« f.'. y..-.ii COORDONATELE MICRO MARILOR ENCICLO ENERGII DE A un PEDIA

Proletari din toate tarile, uniti-vă

tineretului ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Anul XXII, seria II, Nr. 5272 6 PAGINI — 25 BANI Sîmbătă 30 aprilie 1966 TRÄIASCA

rima zi de mai, luna flo­ aproape 90 milioane lei. Colectivul rilor, simbol al luminii centralei termoelectrice Luduș, de- și optimismului, s-a în­ vansînd termenul din plan și pro­ scris în calendarul ome­ priul angajament, a conectat la sis­ nirii muncitoare ca una temul energetic național cel mai din cele mai scumpe mare grup de pînă acum al termo - sărbători: Ziua solidari­ centralei, a cărui putere insta- tății internaționale a ce­ Iată e aproape egală cu a Hi­ lor ce muncesc, ziua fră­ drocentralei „V. I. Lenin“ de Ia ției muncitorilor din toate țările. Bicaz. Două cifre, doi indici dau mă­ Tradiționala trecere în revistă a sura hărniciei, inițiativei și capaci­ forțelor muncitorești găsește oamenii tății creatoare cu care oamenii mun­ muncii din țara noastră în plin avint cii au pornit la îndeplinirea cinci­ al luptei pentru înflorirea patriei so­ nalului : în primele trei luni ale cialiste. Sărbătorim 1 Mai 1966 sub acestui an planul producției globale semnul apropiatei aniversări a 45 de a fost îndeplinit în proporție de 102,1 ani de la crearea Partidului Comu­ la sută, iar sarcina de creștere a pro­ nist Român — eveniment de însem­ ductivității muncii în proporție de nătate istorică în viața poporului, a 100,9 Ia sută. patriei noastre. Dorința întregului Deși de la cel de-al IX-lea Con­ nostru popor de a întîmpina această gres al partidului a trecut un timp glorioasă aniversare cu noi înfăp­ relativ scurt, rezultatele obținute tuiri a creat o atmosferă de puternic evidențiază caracterul realist al o- elan în muncă, de largă emulație so­ biectivelor stabilite, în concordanță cialistă, care-și pune amprenta și pe cu necesitățile vitale al dezvoltării manifestarea sărbătorească a întâiu­ multilaterale a țării, cu cerințele lui de mai. Lîngă vetrele de foc aie desăvîrșirii societății socialiste, în oțelului și pe cîmpiile primăvăratice, patria noastră. în aceste realizări, în în incinta marilor combinate și Ia munca pasionată a întregului popor, cota schelelor, în lumea laboratoare­ se reflectă încrederea și entuziasmul lor și a planșetelor, oamenii muncii cu care muncitorii, țăranii, intelec­ își exprimă, prin succesele dobindite tualii, vîrstnici și tineri, urmează în întrecerea socialistă, prin roadele politica profund patriotică a parti­ bogate ale creației, dragostea și ata­ dului, de ridicare a României pe cul­ șamentul profund pentru partid, ex­ mile civilizației socialiste, ale pros­ ponentul și apărătorul încercat al perității. năzuințelor și intereselor lor vitale, XDesfășurînd larg în adierile dimi­ arhitectul îndrăzneț și înțelept al neții, in coloanele sărbătorești de 1 viitorului lor fericit. Mai, roșul steag al marilor victorii Desende N. POPESCU, Corespondențele și telefoanele pri­ — steagul glorios al partidului — mite, în aceste zile, în redacție aduc poporul, tineretul nostru își vor re­ însuflețitoare vești de pe șantierul afirma hotărîrea de a înfăptui mă­ vast al activității economice. Iată, de rețele obiective stabilite de cel Cu prilejul zilei de 1 Mai pildă, toate întreprinderile și șan­ de-al IX-lea Congres al P.C.R., de tierele regiunii Hunedoara, și-au în­ a păși strîns unit în jurul partidu- Și a „Zilei tineretului“ din deplinit sarcinile de plan. Mai mult, lui, al Comitetului său Central, spre s-au realizat peste plan importante noi și mari realizări, ureînd noi Republica Socialistă România, cantități de cărbune, minereu de trepte pe verticala progresului colectivul redacțional al ziaru­ fier, fontă, oțel, numeroase mașini- și civilizației socialiste. 2 MAI unelte. De remarcat că peste 80 la ■'Tot ce înfăptuim, tot ce realizăm lui „Scînteia tineretului“ urea­ sută din sporul producției globale pe întinsul patriei noastre socialiste, ză cititorilor săi noi succese » s-a obținut aici pe seama producti­ se face în numele cauzei socialismu­ vității muncii. La rindul lor, ploieș- lui, a păcii și progresului. în opera de construire a socia­ tenii raportează că în primul trimes­ Odată cu manifestarea bucuriei lismului noastră tru au dat peste prevederile planu­ în scumpa Brațe puternice lui o producție globală în valoare de (Continuare în pag. a IV-a) patrie ! Foto: ION CUCU TINERETULUI

imbol al depline de a participa ȚARII grijii și dra­ activ la viața politi­ gostei Pe că și socială, la con­ care parti­ ducerea treburilor ob­ dul, :statul ștești. Muncind cu pa­ nostru,, în- siune, învățînd și însu- /* tregul popor șindu-și temeinic știința, o poartă ti­ tehnica, cultura înain­ nerei gene­ tată, tinerii răspund prin rații, „Ziua tineretului întreaga lor activitate și CÎNTEC PIEȚE-N SLAVĂ COR din Republica Socialistă comportare căldurii cu România“ este, în a- care sînt înconjurați. celași timp, o sărbătoare în acest an, „Ziua ti­ CU FLORI SĂRBĂTOARE PARTIDULUI DE BĂRBAȚI a succeselor obținute de neretului“ are loc în tineret în muncă, la în­ preajma glorioasei ani­ vățătură. versări a 45 de ani de la Visurile, năzuințele ti­ crearea Partidului Co­ O primăvară devotată țării Simțim puternic Un unic sens tu dai mișcării, O, primăvară nesfîrșită, neretului pentru fapte munist Român, și la pu­ se-ntoarce iarăși pe cîmpia dunăreană, dorința să ne confundăm făptura cu urechea la pămînt mari, pentru afirmarea țină vreme de la cel cu viață răspunzind la tot ce-i viu, îți ascultăm chemarea personalității sale, nu de-al VlII-lea Congres de-apropierea-i limpede în zori, cu cea a tuturor, detunătoare-n mii de glasuri, fructele creșterea și-o știu, și-o ducem mai departe, au avut niciodată un al U.T.C. Eveniment de fierb minutarele în ceasuri, mai vastă, țara-și cunoaște relieful, în lucrurile toate-ți adîncim lucrarea. asemenea climat, con­ seamă în istoria mișcării toți pomii isbucnesc în flori. cu cîntecul cum simte gura omul e el, Sub mîna noastră piatra se încinge, diții materiale și spiri­ revoluționare a tinere­ lăsînd metalul în afară să detune, tuale cum sînt cele cre­ tului din România, Con­ nevoia să se întîlnească. și în același timp mulțime, Bine venită fii, tu, primăvară oglindă facem înfloririi tale ate de partid pentru ca gresul a făcut bilanțul partid de o istorică-adîncime. din straturile scoase la lumină, tinerii să-și împlineas­ muncii însuflețite des­ în țara mea de datină și neam, De-aceea ne-nflorim în rînduri, acest pămînt de vechi strădanii de cărbune. că aspirațiile. Consti­ fășurate de tineretul ți-a fost mereu contemporan, cu vuiete de valuri uriașe. De tot ce e sămînță-adînc legat, Și trecerea ta iute prin văzduh, tuția țării noastre cons­ țării, sub conducerea fințește faptul că „Re­ partidului, al contribu­ ți-adaogă și azi mai clar nemărginire alunecînd cu norii, sufletul lui în veșnică-nflorire. publica Socialistă Ro­ ției sale la marile în­ <4 să rămînă, să se vadă, mânia asigură tinerilor făptuiri ale poporului în ★ E primăvară-n focurile vegetale, culoarea ți-o statornicim condițiile necesare dez­ economie, în cultură, în în liliacul peste noapte-mbobocit, în fiecare bob de grîu sau roadă. voltării aptitudinilor lor toate domeniile de ac­ fizice și intelectuale“. O- tivitate. El a elaborat, în în rugul soarelui la răsărit, Poem de GREGORE HAGIU Și apa o prefacem în lumină, in nașterea incandescentă de metale. rizonturile largi des­ lumina sarcinilor de vi­ 411 la Dunăre, pe Argeș mai în sus, chise de partid tinerei itor, direcțiile principale E primăvară-n sute de tractoare, cîntînd pe firele-nstrunate, generații sînt întruchi­ de activitate ale U.T.C., pe cîmpu-nvăluit de fumuri conturul tău mai viu să fie, pate în asigurarea drep­ a stabilit, pe baza expe­ din roți născîndu-li-se drumuri tului la muncă, la o rienței proprii dobîndite Aripi pînă la margini revărsate în praguri străbătute fecund de electricitate. desfășurate pînă-n zare. sint toate piețele centrale, de calde germinații, muncă pasionantă în ca- de organizația noastră, Și aripi mari, strălucitoare, re-ți poți dezvolta apti­ căile participării tinere­ E primăvară-n vulturi și în munți, prin orașe. cu-a stelelor mișcare-n cer pereche, în stelele ce-și schimbă-nfiorate se-aud, partid, în tine să-ți potolească-adîncul tău nesaț tudinile, în dreptul la tului la înfăptuirea mă­ pe tainice, legănătoare punți fără-ncetare cum gîndesc Carpații de sbor, de înălțime, învățătură concretizat rețului program elaborat lumina multelor carate. și Dunărea străveche. în numărul din ce de cel de-al IX-lea Con­ Zi de-ntîi Mai, a și-nceput să-ți bată în ce mai mare de gres al partidului, pen­ sărbătorească, pură, Gigantul siderurgic din Galați. E primăvară-n cărămizi și ziduri, Cu primăvara-n univers ivit școli, facultăți și edificii tru înflorirea României in fiecare nou constructor înălțat simbol al păcii-n lumea-ntreagă, și respirîndu-i calm și sigur Fii miezul nostru-aprins, de cultură, puse la dis­ socialiste. Congresul a să-mbrățișeze-un orizont nemăsurat de pe pămîntul României Socialiste mireasma, iluminîndu-te în noi de dor curat, poziția tineretului, în constituit în același timp din vîrfurile altor mituri. preocuparea pentru pro­ o puternică demonstra­ i-e dat privirii noastre să te vadă, înflorirea și furtuna, tu, cea de-a patruzeci și cincea primăvară movarea tinerilor în ție a creșterii conștiin­ E primăvară pe pămînt, minții să te înțeleagă, partid al comuniștilor români, de cînd Partidul Comunist Român e primăvară-n pisc înseninat de gînd, toate domeniile de acti­ ței politice a tineretului e primăvară-n noi și în drapele, geografia ta de ritmuri pline ești țara ce pe sine s-a gîndit, s-a întrupat, vitate, în drepturile po­ e primăvară-n stema țării mele. cu dragostea de țară să se-mbine. se va gîndi pe sine-ntotdeauna. prin el să se1 gîndească-ntreaga țară. litice, pe care le au (Continuare în tinerii, în posibilitățile pag. a IV-a X de ajun de Mai, la scena — înscrisă care compun profilul înaintat al mun­ ca moment de maximă importanță în citorului zilelor noastre. Acest schimb, istoria locuiții — a cuplării celui mai această neîntreruptă transfuzie de ex­ puternic grup electrogen al termocen­ periență — experiență de muncă și tralei la sistemul energetic național. E- viață — transmisă tinerilor cu răb­ venimentul, petrecut în noaptea de 12 dare. cu dragoste și tact pedagogic, dar spre 13 aprilie, este opera constructo­ și cu legitimă exigență, este aici un rilor și mentorilor care lucrează la lucru firesc, greu de desprins din pei­ extinderea uzinei, încununînd o între­ sajul cotidian al uzinei. Iată de ce, din, cere strjpsă, din care n-au lipsit nici cei aprpape 600 de uteciști care iau eforturile intense, nici nopțile albe. parte la întrecere, circa 300 sînt, în Dar montorii noului grup — un bloc prezent, evidențiați lună de lună. ■ de 200 megawați — se angajaseră să Cornel Moldovan, dispecerul atelie­ depășească termenul prevăzut; se an­ rului mecanic, este unui dintre cei ce gajaseră, pînă la urmă, Să-și depă­ rdstesc, aici, formula clasică marcînd șească chiar și angajamentul inițial. Cu granița dintre schimburi. Cu ce fapte cît la sută și-au depășit oare entuzias­ de muncă încheie el întrecerea zilei ? mul ?... Tînărul inginer Bogdan Cion- El, autorul acelei replici a calmului, certitudine ca, șeful exploatării tehnico-mecanice care pare a îngheța orice vibrație ? în­ a blocului de 200 M.W., unul dintre trecerea în cinstea zilei de 8 Mai îl cei (și pu puțini !) care n-au știut ce găsește la a 16-a inovație propusă ca­ e somnul în zilele și nopțile probelor binetului tehnic și la a 8-a aplicată Un rond asupra fap­ tehnologice ale noului grup, avea pe în producție. „Nimic deosebit“ ? Pre­ telor de întrecere din a- față, în' plipa cînd probele s-au înche­ lucrarea prin rulare a rolelor mașinii ceastă primăvară incan­ iat cu succes, surîsul acela deplin, ful­ de rulat, inovație ce-i poartă semnă­ descentă ar trebui să gerător și Igrg ca o explozie, al în­ tura, va aduce anual economii de debuteze, credem, cu vingătorului care-și vede ținta atinsă. 200 000 lei, care se vor adăuga succe­ noile uzine și combina­ 11 vedeam din profil, în vasta sală cu selor uzinei în acest prim an al pla­ te, răsărite între meri­ ferestre de noapte, sub ploaia albă de nului cincinal, indicînd, în dreptul a- dianele muncii socialis­ neon care se desfăcea din tavan ; în cestei cifre, un nume, unul din zecile te ca niște embleme ale juru-i, zeci de energeticieni și montori, de tineri inovatori de la „Unirea“. Dis­ noilor primăveri româ­ cei mai mulți la fel de tineri ca el, ur­ pecerul Cornel Moldovan, inovatorul nești. Aici, în teritoriul măreau în încordată tăcere, cu același cunoscut în uzină, nu are state prea tehnicii moderne, în a- surîs, semnalele aparatelor de control, vechi de serviciu. înainte de a fi dis­ cest cadru ațîț de priel­ care atestau succesul. Surîsul lor a pecer — răspundere încredințată re­ nic desfășurării inițiati­ durat doar o clipă, a fost numai o ful­ cent, în zilele acestei întreceri — a velor creatoare, faptele gerare. Apoi l-au sancționat, unul cu lucrat, pînă nu demult, ca simplu re- ivesc, ni se pare, un plus o crispare severă a buzelor, altul cu o glor. Timpul, însă, a căpătat pentru de semnificație, în rimă mișcare rezolută a sprîncenelor. Era-n el, ca pentru milioane de tineri, o • cu tinerețea, cu primă­ noapțea de 12 spre 13 aprilie, și ma­ nouă valoare, socotit nu în lungime, ci vara. rea întrecere a cărei primă etapă este în intensitate. Cornel Moldovan se ziua aniversării partidului se afla în grăbește. Se grăbește să dea noi ino­ Cronică de întrecere... Fapte obișnui­ plin toi, în plină desfășurare de ener­ vații, să-și îndeplinească exemplar o- te, fapte deosebite. Care e granița la gii. L-am văzut pe Cionca Și pe bă­ bligațiile de dispecer, să ajute, în a- care se întîlnesc, în freamătul marii ieții lui dezbătînd, acolo, pe loc, încă celași timp, activitatea de planificare întreceri, aceste aparențe extreme ? sup emoția clipei, dar cu răspundere și urmărire a muncii în atelierul me­ în camera de comandă a Centralei și gravitate, sarcinile viitoare ale în­ canic. „La ora de față — ne-a spus el termoelectrice Luduș, de pildă, îptr-un trecerii. Adunarea s-a sfîrșit spre zori, — întrecerea mi se pare cu mult mai decor fastuos și vast, luminat de ochii, cu angajamentul ca noul grup al ter­ complexă decît înfăptuirea unor rezul­ fosforescenți ai sutelor de „aparate de mocentralei — cuplat, în cadrul pro­ tate tehnice ; ea a devenit, în aceste bord“ ale marii uzine, tinerii ingineri belor tehnologice, la sistemul energe­ zile, o întrecere a perfecționării con­ De Ia Dunăre Ia Car- care-și predau, la orele legiuite, schim­ tic al țării — să fie dat în exploatare tinue, a autodepășirii pe toate planu­ pați, țara respiră, în a- industrială înainte de termen. rile...