INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DEALU SPIRII” AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Aprobat în şedinţa Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă din data de 08.07.2005.

BUCUREŞTI – 2005

C U P R I N S

1. DATE GENERALE REFERITOARE LA MUNICIPIUL BUCUREŞTI 2. MANAGEMENTUL ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ - ACTIVITĂŢII PREDEZASTRU - ACTIVITĂŢII ÎN TIMPUL DEZASTRULUI - ACTIVITĂŢII POSTDEZASTRU 3. PROCEDURI DE LUCRU 4. TELEFOANE UTILE - PREFECTURA - PRIMĂRIA GENERALĂ - PRIMĂRIILE DE SECTOR - PERSOANELE CARE FAC PARTE DIN COMITETUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ 5. TERMENI ŞI EXPRESII FOLOSITE 6. COMUNICAREA CU MASS MEDIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ 7. LEGISLAŢIE INTERNĂ

1. DATE GENERALE REFERITOARE LA MUNICIPIUL BUCUREŞTI

ASEZARE GEOGRAFICA Municipiul Bucureşti este situat in partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Române, având coordonatele geografice intre 25°° 49’ 50" si 26° 27’ 15" longitudine estica si 44° 44’ 30" si 44° 14’ 05" latitudine nordica şi se întinde pe o suprafaţă de 238 Kmp, fiind împărţit din punct de vedere administrativ 6 sectoare. Suprafaţa Municipiului Bucureşti pe sectoare : - Sectorul 1 – 70 Kmp. - Sectorul 2 – 32 Kmp. - Sectorul 3 – 34 Kmp. - Sectorul 4 – 34 Kmp. - Sectorul 5 – 30 Kmp. - Sectorul 6 – 38 Kmp.

RELIEFUL În exclusivitate de câmpie, cu altitudine intre 50-120 m, aparţine Câmpiei Vlăsiei, a cărei uniformitate este întreruptă de o înclinare uşoară spre râul Colentina şi de unele înălţimi reprezentate de Dealul Cotroceni, Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul negru Negru Vodă, Dealul Cocioc, Dealul Filaret.

REŢEAUA HIDROGRAFICA Bucureştiul este traversat de râurile Dâmboviţa şi Colentina, acesta din urma a dat naştere la numeroase meandre cu ochiuri de bălti ce formează in Bucureşti o salba pitoreasca de lacuri naturale (Băneasa, Herastrău, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon)

CLIMĂ Aşezarea Municipiului Bucureşti aproape de sfârşitul marii câmpii euroasiatice, fără adăpostul muntelui, si relativ departe de Marea Neagră, a dat climatului un caracter temperat continental cu veri foarte călduroase (pana la 42°C) si cu ierni friguroase (cu pana la 30°C sub zero). Prezenta vanturilor se simte puternic din doua direcţii dominante, cunoscute local sub numele de "Crivat" in anotimpul rece si "Austrul" din vest si sud-vest mai ales primăvara.

POPULAŢIE Totalul de locuitori este de 2.074.393 din care 1.767.552 sunt persoane cu vârsta peste 18 ani. 1.111051 sunt de sex feminin iar 963.342 de sex masculin. Densitatea medie este de 8.107,6 loc/kmp. Situaţi populaţiei pe sectoare se prezintă astfel : - Sectorul 1 – 243.765 locuitori - Sectorul 2 – 391.487 locuitori - Sectorul 3 – 429.720 locuitori - Sectorul 4 – 324.245 locuitori - Sectorul 5 – 290.037 locuitori - Sectorul 6 – 395.043 locuitori

2. MANAGEMENTUL ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

La nivelul Municipiului Bucureşti sunt posibile următoarele tipuri de risc - cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente aviatice, chimice de natură tehnologică şi rutieră (supă caz), explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; Managementul acţiunilor în caz de situaţii de urgenţă are ca scop – de a asigura : realizarea şi aplicarea măsurilor / acţiunilor de previziune (prognoză), prevenire, protecţie şi intervenţie; minimizarea volumului pierderilor umane, materiale si culturale; diminuarea şi/sau înlăturarea riscurilor, dacă este posibil.

Fazele de desfăşurare a acţiunilor : - Predezastru – înainte de producerea dezastrului - Pe timpul producerii dezastrului - Postdezastru – după dezastru - Acţiuni pe termen lung

CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

PREDEZASTRU Activităţiile din această fază se desfăşoară cu scopul de a asigura : realizarea şi aplicarea măsurilor /acţiunilor de previziune (prognoză) şi prevenirea urmărilşor dezastrelor; protecţia oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor şi valorilor materiale şi culturale; concepţia şi condiţiile de realizare a intervenţiei; acţiunile pe termen lung. Activităţii : 1. indentificarea, localizarea şi inventarierea surselor de risc pe baza : studiului zonei seismice; caracteristicile cursurilor de apă şi construcţiilor hidrotehnice; condiţiilor geologice şi hidrogeologice; amplasarea obiectivelor de risc (nuclear, chimic, etc) 2. urmărirea evitării efectelor distructive prin: analiza amplasamentelor şi a condiţiilor existente; restricţii asupra activităţilor în zonele de risc; interdicţii pentru noi amplasamente; urmărirea respectării cadrului legal de proiectare, execuţie, comportare şi exploatare; urmărirea existenţei, comletării şi adoptării sistemelor de notificare – informare, supraveghere şi control 3. evaluarea riscului şi urmării (amplorii) dezastrelor având în vedere: frecvenţa şi caracteristicile dezastrelor posibile / probabile ; stabilirea /determinarea vulnerabilităţii în toate domeniile : oameni, animale, resurse,bunuri şi valori materiale, mediului înconjurător, implicaţii sociale şi morale ; costuri implicate; stabilirea măsurilor pentru prognoza-rea/previziunea dezastrelor şi mai ales a urmărilor acestora prin analiza condiţiilor geografice, geologice, meteorologice (de vreme), structură economică, urbanism, structură demografică, resurse (necesar şi posibilităţi). 4. urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de corecţie a caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare/exploatare în vederea diminuării şi eliminării vulnerabilităţii prin: consolidare şi refacere; reutilizare şi retehnologizare; investiţii noi în locul celor vulnerabile, care nu se mai pot corecta; refaceri, amenajări ale unor condiţii de mediu 5. realizarea, completarea şi adoptarea structurilor organizatorice(şefi, inspectori, comisii, formaţii, unităţi etc.) la toate nivelurile care să asigure planificarea, conducerea şi coordonarea activităţilor în situaţii de urgenţă : stabilirea structurilor organizatorice; încadrarea cu personal corespunzător. 6. elaborarea concepţiei de realizare a acţiunilor de protecţie-intervenţie prin: identificarea acţiunilor de protecţie – intervenţie pe tipuri de risc; elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie, a celorlalte documente de conducere; elaborarea măsurilor de asigurare logistică a acţiunilor de intervenţie; stabilirea responsabilităţilor şi a măsurilor pentru întreaga structură organizatorică; stabilirea măsurilor şi acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor şi valorilor materiale 7. asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării sistemului de protecţie – intervenţie: stabilirea necesarului de resurse materiale şi financiare; stabilirea căilor şi modalităţilor de asigurare a resurselor; planificarea acestora 8. asigurarea instruirii/pregătirii/ antrenării arganismelor /organelor de conducere şi execuţie destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă şi a populaţiei: stabilirea categoriilor de organisme şi personal care trebuie instruite şi pregătite; elaborarea planurilor de pregătire; stabilirea formelor de instruire/pregătire; asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare; desfăşurarea instruirii/ pregătirii/ antrenării organelor de conducere şi de execuţie, precum şi a populaţiei 9. stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie, pe etape: stabilirea domeniului şi scopului acestor reguli; elaborarea regulilor de comportare; stabilirea unor limite şi valori de referinţă pentru risc şi vulnerabilitate

Prevenirea. În scopul reducerii gravităţii consecinţelor evenimentului precum şi pentru a elimina sau diminua pericolul unei eventuale situaţii de urgenţă se vor realiza următoarele acţiuni de PREVENIRE: - Evitarea – prin respectarea criteriilor privind amplasarea şi construirea în zona de risc, respectarea normativelor de proiectare, execuţie şi exploatare; - Minimizarea – prin realizarea unor construcţii, consolidări, amenajări, dotări suplimentare destinate să reducă riscul: - Corectarea – prin realizarea unor amenajări, consolidări, completarea condiţiilor de mediu care să diminueze efectele; - Realizarea structurilor organizatorice necesare desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie; - Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare; - Întocmirea planului de protecţie şi intervenţie pe tipuri de risc ; - Instruirea şi educarea formaţiunilor care vor desfăşura acţiuni de protecţie-intervenţie şi a populaţiei privind modul de comportare

Protecţia. Pentru a asigura PROTECŢIA, în etapa PREDEZASTRU se vor realiza următoarele măsuri şi acţiuni: - înştiinţarea; - informarea; - alarmarea; - protecţia individuală şi familială; - protecţia colectivă; - profilaxia – pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi declanşarea unor epidemii şi epizootii; - organizarea şi planificarea asistenţei medicale; - supraveghere şi control; - protecţia bunurilor, valorilor materiale şi a animalelor; - respectarea regulilor de comportare privind protecţia individuală şi colectivă.

