Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/23 AUGUST
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: In trecut, Tatlageac/Tatlâgeac Mare și Domnița Elena, în turcă Büyük-Tatlıcak.
Sarbatoarea orasului: Ziua comunei-23 august
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul Mării Negre (deși niciunul din sate nu este chiar pe malul mării), și pe malul lacului Tatlageac. Este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș. Se învecinează cu teritoriile administrative ale comunelor Costineşti, Topraisar, Amzacea, Pecineaga şi municipiul Mangalia. Este formată din satele 23 August (reședința), Dulcești și Moșneni. Are o suprafata de 74,94 km².
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Populația comunei 23 August se ridică la 5.483 de locuitori, majoritatea români (86,34%), cu o minoritate de tătari (7,9%). Pentru 4,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție Activitatea educationala din comuna se desfasoara in 3 gradinite si 3 scoli. In comuna functioneaza un dispensar uman, unul veterinar si 2 farmacii.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Patru obiective din comuna 23 August sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Trei dintre ele se află în jurul satului de reședință: o așezare din epoca greco-romană (secolele al III-lea î.e.n.–al IV-lea e.n.) de pe o mică peninsulă de pe malul de sud-vest al lacului Tatlageac; o așezare romană (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.) aflată între lacul Tatlageac și mare; și situl din capătul vestic al lacului Tatlageac, cu vestigii ale unor așezări din epoca romană și din Epoca Medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al VIII-lea–al X-lea). Al patrulea obiectiv este villa rustica aflată la 1 km sud-vest de fostul IAS din satul Moșneni.
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Din punct de vedere economic, comuna 23 August se caracterizează prin profilul preponderent agricol şi zootehnic, activităţi practicate şi în prezent în regim individual sau în unităţi organizate de tip asociativ. Pe teritoriul aministrativ al comunei 23 August funcţionează un număr de 26 societăţi comerciale, asociaţii familiale, persoane fizice, majoritatea acestora în domeniul vânzării cu amănuntul. O mare parte din populaţia majoră a comunei 23 August lucrează în Şantierul Naval din Mangalia, însă sunt multe persoane care lucrează şi în Constanţa, la diverse societăţii comerciale Principalele fronturi de muncă din localitate sunt reprezentate de fabrica de delicatese şi de şantierul de construcţii pentru realizarea unui campus sportiv, unde sunt atraşi un numar de aproximativ 150 muncitori. Majoritatea femeilor lucrează sezonier la obiectivele deschise pe Litoralul Mării Negre.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
https://primaria23august.ro/ http://comuna.info/harta-23-august-ct/
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/AGIGEA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Nu se știe precis numele așezării deoarece nu s-a descoperit nicio inscripție cu această informație, dar este posibil să fie Stratonis-ul menționat de Herodot și de Strabo. In turcă Acıçay, în greacă Aghikos.
Sarbatoarea orasului: Zilele localităţii: în localitatea Lazu ziua localităţii se sărbătoreşte cu hramul bisericii de Înălţarea Domnului - în luna mai În localitatea Agigea - se sărbătoreşte ziua localităţii pe 26 octombrie - de hramul bisericii Sf. Dumitru. I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna Agigea este situată în extremitatea sud-estică a României, învecinându-se la nord cu municipiul Constanța, la sud cu orașul Eforie, iar la est cu Marea Neagră. Suprafața cuprinsă între aceste limite administrative este de 4.528 ha. În comună se termină autostrada A4, care ocolește Constanța pe la vest, ea descărcând traficul chiar lângă satul Lazu în șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și mai departe spre Balcic(Bulgaria). La Agigea, din această șosea se ramifică șoseaua națională DN38 care duce spre sud-vest la Negru Vodă și mai departe în Bulgaria spre Dobrici. Este reședința comunei omonime. Stație de cale ferată pe ruta Constanța - Mangalia. Port maritim.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Agigea este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Agigea (reședința), Lazu, Sanatoriul Agigea și Stațiunea Zoologică Marină Agigea. Populația comunei Agigea se ridică la 6.992 de locuitori, majoritatea români(82,08%). Principalele minorități sunt cele de tătari (6,39%) și turci (1,16%). Pentru 9,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție Activitatea educationala se desfasoara in doua gradinite si doua scoli. Asistenta medicala este reprezentata de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Andrei” Constanța care are la Agigea o secție unică în țară: Secția Exterioară TBC osteoarticular de la Agigea – singura secție din țară unde este tratată tuberculoza localizată la alte organe decât la plămâni. Cea mai frecventă formă de tuberculoză non- pulmonară este cea osteoarticulară. Cândva secție a fostului Spital de Ftiziologie, secția exterioară din Agigea, unde își desfășoară activitatea trei medici ortopezi cu supraspecializare pe TBC osteoarticulară era renumită și peste hotare, în trecut.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Obiective turistice: Dunele marine Rezervatia de dune marine de la Agigea, intrata dupa 1990 sub protectia Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” si din 2004 in ocrotirea Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Astfel statiunea a fost integrata in Institutul Roman de Cercetari Marine.
Evenimente locale: Zilele localităţii: în localitatea Lazu ziua localităţii se sărbătoreşte cu hramul bisericii de Înălţarea Domnului - în luna mai În localitatea Agigea - se sărbătoreşte ziua localităţii pe 26 octombrie - de hramul bisericii Sf. Dumitru Hramul bisericilor
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Activitati specifice zonei: Economice Comerciale Industriale Activitati economice principale: Servicii portuare Agricultură Agroturism
Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de marfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie de panificaţie, comerţ, servicii turistice etc.
O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.
Agigea este cunoscuta in intreaga tara si datorita existentei aici, pe malul marii a unei institutii medicale de prestigiu ce poarta numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici.
Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Cliemescu este specializat in tratarea paratului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara).
