor locale. În acelaşi timp, și incontestabile. Astfel, deşi avem programe/ tea unicală a momentului, au realizat-o destul de blica locală modernă şi conformă standardelor amânarea intrării în vigoare a legii nu înseamnă strategii/legi care par a fi destul de bune, popula- multă lume din cadrul diferitor instituţii. Ceea ce europene, s-au soldat cu un insucces total din nimic altceva decât regretabilul fapt că asupra ţia nu vede și mai ales nu simte reformele, ceea i-a determinat pe toţi să se unească și să realizeze cauza lipsei de voinţă politică, lipsei de viziune acesteia se va reveni peste câţiva ani sau nu se va ce demonstrează cu brio caracterul declarativ un efort considerabil explicativ, logistic, fi nanciar, şi politizării excesive a chestiunii date. Nici o gu- reveni deloc! În această situaţie ne vom lua ADIO al majorităţii strategiilor și planurilor adoptate. mediatic etc. (CALM, Cancelaria de Stat, Ministe- vernare nu a avut curajul şi clarviziunea de a ofe- DE LA DESCENTRALIZARE, DE LA AUTONO- Dar principalul, aceasta, a câta oară?, demon- rul Finanţelor, USAID, GIZ, UNDP etc.) - pentru ca ri autorităţilor locale încrederea corespunzătoa- MIA REALĂ şi vom anula așa-numitele ”pro- strează că în Republica Moldova există o ruptu- în sfârșit să ajungem în situaţia când se pune la re, un grad sporit de libertate şi certitudinea că grese” obţinute până în acest moment. Progrese ră extrem de mare între Guvernarea Centrală și îndoială întreaga reformă? Cât de serioase sunt vor duce până la capăt reformele promise. După care, mai degrabă, ţin de retorică decât de fapte Guvernarea Locală. Că în lipsa de capacităţi la astfel de abordări și oare au fost calculate conse- cât se vede, nici aceasta, chiar dacă a promis—o concrete. Nu în zădar, în unul din ultimele do- nivel local, nici un program, strategie sau lege, cinţele lor? Oare mai are sens sau rost programul de atâtea ori. Reforma - cheie, cea a fi nanţelor cumente ale Consiliului Europei (Recomandarea cât de bună ar fi – nu pot fi realizate. Douăzeci USAID/LGSP pe componenta de consolidare a locale, se înscrie, din păcate, în această listă 312, adoptată la sesiunea nr. 21 al CALRCE, de ani de reforme şi menţinerea acestei situa- capacităţilor orașelor, în condiţiile când sistemul 27 Septembrie 2011), se cerea de la autorităţi- ţii, oare nu sunt sufi ciente pentru a demonstra de fi nanţe locale nu se schimbă și rămâne actual, le modovene ”să asigure și să efectueze măsuri acest lucru? centralizat și politizat? Sau cei de la UNDP/PCDLI concrete spre descentralizare, consolidarea au- ? Care este sensul sa mai investești în creșterea tonomiei locale și fi nanciare, în conformitate cu Critica constantă din partea instituţiilor capacităţii APL din comunităţile rurale, în condiţi- Carta europeană a autonomiei locale, asigurând 3. Europene, în particular din partea Con- ile amânării reformei fi nanţelor locale și păstrării un transfer real de competenţe și resurse, siliului Europei. Lipsa de progrese în domeniul unui sistem de fi nanţe locale depășit și inhibator a care să permită autorităţilor locale să își asume democraţiei locale, din acest punct de vedere, oricărei iniţiative??? Iar partenerii noștri germani întreaga responsabilitate pentru administrarea este una din chestiunile arzătoare care împiedi- (GIZ) - care este sensul și sustenabilitatea acti- treburilor locale”. că scoaterea Republicii Moldova de sub monito- vităţii lor, dacă nu intervin schimbări importante Deci, și europenii deja s-au săturat de pro- rizarea Consiliului Europei. Iar problema princi- de sistem ??? Cât putem să irosim sume enorme misiuni deșarte și acţiuni declarative, cerând să pală constă anume în lipsa unei descentralizări/ pe așa-numita creștere a capacităţii APL în lipsa se treacă la acţiuni concrete. autonomii fi nanciare reale în Republica Moldo- unor reforme profunde realizate concomitent în Să le luăm pe rând şi să le disecăm la rece, va. Fapt confi rmat, a câta oară, prin rapoartele paralel? Care este utilitatea instruirilor, înzestră- cu discernământ şi obiectiv. și recomandările adoptate de organizaţiile inter- rii cu tehnică, elaborării unor planuri și strategii VOCEA AP(e)L la CALM Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 3 ADIO, AUTONOMIE LOCALĂ!? locale etc. pe care se cheltuie sume enorme, de și fi nanciare pentru asigurarea activităţii normale Aceasta, spre deosebire de sistemul actual, în Prin urmare, constatăm că avanta- ordinul milioanelor de Euro??? CEEA CE UITĂ a tuturor APL. În special, sunt dezvoltate și puse care cu cât mai mult colectezi, cu atât mai tare jele generale și importanţa acestei legi UNII - VERTICALA PUTERII NU MAI FUNCŢIO- în aplicare conceptele și instrumentele de conso- ești PENALIZAT, primind mai puţine transferuri. pentru marea majoritate a APL și dez- NEAZĂ ȘI CHIAR ESTE UN FACTOR DĂUNĂTOR lidare a bazei fi scale locale, cooperării întermuni- Aici apare dezinteresul primarilor în creşterea voltarea comunităţilor locale, sunt atât ORICĂREI GUVERNĂRI! DAR MAI ALES PRNTRU cipale, dezvoltării micro-regionale, administrării veniturilor la bugetul local. Odată cu implemen- de profunde, importante și evidente, că CEA ACTUALĂ, care de nenumărate ori a decla- patrimoniului local etc. Mai mult ca atât, în ca- tarea noilor prevederi, apare interesul pentru o orice încercare de a le combate poate rat adeziunea la valori europene, inclusiv în ceea litate de garanţie și eliminare a unor suspiciuni și cooperare adevărată și mai strânsă între APL trezi doar nedumerire și întrebări seri- ce priveşte descentralizarea şi autonomia locală, speculaţii, CALM vine cu o propunere, ca terme- 1 și APL 2, în vederea consolidării bazei fi scale oase în privinţa bunei credinţe a celor nemaivorbind despre promisiunile de a adopta o nul de existenţă a fondului de compensare să fi e locale și creșterii veniturilor la bugetele locale. care vor fi tentaţi s-o facă. Acesta, în nouă lege privind fi nanţele locale. IAR FAPTUL legată de realizarea altor componente ale refor- Deoarece, venitul din impozitul pentru persoane condiţiile când, repetăm, legea respec- CĂ VERICALA PUTERII DEJA NU MAI FUNCŢIO- mei fi nanţelor locale (de ex. de consolidarea ba- fi zice este stabilit de lege în cote fi xe și împărţit tivă reprezintă un compromis general NEAZĂ poate fi probat prin evenimentul de an- zei fi scale). Astfel, vor fi echilibrate, pe de o parte, între ambele nivele ale APL. acceptat de practic toţi actorii implicaţi vergură din 1 februarie 2013, atunci când peste obligaţiile APL de a se ajusta la resursele exis- în procesul de elaborare și implemen- 500 de primari (în spatele cărora stau milioane tente. Pe de altă parte, va fi instituită o garanţie, Dezlegarea procedurilor şi apariţia fun- tare: Guvern, CALM, USAID, UNDP, GIZ de cetăţeni) au ieşit in strada, chiar daca mulţi din ca guvernul să-și îndeplinească obligaţiile sale 4. damentului pentru iniţierea discuţiilor şi etc. care, în prezent, desfășoară, în ei au fost ”sfătuiţi” sa n-o facă, iar o bună parte asumate în domeniul reformei fi nanţelor locale negocierilor privind consolidarea în continuare comun, un proces larg de informare a au fost împiedicaţi sa vină pe diferite căi. Aceasta (blocul 1 – consolidarea bazei fi scale a APL) și sa a bazei fi scale locale, conform exemplelor și tuturor APL privind noul sistem de fi - dovedeşte că mecanismele de presiune adminis- nu se oprească doar la reforma actuală (blocul 2 – practicilor internaţionale. De ex: instituirea ta- nanţe locale. trativă, fi nanciară şi politică sunt deja epuizate și care vizează, în principal, reforma relaţiilor inter- xei locale pe cifra de afaceri; stabilirea colectării nu mai funcţionează! Este nevoie de alte abordări. bugetare, transferurilor și veniturilor partajate). impozitului pe persoane fi zice la locul de reşe- Este nevoie de schimbări reale, în spirit european dinţă/domiciliu; colectarea amenzilor la locul de CINE SUNT OPONENŢII LEGII și cu respectarea voinţei majorităţii covârșitoare Are loc depolitizarea considerabilă a siste- domiciliu/reședinţă; instituirea taxelor pentru a APL, dacă nu se doreşte un nou 1 februarie. 2. mului și distrugerea VERTICALEI PUTERII, folosirea drumului sau cote defalcate de la im- ŞI DE CE ARGUMENTELE Mai mult decât atât, recent s-a împlinit exact un an de la intrarea în vigoare a Strategiei naţi- LOR NU ŢIN? onale de descentralizare. Iar potrivit Legii des- centralizării administrative, adoptate încă în anul Cum s-a menţionat mai sus, sistemul 2006, Guvernul este OBLIGAT să prezinte anual nou nu este încă unul perfect și conţine Parlamentului un raport privind dezvoltarea sis- unele lacune, care urmează a fi elimina- temului administraţiei publice din Republica Mol- te, dar care sunt unele neesenţiale și nu dova şi evoluţia procesului descentralizării admi- afectează valoarea și importanţa întregului nistrative. Ce va prezenta în acest an Guvernul, sistem propus. După mai multe întâlniri și dar și în următorul an electoral, în condiţiile ne- discuţii cu membrii CALM pe marginea sis- adoptării Legii fi nanţelor, în condiţiile accentuării temului nou de fi nanţe, au fost constate mai în mai multe domenii a proceselor inverse des- multe aspecte problematice care generează centralizării, în condiţiile apariţiei unor proiecte anumite îngrijorări din partea unor repre- și acte prin care se exercită presiuni asupra APL, zentanţi ai APL. Anume aceste îngrijorări, precum și în condiţiile când neadoptarea Legii fi - după cum se observă, sunt exploatate pen- nanţelor va conduce la blocarea totală a oricăror tru a determina primarii să renunţe la acest reforme în domeniul APL??? sistem. În acest sens, dacă le luăm și ana- lizăm pe rând, ne vom convinge că temerile AVANTAJELE PRINCIPALE ALE NO ridicate în legătură cu neajunsurile noului ULUI SISTEM DE FINANŢARE: sistem sunt exagerate, sau ţin cu totul de Noul sistem de fi nanţe locale, care urmează prin stabilirea unor reguli clare de joc, stabilirea pozitul rutier; , clarifi carea statutului obiective- alte lucruri. În special: a fi adoptat prin legea respectivă, cu siguranţă, cotelor fi xe a defalcărilor de la impozitele de lor acvatice și altor resurse naturale, veniturile nu este unul ideal și fără cusururi. În acest sens, stat, o formulă unică pentru toate APL și insti- de la utilizarea cărora urmează să ajungă în bu- Potrivit noului sistem de fi nanţe publi- CALM a venit cu poziţii și mai multe propuneri tuirea relaţiilor directe între bugetul de stat şi getele locale, impozitul pe persoane juridice etc. 1. ce locale, într-adevăr, exista un anu- de îmbunătăţire. Însă, dacă punem pe cântar APL I și II. mit număr de APL care, la prima etapă, vor avantajele și dezavantajele acestui sistem pen- Astfel, sunt evitate subiectivismul și lipsa Apariţia stimulentelor și interesului avea mai puţine venituri decât au în prezent. tru APL, este evident și incontestabil că numă- de transparenţă, care constituie elementele de 5. pentru atragerea în APL a unui corp de (aproximativ 10-15% din numărul total de rul și profunzimea avantajelor este net superior. bază ale VERTICALEI PUTERII! Ceea ce de zeci specialiști și experţi bine pregătiţi și necesari APL, numărul cărora descrește cu fi ecare Această lege reprezentă la moment un compro- de ani dăunează foarte grav dezvoltării locale și pentru a implementa politicile naţionale la ni- an, graţie faptului că impozitul pe venit, pus mis raţional și echilibrat, în interesul guvernului imaginii autorităţilor centrale și locale de nivelul vel local, precum și pentru a asigura cu servi- la baza sistemului dat, este în creștere). Dar, și administraţiei locale. În același timp, ea este II, generând confl icte permanente între APL 1 și cii publice calitative populaţia deservită de pe anume pentru a soluţiona această problemă, practic unica șansă pentru Guvernarea Locală, APL 2. În rezultatul implementării acestui sis- teritoriul respectiv. În acest sens, aprobarea și sistemul nou prevede un fond de compensare dar și cea Centrală, de a se schimba la faţă și tem, pe de o parte, deja nimeni nu va putea în- implementarea noului sistem de fi nanţe publice pentru 2 ani, termenul care, cum s-a menţionat a se moderniza în următorii ani. La rândul său, vinui APL 2 în folosirea/distribuirea selectivă și locale, va acorda mai multă libertate și posibili- mai sus, ar putea fi discutat și prelungit. Totoda- dezavantajele (pe care le vom menţiona mai jos), pe criterii necunoscute a resurselor fi nanciare. tatea organizaţională și materială, pentru a se tă, adoptarea cât mai urgentă a acestei legi, va sunt mai mult de ordin tehnic și superfi cial, re- Iar pe de altă parte, APL de nivelul II obţin po- autoorganiza. permite începerea discuţiilor și negocierilor cu prezentând unele scăpări care, cu ușurinţă, pot și sibilitatea să se debaraseze de funcţii improprii Sunt și multe alte avantaje pe termen me- instituţiile guvernamentale a blocului 1 al refor- deja sunt depășite. Este evident, aceste defi cienţe pentru o autoritate publică locală (de distribuire diu și lung. Însă principalul şi cel mai impor- mei, care prevede creșterea surselor de venit la nicidecum nu pot afecta întregul sistem și consti- a fondurilor) și să se focuseze exclusiv pe acti- tant avantaj al acestei legi constă în iniţierea bugetul local, precum și pentru implementarea tui motiv și temei serios pentru a admite blocarea vităţi de interes regional/raional. De asemenea, unui proces real de descentralizare și im- altor acţiuni care să diminueze pierderile posi- procesului de adoptare fi nală a legii. în acest caz, APL 2 vor obţine posibilitatea de a plementare a strategiei descentralizării, cu bile ale unor APL. În special, putem menţiona următoarele par- se reorganiza și restructura activitatea, adap- toate componentele şi direcţiile sale. În caz ticularităţi: tând-o la necesităţile teritoriilor administrate. În contrar, strategia, precum şi prioritatea gu- ”Este necesară mai întâi o reformă Marea majoritate a APL de nivelul I sunt acest sens, de exemplu, ar fi bine de a dezvolta vernamentală devin doar hârtii fără valoare, 2. administrativ-teritorială”. Credem că 1. câştigători direcţi (pentru circa 85% din la nivel de APL 2 un șir de servicii corespunză- fără relevanţă practică, vorbe goale, și pot aici este nevoie de o abordare mai fl exibilă, iar APL, veniturile cresc). În acest sens, conform toare importante și extrem de necesare APL 1: fi aruncate la gunoi. Deoarece, fără reforma o astfel de reformă, considerăm că nu este ne- ultimelor evaluări, suma aproximativă pe care asistenţă juridică, urbanism, proiectare, atrage- finanţelor locale nu poate fi vorba despre cesară și oportună, existând și alte forme și mo- o vor primi APL(inclusiv mun. Chișinău, după re de investiţii etc. consolidarea bazei fiscale, depolitizare sis- dalităţi de soluţionare a problemei fragmentării ultimele ajustări), este cu circa 400 mln lei mai temului de administraţie publică, descentra- teritoriale. Mai mult ca atât, astfel de argument, mare decât în prezent! Totodată, sistemul este Sistemul devine stimulatoriu şi apare inte- lizare sectorială, cooperare intermunicipală, în opinia noastră, este deja depășit și contrapro- construit în așa mod, încât să nu existe pierzători 3. resul pentru APL 1 și APL 2 de a valorifi ca clarificare de competenţe, descentralizare ductiv. Aducerea acestui argument acum, după la nivel local!!! Iar pentru cei, veniturile cărora se mai bine potenţialul economic, uman şi fi nanciar patrimonială etc. Fără un sistem nou de ce mai mulţi ani s-a lucrat la diverse modele de diminuează, este prevăzută compensarea pierde- local/teritorial. Practic, toate veniturile rămân în finanţe publice locale NU POATE FI REALI- fi nanţare a APL și s-a ales unul acceptabil pen- rilor dintr-un fond special. Prin urmare, nu există bugetele locale și cu cât mai mult colectezi, cu ZATĂ MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI LO- tru majoritatea actorilor de la centru și teritorii; pierzători! În același timp, în perioada ce urmea- atât mai mult ai în bugetul local şi, prin urmare, CALE şi, implicit, nu poate avea loc moder- după ce s-a făcut un efort atât de mare logis- ză, Guvernul este obligat să creeze condiţii legale banii sunt utilizaţi în interesul comunităţii locale. nizarea ţării. tic, uman și fi nanciar, în prezent pur și simplu Buletin informativ VOCEA 4 nr. 4 (7), 2013 AP(e)L la CALM AUTORITĂŢILOR LOCALE

Blocarea implementării reformelor în toate 1. domeniile (social, economic, cultural etc.) din cauza lipsei de capacităţi și posibilităţi la nivel ADIO, DESCENTRALIZARE!? local. Discreditarea completă a reformei des- 2. centralizării și a guvernării pe plan intern ADIO, AUTONOMIE LOCALĂ!? și extern. Deoarece s-au făcut o sumedenie de promisiuni pe plan intern că va fi adoptată legea, trebuie considerat drept o încercare destul de în mare parte lucrurile se mișcă la nivel local. locală, primarii obţin instrumente reale pentru va fi reforma descentralizării etc. stângace și neserioasă de a motiva lipsa de vo- Aceasta, în pofi da sistemului actual de adminis- soluţionarea problemelor locale, creşte esen- inţă de a fi naliza reforma fi nanţelor locale și de traţie publică, care este construit în așa fel ca să ţial gradul de decizie a APL asupra modului de Discreditarea și șifonarea imaginii in faţa a întreprinde în genere orice schimbări/reforme pună cât mai multe bariere și să creeze cât mai gestionare a resurselor fi nanciare, patrimoniale. 3. Consiliului Europei şi a altor instituţii Eu- în domeniul APL. Deoarece este bine cunoscut multe impedimente pentru toţi cei activi și cu APL de nivelul I (satele, oraşele) devin cu adevă- ropene prin neîndeplinirea angajamentelor și re- faptul că reforma administrativ-teritorială este adevărat implicaţi în soluţionarea problemelor rat stăpâni în comunităţile lor. comandărilor la capitolul democraţie locală, una un subiect foarte sensibil și extrem de politizat comunităţilor locale. Rămâne doar să ne imagi- dintre principalele critici făcând referire anume la și nici una din forţele actuale politice nu este năm, cât ar putea fi realizat la nivel local dacă Autorităţie publice de nivelul II prin clarifi - situaţia gravă în domeniul fi nanţelor locale. gata să abordeze acest subiect serios. Iar acest autorităţile locale ar benefi cia de un sistem co- 3. carea statutului său, eliminarea suspiciu- ”argument” este folosit deseori ca o bâtă și în respunzător de fi nanţe publice locale și nu s-ar nilor și acuzaţiilor de amestec în activitatea APL Insuccesul si neîndeplinirea uneia dintre pri- mod speculativ de cei care sunt împotriva unor ciocni de multiplele și veșnice bariere de ordin 1 și transferul de responsabilitate către APL 1 în 4. orităţile guvernamentale – prioritatea nr. 5 a măsuri concrete și reale în vederea descentrali- legal, administrativ și fi nanciar. anumite domenii. tuturor guvernelor din 2009-2013. În acest sens, zării și consolidării autonomiei locale. ce fel de argumente și justifi cări mai pot fi aduse, Totodată, cum demonstrează experienţa Guvernul - descentralizarea și dacă pe parcursul a ultimilor 4 ani nu s-a ajuns internaţională, problema fragmentării terito- 4. autonomia locală, în calitate la nici o realizare concretă și practică în domeniul riale poate fi soluţionată prin alte modalităţi: de prioritate fundamentală guverna- descentralizării. Toate realizările purtând un ca- dezvoltarea cooperării intermunicipale, dez- mentală primește șansa de a fi imple- racter formal (o nouă strategie) și fără careva rele- voltarea şi aplicarea conceptului polurilor de mentată cu succes, ceea ce creează vanţă practică. Ba din contra, sunt constatate, doar creștere și zonelor metropolitane, cooperarea condiţii pentru implementarea altor tendinţe opuse. În același timp, mai multe iniţiati- microregională, amalgamarea voluntară etc. priorităţi guvernamentale, deoare- ve și proiecte legislative importante care ar putea Credem că în lipsa unui consens privind orga- ce la nivel local apare un actor (APL) schimba situaţia spre bine, așa și rămân blocate nizarea administrativ-teritorială, comunităţile care este capabil să pună umărul la de ani de zile. De exemplu, în domeniul achiziţiilor locale nu au nevoie de o reforma administra- realizarea programelor, strategiilor, publice, schimbării destinaţiei terenurilor, accesu- tiv-teritorială, dar au nevoie în sfârșit de o planurilor guvernamentale. lui la justiţie constituţională etc. lege corespunzătoare a fi nanţelor locale şi de a oferi APL posibilitatea de a decide de sine Opoziţia parlamentară şi ex- Păstrarea unui sistem de fi nanţe locale și stătător soarta în dependenţă de necesităţile 5. traparlamentară – în rezul- 5. administraţie publică excesiv de politizat, comunităţilor locale. În același timp, toţi cei tatul acestei legi se depolitizează inefi cient, excesiv de centralizat, depășit și în care folosesc argumentul reformei adminis- sistemul de APL şi se limitează continuă degradare. Ceea ce se va întoarce în trativ-teritoriale pentru a motiva neadoptarea/ posibilităţile de presiune fi nanciară, mod neapărat în calitate de bumerang împotri- neimplementarea Legii fi nanţelor locale, este politică, administrativă etc. asupra va celor care, având această șansă uriașă și uni- evident că o fac din anumite interese, pentru a Au fost depistate unele scăpări și im- autorităţilor locale, care în condiţiile actualului perfecţiuni ale noului sistem, care la cală, au cedat în faţa unor interese de moment bloca sau tărăgăna adoptarea/implementarea 4. sistem sunt enorme și greu de suportat. și speranţe iluzorii de a se menţine la putere, acestei legi, precum și pentru a speria pe anu- moment creează anumită incertitudine pri- vind acoperirea fi nanciară a anumitor acti- datorită verticalei puterii. (A se vedea mai sus, miţi reprezentanţi ai APL și apoi să zică că însuși CINE PREFERĂ SĂ ÎNGENUN- exemplul anului 2007) ei nu doresc reforma. În acest sens, trebuie de vităţi. De exemplu, cele care vizează modul menţionat că reforma administrativ-teritori- de fi nanţare a unor instituţii, precum gră- CHEZE PRIMĂRIILE, CINE IA ală prea mult timp a fost folosită în calitate de diniţele de copii, anumite instituţii sociale, ORA ADEVĂRULUI A SOSIT: sperietoare împotriva oricăror încercări de mo- şcoli de artă, școli sportive etc. Însă, din ULTIMA ŞANSĂ COMUNITĂŢI- dernizare a APL, de aceea de zeci de ani avem câte se poate observa, în mare parte aceste CINE ESTE ÎMPOTRIVA probleme grave care nu se soluţionează până probleme nu se referă la sistemul de fi nanţe LOR RURALE ȘI URBANE? publice locale, dar la fi nanţarea unor dome- în prezent. Fapt obiectiv, confi rmat de toate În mod normal şi în condiţiile unui stat care PRIMARILOR? rapoartele și recomandările organismelor in- nii delegate APL și pentru care ei vor primi a ales parcursul european, nu ar fi trebui sa fi e În fi nal, dorim să amintim un moment sim- ternaţionale, inclusiv de ultimă oră. Totodată, transferuri cu destinaţie specială (grădini- nimeni. Totuși, în condiţiile actuale, nu suntem bolic și foarte relevant pentru situaţia actuală, credem că în Republica Moldova, în condiţiile ţele de copii). Aceeași schemă va fi aplica- siguri sută la sută că nu se vor găsi voci care când se discuta în Parlament adoptarea Legii fragmentării teritoriale destul de mari, există un tă și pentru fi nanţarea instituţiilor sociale, vor schimba retorica şi oameni care vor încerca fi nanţelor în lectura a doua, un ales al poporu- potenţial enorm și absolut neexplorat în ceea ce fondate cu concursul autorităţilor centrale. să suprime adoptarea legii: cei care vor veni cu lui (fost primar și specialist respectat în mediul privește aplicarea altor soluţii, cu păstrarea sis- Încă o dată constatăm că toate aceste probleme propunerea de a scoate această lege din catego- APL), reacţionând la afi rmaţiile altui coleg, din temului actual de organizare administrativ-teri- poartă un caracter tehnic şi/sau nu se referă la ria celor prioritare sau cu propunerea de a amâna altă tabără, (tot fost primar), care, credem din torială. De exemplu: cooperarea intermunicipa- sistemul nou de fi nanţare propriu-zis. Totodată, adoptarea ei; cei care vor propune amânarea in- greşeală și, probabil, emoţii, a menţionat că le- lă, crearea unor poluri de creștere prin acordarea pentru aceste probleme sunt căutate şi propuse trării în vigoare a acestei legi (de exemplu pentru gea nu este bună (de fapt, având în vedere doar statutului de municipii unor orașe, dezvoltarea soluţii, precum fondul de compensare şi prelun- anul 2015 sau 2016), după ce au venit cu iniţia- mun. Chișinău) şi a declarat patetic și tare: STI- microregională, amalgamarea voluntară, pre- girea acţiunii acestuia sau transferuri cu des- tiva şi au aprobat legea în două lecturi; cei care MATI PRIMARI, ACUM DVS. PUTEŢI VEDEA CINE starea serviciilor prin cooperare la nivel de ra- tinaţie specială care să acopere dezechilibrele au promis de nenumărate ori că legea dată va fi ESTE CU ADEVĂRAT ÎMPOTRIVA VOASTRĂ! ion etc. Toate aceste forme sunt bazate exclusiv care apar în unele cazuri. în sfârşit adoptată, dar acum caută motive să o Prin urmare, în curând va veni momentul pe voinţa comunităţilor locale și de aceea sunt PRIN URMARE, NU TREBUIE ARUN- amâne; cei care, folosind unele defi cienţe și im- adevărului și vom vedea cine cu adevărat dorește compatibile întru totul cu principiile autonomiei CAT CU APA ŞI COPILUL!!! perfecţiuni formale și neesenţiale ale sistemului, descentralizare și autonomie locală! Cine ţine la locale. Credem ca în această chestiune a venit, inerente unui mecanism nou, încearcă să infl uen- principii și promisiuni, cine înţelege că APL nu în sfârșit, timpul de a depăși prejudecăţile și de a ţeze APL de nivelul I și II să stopeze adoptarea; mai pot funcţiona și că de această lege au nevoie oferi APL o mai mare libertate și putere de deci- CINE SUNT CÂȘTIGĂTORII cei ce vor aduce ca argument ca APL de nivelul toate comunităţile noastre locale? Cine încă nu zie în alegerea formelor de cooperare teritorială I sunt împotriva acestui nou sistem, chiar în po- conştientizează că, dacă va fi necesar, APL sunt și organizare a prestării serviciilor. NOULUI SISTEM DE FINANŢE fi da faptului că aproape 90% din APL I (sate, co- gata să-și apere drepturile și interesele lor legi- mune, oraşe, municipii) SUNT CÂŞTIGĂTORI, IAR time pe toate căile posibile? Cine nu a înţeles că ”APL nu sunt pregătite pentru auto- PUBLICE LOCALE? CELORLALŢI LI SE COMPENSEAZĂ PIERDERILE! o administraţie puternică locală înseamnă o ţară nomie şi libertate.” O poveste veche şi În urma implementării noului sistem va 3. Prin urmare, toţi cei care vor face tot posibilul puternică? Cine nu a putut depăși interesele de de adormit copiii. Anume la nivel local există un avea de câştigat toată populaţia ţării, de- 1. de a zădărnici adoptarea fi nală și/sau punerea în grup și a jertfi t această șansă, posibil unică, de a potenţial impresionant, datorită căruia se mişca oarece vor fi create în sfârșit premizele/condi- aplicare a legii din 1 ianuarie 2014. realiza o schimbare la faţă a administraţiei locale lucrurile în comunităţile locale. În prezent este ţiile pentru dezvoltarea unei administraţiei pu- și a comunităţilor locale? general cunoscut, că, chiar în condiţiile siste- blice locale veritabile şi capabile să soluţioneze mului actual depăşit de fi nanţe locale, chiar în problemele cetăţenilor; apar condiţii pentru mo- NEADOPTAREA LEGII - CINE VREA SĂ STINGĂ LUMINA situaţia în care lipsesc cu desăvârşire resursele dernizarea și dezvoltarea comunităţilor locale; proprii, autorităţile locale (primarii, președinţii posibilităţi pentru acordarea serviciilor publice TĂVĂLUGUL CARE SPERANŢEI ÎN SATELE ȘI de raioane şi alţi aleşi locali) găsesc soluţiile de calitate etc. ORAȘELE DIN MOLDOVA? necesare pentru dezvoltarea social-economi- VA DISTRUGE BAZA APL! SĂ VEDEM ! că a localităţilor. De fapt, considerăm că anu- Autorităţiele publice locale de nivelul I vor Care vor fi consecinţele neadoptării sau me datorită entuziasmului, responsabilităţii și 2. deveni cu adevărat autonomi, apare inte- tărăgănării implementării noului sistem de EDITORIAL de Viorel FURDUI, efortului de care dau dovadă autorităţile locale, resul/stimulentul de a utiliza efi cient baza fi scală fi nanţe publice: director executiv CALM VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE LEGEA FINANŢELOR LOCALE: A FI SAU A NU FI? nr. 4 (7), 2013 5 2014, UN AN SUB SEMNUL

