INFO  INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO  VOCAŢIA CONSTRUCŢIEI

De cum intri în Mălini şi până sub Stânişoara, la Iesle, întâlneşti con- strucţii noi – locuinţe, case de vacanţă, pensiuni, biserici. Construcţii fru- moase, cu arhitectură clasică sau modernă, ridicate cu materiale uşor de folosit, durabile. Se spune despre oamenii din aceste locuri că sunt de acţiune, harnici, gospodari, întreprinzători. Şi aşa şi este! Dintotdeauna satele care se înşiră pe valea Suhei Mari au arătat tot mai bine, cu case tot mai fru- moase, cu spaţiile împrejmuitoare întreţinute, curate, amenajate cu gust. MALINI Acestor lucruri, evidente şi astăzi, li s-a adăugat în ultima vreme un fenomen interesant, benefic, îmbucurător, cu totul lăudabil. Mă refer la faptul că în satele comunei Mălini se construieşte cu fervoare, într-un ritm INFO  INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO  trepidant. Sunt situaţii când o construcţie se ridică de la o zi la alta. Se construieşte repede, durabil şi frumos. Se poate spune că oamenii din co- PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI  Nr. 14  Octombrie 2011 muna Mălini şi-au descoperit o nouă dimensiune, o nouă vocaţie, aceea de a construi, de a înălţa, de a ridica, de a dura pentru prezent şi pentru vi- itor. A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ SALA DE SPORT DIN MĂLINI: Se află în această dimensiune, în această vocaţie şi calităţile tradiţionale ale gospodarilor de pe la noi, dar parcă mai este şi altceva. Deşi nu trecem prin vremurile cele mai bune, cele mai faste, vocaţia construcţiei este re- MODERNĂ, flexul speranţei şi bucuriei de a trăi, de a trăi în spaţii noi, moderne, cu toate dotările contemporane. FRUMOASĂ, Este apoi această vocaţie o dovadă a generozităţii locuitorilor din zonă, a MULTI- grijii lor pentru cei ce îi vor urma, a gândului şi preocupării de a trimite în viitor mesaje materiale durabile şi frumoase. FUNCŢIONALĂ Nu vom putea să facem un bilanţ exact a ce şi cât s-a construit în satele comunei Mălini în ultimul timp din simplul motiv că ne-ar trebui foarte, foarte mult spaţiu şi, oricum, am risca să nu realizăm o formulă completă. Recent a fost dată în folosinţă, în beneficiul cetăţenilor comunei Dar, spre a concretiza comentariul de mai sus, vom aduce în discuţie Mălini, sala de sport. Construită în câteva exemple. Şi vom începe cu lăcaşurile religioase, de cult. S-au ridicat perimetrul şcolii „Nicolae Labiş”, şi s-au sfinţit în această vreme bisericuţa de la Mălini, cu hramul sala are destinaţia de practică „Înălţarea Domnului” şi biserica de la Văleni-Stânişoara, cu hramul sportivă competiţională locală. „Acoperământul Maicii Domnului”. Sala de sport – încă un argument al devenirii europene a Dumitru AMARIEI comunei Mălini (continuare în pagina 4) (continuare în pagina 3) PERSPECTIVE EUROPENE FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „NICOLAE LABIŞ” O SĂRBĂTOARE A POEZIEI ROMÂNEŞTI SISTEM DE ALIMENTARE În zilele de 14 şi 15 oc- CU APĂ POTABILĂ ÎN SATELE MĂLINI tombrie 2011, la Suceava şi Mălini s-au desfăşurat acţiu- ŞI PÂRAIE nile din cadrul ediţiei cu numărul 43 a Festivalului Viaţa unei comunităţi umane în important în acest sens, între mulţi naţional de poezie „Nicolae anul 2011 implică exigenţe speciale, alţii, a fost făcut prin realizarea sis- Labiş”. exigenţe legate mai ales de lucruri pe temului de canalizare. Un alt pas, la Vineri, 14 octombrie 2011, Colegiul tehnic „Petru care le-am considerat, până nu de- fel de important, va fi realizarea unui Muşat” din Suceava a găz- mult, elementare, fără mare impor- sistem public de alimentare cu apă duit primele secvenţe ale ac- tanţă. Iată însă că schimbul de potabilă. tivităţii. informaţii şi valori, modificările care Au fost toate acestea, şi continuă să S-a prezentat un film făcut de Grigore Ilisei, şi el un au loc în natură, fenomenele ecolo- fie, idei şi acţiuni urmărite cu con- fiu al locurilor de sub Culmea Stânişoarei, film în care gice ne pun mereu în situaţia de a mai secvenţă de primarul Petru Nistor în sora poetului, Margareta, recită din versurile fratelui face câte ceva, de a ne face viaţa mai dorinţa de a face din comuna Mălini său. Câţiva din laureaţii festivalului-concurs de uşoară, mai sigură, mai sănătoasă, un spaţiu cu adevărat european. S-au vernisat două expoziţii: una a pictorului Ioan poezie fotografiaţi la statuia poetului mai simplă, mai frumoasă. Bodnar, iar cealaltă a artistului fotograf Ştefan Petrescu. În comuna Mălini, un pas foarte (continuare în pagina 3) S-au lansat cărţile: „Nicolae Labiş – Monografie”, autor Florentin Popescu şi „Nicolae Labiş – Dincolo de desfăşurat la Mălini. fruntariile poeziei”, ediţie îngrijită şi prefaţată de Nico- De dimineaţă, la biserica din centrul localităţii, s-a ofi- lae Cârlan. ciat o slujbă pentru pomenirea poetului şi a membrilor DRUMUL MĂLINI, CULMEA Ultimul act al primei zile a Festivalului s-a consumat familiei sale care