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) https://www.primaria-agigea.ro/
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/CERCHEZU
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: In trecut Cherchezchioi, în turcă Çerkezköy, în germană Tscherkess
Sarbatoarea orasului:-
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Cerchezu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în partea de sud a județului, la o distanță de 67 km SV de Constanța și la 30 km SSV de Mangalia, în Podișul Negru Vodă, aproape de granița cu Bulgaria.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Cerchezu este format din satele Căscioarele, Cerchezu(reședința), Măgura și Viroaga. Satul Căciulați (în trecut Cealmagea) a fost comasat cu satul Viroaga în urma reformei administrative din 1968. Populația comunei Cerchezu se ridică la 1.399 de locuitori, majoritatea români (91,49%). Pentru 8,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Educatia se realizeaza in Şcoala Gimnazială ,,Marin Voinea’’ – Cerchezu Structuri: Scoala Primară nr.1, Viroaga – Grădiniţa .P.N. Cascioarele Gradiniţa .P.N. Cerchezu.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Evenimentele desfasurate in comuna sunt: Hramul bisericilor: Izvorul Tămăduirii – Cerchezu Sfântul Dumitru – Viroaga Sfinţii Mihail şi Gavril – Căscioarele Sfântul Nicolae – Măgura Ziua Eroilor
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Localitatea se află situată în partea de sud a Dobrogei, la 72 km de reşedinţa de judeţ, la graniţa cu Bulgaria, activitatile specifice zonei fiind agricultura, cresterea animalelor, de asemenea activitatea economica fiind cultivarea terenurilor.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
http://primariacerchezu.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/CERNAVODA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: In antichitate: Axiopolis (Cerna voda)
Sarbatoarea orasului: Primaria orasului Cernavoda organizeaza la mijlocul lunii august de sarbatoarea Sf. Maria, zilele orasului. Evenimentele sunt multiple si diverse, pe parcursul celor trei zile, cetatenii de la cel mai mic la cel mai mare au parte de concursuri cu premii, jocuri distractive, parade cu costume de carnaval, expozitii culinare si multa, multa muzica pentru toate varstele si gusturile. Trei zile de sarbatoare la Cernavoda, trei zile de veselie, bucurie, in care ne dorim sa lasam deoparte grijile cotidiene si sa devenim mai apropiati si mai prietenosi.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Este la o distanță de 59 km de municipiul Constanța. Orașul Cernavoda este accesibil persoanelor și mărfurilor prin intermediul următoarelor căi de comunicație: Drum național DN 22C Cernavoda - Constanța (44 km), continuat cu DN 3A, autostrada A3 București-Constanța; DN 2A prin DJ 223 Hanul Morii - Cernavoda - Ion Corvin (DN 3); Canalul Dunăre - Marea Neagră (64,2 km), Fluviul Dunărea; Magistrala feroviară București - Constanța. Legătura între DN 22C, Autostrada A3 și oraș se face prin intermediul Podului “Sf. Maria”, care supratraverseaza Canalul Dunăre - Marea Neagră și care a fost dat în exploatare în anul 2004. Același pod asigură și accesul către stația CF Cernavoda Pod. Suprafața totală : 4973 ha, din care : 470 ha intravilan, 4503 ha extravilan Aceasta zona este acoperita de catre urmatorii operatori de telefonie mobila Orange România RCS & RDS Telekom Romania Mobile Communications Vodafone România
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Populație: 20.105; Gospodarii: 3964, Nr. Locuinte - 3781 Majoritatea locuitorilor sunt români (87,59%). Principalele minorități sunt cele de turci (2,7%) și romi (2,23%). Pentru 6,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Nr. gradinite: 6 Nr. scoli: 3 Nr. licee: 2
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Muzeul de Istorie si Arheologie – găzduiește grupul statuar " Gânditorul" și " Femeie șezând", capodoperă a sculpturii neolitice, descoperite la Cernavoda într-un mormaânt din necropola de înhumație de pe dealul Sofia. Cetatea Axiopolis Descoperire arheologică din anul 1898, situată la 4 km de Cernavoda, pe malul drept al Dunării, este o veche cetate în floare pe timpul lui Traian, dărâmată și prefacută în ruine în timpurile grele ale năvălirii barbarilor. În vecinatatea acesteia se găsesc urme ale Valului de piatra ( Valul lui Traian). Podul "Anghel Saligny" Este cea mai importanta realizare a inginerului Anghel Saligny - inaugurat la 14 septembrie 1895, are o deschidere de 4088 m între malul stâng și cel drept al văii Dunării. Noutățile aduse de Saligny constau în aplicarea invențiilor sale, suprastructura din grinzi cu console și tabliere de pod, din oțel moale, în loc de fierul pudlat care se întrebuința pe atunci. A fost la acea vreme, cel mai lung pod din Europa și unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare. Biserica “Sf. Împărați Constantin și Elena” Biserica de cult ortodox, construită în anii 1882-1895. Biserica aparține ca arhitectură stilului bizantin, este ridicată pe un plan în formă de cruce, în mijloc are o cupola mare din cărămidă și piatră. În anul 2001 a avut loc de restaurarea bisericii și refacerea picturilor. Este inclusă pe lista monumentelor istorice de interes național. Biserica romano – catolică cu hramul “Națterea Sfântului Ioan Botezătorul” În 1936 a fost cumpărată de către Arhiepiscopie o clădire care a funcționat ca sediu parohial și capelă până în 1950, când a fost naționalizată de către autoritățile comuniste, iar preotul comunității, italian de origine, a fost arestat. Parohia a fost reînființată în 1991, capela aflându-se într-o stare avansată de degradare. În 1997 au inceput lucrările de construcție la noua biserică a comunității, care au fost definitivate în 2003. Biserica ortodoxă din lemn “Sf. Apostol Andrei” Construită în stil maramureșean, lăcașul de cult se detașează prin eleganța construcției. Piatra de temelie a fost pusă în anul 2000, construcția fiind finalizată în anul 2003
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Ocuparea fortei de munca Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre specializate organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca. Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea si autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuala sau de grup oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca sau in cadrul job-club-urilor organizate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Centrala Nucleară de la Cernavodă este unica din România. În prezent funcționează unitățile I și II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al țării.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://www.primaria-cernavoda.ro
Centru informare turistica : 0241-487175
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/COMANA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa ACI, „Mustafa de lângă pom.
Sarbatoarea orasului: În ultima duminică din luna mai se organizează Ziua comunei.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna Comana este situată în sudul judeţului Constanţa învecinându-se: la nord şi est cu comuna Amzacea, la sud cu comuna Albeşti, la vest cu comuna Chirnogeni Comuna este străbătută de drumul naţional 38 Constanţa-Negru Vodă.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Orzari (în trecut Erebiler) a fost comasat cu satul Comana în urma reformei administrative din 1968. Populația comunei Comana se ridică la 1.804 locuitori, majoritatea români(84,59%), cu o minoritate de tătari(8,37%). Pentru 5,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Invatamant: În comuna Comana există o şcoală cu clasele I – VIII şi o şcoală de arte şi meserii cu clasele IX – X. De asemenea, în localitatea Tătaru există o şcoală cu clasele I- VIII, iar în pelinu o şcoalăcu clasele I – IV. Aceste unităţi de învăţământ sdunt desrevite de 27 de cadre didactice din care 11 sunt profesori calificaţi şi 11 sunt educatori şi învăţători calificaţi. Elevii care fac naveta au asigurat mijloc de transport.
Sanatate: Pe raza comunei funcţionează un dispensar care este desrvit de un medic şi de două cadre sanitare. În comună nu există puncte farmaceutice. În comună funcţionează şi un post de poliţie. De asemenea, la nivelul Consiliului Local există Serviciul de asistenţă socială care are un componenţă un salariat. IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Evenimente locale: În ultima duminică din luna mai se organizează Ziua comunei
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Activitati specifice zonei: Agricultură Zootehnie Cultivarea terenurilor agricole Creşterea animalelor Având în vedere că zona este agricolă 100% există premise pentru dezvoltarea agroturismului.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
https://www.primaria-comana.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/ CRUCEA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: În trecut s-a numit Satișchioi, în turcă Satıșköy. Sarbatoarea orasului:-
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna Crucea este amplasată în partea centrală a Dobrogei, în sectorul vestic al acesteia, respectiv podişul Dorobanţului, la sud de podişul Casimcei. Teritoriul comunei se întinde pe direcţia nord-sud şi cuprinde interfluviile create de văile Gălbiori, Crucea, Stupina şi Şiriu, cu excepţia ultimei, celelalte având confluenţa în valea Boasgic. Comuna are în componenţa sa, şase sate, Crucea, reşedinţă de comună - amplasată, relativ, în centrul zonei administrate, Băltăgeşti - localizată la 8 km sud faţă de reşedinţa de comună, Gălbiori - amplasată la 6 km sud-est faţă de centrul administrativ, Stupina - amplasată la 6 km nord-vest de Crucea, Crişan şi Şiriu situate la 9, respectiv 13 km în direcţia nord-est de centrul comunei. Comuna Crucea se învecinează la nord cu localităţile Horia, Saraiu şi Vulturu, la sud cu localităţile Siliştea, Dorobanţu şi Târguşor, la est cu localităţile Pantelimon şi Runcu şi la vest cu localităţile Topalu, Dunărea şi Seimeni. Suprafaţa comunei este de 24.374 ha din care 929,111 ha sunt ocupate de intravilanul celor 6 localităţi componente ale comunei.
Comuna este străbătută de Drumul Naţional 2A (Drumul European E60) Constanţa - Urziceni, care traversează satele Gălbiori, Crucea şi Stupina.