ÎN TIMPUL DEZASTRULUI

Activităţile pe timpul producerii dezastrului se desfăşoară cu scopul de a asigura avertizarea despre producerea evenimentului în vederea minimizării şi realizării protecţiei. Activităţii: 1. asigurarea înştinţării, informării şi alarmării prin : completarea şi pregătirea mijloacelor de înştiinţare, informare şi alarmare; menţinerea în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare, informare şi alarmare; culegerea/primirea datelor şi informaţiilor despre situaţia de urgenţă ; alarmarea, constituirea şi informarea membrilor Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activării lor, raportarea datelor preliminare până la Secretariatul tehnic permanent 2. analiza situaţiei create în urma producerii unei situaţii de urgenţă prin: primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor despre situaţia produsă; supravegherea şi controlul surselor de risc; informarea membrilor comisiilor de apărare în legătură cu situaţia creată; evaluarea pierderilor/distrugerilor provocate de dezastru; stabilirea celor mai urgente măsuri de limitare a pierderilor/pagubelor, cercetarea şi căutarea supravieţuitorilor; stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru lichidarea urmărilor dezastrului 3. luarea hotărârii pentru intervenţie prin: aprobarea rapoartelor de documentare a membrilor Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă ; stabilirea măsurilor precise, cu termene şi responsabilităţi precise; măsuri pentru funcţionarea oportună a fluxului informaţional; redactarea dispoziţiunii / ordinului de intervenţie pentru trecerea la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie stabilite şi transmiterea acesteia la subunităţi şi agenţi economici. 4. asigurarea protecţiei individuale şi familiale: urmărirea realizării măsurilor şi acţiunilor de pregătire a locuinţei/gospodăriei; aplicarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie individuală şi familială 5. urmărirea asigurări măsurilor de protecţie colectivă (de grup): stabilirea măsurilor şi acţiunilor de protecţie colectivă (de grup), urmărirea asigurării materiale a acestora şi aplicarea corectă a acestora; aplicarea restricţiilor de acces, circulaţie şi consum 6. urmărirea asigurării acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, bunurilor şi valorilor materiale prin: evacuare-relocare, asigurarea condiţiilor şi resurselor necesare evacuării şi relocării, conform prevederilor planurilor de evacuare; desfăşurarea acţiunilor de evacuare şi relocare 7. limitarea împiedicării extinderii precum şi înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă

se vor realiza măsuri şi acţiuni şi PROTECŢIE INDIVIDUALĂ, de GRUP, precum şi pentru protecţia bunurilor materiale. Pe timpul producerii dezastrelor, în funcţie de situaţie şi de gradul de urgenţă se pot executa următoarele acţiuni: Protecţie: - proteţia individuală; - protecţia familială; - protecţia colectivă; - supraveghere, control; - alarmare (în cazul surprinderii la inundaţii şi accidente chimice); - evacuare; - restricţii; - pază, ordine, îndrumarea circulaţiei.

Intervenţie: - cercetare-control; - deblocare-salvare; - prim-ajutor şi transport victime; - asistenţă medicală de urgenţă, spitalizare; - înlăturarea avariilor la instalaţii; - sprijiniri, consolidări; - evacuare/relocare; - pază, ordine, îndrumarea circulaţiei; - asigurarea deplasării transporturilor în zonele afectate.

POSTDEZASTRU

Activităţile din această perioadă urmăresc asigurarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor pentru localizarea şi înlăturarea dezastrului cu scopul de salvarea oamenilor şi diminuarea pierderilor Activităţii: 1. desfăşurarea activităţilor specifice de conducere pe care le desfăşoară Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă : culegerea de date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea dispoziţiilor pentru intervenţia forţelor destinate pentru intervenţie; înştiinţarea comisiilor, formaţiilor şi agenţilor economici implicaţi; coordonarea şi asigurarea cooperării între forţele de intervenţie; notificarea dezastrului; informarea permanentă a populaţiei prin folosirea mass-media 2. cercetarea – căutarea cu ajutorul elementelor de cercetare ale protecţiei civile şi subunităţilor specializate pentru: depistarea-supravieţuitorilor şi victimelor (avarii la reţele de utilităţi; distrugerilor la clădiri; căilor de acces blocate); prevenirea altor pericole complementare 3. supravegherea şi controlul zonelor afectate pentru: stabilirea priorităţilor, organizarea cooperării între forţele participante. 4. asistenţa medicală şi psihologică prin: acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgenţă pentru oameni şi animale; transportul răniţilor şi spitalizarea acestora; asigurarea măsurilor de profilaxie în vederea împiedicării şi declanşării unor epidemii şi/sau epizootii. 5. asigurarea asistenţei sinistraţilor prin: organizarea evacuării, transportului, cazării şi hrănirii la locurile de relocare, organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor şi articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte 6. realizarea măsurilor de pază şi ordine prin: restricţii ale circulaţiei în zonele afectate; asigurarea pazei obiectivelor importante; îndrumarea circulaţiei 7. asistenţa religioasă şi a mijloacelor de comunicare cu rudele

Specificul acestei etape îl constituie executarea INTERVENŢIEI pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor. Intervenţia.Acţiunile de intervenţie se declanşează luându-se în considerare: - caracterul evenimentului dezastrului (instantaneu sau progresiv); - situaţia posibilităţilor de acţiune; - complexitatea evenimentului.

ACŢIUNI PE TERMEN LUNG.

În scopul înlăturării efectelor inundaţiilor sau furtunilor se stabilesc şi se planifică pe urgenţe, în funcţie de nevoile social-economice şi de siguranţă a populaţiei, acţiuni pe termen lung, astfel :

a) Relocare Prin această acţiune se vor asigura condiţiile de locuit şi activitate a persoanelor sinistrate a căror locuinţă a fost distrusă sau este de nelocuit.

b) Refacere-reconstrucţie Acţiunea de refacere-reconstrucţie cuprinde următoarele: - expertizare; - planificarea şi executarea demolării construcţiilor distruse şi a celor avariate care nu mai asigură siguranţă pentru folosire; - curăţarea zonelor blocate de dărâmături; - înlăturarea avariilor la căile de comunicaţii rutiere, feroviare, reţeaua gospodăriei comunale; - consolidarea unor locuinţe şi a altor categorii de construcţii pentru a asigura utilizarea în condiţii de siguranţă; - refacerea unor construcţii de interes public şi privat, clădiri administrative, cultural-sociale, spitale, şcoli, etc.; - construirea unor locuinţe şi edificii de interes administrativ şi social-cultural, în locul celor demolate;

Responsabilitatea realizării acţiunilor de refacere-reconstrucţie revine fostului proprietar şi Prefecturii, respectiv Primăriei generale sau primăriilor de sector.

c) Reabilitare. Restabilire Acţiunea se desfăşoară pe teritoriul întregii Capitale în scopul de a readuce în stare de funcţionare normală activităţile publice, sociale, economice, prin: - reactivarea instituţiilor administraţiei publice, spitalelor, şcolilor şi celorlalte instituţii şi unităţi afectate; - reluarea activităţilor de producţie; - restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie – intervenţie.

d) Menţinerea condiţiilor de siguranţă. În scopul de a menţine condiţiile de siguranţă pentru eventualele efecte târzii ale inundaţiilor, furtunilor, înzăpezirilor, accidentelor de toate felurile, se va continua desfăşurarea următoarelor activităţi: - controlul şi supravegherea situaţiei hidrometeorologice; - controlul factorilor de mediu; - restricţii de consum a apei, alimentelor; - restricţii de circulaţie; - pază, ordine şi îndrumarea circulaţiei; - prevenirea şi stingerea incendiilor; - prevenirea epidemiilor/epizootiilor.

Acţiunea se desfăşoară de către personalul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi formaţiunile specializate. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă organizează după producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapidă a efectelor şi a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora eşaloanelor superioare şi iau sau propun măsuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.

DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE LA URGENŢĂ:

a) Informare: Informarea preşedintelui Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă despre eminenta apariţie/ producere a unei situaţii de urgenţă . Informarea se realizează de către Secretariatul tehnic permanent - Centrul Operaţional al ISUDSMB prin Dispeceratul 981 şi/sau agenţii economici conform funcţiilor de sprijin repartizatecu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.

b) Înştiinţare: Înştiinţarea se realizează cu scopul de a activa: - Secretariatul tehnic permanent - Centrul Operaţional al ISUDSMB - Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă; - Comitetele locale – de sector – pentru situaţii de urgenţă; - Organismele şi agenţii economici implicaţi în acţiune; - Formaţiunile destinate să intervină.

Înştiinţarea se realizează la ordinul prefectului. Înştiinţarea se realizează de către Secretariatul tehnic permanent - Centrul Operaţional al ISUDSMB prin Dispeceratul 981 şi/sau agenţii economici conform funcţiilor de sprijin repartizatecu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

c) Avertizarea populaţiei În scopul prevenirii instalării PANICII şi pentru a se asigura realizarea măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare, populaţia va fi informată despre situaţia creată prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică .

Sistemele şi mijloacele tehnice de avertizare şi alarmare publică se pun în funcţiune parţial din Dispeceratul 981 şi/sau agenţii economici, conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. Informarea se realizează la ordinul preşedintelui Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, de către persoana desemnată ca purtător de cuvânt şi relaţii cu mass-media din Prefectură.

d) Căutarea, cercetarea şi evaluarea efectelor negative . Acţiunea se execută în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului şi urmările acestuia. Se execută de către formaţiunile specializate, regiile autonome, poliţie, unităţile militare şi agenţii economici. Datele obţinute sunt centralizate la Secretariatul tehnic permanent care informează Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situaţii de Urgenţă şi raportează Cerntrului Operaţional Naţional din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

e) Notificarea Activitatea de notificare se desfăşoară în scopul de a informa eşalonul superior despre producerea şi urmările dezastrului. Activitatea se realizează de către Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului, transmiţându-se date despre dezastru şi, eventual, solicitându-se sprijin material, financiar sau de altă natură.

f) Deblocare, descarcerare şi salvarea persoanelor . Acţiunea se desfăşoară în zona afectată în scopul: - salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate; - deblocarea căilor de acces pentru intervenţie şi evacuare; - asigurarea condiţiilor de supravieţuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor); - limitarea avariilor; - salvarea bunurilor materiale şi animalelor;

Acţiunea se desfăşoară de către formaţiuni specializate ale instituţilor prevăzute să intervină la fiecare funcţiie de sprijin conform prevederilor HG nr. 2288 din 09.12.2004

g) Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate : Acţiunea de evacuare se execută din zonele afectate în locaţiile stabilite . Pe timpul acestei activităţii se va urmării cu precădere : - asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru, precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie - asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - evidenţa populaţiei evacuate - asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate - instalarea taberelor de sinistraţi - recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate (fiecare unitate pentru bunurile proprii) - evacuarea animalelor - evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu; - evacuarea valorilor de tezaur - evacuarea spitalelor, azilurilor de bătrâni şi penitenciarelor - securitatea şi paza zonelor evacuate şi a taberelor de sinistraţi - controlul şi dirijarea circulaţiei - evacuarea fondului arhivistic naţional

Evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată , la persoanele ale căror locuinţe au fost avariate şi nu mai pot fi locuite până la refacere. Acţiunea de evacuare se desfăşoară pe raza Capitalei, în cămine, hoteluri, complexe sportive sau alte spaţii în care se pot asigura condiţii de cazare şi hrănire, asistenţă medicală şi socială. Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.

h) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă

Prim-ajutor medical Acţiunea se desfăşoară în zona afectată în urma situaţiei de urgenţă pentru salvarea victimelor şi transportul răniţilor. Participă formaţiuni specializate conform repartiţiei funcţiilor de sprijin . Acestea amenajează puncte de adunare răniţi (P.A.R.). Pe timpul acestei activităţii se va urmări cu precădere: - suplimentarea capacităţii de spitalizare - fiecare unitate spitaliceascăde urgenţă va urmărisă externeze pacienţii care pot continua tratamentul acasă, pacienţii la care îngrijirile pot continua în alte unităţi spitaliceşti vor fi evacuaţi; - instalarea spitalelor de campanie - asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă (SAMB, SMURD Bucureşti, etc.) - acordarea primului ajutor premedical ( echipajele de prim ajutor de pe unităţile de descarcerare ale subunităţilor de pompieri); - triaj în focar şi la PAR efectuate de medici de la SAMB şi SMURD; - asigurarea de medicamente şi instrumentar medical Acţiunea se desfăşoară în afara zonei de distrugeri cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoşirea) victimelor, prin: - primirea şi trierea răniţilor aduşi de formaţiunile specializate care au acordat ajutorul premedical; - completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la P.A.R.; - tratamentul medico-chirurgical de urgenţă în focar (PAR) şi la spital; - spitalizarea.

Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină, conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.

i) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Se desfăşoară în zona afectată cât şi în afara acesteia în scopul de a asigura prevenirea apariţiei unor epidemii sau epizootii, ca urmare a prezenţei cadavrelor, reziduurilor menajere şi altor factori de pericol, şi constă în: dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, vaccinări şi admninistrarea unor antidoturi, controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă, de alimentare şi a factorilor de mediu; interdicţii sau restricţii de consum; declararea stării de CARANTINĂ.

Acţiunea se desfăşoară de către formaţii de specialitate ale Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Prevenitivă, Protecţiei Mediului Înconjurător şi ale Societăţii APA NOVA.

j) Prevenirea şi stingerea incendiilor. Acţiunea se desfăşoară în zona afectată în scopul de a asigura: - prevenirea apariţiei unor incendii, ca urmare a avarierii/distrugerii/suprasolicitării instalaţiilor electrice, de gaze, sau a unor ambalaje cu materiale combustibile; - localizarea şi stingerea incendiilor apărute.

Acţiunea se organizează şi conduce de către forţele specializate ale pompierilor .

k) Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse

Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel: - elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia - asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării - stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă - realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă - asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate - supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto - controlul şi evidenţa auto-evacuării - transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă şi asigurarea logistică a acestora

Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizatecu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

l) Paza, ordinea, îndrumarea circulaţiei, restricţii de circulaţie Acţiunea se desfăşoară în zonele afectate şi în afara acestora, în locurile de adunare şi cazare ale sinistraţilor pe itinerariile de deplasare a forţelor de intervenţie, în zona de carantină, în scopul de a asigura: - deplasarea fluentă şi rapidă a forţelor şi mijloacelor de intervenţie; - desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor şi sinistraţilor; - interzicerea accesului în zona de restricţie a persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neimplicate în acţiuni de intervenţie; - evitarea pericolelor de accidente de circulaţie; - înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare; - evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol.

Acţiunile se desfăşoară la ordinul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi se organizează şi conduce de către : Direcţia Generală de Poliţie a Capitalei, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti şi comandanţii unităţilor militare primite în sprijin.

m) Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate Acţiunea se desfăşoară în zona afectată, astfel: - evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public - nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă - efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină, conform funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

n) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei , astfel: - asigurarea apei şi hranei pentru persoane - asigurarea apei şi hranei pentru animale - verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

o) Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei , astfel: - asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă, pentru minimum 72 ore - asigurarea energiei electrice; - refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice - refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

p) Efectuarea depoluării şi decontaminării

Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel: - supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie - aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie - efectuarea depoluării şi decontaminării - stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului - stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării - asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării şi depoluării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor - supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei - efectuarea decontaminării populaţiei - realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale - supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

q) Înhumarea cadavrelor Acţiunea se desfăşoară în zonele de distrugeri, în timpul acţiunilor de deblocare, prin degajarea şi scoaterea cadavrelor de sub dărâmături. Cadavrele se depun temporar într-un loc dinainte stabilit pe timpul desfăşurării acţiunilor de deblocare-salvare, de către conducătorii acţiunilor de intervenţie.