“ întrecerea în cinstea aniversă­ ceste zile prin guri bul, rostesc în aceste zile, fără excep­ ție, aceeași formulă laconică, spusă pe La ora cînd apar aceste rînduri, ti­ rii partidului, întrecerea pentru înde­ de mină și coșuri de fa­ nerii montori pe care i-am părăsit în­ plinirea și depășirea sarcinilor de plan brici, în ritmurile u- ionul cel mai obișnuit : „în schimbul de dimineață (sau de amiază, sau de tr-o dimineață albastră, după nopți în­ pe anul 1966, se petrece, deci, pentru nei întreceri în muncă noapte), nimic deosebit. Parametri nor­ cercănate și grele, sînt în însuflețită el, nu numai în marile hale, nu nu­ de o intensitate deose­ întrecere pentru darea în exploatare mai la masa dispecerului, ci și acasă, bită. mali : toate agregatele merg cu supra­ sarcină“. Aceeași formqță, cu modifi­ industrială a grupului de 200 MW. între cărți, la masa de lucru. La a- 1966, ajun de Mai... cări care țin doar de nuanță, o ros­ La ora cîpd apar aceste rînduri, alt ceastă masă, la care oamenii gîndesc, Ne-am deprins, în a- tește, la orele schimbului, prin glasul tînăr inginer de schimb, de aceeași se frămînță, caută idei, concep noul, cești ani constructiv), calm al inginerului sau al maistrului, vîrstă cu Cionca sau cu colegul său din elaborîpd cu pasiune și răspundere cu freamătul mereu mai întreaga noastră industrie. camera de comandă a Termocentralei profilul viitoarei zile de muncă, acest viu al întrecerii, uriașă Nimic spectaculos, nimic ieșit din co­ din Luduș, predă, după același tipic, tînăr nu este singur. Sînt lîngă el mai bandă sonoră pe care se mun. Și totuși... cu aceeași formulă, ștafeta întrecerii mulți, colegi de muncă și de generație, suprapun, cotidian, ne­ Spectaculosul e conținpt în însăși la Uzinele „Unirea“ din Cluj. într-o și numărul lor sporește mereu. I-am numărate fapte ale crea­ repetarea invariabilă, fără modificări seamă de întreprinderi textile — în cunoscut pe mulți dintre ei. Ultimul pe ției românești. Ne-am sau retușuri, a formulei-ritual de rpai care se rostește aceeași formulă — in­ care l-am căutat a fost lăcățușul Fran- deprins ca secunda să sus. Țocmai acest „mers nprmal“, în tră, poate, pe porți, chiar în aceste cli­ cisc Sajgo, cel care, dintre tinerii ino­ se transforme — pe cro- pas cu sarcinile sporite ale primului pe, mașini, utilaje sau piese de schimb vator) ai uzinei, esțe, mi s~a spus, cel nometrul timpului nos­ an al planului cincinal, tocmai această făurite de uzina clujeană peste pre­ mai vechi : a primit certificatul de tru socialist — într-o supraîncărcare a agregatelor la nive­ vederile planului. în întrecerea închi­ inovator cu cinci ani în urmă, răstimp putere care destupă lul randamentului țnaxim, al exploa­ nată partidului, colectivul „Unirii“ s-a în care dispozitivele, raționalizările, furnale, face să gilgiie tării raționale și economice, definește prezentat, după primele trei luni ale perfecționările tehnice întreprinse de țițeiul în erupții artezie­ ritmul sigur, bărbătesc, plin de forță, anplui, cu un raport de activitate la el au adus uzinei economii de ordinul ne, provoacă propulsii al întrecerii pentru atingerea înalte­ care toate rubricile sînt însemnate cu sutelor de mii de lei. „Nu-i aici — mi solare de energie care lor obiective ce stau în fața industriei „plus’1 : 102,2 la sută la producția glo­ s-a răspuns. A plecat în dimineața a- modifică structural pei­ noastre. bală, 109,7 sută Ia producția marfă, ceasta la expoziția de la Bruxelles, să saje, naște altele noi. în­ La Cpnțpala termoelectrică Luduș, în 100,9 la sută la capitolul productivității asambleze războiul automat de țesut trecerea socialistă — o marea cameră de comandă — acest mpncii. Angajamentul anual a fost ma­ bumbac cu care se prezintă acolo uzi­ știm ! — nu înseamnă „stat major“ al uzinei — inginerul de jorat : 7 milioane de lei beneficii peste na noastră‘‘..Plecase dimineața, de de­ doar un panou de onoa­ schimb raportează : „Nimic deosebit...“ prevederile planului. vreme, la orele dintre schimburi, ple­ re, la poarta unei uzine, Aceasta înseamnă că întregul colectiv, La „Unirea“ — uzină veche, cu tra­ case într-o dimineață ca atțiea altele întrecerea, născută o de la operatorii cazanelor și turbine­ diție — lucrează numeroși muncitori — ca și în aceea în care s-a făprit dată cu era cea nouă a lor pînă la șefii de tură și pînă la el, vîrstnici, ași ai profesiei, autori de re­ noul război automat de.,țesut —și cînd țării, a devenit o gi­ autorul acestei replici, sînt angajați cu corduri și inovații. Sînt aici comuniști dispecerii uzinei, predîțidu-și ștafeta gantică orgă a isto­ trup și suflet în întrecerea pentru ex­ ale1 căror carnete de partid poartă, la întrecerii, raportau calm, înghețînd fluxul riei ei. ploatarea rațională a agregatelor, pen­ „anul intrării“, date ce se confundă, ca-ntr-un smalț de tablou aprinsa miș­ tru sporirea producției de energie e- nu o dată, cu anii de naștere ai mul­ care de oameni Și fapte : „Nimic deo­ Sînt lucruri pe care le știm, le-am lectrică și ieftinirea ei, înțrecere care tora dintre tirjgrii muncitori ai uzinei, sebit. Parametrii normali“. trăit cu toții, le simțim prezența în a dus, pînă la 15 aprilie, la 41 mili­ în peisajul actual al uzinei, tineretul Dacă cineva ar capta aceste voci care Reportaj de viața fiecăruia dintre noi. Dar iată că oane de kilowați-ore de energie elec­ ocupă un loc însemnat. Un loc pe care se întretaie și se înlănțuie peste ori­ în această nouă primăvară a patriei, trică pește prevederile planului. „Nimic se străduiește să-l justifice nu numai zonturile construcției românești, dacă w continuu întrecerea, parcă mai vie ca niciodată, deosebit“ ? Intr-adevăr, „nimic deose­ numeric, ci printr-o contribuție tot mai aparatele noasțre de radio ar culege își luminează noi sensuri, își anexează bit“ pentru autorji angajamentelor, ca eficientă, mai calificată, mai matură, din eter aceste dialoguri ale certitu­ ILIE PURCARU noi puteri și avînturi, mărturisind, prin și pentru vizitatorul care, luînd tem­ la bunul mers al producției, la avîn- dinii, ale ritmurilor înalte și sigure, ale însuși acest bogat și continuu fepomen peratura locului, constată că febra în­ tul întrecerii. Le-au stat pildă tocmai calmului care însoțește victoriile, harta de afirmare în viața țării, o eferves­ trecerii, tensiunea înaltă a muncii și a muncitorii vîrstnici, comuniștii, sub în­ marii întreceri din această primăvară cență cu totul deosebită, care o deta­ creației, se înscriu, în aceste zile de drumarea și cu sprijinul cărora, activ sărbătorească — p hartă cît Patria — a! creației șează și o impune ca pe un fapt cu primăvară sărbătorească, în cadrele și patern, și-au însușit și își însușesc, ni s-ar desena la întreaga-i dimen­ valoare istorică. faptului divers, „obișnuit“... o dată cu secretele măiestriei în mun­ siune, sugestivă, uriașă și vie, clocoti­ Pentru că întrecerea socialistă, în a- Am asistat, la Luduș, în aceste zile că, noi orizonturi morale, trăsăturile toare ca și faptele oamenilor. cest ajun sărbătoresc de Armindeni, poartă, pe frontispiciul filelor ce-o com­ pun, o dedicație cu slove de o strălu­ Să privim, în aceste cire aparte, luminînd noile orizonturi zile albastre, străbătute ale creației românești : adine de soarele ano­ 8 Mai 1966 — a 45-a aniversare a timpului tînăr. harta Partidului Comunist Român. industrială a patriei, vi- Clipele capătă o nouă cadență, fapta brînd prin arterele-i de — linia certă a sentimentului, visurile oțel, respirînd fierbinte — dimensiunea unui exercițiu social la prin coșuri de fabrici și care iau parte, cotidian, milioane de guri de mină, căpătînd oameni: 8 Mai 1966, Ziua aniversării mișcare și viață prin partidului. faptele oamenilor. A- Cu ce îi ieșim în întîmpinare ? ceastă hartă își modifi­ La început au fost cifrele. Cifrele de că fie la o zi la alta, de plan pe 1966 — cel dintîi an al cinci­ la o clipă la alta, culo­ nalului — cuprinse în marea carte a rile, liniile, viața interi­ Directivelor Congresului al IX-lea al oară ; inedite forme de partidului. relief, mari columne și arbori metalici țîșnesc Din această carte, devenită cartea de peste noapte din platitu­ căpătîi a fiecărui constructor, oamenii dinea cîmpului ; în fie­ uzinelor și-au extras, fiecare, cîtimea care punct al hărții te sa, de răspunderi și vis. Aplecați asu­ afli, într-un fel, pe te­ pra acestor cifre, ei le-au analizat și ritoriul viitorului, abor- le-au dezbătut, în pasionante colocvii dînd probleme de mun­ în care dominante au fost bucuria și MARILOR că și de creație cores- mîndria de a participa la realizarea u- punzînd unei noi etape nei etape majore în viața țării, febra istorice, ale cărei pre­ căutărilor creatoare, împletită cu spi­ mise s-au pus în con­ ritul de răspundere, echilibrarea visu­ strucția precedentă, ale lui cu viața, a aspirației cu puterea în­ cărei culmi se înalță făptuirii. Vă amintiți zilele iernii, e- mereu mai sus, spre za­ fervescența acestor dezbateri ? „Colec­ rea unor planuri de o tivul Uzinelor „23 August“, dezbătînd cifrele de plan pe anul 1966, a hoțărît unică măreție. să...“ „în adunările de dezbatere a ci­ ENERGH frelor de plan pe 1966, siderurgiștii întîrzii multă vreme în fața acestei Hunedoarei au propus...“ „Angajamen­ priveliști — străbătută de fluxul marii tele chimiștilor din Borzești pentru în­ creații — priveliștea minunilor de is­ deplinirea și depășirea sarcinilor de cusință și fantezie create de om. plan pe 1966...“ Știrile din ziare, laco­ întrecerea pentru îndeplinirea exem­ nice și febrile, înlăntuindu-se de la o plară a sarcinilor de plan pe anul 1966 zi la alta în creșteri pline de tensiu­ — o primă treaptă în înfăptuirea Di­ ne, aveau aerul unor comunicate de rectivelor Congresului al IX-lea al luptă. în acele zile de însuflețite și Dacă cineva ar lua, de ani, sarcinile de plan cu 15 la sută, rodnice prospecții în viitor, în acele de undeva, de sus, din- fiind notat cu calificativul maxim și la P.C.R. — întrecerea a cărei întîie e- zile de început ale noului an, s-au năs­ tr-un punct ideal, pri­ Dimensiunile pasiunii capitolul „calitate“, și devenind frun­ tapă este Ziua aniversării partidului — cut, o dată cu prețioase propuneri de veliștea industriilor ro­ taș chiar în aceste zile —. zilele marii rezumă și subliniază, cu p deosebită mânești în plină activi­ îmbunătățire a muncii, o dată cu mă­ întreceri în cinstea partidului — este, pregnanță, un sentiment. surile destinate să perfecționeze și să tate, stabilindu-i cotele desigur, un veritabil fapt de mîndrie, de relief și punctele de E sentimentul pe care ni l-a mărtu­ amplifice cadrul tuturor activităților muncește și se visează, pe cuprinsul pentru fostul muncitor care devenise aducîndu-și, pe bună dreptate, reputa­ creatoare, toate aceste angajamente maximă efervescență, pămîntului românesc I în anii socialismului, specialist în con­ ția și admirația colectivului. Dar cum risit tînărul rpuncitor de la Combina­ care au dat aripi întrecerii, angaja­ n-ar consemna, desigur, vei evolua mai departe ? Ce sensuri tul de industrializare a lemnului din între aceste coordonate Apele pțstriței au rășfrînt, în anii strucțiile hidroenergetice — acest ritm mente avînd ca primă etapă — și ca alarmant constituia, la modul cel mai contractuale se leagă de succesul de Tg. Jiu și pe care l-am descifrat, lim­ însuflețitor îndemn — data ce se con­ ale marilor energii, de­ din urmă, chipurile și faptele eroice azi, ce angajamente de viitor ? Eroul cît nume intrate de ale constructorilor care au aprins, în direct, o vină a sa, care-1 făcea să pede și puternic, în toate faptele de fundă, în geografia zilelor noastre, cu roșească. „Nu dormeam nopțile, mă nostru, posesorul datelor de mai sus inima de foc a primăverii românești : mult în conștiințe, de­ aceste locuri, răsăritul solar al Bica- — tînărul muncitor Ailoaiei Gheorghe, muncă și de creație care compun por­ venite familiare fiecă­ zului. Cînd Bicazul începea să furni­ frămîntam să găsesc soluții...“ Frămîn- Ziua aniversării partidului. tarea aceasta îi cuprinsese pe mulți. șef de echipă la Combinatul de indus­ tretul acestei noi primăveri românești. Sursa și explicația succeselor de azi, ruia dintre noi. Nume zeze Ippiină, țînărpl mțmcitor Cornel trializare a lemnului din Tg. Jiu — ne de locuri, nume de oa­ Andrei intra, pentru prima oară, pe Se apropia 8 Mai... Un colectiv de spe­ întrecere, dragoste, dăruire — Parti­ din această primăvară sărbătorească, cialiști — în cadrul căruia Cornel An­ mărturisește simplu, fără patetism ex­ meni. porțile facultății. Repartizat, la absol­ terior. emoția ființl conținută în faptul dului Comunist, României socialiste, se află aici. vire, pe unul din șantierele noilor hi­ drei a adus, o dată cu cunoștințele E greu să desprinzi, din acest com­ trăit și neconsumat. în gestul creator zilelor noastre de azi și de mîine 1 drocentrale „aval de Bicaz“. a trecut sale, întreaga sa pasiune de cercetare, al muncii cotidiene : pact peisaj al succeselor în întrecere, Furnalul de 1 000 m c de la Hune­ multă vreme neobservat, muncind co­ tot focul dorinței de a învinge — a fragmente sau episoade, figuri singu­ doara și numele prim-topitorului Ște­ rect, dar nu mai mult, și coborînd, o pus la punct așaTnumita (celebră de — Totul este, cînd pornești o ac­ lare de oameni. Milioane de personaje, fan Tpipșa, de pildă, fac parte inte­ dată cu Bistrița, pe șantierele așezate acum pe șantierele țăistritei) „instala­ țiune, cui anume o închini... Avîntul milioane de evenimente și fapte, șe în­ grantă dințre cotele noului relief ro­ pe firul apei. A lucrat la hidrocen­ ție țip I.C.H. Bișțrița-aval“ adică un tău și voința ta de izbîndă sînt — nu-i trețes într-o epică strînsă, în care fie­ mânesc, așezate definitiv într-o geo­ trala din Vaduri, apoi la cea din Gîr- fel de patent al șantierelor de pe Bis­ așa ? — în funcție de aceasta. Eu am care zi — transformată în etapă ma­ grafie arhidurabilă. Tot așa cum, să leni, iar de cîteva luni conduce beto- trița : esțe vorba de un nou sistem de devenit evidențiat în întrecere într-o joră de muncă — modifică relațiile din zicem, șanțierul Porților de Fier și nu­ narea pereelor de beton la canalele 12 etanșare „în profunzime“ a pereților etapă deosebită a ei: întrecerea închi­ întregul tablou, aduce noi linii și noi mele inginerilor Gh. Sălăjan sau Gh. și 13 aie Hidrocentralei Bacău I. Sînt canalelor de diguri, o instalație cu a- nată partidului. Mă mîndresc cu lu­ culori, o inedită vibrație în dinamica Zaharia, eroii atîtor reportaje despre lunile în care s-a declanșat marea în­ jutorul căreia se etanșează lunar o su­ crul acesta, și n-aș vrea să pierd nici­ orelor. construcția Hidrocentralei de la cheile trecere care-și încheie, la 8 Mai, pri­ prafață de 1 200 de metri pătrați. A- odată această mîndrie. Vă asigur că Oprindu-ne la cîțiva tineri și la fap­ Argeșului. ma etapă. O vreme, șantierul hidro­ ceastă nouă instalație dă posibilitatea n-o s-o pierd ! Pentru mine, ca mun­ tele lor, vom încercui deci, nu atît niș­ Dar cîte „nume noi“ pe care nu le-a centralei părea să ajungă cel mai din de a se încheia complet — înainte de citor, nu există nimic mai presus de­ te chipuri și episoade, cît mai ales niș­ consemnat niciodată vreo pagină de urmă lâ bilanțul sărbătoresc al acestei termenul stabilit — etanșarea în pro­ cît posibilitatea de a face ceva, de a te sensuri, luînd ca unic criteriu tem­ ziar sau vreun panou al fruntașilor, nu zile ; cu deosebire, ritmul etanșării ca­ funzime a digului stîng al hidrocentra­ dărui puterile mele, cîte le am, țelu­ peratura faptului cotidian de între­ se ivesc, zi de zi, în această primăvară nalelor digurilor era foarte încet. Pen­ lei. rilor pe care ne cheamă partidul să le cere. fierbinte, în toate locurile unde se tru tînărul inginer Cornel Andrei — Ca să-ți depășești, la vîrsta de 26 înfăptuim. A