Alte căi rutiere sunt drumul judeţean 224 Crucea - Băltăgeşti şi drumul judeţean 226B ce face legătura între DN2A şi comuna Pantelimon.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Numele localitatilor aflate in administratie: Crucea, Stupina, Gălbiori, Crişan, Şiriu, Băltăgeşti
Populația comunei Crucea se ridică la 2.945 de locuitori, majoritatea locuitorilor sunt români(93,38%). Pentru 6,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Din anul 1990, sistemul instructiv-educativ de pe raza comunei Crucea este reprezentat de următoarele instituţii de învăţământ, subordonate Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa: - 6 grădiniţe cu program normal, câte una în fiecare sat component al comunei Crucea; - 5 şcoli cu clasele I-IV, câte una în fiecare localitate componentă: Băltăgeşti, Crişan, Gălbiori, Şiriu şi Stupina; - Şcoala de Arte şi Meserii cu clasele I-X Crucea.
În prezent, pe raza comunei există un dispensar uman, subordonat Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa, ce funcţionează cu doi medici de familie, asistaţi de personalul sanitar necesar.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Obiective turistice: Mănăstirea Sfânta Cruce, cu hramul "Izvorul Tămăduirii"
Porţiuni ale teritoriul Comunei Crucea, respectiv pădurea şi lacul Băltăgeşti, au fost încadrate în zona turistică nr. 3, situată pe malul Dunării, în zona de nord- vest a judeţului.
Porţiunile de teritoriu comunal specificate se suprapun peste dealul (rezervaţia) Alah Bair, cu altitudinea de 204 m, amplasat la vest de Satul Crucea şi la nord-est de satul Băltăgeşti. Accesul la rezervaţie se realizează pe drumul comunal desprins din drumul judeţean Crucea - Băltăgeşti. Suprafaţa rezervaţiei este de 10 ha, prezentând importanţă din punct de vedere floristic, al faunei fosile dar şi din punct de vedere geologic şi geomorfologic.
Evenimente locale: Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii Caloianul, obiceiuri de iarnă, colinde
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Activitati specifice zonei: Agricultură Creşterea animalelor Comerţ Fabricarea produselor lactate Activitati economice principale: Agricultură (cultivarea plantelor cerealiere, floarea soarelui) Viticultură Pomicultură Creşterea animalelor Comerţ Fabrică de prelucrare a laptelui
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://www.crucea.judetul-constanta.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/EFORIE
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Potrivit unor documente, localitatea Eforie Sud a fost infiintata in anul 1899 de boierul Ioan Movila si a fost denumita Baile Techirghiol-Movila, dar si Baile Movila sau Techirghiol-Movila. Eforie Sud s-a numit, intre cele doua razboaie mondiale, Carmen Sylva, dupa pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta a României. Eforie Nord s-a format in anul 1894.
Sarbatoarea orasului: Zilele Oraşului Efori se desfasoara în fiecare an in luna august, sub sloganul „Euforia Eforiei”. Atat localnicii cat si turistii se bucura timp de mai multe zile de recitaluri de muzica usoara sustinute de artisti renumiti, demonstraţii de arte marţiale, spectacole de folclor, demonstraţii de dans sportiv şi dans popular precum şi momente de stand up comedy.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Eforie este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Eforie Nord și Eforie Sud (reședința). Orașul a fost fondat în 1966 prin unificarea administrativă a actualelor localități componente. Stațiunea este situată pe fâșia litorală dintre lacul Techirghiol și Marea Neagră, între Agigea la nord și Eforie Sud la sud, la circa 15 km de Constanța. În Eforie Nord se poate ajunge pe șosea: 15 km sud de Constanța pe DN39 (E 87) și 29 km nord de Mangalia, sau pe calea ferată: 14 km sud de Constanța pe linia Constanța-Mangalia, gara Eforie Nord. Oraşul se învecinează la nord cu comuna Agigea, la sud cu comuna Tuzla, la est cu Marea Neagră, iar la vest cu Lacul Techirghiol. Suprafața totală : 9,22Km2 Aceasta zona este acoperita de catre urmatorii operatori de telefonie mobila Orange România RCS & RDS Telekom Romania Mobile Communications Vodafone România
II.Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Populație: aproximativ 10.000 de locuitori Populația orașului Eforie se ridică la 9.473 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.465 de locuitori.[1]Majoritatea locuitorilor sunt români(80,62%). Principalele minorități sunt cele de tătari (3,56%), romi (3,25%) și turci(2,21%). Pentru 9,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Orasul este compus din două localităţi distincte, aflate la circa 4 km depărtare una de alta: Eforie Nord şi Eforie Sud.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Principalele unităţi de învăţământ din oraşul Eforie sunt:
• Grupul Şcolar Carmen Sylva – Eforie Sud – clasele I – XII – 24 săli de clasă, sală de sport acoperită, teren de sport • Şcoala cu Clasele I – VIII – Eforie Nord – 10 săli de clasă
• Eforie Sud este recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatice, dermatologice si ale sistemului osos. Aici exista si un sanatoriu pentru copii cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent. Centrul de sanatate Baile Reci, situat in apropierea lacului Techirghiol, asigura tratamente cu apa sarata din lac si tratament romanesc Gerovital. bi slabiciunea fizica si rahitismul.
In Eforie Nord se afla Sanatoriul Grand Eforie Nord, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicina Fizica Si Balneologie Eforie Nord - Steaua de Mare, Efosan Eforie Nord.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Printre cele mai importante evenimente organizate de autorităţile locale sunt următoarele:
• Zilele Oraşului Eforie – perioada 10 -15 august • Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineri Interpreţi „Dobroge Mândră Grădină” – în perioada iunie – iulie • Turneul Internaţional de Şah – iunie • Campionatul Naţional de Tir cu Arcul – septembrie • Stațiunea Eforie Nord îmbină turismul recreativ cu turismul balnear, tratamente cu factorii naturali: apa sărată, nămol sapropelic din lacul Techirghiol, apa de mare, faimoasă cura cu Gerovital,Lacul Techirghiol este situat la marginea localității Eforie Nord de pe țărmul Mării Negre. • Este cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din Romania, compus din elemente organice amestecate cu substanțe minerale constituind principalul element in tratamentul multiplelor afecțiuni reumatismale, afecțiuni respiratorii sau boli ale sistemului nervos periferic. • Este cel mai intins lac salin din tara noastra avind o suprafata de 11,7 km2. Acest liman fluvio-maritim ce a fost candva un golf de mare formeaza in prezent o rezervație faunistică unde trăiesc printre altele peste 124 de specii de păsări, multe dintre ele raritați. Lacul reprezintă si o insemnată baza de agrement fiind dotat cu numeroase bărci si șalupe.
Europa Yacht Club este primul port privat de agrement din Romania construit la standarde occidentale si se află la câteva minute de centrul oraşului, pe plaja din faţa Hotel Europa. Un drum de acces din şoseaua naţională permite o legătură directă a autoturismelor cu portul. Portul poate găzdui simultan 60 de ambarcaţiuni, iar printre serviciile oferite sunt: închiriere de veliere, lecţii de scufundări şi de navigaţie. În fiecare an în luna august aici se organizează Regata Mării Negre, un eveniment de interes pentru iubitorii de sporturi nautice. La această întrecere participă mai multe veliere şi se organizează în paralel şi expoziţii de ambarcaţiuni de lux.
Lacul Techirghiol este cunoscut pentru calitatile apei sarate (mineralizate) si a namoluilui sapropelic, folosit in tratarea diferitelor afectiuni.
