DOAR PRIN COOPERARE PUTEM OBŢINE O PIAŢĂ ASIGURATĂ DE DESFACERE 4 MEDIA Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” nr. 20 (83), 17 decembrie 2010
CITIŢI ÎN NUMĂRUL CURENT: De ce cresc prețurile la alimente? ÎN MOLDOVA ROADA DE MERE ESTE LA ACELAŞI NIVEL CA ŞI ÎN ANUL TRECUT Prețurile la legume pe piețe- mari și la prețuri bune, iar la mo- le angro din țară nu înregistrează ment piața internă este invadată fl uctuații mari, totuși se atestă o de legume de import, care sunt mai tendință de creștere, afi rmă exper- scumpe”, afi rmă Andrei Zbancă. ții Federației Naționale a Agricul- Un alt factor care duce la crește- torilor AGROinform. Procesul este rea prețurilor, potrivit specialistu- determinat de răcirea timpului, lui, ar fi marja comercială adăuga- 4 tendințele pe piețele conexe, cere- tă de intermediari. Spre exemplu, rea sporită, micșorarea numărului dacă un kilogram de tomate a fost SITUAŢIA ECONOMICĂ A EUROPEI de operatori pe piețele de referință comercializat, în luna noiembrie, ESTE ÎNGRIJORĂTOARE și nu în ultimul rând, de creșterea la piețele angro din țară, la prețul prețurilor la ofertele de la producă- mediu de 22 lei, același kilogram torii autohtoni. ajunge prin intermediul rețelelor Andrei Zbancă, specialist agro- de supermarketuri și piețele agri- business din cadrul Federației cole cu amănuntul la consumatorul AGROinform afi rmă că creșterea fi nal la preț cu cca. 50 la sută mai prețului la produsele alimentare se mare – 30-35 lei/kg. datorează mai multor factori. Prețurile de consum s-au ma- 5 “Pe piețele vecine, prețurile la jorat luna trecută cu 0,6 %, față de produsele horticole sunt în creș- luna octombrie, potrivit Biroului GENERAŢIA CARE ÎŞI IUBEŞTE PATRIA tere, pentru că în anul curent nu Național de Statistică. Totodată, în s-a obținut cantitatea de producție raportul prezentat de BNS se preci- prognozată, astfel oferta a scăzut zează că de la începutul anului, in- și nu asigură cererea de pe piață. dicele prețurilor de consum a cres- Producătorii moldoveni au expor- cut, în medie, cu 6,7 % (infl ația). tat producția obținută în cantități (Continuare în pag. 3) 6
PRODUCĂTORII MOLDOVENI NU DISPUN DE CAPACITĂŢI ADECVATE DE PĂSTRARE A LEGUMELOR
8-9
ZMEURA O CULTURĂ PROFITABILĂ
11 CERERI ŞI OFERTE PERIOADA 25 OCTOMBRIE 25 NOIEMBRIE 2010 13-15 Acum - mai simplu şi mai accesibil! www.agravista.md CEL MAI COMPLET PORTAL AGRICOL DIN MOLDOVA www.microinvest.md
Federaţia Naţională a Agricultorilor Departamentul lobby şi dezvoltarea reţelei Departamentul Agrobusiness şi Marketing Departamentul Cooperare din Moldova AGROinform Aurelia Bondari – Directori Executiv, 23 56 98 Andrei Zbancă – Director Departament, Iurie Fală – Director Departament, 21 02 26 Bd. Ştefan cel Mare 123V Iurie Hurmuzachi – Director Adjunct, 23 56 97 specialist superior agrobusiness, tel 23 77 30 Grigore Daraban – specialist cooperare, 21 02 26 MD – 2004, Chişinău, Moldova Angela Turuta – specialist principal dezvoltarea organizaţională, 23 56 98 Tatiana Vasiliţa – specialist principal marketing, 23 56 96 Rodica Garştea – specialist principal extensiune, 23 56 01 Tel (+373 22) 23 56 01, fax (+373 22) 23 78 30 Liliana Beregoi – Specialist Relaţii cu Publicul, 23 56 98 Maria Cervatiuc – specialist principal marketing, 23 56 96 Ghenadie Sandu – specialist extensiune, 23 56 01 2 PREŢURI z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
În Moldova roada de mere Producția de porumb este la același nivel ca și în anul trecut este cu 400 mii tone mai mare, În Moldova recolta de (+20 mii t), în sumă totală de mere în anul curent a consti- 35 mil. dolari. comparativ cu anul 2009 tuit 300 mii tone, ca și anul “În mare parte produc- În Moldova producția totală rumbului practic s-a dublat, pînă trecut, în timp ce exporturile ția de mere a fost exportată de porumb în anul curent con- la 2,5-2,8 mii lei pentru o tonă. de mere s-au majorat, a comu- pe piața Federației Ruse, în stituie 1,5 mil. tone, ceea ce este Specialistul a menționat că nicat șeful Direcției fi totehnie, Ucraina, Belarus, Kazahstan mai mult cu 400 mii tone față de din roada anului curent au fost semenologie, horticultură și și Irak, iar cel mai puțin - în 2009. exportate deja circa 6 mii tone pepinierit din cadrul Ministe- Turcia, Polonia și România”, a Specialistul principal al Di- de porumb în țările Uniunii Eu- rului Agriculturii și Industriei subliniat specialistul. recției fi totehnie, seminologie, ropene și în Asia Mijlocie, iar în Alimentare, Mihai Suvac. Potrivit lui, printre cele horticultură și pepienerit din ca- Belarus a fost exportat porumb Potrivit lui, în Moldova mai mari probleme cu care drul Ministerului Agriculturii și pentru semințe. productivitatea de mere a se confruntă producătorii de Industrie Alimentare, Ion Guci, “În acest an Moldova este asi- constituit circa 4 tone la hec- mere este lipsa frigiderelor a spus că acest lucru a fost deter- gurată sută la sută cu producție tar. Fabricile de conserve au pentru păstrarea fructelor, minat de condițiile climaterice de porumb și hrană pentru ani- achiziționat aproximativ 66 precum și lipsa caselor de am- favorabil, productivitatea medie male. Pentru consumul curent mii t de mere la prețul de 1-1,8 balare. ajungînd la circa 4 tone la hectar au fost redirecționate în jur de lei pentru un kg, ceea ce este În Moldova există peste față de 2,7 tone la hectar în anul 870-880 mii tone de porumb”, a de două ori mai mult decît 111,4 mii ha de livezi de mere, trecut. încheiat Guci. anul trecut, dintre care 95 mii ha sunt pe Potrivit lui, deși roada de În 2010 în toate raioanele Suvac spune că în prime- rod. Cele mai multe livezi se porumb este bogată, în acest an Moldovei au fost cultivate circa le 10 luni Moldova a exportat afl ă în raioanele Briceni, Oc- prețul de comercializare a po- 254 mii ha cu porumb. circa 115 mii tone de mere nița și Dondușeni.
Fără brazi de import Defi cit de vinete pe piețele în acest an angro din țară În această săptamână atât experții Dacă anii trecuți, pentru sărbătorile de iarnă au AGROinfom, cât și operatorii de pe piete- fost aduși din Ucraina peste 80 de mii de brazi, în le angro din țară au remarcat o creștere a acest an nu a fost importat niciunul, arată statistica prețului pe segmentul de vinete cu 10-15%. vamală. La moment, prețulul vinetelor s-a stabilit la Autoritățile au decis, că pentru a proteja piața au- nivelul de 28 lei/kg. Productia este net de tohtonă, să dea undă verde doar pentru comercializa- import. rea brazilor crescuți în pepinierele ocolurilor silvice Pe piețele angro din regiuni se simte un din țară. defi cit de acest produs, vinetele fi ind comer- În acest an, pe piață vor fi scoși pentru vânzare 28 cializate doar la piața angro din Chișinău. de mii de brazi, față de 29 mii în anul trecut. Agenția Experții afi rmă că astfel de majorări de Stat Moldsilva a anunțat că anul acesta brazii natu- au loc din cauza ofertei nesemnifi cative rali vor costa cu 10 la sută mai mult decât anul trecut. de acest produs pe piața internă. În ajun Prețurile din anul trecut variau între 100-150 de lei. de sărbători cererea înregistrează creșteri Pe de altă parte, amenzile pentru exploatarea fo- usoare, iar trendul prețurilor rămâne a fi în restieră ilegală și deteriorarea copacilor sunt mult mai creștere. mari – până la o mie de lei. Sursa: agravista.md
Federaţia Agrigultorilor AGROinform prezintă preţurile săptămânale angro la fructe şi legume pe 5 pieţe din Moldova Informaţia despre preţurile săptămânale o puteţi accesa pe www.agravista.md 16.12.2010
Piaţa agricolă Edineţ Piaţa angro Bălţi Piaţa angro Chişinău (Albişoara) Piaţa agricolă Ungheni Piaţa agricolă Cahul Denumirea produsului minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu LEGUME Ardei dulce ------25,00 45,00 35,00 ------Cartofi 3,50 4,00 4,00 3,20 6,00 4,00 4,00 7,00 5,00 5,00 6,00 6,00 4,00 4,50 4,00 Castraveţi ------16,00 18,00 16,00 23,00 25,00 25,00 - - - Ceapă galbenă 4,50 5,00 5,00 4,50 5,00 4,50 4,00 5,00 4,50 5,00 6,00 6,00 3,50 4,50 3,50 Ciuperci Shampinion ------30,00 30,00 30,00 - - - 35,00 35,00 35,00 Morcov 4,00 6,00 5,00 4,00 6,00 5,00 6,00 7,00 6,00 5,00 9,00 7,00 5,00 5,00 5,00 Ridiche neagră 3,00 4,00 3,00 4,50 5,00 4,50 3,00 4,00 3,50 - - - 3,00 3,00 3,00 Ridiche de lună ------10,00 15,00 10,00 5,00 5,00 5,00 - - - Roşii de seră 23,00 23,00 23,00 20,00 22,00 22,00 20,00 25,00 23,00 18,00 28,00 25,00 - - - Sfeclă de masă 4,00 4,50 4,00 4,50 5,00 4,50 3,50 5,00 4,00 5,00 6,00 5,00 3,00 3,00 3,00 Usturoi 35,00 35,00 35,00 40,00 45,00 40,00 30,00 40,00 35,00 45,00 50,00 45,00 39,00 39,00 39,00 Varză 3,50 4,00 3,50 3,50 5,00 4,00 3,00 4,00 3,50 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 Vinete ------28,00 28,00 28,00 ------FRUCTE Banane ------15,94 16,21 16,21 - - - 15,00 15,00 15,00 Grepfrut ------17,00 18,00 18,00 - - - 19,00 19,00 19,00 Lămâi - - - 18,00 18,00 18,00 16,00 17,00 17,00 - - - 17,00 17,00 17,00 Mandarine - - - 13,00 13,00 13,00 15,00 16,00 16,00 - - - 15,00 15,00 15,00 Mere 4,00 8,00 5,00 - - - 4,00 11,00 6,00 5,00 6,00 5,00 5,00 8,00 5,00 Mere Golden 4,00 7,00 6,00 6,00 6,00 6,00 4,00 7,00 6,00 6,00 7,00 6,00 7,00 7,00 7,00 Mere Idared 4,00 6,00 5,00 - - - 5,00 8,00 6,00 6,00 7,00 6,00 - - - Mere Rihard 6,00 8,00 6,00 8,00 8,00 8,00 5,00 8,00 6,00 7,00 8,00 7,00 - - - Miez de nucă ------60,00 60,00 60,00 Portocale ------15,00 17,00 16,00 - - - 15,00 15,00 15,00 Prune uscate 24,00 25,00 24,00---15,00 20,00 20,00 15,00 25,00 22,00 - - - Struguri albi de masă 19,00 20,00 20,00 18,00 19,00 19,00------Struguri de masă Moldova 19,00 20,00 20,00 20,00 22,00 22,00 20,00 20,00 20,00 ------Struguri roşii de masă 22,00 22,00 22,00---20,00 23,00 23,00 ------nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z OPINII 3 EDITORIAL De ce cresc prețurile la alimente?
Continuare. Început în pag. 1
Creșterea prețurilor medii de consum în noiembrie față de oc- tombrie a fost determinată de ma- jorarea prețurilor la produsele ali- mentare cu 1,2 % și nealimentare cu 0,6 %. Astfel, în noiembrie am Liliana BEREGOI plătit cu circa 10 % mai mult pen- tru uleiul vegetal. În același timp, s-au scumpit roșiile și castraveții Timpul are o singură de seră, cu 19 % și respectiv 23 %, direcție, el nu se mai iar varza și ardeii dulci sunt mai scumpi cu 16 % și respectiv 10 %. întoarce niciodată Comparativ cu perioada simi- lară a anului trecut, prețurile la le- Mă deranjează indiferența gume înregistrează creșteri și mai și nu agreez oamenii care lasă pronunțate: la roșii și castraveți cu lucrurile să decurgă de la sine, 40-100%; la morcov și varză cu 20- care nu se implică și nu doresc să 30%; la cartofi cu 20-35%. Creș- schimbe ceva în viața lor, chiar terea este determinată, în primul dacă sunt deranjați și nemulțu- rând de seceta din anul curent din miți. Nu scriu întâmplător aceste Ucraina și Rusia. rânduri... “Creșterea prețului la lapte se Sunt convinsă că la moment datorează faptului că în perioada distribuție a lactatelor, ca urmare sarciuc a justifi cat prețul ridicat la producției interne, au ajuns să im- toată societatea moldovenească rece a anului producția de lapte a scumpirii serviciilor de trans- produsele lactate, măsura fi ind so- porte majoritatea produselor. este în așteptarea unor schimbări este în scăderea, ceea ce generează port, inclusiv a creșterii prețurilor licitată de producătorii alertați de “Este o speculă care apare la în bine, unor timpuri mai bune în creșterea prețului la materia pri- la benzină și motorină, mai spun scumpirea benzinei și motorinei. raft, nu este nicidecum vorba de care să nu mai fi m săraci și străini mă. Nu este primul sezon în care experții din domeniu. Ei mai spun „Fiecare companie trebuie să-și producători și procesatori, excep- la noi acasă, să nu mai fi m nevo- prețul la lapte, resurse energetice, că există o tendință de creștere a mențină rentabilitatea afacerilor”, tând acolo unde prețurile au cres- iți să ne căutăm locuri de muncă nutrețuri a crescut”, afi rmă Andrei costurilor ambalajelor, în plus ar a declarat ministrul Agriculturii în cut jusifi cat și aici discutăm despre în alte țări. Și nu văd nimic rău în Zbancă. trebui să fi e luat în calcul creșterea cadrul unei ședințe care s-a desfă- făină, uleiul de fl oarea soarelui, acest lucru, îmi pare rău doar că Majorarea în ultimele luni a pre- prețurilor la resursele energetice și șurat la Ministerul Agriculturii și lapte și produse lactate. Prețurile tot mai des așteptăm ca această țurilor de achiziție a laptelui cu 25- infl ația. Industriei Alimentare, unde au fost la produsele lactate sunt infl uen- schimbare să se producă fără im- 30 la sută, precum și creșterea cu „Prețurile la materia primă convocați mai mulți producători de țate de cantitatea mai scazută pe plicarea noastră... până la 15% a costurilor de transport sunt înalte, ca urmare prețurile nu lactate. perioada de iarnă, când întotdeau- Am mai trecut printr-o cam- a scumpit lactatele. Astfel explică puteau fi ținute în frâu, ele urmau Și România este afectată de na prețul a crescut cu 3-4%, dar și panie electorală care nu a adus Victor Cibotaru, directorul general să fi e ridicate mai devreme sau mai majorarea prețurilor la produsele de creșterea prețului la furaje, din mari schimbări, deși sincer nici al companiei „JLC Grup” scumpi- târziu”, este de părere analistul alimentare. Numai în luna noiem- cauza creșterii prețului la grâu și la nu se prevedea ceva de genul ăsta. rea lactatelor cu până la 6 la sută. economic Viorel Chivriga. El mai brie prețurile la mâncare au cres- porumb”, spune Dragos Frumosu, Și până la urmă, fi ecare cu pro- „De câteva luni procurăm lapte mai spune că aceeași tendință de majo- cut cu 10%. Comparativ cu luna liderul Federației Sindicale din In- blemele lui: țăranul cu pământul, scump, ca urmare au crescut costuri- rare a prețurilor la lactate se obser- precedentă cea mai mare creștere dustria Alimentară românească. ciobanul cu oile, iar politicienii cu le de producție”, a declarat el, adău- vă și în Ucraina și Rusia. de preț s-a înregistrat la cartofi cu Ministerul român al agriculturii campaniile electorale. S-au făcut gând că 50 la sută din costul produc- Litrul de lapte s-a scumpit cu 9,98%, prețul acestora majorându- vede soluția prin afi șarea la produ- promisiuni, și ca să nu fi u prea pe- ției le formează prețurile la lapte. circa 20-25 de bani și costă 7,10 lei, se cu nu mai puțin de 36,39% față sele comercializate în magazine a simistă sper că ele se vor realiza. Managerul mai spune că în pe- prețurile la brânză au crescut cu un de sfârșitul anului trecut. doua prețuri. Ministrul Agriculturii, Poate că cu mult greu, dar rioada de iarnă tradițional scade leu, până la 30,5 lei pe kilogram, De asemenea, în categoria pro- Valeriu Tabara, vrea ca pe etichete se va porni din loc și carul mol- colectarea laptelui, mai ales din iar prețul la smântână a urcat de la duselor alimentare, a crescut și să fi e afi șat atât prețul de intrare în dovenesc. Nu știu în ce direcție sectorul individual, ca urmare cresc 24,6 lei la 27,6 de lei. prețul ouălor cu 7,95%, fata de oc- magazin, cât și cel fi nal, care inclu- va merge el, să sperăm că în cea prețurile. „Este o tendință sezoni- Pe de altă parte, scumpirea tombrie, în timp ce prețul fructelor de adaosul comercianților. Tabără corectă. eră”, în primăvară-vară prețurile lactatelor a stârnit nemulțumiri în proaspete s-a majorat cu 4,32 %, este de parere că această măsură ar Până atunci ar fi bine să nu ră- scad din nou. Pe de altă parte, „în rândul crescătorilor de animale. Ei iar cel al făinii cu 3,52%. putea duce la dispariția unor taxe mânem indiferenți la tot ceea ce se lume, dar și în Republica Moldova afi rmă că prețul de achiziție a ma- Cum se explica aceasta crește- impuse producătorilor, iar astfel întâmplă în jurul nostru, să întin- cresc prețurile la alimente”. teriei prime nu s-a schimbat. re? Specialiștii din industria ali- prețurile vor scădea. dem o mână celor care au nevoie Au crescut nu numai costurile Amintim că săptămâna trecută mentară românească dau vina pe de ajutor, să ne spunem părerea la de colectare a laptelui, dar și de ministrul Agriculturii Valeriu Co- speculă, dar și pe faptul că, în lipsa Liliana BEREGOI momentul potrivit și poate sună demodat, dar trebuie să devenim mai buni, mai toleranți, mai har- nici, mai săritori la nevoi, mai fe- riciți, mai sănătoși… Nu uitați că Întreprinderile din Moldova aplică practici performante timpul are o singură direcție, el nu se mai întoarce niciodată. de gestionare a raselor înalt productive de vaci pentru lapte
Întreprinderea agricolă To- Activitatea voluntarului s-a precum și ajustarea grajdurilor electrică, alimentare cu apă și tal-Gnatiuc SRL din satul Fun- axat pe asistarea gazdei în apli- conform standardelor moderne de depozitare a gunoiului. De durii Vechi, raionul Glodeni, carea practicilor adecvate pen- pentru fermele de lapte. asemenea, ferma utilizează un
PUBLICAȚIE PERIODICĂ a asimilat, în perioada 6-16 tru procesul de adaptare și gesti- SRL Total-Gnatiuc a fost fon- frigider cu capacitatea de 700 A FEDERAȚIEI NAȚIONALE A AGRICULTORILOR DIN MOLDOVA decembrie curent, practici mo- onare ulterioară a celor 20 de ju- dată în anul 2004, iar în 2008 a de litri și preconizează extinde- Redactor-șef: Liliana BEREGOI derne de îngrijire a vacilor de ninci de rasa Simmental, impor- inițiat investiții în producerea rea în timpul apropiat a capaci- lapte de rasa înalt productivă tate recent din Austria. În acest laptelui. La moment, întreprin- tăților de păstrare și separare Machetare: Victor PUȘCAȘ Simmental, cu asistența unui sens, au fost elaborate programe derea dispune de o fermă de vaci a laptelui. În 2009, aici a fost Adresa redacției: expert american. David Zie- de asigurare a unei nutriții opti- cu capacitatea de 36 de capete. construit un depozit pentru fu- MD-2004, Chișinău, gler este savant al Universității me pentru animale, supraveghe- Până acum, ferma dispunea de raje și au fost procurate mașini bd. Ștefan cel Mare, 123 V. din Minnesota și a fost selectat re a stării de sănătate și caranti- circa 20 de viței pentru îngrășare agricole pentru prepararea nu- Tel.: 23-56-98 prin concurs pentru a acorda nă, precum și de minimalizare a și 30 de vaci de lapte din rasele trețului. e-mail: [email protected] acestei întreprinderi asistență stresului produs de transportare autohtone, de la care în sezonul SRL Total-Gnatiuc gestio- www.agravista.md pe bază de voluntariat în cadrul și schimbarea locului. Totodată, estival se obțineau în medie 400 nează în prezent 13 ha de teren Comanda nr. 2340 Programului De la Fermier la expertul a instruit angajații în- litri de lapte pe zi. agricol pentru cultivarea, în spe- Fermier, implementat în țara treprinderii în ceea ce privește Ferma este echipată cu sis- cial, a lucernei și porumbului și Tiparul executat la tipografi a noastră cu suportul financiar adăpostul și îngrijirea necesa- teme de evacuare a gunoiului, arendează de la primăria locală «PRAG-3» al USAID. ră juncilor la fătare și vițeilor, ventilare naturală, iluminare 10 ha de pajiște. 4 ISTORII DE SUCCES z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 Doar prin cooperare putem obține o piață asigurată de desfacere
„În anul 2001 ne-am găsit 12 entuziaști și am decis să fondăm coope- rativa. La început nu gă- seam o încăpere potrivi- tă pe care să o arendăm. Cota de participare a membrilor era de 150 lei – bani insufi cienți pentru a procura un imobil. Am fost nevoiți să luăm un credit și am cumpărat în- căperea pe care o deținem la moment”, relatează președintele cooperativei, Vasile Gheorghiță.