au încetat din viaţă. STÂNIŞOAREI, BROŞTENI seara, la pensiunea „Nedeia” din „Pojorâta” . Aici invi- După ora 12, a avut loc festivitatea de premiere. Din taţii (poeţi, scriitori şi critici literari), precum şi o parte păcate vremea neprietenoasă i-a obligat pe organizatori - O CALE ISTORICĂ dintre laureaţi şi-au prezentat fragmente din creaţia să folosească pentru desfăşurarea festivităţii de pre- proprie. miere holul, nu tocmai spaţios, al Primăriei Mălini. Drumul care traversează valea manul „Baltagul”: „drumul Vitoriei A doua zi, sâmbătă 15 octombrie 2011, activităţile s-au (continuare în pagina 2) râului Moldova şi duce, prin Mălini, Lipan”; a fost drumul de poezie al lui peste Culmea Stânişoarei, spre valea Nicolae Labiş şi a fost drumul de in- Bistriţei, cunoaşte pasul omului, al teres social şi economic care lega PENSIUNEA continuare în pagina 4 calului, cunoaşte roţile căruţelor, ale două zone importante ale României, diligenţelor şi, mai nou, ale două judeţe: Suceava şi Neamţ. „POIANA maşinilor de tot felul de foarte, După darea lui în folosinţă în 1912, foarte mult timp. Deschiderea aces- la 99 de ani distanţă în timp, în vara DOAMNEI” tei căi de acces, primele amenajări lui 2011, au început lucrările de prin lucrarea omului se petrec în anii aducere la viaţă a drumului cu val- învăluiţi de negura timpului, iar oare de simbol pentru locurile noas- BUN GUST, prima mare acţiune de modernizare tre. În cele ce urmează, încercăm să a început în 1907 şi a durat până în vă înfăţişăm câteva din reperele isto- ELEGANŢĂ, 1912. În epoca modernă, a purtat nu- riei acestui drum. mele de „Drumul talienilor”; l-a menţionat Mihail Sadoveanu în ro- (continuare în pagina 3) RAFINAMENT LAURI PENTRU GRUPUL FOLCLORIC BĂRBĂTESC „FLORI DE MĂLIN”

În zilele de 22 şi 23 octombrie, la Suceava, pe esplanada de la Com- plexul comercial Iulius Mall, în cadrul unui tradiţional târg de toamnă „Produs în Bucovina”, s-a desfăşurat faza finală a celei de a IX-a ediţii a festivalului-concurs judeţean „Comori de suflet românesc”. Festivalul con- curs de folclor a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava, prin Cen- trul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în colaborare cu complexul comercial „Iulius Mall”. Douăzeci de formaţii s-au întâlnit în faza finală a festivalului–concurs şi au oferit publicului un regal folcloric bogat şi diversificat. La categoria „grupuri folclorice”, locul întâi a fost obţinut de grupul „Floare de mălin”, grup care a reprezentat comuna noastră. Nu este prima dată când artiştii din Mălini obţin rezultate remarcabile în manifestări culturale de prestigiu, ei fiind apreciaţi pentru repertoriul original, pentru prezenţa scenică deosebită, naturală, pentru interpretarea sigură, armo- nioasă. 2 INFO M|LINI FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „NICOLAE LABIŞ” O SĂRBĂTOARE A POEZIEI ROMÂNEŞTI

ticularLa ediţianr. 1 –din Su- ceavaacest şi anPrimăria a Festi- co- munei Mălini. valului de poe- zie „Nicolae Labiş” a fost lansată şi cule- gerea de ver- suri alese din creaţia laurea- ţilor din 2010 şi 2011: „Caiete mălinene”. Pentru a pre- zenta această interesantă lu- crare, am ales câteva rânduri Aspect din timpul festivităţii de premiere aparţinând unui membru al juriului, (urmare din pagina 1) taru, Suceava, premiul II – Mihai ziana – Maria Stroie (Braşov) a primit La festivitate a fost prezent vice-pri- Ionuţ Ologu, Vulcan, Hunedoara, iar premiul revistei „Poesis” (Satu Mare), Adrian Dinu marul comunei, Gheorghe Plăcintă, premiul III – Miruna Ştefana Belea, Deniz Otay (Suceava) a primit pre- Rachieru: din partea gazdelor, iar din partea Ulmi, Dâmboviţa. Premiul special miul revistei „Conta” (Piatra Neamţ), Iată că suceve- Centrului Cultural „Bucovina”-Su- „Nicolae Labiş”, oferit de Primăria Ana Maria Lupaşcu (Vama, Suceava) nii, din fericire, ceava a participat Carmen Veronica Sectorului 2 din Bucureşti a fost câşti- a primit premiul revistei „Steaua” nu s-au dezis de Steiciuc. Familia poetului a fost re- gat de Andreea Teliban, Suceava. (Cluj Napoca), Alexandru Stan (Su- Labiş. Caravana prezentată de neobosita profesoară În afara primilor cinci laureaţi, pre- ceava) a primit premiul revistei festivalului naţio- Margareta Labiş. Gazdele au prezen- zentaţi mai sus, onoraţi şi de revistele „Limba română” (Chişinău, Republica nal de poezie, cel mai longeviv (ajuns la a XLIII-a ediţie!) cu un palma- tat un mic spectacol: elevi de la şcoala literare „Vatra” (Târgu Mureş), „Viaţa Moldova), Andreea Goveac (Suceava) res de invidiat, impunând în peisajul liric nume rezistente ne adună an „Nicolae Labiş” au recitat din versu- românească” (Bucureşti), „Convorbiri a primit premiul revistei „Revista ro- de an. Iar recolta lirică a ultimelor două ediţii (2010, 2011), adunată în rile poetului, iar formaţia bărbătească literare” (Iaşi), „Timpul” (Iaşi) „Dacia mână” (Iaşi), Eduard Florin Buhac Caietele mălinene (redactor: Carmen Veronica