Plaja din Eforie Nord se întinde pe o suprafață de circa 3 Km, atingând o lățime maximă, in partea de sud de 100m. Ea este aparată de șapte diguri de larg care feresc de valuri si curenți porțiunile mai înguste din dreptul falezei. Lacul Belona, situat in sudul stațiunii desparte Lacul Techirghiol de mare și a fost amenajat intre anii 1958-1959 in scop de agrement, pe locul a două ochiuri de apă sărată. Are o suprafață de circa 1ha si conține apă de mare.
Alte posibilități de agrement: • Teatrul de vară din Eforie Nord este situat in parcul central avand o capacitate de 1800 locuri. • Parcul central Eforie Nord • Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Eforie Nord • Terenuri de tenis • Terenuri de mini-golf • Vizionarea de piese de teatru si filme la cinematograful in aer liber • Petrecerea timpului liber la piscine, ștranduri, terenuri de sport
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Pe teritoriul oraşului Eforie îşi desfăşoară activitatea aproximativ 750 de agenţi economici, principala lor ocupaţie este turismul, oraşul fiind presărat cu hoteluri, restaurante şi vile, cu o activitate concentrată în perioada iunie-septembrie. Deasemenea în oraşul Eforie sunt şi agenţi care desfăşoară activităţi permanente de alimentaţie publică, bar, minimarket, farmacie, aprovizionare cu diverse materiale, materiale de construcţii, lucrări de construcţie şi amenajări interioare, transport, tratament, spa.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://www.primariaeforie.ro https://www.info-eforiesud.ro https://www.info-eforienord.ro Casa de Cultura Carmen Sylva 0241-741 866
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei HARSOVA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificația cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium, Carsio, Carso (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă și numele de astăzi, slavizat, al localității. În documentele cadiilor din perioada stapânirii otomane, cetatea este trecută cu numele Harisova, iar pe hărțile germane din secolele XVII-XVIII o găsim cu numele de Chirschowa,Hirsowe, Kersova, iar în secolul al XIX- lea, Hirsowa. În secolul al XVII-lea celebrul călător Evlia Celebi, care a vizitat localitatea, preciza că numele vine din expresia ,,odovan hîrs geliyor,,! care se traduce prin ,,vine ursul (hârs) din șes (câmpie). Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificației.
Sarbatoarea orasului: Zilele orasului Harsova marcate in fiecare an prin concerte de muzica usoara, spectacole de teatru, vernisaje, lansari de carte, întreceri sportive, activități și competiții educative.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Oraşul Hârşova este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, pe malul drept al fluviului Dunărea la 10 Km de confluenţa Dunării cu braţul Borcea. Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85 Km. La 100 Km spre Nord-Est se află oraşul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află oraşul Brăila iar la 60 Km spre Vest se află oraşul Slobozia. Se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insula Mare a Brăilei). Suprafaţa teritoriului este de 10.902 ha. Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.
Căile de comunicaţie
- sunt cele rutiere, oraşul fiind străbătut de DN 2A, E60. De la Hârşova porneşte către judeţul Tulcea DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin drumuri judeţene, toate asfaltate. Transportul rutier se desfăşoară în proporţie de 93,1% pe străzi modernizate, lungimea reţelelor stradale pentru circulaţia rutieră, în interiorul oraşului este de 29,0 km, din care 20,0 km drumuri modernizate.
-Aceasta zona este acoperita de catre urmatorii operatori de telefonie mobila Orange România RCS & RDS Telekom Romania Mobile Communications Vodafone România
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Numele localitatilor aflate in administratie: Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.
Populația orașului Hârșova se ridică la 9.642 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.097 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români (76,78%). Principalele minorități sunt cele de turci (8,43%) și romi (5,31%). Pentru 9,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție:
Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” Activitatea principală pe care o desfăşoară: învăţământ primar, gimnazial şi liceal.
Şcoala generală nr. 1 Activitatea principală pe care o desfăşoară: învăţământ primar şi gimnazial
Grup Şcolar Agricol Activitatea principală pe care o desfăşoară: învăţământ liceal, şcoală de arte şi meserii
Grădiniţa cu orar prelungit „Tic – Pitic” Activitatea principală pe care o desfăşoară: învăţământ preşcolar.
Grădiniţa cu orar normal „Prichindel” Activitatea principală pe care o desfăşoară: învăţământ preşcolar.
Spitalul Teritorial Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: servicii medicale
Dispensar medical urban Activitatea principală pe care o desfăşoară: servicii medicale
Poliţia oraşului Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: activităţi poliţieneşti
Sectorul Poliţiei de Frontieră Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: monitorizarea traficului naval pe Dunăre
Căpitănia Portului Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: supravegherea şi controlul siguranţei navigaţiei pe Dunăre
Judecătoria Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: justiţie
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrşova Activitatea principală pe care o desfăşoară: efectuarea urmăririlor penale.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Cetatea Carsium - o cetatea romană şi romano-bizantină. Istoricii apreciază, că cel mai probabil, Carsium a fost ridicată încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Mai târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împăratul Traian este cel care consolidează fortificaţia cu ziduri din piatră. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori menționată între secolele II și VII p Chr,. În prezent, turiștii pot vedea ziduri impunătoare, cum ar fi „Turnul comadantului”, dar și un zid monumental, la Dunăre, unde a fost odată un port. Acest port a funcționat timp de 17-18 secole, până când cetatea a fost distrusă. Canaralele din portul Hârşova - turiștii vor fi uimiți de peisajele unice, pe care timpul și natura le-au sculptat pe acest traseu de la Dunărea de Jos; Celea Mare - Valea lui Ene - Această rezervație este o arie protejată. Ce se ascunde aici? Rămășițele unei păduri, ce are o vârstă veritabilă de sute de ani, care ”îmbrăca” în trecut platoul dobrogean; Muzeul Carsium - Turiștii care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteristice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dar și semne ale evoluției civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos. O parte dintre aceste mărturii ale istoriei, au fost alese și admirate în expoziţii naţionale sau internaționale. Pentru a simți spiritualitatea care învăluie această zonă, trebuie vizitate si Biserica Sf. Constantin si Elena și Mânăstirea Prodromita Hârșova. Geamia, constuită în 1812, şi Biserica Ortodoxă „Sf. Împ. Constantin şi Elena” sunt aproape singurele mărturii ale arhitecturii monumentale din secolele XIX-XX. Apele termale din apropierea localităţii îi pot conferi statutul de viitor centru balnear, iar mănăstirea Prodromita de centru al turismului ecumenic. Muzeul de aici, deschis de Regii României, completează cu succes atracţiile locului.
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Profilul economic al oraşului a fost şi este agro - industrial. Până în anul 1989, peste 25% din populaţia aptă de muncă îşi desfăşura activitatea în unităţi agricole din oraş (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolă şi S.M.A.). După 1989, populaţia ocupată în această activitate s-a redus simţitor, în 1996 fiind 275 salariaţi iar la finele anului 2000, 132 salariaţi. La sfârşitul anului 2000, structura agenţilor economici din oraşul nostru se prezintă astfel: • 7 cu activitate industrială; • 11 cu activitate agricolă; • 5 cu activitate de construcţii; • 16 cu activitate de transporturi şi telecomunicaţii; • 54 cu activitate de prestări servicii; • 129 cu activitate de comerţ; • 17 cu alte activităţi. Agricultura Oraşul Hârşova dispune de o suprafaţă agricolă de 7.445 ha teren din care 2976 ha se află în zona cu amenajări pentru irigat.
Industria
Activitatea industrială se desfăşoară într-un număr redus de agenţi economici care au o fluctuaţie continuă de angajaţi, cu trecerea în şomaj a unui număr important de salariaţi.