AUTONOMIEI FINANCIAREse propune a fi introdus începândREALE!? mânecile, să cooperăm, pentru că cu 2014. Cu toţii am participat la o facem în benefi ciul nostru. Tre- elaborarea calculelor bugetelor buie să recunoaştem, de douăzeci locale, în două formule şi mulţi de ani încercăm să facem reforme au întâmpinat difi cultăţi. Tocmai în administraţia locală, iar lucruri- de aceea, întâlnirea cu factorii de le nu prea se schimbă. O piatră de decizie din cadrul Ministerului Fi- încercare a fost fi nanţarea locală, nanţelor ar trebui să ne ajute să problemă pe care am sesizat-o în ne orientăm mai abil în acest sis- toate rapoartele CALM. Or, ţara tem, dar şi să găsim soluţii pentru noastră este criticată cel mai des problemele care au apărut într-o anume din cauza lipsei de capaci- localitate sau alta”. tăţi fi nanciare la nivel local. Dacă Totodată, directorul executiv nici acum nu reuşim să găsim un CALM, Viorel Furdui, a atenţionat consens, o formulă care ne-ar asupra faptului că întâlnirea este satisface pe toţi şi ne-ar ajuta să una importantă, deoarece noua mergem mai departe, atunci în lege reprezentă un impuls seri- următorii 4-5 ani putem să uităm Legea Finanţelor publice locale, votată în lectura a doua în Parlament, continuă să reprezinte subiectul principal de discuţie în rândul edililor locali, dar noutatea acestuia ridică şi anumite semne de întrebare. CALM a iniţiat o amplă campanie de informare şi de explicare a prevederilor noului sistem de fi nanţare. Având în vedere nenumăratele avantaje pe care le cuprinde acest document novator, conştientizarea rolului acestuia pentru edifi carea unei autonomii locale reale este vitală pentru viitorul comunităţilor noastre. A FI SAU A NU FI? - nu este doar o întrebare existenţială, desprinsă din cărţi, ci reprezintă ilustraţia perfectă pentru momentul istoric pe care-l traversăm. A fi autonomi sau a nu fi ? A fi independenţi în luarea deciziilor sau a nu fi ? A fi stăpâni în localităţile pe care le conduceţi sau a nu fi ? A fi credibili în faţa cetăţenilor care v-au ales să le reprezentaţi interesele sau a nu fi ? De răspunsul la aceste întrebări depinde viitorul APL. În prima etapă a campaniei de informare, Congresul Autorităţilor Locale a reunit, la Chişinău, peste 60 de reprezentanţi ai autorităţilor locale, cărora le-a organizat o întâlnire cu autorii legii, dar şi cu cei care vor implementa noile În debutul întâlnirii, preşedin- os pentru dezvoltarea durabilă de orice reformă în domeniul ad- prevederi - responsabili din cadrul Ministerului Finanţelor. tele CALM, Tatiana Badan, a sa- a localităţilor: „CALM a observat ministraţiei locale, mai ales pri- lutat deschiderea primarilor către o anumită insufi cienţă a infor- vind întărirea capacităţilor şi creş- dialog şi a menţionat că sugestiile maţiei, care generează reticenţă, terii gradului de autonomie”. La iniţiativa CALM, la sfârşitul (CALM) au participat mai mulţi şi observaţiile acestora sunt foar- de aceea credem că explicaţiile Unul dintre autorii Legii, lunii iulie, a fost organizată şi des- primari de localităţile ţării, dar şi te importante, în contextul în care sunt oportune. Din discuţiile cu Adrian Ionescu, consilier tehnic făşurată prima sesiune de dezba- preşedinţi de raioane. Destul de a rămas foarte puţin timp pentru membrii noştri am dedus că exis- principal în cadrul Programului teri asupra modifi cărilor operate reprezentativă a fost delegaţia a acumula opiniile şi a le remite tă aspecte tehnice care urmea- Comun de Dezvoltare Locală In- la Legea Finanţelor Publice Lo- din partea autorităţilor statului, structurilor statului: „Această în- ză a fi ajustate. Nu este vorba că tegrată, a explicat că proiectul cale. Totodată, au fost discutate în speţă Ministerul Finanţelor, in- tâlnire a fost solicitată de majo- sistemul nou este unul bun sau de lege are drept scop crearea şi aspecte ce vizează procesul de stituţia care urmează să pună în ritatea membrilor CALM, şi asta rău, problema e că necunoscutul consolidarea autonomiei finan- elaborare a bugetelor locale pen- aplicare noile prevederi, dar şi să deoarece au apărut mai multe ne- întotdeauna sperie. De aceea, tre- ciare la nivel local, prin aplicarea tru anul 2014, conform noului sis- elaboreze un mecanism de con- înţelegeri legate de metodologia buie să punem cărţile pe masă, să câtorva principii-cheie, printre tem. La ședinţa lărgită a Consiliu- lucrare optim şi comprehensiv în aplicării noilor prevederi, mai ales vedem ce ne frământă şi să găsim care consolidarea bazei venitu- lui de Administrare al Congresului relaţiile cu autorităţile locale de în ceea ce priveşte esenţa legii şi soluţii satisfăcătoare pentru toată rilor, autonomia deciziei asupra Autorităţilor Locale din Moldova nivelul unu şi doi. a noului sistem de fi nanţate care lumea, să ne sufl ecăm împreună lor, dar şi reformarea sistemului Buletin informativ LEGEA FINANŢELOR LOCALE: A FI SAU A NU FI? VOCEA 6 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

venit ale persoanelor fi zice, să menţioneze: „Se simte o lipsă 2014, UN AN SUB SEMNUL care pentru autorităţile de cronică de informaţie din partea nivelul 1 sunt de 75 la sută. Direcţiilor Finanţe. Şi eu, contabi- În prima variantă puteau fi lă cu o experienţă de 15 ani, mă 10 sau 0 la sută. Astfel, ve- descurc cu greu în noile reguli. AUTONOMIEI FINANCIARE REALE!? niturile le direcţionaţi de sine Trebuie să fi e explicată clar noua stătător, orientându-vă după formulă, dacă nu este înţeleasă necesităţile comunităţii”. din prima, trebuie să se insiste, Primarii, prezenţi la reuniu- căci comunicarea şi găsirea unui ne, au accentuat faptul că Legea numitor comun sun bazele unei Finanţelor Locale le dezleagă colaborări facile pe viitor. Nu ştiu, mâinile, dar şi îi provoacă să fie poate se întâmplă din lipsa resur- mai activi în atragerea surselor selor umane, dar Ministerul trebu- alternative. În această ordine ie să discute activ cu reprezentan- de idei, Nicolae Tudoreanu, pri- ţii localităţilor”. mar de Feşteliţa, raionul Ştefan Svetlana Borţoi, şefa Direcţiei Vodă, a menţionat: „Trebuie să Finanţe în învăţământ, cultură şi gândim în contextul noului sis- ştiinţă a explicat modalitatea prin tem. Am impresia că Direcţia care autorităţile locale urmează generală finanţe a făcut calcu- să solicite anumite sume pentru le greşite şi ambigue, de aceea asigurarea activităţii centrelor de transferuri şi impozite parta- devină o competenţă exclusivă a cret, cum să facem ca pierderile contabilii sunt puşi în dificultate. culturale, sociale şi educative: jate: „Legea este un prag de tre- autorităţilor administraţiei publice să nu existe”. Procedura care urmează să fie „Momentan, v-am oferit două cere la maturitate. Noul sistem locale. Asta nu înseamnă că pri- Diana Răzlog, consultant su- implementată este încuraja- formulare, unul pentru sistemul este concentrat pe impozitul pe măriile care întâmpină greutăţi nu perior în cadrul Ministerului Fi- toare, noi trebuie să susţinem vechi de calculare şi unul potrivit venit al persoanelor fizice, iar vor fi susţinute în primă etapă. Nu nanţelor, a explicat reprezentan- acest sistem, deoarece este de noilor prevederi. Noi am primit autorităţilor locale de nivelul 1 şi este de neglijat şi faptul că siste- ţilor Autorităţilor Publice Locale perspectivă. Noi avem nevoie de proiectele de buget din aproxi- 2 le sunt acordate cote fixe. Un mul votat în două lecturi va spori diferenţele dintre sistemul vechi proceduri, de reguli noi. În aşa mativ 14 raioane. Foarte puţini, lucru e cert, din 896 de autorităţi independenţa APL în elaborarea şi cel nou, dar şi avantajele pe fel, din rapoartele bugetare dis- într-adevăr, au urmat instruc- locale, doar 178 vor avea buge- si gestionarea autonomă a pro- te mai mici decât cele pe care le priilor resurse: „Toate ţările eu- primeau din alocarea tradiţiona- ropene folosesc sisteme similare. lă. Ultimele pierd, per ansamblu, Acum nu aveţi acea dependenţă 50 de milioane, iar primele în- de cuantumul de venituri pe care registrează o creştere totală de îl puteţi obţine din toate felurile de aproximativ 300 de milioane. În impozite fi scale şi din alte surse. plus, pentru primii doi ani sunt Benefi ciul principal e că nu mai prevăzute conturi de recompen- sunteţi dependenţi de nişte cal- sare. Astfel, autorităţile locale cule ale Ministerului Finanţelor, care se trezesc în noul sistem cu care până acum vă indica cum să bugetele diminuate, pot solicita cheltuiţi banii. Dacă doriţi un sis- de la Ministerul Finanţelor un tem „corect” în ghilimele, să ştiţi transfer în acest sens”. că toţi banii ar veni la Chişinău, Reprezentanţii APL, prezenţi unde se acumulează 67 la sută din la întrunire, au evidenţiat mai impozitele pe venit ale persoane- multe probleme cu care se con- lor fi zice şi 75 la sută din TVA. Nu fruntă în elaborarea bugetelor ar fi tocmai corect în raport cu alte conform noului sistem, accen- localităţi, unde cetăţenii tot trebuie tuând şi anumite aspecte care, să primească servicii, căci la fel de în opinia lor, nu au fost luate în mult muncesc. Noi am încercat să care le asigură noua redacţie a par presiunile, regulile nescrise. ţiunile de rigoare. Acestea sunt calcul la elaborarea Legii Finan- păstrăm echilibrul. Nu putem lăsa Legii Finanţelor Publice Loca- Se pun bazele unui sistem care explicit redate în formular. Astfel, ţelor Locale. Printre acestea, se localităţile sărace fără sprijin”. le: „În varianta veche aveam o să ne dea posibilitatea să pu- atunci când nu vă ajung resurse numără datele statistice luate ca În context, directorul executiv normative de cheltuieli, care tem face bugete multianuale, să pentru întreţinerea grădiniţelor, bază pentru calcul. Astfel, potri- CALM, Viorel Furdui, a specifi cat: erau stabilite la nivel central. accesăm credite investiţionale. centrelor de educare, şcolilor vit edililor locali, utilizarea unor „Multe dintre problemele enunţate Ulterior, erau calculate veni- Este un sistem bun. Ceea ce s-a muzicale, indicaţi şi argumentaţi informaţii neactualizate despre sunt de natură tehnică. În lectura turile, alte taxe şi încasări. făcut este un rezultat al profesio- acest lucru la capitolul - solicitări numărul de locuitori ar putea a doua au fost solicitate şi operate Transferul de la bugetul de nalismului. Haideţi să ne întoar- suplimentare. E poziţia care va conduce la o evaluare incorectă anumite schimbări. Astfel, o parte nivelul 2 se calcula ca dife- cem acasă, să mai facem calcu- fi acoperită din transferurile cu a bugetelor. Totodată, primarii din impozitul persoanelor juridice renţă dintre cheltuieli şi veni- le, poate nu toţi au înţeles corect destinaţie specială. Nu este târ- au cerut explicaţii privind prin- ar putea rămâne la nivel local, iar turi. Acum, în varianta nouă, formula, căci de multe ori e vor- ziu să conlucrăm şi să rezolvăm cipiul solidarităţii aplicat în noua în jur de o pătrime din taxa rutieră unicele schimbări la partea ba de confuzii ale contabililor”. toate problemele care apar. Con- lege, prin care localităţile sărace nu este exclus să treacă la nivelul de venituri sunt acele cote Svetlana Cucu, primarul de tează ca acestea să fi e formulate vor fi sprijinite suplimentar, dar întâi. Noi trebuie să discutam con- de defalcări la impozitele pe Cruglic, raionul Criuleni, a ţinut şi incluse în capitolul la care mă şi au solicitat revederea posibi- refeream”. lităţii de acumulare a impozite- La fi nalul întâlnirii, s-a decis lor pe venit a persoanelor fizice că propunerile şi sugestiile mem- după viza de reşedinţă. În acelaşi brilor CALM vor fi acumulate şi timp, participanţii la reuniune şi- expuse într-un document unic au exprimat îngrijorarea faţă de de experţii Congresului Autori- activitatea centrelor sociale, a tăţii Locale din Moldova. Acesta caselor de cultură şi a aziluri- va fi remis ulterior autorităţilor. lor pentru persoane social-vul- Totodată, vor fi organizate un şir nerabile, pe care le-au deschis de seminare de instruire, în ca- în anul 2013. Potrivit acestora, drul cărora experţii, împreună cu din bugetul calculat pentru anul reprezentanţii Ministerului de Fi- 2014 nu le reuşeşte să atingă nanţe, vor explica în detalii esenţa măcar plafonul de salarizare. noului sistem, dar şi particularită- Ca răspuns, expertul Victor ţile mecanismelor de aplicare. Josan a specifi cat că implementa- Amintim că, Legea Finanţelor rea Legii privind fi nanţele publice Publice Locale a fost votată în locale în redacţia nouă va asigu- Parlament, în a doua lectură, pe ra ca întregul proces bugetar să 13 iulie curent. VOCEA LEGEA FINANŢELOR LOCALE: A FI SAU A NU FI? Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 7

Adrian IONESCU, consilier tehnic principal în cadrul Programului Comun MIZA NOII LEGI: de Dezvoltare Locală Integrată: „ Guvernul şi Parlamentul VIITORUL EUROPEAN trebuie să dea un semnal mai clar că Legea fi nanţelor

ILOR AL APL ŞI ŢĂRII Ţ publice locale va intra în vigoare in 2014 În perioada 19 august - 14 octombrie 2013, CALM şi-a extins campania de „ informare pe tot teritoriul ţării. În colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Cance- Şedinţa organizată de CALM, cu participarea unor preşedinţi de raioane, pri- laria de Stat, sunt organizate un şir de seminare de informare şi consultare a mari si directori economici, pentru a discuta efectele percepute ale noii Legi a APL. Edilii şi contabilii din cele 898 de autorităţi publice locale din satele, oraşe- fi nanţelor publice locale a fost oportună şi a oferit informaţii noi. Şedinţa a fost

RILE EXPER marcată de deschidere şi “s-a spus lucrurilor pe nume”. Organizatorii trebuie le şi raioanele Republicii Moldova, participă la seminare specializate, dedicate Ă felicitaţi pentru iniţiativă. Faptul că Legea Finanţelor Publice Locale nu a fost formării şi gestionării bugetelor locale după sistemul de fi nanţare prevăzut de votată în varianta fi nală, precum şi că a fost cerută elaborarea bugetelor în două noua redacţie a Legii privind fi nanţele publice locale. variante, a creat impresia că Ministerul Finanţelor nu este sigur de efectele noii legi, că Guvernul nu este pe deplin convins că va introduce noul sistem, şi că, Conform conceptului, echipele mobile, Moldova 2020, şi a Strategiei naţionale de foarte posibil, acest sistem nu va fi aplicat din 2014. Reprezentanţii APL nu fac constituite din reprezentanţi ai Cancelariei descentralizare, adoptate de Parlamentul deosebirea între schimbarea noului sistem de fi nanţare (defalcări din IVPF şi de Stat, Ministerului Finanţelor, Congresul Republicii Moldova, şi face parte din re-

RECOMAND transferuri de echilibrare) şi noua formulă de fi nanţare a educaţiei, care sunt Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), şi forma de descentralizare, care urmăreşte

 doua reforme diferite. Noua formulă de fi nanţare a educaţiei, prin transferuri experţi din partea partenerilor de dezvol- dezvoltarea echilibrată şi durabilă a tuturor cu destinaţie specială, a fost introdusă în 2013 pentru învăţământul pre-uni- tare, se deplasează în toate raioanele ţării localităţilor Republicii Moldova, consolida- versitar, o altă formulă urmând a fi folosită pentru învăţământul pre-şcolar din pentru a explica în detalii noua modalitate rea capacităţilor şi sporirea autonomiei lo- ILOR ILOR 2014. Direcţiile raionale de fi nanţe par a nu fi înţeles noile condiţii de fi nanţare şi

Ţ de formare a bugetelor locale, raporturile cale, şi participarea mai largă a cetăţenilor metodologia de elaborare a bugetelor. Bugetele pregătite de acestea, precum şi dintre autorităţile centrale şi cele locale în la viaţa comunităţii. recomandările date primăriilor, sunt în mare parte şi evident eronate, după cum ceea ce priveşte formarea bugetelor, şi alte Seminarul „Comunicarea, informarea a reieşit din discuţie. Totodată, multe primării nu au fost consultate, iar unele aspecte de interes pentru primării. şi asistenţa tehnică pentru APL privind noul nici măcar informate, privind bugetele prezentate în numele lor de autorităţile În cadrul seminarelor, prezentările te- sistem al fi nanţelor publice locale” s-a des- raionale Ministerului de Finanţe. În anumite cazuri, bugetele pregătite conform oretice sunt însoţite de exerciţii practice făşurat deja în mai multe raioane ale ţării, noului sistem, cu date furnizate de Direcţiile Raionale de Finanţe, continua să şi schimburi de păreri. Primarii adresează printre care Hânceşti, Leova, Căuşeni, Can-

RILE EXPER utilizeze normativele de cost. În concluzie, am remarcat lipsa de înţelegere, lip- întrebări referitor la funcţionarea noului temir ş.a. Participanţii au discutat subiecte Ă sa de capacitate şi, posibil, reaua credinţă, a Direcţiilor Raionale în pregătirea sistem de fi nanţare a APL, precum şi re- precum prezentarea reformei de descen- bugetelor în două variante. Un număr mare de primari şi directori de fi nanţe/ feritor la alte probleme conexe, cu care se tralizare, rolul noului sistem de fi nanţa- contabili din primării par a nu înţelege cum se formează bugetele în noul sistem. confruntă. re, particularităţile specifi ce ale calculării În anumite cazuri, primăriile reclamă defi cite de buget, deşi au bugete mai mari Iniţiativa instruirii primarilor şi fi nanţişti- transferurilor cu destinaţie specială ş.a., în noul sistem. Raioanele din zona de securitate au avut condiţii fi nanciare privi- lor locali în domeniul fi nanţării APL aparţine în sesiunea practică fi ind efectuate exerci- legiate (de ex 30% spor de salariu al funcţionarilor) care nu sunt oferite de noul Cancelariei de Stat şi Ministerului Finanţe- ţii de elaborare a bugetelor conform noului sistem (care tratează toate autorităţile în mod echitabil, conform unor anumite RECOMAND lor, în parteneriat cu CALM şi este susţinu- sistem. Spre fi nal, cei prezenţi s-au expus criterii). Un grant cu destinaţie specială ar putea fi introdus pentru a continua  tă de partenerii de dezvoltare ai Guvernului vizavi de noul sistem de fi nanţare publică şi oferirea acestor privilegii Autorităţilor Locale din Zona de Securitate. Anumite în domeniul descentralizării şi consolidării principiile de elaborare a bugetelor locale primării au în gestiune Centre de Asistenţă Socială şi unităţi conexe care au fost autonomiei locale. Printre aceştia se numă- în condiţiile de autonomie bugetară. Pe tot

ILOR ILOR înfi inţate de programe internaţionale şi apoi preluate în gestiune de primărie.

Ţ ră: Programul comun de dezvoltare locală parcursul seminarului, primarii şi contabilii Deşi decizia Consiliilor locale presupune asumarea responsabilităţii acestora în integrată (PNUD/UN Women), Proiectul de şi-au exprimat opiniile privind metodologia continuare, în cazul în care noile condiţii bugetare ar duce la închiderea Centre- susţinere a autorităţilor locale din Moldova de implementare a noilor prevederi, dar şi lor după încetarea fondului de compensare, ar fi de dorit sa fi e găsită o soluţie (USAID), precum şi Proiectul «Modernizarea referitor la oportunitatea acestora. de fi nanţare. serviciilor publice locale» (GIZ). Reproducem unele alocuţiuni care vin Noul sistem de fi nanţare a APL este să contureze situaţia în teritoriu şi gradul RECOMANDĂRI introdus în conformitate cu prevederile de pregătire a Autorităţilor Locale de a apli- RILE EXPER Programului de guvernare, a Strategiei ca în practică noul sistem. Ă  Informare şi comunicare susţinută: o campanie de informare şi co- municare trebuie începută imediat şi susţinută până când bugetele lo- cale sunt elaborate şi legea aprobată în varianta fi nală. Actorii princi- pali sunt Ministerul de Finanţe şi Cancelaria de Stat, cu sprijinul CALM şi al partenerilor de dezvoltare;  Organizarea cât mai rapidă a unor şedinţe de instruire pe tot terito- Victoria CUJBĂ, şefa direcţiei politici

RECOMAND riul privind de descentralizare la Cancelaria de Stat:

  Noul sistem de fi nanţare  Metodologia de elaborare a bugetelor conform priorităţilor Legea Finanţelor locale e un prim locale, şi fără a utiliza normative de cost; „ ILOR ILOR pas, dar va deschide portiţe pentru alte Ţ  Prezentarea informaţiei online, inclusiv organizarea unor sesiuni de întrebări şi răspunsuri ce vor putea fi consultate atât în timpul campa- reforme niei de informare, cât şi mai târziu, ca referinţă; „ “Noul sistem de fi nanţare a APL este tanţii CALM, care v-au apărat interesele cu  Utilizarea la maximum a programelor de asistenţă tehnică pentru a introdus în conformitate cu prevederile toată sinceritatea şi competenţa pe care o elabora bugetele locale rapid şi în condiţii optime până în luna octom- Programului de guvernare, a Strategiei are cu siguranţă echipa, a ajuns la această brie. LGSP/USAID, JILDP, şi posibil GIZ, au deja echipe şi mandatul de Moldova 2020, şi a Strategiei naţionale de formulă de consens, care convine şi auto-

RILE EXPER a oferi această asistenţă. Resurse suplimentare trebuie găsite pentru descentralizare, adoptate de Parlamen- rităţilor de nivelul 1, dar şi celor de nive- Ă ca această asistenţă să fi e extinsă la cât mai multe primării din ţară; tul Republicii Moldova, şi face parte din lul al 2 . Graţie noilor prevederi, primăriile  Guvernul şi Parlamentul trebuie să dea un semnal mai clar că Legea reforma de descentralizare, care urmă- vor benefi cia de nişte relaţii în baza unor fi nanţelor publice locale va intra în vigoare in 2014, astfel încât mesa- reşte dezvoltarea echilibrată şi durabilă norme clare. Dacă până în prezent, mai jul să ajungă la toate Consiliile Raionale şi Locale; a tuturor localităţilor Republicii Moldova, mult Direcţia Finanţe vă aducea la cunoş-  În activităţile de comunicare publică şi de instruire, Ministerul Finan- consolidarea capacităţilor şi sporirea au- tinţă date, conform noii scheme, iar APL ţelor trebuie să explice că cele două variante sunt pentru a îmbunătăţi tonomiei locale, şi participarea mai largă era pedepsite într-un fel pentru veniturile RECOMAND aplicarea noului sistem, şi nu pentru a avea o ieşire în caz că nu se a cetăţenilor la viaţa comunităţii. Noul în plus, tăindu-li-se din transferuri, acum aprobă noua lege; sistem dă o independenţă primăriilor în nu va mai fi aşa. Deoarece transferurile  Dacă pregătirea bugetelor în două variante creează difi cultăţi de în- raport cu administraţia publică centrală. ocupă mai mult de 80 de procente, este de ţelegere, atunci ar trebui renunţat la varianta 1 (conform sistemului Odată cu implementarea Legii, nu va fi loc înţeles de ce am început cu ele, dar asta actual) şi cerute bugete doar pentru varianta 2 (noul sistem). De fapt, de politică, de preferinţe. Sunt argumente va deschide portiţe pentru alte reforme. primăriile şi consiliile raionale nu mai au motive practice de a prezen- forte în favoarea acestei legi. În plus, este Trebuie să fi m consecvenţi, să realizăm ta bugetele Ministerului de Finanţe în noul sistem, deoarece nu mai prevăzut un fond de compensare pe o pe- pas cu pas ceea ce avem de făcut. Vrem să există sume/transferuri negociate, cu excepţia unui număr limitat de rioada de 2 ani. Veniturile vor fi la acelaşi conlucrăm cu dvs., astfel să pătrundeţi în APL care sunt îndreptăţite la participarea în Fondul de Compensare, şi nivel, de aceea nu există motive de îngrijo- esenţa modalităţilor propuse, fi indcă sunt aceasta doar pe durata vieţii acestui Fond – doi ani. rare. Echipa care a lucrat în cadrul Minis- în benefi ciul tuturor. Rămânem într-o le- terului Finanţelor, cot la cot cu reprezen- gătură permanentă. Buletin informativ LEGEA FINANŢELOR LOCALE: A FI SAU A NU FI? VOCEA 8 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

mentarea acestei legi, mă îndoiesc de acest cine ne pornim la drum, aş prefera ca parti- fapt. Costuri politice vor fi , cine va trebui să dele politice din Republica Moldova, înainte MIZA NOII LEGI: le suporte? Este o lege nouă, dar având în de votare, să se expună public asupra aces- vedere calitatea clasei politice, se poate da tei legi. Să fi e o poziţie clară, să nu sară din şi ca ceva bun şi ca ceva rău, şi interpretări căruţă la un moment dat, ca societatea să VIITORUL EUROPEAN vor fi multe. Ori rămânem la sistemul acela vadă lipsa de consecvenţă. Aspiraţiile euro- primitiv, ori ne mişcăm înainte. E o lege cu pene sunt puse pe acest cântar. Mă duc de bătaie lungă, iar aceşti doi ani sunt o pernă aici optimist şi voi recomanda conducerii de oxigen, iar cei din teritoriu Parlament tre- mele de partid să voteze această Lege în AL APL ŞI ŢĂRII buie să se mobilizeze. Noi trebuie să ştim cu Parlament”.