Steiciuc), probează că, „Floare de Mălin” a interpretat câteva literară”(Iaşi), alţi 11 parcipanţi au (Suceava) a primit premiul revistei înfrângând toate potrivniciile, entuziasmul organizatorilor n-a obosit, că remarcabile cântece populare locale. fost remarcaţi şi premiaţi de publica- „Oraşul” (Cluj Napoca), Liliana Bur- – ostenind pe albul hârtiei – talentele intrate în concurs ne vor împăr- Revenind la festival, trebuie să spu- ţii literare de prestigiu. Astfel, Ale- lacu (Criuleni, Republica Moldova) a tăşi mereu, în racord cu epoca, cu un har variabil, o emulativă stare de nem că la ediţia din acest an s-au în- xandra Alina Negru (Suceava) a primit premiul revistei „Plumb” spirit, sinceritatea vârstei, frenezia vitalistă, ardenţa viziunii, patosul scris 45 de tineri creatori din ţară şi primit premiul revistei „Bucovina li- (Bacău). confesiv, luciditatea meditaţiei, deschiderea spre real etc., continuându- din Republica Moldova. terară” (Suceava), Oana Văsieş (Bis- În finalul acestui material vom l pe Labiş. Evident, despărţindu-se de El, de cel care a fost – spunea Juriul, format din criticii literari triţa, Bistriţa Năsăud) a primit menţiona că Festivalul de poezie „Ni- Ioan Alexandru – „o coroană de spini pe fruntea generaţiei”, primenind Mircea Martin, Alexandru Cristele- premiul revistei „Ateneu”(Bacău), colae Labiş” a avut loc în organizarea – într-o operă abia prefigurată – lirica românească, izbucnind ca un can, Adrian Dina Rachieru, Mircea A. Andra Iordache (Vatra Dornei, Su- Consiliului Judeţean Suceava, Cen- izvor viu, gâlgâitor din negurile dogmatismului. Funcţia Labiş denunţă Diaconu şi Vasile Spiridon, a acordat ceava) a primit premiul revistei „Poe- trului Cultural „Bucovina”, Centrului tocmai acest conflict neostoit dintre ideal şi real şi ne cere, în ştafeta ge- marele premiu „Nicolae Labiş” lui zia” (Iaşi), Alexandru Văsieş (Bistriţa, pentru Conservarea şi Promovarea neraţiilor, să nu depunem „armele”. Fiindcă, dincolo de etichetele de Radu Niţescu, din Bucureşti. Premiul Bistriţa Năsăud) a primit premiul re- Culturii Tradiţionale, Societatea Scrii- larg consum clişeistic, lupta cu inerţia este o permanenţă, iar Labiş nu e I a fost câştigat de Roxana Diana Bal- vistei „Hyperion” (Botoşani), Sân- torilor Bucovineni, Colegiul Tehnic doar o „amintire frumoasă”. „Petru Muşat” – Suceava, Liceul par-

Cadrele didactice fac eforturi LA MĂLINI, RECENSĂMÂNTUL pentru a se perfecţiona, pentru POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR a-şi îmbogăţi pregătirea S-A DESFĂŞURAT ÎN CONDIŢII FOARTE BUNE Deşi fac parte dintr-o categorie socio-profesională nu tocmai privilegiată, deşi în ultimii ani calitatea lor este tot mai controversată, deşi au un nivel de sa- În perioada 20-31 octombrie s-a şi în volum complet. De asemenea, re- larizare mai mult decât modest, cadrele didactice din comuna noastră sunt desfăşurat Recensământul Populaţiei cenzorul coordonator a ţinut să preci- preocupate să-şi perfecţioneze activitatea, să-şi îmbunătăţească pregătirea pro- şi Locuinţelor – 2011. La Mălini, co- zeze că activitatea s-a bucurat de fesională. Urmând tradiţia marilor dascăli care au lucrat pentru învăţarea şi misia locală de recensământ l-a avut participarea responsabilă a cetăţeni- educarea generaţiilor de copii din aceste locuri, învăţătorii şi profesorii noştri ca preşedinte pe primarul Petru Nis- lor comunei: nu s-au întâlnit refuzuri, de astăzi fac eforturi să-şi ridice nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor didac- tor, iar ca recenzor coordonator pe se- oamenii au colaborat oferind recenzo- tice, eforturi care, în final, se vor evidenţia în pregătirea elevilor. Liliana Popescu lucrează în învăţământ de două decenii. Mai întâi ca învăţătoare, cretarul primăriei, Neculai Saftiu. rilor datele solicitate. Vă vom oferi în această ediţie a publicaţiei noastre câteva exemple de la şco- iar în prezent ca profesoară de limba română, Activitatea de recenzare a fost efec- Astfel că, la Mălini, recensământul lile din Văleni-Stânişoara, Poiana Mărului şi Suha, urmând ca în viitor să con- după ce a absolvit facultatea de litere şi ştiinţele comunicării. tuată de 5 recenzori şefi şi 30 recen- Populaţiei şi Locuinţelor – 2011 s-a tinuăm cu altele de la şcolile din Pâraie şi Mălini. zori. Având în vedere timpul scurt desfăşurat în condiţii foarte bune şi în planificat pentru desfăşurare, activi- timpul planificat. tatea a presupus un efort deosebit de Ca elemente concrete, pe teritoriul intens. comunei noastre s-au înregistrat 2672 Recenzorul coordonator, Neculai locuinţe şi 7299 persoane. Saftiu a apreciat că persoanele care au Rezultatele recensământului sunt participat la activitate, salariaţi ai pri- deosebit de importante atât pe plan măriei şi cadre didactice şi-au făcut pe local, cât şi naţional pentru alcătuirea deplin datoria efectuând operaţiunile politicilor de dezvoltare economică şi de recenzare la nivelul calitativ cerut socială.

