MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DELTA” AL JUDEŢULUI

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE

Populaţia lumii se confruntă cu de patru ori mai multe dezastre naturale decât acum două decenii, arată un studiu condus de organizaţia britanică Oxfam care arată drept cauză încălzirea globala, potrivit Breitbert.com. Numărul persoanelor afectate de dezastrele naturale extreme a crescut cu 70%, de la 170 de milioane între 1985 şi 1994, la 254 de milioane între 1995 şi 2004, mai arată studiul. Inundaţiile şi furtunile puternice au crescut de la 60 în 1980 la 240 în 2006, în timp ce evenimentele geotermale de tipul cutremurelor şi erupţiilor vulcanice nu s-au schimbat semnificativ. În iunie 2006, cu sprijinul Guvernului francez a fost lansată, la Paris, Campania Mondială de reducere a riscului de Dezastre. Tema acestei campanii derulate în perioada 2006 – 2007 era: „Reducerea riscului la dezastre începe în şcoli”. Alegerea acestei teme s-a datorat următoarelor două aspecte principale: 1. Se inscrie în linia Priorităţii 3 a „Planului Cadru de acţiune Hyogo 2005 – 2015: Utilizarea cunoştinţelor, inovaţiei şi educaţiei pentru construirea unei culturi a siguranţei şi revenirii la normal la toate nivelurile”. 2. Şcoala constituie cea mai bună opţiune pentru implementarea valorilor colective durabile. În perioada 2008 – 2009 scopurile campaniilor s-au transferat către spitale mai sigure în faţa dezastrelor. Toate acestea demostrează un fapt cert: Ziua Internaţională de Reducere a Riscului la Dezastre Naturale, stabilită a se sărbători în cea de-a doua zi de miercuri a lunii octombrie, prin rezoluţia 44/236 din 22 decembrie 1989, capătă o însemnătate din ce în ce mai mare, aspect scos în evidenţă şi de faptul că în anul 2001, la 21 decembrie, se adoptă de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite Rezoluţia numărul 56/195 care prevedea menţinerea Zilei Internaţionale pentru Reducerea Dezastrelor Naturale, în cea de-a doua miercuri din octombrie, aceasta reprezentând un mijloc de promovare a culturii globale de reducere a riscului dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea şi pregătirea în acest domeniu. Evenimentele organizate la nivel naţional în data de 12 octombrie se înscriu în contextul internaţional şi urmăresc în primul rând conştientizarea populaţiei, în special a copiilor şi tinerilor, cu sprijinul şcolii, privind riscurile asociate dezastrelor naturale şi măsurile de prevenire, regulile de comportare şi activităţile de revenire la starea de normalitate în cazul producerii unor asemenea dezastre. La nivelul judeţului Tulcea, prin schema riscurilor au fost identificate următoarele dezastre naturale care pot afecta local, regional sau integral judeţul: A) Fenomene meteorologice periculoase: a) Inundaţii: Posibilitatea maximă de producere a inundaţiilor este în perioada aprilie-iunie cu accent pe luna aprilie şi în perioada septembrie-octombrie.

