lectura JURNALUL ZILEI

Pretutindeni în țară, în toate mană", 15 septembrie a revenit perea anului școlar, la miting n-au cele 27.557 de unități școlare, înce­ muzicii. vorbit doar oamenii școlii - profe­ pea noul an de învățământ. La Iași, sori, elevi și studenți. Tovarășei prim- cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu Ediție specială secretar i-au urmat Mircea Anania, au deschis pentru ultima oară secretar al Comitetului de Partid al anul școlar și universitar. Despre De la ora 10 dimineața, posturile .întreprinderii de Material Rulant încărcătura simbolică a capitalei de radio și de televiziune au avut o Pașcani, rectorul Politehnicii ieșene JURNALUL ROMÂNIEI 1 9 8 9 - ACUM DOUĂZECI DE ANI moldave a vorbit Ceaușescu la „ediție specială", cum s-ar zice astăzi, Cameluța Beldie, Gheorghe Constan­ adunarea populară din dimineața pentru a prezenta în direct discursul tin, președinte la CAP Movileni, din de vineri. După prânz, cei doi au de la Iași al singurului om „special" partea studenților Liviu Pârvu, mem­ plecat spre Suceava, umătoarea recunoscut ca atare. La adunarea bru în conducerea Uniunii Asocia­ Numărul 21 8 Marți, 15 septembrie 2009 - Vineri, 15 septembrie 1989 DISTRIBUIT ÎMPREUNĂ CU JURNALUL NATIONAL destinație de inspectat din progra­ populară din piața Ștefan cel Mare, ților Studenților Comuniști din Cen­ mul lunii septembrie. Județele Ti­ în fața a peste 100.000 de oameni, trul Universitar Iași, apoi Gheorghe miș, Caraș-Severin și Botoșani ra­ scria presa centrală, a vorbit în Buhac, director general al Combina­ /V O /K portau producții mari de floarea- deschidere Maria Ghițulică, prim- tului de Utilaj Greu. soarelui. în cadrul „Zilelor culturii secretar al Comitetului Județean de din Republica Democrată Ger­ Partid Iași. Deși ocazionată de înce­ (Continuare în pag. a ll-a)

ROMÂNIA ÎN PRESA INTERNAȚIONALA INVITAM,MTIJL IN Polonezi bătuți de grănicerii români

The New York Times relata la potrivit unei știri de ieri dintr-un redat speranța pentru nouă familii 15 septembrie 1989 despre un inci­ cotidian din Varșovia. Faptele s-au belgiene. Cupluri care își așteptau dent violent petrecut la granița Un­ petrecut la Episcopia Bihorului, copiii de 3 sau de 4 ani: i-au adoptat, gariei cu România, când mai mulți punct de frontieră între Ungaria și s-au dus să-i vadă din două în două turiști polonezi au fost agresați de România. Potrivit știrii, niște vameși luni la București, au avut încredere DATE SI STATISTICI soldați. români au arestat, fără motiv, un în promisiunile care li s-au făcut că 5 „Ministerul de Externe polonez a grup de polonezi care călătorea cu își vor putea lua copiii acasă. Și iată emis astăzi un protest oficial după trenul de la București la Budapesta. ce s-a întâmplat: 20 de micuți din ce 30 de turiști polonezi au spus că Una dintre victime, Bogdan Zapart, România au sosit în Belgia, dar soldații români de la graniță i-au a afirmat că vameșii le-au confiscat numai 10 dintre ei au rămas acolo. obligat să coboare din tren și i-au lo­ pașapoartele și i-au închis în sala de Aparent fără nici un motiv: nu erau vit cu paturile puștilor. Secretarul de așteptare pe tot parcursul nopții. nici primii și nici ultimii care fu­ stat din Ministerul de Externe, Bo- Confruntați cu protestele călători­ seseră adoptați, nu erau nici cei mai guslaw Miernik, a spus că asemenea lor, vameșii au chemat polițiștii de mici și nici cei mai mari ca vârstă, incidente «aduc deservicii coope­ frontieră, care i-au lovit cu patul părinții lor nu insistaseră nici mai rării» dintre statele membre Pactu­ puștilor și au făcut uz de gaze lacri­ mult, nici mai puțin decât ceilalți lui de la Varșovia. Potrivit raportu­ mogene. Turiștii polonezi afirmă că părinți. Au tăcut prea mult timp. în lui, turiștii polonezi care veneau de vameșii i-au extorcat de o sumă de Belgia autoritățile le spuneau să nu la Budapesta și se îndreptau spre 2.000 de lei înainte de a-i pune în vorbească și le-au cerut, în iulie Capitala României, București, au libertate și de a-i expulza de pe teri­ 1988, să mai aștepte puțin înainte de fost reținuți marți noapte și eli­ toriul român miercuri dimineață. a face cunoscută situația. Și-au berați miercuri. Unul dintre polonezii care s-a opus încredințat cu toții cauza unui avo­ Incidentul a fost relatat astăzi de violențelor, a fost legat de un scaun, cat, care a plecat la București în fe­ mai multe cotidiene din Polonia, în momentul sosirii la Budapesta, bruarie anul acesta. Având în servi­ într-unul punându-se întrebarea turiștilor polonezi li s-a acordat etă toate dosarele care dovedeau că, «Ceaușescu este la curent cu acest primul ajutor pentru rănile suferite atât conform legislației române, cât incident?». România se opune vehe­ în timpul agresiunii." și celei belgiene, totul era în regulă. ment recentelor schimbări din blo­ Cazul copiilor români: Eyskens Acesta nu a fost primit... La fel s-a cul estic, inclusiv alegerii în Polonia redă speranța pentru nouă familii întâmplat și cu avocatul părinților a unui Guvern care nu este condus belgiene francezi, care a avut aceeași soartă. de comuniști". Janine Clayes scria, la 15 septem­ Li s-a dat de înțeles că singurul cu Polonezi bătuți de vameșii ro­ brie 1989, în cotidianul Le Soir (Bel­ care sunt dispuși să vorbească este mâni gia), despre problemele cu care consulul. La Repubblica de la 15 septembrie s-au confruntat câteva cupluri bel­ Câțiva părinți delegați s-au întâlnit 1989 relata la rândul său despre in­ giene care, la sosirea în România, nu de două ori cu Leo Tindemans, mi­ cidentul care i-a implicat pe vame­ au găsit copiii pe care trebuia să îi nistrul de Externe. Acesta a promis că șii români de la granița cu Ungaria. ia în Belgia, pentru a le oferi un va trimite un emisar guvernamental „Circa 30 de turiști polonezi au cămin. în misiune oficială în perioada 29,30 fost bătuți și expulzați din România „Această poveste a durat destul." și 31 mai anul acesta. de vameșii de frontieră în cursul Afirmația făcută de Mark Eyskens, nopții de marți spre miercuri, noul ministru de Externe belgian, a (Continuare îh pag. a IV-a) Anul de după....