• Oțelăriile țării au primit în Odorhei, Vaslui, Pucioasa, premiate > A, ■ '■ 1965 prin contribuția tineretului la concursul din această primă­ y ■ ; peste 273 000 tone fier vechi. Regiu­ vară- . ' -h. nea Ploiești și orașul București s-au • Continuînd frumoasa tradiție a mun cii patriotice, tinerii de la sate au raportat aflat pe primele locuri- la cel de al VIII-lea Congres al U.T.C. în semnate realizări obținute în anul 1965. • In primul trimestru al aces­ Iată cîteva din acestea : tui an, tinerii din orașele și satele • Au fost redate agriculturii patriei au expediat pe adresa oțelă- în întreaga țară peste 6 000 ha teren- riilor peste 50 000 tone metale vechi- Pe primele locuri se află tinerii coo­ Cele mai mari cantități au pornit peratori din regiunile București și spre Reșița și Hunedoara din regiu­ Iași. . nile Banat, Ploiești, Brașov și ora­ • Pe 7 800 hectare, apele au șul București. fost puse să realizeze zile-muncă prin Șl FRUMUSEȚEA realizarea de către tinerii de la sate ® 2 500 000 de pomi fructiferi a amenajărilor necesare pentru iri­ și copaci ornamentali au plantat în garea terenurilor agricole. Regiuni 1965 tinerii prin acțiuni de muncă 6 fruntașe : Argeș și din nou București. - -V/ I it: •. > . Si patriotică în care s-au distins, în Și o știre de ultimă oră : 1 • ■ primul rînd, regiunile Hunedoara și ■■■ 3.J 1 I i' ■ 1 t ’ Mureș-Autonomă Maghiară- • Dornici să-și mențină titlul de fruntaș în redarea de noi tere­ peste 2 000 de tineri din eu, mi-am înscris liu- rii din Recea au desco­ Transcriem din a- dus de partid pe dru­ Petroșani, Petrila, Lo- nuri agriculturii, tinerii regiunii mele pe certificatul perit secretul de a scoa­ genda reportajului nos­ mul victorios al socia­ • Cele mai bune rezultate în nea au mai colectat de naștere al noilor te apă „din piatră sea­ tru o serie de mani­ lismului. Iași raportează cu mîndrie că în tri­ încă 80 de tone fier parcuri și complexe că“. Tinerii cooperatori festări cultural-sporti­ activitățile depuse pentru înfrumu­ vechi. Să oferim doar sportive din și-au adus o contribu­ ve organizate în satele mestrul întîi al acestui an au adă­ cîteva exemple: un au­ vecinăta- sețarea orașelor le-au obținut în tea uzinei de mase ție deosebită la forarea raionului Drăgănești- ugat suprafeței arabile a țării prin tocamion cîntărește 4 puțurilor care vor Olt. 1965 tinerii din Turnu-Sever in, tone, un strung 2 tone plastice, din cartierul pulsa sute de mii de li­ Stoicănești, miercuri, desecări și defrișări încă 154 hectare! și să facem calculul 23 August și a frumo- tri de apă pe ogoare. 14 aprilie. Seară dis- Piatra Neamț, Rîmnicu-Vîlcea, foarte simplu. Dar evi­ sului taluz ce se oglin­ Nu peste mult timp cei tractivă. Reușim cu duc spre eroi dent, e greu să ții pasul dește în apele Bahlu- ce vor trece prin Re­ greu să discutăm cu cea vor admira nu nu­ BW cu noile realizări obți- iului“. secretarul comitetului In reportajul nostru mai ulițele îngrijite ale U.T.C. Desele invitații prin cele patru regiuni satului sau școala nou la dans, pe care nici anunțate (Banat, Olte­ Intrată în tradiția rii de-a lungul a patru construită, nu numai fetele nu se sfiesc să i primăverilor noastre, nia, Argeș, Iași), dru­ dintre regiunile patriei florile și pomii care le adreseze ni-1 „ră­ murile ni s-au încruci­ sărbătorirea Zilei tine­ efectuată în preajma mărginesc trotuarele pesc“, mereu. Apoi este reții cunoaște, de la an șat, mai la tot pasul, sărbătorilor de mai, în­ sau căminul cultural, ocupat cu concursul cu numeroase grupuri la an, o perpetuă reve­ semnările de față își obiective în realizarea pentru cel mai bun nire și înaintare în a- de tineri porniți în propun să ofere o ima­ cărora aportul tinerilor dansator ; juriul, alcă­ drumeție. Alte vești, notimpul marilor ger­ gine a succeselor cu se notează cu mii de tuit din mai mulți ti­ minații. Revenire — o primite de la cores­ care tinerețea își îm­ ore de muncă patrioti­ neri, printre care și pondenții noștri, ca și dată cu miraculoasa bogățește propria-i săr­ că, ci vor admira și directorul școlii, Ion dezlănțuire de energii de la corespondenți bătoare. parcul cu ștrand, po­ Moldovan, tehnicianul voluntari ne informea­ — ale acelorași, dintot- doabă nouă, adăugită agronom Elena Scări- deauna, elanuri tine­ ză că activitatea turis­ chipului comunei de șoreanu și profesoara tică pentru tineret ia rești, reluate — prin tinerii săi gospodari. Ioana Osiceanu, mem­ ani și prin generații, o tot mai mare am­ bri ai comitetului co­ ploare în întreaga ța­ înaintare — o dată cu munal U.T.C., au de pașii în timp pe care ră. La sfîrșit de săp- apreciat grația și fan­ tămînă, mii, zeci de tinerețea, sub ocroti­ tezia a cîteva zeci de mii de tineri pornesc toarea îndrumare a co­ perechi de dansatori. muniștilor» îi face spre în călătorie. propria maturizare și Călmățui : în mijlo­ Unde duc drumurile autodepășire. Pornite din inimă, cul celor peste 150 de lor? Ținem minte : anul cuvintele sînt un vi­ ■participant la „joia ...1 500 de tineri ve- trecut, în aceeași pagi­ brant refren purtat pe distractivă“, un recita­ niți pe Argeș în jos, nă sărbătorească, pu­ toate șantierele de Dragostea de muncă, tor declamă cu talent coborîți din locurile blicam o imagine- muncă patriotică ale grija pentru înfrumu­ — fapt notificat de unde s-au zăgăzuit su­ simbol. Mîinile harni­ tineretului. Prezenta sețarea locurilor în ca­ aplauzele care-1 răs­ pele care, curînd, vor ce, pricepute ale unui tinerilor — după orele plătesc — poezia lui da lumină, au poposit, re trăiesc și muncesc recent, la Uzinele „Gri- tînăr, stăpînind și con- de program — întrece — specifice tineretului Victor Tulbure „E ti­ ducînd manetele de co­ cu mult în semnificații nerețea noastră parti­ vița roșie“ ; i-am văzut nostru — se împletesc ascultind în fața plăci­ mandă ale unei mașini valoarea straturilor de cu o trăsătură tot atît dului datoare“. Alți ti­ de o tehnicitate înain­ verdeață, săpate de firească: dorința neri recită poezia „Vii­ lor comemorative, me­ tată, se profilau cu vi­ îngrijite în cîteva de a-și popula orele torul“, de Nicolae La- moria locului despre goare pe fundalul unui de după-amiază biș, „Secretul tinere­ luptele duse de mun­ libere cu acțiuni meni­ citorii ceferiști conduși peisaj în care siluie- tr-un părculeț. te să contribuie la for­ ții“ de Maiakovski. tele de piatră abia ie­ înălțat o uzină, un marea sa spirituală, la Seara, are ca temă de partid împotriva șite „de sub mistrie“ re combinat, s-au petrecerea în chip in­ „Poeții cîntă avîntul exploatării. îmbrățișau corolele po­ primele șarje. Simțim structiv, distractiv a tinereții“, iar jocurile, ...Mii de tineri, din milor înfloriți. Cele trei nevoia firească ca locul timpului de după ore­ înserate între minute­ Oltenia, din Brașov sute șaizeci și cinci de din jurul nostru să fie le de muncă. Organi­ le de dans, fac apel la sau din îndepărtatul zile care ne despart de mai frumos, mai primi­ zația de tineret și-a lumea eroilor din căr­ Maramureș, ca să nu data înregistrării a- tor. Ieșim în stradă : cîștigat și în această țile îndrăgite de tineri. mai vorbim de alte mii cestei imagini ne con­ pe un teren viran s-au privință, în majorita­ Văleni : Punct de a- de bucureșteni, i-am ving că, de-a lungul a construit blocuri. Lîngă tea cazurilor, un pres­ tracție — concursul cu întîlnit călătorind pe tot atîtea răsărituri, e- acestea au rămas pie- . tigios rol organizator tema „Sarcinile tinere­ Argeș, în sus, spre lanui constructiv al ti­ tre, cărămizi, materia­ în rîndul tinerilor. Se­ tului pentru înfăptui­ locurile unde s-a înăl­ nereții, dublat de deli­ le. Copiii se vor juca rile culturale, de cîn- rea programului stabi­ țat barajul, unde s-a catețea vîrstei și a as­ mai frumos, oamenii tec, de dans, de poezie, lit de Congresul al IX- născut un nou punct în pirațiilor, a rămas și veniți de la muncă vor „joile tineretului“, au­ lea al partidului pri­ constelația de lumini a rămîne emblema coti­ intra în casele lor cu dițiile muzicale, sărbă­ vind dezvoltarea și în­ patriei. diană a generației noa­ mai mult drag după ce toarea majoratului, ac­ florirea agriculturii so­ ...Zeci de mii de ti­ stre. Cei peste 2 250 000 aici vor rămîne marto­ tivitățile organizate în cialiste“. Se întrec ti­ neri trec lunar pragu­ de uteciști, întregul ti­ re ale muncii patrioti­ aer liber (serbările nerii din cele două rile reci ale fostei în­ neret al patriei au fost ce straturile de ver­ cîmpenești, duminicile cooperative agricole chisori, azi muzeu, de și sînt, zi de zi, pre- deață și flori. Trecem cultural-sportive, du­ ale comunei. Ia Doftana. zenți pe băncile școli- pe drumuri. Intr-o par­ minicile recoltei etc), Radomirești : Seară ...Dar tot atîtea zeci lor, ale facultăților ; te se afla priveliștea u- sînt tot atîtea forme distractivă dedicată ti­ de mii trec pragurile intră — ascultind ora nor dealuri erodate. îndrăgite de tineri. nerilor mecanizatori. marelui combinat de sirenelor — pe porțile Dar a trecut pe aici, în­ Am putea, pentru a Brigada artistică pre­ Ia Brazi, creație a ani­ înalte ale fabricilor ; tr-o primăvară, un grup exemplifica în ce mă­ zintă un nou spectacol. lor noștri, una dintre pornesc — la chemarea de tineri cu sape și lo- sură organizațiile UTC Autorul textului, un întreprinderile cu re­ cîmpului și a recolte­ peți. în urma lor au pot oferi tineretului tînăr tractorist a fo­ nume internațional. lor sale — să arunce rămas merii care au prilejul de a-și împlini losit date culese „la Unde duc drumurile sămînța în brazdă, să făcut floare. Trecăto­ dorința de cîntec, de zi“ din munca tineri­ atîtor mii și mii de ti­ culeagă spicele. rul care peste cîțiva dans — să cităm din- lor cooperatori și me­ neri ? Se poate spune ulti- ani se va odihni la um­ canizatori. cu maximă exactitate : Am parcurs, în tr-un recent reportaj ele duc spre eroi. La mele 12 luni, un iulie bra plopilor de pe șo­ al nostru. Crîmpoaia : Răspun- zile seaua Dunării, din zona Doftana, la Grivița și incandescent, cu „Sîmbătă, 16 aprilie, zînd unor propuneri în numeroase alte care-au luminat — pu­ nisipurilor zburătoare la Casa de cultură a ale tinerilor, comitetul unde verile sînt toride raionului 23 August locuri miile de tineri ternic, bine marcat — U.T.C. a inițiat o ac­ călătoresc și se întîl- traiectele viitoare ale între Bechet și Piscu- din București ușile e- țiune de învățare a Sadovei e bine să știe nesc cu imaginea lup­ întregului popor și în rau larg deschise. Gru­ dansurilor moderne. tătorului comunist, care tinerețea și-a gă­ că această clipă i-a fost puri de tineri se gră­ ...Și exemple s-ar sit orizonturi precise oferită de către tinerii beau să intre în sala dîrz, neînfricat, hotă- mai putea da, statisti­ rît să-și dea viața (și — cel de-al IX-lea satelor din jur. Acum, luminată sărbătorește. ca venind și de data Congres al P.C.R. Am în primăvară, ei au Un panou mare, așezat exemple sînt atîtea !) s-au adăugat în numai na mea, cartierul plantat 25 de milioane nute de tineri. O dova­ Din această statorni­ aceasta în ajutorul pentru popor, pentru parcurs, mai de curînd, plantat 3 009 de pomi afară, îi informa că aici concluzilor de ansam- care, îngrijiți, vor de­ cîțiva ani alte între­ care locuiesc, școala în de trandafiri și flori. dă este și scrisoarea tî- că și firească înclinație viitorul patriei. La Ar­ un martie declanșator avea loc o ingenioasă blu : într-o singură geș. la Brazi, la Luduș, de noi energii tinerești veni peste cîțiva ani prinderi de importanță care învăț“. De o subliniere spe­ nărului Gh. Bozu de la spre mai buna gospo­ seară folclorică. Expo­ republicană alcătuind, cială merită să se Preparația cărbunelui dărire s-a născut tra­ săptămînă, din cele 26 la Ișalnița, la Bicaz, ca — cel de-al VIII-lea oaze de răcoare! Iar La Birlad, orașul ziția de costume și raionu- dincolo de Nicolina, o rulmenților, numărul bucure grija tinerilor din Lupeni, expediată diția muncii patriotice. de comune ale și în atîtea alte locuri Congres al U.T.C. — în dacă veți trece peste Această nevoie imperi­ parada dansului popu­ lui Drăgănești-OIt în care generația noastră cîțiva ani pe șoseaua impresionantă zonă in­ pomilor ornamentali pentru ca, adunate cu cu două zile mai tîr- lar românesc au fost intrate în noua istorie dustrială. Blocurilor migală, kilogram cu ki­ ziu. De aici aflăm că oasă de culoare șl pros­ 24 au avut loc „joi ale a patriei, drumurile și-a gravat pentru un Arad—Lugoj — Caran­ plantați de tineri a — pentru 300 de tineri cul- din Păcurari, primele crescut în această pri- logram, zeci, sute de numai tinerii acestei pețime a strîns și în a- tineretului“, „seri duc spre eroul contem­ bun număr de ani pro- sebeș — Turnu-Severin — punctul de atracție turale“, „duminici cul- blocuri construite din măvară la 135 000, iar tone, iar adesea întregi întreprinderi au colec­ ceastă primăvară sute nr. 1 al serii“. poran, adesea neiden­ priile-i hotărîri și an­ veți admira de-a lun­ tural-sportive“. tificat într-o persoană gajamente. gul a 300 kilometri ro­ Iași, le-au urmat alte­ spațiile verzi s-au ex- trenuri marșrut, de me­ tat alte 100 tone fier de mii de tineri pe șan­ Sau, tot așa de bine, Ziua tinereții este, dul muncii a 10 000 ti- le și altele, mai mari, tins cu peste 15 000 me- tale vechi să ia drumul vechi. Dar chiar și cu tierele de muncă pa­ am putea cita cuvinte­ Remarcabile prin anume. dar perfect neri bănățeni care în mai frumoase. Pe Co- tri pătrați. 28 000 de oțelăriilor patriei. Con­ această completare tot triotică după cum tot le unui corespondent buna lor organizare, identificabil în eroul astfel, zi a elanurilor, colectiv — muncitor și a aspirațiilor, a certi­ această primăvară au pou, pe Malul Bahluiu- trandafiri și peste vertibile, pe plănui nu sintem convinși că ea este aceea care naș­ din Cluj : prin conținutul de idei lui, în centru și în Tîr- simplei statistici, dar și am comunicat ultimul te idei, inițiative. transmis tinerilor sînt. specialist, acela care tudinilor, a hotărîrii plantat cîteva mii de 4 000 000 de flori au „Casa de cultură a gu Cucului s-au înălțat plantat, anul acesta, pe acela al realității succes al tinerilor din Zilele trecute, în ra­ desigur, numeroase al­ este ctitorul nou al Ro­ de-a fi — trup și su­ arbori ornamentali. ioanele Costești, Argeș, studenților Gheorghe mâniei socialiste. flet — devotați idealu­ Mii de ieșeni — din­ cartiere întregi, mii de organizațiile U.T.C. din concrete, în noi ma­ bazinul carbonifer al te inițiative ale orga­ șini, tractoare, apara­ Văii Jiului în acțiunile ia Recea, am surprins Gheorghiu-Dej era, du­ nizațiilor U.T.C. Tot Am putea adăuga, la rilor noastre comunis­ tre care majoritatea ti­ apartamente; s-au con­ Vaslui, oraș care a pri­ minică. neîncăpătoare. neri — se îndreaptă struit noi edificii de mit unul dintre premii­ turi dintre cele mai de muncă patriotică. în cîmp, sfîrșitul unei aici, în regiunea Argeș, aceste adevăruri esen­ te. O dovedesc faptele, Tinerii dăruiesc aces­ discuții între președin­ Explicația o găsim în în raionul Costești, țiale, că, de fapt, dru­ mai ales acelea apre­ săptămînal către vîrful cultură, școli, cămine le acordate de Consi­ complexe, miile de ki­ studențești, s-au mo­ lograme de metale a- tor acțiuni ore prețioa­ tele cooperativei agri­ programul de desfășu­ peste 8 000 de tineri murile tinerilor duc ciate cu măsura-eta- colinei ce se înaltă liul de Miniștri în în­ rare a festivalului Pri­ brusc la cîteva sute de dernizat străzi. Coloa­ trecerea patriotică pen­ dunate de tineri capătă se din timpul lor liber cole, secretarul comite­ artiști amatori au evo­ spre o maturizare a lon a muncii (din care, o valoare ușor de apre­ tului U.T.C., tehnicia­ măvara studențească. luat zilele acestea pe gîndirii, în spiritul tra­ o parte, ne-am străduit metri în spatele Nicoli- na vertebrală a orașu­ tru buna gospodărire dintr-o nevoie firească Peste 1.000 de tineri lui o constituie acum și înfrumusețare a o- ciat. Avem în față o de frumusețe, din im­ nul Gheorghe Stan și scenele căminelor cul­ dițiilor revoluționare să le prezentăm în pa­ nei, pe Cetățuie. Răs- scrisoare semnificativă au asistat la progra­ punzînd invitației am aceste noi edificii ce-1 rașelor. boldul vital de a da cîțiva tineri. turale din Săpata, Dea- de luptă ale clasei noa­ gina alăturată). O do­ — ...De acord, facem mul formațiilor orches­ gurile, Ungheni, Cos­ stre muncitoare, în vedesc însă și seriile urcat și noi. Ce te-o fi străbat ca niște artere Și cînd vorbim des­ expediată de tipograful chip după gustul lor de lumină de Ia un ca­ Ion Chiras din Hune­ locurilor unde muncesc ștrandul. trale ale Institutului tești, Ciocești și Gli­ spiritul avîntului ei fără de număr și nu îndemnînd pe tine, ti­ pre flori ne vin în politehnic, la carnava­ nere locuitor al lașu­ păt la altul. îți înțe­ minte cuvintele bă- doara. Corespondentul și trăiesc. Răsplata a- Relatate cu cîțiva ani ganul de Jos în cadul constructiv, al respec­ mai puțin revelatoare în urmă, asemenea cu­ lul organizat de stu­ festivalului cultural- tului și prețuirii con­ ale unor fapte specific lui. să urci vara, dumi­ legem, tinere locuitor trînului grădinar al nostru voluntar ne in­ cestor ore pe care le a- al lașului, bucuria și formează că în primul daugi, voluntar, pro­ vinte ar fi stîrnit mira­ denții Conservatorului artistic „Te cîntăm dițiilor oferite de par­ tinerești : grija roman­ nică de duminică, dea­ parcurilor timișorene, Gh. Dima și ai Institu­ mulțumirea. Ce alte Ernest Varia, care ne trimestru al anului, ti­ gramului unei zile de re. „Ștrand la sat“?! partid iubit“. Specta­ tid tineretului. tică pentru ca fiecare lul acesta?! Nu. nu tre­ nerii de la Exploatarea Și încă la Recea unde tului de arte plastice ...Nesfîrșite sînt dru­ colț al patriei, fiecare buie să ne răspunzi... sentimente ai putea în­ spunea cu ocazia rai­ muncă este aceea de a colele, la realizarea cerca în fața acestei minieră Lupeni au co­ putea spune cu mîn- apa nu era un lucru Ion Andreescu“. cărora au contribuit murile patriei. Pe că­ oraș și fiecare sat să Am văzut încotro se dului