După identificarea şi întocmirea formalităţilor de deces, cadavrele se înhumează prin grija familiei şi/sau a primăriei Capitalei.

r) Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel - acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată - asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 victime, prin resursele şi infrastructura proprie, şi peste 10.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie - acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici, instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate - stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială - acordarea asistenţei religioase şi sociale - acordarea asistenţei psihologice Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

FORŢE PARTICIPANTE

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti - execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare-salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă. În acelaşi timp, asigură personal de specialitate pentru desfăşurarea activităţii Punctului de Înştiinţare şi Alarmare – punctul de comandă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti (Dispeceratul 981) punctul de comandă şi PIA ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Detaşamentul special de intervenţie al Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (UM 0629 Ciolpani )- asigură cu personal specializat asanarea teritoriului capitalei de muniţia descoperită şi rămasă neexplodată.

Unităţile şi subunităţile MAp.N.: Participă cu forţele proprii, cu tehnică şi alte facilităţi la realizarea acţiunilor de intervenţie, în limita disponibilului şi a prevederilor regulamentare pentru: - executarea lucrărilor de amenajare genistică, indiguiri, deblocări căi de acces, demolări, sprijiniri, cu personal şi utilaje specifice; - salvarea victimelor - asigurarea cazării, hrănirii şi îmbrăcămintei sinistraţilor în limita disponibilităţilor; - evacuarea, transportul sinistraţilor, alimentelor, altor produse strict necesare populaţiei afectate; - aprovizionarea cu apă potabilă; - asigurarea asistenţei medicale

În acest sens, comandantul Garnizoanei Bucureşti stabileşte şi asigură unităţile militare pentru intervenţie, precizând efectivele, tehnica, materialele şi alte resurse necesare. De asemenea ia măsuri de instruire specifică a acestor unităţi .

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti: Participă cu forţele proprii şi tehnica din dotare la acţiunile specifice de protecţie- intervenţie, la nivelul Capitalei. Participă din primele momente la acţiunile de salvareşi evacuare a persoanelor şi valorilor deosebite aflate în pericol. Iniţiază măsurile ce se impun pe linia organizării circulaţiei autovehiculelor stabilind itinerare de bază şi de rezervă pentru unităţile care îndeplinesc misiuni speciale în zonele afectate cât şi rute ocolitoare pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier. Supraveghează îndeaproape acţiunile de evaluare, depozitare şi asigurare a materialelor supuse autorizării (arme, muniţii, substanţe toxice, explozive, radioactive) precum şi recuperarea armamentului şi muniţiei de la deţinătorii legali care au decedat. Asigură în timp operativ informaţiile necesare organismelor de decizie şi forţele de intervenţie despre situaţia din raioanele cu distrugeri, în vederea creşterii eficienţei combaterii efectelor distructive. Asigură priorităţi de deplasare pentru mijloacele de intervenţie specifice (pompieri, protecţie civilă, autosanitare, specialişti, etc,) . Conlucrează permanent cu organele de administrare a drumurilor pentru delimitarea, semnalizarea şi degajarea căilor de comunicaţii afectate, în ordinea importanţei. Supraveghează direct şi prin reţeaua informativă realitatea datelor raportate de conducerile intreprinderilor productive şi comerciale în legătură cu pagubele cauzate, pentru prevenirea însuşirii valorilor şi acoperirii fraudelor. Previne şi combate specula cu produse alimentare, combustibili, medicamente şi alte produse de strictă necesitate, precum şi stocarea nejustificată a acestor produse.

Direcţia de evidenţă a persoanelor (Primăria Generală a Municipiului Bucureşti) Asigură forţele şi mijloacele necesare pentru identificarea cadavrelor şi evidenţa populaţiei afectate.

Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti Participă cu forţe şi mijloace proprii la realizarea acţiunilor specifice de protecţie- intervenţie. Stabileşte unităţile şi formaţiunile proprii care se planifică pentru realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie, în mod deosebit pentru : - paza raioanelor de adunare şi cazare a sinistraţilor şi populaţiei evacuate; - paza locurilor de adunare a cadavrelor; - paza obiectivelor afectate; - salvarea victimelor din raioanele de distrugeri; - menţinerea ordinii în locurile de adunare a sinistraţilor şi de distribuirea alimentelor şi îmbrăcămintei; - limitarea accesului populaţiei în zonele afectate.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti Asigură personalul şi aparatura necesară gestionării globale a acţiunilor specifice de protecţie-intervenţie la nivelul Capitalei pentru victimele din zonele afectate. Stabileşte şi asigură unităţile medicale şi personalul care urmează a funcţiona în sistemul de urgenţă în cazul dezastrelor, indiferent de forma de proprietate publică sau privată. Asigură personalul, materialele, medicamentele şi mijloacele necesare pe linie medicală şi pentru prevenirea epidemiilor.

Agenţii economici, regiile de interes local şi sucursalele regiilor autonome de interes naţional (R.A.T.B; APA-NOVA; R.E.B.U., ELECTRICA MUNTENIA SUD.; SDN BUCUREŞTI NORD şi SUD; R.A.D.E.T.; D.Tc.M.B.; Regionala C.F. Bucureşti; DISTRIGAZ SUD; METROREX S.A.; C. N. APELE ROMÂNE- SGA ARGEŞ VEDEA).

Constituie şi asigură mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă. Realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatura proprie, specifică pentru intervenţie în cazul dezastrelor, asigură funcţionarea mijloacelor de transmisiuni-alarmare din dotare. Execută lucrări şi servicii de interes public în situaţiile de urgenţă. Agenţii economici importanţi din punct de vedere al protecţiei civile vor asigura, pe fiecare schimb de lucru, subunităţi de serviciu din formaţiunile de protecţie civilă.

CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotenice, se realizează de către Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă . Convocarea Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă se va face la ordinul prefectului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forţelor şi mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv. Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie se va desfăşura pe etape şi va cuprinde : - culegerea, centralizarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor despre dezastru: - analiza situaţiei create: - mărime, amploare; - evaluarea urmărilor, pierderilor şi distrugerilor; - evaluarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare; - evaluarea nevoilor de sprijin; - stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricţii); - elaborarea deciziei pentru intervenţie şi transmiterea dispoziţiunilor de intervenţie (acţiune); - organizarea cooperării; - coordonarea, conducerea şi controlul desfăşurării acţiunilor; - elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru eşaloanele şi organismele interesate; - elaborarea comunicatelor de informare pentru populaţie şi transmiterea lor prin mass-media; - analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.

Conducerea se va realiza atât de la nivelul Prefecturii Municipiului Bucureşti cât şi din teren, din zonele afectate. Declanşarea sistemului de alarmare se execută în situaţia existenţei pericolului de inundaţii, când la principalii parametrii măsuraţi şi la observaţiile efectuate, s-au atins brusc praguri critice de periculozitate la Barajul “Lacul Morii”.

Responsabilităţile privind luarea deciziei de alarmare în cazul inundaţiei sunt următoarele:

În situaţia când există pericolul de cădere iminentă a barajului, sau căderea s-a produs, decizia de alarmare este luată de personalul operativ de la baraj, pentru zona restrânsă pentru pericol maxim, care este parcursă de unda de rupere în maximum 10 minute sau sau de Dispeceratul Filialei Teritoriale Bucureşti pentru întreaga zonă afectată; În cazul unei goliri preventive care afectează zona din aval, decizia este luată de conducerea Filialei Teritoriale Bucureşti a C.N.”Apele Române” şi se anunţă toţi factorii importanţi; În cazul unei manevre greşite la instalaţia de golire, soldată cu pierderea unei cantităţi de apă care poate afecta zona din aval, decizia este luată, upă caz, de personalul operativ de la baraj şi de şeful Sistemului Hidrotehnic Dâmboviţa.

3. PROCEDURI DE LUCRU ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

La producerea unei situaţii de urgenţă, anunţarea preşedintelui Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (prefectul) se poate face : ™ La simţirea mişcării seismice - în caz de cutremur ™ De către Secretariatul Tehnic Permanent al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti - prin Punctul de Comandă (Dispeceratul 981) în următoarele situaţii: - La primirea unei avertizări privind iminenţa unei situaţii de urgenţă - La declanşarea unor incendii de proporţii - La producerea unor situaţii de urgenţă datorate: inundaţiilor, accidentelor, exploziilor, avariilor, alunecărilor sau prăbuşirilor de teren, îmbolnăvirilor în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici ™ De către agenţii economici, conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice

Activităţi : • Asigurea protecţiei individuale (familială sau colectiva, funcţie de situaţie)

• Deplasarea în cel mai scurt timp la Prefectură

• Ordin pentru activarea Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă

• Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţilor şi agenţilor economici cu reprezentare în comitet

• Verificarea prezenţei

• Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată

• Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune : - organismele de conducere; - formaţiile de intervenţie; - agenţii economici; - sursa de risc; - furnizorii de resurse.