DIN ISTORIA LUCRURILOR BANALE

Gabriela Roxana Murariu lucrează în în- Viorica Amuscăliţei lucrează în domeniu de 14 Liliana Aparaschivei este profesoară de văţământ din 1995. A absolvit facultatea de ani. A absolvit facultatea de ştiinţe ale educaţiei matematică de cinci ani. În anul şcolar ante- ştiinţele educaţiei, iar în anul şcolar anterior a CHIBRITURILE şi, recent, a dobândit gradul întâi didactic. rior a dobândit gradul didactic definitiv. dobândit gradul întâi didactic. V-aţi întrebat vreodată când şi cum au apărut, spre ajutorul omului, chibriturile? Beţişoa- rele acestea pe care nu le băgăm în seamă decât atunci când avem nevoie de ele au o istorie interesantă, deşi, relativ, scurtă. Ca multe alte lucruri din lumea noastră, chibriturile au apărut în urma unei întâm- plări. Un chimist american, John Walker, dorea să ob- ţină o sub- stanţă uşor inflamabilă pentru propulsarea alicelor folosite la vânătoare. La un moment dat a amestecat sul- fură de antimoniu cu clorat de potasiu şi a obţinut o substanţă vâscoasă, care s-a prins de băţul cu care el a realizat omogenizarea. Dorind să cureţe băţul, l-a frecat de pardoseala de piatră a laboratorului. În urma acestei operaţiuni substanţa a luat foc. Ast- fel a fost descoperit şi folosit primul chibrit. Era în anul 1827. Antuzia Tărâţă lucrează în învăţământ de 21 Cătălina Stan lucrează în învăţământ de 16 de ani. A absolvit facultatea de ştiinţe ale edu- ani. A absolvit recent facultatea de ştiinţele Daniel Murariu lucrează ca profesor de Dar patentarea acestei investiţii va avea loc nouă ani mai târziu, la 24 oc- caţiei şi în anul şcolar anterior a dobândit educaţiei, iar în anul şcolar anterior a dobân- matematică de 10 ani. În anul şcolar anterior tombrie 1836, şi a fost realizată de concetăţeanul chimistului Walker, A. gradul întâi didactic. dit gradul întâi didactic. a obţinut gradul întâi didactic. Phyillips. INFO M|LINI 3 VOCAŢIA CONSTRUCŢIEI

(urmare din pagina 1) siunilor, pensiuni care au deve- activităţii sportive – ca agre- nit deja destinaţii cunoscute ment, dar şi ca performanţă: Se construieşte o biserică la pentru turiştii din toată ţara. baza sportivă de la Suha şi sala Suha, cu hramul „Sfântul Proo- S-au construit numeroase pen- de sport de la Mălini, ambele roc Ilie Tesviteanul” şi una la siuni. Se construiesc în conti- funcţionale sută la sută. Pâraie, cu hramul „Naşterea nuare şi, avem convingerea, încă Nu vom încheia aceste rânduri Maicii Domnului”. se vor mai construi. Zona, până fără a ne referi la cea mai im- O categorie aparte de con- mai ieri, nu tocmai cunoscută, portantă realizare de interes pu- Un nou obiectiv de interes turistic şi economic apare în Pâraie. strucţii, realizări care bucură atrage prin frumuseţea peisaju- blic din Mălini: reţeaua de O crescătorie de păstrăvi, o livadă cu 500 de pruni, spaţii care ochiul şi inima trecătorului, este lui, prin ospitalitatea oamenilor, vor putea primi oaspeţi. Ideea şi efortul financiar aparţin con- canalizare. Un obiectiv edilitar - cetăţeanului nostru Petru Ţigănescu cea a caselor de locuit. Adop- prin originalitatea tradiţiilor şi gospodăresc, construit în timp tând soluţii constructive dife- obiceiurilor. record, la nivel calitativ supe- rite, variante arhitecturale mai S-a construit spectaculos în rior, de care se va bucura o mare simple sau mai sofisticate, Mălini şi în perspectiva dezvol- parte a locuitorilor comunei. aceste case, unele dintre ele vile tării turismului. Complexul de la Am dorit să demonstrăm prin în adevăratul sens al cuvântului, Pojorâta este un exemplu grăi- acest text că aici, în satele co- sunt semnul indubitabil că şi tor. Pârtia de schi, modernizată, munei Mălini se munceşte se- aici, sub Culmea Stânişoarei, se va funcţiona din plin în lunile de trăieşte la standardele civiliza- iarnă, iar cele 25 bull-carturi vor rios, se trăieşte şi se năzuieşte ţiei europene. face ca instalaţiile de transport spre tot mai bine, spre tot mai Casele sau cabanele de va- pe cablu şi pârtia, ca atare, să fie frumos. O operă colectivă, reali- canţă, deşi nu foarte numeroase, folosite şi în anotimpurile fără zată cu implicarea administra- sunt şi acestea construcţii fru- zăpadă. ţiei locale, o operă care pune în moase, moderne, veritabile