Comerţul şi serviciile
Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului prin mai multe societăţi comerciale private. În prezent există un număr de 98 unităţi de desfacere în care îşi desfăşoară activitatea, în calitate de salariaţi un număr de 302 persoane. În plus 84 persoane autorizate în baza Decretului-Lege nr.54/1990, desfăşoară activitate de comerţ.Printre serviciile oferite populaţiei enumerăm: croitorie, cizmărie, coafură, depanare radio-tv, pictură, vitanjare, tâmplărie, service-auto.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
http://www.primaria-harsova.ro www.roturism-info.ro Casa de Cultură Hârșova (0241) 870.301 Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/ LUMINA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: In germană Kodschalie, în turcă Kocaali, în trecut Cogealia, Kogea-Ali, Valea Neagră.
Sarbatoarea orasului: Ziua comunei Lumina, sarbatoare ce are loc in fiecare an in luna mai, eveniment marcat prin specttacole de muzica populara, ansambluri de dans si lupte tataresti.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Lumina se află la 17 km nord de orașul Constanta, la 10 km vest de stațiunea balneo- climaterică Mamaia, la 5 km nord de orașul Ovidiu, la 7 km sud-est de aeroportul Mihail Kogălniceanu și la 5 km de orasul Năvodari.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Comuna este formată din satele Lumina (reședința), Oituz și Sibioara. Populația comunei Lumina se ridică la 8.948 de locuitori, majoritatea români(84,25%). Principalele minorități sunt cele de tătari (2,98%), romi (1,37%) și turci(1,07%). Pentru 10,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
În comuna Lumina există 4 școli generale (2 Lumina, 1 Oituz, 1 Sibioara) și trei grădinițe. Pe raza comunei isi desfasoara acttivitatea si un liceu privat. Asisttenta medicala estte asigurata de 5 cabinete medicale individuale de medicina a familiei si 4 cabinete stomatologice.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Evenimente: Ziua comunei Lumina Sweet Fest Lumina-Targul prajiturilor caritabile Cupa comunei Lumina la tenis de masa
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Comerţul ocupă primul loc în structura economiei locale pe domenii de activitate, fiind urmat de agricultură, creşterea animalelor şi industria extractivă a produselor de carieră. Deşi dispune de un mare potenţial de dezvoltare, comuna Lumina se plasează încă în contextul tranziţiei economice. În aceste condiţii, se urmăreşte dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, extinderea infrastructurii de utilităţi şi creşterea serviciilor. Activitati specifice zonei: Agricultură Creşterea animalelor Activitati economice principale: Industria extractivă a produselor de carieră
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
https://www.primaria-lumina.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/: MIHAIL KOGALNICEANU
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Atestările documentare datează din secolul I î.Hr., în timpul ocupației romane, localitatea numindu-se „Vicus Clementianensis”. La jumătatea secolului al XIII–lea, pe vremea ocupației otomane, localitatea s-a numit „Kara Murat”; în perioada anilor 1930, localitatea s-a numit „Ferdinand I”, pentru ca, în anul 1948, aceasta să dobândească denumirea „Mihail Kogălniceanu”.
Sarbatoarea orasului: Ziua comunei - 8 noiembrie
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Mihail Kogălniceanu, fost Karamurat, este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mihail Kogălniceanu (reședința), Palazu Mic și Piatra. Suprafata sa este de 165,5 km² si este situată în partea de sud-est a României, pe platforma Podişului Dobrogei Centrale, versatul estic al Văii Medgidiei, zonă tipică de câmpie Comuna se află la o distanţă de 26 km de Municipiul Constanţa şi se învecinează cu următoarele localităţi: Lumina şi Corbu la est, Castelu, Cuza Vodă, Nicolae Bălcescu la vest, Târguşor şi Cogealac la nord, Ovidiu şi Lumina la sud. Transport feroviar Localitatea Mihail Kogălniceanu nu are reţea de transport feroviar de călători, dar dispune de o reţea feroviară de transport marfă, care leagă Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu de reţeaua Constanţa–Medgidia–Tulcea. La o distanţă de 9 km faţă de comună, în localitatea Nicolae Bălcescu, există reţea feroviară de transport călători, care asigură legătura cu municipiile Constanţa, Medgidia şi Tulcea. Transport aerian Pe raza localităţii, este amplasat Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, care funcţionează ca aeroport de rezervă pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă- Otopeni, iar în perioada estivală asigură legături aeriene cu toate oraşele importante din Europa. Aeroportul posedă o pistă de aterizare-decolare în lungime de 3.500,00 m, şi are o capacitate de operare de 6 avioane/oră.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Populația comunei Mihail Kogălniceanu se ridică la 9.978 de locuitori, majoritatea români (87,31%). Principalele minorități sunt cele de tătari(3,24%) și romi (2,45%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
La nivelul comunei Mihail Kogălniceanu, funcţionează un număr de 14 instituţii de învăţământ, aflate în sectorul public, după cum urmează: – opt grădiniţe, din care patru în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Piatra şi Palazu Mic, Grupul Social Sibioara şi Grupul Social “Ceres”; – cinci şcoli generale, din care două în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Palazu Mic şi Piatra, precum şi în Grupul Social “Ceres”; – Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, aflat în localitatea Mihail Kogălniceanu. Asistenţa medicală în comuna Mihail Kogălniceanu este asigurată prin intermediul a: – patru cabinete medicale de medicină de familie; – trei cabinete medicale stomatologice; – un cabinet privat de medicină generală; – un cabinet stomatologic privat. Toate aceste cabinete funcţionează în cadrul Dispensarului Medical Mihail Kogălniceanu. Serviciile farmaceutice sunt asigurate de două farmacii situate în localitate, în satele componente ale comunei neexistând puncte farmaceutice.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Obiective turistice: Rezervaţii naturale: Pădurea Sitormanului şi Dealurile Sitormanului, cu un ecosistem de stepă, floră şi faună de influenţă mediteraneană, Dealurile cu bujori de stepă şi brânduşe, Peştera de Cristal cu râu subteran, Lacul Taşaul (parţial), Râul Casimcea, Pârâul Agigabul Valori culturale: Aşezările neolitice de la Sitorman, Vicus-ul roman de la Sitorman (aparţin culturilor Hamangia şi Gumelniţa)-Piatra, Vicus-ul roman de la Sitorman (mine)-Piatra, Emorianul de la "Ratarie" (pe ţărmul de est al Lacului Taşaul)-Piatra, Biserica catolică (ridicată în anul 1897 în stil gotic, monument de o valoare istorică deosebită)-Mihail Kogălniceanu, Biserica ortodoxă (ridicată în anul 1934 - stil bizantin)-Mihail Kogălniceanu, Muzeul etnografic român - Mihail Kogălniceanu, Monumentul eroilor (curtea Primăriei), Sistemul de apeducte - Piatra, Creaţiile Eoliene de pe Dealul Sitormanului - Plazu Mic, Biserica ortodoxă - Piatra, Geamie - Piatra, Cimitirul musulman - Piatra, Cimitirul musulman - Mihail Kogălniceanu, Geamie - Mihail Kogălniceanu, Monumentul infanteriştilor Evenimente locale:
Ziua comunei - 8 noiembrie Ziua Uniunii Europene - 9 mai sunt desfăşurate diverse activităţi de către elevii şi cadrele didactice ale Liceului Teoretic Mihail Kogălniceanu Obiceiuri locale: Botezul cailor - 6 ianuarie de Sfânta Sărbătoare a Bobotezei Lupte tătăreşti-Kureş - în fiecare an în luna iunie Anual au loc expoziţii culinare de prelucrare a produselor lactate, dar şi activităţi de prezentare a produselor obţinute din prelucrarea lânii, organizate la muzeul cu specific aromân Gheorghe Celeea de către Fundaţia Culturală Muşeata Armână.