• Ordonă executarea înştiinţării organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.

• Culege şi analizează, împreuna cu membrii comitetului, datele şi informaţiile disponibile despre: - caracteristicile situaţiei de urgenţă ; - urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.

• Elaborează şi transmite ordine preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de: - cercetare-căutare şi observare; - deconectare/întrerupere generala/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

• Culegerea datelor si informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la: - sistemul de cercetare-căutare, observare; - agenţii economici; - organisme si organizaţii din municipiu: Societatea de Cruce Roşie, Ambulanţă, Societăţi de taximetre, RATB, echipaje de poliţie din trafic, etc.

• Analiza situaţiei create pe teritoriul municipiului Bucureşti, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: - evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; - distribuţia acestora pe cartiere, agenţi economici, instituţii; - compararea cu datele din scenariile predezastru, in vederea planificării intervenţiei; - înscrierea situaţiei pe planul hartă general al Capitalei.

• Culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă: - înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.

• Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora.

• Stabilirea si repartiţia misiunilor de intervenţie la nivelul municipiului Bucureşti: - Comitetul Municipal şi cele locale ; - organismele prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc: - formaţiile de intervenţie subordonate Comitetului Municipal;

• Stabilirea termenelor si duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).

• Organizarea si desfăşurarea evacuării si cazării sinistraţilor, conform prevederilor planurilor de evacuare.

• Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare: - repartiţia formaţiilor de intervenţie; - repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării unor dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie; - repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul Comitetului Municipal (echipamente, aparatură, unelte, instalaţii – utilaje, mijloace de transport, etc.).

• Elaborarea ordinului pentru intervenţie

• Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraţilor/evacuatilor

• Transmiterea ordinului către organismele si formaţiile care urmează să execute acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite: - direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru; - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

• Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la Comitet : - nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la: - formaţii de intervenţie; - mijloace de intervenţie; - resurse logistice; - spaţii de cazare pentru sinistraţi. - asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului; - contaminare NBC; - carantină;

• Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate/urgentă în municipiu se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei create, de capacitatea de a face faţă acestora cu resursele comitetului.

• Organizarea coordonării şi controlului referitor la: - iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie; - evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie; - supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu; - pericolul unor dezastre complementare; - pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie. Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: - corectări şi completări ale ordinului de intervenţie; - manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.

• Organizarea cooperării - între formaţiile sistemului de intervenţie; - cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor; - cu organizaţiile neguvernamentale;

• Asigurarea logistica a intervenţiei care se refera la: - organizarea schimburilor de lucru; - organizarea hrănirii şi odihnei; - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; - asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor; - organizarea depanării -întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; - asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.

• Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru: - respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate; - diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase; - reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente/fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei; - reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc.

• Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării: - protecţiei victimelor, operatorilor şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc; - desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie; - desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor; - stării de sănătate a populaţiei în zona de risc; - siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

• Organizarea acţiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării: - continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare; - protejării – siguranţei bunurilor si valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din zonele de intervenţie şi zonele de risc; - diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare: - înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenţie; - localizarea şi stingerea incendiilor.

• Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;

• Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul Operaţional Naţional din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi conducerea MAI .

• Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra: - situaţiei create; - acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară; - evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc; - restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora; - modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei; - nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de protecţie şi intervenţie.

• Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru CMBSU şi CON despre dezastru, urmările lui şi acţiunile de protecţie – intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre nevoile de asistenţă, sprijin si ajutor, despre acţiunile pe termen lung.

• Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin: - încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare; - retragerea formaţiilor din zona de intervenţie; - desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.

• Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării - demolării – curăţării zonelor de distrugeri; - consolidării – restabilirii unor construcţii avariate; - reabilitării unor activităţi economico – sociale; - asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi; - asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor; - revenirii la situaţia iniţială.

4. TELEFOANE UTILE

4.1 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Nr. Instituţia Adresa Telefon / fax al instituţiei crt. PREFECTURA MUNICIPIULUI Bd. Regina Elisabeta Tel. – 313.24.76, 312.65.25 /201 1 BUCUREŞTI nr.47, sect.5 Fax – 312.25.33. Tel. – 305.55.89/90 PRIMĂRIA GENERALĂ Bd. Regina Elisabeta 2 Fax – 313.23.65. A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI nr.47, sect.5 305.55.62 Str. Banu Manta nr.9, Tel.-222.34.51 3 PRIMĂRIA SECTORULUI 1 sect.1 Fax – 222.56.40

Str. Chiristigiilor nr.11- Tel. – 209.60.63 /252.77.73 4 PRIMĂRIA SECTORULUI 2 13, sect.2 Fax – 252.80.39 Str. Parfumului nr.2, Tel. 320.90.92 5 PRIMĂRIA SECTORULUI 3 sect.3 fax –312.20.40 Bd. George Coşbuc nr.6- Tel.335.44.66 6 PRIMĂRIA SECTORULUI 4 16, sector 4 fax – 335.50.30 Bd. M. Kogălniceanu nr. Telefon.- 313.14.31, 7 PRIMĂRIA SECTORULUI 5 7-9, sector 5 Fax- 314.49.90 Calea Plevnei nr. 147- Tel. -310.39.26 8 PRIMĂRIA SECTORULUI 6 153, sector 6 Fax – 212.69.61 /2127029

4.2. INSTITUŢII

Nr. Instituţia Adresa Telefon / fax al instituţiei crt. Tel. Dispecerat – 981,982; 112 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE Calea 13 Septembrie centrală -207.55.00 1. URGENŢĂ "DEALU SPIRII" AL nr.135, sector 5 313.21.07/ 314.20.65/316.51.16 MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Fax – 410.55.28 /316.51.16 Str. Eforie nr.3-5, sector 5 Telefon c.- 315.35.34/22166 2. D.G.P.M. Bucureşti Tel / fax – 312.23.23 şos. Linia de Centură, Fort Telefon -456.73.50 Direcţia Generală de Jandarmi a 3. Măgurele Fax – 493.00.60 Municipiului Bucureşti

Şos. Antiaeriană nr. 8-10, Tel -212.77.07., 212.58.84/102, 4. Comandamentul Garnizoanei Buc. sector 5 TO – 3541, Scurt – 229, Fax – 421.31.67 Str. 11 Iunie nr.2, sector 4 Telefon – 336.27.86, 336.78.20 5. Centrul Militar Zonal Bucureşti Fax – 335.32.14 Bd. Regina Elisabeta nr.47, Tel / fax – 313.63.83 6. O.M.E.P.T.P.A. cam.257, etaj 2, sector 5

Directia sanitar veterinara si pentru str. Ilioara nr. 16 E, sector 3 Tel. 348.05.65 7. siguranta alimentelor a mun. Bucuresti Fex. 348.23.52 Oficiul pentru protectia consumatorilor al Str. Elev Stefan Stefanescu, Tel. 250.54.47 8. mun Bucuresti nr. 9, sector. 2 Tel/Fax. 250.25.60 B-dul Basarabia, nr. 37-39, 9. Directia pentru Sport a mun. Bucuresti tel/fax. 324.99.30 /324.99.35 sector. 2 Str. Sfantul Stefan, nr. 3, Directia de cultura, culte si patrimoniu 10. sector. 2 Bucuresti Tel/fax 323.26.28 cultural national a mun. Bucuresti

Splaiul Unirii nr.10, bloc Tel – 330.13.28 / 330.10.01 11. Inspectoratul în construcţii al mun. Bucureşti B5, parter, sector 4 Fax – 330.13.19