nostru : „Din u- Acolo unde există priveliști, a acestui ta­ riașa întindere verde a lectat 160 de tone fier drie „Orașul meu e tot prea ieftin. Dar iată, corurile. recitatorii, ile drumeției se împli­ aibă ordinea și culorile îndreaptă privirile tale preocupare (fiindcă, nesc lecțiile, neuitatele și-am intuit obiectul a- blou, în ale cărui de­ orașului multe grădini vechi, cei de la Exploa­ mai frumos, strada mea astăzi, satul statorni- vestite formații de că­ grădinii; dorința fier-, tarea minieră Aninoa- cindu-se pe noi coordo­ sînt și cazuri unde ea lecții de istorie și pa­ binte de cunoaștere și cestei atracții : orașul. talii descoperi cu mîn­ și parcuri se află, de este cea mai îngrijită“. lușari, tarafurile și drie cristalizat ceva mai mulți ani, în grija sa 65 de tone. Probabil Fiindcă este într-ade- nate de civilizație ma­ nu se face simțită), triotism. Am fost și noi dezvoltare a tot ceea ce Cercetezi panorama fantezia este și ea pre­ brigăzile artistice, au ce se desfășoară de la din ființa țării, o părti­ tineretului. Sînt prin­ corespondentul nostru văr o mare satisfacție terială și spirituală, un în această generoasă poporul a creat mai cică din munca și preo­ a întîrziat cu o zi ex­ ca străbătîndu-ți me­ asemenea lucru nu e zentă, tinereții oferin- fost precedate de sim­ primăvară martori la bun ; satisfacția de a înălțimea Cetățuei și tre cele mai frumoase, du-i-se nenumărate constați că lașul își cupările tale. Ne stră­ mai primitoare. Pe cei pedierea scrisorii și leagurile natale, satul numai posibil, ci se și pozioane avînd ca te­ cîteva dintre ele. trăi „vîrsta de aur“ pe astfel că Ia prima știre sau orașul, să poți spu­ realizează. Preocupați prilejuri de a-și petre­ măsura și profunzimea restructurează, de la duim să-ți urmărim 180 000 metri pătrați de mă realizările obținute gîndurile : „Acolo e lo­ spații verzi pe care le mai adaugă una : zile­ ne ca tînărul ieșean : de sporirea fertilității ce util, distractiv, tim­ NICOLAE ARSENIE metaforei. o zi la alta. înfățișa­ pămintului, cooperato- pul liber. de poporul nostru con- ION MARCOVICI ...Rod al unei călăto- rea. „Penicilinei“ i cul meu de muncă, uzi- îngrijesc timișorenii au le trecute un număr de „iată, aici am lucrat și Trăim în mijlocul unui fas- universitatea producției, a șește întrucîtva simpla capaci­ Primirea de către președintele Consiliului I cinant flux al culturii. Ne in­ vieții '! Marea vitalitate a ti­ tate tehnică sau organizato­ CIIVEMArOGRAFE tegrăm lui încă de tineri, încă neretului nostru se demon­ rică. Criteriul esențial îmi de foarte tineri. Accesul la strează plenar în setea de de­ pare a fi nu numai media do- de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a delegației carte e plenitudinar. Șansele HAIDUCII — cinemascop pășire a delimitărilor stricte bîndită la Examenul de Stat rulează la Patria (orele 8 > tOi promovării prin științe, arte și dintre profesiuni, dintre mun­ (deși, să recunoaștem, le-am 12,15; 16,45; 19; 21,15) Marii Adunări Naționale a Turciei atribute morale, se împart ca fizică și cea intelectuală. dori tuturor absolvenților cla­ O CLASĂ NEOBIȘNUITA egal între toți fiii patriei. Fiindu-i caracteristică aspira­ sificări cit mai bune), cit, mai rulează la Republica (orele După capacitate, înclinațiile ția către specializare, către ales, capacitatea de a înțele­ Președintele. Consiliului de desfășurat într-o atmosferă 9,15; 11,30: 14; 16,30: 18.45; 21). și puterea de muncă a fiecă­ tfiipa stăpînire a domeniilor ge, de a te integra, de a te VISCOLUL — cinemascop Miniștri al Republicii Socia­ cordială, au luat parte Mihai ruia ne-am întîlnit și ne-am pentru care se pregătește, în dărui unui efort colectiv cu liste România, Ion Gheorghe Marin, adjunct al ministrului rulează la Luceafărul (orele răspîndit cu simplitate găsin- care activează, generația tî- toate puterile tale, fără a-ți 9,30; 11,45, 14, 16,15. 18.30; Maurei-, a primit vineri dele­ afacerilor externe, C. Paras- du-ne firesc în viață locurile nără e receptivă ~ în cel mai delimita comod atribuțiile, gația Marii Adunări Naționale 20.45), chivescu Bălăceanu, deputat care ne așteptau. Ne unea se­ înalt grad la cuceririle cele fără a da înapoi în condițiuni CORĂBIILE LUNGI — cine­ a Turciei, condusă de Ferruh al Marii Adunări Naționale. tea de realizare a propriei mai noi ale umanității, la tot mai grele de muncă, fără a da Bozbeyli, președintele Medjili- A fost de față Semsetin mascop meniri, sentimentul că nici ceea ce îmbogățește și înno­ înapoi atunci cînd trebuie să rulează la București (orele 9,30r sului, care la invitația Marii Arif Mardin, ambasadorul promovările rapide nici rămî- bilează existența individului lupți cu tine însuți, cînd ai 12,15; 15.30; 18,15; 20,45). Glo­ Adunări Naționale ne vizitea­ Turciei la București. nerile în urmă nu puteau al­ și a colectivului. de înfruntat rutina, comodita­ ria (orele 8.30; 11; 13,30; 16; ză țara. tera substanța intimă a răs­ Știm aceasta din ceea ce am . tea, îngustimea de vederi. Ca­ 18,30; 21), Flamura (orele 9.30; La întrevedere, care s-a (Agerpres) punderilor ce ne legau într-o văzut noi înșine că se reali­ racteristică tineretului, după 12; 15,15; 17,45; 20,30). singură ființă. zează, pe tot cuprinsul țării, părerea mea, nu este goana WINNETOU — cinemascop — Țara, aflată în plină ascen­ cu simț de răspundere și dă­ după succese spectaculoase. seria a II-a Vizitele delegației de activiști siune istorică și socială are ruire, din eforturile entuzia­ Numai continua confruntare cu rulează la Floreasca (orele 9,30; nevoie în permanență de ca­ ste ale colectivelor. In focul ceea ce intră în aria răspunde­ 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). dre, de forțe ca­ rii fiecăruia, nu­ WINNETOU — cinemascop — ai 1>.C. francez pabile a lua pe — mai aplicarea că­ seria I umerii lor, încă tre sugestiile to­ rulează la Cotroceni (orele Continuîndu-și vizita în țara tralei „Gh. Gheorghiu-Dej“ de 10,30; 15,30; 20,30), de la ora noastră, delegația de activiști din pragul matu- ■ varășilor cu ex­ pe Argeș .Combinatul chimic și rității, răspunde- ■ periență, pot dărui 18 rulează filmul CARTIERUL ai Partidului Comunist Fran­ Uzina „Electroputere“ din Cra­ rile celor mai di- ■ într-adevăr vita­ VESELIEI. cez condusă de tov. Gaston iova, șantierul de construcții PARCAREA INTERZISĂ — Plissonnier, membru al Birou­ verse domenii de fl litatea căutărilor ale sistemului hidroenergetic activitate; cadre ■ noastre, dorinței rulează la Capitol (orele 10; lui Politic, secretar al C.C. al și de navigație de la Porțile capabile a-și dă- 12; 14; 16; 18,30; 20,30). Volga P.C.F. a vizitat în zilele de B de înnoire și a- (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30), de de Fier, Uzina de strunguri rui întreaga pu- H mia profundare a cu­ la ora 18,45 rulează filmul 24-29 aprilie regiunile Argeș, din Arad și Combinatul de tere de muncă ■ noașterii, a reali­ Oltenia, Banat și Brașov. sere de lîngă Arad, Uzina „In­ NEAMUL ȘOIMĂRESTILOR am­ Au fost vizitate obiective împlinirii măre- ■ zării umane. bele serii. Miorița (orele 9,45; dependența Sibiu. țului program de || După ani de pe­ 12; 14,15; 16,30: 18,45; 21). economice, industriale, prin­ desăvârșire a con­ regrinări prin o- tre care Șantierul hidrocen- (Agerpres) HAI, FRANȚA ! strucției socialis­ CMRRÛR rașele, șantierele rulează la Festival (orele 8,45; mului. E o încre­ și satele patriei, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Arta dere pe care par- H am sentimentul (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20), tidul comuniști­ limpede că, pretu­ Modern (orele 9,45: 12: 14,15i lor, întreg poporul tindeni în țară, 16,30; 18,45; 21). o învestește cu B se pregătesc de VIAȚA ÎNCEPE LA ORA 8 multă dragoste în B pe acum viitorii SEARA fiecare om. Larga B eroi ai muncii so­ rulează Ia Victoria (orele 10; perspectivă des- B cialiste, academi­ 12,30; 15,45; 18,15; 20,45). MF ULTIMUL TREN DIN GUN chisă împlinirii cieni, inventatori, personalității u- ® directori generali, HILL mane devine ast- ■ artiști ai poporu- rulează la Central (orele 9; fel ea însăși ge- N Mihai Negulescu lui, ' conducători 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). Program neratoare a avîn- B de uzine și de co­ PROCESUL DE LA NÜRN­ tului economic și |ȘL operative agricole. Unde mergem BERG — ambele serii F cultural. Ni se cere ™ Șanse egale îi a- rulează la Lumina (orele 9,15; ff/ competițiilor sportive implicit, să ne dună pe toți ti- 12,45; 16,30; 20,15). maturizăm. Chibzuindu-ne unei asemenea deveniri, am a- nerii în marea, competi- TOM JONES Duminică și luni pi’Ograni sportiv București — Dina- bine timpul activ, ca și cel a- sistat de atîtea ori la promova­ ție a autoperfecționării și rulează la Union (orele 15,15; zor avea loc, în Ca­ deosebit de ințere- țno Pitești, întîlnire fectat destinderii, știm să nu rea îndrituită a unor cadre ti­ autodepășirii continue pen- 18; 20.45). pitală ^.și. în provin­ sant care ya fi do­ din cadrul etapei a așteptăm ca cine știe ce zînă a nere în munci importante, în trw a fi capabili să poarte FIFI ÎNARIPATUL cie, numerqase și a- minat de un cuplaj 19-a a campionatu­ evoluției să ne drămuiască conducerea unor secții, uzine pe umeri — așa cum se de 1 și 2 mai rulează la Doina (orele H.30; tractive competiții rugbistic internați­ lui categoriei A la sarcinile și devenirile într-o sau șantiere, în agricultură, dovedește nu o dată de 13,45: 16; 18,15; 20,30). sportive.. Iată-le pe onal. în- „deschide­ fotbal. sinuoasă curgere de rîu prin în cercetarea științifică, în arte pe acum — îndatoriri și DOI — cinemascop — STÎN- cele mai importan­ re“ a doua ediție' a în țară au loc cîmpie. Ne bizuim pe învăță­ și educație. răspunderi ale unor pro­ GACIUL te. ■ jocului de juniori luni 2 mai, după- tura ce o stăpânim, facem din Câteodată, fără a fi un caz funde opere de creație econo­ Cîntecul, dansul, P.T.T.R., artiști ai luni, 2 mai, gazda rulează la Timpuri Noi (orele București — Pirinei amiază, partidele de ea o forță dinamică, aptă a mică și socială. Sentimentul 10—21 în continuare). DUMINICĂ 1 MAI „spectaculos", promovarea ti­ versul înaripat al Teatrului de operă unor variate pro­ (Franța) iar după fotbal din cadrul e- contribui la traducerea în via­ acestei trainice creșteri ni-l poeților, fantezia un număr de de­ neretului ia forme impresio­ și balet, formații de grame. Pe scena tapei a XIX a cam­ ță a marilor țeluri construc- • nante. E cunoscut, de pildă, dă în primul rînd discernă­ creatoare a artiști­ la Ministerul Sănă­ Teatrului de vară FOTBAL : stadio­ monstrații de ci­ pionatului categori­ tive ale poporului căruia a- mântul, grija, atenția, încrede­ lor profesioniști și nul Republicii, cu­ clism, aeromode- că în marele oraș al petrochi­ tății și prevederi­ cele mai bune for­ ei A la fotbal după parținem. miei de pe Valea Trotușului, rea în om, în capacitățile sale amatori își vor da lor sociale. mații ale elevilor plaj internațional la lism,' întîlnirea din­ cum urmează : TI­ creatoare — atît de profund și în acest an întîl­ lumina reflectoare­ tre echipa derugbi Ne-am văzut astfel tovară­ media de vîrstă a locuitorilor Programele care premiate la recen­ MIȘOARA : Poli­ șii, colegii noștri de generație, nu depășește 28 de ani. Ridi­ caracteristică politicii partidu­ nire pe estradele și tul concurs cultu­ lor : orele 18,00: a 1 clubului Steaua tehnica — Uni­ lui nostru — a căror vibrantă vor fi prezentate pe S.S.E. nr. 2 Bucu­ pe cînd treceau din școală în cată aici la scară de simbol, scenele din parcuri, estrada amatorilor ral-artistic vor evo­ București și selec- versitatea Cluj; facultate, din facultate în in­ opera de răspundere încredin­ expresie am întîlnit-o peste păduri, piețe într-o rești — S.S.E. Tîr- țiohata Armatei vor fi susținute de lua începînd de la PLOIEȘTI: Petro­ stitute de cercetare, în uzine țată tineretului își află expre­ tot, în uzine, în universități, bogăție de manifes­ ora 19,30, în conti­ novo' (R. P. Bulga­ franceze. lul — Farul Con­ în cooperative agricole. Peste formațiile Ministe­ sau în agricultură, cum se a- sie emoționantă în mii și mii tări care vor aduce rului Industriei Ali­ nuare, un spectacol ria) juniofi; orele Alte manifestații stanța ; ARAD: rătau preocupați, parcă ne­ de puncte de pe harta patriei. tot, în focul vieții, al con­ un spor de bucurie 19,30; Steaua Bucu­ sportive : FOTBAL: mentare, Casei de susținut de ansam­ SCRISOARE DE LA O NECU­ răbdători, a trece cît mai re­ Pretutindeni, necesități impe­ strucției se nasc și se maturi­ zilelor sărbătorești blul artistic „Ciocîr- NOSCUTĂ rești — Vasco da Stadionul Dinamo : U.T.A. — Universi­ zează fiii de nădejde ai pa­ cultură a raionului pede barierele nevăzute din­ rioase au făcut necesar ca din 1 și 2 Mai. Spi­ 30 Decembrie și cele lia“. Intr-o altă rulează la Gluleștl (orele 10,30; Gama (Brazilia). ora 9,15 Dinamo tatea C r a i o v a ; tre acumulare și realizare. lîngă oameni cu experiență, triei. Indiferent de numele ce­ cuim din acest va­ 16; 18,15; 20,30), Grlvița (orele București — Elec­ ale P.T.T.R. în pie­ parte a parcului, pe BRAȘOV: Steagul Dar existau oare cu adevărat încercați în lupta pentru de­ lor mai buni între cei buni — riat program : estrada amatorilor, 10; 12,30; 15,30), de la orele LUNI 2 MAI trica Fieni (juniori); țele Crîngași, Raho­ 18: 20,30; rulează filmul VIAȚA roșu — Rapid atît de nete bariere despărți­ săvârșirea construcției socia­ și numărul acestora va cunoaș­ Piața „Gheorghe vor susține progra­ ora 11,00 Dinamo te firesc o continuă creștere — va, în Parcurile „8 | ÎNCEPE LA ORA 8 SEARA. București; IAȘI: toare între cele două ipostaze lismului, să fie chemați tineri. Gheorghiu-Dej“ : pe Mai“, „23 August“, me artistice forma­ Luni dimineața Victoria — Dinamo biografice ? Cîți dintre noi Așa cum se manifestă ea, a- câștigătorul va fi indiscutabil i CHEILE CERULUI Stadionul Republi­ C.S.M.S. Crișul estrada amenajată „Nicolae Bălcescu“, țiile caselor de cul­ Bacău (categoria B) nu și-au dobîndit atestările, ceastă cerință — a vieții în- unul singur: viitorul luminos aici începînd de la tură ale tineretului H rulează la Feroviar (orele 16,15, cii va găzdui un ara 17,00 Dinamo Oradea. Vitan, Grădina Ciș- 18,30; 20,45), de la orele 9; diplomele urmând deopotrivă mi se pare că depă- al României noastre socialiste. ora 17,30 vor evolua migiu, la estrada din Capitalăj- Pe mi­ ll„30: 14 rulează filmul ÎN­ formațiile artistice prelungirea Feren­ ca scenă a1 Teatru- DRĂZNEȚUL PARDAILLAN. ale M.F.A., Coope­ tari, în grădinile ' lui de păpuși din Flacăra (orele 15.30: 18: 20,30). Noi maeștri rativei Igiena, Mi­ caselor de cultură parc, o întreagă lu­ î? BARCAGIUL — cinemascop nisterelor Metalur­ „1 Mai“ și „Nicolae me de basm își va B rulează la Moșilo; (orele 11, giei și Energiei E- Bălcescu“, se vor depăna poveștile. 