MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA
HOT ĂRÂREA NR. 251
Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în şedin ţa ordinar ă din data de 30.06.2011; Având în vedere raportul nr.93/2011 întocmit de Secretarul Municipiului Craiova prin care se propune aprobarea Statutului Municipiului Craiova şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.96, 97, 98 şi 99/2011; În conformitate cu prevederile Ordonan ţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul- cadru al unit ăţ ii administrativ-teritoriale, aprobat ă prin Legea nr.96/2003, autori ăţ ile administra ţiei publice locale au competen ţa de a-şi aproba statutul unit ăţ ii administrativ- teritoriale pe care o reprezint ă; În temeiul art.36 alin.2 lit.a, coroborat cu alin.3 lit.a, art.45 alin.1 şi art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001,republicat ă, privind administra ţia public ă local ă;
HOT ĂRĂŞ TE
Art.1. Se aprob ă Statutul Municipiului Craiova, conform anexei care face parte integrant ă din prezenta hot ărâre. Art.2. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administra ţie Public ă Local ă vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hot ărâri.
PRE ŞEDINTE DE ŞEDIN ŢĂ , CONTRASEMNEAZ Ă, SECRETAR, Bianca Maria Carmen PREDESCU Nicoleta MIULESCU
Statutul Municipiului Craiova
Anexa la Hot ărârea nr. 251/2011
STATUTUL MUNICIPIULUI CRAIOVA
Municipiul Craiova este persoana juridic ă de drept public, cu capacitate juridic ă deplin ă, cu patrimoniul propriu, în care autonomia local ă se realizeaz ă de către autorit ăţ i ale administra ţiei publice locale, alese prin vot liber, egal, direct, secret şi liber exprimat, consiliul local, ca autoritate deliberativ ă şi primarul, ca autoritate executiv ă. Municipiul Craiova este subiect de drept fiscal, titular al Codului de înregistrare fiscal ă. Administra ţia public ă în municipiul Craiova, se organizeaz ă şi func ţioneaz ă în temeiul principiilor descentraliz ării, autonomiei locale, deconcentr ării serviciilor publice, eligibilit ăţ ii autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale, legalit ăţ ii şi al consult ării cet ăţ enilor în solu ţionarea problemelor locale de interes deosebit. În justi ţie, municipiul Craiova este reprezentat de primar.
CAPITOUL I AAAŞEZARE GEOGRAFIC Ă
1.1.Cadrul fizico-geografic
Municipiul Craiova este amplasat în zona central ă a Olteniei, de-a lungul râului Jiu, unul din principalele râuri din România. Situat la circa 227 km fa ţă de capitala României, este cel mai important municipiu din regiunea sud–est Oltenia şi are urmatoarele distan ţe fa ţă de municipiile apropiate: 120 km fa ţă de Pite şti, 120 km fa ţă de Râmnicu Vâlcea, 121 km fa ţă de Turnu Severin, 119 km fa ţă de Târgu Jiu. Municipiul Craiova este delimitat de urm ătoarele comune: La Nord: - Işalni ţa; - Şimnicu de Sus; - Mischii. 1
Statutul Municipiului Craiova
La Vest: - Breasta; - Bucov ăţ . La Sud: - Podari; - Malu Mare. La Est: - Cârcea; - Malu Mare şi se afl ă la intersec ţia unor drumuri importante - DN 6 – E70/E79 ce realizeaz ă leg ătura dintre Banat şi Transilvania, prin culoarul Timi ş Cerna şi Defileul Jiului; - DN 56 – E70 ce reprezint ă leg ătura între Craiova şi Calafat; - DN 6 – E 70 Craiova – Caracal – Bucure şti; - D 65 – E574 Craiova – Bechet; - DN 65C Craiova – Râmnicu Vâlcea. În ceea ce prive şte pozi ţionarea spa ţial ă fa ţa de principalii poli europeni, Craiova se afl ă la urm ătoarele distan ţe: Moscova-2149 km, Helsinki-2386 km, Sofia-1392 km, Budapesta -625 km, Viena-852 km, Berlin-1437 km, Londra-2292 km, Madrid-2798km, Paris-2026 km, Atena-966 km, Bruxelles-2000 km, Istanbul- 983 km.
1.2. Relieful
Teritoriul pe care se desf ăş oar ă cartierele municipiului Craiova este un produs exclusiv al activit ăţ ii morfogenetice fluviale. Municipiul Craiova se desf ăş oar ă într-un ecart altitudinal de aproape 70 - 75 m (70 -75 m altitudinea la nivelul luncii şi 140-150 m, la nivelul terasei a-V-a). Dealurile piemontane: Bucov ăţ , 165 m; Cârligei, 160 m; Drumul Mare,158,5 m, ale Piemontului Bălăci ţei, delimiteaz ă culoarul Jiului la vest, iar unit ăţ ile deluroase ale Piemontului Olte ţului:Viilor, 209,5 m; Mlec ăne şti, 203,5 m şi Cârcea, 191,5 m, contureaz ă limita estic ă a culoarului. Lunca prezint ă o desf ăş urare asimetric ă, cu l ăţ imi ce dep ăş esc uneori 3 km, iar altitudinea absolut ă coboar ă de la 78-79 m, la confluen ţa Jiului cu Amaradia, la 70 m, în dreptul localit ăţ ii Balta Verde. Prezint ă o morfologie relativ monoton ă, excep ţii prezentând sectoarele cu vechi bra ţe anastomozate sau arii înml ăş tinite şi grinduri fluviale, unde altitudinea relativ ă cre şte cu 2-3 m, datorită agestrelor afluen ţilor, ori prezen ţei dunelor de nisip. Nivelul piezometric se g ăse şte la adâncimea de 2-4 m, dar în ariile mai joase ale luncii apar apele suprafreatice sau epidermice care formeaz ă chiar luciu de ap ă şi zone umede, cu tendin ţe de înml ăş tinire. 2
Statutul Municipiului Craiova
1.3.Geologia şi litologia
Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiului Craiova a început s ă se formeze în Arhaic, prima er ă din istoria p ământului. Versan ţii şi terasa s-au format în Levantin, preponderent formate din pietri şuri, nisipuri, argile şi marne. Lunca Jiului s-a format în Holocenul Superior şi este reprezentat ă de depozite aluvionale. Din punct de vedere litologic, pe terase se g ăsesc depozite de textur ă lutoas ă, argiloas ă, luto-nisipoas ă şi lutoargiloas ă. În Lunca Jiului s-au depus aluviuni, cu diferite texturi:uşoare, mijlocii, grele. Aluviunile u şoare, nisipoase, nisipo-lutoase se g ăsesc în lunca inundabil ă a Jiului şi, în mic ă m ăsur ă, în cea neinundabil ă. Aluviunile cu textura mijlocie se g ăsesc în cea mai mare parte a luncii, cele grele apar în zonele joase, din vechile meandre ale Jiului.
1.4.Clima
Temperatura medie anual ă la Sta ţia meteorologic ă Craiova este de 10,8 oC, de-a lungul anilor, valorile, variind între 9,1 oC, în 1933 şi 12,5 oC,în anul 2000. Mersul anual este unul normal pentru zona temperat-continental ă, cu media lunar ă cea mai ridicat ă în iulie (22,5 oC) şi cea mai coborât ă în ianuarie (-2,4 oC), rezultând astfel o amplitudine medie anual ă de 24,9 oC. Se remarc ă faptul c ă valori negative ale mediilor lunare, apar numai în ianuarie şi februarie. Cele mai mari temperaturi medii lunare au valori pozitive în tot cursul anului, acestea fiind cuprinse între 3,7 oC (ianuarie) şi 25,8 oC (iulie). Cele mai mici valori medii lunare sunt negative, în intervalul noiembrie-martie (-11,2 oC, în ianuarie) şi pozitive în restul anului, îns ă nedep ăş ind pragul de 20 oC (19,4 oC în iulie). Maximele şi minimele absolute lunare sunt mult diferite fa ţă de valorile medii. Astfel, temperaturile maxime absolute lunare variaz ă între 19,5o C, în luna decembrie şi 41,5 oC, în luna iulie. Temperaturile minime absolute lunare, au valori pozitive numai în lunile de var ă (iunie-august), f ără a dep ăş i îns ă 7,5 oC. În intervalul decembrie-martie, minimele absolute scad sub -25,0 oC, cea mai mic ă valoare fiind caracteristic ă lunii ianuarie (-35,5 oC). Zilele de var ă sunt cele cu temperatura maxim ă diurn ă ≥ 25 oC, zilele tropicale au temperatura maxim ă diurn ă ≥ 30 oC, iar nop ţile tropicale sunt cele în care temperatura minim ă diurn ă este ≥ 20 oC. Procentual, din num ărul total al zilelor anului, zilele de var ă reprezint ă 28,7 % (104,8 zile), zilele tropicale 9,5 % (34,7 zile), iar nop ţile tropicale 1,3 % (4,9 zile).
3
Statutul Municipiului Craiova
1.5.Precipita ţiile atmosferice La Craiova, cantitatea medie anual ă însumeaz ă 569, sau l/m 2. Luna cea mai umed ă este iunie, cu o medie de 68,8l/m 2, iar cea mai s ărac ă în precipita ţii este februarie, cu media de 33,3 l/m 2. Dac ă se are în vedere întreg arealul metropolitan al Craiovei, valorile se înscriu într-un ecart pu ţin mai larg, dar diferen ţele nu sunt marcante. Cele mai mari cantit ăţ i medii lunare au dep ăş it 100 l/m 2 în fiecare lun ă (cu excep ţia lunii martie, 99,3 l/m 2). Este de remarcat faptul c ă valorile lunare cele mai mari nu s-au înregistrat în lunile cu cele mai mari cantit ăţ i medii lunare. Astfel, extrema absolut ă lunar ă pozitiv ă cea mai mare apar ţine lunii octombrie şi are o valoare de 6 ori mai mare decât cantitatea medie lunar ă pentru luna respectiv ă (238, l/m 2, fa ţă de 37,6 l/m 2). Cantit ăţ ile minime absolute lunare de precipita ţii nu au dep ăş it 10 l/m 2 în nicio lun ă din cursul anului. Au existat luni ianuarie, septembrie şi octombrie, în care nu s-au înregistrat deloc precipita ţii. 1.6.Vântul
La Sta ţia meteorologic ă Craiova, în vecin ătatea suprafe ţei terestre, la în ălţimea de 10 m a giruetei, vântul bate cel mai frecvent dinspre vest şi est, aceste dou ă direc ţii, având o frecven ţă aproape egal ă şi însumând aproximativ 44 % din num ărul observa ţiilor. Vitezele medii cele mai ridicate apar ţin acelora şi direc ţii (4,3 m/s pentru direc ţia E, 4,2 m/s pentru direc ţia V), iar viteza medie anual ă este de circa 3 m/s. Vântul bate cel mai intens în perioada martie-aprilie, (4,7 m/s, din direc ţia E, în luna aprilie), iar vitezele medii cele mai mici (în jur de 1,0 m/s, din direc ţia S), se înregistreaz ă în lunile noiembrie şi decembrie. Frecven ţa calmului atmosferic este de numai 23 %. Trebuie remarcat faptul c ă, la nivel de topoclimat, configura ţia reliefului are o mare importan ţa pentru direc ţia vântului.
1.7.Hidrologia şi hidrografia
Teritoriul municipiului Craiova face parte din bazinul hidrografic al râului Jiu, drenorul principal al zonei, care curge prin partea de vest a teritoriului. Re ţeaua hidrografic ă este completat ă de la gurile Craiovi ţei, Hanul Doctorului, lacul din Parcul “Nicolae Romanescu” , folosite ca lacuri de agrement.
4
Statutul Municipiului Craiova
1.8.Vegeta ţia şi fauna
Teritoriul municipiului Craiova este situat în zona p ădurilor de queercinee. În vegeta ţia lemnoas ă care îmbrac ă dealurile, întâlnim o serie de arbori ca: cer (Quercus ceris), gârni ţa (Quercus frainetta). Pe versan ţi apar frecvent : gorunul (Quercus policarpa), ulmul (Ulmus glabra), jugastru (Ager campestris). La baza versan ţilor apare şi carpenul (Carpinus batulus). Ca elemente de arboret avem reprezentative ca specii : păducelul (Crategus monogyna), lemnul câinesc (Lugustrum vulgarea), porumbarul (Prunus spinosa), rugul (Rugus hurtus), măce şul (Rosa canina). În zonele de lunc ă, apar z ăvoaie de: plop (Plopus alba) şi salcie (Salix sp.) În culturile agricole, pot fi întâlnite urm ătoarele buruieni: pirul (Cynodon dactylon), mohoru l (Setaria viridis), volvura (Convolvurus arvensis), neghina (Agrostema gycado), alb ăstrelele (Centaurea cianus). În culturile din lunc ă apar: pălămida ( Cirsium arvense), coada calului (Equisetum arvense), trestia comun ă (Phragmites comunis). Sub aspectul faunei, men ţion ăm c ă teritoriul municipiului Craiova apar ţine zonei căpriorului , fazanului şi popând ăului, care au ca domeniu de via ţă pădurile de foioase şi paji ştile din zon ă.
5
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOUL II SCURT ISTORIC
Municipiul Craiova se recomand ă ca o a şezare uman ă multisecular ă, cu origini adânc încrustate în milenara cetate dacic ă Pelendava, vatr ă str ăbun ă de formare şi continuitate a poporului român pe aceste meleaguri. Stipulat ă pentru prima oar ă ca localitate Pelendava, în „Tabula Pentingerian ă” şi sub numele actual în documentul lui Basarab Laiot ă, atestat pe timpul domniei, la 1 iunie 1475, ca fiind stat condus de voievodul Neagoe Basarab, întemeietorul familiei de boieri Craiove şti, Craiova s-a dezvoltat treptat, datorit ă apari ţiei unor structuri social- economice de baz ă, cre şterii demografice şi diviziunii sociale a muncii, expresie a dinamiz ării circula ţiei de produse. Pe de alta parte, cristalizarea raporturilor feudale şi incipien ţa organismului statal, precum şi un raport de situare la interferen ţa unor importante drumuri comerciale şi politico-strategice între Nordul, Sudul, Estul şi Vestul ţă rii, a adus un aport important la formarea şi evolu ţia municipiului de ast ăzi. Originea numelui actual al ora şului este subiectul multor controverse şi plute şte în legend, singurul lucru care se poate spune cu certitudine este c ă numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). Din anul 1582, Craiova apare în toate documentele, ca ora ş. Datorit ă a şez ării sale geografice, la nordul câmpiei Olteniei, pe malurile Jiului, Craiova a între ţinut leg ături istorice privilegiate cu Transilvania, dar şi cu ţă rile de la sudul Dun ării, pân ă la coasta dalmat ă şi Italia. Astfel, condi ţiile naturale de care a beneficiat Craiova ca a şezare, au favorizat permanen ţa vie ţuirii popula ţiei în aceste locuri şi succesiunea civiliza ţiilor: pretracic ă, traco-dacic ă, geto-dacic ă, daco-roman ă, daco-roman ă-bizantin ă şi, mai apoi, româneasc ă. Începând cu secolul al XIV-lea, Craiova s-a dezvoltat gra ţie "banilor", mari demnitari ai Valahiei, ora şul fiind cunoscut ca "Cetatea Banilor" şi devenind, într- un timp relativ scurt, cea de-a doua institu ţie politic ă important ă, dup ă domnie. Cei mai renumi ţi "bani" au fost:Radu cel Mare, la sfar şitul secolului al XV-lea şi Mihai Viteazul, la sfâr şitul secolului al XVI-lea. La sfâr şitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe mo şia puternicilor boieri Craiove şti. De-a lungul vremilor, din rândul familiei Craiove ştilor au fost în ălţaţi în fruntea ţă rii, domnitorii: Neagoe Basarab , Radu de la Afuma ţi, Radu Şerban , Matei Basarab , Constantin Şerban , Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu. Marea B ănie a Olteniei ajunge o institu ţie de prim 6
Statutul Municipiului Craiova
ordin în timpul domniei lui Mihai Viteazul , când dreg ătoria de Mare Ban a fost încredin ţat ă lui Preda Buzescu. În timpul domnitorilor fanario ţi, boierimea craiovean ă î şi manifesta ostilitatea fa ţă de domnitorii impu şi de Poarta Otoman ă. Din aceast ă cauz ă, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea, Marea B ănie cunoa şte un moment de criz ă, datorat, îndeosebi, tentativelor agresive ale turcilor, pentru instaurarea unei domina ţii efective în Ţara Româneasc ă. Marea B ănie ajunge din nou o institu ţie de prim ordin în timpul lui Mihai Viteazu, perioad ă în care ora şul este înfloritor şi „plin tot de bel şug”. Domina ţia austriac ă în Oltenia, în perioada 1718–1739, determin ă o agravare considerabil ă a regimului de obliga ţii economice şi fiscale a produc ătorilor urbani şi rurali, fapt care conduce la o puternic ă mi şcare a haiducilor şi chiar la ac ţiuni de împotrivire a boierilor fa ţă de administra ţia habsburgic ă. Între anii 1770-1771, Cetatea Banilor a îndeplinit şi rolul de capital ă a Ţă rii Române şti. Locuitorii acestei zone a ţă rii au luat parte la toate marile momente ale istoriei na ţionale. La revolu ţia de la 1821, Craiova a jucat un rol important, cu ocazia apelului revolu ţionar lansat de Tudor Vladimirescu pentru ob ţinerea libert ăţ ilor sociale şi na ţionale, prin participarea unui num ăr foarte mare de locuitori ai Doljului. În timpul ocupa ţiei ţariste, Craiova cunoa şte cre şteri economice importante, ce au condus la apari ţia a 595 de pr ăvălii, din care 197 de lemn şi 398 de zid. Ora şul se men ţine ca centru comercial al Olteniei: exporta în Austria şi Turcia cereale, piei, cear ă, animale, seu şi cervis. Cerin ţele mereu crescânde ale exportului, au determinat înfiin ţarea primei societ ăţ i române şti pe ac ţiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dun ăre, la Br ăila. La 1848, în Craiova s-a format guvernul provizoriu revolu ţionar, alc ătuit din: Nicolae B ălcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade R ădulescu şi Costache Romanescu, craiovean. Din punct de vedere cultural, în 1840, în ora ş se deschide prima bibliotec ă public ă, iar Teatrul Na ţional şi Orchestra filarmonica a Olteniei sunt institu ţii culturale reprezentative ale ora şului, începând cu anul 1850. În 1854, este introdus iluminatul public, iar între anii 1888 şi 1891, Şcoala de Art ă şi Me şte şuguri din Craiova contribuie la formarea marelui artist sculptor, Constantin Brancu şi. Războiul de Independen ţă din 1877-1878 a chemat sub arme foarte mul ţi tineri din popula ţia acestei zone, direct implicat ă teritorial prin localit ăţ ile sale de
7
Statutul Municipiului Craiova
la Dun ăre: Calafatul şi Poiana Mare, unde a func ţionat şi Comandamentul Trupelor Române. Perioada urm ătoare r ăzboiului de independen ţă a fost o epoc ă de progres din punct de vedere economic şi cultural, astfel c ă, la sfâr şitul secolului al XlX-lea, în ora şul Craiova, cu cca. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici şi ateliere de produse chimice, ma şini agricole, arte grafice, t ăbăcării, textile, materiale de construc ţii, etc. În anul 1910, popula ţia Craiovei însuma 51.400 locuitori şi era al doilea ora ş al României, dup ă Bucure şti. În timpul primului r ăzboi mondial, popula ţia Doljului a opus o dârz ă rezisten ţă ocupantului, zeci de mii de osta şi olteni, jertfindu-şi via ţa pentru realizarea României Mari. Perioada interbelic ă se caracterizeaz ă printr-o activitate economic ă preponderent agrar ă, procesul de industrializare fiind lent şi unilateral, marii proprietari funciari din zon ă, investindu-şi capitalurile în palate monumentale, institu ţii comerciale şi b ănci. Astfel, ora şul înainteaz ă cu pa şi prea mici pe calea industrializ ării, în raport cu alte zone urbane ale ţă rii. Marii mo şieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din desp ăgubirile de la împropriet ărirea ţă ranilor, î şi vor investi fondurile în b ănci şi institu ţii comerciale, în ac ţiuni neproductive. Num ărul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia ora şului, lipsit ă de marea produc ţie de fabric ă, este ponderea însemnat ă pe care o ocupa munca la domiciliu. Dup ă al doilea razboi mondial, în Dolj se dezvolta industria constructoare de ma şini şi utilaje, industria chimic ă, industria alimentar ă, u şoar ă şi a materialelor de construc ţii, industria electrotehnic ă, extractiv ă şi energetic ă, precum şi industria aeronautic ă. Craiova a fost, în evul mediu, şi un centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a for ţelor militare şi ţinut de declan şare a ac ţiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste, pus la dispozi ţia Marelui Ban, compus din for ţa militar ă a ţă ranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dreg ători ai B ăniei, din ţă ranii liberi şi din mercenari. Odat ă cu formarea statului na ţional modern România, prin reglement ările adoptate începând cu anul 1864, în timpul domnitorului Alexandru Iona Cuza, ca şi capital ă de jude ţ, Craiova ad ăposte şte toate sediile institu ţiilor publice, cât şi a institu ţiilor de interes public privind organizarea societ ăţ ii în toate domeniile de activitate. Începând cu aceast ă pertioad ă, sunt construite edificii reprezentative ce ad ăposteau institu ţiile publice şi cele de interes public: Palatul Prefecturii, Palatul 8
Statutul Municipiului Craiova
de Justi ţie, Prim ăria, a şez ăminte spitalice şti, de înv ăţă mânt, de cultur ă, b ănci şi altele. Tr ăsătura caracteristic ă a ora şului Craiova, în primele dou ă decenii ale secolului al XIX-lea, a fost dat ă de înflorirea economic ă, urbanist-edilitar ă, de multiplicarea preocup ărilor locuitorilor s ăi în ramurile me şte şugurilor, comer ţului, serviciilor publice şi de micile fabrici care s-au dezvoltat (de produse chimice, utilaje agricole, materiale de construc ţii, de textile etc). Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaz ă ca un nod comercial, administrativ şi cultural, de prim rang. Începând cu anii 1960, ora şul Craiova devine un puternic centru industrial; se dezvolt ă industria constructoare de ma şini şi utilaje, de avioane, industria chimic ă, alimentar ă, u şoar ă, a materialelor de construc ţii, industria electrotehnic ă, industria extractiv ă şi cea energetic ă, opt ani mai târziu, ora şul fiind declarat municipiu prin Legea nr.2/1968 şi devine unul din cele cinci mari ora şe ale ţă rii.