1 Cauza inundaţiilor o constituie creşterea debitelor Dunării şi râurilor din interiorul judeţului (Taiţa,Teliţa,Topolog şi Slava) datorate unor ploi abundente şi îndelungate, precum şi suprapunerea unor ploi peste stratul de zăpadă urmată de topirea bruscă a acesteia. Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii sunt: Daeni, Ostrov, , , , Măcin, Smârdan, I.C. Brătianu, Grindu, , , Pardina, , , Crişan, , Nufăru, , , Sfântu Gheorghe şi Tulcea (suburbia Tudor Vladimirescu) situate de-a lungul fluviului Dunărea şi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei DELTA DUNĂRII; localităţile , Izvoarele, M. Bravu, , Topolog, , Slava Cercheză, Slava Rusă şi Caugagia situate de-a lungul râurilor interioare ale judeţului. Inundaţiile pot afecta şi porţiuni de drumuri naţionale cu lungimea totală de 1,3 Km, mai multe porţiuni de drumuri judeţene şi comunale cu lungime totală de 23 Km. Inundaţiile din anul 2010 când au fost afectate 25 localităţi aparţinătoare comunelor SMÂRDAN, I.C. BRĂTIANU, GRINDU, CEATALCHIOI, PARDINA, CHILIA VECHE, C. A. ROSETTI, CRIŞAN, MALIUC, NUFĂRU, BEŞTEPE, MAHMUDIA precum şi suburbia TUDOR VLADIMIRESCU şi oraşul MĂCIN, au fost evacuate 313 persoane iar 927 gospodării au fost inundate, 49 case au fost distruse şi 360 avariate precum şi avariile la infrastructura de drumuri constituie un crud exemplu că dezastrele nu fac diferenţieri şi toţi suntem supuşi riscului de a fi afectaţi de dezastrele naturale, iar frecvenţa tot mai crescută şi amploarea tot mai mare a acestora demonstrează faptul că acţiunile proactive în scopul prevenirii prin educarea populaţiei şi pregătirea acesteia sunt dintre cele mai eficiente metode de reducere a riscurilor. b) Ploi torenţiale abundente de lungă durată – de regulă au loc în perioadele mai-iulie şi octombrie-noiembrie, până în prezent localităţile cele mai afectate de ploi torenţiale au fost: Tulcea, , Isaccea, Nufăru, Izvoarele, Ciucurova, Horia, Mihai Bravu. Din analiza ploilor abundente în intervalul 1990-1998 se poate concluziona că la debite de 5-40 l/m.p./h au fost afectate prin inundare 12 localităţi datorită creşterii bruşte a debitului unor torente care au colectat apa pluvială de pe versanţi fiind transformaţi în viitură. c) Căderi masive de zăpadă şi polei Drumurile cele mai des blocate de căderile masive de zăpadă sunt: – Ciucurova – Topolog; Tulcea – Nifon – Mahmudia şi Tulcea – Agighiol – – . Numărul mediu anual de zile cu polei este de 0.3 în zona de Nord, 1,6 în zona de Est şi 2 în zona de Sud a judeţului. Numărul mediu anual de zile cu viscol este de 2,8 în zona de Est, 1,7 în zona de S-V, 1,5 în zona de Vest şi 1,3 în zona de Nord a judeţului. În perioada 15-19.12.2009 judeţul Tulcea a fost afectat de abundente căderi de zăpadă asociate cu viscol. În urma intervenţiilor desfăşurate de personalul ISU „DELTA” al judeţului Tulcea, au fost salvate un număr de 207 persoane (200 adulţi şi 7 copii), valoarea bunurilor salvate fiind estimată la 528.000 lei. Nu s-au înregistrat pagube materiale importante. În urma ninsorilor abundente şi a viscolului oraşul Măcin a fost parţial afectat şi numeroase drumuri europene, naţionale, judeţene şi comunale au fost parţial afectate sau închise. d) Furtuni şi căderi de grindină În judeţ sunt predominante vânturile din direcţia Nord (21,4%) şi Est (12,4%) cu viteza medie de 3,8 m/s fiind posibile şi furtuni cu rafale mai mari de 14 m/s şi intensificări bruşte de peste 22 m/s în zona Deltei Dunării. Căderile de grindină se produc de regulă în lunile iunie-iulie în zonele Isaccea, Izvoarele, Babadag, Sarichioi, Topolog şi Casimcea cu diametrul între 30-35 mm. B) Incendii de pădure Prin efectele sale, incendiul în fondul forestier este un factor de distrugere atât pentru oameni şi activităţile lor, cât şi pentru mediu. Riscurile pentru oameni ar consta în faptul că în urma incendiilor de pădure, cea mai afectată este populaţia şi gospodăriile din vecinătate, care se pot aprinde. Riscuri pentru mediu: impactul unui incendiu de pădure asupra faunei şi florei este legat de intensitatea sa şi interesul pe care-l prezintă speciile implicate. Un incendiu are consecinţe imediate (modificarea