15,30; 18: 20.30). emerițî ai lectrice, formația de desfășura — înce­ Demonstrații de | FINALA BUCLUCAȘA dansuri a Casei de pînd cu orele 17,30 gimnastică artistică E rulează la Buceg; (orele 18; cultură a raionului — programe artisti­ și acrobatică (Școli­ 20.30) , la orele 10; 12,30 30 Decembrie, un ce susținute de cele K 15,30: rulează (ilmul VESELIE sportului le sportive nr. 1 și | la acapulco. colectiv artistic al mai bune formații 2), de judo (lotul o- Teatrului „C. Tă- de amatori. | DUPĂ MINE, CANALII ! Vineri a avut loc în Capi­ rașului București), E rulează la Excelsior (orele 9,30; nase“, membrii An­ lupte, haltere, box, tală festivitatea decernării tit-, samblului „Perini- Filme artistice și 12: 15,15: 17.45; 20,30), Tomis lurilor. de maestru emerit al ța“. documentare vor scrimă (formații ale (orele 9,30; 12: 15,15: 17,45: rula între orele cluburilor sportive H 20,3.0). Rahova (orele 15.30: 18; sportului și antrenor emerit Piața Rahova: unui număr de 22 sportivi și 19,30 Și 21 pe ecra­ Dinamo, Steaua, g 20.30) Vor fi prezente for­ nele din piețele U- Rapid, Progresul I A FOST CÎNDVA HOȚ — ci- antrenori. mațiile artistice ale Au primit titlul de maestru nirii, Obor, Banu etc.) se vor desfă­ H nemascop Uzinelor „Vulcan“, Manta. In pădurile șura începînd cu emerit al sportului fotbaliștii „Răscoala din 1907“ K rulează la Cosmos (orele 15,45; Al. Apolzan, Gh. Băcuț, T. Băneasa, Anarona- Ora 10 pe scena 18; 20). formația de dansuri che, Pustnicul, Mo- Teatrului de vară și Bone, V. Călinoiu, Gh. Con­ și soliștii de Ia H TRANZIT — cinemascop stantin, Al. Ene, D. Macri, I. goșoaia, Buda-Ar- estrada amatorilor. h rulează la Progresul (orele I.C.P.E. Artiștii că­ geș în jurul orei Și lacul Herăstrău Nunweiller III, T. Ozon, Gh, minului cultural 15,30; 18: 20,30). Pahonțu, I. Voinescu, V. Za- 17 vor avea loc bo­ Va cunoaște atmos­ I ANI CLOCOTITORI Măgurele vor în­ gate programe ar­ fera concursurilor : ,voda, tenismenul Ion Țiriac, cheia programul zi­ E rulează la Buzeșt; (orele 15; i baschetbalistul M. Nedef, tistice, serbări cîm- canotaj academic, fa 20,30), RUNDA 6 rulează la o- lei, desfășurat între penești. caiac-canoe etc. do­ B rele 17.45). gimnastele Sonia Iovan, Elena orele 17,30 și 22. ;Leuștean-Popescu, handbalis­ „Ziua tineretului tate cu „Cupa 2 | VANINA VANINI tul M. Costache I, luptătorul Parcul Herăstrău: din Republica So­ Mai“. Manifestările rulează la Unirea (orele 16; \Fr. Bolla, Jean Ponova și Ma­ Scena Teatrului de cialistă România“ din parcul Herăs­ * 18.15, 20.30). riana Bunescu (volei). vară va găzdui în­ va prilejui nume­ trău vor culmina cu | CALEA VICTORIEI SAU Cu titlul de antrenor eme­ cepînd de la orele roase acțiuni cultu- marele carnaval al | LUMINA VERDE rit au fost distinși fostul tri­ 17,30 formațiile ar­ ral-artistice și spor­ tineretului ce se va rulează la Munca (orele 16: tistice ale I.C.S.I.M., tive. Ca și în alți plu campion european de box desfășura în parcul 20.30) , PROCESUL ALB rulea­ Lucian Popescu și C. Herold grupul vocal și for­ ani, parcul Herăs- ză la orele 18,15. (baschet). mația de fluierași trău va deveni tft de distracție (Șo­ LA PORȚILE PĂMÎNTULUI (Agerpres) Nocturnă“ (Galați) Foto : N. STELORIAN și < .muzicuțe ale cursul zilei de seaua Nordului). — cinemascop rulează la Dacia (orele 9,30: 11.45; 14; 16,15; 18,30; 20.451, Drumul Sărn (orele 15 30; 17.45; V 20), Crînqași (orele 15.45: 18; 20.15). CONTINUĂRI • CONTINUĂRI «CONTINUĂRI • CONTINUĂRI «CONTINUĂRI « CONTINUĂRI CHEIA VISURILOR rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,30). BEATA rulează la Popular (orele 16; 18,15; 20.30) NU PLÎNGE, PETER rulează la Aurora (orele 17,45; — Trăiască 1 Mai 20.30) , de ia orele 10; 12,30; 15 rulează filmul FIUL CĂPITA­ (Urmare din pag. I) nou război și asigurarea păcii — nă­ NULUI BLOOD. zuință arzătoare a întregii omeniri. ULTIMA CAVALCADA SPRE pentru viața liberă, pentru roadele Partidul Comunist Român, sta­ SANTA CRUZ bogate ale muncii, pentru perspecti­ tul nostru socialist își aduc con­ ZIUA TINERETULUI rulează la Viitorul (orele 15; vele minunate ce i se deschid, po­ tribuția Ia întărirea coeziunii și 17; 19; 21). porul, tineretul nostru își va afirma, unității țărilor socialiste, a par­ PROCESUL ALB — cinema­ la marea demonstrație sărbătorească tidelor comuniste și muncitorești. scop a întâiului de mai, prietenia frățească Totodată, România socialistă acțio­ (Urmare din pag. I) patriei, propășirii con­ duri, i-a declanșat noi proape 40 la sută din gospodărire a orașelor și rulează la Colentina (orele 15; cu toate popoarele țărilor socialiste, nează cu consecvență pentru extin­ tinue a poporului ro­ energii în lupta hotărî- numărul celor decla­ satelor. în ultimii ani 17,45: 20,30). solidaritatea cu toți cei ce muncesc derea colaborării între state, indife­ patriei noastre, o mani­ mân, cauzei socialismu­ tă pe care o duce pen­ rați fruntași în între­ valoarea lucrărilor efec­ DESENE SECRETE din lumea întreagă, cu uriașele forțe rent de orînduirea lor socială. Expri- festare entuziastă a uni­ lui și păcii. tru a se achita de ma­ cerea socialistă, provin tuate se ridică la peste rulează la Lira (orele 16; 18,15; — în continuă creștere — care mili­ mînd sentimentele și voința poporu­ tății de neclintit a tine­ „In uriașa operă de rile sarcini și îndatoriri din rîndul tineretului. 1,8 miliarde lei, sumă 20.30) . tează, în lumea contemporană, pentru lui român, statul nostru susține cu retului în jurul conducă­ transformare revoluțio­ pe care partidul i le-a Tinerii de pe șantierele ce se exprimă prin îm­ democrație, libertate, socialism, pa­ fermitate și căldură lupta popoare­ torului încercat al po­ nară a societății — a pus în față. de construcții, alături pădurirea a aproape ce. Muncind neobosit pentru spori­ lor împotriva oricăror atentate la porului nostru — Parti­ spus tovarășul Nicolae Muncind în toate do­ de tovarășii lor mai 61000 ha, redarea pro­ rea puterii economice a patriei sale, adresa suveranității lor, pentru cuce­ dul Comunist Român. Ceausescu — a crescut meniile de activitate cu vîrstnici, și-au înscris ducției agricole a circa Televiziune pentru rezolvarea cu succes a sarci­ rirea libertății, apărarea și consoli­ Uteciștii, toți tinerii un tineret viguros, har­ energia și entuziasmul numele în cartea de aur 68 000 de ha, trimiterea nilor desăvîrșirii construcției socia­ darea independenței naționale. Men­ patriei, au primit cu o nic și talentat, devotat care îl caracterizează, a biruințelor socialis­ pe adresa oțelăriilor ță­ liste, poporul nostru își aduce pro­ ținerea păcii și dezvoltarea colaboră­ puternică emoție și pro­ patriei, poporului și par­ participînd cu înflăcă­ mului, contribuind la rii, a 1,5 milioane tone DUMINICA 1 MAI pria contribuție la întărirea forțelor rii internaționale este condiționată fundă recunoștință cu- tidului, cu o concepție rare la traducerea în realizarea ritmică și la metal vechi. care luptă pentru socialism și pace, de recunoașterea și respectarea stric­ vîntarea rostită la con­ înaintată despre lume și fapte a sarcinilor puse nivelul calitativ cerut al Succesele obținute de 9 : Transmisiune de la mitingul de partid în fața între­ lucrărilor de construcție tineri în toate domeniile și demonstrația oamenilor muncii la creșterea influenței socialismului. tă a dreptului inalienabil al fiecă­ gresul ■ U.T.C. de tova­ viață, hotărît să-și con­ din Capitală cu prilejui zilei de Socialismul, înscris în urmă cu a- rui popor de a-și hotărî singur rășul Nicolae Ceaușescu, sacre întreaga putere de gului nostru popor, a și montaj ale unor im­ de activitate se strîng t Mai ; 18 : Telejurnalul ; 18,15: proape opt decenii ca ideal scump soarta, de a-și alege — corespunză­ secretar general al C.C. muncă progresului, ță­ măsurilor stabilite de cel portante obiective indus­ astăzi în strălucitoare pe steagurile primelor manifestări tor voinței și intereselor sale — calea al P.C.R. Pătrunsă de rii, viitorului ei luminos. de-al IX-lea Congres al triale și social-culturale, buchete pe care le închi­ de 1 Mai, se înfățișează în zilele de dezvoltare. Călăuzindu-se neabă­ dragostea părintească și Partidul și guvernul dau Partidului, de Congresul precum și la darea în năm, în semn de cinstire, I noastre ca un puternic sistem mon­ tut după acest principiu, țara noas­ profunda încredere a o înaltă apreciere contri­ al VlII-lea al U.T.C., folosință în termen a celei de-a 45-a aniver­ dial, cu o influență determinantă în tră, poporul român condamnă cu partidului nostru în tî- buției aduse de Uniunea tineretul își îndeplineș­ unor instalații și agre­ sări a partidului, întâm­ evoluția întregii omeniri. liotărîre intervenția militară a S.U.A. năra generație a țării, Tineretului Comunist, de te propriile idealuri. în gate. Tinerii de la sate, pinată' cu însuflețire de Se afirmă mai puternic ca oricînd în Vietnam, sprijină lupta dreaptă a cuprinzînd îndrumări întregul nostru tineret la întrecerea socialistă mecanizatori și țărani toți tinerii patriei. rolul istoric al clasei muncitoare ca poporului vietnamez pentru liberta­ pline de semnificație înfăptuirea politicii de care se desfășoară cooperatori, muncesc cu Felicitând întregul cea mai înaintată forță a societății, tea și independența patriei sale. pentru vișța și mun­ industrializare socialis­ în ' întreprinderi par­ hărnicie și în această nostru tineret cu prile­ rolul partidelor comuniste și munci­ Poporul nostru privește cu opti­ ca noastră viitoare, tă, de cooperativizare și ticipă peste 600 000 primăvară pentru efec­ jul zilei de 2 Mai — torești ca avangardă a maselor largi mism și adîncă încredere viitorul. La această cuvîntare con­ dezvoltare a agriculturii, tineri 1 și tinere, a- tuarea însămînțărilor la Ziua tineretului din Re­ populare în lupta pentru socialism și marea demonstrație de 1 Mai, oame­ stituie un program în- la desfășurarea revolu­ dueîndu-și contribuția timp și în condiții agro­ publica Socialistă Ro­ Zi de mai: Recital poetic; 18,30: pace. Transformările înnoitoare din nii muncii, vîrstnici și tineri, pășesc suflețitor de muncă și ției culturale, la toate la realizarea angaja­ tehnice superioare, con­ mânia — îi transmitem Cabinetul de stampe ; 18,45: Varie­ lumea contemporană își găsesc o vie mîndri de succesele lor. de perspec­ luptă, o chemare în­ marile victorii obținute mentelor luate de co­ tribuind la obținerea Calda urare de a obți­ tăți pe peliculă ; 19,30: Meciul din­ tivele luminoase pe care ei înșiși flăcărată adresată de de poporul român în a- lectivele lor de muncă, unor producții agricole ne noi succese în mun­ tre Steaua și Vasco da Gama ; expresie în avîntul mișcării de eli­ în pauză : Desene animate ; 21,15 : berare națională și în prăbușirea prin munca lor și le făuresc sub con­ către partid tineretului nii socialismului". învățînd în. permanență vegetale, și animale din că și la învățătură, de ce în ce mai mari. Con- a-și trăi tinerește, fru­ Pavilionul melodiilor. Emisiune mu- sistemului colonial, în lupta noilor ducerea partidului. pentru a-și închina e- înalta apreciere dată pentru a-și ridica nive­ zical-distractivă ; 22,20 : Film : state independente pentru consolida­ De 1 Mai, tineretul României socia­ nergia, entuziasmul, ca­ de partid activității lul cunoștințelor profe­ tinuînd frumoasa tradi­ mos și din plin, anii mi­ 23,20 : Telejurnalul. rea suveranității lor, pentru dezvol­ liste trimite salutul său de prietenie pacitatea, toate for­ U.T.C., muncii întregu­ sionale la nivelul teh­ ție a muncii patriotice, nunați ai acestei vîrste, tarea de sine stătătoare pe drumul și solidaritate tinerilor de pe toate țele construcției so­ lui nostru tineret, a um­ nicii moderne. Este o tinerii participă cu de a se ridica continuu, LUNI 2 MAI continentele care luptă pentru asigu­ prin faptele sale de viață progresului social. O amploare fără rarea viitorului lor fericit, pentru cialiste, progresului e- plut de mîndrie și bucu­ mîndrie pentru orga­ multă însuflețire în ca­ și muncă, la nivelul mi­ 17 : Meciul Petrolul-Farul ; 19 t precedent cunoaște mișcarea de triumful idealurilor de pace, liber­ conomic și social-cul­ rie inima tinerei gene­ nizația noastră, pentru drul întrecerii pentru în­ nunatelor condiții create Telejurnalul : 19,15 : Estrada tine­ tate și progres. reții ; 20 : Seară de operetă : luptă pentru preîntîmpinarea unui tural neîntrerupt al rații, i-a dat noi imbol- întregul tineret, că a- frumusețarea șl buna de partid. Mam'zelle Nitouche“, în pauză t ,w.l— ...... — Telesport; 22,55 : Telejurnalul. Cîteva din vasele de cera­ Hidrotehnica mică reprezentative pentru stilul Cucuteni ; Cala — (raionul Piatra populara AMINTIRI Neamț). Suport de vas de stil „Cucuteni A" Printre meșteșugurile în care ro­ Calu (raionul Piatra Neamț) mânii. s-au dovedit încă din cele Bol de stil „Cucuteni AB“ mai vechi timpuri de o mare iscu­ Cucuteni - Bâiceni (raio­ sință tehnică, se numără instala­ nul Tg. Frumos) Vase pic­ țiile pentru folosirea energiei ape­ ENESCIENE tate : în margini stilul ..Cu­ lor. In „Istoria industriilor la ro­ cuteni A" ; în mijloc stilul mâni", Nicolae Iorga arată că îțică ..Cucuteni B" din anul 1247 documentele pome­ nesc de „morile de apă" ce fune- are dintre acei tionau în satele noastre. care au petre­ Instalațiile hidrotehnice populare cut cîteva ore serveau unor multiple scopuri : în tovărășia măcinării cerealelor, puneții în suitelor, sona­ mișcațe a unor mecanisme ale in­ telor, simfonii­ dustriei textile etc. lor enesciene, Inventivitatea tehnică populară a creat multe asemenea construcții n-au simțit ne­ printre care la loc de frunte se voia să po­ numără : o moară țărănească de poseascăc în muzeul de pe Ca­ pe Argeș, lingă Dobreni cu șase lea Victoriei în care sute de roți, morile „gonace" așezate în exponate recompun în imagini mijlocul apei, pe o talpă plutitoare vii, sugestive, momente repre­ Pictura apare pe ceramica Prof univ. Radu Vulpe onal și atunci doar pentru legată de mal, moara de pe Bîsca zentative ale vieții și creației în diferite arii neolitice din adăugirea unor neînsemnate Mică la Gțira Secuiului, care uti­ doctor-docent în științe detalii. Spațiile largi rezervate liza o cădere de apă de 14 m. marelui rapsod al poporului țara noastră, dar nicăieri n-a Cea mai cunoscută creație a h>- ajuns la un rol atît de covîr- pe peretele roșcat sau bej, român ? drotehnicii populare, a cărei faimă șițor, la o dezvoltare atît de folosire■ a peretului vasului, ci frumos lustruit, al vasului, a depășit de mult hotarele tării Muzeul enescian se îmbogă­ amplă și la un rafinament a fost și el tras cu penelul. sînt exploatate din plin, p.ie.- noastre rămîne însă străvechea țește lună de lună cu noi artistic ațît de impresionant în afară de tricromie, stilul tura redueîndu-se la linii moară de apă cu roate de fqcaie „Cucuteni A" se caracteri­ semnalată pe multe cursuri de apă. documente. Printre ele, ma­ ca în aria culturii Ariușd-Cu- înguste, negre, uneori atît de cuteni din Moldova și din ■zează prin pictarea motivelor fine, îneît par trase cu un vîrf Roata acestui tip de moară pare nuscrisele cîtorva lucrări — principale în benzi late și utilizează în general căderi de apă răsăritul Transilvaniei, căreia de pană. în dispoziția deco­ de Ia 1—3 m este construită în descoperite în ultimul timp — tocmai din această cauză i se ‘printr-un horror vacui („groa­ rului adesea se caută efecte vin să pună în lumină o epocă mai spune și cultpra prin ex- ;za de gol“), tinzîndu-se la ingenioase prin armonizarea puțin cunoscută din istoria celență a ceramicii pictate. în 'pictarea■ întregii suprafețe unor elemente asimetrice, exterioare a vasului și ade­ Uneori, olarul își creației lui Enescu : anii stu­ general, toate mațiifesfăȚile îngăduie să acestei culturi șe disting sea și în interior ori chiar pe intercaleze și reprezentări diilor în clasele Conservato- printr-un grad mai înaințat de exteriorul fundului. în rit­ naturiste, tratate totuși geo- ROCIV rului parizian. evoluție, însă pictura cera­ mica ornamentului este obser­ metric, ca simulacre umane fost găsite partiturile a micii sale merită, fără îndo­ vată o minuțioasă exactitate. ori figuri de animale. E de Au Din stilul „A“ s-au dezvol­ două uverturi scrise în anii ială, să fie socotită ca cea mai observat, totodată, că tehnica frumoasă producție din toată 1tat succesiv stilurile „AB" și structurală a ceramicii, care 1895—■1896lonu — muLuiau:intitulate „Țra-,, arta decorativă a Europei ,,B’“. în stihii „Cucuteni AB" în toate fazele culturii cucu- gică“ și respectiv „Triumfală“. neolitice. Sălile de muzee în (numit astfel fiindcă repre­ teniene a fost excelentă (lut Deși influențate stilistic de care sînt expuse exemplarele zintă o tranziție între celelalte bțne epurat, ardere egală Și două), se păstrează tricromia marile creații ale veacului acestei ceramici sînt totdea­ solidă),— acum------atinge o virtuo- una cele care incintă mai știlUlui anțeripr, precum și zitate cu atît mai de admirat, trecut, uverturile vădesc un m.ult ochiul vizitatorului. tendința spre horror vacui, cu cît nu e vorba decît de dar apar modificări impor­ meșteșug componistic cu totul Decorul pictat cucutenian vase lucrate cu mina, roata deosebit, unic poate pentru tante î.n execuție : locul ben- era spiral și meandric,, cu zilor late, masive, îl iau gru­ nefiind încă știută pe atunci. un muzician la vîrsta volute rotunde sau unghiu­ Stilul „Cucuteni B“, repre- lare. S-a născut de o parte și 14—15 gțți. zentînd faza cea mai evoluată Muzeul a devenit de aseme­ de cealaltă a Carpaților Mol­ dovei. La început, în faza a decorului pictat din neoliti­ nea posesorul manuscrisului numită „protoeucuteniană" cul Moldovei, a fost și ulti­ unei excepționale Balade pen­ (constatată cu deosebire la mul. Această cultură, ale Ariușd în raionul Sf. Gheor- tru vioară scrisă în 1895 (de­ cărei progrese promiteau un dicată Evei Rolland, fața gaz­ ahe și la Izvoare și Frumușica URII în raionul Piatra-Neamț), mo­ salt apropiat spre o civiliza­ dei la care locuia studentul tivele sftle nu erau pictate ție de tip superior, ca în Enescu) și a unei Cantate pen­ direct, ci numai rezervate pe Mesopotamia, Egipt, China, tru soprano solo scrisă în 1898 peretele roșu lustruit al vasu­ întregime din lemn. Ea este for- Egeea, a fost suprimată prin mată dintr-un butuc vertical', în și interpretată prima și lui, cu pictură tratîndu-se care sînt fixate „făcaiele" ce, au purile de hașuri paralele sub- invaziile masive ale triburilor ulțima oară în timpul vieții conturul și spatiile intermedi­ forma unor cupe, unor „căușuri". are. Se întrebuința cu predi­ țiri, iar culoarea neagră, care de păstori și înlocuită prin Lovind făcaiele sub o înclinare de compozitorului Ia Paris lecție culoarea albă, rareori în stilul „A" era redusă la o formele rustice, sărace ale circa 45 de grade apa pune roata 1899. simplă subliniere a motivului (aflată sub moară) în mișcare, dez- adăugîndu-se, ca un element culturii acestor nomazi. De voltînd o putere destul de mare : Cu totul remarcabilă este principal, acum devine cu- șecuridar, cîteva linii roșii. loare principală, uneori aco- sigur, p dată așezați în țările circa 10 C.P. Roata cu făcaie pu­ descoperirea unei noi simfonii tea fi, deci, folosită și la acționa­ Este pictura numită „bicro- perind tot fondul decorului. cucerite (și c vorba de toată eneseiene — Simfonia a 4-a de rea fierăstraielor circulare în in­ mă". Ulterior s-a creat stilul Acest stil prezintă numeroase Europa), noii veniți vor deveni dustria forestieră șau chiar în mi­ școală, concepută în perioada nerit. cucutenian complet, tricrom, variante, constituind tot ațî- și ei cu timpul creatori de care a trecut de la încheierea In sala mașinilor de tortă a Mu­ prin adăugarea culorii negre, tea faze de evoluție spre stilul valori, chiar șuperipare, dar zeului tehnicii din München, ce> „Poemei române“ și prima ca o conturare a motivului „Cucuteni B". acele valori vor fi altele. Dar mai mare muzeu de acest profil Suită pentru orchestră. Romeo din lume, modelul morii cu roată principal. Este stilul numit de în stilul ,.B" se renunță la ceea ce a reprezentat o eflo­ cu făcaie este prezentat la loc de Drăghici, directorul Muzeului arheologi „Cucuteni A“ (după tricromie, la horror vacui și rescentă a lumii neolitice mi cinste și dat ca pildă de ingenio­ a descoperit manuscrisul a- zitate a creației populare. ordinea stratului respectiv în chiar la simetria riguroasă, se va mai întoarce. Interesant este faptul că expli­ cestei simfonii în familia unui celebra așezare de la Cucu- treeîndu-se la o concepție es- Splendida ceramică pictată cația atașată exponatului subliniază colecționar francez provenind I teni-Băiceni din raionul Târ­ . tetică mult mai delicată. Se a cucutenienilor din Moldova că forma scobită, de căuș, a plute­ din arhiva profesorului de lor rotii, seamănă uimitor cu aceea gul Frumos). Un pas mai folosește în general numai va rămîne un capitol unic în a paletelor turbinei Pelton, roața compoziție al lui Enescu —• departe s-a făcut cînd roșul culoarea neagră, albul și ro­ istoria străveche a gustului cu făcaie fiind apreciată ca o André Gedalge, care a ținut ineamteseent precursoare a turbinelor de apă n-a mai constat din simpla șul apărînd cu totul execepți- omenesc pentru frumos. moderne. în mod deosebit la această aventura I. M. ȘTEFAN capodoperă enesciană din anii mită astfel: intr-adevăr func­ de școală, ționarea ei depindea de pro­ Alături de aceste inedite • Revelația diodei prietățile electronilor. manuscrise, de remarcabilă Pasul următor a fost făcut valoare muzicologică, sălile lai Fleming în anul 1905, de către Lee de muzeului s-au îmbogățit în a electronicii Forest; era pasul decisiv. Da­ torită lui a putut să porneas­ ultimul timp cu noi exponate, că, în sfîrșit, marea aventură printre care am aminti : e vremea lui zibil. în 1897,. Thompson ținu a electronicii. T . ■ • suită de portrete ale • Cam s-a nasw* Jules Verne, un discurs răsunător care re­ Leg de Forest a avut o idee Enescu datorate pictorului electricitatea prezintă, de fapt, înmormân­ simplă dar genială : să intro­ E. Stoenescu, fotografia lui mai era încă tarea vechii teorii despre ducă. în diodă, irigă un elec­ „un fluid mis­ „fluidul electric" Pe baza ex­ trod... Acest simplu act a re­ Enescu cu editorul new-yor- terios“. Miste­ periențelor sale, fizicianul en­ prezentat rina din cele mai va­ kez Felov, în timpul unei călă­ rios — preci­ glez calculase o valoare care loroase iscălituri pe actul ele torii pe vasul „de Grasse“. zăm — mai părea, pentru moment, de ne­ naștere al electronicii actuale. cîteva dintre scrisorile lui ma.lt în ceea înțeles majorității omenirii: Ulterior, după o serie de ce privește alcătuirea sa. pen­ după el, masa electronului Enescu adresate primului său p experiențe, Lee de Forest a tru că din punct de vedere era egală cu 9.r9/102s gram. editor — Enoch, desenul în practic încă de pe atunci, Această greutate, confirmată observat încă up fenomen creion (la care Eneșcp ținea „fluidul" fusese pus ia după aceea prin multe alte curio.s : în anumite împreju- mult !) executat în timpul treabă. Edișo.n, în anul 1884. cercetări, a fost țn ciirînd tra­ rări, triada lui putea da naș­ observase îți laboratorul spu dusă de popularizatorii vre­ unei călătorii de un mari­ din Menlq Parlc unele fap- mii într-o imagine uluitoare : tere unor unde electrice. Cu- nar de pe vasul „Ardealul“, te curioase legate de becul o masă de un gram, conține plînd grila cu o instalație de fotografii omagiale dăruite electric Se știa că prin tot atâția electroni, cîte gra­ condensator și bobină. în anu­ muzeului de Arthur Rubin- trecerea țițiwi curent elept.țiC: me cântărește Păminttil' ..Ast­ mite împrejurări trioda de­ printr-un fir metalic suficient fel. — spunea Țhompson în stein, Isac Stern și Christian de.7 . subțire,î. . r acesta, sé țricălzeș-i." - i concluzia' conferinței sale — venea o oscilatoare, care pu­ Ferras (marele violonist fran­ te atît de mult. î.ncît devine fluidul electric nu există. Cu­ tea fi folosită pentru a emite cez care a obținut în 1964 ma­ incandescent și emite lumina. rentul electric ce parcurge o unde I rele premiu al Academiei Observația lui Edison arăta sîrmă nu este altceva decît Experimentarea acestei în­ defilarea electronilor I" Cross pentru imprimarea So- în plus că acest filament in­ sușiri uluitoare a triodei a candescent putea reține o sar­ Dar aceasta nu constituia natei a III-a despre care E- cină pozitivă, dar nu și una fost făcuță în anul 1908. Emi­ nescu scria „că interpretează negativă. Un simplu fapt de decît. primul, pas către știința țătorul lui Forest, cocoțat în această sonată ca și cînd ar fi observație, pentru moment înfloritoare de azi — către vîrful turnului Eiffel, a izbu­ Scenă din piesa „Uigenia în Aulida" care se bucură la Na- tionalul clujean de un meritoriu succes compus-o“) etc., etc. inexplicabil ! electronică. Următorul a fost tit să realizeze o legătură fo­ In „camera de lucru" Doar pentru moment : căci făcut de un profesor englez nică cu Dieppe și apoi cu cent reconstituită, au rămas marele fizician englez J. J. de fizică, pe nume John Arn- Marsilia I Radiofonia se năs­ la locul lor masa, uneltele Thompson aduse lămurirea. brose Fleming, mort acum 11 cuse. scrisului, ceasornicul, vasele Ce făcea Edison 1 El introdu­ ani (în 1955). în anul 1901, Dar povestea radiofoniei Matematică în versuri Fleming căuta soluția pentru ornamentale, mica fotografie cea în becul său o placă me­ este cu mult mai complicată : transmiterea vocii cu ajuto­ a atît de dragului Menuhin, talică. și constata că putea Hertz, Maxwell, Popov, Mar- Filologii din Samarkand în limba uzbekă termeni ma- rul undelor herțiene. Cercetă­ tematici arabi și rusești, Ma- o schiță a lui Pallady iar pe face să treacă un curent de la coni, Bose, Appleton, Heavi- (Uzbekistan) au descoperit un placă spre filament, dar nu și rile sale au dus la. construi­ tratat de matematică în ver­ nuscrisul, care după părerea unul din pereți o fotografie side... zeci de nume se cer specialiștilor reprezintă o rari­ invers. J. J. Thompson expli­ rea unei noi lămpi : dioda. suri. El a fost scris în limba făcută în anii tinereții cu amintite, contribuția unora uzbekă veche, la finele seco­ tate, conține explicația calen­ ca aceasta prin faptul că fi­ Noua invenție a lui Fle­ Cortot cînd interpretau Sona­ neputînd fi posibilă fără pică­ lului trecut sau la începutul darelor lunar solar și grego­ lamentul incandescent emitea ming, brevetată în 1904. con­ acestui secol, de către savan­ tele pentru vioară și pian ale tura adgugată de ceilalți. rian, precum și alte date ne­ electroni, care se adunau în stituia primul „tub electro­ tul uzbek Mirzkul. lui Bach, un autograf al car­ cesare pentru istorici, etno­ Studii asupra radioactivității apel la Institutul de jurul său ca un norișor invi- nic". Era și normal să fie nu- Dr. LEONID PETRESCU Explicînd cititorilor regulile dinalului Luçon de la Reims din Iași de aritmetică, autorul traduce grafi, lingviști. în amintirea concertelor din 1926, o schiță în creion a lui I Toscanini și un portret din tinerețe al soției. Emoționantă este celebra I „cameră de muzică“ în care TITANUL prieten al oamenilor au cîntat în ultimii ani Menu­ I hin, Oistrach, Șafran în care zeci de rțțțtzicigțți au avut ! TIMPULUI“ a și limbajul semnelor grafice limbajul miturilor cunoaște o nu va face decît să agraveze tragedia supliciului său. Vine o vreme cînd neasemuitul privilegiu de a răspîndire universală. acest condamnat ar putea să dezvăluie o taină de care depinde însăși supra­ asculta cvartetul lui Enescu Deoarece majoritatea miturilor nu șînț perfect autonome, viețuirea dușmanului său. Numai Prometeu știg dinainte că din însoțirea lui interpretînd pe Beethoven. i ci se dezvoltă în strînsă conexiune și deseori o singură po­ Zeus cu Tetis s-ar naște un urmaș care-și va detrona tatăl. Totuși marele sȘși conștiința...... gînditorulul______...... care... se. autodistruge. Am trecut, ...... direçt ..... la această veste este alcătuită din sedimentarea unor reprezentări ela­ răzvrătit nu vrea șa deștăinuie această primejdie, deși crainicul Herm.es îi imagine modernă fiindcă ea pare anticipată în mod straniu de tratarea vul­ Pianul Steinway. un scrin borate în timp, de-a lungul secolelor; plecîpd de la o sin­ cere. Atunci este trimis vulturul care-i ciopîrtește zilnic ficatul. Abia după turului din pictura de inspirație renascentistă. Biedenmayer, minunate icoane 1 gură temă avem prilejul să parcurgem 6 gamă întreagă de treisprezece generații — așa cum șe amintește într-o altă creație a lui Eschil Descriptivă este și tratarea motivelor prometeice în muzică, amintind ale unor meșteri populari din înțelesuri. Se conturează astfel ceea ce se numește „un mi- — tragedia „Prometeu eliberat' — Heracle's doboară vulturul. pe această direcție uvertura lui Beețhoven sau a poemului simfonic a lui tologem" — totalitatea sensurilor generale, uneori filozofice, Tirziu, după asfințitul civilizației antice, mitul tui Prometeu — ,,cel mai Skriabin — meditație sonoră de o mare intensitate gramatică secolele 15 și 16. fotoliile „pu care șe pol desprinde din analiza unei pqveșțiri mitologice. nobil sfînt din calendarul filozofic" - cum scria Karl Marx. a cunoscut noi în creqția artistică a ultimelor decenii șe poate vorbi de o întoarcere la Tema pe care o abordăm în primul articol al ciclului nostru s-ar putea dimensiuni simbolice în poezia și cugetarea perioadei romantice. Titanul de­ blicului“, toate sînt la locul I c spiritul eșchijian în tratarea mitului prometeic : o încercare de a reedita vine simbolul răzvrătirii omenești împotriva dominației spirituale impuse de Intitula „originea și stăpînirea focului". în domenii.! oratoriului, al muzicii de scenă sau al operei ceva din drama­ lor... Amintindu-și de felul în care au reușit să domesticească focul, o serie ideologia statului burghez, Ințr-un poem neterminat, Goefhe arată că Rro- mețeu poate'să-l sfideze pe Zeus cu ajutorul Min.ervei, personificare a in­ tismul vocilor care se înfruntă. Antagonismul redat prin idei muzicale pare Interesant ni se pare faptul I de populații au divinizat acest element, născocindu-i la început cea mai să fi găsit o sublimă expresie în creătia marelui compozitor francez Arthur verosimilă genealogie Și în civilizația hindusă și la greci apare făptura teligenței. Cel care în legendă plăsmuia oamenii, la Goethe este un mare că muzeul prilejuiește zilele demiurg care poate da viață statuilor. Și mai departe va merge Sheltey în Honegger. deosebit de înzestrată care fură din cer sămîpța focului. La vechii greci per­ Dintre prelucrările mitului prometeic în literatura română (remarcabil acestea — cu ocazia festivită­ sonajul acesta poate fi cunoscut încă din poemele lut. Hesiod (sec. VIII „Prometeu eliberat“, poem apărut în 1820. Ghinurile Titanului sînt concepute I ca un șir de încercări prin cate se călește, o înțelegere superioară a des­ analizate de Tudor Vianu) am vrea să menționăm cîteva idei originale din- î. e. n.) sub înfățișarea lui Prometeu divinitate străveche din a doua generație tr-o creație de tinerețe a iul Al. Phillippide, poemul „Izgonirea Iui Prometeu". ții închinate împlinirii a 10 ani tinelor omenirii. Amenințat de Mercur, prins în mrejele îndoielii, hărțuit de de tjtani (numele lui în grecește înseamnă „prevăzător", mai exact, „cel Eroul titanic se răzvrătește nu numai împotriva lui Zeus dar chiar și împo­ de existență — o inedită au­ Furii, Titanul nu va pierde încrederea în om. cate știe dinainte"). Mai înainte de a fura focul. Prometeu fusese un aliat triva oamenilor care n-au știut să folosească darurile și puterea focului. In­ înfățișarea materială concretă a supliciului prometeic devipe încă din diție, cuprinzînd alături de lu­ I credincios al lui Zeus, Luptîțid pentru a aduce ordinea în universul dominat tr-un fel, atitudinea pare justificată în perspectiva cataclismelor din al doilea perioada Renașterii o piatră, de încercare pentru imaginația pictorilor. Șe de forte ale naturii, Zeus. sprijinit de Prometeu și de uriașii cu o sută război mondial. Și deznodămîntul imaginat este la înălțimea protestului : crările mal sus amintite de brațe, izbutise să răstoarne dominația lui Cronos și a celor­ trece, astfel, la dezvoltarea unei alegorii a răbdării supraomenești, a rezis­ tenței atletice.’ Tifian și Rubens, l-au reprezentat pe Titan învins, prăvălit eliberindu-se titanul se aruncă în soare. Cu acest epilog peregrinarea noas­ înseși gîndurile lui Enescu lalți titani. Titanul fură din cer sămînța focului (după unii o desprinde tră se încheie printr-o linie convergentă care se întoarce Ia obîrșia legendei : I chiar din „roata soarelui"). întors pe pămînt el îi învață pe oameni mește­ printre stînci, tocmai în momentul cînd vulturul îi străpungea ficatul. Tru­ despre muzică, imprimate pe pul mai puternic decît Firea nu a fost însă deformat de suferință i lanțurile în roata focului etern, de unde a desprins Prometeu germenul propășirii oa­ șugurile focului, făurăria, olăritul, plugăritul. menilor. bandă de magnetofon, care re­ Pentru această dragoste de oameni, Titanul va fi pedepsit amarnic din abia pot cuprinde brațele masive date în lături, gata să zvîcnească pentru a MIHAIL NASTA dă cîteva dintre celebrele sale I porunca lui Zeus. In prologul celebrei tragedii a Iui Eschil „Prometeu înlăn­ prinde un vîrf din aripa vulturului. țuit" — primul mare artist care s-a inspirat din mitul prometeic — asistăm întoreînd pe toate fețele viziunea supliciului un intelectual ironic din lector la catedra de Filologie discuții cu Bernard Gavotty. la pironirea lanțurilor celui condamnat pe o stîncă pleșuvă. secolul nostru va schimba cu totul relația victimă și călăul ei. Andre Gide clasică a Universității Bucu­ Dorul previziunii care-1 ridicase pe Prometeu deasupra tuturor făpturilor a imaginat un fel de poveste filozofică în care vulturul prometeic devine în- rești IOSIF SAVA I Sediul N.A.T.O. in Benelux ?