Tatiana BADAN, primarul satului Selemet, raionul Viorel FURDUI, director executiv CALM: Cimişlia, preşedinte CALM: „ Dacă nu adoptăm legea în regim „ Miza este enormă şi nu putem de urgenţă, riscăm să pierdem trenul pune sub semnul hazardului viitorul european.„ comunităţilor noastre.„ „Am organizat aceste măsuri pentru ca să putem îmbunătăţim acest docu- Practic, toţi cei care vin la seminare să stopăm procesul de descentralizare, să ca primarii şi contabilii să cunoască mai ment, pentru că în această toamnă Legea reprezintă CALM. Cred că noi acum tră- pierdem trenul european. Pe noi ne deran- bine această nouă formulă. Ca o reformă urmează să fie votată în ultima lectură. im unul dintre cele mai decisive momente jează faptul că apar zvonuri că s-ar încerca să devină o istorie de succes e nevoie Noile prevederi vor face o distincţie mai pentru comunităţile noastre. Proiectul de amânarea implementării noilor prevederi. de implicarea tuturor factorilor de deci- clară a responsabilităţilor, vor oferi mai lege a fost elaborat şi votat în două lecturi. Orice tergiversare e distrugătoare pentru zie. Faptul că anumite neclarităţi fac să multe stimulente pentru primării şi vor Chiar dacă nu este perfect, în esenţa sa e întreg domeniul. Totodată, APL aşteaptă planeze incertitudinea asupra acestei micşora influenţa raioanelor asupra for- ceea ce de zeci de ani vorbim şi aşteptăm deja de prea mult timp schimbarea. Aceas- legi importante, e nevoie să comunicăm, mării bugetelor locale. Prin asigurarea - să dăm libertatea APL, astfel încât pri- tă lege generează mai multe întrebări, astfel încât să găsim soluţii pentru orice unui mai mare grad de responsabilitate marii să fi e stăpâni la ei acasă. Legea e un precum consolidarea veniturilor, stimula- problemă şi răspuns pentru orice între- autorităţilor locale de nivelul 1, autono- prim pas, însă fără această lege putem uita rea autorităţilor publice locale de a folosi bare. Miza este enormă şi nu putem pune mia bugetelor locale s-ar putea mări, despre dezvoltare, despre descentraliza- cât mai raţional potenţialul economic local sub semnul hazardului viitorul comunită- potrivit unor estimări, de 5 - 8 ori. E un rea reală. Multe dintre problemele la care și, în plus, de a atrage investiţii În ceea ce ţilor noastre. Trebuie să participăm activ indiciu greu de neglijat!”. fac referinţă primarii sunt de ordin tehnic priveşte probabilitatea majorării unor taxe şi pot fi rezolvate ulterior, pentru că acest şi impozite, vreau să spun că nici situaţia sistem este mult prea important pentru actuală, atunci când zeci de ani nu se mo- APL, ca din cauza unor elemente minore difi că anumite impozite în timp ce nevoile să fi e tergiversat. Cineva încearcă să amâ- cetăţenilor cresc, nu mai merge. Un lucru e Dorin CHIRTOACĂ, primarul ne adoptarea, dar va fi o mare greşeală, iar cert, este nevoie de un dialog continuu, de municipiului Chişinău: noi vom pierde trenul european ocazia de discutarea detaliată a tuturor aspectelor, la Se spune că Chirtoacă şi primăria a europeniza APL. Această lege depoliti- o masă rotundă cu reprezentanţii autorită- „ zează, oferă independenţă primarilor, care ţilor de diferite niveluri, astfel încât deciziile Chişinău sunt împotriva Legii obţin instrumente efi ciente de muncă şi îşi luate să fi e perfecte şi acceptabile din punc- dezleagă mâinile în ceea ce priveşte luarea tul de vedere al potenţialului de dezvolta- Finanţelor Locale. Nu este aşa!„ deciziilor. Tocmai de aceea, CALM a iniţiat re a comunităţilor. Primul bloc presupune „Din câte înţeleg, în Parlament nu se cum s-a mai făcut anterior. Şi CALM, con- această campanie extinsă de informare, consolidarea bazei de venituri locale proprii doreşte votarea Legii Finanţelor Locale. ducerea Congresului, este bravo pentru împreună cu Ministerul Finanţelor şi Can- şi a autonomiei de decizie asupra lor. Ur- Din ceea ce cunosc până la ora actuală, toate acţiunile de lobby în ceea ce priveşte celaria de Stat. Trebuie să colaborăm, să mează blocul doi, care prevede reformarea unii colegi nu doresc votarea acestor noi promovarea intereselor autorităţilor regi- avem discuţii constructive, să găsim soluţii sistemului de transferuri şi impozite parta- prevederi, din motiv că vor pierde ceva onale şi locale. Se spune că Chirtoacă şi comune pentru anumite situaţii şi neclari- jate şi statuarea acestuia pe baze obiective control asupra distribuirii banilor în teri- primăria Chişinău sunt împotriva Legii Fi- tăţi, deoarece fără Legea Finanţelor locale şi previzibile. O altă acţiune, care face parte toriu. În cazul în care este votată Legea nanţelor Locale. Nu este aşa. Noi am fost în formulă nouă vom avea probleme mari din blocul trei de acţiuni, implică consoli- în Parlament, circa 800 de milioane de lei împotrivă la o anumită etapă, atunci când pe plan intern şi extern. Unul din principale- darea managementului fi nanciar la nivelul automat vor fi distribuite către APL, ceea erau lezate interesele Chişinăului, dar s-a le criterii ale acestui sistem rezidă în faptul APL, cu garantarea disciplinei fi nanciare, ce înseamnă o îmbunătăţire a situaţiei lucrat foarte mult în acest sens şi am re- că se păstrează anvelopa fi nanciară, cu o creşterea transparenţei şi participării lo- fi nanciare în oraşe şi sate. Raţiunea este uşit convingerea partenerilor externi, dar formulă foarte clară de compensare, pen- cale. Noi mai avem obiective, însă ele vor foarte simplă: de ce să fi e date automat şi colegilor de la Ministerul Finanţelor, tru care vor fi găsite fonduri. Dacă nu ad- veni deja din propunerile celor de aici, din tuturor, în baza legii, când aceşti bani ar pentru a modifi ca anumite lucruri şi a nu optăm Legea în regim de urgenţă, riscăm teritoriu”. putea rămâne în bugetul de stat şi să fi e face discriminare între Chişinău şi terito- împărţiţi pe criterii politice? Din ceea ce riu. Prin urmare, acum, ultima variantă a am auzit, ar putea prevala anume acest proiectului de lege este bună de votat şi, Grigore COBZAC, preşedintele raionului Hânceşti: argument - să fi e făcută împărţeala în respectiv, de schimbat situaţia pentru au- „ Legea este una revoluţionară, birouri, în funcţie de anumite înţelegeri, torităţile locale”. dacă sunt oameni care au curajul s-o promoveze!„ Victor STÎNĂ, primarul satului Gura Galbenei: „ Pentru locuitorii din Gura „Este bine cunoscut faptul că în SUA, în brare care ne asigură că drumul acesta va fi Galbenei această inovaţie în sistemul timpul încercărilor de a nimici robia, o doză unul fără riscuri. Mai rău nu va fi , dar pentru mare de rezistenţă venea din partea robilor, cei care au responsabilitate, li se dă posibili- bugetar va fi benefi că din toate care erau împotriva libertăţii. Ne-am trezit şi tatea să fi e mai bine în comunitatea lor. Aici punctele de vedere. noi cam în postura asta. Eu sunt deprins să vine lupta cu cumătrismul. Eu sunt cu două „ evaluez şi riscurile, şi oportunităţile. Poziţia mâini pentru această lege. Dar, desigur că „Satul Gura Galbenei este acceptat punctele de vedere. Primăria noastră va fi mea este foarte clară: legea este una revo- este necesară o susţinere politică enormă în Programul Comun de Dezvoltare Lo- stimulată pentru colectarea celor 5 taxe luţionară, ţine de modernizarea ţării, dacă pentru aprobarea în lectură fi nală a acestei cală Integrată (2013- 2015) şi nou am de impozit noi prevăzute de Strategia de sunt oameni care au curajul să promoveze legi. Cu reforma învăţământului am călcat fost familiarizaţi atât cu noul sistem de Descentralizare a APL, care urmează să această lege, este foarte bine pentru ţară. pe greblă, atunci când cei care adoptase, vo- aprobare a bugetului Primăriei, cât şi cu fie adoptată în lectură finală. Calcularea Legea acordă posibilităţi să ne pornim la tase legi se distanţau şi spuneau: nu, nu, noi mecanismul de finanţare. Pentru locuito- veniturilor şi cheltuielilor în mod cores- drum, iar traseul de mai departe depinde de suntem cu poporul, nu am votat aşa ceva. rii din Gura Galbenei această inovaţie în punzător va îmbunătăţi serviciile publice fi ecare dintre noi. Sunt fondurile de echili- Vom avea susţinere politică pentru a imple- sistemul bugetar va fi benefică din toate pentru populaţie”. VOCEA LEGEA FINANŢELOR LOCALE: A FI SAU A NU FI? Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 9

Valeriu MUSTEAŢĂ, preşedintele Asociaţiei altul, găsesc consens, foarte bine şi uşor până la urmă noi facem alegerile şi locale, Primarilor Căuşeni: se găsesc voturi. Dar când e vorba de ţară, şi parlamentare, cei de joi, anume primarii. Pe 1 februarie am fost nevoiţi să facă ceva pentru administraţia publică Trebuie să susţină Legea Finanţelor Locale „ locală, li se face frică. Fiecare avem infl u- şi noi îi vom susţine mai departe. Altfel se să ieşim în stradă şi am făcut-o nu enţă asupra politicienilor noştri, de sus, că vor stopa toate reformele”. numai pentru salariu. Nu trebuie să ne temem de responsabilităţ„i! Alexei BUSUIOC, primar de Capaclia, Cantemir: APL trebuie să aibă banii lor. Noi „ Mă bucur că aceste şedinţe în terito- zarea, acest cuvânt spune mult. Legea este „ riu dau roade. Cu câtva timp în urmă am extraordinar de bună, binevenită.. A venit organizat de sine stătător un seminar, dar timpul acum ca să avem această vrabie în aceasta vrem, ca să nu depindem de am plecat de acolo disperat, văzându-mi mână şi nu trebuie să o pierdem. Nu trebuie culorile politice. colegii nedumeriţi. Astăzi ne-am atins sco- să ne temem de responsabilităţi. Este for- „ pul. Este o zicală - Banii nu aduc fericire, mulă unică pentru întreaga ţară, pentru toţi „Una din abordările reformei este par- ţie în care nu putem face nimic: acesta e dar fără ei nu poţi administra comunitatea. primarii. Sunt sigur că atunci când vom in- tea financiară, care, de fapt, este piatra bugetul care ţi-a venit şi gata. Problema Dacă mergem la o descentralizare, atunci tra şi mai bine în esenţa noului mecanism, problemei, din cauza acesteia noi nu prea trebuie abordată la nivel sistemic. Se bat trebuie să fi e descentralizată şi fi nanţarea. ne va fi mai uşor să acceptăm schimbarea. ne înţelegem. Aici este vorba de nişte in- aceştia de la Chişinău: au guvern, n-au Monotonia s-a schimbat, iar majoritatea Deja observ că foarte multe aspecte au fost terese care apar între raion şi primăriile guvern... Guvernările locale trebuie să votează pentru această lege. Descentrali- clarifi cate”. din raion: nivelul doi încearcă să îşi tragă meargă ca ceasul, în regim autonom, poziţiile financiare, să le aibă în mâini, ca, după reguli foarte clare. Ele trebuie să după aceea, să poată, conform culorilor aibă banii lor şi trebuie să-şi satisfacă politice, să împartă aceşti bani. O mare necesităţile lor acolo, în teritorii. Ce au majoritate a primarilor din sate, în prin- aceştia de la Chişinău de împărţit - treaba Veronica HERŢA, şefa Direcţiei Generale Finanţe din cipiu, nu sunt de acord cu această stare lor. Noi aceasta vrem, ca să nu depindem cadrul Primăriei Chișinău de lucruri. Noi suntem puşi într-o situa- de culorile politice”. „ Este o lege multașteptată, care oferă posibilităţi multiple APL. „ Mihai ROŞCOVAN, coordonator program al PCDLI: „Municipalitatea nu e împotriva legii nar de bun – capacitatea fiscală pe cap de „Legea trebuie să intre în funcţie de la şi acest lucru trebuie înţeles clar. Este o locuitor. Am făcut o estimare pe exemplul „ lege multașteptată, care oferă posibilităţi UTA Găgăuzia. Astfel, doar defalcările 1 ianuarie 2014, în caz contrar punem multiple APL. Credem că acest document care urmează să fie acumulate, raportate cruce pe descentralizare.” şi aceste prevederi vor diminua şi chiar la numărul de locuitori, ar reprezenta un „ elimina imixtiunea politicului în reparti- venit de 317 lei pentru fiecare. Asta, în zarea transferurilor către bugetele de ni- condiţiile în care, potrivit bugetului exe- „Foarte multe s-au schimbat, aveţi mea? Ei tot au cetăţeni, ei tot trebuie să velul 1 şi 2. În situaţia în care cheltuielile cutat pentru 2012, am avut situaţia când libertate, dar asta e foarte esenţial. Dvs. presteze servicii, trebuie să existe o soli- APL vor fi direct dependente de volumul în municipiul Chișinău s-au cheltuit doar Depolitizarea, pe timpul comuniştilor era daritate. Reforma este gândită în aşa fel venitului, autorităţile locale vor fi motiva- 2,99 de lei. Această variantă a Legii este mai bine, pentru că atunci când transfe- încât să nu existe şocuri, pentru că pri- te să câștige bani, ceea ce este un lucru mult mai transparentă şi mult mai echi- rurile nu sunt proporţionale nu e bine. În mari nu vor avea bugete mai mici decât în foarte bun. Există un indicator extraordi- librată.” cazul impozitelor pe venitul persoanelor 2012. Legea trebuie să intre în funcţie de fi zice, este primarul de la Leuşeni, el are la 1 ianuarie 2014, în caz contrar trebuie minus în comparaţie cu 2012, nu trebuie să punem cruce pe descentralizare, la care să contribuim ca să fi e în rând cu toată lu- am lucrat 5 ani”. Ştefan VLAS, preşedintele Asociaţiei Primarilor, Hânceşti: „ Deputaţii trebuie să susţină Legea Finanţelor Locale şi noi îi vom susţine mai departe.„ „ Nu trebuie să politizăm acest subiect. chipuite. Vedeţi că şi parlamentarii se tem Noi dacă vrem să facem reforme, nu trebu- ba de una, ba de alta, dar atunci când trebu- ie să ne temem de alegeri sau de riscuri în- ie să decidă privatizarea unui obiectiv sau Buletin informativ VIZIUNI…PRIMARE VOCEA 10 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE NOUL SISTEM, VECHILE SPERANŢE

o modalitate de motivare pentru simplu exemplu. Staţi câteva ore primari. Noi încercăm prin noul la un magazin din sat și o să ve- Deşi satul Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, sistem să dezlegăm aceste pro- deţi câtă bere se vinde în două se regăseşte în lista satelor perdante ceduri ca să putem genera noi ore! Capacitate fi nanciară există, după implementarea noului sistem de venituri la bugetele locale, ca să avem nevoie de pârghii. De ce să fi nanţare locală, primarul localităţii nu nu fi m penalizaţi pentru că am nu reducem din aceste plăceri vede o problemă în asta. Dimpotrivă, încasat mai multe venituri și să vicioase ale cetăţenilor şi să-i Nicolae Tudoreanu este ferm convins că ni se ia din transferuri. În vechiul motivăm să fi e responsabili, să noile reglementări vor avea un impact sistem anume aşa se proceda: contribuie la dezvoltarea şi ame- pozitiv asupra dezvoltării localităţilor, dacă aveai un efort fi scal şi ma- najarea locului în care trăiesc? dar şi asupra fundamentării unei descen- jorai cantitatea de venituri, riscai Noi o să încercăm chiar prin in- tralizări reale. Totodată, edilul consideră ca în viitorul an să se diminueze termediul CALM- ului să obţinem că noul sistem nu numai că dezleagă transferul de la buget. Să mai ca impozitul funciar să fi e diferit, mâinile primarilor, dar îi determină să facem un calcul simplu, la im- şi anume în dependenţă de locul fi e mai responsabili şi mai insistenţi. pozitul pe proprietate. Avem, de de amplasare a terenului. Cei care exemplu, 1000 de gospodării şi au pământul în zone cu acces Nicolae TUDOREANU, primar de Feşteliţa, raionul Ştefan primim transfer undeva 20 000 gratuit la apă, cred că e normal să Care sunt handicapurile sis- Vodă: lei, reieşind din tariful de 20 de plătească un impozit mai mare. temului actual de fi nanţare? lei, însă uneori se taxează cu 5 Noua redacţie a Legii Finanţelor ?În primul rând, sistemul vechi Un sistem modern de fi nanţe lei. În timpul apropiat va fi revizu- locale este un început cu care noi este unul moștenit, pentru că, „ ită această taxă şi vă daţi seama putem solicita bugete multianu- odată cu trecerea de la sovietele ce va însemna aceasta pentru ale, putem planifi ca investiţii pe săteşti la primării, nu s-a schim- publice e și normal să se bazeze primării? Bugetul ei va creşte, termen lung, la bancă nu poţi să bat nimic. S-au făcut ajustări pe pentru că impozitul nu ar trebui ajungi să iei un credit cu bugetul pe venituri.„ să fi e mai mic de 100-150 de lei. care este la moment. Însă cu sis- parcurs, dar acestea sunt insu- fi ciente. Ceea ce pot remarca ca temul nou băncile vor vedea că aspecte pozitive sunt doar modifi - presiunile. Sistemul deschide re tendenţioasă, declarând că noul Speraţi pe majorarea taxe- primăriile au un buget cu care pot cările în ceea ce priveşte evidenţa oportunităţi diverse: planifi carea sistem ar avea mai multe infl uenţe lor, impozitelor… rambursa, dar şi facilităţi fi scale contabilă şi sistemul trezorerial, bugetelor multianuale, accesa- negative asupra autorităţilor loca- ?Altă soluţie nu este, pentru că care le permit un credit. care au avansat şi pot preîntâmpi- rea creditelor investiţionale, po- le. Aceasta îi debusolează pe unii oamenii deja au cu ce să plăteas- na anumite inegalităţi în dirijarea sibilitatea de a direcţiona banii primari. Ar fi bine ca aceste opinii că. În plus, deja devin mai respon- De unde o să ia venituri sa- banilor publici. Ultimul este chiar conform necesităţilor. În vechiul să fi e expuse de către specialiști, sabili, îşi dau seama că nu putem tul dvs.? o oglindă clară, la orice moment sistem prognozarea se face pe dar nu de cei care nu înţeleg care trăi doar din impozitele de la vamă, ?O să le acumuleze așa cum poţi să vezi care este situaţia fi - normativ de cheltuieli şi se stabi- este diferenţa dintre sistemul nou nanciară reală. lesc raporturi bugetare numai cu și cel vechi. Necunoscutul este cel nivelul doi. Respectiv, de multe care sperie, până la urmă. Ce nu este bine? ori, raioanele încercau să facă Centralizarea şi politizarea fi - în aşa fel ca primăriile să nu știe Satul dvs. se regăseşte în nan?ţelor locale au îngenuncheat cum s-au calculat şi de unde vin lista perdanţilor. În acelaşi satele. Nu este bine, deoarece din sursele. În noul sistem avem mai ?timp, în calitate de primar, start, de la elaborarea bugetelor, multă transparenţă, predictibilita- susţineţi schimbarea, de ce? se simte o implicare directă a au- te și stabilitate. Orice sistem, orice reformă torităţilor centrale în formarea și nu poate mulţumi pe toată lu- prognozarea banilor destinaţi pri- În această perioadă, pri- mea. În cazul în care avem 85 - măriilor. Şi asta, pentru că pornim măriile îşi planifi că bugetul în 90 % câștigători este perfect. În de la normativul de cheltuieli. Un ?două formule - conform siste- cazul nostru, câștigul o să vină sistem modern de fi nanţe publice mului vechi, dar şi celui nou. cu timpul. Neapărat. Odată cu in- e și normal să se bazeze pe veni- Diferenţele sunt sesizabile? troducerea noului sistem o să fi e turi. Astăzi noi ne lăudăm că avem Cu părere de rău, la starea fi - un fond de compensare care o să autonomie locală, dar, de multe nanciară proastă pe care o avem, balanseze în primul an pierderi- ori, sunt doar afi rmaţii declarati- am mai pus pe ghebul contabililor le, ca noi, în 2015, să recâștigăm ve, fără o continuitate reală. și aceste două mari mașinării de aceste compensări din veniturile calcul. Pentru mulţi dintre ei, noua locale. Noi avem nevoie de pro- „ În cazul în care avem 85 - 90 % Noul sistem anulează aces- metodologie de calcul este neclară. ceduri, nu de bani. Procedurile, te inconveniente? Mai există şi persoane care, sper la rândul lor, generează venituri sunt câștigători - este perfect, ?În cadrul noii formule dispar că din neştiinţă, etalează o aborda- la bugetele locale și reprezintă pentru noi câștigul o să vină cu timpul! Neapărat!„ trebuie să încercăm să dezvoltăm le-a acumulat, dar nu o să fie baza fi nanciară proprie. penalizat pentru venit. O să se facă corectări la impozitele pe De ce s-au speriat unii pri- proprietate, ele sunt foarte re- mari de sistemul nou? duse comparativ cu ţările care ?Noi tot timpul spuneam că sunt avansate în sistem. Noi avem nevoie de autonomie, dar producem pachete bio, pe teri- acum s-au speriat de respon- toriu urmează să se deschidă o sabilitate. Nu mă tem să afi rm fabrică mică pentru prelucrarea acest lucru. Cum se spune la noi, gunoiului menajer. Este vorba la moldoveni, e mai bine să gân- despre o întreprindere la stan- dească altcineva pentru noi. darde europene: cu tot procesul în subteran şi ecologic nepe- Mulţi spun că economia ţării riculoasă. Perspectivele care este pe burtă și nu o să aibă ve- s-ar întrezări în urma noului ?nituri prea mari. E un argument? sistem de finanţare sunt îmbu- Nu este corect, vă dau un curătoare. VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 11 RM, RESTANŢIERĂ ÎNAINTE DE SUMMIT-ul DE LA VILNIUS

ţin includerea proiectului pe ordinea planifi carea bugetelor multianuale, ţări. În ultima perioadă de timp, sunt de zi în cadrul sesiunii de toamnă/iar- accesarea creditelor investiţionale, vehiculate informaţii, precum că în nă a Legislativului, au, totuși, păreri posibilitatea de a direcţiona banii con- anumite cercuri s-ar discuta despre împărţite. Unii consideră că legea ur- form necesităţilor. În vechiul sistem o posibilă tărăgănare a implementării mează a fi îmbunătăţită, iar alţii cred prognozarea se face pe normativ de sau chiar despre o amânare a adop- că noile prevederi trebuie implemen- cheltuieli şi se stabilesc raporturi bu- tării în varianta fi nală a modifi cărilor tate cât mai rapid. getare numai cu nivelul doi. Respec- la Legea fi nanţelor publice locale. De De cealaltă parte, autorităţile lo- tiv, de multe ori, raioanele încercau asemenea, suntem informaţi despre cale se plâng că în condiţiile impuse să facă în aşa fel ca primăriile să nu unele acţiuni de manipulare și indu- de vechea lege, primăriile au ajuns la știe cum s-au calculat şi de unde vin cere în eroare a unora dintre colegii sapă de lemn, în timp ce guvernanţii sursele. În noul sistem am avea mai noștri, reprezentanţi ai APL, cărora, tărăgănează lucrurile. ”Centralizarea multă transparenţă, predictibilitate și în lipsa de informare adecvată pri- şi politizarea fi nanţelor locale au înge- stabilitate”, reiterează Tudoreanu. vind noul sistem de fi nanţe locale, li nuncheat satele. Nu este bine, deoare- Potrivit directorului executiv se inoculează ideea că nu este nevoie ce din start, de la elaborarea bugetelor, CALM (Congresului Autorităţilor de această lege. Suntem departe de Legea Finanţelor Locale și procesul de descentralizare a ajuns se simte o implicare directă a autori- Locale din Moldova), Viorel Furdui, a generaliza această situaţie și chiar în vizorul Consiliului Europei. Pe data de 9 septembrie, curent, tăţilor centrale în formarea și progno- adoptarea în lectură fi nală a modi- avem încrederea (speranţa), că, per Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adresat un șir zarea banilor destinaţi primăriilor. Şi fi cărilor la Legea privind Finanţele ansamblu, clasa politică actuală de la de recomandări Republicii Moldova. Forul European amintește asta, pentru că pornim de la normati- Locale reprezintă piatra de temelie nivel central și local, este conștientă autorităţilor moldovenești despre importanţa adoptării și imple- vul de cheltuieli. Un sistem modern de pentru activitatea ulterioară a auto- de importanţa acestei reforme pentru mentării unor legi, în contextul scoaterii de sub monitorizare a fi nanţe publice e și normal să se baze- rităţilor locale, dar și pentru ralierea viitorul atât a procesului descentra- Republicii Moldova. ze pe venituri. Astăzi noi ne lăudăm că Republicii Moldova la valorile euro- lizării și modernizării administraţiei avem autonomie locală, dar, de multe pene privind guvernarea locală. Din publice, cât și pentru dezvoltarea rea- Adunarea Parlamentară reite- insistă asupra necesităţii derul[rii ori, sunt doar afi rmaţii declarative, fără păcate, zelul unor guvernanţi s-a lă (economică, socială, culturală etc.) rează importanţa respectării de către procesului de descentralizare, dar și o continuitate reală”, menţionează Ni- cam pierdut, iar promisiunile făcute a comunităţilor locale și a întregii ţara noastră a angajamentelor asu- asupra adoptării în lectură fi nală a noii colae Tudoreanu, primar de Feşteliţa, APL-urilor nu se îndeplinesc în ter- ţări”, a conchis Viorel Furdui. mate în cadrul Parteneriatului Estic, Legi a fi nanţelor publice locale, un in- raionul Ştefan Vodă. mene rezonabile. ”Retorica privind Amintim că, Legea Finanţelor astfel încât parafarea Acordului de strument indispensabil în procesul de Edilul de Feșteliţa mai spune că importanţa implementării noului sis- Publice Locale a fost votată în Parla- Asociere RM-UE, dar şi adoptarea îmbunătăţire a echităţii transferurilor în cadrul noii formule de fi nanţare, de tem de fi nanţare se schimbă de la o ment, în a doua lectură, pe 13 iulie cu- deciziei privind liberalizarea regimului și consolidării autonomiei locale. care e nevoie ca de aer, ar dispărea zi la alta și ameninţă să spulbere un rent. Deputaţii au promis să dezbată de vize să nu întâmpine impedimente. Totuși, după ce au votat Legea în presiunile asupra primarilor. ”Siste- vis european care aparţine nu numai varianta fi nală a legii în sesiunea care În articolul 10 al adresării, APCE două lecturi, parlamentarii, deși sus- mul deschide oportunităţi diverse: autorităţilor locale, dar și întregii va începe pe 26 septembrie. CORLEAP: TIMPUL DE A REGÂNDI ROLUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE ÎN PARTENERIATUL ESTIC Primarii și reprezentanţii regionali din UE și ţările Parteneriatu- lui Estic au adoptat recomandări politice pentru cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic al șefi lor de stat, care va avea loc pe 28-29 noiembrie, 2013, la Vilnius. La reuniune a participat şi o delegaţie din partea Congresului Autorităţilor Locale din Mol- dova: Tatiana Badan, președinte CALM, Dorin Chirtoacă primarul municipiului Chișinău, vicepreședinte CALM, Viorel Furdui, direc- tor executiv CALM și Alexandru Osadci, expert CALM.

La Reuniunea din 3 septembrie prioritare cum ar fi reforma adminis- curent - Conferinţa autorităţilor loca- traţiei publice, descentralizarea fi sca- le și regionale din Parteneriatul Estic lă și cooperarea teritorială. (CORLEAP ) - s-a convenit de comun CORLEAP solicită acţiuni con- acord că, autorităţile locale trebuie să crete în cele trei domenii principale se implice ca parteneri activi în Strate- identifi cate care încetinesc dezvolta- gia Parteneriatului Estic, în elaborarea rea democraţiei locale și regionale din de politici, pentru a face diferenţa în fa- ţările partenere din Est, și anume : voarea cetăţenilor pe care îi reprezintă. - lipsa de autonomie fi nanciară și În deschiderea celei de a 3-a se- capacitatea fi scală limitată; Estic, care să devină unul de bază, deseori, este suprapolitizată. În CORLEAP va participa la Summit- siuni plenare anuale a CORLEAP, - necesitatea de reformare a ad- similar justiţiei, drepturilor omu- acest context, o deosebită atenţie, ul de la Vilnius din 28-29 noiembrie organizate sub Președinţia Litua- ministraţiei publice la nivel local și lui, libertăţii presei și altele; urmează a fi acordată dezvoltării 2013 unde vor fi expuse recomandă- niană, Ramón Luis Valcárcel Siso, regional; - Implicarea mai activă a CoR, creșterii capacităţilor APL și a aso- rile sale. În baza concluziilor Summit- Președinte al Comitetului Regiunilor - cooperarea teritorială limitată UE și a altor structuri europene în ciaţiilor sale pentru a accesa fon- ului, CORLEAP va dezvolta apoi Pla- și copreședinte CORLEAP, a decla- în cadrul spaţiului parteneriatului Es- promovarea APL (implicarea APL duri disponibile: instruirea, schim- nul său de acţiune pentru 2014-2015. rat: «Credem cu fermitate că a sosit tic (EaP). în procesul decizional din ţările bul de experienţă, elaborarea de Menţionăm că, Conferinţa auto- momentul de a regândi Parteneriatul CALM a venit cu o serie de propu- respective: monitorizare, avize, ghiduri și manuale accesibile etc. rităţilor locale și regionale din Parte- Estic. Avem nevoie de o nouă aborda- neri, care au fost luate în consideraţie recomandări). În cadrul reuniunii reprezentanţii neriatul Estic (CORLEAP) a fost înfi in- re, în care Parteneriatul să fi e văzut şi incluse în recomandările CORLEAP - Crearea instrumentelor fi - puterilor locale şi regionale din UE au ţată de către Comitetul Regiunilor, în ca un instrument de susţinere a ţări- pentru întrunirea șefi lor de Guvern, nanciare efective în cadrul COR- împărtăşit experienţa ţărilor din care 2011, pentru a aduce o dimensiune lor implicate în realizarea reformelor care va avea loc la Vilnus, precum: LEAP care ar fi cele destinate provin, subliniind că descentralizarea regională și locală în Parteneriatul și modernizării. Autorităţile locale și - Chemarea instituţiilor Euro- susţinerii proiectelor APL și a aso- fi scală este un deziderat la capitolul Estic al UE. Aceasta reunește 36 de regionale pot și sunt gata să aducă o pene (CoR, Comisia Europeană, ciaţiilor lor din ţările Parteneriatu- descentralizare în cadrul UE. Toto- politicieni regionali și locali - inclusiv contribuţie substanţială pentru pro- Parlamentul European etc.) de a lui Estic; dată, au fost prezentate exemple de 18 de CoR reprezentând UE și 18 din ducerea acestor schimbări». aborda subiectul descentralizării - Asigurarea accesului direct bune practici de descentralizare fi sca- ţările Parteneriatului Estic (Armenia, În ultimii doi ani, CORLEAP și-a și democraţiei locale în cadrul rela- al APL la fondurile europene, fără lă în ţări precum Republica Moldova, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Mol- axat activitatea pe o serie de domenii ţiilor între UE si ţările Parteneriatului tutela excesivă a Guvernului care, Georgia, Belarus și Armenia. dova și Ucraina). Buletin informativ VOCEA 12 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