9
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL IIIIIIIIII SUPRAFA ŢA MUNICIPIULUI.NOMENCLATORUL STRADALSTRADAL.ATRIBUIREA/SCHIMBAREA.ATRIBUIREA/SCHIMBAREA DE DENUMIRI
Municipiul Craiova se întinde pe o suprafa ţă de 8196 ha, din care 6988 ha în intravilan. Re ţeaua stradal ă a municipiului Craiova se prezint ă dup ă cum urmeaz ă: Trama stradal ă de categoria I-a este cea mai reprezentativ ă la nivelul municipiului Craiova, aceasta incluzând în structura sa principalele bulevarde, cu 6 benzi de circula ţie, peste care se suprapun trasee ale transportului urban în comun, precum şi sectoare ale drumurilor publice europene şi na ţionale. Acestea asigur ă fluxul major, de transit, la nivelul municipiului şi cunosc, totodat ă, şi cele mai mari valori ale traficului rutier .
Nr. Lungimea Denumire strada Sector crt. (km)
1 Calea Bucure şti Str. Tehnicii – B-dul N. Titulescu 3,610
2 B-dul N. Titulescu Calea Bucure şti – Str. Pa şcani 1,500
3 Calea Severinului Str. Pa şcani – B-dul Dacia 1,610
4 Str. Decebal Str.Caracal– Pasaj denivelat Electroputere 1,660
5 B-dul I. Antonescu Str. N. Romanescu – B-dul Ştirbei Vod ă 1,610
6 Str. Caracal Intrare ora ş – Str. Anul 1848 5,300
Str. Caracal Str. Anul 1848 – B-dul Gh. Chi ţu 7 0,500 (str ăpungere)
B-dul Gh. Chi ţu Str. Fra ţii Gole şti (str ăpungere) – B-dul I. 8 1,000 Antonescu
9 Str. Romanescu PECO Romane şti – B-dul I. Antonescu 1,500
10
Statutul Municipiului Craiova
10 Calea Bucure şti Aroport Craiova – Str. Tehnicii 5,200
11 Str. Tabaci Str. Unirii – B-dul I. Antonescu 0,300
B-dul I. Antonescu 12 B-dul Ştirbei Vod ă – Str. Glogoveanu 0,850 (str ăpungere)
13 Str. Iancu Jianu Str. Glogoveanu – B-dul N. Titulescu 0,500
Str. Iancu Jianu 14 B-dul N. Titulescu – Str. Amaradia 0,210 (str ăpungere)
Str. Fra ţii Gole şti Calea Bucure şti – Str. Caracal – str- Gh. 15 1,250 (str ăpungere) Ghi ţu
Total 26,600 Toate str ăzile din categoria I-a sunt acoperite cu îmbr ăcămin ţi definitive din asfalt sau beton de ciment rutier. Trama stradal ă de categoria a II-a, are rol de leg ătur ă şi de transfer a fluxului de circula ţie spre cartierele reziden ţiale, zonele func ţionale ale municipiului sau realizeaz ă leg ătura cu drumurile jude ţene ce transfer ă fluxul spre zona periurban ă. Aceasta are 4 benzi de circula ţie şi se compune din urm ătoarele str ăzi şi bulevarde:
Nr. Lungimea Denumire strada Sector crt. (km)
Pasaj denivelat Electroputere–Calea 1 B-dul Dacia 6,960 Severinului (PECO)
2 Str. Tineretului Calea Severinului – B-dul Dacia 1,240
3 Str. Oltenia Str. Tineretului – Str. G. Enescu 2,050
4 Str. G. Enescu Str. Tineretului – Str. Amaradia 1,300
5 Str. Amaradia Str. I. Jianu – B-dul Dacia 1,100
6 Str. Brestei Str. Râului – Str. Pelendava 1,150
11
Statutul Municipiului Craiova
7 Str. Pelendava Str. Brestei – Str. Severinului (PECO) 1,150
8 Str. Glogoveanu Str. Râului – Str. I. Jianu 1,530
9 Str. Râului Str. Brestei – Str. Potelu (str ăpungere) 4,600
10 B-dul Ştirbei Vod ă B-dul I. Antonescu – Str. Bucov ăţ (DJ 552) 1,900
Str. Brazda lui B-dul Dacia – Str. Amaradia 11 1,400 Novac
12 Str. N. Iorga Str. Fra ţii Gole şti – Str. V. Alexandri 1,300
13 Str. H. Coand ă Str. Caracal – Calea Bucure şti 1,450
14 Str. Tr. Lalescu Calea Bucure şti – B-dul Dacia 1,000
15 Str. V. Alexandri Str. Tr. Lalescu – B-dul Carol I 1,850
16 Str. Şerban Vod ă B-dul Carol I – Str. Brazda lui Novac 0,550
17 Str. Fra ţii Gole şti Calea Bucureşti – DN 65 (intravilan) 3,200
18 B-dul Carol I B-dul Dacia – Str. Fra ţii Gole şti 0,380
19 Str. Mesteac ăn Str. Caracal – B-dul I. Antonescu 1,000
Strad ă spate parc 20 Str. Caracal – str. Râului (str. Potelu) 2,850 Romanescu
Strad ă spate cartier Ocolitoare Sud – Str. Râului (continuare Str 21 2,700 Romane şti Popoveni)
Ocolitoare Sud Str. Caracal (prelungire Str. Decebal) – Str. 22 - Brestei
23 Ocolitoare Nord DN 6 – DN 65 (drum Fabrica de Avioane) -
24 Str. Maria T ănase Str. Glogoveanu – B-dul N. Titulescu 0,530
Str. Maria T ănase 25 Str. Glogoveanu – Str. Râului 0,450 (str ăpungere)
12
Statutul Municipiului Craiova
Str. Brestei – 26 Calea Bucure şti – B-dul Gh. Chi ţu 1,850 Bibescu - Doja
27 Str. Tabaci B-dul I. Antonescu – Str. Râului 0,500
28 Str. Popoveni Str. Romanescu – Str. Râului 0,800
29 DN 56 PECO Romane şti – Traseu tranzit 0,800
30 DN 55 PECO Romane şti – Ocolitoare Sud 1,500
31 Traseu inelar La sud de SC DAEWOO SA 5,500
32 Traseu median Str. Bariera Vâlcii – Ocolitoare Nord 3,100
33 Traseu secant Platforma NV Cernele – Ocolitoare Nord 1,700
34 Str. Bariera Vâlcii Ocolitoare Nord 1,750
35 Pasaj Meline şti Bariera Vâlcii 1,900
36 Pasaj Meline şti Ocolitoare Nord 1,550
Total 73,66
Toate str ăzile din categoria a II-a sunt acoperite cu îmbr ăcămin ţi definitive din asfalt sau beton de ciment rutier. Unele din str ăzile ce sunt catalogate ca fiind de categoria I-a sau a-II-a, au lăţ imi variabile pe aliniamentul lor, acestea (sectoarele mai înguste) intrând, totodat ă, şi la categoria a III-a: Calea Bucure şti, Calea Severinului, str. Caracal, str. Fra ţii Gole şti, str. G. Enescu, str. Tabaci, str. Amaradiei etc. Trama stradal ă de categoria a III-a (161,13 km lungime) are rol de leg ătur ă şi de transfer a fluxului de circula ţie spre cartierele reziden ţiale şi cele cu rol de „loc central”, spre unit ăţ ile economice de produc ţie, cele mai reprezentative str ăzi fiind: str. Unirii, str. Brestei, str. Mircea cel B ătrân, str. A. I. Cuza, str. Împ ăratul Traian, str. Macedonski, str. S. B ărnu ţiu, str. M. Basarab, str. Gh. Bibescu, str. Brându şa, str. Mesteac ănului, str. Ştefan cel Mare, str. Brazda lui Novac, etc. Acestea dispun de dou ă benzi de circula ţie şi au o l ăţ ime a p ărţii carosabile, cuprins ă între 7,0-11,0 m, cu îmbr ăcămin ţi definitive (asfalt, beton de ciment rutier) sau provizorii. Îmbr ăcămin ţile definitive sunt prezente pe str ăzile pe care se desf ăş oar ă re ţeaua de
13
Statutul Municipiului Craiova
transport în comun, iar cea provizorie (piatr ă cubic ă, piatr ă de râu, balast) se întâlne şte pe str ăzile periferice. Începând din anul 1990, principalele artere ale municipiului Craiova au început s ă intre într-un vast proces de modernizare, renun ţându-se la tehnologia cu beton de ciment rutier şi folosindu-se mixturi asfaltice, gata preparate în sta ţii de asfalt, cu utilaje şi echipamente modernizate. Atribuirea sau schimbarea de denumiri, de str ăzi, pie ţe, obiective de interes public, în conformitate cu prevedrile Ordonan ţei Guvernului nr.63/2002, se face de către Consiliul Local prin hot ărâre, cu avizul obligatoriu al Comisiei Jude ţene de atribuire de denumiri a jude ţului Dolj. Structura urban ă este rezultatul evolu ţiei în timp a dezvolt ării ora şului, având o configura ţie relativ clar ă. În centrul aglomer ării urbane se afl ă Centrul Istoric, acesta marcheaz ă, printr-o continuitate fireasc ă între evolu ţia istoric ă şi cea contemporan ă, iar din punct de vedere al organiz ării în jurul acestuia, graviteaz ă, ca “subsisteme urbane”, celelalte cartiere. Acestea prezint ă caracteristici distincte atât func ţional, cât şi plastic, totodat ă, integrându-se cu o textur ă urban ă, relativ unitar ă Atribuirea de denumiri str ăzilor nou conturate în ţesutul urban al municipiului, a constituit o necesitate, ca rezultat al dezvolt ării şi extinderii acestuia. Rolul principal în închegarea şi organizarea aglomer ării urbane, îl de ţine re ţeaua arterelor de circula ţie, cuprinse în Nomenclatorul Str ăzilor Municipiului Craiova, în num ăr de 824, ce pornesc din punctul central – kilometrul zero, spre celelalte cartiere, conectându-se la extremit ăţ ile teritoriului intravilan al muncipiului, cu re ţeaua rutier ă interurban ă. Re ţeaua stradal ă a municipiului Craiova are un num ăr de artere de circula ţie, din care: 9 bulevarde, 598 str ăzi, 4 c ăi, 2 pie ţe, 2 şosele, 2 prelungiri, 202 alei, conform nomenclatorului stradal care reprezint ă anexa nr.1 la prezentul statut. Începând cu anul 2002, au fost atribuite un num ăr de 40 de denumiri de str ăzi, şi au fost schimbate un num ăr de 3.
14
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOUL IIVVVV POPULA ŢIA MUNICIPIULUI
La 1 iulie 2010, popula ţia municipiului Craiova a fost de 298740 locuitori, din care 142255 b ărba ţi (47,6%) şi 156485 femei (52,4%), ca urmare, densitatea popula ţiei a ajuns la 3669, 6 locuitori/km 2, în anul 2010. Conform statisticilor, pe lâng ă cet ăţ eni craioveni, municipiul are un num ăr de 46 000 de cet ăţ eni cu vize de re şedin ţă , 34 000 de studen ţi, veni ţi pentru a continua studiile la centrul universitar din Craiova, precum şi al ţi 22 000 de cet ăţ eni, fie cet ăţ eni str ăini, fie din alte localit ăţ i ale ţă rii, care locuiesc în Craiova, dar nu au domiciliul stabil în re şedin ţa jude ţului Dolj. Conform datelor recens ământului din martie 2002, din totalul popula ţiei, 1,5% sunt de etnie rrom ă, iar 1% sunt de alte na ţionalit ăţ i. Sub aspect confesional, conform acelora şi surse, popula ţia este majoritar ortodox ă (97,9%), existând îns ă şi o mic ă, dar veche comunitate romano-catolic ă (0,4%). La aceştia se adaug ă adventi ştii (0,3%), cre ştinii dup ă evanghelie (0,2%), penticostalii (0,2%) şi greco-catolici i (0,1%). Craiova are, de asemenea, cel mai mare cartier din ţar ă, din punct de vedere al num ărului de locuitori (exceptând cartierele Bucure ştiului), cartierul Craiovi ţa Nou ǎ, care num ǎra 107997 locuitori, la recens ǎmântul din 2002. Evolu ţia popula ţiei municipiului Craiova a pus în eviden ţă dublarea acesteia în ultimele decenii, pe întregul interval alternând perioade de evolu ţie, chiar pân ă în anul 2000 şi involu ţie, mai ales în ultimii ani. Num ărul mediu al salaria ţilor , a sc ăzut continuu din anul 2000, pân ă în anul 2006, când a început s ă creasc ă u şor. Ponderea cea mai mare o au salaria ţii din industrie (26,8%), urma ţi de cei din comer ţ (23,5%), s ănătate (9,9%), înv ăţă mânt (8,3%), construc ţii (6,9%), transport şi depozitare (5,9%). Pe pia ţa muncii, ac ţiunile întreprinse continu ă s ă aib ă ca principal obiectiv, cre şterea gradului de ocupare a popula ţiei active. M ăsurile ce urmeaz ă a fi întreprinse vor viza stimularea creerii de noi locuri de munc ă, în condi ţiile continu ării proceselor de privatizare şi restructurare, astfel încât fenomenul şomaj să scad ă continuu.
15
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOUL V RERERE ŞEDIN ŢA DE JUDE Ţ. ZONA METROPOLITAN Ă
Potrivit prevederilor Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional, Sec ţiunea a IV-a-Reteaua de localit ăţ i, municipiul Craiova este localitate de rangul I – municipiu de importan ţă na ţional ă, cu influen ţă poten ţial ă, la nivel european, re şedin ţa jude ţului Dolj. Totodat ă, municipiul Craiova face parte din polii de cre ştere la nivel na ţional.
5.1.Zona Metropolitan ă Craiova
Potrivit Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.297/2008 s-a aprobat înfiin ţarea Asocia ţiei de Dezvoltare Intercomunitar ă ,,Zona Metropolitan ă Craiova”, în conformitate cu prevederile Legii administra ţiei publice locale nr.215/2001, republicat ă, Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional, Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi ale Ordona ţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asocia ţii şi funda ţii. Astfel, municipiul Craiova s-a asociat cu cinci unit ăţ i administrative din zona sa de influen ţă : comunele Mischii, Breasta, Gherce şti, Şimnicu de Sus şi Piele şti. Ulterior, acestor comune li s-au al ăturat şi comunele: Prede şti, Teasc, Murga şi şi Ple şoi. Zona Metropolitan ă Craiova are o populatie de 316.730 locuitori şi se întinde pe o suprafa ţă de 41.920 ha, reprezentând 5,6% din suprafa ţa jude ţului Dolj. Asocia ţia de Dezvoltare Zona Metropolitan ă Craiova are ca priorit ăţ i: - dezvoltarea durabil ă şi economic ă a întregii zone metropolitane şi a tuturor unit ăţ ilor administrativ-teritoriale care compun Asocia ţia; - accesarea în parteneriat a diverselor surse de finan ţare interna ţional ă, respectiv a fondurilor nerambursabile alocate în cadrul Programelor Opera ţionale Regionale şi Sectoriale, în cadrul c ărora, administra ţiile publice locale, respectiv asocierile între acestea sunt eligibile ca şi solicitan ţi ai finan ţă rii nerambursabile; - elaborarea şi implementarea de strategii şi programe de dezvoltare integrat ă a Zonei Metropolitane Craiova;
16
Statutul Municipiului Craiova
5.2. Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Cre ştere Craiova
Prin Hot ărârea Guvernului nr.998/2008, municipiul Craiova a fost desemnat pol na ţional de cre ştere în regiunea Oltenia. Planul integrat de dezvoltare al Polului de cre ştere Craiova a fost aprobat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.537/2009, fiind structurat pe şase obiective strategice: 1. Cre şterea accesibilit ăţ ii înspre şi dinspre Polul de cre ştere Craiova; 2. Cre şterea competitivit ăţ ii economice pe termen lung şi sprijin pentru dezvoltarea mediului de afaceri al Polului de cre ştere Craiova; 3. Dezvoltarea poten ţialului economic pe axa Est–Vest a polului de cre ştere Craiova, prin reabilitarea infrastructurii de transport public în comun; 4. Asigurarea unor servicii publice de calitate în Zona Metropolitan ă Craiova, prin extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap ă, canalizare, colectarea, reciclarea şi depozitarea de şeurilor şi iluminat public; 5. Cre şterea atractivit ăţ ii polului de cre ştere Craiova, prin valorificarea poten ţialului natural şi turistic al acestuia şi prin conservarea şi promovarea identit ăţ ii locale şi a mo ştenirii sale cultural-istorice; 6. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii locuitorilor polului de cre ştere Craiova, prin asigurarea unor servicii educa ţionale, sociale şi de s ănătate, la standarde europene.
17
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL VI AUTORIT ĂŢ ILE ADMINISTRA ŢIEI PUBLICE LOCALE
Administra ţia public ă în municipiul Craiova, se realizeaz ă prin autorit ăţ ile administra ţiei publice locale, alese în condi ţiile Legii alegerilor locale nr.67/2004, modificat ă şi completat ă: primarul şi consiliul local, cu sediul în str. A.I. Cuza, nr. 7, Craiova. Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Craiova, func ţioneaz ă atât în sediul principal, din str. A.I.Cuza nr.7, cât şi în sediile secundare, din str. A.I.Cuza nr. 1, str. Mitropolit Firmillian nr. 14, cart. Craiovi ţa Nou ă, bl. 65A, parter şi str. Eusta ţiu Stoenescu, bl. T8, parter. Consiliul Local al Municipiului Craiova, ca organ deliberativ este format din 27 de consilieri, ale şi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, are ini ţitiv ă şi hot ărăş te în toate problemele de interes local, cu excep ţia celor date prin lege în competen ţa altor autorit ăţ i publice, locale sau centrale. Componen ţa autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale şi apartenen ţa politic ă a acestora, la data aprob ării prezentului statut, este prev ăzut ă în anexa nr.2. Principalele atribu ţii ale Consiliului Local al Municipiului Craiova sunt, potrivit prevederilor Legii nr.215/2001, republicată, privind administra ţia public ă local ă, urm ătoarele: a) atribu ţii privind organizarea şi func ţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institu ţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societ ăţ ilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribu ţii privind dezvoltarea economico-social ă şi de mediu a comunei, ora şului sau municipiului; c) atribu ţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, ora şului sau municipiului; d) atribu ţii privind gestionarea serviciilor furnizate c ătre cet ăţ eni; e) atribu ţii privind cooperarea interinstitu ţional ă pe plan intern şi extern. Consiliului Local al Municipiului Craiova î şi desf ăş oar ă activitatea în baza legii şi a Regulamentului de Organizare şi func ţionare, prev ăzut în anexa nr.3, atât în şedin ţe, cât şi în cadrul comisiilor de specialitate, constituite dup ă cum urmeaz ă: 1. Comisia buget-finan ţe, studii, prognoze şi administrarea domeniului; 2. Comisia de urbanism, protec ţia mediului şi conservarea monumentelor; 3. Comisia pentru servicii publice, liber ă ini ţiativ ă şi rela ţii interna ţionale; 4. Comisia pentru înv ăţă mânt, cultur ă, s ănătate, culte, tineret şi sport; 18
Statutul Municipiului Craiova
5. Comisia juridic ă, administra ţie public ă, ordine public ă şi drepturi cet ăţ ene şti. Sediul Consiliului Local al Municipiului Craiova se afl ă pe str. A.I. Cuza, nr. 7, telefon: 0251416235, adresa web: www.primariacraiova.ro, iar întrunirile pe comisii şi lucr ările de şedin ţă se desf ăş oar ă în S ălile „Nicolae Romanescu” şi „Gheorghe Chi ţu”, respectiv Sala Mare de şedin ţe a Prim ăriei Municipiului Craiova. Primarul Municipiului Craiova este şeful administra ţiei publice locale şi al aparatului de specialitate, pe care-l conduce şi-l coordoneaz ă. Primarul r ăspunde de buna func ţionare a administra ţiei publice locale şi reprezint ă municipiul în rela ţiile cu alte autorit ăţ i publice, cu persoane fizice sau juridice, române sau str ăine, precum şi în justi ţie. Primarul îndepline şte atribu ţii prev ăzute de lege sau încredin ţate de consiliul local, dup ă cum urmeaz ă: a) în calitate de reprezentant al statului, primarul îndeplineste func ţia de ofi ţer de stare civil ă şi de autoritate tutelar ă şi asigur ă func ţionarea serviciilor publice locale de profil, atribu ţii privind organizarea şi desf ăş urarea alegerilor, referendumului şi a recens ământului. b) atribu ţii referitoare la rela ţia cu consiliul local; c) atribu ţii referitoare la bugetul local; d) atribu ţii privind serviciile publice asigurate cet ăţ enilor; e) alte atribu ţii stabilite prin lege. Pentru îndeplinirea atribu ţiilor sale, primarul este ajutat de doi viceprimari, ale şi în condi ţiile Legii nr.215/2001, republicat ă. Viceprimarul este ales cu votul majorit ăţ ii consilierilor locali în func ţie, din rândul membrilor acestuia. Viceprimarii sunt înlocuitorii de drept ai primarului. Schimbarea din func ţie a viceprimarului se face de c ătre consiliul local, prin hot ărâre adoptat ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor, la popunerea primarului sau a unei treimi (1/3) din num ărul consilierilor în func ţie. Primarul este sprijinit în ducerea la îndeplinire a atribu ţiilor sale, de secretar şi aparatul de specialitate. Secretarul Municipiului Craiova este func ţionar public de conducere, care asigur ă respectarea legalit ăţ ii de c ătre autorit ăţ ile administra ţiei publice locale, îndeplinirea atribu ţiilor prev ăzute de lege sau încredin ţate de consiliul local şi/sau primar. Primarul, viceprimarii, secretarul şi aparatul de specialitate al primarului, constituie Prim ăria Municipiului Craiova, structur ă func ţional ă, cu activitate
19
Statutul Municipiului Craiova
permanent ă, care duce la îndeplinire hot ărârile consiliului local şi dispozi ţiile primarului, solu ţionând problemele curente ale colectivit ăţ ii locale.