Este „mai mult decît proba­ bil“ ca Shape (cartierul gene­ ral suprem al forțelor atlan­ Călătorie în viitor tice din Europa) să fie trans­ ferat într-una din țările Be- neluxului, au precizat surse Am făcut o pasionantă renuri de construcții ale nori" care vor avea venite libere prin demo­ atins 250 de metri, iar informate apropiate organis­ călătorie prin Moscova cincinalului în curs. 40-50 de etaje. larea construcțiilor ne­ anul viitor el va fi ter­ melor N.A.T.O. din Paris, cita­ de azi și... de mîine. Toate sînt amplasate în Unul din cele mai in­ corespunzătoare. minat. te de agenția France Presse. Prezentul și viitorul ma­ interiorul șoselei inel teresante terenuri de Sînt prezentate în ex­ Un proiect original 1000 000 PARTICIPANT LA DEMONSTRAȚIILE rii metropole se între- care a delimitat „grani­ construcții ale actualu­ poziție construcții uni­ este cel al cinematogra­ Nici o hotărîre nu a fost încă pătrundeau la fiecare țele" capitalei sovietice lui cincinal va fi raio­ cate în curs de reali­ fului ce se va ivi în luată privind transferul orga­ ANTIGUVERNAMENTALE DIN ULTIMELE 6 SÄPTÄMlNI pas. Ați ghicit desigur în anul 1960. Proiectele nul experimental din zare în oraș. Printre a- piața Okteabrskaia. Clă­ nismelor politice ale N.A.T.O că o asemenea călăto­ de sistematizare a Mos­ partea de sud-vest a o- cestea cea mai impre­ direa va fi circulară și După aproape o săptămînă de calm relativ, vechea ca­ rie este posibilă numai covei pornesc de la pre- rașului. Directorul ex­ sionantă prin proporții va avea 4 000 de locuri. în afara teritoriului francez. Se pitală imperială Hue, se situează din nou în centrul eveni­ vizitînd o expoziție de miza că populația ora­ poziției ne spune că aici este hotelul „Rossia“ ce Vor fi de fapt două săli știe că Franța a solicitat doar mentelor sud-vietnameze. Zeci de studenți, relatează cores­ arhitectură și urbanis­ șului se va stabiliza în se vor construi locuințe se construiește pe malul despărțite la mijloc transferul organismelor mili­ pondentul special al agenției France Press, au declarat joi tică a capitalei sovietice. anii viitori la 6,5 milioa­ cu o suprafață totală de rîului Moscova, în ime­ printr-un perete. De o tare integrate, nu însă și al seara greva foamei, în semn de protest față de asasinarea O asemenea expoziție ne locuitori. Moscova nu 500 000 metri patrați diata apropiere a Krem­ parte și de alta a pere­ de către polițiști a patru tineri, în timpul recentei mani­ permanentă s-a deschis va crește, deci, în supra­ pentru circa 50 000 de linului. Două din cele telui se vor găsi ecra­ celor politice. festații de la Dalat. Tensiune pe splaiul Berejkovskaia față. în schimb mache­ oameni. Lucrările au și patru aripi ale sale — nele. Acest perete va fi Alte sute de studenți au de­ nu departe de gara tele expuse ne arată că început. Raionul se vestică și sudică — vor însă demontabil. în ve­ filat pe străzile orașului, con- Kiev. Directorul ei, ar­ ea va crește sensibil în numește experimental fi date în exploatare în derea unor spectacole de damnînd „teroarea instituită hitectul Iuri Baranski, înălțime. Majoritatea pentru că aici se vor anul acesta, iar în anul estradă programate în de guvernul generalului Ky, la universitatea ne-a dat explicații de­ noilor microraioane care experimenta noi soluții viitor construcția va fi sală, peretele va ceda care speră să împiedice' în taliate în fața machete- se vor ivi pe harta ora­ de realizare și organi­ terminată în întregime. locul podiumului pe care acest mod demonstrațiile telor, planurilor de sis­ șului în anii cincinalu­ zare a raioanelor de lo­ „Rossia“ va fi unul din se vor produce artiștii. populației“. tematizare, desenelor și lui vor fi constituite din cuit, noi tipuri de clă­ cele mai mari hoteluri Expoziția permanentă în legătură cu aceasta, din Roma fotografiilor, a răspuns blocuri cu 15-20 de etaje diri și de apartamente. din Europa, putând pri­ de arhitectură și urba­ agenția de presă Eliberarea, întrebărilor noastre iz- iar unele și mai înalte. O problemă comună mi în camerele sale con­ nistică a Moscovei de pe menționează că numărul ce- Incidentele care au a- vorîte din dorința de a Intr-un plan de siste­ tuturor marilor metro­ fortabile aproape 6000 splaiul Berejkovskaia lor care au participat la de- vut Ioc Ia Universitatea arunca o privire cit mai matizare a părții cen­ pole ale lumii este su­ de oaspeți ai Moscovei. urmează să-și reînnoias­ monstrațiile antiguvernamen­ din Roma cu prilejul a- departe posibil în viito­ trale a Moscovei, pre­ praaglomerarea zonelor Ne-am oprit în fața că periodic exponatele tale și antiamericane care au văzut a fi realizat într-o legerilor pentru desem­ rul Moscovei. centrale. In planul de machetei turnului nou­ ținînd pasul cu activita­ avut loc în ultimele șase săp- narea consiliilor studen­ In sala de la intrare, perspectivă mai înde­ sistematizare în pers­ lui centru de televiziune tămîni în centrul Vietnamu­ pe un perete întreg ne părtată, figurează și cî­ pectivă a Moscovei, ur­ care se construiește la tea creatoare a arhitec- lui de sud, se ridică la peste țești, au stîrnit un val întîmpină o mare hartă teva edificii ce se înalță baniștii au prevăzut des­ ților și proiectanților de proteste în cercurile Ostankino. înălțimea lui, 1 milion de persoane. politice italiene. a bătrînului oraș pe care semețe cu mult deasu­ congestionarea centrului împreună cu antena, va capitalei sovietice. în timp ce în numeroase sînt marcate cu pete pra construcțiilor din prin crearea unor fi de 525 de metri. Pînă orașe sud-vietnameze se or­ galbene principalele te­ jur — adevărați „zgîrie parcuri pe terenuri de- în prezent turnul a SILVIU PODINA ganizează demonstrații de pro­ Faptul că, în cursul alegeri­ test împotriva guvernului, lor, elemente profasciste l-au unitățile patriotice au atacat ucis pe studentul socialist din nou diferite obiective mi­ Paolo Rossi, de la Facultatea litare guvernamentale sau de arhitectură, a ajuns în dis­ americane. Potrivit agenției cuția parlamentului. Deputați Reuter, joi seara a fost distrus și senatori din partea partide­ punctul central operațional lor comunist, socialist al Uni­ din sectorul Kien Hoa, aflat tății proletare, socialist, social­ PRAGA la 70 km de Saigon. democrat și democrat-creștin BUDAPESTA De asemenea, în capitala au adresat interpelări minis­ sud-vietnameză o explozie de trului afacerilor interne și mi­ grenadă a distrus un garaj a- nistrului învățămîntului, în merican, rănind grav o per­ legătură cu măsurile luate de Chimiști din Pardubice soană. Alte două explozii s-au autorități pentru a împiedica Un colectiv harnic produs, în aceeași noapte, la pătrunderea în universitate a un depozit american de mu­ elementelor neofasciste care au provocat incidentele. în orașul de la confluența bul de mîine. Viitorii munci­ înota era pînă nu de mult un sat, ca toate celelalte sate niții și la o clădire adminis­ trativă. în total, nouă mili­ în timp ce se desfășurau 'rîului Labe cu Chrudimka, tori chimiști sînt pregătiți în ungurești. în anii puterii populare în comună au avut loc discuțiile în parlament, la Ro­ privirea ne-a fost atrasă de o școala profesională de ucenici mari prefaceri, care au făcut ca numele ei să fie cunoscut tari, dintre care doi americani au fost răniți. ma a avut loc o manifestație firmă cu litere mari: „Syn- unde își desfășoară activitatea în țară și chiar peste hotare. Aici, la înota, s-a construit cea studențească la care au parti­ thesia“. Ne aflam în fața ma­ 800 de tineri. mai mare fabrică de aluminiu din Ungaria socialistă. Ală­ cipat numeroși deputați și relui combinat chimic din Iar cadrele de ingineri chi­ turi de fabrică s-a înălțat o termocentrală electrică, iar în profesori de la Universitatea Pardubice, al doilea ca mărime miști sînt pregătite tot la jurul lor, într-un loc pitoresc se află un adevărat orășel cu din Roma. Mai mulți vorbitori, în Cehoslovacia. Pardubice, la școala superi­ blocuri noi, moderne. în următorii ani, orășelul va crește cu R. D. VIETNAM Grup de membre ale miliției populare care Ședința unei care au luat cuvîntul la mitin­ Despre acest obiectiv in­ oară de chimie și tehnologie. încă 500 de apartamente. au fost distinse cu ordine pentru doborirea unor avioane pi­ gul studențesc, au cerut demi­ dustrial, care se întinde pe o Școala se află în oraș nu Colectivul fabricii de aluminiu de la înota este un colectiv rat ce încercau să atace provincia Nghe Au. sia rectorului universității, suprafață de 850 hectare, ne-a departe de combinat. Ea func­ harnic și plin de inițiativă. în rîndurile lui se numără și Comisii C.A.E.R deoarece acesta nu a împiedi­ vorbit Vojtas Oldrich, direc­ ționează într-un local nou Szasz Jozsef, sau Joska cum îi spun cei mai mulți. Bine fă­ cat pătrunderea forțelor de torul combinatului. Din rela­ care a fost dat în folosință în cut, nu prea înalt, Joska easemenea argintului viu: veșnic BUDAPESTA 29 (Agerpres). poliție în localul facultății. tările sale am aflat că în a- urmă cu șase luni: o clădire se agită, caută ceva nou, discută cu membrii brigăzii despre — La Budapesta a avut loc Rectorul universității a întoc­ ceastă cetate a chimiei mun­ modernă, cu aule mari, spa­ muncă, despre școală, despre viață. An de an, brigada din cea de-a 25-a ședință a Co­ mit un raport, adresat minis­ cesc 10 000 de lucrători. Gama țioase și cu laboratoare mo­ care face parte este cu regularitate în fruntea întrecerii so­ misiei permanente C.A.E.R. trului învățămîntului, în care produselor este extrem de dern înzestrate. Aici învață cialiste. El e un bun organizator, știe să mobilizeze întrea­ pentru industria chimică. La se menționează că nu se cu­ mare : de la filme fotografice 900 de studenți la cursurile de ga brigadă, o însuflețește, inspiră fiecărui membru încredere lucrările ședinței au partici­ noaște adevărata cauză a mor- și pînă la medicamente și co- zi și 400 la cursurile serale și în forțele lui. pat țările membre ale C.A.E.R. ții studentului socialist. După loranți. Principalele produse fără frecvență. Pentru viitorii Recent, brigada lui Szasz, s-a angajat să reducă consumul — delegații din partea R. P. ce în semn de protest, mai sînt coloranții realizați din ingineri chimiști s-au con­ de energie electrică sub 15 000 kW la tona de aluminiu și să Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, multe sute de studenți au o- gudroane. Anual Ia „Synthe- struit în Pardubice cămine mărească productivitatea muncii cu 5 la sută. R. D. Germană, R. P. Polonă, cupat sediile facultăților de sia“ se obțin 5 000 de tone de cantine și alte obiective. — Angajamentul nostru a prins viață — mă informează Peste 10 000 de persoa­ gere imediată a trupelor in- Republica Socialistă România, litere, drept, chimie, fizică și coloranți iar în anii actualu­ ne au participat joi Ia teramericane. Un numeros R. P. Ungară și U.R.S.S. în lui plan cincinal volumul pro­ bucuros Szasz. agronomie, rectorul universi­ AL. LIȚA A. POP o demonstrație în ora­ grup de tineri și studenți au conformitate cu înțelegerea tății a ordonat suspendarea ducției se va dubla. șul Santo Domingo, organizat un miting într-o între C.A.E.R. și R.S.F. Iugo­ tuturor cursurilor în zilele de — Dezvoltarea combinatu­ pentru a protestat îm­ piață din apropierea Ambasa­ slavia, la lucrările ședinței a lui, lărgirea producției sale — 29 și 30 aprilie. Urmează să se potriva debarcării tru­ dei americane la care, unul participat și o delegație din deschidă o anchetă asupra îm­ ne spunea directorul — s-a pelor americane în Re­ dintre ei a citit un mesaj că­ R.S.F. Iugoslavia. în calitate realizat abia după 1945. în ac­ prejurărilor uciderii lui Paolo publica Dominicană, tre poporul american în care de observatori au participat Rossi, așa cum au anunțat au­ tualul plan cincinal se inves­ fapt petrecut la 28 a- se arăta că „dominicanii nu reprezentanți ai R. D. Vietnam, toritățile. tesc încă 1 250 000 000 coroane prilie 1965, la patru zile acceptă ca Statele Unite să le R.P.D. Coreene și Republicii pentru lărgirea sa. după izbucnirea revol­ rezolve problemele lor inter­ Cuba. „înarmați“ cu aceste date, BELGRAD Tinerețe tei populare împotriva ne“. Agențiile occidentale de Participanții la ședință au am trecut apoi prin cîteva din juntei militare presă relatează că mai multe discutat și au aprobat darea secțiile „Synthesiei“. drapele americane au fost Prima cu care am luat con­ de seamă întocmită pentru Co­ Statisticile oficia-: de jumătate din cei mul anual de creș­ învață 160 000 stu­ Manifestanții au străbătut arse de manifestanti în dife­ mitetul Executiv C.A.E.R. de tact a fost secția de betanaf- le arată că vîrsta care muncesc în fa­ tere a producției denți. Cifrele sînt străzile capitalei dominicane rite puncte ale orașului. Am­ tol în cadrul căreia, prin sulfo- către Comisia permanentă cu medie a locuitorilor brici, pe ogoare industriale a fost în concludente pentru strigînd lozinci antiamericane basada S.U.A., relatează agen­ privire la lucrările efectuate studenților mexicani narea acidului sulfuric cu naf- Belgradului este de sau în institutele de medie de 12 la sută. progresele realizate și purtînd pancarte pe care ția Associated Press, este pu­ talenul se obține un semi- de ea în 1965 și la activitatea 27 de ani, ceea ce a cercetări sînt tineri S-au dezvoltat ra­ și în acest domeniu. erau înscrise cereri de retra- ternic păzită de trupe ameri­ sa viitoare, precum și o infor­ Colegial universității naționale produs folosit la fabricarea Anul acesta, în cane și de poliție. Elicoptere autonome din Ciudad rfe Mexico a determinat pe unii sub 30 de ani, care muri noi industri­ ------mare privind specializarea ce­ coloranților. Secția are o „vîr- confrați iugoslavi să alături de întregul ale : construcțiile R.S.F. Iugoslavia se au zburat permanent deasu­ acceptat, relatează agenția stă“ foarte tînără : numai doi lor mai importante produse numească capitala popor, sînt angajați navale, industria de sărbătorește împli­ pra manifestanților în timp ce chimice și coordonarea pro­ FRANCE PRESSE, după o ședință ani. înainte era denumită lor „un oraș al ti­ în lupta pentru mă­ echipament elec­ nirea a 25 de