Str. Fluviului nr 16, Tel 222.79.21 /222.79.22 Inspectia teritoriala pentru cazane si 12. sector 1 /222.79.23 recipienţi sub presiune (ISCIR) Fax. 212.60.27 Agentia Romana pentru conservarea energiei Bd. Nicolae Balcescu, nr. Tel. 314.59.29 /313.60.02 13. Filiala teritoriala 16, sector 1 Fax.312.31.97 /312.52.64 Directia pt. Agricultura si dezvoltare rurala a Bd. Regina Elisabeta, nr. Tel. 314.28.66 14. mun. Bucuresti 47, sector. 5, Fax. 313.80.23 Str. Icoanei, nr. 19, sector 2 Tel 211.88.41 /211.84.85 15. Inspectoratul scolar al mun. Bucuresti Fax. 210.48.51 Aleea Lacul Morii nr.1, Telefon – C- Agenţia Regională de protecţia mediului 16. sector 6 490.61.72/73/74/76, 490.61.77, Bucureşti fax – 490.61.75 Str. Avrig nr. 72-74, sector Telefon – 252.81.82, c- 17. Direcţia de Sănătate Publică a mun. Buc. 2 252.79.78, 252.32.16 Fax – 252.55.20 Bd. Regina Elisabeta nr.47, 18. Directia investitii si achizitii publice (PMB) Telefon – 305.55.88 sect.5 Bd. Regina Elisabeta nr.47, Telefon – 305.55.67 19. Directia generala de utilitati publice(PMB) sect.5 b-dul Iuliu Maniu, Sectia drumuri nationale Bucuresti Sud, nr. 401A, sector 6 20. Directia regionala de drumuri si poduri tel/fax 760. 64.22 Bucuresti Sos. Chitilei, nr.232, S.D.N. Bucuresti Nord, Directia regionala de sector 1, 21. Tel/fax. 667.21.65 drumuri si poduri Bucuresti Str. Biserica Amzei, nr. 29, Tel 212. 98.54 22. Consiliu National de Cruce Roşie a Romaniei sector. 1 Fax. 312.84.52

Şos. Vitan Bârzeşti nr.9, Telefon – 332.50.08. 23. Institutul de Medicină Legală Mina Minovici sector 4 Fax – 334.62.60. Şos. Bucureşti-Ploieşti Telefon – 231.21.39. 24. Administraţia Naţională de Meteorologie RA nr.97, sector 1 Fax – 230.31.43 .

4.3. AGENŢI ECONOMICI

Nr. Instituţia Adresa Telefon / fax al instituţiei crt. Piaţa Gării de Nord nr. 1-3, Tef/fax 222.94.16 1. SNTFM CFR Marfa – Sucursala Bucureşti sector 1 Fax. 222.94.17 Regionala de Transport Feroviar Public de Piaţa Garii de Nord nr. 1-3, 2. Tef/fax 222.92.61 Călători Bucureşti sector. 1 Piaţa Gării de Nord nr. 1-3, 3. Sucursala Regionala CF Bucureşti Tef/fax 222.94.10 sector1 Str. Ion Ghica nr. 7, sector 3, Tel. 312.87.45 4. ASIROM- Sucursala Bucureşti Bucuresti Fax. 312.87.46 Bd. Dinicu Golescu nr.1, Telefon – 315.10.10/ 5. RATB sector 1 314.71.30/106 Fax – 311.26.55 Str.Aristide Demetriad Telefon – 314.64.96 / 6. SC APANOVA SA nr.2,sector 1 310..2.74/2316 Fax – 312.44.37 Str. Cavafii Vechi nr.15, Telefon – 313.99.06, 313.57.69, 7. RADET sector 3 313.54.22, 314.76.00, Fax – 312.30.18 Str. Berzei nr. 21, sector 1 Tel. 310.03.11 8. REBU SA .36.99 Fax. 310.03.10 Tel./fax. 410.59.87 REBU: Bd. T. Vladimirescu 9. REBU SA nr. 35, sector 5 Tel. 410.69.37/ 410 Bd. Mărăşeşti nr. 4-8, sect. 4 Telefon – 301.20.16/17, S.N. a Gazelor Naturale DISTRIGAZ –Sud 10. 301.20.00/1022 sau 1016 SA Bucureşti Fax – 301.21.54 Splaiul Independentei nr. Tel 223.82.19; CN Apele Române-Direcţia Apele Argeş- 11. 294, sector 6 (disp) 223.90.80/82/85 Vedea- SGA Bucureşti fax. 223.90.78/ 223.90.87 RGAB Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr. Tel 222.84.19 12. Administratia de Agrement şi Lacuri 8B, sector 1 Fax. 224.58.62 Bucureşti Splaiul Independentei nr. Tel. 224.87.62/ (c) 224.87.74 13. SC TERMOELECTRICA SA- SEB 227-229, sector. 6 Fax. 224.87.61 Bd. Ion Mihalache nr. 51, Telefon – 222.99.60, 222.43.46, 14. SC ELECTRICA SA SDB sector 1 Fax – 222.83.26 Calea Victoriei, nr. 35, Tel 400.23.00 15. Directia de Telecomunicatii Bucureşti sector 1 Fax. 311.13.13 Bd. Dinicu Golescu nr.38, Telefon – 212.64.92, 212.64.93 16. METROREX sector 1 Fax – 312.51.49, Str. Gheorghe Tiţeica, nr. Tel.210.88.05 SN PETROM SA- sucursala COMPETROL 17. 121D, sector 2 Fax. 210.95.98/ 210.88.05 Bucureşti /230.61.09 Regia Naţionala a Pădurilor- Direcţia Sos. Pipera, nr. 46A, sector 2 Tel. 233.24.13/16/18 18. Silvică Bucureşti Fax. 233.24.17 Sediu: Calea Plevnei nr. 53, 19. SC CENTROFARM SA Tel. 313.12.88 4 George Vraca nr. 8, sector 1 Tel. 315.36.20 20. Depozit - SC CENTROFARM SA fax l 311.12.8 Bd. Regina Elisabeta nr. 47, Direcţia Regionala de Statistică a Tel 314.11.48 21. sector. 5 municipiului Bucureşti Fax. 314.11.48

Str. Berzei nr. 25, sector 1 Tel 224.90.99 22. SC Prestări Servicii SA Fax. 316.23.03 Sos Bucureşti- Ploieşti, nr. SN Aeroportul Internaţional Bucureşti- Tel. 230.56.07/ 232.00.20/ 601 23. 40, sector 1 Băneasa Aurel Vlaicu SA Fax. 232.36.87