PARTENERII DE DEZVOLTARE, CU OCHII PE REFORMA APL La 3 iulie, curent, reprezentanţii mai multor organizaţii LEGEA FINANŢELOR LOCALE, VORBE ÎN VÂNT internaţionale şi programe de dezvoltare s-au întrunit SAU ANGAJAMENTE ASUMATE? la o şedinţă informală a donatorilor pentru a trece în revistă activităţile de promovare a reformei de descen- tralizare. LEGEA FINANŢELOR LOCALE, PIERDUTĂ ÎN CORIDOARELE PUTERII!? Semne de îngrijorare și nedumerire în mediul primarilor din lizării și reformei finanţelor locale”, a ţară. Edilii locali bat alarma și spun că, în ultima vreme, tot mai conchis Viorel Furdui. multe declaraţii, făcute inclusiv de ofi ciali cu funcţii de înaltă Grigore Cobzac, preşedintele raio- răspundere în stat, îi determină să creadă că soarta Legii Finan- nului Hânceşti, menţionează că Legea ţelor Locale este predestinată. Chiar dacă retorica de faţadă a Finanţelor Locale este una revoluţiona- guvernanţilor rămâne aceeași și se axează pe importanţa des- ră, iar fără adoptarea cât mai grabnică a centralizării fi nanciare a APL, în coridoarele puterii se discută tot acesteia, satele și orașele vor fi în con- mai insistent despre amânarea sau chiar anularea implementării tinuare folosite drept monede de schimb noilor prevederi. Primarii se tem că adoptarea în lectură fi nală a în jocurile politice:„ E o lege cu bătaie Legii va fi stopată de forţele politice care, astfel, vor să-și păs- lungă, iar aceşti doi ani sunt o pernă de oxigen, iar cei din teritoriu, Parlament Potrivit participanţilor la şe- stituţiilor donatoare, prezenţi la treze pârghiile de infl uenţă și mijloacele de pressing asupra APL, trebuie să se mobilizeze. Noi trebuie dinţă, în prezent, partenerii re- şedinţă, susţinerea în continuare până la alegerile din 2015. să ştim cu cine ne pornim la drum, aş formei – guvernele Danemarcei, a acestor eforturi va depinde de prefera ca partidele politice din Repu- Germaniei, României, Statelor voinţa politică de care va da do- Primarii ameninţă că se vor adre- susţine mai departe. Altfel se vor stopa blica Moldova, înainte de votare, să se Unite şi Suediei, Consiliul Euro- vadă Guvernul moldovean pen- sa instituţiilor europene, inclusiv toate reformele”. expună public asupra acestei legi. Să fi e pei, Programul Naţiunilor Unite tru realizarea plenară a reformei președintelui APCE, Jean-Claud Mignon, Și Viorel Furdui, directorul exe- o poziţie clară, să nu sară din căruţă la pentru Dezvoltare şi alte agenţii de descentralizare. Eugen Fur- care se afl ă într-o vizită ofi cială în Re- cutiv al CALM, organizaţia care pro- un moment dat, ca societatea să vadă ONU, şi mai multe fundaţii stră- culiţă, consilierul Secretarului publica Moldova, dacă autorităţile nu-și movează interesele APL, a confirmat lipsa de consecvenţă. Aspiraţiile europe- ine de dezvoltare – desfăşoară general al Guvernului, a mulţu- vor onora promisiunile, iar Legea va fi că pe adresa Congresului au parvenit ne sunt puse pe acest cântar. Mă duc de activităţi în câteva compartimen- mit partenerilor de dezvoltare pusă în sertar. Totodată, aceștia spun mai multe semnale de acest gen, din aici optimist şi voi recomanda conducerii te ale reformei. Acestea includ: pentru asistenţa acordată şi a că ar putea recurge la măsuri mai dras- teritoriu. Totodată, expertul susţine că mele de partid să voteze această Lege în managementul fi nanţelor publice reiterat angajamentul executi- tice, acţiuni masive de protest, dacă noul dacă Legea nu va fi adoptată în regim Parlament”. locale şi descentralizarea fi sca- vului de a duce la bun sfârşit cele sistem de fi nanţare va fi blocat în Par- de urgenţă, Moldova riscă să piardă În context, Mihai Roşcovan, coor- lă, clarifi carea competenţelor începute, pentru a oferi satelor lament. trenul European, iar autonomia loca- donator de program al PCDLI, aver- autorităţilor centrale şi locale, moldoveneşti şansa de a se dez- Potrivit edililor locali, în cadrul unei lă va rămâne la cheremul intereselor tizează că dacă Legea nu va intra în statutul proprietăţii publice şi volta armonios. şedinţe cu ofi ciali de la Ministerul Fi- înguste de grup, așa cum a fost zeci vigoare de la 1 ianuarie 2014, va trebui evaluarea proprietăţii primăriilor, Participanţii la şedinţă au nanţelor în raionul Ștefan Vodă, aceştia de ani: ”Constatăm, în ultima vreme se să se pună cruce pe descentralizare: sporirea capacităţilor APL pentru convenit asupra necesităţii cre- au fost întrebaţi de către reprezentan- vorbește mult şi logoreic despre intere- „Legea trebuie să intre în funcţie de la 1 prestarea unor servicii calitative, ării unei platforme de comuni- ţii Asociaţiei Primarilor din raion dacă sele generale și strategice/naţionale de ianuarie 2014, în caz contrar trebuie să abordarea ghişeului unic pentru care permanentă în domeniul Legea Finanţelor Locale va fi adoptată, dezvoltare a unei administraţii publice punem cruce pe descentralizare, la care serviciile administrative şi pro- descentralizării pentru unifi carea așa cum s-a promis, în cadrul sesiunii locale moderne și, în genere, a comu- am lucrat 5 ani”. movarea unor proiecte de coope- mesajelor despre necesitatea re- de toamnă/iarnă. Aceştia au răspuns că nităţilor noastre locale. Dar promisi- Amintim că, acum două săptămâni, rare intercomunitară, asistenţă formei, dar şi despre benefi ciile acest lucru nu se va întâmpla, cu sigu- unile, se pare, rămân la nivel de de- premierul Iurie Leancă a reiterat dispo- pentru elaborarea planurilor de acesteia pentru autonomia locală ranţă, nici în anul viitor, iar primăriile vor claraţii, căci carul nu se mişcă din loc, nibilitatea guvernării de a continua re- dezvoltare strategică la nivel de şi dezvoltarea satelor moldove- trebui să-și calculeze proiectele de bu- iar fabula cu lebăda, racul şi ştiuca e forma descentralizării locale: „Sperăm comună sau oraş-reşedinţă de neşti. O asemenea platformă de get conform schemelor existente. tocmai potrivită pentru a ilustra starea că forul legislativ va reuşi să adopte le- raion, şi altele. comunicare va fi lansată în cel Reacţiile mai multor primari, din de lucruri. Dacă ceva timp în urmă, toţi gea în lectură fi nală în timp util, astfel Potrivit reprezentanţilor in- mai scurt timp. diferite regiuni ale ţării, care așteaptă liderii politici şi de opinie menţionau la încât toate cele aproape 900 de primării de ani buni implementarea acestei legi, unison despre rolul aproape crucial al din Moldova să benefi cieze de transfe- nu au întârziat să apară. Ştefan Vlas, noii scheme de finanţare a autorităţilor ruri mai echitabile la bugetele locale şi preşedintele Asociaţiei Primarilor, Hân- locale, astăzi vocile au pierdut din in- fonduri mai ample, deja începând cu ceşti, este de părere că subiectul este tensitate, iar unii încearcă prin diferite anul 2014”. unul excesiv de politizat, iar aceasta tertipuri să pună beţe-n roate, astfel În același timp, Legea Finanţelor leagă și mai mult mâinile autorităţilor încât noile prevederi ale Legii Finanţe- Locale și procesul de descentralizare a locale: ”Noi dacă vrem să facem refor- lor Locale să nu fie aprobate în lectură ajuns în vizorul Consiliului Europei. Pe me, nu trebuie să ne temem de alegeri finală, aşa cum era planificat. Deja a data de 9 septembrie, curent, Adunarea sau de riscuri închipuite. Parlamentarii câta oară în istoria scurtă a Republici Parlamentară a Consiliului Europei a se tem ba de una, ba de alta, dar atunci Moldova ideile progresiste sunt jertfite, adresat un șir de recomandări Republi- când trebuie să decidă privatizarea unui fără a se ţine cont de consecinţele de- cii Moldova. Forul European amintește obiectiv sau altul, găsesc consens, foarte zastruoase a unor astfel de decizii pe autorităţilor moldovenești despre im- bine şi uşor se găsesc voturi. Dar când e plan intern sau extern? Se vehiculează portanţa adoptării și implementării vorba de ţară, să facă ceva pentru admi- chiar și unele nume ale politicienilor, unor legi, în contextul scoaterii de sub nistraţia publică locală, îi ia frica. Fiecare care din raţionamente înguste de grup, monitorizare a Republicii Moldova. În avem infl uenţă asupra politicienilor noş- partid, personale etc., sunt gata să se articolul 10 al adresării, APCE insistă tri, de sus, că până la urmă noi facem dezică de principiile și valorile promo- asupra adoptării în lectură fi nală a noii alegerile şi locale, şi parlamentare, cei vate anterior sau chiar să renunţe la Legi a fi nanţelor publice locale, un in- de joi, anume primarii. Trebuie să susţi- propriile promisiuni și declaraţii (in- strument indispensabil în procesul de nă Legea Finanţelor Locale şi noi îi vom clusiv publice) în susţinerea descentra- îmbunătăţire a echităţii transferurilor. VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 13 AUTONOMIA FINANCIARĂ LOCALĂ, SUB LUPA PARTENERILOR EUROPENI (recomandări şi rezoluţii)

cauza insufi cienţei resurselor fi nanciare, glijarea excesivă aplicată de către auto- care le sunt alocate. La aceasta se adaugă rităţile naţionale asupra nivelului II, și de o lipsă de claritate în ceea ce privește dis- către nivelul II asupra nivelului I, în special tribuirea competenţelor și a fi nanţelor. în ceea ce privește gestionarea resurselor e) Un exemplu de lipsă totală a autono- fi nanciare; miei fi nanciare locale constituie - dependenţa c) insufi cienţa taxelor locale și lipsa puternică a APL de cea centrală şi compo- transparenţei în modul în care autorităţile nentele acestuia, absenţa aproape totală a centrale redistribuie resursele fi nanciare impozitelor şi taxelor locale şi lipsa unui me- către APL; II COMITETUL canism efi cient de colectare a taxelor locale. Din 2005, atunci când această situaţie a fost REGIUNILOR expusă în recomandările Congresului, situa- RECOMANDĂRI ţia nu s-a îmbunătăţit în această direcţie. AL UNIUNII a) Delegaţia consideră că este necesar EUROPENE: 2. RECOMANDAREA N179 să fi e consolidate resursele proprii ale APL, I. CONGRESUL să fi e reformat sistemul de taxe comune şi 1. Așteaptă cu interes realizarea a Congresului Autorităţilor consolidată autonomia fi nanciară a admi- AUTORITĂŢILOR unei descentralizări administrative şi Locale și Regionale al nistraţiei publice locale; fi scale veritabile, optimizarea politicilor LOCALE Consiliului Europei (reiterată în b) Alocarea de resurse fi nanciare către de egalizare fi nanciară şi alocare a resur- APL care trebuie să fi e proporţionale cu recomandările din 2012): selor la nivelul local şi regional, extinderea ȘI REGIONALE competenţele și responsabilităţile acesteia, bazei fi scale a administraţiilor locale, în- precum se menţionează în art. 9(2) al Car- AL CONSILIULUI a) caracterul foarte limitat al autonomi- curajarea parteneriatelor public-private în tei, astfel încât aceasta să fi e în măsură să ei fi nanciare; dezvoltarea serviciilor publice şi consolida- EUROPEI: le exercite, în special, în lumina Recoman- b) în practică deciziile ce ţin de gestiu- rea capacităţii administrative a autorităţilor dării 313 (2011) a Congresului, cu privire la nea resurselor bugetare a colectivităţilor publice de la nivel local şi regional; alegerile locale în Republica Moldova; 1. Raportul privind situaţia locale sunt supuse aprobării autorităţilor 2. Observă că lipsa unui exerciţiu c) Permiterea APL de a colecta mai centrale sau celor raionale ; sistematic şi robust de gestionare auto- democraţiei locale în Republica multe taxe şi impozite locale, plus la taxa c) veniturile colectivităţilor locale provin nomă a propriilor fi nanţe locale duce ine- Moldova, aprobat la 13 martie de proprietate şi impozitele pe bunurile în principal din transferurile de la Centru și vitabil la diminuarea capacităţii ALR de a 2012, în cadrul sesiunii 22 construite, ratele cărora ar putea fi deter- de la raioane, ceea ce evident a impus o pu- îşi asuma integral responsabilităţile care minate de APL, în limitele legale, în con- al Congresului Autorităţilor ternică dependenţă faţă de Guvern și com- le revin în gestionarea fondurilor europe- formitate cu art. 9(3) al Cartei. De aseme- Locale și Regionale a Consiliului ponentele acestuia ; ne, care solicită capacităţi administrative şi nea, este necesar de clarifi cat procedurile Europei d) dependenţa totală de raioane sub as- de planifi care strategică adecvate şi fonduri de partajare a resurselor fi nanciare alocate pect fi nanciar, în special cu referire la distri- sufi ciente pentru acoperirea cuantumului APL, astfel încât acestea să fi e în măsură Concluzii/constatări principale: buirea transferurilor; contribuţiei fi nanciare locale; constată că, să elaboreze propriul buget și să satisfacă a) Raportorii au sentimentul că situa- e) criteriile de defi nire ale sumei tran- din perspectiva rolului crescând al progra- necesităţile cetăţenilor lor; ţia democraţiei locale şi regionale în Re- sferurilor utilizate de ministerul Finanţelor melor care se adresează comunităţilor lo- publica Moldova ar trebui să facă obiecul nu sunt destul de transparente ; cale şi regionale din vecinătatea UE, conso- unei aprecieri nuanţate de la ultima reco- f) cvasi-absenţa impozitelor locale și 4. RECOMANDAREA N312, lidarea autonomiei fi nanciare a autorităţilor mandare din 2005. În fapt, dacă și au fost lipsa unui mecanism efi cace de colectare a adoptată la sesiunea nr. 21 al publice locale este o componentă vitală a constatate ameliorări pe diverse aspecte, impozitelor locale. CALRCE, 27 Septembrie 2011 procesului de identifi care a soluţiilor la pro- rămâne o realitate faptul că recomandă- blemele comune prin intermediul cooperă- rile care au fost adoptate în anul 2005 în 3. RECOMANDAREA N322 al Consiliul Europei recomandă Guvcer- rii regionale şi transfrontaliere dintre ALR privinţa Republicii Moldova, trebuie să fi e Congresului Puterilor Locale și nului Reoublicii Moldova: f. să asigure și din UE şi Republica Moldova; reiterate. Regionale a Consiliului Europei: să efectueze măsuri concrete spre descen- 3. Aşteaptă cu interes punerea în b) Finanţele locale sunt încă, în pre- tralizare, consolidarea autonomiei locale aplicare a unui sistem transparent, zent, reglementate de Legea din 2003, deşi a) dezechilibrul major între compe- și fi nanciare, în conformitate cu Carta eu- echitabil şi credibil al fi nanţelor pu- aceasta încă în 2006 a fost considerată „în- tenţele și responsabilităţile administraţiei ropeană a autonomiei locale, asigurând un blice locale, caracterizat prin: dispariţia vechită” şi nepotrivită în raport cu realităţile publice locale (APL) și resursele alocate transfer real de competenţe și resurse, care practicilor rigide şi clientelare care susţi- economice și sociale, fi ind depăşită de evo- acestora; să permită autorităţilor locale să își asume neau un sistem dezechilibrat de distribuire luţiile din această perioadă. b) autonomia fi nanciară și fi scală foar- întreaga responsabilitate pentru adminis- discreţionară a resurselor bugetare către c) Schimbările preconizate ca urmare te limitată a APL, care se refl ectă în ne- trarea treburilor locale; comunităţile locale; eliminarea posibili- a recomandării de Congresul din 2005 nu tăţilor de a infl uenţa structura veniturilor au fost finalizate în totalitate şi efortul de acumulate de către alte niveluri adminis- a pune în aplicare recomandările a fost trative; consolidarea independenţei proce- întrerupt în 2007, după alegerile loca- sului bugetar local şi asigurarea surselor le. Întrebările de ordin financiar şi cele adecvate de venituri, colectarea de taxe referitoare la personalul administraţiei proprii, care va permite gestionarea în publice locale sunt în continuare de mare mod autonom a propriilor resurse şi, im- actualitate. Astfel, nici o schimbare nu plicit, va da posibilitatea dezvoltării unor a fost făcută la fi nanţele locale şi situ- politici de dezvoltare economică locală; aţia, în loc să se îmbunătăţească, s-a asigurarea cu mijloace fi nanciare cores- înrăutăţit şi poate fi considerată, din punzătoare a competenţelor delegate de punctul de vedere al aleşilor locali, ca către stat comunităţilor locale; transfor- și blocată. marea procedurilor de egalizare fi nan- d) Delegaţia a avut impresia că, de jure, ciară în instrumente veritabile de sprijin autorităţile publice locale din Republica al comunităţilor dezavantajate; alocarea Moldova dispun de o autonomie declarată, transparentă a resurselor, care să permită dar de facto această autonomie este limita- o gestiune fi nanciară previzibilă de către tă, pe de o parte de ingerinţa administraţiei toate comunităţile locale; protejarea au- publice centrale în activităţile cotidiene ale tonomiei fi nanciare locale de interferenţa autorităţilor locale și pe de altă parte, din autorităţilor publice de la alte niveluri. Buletin informativ VOCEA 14 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE PROMISIUNILE PUTERII: PUNCT ŞI DE LA CAPĂT? De la zis la făcut, multă vreme a trecut!, zice o vorbă din bătrâni. Acest la implementarea Strategiei Naţionale de urmează a fi elaborate şi adoptate. Mai proverb, care înglobează în sine inteligenţa acestui popor, este perfect potrivit pentru Descentralizare. În acest sens, mizez foarte mult ca atât, consider că, în colaborare cu circumstanţele în care autorităţile publice locale sunt impuse să activeze de zeci de ani. mult pe cunoştinţele, profesionalismul şi CALM, legislativul ţării va exercita mai efi - Guvernarea zice frumos şi chiar pare să fi conştientizat importanţa reformei fi nanţelor abnegaţia dumneavoastră ca cea mai va- cient controlul parlamentar asupra imple- locale şi a unei guvernări locale puternice. Dar promisiunile rămân, deocamdată, nere- loroasă contribuţie la calitatea legilor care mentării corecte a legilor adoptate”. alizate. Cât timp trebuie să mai treacă pentru ca iniţiativele de descentralizare a puterii locale, mai ales pe segmentul fi nanţelor, să fi e implementate şi să înceapă să lucreze în favoarea cetăţenilor acestui stat? Ora adevărului a sosit! Să vedem ce se va alege din aceste vorbe în sesiunea actuală a Legislativului. Se va găsi oare Iurie LEANCĂ, consensul politic pentru a vota legea de căpătâi pentru APL, Legea Finan- prim-ministru al RM: ţelor Locale, sau vom fi hrăniţi în continuare cu promisiuni şi vorbe goale? DACĂ TOŢI SUNT CU TRUP ŞI SUFLET „PENTRU”, ATUNCI CINE ESTE „ÎM- „Sperăm că forul le- POTRIVĂ”. Replica celebră: ŞI NOI PE CINE SĂ CREDEM, DOMNILOR? gislativ va reuşi să Vlad FILAT, lider PLDM: adopte legea în lec- „Autonomia în pro- tură fi nală în timp cesul de gestionare util, astfel încât toate a banilor la nivel local cele aproape 900 de va aduce mai multe În realizarea acestei reforme, ne condu- cem de ideea că în Moldova se poate trăi primării din Moldo- PLDM are cea mai numeroasă echi- resurse în sate”. bine şi departe de capitală. Iar acest lucru pă la nivel local - circa 270 primari, 15 poate fi realizat dacă revizuim formula de va să benefi cieze de președinţi de raioane, dar şi o impresio- autorităţilor publice locale în gestionarea transferuri de la nivel central către primării, nantă reprezentare în consiliile locale de fi nanţelor publice în teritorii. În acest sens, şi facem aceste transferuri mai echitabile, transferuri mai echi- toate nivelele. Acest fapt implică o mare am organizat o dezbatere cu colegii noștri eliminând factorii ce încurajează corupţia responsabilitate inclusiv în cazul promo- din teritoriu și vom mai organiza mai multe la nivelul autorităţilor raionale şi locale. tabile la bugetele lo- vării proiectelor de dezvoltare comuni- discuţii scopul fi ind unul: mai multă auto- Legea fi nanţelor publice locale în redacţie tară, şi a proceselor legate în general de nomie în procesul de gestionare a banilor nouă, votată de Parlament în prima lectură cale şi fonduri mai administrarea publică locală, autonomia la nivel local, ceea ce va aduce mai multe acum două săptămâni, prevede o formulă locală și capacitatea APL de a administra resurse în sate, dar și, cel mai important, de transferuri către bugetele locale după ample, deja începând treburile în teritorii. va mobiliza primăriile, administratorii să număr de locuitori şi capacitate fi scală. În mod evident, este şi în interesul tu- aducă mai multe investiţii, iar aceasta va Sperăm că forul legislativ va reuşi să adop- turor colegilor din coaliţia de guvernare conduce la apariţia mai multor locuri de te legea în lectură fi nală în timp util, astfel cu anul 2014”. să venim cu o lege bună, acceptată de toţi muncă, va asigura mai multă transparenţă încât toate cele aproape 900 de primării din partenerii, cu o lege care să ofere efi cienţă și o dezvoltare constantă. Moldova să benefi cieze de transferuri mai lucru le va permite să atragă şi fonduri su- echitabile la bugetele locale şi fonduri mai plimentare pentru dezvoltare - din progra- ample, deja începând cu anul 2014. În con- me europene sau prin investiţii private - ce secinţă, majoritatea primăriilor vor avea vor avea un impact corespunzător: crearea Marian LUPU, lider PD: bugete mai mari şi mai autonome. Acest lucrurilor de muncă în teritoriu. „Mizez foarte mult pe cu- noştinţele, profesionalis- Veaceslav NEGRUŢA, mul şi abnegaţia dum- ministrul Finanţelor: „Metoda nouă va fi neavoastră ca cea mai un stimulent necesar valoroasă contribuţie la pentru autorităţile pu- calitatea legilor”. „Fără o descentralizare şi consolidare serviciilor publice prestate cetăţenilor. Deşi blice locale!” a autonomiei locale, Republica Moldova nu Parlamentul a adoptat documentul în apri- Acest proiect conţine modifi cări cu pri- trebuie întreprinse pentru a consolida pro- va putea să asigure obiectivele centrale de lie 2012, trebuie să constatăm lipsa perfor- vire la Legea fi nanţelor publice locale și la cesul de autonomie a administraţiei publice modernizare şi europenizare anunţate pe manţelor în implementare, care necesită o Codul fi scal și este elaborat pentru a realiza locale. Din punct de vedere al decentrali- plan politic, îmi exprim îngrijorarea că vite- abordare complexă şi sistemică. Or, autori- prevederile punctelor 2.2.1 și 2.2.5 din Pla- zării fi nanciare sunt relevante problemele za redusă a reformării domeniului, precum tăţile locale reprezintă un pilon al structurii nul de acţiuni privind implementarea Stra- referitoare la sistemul de fi nanţare al au- şi insufi cienţa comunicării între autorităţile statale, inclusiv în contextul elaborării şi tegiei naţionale de descentralizare pentru torităţilor publice locale și nivelul de auto- publice centrale şi locale sunt pe măsură să implementării politicilor economice la nivel anii 2012 – 2015, strategie adoptată prin nomie fi nanciară. Printre acestea trebuie genereze un spirit tensionat al discuţiilor. local, fără de care este imposibilă realizarea Legea nr.68 în ziua de 5 aprilie 2012. Strate- menţionate următoarele: autonomia fi scală Strategia Naţională de Descentralizare ur- reformelor democratice inerente parcursu- gia naţională de descentralizare stabilește, limitată, ca și problemă în ceea ce privește măreşte scopul de a consolida capacităţile lui european al ţării. Sunt convins că doar pe baza unei analize complexe, atât situa- impozitele și taxele locale; potenţial fi scal autorităţilor administraţiei publice locale, pe această cale, cu participarea autorită- ţia actuală a procesului de descentralizare, insufi cient și lipsa stimulentelor de extin- a îmbunătăţi managementul şi calitatea ţilor publice locale, vom purcede în sfârşit cât și principalele obiective și acţiuni, care dere a bazei fi scale. A doua problemă care VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 15

există la momentul actul este dependenţa lor, vor avea 45%. Consiliile raionale și UTA privește estimarea incorectă și neconformă dictibilitate și stabilitate. Patru. Indicatori bugetară a fi ecărui nivel al administraţiei Găgăuzia – 25 la sută. Orașele reședinţă de a bazei fi scale, defi cienţe în prognoza părţii de autonomie fi nanciară, o îmbunătăţire publice faţă de cel imediat superior. Adică raion, inclusiv cele din UTA Găgăuzia – 20 de venituri ale bugetelor UAT. Aceasta de- semnifi cativă a acestora. În fi nal, este ne- nivelul întâi depinde de nivelul doi, nivelul la sută. Celelalte unităţi administrativ-te- notă tendinţa UAT- urilor de a-și subesti- cesar să menţionez că modifi cările și com- doi depinde de nivelul central. Un alt bloc de ritoriale de nivelul întâi, inclusiv cele din ma veniturile în scopul de a benefi cia de la pletările care se conţin în prezentul proiect probleme constatate este inefi cienţa siste- UTA – Găgăuzia – 75 la sută. Un alt aspect bugetul de stat de un volum mai mare de de lege consolidează mult conformitatea mului existent de transferuri, care are ca ţine de transferurile cu destinaţie generală transferuri pentru nivelare bugetară. Astfel legislaţiei naţionale cu prevederile Cartei efect descurajarea efortului fi scal propriu al care vor fi alocate direct pe baza formulei de situaţii, constatate în rapoartele Curţii europene a autonomiei locale și corespund autorităţilor locale. Și o altă problemă exis- distinctă pentru unităţile administrativ- de Conturi, nu vor mai fi posibile dacă se în totalitate recomandărilor Congresului tentă este volatilitatea sistemului fi nanţelor teritoriale de nivelul întâi și pentru cele acceptă formula și mecanismele la care am puterilor locale și regionale, având ca efect publice locale de la un an la altul. Pornind de nivelul al doilea. Astfel, între bugetele făcut referinţă. Impactul general scontat al consolidarea generală a autonomiei locale de la aceste analize și constatări în dome- unităţilor administrativ-teritoriale de nive- modifi cărilor și completărilor propuse este în Republica Moldova. Proiectul respectiv niul descentralizării fi nanciare, Strategia lul întâi și cele de nivelul al doilea nu vor unul: consolidarea, lărgirea și creșterea a fost supus dezbaterilor publice o perioa- naţională de descentralizare stabilește, ca exista raporturi fi nanciare de subordonare. semnifi cativă a autonomiei locale în fun- dă îndelungată de timp. Mai mult de 6 – 7 și obiectiv, perfecţionarea actualului sistem Direct în Legea bugetului de stat, în ane- damentarea și administrarea sistemului luni, proiectul a fost consultat, inclusiv cu de fi nanţe publice locale, astfel încât să se xe, vor fi transferate aceste transferuri cu de venituri proprii. Doi. Stimularea colec- Congresul Autorităţilor Locale din Republi- asigure autonomia fi nanciară a autorităţi- destinaţie generală, cu specifi carea entităţii tării veniturilor proprii de către autorităţi- ca Moldova, entităţi, instituţii interesate în lor publice locale cu menţinerea disciplinei de nivel întâi. Transferurile respective vor fi le publice locale. Trei. Transparenţă, pre- acest proces de descentralizare. fi nanciare, maximizarea efi cienţei și asigu- efectuate din Fondul de susţinere fi nancia- rarea echităţii în alocarea resurselor publi- ră, constituit din veniturile... din impozitul ce. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt pe venitul persoanelor fi zice, nealocat, sub prevăzute trei grupuri de activităţi distincte: formă de defalcări. Exemplu poate fi dat în Veaceslav IONIŢĂ, 1. Consolidarea bazei de venituri cazul Chișinăului: 45% alocat, 55% nealo- locale proprii ale autorităţilor publice cat, care va merge la constituirea acestui președinte Comisiei Eco- locale și autonomiei de decizie asupra Fond de susţinere fi nanciară. Setul de in- nomie, Buget şi Finanţe: acestor venituri. dicatori, utilizaţi pentru calculul transferu- 2. Reformarea sistemului de tran- rilor, sunt: capacitatea fi scală pe locuitor, „Așteptam ca Legea sferuri și impozite partajate, stabilirea numărul populaţiei și suprafaţa unităţii acestora pe baze obiective și previzibi- administrativ-teritoriale aproximează bine să fi e votată încă din le, cu separarea bugetelor autorităţilor atât capacitatea fi nanciară locală, cât și ne- publice locale de nivelul întâi și nivelul voile de servicii publice locale. E vorba de al doilea pentru a asigura un nivel mi- ponderile indicatorilor pentru nivelul întâi. 2005-2006. Important nim de servicii, cu condiţia ca sistemul Detalii vizavi de aceste ponderi sunt incluse să nu descurajeze efortul fi scal propriu în nota explicativă detaliată la materialele e să dăm primarilor și utilizarea raţională a resurselor. pe care le dispune fi ecare dintre domniile 3. Consolidarea autonomiei și a ma- voastre. Calculul transferurilor din fonduri- semnalul că aceas- nagementului fi nanciar la nivel de au- le de echilibrare se vor face pe baza datelor „Așteptam ca Legea să fi e votată încă toritate publică locală cu garantarea din ultimul an pentru care există execuţie din 2005-2006. E o problemă foarte mare și tă autonomie visată disciplinei fi nanciare, creșterea trans- bugetară defi nitivă și a datelor statistice cred că acest proces, care a început acum, parenţei și participarea comunităţilor ofi ciale, ceea ce exclude infl uenţa și subiec- este unul benefi c, dar va fi nevoie de vreo este una reală.” sau a cetăţenilor din autoritatea publică tivitatea factorului uman la efectuarea cal- 2-3 ani de ajustare. După ce a fost votată în locală. culelor. Totodată, stabilirea priorităţilor în a doua lectură, nu avem foarte mult timp la nalul că această autonomie visată este una Implementarea acţiunilor din grupuri- utilizarea resurselor fi nanciare vor fi decizii dispoziţie. Împreună cu CALM , cu autorită- reală. Birocraţii se cam opun atunci când le menţionate mai sus impune o activitate exclusiv locale. Autorităţile locale vor lua ţile municipiului Chișinău, sectorul asocia- trebuie să modeleze, dar anumite subiec- concentrată și consecventă pe mai mulţi decizii vizavi de prioritizarea cheltuielilor tiv, vom avea mai multe tipuri de întâlniri, te vor fi revizuite, iar în toamnă să trecem ani, dar, în același timp, este necesară se- din bugetele lor. Sistemul de învăţământ ca să scoatem orice dubii. Comisia pe care deja la lectura fi nală, atunci când vom avea lectarea celor mai urgente și prioritare ac- preșcolar, primar, secundar, general, speci- o conduc va lua în consideraţie toate obser- proiectul defi nitivat al legii, cu toate amen- ţiuni care să stabilească cadrul sistemului al și complementar extrașcolar, precum și vaţiile. Important e să dăm primarilor sem- damentele”. de fi nanţare al autorităţilor publice locale competenţele delegate autorităţilor admi- și care să fi e implementate ca și prioritate. nistraţiei publice locale prin lege vor fi fi nan- Astfel, din punct de vedere al impulsionă- ţate prin transferuri cu destinaţie specială, rii descentralizării fi nanciare este priorita- potrivit sau conform legislaţiei în vigoare. Eduard MUŞUC, preşe- ră implementarea principalelor acţiuni din Sistemul propus de echilibrare și partajare dintele Comisiei Admi- grupul al doilea de activităţi care conţin a veniturilor generale de stat are scopul de elemente-cheie ale descentralizării și fără a crea stimulente pentru consolidarea și nistraţie publică și dez- de care nici o schimbare reală în direcţia dezvoltarea bazei de venituri a administra- voltare regională: asigurării unei autonomii fi nanciare la nivel ţiilor publice locale prin următoarele meca- local nu poate fi realizată. În acest context, nisme. Unu. În primul rând, cheltuielile ad- „Legea va contribui principalele modifi cări și completări care se ministraţiilor locale, după aplicarea noului propun în legislaţie, pot fi prezentate urmă- sistem, vor fi determinate de nivelul veni- la eliminarea toarele. Calculul transferurilor cu destinaţie turilor obţinute de fi ecare unitate adminis- generală pentru echilibrare bugetară pen- trativ-teritorială, și nu de valoarea estima- tru administraţia publică locală va fi bazat tă la nivel central, cum se face în prezent. raporturilor pe venituri, și nu pe bază de costuri medii Astfel, fi ecare unitate administrativ-terito- În primul rând, acest proiect de lege de intermediere”. normative de cheltuieli pe cap de locuitor, rială va fi direct interesată să colecteze cât prevede separarea transferurilor condi- ţinând cont de structura demografi că a po- mai multe venituri, pentru a putea cheltui ţionate de cele generale, separarea tran- pulaţiei și estimările la nivel central, așa mai mult, potrivit nevoilor lor specifi ce. La sferurilor destinate administraţiei publice regională menţionează că nota informativă cum se face în prezent. Accentuez încă o calcularea indicatorului ”capacitate fi scală locale de nivelul întâi de cele destinate la proiectul de Lege pentru modifi carea și dată. Calculul se va face în baza veniturilor, pe locuitor” se utilizează numai veniturile pentru nivelul al doilea, stabilirea relaţiilor completarea unor acte legislative nu expu- și nu în baza costurilor medii normative. De din cota partajată din impozitul pe venitul dintre Ministerul Finanţelor și administra- ne fundamentarea economico-fi nanciară fapt, metodologia de astăzi nu stimulează persoanelor fi zice, făcând abstracţie de ve- ţia publică locală de nivelul întâi și nivelul obligatorie, conform cerinţelor Legii pri- dezvoltarea bazei fi scale și colectarea veni- niturile proprii ale unei unităţi administra- al doilea, precum și eliminarea raporturilor vind actele legislative. Și aici vreau să mă turilor proprii la nivel local. Iar metoda nouă tiv-teritoriale. Astfel, colectarea mai bună de intermediere, exercitate de administra- refer inclusiv la propunerile parvenite din propusă va fi acel stimulent necesar pentru a veniturilor proprii nu infl uenţează sumele ţia locală de nivelul al doilea, proiectul care partea Comisiei administraţie publică și autorităţile publice locale. Defalcările din de echilibrare primite de autoritatea publică le avem noi astăzi. Stabilirea expresă în dezvoltare regională în cadrul discuţiilor. veniturile generale de stat se vor referi la locală. Acest mecanism va conduce și la o proiectul de lege a unor cote concrete ale Comisia administraţie publică și dezvoltare impozitul pe venitul persoanelor fi zice. Co- mobilizare mai mare în vederea planifi cării impozitului pe venit persoanelor fi zice, care regională propune unele modifi cări concre- tele specifi ce de defalcare vor fi pe tipuri de veniturilor proprii. E de menţionat aici că vor fi defalcate în bugetele unităţilor admi- te în vederea îmbunătăţirii proiectului de administraţie locale, prevăzute în legisla- rapoartele de audit ale bugetului unităţilor nistrativ-teritoriale și creșterea gradului de lege și anume. La articolul I, în articolul 8 ţie. Astfel, municipiile Chișinău și Bălţi, cu administrativ-teritoriale și gestionării pa- transparenţă și obiectivitate al fondului de textul, „prin legislaţia privind administraţia excepţia unităţilor administrativ-teritoriale trimoniului public, efectuate de Curtea de echilibrare și a parametrilor acestuia. Co- publică locală și descentralizarea admi- de nivelul întâi din componenţa municipii- Conturi, scot în evidenţă carenţe în ceea ce misia administraţie publică și dezvoltare nistrativă” se substituie prin textul exact Buletin informativ VOCEA 16 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