Dr Lavinia Stan este în prezent profesor în politici și vecini. înțelegeam fundamentele și repetam curio­ comparative la Universitatea St. Francis Xavier (Canada). zitățile: în America de Nord, copacii sequoia erau mai în 1989, regimul aprobase o cifră de școlarizare în care predomina învățământul tehnic. Astfel, din 1.000 de licee existente, 642 aveau profil industrial FOTO: Arhivele Naționale Proaspăt absolventă de ASE, în 1989 avea o „situație groși decât oricare arbore din România; dimensiunile deosebită": părinții, cercetători în bio-chimie și ingine­ impresionante ale Grand Canyon-ului nu puteau fi „Azi se deschide noul an de învă­ de departe cele mai numeroase, cei localitate. Pe locul doi se clasau gră­ Școlile profesionale durau trei ani rie, „rămăseseră afară", iar ea își făcea primul an de sta- înțelese decât la fața locului; Mount Rushmore nu era țământ", anunța titlul materialului mai mulți dintre studenți absolveau dinițele - mai puține cu aproxima­ și aveau, firesc, profil tehnic: indus­ giatură în Transilvania. echivalentul ideologic al Bulevardului Victoriei Socialis­ secundar de pe prima pagină a Ro­ facultăți cu profil tehnic. tiv o mie. Mai existau aproape o mie trie, construcții și materiale de con­ în mare măsură, pentru mine, anul 1989 a fost „anul mului; dacă exista, într-adevăr, o criză economică mon­ mâniei libere. Dându-i cezarului de licee, opt sute de școli profesion­ strucții, agricultură și silvicultură, de după", deoarece traiectoria vieții mele a fost decisiv dială, ea nu afecta Danemarca, unde mâncarea se găsea ce-i al cezarului, întocmai ca în vre­ Un sfert din populație ale și 225 de școli de maiștri. Pre­ transporturi și telecomunicații, cir­ schimbată în vara lui 1988, atunci când părinții mei au din abundență, curentul nu se tăia și trenurile veneau la murile biblice, imediat sub titlu s-a școlarii și școlarii aveau la dispoziție culația mărfurilor. După absolvirea reușit să „fugă" în străinătate. Fuga nu a fost una timp; oamenii din Vest păreau a fi mai fericiți, mai socia­ paginat o mostră din gândirea lui mergea la școală peste o sută de mii de săli de clasă. școlii profesionale exista posibili­ adevărată - în ritm susținut, de pierdere a urmei -, ci o bili, mai bine îmbrăcați, mai mulțumiți decât eram noi. Nicolae Ceaușescu, legată de temă: Din mia de licee, mai bine de tatea completării studiilor liceale fie deplasare legală la sfârșitul căreia au refuzat (ilegal) să Nu am avut niciodată permisiunea de a vizita o țară ca­ ,Este necesar să asigurăm o împle­ Conform statisticilor, populația jumătate (642) aveau profil indus­ la cursuri de zi, dar mai cu seamă la revină la București. Sub regimul Ceaușescu, regimul pitalistă cât am trăit sub regimul comunist, însă op­ tire mult mai strânsă a învățămân­ școlară a României anului 1989 era trial. Pe locul doi, la mare distanță forma serală. „Promoția 1989“ a cercetătorilor era unul eminamente ingrat, care însă țiunea mea a fost luată în lipsa experienței directe: dore­ tului cu știința, cu producția, pentru de aproximativ cinci milioane și ju­ (150) veneau cele agroindustriale și școlilor profesionale a numărat oferea și avantaje nepermise majorității largi a societății. am să trăiesc în Occident. Cu disperare și urgență. că numai printr-o conlucrare strân­ mătate de preșcolari, elevi și stu­ silvice, urmate de liceele teoretice peste 300.000 de absolvenți. Cea Dacă cercetarea avea în vedere domeniile „exacte", ide- Tocmai de aceea, luni bune înainte ca mama să plece să între aceste sectoare de activitate denți. în procente, aproximativ un cu profil de matematică-fizică (70) mai mare parte fuseseră școlarizați ologizarea era minimă, iar libertatea de acțiune mai din România, am încercat împreună cu sora mea să o se va asigura înfăptuirea neabătută sfert din populație era cuprinsă și liceele economice (38). Cadre sa­ prin contract cu întreprinderile mare, deși cercetarea în ansamblul său era prost convingem că nici unul dintre noi nu avea un viitor a mărețelor programe de dezvoltare într-o formă sau alta de școlarizare. nitare medii pregăteau 27 de licee. beneficiare - în contul întreținerii finanțată, institutele erau conduse de figuri politice, iar decent în România și situația nu se putea îmbunătăți generală a patriei noastre." Firește Toată lumea era obligată să studieze Cine opta pentru profesia de educa­ în internate și cantine erau obligați întreaga lor activitate era strict supravegheată de Secu­ curând. Toate conversațiile se desfășurau în bucătărie, că ideea a fost preluată și dezvoltată minimum zece clase. Statisticile ofi­ tor sau învățător avea de ales între să-și facă stagiul în respectiva firmă. ritate. Cu toate acestea, cercetătorii erau încurajați să-și într-un mic cotlon, între frigider și aragaz. Eram con­ de cuprinsul materialului: „în lumi­ ciale nu vorbesc despre cazurile de cele 23 de licee pedagogice, însă Majoritatea elevilor urmau publice studiile, pentru a demonstra libertatea de expre­ vinsă că, dacă nu voi ieși din țară, voi muri sub un regim na acestui postulat strategic, pre­ abandon școlar care existau și candidații la examene aveau obli­ cursuri de zi. sie de care se bucurau; erau susținuți financiar pentru care-mi displăcea și mă speria. Detestam pantofii proști gătirea cadrelor pentru toate do­ atunci. Aducerea copiilor înapoi în gatoriu domiciliul stabil în respec­ a participa la conferințe internaționale, pentru a-și dove­ pe care cu greu îi găseam în comerțul socialist; detestam meniile de activitate constituie bănci cădea în sarcina învățătorilor tivul județ. Cei talentați la disci­ Mândria de a fi student di libertatea de mișcare și a arăta lumii vitalitatea cozile lungi la dentistul celebru care primea cadouri obiectivul esențial al școlii noastre și profesorilor diriginți. pline umaniste aveau cele mai pu­ cercetării românești; și erau lăsați să beneficieze de spe­ exorbitante pentru a pune o plombă la două măsele și de toate gradele, știindu-se că forța De educația și pregătirea lor șco­ ține locuri - doar 16 licee de profil, Criteriile de selecție pentru învă­ cializări în afara granițelor țării, uneori de mai lungă a-ți umple gura de sânge, fără anestezic; detestam pro­ de muncă reprezintă factorul deter­ lară se ocupau peste 200.000 de adică mai puțin de jumătate din țământul superior erau dure, astfel durată, pentru a se perfecționa și a se pune la punct cu grama școlară și memorizarea cerută la fiecare curs; minant, hotărâtor și revoluționar al cadre didactice. Dintre acestea, ma­ numărul județelor țării. Astfel că că doar cei mai buni absolvenți de noutățile apărute în domeniul lor. în ceea ce privește detestam frigul care trecea neobservat profesorilor și dezvoltării. Pregătirea tineretului la joritatea se regăseau la nivelul școli­ adolescentul dornic să aprofundeze liceu ajungeau studenți. Doar călătoriile peste hotare - care erau avantajele cele mai vecinilor; detestam mocirla din stația de tramvai de nivelul cerut de prefacerile revolu­ lor primare și gimnaziale. Educatori limba română, istoria, filosofia sau 0,007% din populația totală a Ro­ râvnite -, regula era simplă. La fiecare doi ani puteau lângă fosta Biserică Sf. Vineri, în care singurii mei ționare din toate domeniile de acti­ și profesori de liceu erau câte limbile străine fie se muta la inter­ mâniei anului 1989 făcea studii pleca într-o țară capitalistă, iar între aceste călătorii des­ pantofi decenți, albi, se afundau lipicios; detestam pa- vitate a impus ca la baza sistemului 30.000, iar învățământul superior nat într-un anume oraș, fie... se superioare. în toamna ultimului an tinația putea fi doar o altă țară tovarășă, socialistă. teurile unsuroase cu brânză și carne, singurele co­ nostru educativ, de formare a tine­ beneficia de serviciile a circa 12.000 reorienta. Puține erau și liceele de al regimului comunist și-au deschis începând din anii '70, părinții mei au urmat și ei mestibile în vreme de restriște; îmi detestam colegii de retului prin muncă și pentru mun­ de cadre didactice (preparatori, asis­ științe ale naturii - zece în toată porțile 44 de instituții de învăță­ această regulă, deplasându-se anual în Franța, Statele facultate, profesorii, rudele, trecătorii de pe stradă și că, să stea conceptul revoluționar al tenți, lectori, conferențiari și profe­ țara, cu doar patru mai multe decât mânt superior pentru 166.000 de Unite, Germania, Anglia, Italia, Danemarca, dar și la vecinul care păstra portretul lui Ceaușescu în bucătărie. integrării organice a învățămân­ sori). cele de artă. studenți. Moscova, Havana, Chișinău, Sofia, Kiev, Praga. Am cres­ Și, mai ales, detestam micul oraș transilvănean în care tului cu cercetarea și practica pro­ în clasamentul unităților școlare în anul școlar 1988/1989 licee Dintre aceștia, peste o sută de mii cut știind pe de rost principalele exponate din Galeria fusesem „aruncată" prin repartiție - nu existau auto­ ductivă." pe cicluri de învățământ, primul loc industriale absolviseră aproape (aproximativ 65%) se pregăteau Uffizi și Muzeele Guggenheim și Louvre sau scenele buze, străzile nu erau luminate, magazinele erau mereu Cifrele cuprinse în documentele revenea școlilor primare și gim­ 90.000 de elevi. La extrema infe­ pentru a deveni ingineri și sub- Capelei Sixtine, memorizate atent dintr-o serie impre­ goale, iar gara (unica mea legătură cu lumea) mirosea de arhivă confirmă ideea că în epocă naziale - mai bine de 13.000. Rapor­ rioară - școlile medii de artă tri­ ingineri. sionantă de diapozitive colectate cu venerație de-a lun­ urât și era mereu părăsită. învățământul era legat de nevoile tat la numărul de localități, rezultă miseseră fie în câmpul muncii, fie în gul anilor și revăzute deseori în după-amieze tihnite de economiei. Liceele industriale erau că exista o școală în aproape fiecare amfiteatre 1.800 de absolvenți. (Continuare îh pag. a lll-a) duminică împreună cu alți membri ai familiei, prieteni (Continuare în pag. a lla)

CALENDAR JURNALUL OMULUI SIMPLU JURNALE PERSONALE 15 septembrie (vineri) 15 SEPTEMBRIE Soarele a răsărit la: Sechele din prima zi de școală 6:54, a apus la 19:27 „Melancolie", romanul neterminat și Luna a răsărit la: publicat postum al lui Sorin Titel, n-a sosit 19:15, a apus la 06:37 în septembrie 1989 am intrat în tovarășei Jinga. „Biata fata aia", zicea asta i-a reușit. Dacă prin „specială" decât recent în Occident (totdeauna e Sărbătoare creștină: Sf. Ier. Iosif cel clasa I-a. Pregătirile au început cu mama despre tovarășa Alice, „o să înțelegi „de-a dreptul ridicolă". „lungă călătoria" cărților, mai mult sau Nou de la Partoș; Sf. M. Mc. Nichita câteva săptămâni înainte. Mama rămână doar cu țiganii. Cică în în încercarea ei de a mă face fru­ mai puțin prizoniere în România, până ce Romanul s-a ocupat de toate detaliile. fiecare an a avut parte de clase de moasă, mama mi-a cumpărat espa- travesează - și ele destul de greu -fron­ Școala nr. 2 din Câmpulung, la care țigani". 0 compătimea, dar nu m-ar drile roz. Le-a luat „pe sub mână" de tierele...). „Melancolie": nu s-arfi putut titlu S-a întâmplat la am mers până în clasa a IV-a, era fi dat pe mâna ei... Providența a vrut la „Motanul încălțat". Mie mi-au mai exact pentru acest roman al nostalgiei aproape de casă. în anul acela, erau altfel. Cu o săptămână înainte de plăcut la nebunie și le-am purtat nu după o adolescență tristă, înăbușită, dar nu 15 septembrie 1989 două învățătoare care se pregăteau începerea cursurilor, mama a fost numai la școală, ci peste tot unde mai puțin vârstă a tuturor începuturilor. (...) să preia o nouă promoție - tovarășa anunțată că fusesem mutată la clasa mă duceam. Atât de familiarizați cu proza lui Sorin Titel, • în Capitala Mozambicului a avut Jinga și tovarășa Alice. Tovarășa Jinga tovarășei Alice. Ce mai freamăt! Ce Și, ca să-și încununeze opera, criticii noștri n-au pregetat însă să-1 discute, loc reuniunea Comisiei Mixte de era în vârstă, aproape de pensie (aș fi mai zbucium! „După câte le-am mi-a cusut pe bentița albă elastică cu toate nuanțele datorate unei proze încă securitate mozambicano-sud-africa- fost în ultima ei promoție), cunos­ dus...", îi zicea mama tatei, seara la de pus pe cap cele mai mari funde în laboratorul creației, dar și cu certitu­ ne, în cursul căreia s-a analizat pro­ cută și respectată pentru severitatea masă, aproape plângând de ciudă. albe din tul pe care le-a putut găsi. în dinile dobândite de pe urma cărților ante­ blema ajutorului acordat de RSA ban­ și abilitățile ei de a „scoate oameni" „Lasă, fetiță, că tot alfabetu’ și tabla prima zi de școală am fost specială. rioare ale prozatorului. (...) E o schemă oare­ delor teroriste Renamo, care acționea­ din copiii pe care îi pregătea la clasă. înmulțirii învață, și colo, și colo", Arătam ca Mickey Mouse în uni­ cum tipică, prezen tă și în romanele lui Vir­ ză pe teritoriul Mozambicului. La Despre tovarășa Alice - o învățătoare zicea tata împăciuitor. Mama avea formă pepit, încălțat cu două bom­ gil Duda: un student exmatriculat din fa­ sfârșitul reuniunii nu au fost făcute tânără, aflată la a treia promoție, nu însă alte ambiții... boane. Probabil mama era mândră. cultate din motive politice, în cazul defață declarații de presă. se știa decât că n-are experiență, dar N-a avut ce face. Pilele altora erau Toată lumea se uita la mine. pentru a nu fi vrut să joace rolul martoru­ • La San Jose s-au încheiat lucrări­ e fiica unui reputat profesor de mai piloase decât pilele ei. Așa că Azi, când îmi amintesc, cred că lui acuzării într-o ședință unde era „jude­ le celei de-a Vl-a sesiuni a comisiei matematică din oraș. Evident, toată s-a resemnat și a trecut la nivelul orice revistă glossy m-ar fi denumit cat" un prieten și coleg. mixte Costa Rica - Nicaragua. lumea s-a înghesuit în acel an să următor - să facă din fata ei cea mai „a fashion disaster". Roxana VINTILĂ prindă un loc pentru copil la clasa specială copilă din clasa I-a 1989. Iar Andreea SMINCHISE (Continuare în pag. a ILa)

Pagini realizate cu sprijinul AGERPRES AGERPRES PAGINA 2 JURNALUL NAȚIONAL Marți, 15 septembrie 2 0 0 9 JURNALUL ZILEI