ar- Vorbind de Pojorâta, nu vom valoare calităţile tradiţionale ale gumente că oamenii timpului omite parcul amenajat la baza gospodarilor de pe aici, dar şi nostru năzuiesc spre tot mai pârtiei de schi pe o suprafaţă de reperele spirituale şi existenţiale bine, spre tot mai nou. 7400 metri pătraţi. însuşite în anii de după eveni- Dar cu siguranţă, genul de Au apărut, tot în ultima mentele din decembrie 1989. În Pâraie, se ridică biserica ortodoxă care va purta hramul construcţii care a…explodat în vreme, şi realizări remarcabile Dumitru AMARIEI “Naşterea Maicii Domnului” zona noastră este acela al pen- care vor conduce la dezvoltarea

SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ DRUMUL MĂLINI, ÎN SATELE MĂLINI ŞI PÂRAIE CULMEA STÂNIŞOAREI, (urmare din pagina 1) zona cunoscută sub denumirea „La şi- Prin realizarea sistemului centrali- Dezvoltarea economică şi socială a pote”. zat de alimentare cu apă potabilă, se BROŞTENI - unei localităţi depinde în bună mă- Foarte pe scurt, instalaţia va cu- va mări gradul de confort şi civilizaţie sură de echiparea edilitară a acesteia, prinde echipamente pentru captarea al locuitorilor, se vor asigura condiţii de asigurarea condiţiilor necesare izvoarelor (opt la număr), conducte de respectare a normelor igienico-sa- O CALE ISTORICĂ desfăşurării optime a activităţilor eco- de colectare a apelor captate, decan- nitare. În acest fel se va crea o situaţie nomice şi sociale. De asemenea, prin tor, desnisipator, rezervor tampon de favorabilă atragerii unor noi agenţi (urmare din pagina 1) bricii Iesle de pe Suha Mare…” îmbogăţirea echipării edilitare a loca- 50 metri cubi, staţie de pompare, re- economici, a turiştilor, ceea ce va con- Să reţinem că drumul despre care lităţilor se pot atrage noi membri în zervorul de stocare şi, desigur, reţele duce la dezvoltarea reală, în conti- Drumul judeţean 209B, drumul a vorbim era clasificat în anul 1906 colectivitate, noi investitori şi cât mai pentru transportul şi distribuţia apei nuare, a comunei. cărui modernizare a început în vara „şosea naţională”. mulţi turişti. la beneficiar. Durata de realizare a investiţiei este acestui an, are o istorie îndelungată Primele mari lucrări de moderni- Potrivit acestor lucruri binecunos- Cum va funcţiona acest sistem? estimată la 12 luni, eşalonate pe doi şi foarte interesantă. zare a şoselei au început în 1907 şi cute, şi în comuna noastră, după rea- Apa brută, captată de la cele opt iz- ani. Mai întâi, în secolul XIX, a fost au durat până în 1912. lizarea şi darea în folosinţă a reţelei de voare, va fi transportată prin con- Valoarea totală a lucrărilor este cal- drumul diligenţei. În funcţie de or- canalizare, se trece la punerea în prac- ducte la ceea ce se numeşte culată la nivelul sumei de 4.099.135 Proiectul drumului a fost făcut de ganizarea administrativă a terito- tică a unui nou proiect, realizarea „gospodăria de apă brută”. Aici se rea- lei (peste 40 de miliarde lei vechi). O către ingineri români. Profesorul riului, diligenţa pleca de la Baia sau unui sistem de alimentare cu apă po- lizează tratarea apei: desnisiparea, de- investiţie pentru binele oamenilor, o universitar Constantin Ionescu din Fălticeni, trecea prin Cornu Luncii, tabilă în satele Mălini şi Pâraie. cantarea şi clorinarea, înmagazinarea investiţie pentru ridicarea standarde- Iaşi, care a studiat şoseaua, spune În urma studiului efectuat în scopul apei potabile în rezervorul tampon. lor vieţii şi activităţii umane, atât în Mălini, Văleni-Stânişoara, Iesle, că, potrivit proiectului, s-au con- depistării unor surse de apă capabile De aici apa potabilă va fi pompată în gospodăriile locuitorilor, cât şi în in- traversa Culmea Stânişoarei, pentru struit 36 metri ziduri de sprijin, 12 să acopere necesarul pentru funcţio- rezervorul de stocare (500 metri stituţiile de interes public – şcoli, spi- a face legătura cu Sabasa, Borca şi kilometri şanţuri periate, două po- narea unui sistem public de alimen- cubi), în reţeaua de conducte magis- tal, dispensare, unităţi comerciale. Broşteni. duri din piatră cu câte 6 şi, respec- tare cu apă în comuna Mălini, s-a trală (sub forma inelară) şi în reţele Astfel, comuna Mălini va mai face În aprilie 1895, aflăm din lucrarea tiv, 3 bolţi, 75 de podeţe