PROMISIUNILE PUTERII: PUNCT ŞI DE LA CAPĂT? „Legea nr.436 privind administraţia publi- și coordonate cu Guvernul”. Cinci. Comisia că locală și Legea nr.435 privind descen- administraţie publică și dezvoltare regi- tralizarea administrativă, alte legi și acte onală menţionează că, prin Legea nr.324 legislative care vizează acest domeniu”. privind modifi carea și completarea Codului Doi. Prevederile alineatului (3) și articolul fi scal, a fost exclusă taxa de la posesorii 9 expun deja norma prevăzută la alineatul unităţilor de transport. În cadrul discuţiei, respectiv. Pornind de la aceasta, urmează s-a solicitat abrogarea din actul legislativ evitarea apariţiei eventualilor paralelisme a prevederilor, prin care a fost anulată taxa și în legislaţie. Lucru care se referă la textul locală pentru unităţile de transport, precum propriu-zis al legii. Propunerile conceptua- și reintroducerea acestei taxe în Codul fi s- le din partea Comisiei administraţie publi- cal, prin completarea articolului 6, alineatul că și dezvoltare regională. La articolul 10, (6) cu o nouă literă: „taxa locală de la po- alineatul (1), după sintagma „persoane fi zi- sesorii unităţilor de transport” din articolul DESCENTRALIZAREA: ce”, adică impozitele persoanelor fi zice, de doi al proiectului respectiv. Noi solicităm ca completat cu sintagma „și persoanelor ju- toate propunerile acestea, pe care le aveţi ridice.” Totodată, este necesar de prevăzut desfășurate în coraportul Comisiei admi- PRIORITATE ŞI… REALITATE? în lege cotele defalcărilor de la impozitul nistraţie publică și dezvoltare regională, de pe venitul persoanelor juridice, colectat în altfel care au parvenit și din partea Congre- În raportul de activitate pentru 50 de zile, precum şi în cel care se referă la teritoriul respectiv. Patru. La articolul 19, sului Autorităţilor Locale din Moldova, să angajamentele Guvernului pentru 100 de zile, NU SE MENŢIONEAZĂ absolut nimic textul „aprobate de către Ministerul Finan- fi e luate în calcul de către comisia sesizată despre acţiunile întreprinse de Executiv şi progresele înregistrate în ceea ce priveşte ţelor” să fi e substituit prin textul „elaborate în fond atunci când se va lucra asupra sin- prioritatea guvernamentală cu numărul 5. Asta, în pofi da faptului că angajamentul citat și aprobate de către Ministerul Finanţelor tezei propunerilor. stă la baza programului de guvernare. În acest sens, apare fi reasca întrebare: MAI ESTE DESCENRALIZAREA ŞI AUTONOMIA LOCALĂ O PRIORITATE? Prim-ministrul Iurie Leancă a convocat, la borarea propriilor agende de lucru în domeniul 28 iunie 2013, şedinţa Comisiei paritare pentru descentralizării, să fi nalizeze analiza competen- Valentina STRATAN, descentralizare. La şedinţă au participat mi- ţelor şi responsabilităţilor partajate cu adminis- deputat PD: niştrii Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, traţia locală, şi să contribuie la implementarea Educaţiei, Finanţelor, Muncii, Protecţiei Soci- noilor standarde de lucru. Potrivit dnei Cujbă, „Cred că serviciile soci- ale şi Familiei, guvernatorul UTA Găgăuziei, descentralizarea patrimonială rămâne a fi una viceminiştrii Afacerilor Interne, Agriculturii şi dintre cele mai mari provocări la moment. Vice- ale trebuie să fi e susţi- Industriei Alimentare, Economiei, Culturii, Să- ministrul Economiei Dumitru Godoroja a preci- nătăţii, Tineretului şi Sportului, Transporturilor zat că Ministerul lucrează, în prezent, la un pro- nute fi nanciar de către şi Infrastructurii Drumurilor, delegaţi ai primă- iect de lege a achiziţiilor publice, iar modifi cările riei municipiului Chişinău, preşedinţi de raioane, la legea administrării proprietăţii publice, ce vor bugetul de stat”. primari ai mai multor localităţi, reprezentanţi ai permite realizarea descentralizării patrimoniale, Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, au fost deja remise spre aprobare în Parlament. Eu am prezentat un amendament în co- să fi e introdus un nou aliniat, care ar suna reprezentanţii societăţii civile şi Programului În raportul său, ministra Muncii, Protecţiei misia de profi l. Este vorba despre un amen- în felul următor: Serviciilor de asistenţă so- comun de dezvoltare locală integrată. Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a relatat dament foarte important, care vizează mii cială specializate și cu specializare înaltă în La deschiderea şedinţei, şeful cabinetului de participanţilor la şedinţă că MMPSF a fi nalizat de cetăţeni. Cred că serviciile sociale trebu- baza metodologiei stabilite de guvern. Deci, miniştri a reiterat că descentralizarea rămâne o strategia de descentralizare a serviciilor sociale ie să fi e susţinute fi nanciar de către bugetul se are în vedere că transferurile cu destina- prioritate a Guvernului şi a solicitat ministerelor şi planul de acţiuni pentru realizarea acesteia, de stat. Și eu rog pentru lectura fi nală să ţie specifi cată de la bugetul de stat se alocă şi autorităţilor administraţiei publice locale să iar împreună cu Ministerul Finanţelor, a fost re- analizaţi și să acceptaţi acest amendament. unităţilor administrativ-teritoriale și pentru coopereze pentru a realiza acest obiectiv. vizuită formula de fi nanţare a serviciilor sociale Și propuneam ca la articolul 11, aliniatul 1, aceste servicii. În continuare, reprezentanţii ministerelor de către autorităţile APL de toate nivelele. Economiei, Educaţiei, Finanţelor şi Muncii, Pro- În continuarea şedinţei, membrii Comisi- tecţiei Sociale şi Familiei au prezentat rapoarte ei Paritare pentru descentralizare au examinat de progres privind elaborarea strategiilor secto- metodologia de evaluare a capacităţilor autori- riale de descentralizare în domeniile respective. tăţilor publice locale. Metodologia propusă de Valeriu GUMA, Viceministra Finanţelor Maria Cărăuş a rela- către Cancelaria de Stat a fost testată cu succes deputat PD: tat despre realizarea descentralizării fi nanciare, în în mai multe localităţi din ţară, iar evaluarea ca- primul rând după adoptarea în primă lectură, în pacităţilor autorităţilor locale va permite Guver- „Noi am optat pentru ide- Parlament, a modifi cărilor la legea fi nanţelor pu- nului să înţeleagă mai bine cât de efi ciente sunt blice locale, care presupune revizuirea formulei de APL pentru a elabora ulterior un plan compre- ea de a lăsa pentru auto- transferuri către bugetele locale, fapt salutat şi de hensiv de intervenţie şi redresare. către primarii prezenţi la şedinţă şi reprezentanţii La fel, reprezentanta Direcţiei politici de Congresului Autorităţilor Locale. Potrivit minis- descentralizare a abordat problema sincroniză- rităţile publice locale 25 % trului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, în bugetarea rii acţiunilor în domeniul descentralizării cu re- fi nanţelor locale pentru anul 2014 se va reuşi apli- forma administraţiei publice centrale. În opinia din Fondul Rutier”. carea noii abordări prevăzute de legea modifi cată. doamnei Cujbă, trebuie asigurată coerenţa în Premierul Leancă şi-a exprimat încrederea că toate activităţile administraţiei publice centrale Stimaţi colegi, este o lege acceptată de impozitul de la persoanele juridice. Am dat legea fi nanţelor locale va fi modifi cată în lectură şi locale, precum şi corespunderea practicilor autorităţile locale, de primarii noștri, care posibilitate autorităţilor publice să-și deci- fi nală în anul curent, astfel încât noul model de implementate de facto cu documentele strate- sunt încurajaţi, dar sunt niște surprize pe dă de sine stătător plafoanele şi avem deja transferuri să fi e realizat din anul viitor. gice aprobate. care noi trebuie să le dezbatem aici ca să o experienţă. Capacitatea autorităţilor lo- Ministra Educaţiei Maia Sandu a relatat că La încheierea şedinţei, membrii Comisiei avem o situaţie când toată lumea să rămâ- cale deseori pune în situaţii foarte compli- strategia sectorială de descentralizare a edu- au trasat priorităţile de activitate în domeniul nă fericită. E greu să compari municipiul cate, de la caz la caz, agenţii economici. De caţiei este fi nalizată, accentuând în acelaşi timp descentralizării pentru următoarea perioadă. Chișinău cu alte raioane, dar o formulă care aceea, poate să încurajăm ca autorităţile că Ministerul Educaţiei are nevoie de sporirea Potrivit premierului Iurie Leancă, până la sfâr- să satisfacă la un nivel decent toate loca- publice locale să aibă o conlucrare cu per- capacităţilor instituţionale pentru a reuşi imple- şitul anului curent, trebuie fi nalizate, discutate lităţile noastre este un lucru foarte impor- soanele juridice. Să lăsăm în bugetul lor o mentarea noilor opţiuni propuse de fi nanţare a şi aprobate toate strategiile sectoriale de des- tant. Și în acest context vreau să spun că cotă, să vedem care - 50 la 50 sau 25 la 75. sistemului de şcoli. În acest sens, urmează să centralizare. Astfel, pe parcursul lunii iulie, ur- noi am optat pentru ideea de a lăsa pentru Același primar , atunci când știe că din im- fi e stabilite mecanisme clare de conlucrare între mează să se convoace în şedinţe toate grupurile autorităţile publice locale 25 % din Fondul pozitele plătite de persoana juridică, care Ministerul Educaţiei şi cel al Finanţelor. de lucru sectoriale. În acest sens, s-a accentuat Rutier. Văd că s-a propus să fi e repartizat activează în comuna cutare, nu are defal- Victoria Cujba, şefa Direcţiei politici de des- importanţa coordonării mai efi ciente a acţiunilor 75 la sută din impozitul pe venit plătit de cări, el îi pune taxe locale mari și îi formea- centralizare a Cancelariei de Stat, a menţionat ministerelor şi altor autorităţi centrale pentru a persoanele fi zice. Și în contextul acesta ză incomodităţi. Așa că, pentru încurajare că grupurile de lucru pentru descentralizare din preciza şi unifi ca conţinutul strategiilor sectori- vreau să propun un amendament privind eu propun formula de 50 la 50. cadrul ministerelor trebuie să urgenteze ela- ale de descentralizare. VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 17

La sfârşit de săptămână cu Europa liberă, Valentina Ursu şi invitaţii ei DESPRE DESCENTRALIZARE CA UN VIS FRUMOS, DAR FĂRĂ PREA MULŢI BANI

Descentralizare fără bani nu se poate - acesta este apelul primarilor către doi şi administraţia publică locală de nivelul nu se observă lucrul acesta. Şi eu nu văd ni- guvernaţi. Vor, cât mai degrabă, o autonomie fi nanciară veritabilă. Potrivit lor, unu, suntem toţi o verigă, ei depind de noi, cio piedică ca aşezarea geografi că, servici- odată rezolvată problema fi nanţării, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Dar noi depindem de ei. De ce e legată una cu ile pe care le prestăm, proiectele pe care le concret se va putea vedea că s-au schimbat lucrurile abia în câţiva ani. Cel puţin, alta? Pentru că alegerile locale cu alegerile implementăm pentru Nisporeni, Şendreni, aşa s-a întâmplat în ţările din Uniunea Europeană. Ion Gangan, primarul oraşului parlamentare nu se desfăşoară o dată, ele Vărzăreşti, sunt ca pentru o aşezare unică. Nisporeni, e de părere că descentralizarea reprezintă un proces continuu. Este vin în perioade diferite. Şi atunci când cei de Eu mă bucur că, odată cu implementarea necesară delegarea competenţelor. În plus, el sugerează că, pe parcursul afl ării la alegerile parlamentare, venind la putere, proiectului „Poligonul cu deşeuri”, un pro- sale în fruntea administraţiei publice locale, înţelege, din ce în ce mai bine, cum ar prin mandatele pe care le-au obţinut, vin şi iect regional, vom presta servicii şi pentru trebui să administreze treburile comunităţii. la guvernare, voturile de unde le capătă? Vărzăreştii, şi pentru Şendreni, apă şi cana- De la noi! Vin la noi la negocieri, noi luptăm, lizare pentru Vărzăreşti şi Nisporeni. Acuma tuţiilor care erau în subordinea primăriei, ca, mai apoi, să fi m respinşi. Cu ce ocazie?” implementăm un proiect de dezvoltare a tu- aveam 20 milioane de lei, acuma avem 9 rismului în regiune, de la primăria oraşului milioane de lei. E o nimica toată.” Europa Liberă: Până la urmă, culoa- Nisporeni, mănăstirea Vărzăreşti şi ieşirea la rea politică vă ajută sau, mai degrabă, Poltava, unde e implicată primăria oraşului Europa Liberă: Pentru ce vă ajung ?vă dezavantajează? Nisporeni, consiliul raional, cât şi pri- aceste 9 mln de lei? Ion Gangan: „Ne dezavantajează. Sun- măria Vărzăreşti. Toate proiectele sunt co- ?Ion Gangan: „Doar să întreţinem grădi- tem parcă într-o alianţă, într-o coaliţie, mune şi nu numai. Primăriile ar benefi cia niţele, să plătim energia electrică, hrana. În într-o echipă, haideţi să luptăm în alegeri de mai puţină administrare, dar de specia- rest, lucrăm cu investiţii şi cu ce avem din nemijlocit. Dar, în momentul când am ajuns lişti mai competenţi.” taxele locale acumulate.” deja la guvernare, fi e locală, fi e republicană, să ne căutăm de treabă, pentru interesul Europa Liberă: Primarii sunt o ar- Ion Gangan: Europa Liberă: E o problemă să tuturor cetăţenilor şi al fi ecărui cetăţean în mată puternică care poate să bată la „Cu cât înaintezi mai depar- aduni taxele locale? parte... Pentru că noi nu împărţim intere- ?uşa guvernanţilor ca să obţină de ce au ?Ion Gangan: „E cea mai mare pro- sul personal, acela a trecut, nemijlocit în nevoie comunităţile şi cetăţenii? te în pădure - cu atât mai blemă, deoarece consilierii, administraţia alegeri, atunci se discută întrebarea, dar pe Ion Gangan: „Eu mă închin în faţa tu- multe uscături. Noi deve- centrală şi cea de nivelul doi, nimeni nu urmă deja vine interesul cetăţeanului. Eu nu turor primarilor, deoarece sunt îmbrăcat îşi dă interesul pentru a agonisi tot ce se cunosc reprezentantul puterii de ce culoare în aceeaşi cămaşă ca şi dumnealor. Toate nim mai deştepţi, mai bine merită în buget. Toţi caută să distribuie, este, cunosc unul-doi-trei lideri, dar, în rest, neajunsurile şi toate succesele care sunt toţi vin şi cer.” cetăţeanul pe cine a votat nu cunosc, dar le am şi eu, şi dumnealor. Congresul ale- pregătiţi, mai căliţi şi înţe- eu sunt obligat să îl deservesc pe orişicare şilor locali şi angajaţii sunt nişte profe- legem din care parte bate Europa Liberă: Care e motivul că ar veni. Ceea ce facem noi, orice proiect în sionişti şi majoritatea trecuţi prin admi- vântul şi încotro mergem. greu colectaţi impozitele? oraş, în raion, în republică, este binevenit nistraţia publică locală, foşti primari, care ?Ion Gangan: „Disciplina şi a cetăţea- pentru toţi cetăţenii. Orice proiect ar fi , bene- ştiu şi cunosc viaţa unui primar, eu sunt Nu e atât de uşor, deoarece nului, şi a agentului economic, a tuturor. fi ciez de el şi eu, şi copilul meu, şi rudele, de membru activ.” Avem agenţi economici destul de discipli- toate culorile şi vârstă şi aşa mai departe.” rămâne numai reclama de naţi, responsabili de achitarea impozitelor Europa Liberă: În câţi ani vedeţi Nis- a fi primar. De facto, acesta şi respectarea legislaţiei în vigoare, mai Europa Liberă: O reformă adminis- porenii ca o localitate europenizată? ales, a legislaţiei fi scale. Dar avem şi din trativă ar trebui? ?Ion Gangan: „În câţiva ani, atunci nu are nicio putere, nu are acei care se fac a nu ne vedea, se fac a nu ?Ion Gangan: „Eu cred că da. Dacă mie, când va împlini 400 de ani, din momen- auzi şi noi atunci suntem nevoiţi să-i ata- la nivel de oraşul Nisporeni, ar merge acu- tul fondării. Să fim sănătoşi, doamna Va- nicio susţinere, nu are nicio căm în judecată şi, cu anii, stăm în instanţa ma şi mi-ar arăta hotarul dintre Nisporeni lentina, am să vă invit la această măsură pârghie în mâinile sale.” de judecată.” şi Vărzăreşti, eu îl sărut, îl strâng în braţe importantă.” şi îi dăruiesc o sticlă de vin spumant.” Europa Liberă: Dar ce înseamnă că, Europa Liberă: Dumneavoastră zi- Europa Liberă: Peste câţi ani? de facto, nu aveţi putere? Legislaţia e ceţi că, din bugetul local reuşiţi doar Europa Liberă: Dar litigiile acestea Ion Gangan: „Până atunci ne despart ?de vină? ?să achitaţi salariile, în mare parte, ale totuşi sunt mari între localităţi? ?vreo 6 ani. Cu susţinerea tuturor cetăţenilor Ion Gangan: „Nu mai este nicio legis- bugetarilor. ?Ion Gangan: „Sunt, dar, la noi, de pildă, din oraş, noi ne vom atinge scopul.” laţie, nimic. Daţi-mi voie să vă explic. Nu Ion Gangan: „Întocmai.” se respectă Legea privind administrarea şi deetatizarea. Noi avem nişte drepturi atât Europa Liberă: De unde bani pen- consiliul, cât şi partea executivă. Cancela- tru drumuri, pentru canalizare, pentru ria de Stat intervine şi, de fi ecare dată, ne ?apeducte? pune piedici mari la implementarea proiec- Ion Gangan: „Mai mult din investiţii. telor şi la schimbările care pot fi urgentate Noi venim doar cu contribuţii. Dacă admi- la moment şi nu tergiversate, prin instanţe nistraţia centrală nu poate să ne ajute - să de judecată: unu la mână. Doi: eu le mulţu- nu ne încurce, prin intermediul Cancelariei mesc tuturor donatorilor din ţările Uniunii de Stat, să nu ne încurce... Nu ne ajuţi - nu Europene, cât şi din Statele Unite care ne mă încurca. Dar dacă vrei să mă ajuţi, res- înţeleg, ne ascultă şi ne văd pentru că, prin pectă legea şi ceea ce e scris în regulamen- intermediul lor, mai multe investiţii atra- tul de activitate a Cancelariei. Prezentaţi-vă gem decât prin fondurile locale.” la şedinţele consiliului, luaţi cuvântul, pro- puneţi. Dar dânşii refuză, nu vin, ne resping. Europa Liberă: Bugetul astăzi la Noi suntem o verigă ca şi inelele compe- Nisporeni care e? tiţiilor olimpice: administraţia publică cen- ?Ion Gangan: „Până la reducerea insti- trală, administraţia publică locală de nivelul Buletin informativ VOCEA 18 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE DESPRE DESCENTRALIZARE CA UN VIS FRUMOS, DAR FĂRĂ PREA MULŢI BANI

Europa Liberă: Dar înţelege lumea Dorin Chirtoacă: „Despre descentrali- unison, sufi cient de puternic şi societatea, criminate satele, anumiţi primari primeau ce înseamnă parcurs european al ţării, zare se vorbeşte de 20 de ani şi, din păcate, în acelaşi timp, să îi susţină.” mai mult, alţii primeau mai puţin.” ?integrare europeană, standarde euro- s-a adoptat doar o strategie care este şi ea pene, asistenţă din partea UE? pe hârtie. Paşi reali pentru ca administraţia Europa Liberă: Sunt aproape 1000 Europa Liberă: Nu era echitatea Ion Gangan: „O bună parte înţeleg locală să devină putere publică deocamda- de primari şi doar 101 deputaţi în Par- aceasta. foarte bine că, într-adevăr, vin schimbări tă nu s-au făcut. Primăriile din Republica lament.? S-ar părea că raportul este ?Dorin Chirtoacă: „Acuma mai mult au enorme, mari. Mulţi cetăţeni vin şi ne dau Moldova sunt, de fapt, nişte prestatori de unul semnifi cativ. fost favorizate satele mai mici, aş spune, servicii, însă nu au posibilitatea, în regim Dorin Chirtoacă: „Probabil, când dintre în detrimentul localităţilor mai mari. Şi, în de putere publică, să îşi impună poziţia şi aceşti primari, vor ajunge mai bine de 50 prezent, vom aplica două criterii: un mi- punctul de vedere, având mandatul cetăţe- de deputaţi în Parlament şi aceşti primari, nim pentru fi ecare şi, după aceea, per ca- nilor, până la urmă.” ajungând în Parlament sau alţii ca ei, nu se pita, în funcţie de numărul de locuitori, un vor uita la faptul că va avea de pierdut pu- adaos la fi ecare localitate. Respectiv, loca- Europa Liberă: Dar nu sunt de vină terea centrală prin transferul de putere la lităţile mai mari vor primi ceva mai mult.” şi primăriile, în frunte cu edilii, că nu nivel local, abia atunci lucrurile vor începe ?bat mai insistent la uşă şi că nu cer mai să se schimbe spre bine în Moldova. Deo- Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, mult de la Parlament? camdată, după ce practic nu au avut niciun s-a vorbit mult despre o conlucrare a Dorin Chirtoacă: „S-a ajuns până la fel de activitate administrativă sau politică, autorit? ăţilor centrale cu cele locale, multe idei cum decurg lucrurile în ţările eu- proteste, dar nu conştientizează, probabil, unii colegi din Parlament au ajuns să dea în baza respectului reciproc, în scopul ropene, ne dau idei noi şi în ceea ce facem încă nici societatea în aşa măsură, încât lecţii primarilor, unii dintre care au experi- construirii unei administraţii locale mo- noi. Dar o bună parte de cetăţeni ştiu numai să-i sancţioneze pe parlamentari pentru enţă de 10 ani sau de 15 ani şi, slavă Dom- derne. Scopul fi nal trebuie să fi e asigu- a cere şi nu duc cont de faptul că, pentru a faptul că, timp de 4 ani, nu au acţionat, în nului, se descurcă foarte bine în adminis- rarea populaţiei cu servicii publice de exista bani în bugetul primăriei, trebuie să vederea descentralizării, la modul real. Şi traţie şi în legi. Este doar o chestiune strict calitate. Despre impactul descentrali- se plătească nişte taxe şi impozite.” lucrurile se pierd, în perioada aceasta. Pe de interes meschin, de grup.” zării când se va putea discuta? Credeţi oameni îi deranjează, în primul rând, sără- că despre o descentralizare şi autono- Europa Liberă: Cum vedeţi totuşi re- cia, locurile de muncă şi, probabil, încă nu Europa Liberă: Am auzit şi de la pri- mie locală mai poate fi vorba, până la fi - laţia putere locală-putere centrală? reuşesc să înţeleagă sută la sută cine tre- marii care fac parte din componenţa nele mandatului actualilor deputaţi sau ?Ion Gangan: „Eu cred că vom apleca buie sancţionat pentru faptul că primarii nu ? urechea, ne vom asculta durerile unii alto- au, în ziua de astăzi, sufi ciente competenţe. ra, deoarece mâine-poimâine bat alegerile Iar primarii, la rândul lor, fi ind aleşi, încear- la uşă. Şi am să îmi exprim durerile, am să că şi ei din răsputeri să facă ceva pentru fi u la orice întâlnire, cu reprezentanţii tutu- că nu pot, după 4 ani, să spună: „Îmi pare ror partidelor şi vom da întrebări şi atunci rău, nu am putut să fac nimic pentru că nu vom sta la discuţii, dacă nu înţelegem de am avut competenţe”. Oamenii vor întreba: pe acuma.” „Bine, de ce ai mai candidat atunci?”. Deci este un cerc vicios aici şi, până la urmă, Şi edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, se cineva va trebui să-l rupă, la nivel de Par- referă la importanţa reformelor în cadrul lament, prin modifi care de lege. Însă des- administraţiei publice: descentralizarea centralizare înseamnă transfer de putere la fi scală, consolidarea autonomiei locale, ne- nivel local. Şi, din păcate, evident, cei care cesitatea urgentării transparenţei în cadrul au puterea nu vor să o dea. Se ştie din ce autorităţilor publice şi democraţiei locale, motive. Vom insista mai departe.” participarea cetăţenilor în procesul de lu- are a deciziilor. În ce măsură se va putea Europa Liberă: Motivele sunt politi- implementa în Republica Moldova această ce? descentralizare, având în vedere difi cultăţile ?Dorin Chirtoacă: „Evident, da.” municipalităţii că tot aţi ţine centralizat acest subiect va fi trecut pe ordinea de întâmpinate până acum de primari? De aici multe dintre pârghii. zi a viitorului Parlament? am pornit discuţia la microfonul Europei Li- Europa Liberă: Pentru că au nevoie Dorin Chirtoacă: „Investiţiile în subur- Dorin Chirtoacă: „Numai după urmă- bere cu Dorin Chirtoacă. de alegători în timpul campaniilor elec- bii, dacă e vorba de partea fi nanciară...” toarele alegeri parlamentare, în cazul în ?torale? care vom avea o majoritate democratică în Dorin Chirtoacă: „Orice putere publică, Europa Liberă: ...da, de investiţii în Parlament, care nu doar să vorbească des- orice instrument, orice pârghie înseamnă suburbii... pre acest lucru, dar şi să îl facă. Personal posibilitatea de a infl uenţa, timp de 4 ani, ?Dorin Chirtoacă: „...au crescut de 10 nu am nicio problemă să fi e realizat tran- inclusiv la alegeri. Resursa administrativă, ori, în ultimii 6 ani. Care sat din Republica sferul de putere de la nivel central la nivel aşa numită şi cunoscută sub această ex- Moldova benefi ciază astăzi de 4 milioane local pentru ca la nivel central să se poată presie la noi, din acest punct de vedere, de lei investiţii, plus la aceasta, de acoperirea ocupa guvernul şi Parlamentul de strategii, multe ori, primarii se încearcă a fi , într-un cheltuielilor curente, a salariilor, energi- de lucruri care ar duce la deschiderea Re- fel, cumpăraţi, adică să li se dea un proiect ei electrice, apei şi aşa mai departe? Sunt publicii Moldova pentru investiţii, la setarea de la bugetul de stat, câteva zeci de mii de circa 1 mlrd de lei investiţii în suburbii, în unor mecanisme care să o facă funcţională, lei, sute de mii de lei sau câteva milioane ultimii 6 ani. Nu există alte 18 comune, dar, Republica Moldova, şi care să dea voie ca „Descentralizarea înseam- de lei, pentru ca să facă şi ei ceva în terito- în total 35 de sate, nu există alte 35 de sate toate treburile curente să se rezolve la nivel riu. Nu se mai uită nimeni la competenţe. în Republica Moldova, care să fi obţinut, local, inclusiv partea legată de pedeapsă. nă transfer de putere la Şi măcar prin acel proiect cumva să iasă în timp de 6 ani, un miliard de lei. Nu există, Or, la noi s-a ajuns la o supracentralizare nivel local. Şi, din păcate, faţă, mai cheamă pe cineva de la nivel cen- este doar în municipiul Chişinău pentru că a tuturor atribuţiilor şi anume: poliţie, edu- tral, mai taie o panglică şi, prin aceasta, să este o prioritate pentru noi să echilibrăm caţie, fi nanţe, comerţ şi aşa mai departe. evident, cei care au puterea ajungă la următoarele alegeri şi, respectiv, situaţia dintre suburbie şi oraş. În ceea ce Aceasta este absurd. Şi aceasta am spus-o nu vor să o dea. Se ştie din să încerce să mai obţină un mandat. Deci priveşte competenţele, competenţele se şi la Bruxelles colegilor de acolo. Din păca- oamenii sunt prinşi între ciocan şi nicova- atribuie prin lege. Din consiliul municipal şi te, nu putem vorbi despre sută la sută isto- ce motive. Vom insista mai lă. Şi încă, probabil, nu a ajuns cuţitul la os, de la primărie nu am făcut altceva decât să rii de succes în Republica Moldova. Mai de- departe”. după cum se vede, de nu se exprimă toţi la excludem discriminarea. Înainte erau dis- grabă vorbim despre ascunderea gunoiului VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 19