(Urmare din pag. I) gătire politică avansată. Dosarul de Dispărută în prima admitere trebuia să conțină obliga­ A urmat la cuvânt înaltul oaspete, toriu solide recomandări din partea iar finalul, cu mulțumiri și noi anga­ organizației de partid din care făcea jamente, i-a aparținut tot Măriei parte candidatul, precum și de la a Ghițulică. Comitetul Județean de Partid. Fi­ resc, unele cereri erau respinse. Irwățați, învățați și iar Abia după ce se trecea hopul reco­ mandărilor, candidatul se putea ZI prezenta la examenul propriu-zis. de școală învățați, dragi prieteni! în 1989, rector era Dumitru Popes­ într-un foarte lung discurs, Nico- cu, fost șef al Secției de Propagandă După statistici, la primele ore ale Tot în prima zi elevii primeau lae Ceausescu a făcut apel la trecu­ și Agitație, fost ministru al Culturii. dimineții de vineri, 15 septembrie manuale. „Le primeam de la școală", tul glorios al municipiului de pe Printre alții, cursant al școlii supe­ 1989, aproape un sfert din populația își continuă Andreea istorisirea. Bahlui, l-a amintit fără să-i pome­ rioare de partid a fost și disidentul României a abandonat orice altă „Unele mai noi, altele mai vechi, nească numele - pe domnitorul Mircea Dinescu. îndeletnicire și s-a ocupat cu mersul desenate și subliniate de generațiile Alexandru Ioan Cuza, și s-a arătat la școală. Cele mai bine de cinci mi­ precedente. Ne spunea doamna onorat să se afle la Iași în cel de-al Iași - Fundu Moldovei lioane și jumătate de preșcolari, învățătoare: «Vedeți, voi să nu faceți 130-lea an scurs de la Unirea elevi și studenți, au fost primiți, tot așa, să nu desenați pe cărți, că Principatelor. Adresându-se elevi­ via Suceava conform statisticilor, de 214.500 de ceilalți copii mai mici vor fi supărați lor și studenților cu apelativul dascăli. dacă primesc de la voi cărți care „dragi prieteni", vorbitorul a grăiat La amiază, cei doi Ceaușești au Din cinci milioane și jumătate, cei arată așa». Le puneam coperte de următoarele: „Deoarece, practic, ajuns pe calea aerului în județul mai mulți - aproape trei milioane - plastic, albastre parcă, sau le învelea toți copiii, toți tinerii învață, adre­ Suceava. îi însoțeau, ca și la Iași, Emil erau școlari din ciclurile primar și mama în hârtie și celofan pe dea­ sez elevilor și studenților, întregu­ Bobu și Silviu Curticeanu. Primirea gimnazial. Odată ajunși în sălile de supra. Aveam etichete din acelea de lui tineret, chemarea de a învăța, s-a făcut după tipic: i-a întâmpinat clasă au dat prima dată cu ochii de semănau cu un timbru. Erau cu li­ învăța și iar a învăța! Nu există primul secretar Costică Stoica; s-a portretul tovarășului Nicolae Ceau­ pici pe spate, dădeam cu limba pe astăzi obligație patriotică și revolu­ intonat imnul, oaspeții au degustat șescu, secretar-general al Comitetu­ ele ca să le lipim. Doamna învăță­ ționară mai înaltă decât aceea de a pâine cu sare, șoimii patriei și pio­ lui Central al Partidului Comunist toare avea mereu un coc mare, învăța și a învăța, pentru toți copiii nierii autohtoni le-au oferit buchete Român, președintele Republicii unghii lungi și date cu ojă, foarte și tot întregul nostru tineret, de flori. într-o mașină deschisă, Ni- Socialiste România, comandant su­ îngrijite. Mirosea mereu a parfum însușiți-vă, dragi prieteni, cele mai colae și Elena Ceaușescu au străbătut prem al forțelor armate. Pe prima bun și vorbea foarte frumos cu noi. înalte cunoștințe! Folosiți la maxi­ apoi străzile principale din muni­ pagină a manualelor primite în acea Și când ne certa era blândă. Aveam mum condițiile create de partid, de cipiul Suceava. După primirea ofi­ zi au văzut, firește, tot fotografia fețe de bancă din bumbac, albe cu statul nostru, de popor, pentru a cială, elicopterul prezidențial s-a ri­ „tovarășului". Așa era pretutindeni, model vișiniu, cu elastic pe dos ca să putea învăța și vă însuși cele mai dicat a doua oară pe ziua respectivă, nici o școală n-avea cum face ex­ nu alunece. Când mă plictiseam la minunate cunoștințe din toate cu importanți pasageri la bord. A cepție. însă nu toți elevii acelei ore o înțepam cu penița și mă dis­ domeniile! Faceți astfel încât să zburat și-a tot zburat, și nu s-a oprit epoci, puși la vârsta adultă să-și tram cum materialul suge cerneala. creșteți ca buni și înaintați cetățeni decât pe stadionul din Fundul Mol­ povestească viața de școlar, mențio­ Eu și colega de bancă făceam cu ai României socialiste, să asigurați dovei, unde avea treabă Ceaușeștii. în nează aceste amănunte. Din stra­ schimbul - o săptămână luam eu întotdeauna, în veci de veci - ca să prezența ministrului Minelor, Irimie turile adânci ale memoriei, efortul fața de masă, o săptămână ea. Tot cu mă exprim astfel existența patri­ Catargiu, a lui loan Folea, șeful Cen­ onest de aducere aminte scoate la schimbul făceau și mamele noastre ei și poporului nostru, a limbii tralei Geologiei Ceaușescu a inspec­ suprafață alt gen de amintiri. Fără la spălat, apretat, călcat și cusut. Am noastre, în rândul țărilor indepen­ tat întreprinderea Minieră Fundu filtrarea ulterioară prin grile ipocrit- crescut și eu cu cheia de gât. Acum dente ale lumii, împreună cu alte Moldovei, de unde se extrăgeau mi­ sofisticate și de o îndoielnică utili­ Ajunși în sălile de clasă, elevii au dat prima dată cu ochii de portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, mi se pare că cea mai simpatică popoare!". nereuri neferoase. La Dumbrăveni, tate în recompunerea unei „lumi secretar-general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România amintire din viața de școlar așa mi cea mai mare comună din județul dispărute", amintirile genuine ale se pare acum - are legătură cu Bun venit bobocilor Suceava, a văzut Expoziția realiză­ copiilor „epocii de aur" au prea mau, așadar, vigilență maximă. hârtie. Când m-au găsit, le-am spus a trecut fără evenimente deosebite amintitul obiect. Am plecat la școală rilor agriculturii județului Suceava, puțin de-a face cu politica sau cu Solemnă, solemnă, dar până când, senin că am plecat pentru că mie în viața familiei Bălbărău. Deja în fără să încui ușa. Ai mei tocmai școlii superioare „vernisată" în prezența lui Constan­ Ceaușescu. trebuie să-și fi spus în gând copila nu-mi place la școală, pentru că mă clasa a IV-a, mai mare și deci mai aduseseră o butelie și o lăsaseră pe tin David, ministrul de resort. Bunăoară, Andreea Bălbărau. intimidată de festivitatea primei ei plictisesc." responsabilă, Andreea s-a arătat hol lângă ușă. Iar butelia era foarte de partid împreună cu ceilalți 2.999.999 de zile din viața de școlar. „Curtea școlii Emoțiile primei zile din viața de milostivă cu doamna Minuța și nu prețioasă pe vremea aceea. în Seară de jazz colegi „de pe tot cuprinsul patriei", mare, plopi, frunze pe jos, agitație, școlar nu prea au existat în cazul de i-a mai provocat alt atac de panică sfârșit, când m-am înapoiat, am în 1989, și anul școlar, și cel uni­ în dimineața amintită se îndrepta copii și părinți, toți la un loc, lă­ față. „Ce știu de la mama este că ori de care va mai fi fost ea capabilă. cam încasat-o de la mama. «Să zici versitar debutau deopotrivă la și muzică clasică spre Școala numărul 2 din orașul murește astăzi Andreea motivul fenomenul numit prima zi de școală Se împăcase de mult cu ideea că mersi că nu te-am bătut mai tare!», 15 septembrie. începeau studiile și Adjud, județul Focșani. Pentru îngrijorării materne. Cei din anii din viața unui prichindel nu m-a mersul la școală-i musai. „Temele de a zis ea în fața lacrimilor mele. cursanții Academiei de Științe în programul „Zilelor culturii din corectitudine, trebuie spus că nu mai mari erau încântați de revedere, interesat absolut deloc. în timp ce vacanță le făceam în ultimele zile de «Mersi!», am repetat mecanic, în Social-Politice de la lângă CC al PCR, Republica Democrată Germană", erau chiar 2.999.999, ci doar nu știu cât copiii, dar părinții lor nu viitoarele mele colege se probau cu vacanță, și-a amintit ea mai departe timp ce trăgeam de șnurul cu cheia după cum suna denumirea oficială, ziua de 15 septembrie a fost dedicată 2.933.999. Iar c-au mers „împreună" mai spun.... Mame vorbărețe, bunici uniforma, bentița elastică, funde despre pregătirile legate de înce­ buclucașă." mai cunoscută după numele „pa­ muzicii. Vineri seară, la Ateneul Ro­ atâția și-atâția copii e doar un fel grijulii, tați liniștiți vorbind într-un albe și înfoiate, ciorapii albi trei sfer­ perea școlii. Tot atunci puneam co­ Cei care-o cunosc ar spune că tronului spiritual", socialistul Ște­ mân a concertat Orchestra de Came­ de-a zice: în realitate, fetița numai colț. După o lungă și plictisitoare turi, săndăluțe, ghiozdan, eu am dat perte și etichete la caiete, liniam - Andreea mai uită și astăzi una-alta. fan Gheorghiu. Studenții Acade­ ră a Filarmonicii din Halle. La Mu­ ochi și codițe a parcurs drumul către așteptare la careul din curtea școlii dovadă de o totală