cu ajuns la concluzia că soluţia optimă o secundare ramificate prin care se face încă un pas important în acumularea „Poşta şi telecomunicaţiile la Mă- deschideri cuprinse între 1 metru şi constituie izvoarele din Pâraie, din distribuirea la consumatori. valorilor civilizaţiei europene. lini”, scrisă de Dumitru Niculăeasa, 4 metri. administraţia judeţeană aprobă „în- Specialiştii români au proiectat şi fiinţarea unei curse cu diligenţa de realizat, pe porţiunea de şosea care trei ori pe săptămână, pe ruta Fălti- traversează satul Văleni – Stâni- UN INAMIC DE SEZON : GRIPA ceni – Mălini – Broşteni – Dorna. O şoara, trei poduri metalice, adevă- dată cu introducerea diligenţei, s-a rate opere de artă. Două dintre Vine sezonul rece – vine gripa. Scenariul se re- şi 3 ani, gravidele, vârstnicii de peste 65 de ani, bolnavii organizat şi transportul călătorilor. acele poduri, cel de „la Tabără” şi petă în fiecare an. Virusurile gripale fac încon- cronici de orice vârstă. Acum există o legătură poştală di- cel de „la Moară”, se află şi astăzi în jurul planetei, provoacă epidemii, determină În afară de vaccinarea antigripală sunt necesare şi alte rectă şi mult mai sigură între Oficiul exploatare. Telegrafic Poştal Fălticeni şi cel din milioane de îmbolnăviri, sute de mii de decese măsuri care ţin boala la distanţă. Trebuie evitate, pe cât Al treilea, podul de „la Buzdu- Broşteni”. şi pagube de miliarde de dolari. posibil, locurile aglomerate (pieţe, magazine, săli de gan”, a fost deteriorat de nemţi în Sunt dovezi că această cale, Fălti- spectacole sau de sport, mijloace de transport în comun) august 1944, iar după 1967 a fost ceni – Mălini – Broşteni, a fost folo- O BOALĂ FOARTE CONTAGIOASĂ unde se poate intra în contact cu persoanele bolnave. Nu complet demolat, în locul aceluia sită cu mulţi ani înainte de 1895. De trebuie să intrăm în contact cu obiecte folosite de per- fiind construit unul nou, cel folosit Virusurile gripale nu sunt singurele care ne dau bătăi soanele bolnave de gripă. Trebuie să evităm sau să amâ- pildă există documente care atestă faptul că la 8 decembrie 1877, Co- şi la ora actuală. de cap în sezonul rece. Tot acum încep să circule şi să se năm vizitarea bolnavilor de gripă. Spălarea frecventă şi La construirea drumului, început înmulţească sute de virusuri respiratorii care provoacă corectă a mâinilor este un gest care distruge virusurile mitetul permanent al Judeţului Su- în 1907 şi încheiat în 1912, a parti- binecunoscutele viroze de sezon. Dar gripa nu este o gripale. Aerisirea locuinţelor şi a spaţiilor de lucru şi ceava a aprobat ca, începând cu simplă viroză respiratorie. Gripa se manifestă diferit fată menţinerea în aceste încăperi a unei temperaturi de 20- anul următor, corespondenţa să fie cipat şi o echipă de italieni, un ingi- de banalele răceli şi este mult mai severă decât o viroză 21 de grade Celsius sunt alte măsuri care ne feresc de expediată de trei ori pe săptămână, ner şi 18 zidari. Italienii au fost respiratorie, putând cauza complicaţii mortale. îmbolnăviri. De asemenea, este indicată alimentaţia bo- cu „vătăjei călări”, care urmau itine- aduşi pentru realizarea lucrărilor de Gripa este o boală deosebit de contagioasă, care se gată în fructe şi legume, în special a celor cu un conţinut rariul Fălticeni – Mălini – Broşteni. artă(poduri, podeţe, ziduri de spri- transmite cu uşurinţă prin tuse, strănut, vorbit sau prin bogat în vitaminele A şi C. Într-o altă lucrare, „Monografia jin), ei fiind foarte pricepuţi în pre- contactul cu obiecte contaminate (batiste, prosoape, ve- domeniului Mălini”, inginerul lucrarea pietrei şi zidirea bolţilor. selă). Primele simptome ale gripei sunt febra de 38-39 TRATAMENT Olimpiu Boiu menţionează că în Lucrările au fost încheiate în grade Celsius, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, 1906 „De la centrele de exploatare 1912, iar până prin 1922, şoseaua a tuse, secreţii nazale apoase. Boala se răspândeşte extrem Pentru a evita complicaţiile foarte periculoase care pot (exploatare forestieră, n.n.) până la fost clasificată ca drum naţional. de rapid, mai ales în locurile aglomerate. să apară la îmbolnăvirea de gripă, tratamentul trebuie gara Fălticeni, transporturile, atât Am ţinut să înfăţişez