Președintele spune că necesita- Toamna se colecteză zilnic în jur de întrețin câte o vacă pentru necesită- tea de cooperare a venit din nevoia 2 tone de lapte, iar vara peste 5 tone. țile familiei, iar surplusul îl realizea- de a facilita activitatea producători- Cooperativa dispune de utilaj ză în cooperativă. lor, de a obține o piață de desfacere de pasteurizare și ambalare, ast- Vasile Gheorghiță spune că din și procurări pe care nu le poate obți- fel o parte din laptele colectat este păcate vara este colectată o cantitate ne fi ecare persoană în parte. pasteurizat și ambalat, iar ulterior mare de lapte, iar fabricile nu reu- „Avantajele cooperării ar fi : o comercializat la magazine. Laptele șesc să-l prelucreze. Iarna situația piața de desfacere asigurată, nu neprocesat este transportat la mini- este inversă. poate fi ecare gospodar să meargă la fabrica de producere a cașcavalului Cooperativa Vita-Lact a benefi ci- piață cu 2-3 litri de lapte, dacă le co- din Brăviceni. at de asistență din partea Federației lectăm împreună, le realizăm împre- Laptele pe care îl prelucrează co- Naționale a Agricultorilor AGROin- ună mult mai ușor. Deținătorul de operativa la moment este solicitat, form în cadrul proiectului „Coopera- bovine nu-și poate permite să procu- dar sunt întâmpinate difi cultăți la re pentru sporirea veniturilor”. re tot utilajul necesar, fi ind cooperat încheierea unor contracte de durată „Ne bucurăm de asistență tehni- benefi ciază de servicii la prețuri mai de livrare a laptelui-unicul produs de că din partea specialiștilor Federați- mici”, spune Gheorghiță. care dispune cooperativa la moment. ei și le suntem recunoscători pentru Cooperativa Vita-Lact prestează „Pentru viitor preconizăm să investițiile de timp, cunoștințe pe servicii de colectare și răcire a lapte- prelucrăm 80 la sută din laptele co- care le-au făcut în cooperativa noas- lui, servicii veterinare, farmaceutice, lectat. Intenționăm să producem: tră”, precizează Gheorghiță. de consultanță în producerea lapte- lapte pasteurizat, brânză, smântână, „Altor producători care intențio- lui, însămânțare artifi cială, produ- chefi r și unt. Produsele vor fi comer- nează să se coopereze le-ași spune să cerea nutrețurilor calitative, servicii cializate în orașele Șoldănești, Rezi- fi e realiști și nu-și facă mari iluzii cre- mecanizate de preparare a furajelor. na, Orhei și Chișinău”, spune preșe- zând că din primul an veniturile se vor Membrii cooperativei, 413 la număr dintele cooperativei. dubla. Pentru o activitate productivă a sunt locuitori ai satului Ignăței și ai Cooperativa caută căi de solu- cooperativei se cer investiții și răbda- altor două localități învecinate. ționare a tuturor problemelor cu re. Cooperativa trebuie să se bazeze Activitatea Vita-Lact a început care se confruntă membrii. Totuși, pe trei piloni: încredere, democrație și doar cu colectarea laptelui la un sin- producerea laptelui este sezonieră, transparență. De roadele cooperativei gur punct, în prezent cooperativa iar în regiune nu activează fermieri se pot bucura copii și nepoții noștri”, a dispune de 12 puncte de colectare a care să facă investiții în mini-ferme. încheiat președintele cooperativei. laptelui. Membrii sunt persoane fi zice care Liliana BEREGOI Producătorii de lapte cer susținere fi nanciară pentru dezvoltarea sectorului zootehnic În cadrul unei ședințe speciale, El a menționat că în condițiile laptelui”, a precizat Cociu. tivitatea, deoarece productivitatea mai mulți producători de lapte s-au în care există persoane care doresc Potrivit lui, chiar dacă prețul la unei vaci la moment este de 8-10 plîns că statul nu le acordă subven- să-și dezvolte afacerea, însă nu au lapte s-a majorat cu 20-30% și con- litri de lapte pe zi, însă pentru a ții pentru dezvoltarea și moderniza- bani, statul ar trebui să-i susțină și stituie la moment 3-3,5 lei per litru, avea profit o vacă trebuie să aibă rea fermelor de vite. să le acorde asistență ca mai apoi totuși prețul este foarte mic în com- o productivitatea de cel puțin 20 “Deși am o fermă de vite cu agentul economic respectiv să con- parație cu cheltuielile pentru hrana litri pe zi, la fel ca în țările euro- peste 150 de capete, în anul trecut tribuie la dezvoltarea economică a și întreținerea animalelor. pene”, a subliniat directorul unei am hotărît să-mi extind afacerea. țării. “Majoritatea fabricilor de lac- întreprinderi de producere a lap- Astfel, am investit peste 3 mil. lei “Nu este adevărat că producția tate solicită ridicarea nivelului de telui, Sergiu Ioniță. în construcția noilor grajduri, în de lapte în anul curent a crescut cu calitate a laptelui, însă cum putem Ministrul Valeriu Cosarciuc a utilaje și animale în speranța că zeci de tone, așa cum declară speci- să avem lapte de calitate, dacă nu spus că statul va susține fi nanciar statul îmi va acorda subvenții, însă aliștii ministerului, ci, dimpotrivă, alimentăm corespunzător vitele? dezvoltarea sectorului zootehnic, nu s-a întîmplat așa”, a spus direc- mai multe ferme de vaci și-au sistat Avem nevoie de bani pentru a pro- însă vor benefi cia de susținere doar torul întreprinderii “Carahasani- activitatea din cauza lipsei surselor cura cereale speciale pentru vaci. producătorii care au planuri de afa- Agro” din raionul Ștefan Vodă, Va- fi nanciare pentru dezvoltare, dar Nici pentru noi, cei care avem fer- ceri bine stabilite de dezvoltare și sile Cociu. și a lipsei contractelor de vînzare a me de vaci, nu este rentabilă ac- modernizare a afacerii. nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z ACTUALITATE 5 De la 1 ianuarie 2011 Germania va oferi Moldovei 6,5 mln de euro Moldova va plăti pentru pentru dezvoltarea agriculturii gaze un preț european Victor Bodiu, ministru de Stat, germane pentru atitudinea manifes- “Guvernul Republicii Federa- și Friedel Eggelmeyer, șef de direc- tată și suportul acordat țării noastre. le Germania este gata să sprijine Prețul gazelor naturale im- ție în cadrul Ministerului Federal al Victor Bodiu a subliniat că asistența Republica Moldova în realizarea portate în Republica Moldova Cooperării Economice și Dezvoltării dată va servi la dezvoltarea economiei priorităților naționale de integrare va crește de la 1 ianuarie 2011, din Germania, au semnat un docu- moldovenești și va apropia și mai mult europeană prin cooperarea bilate- până la 290-310 dolari pe mia de ment de cooperare între Guvernul Moldova de Uniunea Europeană. rală în domeniul dezvoltării”, a mai metri cubi, a declarat Alexandru Republicii Moldova și Guvernul Re- Ministrul de Stat a dat asigurări spus el. Gusev, președintele companiei publicii Federale Germania, se arată în ceea ce privește respectarea anga- Mijloacele fi nanciare sunt desti- moldo-ruse „Moldovagaz”. într-un comunicat de presa al Guver- jamentelor asumate în cadrul acor- nate proiectului de dezvoltare a agri- Comparativ cu prețul actual nului. durilor și gestionării în condiții de culturii, afl at în derulare, precum și de circa 264 dolari pe mia de Documentul prevede alocarea maximă transparență a acestora. pentru dezvoltarea instituțiilor de metri cubi, creșterea va fi de 10- unei asistențe fi nanciare în valoare Friedel Eggelmeyer a spus că microcredit, în vederea facilitării 15 la sută. scumpi cu cel puțin 11 la sută la 1,5 mln euro. Un alt acord de fi nan- evoluțiile pozitive înregistrate de accesului la credite pentru dezvolta- Potrivit lui Alexandru Gu- începutul anului viitor, ceea ce țare de peste 5 mln euro a fost sem- țara noastră inspiră optimism. El a rea întreprinderilor mici și mijlocii. sev, majorarea prețului gazelor în fi nal va duce și la majorarea nat între reprezentanții Cancelariei subliniat că cele două documente De asemenea, Republica Moldova importate de la gigantul rus al tarifelor interne la gaze, energie de Stat, Institutul de Credit pentru semnate astăzi reprezintă o contri- va benefi cia de asistență tehnică în gazelor Gazprom, se datorează electrică și energie termică. Di- Reconstrucție (KfW) și Fondul de buție a Germaniei pentru Republica domeniul pregătirii profesionale, faptului că Republica Moldova, rectorul ANRE a evitat să spună Investiții Sociale din Moldova. Moldova, ceea ce va facilita dezvolta- modernizarea serviciilor comunale, va plăti un preț mediu european, în ce proporție vor fi majorate Victor Bodiu a mulțumit părții rea țării noastre. dezvoltării regionale etc. fără vreun coefi cient de reduce- și tarifele interne la resursele re, cum a fost până în prezent. energetice. Totodată un factor îl constituie Republica Moldova importă cotația petrolului și derivatelor circa 99% din gazele natura- sale, în baza cărora se calculea- le din Federația Rusă. În anul ză și prețul gazelor. 2010, prețul de import a gazelor Situația economică a Europei Victor Parlicov, director a crescut de la 232 dolari pe mia general al Agenției Naționale de metri cubi în primul trimes- pentru Reglementare în Ener- tru, la 264 dolari în ultimul tri- getică, spune că gazele se vor mestru. este îngrijorătoare Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Do- Republica Moldova va avea o minique Strauss-Kahn, apreciază că situația economică a Europei este Agenție pentru “foarte îngrijorătoare”, însă moneda euro nu este în pericol, cu toate că este nevoie de o mai bună coordona- Efi ciență Energetică re politică în regiune. “În prezent, se fac în continuare Guvernul a avizat pozitiv o ho- acestora. simțite efectele crizei, iar situația Eu- tărâre cu privire la crearea Agen- „Republica Moldova este o ropei rămâne foarte îngrijorătoare, ției pentru Efi ciență Energetică, țară energofagă. Consumăm mult, iar viitorul este mai incert ca nicio- care urmează a fi un organ admi- dar nu producem energie. În acest dată”, a afi rmat Strauss-Kahn, într-o nistrativ în domeniul efi cienței sens, Agenția va supraveghea conferință organizată la sediul euro- energetice și energiei regenera- evoluția situației în domeniul efi - pean al ONU. bile. În acest scop, Executivul va cienței energetice și surselor de Europa este una dintre puține- aloca 700 de mii de lei pentru cre- energie regenerabilă. Totodată, le regiuni care nu a ieșit din criză și area instituției, care va fi subor- aceasta va asigura pregătirea și unde statele se confruntă cu proble- donată Ministerului Economiei. prezentarea programelor, eva- me bugetare și bancare, a menționat Ministrul Economiei, Vale- luarea proiectelor investiționale șeful FMI, atrăgând atenția asupra Austeritatea este pronunțată în incendierea unei bănci, soldată cu riu Lazăr, a declarat astăzi după în domeniu, elaborarea proiecte- sistemului de supraveghere fi nanci- special în Grecia, care a trecut pe victime în Grecia, sau protestele din ședința de Guvern că Agenția, la lor de acte normative, precum și ară învechit. lângă faliment, și în Irlanda, cu o Franța împotriva reformei pensiilor, nivelul autorităților publice cen- crearea unei baze informaționale “Cred, însă, că nu există vreun reducerea a prestațiilor sociale, a ar putea urma o criză politică. „Eu- trale, are misiunea de a asigura și în domeniile sale de activitate”, a pericol pentru euro. Cred că, dacă salariilor funcționarilor publici și ropa se lasă traversată de efl uvii de a sprijini realizarea obiectivelor menționat Lazăr. zona euro nu-și revine îndeajuns de majorarea impozitelor. Măsurile de populism și naționalism”, a declarat Programului Național de îmbu- De asemenea, ministrul Eco- repede, riscă să se confrunte cu peri- austeritate reprezintă prețul ajutoru- fostul președinte francez al Comisiei nătățire a efi cienței energetice, nomiei a dat asigurări că prin oade difi cile de creștere lentă”, a spus lui din partea Uniunii Europene și al Europene, Jacques Delors. acordând asistența necesară la intermediul Agenției pentru Efi - Strauss-Kahn. FMI, de 110 miliarde de euro în cazul Deja extrema dreaptă a câștigat elaborarea programelor și planu- ciență Energetică Republica Mol- El a subliniat că euro trebuie sus- Greciei și 85 de miliarde de euro pen- teren în Suedia, dar și în Olanda și rilor locale pentru efi ciența ener- dova va putea accesa fi nanțări ex- ținut de o mai bună cooperare politi- tru Irlanda. Ungaria. Ofi ciali germani și-a expri- getică și monitorizând realizarea terne nerambursabile. că între state. În așteptare ar putea fi Portuga- mat în particular îngrijorarea că po- Europa a avut, din punct de ve- lia și Spania, afl ate și ele în atenția puliștii profi tă de criza din zona euro dere economic, un an oribil, cu pla- piețelor. Pentru Europa, turmentată și de opoziția în creștere a populației nuri de salvare a Greciei și Irlandei, de sentimentul declinului față de pu- de a suporta datoriile vecinilor. urmate de un cortegiu de planuri de terile emergente, trezirea la realitate Pentru prevenirea extinderii crizei austeritate, zona euro fi ind obligată este dură. Nu mai este vorba despre fi nanciare, statele UE vor consolidarea să adopte reforme profunde pentru a Mexic, Argentina sau India care sunt politicii bugetare comune. Astfel, din putea supraviețui, comentează AFP. salvate de FMI ci chiar despre ea în- 2011, țările europene trebuie să pre- „Dacă euro va eșua, Europa va săși. zinte la Bruxelles bugetele naționale, eșua”, a rezumat cancelarul german Cum s-a ajuns în această situație? înainte de adoptarea lor în Parlament. Angela Merkel. Unul dintre motive este susținerea De asemenea, sancțiunile împotriva Din 2008, criza a fost în realita- băncilor din bani publici, care apasă țărilor care încalcă reglementările în te neîntreruptă.Mai întâi, a fost criza bugetele statelor. Pe lângă asta, Eu- domeniul bugetar vor fi înăsprite. bancară și fi nanciară, importată din ropa plătește prețul acumulării de Astfel, în Europa începe să capete Statele Unite după falimentul băncii datorii începând din anii 70 și sfâr- formă, lent, Uniunea bugetară. Acum Lehman Brothers, urmată apoi de șitul unei perioade de 30 de ani de câteva luni, puțini riscau să vorbeas- cea mai gravă recesiune după 1945. creștere economică puternică. Euro- că despre Statele Unite ale Europei. Apoi, criza s-a transformat într-una pa a trăit apoi pe credit, pentru a-și Acum, Uniunea este mai aproape, bugetară și socială, sub efectul agra- menține nivelul de trai. dar nu din idealism, ci din necesitate, vării defi citelor bugetare și a datori- După criza socială, marcată de sub presiunea evenimentelor, a ex- ilor, care impun trecerea la politici manifestații violente la Londra împo- plicat Dominik Hierlemann, analist riguroase. triva majorării taxelor de școlarizare, la Fundația Bertelsmann. 6 MONDEN z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