lipsă de interes. linia era trasă la o distanță foarte Iar ea admite, cu amendamentul că miei se pregăteau pentru carieră zeul de Artă al RSR, muzicologul școală ținută de mână ferm și cu am dispărut din raza vizuală a pă­ Până la momentul T zero, când am bine stabilită față de marginea foii, ține minte doar lucrurile esențiale. politică de înalt nivel și se deose­ Petre Codreanu a comentat inter­ responsabilitate părintească de rinților mei. M-au găsit mai târziu în înțeles că trebuie s-o fac și p-asta. 1,5 sau 2 centimetri parcă era.... Pro­ Nu mai are codițele din prima zi de beau de colegii lor din alte instituții pretarea dată de artiști români lu­ doamna Minuța. Căci știa doamna fața unui aprozar salivând la ve­ Mi-am luat ghiozdanul în spate, pre­ bam uniformele pe care le aveam, ca școală. Privește în schimb lumea cu de învățământ superior. Diferența crărilor a' opt compozitori est-ger- Minuța ce știa. Mai precis, că are un derea unor Eugenii. Eugeniile erau cum melcul casa. Mare greutate să vadă mama cum îmi vin. Mai aceiași ochi mari. Cât despre doam­ principală consta în faptul că mani. La Sala de concerte a Radiodi­ copil cu imaginație bogată, func­ preferatele mele. Dar nu orice pentru cei 6 ani și 8 luni cât aveam creșteam, ce să-i faci, așa că mai na Minuța, prea multe nu s-au înscrierea nu se făcea îndată după fuziunii, formația Pascal von Wro­ țională în orice zi lăsată de Dum­ Eugenii, ci doar cele făcute la Brăila, în prima mea zi de școală..." dădea mama drumul la tivul ro­ schimbat de-atunci. Supraveghează terminarea liceului. Studenții erau blewski și grupul Bajazzo au oferit nezeu. Experiențele anterioare cu ambalaj alb scris cu albastru. Le Dar în 1989 fuga din fața înda­ chiței pepit, șorțulețul mergea și cu drag și atenție, se-ngrijorează la recrutați dintre „oamenii muncii", un concert de jazz. în Iașiul recent arătaseră că 15 septembrie, prima zi alegeam pe aceleâ care aveau mai toririlor ținea deja de amintire, iar mai mic, până găseam de cumpărat fel, doar că, firește, din alte pricini. diploma de absolvent de „Ștefan părăsit de Ceaușescu a cântat or­ de școală, nu făcea excepție și recla- multă cremă cu cacao, se vedea prin festivitatea deschiderii anului școlar unul mar potrivit." Cristina DIAC Gheorghiu" certificând statutul de chestra de cameră din Berlin „Con- activist cu studii superioare. O certini muzici", iar dirijorul Herbert primă triere o făcea chiar partidul, Kegel a condus orchestra Filarmoni­ în urmă cu 20 de ani, la 15 septem­ liță! Pentru Ionela!", a strigat într-o care decidea astfel cine este demn cii din Cluj. brie 1989, nava „Mogoșoaia" a fost seară mama ei pe scări după cineva. și cine nu să beneficieze de pre­ Cristina DIAC scoasă din apele învolburate ale Așteptând sicriele... Deci Ionela avea să vină acasă, până Dunării. Cinci zile de disperare pen­ la urmă... tru familii. în sfârșit, puteau să-și „I-au găsit, i-au găsit", s-a împrăș­ JURNALE PERSONALE găsească morții și să-i îngroape creș­ Ioniță era electrician și lucra pe care avea vreo 7 ani. Fetița era urcată Treceam la fel de tăcuți prin fața tiat într-o după-amiază vestea în tinește. Așteptarea a fost teribilă. „Mogoșoaia" de vreo jumătate de pe un pupitru". apartamentului de la etajul al II-lea, bloc, după ce orașul aflase și el că va­ (Urmare din pag. I) Uitându-mă în urmă, îmi vine să cred an. Plecase din Combinatul Siderur­ La câțiva ani de la tragedie, șeful de unde, de la amiază, se auzea nu­ porul fusese scos din adâncuri, cu că nenorocirea fusese parcă însoțită gic, unde accidentele se țineau lanț, de echipaj a dat și singurul interviu mai plâns și țipăt de desnădejde. tot cu morții pe care-i ținea prizo Și universul descris, fără violență, fără polemică, dar și fără unele rețineri de câteva semne premonitoare. la „mai bine". legat de ceea ce se întâmplase la Plânsul așteptării. Și soțul, și singu­ nieri. Părea că trecuse o veșnicie de din alte proze ale aceluiași autor, aparține „obsedantului deceniu": părinți Curgea apa... Ajunsese până la ••• 10 septembrie 1989, pentru postul rul copil plecaseră de dimineață cu când se scufundase „Mogoșoaia" și arestați, copii ce nu-și potface studiile din pricina unor „pete" la dosar, pro­ parterul blocului de pe Siderurgiști­ 10 septembrie, dimineața de televiziune local Mega TV. „Mogoșoaia". Nu se întorseseră. începuseră încercările de a o scoate fesori supravegheați de așa-zișii lor „asistenți" etc. etc. Or, se petrece ceva cu lor ea, apa, care se oprea de atâtea ori „în jurul orei 7:40, când îmbar­ „Un lucru care și acum mă răsco­ „Vezi, a fost semn. Apa, inundația din apă. De fapt, nu trecuse nici mă­ adevărat ciudat cu cei mai avizați dintre criticii ce s-au ocupat de „Melanco­ pe zi și pe care o vedeam mai mult carea pasagerilor începuse, m-am lește este ăla că electricianul de bord de la ei, și cum i-a zis el de Dum­ car o săptămână. lie": s-ar zice că vor să-l spele, ca de un păcat, pe Sorin Titel defaptul c-arfi scris în sticle și bidoane, decât la robinet. dus la schela unde era comandantul a venit cu o fetiță, a lăsat-o la noi și a nezeu și de apă", șoptea o vecină. Copiii n-au avut voie afară în seara un roman politic. Nu e prima oară când constatăm această idiosincrazie a Se inundaseră vecinii de la etajul și marinarul de serviciu. Tot acolo plecat, că avea treabă. Și la comandă A doua zi am luat tramvaiul și aceea. Și nici la balcoane. Dar se au­ criticii de calitate față de romanul politic. De parcă subiectul arfi sau total al II-lea. în limbajul nostru de la șo­ l-am văzut și pe ofițerul de la căpi­ eram eu, comandantul, pilotul și ea, ne-am dus spre port. Priveam și noi zeau piânsetele de peste tot. Veni­ epuizat, sau de rușine din punct de vedere estetic. tron, „s-a inundat Ionela", căci așa o tănie stând de vorbă cu comandan­ care stătea acolo, pe un scăunel, și ne de pe malul Dunării, pe care se adu­ seră sicriele „acasă", adică se opri­ Departe de a fi epuizat, subiectul a fost, de fapt, abia schițat. (...) Când, în chema pe fetița familiei. Pentru tul și cu secundul. în acest timp a ve­ spunea poezii", își amintea șeful de naseră grupuri-grupuri de oameni, seră câteva minute în fața blocului fond, critica se îndepărtează de temă cu dispreț (uneori cu silă), presupunem adulții din bloc, speriați că apa le nit la vapor și electricianul Hodoro­ echipaj de pe „Mogoșoaia". la macaralele care se mișcau în larg, de pe Siderurgiștilor. „I-au pus aco­ că ea confundă originalul cu copiile șifalsurile lui: romanul politic așa cum strică zugrăveala de prin aparta­ gea Ioniță, împreună cu fetița sa de ••• acolo unde trebuie să fi pierit „Mo­ lo, lângă bătătorul de covoare", șop­ afost dorit de regim și uneori și-a găsit executanți zeloși și prea puțin scriitori, mente, se inundaseră „alde Hodo­ 6-7 ani, spunând că vrea să o plimbe 10 septembrie, seara goșoaia". „Mai încolo, spre Bazinul tea o altă colegă de șotron, care tră­ romanul în care lupta dintre comunismul dogmatic și comunismul pur ducea rogea". și pe ea cu vaporul. Electricianul a Nu mai săream elasticul și nimeni Nou, nu se trece, că e pază. Au făcut sese cu urechea la discuțiile părin­ la înfrângerea acestuia din urmă, la persecutarea lui (și eram îndemnați să Ionela, care se pregătea să intre la stat foarte puțin în comandă și a co­ nu se mai juca „de-a v-ați ascunse- acolo morga"... ților și aflase și că „sicriele sunt suspinăm pe nefericirile comunistului idealist ajuns prin închisori, dar con­ școală în acel an, era însă la bunici. borât." Așa și-a început Ionela plim­ lea" în seara aceea. Nu băteam min­ Pentru copii, cuvântul morgă nu foarte mari, că morții sunt umflați, tinuând să fie devotat idealului său). Uneori, chiar scriitori cu darul analizei Nici Ioniță, capul familiei, nu era barea cu „Mogoșoaia". Mărturisirea gea. Nu mai vorbeam de cât de urâtă înseamnă prea multe. Nici „epavă" și n-ai voie să le deschizi ca să-i vezi, sau expresiei, ca Al. Ivasiuc, se conformau tipicului, oferindu-ne niște romane acasă. Dovadă că la un moment dat de mai sus face parte din declarațiile sau plăcută va fi revederea cu „to­ nu e cine știe ce. Noi ne așteptam pentru că miros urât și poți să te îm­ realist-socialiste pe dos, sau ca Paul Georgescu, ce-și joacă (între cinism șifideli ­ a apărut și a început să bată tare în pe care Laurențiu Nenciu, șeful echi­ varășa", la școală ori la grădiniță. Ne prietena de șotron, că doar ce o vă­ bolnăvești". tate) rolul de revoluționar împătimit. Dar astfel de cărți și de atitudini-fără ușă, după ce încercase cu cheia și pajului, le-a făcut în fața anchetato­ îngrămădisem unii într-alții, pe scă­ zusem, sâmbătă, și cum ar fi putut Mult mai târziu am aflat că, în a mai vorbi de cei care confecționează pur și simplu texte după documentele văzuse că era blocată pe dinăutru. rilor și au apărut în cartea-document rile de la blocul de pe Siderurgiști­ ea să ajungă tocmai acolo, pe Dună­ acea seară de cenzură