20
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL VII ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI
În conformitate cu prevederile legale, fiecare ora ş trebuie s ă aib ă o stem ă care s ă simbolizeze, într-o form ă concentrat ă, tradi ţiile istorice şi specificul cultural şi social al fiec ărui ora ş. La aprobarea stemei municipiului Craiova, s-a ţinut cont de prevederile ştiintei armoarilor (blason) sau heraldica în a se alege ornamentele stemei ora şului. Între 1928 şi 1936 s-au elaborat stemele municipale şi or ăş ene şti, inclusiv cea a ora şului Craiova, care a fost încadrat ă într-un scut f ără parti ţii. Prin Decretul nr.2394/02.08.1930, ap ărut în Monitorul Oficial nr. 171/02.08.1930, s-a aprobat stema ora şului Craiova, având urm ătoarele caracteristici: „Pe scut albastru, Sfântul Dumitru îmbr ăcat în ro şu, cu mantia fluturând ă de argint nimbat de aur, c ălare pe un cal de argint ridicat spre stânga, str ăpungând cu o lancie tot de argint un rege p ăgân, de aur c ăzut între picioarele calului. Scutul timbrat de o coroan ă mural ă cu şapte turnuri din care iese o acvil ă cruciat ă neagr ă.” Astfel, ca suport s-a ales scutul compus, acoperit de mai multe smal ţuri heraldice şi, prin urmare, are mai multe parti ţiuni. În acest sens, s-a folosit scutul triunghiular (Dreieckige Schild ), având dou ă col ţuri în sus şi al treilea, prelungit în partea de jos. Ca smal ţuri, s-au folosit cele heraldice: aurul care înseamn ă m ăre ţie, for ţă , putere şi cur ăţ enie, argintul care simbolizeaz ă inocen ţă, candoare, devotament, corectitudine şi albastrul, care reprezint ă simbolul blânde ţii, frumuse ţii şi a bunei credin ţe. Pe stem ă se afl ă figuri de la om şi figuri luate din lumea animal ă: Sfântul Dumitru, îmbr ăcat în ro şu cu o lancie de argint este c ălare pe cal de argint; Calul este în pozi ţia „cal cabrat” pe picioarele din spate, figurat din argint; Calul este o figur ă heraldic ă care simbolizeaz ă curajul şi se a şeaz ă întotdeauna din profil. 21
Statutul Municipiului Craiova
Sfântul Dumitru, protectorul ora şului, este figurat str ăpungând cu o lancie de argint un rege p ăgân, simbolizând protec ţia divin ă asupra ora şului. Stemele ora şului au, de obicei, deasupra, o coroan ă mural ă. Scutul este timbrat cu o coroan ă mural ă, conform stemelor ora şelor provenite din evul mediu, când au fost sculptate pe frontonul prim ăriilor, gravate pe ştampile şi pictate pe steaguri. Astfel, ora şele de prim ordin, au ca semn distinctiv timbrul scutului, o coroan ă mural ă cu 7 creneluri, ca cre ştet, un vultur. Aceste figuri au fost destinate a face cunoscut rangul ce ocupau ora şele în ierarhie. Vulturul, în steme şi devize, se ia ca simbol al puterii şi maiest ăţ ii şi este o figur ă din lumea p ăsărilor, ţinânt în cioc o cruce. Crucea este o figur ă care îşi are locul printre piesele onorabile, varietatea crucilor fiind foarte mare. Ca tipologie, crucea se încadreaz ă în tipul „ La croix de la pasion”, (crucea p ătimirii) nume ce se d ă crucii latine pentru c ă este o imita ţie a aceleia care a fost construit ă pentru r ăstignirea lui Isus. Stema municipiului Craiova este prev ăzut ă în anexa nr.4 la prezentul statut.
22
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL VIII ÎNVÎNVÎNV ĂŢĂ MÂNT, CULTURA, S ĂNNNĂTATEA, ASISTEN ŢA SOCIAL Ă
Cele mai reprezentative institu ţii publice din municipiul Craiova, în func ţie de domeniul de activitate, sunt:
8.1.Înv ăţă mânt În urma reorganiz ării, la nivelul municipiului Craiova, la finele anului 2010 func ţionau 66 unit ăţ i cu personalitate juridic ă, finan ţate de la bugetul local, din care: 21 gr ădini ţe,18 şcoli gimnaziale şi 27 unit ăţ i de nivel liceal. La începutul anului de înv ăţă mânt 2010/2011, popula ţia şcolar ă s-a cifrat, în municipiul Craiova, la 83307 copii, elevi şi studen ţi care frecventau o form ă de înv ăţă mânt organizat ă. Tendin ţa general ă a evolu ţiei popula ţiei şcolare, la nivelul municipiului Craiova, a fost de sc ădere, în perioada de dup ă 1990, coroborat ă, îndeosebi, în ultimul deceniu, cu manifestarea unor fenomene demografice, precum sc ăderea natalit ăţ ii şi accentuarea procesului de îmb ătrânire demografic ă. În înv ăţă mântul superior, în anul universitar 2010/2011, func ţioneaz ă 24 facult ăţ i în care au fost înscri şi 29956 studen ţi, cu 5711 mai pu ţini decât în anul 2009/2010. În ceea ce prive şte personalul didactic, în înv ăţă mântul de toate gradele î şi desf ăş oar ă activitatea instructiv – educativ ă, un num ăr de 4833 cadre didactice. La începutul anului şcolar 2010-2011, la nivelul municipiului Craiova au fost cuprin şi într-una din formele de înv ăţă mânt existente, 49220 elevi şi pre şcolari, din care 41413 elevi şi 7807 pre şcolari. Finan ţate de Consiliul Jude ţean, func ţioneaz ă 4 şcoli speciale, din care 2 şcoli cu clasele I-VIII, 1 şcoal ă de art ă şi meserii, licee/grupuri şcolare 1 şi Centrul Jude ţean de Resurse şi Asisten ţă Educa ţional ă Dolj, inclusiv Centrul Jude ţean de Asisten ţă Psihopedagogic ă . Ca unit ăţ i conexe, func ţioneaz ă: Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor Craiova şi Clubul Sportiv Şcolar Craiova, finan ţate din bugetul Ministerului Educa ţiei. Din rândul unit ăţ ilor de nivel licean, reprezentative în municipiul Craiova, sunt:
23
Statutul Municipiului Craiova
Colegiul Na ţional “Carol I”, este ca vechime, a doua şcoal ă de grad mediu din Principate. A fost ctitorit la 20 mai 1826, de doi din fo ştii elevi ai lui Ion Heliade R ădulescu la şcoala "Sf. Sava" din Bucure şti. În mai 2001, Colegiul a aniversat frumoasa vârst ă de 175 ani. Colegiul craiovean a fost prezent prin profesorii şi fo ştii s ăi elevi la marile evenimente ale istoriei na ţionale: Revolu ţia de la 1848, Unirea Principatelor, realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918, primul război mondial, al doilea r ăzboi mondial. Din rândul fo ştilor elevi, un num ăr de 50 fac parte, datorit ă valorii activit ăţ ii ştiin ţifice, din rândul membrilor Academiei Române. Colegiul Na ţional "Fra ţii Buze şti" a fost fondat în anul 1882 şi este unul dintre cele mai reprezentative licee române şti. La 9 ianuarie 1910, acestei institu ţii i s-a dat numele patronilor s ăi spirituali, fra ţii Preda, Radu şi Stroe Buzescu, diploma ţi şi generali fideli armatei lui Mihai Viteazul, primul principe care a unit, în anul 1600, cele trei principate române şti: Valahia, Moldova şi Transilvania. Colegiul Na ţional "Fra ţii Buze şti" este afiliat la U.N.E.S.C.O. Colegiul Na ţional ”Elena Cuza ”, fondat în anul 1833, este o şcoal ă de tradi ţie în regiunea Oltenia, se întinde pe o suprafa ţă de 10300 mp, fiind format ă din 4 cl ădiri, cu un num ăr de 72 s ăli de clas ă moderne. Colegiul beneficiaz ă de o sal ă de festivit ăţ i de 300 locuri, de o bibliotec ă cu 38680 volume şi o sal ă de lectur ă. La nivel universitar, prin Legea nr.138/1947, s-a aprobat înfiin ţarea Universit ăţ ii din Craiova, fiind, în ordine istoric ă, cea de-a cincea universitate din România. Primele institu ţii de înv ăţă mânt universitar în Craiova, întemeiate dup ă promulgarea Legii din 1947, au fost: Facultatea de Agronomie (1947), Institutul Agronomic "Tudor Vladimirescu" (1948), Institutul de Ma şini şi Aparate Electrice (1951), Gr ădina Botanic ă (1953), Institutul Pedagogic de 3 ani (1959) cu sec ţiile: Filologie, Chimie, Ştiin ţe Naturale şi Agricole, Matematic ă-Fizic ă, devenind, în anul 1960, facult ăţ i, Facultatea de Istorie-Geografie (1961), Sta ţiunea Didactic ă "Banu M ărăcine" (1965) cu o suprafa ţă de 1590 ha. Prin Hot ărârea Consiliului de Mini ştri nr.894/27 august 1965 sunt reunite într-o singur ă conducere administrativ ă toate institu ţiile de înv ăţă mânt universitar sub denumirea ini ţial ă. În 1970, s-a înfiin ţat Facultatea de Medicin ă, care a devenit, începând cu anul universitar 1997-1998, Universitatea de Medicin ă şi Farmacie; în anul 1977, s-a înfiin ţat Facultatea de Mecanic ă, în anul 1991, Facultatea de Drept, în anul 1992, Facultatea de Teologie, iar în anul 1995, Facultatea de Educa ţie Fizic ă şi Sport . 24
Statutul Municipiului Craiova
Prin Hot ărârea Guvernului nr.94/2000 , s-au înfiin ţat Facultatea de Litere şi Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, prin reorganizarea Facult ăţ ii de Litere şi Istorie, precum şi Facultatea de Chimie şi Facultatea de Fizic ă, prin reorganizarea Facult ăţ ii de Ştiin ţe, Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice din Drobeta-Turnu Severin (2000). În conformitate cu Legea nr.287/2004 cu privire la Consor ţiile Universitare, Universitatea "Gheorghe Anghel" din Drobeta-Turnu Severin a fost preluat ă, prin absorb ţie, de Universitatea din Craiova şi a luat fiin ţă Centrul Universitar din Drobeta-Turnu Severin, integrat Universit ăţ ii din Craiova. Prin Hot ărârea Guvernului. nr.2155/2004, Universitatea din Craiova a preluat, prin absorb ţie, Sta ţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol ă Caracal, jude ţul Olt, cu o suprafa ţă de 2597 ha, iar prin Hot ărârea Guvernului. nr.1527/2009, a fost preluat ă şi Sta ţiunea de Cercetare şi Produc ţie Pomicol ă Vâlcea, cu o suprafa ţă de 148,24 ha. Universitatea de Medicin ă şi Farmacie din Craiova , s-a desprins prin Legea nr.119/1998 de Universitatea din Craiova, devenind astfel a doua institu ţie de înv ăţă mânt public superior, reprezentativ ă pentru municipiul Craiova. Prin facult ăţ ile şi specializ ările sale de studii de licen ţă , masterat şi doctorat, este o institu ţie academic ă, în care componenta educa ţional ă este preponderent ă, dar în care cercetarea ştiin ţific ă trebuie s ă câ ştige în dimensiuni şi în substan ţă , existând perspectiva cert ă de echilibrare a celor dou ă component, pe termen mediu . În cadrul structurii Universit ăţ ii de Medicin ă şi Farmacie din Craiova func ţioneaz ă 4 facult ăţ i:Facultatea de Medicin ă, Facultatea de Medicin ă Dentar ă, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Moa şe şi Asisten ţă Medical ă. În municipiul Craiova, exist ă şi o filial ă a Universit ăţ ii “Spiru Haret” Bucure şti, func ţionând dou ă facult ăţ i: Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova şi Facultatea de Drept. Tot la nivel universitar, prin Hotărârea Guvernului României nr.749/2009, a fost înfiin ţat ă Universitatea “Mihai Viteazu”, fiind structurat ă pe urm ătoarele specializ ări: management, contabilitate şi informatică de gestiune, finan ţe şi b ănci, administrarea afacerilor, drept, limba şi literatura modern ă (englez ă, francez ă).
8.2.Cultura
Municipiul Craiova reprezint ă polul complex al unei regiuni cu o cultur ă material ă şi spiritual ă intrat ă în patrimoniul na ţional consacrat, de ţinând un bogat şi complex patrimoniu cultural, a c ărui tradi ţie istoric ă multimilenar ă este dovedit ă 25
Statutul Municipiului Craiova
de numeroasele vestigii arheologice descoperite, de prezen ţa unui num ăr impresionant de monumente istorice, de arhitectur ă şi de art ă plastic ă. Urm ărind amplasarea în perimetrul municipiului Craiova, a elementelor care alc ătuiesc patrimoniul s ău cultural-istoric, se eviden ţiaz ă o grupare diferen ţiat ă a monumentelor istorice, ca num ăr, varietate tipologic ă şi, nu în ultimul rând, din punct de vedere al gradului de atractivitate, dup ă cum urmeaz ă: - vestigii arheologice; - obiective religioase: biserici, catedrale, m ănăstiri; - obiective cultural-istorice: obiective civile din piatr ă sau cl ădiri vechi, cu rol administrativ sau cultural, case civile de locuit, muzee, hanuri, fântâni, monumente, statui şi busturi, institu ţii de cultur ă şi înv ăţă mânt, biblioteci, însumând elemente cu func ţie recreativ ă sau culturalizant ă, realizate prin aportul constructiv sau spiritual al comunit ăţ ilor umane în devenirea lor istoric ă. Vestigiile arheologice , numeroase ca amplasament şi diversificate ca şi con ţinut, atest ă succesiunea civiliza ţiilor pe acest teritoriu (pretracic ă, traco-dacic ă, geto-dacic ă, daco-roman ă, daco-roman ă-bizantin ă şi, ulterior, româneasc ă) şi, implicit, intensa şi continuitatea popul ării, precum şi un spectru diversificat de activit ăţ i de exploatare a mediului natural şi a resurselor acestuia. Se remarc ă astfel: - vestigiile apar ţinând epocii neolitice (5500-1900 a.Chr.), descoperite pe terasa unde este amplasat ă Casa B ăniei şi biserica Sf. Dumitru şi în Valea Fetii, în spatele Parcului “Nicolae Romanescu”; - „tezaurul scitic” provenit dintr-un mormânt princiar traco-getic (cu 83 piese de argint, reprezentând figuri stilizate de cai, a c ărui copie este depozitat ă la Muzeul Olteniei); - ruinele castrului de c ărămid ă din perioada roman ă, de la Mofleni (cu resturi dintr-un mozaic, ceramic ă, monede şi o figurin ă de bronz a zei ţei Victoria). Aria de diseminare a obiectivelor religioase se extinde, practic, pe întreaga raz ă a municipiului şi a celei periurbane, în zona central ă, existând, desigur, o concentrare mai ridicat ă a acestora. Dintre acestea, se deta şeaz ă, prin vechime şi valoare cultural-istoric ă şi artistic ă, şi, nu în ultimul rând, turistică, urm ătoarele: - Biserica Madona Dudu - ridicat ă între anii 1750-1756, la ini ţiativa lui Gheorghe Ion şi Constantin Fotescu, pictura apar ţinând lui Gh. T ătărescu.În secolele XVIII – XIX şi în prima parte a secolului XX, biserica Madona Dudu a dispus de un patrimoniu foarte mare şi un buget annual la nivelul celui al municipiului Craiova. Ea ad ăposte şte Icoana F ăcătoare de Minuni “Madona dintr- un Dud” 26
Statutul Municipiului Craiova
- Biserica Sf. Dumitru - cunoscut ă şi sub vechile denumiri: Biserica domneasc ă sau B ăneasa, respectiv Catedrala Mitropolitan ă, este situat ă în Parcul Trandafirilor, lâng ă Casa B ăniei şi reprezint ă una dintre cele mai vechi monumente din Ţara Româneasc ă (construit ă, se pare, în anul 1652, pe locul unei mai vechi biserici, datat ă în jurul anului 1000 d.Chr., reconstruit ă succesiv, forma actual, datând din 1889); - Biserica Sfin ţii Împ ăra ţi Constantin si Elena -numit ă şi biserica Obedeanu, datorit ă situ ării sale în incinta complexului fostei m ănăstiri Obedeanu, a fost ridicat ă de paharnicul Petre Obedeanu, între anii 1748-1753, fiind modificat ă succesiv în timp, edificiul, găzduind, în trecut, şi un a şez ământ spitalicesc şi o prim ă şcoal ă româneasc ă din Oltenia, în care a înv ăţ at Tudor Vladimirescu; - Biserica Sf. Treime - constituie cel mai vechi monument al Craiovei, ridicat în anul 1768, de c ătre Dumitrana Ştirbei, fiica vornicului Constantin Strâmbeanu, cu un plan trilobat (form ă de cruce), în fa ţa bisericii fiind amplasat, în anul 1909, monumentul domnitorului Barbu Dimitri Ştirbei; - Biserica Mântuleasa - ridicat ă în stil gotic, între anii 1786-1792, din piatr ă şi c ărămid ă, de c ătre vornicul Barbu Ştirbei, conservând pictura renascentist ă; - Biserica Sf. Nicolae Amaradia (Belivac ă) - ridicat ă între anii 1786-1794, de negustorii Hristea Belivac ă şi Mihai Socolescu, p ăstrând pictur ă în stil bizantin; - Biserica Sf. Ilie - cl ădit ă de vornicul Ilie Oteteli şanu, în anul 1720 şi ref ăcut ă în anul 1893, cu pictur ă în ulei, apar ţinând lui Gh. T ătărescu; - Biserica Sf. Gheorghe Nou - ctitorie a starostelui Milcu Stoenescu şi a fratelui s ău, Gheorghe, în anii 1754-1755 şi ref ăcut ă în anul 1913, fiind realizat ă în stil brâncovenesc; - Biserica Romano-catolic ă cu hramul Sf. Anton de Padova. Cele mai reprezentative edificii s-au constituit în principalele puncte şi arii de polarizare pentru evolu ţia edilitar-urbanistic ă a vechiului târg al Craiovei şi pentru zonarea activit ăţ ilor, la nivelul breslelor şi a concentr ării spa ţiilor comerciale, grupate ini ţial în jurul Pie ţei Vechi, la Podi şor, în zona Fântânii cu P ărul şi a pârâului Tabacilor, extinderea lor ulterioar ă, producându-se treptat. O aten ţie deosebit ă trebuie acordat ă şi obiectivelor civile din piatr ă sau vechilor cl ădiri cu rol administrativ sau cultural , categorie care grupeaz ă o mare varietate de edificii, sub raportul func ţiei, stilului constructiv, dimensiunii, perioadei constructive, gradului de conservare, pozi ţion ării în vatr ă, fiind incluse pe lista monumentelor istorice, datorit ă valorii cultural-istorice şi arhitectonice: - palate :Palatul Constantin Mihail, actualmente g ăzduind Muzeul de Art ă, Palatul Administrativ, unde se afl ă Prefectura, Palatul Banca Comer ţului, ast ăzi 27
Statutul Municipiului Craiova
func ţionând Prim ăria Municipiului Craiova, Palatul de Justi ţie, azi având sediul Universitatea, ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei şi Mitropoliei Olteniei -Palatul mitropolitan, cu sediul în fostul palat Vârvoreanu, decorat cu numeroase ornamente exterioare şi interioare, de influen ţă renascentist ă francez ă; - case parohiale; - cămin preo ţesc Rena şterea ; - capela Sf. Maria din cimitirul Sineasca; - sediul liceului Carol I, al liceului Elena Cuza şi al şcolilor Otetele şanu şi Obedeanu; - hotelurile Metropol din str. Fra ţii Buzesti 4, New York din str. Sf. Dumitru 1şi Palace din str. Al. I. Cuza 1; - fabrica Hoffenschrantz din str. Bucov ăţ 24; fabrica de motoare A. Weichmann din str. Câmpia Islaz 89; fabrica Traiul din str. Maramures 4; fabrica Florica din str. P ăltinis 33; - cinematograful Jean Negulescu ; - Grupul de pompieri Oltenia ; - Institutul Javet din str. Jie ţului 4; - băile comunale din str. M. Viteazul 20; - casele apar ţinând unor familii de boieri şi negustori boga ţi: Bălăceanu, Bengescu, Br ăiloiu, C ălinescu, Câmpineanu, Co ţofeanu, G ănescu, Glogoveanu, Oteteli şanu, Pâr şcovanu, Ştirbei, Vl ădianu, ridicate, cu prec ădere, pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, continuând şi în prima parte a secolului al XX -lea, reprezint ă veritabile ansambluri de arhitectur ă veche româneasc ă. Din p ăcate, asupra unora dintre acestea, patina vremii şi vicisitudinile de diferite tipuri (incendii, jafuri etc.) şi-au pus o amprent ă vizibil ă, afectându-le atractivitatea sau conducând pân ă la dispari ţia lor fizic ă. Majoritatea celor care au trecut „proba timpului”, în pofida schimb ării destina ţiei ini ţiale a multora dintre acestea, sunt incluse pe lista monumentelor istorice . Cele mai reprezentative dintre acestea sunt: - Casa B ăniei-monument de arhitectur ă medieval ă, constituie cea mai veche construc ţie civil ă din Craiova - secolul al -XV-lea, recl ădit ă de Constantin Brâncoveanu, g ăzduind actualmente sec ţia de etnografie a Muzeului Olteniei; - Casa Vl ădoianu-Cern ătescu-Cârlogani-ridicat ă în 1762, l-a g ăzduit pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în timpul vizitei sale la Craiova; - Casa Jianu -ridicat ă la sfârsitul secolului al XVIII-lea şi ref ăcut ă în 1918, pe funda ţiile vechi; - Casa Co ţofanu-construit ă la începutul secolului al XIX-lea; 28
Statutul Municipiului Craiova
- Casa Otetele şianu -ridicat ă la 1800; - Casa Bengescu -în ălţat ă în a doua jum ătate a secolului al XVIII-lea; - Casa Dumba -construit ă în secolul al XIX-lea în form ă de L, suferind o serie de restructur ări ulterioare, etc. - muzeele - obiective culturale cu func ţii turistice, conservând variate componente de civiliza ţie materiale şi spiritual, expuse în cadrul lor şi facilitând, totodat ă, popularizarea cunoa şterii acestora. Cele mai reprezentative pentru municipiul nostru sunt: - Muzeul “Olteniei” a fost înfiin ţat la 1 aprilie 1915, în chiar localul Palatului administrativ, sub denumirea de Muzeul Regional de Antichit ăţ i şi Etnografie. În perioada 1929-1932, faima Muzeului “Olteniei” a dep ăş it hotarele ţă rii, fiind solicitat la un schimb de experien ţă şi de publica ţii cu Fran ţa, Polonia, Spania, etc., iar C. S. Nicol ăescu-Plop şor a participat la congresele interna ţionale de istorie, de la Oxford-Marea Britanie şi cel din Portugalia. Muzeul “Olteniei” î şi desf ăş oar ă în prezent activitatea în trei sec ţii: Sec ţia de Arheologie şi Istorie, Sec ţia de Etnografie, Sec ţia de Ştiin ţele Naturii. Sec ţia de Arheologie şi Istorie a “Muzeului Olteniei” de ţine peste 20 de colec ţii, concretizate în aproximativ 110000 de bunuri cultural, cuprinzând numismatic ă şi medalistic ă, documente, ceramic ă, inscrip ţii, arme, podoabe, manuscrise, carte veche româneasc ă şi str ăin ă, fotografii, obiecte memoriale, militare, periodice şi fonduri constituite ale unor personalit ăţ i culturale, istorice şi politice oltene. - Muzeul de Art ă Craiova este ad ăpostit în somptuosul Palat Jean Mihail. Primul muzeu de art ă din Craiova a fost înfiin ţat în 1908, Pinacoteca Aman, în palatul actual se afl ă din 1954. Muzeul de ţine un patrimoniu de aproape 12000 opere de art ă şi este cunoscut atât în România, cât şi pe plan interna ţional, prin Galeria de Art ă European ă, care de ţine s ăli de art ă olandez ă, flamand ă, francez ă şi italian ă, în general lucr ări din secolul al -XVII-lea şi Galeria de Art ă Româneasc ă, cu s ăli monografice dedicate clasicilor picturii române şti: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Pătra şcu, Theodor Pallady, Eusta ţiu Stoenescu, Ion Ţuculescu, ş.a. Celebru în întreaga lume este Cabinetul Brâncu şi, unde, în mod obi şnuit, sunt expuse şase lucr ări executate de p ărintele sculpturii moderne, Constantin Brâncu şi: “Vitelius”, “Orgoliu”, “Cap de b ăiat”, “S ărutul”, “Coapsa” şi “Domni şoara Pogany”, cea mai bogat ă colec ţie de opere Brâncu şi din România. -fântânile, monumentele, statuile şi busturile dedicate unor evenimente cu impact deosebit în istoria na ţional ă sau a unor personalit ăţ i, întregesc paleta 29