sub preş. Întrucât sunt multe nereguli, sunt mării, evident că aceasta ar duce la inco- este mai de importanţă naţională decât gu- Igor Corman: „Reforma administra- iată câteva exemple numai despre centra- modităţi şi oamenii s-ar supăra şi ar vrea vernarea centrală. Ea este aproape de oa- ţiei publice locale este una foarte impor- lizarea atribuţiilor, nu mai vorbesc despre primăriile înapoi.” meni, este în relaţie directă cu cetăţeanul. tantă. Şi chiar dacă noi avem strategii, corupţie şi de ilegalităţi şi aşa mai departe, Chiar şi în sondaje, încrederea locuitorilor ele trebuie să fie implementate. Şi este despre faptul că dânşii ne dau împrumuturi Europa Liberă: Dar se poate de re- este mai mare şi se menţine constant mai un lucru destul de anevoios. Consider că de sute de milioane de euro, dar noi le fu- nunţat la primării şi lăsa funcţionari mare în primării decât în guvern, Parla- nu s-a procedat corect, atunci când a fost răm prin Banca de Economii sau prin alte ?care să aibă grijă să presteze aceste ment şi Preşedinţie, care sunt la coada cla- lichidat Ministerul Administraţiei Publice entităţi statale sau falimentăm anumite în- servicii cetăţeanului. samentului. Tradiţia, de 20 de ani, pe care o Locale. A rămas acest subiect la Cancela- treprinderi, [facem] privatizări netranspa- Dorin Chirtoacă: „Tocmai la aceasta avem în Republica Moldova, de a alege pri- ria de Stat, dar acolo este un grup redus rente etc. Toate acestea vor veni ca efect de mă refeream, încercam şi eu să mă re- marii, a adus în conştiinţa cetăţenilor faptul de persoane care nu poate să substituie bumerang, până la urmă, asupra noastră, fer. Serviciile trebuie să rămână cât mai că primăria este o instituţie pe care te poţi activitatea unui minister. Fiindcă, într- asupra Republicii Moldova, mai devreme aproape de cetăţean. Dacă omul are acces baza într-o minimă măsură, dar totuşi se adevăr, o astfel de reformă complicată, sau mai târziu. Iar pe europeni îi înţeleg, ei la servicii şi serviciile sunt în regulă, nu simte acest lucru şi oamenii privesc, până ca s-o implementezi, ai nevoie de capa- vor ca Republica Moldova să meargă îna- cred că îl va afecta foarte mult faptul că la urmă, pozitiv primăriile din Republica cităţi, ai nevoie de oameni. De multe ori, inte şi, dacă se vor apuca să facă educaţie sunt 3-4-5 sate într-o comună. În acelaşi Moldova. Dacă ar înţelege guvernanţii că, primarii, pur şi simplu, nu mai ştiu unde cu noi, s-ar putea să ne oprim sau chiar să timp, trebuie de ţinut cont şi de specifi cul dând împuterniciri, dând putere primăriilor, să meargă şi cui să se adreseze cu multi- dăm înapoi. Şi evident că încearcă să evite fi ecărei localităţi. Înclin să cred că astăzi aceasta ar duce la consolidarea statului, plele probleme care sunt.” orice fel de situaţie când Republica Moldova nu că este atât de costisitoare întreţinerea inclusiv a Preşedinţiei, Parlamentului şi gu- ar intra într-un con de umbră, mai ales, că propriu-zisă a unei primării din sat, pentru vernului, atunci am merge mult mai repede Europa Liberă: Sau reproşează că avem probleme şi mai mari în Ucraina, Be- că este vorba de 5-7-9 funcţionari la 1.000 către tot ceea ce ne dorim. Dar, din păcate, vin la ministere, trebuie să bată mult la larus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan.” sau 2.000 de locuitori, nu ar fi atât de mult, ori lucrurile nu sunt înţelese, ori oamenii ?uşă ca să li se deschidă. cu tot cu primar. De aceea acuma trebuie vor să trăiască după sistemul sovietic. Cine Igor Corman: „Aşa este. Noi cu- Europa Liberă: Deci ţările care fac găsite posibilităţi, probabil, pentru ca au- ajunge la putere, crede că acolo se va men- noaştem problema. Bine, sunt şi cauze parte in cadrul Parteneriatului Estic? torităţile locale să aibă mai multe surse, ţine pentru totdeauna, îşi aduce toate pâr- obiective, fiindcă nu poţi, într-adevăr, iar fondurile europene să ajungă şi direct ghiile sub el şi încearcă să dirijeze cu acele să schimbi situaţia peste noapte. Oame- ? către primării. Aceasta am cerut şi cole- pârghii pentru a infl uenţa şi a ţine, de fapt, nii au cu totul alte aşteptări. Dar, realist gilor de la Bruxelles. Guvernul primeşte sub control, întreaga societate, dacă e po- vorbind, eu nu cred că noi o să putem, astăzi peste 100 mln de euro la buget, ca sibil, şi întreaga mass-medie, toate primă- aşa cum s-ar cuveni, pe mandatul scurt asistenţă directă pentru dezvoltare, pen- riile, şi tot ceea ce mişcă economic şi aşa pe care îl avem, de un an şi jumătate, să tru cheltuieli curente şi aşa mai departe. mai departe în Moldova.” ne apucăm de această reformă. Cu părere De ce jumătate din aceşti bani nu ar merge de rău, am pierdut mult timp. Trebuia să direct către primării? Cum vine la guvern, Europa Liberă: Întrebarea fi rească: o luăm încă din anul 2009, ca prioritate. aşa să meargă şi la primării, că, până la din moment ce PL a făcut parte din Ali- Dar cu atâtea campanii electorale prin urmă, vorbim de autorităţi cu drepturi ?anţa pentru Integrare Europeană, coa- câte am trecut până acum, cu această „Oamenii, din păcate, la ţară egale, şi Parlamentul a fost ales, şi guver- liţie care a guvernat şi mai guvernează criză politică, am pierdut mult timp. Cel nul este ales de Parlament şi, respectiv, statul, trebuiau să insiste şi deputaţii puţin, anumite modificări la legislaţie, nu au alt termen de com- primari sunt aleşi de populaţie. De ce unii liberali pe această idee de descentra- care vin să consolideze administraţia pu- paraţie decât Uniunea So- benefi ciază de fonduri, alţii nu benefi ciază lizare. blică locală, noi trebuie să le facem. Am de fonduri? Şi vreau să vă spun că, dacă Dorin Chirtoacă: „Toate proiectele de votat această Lege cu privire la finanţele vietică. Ori, cu un asemenea s-ar da jumătate din sumă anual, 50 de legi, în acest sens, au fost puse, pur şi publice, chiar dacă aceste modificări tot mln de euro, către aceste 900 de primării simplu, pe poliţă, lăsate în aşteptare, din nu sunt perfecte. Am auzit diferite opinii termen de comparaţie şi ale noastre, să admitem, câte 50.000 de motiv că nu se găsea consensul, iar, în- din teritoriu, dar situaţia se schimbă spre cu degradarea din ultimii 20 euro la fi ecare, ar fi aproape câte 1 mln de tre timp, s-a acordat prioritate altor legi, bine. Fiindcă ei au nevoie de lichidarea lei la fi ecare localitate. Ar fi mană cerească unora inclusiv stupide, cum este aceas- acestor bariere birocratice care existau de ani, este foarte uşor să pentru primăriile din Moldova. Pentru că 1 ta cu interzicerea vânzării vinului sau până nu demult, să aibă mai multe acu- mln de lei pe an astăzi practic nu primeşte a alcoolului după ora 22. Haideţi să fim mulări la bugetele locale, să poată plani- prezici ce ar vrea omul mai nimeni, primesc fi e deloc sau foarte puţin, serioşi: ori facem legea prohibiţiei ca în fica altfel, la faţa locului, ei ştiu mai bine departe, mai ales, dacă este câteva zeci sau sute de mii de lei. Şi aceas- Suedia şi e un singur magazin pe localita- ce necesităţi au. Să nu umble cu mâna ta ar da posibilitate să apară proiecte eu- te, ori ce fel de tratament este al cetăţe- întinsă de fiecare dată la centru. Trebu- în vârstă.” ropene vizibile în comunitate, oamenii ar nilor: intri în magazin şi vezi o funie şi cu ie să fim şi mai departe sensibili la alte vedea ce înseamnă Europa la ei acasă, o foaie pe ea. Aceasta nu e Europa deloc. doleanţe care sunt în teritoriu, să spriji- Dorin Chirtoacă: „Noi, de fapt, suntem la ei în sat. Şi mai repede şi-ar schimba Deci iată, din păcate, care au fost priori- nim primarii. Dar încă o dată, repet, aşa norocoşii Parteneriatului Estic, dar dăm punctul de vedere, mai repede şi-ar dori tăţile: fiecare s-a trezit dimineaţa cu nişte cum ar trebui s-o facem, eu cred că noi cu piciorul şi în acest noroc, prin compor- poate să meargă şi ei spre Europa. Oame- idei, beneficiind de un mai mare sprijin în ar trebui să ne pregătim, dar nu cred că tamentul nostru la faţa locului, prin faptul nii, din păcate, la ţară nu au alt termen de Parlament, le-a scos, le-a făcut proiecte este o chestiune pe termen scurt, fiindcă că profi tăm de susţinerea Europei şi nu comparaţie decât Uniunea Sovietică. Ori, de legi. Şi aşa, haotic, s-au votat nişte lu- e o problemă prea complexă. Şi decât să aplicăm standardele europene în condi- cu un asemenea termen de comparaţie şi cruri, lucrurile importante fiind lăcate la o ne grăbim acum şi mai mult să încurcăm ţiile în care chiar am putea să o facem. Şi cu degradarea din ultimii 20 de ani, este parte, din păcate.” iţele, este mai bine să se facă consultări ne complacem în situaţia de a face poze la foarte uşor să prezici ce ar vrea omul mai suficiente cu primarii, să avem un plan drapelul european şi, în paralel, în a aranja departe, mai ales, dacă este în vârstă. Or, Se pare că dezideratul descentralizării ar de acţiuni bine pus la punct şi apoi să o lucrurile, conform standardelor tranziţiei şi aceasta se pare că nu vor să înţeleagă nici fi unul important şi pentru guvernanţi. Pre- facem, fără ca să creăm probleme adiţi- ale prihvatizării.” cei de la Chişinău, dar celor de la Bruxelles şedintele Parlamentului, Igor Corman, suge- onale.” am realizat că nu le ajung resurse umane rează că reforma sistemului de administrare Europa Liberă: Dar pentru Republica sau, mai ştiu, alte... Cu toate că noi vom locală este un proces de durată lungă. Moldova, un stat cu o populaţie de peste insista ca acest lucru să se întâmple. Nu ?3 mln cetăţeni, nu sunt prea mult totuşi este corect, la urma urmei, ca cineva să nouă sute şi ceva de primării, dacă nu primească fonduri europene, pur şi sim- luăm în calcul că există administraţie plu, pentru că se numeşte guvern. Iar alt- locală şi dincolo de Nistru? cineva să nu primească nimic şi să meargă Dorin Chirtoacă: „Pentru a răspun- cu mâna întinsă, tot timpul la guvern. Nu de la această întrebare, este nevoie de o ar trebui niciodată primarii să meargă cu evaluare făcută pe cifre, pe eficienţă, pe mâna întinsă la guvern. Nu este situaţia resurse, pe tot. Din câte cunosc, orice re- Chişinăului, la noi este altceva, e o proble- formă de acest gen ar fi extrem de dure- mă politică, pentru că totdeauna primăria roasă. Dar, în mod normal, trebuie mers Chişinău a reprezentat, nu ştiu de ce, un la raţionalizarea administraţiei şi, re- pericol pentru guvernele care au fost, dar spectiv, a tot ce înseamnă birocraţie. Însă mă refer la primăriile din sate.” trebuie, în acelaşi timp, ca serviciile să rămână la îndemâna oamenilor, aproape Europa Liberă: Deci s-ar putea to- de ei. Dacă, de exemplu, s-ar renunţa la tuşi ca guvernarea locală să ajungă de câteva primării şi, în acelaşi timp, s-ar importan? ţă naţională? renunţaşi şi la serviciile prestate de pri- Dorin Chirtoacă: „Guvernarea locală Buletin informativ VOCEA 20 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE CU CALM, ÎN OGLINDĂ Legea Finanţelor Locale, adoptată în două lecturi de către Parlament, a bucu- rat aleşii locali, deoarece acest lucru presupune primul pas făcut spre descen- tralizare, spre o autonomie locală şi o posibilitatea în plus pentru primari de a rezolva problemele comunităţii mai uşor. Atunci, primarii declarau că această lege trebuie votată urgent în lectură fi nală, astfel încât să se reuşească pre- gătirea bugetelor locale pentru anul viitor. Deocamdată, însă, politicienii nu se grăbesc să voteze legea. Mai mult decât atât, se aud voci precum că aleşii poporului intenţionat tergiversează votarea acestei legi, pentru a nu scăpa din frâu administraţiile locale în campania electorală din 2015. Cum ar putea afec- ta activitatea administraţiilor locale tărăgănarea modifi cării acestei legi? Ce spun primarii şi experţii în domeniu şi care ar putea fi consecinţele? Cum poate un primar astăzi să rezolve problemele cetăţenilor? La această temă, jurnalis- ta Ecaterina Mitin-Stratan a discutat cu Viorel Furdui, director executiv CALM, Alexandru Osadci, expert CALM, Nicolae Tudoreanu, primar de Feşteliţa, r-nul Ştefan Vodă, Constantin Gudima, şeful Direcţiei fi nanţe r-nul Ocniţa.

te seminare, astăzi ne-am pomenit că tot drumul acesta parcurs este blocat în Par- lament, din motive necunoscute.

Care sunt avantajele acestui nou sis- tem și de ce ar trebui să se grăbească să ?voteze deputaţii în lectură fi nală această lege? Viorel Furdui: Aș vrea să fac referinţă la un eveniment care a avut loc pe 1 fe- bruarie, atunci când practic majoritatea primarilor au ieșit în stradă și au cerut „ Recent, CALM a făcut o adresare printre altele în primul rând descentraliza- Atâta timp cât nu se imple- Parlamentului, deputaţilor în care amin- rea și, în regim de urgenţă, adoptarea legii ?teşte înalţilor noştri guvernanţi despre privind fi nanţele locale. Am ajuns într-o situaţia destul de alarmantă în APL. Re- situaţie în care sistemul de administraţie mentează la nivel local, Legea formele sunt blocate, fi nanţele lipsesc, publică locală deja nu mai poate funcţiona iar problemele cetăţenilor şi ale comu- așa cum a mai funcţionat cândva, în baza este moartă!„ nităţilor trebuiesc rezolvate. Cum? Aveţi unor pârghii administrative învechite, când şi un răspuns la adresarea Dvoastră? erau utilizate criteriul politic şi instrumen- Nicolae Tudoreanu: De fapt, toate tele de infl uenţă asupra autorităţilor loca- Dacă ar exista voinţă politică, credeţi cipală pentru asta este neaprobarea până aceste nevoi au fost prevăzute în Strate- le. Pur și simplu, deja s-a ajuns la o limită că reforma descentralizării ar putea fi la urmă a aceste legi. Aprobarea în lectu- gia de descentralizare, care a fost elabo- când trebuie de făcut câteva schimbări ?implementată într-un timp record? ra a 2-ua nu înseamnă nimic altceva decât rată aproape cu 2 ani în urmă. A fost un fundamentale și importante, aşteptate de Alexandru Osadci: De ce anume re- lipsa de voinţă politică la acest moment. proces destul de anevoios, un proces în ani de zile. forma fi nanţelor publice locale? Noi avem o Să vedem ce se va întâmpla acum, pen- care au fost stabilite priorităţile pe diferi- liberalizare destul de avansată, spre exem- tru că este puţin cam devreme de spus, te domenii, inclusiv pe cel de descentra- De ce credeţi că administraţia cen- plu, noi am liberalizat economia, avem eco- cunoaștem cu toţii că deputaţii au fost prin lizare fi nanciară. Din primele ședinţe ale trală nu are urechi să audă problemele nomie de piaţă, avem sectorul privat ș.a. Am concedii și multe lucruri s-au schimbat și grupului de descentralizare s-a observat administraţiei locale, în timp ce în cam- să vedem care sunt reacţiile lor. că este o înţelegere între autorităţile cen- ?pania electorală au declarat drept prio- trale și grupul de descentralizare și de fapt ritate este reforma descentralizării ? Care sunt benefi ciile pentru cetăţean, s-au inclus practic toate problemele care Viorel Furdui: Mai mult ca atât, aș ce ar aduce această schimbare? vizează actualul sistem de fi nanţe publice spune că numai că au declarat, dar au ?Constantin Gudima: Noul sistem de locale și s-au trasat și pașii prin care pu- menţionat în programul de guverna- calculare a transferelor care este prevăzut tem modifi ca acest sistem ca să obţinem re faptul că descentralizarea, reforma în proiectul Legii fi nanţelor publice locale, un mecanism bine echilibrat, un sistem administraţiei publice şi cea a finanţe- stimulează autorităţile publice locale în predictibil și transparent, așa cum este lor publice locale sunt obiectivele fun- majorarea veniturilor proprii. Dacă siste- prevăzut în această strategie. Nu este ni- damentale. Asta este foarte important, mul actual nu cointeresează autorităţile pentru că noi știm prea bine că dacă pe locale, deoarece majorându-și baza fi nan- plan extern putem să demonstrăm oare- ciară, administraţia publică locală este pe- care rezultate, eu mă refer în special la nalizată prin micșorarea transferelor, noul guvernare, atunci pe plan intern este cea liberalizat societatea, avem democraţie cât sistem are un principiu: cu cât mai multe mai mare problemă, pentru că mecanis- de cât, chiar dacă este fragilă, dar noi deloc venituri colectează administraţia publică mul care există în acest stat nu permite nu am liberalizat autorităţile locale, avem locală, cu atât mai multe posibilităţi are de realizarea tuturor acestor intenţii bune, o dictatură în administraţia publică loca- a face cheltuieli în benefi ciul cetăţenilor și programe guvernamentale. Noi vedem că lă, este o verticală de putere. Și, cu regret, nu este penalizat prin reducerea transfe- la nivel local, anume aici există o proble- această situaţie reprezintă o problemă nu rului. Asta și ar fi un efect foarte pozitiv, mă, o lipsă de corelare între capacităţile numai pentru autorităţile publice locale, dar creșterea cointeresării autorităţilor publice și posibilităţile la nivel local și doleanţele, şi pentru societate. Democraţia în condiţii de locale în sporirea veniturilor în teritoriu și, obiectivele care sunt puse în faţa societă- dictatură din partea autorităţii publice, este mic nou, pentru că aceste discuţii durează ţii, în faţa administraţiei publice de către una foarte, foarte fragilă. Chiar nu știu dacă mai bine deja de un an de zile, toată lumea diferite documente strategice și obiecti- poate exista și este durabilă pentru viitor. este informată, prognozele bugetului pen- ve. Aţi întrebat de ce nu se atrage, totuși, Cât priveşte Legea fi nanţelor locale, am ob- tru 2014 au fost elaborate în 2 variante, atenţia cuvenită. Probabil, cineva consi- servat tendinţe stranii - la un moment dat au după sistemul vechi și după sistemul nou. deră că această problematică nu este atât fost niște înţelegeri cu Parlamentul, cu gu- Acum are loc o companie prin care toate de importantă. Noi vorbim într-adevăr vernul, după care spiritele s-au calmat. raioanele sunt consultate, primarii și con- mai mult despre justiţie, vorbim despre tabilii șefi din primării cu noul sistem de drepturile omului, despre integrare euro- Ar fi putut fi votată mai repede fi nanţe publice locale, dar, uitaţi-vă, chiar peană, uitând că fundamentul, elemente- această lege în lectură fi nală? având la bază toate aceste opţiuni care au le principale sunt reprezentate de starea ?Alexandru Osadci: Voinţa politică nu fost promovate prin strategii și prin diferi- lucrurilor în localităţi. este la nivel adecvat și confi rmarea prin- VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 21

respectiv, în sporirea prestării serviciilor Este un mecanism care mi se pare că unde- calitative populaţiei. va se pierde prin toate priorităţile astea a LEGEA FINANŢELOR LOCALE, noastre pe parcursul anilor. Vorbim mult şi EXPLICATĂ LA RECE Prin ce se deosebeşte vechiul sistem frumos despre dezvoltarea economică, dar de cel pe care-l vor primarii? cum să faci asta în condiţiile unei adminis- ?Constantin Gudima: Acum elaborarea traţii publice nereformate? bugetului se face în urma unor estimări macroeconomice, în baza unor normative. Cum ar putea autoritatea publică lo- DESCENTRALIZAREA În varianta nouă, ca bază sunt veniturile cală să contribuie la dezvoltarea econo- încasate în teritoriu, transferurile nu vor miei?? depinde de majorarea acestor venituri, in- Nicolae Tudoreanu: Eu am o părere la diferent dacă autoritatea publică locală a acest moment, probabil politicul deja și-a întreprins careva măsuri și a sporit înca- făcut treaba, și-a elaborat strategie. La FINANCIARĂ, sările în teritoriu, ea va putea să facă mai etapa actuală avem nevoie de tehnocraţi să mari cheltuieli, transferele nu vor fi reduse implementeze această strategie. Odată ce din cauza majorării veniturilor. politic s-a hotărât că strategia urmează a Viorel Furdui: Eu cred că noi, dacă ne fi implementată, nu cred că este loc acum ÎN VIZIUNEA CALM focusăm atent pe toţi actorii care sunt im- pentru politică, pentru că tot ce a fost legat plicaţi în acest proiect, vedem că, de fapt, de politică a trecut. Vreau să zic că siste- Situaţia actuală: Autorităţile publice Schimbări de politici această lege este favorabilă pentru toată mul care se propune dezleagă și mâinile locale dispun atât de o bază fi scală insu- lumea, inclusiv pentru guvern, inclusiv pen- autorităţilor centrale, pentru că orice poli- fi cientă, cât şi de o autonomie fi nanciară privind veniturile tru opoziţie, inclusiv pentru administraţia tică promovată de guvern atât timp cât nu limitată. Totodată, persistă dependenţa publică locală și nu în ultimul rând pentru se implementează la nivel local, atâta timp bugetară a fi ecărui nivel al administraţiei publice locale populaţie. Este unul din elementele acestui este moartă. Noi nu putem, avem atâtea publice faţă de nivelul imediat superior (sis- sistem, pentru că reforma aceasta este un competenţe care nu sunt însoţite de resur- temul tip „matrioșca”). Sistemul existent de SCHIMBĂRI GENERALE: prim pas care permite începerea unui pro- se fi nanciare. Pentru că nu în toate locali- transferuri între APC şi APL este inefi cient, ces real de descentralizare și consolidare tăţile ne întâlnim cu aceleași probleme. Și netransparent şi, în esenţă, descurajează  Alocare directă a transferurilor (impozi- a autonomiei locale. Urmează alte blocuri, anume acest nou sistem promovează prio- efortul fi scal propriu al autorităţilor publi- te partajate şi transferuri de echilibrare) în cadrul aceste reforme, care se referă la ritizarea problemelor la nivel de comunita- ce locale (spre exemplu, APL care sporesc către autorităţile administraţiei publice creșterea surselor de venit pentru autori- te și rezolvarea lor prin resursele proprii și veniturile bugetare prin iniţiative locale pro- locale de nivelul întâi și separat către tăţile locale, dezvoltarea unei administra- transferuri cu destinaţie generală. prii pot fi puse în situaţia de a fi penalizate nivelul doi. ţii veritabile și autonome. Și dacă vorbim indirect prin reducerea sumelor de transfer de administraţia locală, ea este în avantaj Există așa localităţi care nu acceptă  Volumul total a fondurilor transferate de la bugetul de stat la bugetul local). Cu din partea APC către APL va rămâne pentru că devine mai independentă, depoli- noul sistem de fi nanţare? excepţia mun. Chişinău şi Bălţi, autorităţi- tizată. Are de câștigat şi guvernarea, pentru Viorel Furdui: Noi am constatat, în re- practic la acelaşi nivel (păstrarea anve- ? le publice locale se afl ă într-o dependenţă lopei fi nanciare). zultatul seminarelor pe care le organizăm, excesivă de transferurile de la bugetul de că sunt 2 probleme importante, care poată stat (circa 70% din bugetele locale), şi ca  Funcţiile partajate (prestaţiile sociale mai mult un caracter tehnic. În primul rând: urmare acestea nu pot decide şi rezolva în și învăţământul secundar - care va fi faptul că majoritatea oamenilor nu s-au im- mod independent multe dintre problemele transferat în responsabilitatea APL de plicat foarte activ în procesul de a cunoaște locale. Majoritatea cheltuielilor bugetelor nivelul II) vor fi fi nanţate prin transfe- și de a înţelege acest nou sistem. Am fost în locale sunt direcţionate în domeniul educa- ruri condiţionate, pe bază de formulă în 5 - 6 raioane și vedem că atitudinea practic ţiei – circa 60% din total. Excluzând cheltu- baza numărului de benefi ciari ai servici- 99 % este pozitivă. A doua problemă este că ielile din domeniul educaţiei, bugetul unei ilor specifi ce competenţelor descentra- acei care într-o anumită măsură nu primesc primării rurale tipice nu depăşeşte 50 – 70 lizate. ceea ce le trebuie, după ce li se explică clar mii euro. Acest buget este consumat prac-  Funcţiile proprii vor fi fi nanţate din con- că există fond de compensare, că există dife- tic în totalitate de costurile administrative şi tul taxelor, impozitelor şi tarifelor loca- rite modalităţi de a diminua aceste pierderi, plăţile aferente protecţiei sociale. le, veniturilor partajate şi transferurilor respectiv și ei devin mai înţelegători. Pentru de echilibrare. Acestea vor fi constitui că odată cu această reformă se creează la că înţeleg că, pe termen scurt sau lung, au- veniturile generale, şi APL vor benefi - nivel local capacităţi ca să realizeze toate torităţile locale câștigă din acest proiect. Și Obiectiv principal: Per- cia de o autonomie deplină în alocarea proiectele guvernamentale, altfel iarăși ră- din cauza asta este foarte importantă și ne- fecţionarea actualului sistem acestor resurse în conformitate cu pri- mânem în cercul acesta vicios în care deci- cesară această comunicare. de fi nanţe publice locale, ast- orităţile locale. ziile se iau la centru, sunt foarte subiective, politizate și în rezultat au de pierdut toţi. Și, De ce se tărăgănează votarea în lec- fel încât să se asigure auto-  Se va crea un Fond de Compensare de asemenea, vreau să menţionez că are tură fi nală, care ar fi consecinţele? nomia fi nanciară a APL, cu (de tranziţie) pentru a acoperi diferen- de câștigat chiar și opoziţia parlamentară, ?Alexandru Osadci: Eu presupun că menţinerea disciplinei fi nan- ţele dintre totalurile veniturilor locale deoarece odată cu implementarea acestui parlamentarilor le vin idei de amânare a acumulate în rezultatul implementării sistem de fi nanţe publice locale, reprezen- legii, dar sper să conştientizeze că dacă Le- ciare, maximizarea efi cienţei noului sistem şi volumul veniturilor din tanţii săi la nivel local devin iarăși mai auto- gea nu este acceptată, putem pune crucea şi asigurarea echităţii în alo- anul de referinţă (Transfer Temporar de nomi, sunt mai puţin infl uenţabili. Și crește și pe perspectivă europeană și pe colabo- carea resurselor. Compensare). Acest fond va fi limitat la încrederea cetăţenilor, deoarece autorităţi- rarea cu partenerii noştri de dezvoltare, în 1% din bugetul de stat. le publice locale primesc mai multe pârghii, primul rând cu Consiliul Europei. Pur și Activităţi şi priorităţi principale: Pro- mai multe posibilităţi. Odată cu creșterea simplu cei care au susţinut cu bani şi su- cesul urmează să înceapă prin revizuirea IMPOZITE PARTAJATE încrederii cetăţenilor pentru autorităţile port logistic reforma APL nu o să înţeleagă sistemului existent de taxe şi impozite,  Impozitul pe venit a persoanelor fi zice publice locale, crește și încrederea faţă de aceste tergiversări. Este un factor foarte astfel încât sumele încasate să corespundă (IVPF) va fi 100% atribuit autorităţilor autoritatea de nivelul 2, faţă de guvernare. negativ pe plan extern. responsabilităţilor şi să reducă supraregle- locale, alocat parţial ca impozit parta- mentarea de la centru a administrării. De jat, partea rămasă fi ind inclusă în fondul asemenea, urmează a fi modifi cat siste- transferurilor de echilibrare. mul actual de transferuri inter-bugetare. Acesta urmează să devină mai transparent  Partajarea Impozitului pe venit a per- şi predictibil, astfel încât să stimuleze ini- soanelor fi zice va fi reglementă prin ţiativa locală şi să permită asigurarea unui lege pentru ambele nivele ale APL: nivel adecvat de servicii la nivel local. Este o Chişinău 50% (in varianta nouă a necesar de a stabili un sistem echitabil de legii) şi Bălţi - 45%, echilibrare. Consolidarea autonomiei locale Raion – 25% urmează a fi susţinută prin mărirea res- o ponsabilizării atât prin introducerea unui o Oraşele reşedinţe de raion – 20 % management fi nanciar mai performant (bu- o Celelalte APL – 75% gete de performanţă şi bugetare multianu- ală), cât şi întărirea instrumentelor de con-  Impozitul pe venit a persoanelor fi zice trol (audit intern şi extern) şi perfecţionarea ar putea fi colectat având la bază domi- sistemului de achiziţii publice la nivel local. ciliul salariatului Buletin informativ VOCEA 22 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