pentru copii, de partid, ca Titus Popovici - n-au nimic de-a face cu romanul politic „Lili, Lili"... Dar Lili, soția, care ve­ „Mogoșoaia, istoria unei tragedii". lor. re, unde au dus niște macarale care a trecut de fapt un singur sicriu prin propriu-zis. Din ele să șefi născut indigestia de „politic" în peisajul totuși cel nise din tura de noapte și adormise Un alt supraviețuitor, Cătătălin Și Ionela? Fetița cu ochi verzi, bre­ plutesc și tot felul de bărci? fața blocului. Pe Ionela au găsit-o mai puțin politizat al Răsăritului: România? S-ar putea să fie una din fără să mai verifice robinetele, nu se Buruiană, avea și el să remarce pre­ ton și obraji sănătoși... Și păpușile ei? Treceau zilele și nopțile în blocul sau au recunoscut-o mai greu. Iar explicațiile ce ne-ar ajuta să înțelegem de ce criticii, în cvasimajoritatea lor, trezea. zența fetiței pe vapor, cu puțin Cea brună, îmbrăcată în costum de pe Siderurgiștilor, cu tăcere pe de sicriul ei a trecut pe „acasă" a doua respiră mai îngăduitor în „jurnalul" lui Radu Petrescu - de altfel, de o certă într-un târziu, după multe stri­ înainte de coliziunea cu nava bulgă­ popular, și cea blondă cu două cozi... o parte, și plâns și țipăt de jale la eta­ zi după cel al tatălui, și doar în fuga calitate estetică-, unde nimic din atmosfera deceniilor obsedante nufiltrează găte, bătăi în ușă și câte un „Dum­ rească: și rochița albastră a Ionelei... „șșșșt". jul al II-lea. Păreau multe și lungi, mașinii. în text, decât într-unul ce cuprinde printre rânduri ecouri, unele îndepărtate, nezeii tăi, Lili, cu apa ta cu tot", ușa „La comandă erau trei persoane: Părinții nu mai strigau de la bal­ pentru niște copii, între freamătul La 10 septembrie, plecase în ulti­ altele mai actualizate, dar mereu atenuate, ale celor suferite de toată lumea, s-a deschis. pilotul Ilicenco Emil, pe care îl cu­ con că e ora de intrat în casă, ci ve­ de pe malul Dunării, și cel de pe ma ei plimbare de vacanță. Și nu deci și de scriitori. în blocul de pe Siderurgiștilor, din noșteam, electricianul vasului, pe neau și ne culegeau, în tăcere, din scările blocului, unde oameni stră­ s-a mai întors vreodată la creioane S-ar putea ca numai o lectură comparată a literaturilor trecute prin aceleași Galați, așa începea a doua săptămâ­ care nu știu cum îl chema, dar îl fața blocului, răspunzând întrebări­ ini urcau și coborau cu haine, mân­ și abecedare. experiențe-deci cele ale Răsăritului-să-i vindece pe criticii români deoinape- nă a lui septembrie 1989. știam din vedere, și fetița acestuia, lor cu „șșșșt". care și lumânări. „Să iei și o căciu- Carmen PLEȘA tență ce tinde să se transforme la rândul ei în obsesie. în orice caz, pentru a feri memoria lui Sorin Titel de un astfel de oprobriu, ni se propune o gamă de distincții: în „Melancolie", evenimentele istorice n-arfi trăite eroic sau pro­ Afară timpul e mult prea frumos ca să nu mă trimită cu gândul și la blematic, ci doar suferite obscur și aluziv de oameni mărunți, eludând astfel moarte... la moartea concretă, palpabilă, la moartea părinților mei. Era la „rețetele" romanului politic, scrie Eugen Simion. în același fel este prezentat fel de frumos afară când am murit tata. în timp ce, în dimineața zilei de „Melancolie" și în postfața lui Livius Ciocârlie ca romanul unei „crize 12 iunie 1957, am ieșit în parc să plimb copiii, nu știam ce nenorocire se abătuse Anul de după.... existențiale pe fondul unor circumstanțe politice determinate". Și, recu- asupra familiei noastre, în zorii acelei zile; nu bănuiam că tata nu mai era. perându-l astfel pe autor, Livius Ciocârlie ne mărturisește temerea sa inițială, (■■■■) (Urmare din pag. I) cunoșteam detaliile precise, știam prin care se zvonise că ea ascultase deoarece o asemenea temă (obsedantul deceniu)„promitea prea puțin în latu­ Mama a murit cu totul altfel. E ciudat cum moartea celor din preajma că la Timișoara „se întâmpla ceva" odinioară convorbirile din diverse­ ra carefăcuse forța scriitorului, și anume accesul lafundamental". noastră ni-i revelează subit sub o altă lumină și ne oferă o altă percepție în decembrie 1989, am revenit care o speriase destul de mult pe le birouri era abandonată. O cu­ Mărturisim că nu înțelegem. Mai întâi, de ce încercarea de a disocia psi­ asupra întregii lor existențe. Tata fusese un admirabil teoretician al vieții și scurt în Transilvania pentru a-mi mama ca să dea telefon în România noștință era nemulțumită că o hismul uman, de a-l atomiza (deoarece acesta a fost scopul regimului tota­ al trecerii ei (am învățat atâtea de la el), dar unele atitudini din ultima plăti școlarizarea la aceeași fabrică să întrebe unde suntem, dacă ni rudă de-a ei, ofițer de Securitate și litar instaurat la noi, și mai este încă) n-ar oferi scriitorului român, așa cum perioadă și, mai ales, împrejurările morții lui mi-au dezvăluit că, pe unde­ de pantofi de unde mi-am dat de­ s-a întâmplat ceva și să ne îndemne diplomat din București, fusese i-a oferit celui rus, ceh, slovac, ungur sau polonez accesul la „fundamental"? va, el se temea de viață. Mama, în schimb, a știut să moară mai bine, ceea misia tocmai în timpul Congresului să fim atente. Cerul reflecta eveni­ amenințată în mod deschis de un (...) Mai avem o nedumerire, de alt ordin. în atât de inteligentele, laudativele, ce mi-a revelat mai adânc și felul ei frontal de a trăi. Vreau să spun, al XIV-lea al PCR. mentele acelor zile, ruptura sânge­ vecin. rafinatele analize consacrate carierei literare a lui Sorin Titel, „Lunga întâmpinând frontal toate încercările vieții, inclusiv cea mai înfricoșătoare Statul român îmi finanțase edu­ roasă de trecut, incertitudinea pre­ în București, toată tinerimea era călătorie a prizonierului" rămâne mereu legată defaza sa pur experimen- - moartea. Ea nu fusese un teoretician al vieții și al morții, dar a fost, se vede, cația universitară; aveam obligația zentului și speranțele pentru viitor. atunci în stradă. Umblam victorioși talistă. (...) Era, oare, „Lunga călătorie a prizonierului" o proză experimen- un practician al lor. Avea, drăguța de ea, o vorbă înțeleaptă pe care o repe­ legală, cum mi se explicase într-o Roșu și negru, culori ireale pentru o pe mijlocul lui Magheru, care acum talistă, sau dimpotrivă, în factura ei post-beckettiană, reprezenta o parabolă ta, din când în când, pentru a ne da și a-și da curaj în împrejurări grele: scrisoare oficială a Ministerului boltă cerească ce varia de obicei ne aparținea. Câștigaserăm, puteam politică, și tocmai aspectul ei parabolic îi asigura un ecou pe plan „Niciodată n-a fost să nu fie cumva; nici acum n-o să fie nicicum". Așadar, Muncii, să muncesc trei ani la locul între gri și albastru. să emigrez acum fără consimță­ internațional? mai teoretic vorbind, mama era, fără să-și dea seama, o partizană a ființei, de muncă primit prin repartiție; Am plătit cei 3.500 de lei la fabri­ mântul nimănui, doar pentru că așa Nu punem aici nici în chestiune, nici în discuție schimbarea de registru conștiința ei nu admitea nimicul. Și moartea ei, așa cum se va vedea, tin­ legal, demisia nu putea exista, însă ca radicalizată peste noapte. Poar­ doream. Ciudat, dar nici în timpul și din a doua parte a carierei literare a lui Sorin Titel: dacă și l-a ales, dea să dobândească ființă întru veșnicie. Poate tocmai de aceea moartea ei juristul fabricii mă sfătuise să-mi ta mare nu mai era păzită ca odi­ nici după Revoluția din 1989, nici înseamnă că scriitorului îi era necesar, Sorin Titel nefiind dintre cei care se a fost cum nu se poate mai frumoasă, iar pentru mine, o mare lecție defelul dau demisia „oral" și să achit ulte­ nioară, se putea intra și ieși ușor. măcar o clipă, nu mi-am pus proble­ conformau modelor sau circumstanțelor. Dar ni se pare injust să se cum ar trebui să învățăm să murim. rior contravaloarea școlarizării. Contabilul-șef fusese pus la respect ma că aș fi putut să nu emigrez, că aș pretindă, așa cum o face Mircea Mihăieș, și nu e singurul, că numai odată Doina Cornea, Jurnal. Ultimele caiete - Atunci, pe drumul spre Alba Iulia, de muncitorii revoluționari, care îl fi putut continua să trăiesc în cu „Țara îndepărtată"Sorin Titel„începe să scrie ca Sorin Titel. Să devină urmat de o convorbire între Doina Cornea, Ariadna Combes, mi s-a întipărit în minte cea mai avertizaseră că ei cunoșteau foarte România. Daca mi-aș fi ridicat aces­ el însuși." Leontin luhas, moderată și consemnată de Georgeta Pop, puternică amintire pe care o am bine ceea ce avusese deja loc la te întrebări, viața mea ar fi fost, Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, București, Fundația Academia Civică, Centrul Internațional de Studii despre 1989: un cer roșu brăzdat de Timișoara. Biroul directoarei era poate, alta. Humanitas, 1 995, p. 211-215 asupra Comunismului, 2009, p. 88-93 nori lungi gri și negri. Deși nu părăsit - stația enormă de telefon, Lavinia STAN JURNALUL NAȚIONAL Marți, 15 septembrie 2 0 0 9 PAGINA 3