Statutul Municipiului Craiova
obiectivelor culturale, iar importan ţa lor turistic ă deriv ă din semnifica ţia istoric ă şi impactul emo ţional indus. Dintre cele 131 de fântâni care au conferit o not ă specific ă Craiovei sfâr şitului de secol al-XIX-lea, doar un num ăr redus s-au p ăstrat pân ă în perioada contemporan ă: fântâna Chiriac, fântâna Mântuleasa, fântâna Haramboaicei, fântâna Popova, fântâna Jianu, fântâna Obedeanu, fântâna Purcarului, fântâna cu ţeap ă sau a lui Bogdan Mecioca, patru dintre acestea fiind trecute pe lista monumentelor istorice: Ro şie, Popova, Jianu şi Purcarului. - institu ţiile de cultur ă : Teatrul Na ţional din Craiova ocup ă un loc special în istoria teatrului românesc. Înfiin ţat în anul 1850, încă din primele decenii ale existen ţei sale, a realizat spectacole muzicale şi vodeviluri, dar şi piese din dramaturgia clasic ă, cu prec ădere, Shakespeare şi Moliere, activând în rândurile sale, actori din genera ţia de aur a teatrului românesc, care au repurtat, de-a lungul timpului, numeroase premii interne şi interna ţionale. Filarmonica "Oltenia" este o institu ţie de subordonare local ă, de prestigiu în peisajul muzical românesc, fiind fondat ă în 1904 şi reorganizat ă, prin decret regal, în anul 1947. În prezent, activitatea artistic ă se desf ăş oar ă pe mai multe planuri, cuprinzând Orchestra simfonic ă, Orchestra de camer ă, Corul mixt şi mai multe grupuri camerale. Repertoriul acestui reputat ansamblu con ţine capodopere ale muzicii simfonice, opere, oratorii, recviemuri, bijuterii muzicale, aranjamente ale unor lucr ări de jazz, acoperind o perioad ă istoric ă ampl ă, din baroc pân ă în zilele noastre. Corul Academic al Filarmonicii "Oltenia" din Craiova, unul dintre cele mai valoroase colective artistice de acest gen din ţar ă, a fost creat în anul 1953. Repertoriul s ău cuprinde cele mai reprezentative compozi ţii ale artei corale renascentiste, baroce, clasice, romantice şi contemporane. Teatrul pentru Copii şi Tineret “Colibri” Craiova a fost înfiin ţat în anul 1949, în contextul mi şcării teatrale interna ţionale din primele decenii ale secolului al-XX-lea, ce nu putea ocoli nici estul Europei. Începând cu anul 1955, odat ă cu dobândirea unui sediu propriu, trupa arti ştilor p ăpu şari a creat spectacole memorabile. Repertoriul acestei etape cuprinde, pe lâng ă dramatiz ări şi adapt ări, texte originale destinate teatrului de p ăpu şi, oferind pretextul construirii unor spectacole în care s ă predomine specificul p ăpu şă resc, teatrul de şi cu p ăpu şi, tinzând s ă revendice un public tot mai larg, incluzând şi spectatorul matur. Ansamblul folcloric "Maria Tãnase" a fost c onstituit în anul 1992, în inten ţia de a da o expresie scenic ă a diversit ăţii paletei folclorice apar ţinând regiunii Oltenia, din România. Ansamblul Folcloric “Maria Tãnase” a ob ţinut, de-a lungul 30
Statutul Municipiului Craiova
anilor, un binemeritat succes şi renume în ţar ă şi str ăin ătate. A transpus în scen ă, cu înalt ă ţinut ă artistic ă, tradi ţionale jocuri folclorice, în nestemate costume populare. Dăruirea de care au dat dovad ă, de-a lungul timpului, membrii ansamblului, a făcut ca dansul şi cântecul oltenesc s ă men ţin ă ansamblul folcloric “Maria Tănase”, în topul celor mai bune ansambluri din ţar ă. Casa de Cultur ă "Traian Demetrescu" func ţioneaz ă ca institu ţie public ă de subordonare local ă, având sediul în casa în care s-a n ăscut şi a locuit poetul Traian Demetrescu şi are ca principal rol realizarea obiectivelor şi programelor culturale ale Consiliului Local al Municipiului Craiova. Aceasta ofer ă cadru de desf ăş urare pentru activit ăţ i de promovare a cunoa şterii valorilor culturii şi artei, de dezvoltare şi afirmare a disponibilit ăţ ilor creatoare ale popula ţiei în toate domeniile, de interpretare artistic ă, recreativ- distractive, realizeaz ă presta ţii culturale în beneficiul tuturor cet ăţ enilor din municipiu, f ără deosebire de na ţionalitate, categorie social ă, convingeri religioase sau op ţiuni politice. Casa de Culturã a Studen ţilor este o instiu ţie public ă cu personalitate juridic ă, subordonat ă Ministerului Educa ţiei şi Cercet ării. Spa ţiile sale sunt destinate organiz ării şi desfãşur ării de activit ăţi culturale, educative, artistice, distractive, sportive, turistice şi de agrement. Toate aceste manifest ări îi vizeaz ă, în primul rând, pe studen ţi şi, în subsidiar, pe elevi şi cadre didactice. Centrul Crea ţiei Populare Dolj este o institu ţie profesionist ă de specialitate, având drept obiectiv fundamental cunoa şterea, p ăstrarea şi promovarea tradi ţiilor şi valorilor culturii populare, în contextul dezvolt ării culturii na ţionale. Biblioteca Jude ţean ă „Alexandru şi Aristia Aman” a fost fondat ă, în mare măsur ă, datorit ă generozit ăţ ii unor locuitori din Craiova şi anume Alexandru şi Aristia Aman. Alexandru Aman (1820 - 1885), magistrat şi fratele mai mare al celebrului pictor, Theodor Aman şi so ţia sa, Aristia (1833 - 1904), n ăscut ă L ăceanu, au donat toate bunurile lor: c ărţi, tablouri, obiecte de art ă, mobil ă şi casele în care au locuit, pentru înfiin ţarea unei biblioteci şi a unui muzeu în Craiova. Mo ştenirea familiei Aman a fost p ăstrat ă intact ă, astfel încât biblioteca func ţioneaz ă şi ast ăzi la aceea şi adres ă în Craiova, str. Mihail Kog ălniceanu, nr.9, în vechea cas ă Aman, recent renovat ă, precum şi în cl ădirea anexat ă în vecin ătatea locului istoric. Biblioteca con ţine aproximativ 500000 de lucr ări: c ărţi, publica ţii periodice şi materiale audio-vizuale, care sunt puse la dispozi ţia cititorilor din Craiova. 31
Statutul Municipiului Craiova
Complexitatea activit ăţ ii desf ăş urate de institu ţiile de cultur ă din municipiul Craiova, se materializeaz ă în renumite manifest ări culturale-festivaluri, cu participare na ţional ă şi interna ţional ă, dup ă cum urmeaz ă: Festivalul Shakespeare a fost organizat pentru prima oar ă, în anul 1994 şi are un caracter biannual, fiind recunoscut ca un festival interna ţional de gen, apreciat ca cel mai reprezentativ pentru punerea în valoare, cu character tematic, a operei lui William Shakespeare. În cadrul festivalului, trupe de teatru din întreaga lume sunt prezente pe scena Tetarului Na ţional “Marin Sorescu” din Craiova, au loc sesiuni de comunic ări, ateliere teatrale studente şti, expozi ţii de art ă plastic ă. Festivalul Craiova Muzical ă este un eveniment cultural ce se organizeaz ă anual de c ătre Filarmonica “Oltenia” din Craiova, în parteneriat cu Consiliul Local şi Prim ăria Municipiului Craiova, având dimensiunea unui festival interna ţional de prestigiu, prin participarea unor orchestre simfonice şi camerale din alte ţă ri, cât şi a unor grupuri vocale de muzic ă clasic ă, de art ă veche şi renascentist ă. Festivalul Marin Sorescu se desf ăş oar ă în fiecare an, în cursul lunii februarie, cu ocazia Zilelor “Marin Sorescu” şi este un omagiu adus personalit ăţ ii şi operei marelui scriitor. Acest festival s-a bucurat, de-a lungul timpului, de participarea unor personalit ăţ i marcante ale culturii române şti şi interna ţionale. Desf ăş urat pe parcursul mai multor zile, acesta cuprinde lans ări de carte, simpozioane, expozi ţii de art ă, piese de teatru s.a. Festivalul Maria Tanase este o manifestare dedicat ă Marii Doamne a folclorului, Maria T ănase, la care particip ă arti şti amatori, vocali şi instrumenti şti, din ţar ă şi str ăin ătate, cu vârsta cuprins ă între 16 şi 35 de ani. Festivalul s-a organizat pentru prima dat ă în anul 1969, se desf ăş oar ă annual şi reprezint ă o ramp ă de lansare pentru tinerele talente, dar şi o valoroas ă carte de vizit ă pentru municipiul nostru. Festivalul Elena Teodorini este organizat de Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, în parteneriat cu Prim ăria Municipiului Craiova şi reprezint ă o diversitate repertorial ă, cu larg ă deschidere c ătre public a tuturor spectacolelor organizate cu aceast ă ocazie. Zilele Municipiului Craiova reprezint ă cea mai ampl ă manifestare socio- cultural ă a ora şului şi este organizat ă în preajma s ărb ătoririi Sfântului Dumitru, în luna octombrie. Cu aceast ă ocazie, au loc o serie de manifest ări, printre care men ţion ăm: lans ări de carte, colocvii, simpozioane, expozi ţii, parade, spectacole de teatru, concerte, la toate acestea, participând invita ţi din ţar ă şi din str ăin ătate.
32
Statutul Municipiului Craiova
Fete de la musique este un eveniment cultural care are loc în municipiul Craiova, organizat de Asocia ţia Dimanche, în parteneriat cu Prim ăria Municipiului Craiova şi în colaborare cu lectoratul francez, macedonean, spaniol, etc. Ac ţiunile se desf ăş oar ă pe parcursul a trei zile, iar arti şti din ţar ă şi din str ăin ătate sus ţin concerte în pub-uri, dar şi în aer liber, pentru cet ăţ enii Craiovei. Festivalul în aer liber pentru copii se desf ăş oar ă în municipiul Craiova, în fiecare an, la începutul lunii iunie, fiind dedicat copiilor şi este un regal de teatru, muzic ă şi dans. Pe parcursul mai multor zile, în Craiova pot fi vizionate spectacole sus ţinute de teatre de renume, dar şi de micii arti şti din municipiul nostru. Atmosfera de s ărb ătoare este întregit ă de diversele manifest ări sus ţinute şi de institu ţiile de cultur ă şi sport ce î şi desf ăş oar ă activit ăţ ile în diferite col ţuri ale ora şului. Tot atunci se desf ăş oar ă şi renumita expozi ţie floral ă Expoflora , la care particip ă expozan ţi din toate col ţurile ţă rii. Festivalul Îndr ăgosti ţilor este o manifestare dedicat ă îndr ăgosti ţilor şi se sărb ătore şte cu ocazia zilelor de 14 februarie - Valentine's Day şi 24 februarie- Dragobete. În cadrul acestei manifest ări au loc spectacole de muzic ă şi dans, dar şi oficierea c ăsătoriilor valabile o zi, la care particip ă tineri cu vârsta peste 18 ani. Activitatea cultural ă din municipiul Craiova este reflectat ă şi în reviste prestigioase de cultur ă, dintre care amintim:
Mozaicul este prima revist ă de cultur ă din Oltenia. A fost fondat ă în 1838 de Constantin Lecca. Reluat dup ă 160 de ani, în 1998 în serie nou ă, Mozaicul se aşeaz ă în continuarea op ţiunii europene ini ţiale, prin asumarea unui program neopa şoptist în sensul dat acestei no ţiuni de Adrian Marino, mentorul spiritual al revistei.Revista apare lunar, într-un tiraj de 1000 ex, are 20 de pagini şi cuprinde studii de specialitate în domeniul literaturii şi artei, dar şi cronici, recenzii, informa ţii de actualitate culturală local ă şi na ţional ă. Mozaicul şi-a definit op ţiunea de a identifica şi promova valorile culturale de circula ţie na ţional ă şi universal ă din Oltenia, r ămânând deschis ă în acela şi timp prezent ării unor evenimente culturale din spa ţiul na ţional, astfel încât s ă se opun ă enclaviz ării culturale. Revista Ramuri apare lunar la Craiova, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A luat fiin ţă la 5 decembrie 1905, în Craiova, din ini ţiativa a doi adolescen ţi entuzia şti: Constantin Şaban-Făge ţel şi Dumitru Tomescu. Orientarea sa ini ţial ă se circumscrie direc ţiei autohtonist-tradi ţionaliste, promovate de Sămănătorul lui Nicolae Iorga.
33
Statutul Municipiului Craiova
La 1 ianuarie 1915, Ramuri fuzioneaz ă cu Drum drept , luând denumirea acesteia şi avându-l ca director pe Nicolae Iorga, pân ă în 1927. Apari ţia sa a cunoscut şi sincope: în 1918 nu a ap ărut din cauza r ăzboiului, între 1930-1933 din motive financiare, iar în 1947 î şi înceteaz ă apari ţia pe o perioad ă de aproape dou ă decenii. În august 1964, Ramuri este reînfiin ţat ă în serie nou ă, avându-l ca redactor-şef pe Ilie Purcaru (1964-1969). Au urmat, la conducerea sa, Alexandru Piru (1969- 1976), care a imprimat revistei un accentuat spirit critic, un interimat asigurat de adjunctul acestuia, Romulus Diaconescu (1976-1977), apoi Marin Sorescu (1978- 1990), care îi impune un spirit polemic ce iese din tiparele ideologice ale acelui moment, un spirit liber, opus canoanelor dogmatice, orientat exclusiv c ătre crea ţia literar-artistic ă. În Ramuri au publicat, de-a lungul timpului, aproape toate numele importante ale culturii noastre. Cu o existen ţă de peste un secol, Ramuri este un reper esen ţial în istoria cultural ă româneasc ă. Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondat ă în 1927, de c ătre criticul literar Dumitru Tomescu, şi tip ărit ă de editura cu titlul omonim, pân ă în 1928. Prin structur ă, format şi colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publica ţie cultural ă interbelic ă important ă, al ături de „Ramuri“ şi alte reviste din perimetrul Olteniei. Între colaboratori se num ără Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. R ădulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucu ţa, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu. Dintre editurile prestigioase din municipiul nostru amintim:
Editura Aius a fost înfiin ţat ă în 1991, este recunoscut ă CNCSIS (2010-2012, cod 244). Aius a creat colec ţii de carte ştiin ţific ă autentic ă, realizat ă de cercet ători de elit ă. Cei mai importan ţi poe ţi, prozatori, critici literari, cele mai importante nume din istoria filosofiei române şti sunt, acum, sub ochii cititorilor no ştri. Printre autorii publica ţi s-au num ărat: Adrian Marino, Ştefan Augustin Doina ş, Ion Zamfirescu, Iosif Sava, M. Blecher, Felix Aderca etc. Editura „Ramuri“ func ţioneaz ă în cadrul Funda ţiei RAMURI, a fost înfiin ţat ă în anul 1991 şi a avut colaboratori prestigio şi, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, a sprijinit crea ţia literar ă contemporan ă a tinerelor talente, a sus ţinut un dialog interna ţional intercultural, a cultivat interesul publicului pentru valorile de patrimoniu şi pentru literatura din zona Olteniei.
34
Statutul Municipiului Craiova
Înc ă de la întemeiere, Scrisul Românesc şi-a propus ca obiective fundamentale promovarea culturii na ţionale (începând cu zona Olteniei) şi multiculturalismul. În acest sens au fost atrase personalit ăţ i din ţar ă şi din str ăin ătate, din domenii diverse de activitate, în concordan ţă cu profilul colec ţiilor editurii, în vederea asigur ării con ţinutului ştiin ţific al c ărţilor propuse spre publicar. Întreaga activitate de editare de carte este cuprins ă în cadrul colec ţiilor ce poart ă numele unor personalit ăţ i de prim ă m ărime a culturii na ţionale, cele mai multe, apar ţinând prin origine spa ţiului geografic şi istoric al Olteniei. Colec ţiile corespund profilului şi con ţinutului c ărţilor incluse: la poezie – Marin Sorescu; proz ă – Gib I. Mih ăescu; teatru – I.D.Sîrbu; eseu, istorie şi critic ă lirerar ă – Petre Pandrea; ştiin ţe economice – Gheorghe Chi ţu; drept – Nicolae Titulescu; arte –Ion Ţuculescu; debut editorial –Al. Macedonski. Prima verba etc.
8.3. Sănătate Prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.239/2010 s-a aprobat preluarea ansamblului de atribu ţii şi competen ţe, constând în managementul asisten ţei medicale, din subordinea Ministerului S ănătăţ ii şi Direc ţiei de S ănătate Public ă Dolj, c ătre Consiliul Local al Municipiului Craiova, a unit ăţ ilor sanitare publice urm ătoare: - Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova; - Spitalul Clinic de Boli Infec ţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babe ş”; - Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova. La nivelul municipiului Craiova, mai exist ă urm ătoarele unit ăţ i sanitare publice: - Spitalul Clinic Jude ţean de Urgen ţă , subordonat Ministerului S ănătăţ ii; - Spitalul Clinic CF Craiova, subordonat Ministerului Transportului; - Spitalul Clinic de Urgen ţă Militar Dr. Odobleja, subordonat Ministerului Ap ărării Na ţionale; - Centru de Cardiologie Craiova, subordonat Ministerului S ănătăţ ii;
8.4. Asisten ţa social ă În municipiul Craiova, activitatea de protec ţie social ă este asigurat ă atât prin aparatul de specialitate al primarului municipiului Craiova şi institu ţii publice de subordonare local ă, cât şi prin institu ţiile publice aflate sub autoritatea Consiliului Jude ţean Dolj. 35
Statutul Municipiului Craiova
Aceste institu ţii au ca obiective principale, realizarea ansamblului de m ăsuri, programe, servicii specializate destinate prevenirii şi combaterii marginaliz ării sociale, îmbun ătăţ irii standardului de via ţă pentru persoanele cu vulnerabilitate social ă crescut ă, asigur ării de condi ţii pentru egalitatea de şanse şi participarea social ă a tuturor celor proveni ţi din medii defavorizate, încuraj ării persoanelor asistate pentru identificarea de surse alternative de securitate social ă . Astfel, amintim în cele ce urmeaz ă câteva din institu ţiile din acest domeniu, care î şi desf ăş oar ă activitatea pe teritoriul municipiului nostru: Servicii tip reziden ţial pentru copii , aflate în subordinea Direc ţiei Generale de Asisiten ţă şi Protec ţie Social ă Dolj, care au ca obiect g ăzduirea temporar ă, îngrijirea, educa ţia, recreere şi socializare, preg ătirea în vederea reintegr ării/integr ării familiale şi socio-profesionale. Enumer ăm aici: Centru de urgen ţă pentru copilul abuzat – Casa Katarina, Centru de primire in regim de urgen ţă , Casa ,,Guliver”, Casa ,,Curcubeul”, Casa ,,Temerarii”, Casa ,,Solaris”, Centrul maternal ,,Sfânta Ecaterina”, Centrul de plasament pentru copilul cu handicap „Vis de copil”, Centrul de plasament pentru copilul cu handicap „Sf.Apostol Andrei”.
Servicii îngrijire de zi pentru copii , aflate în subordinea Direc ţiei Generale de Asisiten ţă şi Protec ţie Social ă Dolj, care au ca obiect asisten ţă specializat ă în vederea stimul ării recuper ării şi reintegr ării sociale, servicii de monitorizare, consiliere, sprijinire şi informare, consiliere psiho-socio- profesional ă şi juridic ă.
Enumer ăm aici câteva dintre acestea: Centrul de zi pentru copilul care comite fapte penale şi nu raspunde penal „Pistruiatul”, Compartiment interven ţie în regim de urgen ţă , telefonul copilului, Compartiment evaluare a copilului care comite fapte penale şi nu raspunde penal, Centrul de consiliere şi sprijin în vederea integr ării/reintegr ării copilului în familie „Destine schimbate”, Centrul de consiliere şi sprijin pentru p ărin ţi şi copii „Împreun ă pentru o familie fericit ă”, Serviciul echipa mobil ă „Împreun ă vom reu şi”, Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copilul cu handicap „Sf.Apostol Andrei”, Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copilul cu handicap „Vis de Copil”, Compartiment asisten ţă social ă stradal ă, Compartiment interven ţie, sprijin, consiliere şi recuperare a copilului, Compartiment deprinderi de via ţă independent ă.
36
Statutul Municipiului Craiova
Servicii tip reziden ţial pentru persoane adulte cu handicap , aflate în subordinea Direc ţiei Generale de Asisiten ţă şi Protec ţie Social ă Dolj, care au ca obiect g ăzduire, îngrijire personal ă, recuperare, socializare, integrare/reintegrare social ă/profesional ă, formare/preg ătire profesional ă prin AJOFM.
Dintre acestea amintim: Centrul de criz ă, Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap "Sf.Constantin şi Elena", Centrul de servicii de recuperare neuromotorie, Locuin ţa protejat ă ,,Muntenia”, Echipa mobil ă de interven ţie în regim de urgen ţă pentru persoana adult ă aflat ă în dificultate "SOS în comunitate”, Complex servicii comunitare - O şansa pentru fiecare, Compartiment interven ţie în regim de urgen ţă , telefon de urgen ţă persoane adulte, Serviciul de pregatire pentru o via ţă independent ă - comp.reziden ţial.