ani de șase ore, demisia rectorului lg- „secția groazei“ datorită con­ Descoperirea soldați ai forțelor americane ducției lor în 1966—1970. Co­ nacio Chavez și a decanului iacul- nereții". Calificati­ rirea producției și tric, industria elec­ de la izbucnirea misia a examinat, de aseme­ tăfii de drept, Cesar Sepulveda. dițiilor grele în care se desfă­ vul este cu atît mai productivității mun­ tronică, de automo­ răscoalei populare au deschis focul împotriva șura munca. Acum, procesele nea, o serie de probleme care Colegiul a recurs la această măsu­ îndreptățit cu cît în­ cii, pentru folosirea bile etc. In aceste împotriva cotropi­ unei străvechi taine mulțimii, rănind grav șase prezintă interes reciproc în ră sub presiunile studenților, care de producție sînt în întregime suși orașul s-a înti­ deplină a capacită­ ramuri, majorita­ torilor fasciști. In persoane, între care doi ado­ continuă să ocupe clădirile univer­ automatizate, iar producția colaborarea dintre țările mem­ nerit prin noi car­ ților de producție, tea celor care lu­ întâmpinarea aces­ Ziarul AL AHRAM care apare la lescenți. bre C.A.E.R. sității și care au anunțat că nu vor propriu-zisă a crescut de la tiere și fabrici, prin pentru ridicarea pe crează sînt tineri. tui important eve­ Cairo, a făcut cunoscut că specia­ ridica baricadele pînă cînd nu le 2 500 la 4 000 tone anual. școli și institute de o treaptă mai înaltă Tovarășii cu care niment se desfășoa­ liștii din R.A.U. au descoperit se­ vor Ii satisfăcute cererile lor pri­ Străbatem aleile combina­ cretul îmbălsămării mumiilor de vind unele revendicări ale lor. învățămînt superior. a științei și culturii. stau de vorbă îmi ră ample pregătiri Acceptarea demisiei lui Chevaz și tului îndreptîndu-ne spre o Majoritatea acesto­ Economia iugo­ amintesc deseori — simpozioane, con­ către vechii egipteni. Se știe că altă clădire. în interiorul aces­ Sepulveda a iost tăcută în ideea ra nu depășesc — slavă cunoaște o despre eforturile ferințe, serbări această taină a fascinat lumea de a determina pe studenfi să teia funcționează, de asemenea, ne referim la „vîrs­ dezvoltare conti­ care se fac în do­ cultural — artistice, Accident sau experiență ? pună capăt „acestui grav conflict două linii tehnologice dintre egiptologilor, fără a se reuși însă tă“ — 20 de ani. nuă. La sfîrșitul lui meniul învățămân­ manifestații sporti­ să se ajungă la cunoașterea tehni­ universitar’, precizează France care una intrată în funcțiune Dar această carac­ 1965 producția in­ tului. Școlile ’ de ve etc. La aceste Presse. în anul 1958. La linia veche teristică nu este dustrială globală a toate gradele și-au pregătiri iau parte cii mumifierii, deprinsă în timpu­ Joi, la poligonul de date de către Comisia de se produc filme pentru Roent­ proprie doar Bel­ fost de peste 7 ori deschis larg porțile și tinerii care în a- rile imemoriale ale civilizației fa­ experiențe nucleare energie atomică a S.U.A., ar gen, iar la cea nouă filme foto­ gradului ; numeroa­ mai mare decît în pentru tineret. Aș cest fel cinstesc me­ raonilor numai în cercurile restrìn­ subterane din Nevada fi vorba de o experiență ato­ grafice și pentru aparatele de se alte orașe și așe­ 1939. Producția in­ aminti în această moria celor care se ale preoților și slujitorilor lor. (S.U.A.) a explodat „ac­ mică subterană și nicidecum cidental“ un proiectil Arestări la Barcelona filmat. zări de pe cuprinsul dustriei chimice a privință situația Fără să se indice Inșii amănunte de un accident. Gradul de Din informațiile furnizate s-au jertfit pentru de 20 mii tone trotil. infectare radioactivă provocat R. S. F. Iugoslavia înregistrat o creș­ universității. Iugo­ dreptul lor la o via­ revelatoare, ziarul Al Ahram de tovarășul director am aflat și-au schimbat înfă­ tere de 17 ori, a in­ slavia antebelică a- de emanațiile de radiații răs- De cîteva săptămîni că anual la „Synthesia“ se ță prosperă, socia­ menționează că în procesul îmbăl­ Datorită unei fisuri în stra­ pîndite este considerat ca ne- Barcelona cunoaște o țișarea în anii de dustriei energiei e- vea 26 facultăți cu sămării se foloseau unele ingre­ realizează o producție de după eliberare. Am lectrice de 13 ori, a 17 000 studenti. A- listă. tul de sol particule radioactive fiind periculos pentru oameni. nouă efervescență a 1 020 000 000 coroane. Majori­ adăuga o trăsătură industriei metalur­ cum, în institutele diente, într-o anumită proporție și s-au răspîndit în cinci state După cum transmite agenția mișcărilor studențești. tatea lucrătorilor sînt oameni caracteristică, sem­ gice de 8 ori. In ul­ de învățămînt supe­ NICOLAE în etape succesive. Succesul spe­ (Nevada, Utah, Colorado, Ne­ France Presse, Comisia de După cum se știe, inci­ mai în vîrstă, cu experiență, nificativă: mai mult timul deceniu rit- rior (250 facultăți) PLOPEANU cialiștilor egipteni, notează același braska și Kansas). In apro­ energie atomică a anunțat că dentele din cadrul aces­ care se îngrijesc și de schim- ziar, este rezultatul a 7 ani de pierea centrului de experien­ 13 locuitori dintr-un sat din tui centru universitar țe atomice, radioactivitatea a apropierea locului exploziei spaniol au izbucnit în muncă în laboratoare speciale. Ră- atins în momentul exploziei au fost infectați cu iod radio­ urmă cu un an cînd stu­ mlne acum să se comunice date 8 000 miliroentgeni pe oră, dar activ într-o doză de 50—200 denții, membri ai sindi­ revelatoare care să permită în a sdăzut după o jumătate de miliroentgeni. Particule mi­ catului liber, au protes­ sfîrșit dezlegarea marii enigme a nuscule de iod radioactiv au tat împotriva modului conservării peste veacuri a corpu­ oră la 2 000 miliroentgeni. fost descoperite și în laptele în care sînt aleși delega­ lui omenesc. Potrivit ultimelor informații vacilor din acest sat. ții în „S.E.U." — Sindi­ catul Universitar Spa­ Coloanele din Han An Min Si niol — unicul sindicat oficial studențesc.

Va fi reluat dialogul In cursul zilei de joi, ca urmare Mai sînt puține zile pînă cînd uriașa producție sporite față de trecut, ritmuri nave și centrale electrice ; tot la Șanhaî yemenit ? întrebarea a- a manifestațiilor care au avut loc piață Tian An Min din Pekin va fremăta mai înalte, termene mai scurte. Sînt roa­ s-a construit o macara de mare capaci­ pare deseori în titlurile Revenire la Harad? în incinta universității din Barce­ iarăși de șirurile nesfîrșite de oameni ai dele mișcării vaste pentru sporirea pro­ tate care poate înlocui munca a 1 000 de comentariilor. Deocam­ lona cu prilejul „Săptămînii de re­ muncii, care vor raporta despre succe­ ducției și efectuarea de economii. Așa, de persoane; la Țziențzin, în nordul țării, dată pare improbabilă Exponenții monarhiei sau- între monarhiști și republi­ novare universitară", au fost ares­ sele lor în primele luni ale acestui an, pildă, la Anșan, principalul centru meta­ reanimarea conferinței tați alfi 14 studenți în frunte cu au intrat în producția de serie de la în­ dite cer ca dezbaterile cani. Adepții imamului detro­ prof. Auriol Bohigas. Potrivit rela­ început de drum al celui de-al treilea lurgic din China, producția de laminate ceputul acestui an trei noi tipuri de auto­ de la Harad. Cele două nat — după cum s-a mai ară­ tabere — republicanii conferinței să aibă loc în afa­ tărilor corespondentului din Madrid ; plan cincinal de dezvoltare economică al a depășit în primul trimestru al anului vehicule ; nu de mult, muncitorii de la ra teritoriului yemenit. La tat — visează să recapete pu­ al ziarului „LE MONDE", Universi­ ț Republicii Populare Chineze. De pe acum cu 8 la sută prevederile inițiale. Produc­ centrul industrial Uhan au înfățișat cu și monarhiștii — n-au Ryad se exprimă preferința terea dobîndind, cel puțin tatea din Barcelona a fost închisă .< piața, ca și întregul oraș de altfel, este ția de fier a sporit cu 15 la sută față de mîndrie roadele priceperii și inventivi­ reușit să-și apropie po­ pentru două eventuale sedii: parțial, la masa tratativelor pentru o perioadă nedeterminată. ■ o adevărată revărsare de globuri și lam- aceeași perioadă a anului precedent, suc­ tății lor la o expoziție de inovații teh­ zițiile. Contactele din- Kuweitul sau Beirutul. Argu­ ceea ce n-au putut obține pe Observatorii politici din capitala > pioane, care mai de care meșteșugit îm- cese similare fiind obținute și la pro­ nice, care, aplicate în producție, au și tre Cairo și Ryad s-au Spaniei subliniază că noile mani­ mentul principal al saudiților cîmpul de luptă. Republicanii festații studențești au reanimat ‘ podobite, rivalizînd cu paleta coloristică ducția de oțel, fontă, cocs, materiale re­ început să dea primele rezultate. vădit infructoase. Im- este acela că organizarea con­ sînt fermi pe poziția că re- pasul se menține iar șcena vieții, .politice__ din__ Spania.., ___ * a florilor pe care le întîlnești pretutin- fractare. Ca urmare a introducerii unor Și în sectorul industriei ușoare și ali­ ferinței în afara Yemenului ar concilierea națională nu în- Potrivit relatărilor agenției France ■ deni, de steaguri și stegulețe, de ghir­ noi procedee tehnice și tehnologice, la­ mentare se înregistrează succese simi­ masa tratativelor ră- asigura „un anumit caracter seamnă și nici nu poate în- Presse, pentru vineri a fost convo­ lande de hîrtie — adevărate opere de minorul de tablă și-a sporit capacitatea lare. La expoziția de confecții pentru ex­ mine goală. de neutralitate și securitate“. semna renunțarea la cuceri- cat la Madrid un Consiliu de Mi­ artă în felul lor — de lozinci scrise cu de producție cu 20 la sută, iar cantita­ port destinate sezonului de primăvară, îngrijorat de evoluția ye- R.A.U. insistă ca lucrările re­ rile istorice ale poporului ye- niștri al Spaniei pentru a lua în hieroglife uriașe, de complicate figuri și tea de cocs necesară la topirea unei tone organizată la Șanhai, s-au prezentat mii menită și de repercusiunile uniunii celor două grupări ye- menit. Pacificarea țării nu dezbatere situația din centrul uni­ grafice alcătuite din nenumărate becuri de fontă a fost redusă sub 4 kg. versitar Barcelona. Este de aștep­ de mostre de toate genurile de confecții ei, Kuweitul încearcă o acțiu­ menite să se desfășoare în in­ poate fi plătită cu prețul re­ tat, scrie France Presse, ca guver­ electrice sau tuburi cu neon. Carele ale­ în numeroase centre ale țării au fost din bumbac, mătase, lînă, pînză, fibre ne de mediere. Demersuri în teriorul țării. Experiența pri­ nunțării la republică — se nul spaniol să hotărască închiderea gorice sînt gata de defilare, iar tradițio­ introduse în producție o serie întreagă sintetice, reflectînd bunul gust, pricepe­ acest sens au fost întreprinse mei etape a conferinței a do­ subliniază la Sanaa. Universității din Barcelona pînă la nalii dragoni, lungi de mai mulți metri, de noi tipuri de mașini, utilaje și insta­ rea și simțul coloristic deosebit care au atît pe lîngă conducătorii Re­ vedit că la Harad au fost crea­ Potrivit unor informații de sfîrșitul anului universitar fără a de o nemaipomenită agilitate, rod al unei lații cu indici tehnici ridicați. Muncito­ făcut faima industriei textile chineze. publicii Arabe Unite, cît și pe te condiții prielnice pentru o presă, la Cairo se afirmă ne­ da posibilitate studenților să-și perfecte coordonări a mișcărilor acroba­ rii de la Șenian au realizat un nou tip 1 Mai găsește oamenii muncii din agri­ lîngă cei ai Arabiei Saudite. dezbatere sinceră, ferită de cesitatea constituirii unui co­ dea examenele de sfîrșit de an. ților care-i formează „scheletul“ abia aș­ de compresor, în care pistoanele și lagă­ cultură în plină campanie a lucrărilor Cele două țări care au inițiat presiuni și imixtiuni. Repu- mitet mixt care să pregăteas­ în fața situației care s-a creat, rele sînt dintr-un material special, rezis­ 30 de profesori de la această uni­ teaptă să fie lăsați să „zburde“. Aceleași agricole de primăvară. Anul acesta, a- dialogul de la Harad se de­ bicanii yemeniți s-au decla­ că conferința și să stabilească versitate au adresat o telegramă pregătiri sărbătorești pot fi constatate tent la frecare și temperaturi înalte, fapt gricultura a fost înzestrată cu un număr clară dispuse să sprijine reîn- rat dispuși să participe la modalitățile de adoptare a ho- ministrului educației naționale al pe întreg cuprinsul Chinei populare, de în urma căruia nu mai este nevoie de sporit de mijloace mecanizate și semi- nodarea firului tratativelor. conferință în oricare punct al tărîrilor și numărul reprezen­ Spaniei, cerînd demisia rectoru­ la marile centre populate cum ar fi Șan- folosirea uleiului ca lubrifiant; la Șan- mecanizate. Sub acest aspect mediatorii Yemenului. Monarhiștii, însă, tanților celor două grupări ye- lui universității, anularea anchete-, hai, Nankin, Tianțzin și pînă la comu­ hai, la uzina de turbine cu abur au fost Toate, acestea reprezintă pași de bun din Kuweit nu întîmpină di­ se fac ecoul Ryadului, de care menite. lor administrative împotriva celor nele populare. Și în acest an, panourile, trecute cu succes probele de încercare augur pentru înfăptuirea și depășirea ficultăți. Greutățile încep o depind pentru a supraviețui. Oficialitățile din Kuweit 50 de' studenți arestați recent și graficele, diagramele, pe care le vor pur­ ale unui nou model de motor Diesel cu recunoașterea . sindicatului demo­ obiectivelor propuse în cel de-al treilea dată cu discutarea probleme­ Va fi sau nu părăsit Hara- care și-au asumat sarcina de cratic al studenților. în prezent ta cu mîndrie milioanele de participanți o suprasarcină de 2 200 CP, motor care plan cincinal. lor privind desfășurarea „run­ dul ? Esențialul constă în in­ mediere își afirmă optimis­ Universitatea din Barcelona este la demonstrații vor consemna cifre de mai poate fi folosit pentru locomotive, I. GALĂȚEANU dei a doua“ a tratativelor ye- terpretarea diferită a acor­ mul. ocupată de poliția franchistă. menite. Arabia Saudită insis­ dului de la Djeddah pe baza tă să se părăsească Haradul. căruia s-au inițiat tratativele O. R.

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA t București, Piața „Scînteii“, Tel. 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafio „Casa Scînteii1