ARTICOLUL ZILEI Școlile sunt pregătite să-și primească elevii

O dată cu apropierea deschiderii noului scheme, reprezentări grafice, mulaje, ier­ creat un microatelier cu dotarea materială an școlar și universitar se intensifică efor­ bare până la instrumentarul de laborator corespunzătoare pentru practica produc­ turile în vederea pregătirii minuțioase a și aparatură electronică și electrotehnică. tivă a elevilor. (...) procesului de învățământ, pentru asigu­ La încă cinci licee, cabinetele de matema­ în ultimii ani, Iașiul s-a îmbogățit cu încă rarea tuturor condițiiilor materiale și spiri­ tică au fost dotate cu calculatoare. în con­ o platformă studențească: cea a Politehnicii. tuale, necesare formării pentru muncă și textul pregătirilor pentru trecerea la ge­ Mai precis, Institutul Politehnic s-a mutat pe viață a celor5,67 milioane de elevi și studenți neralizarea învățământului obligatoriu de partea stângă a Bahluiului, de la Podu-Roș caresevorafla în bănci și amfiteatre la data i2ani, în toate comunele unde există numă­ până-n cartierul Tudor Vladimirescu, pe o de 15 septembrie. Amenajarea spațiilor de rul de elevi necesar vorfuncționa, pe lângă distanță de circa un kilometru, fiind aici, în învățământ, a laboratoarelor, cabinetelor și școlile generale, și treapta I de liceu, iar imediata apropiere a zonei industriale, ast­ atelierelor, a căminelor, cantinelor și bi­ 34 din tre ele vor avea și anul Ide școală pro­ fel încât studenții să fie avantajați în a-și bliotecilor, difuzarea manualelor școlare, fesională. (...) efectua practica în producție. Aici sunt asigurarea cadrelor didactice necesare Liceul Agroindustrial din Alexandria: acum clădiri noi, moderne, cu spații de în­ fiecărei unități de învățământ sunt doar apropierea anului școlar seface simțită încă vățământ și laboratoare, cu ateliere-școală câteva dintre preocupările care conferă in de la intrare. Practic, aici pregătirile sunt în­ și hale corespunzătoare de producție, cu aceste zile ambianței din școli nota febrilă a cheiate, așa cum ne spune directoarea uni­ stații-pilot pentru fiecare din cele șase fa­ întâmpinării evenimentelor mult așteptate. tății, profesoara Niculina Militaru, încă de cultăți ale institutului. (...) Noul centru stu­ Apropiatul debut al noului an de în­ la începutul lunii septembrie. „Toate sălile dențesc politehnic ieșean are și o cantină cu vățământ înscrie pe agenda conducerilor de de clasă, cabinetele, laboratoarele, atelierele, o capacitate de 6.000 de locuri, un dispen­ școli și a personalului didactic din județul cele două cămine, cantina, sala de educație sar medical, o sală sportivă polivalentă și Teleorman preocupări majore legate de fizică sunt gata să îi primească pe cei peste alte obiective sociale. asigurarea tuturor condițiilor necesare 1.300 de elevi de la cursul de zi, seral și de la Spații noi pentru învățământ și pentru întregului proces instructiv-educatival celor școala profesională. Știm însă că esențiale cazare s-au realizat în ultimii ani și pentru aproape91.000 de elevi. O atenție deosebită sunt perfecționarea și modernizarea actului studenții de la Universitatea „ALL Cuza", de s-a acordat în cele peste 600 de unități de de predare-învățare. De aceea, ne preocupă la Institutul de Medicină și Farmacie, de la profil spațiilor de școlarizare, efectuării ridicarea nivelului calitativ al mijloacelor de Conservator și Institutul Agronomic. Este lucrărilor de reparații, curățenie și igie­ transmitere și evaluare a cunoștințelor teo­ vorba despre un mare număr de cămine și nizarea sălilor de clasă, laboratoarelor, ca­ retice și practice ale elevilor, cu consecințele cantine, precum și despre o nouă aripă de la binetelor de specialitate, a internatelor și pozitive în procesul formativ. înnoirile sem­ Institutul de Medicină și Farmacie, în care cantinelor. Printr-o bună mobilizare a ele­ nificative ce se produc în acest domeniu se s-a mutat Facultatea de Farmacie. La Insti­ vilor și cadrelor didactice, prin colaborarea referă la crearea unui cabinet metodic inter- tutul Agronimic s-aufinalizat, de asemenea, cu unitățile economice, patronatoare, cu disciplinar, la practica productivă efectuată o serie de noi spații de învățământ, precum sprijinul consiliilor populare, practic aceste acum prin rotația tuturor elevilor, indiferent șiferma didactică, cu activități pentru toate DATE SI STATISTICI lucruri aufostfmalizate în toate localitățile, de profilul de pregătire, în ferma didactică, specialitățile culturilor de câmp, pentru hor- în plus, la Conțești și Prundu vorfi date în unde vom avea și cabinetele de specialitate ticultură, zootehnie etc. Această fermă folosință, începând de la 15 septembrie a.c., -fitotehnie, zootehnie etc." didactică posedă aproape 1.400 ha de teren (Urmare din pag. I) Ca și în cazul liceelor, cele mai puține Agronomic și altul de Medicină. Două noi obiective școlare. Și la Școala generală din comuna Ți­ agricol, o seră legumicolă șifloricolă, un locuri reveneau facultăților cu profil artis­ instituții de învățământ superior mai erau Pentru accentuarea caracteruluipractic- gănești, cu clasele 1-X, am remarcat răspun­ bogat șeptel de animale. Urmau, dar la mare distanță, studenții la tic, frecventate în 1989 de 920 de studenți. la Târgu Mureș - institut de medicină, aplicativalprocesului depredare-învățare, derea cu care s-a acționat pentru pregătirea Având create astfel de condiții, mai bine Medicină și Farmacie (aproape 17.000), Majoritari erau studenții la curs de zi, respectiv de artă teatrală. Câte o Universi­ pretutindeni se acționează în vederea rea­ în cele mai bune condiții a noului an de de 80% din studenții Centrului Universitar economiștii (cu 1.000 mai puțin) și cei care față de colegii lor de la seral sau fără frec­ tate se mai găsea la Craiova, Brașov și lizării programelor de dotare și autodotare învățământ. Iași pot locui in cămine, iar la cantine pot se pregăteau să devină profesori (aproxi­ vență, însă diferența dintre numărul Galați. Respectând profilul economic al cu mijloace de învățământ necesare par­ De la profesorul Marcel Gherghiceanu, servi masa toți cei care doresc acest lucru. mativ 15.000 în întreaga țară). La Filologie, cursanților la zi și cei la seral nu era foarte zonei, la Ploiești se înființase Institutul de curgerii integrale a temelor prevăzute de directorul școlii, am reținut că aici s-a ame­ De menționat că circa 70% din studenții numărul din ce în ce mai mic al locurilor mare. în 1989,10.000 de studenți au fost Petrol și Gaze, la Petroșani un Institut de planurile școlare. Materialul didactic afost najat un nou cabinet pentru limba și lite­ care învață la cursurile de zi sunt bursieri de conducea la o nedeclarată selecție după alt admiși să studieze la fără frecvență. Mine, iar la Constanța - școală superioară refăcut și completat, oferind o gamă boga­ ratura română, iarîn cadrul Asociației eco­ stat. tip de dosar, privilegiați fiind copiii diplo- Instituții de învățământ superior se gă­ pentru ofițerii de marină. tă și diversificată, de la numeroase planșe, nomice intercooperatiste din localitate s-a Scînteia, nr. 1 4.641 /I 989 maților care învățaseră limbile străine seau în zece orașe din România. Dintre Din acest motiv, peste 60% din studenți frecventând școli din capitalele unde pă­ acestea, jumătate aveau statut de centru locuiau în campusuri universitare, dar rinții se aflau la post. Pentru nevoile agri­ universitar, având mai mult de două școli puțin peste 40% mâncau la cantină. Statul RESTITUIRI culturii erau școlarizați la nivel superior superioare. Bucureștiul, Clujul, Iașiul, Ti­ oferea burse la aproximativ 40% din nu­ 6.500 de agronomi și medici veterinari. mișoara și Târgu Mureș păstrau tradiția de mărul total al studenților. 2.400 de studenți dobândeau pregătire citadele ale învățământului superior. Cele în timpul pregătirii superioare, fetele Știri din economie juridică. Statisticile nu specifică însă că în mai multe instituții de învățământ superi­ erau discriminate, cum s-ar spune azi, în majoritatea aveau un statut special datorat or se concentrau la București: Universi­ comparație cu băieții. Timp de trei ani, 10 septembrie Năsăud), încercând să treacă o râpă cu cula cu bena ridicată fără ca șoferul să privilegiilor „lucrătorilor" din Securitate, tatea, Institutul Politehnic, două institute aveau un program săptărrtânal suplimen­ în apropierea comunei Tunici (jud. turma de oi, a căzut în aceasta, iar peste el observe, a distrus doi stâlpi de susținere a Miliție și Armată. Absolvenții școlilor de tehnice, unul de Medicină, Academia de tar de opt ore - pregătirea militară, la care Vrancea) s-a produs o alunecare de teren s-au prăbușit o parte din animale. Ca liniei aeriene de contact, provocând între­ ofițeri de securitate, miliție și armată erau Studii Economice, Academia Militară, se adăugau, pe timpul vacanței de vară, alte care a fectat circa 150 metri din șoseaua urmare, ciobanul a decedat prin asfixiere, ruperea alimentării cu energie electrică pe automat „vărsați" studenți în anul III la fa­ Academia „Ștefan Gheorghiu", trei insti­ două săptămâni de instruire și instrucție națională 2D (Focșani-Târgu Secuiesc). iar 50 de oi au murit. linia dublă 1— circa o oră și pe linia dublă cultățile de Drept. O extraordinară facili­ tute de Artă și unul de Educație fizică și militară. O dată cu diploma de absolvent al S-au luat măsuri pentru semnalizare și 2 - două două ore și 25 minute, perioadă în tate în vremea aceea când facultăți de sport. Al doilea mare centru universitar era învățământului superior, tinerele intelec­ devierea traficului rutier. 12 septembrie care șapte trenuri (cinci de persoane și Drept erau doar la Cluj, Iași, București și Clujul, cu o Universitate, un Institut poli­ tuale erau înzestrate și cu gradul de locote­ în jurul orei 20:50, la trecerea la nivel cu două de marfă) au înregistrat întârzieri de Sibiu (drept administrativ), iar cifra de tehnic, unul agronomic, unul de Medicină nent (în rezervă până la „războiul întregu­ 11 septembrie calea ferată din zona Stației CFR Deva, o aproximativ 420 de minute. școlarizare a nici uneia dintre acestea nu și două de Artă. Urma Iași, unde exista cea lui popor"). Datele cantitative nu sunt însă în jurul orei 14:00, un cioban în vârstă de autobasculantă aparținând Autobazei de Arhiva CNSAS, Fond depășea suta. Ca să reușească în competiția mai veche Universitate, Institutul Politeh­ deplin relevante sub raportul calității învă­ 44 ani, angajat al CAP Uriu (jud. Bistrița- transporturi locale din municipiu, care cir­ Documentar, dos. nr. 8566, voi. 27 unde se ajungea și la 40 de candidați pe nic, Institutul Agronomic, Institutul de Me­ țământului. Certe sunt însă duritatea selec­ câte un loc, tinerii se pregăteau cu anii, dicină și Farmacie și o școală superioară de ției și obligativitatea stagiilor de practică părinții unora cheltuind averi cu me­ artă. în vestul țării, la Timișoara,.exista o în specializarea aleasă. ditațiile. Universitate, un Institut politehnic, unul Cristina DIAC

DIN ARHIVA CC AL PCR A sunat clopoțelul pentru mai bine de 5 milioane și jumătate de preșcolari, elevi și studenți

ÎNVĂȚĂMÂNT DE TOATE GRADELE (învățământ de zi, seral și fără frecvență): 1938/1939 1965/1966 1988/1989 1989/1990 UNITĂȚI ȘCOLARE - total, din care 15897 24.060 27-975 27-557 Grădinițe de copii 1-577 7-627 12.169 12.169 Școli primare și gimnaziale 13-654 14.997 13.768 13.350 Licee 408 589 981 981 Școli profesionale 224 441 788 788 Școli de maiștri - 112 225 225 Instituții de învățământ superior 16 47 44 44

1938/1939 1965/1966 1988/1989 1989/1990 POPULAȚIA ȘCOLARĂ - mii 1-781,3 4-103,1 5.562,6 5.670,0 In procente față de totalul populației 11,4 21,6 24,1 24,5 învățământ preșcolar 90,8 353,7 831,1 833,0 învățământ primar și gimnazial 1-575,5 2.992,8 2-974,5 2-934,0 învățământ liceal 49,3 371,8 1.271,6 1.396,0 învățământ profesional și de maiștri 39,2 254,21 325,9 34i,o învățământ superior 26,5 130,6 159,5 166,0

BAZA MATERIALA - mii 1965/1966 1989/1990 Săli de clasă 78,3 103,7 Laboratoare în învățământul gimnazial, liceal și profesional 4,6 14,5 Amfiteatre, săli de curs, de seminar și de lucrări practice în învățământul superior 1,8 3,5 Laboratoare în învățământul superior 1,5 4,0

ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL - PE TIPURI DE LICEE ÎN ANUL ȘCOLAR 1988/1989 Numărul liceelor Numărul elevilor -mii- Total 981 1.271,6 Licee industriale 642 903,9 Licee agroindustriale și silvice 150 242,6 Licee economice 38 49,3 Licee pedagogice 23 5,2 Licee sanitare 27 12,8 Licee de artă 6 1,8 Licee de matematică-fizică 69 39,6 Licee de științe ale naturii 10 8,2 Licee de filologie-istorie 16 8,2

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL - PE PRINCIPALELE RAMURI ÎN ANUL ȘCOLAR 1988/1989 Numărul școlilor Numărul elevilor TOTAL, din care: 788 313717 Industrie 485 202.968 Construcții și materiale de construcții 59 24.568 Agricultură și silvicultură 156 57-937 Transporturi și telecomunicații 59 15-318 Circulația mărfurilor 28 10.602 • ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR - PE PROFILURI (învățământ de zi, seral și fără frecvență) 1050/1951 1965/1966 1988/1989 1989/1990 Numărul studenților - total 53-007 130.614 159-465 166.000 Tehnic (fără agricultură) 13.908 43.160 103.471 108.600 - ingineri 13.908 43.160 89-657 - - subingineri - - 13.814 Tehnic agricol (inclusiv medicină veterinară) 6.913 9-105 6.234 6.500 Economic 4-650 12.866 14-949 15.600 Medico-farmaceutic 7.618 9-345 16-474 16.800 Universitar-pedagogic 15-325 49-185 15.085 15.180 Juridic 2.464 4-534 2.332 2.400 Artistic 2.129 2.419 920 920 Arhivele Naționale, Fond CC al PCR - Secția Propagandă și Agitație, dos. nr. 1 20/1 989 PAGINA 4 JURNALUL NAȚIONAL Marți, 15 septembrie 2 00 9