În conformitate cu prevederile Legii nr.17/2000 privind asisten ţa social ă a persoanelor vârstnice, a fost înfiin ţat, în subordinea Consiliului Local al Municipiului Craiova, în anul 2004, Serviciul Public de Asisten ţă Medico-Social ă, care a fost reorganizat, potrivit Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.25/2011, în Cămin pentru Persoane Vârstnice , având personalitate juridic ă. Obiectul de activitate al c ăminului îl constituie îngrijirea persoanelor vârstnice, prin asigurarea condi ţiilor corespunz ătoare de g ăzduire şi de hran ă, îngrijiri medicale, recuperare şi readaptare, activit ăţ i de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber, asisten ţă social ă şi psihologic ă. În cadrul Arhiepiscopiei Craiovei se desf ăş oar ă activitatea de asisten ţă social ă, prin sprijinirea persoanelor aflate in dificultate, atât la nivelul structurilor proprii (parohii, m ănăstiri, re ţeaua de birouri de asisten ţă social ă), cât şi prin intermediul organiza ţiei non-guvernamentale ce func ţioneaz ă: Asocia ţia Vasiliada. O alt ă organizatie non-profit, aflat ă sub patronajul Mitropoliei Olteniei, al cărei scop este desf ăş urarea de activit ăţ i cu caracter caritabil, în favoarea persoanelor aflate în dificultate, este Funda ţia Cuvântul care Zide şte.
37
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL IX ECONOMIA
Începând din anul 1960, dup ă mai mult de un deceniu în care economia s-a ref ăcut dup ă al II-lea r ăzboi mondial, începe un proces intens de industrializare, care va fi benefic pentru Craiova, fost ă capital ă a Banilor Olteniei şi centru polarizator al vie ţii economice, pentru jude ţele Dolj, Gorj, Mehedin ţi, Olt şi Vâlcea.
9.1. Industria
Industrializarea început ă în anul 1949, înzestreaz ă Craiova şi zona sa periurban ă cu întreprinderi emblematice pentru economia României din acea perioad ă. Amintim dintre acestea: Întreprinderea de îngr ăşă minte chimice Işalni ţa, fabricile de zah ăr şi ulei de la Podari, Întreprinderea Electroputere, reprezentativ ă na ţional şi chiar interna ţional pentru industria grea şi electrotehnic ă, prin locomotivele Diesel şi electrice fabricate, precum şi societatea mixt ă Oltcit S.A. Craiova, în industria de automobile, precum şi Întreprinderea de utilaj greu, pentru fabricarea de tractoare şi utilaje agricole. Conform clasific ărilor centrelor urbane din România, din cadrul Conceptului strategic de dezvoltare teritorial ă România 2007-2030 (CSTR), municipiul Craiova este definit ca Pol na ţional OPUS (Orizont Poten ţial Urban Strategic) şi poten ţial metropolitan MEGA, ceea ce caracterizeaz ă municipiul Craiova ca pe un centru reprezentativ la nivel na ţional, care poate dezvolta servicii ter ţiare de nivel metropolitan, cu un nivel economic ridicat, centre culturale şi universitare, cu identitate recunoscut ă, sedii ale unor institu ţii teritoriale, cu rol regional şi arie de influen ţă extins ă. Din punct de vedere al obiectivelor prioritare de dezvoltare economic ă, în vederea cre şterii competitivit ăţ ii pe termen lung a economiei locale, din punct de vedere teritorial, se remarc ă patru zone /concentr ări economice distinct, în municipiul Craiova: 1) Zona cea mai dens ă în agen ţi economici, în general mari şi mijlocii, cu un num ăr ridicat de personal angajat, este în estul municipiului. Se remarc ă profilul mecanic şi electromecanic, a industriei alimentare (mor ărit-panifica ţie), ter ţiarul este bine dezvoltat prin agen ţi economici lega ţi de transport, depozitare, comer ţul en gros şi en detail, în mari magazine. Axa rutier ă şi feroviar ă, cu leg ături spre 38
Statutul Municipiului Craiova
Bucure şti, ca şi aeroportul Craiova, au favorizat aceast ă concentrare industrial ă şi de servicii. 2) Zona de nord, axat ă pe Calea Severinului, este mai fragmentat ă. Se remarc ă aici gruparea I şalni ţa, cu profilul net industrial, respectiv termoenergie şi chimie, o grupare mai modest ă, cu exploat ări de petrol şi gaze naturale, complex avicol, construcţii şi o grupare de nord-vest, axat ă pe materiale de construc ţii ; 3) Gruparea vestic ă, mai restrâns ă din cauza terenurilor ml ăş tinoase din lunca Jiului, axat ă pe industria u şoar ă - piel ărie, tricotaje şi confec ţii; 4) O grupare sudic ă, favorizat ă de c ăile ferat ă şi rutier ă spre Calafat, aflat ă în sudul municipiului Craiova. Profilul este industrie u şoar ă alimentar ă – zah ăr, ulei - şi textil ă, ca şi unit ăţ i de service auto. Industria domin ă clar prin prisma cifrei de afaceri şi al num ărului de salaria ţi, având îns ă o pondere redus ă în num ărul total de firme. Comer ţul are a doua importan ţă dintre sectoarele de baz ă, în ceea ce prive şte cifra de afaceri generat ă şi num ărul de salaria ţi. Acest sector are o flexibilitate mare, întrucât majoritatea firmelor ce deruleaz ă activit ăţi de comer ţ sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici. Evolu ţia în timp a economiei locale craiovene arat ă o dinamic ă mai accentuat ă a num ărului de firme active din servicii, construc ţii şi high-tech, în anul 2007 acestea fiind de aproape trei ori mai multe decât în anul 2002. În ceea ce priveste evolu ţia cifrei de afaceri la nivelul municipiului Craiova, se observ ă o evolu ţie spectaculoas ă, în ceea ce prive şte firmele din domeniul agricol, care au dus la o cre şetere de aproape 7 ori a volumului de afaceri exprimat în euro. Domeniul construc ţiilor se înscrie în tendin ţa general ă la nivel na ţional, deficitul de unit ăţ i locative, corelat cu infuzia de capital extern în domeniul imobiliar fiind la originea unei dezvolt ări importante şi în municipiul Craiova. Domeniul serviciilor a crescut de peste 4 ori ca volum de afaceri, ca o consecinţă normal ă a profesionaliz ării firmelor, tot mai multe dintre acestea alegând externalizarea unor servicii specializate (paz ă, între ţinere etc.) sau apelând la servicii de consultan ţă (accesare programe, management, marketing, formarea resurselor umane, etc.). Din perspectiva ponderii, ca cifr ă de afaceri, economia local ă este marcat ă net de volumele generate de industria energetic ă şi cea a mijloacelor de transport. Prezen ţa CEZ, a Complexului Energetic şi a Ford domin ă cifra de afaceri generat ă de economia local ă.
39
Statutul Municipiului Craiova
9.2. Construc ţiile O pondere important ă în activitatea economic ă a ora şului, o are activitatea în construc ţii.În prezent, lucr ările de construc ţii sunt finan ţate fie din fondurile municipiului Craiova, fie din fonduri provenite din programele opera ţionale regionale, dar şi din fonduri private. Lucr ările de construc ţii finan ţate din programele opera ţionale regionale vizeaz ă lucr ări din infrastructura tehnico – edilitar ă, reabilitare re ţele, extinderi re ţele, reabilit ări parcuri şi spa ţii verzi, spa ţii înva ţă mânt. Lucr ările de construc ţii provenite din fondurile municipiului se adresează rezolv ării de priorit ăţ i locale, precum moderniz ări infrastructur ă stradal ă, locuin ţe sociale, c ămine b ătrâni, iar lucr ările provenite din fonduri proprii ale persoanelor fizice sau juridice, sunt destinate dezvolt ării industriei, mediului de afaceri, fondului locativ. Activitatea de construc ţii , investi ţii în general, trebuie s ă reprezinte în viitor o principal ă modalitate de aplicare a atribu ţiilor suplimentare ce revin administra ţiei locale, în urma procesului de descentralizare.
9.3. Agricultura În zona periurban ă a municipiului Craiova, ca şi în restul Olteniei, de altfel, găsim un remarcabil poten ţial agricol, la aceast ă apreciere contribuind, printre al ţi factori, şi cel climatic. 9.4. Turismul Din punct de vedere turistic, se deta şeaz ă prin vechime şi valoarea cultural ă, istoric ă şi artistic ă, vestigiile arheologice, obiectivele religioase, cele civile din piatr ă sau vechile cl ădiri cu rol administrativ sau cultural (palate, case apar ţinând unor familii de boieri şi negustori boga ţi), muzeele, fântânile, monumentele, precum şi estetica peisajului urban, prin complexitatea, extensiunea şi mai ales ştiin ţa amenaj ărilor, prin influen ţarea benefic ă a microclimatului urban al arealelor limitrofe spa ţiilor verzi amenajate şi, nu în ultimul rând, prin alternativa viabil ă, cu mare grad de atractivitate, oferit ă citadinilor, zilnic şi mai ales la sfâr şit de săpt ămân ă. Acest aspect este accentuat, mai ales, de realizarea, în cadrul parcurilor, mai ales în cadrul Parcului Nicolae Romanescu şi Parcului Tineretului, a numeroase amenaj ări servind motiva ţiile agrementale cele mai diverse şi pentru toate categoriile de persoane. Un rol important în peisajul turistic craiovean, îl are centrul istoric , ce contureaz ă nucleul cel mai vechi al urbei, a c ărui evolu ţie s-a „calat” în jurul 40
Statutul Municipiului Craiova
vechii ci şmele din perimetrul vechii pie ţe Elca, dezvoltarea sa continu ă, facilitând extinderea ulterioar ă. Perimetrul s ău actual este delimitat de str ăzile Matei Basarab, Ştirbei-Vod ă, Câmpia Izlaz, Madona Dudu, Brându şa, Libert ăţ ii, Brestei, Dumbr ăveni, Iancu Jianu, Nicolae Titulescu, George Enescu, Amaradia, Constantin Brâncusi, Avram Iancu, Şerban Vod ă, P ăltinis, Principatele Unite şi Calea Bucure şti. Acesta reprezint ă actualmente nu doar “inima” social ă şi administrativ ă a ora şului, ci şi principalul pol de atrac ţie pentru turi ştii (reziden ţi sau provenind din exterior) care caut ă să îşi satisfac ă nevoia de cunoa ştere şi îmbog ăţ ire a cuno ştin ţelor prin accesarea, gra ţie concentr ării în acest perimetru şi în imediata sa vecin ătate, a celor mai reprezentative obiective turistice de factur ă civil ă, cultural-istoric ă, religioas ă şi de interes comunitar, care confer ă o personalitate inconfundabilă municipiului Craiova, în care aspectul general de cetate burghez ă de provincie poate fi u şor intuit şi recompus. Edificate, în majoritate, începând cu secolul al XVIII-lea şi continuând pe toat ă durata secolului al XIX-lea, cl ădirile de aici au grade diferite de conservare sau reabilitare şi apar ţin unui conglomerat de stiluri arhitecturale. Poten ţialul turistic al municipiului Craiova porne şte de la principalele l ăca şuri de cult, cu palatele care fac parte din patrimonial cultural local, cu monumentele istorice, muzeele de art ă şi istorie, institu ţiile de cultur ă de renume na ţional şi interna ţional şi, nu în ultimul rând, cu fântânile, statuile şi busturile dedicate unor evenimente sau personalit ăţ i din istoria na ţional ă.
41
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL X ZOZOZONEZO NE DE AGREMENT
Sub aspectul amplas ării parcurilor şi gr ădinilor publice, se constat ă concentrarea, în partea central ă, a entit ăţilor, din categoria amintit ă, limitate ca extensiune între mai pu ţin de 1 ha, pân ă la maximum 3 ha (excep ţie f ăcând Gr ădina Botanic ă extins ă pe 17 ha), comparativ cu parcurile de mare extensiune din zona periferic ă (Romanescu, Craiovi ţa, Lunca Jiului) sau, cel mai întins din periurban, Parcul Hanul Doctorului.
Parcul Nicolae Romanescu
Este unul dintre obiectivele emblematice ale Craiovei, formând un ansamblu complex, desf ăş urat pe mai mult de 96 ha, inaugurat în februarie 1903 şi considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de art ă peisager ă din România. Spa ţiu de agrement pentru boierimea ora şului, apar ţinând marelui logof ăt Iancu Bibescu şi achizi ţionat, mai târziu, de la acesta, de Magistratul Craiovei, a devenit loc pentru desf ăş urarea de expozi ţii de manifest ări cu ocazia marc ării unor evenimente foarte importante, precum R ăzboiul de Independen ţă, unde a şi fost realizat şi amplasat un monument închinat acestui moment foarte important pentru poporul român. Degradarea ulterioar ă a acestuia, dar şi politica de refacere şi modernizare general ă a Craiovei, demarate de unul dintre cei mai reprezentativi primari ai urbei, Nicolae. P. Romanescu, au condus la lansarea şi punerea în aplicare a unui slogan cu mare impact în ora şele europene, “parcuri pentru popor”. Participarea la Expozi ţia Universal ă de la Paris, din 1900, a prilejuit expunerea planurilor de modernizare ale Craiovei, întocmite de E. Redont, între care, cele mai multe vizau transformarea Gr ădinii Bibescu, într-un mare parc public, planuri medaliate cu aur la Expozi ţie. Lucr ările demarate înc ă din 1899 şi accelerate dup ă 1901, au dus la realizarea principalelor elemente care se vor impune în ansamblu şi pe component, drumurile de acces, aleile secundare pentru echita ţie, drumuri, alei şi poteci pietonale, planta ţii forestiere masive, peluze, castelul de ap ă, pepinier ă, ser ă, podul suspendat peste Valea Fetii, aceasta servind ca ax ă de o parte şi de alta, care graviteaz ă întregul ansamblu, atât a lacurilor, cât şi a cascadelor. Arealele cu arbori au creta o combinaţie savant, cu mare efect peisagistic, datorit ă combina ţiilor de specii şi amplasamentului acestora, datorate 42
Statutul Municipiului Craiova
punerii în practic ă a ideilor planurilor lui Redont (con ţinând masive forestiere, planta ţii ornamentale şi specii inserate, cu efect, izolate). Inaugurarea a fost f ăcut ă în prezen ţa regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a lui Carol al II-lea. În 1930, parcul a primit numele de “Parcul N. P. Romanescu”. Ulterior, au fost ad ăugate componente, care, în mare, au completat oportun ansamblul cunoscut ast ăzi: portalul de la intrare, împrejmuirea cu gard, a fost extins debarcaderul, s-a trecut la modernizarea iluminatului. Parcului i-au fost conservate, în timp, componentele, conform cu conceptul ini ţial al arhitectului peisager Redont. În cadrul ansamblului amenajat, se disting elementele care-i redau personalitatea sa unic ă: cursurile de ap ă lungi de peste 1970 m, cu cele dou ă lacuri şi cascadele, cu amplitudini de 3,50m şi 4,20 m, drumurile şi aleile pe aproape 27 km lungime, intrarea monumental ă şi monumentul Romanescu, Casa Bibescu, Chio şcul de Fier, Castelul medieval, lacul şi debarcaderul, impresionantul Pod Suspendat, cascadele, Marele lac, Gr ădina zoologic ă, Hipodromul, Velodromul şi numeroasele statui şi grupuri statuare, unele apar ţinând unor arti şti ilustri (Brâncu şi sau Jalea), în care ansamblul forestier completeaz ă şi leag ă toate aceste componente.
Parcul Tineretului
Între bogatele p ăduri de pe malurile Jiului, era P ădurea statului care se suprapunea, în mare parte, cu zona b ălţilor şi mla ştinilor care acopereau partea de vest şi sud a ora şului, între localit ăţ ile Rovine, în amonte şi Podari, în aval. În primele dou ă decenii ale secolului al XX-lea, acela şi edil renumit al Craiovei, primarul Nicolae P. Romanescu, lanseaz ă ideea realiz ării unor proiecte pentru desecarea b ălţilor şi amenajarea unui parc natural, pe marginea vestic ă a ora şului, între care s-a remarcat planul arhitectului peisagist francez, Eduard Redont. Primele lucr ări au cuprins alimentarea cu ap ă a ora şului din sursa freatic ă de la Gioroc, precum şi cele de canalizare. Amenajarea parcului a fost conceput ă prin p ăstrarea speciilor arboricole existente şi a altor elemente de biodiversitate, unde intervenţiile edililor pentru construirea unor dot ări adecvate nu au condus la defri şări deosebite. Parcul Tineretului se întinde pe o suprafa ţă de 60 ha, cu o mare biodiversitate de vegeta ţie, în care drumurile şi aleile asfaltate ocup ă 9% din întreaga suprafa ţă. Speciile de arbori impun ători sunt reprezentate de stejar, cer, gârni ţă, carpen, ulm de câmp, platan, arin negru, asocia ţii cu specii de arbu şti (cornul, sângerul, păducelul, socul). Stratul erbaceu este la fel de divers alc ătuit din specii efemere: 43
Statutul Municipiului Craiova
viorele ( Scilla bifolia ), brebenei ( Corydalis cava ), t ămâioare ( Viola odorata ), ghiocei (Galanthus nivalis ), p ăsti ţa ( Anemone ranunculoides ), piciorul coco şului (Ranunculus acris ) etc., la care se adaug ă unele plante ag ăţătoare: iedera ( Hedera helix ), curpenul de p ădure ( Clematis vitalba ), care dau un farmec deosebit, al ături de numeroase graminee şi alte plante cu flori din diferite perioade ale anului: ceren ţelul ( Geum urbanum ), mierea ursului ( Pulmonaria officinalis ), tătăneasa (Symphytum officinale ), laptele câinelui ( Euphorbia amygdaloides ) etc. În urma reamenaj ării parcului, încheiat ă în anul 2010, în interiorul acestuia a fost amenajat ă o baz ă sportiv ă de tenis de câmp şi de mas ă, locuri de joac ă pentru copii, compartimentate pe categorii de vârst ă, au fost amplasate fântâni arteziene, s-au amenajat alei cu b ăncu ţe, toate acestea fiind puse în valoare de un iluminat ambiental deosebit.
Gr ădina Botanic ă
Este situat ă în partea central-vestic ă a municipiului Craiova şi ocup ă o suprafa ţă de 17 ha, reprezentând a patra gr ădin ă botanic ă universitar ă din ţar ă, dup ă Bucure şti, Cluj şi Ia şi. A fost conceput ă de arhitectul peisagist francez, Eduard Redont încă din primii ani ai secolului al XX-lea, ca o mic ă replic ă pentru ceea ce era Parcul Romanescu din sudul ora şului. Înfiin ţat ă în anul 1952, sub îndrumarea ştiin ţific ă a profesorului universitar doctor Alexandru Buia, Gr ădina botanic ă din Craiova este asem ănătoare, în structură, cu gr ădinile de acela şi profil din ţar ă şi din lume, func ţionalitatea sa fiind dat ă de urm ătoarele sectoare: - Sectorul ,, Sistematica plantelor ” amplasat în partea central ă pe o suprafa ţă de 3 ha, num ără circa 3000 taxoni rânduiri dup ă criterii filogenetice; - Sectorul ,, Regiunile biogeografice ale globului ” (flora globului) este amplasat în partea de sud-vest a gr ădinii pe o suprafa ţă de circa 4 ha şi cuprinde plante de pe toate continentele, grupate dup ă originea lor: mediteranean ă, caucazian ă, asiatică, nordamerican ă, sud-american ă. Colec ţia num ără peste 1000 taxoni. - Sectorul ,, Plante cultivate ” situat în nord-vestul gr ădinii, pe o suprafa ţă de 1,5 ha, cuprinde plante cerealiere, leguminoase, plante tehnice, pomi fructiferi, plante medicinale şi aromatice, în circa 450 taxoni. - Sectorul ,, Provinciile floristice ale României ” se întinde pe o suprafa ţă de 3,5 ha, în partea nordic ă şi estic ă a gr ădinii. Cuprinde specii vegetale caracteristice 44
Statutul Municipiului Craiova
tuturor provinciilor istorice ale României: Oltenia, Banat, Transilvania, Moldova, Muntenia şi Dobrogea. O suprafa ţă important ă este alocat ă pentru ,, Fitogeografia Olteniei ”, în care se red ă, la o scar ă redus ă, succesiunea etajelor de vegeta ţie, începând de la nivelul Luncii Dun ării, pân ă la vârful Mun ţilor Parâng, corespunzând în gr ădin ă de la nivelul pârâului Jianul, pân ă la stânc ăriile care imit ă muntele. Speciile vegetale lemnoase şi ierboase, num ără aproximativ 3000 exemplare şi redau nota caracteristic ă a etajelor de vegeta ţie din Oltenia. Acest sector individualizeaz ă originalitatea gr ădinii botanice craiovene, în raport cu celelalte grădini botanice universitare din ţar ă.
Gr ădina Unirii (English Park)
Ocup ă o suprafa ţă de 4670 mp. şi este amplasat ă în chiar centrul ora şului. Gr ădina Unirii poart ă acest nume pentru c ă locul respectiv aminte şte de importante evenimente petrecute în anul 1857, la Craiova şi pentru c ă întreg spa ţiul este dominat de impun ătoarea statuie a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (sculptor Rafaello Romanelli). Gr ădina a mai purtat şi alte nume, dar cel mai frecvent este English Park, deoarece aminte şte de modelul scuarurilor londoneze. Cuprinde arbori şi arbu şti decorativi şi covorul speciilor de flori, care sunt schimbate periodic, în func ţie de perioada de înflorire.
Parcul Teatrului Naţional
Este amplasat în preajma cl ădirii Teatrului, Universitate şi complexul blocurilor de locuin ţe, dând o not ă de armonie peisajului urban, prin modul de amenajare şi componen ţa speciilor vegetale de arbori şi arbu şti ornamentali care se eviden ţiaz ă în toate sezoanele: exemplare izolate de molid argintiu ( Picea pungens var. argentea ), larice ( Larix decidua ), duglasul ( Pseudotsuga menziensii ), bradul de Caucaz ( Abies normanniana ), pinul negru ( Pinus nigra ) şi sub form ă de aliniament: molidul ( Picea abies), chiparosul de California ( Chamaecyparis lawsoniana ). Alte specii: paltinul de câmp ( Acer platanoides ), ar ţarul american (Acer negundo ), salcie alb ă (Salix alba ), plopul negru (Populus nigra ), mesteac ănul ( Betula pendula ), specii de tei, frasin. Ca arbu şti ornamentali: ploaia de aur ( Forsythia suspensa ), mahonia ( Mahonia aquifolium ), lauro-cires (Laurocerasus officinalis ), dr ăcila ( Berberis vulgaris ).
45
Statutul Municipiului Craiova
Parcul Crizantemelor
Este situat în partea de sud-est a ora şului, într-un cartier mai lini ştit, ornat cu arbori şi arbu şti decorativi, asem ănători celor din aria municipiului. În centrul parcului, se afl ă un bust ridicat în memoria poetului Traian Demetrescu.