FABRICĂ DE SOARE LA ORHEI PE BANII Generația care își iubește patria CHINEZILOR Primim semne încurajatoare Ne-au obosit, în ultima peri- omul de acolo acordă o de la investitorii străini, care nu oadă, discuțiile despre politică, atenție sporită educa- ezită să vină cu bani în Moldova, viitor, un trai mai bun pe care îl ției copilului său, mai chiar și în vremuri de instabili- putem avea dacă ne dăm votul mult decît felul în care tate politică. Compania chineză pentru unul sau pentru altul, în se va îmbrăca, pentru Shangdong AUHUA a anunțat, esență indiferent pentru cine. că el știe că o societa- că vrea să ridice la Orhei o fa- Cu toții promit că vom trăi mai te și un stat dezvoltat brică de producere a energiei bine, că Europa e cea de a doua se bazează pe oameni solare, care va fi construită pe casă a nostră, că ea ne așteap- deștepți. Mă gîndesc 20 de hectare de teren. Investi- tă cu brațele deschise ca să ne că bogăția țărilor, spre ția este pe măsură - 60 de mili- umple „traistele”. Cine mai cre- care dorim noi tot mai oane de dolari. de, astăzi, în asemenea promi- mult să ajungem, se Chinezii iși propun să fabrice siuni, poate doar cei care vorba face din dragostea lor aici baterii solare pentru încăl- poporului: „și-au trăit traiul și pentru tot ce e autoh- zirea locuințelor, spitalelor sau și-au mîncat mălaiul”. Dar noi, ton, pentru aproapele pentru iluminatul stradal. Un cal- generația tînără, avem altă da- și țara lui. cul efectuat de investitori arată că torie față de patrie, noi suntem Noi însă alergăm pentru încalzirea Spitalului Repu- cei care putem schimba viitorul după lucruri efemere blican cu baterii solare, autorități- acestui neam. Doar că, cu pă- care nu merită aten- le ar putea economisi anual în jur rere de rău, generația noastră ția și sacrificiu. Sau de 80 de milioane de lei. are la moment alte priorități și e bine acolo unde noi Viceministrul Economiei, necesități. Poate că îmi asum o nu suntem. Ne pome- Sergiu Ciobanu, susține că inves- prea mare responsabilitate să nim în situația în care tiția chinezilor vine ca o mănușa vorbesc din numele și în nume- nu mai avem ce trans- pentru Moldova, mai ales după le unei mulțimi atît de diferi- tot ceea ce ne-a lipsit nouă în tească de prețul pe care îl avem mite generațiilor care un an difi cil, în care am trecut te, dar dacă îmi amintesc bine copilăria noastră. Pierdem ani în spatele lucrurilor materiale. vin, pentru că în urma noas- prin două scrutine electorale. avem cu toții aceiași copilărie, de zile ca să adunăm ceva bani Motivăm, încercînd să copiem tră rămîn doar sate pustiite cu “Este o investiție foarte im- ne unesc aceleași schimbări pe pentru construcția caselor în stilul de viață a celor unde au case nefinisate cu copii care portantă pentru țara noastră, care le-am trăit în același mod. care nu se mai știe cine va lo- fost plecați, uită însă că oame- trebuie să aștepte doi ani ca să care vine tocmai într-o perioadă Am copilărit și ne-am maturizat cui, pentru că așa e firea omu- nii de acolo își iubesc, în primul meargă în clasa întîi, pentru difi cilă. Shangdong AUHUA are avînd aceleași dorințe și aceleși lui odată ce a găsit ceva mai rînd, locul unde s-au născut și că în anul curent nu sunt co- în plan să creeze 2 mii de locuri vise. În timp prioritățile și ne- bun renunță la patrie, părinți, nu își permit să scoată gunoiul pii în deajuns pentru a forma de muncă la Orhei. Nu putem voile noastre s-au modifi cat. Fi- locuri natale. în drum. Europeanul nu taie o clasă. Poate că toate aces- spune deocamdată peste cât timp ecare a încercat să găsească lo- În toate acestea e de vină să- copacii- și așa puțini- pentru a tea sunt urmare a faptului că am putea benefi cia de aceste ba- cul unde sar simți cel mai bine, răcia și neajunsurile care ne-au face focul cînd merge la odihnă. totul, sau aproape totul, e pe terii solare. Cert este că avanta- indiferent unde, aici sau peste obligat să ne părăsim casa pă- Oamenii de acolo știu să lucre- bani, dar au mai rămas, totuș, jele sunt multiple – căldura, apă hotarele acestei țări. rintească și să plecăm în cău- ze, dar știu și să se odihnească. lucruri care nu pot fi cumpă- caldă, iluminare, toate pe baza Nu văd nimic deosebit în tarea unui lucru mai bine plătit. Fermierii de acolo nu au nevoie rate și nici vîndute. Rămîne ca energiei solare”, a declarat, în- faptul de a te bucura de banii Mă întreb dar de cîte lucruri și de cote, și de vacă, și de pur- fiecare pentru sine să decidă tr-o conferință de presa, vicemi- pe care îi cîștigi, cu atît mai care au fost procurate pe banii cel, și de cățel, și de serviciu, și care va fi viitorul și ce are el a nistrul. mult cu cît îi cîștigi cinstit prin adunați acolo ne-am bucurat cu de grădină, el își va deschide o lăsa copiilor, nepoților și stră- Chinezii sunt încurajati de munca pe care o faci zi de zi. adevărat? În cazul poveștilor cu singură afacere, cea la care se nepoților după ce vremea sa specialiștii moldoveni, care spun Alta e întrebarea ce facem noi un fi nal fericit oamenii se întorc pricpe cel mai bine, o va dezvola pe pămînt se va sfîrși. Mi-ași că nu au decât de câștigat aici, cu acești bani, îi investim în acasă la tot ceea ce au reușit să și va cîștiga din aceasta bani pe dori enorm demult ca mai pre- mai ales că este prima fabrică procurarea caselor, compute- adune în toții anii în care au care va cumpăra restul, pentru sus de toții banii din lume să de producere a energiei solare în rilor, limuzinelor și a altor lu- fost plecați. Nu ași putea însă că el înțelege că nu le poate face fie familia ta, totdată casa, ori- Moldova. cruri materiale trecătoare. Și să nu menționezi despre faptul pe toate bine. La noi însă oa- ginile, neamul. Încercați să vă Shangdong AUHUA activează nu e nimeni viovat de faptul că că odată întorși acasă, cunos- menii se plîng că Dumnezeu nu bucurați de toate acestea căci pe piața chineză din 2002. Este ne dorim o viață mai bună, un cînd modele de viață diferite de le-a dat mai multe mîini și mai ele au mai rămas pe gratis. una din cele mai mari companii trai decent pentru noi și copii ale noastre, cunoscînd prețul multe picioara ca să reușească de producere a energiei solare noștri. Tindem să le oferim lor banului uită de bogăția sufl e- să facă mai multe, odată. Tot Tatiana CARAMAN din China. SERVICIILE OFERITE DE REŢEAUA FEDERAŢIEI NAŢIONALE A AGRICULTORILOR „AGROINFORM” Dezvoltarea afacerilor Dezvoltarea cooperativelor Servicii de marketing z Elaborarea planurilor de afa- de marketing z Servicii de intermediere a producției agricole; ceri pentru investiții în tehni- z Asistență la crearea și dezvoltarea cooperati- că, echipamente și unități de velor de marketing; z Oferirea informației despre prețuri și procesare a producției agri- piețe; cole; z Asistență la crearea și dezvoltarea asociațiilor profesionale pe produs; z Cereri și oferte de comercializare; z Asistență la elaborarea pa- z Instruiri în dezvoltarea afacerilor și cooperati- z Elaborarea studiilor și cercetărilor de chetului de documente pen- velor de marketing. piață pentru diferite produse pe diferite tru obținerea creditelor; pieți. z Asistență la efectuarea studi- ilor de fezabilitate a investiți- Pentru informații suplimentare ilor și identifi care furnizori- apelați Federația Națională lor de echipamente; FNAM „AGROinform” a Agricultorilor din Moldova Chișinău, Ștefan cel Mare 123 V, z Organizarea vizitelor și misi- „AGROinform” și Tel: 373-22-23-77-30 unilor de afaceri. organizațiile regionale. Fax: 373-22-23-78-30 nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z EVENIMENT 7
PROPUNERI Producătorii ecologiști nu au piață PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POLITICILOR PENTRU STIMULAREA PRODUCERII ORGANICE, INCLUSIV MAJORAREA SUBVENȚIILOR de desfacere pentru producția obținută (Masa rotundă din 30.11.2010) 1.Subvențiile se alocă doar gospodăriilor, care respectă intreg sistemul de agricultură, orientat spre preîntîmpina- rea proceselor de degradare a solurilor și poluare a mediu- lui ambiant (prezența planului de organizare a gospodăriei și respectarea lui). 2. Susținere din partea statului vor avea doar acele gos- podării care mențin în formă de arie protejată cu vegetație naturală (păduri, fîșii de păduri, x c pajiști cu culturale, etc) nu mai puțin de 10% din terenul afl at în proprietate. Această strategie de conservare a naturii va asigura o bio- diversitate mai înaltă și ca rezultat ve reduce consumul de imputuri sintetice în formă de pesticide pentru combate- rea bolilor și dăunătorilor. 3. Subvenții pot fi alocate doar gospodăriilor care con- tribuie la acumularea carbonului în sol. Pentru aceasta gospodăria va efectua din mijloacele prporii monitoriza- rea schimbării conținutului de substanțe organice în sol și elemente nutritive. În așa mod gospodăria poate adera la programul de creditare cu carbon sau la programul de stat de ocrotire a solurilor, care urmează a fi implementat cu susținere statală. 4. Susținere cercetării științifi ce în domeniul agricultu- Federația Națională a Agricultorilor Agricultura convențională luptă mine să practicăm agricultura ecologi- rii durabile, inclusiv ecologice, care permit reducerea de- AGROinform în colaborare cu Organiza- cu seceta, eroziunea, dăunătorii, iar că”, afi rmă Boincean. pendenței gospodăriilor agricole de substanțe chimice și ția Regională „Cutezătorul” de la Fălești agricultura ecologică permite preîn- Pe de altă parte producătorii ecolo- reducerea impactului negativ asupra mediului ambiant. au organizat recent o masă rotundă, în tâmpinarea problemelor agriculturii giști se plâng că producția pe care o ob- 5. Promovarea în mass-media, la Radioul Național, cadrul campaniei de advocacy: „Îmbu- moderne (boli, dăunători, buruieni, țin nu este solicitată pe piață, iar prețul TVR, prin editarea și distribuirea broșurilor, pliantelor nătățirea politicilor pentru stimularea eroziune etc.). de comercializare este mic. informative privind agriculturia organică și practicile agri- producerii organice”. La eveniment au Specialiștii afi rmă că renunțarea la „Este destul de difi cil să activezi în cole, prietenoase mediului. participat producători care au fost inte- utilizarea substanțelor chimice nu în- Moldova ca producător ecologist. Anul resați să afl e care este procedura de tre- seamnă producere ecologică, agricultura trecut am produs grâu ecologic. Toamna Efectuarea unui studiu național privind necesitățile cere la agricultura ecologică. ecologică necesită cunoștințe profunde prețul grâului a fost de 1,20 lei/kg, noi de comercializare a producției agroalimentare ecologice, „În Moldova agricultura ecologică și concrete pentru o localitate anumită. l-am depozitat în speranța că vom obți- deschidere a magazinelor specializate de comerciaizare a este la etapa începătoare de dezvoltare, În același timp, trecerea la agri- ne preț mai înalt, dar din păcate am fost produselor ecologice. iar necesitatea promovării apare pe baza cultura ecologică nu se întâmplă peste nevoiți să-l vindem în primăvară ca grâu Susținerea fi nanciară de către stat a antreprenorilor, agravării problemelor de ordin econo- noapte. furajer cu 0,80 lei/kg”, relatează Nico- ce intențonează să deschidă magazine pentru comerciali- mic, ecologic și social, în cadrul agricul- Iurie Senic, șeful Direcției Agricul- lae Kiktenko, director al SRL „Gospoda- zarea producției orgnice turii tradiționale”, afi rmă doctorul habi- tură Ecologică al Ministerului Agri- rul Rediu”. În scopul stimulării și motivării fermierilor la produce- litat în științe agricole, Boris Boincean. culturii a menționat că fermierii care În raionul Fălești activează mai rea producției agroalimentare ecologice de mărit plafonul Specialistul a menționat că resurse- practică agricultura convențională tre- multe gospodării orientate spre obține- de susținere a producătorilor de producție organică de la le naturale sunt epuizabile, nu în zadar buie mai întâi să supună exploatația rea producției ecologice: Logofăt Prim, 150 la 200 mii lei. lumea este la moment în căutarea re- agricolă unei perioade de conversiune, AgroVlada Prim, Gospodarul Rediu, În scopul asigurării securității alimentare a țării de surselor alternative de energie (rapiță, de minimum doi ani, înainte de a putea sunt gospodării certifi cate care au livrat facilitat achiziționarea de către stat a producției agroali- biomasă). obține produse agricole ce pot fi comer- produse ecologice și în afara țării. mentare organice la crearea rezervei alimentare de stat. La moment, nimeni nu poate spune cializate ca produse ecologice. În cadrul evenimentului au fost Susținerea fi nanciară de către stat (până la 50%) pen- cu exactitate cât costă o tonă de sol și Specialistul a ținut să specifi ce că nu lansate două publicații: „Procedura de tru utilizarea semințelor autohtone la producerea produc- care este termenul exact de exploatare a se certifi că produsul fi nal, ci procesul de inspecție și certifi care ecologică”, autor ției agroalimentare organice. solului, iată de ce producătorii agricoli producție. Iurie Senic și „Ghidul agricultorului eco- În scopul monitorizării fertilității solului de reastabilit ar trebui să se orienteze la agricultura „Convingerile personale și nu obți- logic”, autor Boris Boincean. serviciul de stat „Fertilitatea” și de subvenționat agenții ecologică. nerea subvențiilor trebuie să ne deter- Liliana BEREGOI economici care utilizează îngrășăminte organice.
Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform oferă FFINANINANŢAARERE FFERMIERILORERMIERILOR Federaţia Naţională a Agricultorilor CREDITAREA PENTRU FERMIERI VA INCLUDE URMĂTOARELE SUME: din Moldova AGROinform oferă fi nanţare 1. Cooperative de marketing - credite în mărime de până la 50,000 EURO. fermierilor din linia de creditare AGROinform/ 2. Antreprenori membri ai cooperativelor de întreprinzători - credite în mărime de până la 25,000 EURO. Microinvest pentru următoarele activităţi: 3. Antreprenori - credite în mărime de până la 10,000 EURO (excepţii poate fi suma de până la 20,000 EURO când 1. Dezvoltarea activităţilor de marketing; depozitarea/ afacerea are un impact economico-social avansat şi este preponderent orientat în dezvoltarea activităţilor de post-re- păstrarea producţiei; procesarea producţiei; sortarea/ coltare). calibrarea/ambalarea producţiei şi etichetarea; marca- 4. Clienţii ce vor contracta creditul poartă deplină răspundere pentru rambursare acestuia (astfel, ei trebuie să ofere rea producţiei agricole. gajul ori să-l contracteze din fondul de garantare). 2. Dezvoltarea agriculturii de valoare înaltă prin crearea CONDIŢIILE DE CREDITARE PENTRU ÎMPRUMUTURILE ACORDATE SUNT URMĂTOARELE: capacităţilor de producere a producţiei agricole cu va- • Cooperative de marketing - rata dobânzii 15% anual la care se adaugă comisioane: 1% pentru împrumuturile pe termen loare adăugată şi anume: scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) a. Dezvoltarea legumiculturii şi altor activităţi bazate pe • Antreprenori eligibili şi membri ai cooperativelor de marketing - rata dobânzii 17% anual la care se adaugă comisioa- creştere în spaţii protejate (investiţii pentru crearea şi ne: 1% pentru împrumuturile pe termen scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) modernizarea serelor, solariilor şi tunelelor şi infrastruc- • Rata dobânzii este fl otantă. tura de asigurare a lor); b. Dezvoltarea sectorului de fructe (inclusiv struguri de PROCEDURA DE ACCESARE A FINANŢĂRILOR VA FI EFECTUATĂ masă) şi pomuşoarelor bazate pe tehnologii intensive şi PRIN INTERMEDIUL S.R.L. MICROINVEST ŞI ESTE URMĂTOAREA: super-intensive (investiţii în mijloace fi xe capitale şi o 1. Potenţialii benefi ciari trebuie să se adreseze la organizaţiile Regionale AGROinform sau la ofi ciul naţional de coordonare. parte mijloace circulante). 2. Specialiştii AGROinform selectează clienţii şi îi asistă în perfectarea Planului de Afaceri. 3. Dezvoltarea capacităţilor la producerea ciupercilor şi 3. Specialiştii AGROinform vor acorda asistenţă benefi ciarilor la conlucrarea cu ofi ţerii de creditare ai „Microinvest” S.R.L. pentru plantelor medicinale (investiţii în mijloace fi xe capitale pregătirea documentelor necesare Dosarului de Creditare. şi o parte mijloace circulante). 4. Creditele vor fi aprobate şi eliberate într-o lună din momentul depunerii Dosarului la Comisia de Creditare. 4. Dezvoltarea sectorului zootehnic prin crearea capaci- tăţilor de producere a producţiei animaliere cu valoare Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 adăugată (inclusiv mini-ferme situate în extravilan). sau la reţeaua AGROinform. 8 MARKETING AGRICOL z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 Producătorii moldoveni nu dispun de capacităţi adecvate de păstrare a legumelor Monitorizarea pieței angro de fructe și legume din Moldova în luna noiembrie 2010
CASTRAVEŢI ŞI ROŞII (30,00 lei/kg), iar cel mai mic la piața Cel mai mic preț a fost înregistrat la Tabelul 4. Evoluţia preţurilor medii la vinete în luna noiembrie 2010 monitorizată din Chișinău. Prețurile au piața angro din Chișinău (7,00 lei/kg). VINETE Perioada de înregistrat valori mai mari decât în peri- Cu acest preț a fost comercializată o Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % referință este ca- oada de referință precedentă, astfel pre- cantitate medie de roșii importată din Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. racterizată prin țurile medii au crescut cu 32,79 – 54,17 Ucraina, calitatea acestora fi ind medie. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ Oct.2010 Noi.2009 oferta și cererea %. Comparativ cu perioada similară a Cel mai mare preț (28,00 lei/kg) a fost Bălţi n/a 26,00 n/a n/a 3,00 26,00 766,66 420,00 medie. Roșiile de anului trecut, prețurile medii la cas- atestat practic la toate piețele (excepție Cahul 7,00 n/a n/a n/a 2,83 7,00 147,34 n/a seră și castraveții traveți înregistrează valori mai mari cu Edineț). Prețul roșiilor înregistrează o Chişinău Albişoara n/a 25,00 25,00 28,00 3,50 26,00 642,85 38,66 Edineţ n/a n/a n/a n/a 1,50 n/a n/a n/a propuși spre comercializare sunt din 44,26 – 47,27%. majorare de la 14,08 % până la 38,24 % Ungheni n/a n/a n/a n/a 4,66 n/a n/a n/a Turcia, Iordania, România și Ucraina. În perioada de referință numărul față de perioada de referință precedentă, Sursa: www.agravista.md Cererea s-a diminuat, cel mai probabil, producătorilor care mai dețin cantități iar față de luna similară a anului 2009 * n/a - nu există valori din cauza prețurilor mari, dar și din mo- de roșii și castraveți s-a micșorat. Prețul - cu 72,34-154,05 %. Această majorare tiv că consumatorii sunt mai sceptici față propus de aceștia de multe ori este mai are loc pe seama scumpirii tuturor legu- Tabelul 5. Evoluţia preţurilor medii la cartofi în luna noiembrie 2010 de produsele de import, în special față mare decât prețul mediu de comerciali- melor și fructelor, nu numai pe piețele CARTOFI Preţ mediu angro, lei/kg de legumele în stare proaspătă (roșii, zare pe piețele angro din țară. Spre sfâr- naționale, dar și internaționale. Abatere, % castraveți, ardei dulci, dovlecei, vinete). șitul perioadei de referință, castraveții Pe piețele internaționale roșiile au Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ Intermediarii oferă un sortiment larg de puteau fi procurați de la producători cu fost comercializate la un preț mediu de Oct.2010 Noi.2009 producție, însă în cantități medii. Spre 30,00 lei/kg. 78,00 RUR/kg (59,28lei/kg) în Rusia Bălţi 4,00 4,00 3,80 4,00 3,95 3,95 0,00 21,54 comercializare mai sunt expuse roșii de Potrivit portalului www.lol.org.ua în (Moscova). În Polonia (Bronishe), roșii- Cahul 4,50 4,00 4,00 4,00 4,25 4,13 -2,82 0,00 Chişinău Albişoara 4,50 4,00 4,50 4,50 3,95 4,38 10,09 12,89 seră Cherry (40,00 lei /kg). Rusia (Moscova) castraveții mai lungi de le de seră au fost comercializate cu circa Edineţ 3,50 3,80 3,50 3,50 3,50 3,58 2,29 32,59 Cantitățile de roșii autohtone co- 12 cm au fost comercializați în mediu cu 1,49 EUR/kg (24,09 lei/kg). La piețele Ungheni 4,00 4,00 4,00 5,00 5,00 4,25 -15,00 9,54 mercializate sunt mici. Roșiile de seră 53,00 RUR/kg (20,14 lei/kg). Pe piețele din Lvov și Copani (Ucraina), roșiile au Sursa: www.agravista.md * n/a - nu există valori autohtone nu sunt expuse spre comerci- din Ucraina (Copani) castraveții lungi au fost comercializate cu 13,68 UAH/kg alizare zilnic, prețul acestora este dese- fost comercializați la un preț mediu de (20,24 lei/kg, Lvov) și respectiv 16,75 ori puțin mai mic decât prețul roșiilor 17,00 UAH/kg (25,16 lei/kg) și cu 16,00 UAH/kg (24,79 lei/kg). siderabil cantitățile de vânătă pe toate oscilat între 3,50 – 3,80 lei/kg, apoi pe de import. Acest fapt se datorează cali- UAH/kg (23,68 lei/kg) în Lvov. Cei cu În perioada următoare oferta de piețele monitorizate. Vânăta a fost co- celelalte piețe prețul a variat între 4,00 tății, aspectului și ambalajului. Roșiile lungimea de 9-12 cm, în Lvov au fost roșii și castraveți de import va creste, în mercializată zilnic numai pe piața din – 4,50 lei/kg. importate din România și Ucraina sunt comercializați cu un preț mediu de 16,75 special în perioada sărbătorilor de iar- Chișinău, iar la piața din Bălți și Cahul Comparativ cu perioada analogi- ambalate în lăzi de carton a câte 18-20 UAH/kg (24,79 lei/kg). nă. Premise pentru o schimbare majoră doar o singură zi. Producția a fost de ori- că din anul trecut, prețurile au crescut kg, iar cele din Turcia și Iordania în lăzi Roșiile au fost comercializate în can- a prețurilor nu sunt. gine autohtonă comercializată în canti- mai mult pe piețele din Edineț și Bălți a câte 7-10 kg. Aceiași situație este și la tități mari, oferta a fost preponderent de tăți foarte mici doar la începutul lunii. (32,59% și 21,54%), iar pe piața din Ca- castraveți: cei importați din România și import. Cantitățile de producție autoh- Cel mai mic preț de comercializare hul prețurile au fost identice celor de Ucraina sunt ambalați în saci de polieti- tonă au fost medii și cedează la aspect ARDEI DULCI a vinetei pentru această perioadă a fost anul trecut. lenă, iar cei din Iordania și Turcia în lăzi producției de import. Prețurile de la pro- ŞI VÂNĂTĂ înregistrat la Cahul (6,00 lei/kg), iar cel În luna noiembrie importul de car- de carton. ducători la roșii in perioada de referință mai mare pe piața din Chișinău (28,00 tofi din Polonia a fost nu prea mare, Castraveții au fost comercializați în au variat de la 18,00 lei/kg la începutul Potrivit ex- lei/kg). Comparativ cu luna octombrie a deoarece cerea este asigurată cu cartofi i perioada de referință pe piețele din Bălți, perioadei de referință, ca la sfârșit să fi e perților AGRO- fost înregistrată o creștere substanțială a autohtoni. În același timp au fost efec- Chișinău și Ungheni. Conform experților comercializate cu 25,00-30,00 lei/kg. inform, canti- prețului de aproximativ 8 ori. Din cauza tuate exporturi de cartofi autohtoni în AGROinform, oferta a satisfăcut cererea Acest fapt se explică prin costuri mari de tățile de ardei dispariției producției autohtone, prețuri- Federația Rusă, prețul de realizare fi ind pe deplin. Cel mai des castraveții au fost producere și oferta mică. dulce și vânătă le au suferit majorări considerabile față de 3,10 – 3,30 lei/kg. comercializați de către intermediari. Roșiile de seră au fost expuse spre comercializate de luna precedentă. Astfel constatăm că Comparativ cu luna octombrie pre- Cel mai mare preț la castraveți a fost comercializare pe toate piețele moni- în luna noiembrie pe piețele monito- producătorii din Moldova nu dispun de țurile pe piața din Moscova s-au majorat înregistrat la piața angro din Ungheni torizate de către experții AGROinform. rizate au înregistrat o scădere semnifi - capacități adecvate de păstrare a legu- de la 16,00 – 18,00 RUR/kg (6,08 – cativă comparativ cu luna precedentă. melor. 6,84 lei/kg) până la 19,00 – 25,00 RUR/ În prima decadă a lunii noiembrie s-au În perioada următoare cantitățile de kg (7,20 – 9,50 lei/kg). Creșterea pre- Tabelul 1. Evoluţia preţurilor medii la castraveţi în luna noiembrie 2010 comercializat ultimele loturi de ardei ardei dulce și vinete se vor micșora, iar țului la cartofi în Moscova se datorează CASTRAVEŢI dulce și vinete producție autohtonă, iar prețurile vor crește. secetei din anul curent, ce sa stabilit în Preţ mediu angro, lei/kg produsele de import au fost prezente pe Potrivit sursei de informație www. zonele agricole din Rusia. Abatere, % Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. piețele monitorizate în cantități tot mai fresh-market.pl, în luna noiembrie, pe În Polonia prețurile la cartofi osci- 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ Oct.2010 Noi.2009 mari. Din cauza minimalizării producției piața din Rusia s-a comercializat ardei lează între 0,16 – 0,17 EUR/kg (2,50 – Bălţi 22,00 22,00 22,00 n/a n/a 22,00 n/a 44,26 autohtone, prețurile au suferit majorări dulce importat din Olanda și Spania la 2,75 lei/kg), dar calitatea este mai joasă Cahul n/a n/a n/a n/a 12,00 n/a n/a n/a considerabile față de luna precedentă. prețul mediu de 81,50 RUR/kg (31,04 ca în anii precedenți. Chişinău Albişoara 20,00 22,00 22,00 17,00 15,25 20,25 32,79 47,27 Producția a fost preponderent de import lei/kg). Vinetele importate din Olanda și Pentru perioada următoare, pe piața Edineţ n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a Ungheni 23,00 30,00 30,00 28,00 18,00 27,75 54,17 n/a din România, Ucraina și Turcia. Belgia au fost comercializate la prețul de internă, se așteaptă o stabilitate la prețul Sursa: www.agravista.md Prețul minim și maxim la ardeiul 77,00 RUR/kg (29,33 lei/kg). cartofi lor. Un factor ce ar putea infl uen- * n/a - nu există valori dulce a fost înregistrat la piața din Chiși- ța ridicarea prețului în continuare este, Tabelul 2. Evoluţia preţurilor medii la roşiile de seră în luna noiembrie 2010 nău (8,00 lei/kg, producție autohtonă) CARTOFI defi citul de cartofi din Rusia, care va ROŞII DE SERĂ și (42,00 lei/kg, producție de import). provoca majorarea cererii și a prețului la Preţ mediu angro, lei/kg Deoarece calitatea și aspectul exterior a cartofi i din Polonia, Belarusi și Ucraina. Abatere, % producției de import sunt net superioa- Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ re celei autohtone, respectiv observăm Oct.2010 Noi.2009 un decalaj mare al prețurilor. CEAPĂ Bălţi 20,00 22,00 26,00 22,00 n/a 22,50 n/a 125,00 Cahul 20,00 20,00 26,00 26,00 17,50 23,00 31,43 n/a Prețul mediu de comercializare al Luna noiem- Chişinău Albişoara 20,00 20,00 21,00 20,00 17,75 20,25 14,08 72,34 ardeiului dulce a suferit majorări consi- În luna noiembrie cartoful autohton brie s-a caracteri- Edineţ 22,00 22,00 22,00 22,00 n/a 22,00 n/a 100,00 derabile pe majoritatea piețelor monito- comercializat pe piața internă l-a domi- zat printr-o stabili- Ungheni 25,00 22,00 22,00 25,00 17,00 23,50 38,24 154,05 rizate. Cel mai mare decalaj al prețurilor nat pe cel de import (Polonia). Canti- tate pe piața cepei. Sursa: www.agravista.md n/a - nu există valori. a fost înregistrat pe piața din Chișinău, tățile au fost destul de mari, asigurând Oferta de ceapă a unde prețurile au crescut de aproximativ cererea. Cele mai mari cantități de car- fost la nivelul lu- Tabelul 3. Evoluţia preţurilor medii la ardeii dulci în luna noiembrie 2010 4 ori. Aceasta creștere a prețului se da- tofi s-au comercializat ca de obicei pe nii precedente. Produsul era de origine ARDEI DULCI torează apariției producției de import. piețele din Chișinău și Bălți. Producția a autohtonă, excepție fi ind ceapa roșie și Preţ mediu angro, lei/kg În comparație cu aceiași perioadă a fost atât de producători cât și de inter- albă, care era de import și o comerciali- Abatere, % anului 2009 prețurile au fost în creștere, mediarii din raioanele Briceni, Edineț, zau intermediarii pe piețele din Bălți și Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ abaterea maximă observându-se la Un- Drochia. S-au vîndut cartofi de calitate Chișinău. Calitatea produsului a fost în- Oct.2010 Noi.2009 gheni (108,33%). Aceasta se datorează înaltă. Sortimentul a fost bogat, cel mai altă. Ceapa a fost calibrată, ambalată în Bălţi 9,00 9,00 15,00 n/a 5,75 11,00 91,30 13,75 Cahul 10,00 11,00 14,00 18,00 4,88 13,25 171,51 55,88 în mare parte micșorării volumului de des fi ind întâlnite soiurile Rokko, Aladin, saci de plasă de diferite volume. Soiurile Chişinău Albişoara 10,00 11,00 20,00 32,00 5,50 18,25 231,81 40,38 producție în ansamblu pe țară, datorită Condor, Romano, Laura, Irga, Dezire. care predomină pe piață sunt Halțedon Edineţ n/a n/a n/a n/a 4,38 n/a n/a n/a condițiilor climaterice nefavorabile pen- În perioada de referință prețul la și Stutgarder Riesen. Cererea la ceapă Ungheni 10,00 15,00 n/a n/a 7,00 12,50 78,57 108,33 Sursa: www.agravista.md tru creșterea ardeilor dulci. cartofi a fost mai stabil decât în perioa- rămâne constantă. * n/a - nu există valori În luna curentă, s-au micșorat con- da precedentă. Dacă la Edineț prețul a Potrivit experților AGROinform cea- nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z MARKETING AGRICOL 9