TABEL NOMINAL CU PERSOANELE CARE FAC PARTE DIN COMITETUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr. Numele şi prenumele Funcţia Adresa la locul de muncă, telefon şi fax crt. persoanei În comitet La locul de muncă 1. MIOARA MANTALE preşedinte Prefectul municipiului Bucureşti Bd. Regina Elisabeta nr.47, sect.5 Telefon – 313.24.76, 312.65.25/201 Fax – 312.25.33. 2. ADRIEAN VIDEANU Vicepreşe-dinte Primar general Bd. Regina Elisabeta nr.47, sect.5 Telefon – 305.55.89/90 Fax – 313.23.65./ 305.55.62 3. MIHAI BÂZGAN membru Viceprimar sect.1 Str. Banu Manta nr.9, sect.1 Telefon-222.34.51 Fax – 222.56.40 4. AUREL CRISTEA membru Viceprimar sect.2 Str. Chiristigiilor nr.11-13, sect.2 Telefon – 209.60.63 Fax – 252.80.39 5. TĂRTĂCUŢĂ VICTOR membru Viceprimar sect.3 Str. Parfumului nr.2, sect.3 IOAN Telefon / fax – 322.74.83 /312.20.40 6. RADU SILAGHI membru Viceprimar sect.4 Bd. George Coşbuc nr.6-16, sector 4 Telefon / fax – 335.50.30 7. BERA MARCEL membru Viceprimar sect.5 Bd. M. Kogălniceanu nr. 7-9, sector 5 Telefon.- 313.14.31, Fax- 314.49.90 8. ŞTEFAN PREDA membru Viceprimar sect.6 Calea Plevnei nr. 147-153, sector 6 Telefon -310.39.26 Fax – 212.69.61 /212.70.29 9. Gl.bg. AUREL UDOR membru Inspector şef – I.S.U.”Dealu Calea 13 Septembrie nr.135, sector5 Spirii” Telefon – 313.21.07 al Mun. Bucuresti Fax – 410.55.28 10. Chestor principal de poliţie membru Director general – D.G.P.M.Buc. Str. Eforie nr.3-5, sector 5 MARIAN TUTILESCU Telefon c.- 315.35.34/22166 Tel / fax – 312.23.23 11. Colonel membru Director general – Direcţia şos. Linia de Centură, Fort Măgurele DANIEL GEORGESCU Generală de Jandarmi a Mun. Telefon -456.73.50 Bucureşti Fax – 493.00.60 12. Gl.bg. CORNELIU DUŢĂ membru Comandant – Comandamentul Şos. Antiaeriană nr. 8-10, sector 5 Nr. Numele şi prenumele Funcţia Adresa la locul de muncă, telefon şi fax crt. persoanei În comitet La locul de muncă Garnizoanei Buc. Tel -420.19.83./102, 420.19.98, TO – 3541, Scurt – 229, Fax – 421.31.67 13. Col. VASILE membru Comandant – Centrul Militar Str. 11 Iunie nr.2, sector 4 FOCŞĂNEANU Zonal Bucureşti Telefon – 336.27.86, 336.78.20 Fax – 335.32.14 14. Cdor. CORNEL membru Şef – O.M:E.P.T.P.A. Bd. Regina Elisabeta nr.47, cam.257, etaj PELINARU 2, sector 5 Tel / fax – 313.63.83 15 Prof.dr.Savu Constantin Membru Director executiv –direcţia sanitar Tel. 348.05.65 veterinara si pentru siguranţa Fex. 348.23.52 alimentelor a mun. Bucureşti 16 Ion Ştefan cel Mare membru Director executiv-Oficiul pentru Str. Elev Ştefan Ştefănescu, nr. 9, sector. Protecţia Consumatorilor al mun. 2 Tel. 250.54.47 Bucureşti Tel/Fax. 250.25.60 17 Mihnea Bolintineanu membru Director executiv- Direcţia pentru Bdul Basarabia, nr. 37-39, sector. 2 Sport a mun. Bucureşti tel/fax. 324.99.30 /324.99.35 18 Ştefan Damian Membru Director executiv- Direcţia de Str. Sfântul Ştefan, nr. 3, sector. 2 cultura, culte si patrimoniu Bucureşti cultural naţional a mun. Bucureşti Tel/fax 323.26.28 19. Remus Constantin CVACI membru Inspector şef – Inspectoratul în Splaiul Unirii nr.10, bloc B5, parter, construcţii al mun. Bucureşti sector 4 Tel – 330.13.28 / 330.10.01 Fax – 330.13.19 20 Daniel Motounu membru Inspector sef- Inspecţia teritorială Str. Fluviului nr 16, sector 1 Bucureşti pentru cazane si recipienţi sub Tel 222.79.21 /222.79.22 /222.79.23 presiune (ISCIR) Fax. 212.60.27 21 Corneliu Gheorghe membru Vicepreşedinte – Agenţia Romana Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 16, sector 1, Rădulescu – Filiala pentru conservarea energiei Bucureşti teritorială Lucian Stănescu Filiala teritoriala Tel. 314.59.29 /313.60.02 Fax.312.31.97 /312.52.64 22 Anton Boerescu membru Director executiv – Direcţia pt. Bd. Regina Elisabeta, nr. 47, sector. 5, Agricultura si Dezvoltare Rurală Bucureşti a mun. Bucureşti Tel. 314.28.66 Fax. 313.80.23 23 Daniela Nedelcu membru Inspector general – Inspectoratul Str. Icoanei, nr. 19, sector 2, Bucureşti Şcolar al mun. Bucureşti Tel 211.88.41 /211.84.85 Fax. 210.48.51 24 membru Director executiv – Agenţia Aleea Lacul Morii nr.1, sector 6 Regională de protecţia mediului Telefon – C- 490.61.72/73/74/76, Nr. Numele şi prenumele Funcţia Adresa la locul de muncă, telefon şi fax crt. persoanei În comitet La locul de muncă Bucureşti 490.61.77, fax – 490.61.75 25 MAURA POPESCU membru Director executiv – Direcţia de Str. Avrig nr. 72-74, sector 2 Sănătate Publică a mun. Buc. Telefon – 252.81.82, c- 252.79.78, 252.32.16 Fax – 252.55.20 26 Bogdan Sosoaca membru Director executiv adj. – Direcţia Bd. Regina Elisabeta nr.47, sect.5 Investiţii şi Achiziţii Publice Telefon – 305.55.88 (PMB) 27 Dorel Geana membru Director executiv – Direcţia Bd. Regina Elisabeta nr.47, sect.5 (atributii delegat ) Generală de Utilităţi Publice Telefon – 305.55.67 (PMB) 28 Mihai Hulduban membru Sef secţie – Secţia Drumuri bdul Iuliu Maniu, nr. 401A, sector 6 Naţionale Bucureşti Sud, Direcţia Bucureşti Regionala de Drumuri si Poduri tel/fax 760. 64.22 Bucureşti 29 Nicolae Dobre membru Sef secţie – S.D.N. Bucureşti Sos. Chitilei, nr.232,sector 1, Bucureşti Nord, Direcţia regionala de Tel/fax. 667.21.65 drumuri si poduri Bucureşti 30 Radu Lihaci membru Sef Dep. Dezvoltare – Consiliu Str. Biserica Amzei, nr. 29, sector. 1 Naţional de Cruce Roşie a Bucureşti României Tel 212. 98.54 Fax. 312.84.52 31 ION SANDU membru Director general – Administraţia Şos. Bucureşti-Ploieşti nr.97, sector 1 Naţională de Meteorologie RA Telefon – 231.21.39. Fax – 230.31.43. 32 Teodor Roşca membru Director – SNTFM CFR Marfa – Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, sector. 1 Sucursala Bucureşti Tef/fax 222.94.16 Fax. 222.94.17 33 Cornel Mantoiu membru Director – Regionala de transport Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, sector. 1 feroviar public de calatori Tel/fax 222.92.61 Bucureşti 34 Ion Cutieru membru Director regional –Sucursala Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, sector1 Regionala CF Bucureşti Tel/fax 222.94.10 35 Mona Lucia Cucu Director daune ASIROM- Str. Ion Ghica, nr. 7, sector 3, Bucureşti Sucursala Bucureşti Tel. 312.87.45 Fax. 312.87.46 36 GHEORGHE ARON membru Director RATB Bd. Dinicu Golescu nr.1, sector 1 Telefon – 315.10.10/ 314.71.30/106 Fax – 311.26.55 Nr. Numele şi prenumele Funcţia Adresa la locul de muncă, telefon şi fax crt. persoanei În comitet La locul de muncă 37 Col.(r) membru Responsabil protecţie civilă SC Str. Aristide Demetriad nr. 2, VASILE JERCAN APANOVA SA sector 1 Telefon – 314.64.96 / 310..2.74/2316 Fax – 312.44.37 38 Virgil Ramba membru Director general - RADET Str. Cavafii Vechi nr.15, sector 3 Telefon – 313.99.06, 313.57.69, 313.54.22, 314.76.00, Fax – 312.30.18 39 Olaru Nicolae membru Sef serviciu tehnic REBU SA Str. Berzei, nr. 21, sector 1 Tel. 310.03.11 Fax. 310.03.10 REBU: Bd. T. Vladimirescu , nr. 35, sector 5 Tel. 410.69.37/ 410.36.99 Tel./fax. 410.59.87 40 ADRIAN PETRE membru Director general S.N. a gazelor Bd. Mărăşeşti nr. 4-8, sect. 4 CONSTANTINESCU Naturale DISTRIGAZ –Sud SA Telefon – 301.20.16/17, 301.20.00/1022 Bucureşti sau 1016 Fax – 301.21.54 41 Cristian Teodorescu membru Director- CN Apele Romane- Splaiul Independentei, nr. 294, sector 6 Direcţia Apele Arges-Vedea- Tel 223.82.19; SGA Bucureşti (disp) 223.90.80/82/85 fax. 223.90.78/ 223.90.87 42 Virgil Cârstea membru Director –RGAB Sos. Bucureşti-Ploieşti, nr. 8B, sector 1 Administraţia de agrement si Tel 222.84.19 lacuri Bucureşti Fax. 224.58.62 43 Emil Mateescu membru Director – SC Splaiul Independentei nr. 227-229, sector. TERMOELECTRICA SA- SEB 6 Tel. 224.87.62/ (c) 224.87.74 Fax. 224.87.61 44 MIRCEA PĂTRĂŞCOIU membru Director general – SC Bd. Ion Mihalache nr. 51, sector 1 ELECTRICA SA SDB Telefon – 222.99.60, 222.43.46, Fax – 222.83.26 45 Vasile Cazacu membru Director – Direcţia de Calea Victoriei nr. 35, sector 1 Telecomunicaţii Bucureşti Tel 400.23.00 Fax. 311.13.13 46 membru Director general – METROREX Bd. Dinicu Golescu nr.38, sector 1 Telefon – 212.64.92, 212.64.93 Fax – 312.51.49, 47 Florian Oprescu membru Director general – SN PETROM Str. Gheorghe Tiţeica, nr. 121D, sector 2 Nr. Numele şi prenumele Funcţia Adresa la locul de muncă, telefon şi fax crt. persoanei În comitet La locul de muncă SA- sucursala COMPETROL Tel.210.88.05 Bucureşti Fax. 210.95.98/ 210.88.05 /230.61.09