cititorilor În sezonul rece, gripa poate îmbolnăvi orice persoană, făcut după sfaturile şi sub supravegherea medicului. În pentru oameni cât şi pentru măr- câteva elemente din istoria drumu- indiferent de vârstă sau de ocupaţie. Cei mai vulnerabili ţara noastră există medicamente antivirale care se pot furi, se fac numai pe şosea, cu că- lui Judeţean 209B pentru a sublinia în faţa gripei sunt copiii, vârstnicii şi bolnavii cronici. administra bolnavilor de gripă, dar numai cu prescripţia ruţe şi care. importanţa acestei căi de comunica- Toţi aceştia pot suferi complicaţii severe ale bolii. medicului. Călătorii au la dispoziţie diligenţa ţie. Gripa nu se tratează cu antibiotice. Acestea nu previn Fălticeni – Broşteni, care pleacă din Interese sociale, economice, tu- PROTEJARE ŞI PREVENIRE şi nu au nici o acţiune asupra virusurilor gripale. Anti- Fălticeni tot a doua zi, prin Mălini, ristice şi-au atins scopul de-a lungul bioticele se folosesc numai în cazul complicaţiilor bacte- Stânişoara – Borca, la Broşteni. vremii prin folosirea acestei şosele. Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei şi a riene date de gripă şi numai cu prescripţia medicului. Artera principală de comunicaţie Modernizarea ei, începută în acest complicaţiilor asociate acesteia este vaccinarea antigri- Aşadar, căutaţi să evitaţi contaminarea cu viruşii gri- este şoseaua naţională Fălticeni – an, va conduce la continuarea şi pală. Vaccinul antigripal este recomandat tuturor per- pali. Dar dacă totuşi v-aţi îmbolnăvit de gripă, prezen- Cornu Luncii – Stânişoara; ea stră- amplificarea, pe aceleaşi coordo- soanelor cu vârsta de peste 6 luni, care nu prezintă taţi-vă de urgenţă la medic. În felul acesta veţi evita bate domeniul Mălini de la o extre- nate (sociale, economice, turistice), contraindicaţii temporare sau permanente. Este indicată complicaţiile care pot fi dintre cele mai grave, chiar fa- cu prioritate vaccinarea persoanelor cu risc crescut de tale! mitate la alta pe o lungime de 53 a importanţei unui drum cu adevă- îmbolnăvire severă şi deces: copiii cu vârsta între 6 luni doctor Carmen Mariana MOGÎRZAN km. Această şosea trece prin faţa fa- rat istoric. 4 INFO M|LINI A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ SALA DE SPORT DIN MĂLINI: MODERNĂ, FRUMOASĂ, MULTIFUNCŢIONALĂ

(urmare din pagina 1) Probabil că aspectul cel mai im- sare întreţinerii obiectivului vor portant privitor la existenţa aces- veni din astfel de surse. Construcţia a fost proiectată şi tei moderne săli de sport este realizată la nivelul exigenţelor ac- acela că elevii şcolii „Nicolae Realizarea acestei săli de sport tuale privind activitatea sportivă. Labiş” îşi pot desfăşura activ- este încă o dovadă a parcursului Sala de sport propriu-zisă este ităţile de educaţie fizică şi sport comunei Mălini, tot mai clar, tot spaţioasă luminoasă, multi- în condiţii cu totul civilizate, pe mai evident în ultimii ani, spre funcţională. Aici se pot practica tot parcursul anului. Nu ne în- dobândirea unui statut civic supe- sporturi precum: volei, handbal, doim că sala va fi folosită, fie şi rior, modern, la nivelul local- ocazional, de elevii celorlalte şcoli ităţilor cu adevărat europene. Şi baschet, tenis de câmp. S-au ame- din comună. La fel, considerăm dacă se întâmplă aşa, este pentru najat tribune pentru spectatori cu că în viitor vom asista tot mai că există preocupare, există viz- o capacitate de 150 de locuri. frecvent la întreceri sportive iune, ambiţie şi curaj în activi- Obiectivul a fost conceput ca un între elevii şcolilor din comuna tatea administraţiei locale, a ansamblu care mai cuprinde Mălini. primarului Petru Nistor. încăperi pentru cabinetul me- dical, patru vestiare şi patru Consiliul local al comunei Construcţia a fost proiectată de grupuri sanitare, spaţiu pentru Mălini a hotărât ca sala să fie societatea botoşăneană „Nord depozitarea materialelor sportive. pusă şi la dispoziţia persoanelor Proiect”, iar realizarea a Sala de sport propriu-zisă: spaţioasă, luminoasă, De asemenea , construcţia are care practică jocuri sportive. În aparţinut societăţii „Con – multifuncţională - modernă în adevăratul sens al cuvântului sursă de încălzire proprie. aşa fel, o parte din sumele nece- Dacia”, tot din Botoşani.