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Activitati specifice zonei: Agricultură Zootehnie Servicii Comerţ Mici întreprinzători Activitati economice principale: Creşterea şi comercializarea animalelor Cultivarea terenului agricol Comerţ cu cereale Comerţ divers Construcţii
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
http://www.mk-primaria.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/etc NEGRU VODA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Karaömer pana in 1878 si apoi Caraomer până în 1926.
Sarbatoarea orasului: In fiecare an in ultima duminica a lunii iunie municipalitatea organizeaza Zilele orasului Negru-Voda, eveniment sustinut financiar si de sponsori locali. Autoritatile marchaza sarbatoarea prin actiuni pentru toate categoriile de public cum ar fi un spectacol folcloric si serbare campeneasca la padurea din Negru-Voda.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Oraşul Negru Vodă se află în partea de sud a judeţului Constanta, la 48 de km de municipiul Constanţa (10 km pe DN39 şi 38 de km pe DN 38), fiind localitate de frontieră cu Republica Bulgaria, de care se află la numai 6 kilometri. La nord se situeaza comunele Chirnogeni şi Comana, la est se învecinează cu comuna Albeşti, iar la vest cu comuna Cerchezu. Orasul are cale de comunicaţie directă cu municipiul Mangalia, aflat la 33 de km pe DJ 391. Linia ferată care face legătura între Dobrogea şi Bulgaria străbate localitatea, o altă linie de transport CF fiind Medgidia-Negru Vodă.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Negru Vodă are o suprafata de 164 km² si are în componenţă şi satele Darabani şi Vâlcele, precum şi localitatea Grăniceru, care a fost dezafectată si depopulată, dar care figurează încă în nomenclatorul localităţilor români (90,86%). Principalele minorități sunt cele de romi(2,93%) și turci (1,06%). Pentru 4,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
In prezent unitatile de invatamant pentru elevii din Negru Voda sunt Liceul Teoretic Negru-Voda, Scoala gimnaziala nr.1 Darabani, Scoala primara nr.2 Valcele, Gradinita cu program normal Negru Voda, Gradinita cu program normal darabani, Gradinita cu program normal Valcele. Orasul nu are spital sau dispensar, cea mai apropiata unitate sanitara fiind in Mangalia. In schimb aici isi desfasoara activitatea 2 medici de familie. In localitate functioneaza Politia orasului Negru Voda si Piolitia de Frontiera.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
• Atractii turistice: Pădurea Negru Vodă (50 ha) de la marginea orașului, declarată rezervație cinegetică • Lacul carstic Gâldău (doar primăvara, în funcție de precipitații) • Geamia Kara Omer din localitate care datează din anul 1867 • Rezervația naturală Pădurea Hagieni, aflată la aproximativ 15 kilometri depărtare.
• Monumente istorice: Situl arheologic de la Negru Vodă, aflat la marginea bălții din nordul localității. • Așezare din sec. X, epoca medieval timpurie, aflată la marginea bălții din nordul localității. • Ansamblu tumuli din epoca antică, aflați la marginea bălții din nordul localității.
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Activitati specifice zonei: Agricultură Zootehnie Servicii Comerţ Mici întreprinzători Activitati economice principale: Agricultură Zootehnie
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
http://www.primaria-negruvoda.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/OVIDIU
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Ca asezare, dupa documentele vremii, localitatea Ovidiu ar data de prin 1650, sub denumirea de Siliste ulterior vechea denumire a localității, dată de către turci fiind Canara/Kanara.
Sarbatoarea orasului: Zilele orasului Ovidiu, sarbatoare marcata de concerte si spectacole, dar si de focuri de artificii care pot fi admirate deopotriva de localnici dar si de oameni veniti din alte zone.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Suprafață:82,63 km² Localitatea Ovidiu se afla pe traseul turistic al litoralului romanesc, la 10 km. de Constanta si 15 km. de Statiunea Mamaia, fiind situata pe DN 2A – drumul national Bucuresti – Constanta, care corespunde drumului european E 60. Orasul este scaldat in partea de est de apele lacului Siutghiol, in nord-est de Canalul Dunare – Poarta Alba – Midia, in sud-est se gaseste cartierul Palazu Mare, ce apartine orasului Constanta, in vest comuna Poarta Alba iar in nord Mihail Kogalniceanu. Transporturi interne si internationale: • aeroportul international Mihail Kogalniceanu, aflat la 12 km. nord de localitatea Ovidiu; • cai feroviare: calea ferata Bucuresti – Constanta; • drumuri europene: E 60 ( DN 2 ) • drumuri judetene: DJ 228 • drumuri comunale: Ovidiu- Poiana • cai fluviale, maritime, Canalul Dunare – Poarta Alba – Midia – Navodari, cu port in Ovidiu; • ca mijloace de transport sunt folosite microbuze apartinand unor firme particulare cu sediul in mun. Constanta -Aceasta zona este acoperita de catre urmatorii operatori de telefonie mobila Orange România RCS & RDS Telekom Romania Mobile Communications Vodafone România
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Ovidiu este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitatea componentă Ovidiu (reședința), și din satele Culmea și Poiana.Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ovidiu se ridică la 13.847 de locuitori, majoritaea fiind români (81,01%). Principalele minorități sunt cele de tătari (3,02%), turci (2,51%) și romi (1,83%). Pentru 11,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție In orasul Ovidiu exista urmatoarele unitati de invatamant:Liceul Tehnologic „Ion Podaru” Ovidiu, Școlile generale cu clasele I-VIII nr.1 si nr.2 Ovidiu, Școala generală Culmea, Școala generală Poiana, patru gradinițe cu program normal, Centrul Cultural Ovidiu, Clubul Sportiv Orășenesc Ovidiu.
În orașul Ovidiu funcționează un dispensar Uman cu 6 medici specialiști, 11 cadre medii, un cabinet particular de medicină generală cu staționar și sală de tratamente.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Din punct de vedere turistic în orașul Ovidiu există un Hotel cu 17 camere și 34 de locuri, se pot face excursii la Insula Ovidiu și se pot petrece mini vacanțe la Popasul Cișmea din imediata apropiere a orașului, dotat cu 30 de casuțe de vacanță și un restaurant cu specific tradițional dobrogean, cu o capacitate de aproximativ 400 locuri, unde se pot organiza mese festive și petreceri de neuitat în acompaniamentul formației de muzică populară a localului. De asemenea, la o distantță de 100 m. față de malul ovidean al lacului Siutghiol se află situată Insula Ovidiu, unde se regăsește un restaurant cu specific pescăresc și numeroase posibilități de agrement. De asemenea, la o distantță de 100 m. față de malul ovidean al lacului Siutghiol se află situată Insula Ovidiu, unde se regăsește un restaurant cu specific pescăresc și numeroase posibilități de agrement.
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Cateva elemente de ordin social-economic fixeaza locul localitatii Ovidiu intre celelalte localitati ale judetului cum ar fi un spor natural destul de insemnat, justificand evolutia numerica a populatiei, prezinta insa valori deosebit de mari ale sporului migratoriu datorita asezarii geografice, dezvoltarii puternice a activitatilor industriale in zonele apropiate – municipiul Constanta – care influenteza mobilitatea teritoriala a populatiei. La ora actuala exista urmatoarele unitati industriale sau agrar-industriale: exploatatiile de cariera( Dobromin S.A. si Uranus-Pluton S.R.L.), Portul Ovidiu la Canalul Dunare-Poarta Alba- Midia ( unde se incarca si se descarca balastru si nisip), Ecluza 1 (Canal), Fabrica de conserve “Munca”, Agroserv ( piese agricole), Baza 13 Ovidiu (aprovizionare pentru sectorul agricol), fabrica de confectii, un depozit de medicamente si unul de chimicale, 8 societăți agricole care exploatează un numar de aproximativ 5000 ha. teren arabil, 100 ha. viță de vie, 200 ha. livezi, abator de prelucrare carne și lapte .