pa a fost comercializată atât de producă- 4,00 lei/kg pe toată perioada lunii a fost pun de mari cantități de morcov. Tabelul 1. Evoluţia preţurilor medii la mere în luna noiembrie 2010 tori cât și de intermediari. Cea mai mare înregistrat la piața din Ungheni. Comparativ cu luna octombrie cu- MERE pondere o are ceapa de origine autohto- Comparativ cu aceeași perioadă a rent, la piețele din Bălți și Edineț a fost Preţ mediu angro, lei/kg nă, ce a infl uențat stabilitatea prețurilor anului 2009, prețurile au înregistrat o înregistrată o mică descreștere a prețu- Piaţa Abatere, % pe piețele țării. creștere, abaterea variind între 12,50% lui mediu, totalmente datorită creșterii J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ Dacă comparăm cu nivelul prețuri- la piața din Ungheni și 60,00% la Edi- ofertei. Oct.2010 Noi.2009 lor perioadei similare a anului 2009, pe neț. În comparație cu anul precedent, În perioada de referință, cel mai mic Bălţi 6,00 5,00 6,00 6,00 6,00 5,75 -4,17 70,12 Cahul 5,00 3,00 4,00 n/a 5,00 4,00 -20,00 n/a piață se observă o majorare neînsemna- terenurile plantate cu varză s-au micșo- preț de vânzare(2,80 lei/kg), a fost înre- Chişinău Albişoara 4,50 5,00 5,00 5,00 4,00 4,88 22,00 50,15 tă de la 1,12% pe piața din Bălți la 7,59% rat. gistrat la piețele din Bălți și Edinet, când Edineţ 4,00 4,00 5,00 5,00 4,50 4,50 0 50,00 pe piața din Cahul. Pe piața din Chișinău În luna curentă, pe piețele angro în comercializare a dominat producție Ungheni 5,00 5,00 5,00 5,00 5,50 5,00 -9,09 53,85 Sursa: www.agravista.md prețul a rămas la nivelul de 4,50 lei/kg. s-au mărit cantitățile de varză conopidă, de origine locală (Grimancăuți și Corjă- * n/a - nu există valori Atât timp cât pe piețele republicii se care preponderent a fost comercializată uți). Cel mai mare preț (9,00 lei/kg) a va menține ceapa de origine autohtonă la Chișinău, Bălți și Cahul. Pretutindeni fost înregistrat pe data de 11 noiembrie Tabelul 2. Evoluţia preţurilor medii la strugurii albi de masă în luna noiembrie 2010 prețurile vor fi stabile. Odată cu apari- producția a fost de origine autohtonă. curent la piața din Ungheni. Mai mul- STRUGURI ALBI DE MASĂ ția produsului de import prețurile se vor Cele mai mari cantități de varză ro- te luni la rând la piața din Ungheni se Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % majora șie sunt comercializate la piața din Chi- menține cel mai înalt preț (6,00 - 9,00 Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. Conform www.fresh-market.ru, în șinău. Varza de pechin constant a fost lei/kg. Cele mai mari cantități de mor- 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi 2010/ Noi 2010/ Oct.2010 Noi 2009 perioada de referință, în Moscova prețul comercializată numai la piața din Chiși- cov s-au comercializat la prețul de 4,00- Bălţi 16,00 18,00 18,00 20,00 13,75 18,00 30,90 35,85 mediu la ceapă a fost de 19,00 RUR/ nău și Bălți, iar varza brocolli numai la 5,00 lei/kg. Cahul n/a 18,00 25,00 26,00 12,00 23,00 91,66 n/a kg, echivalent cu 7,22 lei/kg. În Polonia Chișinău. Cererea acestor produse pe Potrivit sursei de informare fresh- Chişinău Albişoara 20,00 17,00 27,00 20,00 13,50 21,00 55,55 95,35 Edineţ 17,00 17,00 19,00 19,00 15,00 18,00 20,00 n/a prețurile la ceapă au fost stabile - 0,30 piața locală este mică. market în luna curentă pe piața din Ungheni n/a n/a 20,00 20,00 16,50 20,00 21,21 48,14 EUR/kg (4,84 lei/kg). Prețurile la ceapă Potrivit sursei de informare fresh Ucraina (Copani) morcovul a fost co- Sursa: www.agravista.md din Polonia se echivalează cu prețurile - market în luna curentă pe piața din mercializat la prețul mediu de 3,78 lei/ * n/a - nu există valori din Moldova, cele din Rusia și Ucraina Ucraina (Copani) varza albă a fost co- kg, cu 1,20 lei/kg mai mic decât în Mol- sânt mai înalte cu 2,72 și 1,16 lei/kg. mercializată la prețul mediu de 3,88 dova, datorită cantităților mari de pro- Tabelul 3. Evoluţia preţurilor medii la strugurii roşii de masă în luna noiembrie 2010 lei/kg, cu 0,24 lei/kg mai mult decât în ducție de origine autohtonă pe piața din STRUGURI ROŞII DE MASĂ Moldova. Ucraina. Și la piața din Polonia în luna Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % VARZA În luna decembrie curent oferta de În ajunul sărbătorilor de iarnă e posibi- Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. Potrivit stu- 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi 2010/ Noi 2010/ varză pe piața locală va fi puțin în des- lă o creștere a prețului mediu cu aproxi- Oct.2010 Noi 2009 diilor efectua- creștere. Producătorii pe toată perioa- mativ de 1,00 - 2,00 lei/kg. Bălţi 22,00 18,00 20,00 22,00 16,00 20,50 28,12 38,98 te de experții da se vor menține pe piețele locale. În Cahul n/a n/a 25,00 26,00 25,00 25,50 2,00 n/a AGROinform și Chişinău Albişoara 20,00 17,00 27,00 17,00 13,75 20,25 47,27 102,50 ajunul sărbătorilor de iarnă prețul va Edineţ n/a n/a n/a n/a 13,00 n/a n/a n/a în perioada de crește. MERE Ungheni n/a n/a n/a n/a 17,00 n/a n/a n/a referință varza nu În luna no- Sursa: www.agravista.md și-a pierdut pozi- iembrie, pe piața * n/a - nu există valori ția ca una dintre MORCOVMORCOV internă, merele Tabelul 4. Evoluţia preţurilor medii la strugurii Moldova în luna noiembrie 2010 cele mai solicitate produse agricole de au fost comerci- STRUGURI DE MASĂ MOLDOVA pe piețele angro. În luna noiembrie var- alizate stabil în Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % za a fost expusă zilnic în comercializaree toate regiunile Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. în cantități mari la toate piețele agricole. monitorizate de 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi 2010/ Noi 2010/ Oct.2010 Noi 2009 Spre sfârșitul lunii cantitățile de varză au AGROinform. Sortimentul a fost bogat, Bălţi 16,00 18,00 18,00 20,00 n/a 18,00 n/a 114,80 fost puțin în creștere. Cu toate greutățile Gloster, Renet Simerenco, Idared, Gol- Cahul 10,00 n/a n/a n/a n/a 10,00 n/a 150,00 cu care s-au confruntat agricultorii locali Morcovulul a fost exexpuspus spre comer- den Delicious, Rihard, Florina ș.a. Atât Chişinău Albişoara 17,00 17,00 19,00 19,00 n/a 18,00 n/a 100,00 Edineţ 17,00 17,00 18,00 18,00 n/a 17,50 n/a 105,88 la producerea verzei, cantitățile recolta- cializare la toate piepiețeelele monitorizate. oferta cât și cererea a fost mare. La fel de Ungheni n/a n/a 20,00 20,00 n/a 20,00 n/a 100,00 te permit ca piața locală să fi e asigurată În această perioada cantitățile de mor- activ a decurs comercializarea merelor Sursa: www.agravista.md numai cu producția de origine locală. cov pe piață au fost sufi ciente pentru a și la export pe piața rusă. Prețul la me- * n/a - nu există valori Conform producătorilor, cele mai asigură cerințele consumătorului. În a rele destinate exportului au oscilat între mari cantități de varză sunt în zona de doua decadă a lunii cantitățile de mor- 4,00 și 5,50 lei/kg la începutul perioadei mai mult, cu producție de import din trează majorări. Perioada de referință nord și centru a țării. Varza comerciali- cov s-au majorat. La Cahul si Edineț a și 5,00 – 7,00 lei/kg spre sfârșitul aces- Turcia și Italia. Producția de import s-a caracterizat prin apariția loturilor zată a fost de calitate înaltă, de dimen- fost comercializat numai morcovul au- teia. Merele destinate prelucrării indus- este comercializată de către intermedi- strugurilor de import. siuni mari, cererea a fost mare. Cel mai tohton. La Chișinău, Bălți și Ungheni în triale au fost achiziționate la un preț de ari în cantități mici. Cel mai mic preț de comercializare a mic preț (2,00 lei/kg) pentru varza albă comercializatre a fost expus și morco- 1,50 – 1,80 lei/kg. În luna noiembrie strugurii albi de strugurilor Moldova (10,00 lei/kg) a fost a fost înregistrat pe data la piața din Edi- vul importat din Polonia și Turcia, care Pe piața internă la comercializarea masă au fost comercializați pe majo- înregistrat la Cahul, iar cel mai mare la neț. Cel mai mare preț (4,50 lei/kg) a fost a constituit aproximativ 15 – 20% din merelor au participat atât intermediarii ritatea piețelor monitorizate, excepție piața din Bălți (22,00 lei/kg) spre sfâr- înregistrat, în prima decadă a lunii, la producția totală. cât și producătorii autohtoni. Prețurile făcând piețele din Ungheni și Cahul, șitul lunii. Cu toate că în zona de sud piața din Cahul. Cele mai mari cantități Conform informației parvenite de la la mere au oscilat între 3,00 și 6,00 lei/ unde la începutul lunii a lipsit acest pro- sunt cei mai mari producători de stru- de varză albă s-au comercializat la prețul producătorii agricoli, fermierii din satele kg. dus. Prețul minim (14,00 lei/kg, produs guri Moldova, la piața din Cahul această de 3,00 - 3,50 lei/kg. Cel mai stabil preț Grimancăuți, Corjăuți, Tețcani mai dis- Comparativ cu perioada preceden- autohton) a fost înregistrat la Bălți la producție a fost comercializată doar o tă prețurile s-au majorat doar la Chiși- începutul perioadei de referință, iar cel singură zi. Producătorii locali nu doresc Tabelul 6. Evoluţia preţurilor medii la ceapa galbenă în luna noiembrie 2010 nău cu 22,00%, iar pe celelalte piețe a maxim la piața din Chișinău (33,00 lei/ să comercializeze producția la piața re- fost înregistrată o descreștere până la CEAPĂ GALBENĂ kg), în a doua jumătate a lunii. gională la un preț mic, având alternativa Preţ mediu angro, lei/kg 20,00%. În comparație cu luna precedentă, de a vinde strugurii la același preț direct Abatere, % Comparativ cu perioada analogică prețul mediu a înregistrat o majorare de la locul de depozitare, la intermedia- Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ a anului trecut prețurile au crescut con- semnifi cativă (aproape de 2 ori) la piața rii din alte regiuni. Oct.2010 Noi.2009 siderabil cu 50,00 – 53,85% la Edineț, din Cahul, ca urmare a apariției pe piață Față de aceiași perioadă a anului Bălţi 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 0,00 1,12 Chișinău și Ungheni, cea mai mare creș- Cahul 5,00 4,00 3,50 4,50 4,25 4,25 0,00 7,59 a producției de import, care se comerci- 2009, prețurile au suferit schimbări Chişinău Albişoara 4,50 4,50 4,50 4,50 4,45 4,50 1,12 0,00 tere fi ind înregistrată la Bălți 70,12%. alizează de obicei la prețuri mai mari. esențiale pe majoritatea piețelor. Astfel Edineţ 5,00 5,00 5,00 4,50 4,87 4,87 0,00 2,53 Potrivit sursei de informație fresh- În comparație cu luna noiembrie a la piața din Cahul se observă cea mai Ungheni 5,00 5,00 5,00 5,00 5,25 5,00 -4,76 3,52 market, în luna noiembrie pe piețele anului 2009, prețul a înregistrat o creș- mare abatere, prețurile majorându-se Sursa: www.agravista.md angro din Polonia merele pentru export * n/a - nu există valori tere semnifi cativă de 1,5 – 2 ori pe toate de 2,5 ori. Aceasta se datorează în mare se comercializau la un preț de 0,30 – piețele monitorizate, datorită faptului ca parte micșorării volumului de producție Tabelul 7. Evoluţia preţurilor medii la varză albă în luna noiembrie 2010 0,50 EUR/kg (4,80 – 8,00 lei/kg), iar recolta de struguri din anul curent a fost în ansamblu pe țară datorită condițiilor VARZĂ ALBĂ cele destinate prelucrării la 0,18 – 0,21 simțitor mai mică. climaterice nefavorabile din anul curent Preţ mediu angro, lei/kg EUR/kg (2,88 -3,36 lei/kg). În perioada analizată, cantitățile de pentru creșterea strugurilor. Abatere, % Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. Pe piața din Moscova merele atât struguri roșii de masă expuși spre co- Recoltarea strugurilor a luat sfârșit, 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ Oct.2010 Noi.2009 poloneze, cât și din Serbia și Moldova mercializare nu a fost stabil, lipsind to- putem prognoza pentru perioada apro- Bălţi 3,80 3,50 3,50 3,50 3,08 3,58 16,23 54,31 se comercializau la un preț de 28,00 – tal de pe piețele din Edinet și Ungheni și piată o micșorare a ofertei și o creștere Cahul 3,50 3,00 3,50 4,00 3,33 3,50 5,10 18,64 33,00 RUR/kg (10,65 – 12,55 lei/kg). periodic de pe piața din Cahul. a prețului la acest produs. La aceasta Chişinău Albişoara 4,00 4,00 3,50 3,60 3,00 3,78 26,00 12,83 Edineţ 3,50 3,00 3,50 3,50 3,13 3,38 7,98 60,00 Cel mai mic și cel mai mare preț de infl uențează și faptul apariției pe piețele Ungheni 4,00 4,00 4,00 4,00 3,25 4,00 23,08 12,50 comercializare a strugurilor roșii pen- ango din Moldova a producției de im- Sursa: www.agravista.md STRUGURI tru această perioadă a fost înregistrat la port în cantități tot mai mari. * n/a - nu există valori Pe par- Chișinău (10,00 lei/kg și respectiv 33,00 Strugurii albi de masă importați Tabelul 8. Evoluţia preţurilor medii la morcov în luna noiembrie 2010 cursul între- lei/kg). din Turcia pe piața din Rusia au fost co- MORCOV gii perioade Comparativ cu luna octombrie pe mercializați la prețul de 75,00 RUR/kg Preţ mediu angro, lei/kg de referință, toate piețele a fost înregistrată o creștere (28,56 lei/kg) și 102,5 RUR/kg (39,04 Abatere, % strugurii au a prețului cu 25%. Cea mai mare abatere lei/kg) pentru strugurii roșii de masă. Piaţa J. J. J. J. Oct. Noi. 04.11.10 11.11.10 18.11.10 25.11.10 2010 2010 Noi.2010/ Noi.2010/ fost expuși s-a înregistrat la Chișinău (47,27%), iar Conform experților pe perioada Oct.2010 Noi.2009 în vânzare cea mai mică la Cahul (2%). Creșterea se următoare se așteaptă o micșorare a Bălţi 4,50 4,00 4,50 4,00 4,75 4,25 -10,52 -8,21 pe majoritatea piețelor monitorizate. Cahul 5,00 5,00 3,50 5,00 4,63 4,63 0,00 2,89 datorează micșorării cantităților de stru- ofertei și o creștere a prețului la acest Chişinău Albişoara 5,00 5,00 6,00 5,50 5,00 5,38 7,60 13,26 Luna curentă s-a caracterizat printr-o guri autohton expuși în comercializare produs, fapt datorat micșorării canti- Edineţ 4,00 4,00 4,00 3,50 4,13 3,88 -6,05 -16,20 micșorare a ofertei acestui produs. pe piețele angro din țară. tății producției autohtone și apariției Ungheni 7,00 7,00 6,00 7,00 6,50 6,75 3,85 12,50 Cantitățile de struguri autohtoni sunt Comparativ cu anul trecut, prețul producției de import pe piețele angro Sursa: www.agravista.md * n/a - nu există valori mici, piața agricolă este invadată, tot mediu la strugurii roșii de masă înregis- din Moldova. 10 PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
Moldova ar putea exporta România va acorda Moldovei 500 mii euro carne de pasăre pe piețele UE pentru efectuarea recensământului agricol România va acorda Mol- doar peste 5-6 ani dovei circa 500 mii de euro Moldova ar putea exporta “Am vizitat aproape 30 de între- pentru efectuarea în anul carne de pasăre pe piețele Uniu- prinderi avicole din Moldova, iar cele 2011 a recensămîntului ge- nii Europene doar peste 5-6 ani. mai mari probleme cu care se confrun- neral agricol. Proiectul va fi Despre aceasta a declarat Peter tă acestea este lipsa condițiilor de creș- realizat de Biroul Național Zoltan, consultant al Băncii Mon- tere a păsărilor, utilajul și tehnologiile de Statistică al RM, cu su- diale în cadrul proiectului privind învechite, precum și lipsa condițiilor portul fi nanciar al Suediei controlul gripei aviare, gradul de igienice în ferme. Din această cauză “În condițiile în care posibilitățile ții cărnii și produselor din carne și să 2,9 mln dolari și României. pregătire și activitatea de pregăti- carnea produsă în Moldova nu poate fi fi nanciare ale avicultorilor sînt limita- impună agenților economici din do- Pentru desfășurarea recen- re în caz de pandemie. acceptată deocamdată pe piețele UE”, a te, statul ar trebui să susțină fi nanciar meniu cerințe minime față de igiena sămîntului vor fi cheltuiți specifi cat Zoltan. agenții economici care intenționează și starea de sănătate a păsărilor. 67 mln lei. Ultimul recensă- Acesta spune că carnea produsă de În același timp, el spune că Moldo- să-și dezvolte afacerile și să-și moder- În conformitate cu regimul prefe- mînt agricol a fost realizat în către întreprinderile avicole din Moldo- va ar putea exporta în UE în cel mult nizeze procesul de producere conform rințelor comerciale autonome, Moldova anul 1994. Guvernul inten- va nu corespunde cerințelor de calitate trei ani producție de ouă și asta pentru standardelor europene”, a menționat are dreptul să exporte în UE producție ționa să-l realizeze încă în și igienă, iar tehnologiile de creștere și că aproape 20 de întreprinderi de pro- reprezentantul BM. de origine animalieră, însă din țara nu 2008, însă l-a amînat de trei producere a cărnii de pasăre sînt înve- ducere a ouălor de pasăre sînt în proces Acesta a recomandat autorităților poate efectua exporturi cauza necores- ori din lipsă de bani. chite. de reutilare și retehnologizare. să aibă un control strict asupra calită- punderii standardelor de calitate. Terenurile însămânțate cu culturi Producția de sfeclă de zahăr s-a dublat în anul curent În anul curent producția de sfeclă te favorabil pentru creșterea și dezvol- dacă în acest an producția de sfeclă de de toamnă s-au micșorat de zahăr în Moldova constituie circa tarea sfeclei de zahăr. zahăr este mai mare decît în anul trecut, 935 mii tone, dublu față de anul trecut. Potrivit lui, suprafețele cu sfecla de producătorii agricoli își vînd producția În acest an terenurile din Mol- “S-a reușit însămânțarea a 273,4 Specialistul principal al Direcției zahăr au constituit 26,1 mii ha, ceea ce la prețuri mult mai bune”, a spus Guci. dova însămânțate cu culturi de mii ha cu grâu de toamnă (-4 mii ha), în fi totehnie, seminologie, horticultură este cu 4 mii ha mai mult față de anul El a menționat că la moment com- toamnă constituie 380 mii ha sau timp ce orzul de toamnă a fost semănat și pepienerit din cadrul Ministerului 2009. paniile proprietare a fabricilor de zahăr cu 29 mii ha mai puțin față de anul pe o suprafață de 55 mii ha (-7 mii ha)”, Agriculturii și Industrie Alimentare, “Productivitatea medie la hectar a - “Sudzucker Moldova” și “Magt Vest” trecut din cauza condițiilor meteo a precizat Guci. Ion Guci, a spus că, din punct de vedere sfeclei de zahăr a fost de 38-40 tone, - achiziționează sfecla la un preț destul nefavorabile din septembrie-oc- Specialistul a subliniat că pentru a climateric, anul curent a fost unul foar- față de 19-20 tone în anul trecut. Chiar de bun: 550-600 lei pentru o tonă. tombrie, a relatat specialistul prin- acoperi defi citul de grâu și orz de toam- cipal al Direcției fi totehnie, semino- nă, producătorii agricoli vor fi nevoiți să logie, horticultură și pepienerit din întrebuințeze o cantitate mai mare de cadrul Ministerului Agriculturii și fertilizanți la prelucrarea în două etape A fost elaborată o nouă strategie pentru verifi carea Industriei Alimentare, Ion Guci. a acestor culturi. “Statul va subvenționa producă- produselor de origine animală El a menționat că inițial se preconiza torii agricoli cu 15% din cheltuielile chiar majorarea suprafețelor însămânța- pentru procurarea fertilizanților. De Ministerul Agriculturii și Industriei realizarea sarcinilor trasate pentru în- În luna iunie 2010 experții Di- te cu grâu de toamnă și orz, însă din ca- asemenea, în condițiile în care nu se Alimentare a elaborat o nouă strategie cheierea unui acord între Uniunea Euro- recției generale sănătate și protecția uza ploilor din septembrie nu s-a reușit va reuși obținerea unei productivități privind verifi carea produselor alimenta- peană și R.Moldova privind exportul de consumatorilor (DG SANCO) au sosit prelucrarea la timp a terenurilor agrico- bogate, la primăvară vom însămânța re de origine animală, după standardele produse alimentare de origine animală în Moldova pentru a verifica sistemul le, lucru care a dus și la tergiversarea pe- mai multe suprafețe cu grâu și orz”, a Uniunii Europene. pe piața comunitară. de calitate a produselor de origine rioadei de însămânțare a terenurilor. menționat el. Viceministrul Vasile Bumacov a spus Bumacov a spus că produsele ali- animală. Aceștia au recomandat Mol- Potrivit lui, pentru prima dată în ul- În același timp, Guci a spus că con- că produsele alimentare de origine ani- mentare acvatice importate în repu- dovei să-și perfecționeze sistemului de timii ani la recomandarea specialiștilor dițiile meteo au infl uențat și aratul de mală vor fi verifi cate începînd cu respec- blică vor avea nevoie de certificate asigurare a trasabilității și inofensi- în această toamnă s-a desfășurat semă- toamnă, până la moment fi ind arate tarea regulilor generale de igienă la ferme sanitar-veterinare conforme cerințelor vității produselor de origine animală, narea culturilor chiar și după expirarea doar 620 mii ha de terenuri agricole sau pînă la comercializarea producției. europene, în scopul asigurării siguran- astfel încît republica să-și poată valo- perioadei de semănat. 80% din totalul suprafețelor. Potrivit lui, implementarea noii stra- ței acestor produse și pentru protecția rifica cota acordată de UE la exportul tegii constituie una din măsurile privind sănătății publice. de carne.