48 Dumitru Voicu membru Director executiv – Regia Sos. Pipera nr. 46A, sector 2 Naţională a Pădurilor- Direcţia Tel. 233.24.13/16/18 Silvică Bucureşti Fax. 233.24.17 49 Adrian Diaconescu membru Director general- SC Sediu: Calea Plevnei, nr. 53, CENTROFARM SA Tel. 313.12.88 Depozit: George Vraca nr. 8, sector 1 Te. 315.36.20 Mobil 311.12.84

50 Irina Topor membru Director executiv- Direcţia Bd. Regina Elisabeta nr. 47, sector. 5 Regionala de Statistică a Tel 314.11.48 municipiului Bucureşti Fax. 314.11.48 51 Dumitru Mota membru Director executiv- SC Prestări Str. Berzei, nr. 25, sector 1 Servicii SA Tel 224.90.99 Fax. 316.23.03 52 DAN DERMENGIU membru Director general interimar – Şos. Vitan Bârzeşti nr.9, sector 4 Institutul de Medicină Legală Telefon – 332.50.08. Mina Minovici Fax – 334.62.60. 53 Prof. Viorel Panaitescu membru Sef laborator criminalistica si Şos. Vitan Bârzeşti nr.9, sector 4 genetica – Institutul de Medicină Telefon – 332.12.17 int. 139 Legală Mina Minovici Fax – 334.62.60. 54 Sorinel Ciobanu membru Director general – SN Aeroportul Sos Bucureşti- Ploieşti, nr. 40, sector 1 Internaţional Bucuresti-Băneasa Tel. 230.56.07/ 232.00.20/ 601 Aurel Vlaicu SA Fax. 232.36.87

5. TERMENI ŞI EXPRESII FOLOSITE

a. situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate; b. amploarea situaţiei de urgenţă - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii; c. intensitatea situaţiei de urgenţă - viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; d. starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă - complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu; e. iminenţa ameninţării - parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei situaţii de urgenţă; f. starea de alertă - se declară potrivit legislaţiei în vigoare şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă; g. managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate; h. monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă; i. factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; j. tipuri de risc - cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile legislaţiei în vigoare; 32 k. gestionarea situaţiilor de urgenţă - identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective; l. intervenţia operativă - acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia; m. evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici. n. dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii; o. situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; p. înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; q. avertizare - aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; r. prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; s. alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; t. adăpostire - măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia personalului în situaţii de urgenţă, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor; u. asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională. 33 6. COMUNICAREA CU MASS MEDIA IN SITUAŢII DE URGENŢA

1. Comunicarea in situatii de urgenta:

ƒ Situatiile de urgenta genereaza: panica, anxietate sociala, context pentru zvonuri si speculatii ƒ Solutiile din perspectiva comunicarii: mesaj veridic, sincer, exact ƒ Scopul comunicarii in cazul managementului situatiilor de urgenta: adaptarea strategiilor de comunicare la orizontul de panica sociala generat de evenimente – adaptarea mesajului, precizia si informarea corecta pentru a genera o atitudine favorabila care sa sprijine interventia autoritatilor

2. Principiile comunicarii in situatii de urgenta:

ƒ Transmiterea oportuna catre public si jurnalisti a informatiilor necesare realizarii unui management eficient al consecintelor ƒ Oferirea de raspunsuri complete intrebarilor puse de jurnalisti sau de alte categorii de public pe masura ce informatiile transmise pot fi verificate ƒ Principiul O SINGURA VOCE - asigurarea unitatii de mesaj la toate nivelele implicate in managementul situatiilor de urgenta.

3. Obiective de comunicare:

ƒ Difuzarea mesajelor de apel la calm si de control al situatiei in cadrul unei strategii de ingradire si diminuare a panicii ƒ Difuzarea instructiunilor deja existente, corespunzatoare tipului de situatiei de urgenta, catre fiecare categorie de public tinta ƒ Informarea corecta si in timp real asupra datelor cunoscute ale situatiei de urgenta, consecintelor si masurilor luate ƒ Realizarea comunicarii si informarii interne in cadrul echipei de management al urgentei si in interiorul echipelor coordonate de acesta

4. Categorii de public tinta:

ƒ victimele si rudele acestora ƒ cetatenii din zona afectata de situatia de urgenta ƒ cetatenii din zonele potentiale de risc ƒ mass-media si opinia publica din tara si strainatate ƒ autoritatiile implicate in gestionarea situatiei de urgenta ƒ categoriile speciale de public tinta: intreprinderi economice, organizatii umanitare, organizatii internationale, ONG-uri etc. ƒ membrii structurilor de gestionare a urgentei si membrii echipelor de interventie ale autoritatilor locale, precum si familiile acestora

5. Zvonurile si comunicarea in situatii de urgenta Cea mai buna metoda de a combate zvonurile consta in a satisface nevoia naturala a oamenilor de informatie prompta si corecta. 34 6. Mesajul

ƒ Conceptul strategic al mesajului intr-o situatie de urgenta: SITUATIA ESTE SUB CONTROL- acest mesaj este urmat de prezentarea masurilor luate ƒ Conceptele - cheie pe care se construiesc mesajele trebuie sa fie de tipul: control, grija, interventie rapida, eficienta, cooperare, intr-ajutorare, reciprocitate, ajutor. ! Lipsa de comunicare cu mass-media poate crea impresia ca nu controlezi situatia.

7. Tehnici de comunicare folosite:

ƒ organizarea a doua conferinte de presa intr-un interval de 3-10 ore de la producerea situatiei de urgenta ƒ briefing-uri ori de cate ori este necesar ƒ difuzarea de mape de presa ƒ facilitarea obtinerii de declaratii si interviuri de la persoanele de interes pentru jurnalisti ƒ facilitarea obtinerii unor documente de interes public in scopul documentarii jurnalistilor ƒ insotirea jurnalistilor in campul de operatiuni pentru activitatea de documentare

8. Managementul comunicarii in situatii de urgenta

ƒ Numirea si pregatirea echipei de gestionare a comunicarii, stabilirea politicii de comunicare si a mesajelor de baza o organizarea la nivelul Celulei de Criza a Centrului de Informare Publica, format din comunicatorii institutiilor direct implicate in gestionarea situatiei de criza, menit sa ofere informatii referitoare la situatia curenta si masurile luate ƒ Informarea categoriilor de public-cheie: populatia afectata, mass media, reprezentanti ai puterii centrale si locale, politicieni, etc ƒ Anticiparea si rezolvarea nevoilor jurnalistilor ƒ Pregatirea canalelor prin care populatia poate cere informatii sau exprima opinii: linii telefonice gratuite, forum de discutii pe Internet, intilniri publice ƒ Asigurarea vizibilitatii pe timpul gestionarii situatiei de urgenta ƒ Gestionarea perceptiei care reflecta competenta, adevarul si transparenta ƒ Corectarea imediata a relatarilor neadevarate din presa care denatureaza situatia reala ƒ Realizarea comunicarii interne cu personalul institutiilor implicate in gestionarea situatiei de urgenta inaintea efectuarii declaratiilor publice ƒ Pastrarea contactului cu familiile victimelor ƒ Comunicarea, imediat ce pot fi confirmate, a tuturor stirilor bune sau rele, catre toate canalele de comunicare in masa in acelasi timp ƒ Combaterea zvonurilor printr-o informare oportuna, corecta si completa ƒ Prevenirea si combaterea manipularii informationale

35 7. LEGISLAŢIE INTERNĂ

1. O.U.G. nr. 21/2004 - privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată şi modificată prin Legea nr. 15/2005; 2. O.G. nr. 88/2001 – privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată şi modificată prin Legea nr. 363/2002, modificată prin O.U.G. nr. 25/2004; 3. Legea nr. 481/2004 – privind Protecţia Civilă; 4. O.G. nr. 60/1997 – privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr.212/1997, modificată şi completată cu O.G. nr. 114/2000, aprobată cu Legea nr. 126/2000; 5. Legea nr. 340/2004 – privind instituţia prefectului; 6. H.G.nr. 1489/2004 – privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; 7. H.G. nr. 1490/2004 – privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a organigramei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă; 8. H.G. nr. 1491/2004 – privind aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; 9. H.G. nr. 1492/2004 – privind principiile de organizare, funţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; 10. H.G. nr. 2288/2004 – privind aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; 11. H.G. nr. 95/2003 – privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; 12. Ordinul nr. 647 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor Metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; 13. Legea nr.477/2003 – privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; 14. Legea nr. 132/1997 – privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, modificată şi completată cu Legea nr. 410/2005; 15. H.G. nr.11/1998 – pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr. 132/1997

36