VI.Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://www.primariaovidiu.ro
Centrul Cultural Ovidiu 0241-253 056
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei: PESTERA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Se pare că numele vine de la o peșteră pe care mocanii veniţi in transhumanţă au săpat-o spre a se adăposti în timpul iernilor geroase.
Sarbatoarea orasului: Ziua comunei - 1 mai
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna Peştera este alcătuită din satele: Peştera-reşedinţă, Veteranu la 4Km de reşedinţă, Izvoru Mare la 7Km, Ivrinezu Mare la 5Km şi Ivrinezu Mic la 7Km. Comunicația între satele componente se realizează prin drumurile modernizate DJ 222 Medgidia-Pietreni; DJ 223B Peştera-Ivrinezu-Rasova; DC 55 Peştera-Abrud; DC 28 Izvorul Mare-Ciocârlia. Comuna Peștera este așezată în zona centrală a județului Constanța și a Podișului Dobrogea de sud, la o distanță de 55 km de Municipiul Constanța și 15 km de Municipiul Medgidia si se intinde pe o suprafaţă de 194,9 km². Are ca vecini: la nord Mircea Vodă, la nord-est Municipiul Medgidia, la sud-vest Rasova, la est Ciocârlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Populația comunei Peștera se ridică la 3.307 locuitori, majoritatea români(96,46%). Pentru 3,45% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție Procesul educaţional este asigurat de patru grădiniţe, patru şcoli cu clasele I-IV şi Şcoala de Arte şi Meserii Peştera (clasele I — X)
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Obiective turistice: Cele 4 biserici situate în localitatea Peştera, Izvoru Mare și Ivrinezu Mic Grota Peștera situată în partea de nord a localității Peştera, pe strada Peșterica Muzeul Multietnic Peștera Evenimente locale: Ziua comunei - 1 mai Hramul celor 4 biserici: Peştera - 15 august Izvoru Mare - 8 noiembrie Ivrinezu Mare - 7 ianuarie Ivrinezu Mic - 8 septembrie Ziua școlii - 1 iunie Iluminatul festiv din Parcul Bucuriei Peștera (6 decembrie - 10 ianuarie)
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Comuna Peştera are o economie agrară. Activitatea specifică zonei este agricultura: culturile vegetale, viticole, legumicole şi creşterea animalelor. Suprafaţa agricolă a comunei este de 17049Ha, din care teren arabil 13308Ha, păşiuni 3321Ha, fâneţe 4Ha, viile, pepiniere viticole și livezi 416Ha, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 1439Ha. În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei vegetale ponderea cea mai mare revine culturilor: de porumb, grâu, orz, rapiţă şi floarea soarelui. Sectorul zootehnic a cunoscut o dezvoltare continuă, au fost infiinţate exploataţii agricole în fiecare sat al comunei, ceea ce a dus la creşterea efectivelor de animale: bovine, ovine, caprine, porcine, cât și păsări. Produsele sectorului zootehnic sunt valorificate în pieţele agroalimentare din Medgidia şi Constanţa.
Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea circa 25 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, în special cu profil agricol dar şi al comerţului, serviciilor, producţiei industriale, etc. Dintre acestea mai importante ca pondere economică, în agricultură, sunt: Agro Star Company, Agrozoo Company, Cris Agro Grup, Ferma Rom, Fortuna Farm, Grup Cereal Agrozoo, etc.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://www.comunapestera.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/ POARTA ALBA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Poarta Albă este o traducere aproximativă a denumirii originale Alakapî din limba tatara care înseamnă Arcada(sau Bolta).Geograful Grigore Danescu evidential localitatea in Dictionarul geographic, statistic si istoric al judetului Consttanta, aparut in 1897, numind-o Alacapa, Alacap sau Alacapo.
Sarbatoarea orasului: "ZILELE COMUNEI POARTA ALBA", sarbatoare ce se desfasoara in ultima Sambata si Duminica din luna Iulie a fiecarui an. In cadrul sarbatorii se desfasoara activitati cultural-artistice, recreative ce implica participarea elevilor scolilor generale din comuna si a Grupului Scolar Agricol Poarta Alba, precum si a copiilor de la Gradinita nr. 1 din localitatea Poarta Alba. De asemenea, in cadrul aceluiasi eveniment sunt invitate nume reprezentative ale muzicii populare si usoare romanesti.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Comuna Poarta Albă are o suprafata de 65,53 km² si se află la 23 km de Municipiul Constanţa şi respectiv 15 km de Municipiul Medgidia, în partea estică a judeţului Aşezarea Poarta Albă are la nord ca aşezare satul Nisipari, la est - satul Nazarcea, la vest - Valea Dacilor, iar la sud - oraşul Basarabi Localitatea este străbătută pe toată lungimea sa de drumul naţional Constanţa- Cernavodă. In componenta sa intra satele Poarta Alba, resedinta de comuna si Nazarcea (Galesu), aflat la o distanta de 3 km. Situarea comunei pe linia ferata Constanta - Bucuresti ii creaza bune mijloace de comunicatie cu alte comune din zona si chiar cu intreg judetul. Drumurile publice insumeaza 64.5 km, din care asfaltate 3.5 km, pietruite 21 km, drumuri de pamant 10 km.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice Populația comunei Poarta Albă se ridică la 5.208 locuitori, majoritatea fiind români(92,47%). Pentru 5,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție Comuna Poarta Alba are sapte unitati de invatamant din care:
• un liceu, • trei scoli cu treizeci si sapte de sali de clase • trei gradinite cu trei sali de clase Pe raza comunei functioneaza si un centru rezidential pentru persoane varstnice. La Poarta Alba se află situat şi penitenciarul de maximă siguranţă cu acelaşi nume, construit iniţial pentru cazarea deţinuţilor folosiţi la lucrările de amenajare ale canalului Dunăre – Marea Neagră.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Obiective turistice: Monumentul foştilor deţinuţi politici Cele două canale navigabile Dunărea-Marea Neagră
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare Activitati specifice zonei: Agricultură Culturile predominante sunt cele de: porumb, grâu, floarea soarelui, legume, cartofi Activitati economice principale: Cultura cerealelor, a viţei de vie Legumicultură Creşterea animalelor Prestări servicii în agricultură Comerţ
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) http://primariapoartaalba.ro
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/TECHIRGHIOL
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Tekirghiol, turcă Tekirgöl, însemnând "lacul barbunului".
Sarbatoarea orasului: In fiecare an in luna august Techirghiol se pregateste de sarbatoare pentru celebrarea Zilelor orasului, marcate prin spectacole de dans si muzica, expozitii de arta, lupte tataresti si focuri de artificii.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Techirghiol se află la 15 km de Constanța, la 2 km de Eforie Nord, la 4 km de Movilița. Este situat în extremitatea de sud-est a României (jud. Constanţa), pe malul lacului Techirghiol (12 km pătraţi, adâncime de 10-15 m) la 16 km de oraşul Constanţa, aproape de Marea Neagră (3 km). Acces pe DN 38 sau prin drumul judeţean ce leagă staţiunea Eforie Nord de Techirghiol (pe lângă lac). Are o suprafata de 46,07 km². II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Populatie orasului Techirghiol este de 7292 de personae. Majoritatea locuitorilor sunt români(77,1%). Principalele minorități sunt cele de tătari (9,23%) și turci (5,9%). Pentru 6,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Unitatile de invatamant din Techirghiol sunt un liceu, o scoala si doua gradinite. Orasul dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulţi şi un altul pentru copiii cu deficiente motorii (cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afecţiuni reumatismale si rahitism, şi o bază de tratament în aer liber pentru sedinţe de aerohelioterapie, împachetări cu nămol rece prelevat din lac, urmate de băi în lac.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Techirghiol este printre primele stațiuni din România cu o companie din domeniul farmaceutic, care folosește ingrediente extrase din Lacul Teghirghiol în scop terapeutic. Techir este brandul cosmetic terapeutic care utilizează ingrediente precum nămolul sapropelic și apa salină în compoziția produselor sale. Produsele conoscute sunt săpunurile cu ingrediente naturale, uleiurile pentru masaj și cremele de îngrijire pentru ten.