DESCENTRALIZAREA CALM, AVOCATUL APL FINANCIARĂ, LEGEA FINANŢELOR LOCALE: ÎN VIZIUNEA CALM

TRANSFERURI ACŢIUNI VIITOARE: DE ECHILIBRARE NEGOCIERI VENITURI PROPRII (activitate  Va fi stabilit Fondul de Susţinere Finan- ciară din care vor fi calculate şi trans- planifi cată pentru 2013) ferate către APL transferurile de echi-  Mărirea autonomiei locale în adminis- librare. Acest fond va fi constituit din trarea şi colectarea taxelor şi impozi- IVPF nealocat sub forma de defalcări. telor locale, inclusiv privind defi nirea Fondul de Susţinere va fi alocat 45% la bazei sau ratei de impozitare, inclusiv LA NIVEL ÎNALT APL 1 și 55% către APL 2. impozitul pe proprietate, impozit pe au- CALM, în calitate de for al tuturor reprezentanţilor din APL şi portavoce a tovehicule și taxe administrative.  Transferurile cu destinaţie generală, intereselor membrilor săi, a adresat mai multe solicitări instituţiilor statului, astfel de echilibrare, vor fi alocate pe bază de  Taxele și impozitele locale vor fi exclu- încât prevederile noului sistem de fi nanţare să fi e optime. Opiniile acumulate formulă, distinctă pentru UAT de nivelul se în procesul de calculare a volumului în cadrul întâlnirilor în teritoriu au stat la baza unor iniţiative care, de cele mai întâi și pentru cele de nivelul al doilea transferurilor de echilibrare. multe ori, au primit aviz pozitiv din partea instituţiilor statului. În comunicarea cu structurile responsabile de aprobarea şi implementarea noului sistem de (alocare directă pe nivele), în baza cal-  APL vor avea dreptul de a introduce fi nanţare, de fi ecare dată, s-a pus accent pe interesul APL şi pe crearea unui culelor efectuate de Ministerul de Fi- taxe speciale pentru asigurarea investi- nanţe. fundament solid pentru descentralizarea reală. Din păcate, toate aceste sesizări, ţiilor de capital în infrastructura servici- declaraţii şi pledoarii pentru o autonomie durabilă şi ceea ce se menţionează în  Estimarea necesarului de transfer de ilor comunale (funcţii proprii). ele, rămân actuale şi după 4 ani de promisiuni de reforme în domeniul APL. În echilibrare pentru APL de nivelul întâi  APL vor avea dreptul de a fi xa tarifele contextul în care se vehiculează că guvernarea a abandonat implementarea Legii va fi făcută în funcţie de capacitatea fi s- pentru serviciile comunale locale (apă/ fi nanţelor, aceste deziderate vor fi valabile mulţi ani înainte! cală a localităţii – măsurată prin ponde- canalizare, transport public, colectarea rea impozitului pe venit a persoanelor deşeurilor, încălzire centralizată). fi zice din acea localitate (60% din trans- fer), populaţie (30%) și suprafaţă (10%) Luând în consideraţie rolul Mi- ADRESARE din 08.04.2013 nisterului de Finanţe în gestionarea  Transferul general pentru APL de nive- privind necesitatea adoptării procesului, este necesară imple- lul al doilea (raion) se va calcula pe baza numărului populaţiei (60%) şi a supra- mentarea unui şir de activităţi care unor acte legislative feţei (40%) raionului. să sprijine promovarea reformei:  Aprobarea modifi cărilor la Legea cu pri- Parlamentul Republicii Moldova IMPACT ȘI AVANTAJE vire la fi nanţele publice locale. Deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova  Evaluarea periodică a impactului noilor • Consolidarea, lărgirea și creșterea sem- sisteme de venituri proprii şi transferuri Situaţia în domeniul APL rămâne a fi aţia menţionată mai sus și să asigure cu nifi cativă a autonomiei locale în funda- (inclusiv transferurile condiţionate şi de gravă, neschimbată, procesul de descen- adevărat un progres real în domeniul dat, mentarea și administrarea sistemului echilibrare; administrarea fi scală; gran- tralizare și consolidare a autonomiei locale sunt tărăgănate și nu se adoptă din motive de venituri proprii turile şi împrumuturile; auditul intern şi fi ind blocat și rămas la nivel de acţiuni de- necunoscute sau formale. Avem în vedere extern; achiziţii publice. • Stimularea colectării veniturilor proprii clarative și fără relevanţă practică. În acest în particular, proiectele legislative ce vizea- de către APL  Un set de alte măsuri aferente descen- sens, una din cele mai importante priorităţi ză fi nanţele publice locale, accesul la cur- tralizării fi nanciare urmează a fi abor- guvernamentale declarate (descentraliza- tea constituţională în problemele de auto- • Transparenţă, predictibilitate și stabili- date prin schimbări regulatorii. Strate- rea și autonomia locală), fi ind lipsită de fi - nomie locale, transferul competenţelor în tate. giile sectoriale vor furniza clarifi cări şi nalitate și rezultate concrete. domeniul schimbării destinaţiei terenurilor, ghidări suplimentare în privinţa tran- De fapt, constatăm că sistemul actu- achiziţii publice etc. În special: • Îmbunătăţirea treptată a alocării tran- sferurilor condiţionate (cu destinaţie al de APL (dar și cel central) nu mai poate sferului general. Acesta se bazează pe specială), subvenţiilor, reglementărilor exista în forma actuală, iar situaţia a ajuns un set de indicatori care aproximează tarifare. la anumite limite critice în cea ce privește 1. Proiectul Legii nr. 4 bine atât capacitatea fi nanciară locală, organizarea, funcţionarea și fi nanţarea cât și nevoile de servicii publice la ni-  Ministerul Finanţelor, în calitate de li- APL. Drept dovadă în acest sens, fi ind pe de din 15.01. 2013, privind vel local: capacitatea fi scală pe locuitor der al eforturilor de descentralizare, o partea doar 38% din realizările planului modifi carea Legii fi nanţelor (CFL), populaţia și suprafaţa UAT va necesita o subdiviziune puternică de de acţiuni al guvernului pentru anul 2012, asigurare a relaţiilor între nivelurile de situaţia disperată în domeniul APL care a • Indicatori de autonomie fi nanciară - îm- locale și a Codului fi scal administraţie. determinat liderii comunităţilor locale să bunătăţire semnifi cativă. Autonomia fi - iasă la o acţiune inedită și de neimaginat Este bine cunoscu faptul că începând cu nanciară locală crește de 8 ori la APL1  Activităţi continue de conştientizare şi până acum - marșul de protest și solidari- anul 2006, odată cu adoptarea noilor legi în și de 6 ori la APL2. consolidare a capacităţii APL de a im- plementa schimbările. În special tre- tate din 1 februarie 2013 la care au partici- domeniul APL, principala și cea mai gravă • Conform simulării pe bugetul executat buie întărite capacităţile de elaborare pat majoritatea conducătorilor APL și care problemă care a împiedicat implementa- din 2012, 718 primării câștiga 334 mil a bugetelor locale și management fi - au cerut, în principal, o descentralizare re- rea corespunzătoare a legilor respective, a MDL și 21 APL2 câștigă 149 mil. MDL. nanciar local în condiţiile create de noul ală și instrumente efective pentru a putea constituit lipsa unui sistem de fi nanţe pu- (483 mil. MDL câștig per ansamblu). sistem de fi nanţare a APL. realiza multiplele sale responsabilităţi faţă blice locale corespunzător și neadoptarea de cei care i-au încredinţat mandatele. De unei legi privind fi nanţele publice locale. În asemenea, un semnal de alarmă vine și din rezultat, situaţia în domeniul descentrali- partea Consiliului Europei, prin ultimele ra- zării și APL, a rămas practic neschimbată poarte de monitorizare ale sale, constatată până în prezent fi ind conservate aceleași aceleași probleme fundamentale reiterând probleme: politizare excesivă, dependenţă aceleași, în fond, recomandări, care erau totală fi nanciară, amestec și abuz admi- adresate autorităţilor din Republica Moldo- nistrativ, lipsa de capacitate și libertate, va încă din anul 2005. lipsa de stimulente etc. Aceasta, în pofi da În același timp, mai multe iniţiative și multiplelor declaraţii și promisiuni la acest proiecte legislative concrete, care sunt pe capitol și de la cele mai înalte tribune, pre- rolul Parlamentului în faza fi nală de adop- cum și în pofi da criticilor dure din partea tare și care ar urma să detensioneze situ- instituţiilor europene anume la acest capi- VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 23

tol, aduse Republicii Moldova pe parcursul ultimilor 10 ani. De aceea, în prezent, acest proiect de lege (nr.4 din 15.01.2012) este unul din cele mai importante și fundamentale elemen- te în vederea pornirii cu adevărat a unor schimbări esenţiale în domeniul descentra- lizării și APL și demonstrării voinţei reale pe această direcţie prioritară. În acest sens, a fost ales un model care să nu afecteze sta- bilitatea macroeconomică și socială, fi ind găsite surse necesare pentru acoperirea unor dezechilibre. Totodată, oferind APL perspective și posibilităţi reale de a valori- fi ca mai bine și mai mult potenţialul econo- mico-fi nanciar și resursele disponibile ale comunităţilor pe care le conduc, fără ames- tecul factorului politic. De asemenea, acest fi ind faptul că situaţia fi nanţelor locale este de proiectul de lege privind fi nanţele locale, de la bugetele locale. Ceea ce a generat și proiect de lege, constituie temeiul pentru unul din elementele și obiectele principale acesta se înscrie exact în măsurile mini- generează în continuare blocaje și situaţii demararea și deschiderea altor procese ale atenţiei din partea instituţiilor europe- male, foarte concrete și reale de consoli- grave, când APL sunt în imposibilitate de a importante din domeniul descentralizării ne. Ceea ce este important din perspectiva dare a autonomiei locale și conformare la asigura funcţionarea corespunzătoare a in- administrative și fi nanciare prin: transferul imaginii Republicii Moldova și demersurilor standardele europene. Însă, constatăm că stituţiilor publice din subordine, când cos- de competenţe către APL din diverse do- sale de a fi scoasă de sub monitorizarea și această iniţiativă întârzie să fi e adoptată, turile în loc să scadă cresc, când calitatea menii, consolidării bazei fi nanciare și eco- Consiliului Europei. fi ind invocate diverse temeri și motive su- serviciilor și produse lasă mult de dorit fi ind nomice a comunităţilor locale, introducerii De asemenea, prin tărăgănarea adoptă- biective. pusă în pericol sănătatea copiilor etc. achitării impozitului pe venit al persoanelor rii acestei legi, în prezent situaţia se agra- În acest sens, am dori să menţionăm că În acest, context, se impune o revizuire fi zice la locul de reședinţă, liberalizarea ta- vează și complică tot mai mult, creând toate temerile, privind pericolele și abuzu- la nivel de concept a întregului sistem de xelor locale etc. confuzie și incertitudine în cadrul APL, dar rile care ar putea avea loc în acest dome- achiziţii publice, prin prisma ajustării lui Trebuie de menţionat că acest proiect și în cadrul unor instituţiilor guvernamen- niu, sunt absolut neîntemeiate și reprezintă la sistemul de administraţie publică locală de lege a fost agreat practic de către toţi ac- tale, care trebuie să aibă sufi cient timp ca o manifestare nejustifi cată de neîncredere și la modul de organizare și funcţionare a torii din domeniul dat, inclusiv CALM care a să se pregătească pentru introducerea no- faţă de APL, daca ţinem cont de faptul că pe lui în baza principiilor autonomiei locale și venit și cu mai multe propuneri pentru lec- ului sistem de fi nanţe. Aceasta deoarece, în parcursul anilor și în prezent, anume APL descentralizării. Totodată, drept prim pas, tura a doua. De asemenea, el a fost aprobat curând urmează să demareze procesul de au fost responsabile pentru mai multe do- CALM vine cu unele propuneri care ar pu- de Guvern și a primit sprijinul de principiu elaborare a bugetelor locale pentru anul menii extrem de importante făcând faţă pe tea îmbunătăţi situaţia actuale în regim de din partea tuturor comisiilor parlamentare 2014 care urmau a fi elaborate în baza noi- de plin acestor responsabilităţi (educaţie, urgenţă. Menţionăm că aceste propuneri au relevante, care au agreat ca această lege să lor prevederi legale și care întârzie să vină. sănătate, protecţie socială etc.). Iar, faptul fost agreate la nivel de Guvern și reprezintă fi e votată în prima lectură, iar ulterior și în Plus la aceasta, neadoptarea acestei că o anumită competenţă este deţinuta la rezultatul cooperării între Agenţia Achiziţii- lectura a II sa se vină cu îmbunătăţiri. legi, constituie un impediment serios pen- nivel central, încă nu înseamnă deloc și lor Publice și CALM. De asemenea, actualmente este cel tru alte iniţiative legislative care ar putea efi cienţă și lipsă de probleme. Cu atât mai mai prielnic moment pentru adoptarea le- infl uenţa pozitiv dezvoltarea și mediul de mult că, de exemplu, în cazul schimbării PRIN URMARE, în baza celor gii date și implementarea sistemului nou afaceri la nivel local. De exemplu, intro- destinaţiei terenurilor, sunt prevăzute me- menţionate mai sus și în vederea asi- de fi nanţe, deoarece, este sufi cient timp ducerea impozitului unic în agricultură, în canisme destul de sigure de reducere a gurării unor schimbării reale și urgen- pentru pregătirea și asigurarea funcţionării condiţiile sistemului actual de fi nanţe loca- riscurilor, însă fără a încălca principiile au- te a situaţiei din domeniul APL, soli- lui corespunzătoare: elaborarea de meto- le, va aduce doar prejudicii și pierderi ex- tonomiei locale și actele internaţionale, în cităm: dologii, testare, instruirea reprezentanţilor trem de mari pentru APL. În același timp, vigoare pentru Republica Moldova. De fapt 1. Examinarea și adoptarea în APL, introducerea modifi cărilor legislative introducerea lui în condiţiile unui nou sis- credem că și în Republica Moldova a venit cele mai scurte termene a Proiectul necesare etc. tem de fi nanţe locale, ar putea aduce be- timpul de depășit unele clișee ale mentali- Legii nr. 4 din 15.01. 2013, privind În acest context, nu putem înţelege nefi cii importante pentru bugetele locale și tăţii, potrivit cărora la nivel local există mai modifi carea legii fi nanţelor locale și și suntem îngrijoraţi de faptul că acest dezvoltarea locală. puţina competenţă și responsabilitate de- a codului fi scal, în așa fel ca procesul proiect de modifi cări legislative, nu se cât la nivelul central al administraţiei. bugetar pentru anul 2014 să fi e înce- adoptă și se tărăgănează evident, put în termenele corespunzătoare și afectând negativ orice speranţă și 2. Proiectul de lege Nr.2474 în condiţiile noi de autonomie fi nan- perspectivă de dezvoltare locale și 3. Proiectul de modifi care a ciară reală. modernizare a sistemului de APL. din26.10.2012 cu privire la 2. Examinarea și adoptarea pro- Prin astfel de abordări, pur și simplu tor- modifi carea și completarea legii achiziţiilor publice iectului de lege Nr.2474 din26.10.2012 pilează implementarea unei din cele mai cu privire la modifi carea și completa- importante reforme în stat, discreditează a unor acte legislative Sistemul actual al achiziţiilor publice, rea unor acte legislative, prin care au- câta oară din ultimii ani, factorii decizionali (Codul funciar nr. 828 XII din 25 din perspectiva autorităţilor publice loca- torităţile publice locale sunt abilitate care au promis nu odată adoptarea noului le și autonomiei locale, este unul contrar cu dreptul de a se adresa la Curtea sistem de fi nanţe și, în general, transformă „12.1991: Legea nr. 3I7-XIII din sistemului de administraţie publică locală Constituţională în cazurile de încălca- strategia descentralizării și tot procesul dat 13 „12.1994 cu privire la Curtea și absolut rupt de realităţile existente. În re a autonomiei locale, precum și cu declarat prioritar, într-o farsă lipsită de ori- Constituţională; Legea nr. 436-XVI din prezent el nu face deosebire, de modul de dreptul de decide în privinţa schim- care relevanţă practică. organizare și funcţionare a APL, raporturi- bării destinaţiei terenurilor afl ate în Consecinţele neadoptării și/sau 28.12.06 privind administraţia publică le între administraţia centrală și locale prin administrarea sa. tărăgănării în continuare a procesu- locală, ş.a.) prisma principiilor autonomiei locale, dife- 3. Înregistrarea, examinarea și lui de adoptare a legii în cauză sunt renţele între bugetele locale și cele de stat adoptarea în regim de urgenţă a pro- extrem de dăunătoare atât pe plan Acest proiect de lege prevede transfe- etc. În consecinţă, procedurile și pragurile iectului de lege de modifi care al legii intern, cât și extern. În acest sens, ra- rarea competenţei în domeniul schimbării aplicabile instituţiilor fi nanţate de la buge- achiziţiilor publice. tarea oportunităţii actuale de a schimba destinaţiei terenurilor agricole către APL tul de stat, nu sunt adecvate celor fi nanţate sistemul de fi nanţe publice locale cât mai și asigurarea acce- urgent, în perspectiva alegerilor parlamen- sului APL la Curtea tare din 2014 și celor locale din 2015, va Constituţională, în însemna conservarea situaţiei existente, cazurile încălcării și blocarea oricăror reforme în domeniul principiilor autono- dat cel puţin pe încă 3 ani. Deoarece, fără miei locale în con- un sistem nou de fi nanţe publice locale, formitate cu preve- Strategia Descentralizării și toate acţiuni- derile Cartei Euro- le prevăzute în ea, își pierd orice temei și pene a autonomiei sens. Pe de altă parte, Republica Moldova locale (art.11) și va fi criticată în continuare pentru lipsa de recomandă rile progrese reale în domeniul democraţiei Consiliului Europei. locale, neîndeplinirea angajamentelor, dat În așa mod, alături Buletin informativ VOCEA 24 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE

Nr. 19 din 07.06.2013 Președintelui Parlamentului Republicii Moldova Dlui Igor CORMAN Președintelui fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Moldova Dnei. Maria POSTOICO Președintelui fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova CCALMALM Valeriu STRELEŢ Președintelui fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova Dlui Dumitru DIACOV Președintelui fracţiunii Partidul Liberal din Moldova Dlui Ion HADÂRCĂ ADRESARE cu privire la deblocarea situaţiei în domeniul consolidării autonomiei locale prin adoptarea în regim de urgenţă a proiectelor de modifi care la Legea fi nanţelor publice locale și altor acte legislative