Gr ădina Trandafirilor sau Gr ădina Fra ţii Buze şti
Ini ţial, a fost numit ă Gr ădina B ăniei, datorit ă amplas ării în vatra veche a Craiovei, unde sunt aşezate Casa B ăniei şi catedrala Sfântul Dumitru. În anul 1978, aici a fost ridicat un impun ător monument, în memoria fra ţilor Buze şti, c ăpitanii lui Mihai Viteazul. Sunt întâlnite numeroase specii de tuia, de ienup ăr de Virginia (Juniperus virginiana ), pinul negru, molid, Buxus sempervirens , arbu şti de tis ă (Taxus baccata ), de tei argintiu ( Tilia tomentosa ), frasin american ( Fraxinus americana ), castan porcesc ( Aesculus hippocastanum ), dudul alb pletos ( Morus alba în forme pendule) etc.
Gr ădina Mihai Bravu
Este situat ă în fa ţa Facult ăţ ii de Agronomie şi a Tribunalului Jude ţean Dolj (fost ă cas ă a boierului Glogoveanu). În fa ţa parcului, se afl ă statuia lui Tudor Vladimirescu, iar în interior, un bust al lui Nicolae Titulescu, diplomat şi om politic de importan ţă european ă. Gr ădina este alc ătuit ă din aceeasi structur ă de arbori şi arbu şti ornamentali, planta ţi şi în alte spa ţii verzi din aria ora şului: pini, molizi, ar ţari americani, ulmul de munte, castanul porcesc, frasin, molid argintiu, tuia, tisa, garduri vii din lemnul câinelui ( Ligustrum vulgare )
Parcul 1 Mai
Se afl ă în partea de sud-vest a municipiului, amenajat ă pe o suprafa ţă de 3,2 ha, cu plantarea de arbori (stejari, tei, castani, platani, pini) şi specii de arbu şti. Aici s-a construit, în anul 1977, cu prilejul anului Centenarului Independen ţei, Monumentul Independen ţei oper ă a sculptorului Emil Mereanu.
46
Statutul Municipiului Craiova
Parcul Hanul Doctorului
Se afl ă situat în partea de est a ora şului, cu acces la drumul E576 dinspre Bucure şti. În anii 1980, bazinul hidrografic al pârâului Valea Hanul Doctorului de 2,4 km 2 şi lung de 800 m, a fost transformat într-un frumos parc cu alei pietonale, un complex hotelier, ştrand şi camping. Cursul pârâului a fost amenajat în cinci mici acumul ări de ap ă, devenite ştranduri, iar în aval, în trei mici acumul ări în spatele unor diguri din p ământ. Structura întregului parc, sub form ă de trepte frumos individualizate prin diguri şi luciuri de ap ă, însumeaz ă o mare varietate de specii de arbori şi arbu şti, armoniza ţi în covorul ierbaceu, la fel de diversificat.
47
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XI CCCĂI DE COMUNICA ŢIEIEIE
Re ţeaua de c ăi de comunica ţie şi transport este format ă din: re ţeaua de c ăi rutiere, re ţeaua de c ăi feroviare şi re ţeaua de c ăi aeriene.
9.1. Re ţeaua de c ăi rutiere Principalele trasee rutiere interna ţionale care traverseaz ă Regiunea de Dezvoltare, facilitând accesul din şi înspre aceasta, la nivel na ţional şi interna ţional sunt: - DN 6 E 70 N ădlag (punct vamal rutier) – Arad – Timi şoara – Drobeta- Turnu Severin – Craiova – Caracal – Bucure şti: 10,900 km; - DN 66 E 79 Simeria – Petro şani – Târgu Jiu – Craiova: 10,900 km; - DN 56 E 79 Craiova – Calafat (punct vamal cu trecere a Dun ării pe ferry-boat): 0,400 km; - DN 65 E 574 Craiova – Slatina – Pite şti: 3,860 km; - DN 7 E 68/E 81 Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pite şti – Bucure şti: 3,300 km. Drumuri publice din municipiul Craiova şi zona periurban ă a acestuia, cu o lungime total ă de 419,16 km se prezint ă astfel: - drumuri europene: 79,38 km, din care 10,900 km str ăzi în municipiul Craiova şi pe o lungime de 17,66 km traverseaz ă alte localit ăţ i (41,5 % din lungimea total ă a drumurilor europene - 191 km - din cadrul jude ţului Dolj); - drumuri na ţionale: 36,31 km (8,660 km str ăzi în municipiul Craiova) din care pe o lungime de 19,8 km traverseaz ă localit ăţ i (8,5 % din lungimea total ă a drumurilor na ţionale – 423 km - din cadrul jude ţului Dolj); - drumuri jude ţene: 182,8 km (16,6 % din lungimea total ă a drumurilor jude ţene – 1100 km - din cadrul jude ţului Dolj); - drumuri comunale: 120,6 km (20,4 % din lungimea total ă a drumurilor comunale – 591 km - din cadrul jude ţului Dolj). Pe tipuri de îmbr ăcăminte şi stare tehnic ă, situa ţia la momentul actual se prezint ă astfel: Drumuri europene (E), total 79,38 km, din care: -tronson drum european principal (DN 6 – E 70/E 79 ce realizeaz ă leg ătura între Banat şi Transilvania, cu partea de SV a ţă rii prin culoarul Timi ş-Cerna şi 48
Statutul Municipiului Craiova
Defileul Jiului).Traseul este corespunz ător cu rolul pe care îl îndepline şte, rol de transit, cu excep ţia sectorului de la nivelul intravilanului municipiului Craiova, care urma traseul Calea Severinului şi str. N. Titulescu şi genera grave probleme de aglomera ţie în zona central ă. Ca urmare a acestei disfunc ţionalit ăţ i majore, s-a construit ocolitoare nord care a rezolvat transferul fluxului de tranzit pe direc ţia est spre DN 65 E 574), fiind recent modernizat (patru benzi); -tronson drum european principal (DN 56 – E 79 ce realizeaz ă leg ătura între municipiul Craiova şi Calafat). Traseul, în lungime de 0,400 km, asigură tranzit spre Bulgaria, prin punctul vamal Calafat-Vidin; -tronson drum european principal (DN 6 – E 70 ce realizeaz ă leg ătura între municipiul Craiova – Caracal – Bucure şti); -tronson drum european secundar (DN 65 – E 574 ce realizeaz ă leg ătura între municipiul Craiova – Slatina – Pite şti – Bucure şti) în lungime de 10,900 km. Drumuri na ţionale (DN), total 36,31 km, din care: -tronson drum na ţional principal (DN 55 ce face leg ătura între municipiul Craiova şi Bechet), desf ăş urat pe o lungime de 4,400 km la nivelul municipiului; -tronson drum na ţional secundar (DN 65 C ce face leg ătura între municipiul Craiova şi Râmnicu Vâlcea, prin zona subcarpatic ă), desf ăş urat pe o lungime de 3,300 km.; Drumuri jude ţene (DJ), 14 tronsoane ce însumeaz ă în total 182,8 km, din care: 17,046 km asfalt tip beton (9,32 %), 0,570 km îmbr ăcămin ţi tip pavaj (0,31 %), 117,570 km îmbr ăcămin ţi asfaltice (64,32 %), 35,378 km pietruit (19,36 %), 12,237 km drumuri de p ământ (6,69 %).
9.2. Reţeaua de c ăi ferate Municipiul Craiova este un important nod feroviar al sistemului na ţional de căi ferate, acesta, polarizând economic şi social, atât jude ţul Dolj, cât şi întreaga Regiune de Dezvoltare Sud-Vest. Lungimea re ţelei de c ăi ferate din jude ţul Dolj este de 221 km (79 km electrificat ă), municipiul Craiova, fiind principalul nod feroviar în regiunea Oltenia. Nodul feroviar Craiova asigur ă leg ătura pe direc ţia est-vest şi nord-sud, prin urm ătoarele c ăi ferate: -Magistrala feroviar ă M 900 (dubl ă, electrificat ă): Timi şoara – Drobeta- Turnu Severin – Craiova – Caracal – Ro şiorii de Vede – Bucure şti; -Calea ferat ă 902 (simpl ă, neelectrificat ă): Craiova – Slatina – Pite şti – Bucure şti;
49
Statutul Municipiului Craiova
-Calea ferat ă 912 (simpl ă, neelectrificat ă): Craiova – Calafat (punct vamal cu trecere a Dun ării pe ferry-boat); -Calea ferat ă 202 (electrificat ă): Craiova - Filia şi – Târgu Jiu – Bumbe şti Jiu – Pietro şani – Simeria. Pentru cre şterea siguran ţei şi fluen ţei traficului feroviar, activitatea în principalele sta ţii (Craiova, I şalni ţa, Cernele, Banu M ărăcine) de pe raza municipiului Craiova a fost modernizat ă şi automatizat ă. De asemenea, în cadrul sta ţiei Craiova s-a realizat un modern modul de m ărfuri capabil s ă preia tot volumul necesar pentru nivelul dezvolt ării industriale actuale a municipiului. Sta ţia Craiova a fost pus ă în func ţiune, la data de 5 aprilie 1875, cu patru linii, fiecare cu o lungime de 250 m. Aceasta a fost vechea gar ă, la care s-a renun ţat dup ă ce, între anii 1966-1967, când s-a construit o noua cl ădire de c ălători, care şi- a câ ştigat renumele de una dintre cele mai bine realizate construc ţii feroviare de gen din ţar ă, ansamblul arhitectural (realizat dup ă proiectul arhitectului Igor Milobenschi), prezentându-se ca o crea ţie emblematic ă, unitar ă. Între anii 1949 – 1951, a fost construit Depoul de Locomotive Craiova, pentru a face loc, în acela şi timp, construc ţiei triajului Craiova, cu patru grupe de linii. Terminalul de transcontainere Craiova. Activitatea de transport containere se deruleaz ă prin terminalul Craiova, care este deservit de societatea pe ac ţiuni S.C. CFR TRANSAUTO S.A.
9.3.Re ţeaua de c ăi aeriene Pentru deservirea traficului aerian, pe raza municipiului Craiova este situat Aeroportul Craiova, în prezent deservind atât traficul intern, cât şi cel interna ţional. În 1938, la 27 ianuarie, Carol al II-lea decreta înfiinţarea "unui aeroport la Craiova, care s ă serveasc ă şi ca aerodrom militar, în caz de razboi". Începând din acel an, Aeroportul Craiova afectat transportului aerian public de pasageri şi marf ă", a func ţionat pe actualul amplasament. Aeroportul International Craiova deserve şte atât traficul de pasageri, cât şi mi şcări aeronave în zona de Sud-Vest a României. Dispune de infrastructur ă competent ă, principalele preocup ări fiind legate de cre şterea continu ă a calit ăţ ii serviciilor prestate, a condi ţiilor pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor în trafic na ţional şi/sau interna ţional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, m ărfuri şi po ştă, precum şi servicii de interes public na ţional, protejând în acela şi timp resursele naturale ale mediului.
50
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XII TELETELECOMUNICACOMUNICA ŢIIIIII
În municipiul Craiova sunt în func ţiune cinci centrale telefonice în sistem analog PENTA CONTA (1. Unirii, 2. Calea Bucure şti, 3. Unirii, 4. Amaradiei, 5. Craiovi ţa) şi patru centrale digitale de tip ALCATEL (1. Amaradie, 2. Minerva, 3. 1 Mai, 4. L ăpu ş-Arge ş). De asemenea, multe unit ăţ i economice au centrale telefonice proprii, de mic ă capacitate (manuale, ALCATEL, PANASONIC etc). Centralele sunt interconectate între ele, prin suport subteran (plasat ă în re ţeaua de canaliza ţie) şi suport aerian, prin cabluri de intercomunica ţie (indigene şi fibr ă optic ă). Tot prin acest suport sunt deservi ţi şi abona ţii din cartierele de blocuri, respectiv cei din locuin ţe individuale. Modernizarea re ţelei de telefonie fix ă a f ăcut ca în anul 2006 num ărul de abona ţi al municipiului Craiova s ă ajung ă la 26679 (re ţeaua Romtelecom). Ca urmare a extinderii acestei re ţele de telefonie fix ă, în prezent, toate localit ăţ ile din zona periurban ă dispun de centrale telefonice digitale şi de un num ăr semnificativ de abona ţi. Infrastructura de telefonie mobil ă este într-o puternic ă ascensiune. Re ţelele amplasate asigur ă o acoperire bun ă pentru întreaga zon ă periurban ă. Pe pia ţa municipiului Craiova şi a ariei periurbane activeaz ă patru operatori majori: Orange, Vodafone, Cosmote şi Zapp. În ceea ce prive şte utilizatorii de re ţele internet, în municipiul Craiova, exista un num ăr ridicat, principalii prestatori de servicii de conectare la re ţele interne de internet, fiind: RDS&RCS, Romtelecom, Internet Oltenia Craiova şi DTV Media Sat. Serviciile şi sistemele de transmisie de date utilizate de aceştia sunt : acces internet prin conexiune dedicat ă pe baza unei re ţele de transmisii ce utilizeaz ă suport de fibr ă optic ă şi echipamente radio, reţele de comunica ţii dedicate între mai multe sedii cu securizarea canalului de comunicare; Intranet şi Virtual Private Network; internet prin re ţeaua wireless-gratuit în Pia ţa Mihai Viteazul ; înregistrare şi administrare domenii DNS. Cel mai recent serviciu furnizat în municipiul Craiova şi care ia din ce în ce mai mult amploare este cel de IPTV (televiziune prin protocolul de internet).
51
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XIII SERVISERVICIICII PUBLICE DE SUBORDONARE LOCAL Ă
În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, republicat ă privind administra ţia public ă local ă şi a legisla ţiei specifice, la nivelul municipiului Craiova sunt organizate şi func ţioneaz ă mai multe servicii publice, regii autonome şi societ ăţ i comerciale, dup ă cum urmeaz ă: Regia Autonom ă de Transport a fost înfiin ţat ă prin Decizia nr.100/1991 a Prefecturii Jude ţului Dolj, ca regie cu personalitate juridic ă, iar prin Decizia nr.118/1991 a Prefecturii Judetului Dolj, s-a aprobat trecerea în subordinea Primariei Municipiului Craiova. Regia are ca obiect principal de activitate prestarea de servicii de transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de c ălători. Infrastructura de transport public urban se compune din dou ă tipuri de re ţele de transport : re ţeaua de transport cu tramvaie şi re ţeaua de transport cu autobuze. Re ţeaua de transport cu tramvaie se desf ăş oar ă pe dou ă trasee, având lungimea total ă a liniei de tramvai de 36,8 km, iar num ărul de sta ţii pentru tramvai este de 38. Re ţeaua de transport cu autobuze se desf ăş oar ă pe o lungime total ă de 128 km. cale dubl ă, prin 17 trasee şi 239 sta ţii. Regia Autonom ă de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova a fost înfiin ţat ă prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.14/1995 şi are ca activitate principal ă administrarea, conservarea, protejarea, între ţinerea imobilelor şi exploatarea în condi ţiile de eficien ţă economic ă, a bunurilor mobile şi imobile, proprietatea regiei sau administrate de aceasta şi valorificarea lor, în modalit ăţ ile permise de lege. Prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.56/2006, potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţ i publice, s-a aprobat gestiunea direct ă pentru activit ăţ ile de administrare a domeniului public şi privat, date în competen ţa acestei regii. Regia Autonom ă de Termoficare a fost înfiin ţat ă conform Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.180/1998 prin reorganizarea Regiei Autonome Ap ă, Canal, Termoficare Craiova, în dou ă regii autonome, aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Craiova. Obiectul principal de
52
Statutul Municipiului Craiova
activitate al acestei regii de interes local este produc ţia, transportul şi distribu ţia energiei termice pentru înc ălzire şi a apei calde menajere. Prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.6/2009, în conformitate cu prevederile Legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilit ăţ i publice, a fost aprobat ă darea în gestiune direct ă, c ătre Regia Autonom ă de Termoficare Craiova, a serviciului public de alimentare cu energie termic ă în sistem centralizat, producerea, transportul, distribu ţia şi furnizarea energiei termice, în municipiul Craiova. Din punct de vedere al sistemelor de producere şi distribu ţie a energiei termice, în municipiul Craiova, distingem mai multe categorii de sisteme: sistemul de producere şi distribuire centralizat ă a c ăldurii prin sistemul de termoficare or ăşenesc; sistemul de producere şi distribuire prin centrale termice de cartier; sistemul de producere în centrale termice de tip industrial; sistemul de producere prin centrale proprii de apartament. Sistemul centralizat de alimentare cu c ăldur ă al municipiului Craiova este reprezentat de sursele de producere a căldurii: CET Craiova II, cu 16 centrale termice de zon ă şi 36 centrale termice de bloc (scar ă), re ţeaua de transport a căldurii (re ţeaua primar ă), punctele termice urbane, în num ăr total de 136, precum şi re ţeaua de distribu ţie a c ăldurii (re ţeaua secundar ă). Alimentarea cu energie termic ă a municipiului Craiova se realizeaz ă din dou ă tipuri de surse: CET Craiova II, apar ţinând S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. (C.E.N. Craiova) şi Centralele termice de zon ă, precum şi centralele termice de bloc (scară) ce apar ţin Regiei Autonome de Termoficare Craiova. C.E.N. Craiova utilizeaz ă drept combustibil de baz ă lignitul (în propor ţie de 94%) ob ţinut atât din surse proprii (Sucursala Minier ă Prigoria), cât şi pe baz ă de contracte cu S.N.L.O Târgu Jiu. S.C. Compania de Ap ă Oltenia S.A . a fost înfiin ţat ă potrivit Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.164/2007, prin reorganizarea Regiei Autonome Ap ă Craiova în societate comercial ă pe ac ţiuni–operator regional al serviciului de ap ă şi canalizare, având ca domeniu principal de activitate, captarea, tratarea şi distribuirea apei . Apa potabil ă pentru popula ţie, agen ţii economici şi institu ţiile din municipiul Craiova este asigurat ă, în exclusivitate, de Compania de Ap ă. Popula ţia care beneficiaz ă de ap ă potabil ă este de circa 350.000 locuitori, cu un consum mediu specific de 280 l/om/zi. Livrarea apei c ătre consumatori se face prin intermediul unei re ţele de distribu ţie de tip inelar, cu o lungime de 395,5 km, format ă din 86 km re ţea font ă, 53
Statutul Municipiului Craiova
30 km reţea din azbociment şi 279,5 km. re ţea de o ţel. Aceasta include 80 de sta ţii de hidrofor pentru asigurarea presiunii apei la utilizatori. Re ţeaua de canalizare are o lungime total ă de cca. 340 Km, din care 231 Km în sistem mixt şi divizor şi 109 Km în sistem unitar.Cele 6 sta ţii de pompare (5 sta ţii de pompare a apelor menajere şi o sta ţie ape pluviale) se găsesc amplasate în zona inferioar ă a municipiului Craiova. S.C. Salubritate Craiova S.R.L. a fost înfiin ţat ă prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.22/2011, prin reorganizarea Serviciului Public de Salubritate Craiova, în societate comercial ă cu r ăspundere limitat ă, cu asociat unic municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova. Printre principalele obiecte de activitate, cel de măturat stradal , deserve şte o suprafa ţă de 1.024.625 mp., iar cel de transport gunoi deserve şte atât popula ţia de la case, în num ăr de 41.676 persoane, cât şi asocia ţiile de proprietari, cu un num ăr 165.138 persoane şi agen ţii economici, 2.984 societ ăţ i. Alte activit ăţ i desf ăş urate de societate sunt: capturarea câinilor f ără st ăpân (ecarisaj), dezinsectie, dezinfectie, deratizare, cur ătirea şi de transportul zăpezii de pe caile publice. S.C. Pie ţe şi Târguri Craiova S.R.L. a fost înfiin ţat ă prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.24/2011, prin reorganizarea Serviciului Public Administra ţia Pie ţelor şi Târgurilor Craiova, în societate comercial ă cu r ăspundere limitat ă, cu doi asocia ţi, S.C. “SALUBRITATE CRAIOVA” S.R.L. şi Municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova, având ca domeniu principal de activitate, închirierea şi subînchirierea bunurilor imobile, proprii sau închiriate. În municipiul Craiova, exist ă urm ătoarele pie ţe: Pia ţa Central ă, Pia ţa Valea Ro şie, Pia ţa Rovine, Pia ţa G ării, Pia ţa Brazda lui Novac, Pia ţa Orizont, Pia ţa Craiovi ţa Big, Pia ţa Brestei, Pia ţa Ciuperca, Pia ţa Veche, Pia ţa 1 Mai, Pia ţa Chiriac, precum şi un târg de s ăpt ămân ă:”1 Mai”. Serviciul Public Comunitar de Eviden ţă a Persoanei a fost înfiin ţat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.102/2005, la nivel de direc ţie, în subordinea Consiliului Local, în conformitate cu prevederile Ordonan ţei de Guvern nr.84/2001 privind înfiin ţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de eviden ţă a persoanelor, aprobat ă prin Legea nr.372/2002, fiind transformat ulterior în serviciu public cu personalitate juridic ă, conform Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.335/2007. Activitatea principal ă a serviciului este de exercitare a competen ţelor ce îi sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor normative care
54
Statutul Municipiului Craiova
reglementează activitatea de stare civil ă şi de eviden ţă a persoanelor, precum şi eliberarea documentelor. Serviciul Public Cre şe a fost înfiin ţat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.117/2006, ca serviciu public f ără personalitate juridic ă, în subordinea Consiliului Local al Municipiului Craiova, prin preluarea personalului din cre şele municipiului Craiova şi reorganizat , potrivit Hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.326/2009, în Serviciul Public Cre şe, Cabinete Medicale şi de Medicin ă Dentar ă din Unit ăţ ile de Înv ăţă mânt din Municipiul Craiova , prin preluarea personalului cabinetelor medicale şi de medicin ă dentar ă din unit ăţ ile de înv ăţă mânt şcolare şi universitare, în conformitate cu prevederile Legii nr.263/2007 privind înfiin ţarea, organizarea şi func ţionarea cre şelor şi Ordonan ţei de Urgen ţă a Guvernului nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribu ţii şi competen ţe exrcitate de Ministerul S ănătăţ ii Publice c ătre autorit ăţ ile publice locale . Activit ăţ ile principale ale serviciului public constau în asigurarea serviciilor de îngrijire şi supraveghere a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni şi 4 ani, prin personalul angajat specializat şi asisten ţa medical ă şi de medicin ă dentar ă acordat ă pre şcolarilor şi elevilor, pe toat ă perioada în care se afl ă în unit ăţ ile de înv ăţă mânt. Căminul pentru Persoane Vârstnice a fost înfiin ţat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.25/2011, prin reorganizarea Serviciului Public de Asisten ţă Medico-Social ă Craiova, ca institu ţie cu personalitate juridic ă, potrivit prevederilor Legii nr.17/2000 privind asisten ţa social ă a persoanelor vârstnice, având ca principal obiect de activitate îngrijirea persoanelor vârstnice, prin asigurarea condi ţiilor corespunz ătoare de g ăzduire şi de hran ă, îngrijiri medicale, recuperare şi readaptare, activit ăţ i de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber, asisten ţă social ă şi psihologic ă. Poli ţia Local ă a fost înfiin ţat ă prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.475/2010, prin reorganizarea Poli ţiei Comunitare Craiova, ca institu ţie public ă de interes local, cu personalitate juridic ă, în conformitate cu prevederile Legii nr.155/2010 privind Poli ţia Local ă, având ca obiect de activitate ap ărarea drepturilor şi libert ăţ ilor fundamentale ale persoanei, a propriet ăţ ii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infrac ţiunilor. Filarmonica „Oltenia” a fost înfiin ţat ă în 1947, prin Decretul Regal de promulgare a Legii nr.131/1947, iar prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.58/1998 a fost preluat ă finan ţarea sa din bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local al Municipiului Craiova, fiind organizat ă ca institu ţie public ă de spectacole şi concerte, cu personalitate juridic ă, potrivit 55
Statutul Municipiului Craiova
prevederilor Ordonan ţei Guvernului nr. 21/2007, având ca principal obiect de activitate, organizarea de manifest ări artistice (concerte), cu menirea de a promova valori ale culturii muzicale române şti şi universale. Teatrul Liric „Elena Teodorini” a fost înfiin ţat prin Decizia nr.264/1979 a Consiliului Popular al Jude ţului Dolj, iar prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.58/1998 a fost preluat ă finan ţarea sa din bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local al Municipiului Craiova, fiind organizat ă ca institu ţie public ă de spectacole şi concerte, cu personalitate juridic ă, potrivit prevederilor Ordonan ţei Guvernului nr. 21/2007. Activitatea principal ă a institu ţiei se adreseaz ă diverselor colectivit ăţ i socio-profesionale, vizând asigurarea accesului la informa ţie şi instruc ţie muzical ă, a tuturor persoanelor interesate, contribuind la dezvoltarea intelectual ă a personalit ăţ ii umane. Ansamblul Folcloric „Maria T ănase” a fost înfiin ţat prin Decizia nr.14/1992 a Prefecturii Jude ţului Dolj, iar prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.58/1998 a fost preluat ă finan ţarea sa din bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local al Municipiului Craiova, fiind organizat ă ca institu ţie public ă de spectacole şi concerte, cu personalitate juridic ă, potrivit prevederilor Ordonan ţei Guvernului nr.21/2007 şi are ca obiect de activitate sus ţinerea, dezvoltarea şi promovarea folclorului românesc în ţar ă şi peste hotare, urm ărind atragerea unui num ăr cât mai mare de iubitori ai folclorului. Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri ” a fost înfiin ţat prin Decizia 476/1956 a Sfatului Popular al Regiunii Craiova – Comitetul Executiv, iar prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.58/1998 a fost preluat ă finan ţarea sa din bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local al Municipiului Craiova, fiind organizat ca institu ţie public ă de spectacole şi concerte, cu personalitate juridic ă, potrivit prevederilor Ordonan ţei Guvernului nr.21/2007 şi are ca principal ă activitate, realizarea şi prezentarea produc ţiilor artistice penru copii, dar şi pentru alte categorii de vârst ă. Casa de Cultur ă „Traian Demetrescu” a fost înfiin ţat ă prin Decizia nr.266/1974 a Consiliului Popular al Jude ţului Dolj, activitatea sa principal ă, concretizându-se în organizarea activit ăţ ilor de promovare a cunoa şterii valorilor culturii şi artei, de dezvoltare şi afirmare a disponibilit ăţ ilor creatoare ale popula ţiei, în toate domeiile, de interpretare artistic ă, recreativ–distractive, realizând presta ţii culturale în beneficiul tuturor cet ăţ enilor din municipiu, f ără deosebire de na ţionalitate, categorie social ă, convingeri religioase sau op ţiuni politice.