anunțuri începea decăderea marii CERERI SI OFERTE mere Oltcit, televizor Star. DE SERVICIU Vând Videorecoreder Național, tele­ ITTA organizează concurs pentru vizor Sport, radio și radiocasetofon ocuparea postului de contabil princi­ auto, pendulă, vitrină, servantă, fotolii pal în conformitate cu prevederile Drobeta, birou Selena, căruț și căluț echipe din Bulevardul Ghencea: Legii 12/1971.______copil, set motor Dacia 1300. CENTROCOOP - Centrala de Con­ Vând egalizator, casete audio înre­ tractări, Achiziții și Producție Alimen­ gistrate, muzică colecție, televizor Sport tară cu sediul în București, încadrea­ și Național, cutie portbagaj fibră sticlă ză în condițiile Legii 12/1971 următoa­ pentru motocicletă, casete video. Steaua - Dinamo 0-3 rele posturi: șef birou aprovizionare, economist principal. CUMPĂRĂRI IPRBC încadrează urgent elec- Cumpăr geacă piele 54, model Data de 9 septembrie 1989 va nai, însă portarul Stelea a fost în zi troniști. deosebit. rămâne în amintirea suporterilor mare. După pauză, Răducioiu a fost Cumpăr frigider Arctic mare, nou dinamoviști, dar în special a antre­ aproape să închidă meciul, însă a VÂNZĂRI sau în garanție. norului Mircea Lucescu. A fost după- ratat incredibil, singur cu poarta Vând Radiocasetofon JVC nou, cort Cumpăr Dacia nouă sau puțin amiaza în care „câinii" au spart blo­ goală. A decis inspirația lui Mircea Izoterm, saltele pneumatice, pat pli­ rulată. cada stelistă și asta chiar în Ghen­ Lucescu, care i-a trimis în teren pe ant, minimașină spălat rufe, stofă Cumpăr motor Volkswagen Golf cea: 3-0, într-un meci cu 30.000 de Timofte și Cezar Zamfir, primul mobilă, autotransformator 500, ca­ Diesel și hârtie fotografică color. oameni în tribună, plus conducerile marcând la prima atingere de balon comuniste ale celor două mari rivale ('76), iar celălalt a închis tabela după la tribuna oficială. Este vorba de Va­ un contraatac de manual, o pasă 15 septembrie 1989 lentin Ceausescu, îngerul Stelei, și genială a lui Sabău și un lob peste Tudor Postelnicu, cel care susținea Silviu Lung (’84). Nervii au cedat, iar 19:00 Telejurnal 21:00 România în lume pe Dinamo, dar numai din prisma Hagi a primit cartonaș roșu după un 19:40 învățământ - cercetare - Documentar funcției pe care o deținea ca mi­ atac dur asupra lui Ionuț Lupescu. producție Redactor Dorin Mitu nistru de Interne, noțiunea de fotbal Autorul primului gol dinamovist, Un an de învățământ sub semnul 21:20 Proiectul Programului-Di- fiindu-i străină. Steaua venea după Dorin Mateuț, și-a amintit de acel marilor împliniri ale patriei rectivă al Congresului al XlV-lea al ani buni de dominație, nu mai fu­ meci: „A fost veselie mare în vestiar Redactor Lucreția Lustig PCR - însuflețitor program de ascen­ sese învinsă de două sezoane, mai la final, iar când am ajuns în Ștefan 2O:OO A munci, a învăța, a cerceta siune a României precis de 104 partide, jucase o semi­ cel Mare ne-au așteptat foarte mulți Spectacol literar-muzical-core- Repartizarea optimă a venitului finală de Cupa Campionilor în pri­ suporteri. A fost meciul nostru, pu­ grafic. Participă formații de pionieri, național pentru consum și acumu­ măvară, însă tehnicianul dinamo- team să le dăm șapte. Erau meciuri șoimi ai patriei, de elevi și studenți lare vist avertizase. „Am cerut 3-4 ani în care ambele echipe se mobilizau 20:40 Congresul al XlII-lea - Con­ Dezvoltarea proprietății socialiste pentru a forma o echipă la Dinamo, extraordinar, nu conta decât victo­ gresul al XlV-lea. Trepte ale înfloririi Redactor Ciprian Enache ceea ce s-a și întâmplat. în acel se­ ria". Președintele de atunci al Stelei, patriei 21:40 Telejurnal zon, nu ne putea bate nimeni, crea­ generalul Nicolae Gavrilă, a recu­ Redactor Alexandru Stark 22:00 închiderea programului sem o mare echipă și o adevărată noscut peste ani că la gruparea din familie. A fost perfect că meciul a Ghencea începuse decăderea: „Nu venit în startul campionatului, eram m-a surprins acea victorie a lui Di­ vremea în vârf de formă. Este adevărat, de la namo, poate doar scorul a fost cam Steaua plecaseră mai mulți jucători exagerat. Adevărul că Steaua înce­ în țară, vremea a fost în general fru­ cuprinse, în general, între 7 și 15 grade, importanți, dar asta conta mai pu­ pea să cadă. Plecaseră Belodedici, moasă și s-a încălzit ușor, exceptând iar cele maxime între 18 și 26 de grade, țin. Pentru Dinamo a fost un mare Bbloni, Pițurcă. în schimb, Dinamo regiunile nordice și nord-estice, unde mai ridicate pe alocuri în sud-vest și succes. îmi amintesc că le-am spus crescuse foarte mult". La finalul se­ a fost răcoroasă, îndeosebi noaptea și sud. Dimineața, pe alocuri, ceață. conducătorilor de atunci că va fi Gabi Balint (dreapta) nu a reușit în acel meci istoric să înscrie în poarta lui Bogdan Stelea FOTO: Revista SPORT zonului, Dinamo avea să recuce­ dimineața. Cerul a fost variabil, mai în București, vremea a fost în gene­ anul nostru", a povestit Mircea Lu­ rească titlul după șase ani. în același mult noros la începutul intervalului ral frumoasă și s-a încălzit treptat. cescu. Partida a fost precedată de pe „circuit închis", mai precis pen­ următoarele distribuții: STEAUA: covici ('53 Cezar Zamfir), Răducioiu timp, roș-albii au câștigat și Cupa în nord și nord-est, unde, pe alocuri, a Cerul a fost variabil. Vânt slab până la aceleași șicane ca înaintea ma­ tru oamenii importanți din Minis­ Lung - Dan Petrescu, Minea, Iovan, (’75 Daniel Timofte). A fost un joc pe României. De partea cealaltă, Steaua plouat slab. în rest, ploile au fost izo­ moderat. Temperaturile minime au jorității meciurilor dintre cele două terul Apărării Naționale. Acest lucru Ungureanu-Mujnai, Rotariu, Hagi, contre, cu mari ocazii de ambele a avut o perioadă de recul, reușind late. Vântul a bătut slab până la mo­ oscilat între 12 și 14 grade, iar cele ma­ echipe. Partida ar fi trebuit tele­ poate fi confirmat de conducerea Ilie Dumitrescu (’61 Balint) - părți și cu un Dinamo care a lovit să-și revină abia după patru sezoane derat. Temperaturile minime au fost xime, între 25 și 26 de grade. vizată de postul național, TVR 1, însă, FRF din acele vremuri. Revenind la Lăcătuș, Negrău. DINAMO: Stelea - prima, deschizând scorul prin dominate ulterior de Dinamo și de în ultimul moment, la intervenția meci, antrenorii Anghel Iordănescu Mihăescu, Rednic, Andone, Klein - Mateuț (’15). Steaua a răspuns prin Universitatea Craiova. oficialilor steliști, s-a transmis doar și Mircea Lucescu au trimis în teren Lupescu, Sabău, Mateuț, Lupu-Vaiș- Dan Petrescu, Hagi, Negrău și Muj- Daniel STAN amintiri ROMÂNIA ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ Ofițerii palestinieni se W ALEGEȚI 1 J (~și au "««nai de Anul nou) Polonezi bătuți de r r:gindiți-vă că orice femeie va fi . ’ederea mărcii nivea super numai la pregăteau și în România de produse cosmetice „Nivea- din »’"‘'«Prinderii Crema NIVEA SUPER - reconfortant și în sortimente ch.nA „ *1 plâcut- grănicerii români • NIVEA SUPER _ c?emăd^^in«6 : cremă hidratanto "sau tonica nutritiva. crema La sfârșitul lunii februarie 1989, Ion șescu a sprijinit direct dezvoltarea te­ zată pe numele reprezentantului • NIVEA SUPER _ (Urmare din pag. I) brațele mamei sale, înconjurat de Coman i-a trimis lui Nicolae Ceau- rorismului în Orientul Mijlociu. Para­ OEP, iar contractul de închiriere, de hidratantâ sau r ’ cremă jucării. Un album minunat. Până în șescu un raport al ministrului Apără­ doxal, liderul PCR a afirmat în repe­ lumină, de telefon etc., să se încheie cremă tonică nutritivă, ambele cu’uliTde Dar a avut loc „afacerea Deprez", iulie 1987, când ușile s-au închis, rii Naționale, însoțit de propria sa re­ tate rânduri că unul dintre principiile conform normelor în vigoare pentru adică vizita președintelui PSC în Ro­ când nimeni, nici părinții lui Aure­ comandare, în scopul aprobării „cere­ fundamentale ale politicii externe ro­ cetățeni români, plata urmând să se mânia și bătaia pe care a încasat-o lian și nici ceilalți părinți nu au mai rii Ambasadei Statului Palestina la Bu­ mânești era cel referitor la neames­ facă în lei de către reprezentantul lângă domiciliul Doinei Cornea. Nu putut să intre în creșă. Chiar și curești privind pregătirea gratuită în tecul în treburile interne ale altor OEP". s-a făcut nimic, și părinții s-au apu­ medicamentele au fost refuzate. Și Academia Militară, începând din anul state. însă acest principiu era afirmat cat să le scrie lui Deprez, lui Martens, nici pediatrul nu a mai putut fi de 1989, a doi ofițeri palestinieni, pe o de Nicolae Ceaușescu doar în cazurile Republica Socialistă România la UNICEF... găsit, o doamnă „perfecta", cu care durată de 3 ani și asigurarea locuințe­ în care liderii politici străini criticau Secret „De trei ani de zile tot suntem dis- țineau legătura de două ori pe lună. lor necesare pentru ei și familiile aces­ regimul comunist de la București, nu Ministerul Apărării Naționale creți, ne mărturisește Jean-Jacques și „Credem că încă mai trăiește, adaugă tora". Ion Coman preciza faptul că Ro­ și în momentele în care liderul PCR Exemplar nr. 1 Virginie Herman, părinții micuțului Virginie Herman, pentru că un alt mânia urma să suporte în întregime sprijinea în mod secret, sub diferite Ministrul Aurelian. Băiatul nostru a împlinit micuț a murit, și părinții au fost cheltuielile de pregătire a ofițerilor forme, Organizația pentru Eliberarea Nr. M. 01624 din 27.02.1989 3 ani la 25 februarie, la orfelinat... înștiințați." Va face Mark Eyskens palestinieni, de circa 547.500 lei, din Palestinei (OEP) sau alte grupări re­ Tovarășului Nicolae Ceaușescu Până în iulie 1987 ne duceam să-l mai multe decât au făcut ceilalți ofi­ Fondul de Solidaritate Internațională. voluționare din Asia, Africa sau Ame­ Ambasada Statului Palestina la vedem la fiecare două luni și stăteam ciali contactați de părinți? Ieșind de Propunerea a fost aprobată de Ni­ rica Latină. București a adresat rugămintea de a la hotel câte o săptămână cu Aure­ la întâlnirea cu el de marți, părinții colae Ceaușescu. Acesta a pus rezo­ Ajutorul acordat de președintele primi pentru pregătire în Academia lian. De fiecare dată îi aduceam ceva nu doar își doreau acest lucru, dar luția „Da" pe recomandarea favora­ României unor palestinieni nu a fost Militară, începând din anul 1989, doi de mâncare și haine, care întotdeau­ aveau chiar și speranțe. bilă trimisă de Ion Coman și a semnat singular. De exemplu, la 4 martie ofițeri palestinieni, pe o durată de na dispăreau până când ne întor­ scurt „N.C.". Apoi, la 2 martie 1989, de 1981, Nicolae Ceaușescu a aprobat o 3 ani și asigurarea locuințelor pentru ceam. Dar nu conta! Eram fericiți, la Cancelaria CC al PCR a fost trimisă notă comună a Secției Gospodărie de ei și familiile lor, cu suportarea chel­ stăteam cu el, ne cunoștea." Și ne o adresă lui Ion Coman și Vasile Milea, Partid și Secției Relații Externe ale CC tuielilor de partea română. arată un album de fotografii cu Aure­ prin care aceștia au fost înștiințați al PCR. în document se preciza faptul Vă raportăm că, potrivit aprobării lian jucându-se, mâncând, zâmbind, despre aprobarea dată de președin­ că lui „Khaled Al-Sheikh, reprezentan­ dumneavoastră, în prezent se află la dormind în brațele tatălui său, în J InfoMina tele României. tul OEP la București, care locuiește pregătire, gratuit, în Academia Mi­ în raportul adresat la 27 februarie temporar la hotelul Kiseleff, i s-a re­ litară, 6 ofițeri palestinieni, împreună 1989 lui Nicolae Ceaușescu - docu­ partizat un apartament în Str. Galați cu familiile, cărora le sunt asigurate SĂ RÂDEM CU El - Ba da, însă voința mea de fier le ment pe care îl edităm în continuare, nr. 26-28, etajul IV, Sectorul 2, aparta­ locuințe. învinge de fiecare dată! generalul-colonel Vasile Milea a mentul 18, întrucât apartamentul din Propunem și respectuos vă rugăm - Soția mea se vaită zilnic că o dor ••• menționat și faptul că „în prezent se Strada Iulius Fucik nr. 8, repartizat ca a aproba: măselele. Un student învață să cânte cu află la pregătire, gratuit, în Academia locuință pentru reprezentantul Orga­ - pregătirea gratuită la Academia - Și nu ați găsit nici un leac? harpa. Vecinul său, nemaiputând su­ Militară, 6 ofițeri palestinieni, împre­ nizației pentru Eliberarea Palestinei, Militară, Facultatea de Arme întru­ - Ba da: îmi astup urechile. feri încercările neplăcute ale dile­ ună cu familiile, cărora le sunt asigu­ continuă să fie ocupat de familia fos­ nite, a celor doi ofițeri, cu asigurarea ••• tantului, îl opri într-o zi și îi spuse: rate locuințe". tului reprezentant al OEP". de către Ministerul Apărării Naționale ECONOMICE - Doctore, am surzit atât de tare - Dragul meu, dumneata cânți cu Extrapolând cheltuielile propuse Totodată, Nicolae Ceaușescu a apro­ a locuințelor necesare; încât nu mai aud nici când tușesc. harpa chiar ca David, numai că nu de Ion Coman și Vasile Milea la între­ bat ca „apartamentul să fie dotat cu - cheltuielile, estimate la 547.500 - Nu e nimic. îți voi prescrie o așa de frumos. gul grup de ofițeri palestinieni aflat la mobilier recondiționat, în stare bună, lei, să fie suportate de la Fondul de So­ ORIZONTAL: 1) Calitatea socială a VERTICAL: 1) O altă calitate esen­ rețetă ca să tușești mai tare. - Și dumneata, răspunse studen­ Academia Militară în anul 1989, din rezervele disponibile la Secția lidaritate Internațională. fiecărui om al muncii. 2) Modalitate țială al fiecărui om al muncii în socie­ ••• tul, vorbești chiar ca Solomon, însă putem afirma faptul că Nicolae Ceau­ Gospodăriei de Partid a CC al PCR, Ministerul Apărării Naționale va de economisire a materiei prime. tatea noastră. 2) O sursă esențială de - Dragă, de câte ori vrei să-ți nu atât de înțelept. șescu a oferit cu generozitate priete­ urmând ca numai unele obiecte in­ lua măsurile ce se impun pentru des­ 3) Oficiu (abr.) - în uzină! 4) Institut prelungire a duratei materialelor și cumperi ceva, mă săruți. ••• nului său politic, Yasser Arafat, un aju­ existente în magazia secției să fie fășurarea corespunzătoare a pre­ de învățământ care asigură cadre instalațiilor. 3) Organizație comer­ - Și găsești că nu te sărut des? - La ora asta vii acasă?, întreabă tor nerambursabil în valoare de procurate din comerț. gătirii celor doi ofițeri palestinieni și pentru producția materială. 5) Relee! cială (abr.) - Penultima lună (abr.). ••• soția. 2.190.000 lei. Dar președintele Româ­ Cheltuielile pentru unele lucrări de respectarea prevederilor Decretului - Folosit la curățenie - Control 4) Rezistența oțelului. 5) Cupe! - Pris- - Aveți un câine foarte frumos. De - Dar nu e decât ora zece, niei nu a oferit sprijin financiar din amenajare a apartamentului, care nu nr. 408/1985 privind apărarea se­ tehnic (abr.). 6) Compuși chimici - nel. 6) Solicitări - Elucidat de la înce­ ce nu mergeți cu el la expoziție? răspunde soțul. propriii bani, ci din taxele și impozi­ pot fi acoperite din fondurile ICRAL, cretului de stat. Folosiți la plăți. 7) La cules! - Tei - put! 7) Unitate de măsură-în tehno­ - Din păcate, nu se pricepe la artă. - Cum zece? Pendula a bătut o tele plătite de cetățenii țării sale, fără precum și pentru unele lucrări de re- Ministrul Apărării Naționale Editura academiei (abr.). 8) Cate­ logie! - Editura tehnică (abr.). 8) Por­ ••• singură dată. o consultare prealabilă a lor. condiționare a mobilierului, să fie su­ General-colonel gorie socială implicată în activitatea ție - Arată direcția - Comparație. - Nu ai mustrări de conștiință - Bine, dar tu nu știi că pendula Totodată, se poate afirma faptul că, portate din fondurile CC al PCR. (ss.) Vasile Milea economică - Produse ale industriei 9) Măsoară timpul (pl.) - întreprinde­ când mergi așa des la restaurant? noastră nu bate zerouri? prin asemenea acțiuni, Nicolae Ceau­ Locuința respectivă să fie reparti­ Dr Petre OPRIȘ textile. 9) Automobil românesc - rea „Automatica" (abr.). 10) A reim- Pronume - Situație. 10) Reanalizată. pulsiona o activitate.

