SFERA POLITICII • Numărul 3 (145) Martie 2010
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
EDITORIAL Anton Carpinschi PROVOCĂRILE Sfera REGIMULUI DEMOCRATIC Mădălin-Bogdan Răpan Daniel Sidor Maria Cernat Politicii Andreea-Mihaela Prundeanu REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE Irina Velicu EDITATĂ DE FUNDAŢIA SOCIETATEA CIVILĂ Cristina Rhea APARIŢIE LUNARĂ Constantin Stoenescu Monica Pătruţ Camelia Cmeciu Alexandru Radu ESEU Sorin Borza ARHIVA Stelian Tănase SEMN DE ÎNTREBARE Michael Shafir SEMNALE SFERA POLITICII • Numărul 3 (145) martie 2010 Honoré Daumier VOLUM XVIII Provocările NUMĂRUL 3 (145) regimului democratic ISSN: 1221-6720 MARTIE 2010 Sfera Politicii este prima revistă EDITORIAL BOARD de ştiinţă şi teorie politică apărută în România, după căderea Călin Anastasiu comunismului. Revista apare fără Daniel Chirot întrerupere din 1992. Dennis Deletant Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol important în difuzarea principalelor Anneli Ute Gabanyi teme de ştiinţă şi teorie politică Gail Kligman şi în constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii politologice viabile Steven Sampson în peisajul ştiinţific şi cultural din Lavinia Stan România. Vladimir Tismăneanu Sfera Politicii pune la îndemâna cercetătorilor, a oamenilor politici G. M. Tamas şi a publicului, analize, comentarii Katherine Verdery şi studii de specialitate, realizate pe baza paradigmelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei şi teoriei DIRECTOR politice actuale. Stelian Tănase Sfera Politicii îşi face o misiune din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi REDACTOR ŞEF de piaţă în România. Dan Pavel SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE Sabin Drăgulin REDACŢIE Cecilia Tohăneanu Alexandru Radu Aurora Martin Nicolae Drăguşin Ioana Paverman Camelia Runceanu Revistă editată de: TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Fundaţia Societatea Civilă [email protected] Clasificare CNCSIS: “B+” [email protected] Apare lunar http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii VOLUMUL XVIII, NUMĂRUL 3 (145), martie 2010 Editorial Avatarurile politice ale recunoaşterii ................................................................................3 Anton Carpinschi Provocările regimului democratic Evoluţia ideii de participare democratică .........................................................................9 Mădălin-Bogdan Răpan De la starea naturală la comunitatea politică. Între renunţare şi delegare.................. 15 Daniel Sidor Mediating Democracy: is the New Media Able to Create a Pure Democracy? .............20 Maria Cernat Analiză asupra legii şi ipotezei formulate de Maurice Duverger ..................................26 Andreea-Mihaela Prundeanu New Powers, Old Habits. A Critical Analysis of Corporate Social Responsibility .......... 32 Irina Velicu Comunicarea în democraţie. Între definiţiile fundamentale şi practica UE ..................42 Cristina Rhea Noua economie imaterială şi managementul cunoaşterii .............................................46 Constantin Stoenescu Dezbaterile electorale – un joc discursiv ritualic............................................................57 Monica Pătruţ şi Camelia Cmeciu Reforma partidelor. Cazurile PSD şi PNL ........................................................................64 Alexandru Radu Eseu Managementul conectării şi resursele ideologice ale puterii ........................................ 73 Sorin Borza Arhiva Arhivele Sfera Politicii - Sadoveanu mason ..................................................................... 81 Stelian Tănase Semn de întrebare: Istoria unui text nepublicat ..............................................94 Michael Shafir Semnale ........................................................................................................................... 102 Index de autori ............................................................................................................. 103 Editorial Avatarurile politice ale recunoaşterii ANTON CARPINSCHI Există o limită a Abstract recunoaşterii politice? The aim of our study is to single out a possible way to the culture Globalizarea şi multiculturalismul of recognition in a world strained zilelor noastre ridică numeroase proble- by deep social cleavages and a me regimurilor democratice. După cum strong conflict between values. se exprima Amy Gutmann referindu-se, The study attempts to answer the în special, la SUA şi Canada, „provocarea desideratum of the recognition este endemică pentru democraţiile libe- culture by developing a model of rale deoarece acestea acordă, în princi- the political founded on the piu, egală reprezentare tuturor”1. Şi toc- correlation of certain aspects of mai de aceea, se întreabă autoarea, „pot the human and of the political. cetăţenii cu diverse identităţi fi repre- Globalization, multiculturalism, zentaţi ca egali chiar dacă instituţiile the recrudescence of identity publice nu recunosc identităţile noastre movements, as well as other particulare, ci numai interesele împărtă- current social and political, şite în mod universal vizând libertăţile economic, cultural, religious civile şi politice, veniturile, sănătatea, asi- processes ask for comprehensive gurările şi educaţia?”