56
Statutul Municipiului Craiova
Sport Club Municipal a fost înfiin ţat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.420/2006 , ca institu ţie public ă în subordinea Consiliului Local, în conformitate cu prevederile Legii nr.69/2000 privind educa ţia fizic ă şi sportul şi are ca obiect principal de activitate promovarea unor discipline sportive, selec ţia personalului sportiv şi participarea la competi ţii sportive interne şi interna ţionale.
57
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XIV PATRIMONIUL MUNICIPIULUI CRAIOVA
Potrivit prevederilor legale, patrimoniul unit ăţ ii administrativ-teritoriale este alc ătuit din bunuri mobile şi imobile, aflate în proprietatea public ă şi privat ă a municipiului Craiova, precum şi drepturi şi obliga ţii cu caracter patrimonial. Municipiul Craiova, în calitate de persoan ă juridic ă de drept public, î şi exercit ă prerogativele de proprietar, prin autorit ăţ ile administra ţiei publice locale, alese în condi ţiile legii. Patrimoniul municipiului Craiova alc ătuit din bunuri mobile şi imobile ce apar ţin domeniului public, în conformitate cu prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea public ă şi regimul juridic al acesteia, a fost atestat prin Hot ărârea Guvernului nr. 141/2008, iar inventarul bunurilor private a fost aprobat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.522/2007. În conformitate cu prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea public ă şi regimul juridic al acesteia, coroborate cu prevederile Legii nr.215/2001, republicat ă, privind administra ţia public ă local ă, bunurile din domeniul public al municipiului Craiova sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, fiind inventariate anual. Bunurile din domeniul public pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate, dup ă cum bunurile din domeniul privat pot fi concesionate, închiriate sau vândute, în condi ţiile legii, potrivit hot ărârii consiliului local. Consiliul local poate da în folosin ţă gratuit ă, pe termen limitat, imobile din patrimoniul s ău, societ ăţ ilor şi institu ţiilor de utilitate public ă sau de binefacere, recunoscute ca persoane juridice, fără scop lucrativ, care desf ăş oar ă activitate de binefacere sau de utilitate public ă, ori serviciilor publice, prin hot ărâre a consiliului local. Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, dup ă caz, în administrarea regiilor autonome şi a altor institu ţii publice de interes local. Titularul dreptului de administrare poate poseda, folosi şi exploata bunul, în condi ţiile stabilite prin hot ărâre a consiliului local, de atribuire.
58
Statutul Municipiului Craiova
Dreptul de administare poate fi revocat, dac ă titularul nu-şi exercit ă drepturile şi nu-şi exercit ă obliga ţiile din actul de atribuire (transmitere). În litigiile privitoare la dreptul de administrare, titularul acestui drept st ă în nume propriu, iar în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor, titularul dreptului de administrare are obliga ţia de a ar ăta instan ţei, titularul dreptului de proprietate, sub sanc ţiunea r ăspunderi,i în condi ţiile legii, pentru prejudiciile cauzate din neîndeplinirea acestor obliga ţii. Neîndeplinirea obliga ţiei privind ar ătarea titularului dreptului, poate atrage revocarea dreptului de administrare. Servitu ţiile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public, c ăruia îi sunt destinate bunurile afectate. Patrimoniul municipiului Craiova face obiectul unui inventar legal, ini ţiat de autoritatea local ă şi finalizat prin hot ărâre de Guvern, cu publicarea în Monitorul Oficial.
59
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XV BUGETUL MUNICIPIULUI CRAIOVA
Bugetul local este documentul prin care sunt prev ăzute şi aprobate, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile unit ăţ ilor administrativ-teritoriale şi reflect ă rela ţii economice stabilite în procesul reparti ţiei venitului na ţional, cu prilejul constituirii şi repartiz ării de fonduri centralizate, cu adresare general ă la şi de la dispozi ţia unit ăţ ilor administrativ-teritoriale, în scopul satisfacerii unor interese ale colectivit ăţ ilor publice locale. Procesul de întocmire, adoptare şi execu ţie a bugetului, reprezint ă un efort de cooperare între mai mul ţi factori din cadrul administra ţiei locale, cu responsabilit ăţ i diferite, dup ă cum urmeaz ă: -autoritatea deliberativ ă – consiliul local, care stabile şte şi aprob ă politica bugetar ă şi programele de dezvoltare, corespunz ător necesit ăţ ilor cet ăţ enilor şi a resurselor aflate la dispozi ţie; -autoritatea executiv ă – primarul, căruia îi revin ca principale obliga ţii legale, formularea propunerilor de buget şi execu ţia bugetului şi monitorizarea performan ţei pentru a asigura îndeplinirea strategiilor fiscale şi programatice. Cet ăţ enii, prin propunerile formulate în faza publicit ăţ ii proiectului de buget, pot contribui la stabilirea priorit ăţ ilor de dezvoltare ale municipiului. Întocmirea, aprobarea, cât şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Craiova sunt supuse condi ţiilor prev ăzute de legisla ţia în vigoare, cu antrenarea r ăspunderii şi a responsabilit ăţ ilor corespunz ătoare pentru consiliul local şi primar, în limita competen ţelor acestora.
60
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XVI TITLURI ONORIFICE
Pentru gratificarea unor personalit ăţ i din via ţa politic ă, social ă şi cultural ă, care prin activitatea lor au avut contribu ţii deosebite la sporirea valorii spirituale a municipiului Craiova, cât şi pentru persoanele ale c ăror fapte sau activit ăţ i au dus la cre şterea prestigiului municipiului, din anul 1994, prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.82, s-a instituit titlul de „Cet ăţ ean de onoare al municipiului Craiova”. Potrivit regulamentului privind acordarea acestui titlu, aprobat prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.292/2010, aceast ă distinc ţie se poate acorda, dup ă cum urmeaz ă: a) unor înalte personalit ăţ i politice, ştiin ţifice sau culturale care, prin activitatea lor socio-profesional ă, au contribuit la realizarea unor noi leg ături ştiin ţifice, culturale sau economice cu efecte favorabile municipiului Craiova; b) celor care, prin activitatea lor cotidian ă creeaz ă în ţar ă sau peste hotare o imagine deosebit ă municipiului şi României, având ca rezultate realizarea unor puternice leg ături economico - sociale sau de alt ă natur ă, în beneficiul cet ăţ enilor comunit ăţ ii respective; c) ceta ţenilor români sau str ăini care desf ăş oar ă activit ăţ i caritabile în municipiul Craiova, beneficiari ai acestei activit ăţ i fiind orfanii, b ătrânii, copiii abandona ţi, handicapa ţi sau institu ţiile care ad ăpostesc şi îngrijesc ace şti defavoriza ţi ai soartei; d) fo ştilor de ţinu ţi politici sau veterani de r ăzboi care prin activit ăţ ile lor ulterioare au adus un aport deosebit la realizarea unei imagini pozitive a municipiului Craiova în lume sau au contribuit la realizarea unei leg ături între municipiu şi alte localit ăţ i; e) bravilor generali şi ofi ţeri ai armatei române care s-au distins prin fapte de arme, asigurând astfel siguran ţa na ţional ă şi securitatea statului sau dezvoltarea economico-social ă a ţarii prin presta ţia lor ştiin ţific ă, tehnic ă, economic ă sau educativ ă; f) unor sportivi n ăscuti sau forma ţi în municipiul Craiova, cu rezultate de excep ţie în competi ţiile sportive interna ţionale (campioni mondiali sau europeni);
61
Statutul Municipiului Craiova
g) celor care au trecut în eternitate dar care, prin prestigioasa lor activitate au promovat imaginea municipiului Craiova şi a ţă rii; h) persoanelor care, în mod dezinteresat şi repetat, prin dona ţii, ac ţiuni umanitare sau alte ac ţiuni similare au contribuit la realizarea unor obiective de interes public sau la îmbun ătăţ irea vie ţii locuitorilor municipiului Craiova. Dreptul de a propune acordarea titlului de cet ăţ ean de onoare al municipiului Craiova îl au: - primarul municipiului; - consilierii municipali (individual sau în grup); - persoanele juridice care desf ăş oar ă activitate în domeniul/domeniile în care s-a afirmat cel propus, care va sta la baza unui proiect de hot ărâre promovat de către un consilier sau un grup de consilieri locali; - un num ăr de cel pu ţin 5% din populatia cu drept de vot a municipiului Craiova pe baza unui tabel semnat de c ătre ace ştia, care va sta la baza unui proiect de hot ărâre promovat de c ătre un consilier sau un grup de consilieri locali. Lista cu Cet ăţ enii de Onoare ai municipiului Craiova este prev ăzut ă în anexa nr.5 la prezentul statut. Pe lâng ă titlul de “Cet ăţ ean de onoare” al municipiului Craiova, Consiliul Local a conferit, cu prilejul “Zilelor municipiului Craiova”, diplome de excelen ţă pentru contribu ţii de excep ţie la cre şterea prestigiului municipiului Craiova, pentru numeroase personalit ăţ i din lumea artei, culturii, înv ăţă mântului, pentru elevi cu rezultate şcolare deosebite. Totodat ă, la nivelul municipiului Craiova, s-a instituit Cartea de onoare a municipiului Craiova sau Cartea de aur , care cuprinde gândurile şi impresiile unor personalit ăţ i despre Cetatea B ăniei, oamenii locului şi faptele acestora care, prin prezen ţa lor au onorat municipiul şi au conferit str ălucire şi distinc ţie evenimentelor organizate .
62
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XVII CONSULTAREA CET ĂŢ ENILOR
Cet ăţ enii municipiului au dreptul de a fi consulta ţi în problemele de interes general, în formele prev ăzute de lege sau aprobate de consiliul local: - referendum local; - adun ări cet ăţ ene şti ; - peti ţii; - ini ţiative; - audien ţe; - consult ări; - comitete cet ăţ ene şti . În conformitate cu prevederile Legii nr.3/2000, referendumul local se organizeaz ă pentru problemele de interes deosebit din unit ăţ ile administrativ- teritoriale . Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliul local, la propunerea primarului. Cet ăţ enii sunt chema ţi s ă se pronun ţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând, cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul municipiului. Totodat ă, locuitorii municipiului pot fi consulta ţi şi prin adun ări cet ăţ ene şti, organizate pe cartiere sau str ăzi. Convocarea şi organizarea adun ărilor cet ăţ ene şti se face de c ătre primar, la ini ţiativa acestuia sau a 1/3 din num ărul de consilieri în func ţie. Convocarea adun ărilor cet ăţ ene şti se face prin aducerea la cuno ştin ţă public ă a scopului, datei şi a locului unde se va desf ăş ura. Adunarea cet ăţ enesc ă este valabil constituit ă, în prezenta majorit ăţ ii reprezentan ţilor familiilor şi adopt ă propuneri cu majoritatea celor prezen ţi. Propunerile se consemneaz ă într-un proces-verbal şi se înainteaz ă primarului, spre a le supune dezbaterii consiliului local, în prima şedin ţă , în vederea stabilirii modalit ăţ ilor de realizare, iar solu ţia adoptat ă de consiliul local, se aduce la cuno ştin ţă public ă.
63
Statutul Municipiului Craiova
Peti ţia şi audien ţa reprezint ă modalit ăţ i legale de participare a cet ăţ enilor la rezolvarea unor probleme de interes general. În conformitate cu prevederile Ordonan ţei Guvernului nr.27/2002, cet ăţ enii pot depune peti ţii la prim ărie, în format scris, prin intermediul Centrului de Informa ţii pentru Cet ăţ eni, existând îns ă şi variante simplificate pentru înregistrarea acestora , prin intermediul formularului online de sesiz ări şi peti ţii din cadrul aplica ţiei, prin comunicarea acestora pe adresele de e-mail ale institu ţiei ( [email protected] ; [email protected] ) şi telefonic, prin intermediul Telefonului Cet ăţ eanului 984. Un alt serviciu online la care Prim ăria Municipiului Craiova şi-a exprimat acordul, în beneficiul cet ăţ enilor, este înscrierea institu ţiei pe site-ul Domnuleprimar.ro. Acesta este un site Internet, unde cet ăţ enii î şi pot contacta primarii direct pentru a-şi exprima sau pentra a semnala nemul ţumirile/aprecierile legate de activitatea administra ţiei locale, sau de a semnala probleme de interes comunitar. În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă, în cadrul procedurii de elaborare proiecte de acte normative, autoritatea local ă are obliga ţia de a publica un anun ţ referitor la aceste ac ţiuni, în site-ul propriu, s ă-l afi şeze la sediul propriu, într-un loc accesibil publicului, s ă-l transmit ă mass-mediei centrale sau locale şi s ă transmit ă proiectele tuturor persoanelor care au depus o cerere în vederea primirii acestor informa ţii. Anun ţul privind elaborarea unui proiect de act normativ se aduce la cuno ştin ţa publicului, cu cel pu ţin 30 zile înainte de supunerea spre analiz ă, avizare şi adoptare, consiliului local şi cuprinde nota de fundamentare, expunerea de motive sau, dup ă caz, referatul de aprobare privind oportunitatea adopt ării actului normativ propus, textul complet al proiectului, termenul limit ă, locul şi modalitatea în care cei interesa ţi pot trimite în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. În cazul proiectelor de acte normative, cu relevanţă pentru mediul de afaceri, anun ţul se transmite şi asocia ţiilor legal constituite în domeniile specifice. Procedura de organizare şi desf ăş urare a dezbaterii publice este prev ăzut ă de Legea nr.52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă şi se finalizeaz ă prin întocmirea unei minute care include şi votul fiecarui membru, cu excep ţia cazurilor în care s-a hot ărât vot secret şi va fi afi şat ă la sediul autorit ăţ ii publice în cauz ă şi publicat ă în site-ul propriu. În vederea consult ării cet ăţ enilor în probleme de interes local, începând cu anul 2004, la nivelul municipiului Craiova, a fost constituit Comitetul Consultativ 64
Statutul Municipiului Craiova
Cet ăţ enesc, prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 87/2004, modificat ă în anul 2009, prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.359, când s-a schimbat atât forma de organizare, constituindu-se consilii consultative cet ăţ ene şti, cât şi componen ţa acestora. Astfel, potrivit Regulamentului de organizare şi func ţionare a acestor consilii consultative cet ăţ ene şti, prev ăzut în anexa nr.6 la prezentul statut, acestea sunt structuri de interes local, f ără personalitate juridic ă, ai c ăror membrii particip ă în mod voluntar la culegerea şi transmiterea informa ţiilor privind problemele comunit ăţ ii. În acest sens, municipiul Craiova a fost împ ărţit în nou ă zone, din fiecare consiliu consultativ cet ăţ enesc zonal, f ăcând parte un num ăr de 7-15 membri, în func ţie de dimensiunile zonei şi necesit ăţ ile de reprezentare.
65
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XVIII COOPERAREA INTERN Ă ŞI INTERNA ŢIONAL Ă... INTEGRAREA EUROPEAN Ă
Unit ăţ ile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competen ţelor autorit ăţ ilor lor deliberative şi executive, s ă coopereze şi s ă se asocieze şi cu unit ăţ i administrativ-teritoriale din str ăin ătate, în condi ţiile legii, prin hot ărâri ale consiliilor locale, iar pentru protec ţia şi promovarea intereselor lor comune, au dreptul de a adera la asocia ţii na ţionale şi interna ţionale, în condi ţiile legii. Municipiul Craiova, pe lâng ă raporturile legale de cooperare cu autoritatea jude ţean ă şi Institu ţia Prefectului, cu institu ţiile publice locale şi serviciile deconcentrate, dezvolt ă rela ţii de cooperare şi colaborare în cadrul Agen ţiei de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, cu alte autorit ăţ i şi unit ăţ i administrativ teritoriale din ţar ă şi din str ăin ătate, în scopul realiz ării unor interese comune. Astfel, municipiul Craiova are stabilite: - rela ţii de cooperare, colaborare cu urm ătoarele localit ăţ i: UPPSALA, Suedia – parteneraitul a fost semnat la data de 1noiembrie 1999, având ca obiectiv sprijinirea unei dezvolt ări democratice a autorit ăţ ii locale din Craiova şi dezvoltarea cooper ării între diferitele departamente, în interiorul administra ţiei publice locale; LYON, Fran ţa - a fost semnat un protocol între primarii celor dou ă municipalit ăţ i, în anul 1991. FERRARA, Italia – parteneriatul a fost semnat între primarii celor dou ă municipalit ăţ i, la 11.06.1998. POGRADEC, Albania - parteneriat semnat între primarii celor dou ă municipalit ăţ i, la 23.11.1999
- rela ţii de înfr ăţ ire cu urm ătoarele localit ăţ i şi autorit ăţ i:
KUOPIO (Finlanda) În anul 1992 s-a semnat un protocol privind adâncirea rela ţiilor de prietenie între ora şele Craiova şi Kuopio, care viza continuarea colabor ării tradi ţionale, început ă în anul 1978, schimburi de informa ţii în leg ătur ă cu evenimentele şi activit ăţ ile ce au loc în via ţa acestora, rela ţii de colaborare între institu ţiile de 66
Statutul Municipiului Craiova
înv ăţă mânt, concretizarea unor ini ţiative care s ă dea posibilitatea cet ăţ enilor celor dou ă ora şe s ă participe la evenimentele culturale, sportive, universitare, economice şi la toate ac ţiunile generate de interesele lor comune, schimburi de grupuri lucrative pentru dobândirea uneor experien ţe pozitive în domeniul administra ţiei şi activit ăţ ilor sociale din ambele comunit ăţ i, realizarea unor colabor ări în domeniul protec ţiei mediului înconjur ător. SHYAN (Provincia Hubei din Republica Popular ă Chinez ă) În anul 1996, a fost semnat ă o în ţelegere economic ă şi tehnologic ă între ora şele Craiova şi Shyan, pentru promovarea rela ţiilor de prietenie şi pentru înt ărirea în ţelegerii reciproce dintre cele dou ă ora şe. La 23 decembrie 1999, s-a semnat un protocol de înfr ăţ ire între cele dou ă ora şe, prin care se urm ăre şte colaborarea în domeniile economice, cercetare ştiin ţific ă şi tehnologic ă, înv ăţă mânt, ştiin ţe medicale, agricultur ă, cultur ă, sport, etc. NANTERRE (Fran ţa) - a fost semnat un Protocol de Înfr ăţ ire în anul 1970. VRATZA (Bulgaria) - în data de 26.06.1998, convin şi de importan ţa impulsion ării rela ţiilor de prietenie româno-bulgare, s-a hot ărât stabilirea de contacte pe plan economic, cultural, sportiv şi turistic cu ora şul Vratza. În acest sens, s-a semnat o în ţelegere privind stabilirea rela ţiilor de înfr ăţ ire şi colaborare între ora şele Craiova şi Vratza. SKOPJE (Macedonia) - la 2 iulie 1995 s-a semnat protocolul de înfr ăţ ire. - particip ă în calitate de membru sau invitat la organisme interna ţionale, precum: Balcinet, Congresul Autorit ăţ ilor Locale La ini ţiativa primarului ora şului Salonik din Grecia, s-a înfiin ţat, în anul 2000, Re ţeaua Marilor Ora şe din Balcani, cu sediul la Salonik, având ca obiective principale: cre şterea rolului administra ţiei locale, colaborarea între municipiile membre ale re ţelei în domeniile economic, comercial, înv ăţă mânt, mediu, cultur ă, social, sportiv şi în alte domenii de interes comun, derularea unor programe comune, cu fonduri de la Programul Elen de Reconstruc ţie Economic ă a Balcanilor, precum şi înfiin ţarea unei universit ăţ i balcanice la Salonik. - este membru fondator al Asocia ţiei Municipiilor din Români a, persoan ă juridic ă de drept privat şi de utilitate public ă, f ără scop patrimonial, neguvernamental ă şi apolitic ă, constituit ă în vederea promov ării şi protej ării intereselor comune ale autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale, pentru solu ţionarea şi gestionarea nevoilor publice, în numele şi pentru interesul colectivit ăţ ilor locale, Primarul Municipiului Craiova, fiind ales membru al
67
Statutul Municipiului Craiova
Comitetului director, iar Secretarul municipiului, vicepre şedinte al Corpului Secretarilor de municipii din România. În temeiul acelora şi prevederi legale, doua sau mai multe unit ăţ ti administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competen ţelor autorit ăţ ilor lor deliberative şi executive, s ă coopereze şi s ă se asocieze, în condi ţiile legii, formând asocia ţii de dezvoltare intercomunitar ă, cu personalitate juridic ă, de drept privat şi de utilitate public ă. Asocia ţiile de dezvoltare intercomunitar ă sunt de utilitate public ă, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonan ţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asocia ţii şi funda ţii, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr.246/2005. Asocia ţiile de dezvoltare intercomunitar ă se constituie în condi ţiile legii, în scopul realiz ării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori al furniz ării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unit ăţ ilor administrativ-teritoriale componente, au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorit ăţ ile deliberative şi executive de la nivelul fiec ărei unit ăţ i administrativ-teritoriale componente î şi p ăstreaz ă autonomia locala, în condi ţiile legii. Astfel, prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.402/2007 s-a aprobat asocierea municipiului Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova, cu jude ţe, municipii, ora şe şi comune din apropierea municipiului, în vederea înfiin ţă rii Asocia ţiei de Dezvoltare Intercomunitar ă „Oltenia”, persoan ă juridic ă de drept privat şi de utilitate public ă. Asocia ţia are ca scop realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor, pe baza strategiei de dezvoltare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia şi furnizarea în comun a serviciilor. -în domeniul integr ării europene , Prim ăria Municipiului Craiova asigur ă punerea în aplicare a legisla ţiei europene în domeniile sale de competen ţă , prin implementarea politicilor generale, cât şi prin elaborarea şi gestionarea de programe şi proiecte finan ţate din fonduri europene, în domenii, precum: social, urbanism, mediu, infrastructur ă, dezvoltare economic ă local ă, servicii publice de utilit ăţ i. Prin Hot ărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.404/2007, s-a aprobat Strategia de dezvoltare a Municipiului Craiova pe perioada 2007-2013, potrivit c ăreia, obiectivele strategice de dezvoltare ale municipiului Craiova sunt: - Craiova – metropol ă regional ă; - crearea Zonei Metropolitane Craiova; 68
Statutul Municipiului Craiova
- optimizarea cooper ării transfrontaliere şi transna ţionale; - cre şterea competitivit ăţ ii pe termen lung a economiei locale; - dezvoltarea infrastructurii edilitare, a utilit ăţ ilor şi serviciilor publice; - regenerarea cultural ă, reconturarea identit ăţ ii locale. Sunt identificate, totodat ă, ca obiective strategice sectoriale urm ătoarele: - mediul şi calitatea locuirii; - valorificarea turistic ă a poten ţialului de atractivitate a municipiului Craiova şi a zonei sale periurbane şi satisfacerea cererii cu ofert ă competitiv ă; - relansarea activit ăţ ilor sportive la nivelul municipiului Craiova; - asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile de popula ţie, promovarea incluziunii sociale pentru categoriilec sociale vulnerabile; - combaterea rasismului şi promovarea multiculturalismului; - dezvoltarea rela ţiilor intersectoriale între administra ţia public ă, mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri; - impunerea educa ţiei şi form ării profesionale ini ţiale şi continue ca pilon de sus ţinere a dezvolt ării durabile a capitalului uman.