Stimate Dle Președinte al Parlamentului, pozitului unic în agricultură, creșterea bazei fi scale pele de aprobare în cadrul parlamentului, urmând doar Stimată Doamnă/Domni președinţi ale fracţi- locale etc. a fi incluse în ordinea de zi a Parlamentului și votate (se unilor parlamentare, anexează). De asemenea, această solicitare a fost reite- Totodată, tărăgănarea în continuare a adoptării rată unanim în cadrul ședinţei recente a biroului lărgit al Pe parcursul mai multor ani, administraţia publică acestei legi, va agrava și complică tot mai mult si- CALM, din care fac parte reprezentanţi ai tuturor forma- efi cientă, descentralizarea și consolidarea autonomi- tuaţia, deoarece, în curând urmează să demareze ţiunilor parlamentare și care au constatat cu indignare ei locale se declară drept unele din priorităţile de bază procesul de elaborare a bugetelor locale pentru anul o tărăgănare nejustifi cată a adoptării actelor legislati- ale programelor de guvernare și o condiţie principa- 2014 care urmau a fi elaborate în baza noilor preve- ve respective și agravarea în continuare a situaţiei în lă pentru asigurarea implementării cu succes a altor deri legale adoptarea cărora a fost promisă până la APL, din cauza stării de incertitudine, tensiune, confuzie priorităţi guvernamentale din domeniul social, eco- sfârșitul anului 2012 sau cel târziu până în primele luni și mulţimii de impedimente de ordin legal, fi nanciar și nomic etc. Totodată, constatăm că situaţia în dome- ale anului 2013, ca să poată fi implementate în modul administrativ cu care se confruntă autorităţile locale în niul APL rămâne gravă și neschimbată, iar procesul corespunzător. Mai mult ca atât, ratarea oportunităţii condiţiile lipsii unor acţiuni și progrese concrete în do- de descentralizare și consolidare a autonomiei loca- actuale de a schimba sistemul de fi nanţe publice loca- meniul consolidării autonomiei locale. le în prezent este practic blocat și rămas la nivelul le, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2014 și declarativ, din cauza lipsei atenţiei corespunzătoare celor locale din 2015, va însemna conservarea situaţia Prin urmare, în baza celor menţionate mai faţă de acest domeniu, lipsei de continuitate și întâr- existente și blocarea oricăror schimbări pozitive în do- sus și luând în consideraţie interesele gene- zierii adoptării unor acte legislative de o importanţă meniul descentralizării și autonomiei locale cel puţin rale a tuturor comunităţilor locale CEREM: deosebită. Mai mult ca atât, lipsa de progrese reale pe următorii câţiva nai. Cu toate consecinţele negati- în domeniul descentralizării, consolidării autonomiei ve cât pe plan intern (neimplementarea corespunză- 1. Introducerea în ordinea de zi și adoptarea locale și creșterii capacităţilor la nivel local, afectează toare a reformelor), atât și cel extern (neîndeplinirea în regim de urgenţă a Proiectului Legii nr. negativ nu numai dezvoltarea locală, dar și cea a ţării angajamentelor internaţionale în special în domeniul 4 din 15.01. 2013, privind modifi carea legii în întregime, fapt confi rmat prin progresele modeste democraţiei locale). fi nanţelor locale și a codului fi scal, în așa înregistrate pe plan intern pe parcursul ultimilor ani, fel ca procesul bugetar pentru anul 2014 dar și prin gradul extrem de scăzut al implementării De asemenea, în același context urmează a fi men- să fi e început în termenele corespunză- planurilor de acţiuni guvernamentale (sub 50%, iar ţionate proiectul de lege Nr.2474 din26.10.2012 cu pri- toare și în condiţiile noi de autonomie fi - pe unele domenii chiar sub 20%). De fapt suntem în vire la modifi carea și completarea unor acte legislative nanciară reală. faţa unui blocaj de sistem în care deja metodele de (Codul funciar nr. 828 XII din 25 «12.1991: Legea nr. 2. Examinarea și adoptarea proiectului de guvernare și resursele administrative anterioare ba- 3I7-XIII din 13 «12.1994 cu privire la Curtea Constituţi- lege Nr.2474 din26.10.2012 cu privire la zate pe control excesiv și centralizat sunt epuizate și onală; Legea nr. 436-XVI din 28.12.06 privind adminis- modifi carea și completarea unor acte le- nu mai funcţionează, fi ind necesare măsuri urgente traţia publică locală, ş.a.) și proiectul de lege privind gislative, prin care autorităţile publice lo- de modernizarea și efi cientizare a administraţiei pu- modifi care legii achiziţiilor publice, adoptarea cărora cale sunt abilitate cu dreptul de a se adre- blice (centrale și locale). vine să complementeze și consolideze efectele noului sa la Curtea Constituţională în cazurile de sistem de fi nanţe publice locale, însemnând un pas încălcare a autonomiei locale, precum și În același timp, o serie de proiecte de acte legis- important și real în consolidarea autonomiei locale din cu dreptul de decide în privinţa schimbării lative vitale pentru atingerea unor progrese reale în Republica Moldova. destinaţiei terenurilor afl ate în adminis- domeniul dat și adoptarea cărora a fost promisă con- trare sa. stant și de nenumărate ori pe parcursul mai multor CALM a adresat anterior pe numele tuturor deputa- ani, așa și nu-și găsesc loc în agenda parlamentară, ţilor din Parlamentul Republicii Moldova o scrisoare prin 3. Înregistrarea, examinarea și adoptarea în conservând situaţia existentă și lipsind-o de orice care a solicitat o atenţie sporită faţă de acest domeniu, regim de urgenţă a proiectului de lege de perspectivă. în special prin adoptarea în regim de urgenţă a proiecte modifi care al legii achiziţiilor publice (se de legi menţionate mai sus și care au trecut toate eta- anexează) În special și în primul rând, ne referim la proiec- tul legii nr.4 din 15.01.2012 privind modifi carea legii fi nanţelor publice locale și altor acte legislative, care Prezenta adresare adoptată unanim la ședinţa este unul din cele mai importante și fundamentale Biroului executiv lărgit al CALM din 17.05.2013 elemente în vederea depolitizării sistemului actu- al al APL și pornirii cu adevărat a unor schimbări esenţiale în domeniul consolidării autonomiei lo- cale. Mai mult ca atât, considerăm că adoptarea în regim de urgenţă a acestui proiect de lege, ar deten- siona situaţia și ar oferi soluţii pentru alte probleme stringente și actuale precum: acordarea statutului de municipii unor orașe mari, implementarea im- VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 25 DECLARAŢIA CONGRESULUI AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pornind de la faptul că autorităţile Noi, reprezentanți colectivităților dere a conformităţii lor principiilor autonomi- Ne adresăm către Guvernul RM de la administraţiei publice locale reprezintă un locale, întruniți în cadrul Adună- ei locale şi descentralizării. Fără o consultare 7. care așteptăm începutul unei colabo- fundament esenţial pentru funcţionarea rii de constituirea a Congresului prealabilă a puterilor locale în toate aspectele rări deschise și efi ciente, bazată pe egalitate oricărui regim democratic, deoarece doar Autorităților Locale din Republi- care privesc viaţa şi funcţionarea acestora, nu şi respect în interesul întregii ţări şi colecti- la nivel local poate fi exercitat în modul cel ca Moldova (CALM) din 21 martie poate exista guvernare democratică, ceea ce vităţilor pe care le reprezentăm. Avem nevo- mai direct dreptul cetăţenilor de a participa menţine o profundă instabilitate administrati- ie de această colaborare nu de ochii lumii, ci 2010: la rezolvarea treburilor publice; vă şi politică în Republica Moldova. pentru ca să putem aplica în acest fel spiritul şi normele Convenţiilor Europene, pe care Conştienţi de răspunderea pe care o DECLARĂM URMĂTOARELE: Este evident că și autorităţile locale tre- Republica Moldova le-a ratifi cat și pe care purtăm faţă de cetăţenii Republicii Moldo- buie să-și fortifi ce poziţiile și cerinţele. trebuie să le respecte. Cerem să fi e între- va, care să așteaptă ca autorităţile pe care Astăzi, în RM, cea mai mare problemă a 5. Chemăm pe această cale toate autorităţile prinse in regim de urgenţă acţiuni concrete le aleg să-și îndeplinească în mod cores- 1. administraţiei publice locale ţine de ca- publice locale şi asociaţiile lor reprezentative în vederea trasării și urmării neabătute a punzător obligaţiile funcţionale; racterul incomplet, formal şi fragmentar al reformelor începute, dar incomplet formula- să susţină şi să participe activ la procesul de obiectivului de descentralizare şi consolida- Constatând că politica de dispersare te. Deşi au trecut deja 4 ani de la adoptarea unifi care a tuturor puterilor locale în cadrul re a autonomiei locale în RM: în particular şi divizarea a autorităţilor locale pe criterii ultimului pachet de legi privind administrarea unei singure organizaţii naţionale, capabile să - crearea mult aşteptatei Comisiei Speciale politice, promovată în ultimii ani, a dăunat publică locală (Decembrie 2006), aplicarea lor apere şi să asimileze adevăratele interese ale a Parlamentului RM pentru descentralizare, grav calităţii actului de guvernare pe plan corespunzătoare întârzie, în contrast fl agrant colectivităţilor locale. Noi credem că proble- precum şi înfi inţarea Comisiei Paritare de pe local și naţional, conducând la o degradare cu așteptările mari ale autorităţilor locale și mele cu care se confruntă autorităţile locale lângă Guvernul RM pe politicile și strategia constantă a situaţiei cu care se confruntă obligaţiile asumate de RM faţă de Consiliul sunt comune, iar interesele publice constituie descentralizării. colectivităţile locale din Republica Moldova; Europei. Deşi se promite neîncetat instalarea un domeniu al cooperării şi nu al luptelor de partid. Astăzi trebuie de recunoscut că pen- Ne adresăm către liderii tuturor parti- Fiind convinşi că numai printr-o par- unui sistem de fi nanţe publice locale, corelat tru noi primari şi aleşi locali, partidul principal delor politice democratice din RM să se ticipare organizată, activă şi efi cientă a cu legislaţia cu privire la descentralizare, con- 8. este - colectivitatea noastră locală care ne-a abţină de la acţiuni, care ar conduce la disper- autorităţilor locale poate avea loc moderni- statăm că aceste promisiuni nu se traduc în ales şi problemele pe care noi trebuie să le sarea forţelor pe plan local şi naţional, susţi- zarea, dezvoltarea şi europenizarea reală a fapte reale. Lipsa unui cadru adecvat și mo- soluţionăm zi cu zi şi cu care, de regulă, ră- nând doar acţiunile de consolidare şi unifi care statului și societăţii din Republica Moldova; dern al fi nanţelor publice locale reduce la zero efectul iniţial al reformelor, stimulând deza- mânem singuri. Considerăm că a venit timpul a puterilor locale, în scopul dezvoltării unui Recunoscând că problemele adminis- măgirea profundă. ca toate autorităţile publice locale, indiferent sistem care să sprijine autonomia locală şi nu traţiei publice locale sunt comune pentru de viziunile sale politice, să decidă asupra s-o limiteze, să protejeze drepturile şi libertă- toate autorităţile locale indiferent de opţi- Din mai multe motive, sistemul admi- unifi cării forţelor pe domenii concrete legate ţile cetăţenilor şi nu să-i aservească. unile şi viziunile politice şi dorind să con- 2. nistraţiei publice locale din Republica de administraţie publică local, pentru ca vo- tribuie într-un mod mai efi cient şi adecvat Moldova rămâne a fi instabil și dezechilibrat, cea lor să fi e în sfârşit auzită şi luată în con- Luând ca bază prevederile Cartei Eu- la soluţionarea problemelor comune ale construit pe instrumente normative con- sideraţie de factorii decizionali. În acest sens, 9. ropene a Autonomiei Locale, dorim să autorităţilor locale prin descentralizarea tradictorii şi adeseori inaplicabile. Absenţa doar crearea Congresului Autorităţilor Locale instituim un dialog real şi efectiv cu autori- continuă a responsabilităţilor şi dezvoltării unui sistem de fi nanţe publice locale adecvat din Republica Moldova poate însemna acea tăţile centrale, bazat pe principiile de egali- autonomiei fi nanciare a unităţilor adminis- anulează competenţele atribuite autorită- platformă de unitate și acţiune, care să ofe- tate şi respectului reciproc. Considerăm că a trativ-teritoriale; ţilor locale și descurajează iniţiativa locală. re tuturor APL şi asociaţiilor lor posibilitatea venit timpul ca faptele şi nu vorbele să arate Stabilind că numai reprezentarea uni- În aceste condiţii, autorităţile publice locale unicală de a-și proteja în mod unitar dreptu- angajamentul tuturor autorităţilor publice, tară a intereselor comune ale colectivită- rămân lipsite de capacităţii organizatorice şi rile şi interesele legitime, devenind un centru locale şi centrale, de a urma spiritul şi prin- ţilor locale, în raporturile cu administraţia funcţionale pentru a-şi exercita atribuţiile le- de asistenţă şi consultanţă al APL. cipiile de asociere, stabilite prin Carta Euro- publică centrală, organizaţii neguverna- gale şi a soluţiona problemele de zi cu zi ale peană a Autonomiei Locale, demonstrând mentale şi terţi, pe plan intern şi interna- colectivităţilor locale. Stimaţi colegi, suntem convinși că după opiniei publice că, în Republica Moldova, ţional constituie fundamentul edifi cării unui 6. ani de dezbinare inutilă şi nemotivată, democraţia locală şi comunitatea de intere- parteneriat efectiv şi egal cu administraţia Modul de fi nanţare a APL şi situaţia în indiferent de viziunile politice, avem lucruri se pot fi atinse prin mijloace consensuale, în publică centrală; 3. domeniul statelor de personal demon- importante care ne unesc pe toţi împreu- temeiul respectului reciproc, şi în interesul strează că autorităţile publice locale sunt nă, iar problemele care afectează localităţile binelui public. Convinşi că numai printr-o uniune privite şi transformate în nişte anexe nepu- noastre sunt, în linii generale, foarte ase- strânsă a tuturor autorităţile locale este tincioase ale autorităţilor centrale, care în 80- mănătoare. Este în interesul nostru comun Prezenta declaraţie este posibilă ocrotirea si promovarea reală a 90% din activitatea lor se ocupă cu lucrul de să promovăm politici de stat, care să dea re- adoptată la Adunarea de idealurilor si principiilor prevăzute în Carta secretariat şi soluţionarea problemelor dele- zultate pentru comunităţile locale, prin con- constituire a Congresului Europeană a autonomiei locale, Constituţia solidarea autonomiei fi nanţelor locale, prin gate abuziv lor de către autorităţile centrale. Autorităţilor Locale din Moldova R. Moldova şi alte acte legislative în vigoare; Totodată, autorităţile publice locale au puţine descentralizare și subsidiaritate. Aceste pro- Recunoscând necesitatea formării şi mijloace fi nanciare şi funcţionale pentru a se bleme nu se rezolvă de ani de zile, iar una din (CALM) din 21 martie 2010 şi menţinerii prin eforturi şi contribuţii co- ocupa nemijlocit de problemele concrete de cauzele principale este ca pană în prezent am este deschisă semnării pentru mune a unei viziuni pe termen lung asupra interes local: drumuri, apă, canalizare etc. fost dezbinaţi şi nu am putut să ne apărăm în toate autorităţile publice locale mod unitar, argumentat şi profesionist drep- dezvoltării locale, întărită de cercetarea şi asociaţiile lor din Republica minuţioasă și de furnizarea de expertiză Constatăm că lipsa de acţiuni concrete turile şi interesele noastre şi ale cetăţenilor la nivelul grupurilor de consultanţi afl aţi în 4. şi consecvente privind realizarea unei pe care-i reprezentăm. Moldova. serviciul descentralizării, ca politică de stat politici de descentralizare şi consolidare a au- în Republica Moldova; tonomiei locale afectează dramatic imaginea şi credibilitatea oricărui guvern central, indi- Convinşi că fără o politică vizionară și ferent de ideologia și premizele intrării sale la plenară a descentralizării și consolidării guvernare, atât pe plan intern cât și pe plan autonomiei locale, Republica Moldova nu extern. În particular, atragem atenţia asupra va putea să asigure obiectivele centrale faptului că Guvernul RM trebuie să dispună de modernizare și europenizare pe care le de o viziune pe termen lung asupra descen- anunţă, pe plan politic; tralizării, implicând autorităţile locale în ca- Având drept temeiuri juridice preve- drul unor forme de consultare permanentă. derile Constituţiei R. Moldova, a Cartei Eu- Lipsa unui format de consultări permanente ropene a Autonomiei Locale, Legii privind şi continuarea practicii de adoptarea de acte descentralizarea administrativă, Legea pri- importante pentru APL fără o consultare pre- vind administraţia publică locală şi alte acte alabilă a lor, generează tensiuni şi conduce la legislative în vigoare, apariţia unor acte discutabile din punct de ve- Buletin informativ VOCEA 26 nr. 4 (7), 2013 AUTORITĂŢILOR LOCALE DECLARAŢIA CONGRESULUI AUTORITĂŢILOR LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA CU OCAZIA ZILEI AUTONOMIEI LOCALE ȘI A LUCRĂTORULUI DIN APL

Noi, aleșii locali, reprezentanţii ai comunităţilor locale din și construcţiilor, etc.) Ceea ce demonstrea- în prezent, nu au fost adoptate un set de Republica Moldova, întruniţi sub egida Congresului Autorităţilor ză pe de o parte, lipsa de corelare între dife- modifi cări legislative în domeniul fi nanţelor rite sectoare cu strategia descentralizării;. locale, proprietăţii, accesului la justiţia con- Locale din Moldova (CALM) și reprezentând toate formaţiunile pe de alta, lipsa de voinţă politică reală și stituţională etc., care urmau să fi e adoptate politice parlamentare și extra parlamentare, în cadrul mitingului constituie o dovadă în plus că în realitate, încă în anul 2012. În aceste condiţii, auto- și marșului de solidaritate organizat cu ocazia Zilei Autonomiei descentralizarea și consolidarea autonomi- rităţile publice locale rămân în continuare ei locale NU ESTE CU ADEVĂRAT O PRIO- lipsite de orice perspectivă, capacităţii și Locale și a Funcţionarului din Administraţia Locală de pe data de RITATE! instrumente reale pentru a-şi exercita în 1 februarie 2013, declarăm următoarele: modul corespunzător multiplele atribuţii 2. Reformele în domeniul descen- legale, precum și a soluţiona problemele 1.Reforma administraţiei publi- cu unele excepţii, descentralizarea și auto- tralizării și autonomiei locale și-au de zi cu zi ale colectivităţilor locale. ce, descentralizarea și consolidarea nomia locală, lipsește cu desăvârșire sau pierdut din elan și au devenit steri- autonomiei locale, de rând cu reforma în cel mai bun caz este menţionată printre le, sunt tărăgănate și chiar blocate. 3.Cadrul instituţional actual al în justiţie, dezvoltarea economică, dreptu- altele. Se atestă o lipsă cronică a interesu- In același timp, acţiunile concrete, reformei în domeniul descentralizării, este rile omului, reprezintă una din precondiţiile lui și participării din partea conducătorilor simple și urgente care ar schimba unul incomplet și inefi cient. Lipsa unei in- și elementele indispensabile a modernizării majorităţii ministerelor la activităţi pe tema situaţia spre bine și ar insufl a încre- stituţii/organ distinct și cu o autoritate și și dezvoltării social-economice durabile a descentralizării (de ex. Conferinţa ”Refor- dere și speranţă în rândurile APL, capacităţi administrative corespunzătoa- Republicii Moldova. Experienţa de circa 20 ma descentralizării: de la strategii la acţiuni întârzie să vină. Se creează impresia că re amplorii și complexităţii reformei date, de ani a Republicii Moldova demonstrea- concrete”, 13-14 noiembrie, 2012, la care strategiile și alte documente, în loc să de- constituie un impediment esenţial în coor- ză că nu pot fi progrese reale nici într-un din 16 miniștri a participat doar unul și un vină un imbold și impuls pentru schimbări donarea și implementarea efectivă a pro- domeniu al vieţii sociale, fără o reformă vice-ministru). Este tărăgănată adoptarea reale, au devenit un paravan după care sunt cesului de descentralizare. profundă a administraţiei publice (centrale unor acte de importanţă majoră (de ex. în ascunse lipsa de voinţă reală de a merge și locale) și în condiţiile unui stat excesiv domeniul fi nanţelor locale), precum și fap- pe cale reformelor. În acest sens, pe de o 4.Cadrul legal în care activează de centralizat și bazat pe verticala puterii. tul că descentralizarea și reforma APL, nu parte, sunt elaborate diverse documente, autorităţile locale rămâne unul con- Totodată, în prezent, constatăm o diminu- se regăsește în mai multe documente de proiecte de strategii, metodologii, nomen- fuz și contradictoriu. În acest sens, ma- are și subestimare a importanţei și locului ordin strategic și fi nanciar al ţării (de exem- clatoare etc., lipsite de actualitate și fără re- joritatea actelor normative sectoriale, până descentralizării și democraţiei locale în ca- plu: Strategia Naţională de Dezvoltare, Ca- levanţă practică, care în mare parte nu sunt în prezent nu au fost corelate cu legislaţia litate de factor crucial pentru procesul de drul de Cheltuieli pe Termen Mediu etc.). corelate cu realităţile din Republica Moldo- din domeniul APL și descentralizării (de ex. modernizare și dezvoltare durabilă a Re- Mai mult ca atât, în unele domenii, în loc de va. Pe de altă parte, o serie de iniţiative și educaţie, protecţie socială, sănătate etc.). publicii Moldova. În acest sens, din marea descentralizare, se atestă procese inverse proiecte concrete și vital necesare pentru Ceea ce creează premize pentru presiuni majoritate a discursurilor liderilor politici – de centralizare (poliţia municipală, achi- consolidarea reală a autonomiei locale, ră- și abuzuri administrative, politice, juridice și a conducătorilor autorităţilor centrale, ziţii publice, proiectul Codului urbanismului mân nerealizate. Astfel, de exemplu, până etc. în privinţa reprezentanţilor APL. VOCEA Buletin informativ AUTORITĂŢILOR LOCALE nr. 4 (7), 2013 27

Autorităţile publice locale și repre- zii la indicaţia și sub supravegherea ”men- 2. Adoptarea în regim de urgenţă a proiec- 9. Asigurarea dreptului tuturor persoane- zentanţii săi sunt discriminaţi și umiliţi torilor” partinici, fără a ţine cont de intere- telor de legi privind fi nanţe publice lo- lor cu funcţii de demnitate publică din sistematic prin diverse modalităţi. În sele generale ale comunităţii. cale afl ate pe rolul Parlamentului (nr. 4 cadrul APL de nivelul I la pașapoarte de special: din 15.01.2013) și asigurarea elaborării serviciu. a) Până în prezent și în pofi da mai multor 6.Se păstrează tradiţia de a folo- procesului bugetar local pentru anul 10. Stabilirea unui dialog instituţional per- adresări din partea CALM, rămân în si organele de control (administrativ, 2014 în baza noului sistem de fi nanţe manent și efectiv între CALM, Guvern și vigoare o serie de prevederi normative fi nanciar, de anchetă, judiciar etc.) în ca- publice locale. Parlament, care să asigure reprezenta- depășite și absolut contrare Constitu- litate de bâtă și instrument de presiune și 3. Adoptarea în regim de urgenţă a pa- rea și participarea autorităţilor locale, ţiei, Cartei Europene a Autonomiei Lo- șantaj în privinţa APL care sunt incomode. chetului proiectelor de legi (Proiect nr. în toate structurile - nivel de Guvern cale și principiilor autonomiei locale. În acest sens, se atestă cazuri când APL 2476), prin care se prevede transferul și Parlament, în toate problemele ce Conform acestor acte normative, anu- sunt supuse controalelor permanente din de competenţe către APL în domeniul le vizează drepturile și interesele lor. mite categorii de autorităţi locale sunt partea diverselor organe pe parcursul unor schimbării destinaţiei terenurilor agri- Astfel, nici un proiect de act normativ/ plasate pe trepte mult mai inferioare în perioade îndelungate, astfel fi ind perturba- cole și accesul instituţionalizat la jus- legislativ care vizează APL să nu fi e raport cu reprezentanţii administraţiei tă și chiar blocată activitatea lor normală. tiţia constituţională a APL( Proiect nr. adoptat fără consultarea opiniei lor sau centrale sau raionale în cazul delegă- 2476 din 26.10.2012). a reprezentanţilor săi. rilor (HG nr. 10 din 5 ianuarie 2012 cu 7.În pofi da unor îmbunătăţiri în 4. În conformitate cu recomandarea 322 11. Crearea unor grupuri comune de lu- privire la delegarea salariaţilor din enti- ceea ce privește procesul de con- al Consiliului Europei, instituirea la ni- cru, în vederea identifi cării și corelării tăţile Republicii Moldova), sultare a APL în raport cu unele vel de Guvern a unei instituţii/funcţii cu cadrului legal sectorial cu cadrul legal b) În Republica Moldova primarii de sate structuri guvernamentale și parla- sufi cientă autoritate și capacitate ad- al descentralizării și autonomiei locale. (comune) nu au drept la telefon mobil. mentare, totuși se constată că aceste ministrativă, responsabilă pentru coor- 12. Suntem deschiși și dorim să instituim Totodată numărul de linii de telefonie consultări continuă să poartă un caracter donarea și monitorizarea procesului de un dialog real şi efectiv cu autorităţi- fi xă pentru primarii și consilierii de orașe izolat, fragmentar și selectiv. În acest sens, descentralizare și consolidare a auto- le centrale, bazat pe principii de ega- și sate, de asemenea se stabilește de lipsind un dialog instituţional, permanent și nomiei locale. litate şi respectul reciproc. În acest către autorităţile centrale ((HG nr 1362 efectiv între APL și APC. Ceea ce conduce, 5. Revizuirea Hotărârilor de Guvern nr. sens, ne adresăm către Parlamentul, din 22.12.2005 cu privire la aprobarea la continuarea practicii de adoptare a unor 1404 din 30.12.2005, nr. 1362 din Președintele, Guvernul RM și alte au- Normativelor vizând numărul abona- acte importante pentru APL fără o consul- 22.12.2005 și nr. 10 din 5 ianuarie 2012, torităţi centrale, începutul unei colabo- mentelor de telefoane de serviciu, faxuri, tare prealabilă a lor. Anularea taxei locale în partea care se referă la autorităţilor rări instituţionale deschise și efi ciente, telefoane mobile pentru colaboratorii pentru mijloacele de transport, elaborarea publice locale și asigurarea dreptului în interesul întregii ţări şi majorităţii autorităţilor administraţiei publice. ultimii variante a proiectului de modifi care autorităţilor locale de a decide autonom comunităţilor locale pe care le repre- c) În Republica Moldova, autorităţile cen- a legii nr. 355 privind salarizarea în sectorul și fără nici un amestec în aceste ches- zentăm. În acest sens, fi ind asigurată trale cunosc mai bine și stabilesc câtă bugetar, a unor acte legislative în domeniul tiuni. reprezentarea și participarea efectivă benzină are nevoie un primar (HG nr. achiziţiilor publice, adoptarea modifi cărilor 6. Revizuirea legislaţiei care reglementea- a APL prin reprezentanţii săi în toa- 1404 din 30.12.2005 privind reglemen- la legea privind statutul alesului local (la ză controalele asupra autorităţilor pu- te structurile de la nivel de Guvern și tarea utilizării autoturismelor de servi- capitolul incompatibilităţi) etc. sunt doar blice locale pentru a asigura că acestea Parlament, în toate problemele ce ciu de către autorităţile administraţiei unele din exemplele actuale, când autori- sunt reglementate în mod clar şi limita- le vizează drepturile și interesele lor. publice) tăţile locale și CALM nu au fost consultate te, în special prin stabilirea periodicităţii Astfel, nici un proiect de act normativ/ d) În afară de aceasta, primarii de sate și deloc. Astfel de practici fi ind în contradicţie și a unor criterii care defi nesc cazurile legislativ care vizează APL să nu fi e orașe nu au dreptul la pașapoarte de ser- atât cu spiritul și litera Cartei Europene a exacte în care astfel de controale pot fi adoptat fără consultarea opiniei lor sau viciu, nu posedă acces liber în instituţiile Autonomiei Locale, cât și cu prevederile efectuate, pentru a exclude utilizarea a reprezentanţilor săi. guvernamentale și parlamentare etc. exprese a legislaţiei Republicii Moldova. controalelor ca instrument de presiu- 13. Ne adresăm către liderii tuturor parti- e) Aleșii locali au devenit tot mai des ne politică și de hărţuire a autorităţilor delor politice din RM să se abţină de la obiecte ale unor atacuri și campanii de Prin urmare, în vederea impulsionă- locale acţiuni, care ar conduce la dispersarea defăimare atât din partea mass-media, rii procesului de descentralizare și so- 7. Iniţierea unor discuţii publice privind forţelor pe plan local şi naţional, sus- cât și din partea reprezentanţilor autori- luţionării problemelor menţionate mai sistemul electoral la nivel local, în ve- ţinând doar acţiunile de consolidare şi tăţilor centrale. sus, CEREM: derea examinării posibilităţilor de apli- unifi care a puterilor locale, în scopul care a unor sisteme electorale speciale, dezvoltării unui sistem care să sprijine 5.Datorită sistemului actual 1. Organizarea ședinţelor/audieri publice care ar permite excluderea sau diminu- autonomia locală şi nu s-o limiteze, să electoral și fi nanciar, sistemul de ad- la nivel de Guvern și Parlament privind area considerabilă a gradului de politi- protejeze drepturile şi libertăţile cetă- ministraţie publică locală rămâne în con- situaţia în domeniul APL, procesul de zare a administraţiei publice locale după ţenilor şi nu să-i aservească. tinuare unul excesiv de politizat, controlat implementare a Strategiei Naţionale de modelul altor ţări (Polonia, Cehia etc.). de la centru și cu amestec permanent din Descentralizare și modului de realizare 8. Asigurarea efectivă a accesului liber a Adoptată astăzi, 01.02.2013 partea formaţiunilor politice care dictează a recomandărilor Congresului Puterilor persoanelor cu funcţii de demnitate pu- comportamentul aleșilor locali. Nu sunt Locale și Regionale a Consiliului Euro- blică din cadrul APL în instituţiile guver- Mun. Chișinău, puţine cazuri, când aleșii locali adoptă deci- pei din 24 martie 2012. namentale și parlamentare. Piaţa Marii Adunări Naţionale Buletin informativ VOCEA 28 nr. 4 (7), 2013 CALM INFO AUTORITĂŢILOR LOCALE

CALM: CARTE DE VIZITĂ Misiunea CALM este de a promova o administraţie publică lo- cală democratică, descentralizată, transparentă şi efi cientă, ca- CU CALM, pabilă să contribuie efectiv la dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea membrilor săi cu servicii publice de calitate. ÎN OGLINDĂ! MEMBRII CALM BENEFICIAZĂ DE:  Instrumente efi ciente de promovare a descentralizării şi autonomiei locale reale;  Stabilirea unui parteneriat efectiv cu Guvernul şi auto- DRAGI PRIETENI, MEMBRI AI CALMCALM ȘI REPREZENTANŢI AI ADMINISTRAAD ŢIEI PUBLICE LO rităţile publice centrale în baza principiilor de egalitate, CALE DIN ÎNTREAGA ŢARĂ! Avememem plăcerea să vă aducem la cunoșttinţă faptul că, la iniţiativa CALM, colaborare, legalitate, transparenţă şi respect reciproc. postul de televiziune EURO TV difuzeazuzeazzează lunar o emisiune dedicat ă prproblemelor din administraţia pu- blică locală. Printre invitaţi vor fi reprezentanţi ai APL de nivelul I și II, reprezentanţi ai administraţiei  Promovarea cooperării constructive şi permanente între publice centrale, experţi în domeniu. autorităţile locale şi cele centrale;  Participarea la seminare/mese rotunde/ateliere de lucru/ Emisiunea este difuzată o dată pe lună și este moderată de jurnalista Ecaterina vizite de documentare pe domenii cu tematică strategică Mitin-Stratan, realizatoarea proiectului „În Oglindă”. Scopul principal al emisiunii este pentru comunităţile pe care le reprezintă; de a atrage atenţia societăţii asupra locului și rolului APL, dar şi a accentua importanţa  Consultanţă juridică, economică, fi nanciară, statistică etc. descentralizării în dezvoltarea ţării.  Organizarea cursurilor de instruire şi a schimbului de experienţă pentru aleşii şi funcţionarii din administraţia Suntem ferm convinși că numai prin identifi carea şi evidenţierea problemelor din domeniul APL publică locală; vom reuși să atragem atenţia structurilor centrale asupra difi cultăţilor cu care se confruntă adminis- traţiile locale. Respectiv, vă sugerăm să daţi de fi ecare dată curs invitaţiilor la emisiune, astfel încât  Efectuarea de analize şi expertize ale cadrului legal; opinia dvs. să poată fi auzită de o ţară întreagă. Numai utilizând la maxim toate platformele de expri-  Editarea unor studii, ghiduri, manuale, cărţi, reviste, pu- mare, inclusiv ziarul „Vocea Autorităţilor Publice Locale” şi emisiunea radiofonică, vom reuși să facem blicaţii, fi lme; ca și în Moldova să fi e conştientizată o axiomă care în întreaga Europă este demult literă de lege:  Promovarea drepturilor şi intereselor membrilor CALM;  Consultanţă pe problemele noii legislaţii şi oferirea reco- COMUNITĂŢILE LOCALE PUTERNICE SUNT TEMELIA UNUI STAT! mandărilor de implementare a noilor prevederi;  Consultanţă specializată în diverse domenii: tehnologii informaţionale, inginerie, arhitectură, contabilitate, ma- nagement;  Intermedierea unor acorduri de colaborare cu localităţi din R Moldova, precum şi cu cele de peste hotarele ţării; Congresul Autorităţilor  Asistenţă şi sprijin în atragerea de fonduri şi scriere de proiecte; Locale din Moldova  Asistenţă, suport şi informaţie pentru APL şi documente de consiliere expediate cu regularitate: e-buletine, ne- wsletter, website, pliante, ziare, alte materiale de infor- mare şi comunicare; APEL  Acces la briefi nguri, consultări, studii şi cercetări; Către toate comunităţile, care doresc să încheie acor-  Serviciu de informare direct prin telefon sau email; duri de cooperare/parteneriat/înfrăţire cu localităţi  Suport şi asistenţă în relaţiile cu mass-media şi facilita- din România, Cehia, Suedia, Letonia, Bulgaria, Polonia. rea oportunităţii de a fi evidenţiate în campaniile naţio- nale media ale CALM. Doritorii sunt rugaţi să transmită la CALM, via fax sau e-  Promovarea cooperării intermunicipale, a bunelor prac- mail, următoarea informaţie despre comunităţi: numărul tici şi a colaborării internaţionale; de locuitori, mărime localitate, etc., domeniile de coop-  Stabilirea şi dezvoltarea cooperării cu asociaţiile şi orga- erare și ţara, din care ar dori să fi e viitorii parteneri de nismele naţionale şi internaţionale; cooperare. CALM: TREI PRINCIPII DE AUR ALE APL Congresul Autorităţilor Locale vă 2. STATELE DE PERSONAL  prezintă trei spoturi, realizate în COMPETENŢA EXCLUSIVĂ A parteneriat cu IDIS „Viitorul”, în PUTERII LOCALE! care sunt redate, într-un stil artis- Congresul tic, condiţiile în care sunt nevoiţi Autorităților să-şi exercite misiunea publică edi- lii locali. Pentru a viziona integral Locale În fi ecare Sîmbăta, la ora 14.00, la postul de spoturile, urmăriţi postul de televi- din Moldova ziune EURO TV sau accesaţi pagina (CALM) radio Vocea Basarabiei ascultaţi ofi cială CALM - www.calm.md acordă servicii re- prezentanţilor Ad- „Vocea Administraţiei 1. PUTEREA LOCALĂ E PEN 3. NU TE PLÂNGE DE NEVOI. ministraţiei Publice Locale în vederea ela- Publice Locale” TRU TINE! CAUTĂ SOLUŢII! borării Planurilor Strategice, consultanţă juridică, alte servicii, care pot avea un im- cu Victor Rusu pact important asupra dezvoltării comuni- tăţilor locale, a promovării descentralizării De asemenea, puteţi ascul- și consolidării autonomiei locale. Pentru de- ta această emisiune on-line talii nu ezitaţi să ne contactaţi. prin internet la CALM e mereu alături! http://voceabasarabiei.net

Tel.: + (373 22) 223509 www.calm.md Redacţia Responsabil pentru ediţie Adresa: str. Columna, 106A, Chişinău, Fax: + (373 22) 223529 [email protected] „Vocea autorităţilor locale” secretariatul CALM MD 2004, Republica Moldova, + (373 22) 213235 Ziarul este tipărit la tipografi a s.c. “Polisan-Service” S.R.L.