SURPRIZE LA… FILUŢĂ PENSIUNEA „POIANA DOAMNEI” Complexul turistic „La Filuţă” continuă să ofere surprize dintre cele mai BUN GUST, ELEGANŢĂ, RAFINAMENT plăcute turiştilor care se opresc la „perla” din Pojorâta, Văleni-Stânişoara. Vă prezentăm două remarcabile realizări, recent puse „în operă”- o fântână arteziană cu joc de lumini şi un lac populat cu peşte matur. Pensiunea „Poiana Doamnei” se Dacă fântîna arteziană incită, înveseleşte, îndeamnă la mişcare (dans, de află în apropierea locului care pildă), lacul impune linişte, reverie, romantism şi…poftă de un peşte poartă din vechime această denu- proaspăt gătit ca…la mama lui. Adică în bucătăria lui Filuţă! mire, în zona în care pârâul Har- toneasa se varsă în Suha Mare. Din exterior, construcţia atrage atenţia prin eleganţă, prin acurateţea real- izării fiecărui detaliu, prin ineditul ideilor care creează o ambianţă cu totul aparte, cu totul liniştită şi lin- iştitoare. Această ambianţă este continuată şi amplificată în interior unde totul este realizat şi aşezat cu atenţie, cu bun gust, cu un rafina- ment desăvârşit. Proprietarul, domnul Cristi Con- stantin, ne spune că a început con- strucţia în urmă cu cinci ani, iar la această oră se apropie de final. Nu s-a grăbit fiindcă a vrut ca totul să se facă temeinic, durabil, în confor- mitate cu o concepţie care îi aparţine în întregime. Fiindcă, trebuie să menţionăm, proiectul îi aparţine în întregime. Acum, când se mai lucrează, pe ici, pe colo, la detalii, pensiunea este funcţională. Are un salon, bucătărie şi opt camere – totul realizat pe trei nivele. Fiecare cameră are grup san- itar propriu, iar încălzirea spaţiilor se face printr-o centrală cu lemne. Aici se pot bucura, în acelaşi timp, de o atmosferă deosebită 20 per- soane. Una dintre piesele de rezistenţă ale pensiunii este bucătăria. Utilată cu tot ceea ce este necesar, toate ele- mentele fiind moderne, de ultimă oră, aici se găteşte repede şi cu plăcere fie de un bucătar profesion- ist, fie de cineva care face mâncare pentru el(ea) şi ai săi. Pe lângă util- ităţile remarcabile, la bucătărie se află spre folosinţă o garnitură de Subtilitatea şi eleganţa sunt caracteristicile principale veselă de cea mai bună calitate, asta ale realizării interioarelor la pensiunea „Poiana Doamnei” pe lângă faptul că e şi foarte fru- moasă. Între ideile privitoare la turism pe vântată parte a ţării. Tot de la materialul din care s-a care le promovează domnul Con- Aflăm de la domnul Constantin că făcut construcţia apare şi faptul că stantin, este aceea că omul poate ridicarea construcţiei a durat ceva în interiorul pensiunii nu se va alege: să-şi facă singur mâncare sau mai mult şi a presupus cheltuieli fuma, pur şi simplu fumatul va fi să-i fie asigurată de personalul pen- apreciabile deoarece este realizată admis numai afară. siunii. Este pregătit pentru oricare sută la sută din lemn. După o idee Dacă ar fi să prezentăm în doar E BUNĂ APA, DAR ipat specialişti în medicină, nutriţie şi dintre alternative şi are în vedere, tehnologică modernă şi cu un efect câteva cuvinte pensiunea „Poiana alimentaţie din Uniunea Europeană. mai ales, bucătăria tradiţională. estetic foarte, foarte apreciat. Lem- Doamnei” ar trebui să spunem că pe NICI BEREA NU-I „Am realizat studiul pentru a veri- O altă opţiune interesantă a lui nul prelucrat şi pus în operă cu lângă utilitatea ei practică, pensi- DE ARUNCAT fica dacă obiceiul, atât de extins, de a Cristi Constantin este aceea pe care măiestrie creează un cadru plin de unea este una a delicateţii, a bunului consuma câteva beri după efortul am putea să o numim turism cul- căldură, cu o intimitate aparte, cu o gust, e eleganţei duse până la cote tural sau religios. Având în vedere fizic intens este recomandabil sau intimitate romantică, odihnitoare. apreciabile de rafinament. Un medic de la o universitate din locul în care se află pensiunea nu” – a explicat doctorul spaniol acţi- Granada (oraş din sudul Spaniei) (aproximativ la distanţe egale faţă susţine că berea, consumată în can- unea sa. Concluzia a fost că o canti- de mănăstirile din nord – Suce- tităţi moderate, după activităţi în care tate moderată de bere „nu prezintă viţa, Moldoviţa, Putna, şi cele din Redactor: Dumitru Amariei se depune efort fizic, este la fel de efi- nici o problemă care să prejudicieze sud – Neamţ, Secu, Văratic, cientă ca şi apa pentru rehidratare şi rehidratarea ce are loc după efortul Agapia), cu unul – două mi- Procesare texte: Ionela Panţiru refacere. fizic”. Ar fi „exact ca şi cum am bea crobuze s-ar putea vizita cu uşur- Anunţul a fost făcut recent, la un apă” – a mai spus expertul. inţă, aceste obiective, precum şi Tehnoredactare: Răzvan Guzu simpozion european privind berea şi Deci, e bună apa , dar nici berea altele de interes cultural şi istoric Tipografia - Suceava sănătatea, activitate la care au partic- nu-i de aruncat… din această frumoasă şi binecu- CELESTIN