Federaţia AGROinform oferă asistenţă LA ACCESAREA CREDITELOR DIN PROGRAMELE FIDA Abonarea - 2011
Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este acceptată în calitate de prestator BUSINESSUL de servicii la elaborarea planurilor de afacere pentru creditarea directă din sursele programelor FIDA. Accesarea creditelor pentru antreprenori este efectuată din următoarele Proiecte: GRICOL 1. Proiectul de Revitalizare a Agriculturii (FIDA II) AREVISTĂ DE ANALIZĂ ŞI INFORMARE 2. Programul de Servicii Financiare Rurale şi Marketing (FIDA IV) noutăţi şi evenimente în sectorul Serviciile de suport şi asistenţă a reţelei AGROinform benefi ciarilor participanţi la Progra- agricol din Republica Moldova mele FIDA se concentrează asupra următoarelor activităţi: persoanele de succes în domeniul Ö Acordarea asistenţei tehnice şi consultaţii privind dezvoltarea unei afaceri; agriculturii Ö Asistarea şi identifi carea întreprinzătorilor cu interes potenţial de a participa la Program; exemple de decizii strategice în Ö Ajutarea antreprenorii să-şi defi nească activităţile în care doresc să investească şi efectuarea aran- sectorul agrar jamentelor necesare pentru pregătirea proiectelor şi planurilor de afaceri; monitoring-ul pieţii agrare, date noi ale cercetărilor agricole Ö Acordarea serviciilor de consultanţă necesare pe parcursul pregătirii, evaluării planului de afaceri şi a proiectului investiţional până la aprobarea la Instituţia Financiară Participantă; practici agricole Ö Evaluarea în ofi ciu şi în teren a intenţiilor de participare prezentate de către benefi ciari; întrebări actuale şi consultanţă în domeniu agricol Ö Asistarea potenţialilor benefi ciari la dezvoltarea activităţilor care sunt parte a lanţului valoric (furni- zarea de resurse, producere, prelucrare, comercializarea); 6 luni – 70 lei 50 bani Ö Asistenţă fi nalizată completă la prezentarea documentelor de credit la Instituţiile Financiare Par- Abonamentele ticipante. 1 an – 141 lei pot fi perfectate Creditarea antreprenorilor din Programele FIDA este efectuată la condiţii avantajoase şi la orice ofi ciu poştal Abonamentele pot fi efectuate prin: asistenţă oferită de reţeaua AGROinform este complexă şi de calitate. Cei care sunt interesaţi Indici de abonare în dezvoltarea afacerilor proprii prin accesarea fi nanţărilor la condiţii avantajoase sunt rugaţi Poşta Moldovei PM21925 să apeleze la serviciile reţelei AGROinform. Moldpresa 21782 Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 Ediţii Periodice sau la reţeaua AGROinform. RELAŢII LA TELEFOANELE REDACŢIEI: 23-55-25 nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z TEHNOLOGII AGRICOLE 11 Zmeura – o cultură profi tabilă
Plantația de zmeur este una O cultură de zmeur are produc- dintre culturile agricole care au ții rentabile din punct de vedere avut o dinamică deosebită pe plan economic timp de 8-10 ani, uneori mondial în ultimii ani. În țara chiar mai mult, în funcție de soi și noastră există prea puține ferme de de lucrările de întreținere pe care le producție, deși cultura zmeurului efectuăm în fi ecare an. poate valorifi ca și suprafețele de te- ren mai mici, caracteristice agricul- PRODUCEREA ZMEUREI turii românești. În plus, producția de fructe poate fi valorifi cată foarte ÎN MOLDOVA bine la export. Cea mai mare plantație de ar- Zmeura se obține atât din fl o- buști fructiferi, inclusiv zmeur din ra spontană, cât și prin înfi ințarea Moldova aparține gospodăriei SRL unor culturi cu soiuri selecționate Miacro din raionul Orhei. de amelioratori. Producția de zme- “Din cele 7 soiuri pe care le ur este destinată pieței de fructe producem, avem zmeură care se proaspete sau uscate, congelate, coace în masă, dar avem și soiuri industriei alimentare (gemuri, jele- care se mențin până la înghețuri. uri, siropuri), a ceaiurilor etc. Obținem o recoltă de circa 4 tone Răspândirea tot mai largă a te- la hectar. Dacă plantația este iri- rapiilor naturiste, dar și schimba- gată, se pot strânge și 10 tone”, rea radicală în ultimii 20 de ani a relatează Oleg Zaharia, conducă- mentalității occidentale în ceea ce torul gospodăriei. privește hrana (conceptul de ali- Fructele sunt colectate direct în mentație sănătoasă) au determinat caserole și sunt transportate la su- o cerere tot mai mare pentru anu- permarkete și la piața agricolă. Cererea de zmeură, pe piața au- mite fructe, cum sunt: coacăzele nu se poate dezvolta pe soluri gre- o analiză chimică a calității solului, Este bine să evităm cultivarea zme- tohtonă este mare și în permanentă negre, afi nele, zmeura, murele etc. le, argiloase, în zone reci, cu exces având în vedere că, în mod obiș- urului după cartofi , vinete și toma- creștere. Zmeura are un conținut mare de umiditate, și preferă un climat nuit, zmeurul necesită o aciditate te, având în vedere că aceste specii de polifenoli antioxidanți cum sunt mai umed și mai răcoros, astfel că de la 5,5 până la 6,5. Dacă terenul au o serie de viroze comune. pigmenții antocianici și este o sur- în zonele cu dealuri înalte se caută este sărac în humus, se poate îm- POLONIA - NUMĂRUL UNU să bogată de vitamina C, magneziu, pantele sudice sau terenurile mai bogăți administrând cantități mari CARACTERISTICI ÎN CULTIVAREA complex de vitamine B, cupru și plane, unde plantele au sufi cientă de gunoi de grajd fermentat sau de fi er. Consumul regulat de fructe de lumină. compost. PRODUCTIVE ARBUŞTILOR FRUCTIFERI zmeură s-a dovedit benefi c în tra- În zonele mai joase se aleg ver- Înainte de plantare este indi- Zmeurul este un semiarbust cu Cei mai mari producători de tarea bolilor precum: infl amațiile, sanții mai nordici, unde tempera- cată o erbicidare totală, având în o înălțime de 1,5-2,5 m, cu un ciclu fructe de zmeur sunt în Rusia, cancerul, afecțiunile cardiovascu- tura nu este foarte ridicată. Zona vedere că buruienile reprezintă biologic bienal. Tulpina vegetativă unde se obține peste o sută de mii lare, diabetul, alergiile, tulburările călduroasă și aridă de câmpie nu unul dintre “inamicii” permanenți se dezvoltă în primul an din mugu- de tone anual, apoi în Serbia și Po- de vedere. De asemenea, tratatele este favorabilă culturii zmeurului. ai plantației în primii ani de la în- rii care se afl ă pe rădăcină, toamna lonia (peste 80 mii), SUA (50-60 de fi toterapie recomandă folosirea Arbustul se poate cultiva și în fi ințare. se lemnifi că, iar în anul următor, mii), Germania și Ucraina (peste frunzelor și a lăstarilor sub formă locurile cu semi-umbră, dar fruc- • Plantările se fac toamna târziu pe această tulpină, se obține pro- 20 mii tone anual). de ceaiuri sau decoct pentru trata- tele nu sunt la fel de dulci și de sau primăvara devreme. Materialul ducția de fructe. După recoltare, În România se obțin, conform rea sau amelioraea unor boli. aromate, iar uneori lăstarii nu se de plantare trebuie identifi cat și până toamna, se taie tulpinile us- datelor FAO, în jur de două mii de maturizeză sufi cient și degeră în procurat din timp și se comercia- cate care au produs fructele. tone anual, dar cea mai mare parte ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI timpul iernii. lizează sub denumirea de drajoni. Există și soiuri remontante care este recoltată din fl ora spontană. DE ZMEUR Trebuie să ne gândim și la sursa Aceștia trebuie să fi e sănătoși, iar la produc încă din primul an, toam- În Ungaria, se obține o pro- de apă, fi indcă zmeurul are o înră- alegerea soiurilor ne vom informa na, pe vârfuri sau uneori chiar pe o ducție de trei ori mai mare decât • Condiții pedoclimatice priel- dăcinare mai superfi cială și suferă asupra caracteristicilor acestora. bună parte din tulpină. în România. Interesantă este piața nice. Pentru a înfi ința o plantație de în anii secetoși, în lipsa unui sistem Dacă plantăm o suprafață mică, Producția de fructe care se obți- poloneză, care în zece ani și-a du- zmeur, mai întâi trebuie să identi- de irigație. vom opta pentru un singur soi. Dacă ne la hectar variază în funcție de soi blat producția de zmeură, deve- fi cați locația potrivită. Terenul ales • Pregătirea corespunzătoare suprafața este mai mare vom intro- și de tehnologia de cultură aplicată, nind unul din liderii mondiali în trebuie să fi e destul de ușor și bo- a terenului s-ar putea să necesite duce în cultură două sau trei soiuri respectiv de la 3-4 tone/ha până la ceea ce privește cultura arbuștilor gat în compuși organici. Zmeurul unul sau doi ani. Este bine să facem cu diferite perioade de coacere. 8-9 tone/ha. fructiferi. Cea mai mare sumă de subvenții în agricultură a fost acordată pentru plantarea a 200 ha de viță de vie
Cea mai mare sumă de anual agentului economic fermierii care produc legume legumelor pe teren protejat”, subvenționare în agricultu- respectiv bani pentru ram- ecologice, cumpără sisteme a specifi cat Maleru. ră de circa 4,5 mil lei a fost bursarea dobânzii la credite- de irigare, creează ferme de Potrivit lui, agricultorii acordată în anul curent unui le până când vița de vie va da animale sau înfi ințează plan- care doresc să obțină subven- agent economic care a înfi in- roadă, iar proprietarul ei va tații multianuale. ții de la stat pentru înfi ința- țat 200 ha de viță de vie de reuși să obțină profi t. “Majoritatea agriculto- rea plantațiilor multianuale, soiuri de masă, în raioanul “În anul curent Agenția rilor primesc subvențiile în crearea fermelor de animale Leova. a recepționat circa 3,5 mii termen de două luni, după sau procurarea utilajului spe- Directorul Agenției pen- de dosare de la producăto- acceptarea dosarului. Pentru cializat pentru prelucrarea tru Plăți și Intervenții în Agri- rii agricoli pentru acordarea prima dată în acest an statul pământului pot depune dosa- cultură, Petru Maleru, a spus subvențiilor. Dintre acestea oferă subvenții pentru stimu- rele de subvenționare până la că statul a acordat în premie- doar 2,6 mii dosare au fost larea creditării de către in- data de 20 decembrie 2010. ră o sumă atât de mare unui aprobate de către specialiști, stituțiile bancare. Statul mai Maleru a subliniat că în- producător agricol pentru iar suma subvenționării în acordă subvenții pentru asi- cepînd cu luna ianuarie 2011 înfi ințarea plantațiilor de vița acest an se ridică la circa 430 gurarea riscurilor în agricul- fermierii care au benefi ciat de vie. mil. lei”, a precizat Maleru. tură, astfel încât să stimulăm de subvenții de la stat vor fi Potrivit lui, pe lângă El spune că în acest an au agricultorii să-și asigure pro- verifi cați dacă au folosit co- aceasta, statul îi va acorda fost subvenționați, în special, ducția, și pentru producerea rect banii primiți de la stat. 12 INTERNAŢIONAL z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
Datoria publică a Italiei a atins valori astronomice Mai este loc în UE? Procesul de extindere împarte Europa în două tabere Politica de extindere a Uniu- pic frustrant pentru țările care ei, între care ministrul britanic nii Europene (UE) este pusă la aspiră să se alăture.” Negocie- al afacerilor externe William încercare de criza economică și rile de aderare cu Turcia stau Hague. El a apreciat, la Bruxel- de o anumită “oboseală a extin- mărturie în acest sens. În pre- les, că europenii ar trebui să își derii” din partea europenilor, zent, ele se apropie de un punct continue eforturile “în vederea dar mai multe țări, între care mort, în contextul în care Cro- unei aderări a Turciei” la Uni- Marea Britanie, Finlanda, Italia ația, care le-a început în ace- une. Abia lansate în iulie, nego- și Suedia, încearcă să schim- lași timp, în 2005, speră să le cierile de aderare ale Islandei be această tendință, relatează încheie în primul semestru din sunt foarte afectate de diferen- AFP. 2011, pentru a adera la Uniune de asupra pescuitului, iar Uni- Miniștrii europeni ai aface- până în 2013. unea se pregătește să ia măsuri rilor externe și-au reafi rmat în Președinția belgiană a Uniu- de retorsiune, interzicând de- mod ofi cial la Bruxelles “susți- nii spera să atingă o nouă etapă, barcarea macroului islandez în nerea fermă față de politica de deschizând luna aceasta un nou porturile sale. extindere”. capitol de negocieri cu Ankara Țară candidată din 2005, Însă, în culise, în opinia mul- asupra Concurenței. Macedonia așteaptă în conti- tora “nu este o perioadă propice Părți întregi din cadrul ne- nuare deschiderea formală a Datoria publică a Italiei, una premierul Silvio Berlusconi, extinderii, care devine o politi- gocierilor sunt blocate din cau- negocierilor de aderare, blocată dintre cele mai mari din lume care ieri a fost supus unui vot că a pașilor foarte mărunți”, a za impasului în negocierile pri- de disputa sa cu Grecia referi- în valoare absolută, a atins în de încredere. recunoscut un diplomat de la vind reunifi carea Ciprului și re- toare la numele său. luna octombrie un nou nivel Italia a reușit să limiteze Bruxelles. fuzului Ankarei de a recunoaște Miniștrii au mai hotărât să record, de 1.867 de miliarde de creșterea defi citului bugetar După ce a integrat zece țări Republica Cipru, care a aderat transfere șefi lor de stat și de gu- euro, comparativ cu 1.844 de și a adoptat măsuri severe de în 2004, Uniunea și-a dat sea- la Uniune în 2004. În mod fun- vern responsabilitatea acordă- miliarde de euro în septembrie, austeritate. În urmă cu două ma că a acceptat prea rapid țări damental, țări ca Franța sau rii statutului de candidat Mun- a anunțat Banca Italiei. săptămâni însă, randamentele puțin pregătite, ca România și Germania sunt foarte reticen- tenegrului. Albania și Serbia, Datoria Italiei va urca de la obligațiunilor italiene au urcat Bulgaria, în 2007, apreciază un te față de ideea unei aderări a care au depus o cerere în aprilie 115,8% din Produsul Intern Brut la niveluri record. diplomat. “Din această cauză, acestei țări cu 78 de milioane de și respectiv în decembrie 2009, (PIB) în 2009 la 118,5% din PIB Italia a intrat de curând pe clubul și-a înăsprit regulile, se locuitori. nu au obținut încă acest statut. în acest an, estimează guvernul. lista țărilor cu probleme de care mișcă încet, iar astăzi este un Însă, Turcia are apărătorii Sursa: Ziarul Financiar În 2011, datoria va ajunge la investitorii încep să se ferească. 119,2% din PIB, urmând să co- Din grupul țărilor europene boare la 117,5% din PIB în 2012 care au intrat în dizgrația aces- și la 115,2% din PIB în 2013. tora se mai afl ă Grecia, Irlanda, “Italia are a treia mare dato- Portugalia, Spania și mai nou și Violențe interetnice în Rusia rie publică din lume, fără a avea Belgia. însă a treia mare economie a Dacă defi citul nu este o pro- lumii, iar datoria o expune mai blemă majoră, datoria publică, mult decât pe alte state la ata- a doua ca mărime ca pondere în curile speculative. Dar nu sun- PIB din UE după cea a Greciei, tem încă bătuți și ne vom lupta și perspectivele slabe privind pentru a ne afi rma soliditatea creșterea economică sunt prin- reală a economiei”, a afi mat cipalele vulnerabilități ale țării.