. Ce se întâmplă, în analyses able to generate aceste situaţii, cu celelalte identităţi, spe- reasonable suggestions and cifice, ţinând de cultură, limbă, religie, realistic solutions. There is a need etnie, gen, vârstă, rasă? Pot fi recunos- for research capable of nuanced cute aceste identităţi specifice ca identi- interpretations, proper tăţi cu caracter public sau chiar politic? adaptation and feasible Care este limita recunoaşterii politice a recommendations regarding the acestor identităţi? Trebuie să admitem dynamics between identity and că, „întrebările despre dacă şi cum ar alterity, unity and diversity, putea fi grupurile culturale recunoscute innovation and tradition etc., în politică, sunt printre cele mai presan- within the scope of deliberative te şi supărătoare pe agenda multor soci- and participatory democracy and etăţi democratice şi în curs de democra- of the recognition culture. Keywords 1 Amy Gutmann, Introduction, în volumul: Multiculturalism. Examining the Politics of recognition, recognition culture, Recognition (edited and introduced by Amy identity, globalization, Gutmann), (Princeton, New Jersey: Princ- multiculturalism eton University Press, 1994), 3. Sfera Politicii 145 3 tizare din lumea de astăzi”1. Într-un cuvânt, este vorba despre recunoaşterea politică sau, mai precis, despre avatarurile politice ale recunoaşterii în lumea globalizării şi multiculturalismului contemporan. Avataruri cu atât mai complicate, cu cât chiar societăţile avansate şi democraţiile consolidate par a nu fi găsit încă soluţiile cele mai potrivite la provocările globalizării economico-financiare şi ale multiculturalis- mului politic. Globalizarea economico-financiară din zilele noastre aminteşte de „acumula- rea primitivă” a capitalului de la începuturile erei moderne. Este vorba, în fond, de acelaşi calcul al maximizării rapide a profiturilor marilor corporaţii, uneori dincolo de limitele legii şi ale moralei, de dinamica „fără frontiere” a capitalurilor în căuta- rea celor mai bune plasamente, de data aceasta în circumstanţele geopolitice şi cul- turale planetare ale modernităţii târzii. Care sunt consecinţele acestui proces? Acum ca şi atunci, polarizarea socială, exploatarea muncii, alienarea indivizilor, dezechili- brarea raportului dintre societate şi mediul natural etc. Concomitent, progresul şti- inţifico-tehnologic, revoluţia informaţională dar, mai ales, multiplele implicaţii ale acestora confruntă fiinţarea omenească cu o provocare a cărei miză este, de fapt, supravieţuirea civilizaţiei umane. Dar, supravieţuirea civilizaţiei umane este, în limi- tele a ceea ce ţine de puterea umană, o problemă de înţelepciune şi inteligenţă politică. Or, constată Peter Drucker, unul dintre cei mai autorizaţi specialişti în ma- nagementul public, din ce în ce mai multe colectivităţi puse în faţa nevoii de a se autoconduce, se dovedesc total nepregătite în acest sens2. De aici, o serie de întrebări neliniştitoare privind viitorul nostru democratic în era globalizării. Menţionez doar câteva: poate, într-adevăr, o societate asimila ştiinţa şi practica autoconducerii sau se complace, cel mai adesea, în simularea ritualului demo- cratic? Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât grupuri influente întreţin ignoranţa, prejude- căţile şi conformismul unora, manipulează temerile, comoditatea şi consumatorismul altora asigurându-şi, astfel, suportul maselor de manevră. Care ar fi, aşadar, raportul dintre reprezentare şi participare in jocurile politice ale lumii de astăzi? Ce reflecţii şi, mai ales, ce teorii şi modelări antropo-politice ar putea fi operaţionalizate în strategii eficiente şi umanitare capabile să răspundă provocărilor politice ale globalizării şi mul- ticulturalismului? Ar mai fi posibilă în lumea de astăzi o cultură a recunoaşterii3? Propun focalizarea acestor interogaţii călăuzitoare într-o teză operaţională ce stipulează următoarele: cultura recunoaşterii presupune reciprocitatea recunoaş- terii prin înţelegerea şi asumarea clivajelor. O cultură a recunoaşterii socialmente implementată este o cultură a recunoaşterii reciproce datorită înţelegerii şi asimilă- rii clivajelor, fie aceasta de gen, rasă, vârstă, socio-economice, etno-culturale, confe- sional-religioase etc. În ce măsură este posibilă, însă, înţelegerea clivajelor, familia- rizarea cu poziţiile şi interesele divergente ale părţilor angajate: bărbaţi şi femei, albi şi oameni de culoare, tineri şi vîrstnici, angajatori şi angajaţi, patroni şi munci-