Obiective turistice: Sanatoriul balnear Techirghiol Mănăstirea Sf. Maria Pavilion Băi Reci Biserica Nemteasca Biserica Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Activitati specifice zonei: Agroturism Turism balnear Prestări servicii Activitati economice principale: Comerţ Turism
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
• http://www.techirghiol.com/ Sit dedicat orașului Techirghiol • http://www.primariatechirghiol.ro/home.htm Situl Primăriei din Techirghiol • http://www.tratamentbalnear.ro/techirghiol
Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei/ TUZLA
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: Stratonis, ”Capul Tuzla”
Sarbatoarea orasului: Ziua localităţii în data de 8 septembrie a fiecărui an.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobila)
Comuna Tuzla este situată in partea de sud-est a judeţului Constanţa, pe malul Mării Negre, la 20 km distanţă de municipiul Constanţa şi la 20 km distanţă de Mangalia; Componenţa: Tuzla - centru administrativ; formată numai din satul de reședință cu același nume.
Căi de acces: E 87, DN 39;
Suprafaţa: 54,09 km²;
Comuna Tuzla este situata la extremitatea central estica a judetului, pe litoralul Marii Negre, la 25 km de municipiul Constanta.
Comuna Tuzla se invecineaza la nord cu orasele Techirghiol si Eforie Sud, la vest cu comuna Topraisar, la sud-vest cu comuna 23 August, la sud-est cu Costinesti, iar la est cu apele Marii Negre. La 3-4 km sud-est de localitatea Tuzla, linia tarmului, aproape rectilinie, formeaza un puternic intrand in mare, denumit Capul Tuzla. Pe faleza ce se inalta la 30 m deasupra nivelului marii se afla un vechi far.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Populația comunei Tuzla se ridică la 6.711 locuitori, majoriatea fiind români(89%). Principalele minorități sunt cele de tătari (4,38%) și turci (2,53%). Pentru 3,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Nr. total de unitati de invatamant - 3, din care:
- 1 gradinita cu 6 sali de clasa, - 2 scoli cu 15 sali de clasa, In comuna Tuzla exista un camin cultural si o biblioteca.
Asisenta medicala este asigurata prin intermediul dispensarelor si cabinetelor private din localitate.
Situatia relatiilor de cooperare international: localitatea Tuzla este infratita cu localitatile : Gure – Turcia si Hrusova - Moldova
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering) Atractii:
Aflată pe litoralul Marii Negre, Tuzla beneficiază de o plajă îngustă, sălbatică şi pitorească, foarte căutată de cei care apreciază liniştea. Tuzla a devenit un punct de atracţie major pentru amatorii de senzaţii tari deoarece pe Aerodromul Tuzla se efectuează salturi cu paraşuta şi zboruri de agrement. De asemenea, Aerodromul Tuzla este gazda Aero G.P-ului “Tuzla Fly In”, eveniment aviatic (echivalent al formulei 1) care concentrează cei mai buni piloţi militari şi civili din ţară şi din străinătate într-un remarcabil spectacol de acrobaţie.
Obiective turistice:
- litoralul Mării Negre; - moschee; - biserica construită de M.Kogălniceanu;
Evenimente locale:
Ziua localităţii în data de 8 septembrie a fiecărui an Küreş în august
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Comuna are o economie predominant agrară, dispunând de 5820 ha suprafaţă agricolă, din care 4464,64 ha suprafaţă arabilă, 373,3 ha păşuni, 167 ha livezi. - Legumicultura se practică pe sole mici, existând posibilitatea extinderii acestor culturi în condiţiile dotării cu tehnologii moderne de lucru, sisteme de irigaţii, sere şi solarii; Se pot obţine aici legume integral organice, mult căutate pe piaţa internă şi externă; - Există pe raza comunei cca 150 ha de teren disponibil amenajării unor livezi de pomi fructiferi şi alte 30 ha disponibile viţei de vie – în condiţiile dotării cu tehnologii performante de lucru şi cu centre de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor; - Apicultura este un alt domeniu ce poate fi dezvoltat, ţinând cont de bogata şi diversificata floră spontană şi de faptul că nu există poluare; - Investiţiile în sectorul zootehnic urmăresc alinierea la standardele europene, iar în prezent în comuna Tuzla funcioneaza o ferma de caprine şi o fermă de ovine.
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc)
www.primaria-tuzla.ro Tuzla - Wikipedia Ulterior se va proceda la elaborarea profilului dumneavostra care consta in urmatoarele informatii:
Viziunea de dezvoltare a municipiului/orasului/comunei: VALU LUI TRAIAN
Numele, de la originea așezării, nume anterioare: "Hasancea" (în turcă Asanca[2], Valu lui Traian)
Sarbatoarea orasului: Ziua Recoltei, organizata sub forma de targ de legume si fructe.
I. Locația geografică, teritoriul, accesibilitatea: (hartă a teritoriului, vecini, mărimea în km2, apropierea de coridoarele de transport, acoperirea de către operatorii de telefonie mobilă)
Valu lui Traian este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța. Comuna Valu lui Traian este formata dintr-o singura localitate ce a luat nastere conform noii impartitiri administrativ-teritoriale in anul 1967,din satele Valu lui Traian si Valea Seaca, ambele fiind așezate pe linia celor trei valuri romane, zise ale lui Traian, și anume pe cel mai important dintre ele, Valul de piatra. La 1–2 km Nord se întinde marele val de pământ, iar la Sud cu intermitențe valul cel mic de pământ. . Are o suprafata de 63,29 km² .Valu lui Traianeste înșirat de-a lungul șoselei naționale și a căii ferate Constanța-Cernavodă pe o lungime de 4,5 km. De o parte și de alta sunt străzi paralele și perpendiculare.
II. Populația - numărul de așezări, numărul populației, grupurile etnice
Populația comunei Valu lui Traian se ridică la 12.376 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,25%). Principalele minorități sunt cele de tătari(9,81%), romi (1,8%) și turci (1,58%). Pentru 8,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
III. Educație, sănătate, justiție: numărul și tipurile de unități de învățământ și de asistență medicală, instanță, procuratură, poliție
Activitatea educationala in comuna valu lui raian estte asiguraa de cele 2 gradinie cu program normal si de cele doua scoli cu clase I-VIII. In comuna exisa cabinete medicale individuale de medicina de familie.
IV. Repere naturale și culturale: (zone protejate, locuri turistice, evenimente de natură națională și transnațională, meșteșuguri locale, alimente locale, cazare și catering)
Obiective turistice: Valulurile lui Traian - construite în timpul împăratului Coman Evenimente locale: Ziua recoltei Serbarea câmpenească Ziua tătarilor
V. Economia locală - sectoare dominante, structurarea întreprinderilor, ocuparea forței de muncă, institute de cercetare
Activitati specifice zonei: Agricultură Industrie Cercetare Activitati economice principale: Creştere şi comercializare animale Cultivare teren agricol Comerţ cereale Comerţ diverse Construcţii Industria prelucrătoare imobiliare
VI. Surse de informare: (webiste, contacte cu centrul de informare turistică, centru cultural, centru pentru copii, centru de afaceri, telefon de urgență, etc) www.valu-lui-traian.ro Valu lui Traian - Wikipedia