RADIOGRAFII CULINARE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Programul de dezvoltare a apiculturii (1986-1990) 2 ■ ■ ■ în Almanahul Scînteia puteam citi în 1989 un articol numit Pe meleagurile noastre găsim o mențiune în cartea a V-a din muri importante. Or, conform directivelor, în rândul programelor „Itinerar pe planeta albinelor". După o descriere amănunțită, din „Istoriile" lui Herodot: „După cum spun tracii, meleagurile de din­ elaborate privind înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul 4 care cităm câteva caracteristici; „sunt blânde și liniștite în ceasurile colo de Istru sunt împânzite de albine și din cauza lor este cu ne­ al XlII-lea al PCR, este jalonat și Programul de dezvoltare a apicul­ de muncă, preocupate până la uitarea de sine, calculate în tot ce putință să pătrunzi mai adânc în ținut". Alți scriitori se referă turii în perioada 1986-1990". Acest program prevedea ca Ministe­ întreprind, curajoase și prevăzătoare, tenace și dezinteresate, tră­ despre faptul că mierea era frecvent folosită în alimentația locuito­ rului Agriculturii, Ministerului Silviculturii, organelor agricole ju­ iesc după legi complicate, executând în bezna stupului lucrări care rilor de pe teritoriul actual al României. Și, nu în ultimul rând, co­ dețene și gospodăriilor populației le revin în această perioadă im­ ! ■ ating perfecțiunea", putem afla și o scurtă istorie a albinelor. merțul cu ceară și miere era din plin practicat de autohtoni. Pri­ portante îndatoriri privind dezvoltarea intensivă a apiculturii prin 6 Aflăm că oamenii de știință afirmă că au apărut în urmă cu 20 de mele atestări documentare privind albinăritul pe meleagurile creșterea numărului familiilor de albine și, implicit, obținerea milioane de ani. Albina a traversat Egiptul faraonic, însemnele ei noastre datează din secolul al XI-lea în Transilvania și secolele unor producții sporite de miere, paralel cu realizarea unor noi sor­ dăinuind pe pereții piramidelor, pe obiectele de cult, în hieroglife. XIV-XV în Moldova și în Țara Românească. timente de produse apicole și derivate apicole. Programul preciza 7 B A poposit în antichitatea orientală, textele sacre mărturisindu-i Articolul informează cititorul și cu privire la existența Comple­ și o serie de îndatoriri, de sarcini care vizează sporirea constantă prezența. S-a fixat în Europa și se știe că vechii greci au făcut din xului apicol de la Băneasa, în cadrul căruia își desfășoară activita­ și ritmică a patrimoniului apicol național. Cum? „Prin creșterea 8 albină și miere emblemele elocinței. în anul 343, Aristotel dădea tea Combinatul apicol pentru producerea bazei tehnico-materi- efectivului familiilor de albine din unitățile de stat, cooperatiste amănunte despre organizarea anatomică, psihologia albinelor, ale necesare practicării apiculturii, Institutul de cercetare și pro­ și gospodăriile populației, prin cuprinderea în activitatea apicolă maladiile care o pot măcina și observă printre micile vietăți exis­ ducție pentru apicultură, precum și Liceul Agroindustrial - primul a unui număr cât mai mare de oameni ai muncii de la orașe și sate 9 ■ tența uneia mai mari care, deși avea ac, nu se servea de el. din țară cu profil apicol. Acest complex dovedea că apicultura a de­ de toate vârstele și profesiile, prin asigurarea polenizării saturate, 1 ■ Tot din rândurile articolului aflăm că apicultura ca știință încdpe venit „o componentă principală a economiei naționale". Autorul cu ajutorul albinelor, a culturilor agricole entomofile, în scopul 10 să se dezvolte abia în secolul al XVIl-lea. Pas cu pas, știința încearcă articolului detaliază: „Directivele adoptate de cel de al XlII-lea Con­ creșterii cantitative și îmbunătățirii calitative a producțiilor să lumineze partea necunoscută a vieții acestor insecte pe cât de gres al partidului asigură cadrul favorabil dezvoltării, în contex­ agropomicole." stranii, pe atât de invidiat prin modul lor de organizare. tul creșterii producției agricole vegetale și animale, a acestei ra­ Carmen DRĂGAN Informația Bucureștiului, 1 989

Director: Marius Tucă Editori: Lavinia Betea (șef secție Istorie recentă), Cristina Diac, Aorin Mihai, llarion Țiu, Alexandra Zotta (redactori secția Istorie recentă) Design: Daniel Borangic Redacția: Carmen Pleșa, Dr Petre Opriș, Pagini realizate cu AiiW* NhțMs ?.• 1 Andreea Sminchișe, Daniel Stan, Carmen Drăgan, Eliza Dumitrescu, Adela Cristina Teodorescu, Andrei Stoicu, Ramona Vintilă Fotografii: Arhivele Naționale Ilustrație: Mihai Stănescu Telefon: 021 318 20 37 sprijinul AGERPRES 'x AGERPRES

JURNALUL ROMÂNIEI 1989 - ACUM DOUĂZECI DE ANI e-mail: [email protected] Layout: Claudia Mîțoi Procesare imagine: Ileana Caloteasa, Robert Tătaru Corectură: Daniela lonescu, Emanuela Bargan, Mihaela Coaje Tiparul executat la: Tipografia INTACT