2 peisajului, dispariţia animalelor sau vegetaţiei, uneori aparţinând speciilor rare), dar şi pe termen lung, dacă luăm în considerare timpul necesar reconstituirii biotopului. Consecinţele asupra solului sunt determinate de degradarea masei vegetale. Ea poate fi la originea eroziunii solului. Peisajul este supus la importante modificări, fie prin absenţa vegetaţiei, fie prin prezenţa numeroşilor arbori calcinaţi. Prin reîmpădurire se „cicatrizează peisajul”, reconstituind masele verzi, dar ambianţele originale ale pădurilor sunt foarte dificil de restaurat. Suprafaţa împădurită în judeţul Tulcea - 103.276 ha este împărţită în 8 ocoale silvice: Casimcea - 8.744 ha, Cerna - 13.257 (Parcul Naţional Măcin 5.171 ha), Tulcea - 13.109 ha, Niculiţel - 13.467 ha, Măcin - 13. 694 ha, Ciucurova - 16.308 ha, Babadag - 14.902 ha, Rusca - 9.832 ha. Perioada producerii incendiilor - primăvara, toamna şi perioadele secetoase. C) Fenomene distructive de origine geologică a) Cutremure. Descriere şi analiză Activitatea seismică în zona Tulcea este direct influenţată de cea din zona VRANCEA. Specificul acestor cutremure este faptul că sunt subcrustale şi se produc la adâncime intermediară, cu focarul la adâncimi de 70 - 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km. În zona VRANCEA există şi focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km. Analiza distribuţiei cutremurelor în timp, cu magnitudinea M > 4 produse în zona VRANCEA, arată că cea mai importantă activitate seismică s-a observat în anii : 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005. Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 şi 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare. Zonarea seismică, în ROMÂNIA, a fost realizată prin analiza critică a informaţiilor macroseismice în ultimii 900 de ani şi studii seismice efectuate în perioada 1960 – 1992. Concluziile care reies din analiza regiunii seismice VRANCEA spun că aceasta este zona cea mai importantă dintre cele zece în ROMÂNIA, caracterizată prin: - energia mare a cutremurelor de pământ; - aria eliptică alungită pe direcţia NE-SV, cu izoseismele dinspre munţii Carpaţi mai strâns distanţate; - caracterul persistent al epicentrelor; - perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) şi o succesiune sistematică: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter începând cu anul 1900; - prezenţa numeroaselor fracturi superficiale; - prezenţa, în zonă, a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi până la 60 km şi factori de distribuţie a energiei. Cutremurele de pământ localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona VRANCEA, care se resimt pe teritoriul judeţului Tulcea, sunt aproape în totalitate de natură tectonică. Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă, sunt cutremurele de tip intermediar (70

3 Totodată intervenţia eficientă ale structurilor de conducere şi coordonare a intervenţiei în situaţii de urgenţă (comitet judeţean, comitete locale, instituţii publice, etc.), a serviciului profesionist împreună cu cele voluntare constituite la nivelul oraşelor, comunelor şi operatorilor economici, dar şi cu sprijinul activ al populaţiei locale au condus la limitarea pagubelor materiale, evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare din faţa stihiilor naturii. Analizând riscurile prezentate mai sus se poate concluziona că judeţul Tulcea prezintă un risc relativ ridicat de producere a dezastrelor naturale, fapt care ne obligă atât ca cetăţeni cât şi ca reprezentanţi ai unor instituţii cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă, să acordăm o atenţie deosebită prevenirii şi reducerii riscurilor asociate acestor situaţii. În acest sens considerăm că informaţiile puse la dispoziţie pe site-ul oficial al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „DELTA al Judeţului Tulcea www.isudelta.ro precum şi pe alte pagini web similare vin în sprijinul populaţiei pentru a se informa cu privire la modul de comportare, modalităţile de protecţie şi acţiune la producerea unui dezastru. De asemenea materialele sub forma pliantelor, broşurilor, afişelor contribuie substanţial la educarea populaţiei, mai ales a celei tinere care are capacitatea de a asimila şi a se adapta mult mai uşor, ajungând astfel să fie unul din grupurile ţintă în strategia de creare a unei culturi colective care să conducă în final la reducerea riscului dezastrelor naturale.

4