O autostradă de 7 mii de kilometri va lega 12 state din jurul Mării Negre, printre care și Moldova
Federația Rusă este ultimul rirea cheltuielilor de construc- Peste 800 de persoane au poliției din Moscova, Viktor nar dintr-o regiune din Cau- stat care a aprobat proiectul de ție a porțiunii de drum. fost arestate în Moscova pen- Biryukov, a declarat că cele caz, acesta fi ind acuzat ofi cial construcție a autostrăzii inelare Autostrada va asigura tru a preveni izbucnirea unor mai multe arestări s-au făcut și reținut în stare de arest. care leagă țările riverane Mării conexiunea dintre 12 state: noi violențe interetnice ca ur- în zona gării Kievsky din ca- Potrivit AP, resentimen- Negre. Șoseaua de centură de Grecia, Turcia, Georgia, Ar- mare a împușcării unui supor- pitală. tele sunt în creștere în rândul aproape șapte mii de kilometri menia, Azerbaidjan, Rusia, ter al unei echipe locale de fot- “Au fost confi scate nume- rușilor slavi față de creșterea va traversa și Republica Mol- Ucraina, Moldova, Bulgaria, bal, informează BBC. roase arme cu aer comprimat, numărului de persoane în dova. Segmentul de 180 de ki- Serbia, Albania și România. Arestările s-au produs în cuțite, bâte și arme paralizan- Moscova, provenite din regi- lometri va trece prin Tiraspol, Șoseaua-centură de înaltă momentul în care grupuri de te”, a declarat Viktor Biryukov, unile din sudul Caucazului, Chișinău și Leușeni. capacitate urmează să inten- tineri adunați lângă o stație de acesta adăugând că nu au exis- mulți dintre aceștia fi ind mu- Costul unui kilometru de sifice colaborarea dintre ță- tren din Moscova strigau slo- tat incidente serioase în oraș sulmani. drum este estimat la 7-8 mili- rile Organizației pentru Co- ganuri rasiste. iar persoanele cele mai agresi- Persoanele provenite din oane de dolari. Astfel, Guvernul operare Economică la Marea Moartea unui fan al echipei ve din rândul tinerilor au fost celelalte state ale fostei uniuni va trebui să găsească peste un Neagră, din care face parte și de fotbal Spartak Moscova în îndepărtate. sovietice, inclusiv Asia Centra- miliard de dolari pentru acope- Republica Moldova. urma unor confruntări cu per- Patrulele de poliție au fost lă, Armenia și Azerbaidjan se soane provenite din Caucazul intensifi cate în centrul Mosco- confruntă cu discriminarea et- de Nord, a declanșat, se pare, vei, fi ind aduse și unități speci- nică, fi ind victime frecvente ale violențele etnice. ale din afara capitalei. acestor manifestări. Alte zeci de persoane au Confl ictul cecen o posibilă Analiștii spun că din cau- fost arestate în alte orașe din cauză a creșterii manifestărilor za confl ictului cecen, plin de Rusia. xenofobe atrocități comise atât de forțe- Poliția din Sankt Petersburg Sâmbătă în timpul ciocniri- le federale cât și de militanții a reținut 60 de persoane și alte lor dintre sutele de protestanți islamiști s-a dezvoltat xenofo- 100 au fost arestate în Samara, cu poliția întâmplate în afara bismul și neonazismul în Rusia potrivit agenției de presă In- Kremlinului, o persoana a fost precum și creșterea resenti- terfax. ucisă, prezumtivul asasin fi ind mentelor a nativilor din caucaz Purtătorul de cuvânt al o persoană de 26 de ani origi- față de etnicii ruși. nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z CERERI ŞI OFERTE 13
Cereri și Oferte – perioada 1 – 15 Decembrie 2010 (www. agravista.md)
Toderas Gheorghii Pavel, Hânceşti, Telefon mobil: Cabaline 150 unit. CERERI 068083841 Produs Cantitate Companie Cabaline 20 t. Ciobanu Valeriu, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 SEMINŢE ŞI MATERIAL SĂDITOR Ciobanu Vasile Chiril, Hânceşti, s. Logăneşti, Telefon mobil: Cabaline 10 t. Grigoriţă Alic, Drochia, s. Chetrosu, Telefon mobil: 068083841 Arpagic nelimitat 069040960 Toderas Gheorghii Pavel, Hânceşti, Telefon mobil: Ovine 1000 unit. Butaşi de viţă de vie Lupu Nadejda, Hânceşti, s. Ciuciuleni, Telefon: (269) 23408, 068083841 1000 unit. soiul Prezentabil Telefon mobil: 068083841 Ovine 10 t. Ciobanu Valeriu, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 Piei sărate de oi 5000 unit. Maria Rotaru, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 Ciobanu Vasile Chiril, Hânceşti, s. Logăneşti, Telefon mobil: Ovine 10 t. Lupu Nadejda, Hânceşti, s. Ciuciuleni, Telefon: (269) 23408, 068083841 Pomi de păr 1000 unit. Telefon mobil: 068083841 Ovine 100 unit. Racu Tudor, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 Toderas Gheorghii Pavel, Hânceşti, Telefon mobil: PRODUSE AGRICOLE Porci 100 unit. Cereale furajere pentru 068083841 Plohoi Oleg Alexandru, Edineţ, s. Hlinaia, Telefon: (246) hrănirea animalelor şi 20 t. Iorga Ion, Cantemir, s. Vadul lui Isac, Telefon: (293) 75399 Viţei de orice vârstă nelimitat păsărilor 50258, Telefon mobil: 079350456 Fasnuc, Nisporeni, Telefon: (264) 22477, Telefon mobil: Fasole nelimitat ALTE MĂRFURI 079420449 Compost pentru Covali Vasile, Glodeni, str. Donici 2, Telefon: (249) 25997, Floarea-soarelui nelimitat ciupercile soiul, 1 t. Grigoraş Radu, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 Telefon mobil: 069783190 Champignon Uncomgrup, Ungheni, s. Boghenii Noi, Manager: Cernei Pompe pentru instalaţia Vieru Vasile, Edineţ, s. Badragii Noi, Telefon mobil: 2 unit. Floarea-soarelui 10 t. Veaceslav, Telefon: (236) 26238, (236) 94333, Telefon mobil: de muls vacile 067143220 069404790 Floarea-soarelui pentru Gnatiuc Total, Glodeni, s. Fundurii Vechi, Telefon mobil: 2 t. ulei 079737673 OFERTE Floarea-soarelui pentru Produs Cantitate Companie nelimitat Troia-Impex, Edineţ, Telefon mobil: 060056125 ulei SEMINŢE ŞI MATERIAL SĂDITOR Floarea-soarelui pentru Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) 20 t. AGRO-DUNAV, Telefon mobil: 078002400 Butaşi de viţă de vie, ulei 50000 unit. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: Izabella Floarea-soarelui cu [email protected] 500 t. Maria Rotaru, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 achitarea prin transfer Revic-Grup, Nisporeni, com. Vorniceni, Director: Rascoala Butaşi soiul Bianca 15000 unit. Grâu alimentar, glutenul Gheorge, Telefon: (264) 46235, Telefon mobil: 069190095 nelimitat Edineţ, Telefon: (246) 21008, Telefon mobil: 069121651 nu mai jos de 22% Ojog Valentina, Ungheni, s. Buzduganii de Jos, Telefon: (236) Harpacic 2 t. Panvas-Service, Drochia, s. Antoneuca, Telefon mobil: 50275, (236) 93762, Telefon mobil: 069784220 Grâu furajer 300 t. 060006888, Fax: (252) 27032, Email: [email protected] Pepiniere viticole şi Cebotari Tudor, Orhei, s. Jora de Sus, Telefon: (235) 55901, 45000 unit. Prodbahnacom, Călăraşi, s. Dereneu, Telefon: (244) 068 pomicole (235) 55739, Telefon mobil: 079648513 Grâu alimentar nelimitat Pepiniere viticole şi Melnic Victor, Orhei, s. Jora de Mijloc, Telefon: (235) 55242, 345434, Email: [email protected] 30000 unit. Confort, Ungheni, s. Petreşti, Administrator: Bernevec pomicole Telefon mobil: 079468370 Grâu furajer 500 t. Pepiniere viticole şi Savina Maria, Orhei, s. Jora de Mijloc, Telefon mobil: Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon mobil: 079045980 8000 unit. Panvas-Service, Drochia, s. Antoneuca, Telefon mobil: pomicole 068299411 Grâu furajer nelimitat 060006888, Fax: (252) 27032, Email: [email protected] Portaltoi de măr Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) Panvas-Service, Drochia, s. Antoneuca, Telefon mobil: “Paradisca” pentru 50000 unit. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: Mălai nelimitat 060006888, Fax: (252) 27032, Email: [email protected] livadă superintensivă [email protected] Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) Confort, Ungheni, s. Petreşti, Administrator: Bernevec Portaltoi pentru păr, Mazăre furajeră 100 t. 20000 unit. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon mobil: 079045980 gutui tip “C” [email protected] Confort, Ungheni, s. Petreşti, Administrator: Bernevec Orz furajer 500 t. Puieţi de nuci, soiurile Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon mobil: 079045980 Cazacu, Costiujanschi, 40000 unit. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: Gnatiuc Total, Glodeni, s. Fundurii Vechi, Telefon mobil: Porumb boabe 5 t. Calaras, Schinoasa [email protected] 079737673 Surinmih, Rezina, s. Lalova, Telefon: (254) 75294, Telefon Gramineus Com, Făleşti, str. Stefan сel Mare 48, Director: Porumb furajer 1000 t. Puieţi de pomi fructiferi 25000 unit. mobil: 069119634, Fax: (254) 75515, Email: teta0 iura@ Besarab Ion, Telefon: (259) 24483, Telefon mobil: 069327627 rambler.ru Confort, Ungheni, s. Petreşti, Administrator: Bernevec Puieţi de pomi fructiferi Burlacu Nicolae, Balti, s. Sadovoe, Telefon: (231) 55007, Porumb pentru furaj 900 t. nelimitat Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon mobil: 079045980 în asortiment (licenţă) Email: [email protected] Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) FRUCTE Puieţi de prune soiul Mere roşii pentru Panvas-Service, Drochia, s. Antoneuca, Telefon mobil: 4000 unit. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: 200 t. Cabardinscaia Rania consum 060006888, Fax: (252) 27032, Email: [email protected] [email protected] Seminţe autohtone Fasnuc, Nisporeni, Telefon: (264) 22477, Telefon mobil: Miez de nucă 150 t. de legume: tomate, Spinu Andrei, Orhei, s. Ratuş, Telefon: (235) 35342, Telefon 079420449 nelimitat castraveţi,ardei dulce, mobil: 069241737 LEGUME gogoşar Costin Elizaveta, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 42360, Seminţe de ceapa Maria Darii, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) 54610, (252) Cartofi nelimitat (235) 47267, Telefon mobil: 069346320 (Cernusca), soi 400 kg 27032, Telefon mobil: 068112628, 069353231, Fax: (252) Veaceslav Stejar, Chişinău, Telefon mobil: 079300230, Holcedon, 1-clasa 27032 Cartofi 1200 t. Seminţe de cereale, Agrobanic, Glodeni, s. Iablona, Telefon: (249) 22260, Telefon Email: [email protected] 20 t. Panvas-Service, Drochia, s. Antoneuca, Telefon mobil: grâu, orz mobil: 069051379 Cartofi pentru consum 100 t. Seminţe de culturi Spinu Andrei, Orhei, s. Ratuş, Telefon: (235) 35342, Telefon 060006888, Fax: (252) 27032, Email: [email protected] nelimitat Bunescu Ivan, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) tehnice mobil: 069241737 Cartofi , soi Irga nelimitat Seminţe de fl oarea- CAP “Ciobalaccia”, Cantemir, s Ciobalaccia, Presedinte: 068385313 150 t. soarelui pentru ulei Mititelu Petru, Telefon: (273) 70230, (273) 70218 Bunescu Ivan, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) Ceapă 2 t. Spinu Andrei, Orhei, s. Ratuş, Telefon: (235) 35342, Telefon 068385313 Seminţe de fl ori nelimitat mobil: 069241737 Veaceslav Stejar, Chişinău, Telefon mobil: 079300230, Ceapă de calitate 300 t. Seminţe de legume RACI Spinu Andrei, Orhei, s. Ratuş, Telefon: (235) 35342, Telefon Email: [email protected] nelimitat Italia mobil: 069241737 Bunescu Ivan, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) Morcov 1 t. Camencuta-Agro, Râşcani, s. Struzeni, Director: Prisacaru 068385313 Seminţe de lucernă 2 t. Cornel, Telefon: (256) 24584, (256) 66430, Telefon mobil: Veaceslav Stejar, Chişinău, Telefon mobil: 079300230, Sfeclă roşie Cilindrică 120 t. 067193924 Email: [email protected] Tufe de trandafi ri cu o Condrea Gherman, Drochia, s. Pelenia, Telefon: (252) 41251, Veaceslav Stejar, Chişinău, Telefon mobil: 079300230, gamă largă de culori şi nelimitat Varză Vestra 160 t. Telefon mobil: 069041579 Email: [email protected] specii. AVICOLE ŞI ZOOTEHNIE PRODUSE AGRICOLE Toderas Gheorghii Pavel, Hânceşti, Telefon mobil: Bovine 300 unit. Camencuta-Agro, Râşcani, s. Struzeni, Director: Prisacaru 068083841 Baloţi de lucernă 4000 unit. Cornel, Telefon: (256) 24584, (256) 66430, Telefon mobil: Bovine 16 t. Ciobanu Valeriu, Hânceşti, Telefon mobil: 068083841 067193924 Ciobanu Vasile Chiril, Hânceşti, s. Logăneşti, Telefon mobil: Croitoru Petru, Nisporeni, str. V. Micle 10, Telefon: (264) Bovine 20 t. Baloţi de lucernă 200 unit. 068083841 23355, Telefon mobil: 079545586 14 CERERI ŞI OFERTE z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
Fasnuc, Nisporeni, Telefon: (264) 22477, Telefon mobil: Feagri Stiharu, Cantemir, s. Samalia, Telefon: (273) 67237, Fasole nelimitat Porumb 300 t. 079420449 Telefon mobil: 079609939 Turcan Valentina, Cantemir, s. Baimaclia, Telefon: (273) Magura-Agro, Cantemir, s. Cania, Director: Doina Nicilai, Fasole uscată 2 t. Porumb 170 t. 43209 Telefon: (273) 41403, Telefon mobil: 069509850, 079958177 Mohoreanu Pavel, Edineţ, s. Ruseni, Telefon: (246) 65382, Dant Agro, Ungheni, s. Pârliţa, Manager: Fervetchii Dumitru, Fasole uscată 25 t. Porumb alimentar 600 t. Telefon mobil: 069051884, Email: [email protected] Telefon: (236) 92373, Telefon mobil: 069108128 Fasole uscată albă, Dioguţa Valentin, Edineţ, s. Bădragii Noi, Telefon: (246) Ivi Holde, Ungheni, s. Taxobeni, Manager: Moraru Iulia, 2 t. Porumb alimentar 150 t. măruntă 56195, Telefon mobil: 069919004 Telefon: (236) 25009, Telefon mobil: 079900588 Fasole uscată bine Liversina, Ungheni, s. Chirileni, Manager: Borta Ecaterina, Porumb alimentar 250 t. prelucrată, sortată, 2 t. Ciobanu Eugen, Cantemir, s. Cârpeşti, Telefon: (273) 78340 Telefon: (236) 75230, Telefon mobil: 069132625 sortul Lataus Servcostagro, Ungheni, s. Costuleni, Manager: Prepelita Ignat Ion, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47360, (235) Porumb alimentar 150 t. Vitalie, Telefon: (236) 40426, 35183, Telefon mobil: Fân de lucernă nelimitat 47267, Telefon mobil: 069346320 069717747 Abilitate-Agro, Făleşti, s. Calugar, Director: Antonciuc Vasile, Porumb alimentar 400 t. Vrabie Iurie, Ungheni, s.Valea Mare, Telefon: (236) 43217 Floarea-soarelui 25 t. Telefon: (259) 67700, Telefon mobil: 069323320 Porumb alimentar, M- Vastadum, Făleşti, s. Marandeni, Director: Gârştega Vasile, 200 t. Agrofermplus, Făleşti, s. Glingeni, Director: Grecu Ion, 348. Telefon: (259) 72337, Telefon mobil: 069212681 Floarea-soarelui 50 t. Telefon: (259) 71379, Telefon mobil: 069158498 Feagri Stiharu, Cantemir, s. Samalia, Telefon: (273) 67237, Porumb boabe 100 t. Agrofermplus, Făleşti, s. Glingeni, Director: Grecu Ion, Telefon mobil: 079609939 Floarea-soarelui 50 t. Telefon: (259) 71379, Telefon mobil: 069158498 Amonti Agro, Făleşti, s. Năvîrneţ, Director: Semeniuc Lidia, Porumb furajer 150 t. Certex Agroprim, Făleşti, s. Izvoare, Director: Ursachi Telefon mobil: 069194851 Floarea-soarelui 160 t. Constantin, Telefon: (259) 69133, Telefon mobil: 079223655 Logofat Prim, Făleşti, s. Logoſt eni, Director: Cires Vasile, Porumb furajer 200 t. Itera Agro, Făleşti, s. Işcalău, Director: Procopciuc Zina, Telefon: (259) 60138, Telefon mobil: 069640708 Floarea-soarelui 120 t. Telefon: (259) 77362, Telefon mobil: 079044357 Promtehgaz, Făleşti, s. Obreja Veche, Director comercial: Floarea-soarelui pentru Damiagro, Edineţ, s. Bleşteni, Telefon: (246) 61322, Telefon Porumb furajer 300 t. Sicorschi Valentin, Telefon: (259) 22159, Telefon mobil: 200 t. ulei mobil: 069001316 069177496 Floarea-soarelui pentru Faunas prim, Ungheni, s. Todireşti, Manager: Bulgac Ion, Taras-Scop- Agro, Făleşti, s. Natalevca, Director Executiv: 200 t. Porumb furajer 100 t. ulei Telefon: (236) 49522, Telefon mobil: 069104074 Podrea Vasile, Telefon mobil: 069155600 Raicu Tudor, Cantemir, s. Larguţa, Telefon: (273) 76263, Ulerus-Plus, Edineţ, s. Şofrîncani, Telefon: (246) 68322, Grâu 100 t. Porumb în grăunţe 150 t. Telefon mobil: 079049678 Telefon mobil: 069249358 Albvior, Edineţ, s. Gordinest, Telefon mobil: 069132703, Fax: Grâu alimentar Porumb în ştiuleţi 200 t. Vastadum, Făleşti, s. Marandeni, Director: Gârştega Vasile, (246) 60330, Email: [email protected] conţinutul de gluten- 150 t. Telefon: (259) 72337, Telefon mobil: 069212681 Damiagro, Edineţ, s. Bleşteni, Telefon: (246) 61322, Telefon 23% Porumb în ştiuleţi 500 t. mobil: 069001316 Grâu alimentar, Agrofermplus, Făleşti, s. Glingeni, Director: Grecu Ion, Certex Agroprim, Făleşti, s. Izvoare, Director: Ursachi conţinutul de gluten- 100 t. Porumb la furaj 700 t. Telefon: (259) 71379, Telefon mobil: 069158498 Constantin, Telefon: (259) 69133, Telefon mobil: 079223655 20,5% Agrosfera-BM, Ungheni, s. Pîrliţa, Manager: Buzovoi Grâu alimentar, Porumb pentru făină 500 t. Itera Agro, Făleşti, s. Işcalău, Director: Procopciuc Zina, Nicanor, Telefon: (236) 64555, Telefon mobil: 069126284 conţinutul de gluten- 200 t. Telefon: (259) 77362, Telefon mobil: 079044357 Porumb pentru făină, se 22% păstrează la SA Cupcini 100 t. Rusanovschii V, Edineţ, s. Ruseni, Telefon mobil: 060064164 Grâu alimentar, Mospuragro, Făleşti, s. Catranic, Telefon mobil: 069040417, Cereale conţinutul de gluten- 350 t. Email: [email protected] Porumb pop corn 20 t. Rusanovschii V, Edineţ, s. Ruseni, Telefon mobil: 060064164 23% Farima Ion, Nisporeni, str. Lăpuşneanu 30, Telefon: (264) Grâu alimentar, gluten- Gruprijor-Agro, Făleşti, s. Chetriş, Director: Jornea Andei, Porumb ştiuleţi 50 t. 400 t. 22324, Telefon mobil: 79575117 21% Telefon mobil: 069553653 Budurin Mihail, Hânceşti, s. Horheşti, Telefon mobil: Grâu alimentar, gluten- Amonti Agro, Făleşti, s. Năvîrneţ, Director: Semeniuc Lidia, Porumb 100 t. 100 t. 068083841 22% Telefon mobil: 069194851 Moraru Meletie, Hânceşti, s. Logăneşti, Telefon: (269) 23408, CAP “Breridana”, Cantemir, s. Cociulia, Telefon: (273) 65230, Porumb furajer 40 t. Grâu alimentar 150 t. (269) 57291, Telefon mobil: 068083841 (273) 65585, Telefon mobil: 069176233 Abilitate-Agro, Făleşti, s. Calugar, Director: Antonciuc Vasile, CAP “Ciobalaccia”, Cantemir, s Ciobalaccia, Presedinte: Soia 70 t. Grâu alimentar 300 t. Telefon: (259) 67700, Telefon mobil: 069323320 Mititelu Petru, Telefon: (273) 70230, (273) 70218 Agrogirla, Făleşti, s. Năvîrneţ, Director: Angheni Victor, Grâu alimentar, Soia 70 t. Capatina Gheorghe, Ungheni, s. Bumbăta, Telefon: (236) Telefon: (259) 73431, Telefon mobil: 069213297 conţinutul de gluten- 100 t. 44244, Telefon mobil: 069106992 Bosvelia, Glodeni, str. Suveranităţii, 95, Director: Veronica 22%, IDC 95% Soia 10 t. Boubatrin, Telefon: (249) 26172, Telefon mobil: 069524999, Grâu alimentar, glutena- Unvin agro, Ungheni, s. Boghenii Noi, Manager: Gherman Fax: (249) 26541, Email: [email protected] 150 t. 22%, IDC- 95% Ion, Telefon: (236) 48230, Telefon mobil: 079501481 Cajbianca, Glodeni, s. Cajba, Director: Vasilos Ion, Telefon: Soia 20 t. Grâu alimentar, gluten- Ivi Holde, Ungheni, s. Taxobeni, Manager: Moraru Iulia, (249) 52359, (249) 52205, Telefon mobil: 069023716 100 t. 22%, IDC 90% Telefon: (236) 25009, Telefon mobil: 079900588 Soia 1000 t. LargoFar, Edineţ, s. Larga, Telefon mobil: 069397309 Grâu alimentar, Mospuragro, Făleşti, s. Catranic, Telefon mobil: 069040417, Agrosfera-BM, Ungheni, s. Pîrliţa, Manager: Buzovoi Soia 15 t. conţinutul de gluten- 500 t. Email: [email protected] Nicanor, Telefon: (236) 64555, Telefon mobil: 069126284 23%, IDC 95% FRUCTE Grâu alimentar. Glutena Gutui de casă în stare 100 t. Cesamol, Ungheni, s. Chirileni, Telefon: (236) 75212 800 kg Racicovschii Serghei, Cantemir, Telefon mobil: 078122880 22%, IDC 95% proaspăta Grâu alimentar. Glutena Liversina, Ungheni, s. Chirileni, Manager: Borta Ecaterina, 150 t. Caragia Nicolae, Nisporeni, str. Nirnova,10, Telefon: (264) 22%, IDC 95% Telefon: (236) 75230, Telefon mobil: 069132625 Mere 10 t. 24501, Telefon mobil: 079525358, Email: ncaragia@rambler. Grâu alimentar. Glutena Faunas prim, Ungheni, s. Todireşti, Manager: Bulgac Ion, 500 t. ru 23%, IDC 95% Telefon: (236) 49522, Telefon mobil: 069104074 Moisei Angela, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 93560, Dant Agro, Ungheni, s. Pârliţa, Manager: Fervetchii Dumitru, Mere nelimitat Grâu furajer 300 t. Telefon mobil: 069346320 Telefon: (236) 92373, Telefon mobil: 069108128 Mere Florina, Idared, Margarint Serghei, Ungheni, s. Floriţoaia Veche, Telefon Bejenaru Vladimir, Cantemir, s. Cîrpeşti, Telefon: (273) 20 t. Mazăre 20 t. Golden mobil: 069359135 78338, Telefon mobil: 069626720 Feagri Stiharu, Cantemir, s. Samalia, Telefon: (273) 67237, Mere Florina, Idared, Rusu Pavel, Ungheni, s. Sculeni, Telefon: (236) 63247, Mazăre 130 t. 10 t. Telefon mobil: 079609939 Golden Telefon mobil: 0692168701 Tismicub, Cantemir, s. Visiniovca, Telefon: (273) 43343, Mere Florina, Idared, Cucu Timofei, Ungheni, s. Cetireni, Telefon: (236) 41382, Mazăre 70 t. 50 t. Telefon mobil: 079599735 Simirenco Telefon mobil: 079171730 Mere Idared, Simirenco, Diaconu Mihai, Ungheni, s. Manoileşti, Telefon mobil: Orz de primăvară, soiul 250 t. Ghetman, se poate de Golden 069947447 10 t. Pascari Iurii, Edineţ, s. Rotunda, Telefon mobil: 069128757 folosit la seminţe, 1 Mere soiul Penova 100 t. Rusanovschii V, Edineţ, s. Ruseni, Telefon mobil: 060064164 reproducţie Gospodarul Rediu, Făleşti, s. Rediu de Sus, Telefon: (259) Mere soiurile Idared, Mospuragro, Făleşti, s. Catranic, Telefon mobil: 069040417, 40 t. 70192, Telefon mobil: 067253017, Fax: (259) 70192, Email: Orz furajer 30 t. Simirenco Email: [email protected] [email protected] Cajbianca, Glodeni, s. Cajba, Director: Vasilos Ion, Telefon: Mere, calitatea 1, soiul Bodarev Andrei, Edineţ, s. Ruseni, Telefon: (246) 65662, Porumb 30 t. 6 t. (249) 52359, (249) 52205, Telefon mobil: 069023716 Idared Telefon mobil: 068926238 CAP “Ciobalaccia”, Cantemir, s Ciobalaccia, Presedinte: Mere, soiurile Idared, Porumb 300 t. Mititelu Petru, Telefon: (273) 70230, (273) 70218 Simerenco, calitatea 2, nelimitat Lupu Viorel, Edineţ, s. Colicăuţi, Telefon mobil: 069362979 Capăstru Victor, Nisporeni, s. Bălăureşti, Telefon: (264) calibrul 50 Porumb 10 t. Fasnuc, Nisporeni, Telefon: (264) 22477, Telefon mobil: 48289, Telefon mobil: 069665919 Miez de nucă nelimitat Ceseida, Cantemir, s. Cârpeşti, Telefon: (273) 78243, Telefon 079420449 Porumb 100 t. mobil: 067178443 Pere în stare proaspătă 1000 kg Racicovschii Serghei, Cantemir, Telefon mobil: 078122880 Doina Ioana, Cantemir, s. Cania, Telefon: (273) 41476, Sâmburi de migdale Porumb 300 t. nelimitat Rusu Valeriu, Căuşeni, s. Ursoaia, Telefon: (243) 42265 Telefon mobil: 079660608 amare nr. 20 (83) 17 decembrie 2010 z CERERI ŞI OFERTE 15
LEGUME AVICOLE ŞI ZOOTEHNIE Ignat Ion, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47360, (235) Halca Gheorghe, Ungheni, s. Zagarancea, Telefon: (236) Bostan nelimitat Carne de păsări 5 t. 47267, Telefon mobil: 069346320 21368, (236) 94218, Telefon mobil: 079523082 Bernic Pavel, Ungheni, s. Petreşti, Telefon: (236) 25624, Bostan nelimitat Stratan Liuba, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47473 Carne de prepeliţă 300 kg Cartofi de sămânţă, soiul Părtaş, s. Criva, Briceni, Telefon: (247) 47377, Telefon mobil: Telefon mobil: 067180989 nelimitat Iepuri de casă de rasă Aladin, 1 reproducţie 069024529 Cuşmenco Svetlana, Nisporeni, s. Iurceni, Telefon: (264) Cartofi de sămânţă, soiul Părtaş, s. Criva, Briceni, Telefon: (247) 47377, Telefon mobil: se poate pentru carne şi 50 unit. nelimitat 49452, Telefon mobil: 068663736 Dezire, 1 reproducţie 069024529 reproducţie Cartofi de sămânţă, soiul Părtaş, s. Criva, Briceni, Telefon: (247) 47377, Telefon mobil: Artemov Valerii, Făleşti, s. Pruteni, Director: Artemov Valerii, nelimitat Miere de albine 1 t. Romano, 1 reproducţie 069024529 Telefon: (259) 966599 Batarovschi Vladimir, Făleşti, str. Baltului 1, Telefon: (259) Bratunov Liuba, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47 230, Miere de albine 1 t. Cartofi nelimitat 21249 (235) 74267, Telefon mobil: 069157673 Bobu Vladimir, Făleşti, s. Bocşa, Director: Bobu Vladimir, Demidetchii Victor, Edineţ, s. Colicăuţi, Telefon mobil: Miere de albine 1 t. Cartofi 20 t. Telefon: (259) 76149 069071681 Miere de albine 0.8 t. Marcu Victor, Făleşti, s. Călineşti, Telefon: (259) 51161 Cartofi de calitate, Osovschi Nicolae, Donduşeni, s. Plop, Telefon mobil: 5 t. Miere de albine 1 t. Susu Tudor, Făleşti, s. Bocani, Telefon: (259) 92214 pentru consum 069763737 Buzu Vasile, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47301, (235) Maria Darii, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) 54610, (252) Miere de albine nelimitat Cartofi Irga ambalat în 47267, Telefon mobil: 079535275 8 t. 27032, Telefon mobil: 068112628, 069353231, Fax: (252) plasă Miere de albine 27032 multifl oră ambalată în nelimitat Besleaga Ion, Drochia, s. Mîndic, Telefon mobil: 068054084 Puntea Ion, Nisporeni, s. Caracuşenul-Vechi, Telefon mobil: Cartofi pentru seminţe 30 t. butelii 060276449 Dant Agro, Ungheni, s. Pârliţa, Manager: Fervetchii Dumitru, Ouă de găină 10000 unit. Ceapă uscată, galbenă, Maria Darii, Drochia, s. Chetrosu, Telefon: (252) 54610, (252) Telefon: (236) 92373, Telefon mobil: 069108128 soi Holcedona, din 35 t. 27032, Telefon mobil: 068112628, 069353231, Fax: (252) Bernic Pavel, Ungheni, s. Petreşti, Telefon: (236) 25624, Ouă de prepeliţă 2500 unit. seminţe 27032 Telefon mobil: 067180989 Danu Valentin, Hânceşti, s. Logăneşti, Telefon: (269) 23408, Ceapă 20 t. Păuni decorativi masculi 5 unit. Postu Mihail, Cantemir, s. Capaclia, Telefon: (273) 22853 Telefon mobil: 068083841 Purcei, greutatea de 10 Amonti Agro, Făleşti, s. Năvîrneţ, Director: Semeniuc Lidia, 100 unit. Ciuperci în stare - 12 kg, soiul Landgrace Telefon mobil: 069194851 proaspătă de soiul nelimitat Popa Ion, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47375 Purcei cu vârsta de 2 Revenco Roman, Făleşti, s. Horeşti, Telefon: (259) 77174, 40 unit. Champignon luni, greutatea 15 kg (259) 77138, Telefon mobil: 079850249 Ciuperci proaspete Buzu Varvara, Orhei, s. Peresecina, Telefon: (235) 47048, nelimitat Champignon (235) 47534, Telefon mobil: 078048067 PRODUSE AGROALIMENTARE PROCESATE HISTRIOS, Orhei, s. Peresecina, Conducator: Balan Andrei, Botez Tudor, Nisporeni, Telefon mobil: 067123050, Email: Ciuperci proaspete Prune uscate 30 t. nelimitat Telefon: (235) 47534, Telefon mobil: 069965656, Website: [email protected] Champignon [email protected] Prune uscate 25 t. Buga Cornelia, Nisporeni, Telefon: (264) 23522 Curcenco Dumitru, Cantemir, s. Chioselia, Telefon: (273) VM-PlumCom, Ungheni, str. Ion Neculce, 26, Manager: Popa Morcov 2 t. Tamara, Telefon: (236) 34036, (236) 34010, Telefon mobil: 54461 Prune uscate 50 t. 079519279,079532431, Fax: (236) 34197, Email: plumcom@ Gutan-VA, Cantemir, s. Bobocica, Telefon: (273) 79371, Morcov 5 t. hotbox.ru Telefon mobil: 079866859 Prune uscate la fum 500 kg Lazari Hartina, Nisporeni, s.Ciuteşti, Telefon: (264) 46896 Capatina Vasile, Orhei, s. Podgoreni, Telefon: (235) 50280, Sfeclă roşie 3000 kg Telefon mobil: 067181142, 067181037 Pinzaru Valentin,Drochia, s. Cotova, Telefon: (252) 27032, Sfeclă roşie “Cilindrica” 8 t. (252) 62257, Email: [email protected] Mai multe informații găsiți pe www.agravista.md
MONITORIZAREA PIEŢEI ANGRO DE FRUCTE ŞI LEGUME z Evoluţia săptămînală a preţurilor pe pieeţele cel mai complet portal angro din Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ şi agricol din Moldova, Chişinău ştiri din agricultură, z Evoluţia preţurilor pe pieţele angro din Polo- nia, Rusia şi Ucraina preţuri zilnice la produsele agricole, ŞTIRI AGRICOLE ONLINE cereri şi oferte, z Cele mai importante ştiri din agricultură studii pe produse, z Preţuri, evoluţii, evenimente z Actualizare zilnică tehnologii şi legislaţie,
istorii de succes. CERERI ŞI OFERTE DE PRODUSE AGRICOLE z Cea mai mare bază de oferte şi cereri dee produse agricole din Moldova z O bază online de oferte de input-uri agricole: seminţe şi material săditor, produse de uz fi tosanitar şi fertilizanţi, echipament şi tehnică agricolă
STUDII PE PRODUSE AGRICOLE
TEHNOLOGII AGRICOLE PERFORMANTE z Noi tehnologii agricole z Istorii de succes
ALTĂ INFORMAŢIE UTILĂ 16 ABONAREA 2011 z nr. 20 (83) 17 decembrie 2010
SĂ ÎNCEPEŢI O AFACERE ŞI NU ŞTIŢI ÎN CE DOMENIU SĂ INVESTIŢI?
SĂ LUAŢI PREŢ BUN DORITIPE PRODUCŢIA CRESCUTĂ CU MULTĂ MUNCĂ?
ABONAŢIVĂ LA ZIARUL
MEDIA Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” ŞI VEŢI PRIMI: INFORMAŢII DESPRE PREŢURI PE DIFERITE PIEŢE AGRICOLE DIN ŢARĂ; CERERI ŞI OFERTE DE PRODUCŢIE AGROALIMENTARĂ; RECOMANDĂRI ALE SPECIALIŞTILOR ÎN AGRICULTURĂ DESPRE: z creşterea legumelor în seră şi cîmp deschis, z îngrijirea livezilor şi viilor, z creşterea animalelor, z idei de afaceri profi tabile argumentate economic.
Preţuri de abonare (lei) 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni* 11 33 66 99 121 * august vacanţă
Toate acestea la un preţ rezonabil de numai 121 de lei pentru abonament anual.
Abonamente la ziarul AGROMEDIAINFORM pot fi perfectate în toate ofi ciile poştale. Index de abonare: PM 21948