69
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XIX PARTIDE POLITIPOLITICE,CE, SINDICATE, O.N.G.O.N.G.----URIURIURI,, CONFEDERA ŢII PATRONALE
La nivelul municipiului nostru î şi desf ăş oar ă activitatea urm ătoarele forma ţiuni politice: - Partidul Democrat Liberal; - Partidul Social Democrat; - Partidul Na ţional Liberal; - Partidul Popular România Mare; - Partidul Conservator; - Partidul Na ţional Ţărănesc Cre ştin Democrat; - Uniunea Romilor. În ceea ce prive şte organiza ţiile neguvernamentale, acestea sunt active în orice domeniu în care se manifest ă nevoia societ ăţ ii: educa ţie, ştiin ţă , cercetare, cultur ă, protecţie social ă, minorit ăţ i, drepturile omului, protec ţia mediului, etc., putând exista sub trei forme: asocia ţie, funda ţie, federa ţie. Pe plan local, organiza ţiile neguvernamentale, se reg ăsesc sub toate cele trei forme şi prin proiectele pe care le ini ţiaz ă sunt mereu active în via ţa social ă. - A.I.E.S.E.C. - Alian ţa Francez ă - Funda ţia Cuvântul care zide şte - Asocia ţia de Lupt ă Împotriva Viciilor Mileniului III - Asocia ţia Dimanche - Asocia ţia Pro Democra ţia - Asocia ţia Român ă a Tinerilor cu Ini ţiativ ă - Asocia ţia Studen ţilor în Drept - Asocia ţia Studen ţilor Cre ştini Ortodoc şi - Asocia ţia Vasiliada - Funda ţia European House - Ladies Circle - Leo Club Craiova - Lion’s Club
70
Statutul Municipiului Craiova
- Organiza ţia World Vision - Asocia ţia Tinerilor şi Studen ţilor Romi Romano Euro Drom - Alian ţa pentru Unitatea Romilor - Funda ţia Enciclpoedic ă Amza Pellea - Organiza ţia Salvati Copii - E.M.M.A - Liga Femeilor - Asocia ţia Cultural ă Craiova - Asocia ţia Sportiv ă Clubul Sportiv Gordas - Asocia ţia Pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din Oltenia - Asocia ţia Platforma European ă Pentru Dezvoltarea Tineretului - Asocia ţia Tinerilor Romi Pentru Unitate Solidaritate şi Transparen ţă - Asocia ţia Peoples in Difficulty - Asocia ţia Centrul Ecologic Green Area - Asocia ţia Studen ţilor Basarabeni - Asocia ţia Pro Basarabia - Asocia ţia Club Arti - Asocia ţia Studen ţilor din Facultatea de Fizic ă - Asocia ţia Nev ăzătorilor - Centrul de Voluntariat Voluntarisî - Asocia ţia Regional ă pentru Dezvoltare Rural ă - Asocia ţia Me şte şugarilor, Arti ştilor şi Comercian ţilor Romi „ Amari Baht” - Asocia ţia Casa Olarului - Asocia ţia Cultural ă Darias - Asocia ţia Ecoasist - Funda ţia Scrisul Românesc - Asocia ţia Clubul Sportiv Auto Oltenia - Funda ţia William Shakespeare - Centrul pentru Cultur ă Contemporan ă CEP - Asocia ţia I.S. Dr ăgulescu Conform prevederilor Legii dialogului social nr.62/2011, organiza ţia sindical ă se constituie pe baza dreptului de libera asociere, în scopul ap ărării drepturilor prevazute în legisla ţia na ţional ă, în contractele colective şi individuale de munc ă sau în acordurile colective de munc ă, precum şi în pactele, tratatele şi conven ţiile interna ţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor s ăi. 71
Statutul Municipiului Craiova
La nivelul municipiului Craiova exista mai multe federatii sindicale, astfel: - Federatia Infr ăţ irea ce cuprinde: Sindicatul Ford Automobile Craiova, Sindicatul IUG şi Sindicatul Liber - Federa ţia Transloc ce cuprinde: Sindicatul Independent Tramvai, Sindicatul R.A.T., Sindicatul Independent R.A.T., Sindicatul Autobuzul, Sindicatul Unic al Şoferilor - Federa ţia Elcatel ce cuprinde: Sindicatul C.E. Craiova, Sindicatul Liber C.T., Sindicatul Liber Independent SPIACT, Sindicatul Liber TELECOM CF CRAIOVA - Federatia Univers ce cuprinde: Sindicatul Salararia ţilor din Serviciul Energetic, Sindicatul Conexiunea, Sindicatul Liber al Energeticienilor - Federa ţia Publicsind ce cuprinde: Sindicatul Salaria ţilor din Administra ţia Public ă, Sindicatul Na ţional al Lucr ătorilor din Penitenciare, Sindicatul Liber din Administra ţia Pie ţelor şi Târgurilor, Sindicatul Social Protect, Sindicatul Managerilor Publici - Federa ţia Ambulan ţa ce cuprinde: Sindicatul Liber Ambulan ţa, Sindicatul Mens Sana - Federa ţia U.S.I.S. ce cuprinde Sindicatul Teatrului Marin Sorescu şi Sindicatul Independent al Teatrului Elena Teodorini - Federa ţia F.A.I.R. ce cuprinde: Sindicatul Liber al Arti ştilor Instrumenti şti din Filarmonica Oltenia - Federa ţia F.S.A.R. ce cuprinde: Sindicatul Demnitatea Ford - Federa ţia F.S.L.I. METAL ce cuprinde: Sindicatul Libertatea, Sindicatul Liber al SC Avioane Craiova SA - Federa ţia Po şta şi Telecomunica ţii ce cuprinde: Sindicatul Liber Po şta Româna - Federa ţia Energetic ă ce cuprinde: Sindicatul Termoenergia Craiova II - Federa ţia Agrostar ce cuprinde: Sindicatul Parc - Federa ţia CAS ce cuprinde: Sindicatul Independent CAS Dolj - Federa ţia Craimodex ce cuprinde: Sindicatul Craimodex - Federa ţia Sindicatelor din Comunica ţii ce cuprinde: Sindicatul Liber din Direc ţia de Telecomunica ţii Dolj - Federa ţia CEC ce cuprinde: Sindicatul Liber C.E.C - Federa ţia USTR ce cuprinde: Sindicatul Litera Imprimeria Oltenia - Filiala BNS ce cuprinde: Sindicatul VLAD TEPES, Sindicatul Filantropia, Sindicatul Consilium şi Sindicatul Organizatorilor de Pariuri Dolj
72
Statutul Municipiului Craiova
- Federa ţia F.S.A.R. ( Aeroportuare ) ce cuprinde: Sindicatul Aeroport Craiova. În ceea ce prive şte confedera ţiile patronale, acestea şi-au desemnat câte un reprezentant în cadrul Comisiei de Dialog Social, la nivelul jude ţului Dolj , constituit ă în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2011 – Legea dialogului social
CONFEDERA ŢIA NA ŢIONAL Ă A PATRONATULUI ROMÂN C.N.P.R.
CONSILIUL NA ŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA C.N.I.P.M.M.R
UNIUNEA GENERAL Ă A INDUSTRIA ŞILOR DIN ROMÂNIA U.G.I.R.
UNIUNEA GENERAL Ă A INDUSTRIA ŞILOR DIN ROMÂNIA U.G.I.R. – 1903
PATRONATUL NA ŢIONAL ROMÂN P.N.R.
CONFEDERA ŢIA PATRONAL Ă DIN INDUSTRIA ROMÂNIEI C.O.N.P.I.R.O.M.
UNIUNEA NA ŢIONAL Ă A PATRONATULUI ROMÂN U.N.P.R
ASOCIA ŢIA NA ŢIONAL Ă A ANTREPRENORILOR DE CONSTRUC ŢII A.R.A.C.O.
PATRONATUL ROMÂN
UNIUNEA NATIONALA A PATRONATELOR CU CAPITAL PRIVAT din ROMANIA U.N.P.C.P.R.
73
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XX MASSMASS----MEDIAMEDIA
În municipiul Craiova, mass-media este reprezentat ă de toate formele de exprimare prev ăzute de lege: presa scris ă, electronic ă, video, radio, dup ă cum urmeaz ă:
Cotidiane locale: Gazeta de Sud, Cuvântul Libert ăţ ii, Edi ţie Special ă, Adev ărul de Sear ă,etc Săpt ămânale şi periodice locale şi na ţionale : Ziarul de ştiri, Indiscret în Oltenia, Ra ţiunea, Bursa Construc ţiilor,etc Publicatii on-line: www.oltenasul.ro, www.nouapresa.ro, www.lupamea.ro, www.oradedolj.ro,www.bulevard.tv,www.dolj.radicalonline.info, www.editorialul.ro,etc Televiziuni locale şi regionale: TVS Craiova, TV Oltenia , Oltenia 3TV , TVR Craiova, Tele Universitatea, GTV Oltenia,etc Radiouri locale: Radio Sud, Radio Oltenia, Radio Horion, Kiss FM, Radio 21,etc Radiouri na ţionale–coresponden ţi: Societatea Român ă de Radiodifuziune, Radio Trinitas, etc Cotidiane centrale –coresponden ţi: Romania Liber ă, Gândul, Cancan, Financiarul, Jurnalul Na ţional, Libertatea, Evenimentul Zilei, Adevarul, Click,etc Agen ţii de pres ă şi monitorizare a presei: Agerpres, Mediafax, Newsin, Media Monitoring,etc Televiziuni na ţionale – coresponden ţi: Pro TV, Antena 1, Realitatea Tv, Prima Tv, OTV , TVR, Kanal D, B1 TV,etc Reviste: Ramuri, Mozaicul, Zile şi Nop ţi, Revista Carolina, Scrisul Românesc etc Site-uri: www.craiova.ro, www.craiovaforum.ro ,etc Publica ţii sportive: Prosport, GSP TV, www.oltenia-sport.ro , etc
74
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XXI DISPOZI ŢII FINALE
Prezentul statut se completeaz ă de drept cu hot ărâri ale Consiliului Local al Municipiului Craiova şi cu alte reglement ări legale în vigoare incidente.
Anexele 1 - 6 fac parte integrant ă din prezentul statut.
PRE ŞEDINTE DE ŞEDIN ŢĂ Bianca Maria Carmen PREDESCU
75
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR.1
Nr.crt. DENUMIRE STRAD Ă
1. Ale.1 ABATORULUI
2. Ale.1 ALBINELOR
3. Ale.1 ALEXANDRU CEL BUN
4. Ale.1 ANA IP ĂTESCU
5. Ale.1 BANUL STEPAN
6. Ale.1 BARIERA VÂLCII
7. Ale.1 BECHET
8. Ale.1 BÂLTENI
9. Ale.1 BRESTEI
10. Ale.1 BUCEGI
11. Ale.1 C ĂLU ŞARI
12. Ale.1 CANTONULUI
13. Ale.1 C ĂPŞUNILOR
14. Ale.1 CARACAL
15. Ale.1 CASTANILOR
16. Ale.1 CERNELE
76
Statutul Municipiului Craiova
17. Ale.1 CÎMPIA ISLAZ
18. Ale.1 CORNELIU COPOSU
19. Ale.1 CRINULUI
20. Ale.1 DEPOULUI
21. Ale.1 DOICE ŞTI
22. Ale.1 DRUMUL APELOR
23. Ale.1 DRUMUL FABRICII
24. Ale.1 DRUMUL INDUSTRIILOR
25. Ale.1 DRUMUL MUNTENILOR
26. Ale.1 DRUMUL UNGURENILOR
27. Ale.1 FRAGILOR
28. Ale.1 FULGER
29. Ale.1 GHEORGHE DONICI (fost ă Aleea 1 Podari)
30. Ale.1 IZVORUL RECE
31. Ale.1 MARIA ROSETTI
32. Ale.1 MIERLEI
33. Ale.1 MOTRU
34. Ale.1 ODESA
35. Ale.1 P ĂLTINI Ş
36. Ale.1 PARÎNGULUI
77
Statutul Municipiului Craiova
37. Ale.1 PLAIUL VULC ĂNE ŞTI
38. Ale.1 POLIGONULUI
39. Ale.1 POPOVA
40. Ale.1 POTELU
41. Ale.1 PRIM ĂVERII
42. Ale.1 RAMURI
43. Ale.1 RÎULUI
44. Ale.1 ROVINE
45. Ale.1 ROZNOV
46. Ale.1 ŞIMNIC
47. Ale.1 ŞERBAN CANTACUZINO
48. Ale.1 T ĂRĂNCU ŢEI
49. Ale.1 TINERETULUI
50. Ale.1 TEILOR
51. Ale.2 ABATORULUI
52. Ale.2 ALBINELOR
53. Ale.2 ALEXANDRU CEL BUN
54. Ale.2 ANA IP ĂTESCU
55. Ale.2 BANUL STEPAN
56. Ale.2 BARIERA VÂLCII
78
Statutul Municipiului Craiova
57. Ale.2 BECHET
58. Ale.2 BÎLTENI
59. Ale.2 BRESTEI
60. Ale.2 BUCEGI
61. Ale.2 CALU ŞARI
62. Ale.2 CANTONULUI
63. Ale.2 C ĂPŞUNILOR
64. Ale.2 CARACAL
65. Ale.2 CASTANILOR
66. Ale.2 CRINULUI
67. Ale.2 DEPOULUI
68. Ale.2 DOICE ŞTI
69. Ale.2 DRUMUL APELOR
70. Ale.2 DRUMUL FABRICII
71. Ale.2 DRUMUL MUNTENILOR
72. Ale.2 DRUMUL UNGURENILOR
73. Ale.2 FRAGILOR
74. Ale.2 FULGER
75. Ale.2 GHEORGHE DONICI (fost ă Aleea 2 Podari)
76. Ale.2 GÎRLESTI
79
Statutul Municipiului Craiova
77. Ale.2 IZVORUL RECE
78. Ale.2 MOTRU
79. Ale.2 ODESA
80. Ale.2 P ĂLTINI Ş
81. Ale.2 PARÎNGULUI
82. Ale.2 PLAIUL VULC ĂNE ŞTI
83. Ale.2 POLIGONULUI
84. Ale.2 POPOVA
85. Ale.2 POTELU
86. Ale.2 PRIM ĂVERII
87. Ale.2 RAMURI
88. Ale.2 RÎULUI
89. Ale.2 ROVINE
90. Ale.2 ROZNOV
91. Ale. 2 ŞERBAN CANTACUZINO
92. Ale.2 T ĂRĂNCU ŢEI
93. Ale.2 TEILOR
94. Ale.2 TOAMNEI
95. Ale.3 ABATORULUI
96. Ale.3 ALEXANDRU CEL BUN
80
Statutul Municipiului Craiova
97. Ale.3 BARIERA VÂLCII
98. Ale.3 BÎLTENI
99. Ale.3 BRESTEI
100. Ale.3 C ĂLU ŞARI
101. Ale.3 CANTONULUI
102. Ale.3 C ĂPŞUNILOR
103. Ale.3 CASTANILOR
104. Ale.3 CÎMPIA ISLAZ
105. Ale.3 DOICE ŞTI
106. Ale.3 DRUMUL APELOR
107. Ale.3 DRUMUL FABRICII
108. Ale.3 FRAGILOR
109. Ale.3 FULGER
110. Ale.3 GHEORGHE DONICI (fost ă Aleea 3 Podari)
111. Ale.3 GÎRLESTI
112. Ale.3 IZVORUL RECE
113. Ale.3 ODESA
114. Ale.3 PARÎNGULUI
115. Ale.3 PLAIUL VULC ĂNE ŞTI
116. Ale.3 POLIGONULUI
81
Statutul Municipiului Craiova
117. Ale.3 POPOVA
118. Ale.3 POTELU
119. Ale.3 PRIM ĂVERII
120. Ale.3 RAMURI
121. Ale.3 ROVINE
122. Ale.3 ROZNOV
123. Ale.3 ŞERBAN CANTACUZINO
124. Ale.3 TEILOR
125. Ale.4 ALEXANDRU CEL BUN
126. Ale.4 BÎLTENI
127. Ale.4 BRESTEI
128. Ale.4 DOICE ŞTI
129. Ale.4 DRUMUL APELOR
130. Ale.4 FRAGILOR
131. Ale.4 FULGER
132. Ale.4 GHEORGHE DONICI (fost ă Aleea 4 Podari)
133. Ale.4 IZVORUL RECE
134. Ale.4 PARÎNGULUI
135. Ale.4 POLIGONULUI
136. Ale.4 PRIM ĂVERII
82
Statutul Municipiului Craiova
137. Ale.4 ŞIMNIC
138. Ale.4 TEILOR
139. Ale.5 ALEXANDRU CEL BUN
140. Ale.5 BRESTEI
141. Ale.5 DOICE ŞTI
142. Ale.5 DRUMUL APELOR
143. Ale.5 FRAGILOR
144. Ale.5 GHEORGHE DONICI (fost ă Aleea 5 Podari)
145. Ale.5 PARÎNGULUI
146. Ale.5 PRIM ĂVERII
147. Ale.5 TEILOR
148. Ale.6 ALEXANDRU CEL BUN
149. Ale.6 BRESTEI
150. Ale.6 DOICE ŞTI
151. Ale.6 DRUMUL APELOR
152. Ale.6 FRAGILOR
153. Ale.6 PARÎNGULUI
154. Ale.6 PRIM ĂVERII
155. Ale.6 TEILOR
156. Ale.7 BRESTEI
83
Statutul Municipiului Craiova
157. Ale.7 FRAGILOR
158. Ale.7 TEILOR
159. Ale.8 FRAGILOR
160. Ale.8 TEILOR
161. Ale.AGROIND (fost ă Şos. Caracal)
162. Ale.ALUNULUI (fost ă Ale. Abatorului)
163. Ale.ANUL 1848
164. Ale.ARH. DUILIU MARCU (fost ă Str. Brebeneilor)
165. Str.BOGDAN PETRICEICU HA ŞDEU
166. Ale.B ĂRĂGANULUI
167. Ale.BLANDUZIEI
168. Ale.BRINDU ŞA
169. Ale.BUCEGI
170. Ale.BUCURA
171. Ale.C ĂLUG ĂRENI
172. Ale.CONSTANTIN BRÂNCU ŞI
173. Ale.DIONISIE ECLESIARHUL (fost ă Ale. Alexandru Dirvareanu)
174. Ale.DR. MARCOVICI
175. Ale.DRUMUL CORNE ŞULUI
84
Statutul Municipiului Craiova
176. Ale.DRUMUL JIULUI
177. Ale.DUN ĂRII (fost ă Ale. Calafat)
178. Ale.ELENA TEODORINI (fost ă Aleea Oaga)
179. Ale.FELEACULUI
180. Ale.FLORE ŞTI
181. Ale.FLUTURI
182. Ale.FRASINULUI
183. Ale.GENERAL GHEORGHE MAGHERU
184. Ale.GEORGE CO ŞBUC
185. Ale.GHE ŢIŞOAREI
186. Ale.HOMER
187. Ale.HORTENSIEI
188. Ale.ION VASILESCU
189. Ale.ISVARNA
190. Ale.LIVEZI
191. Ale.M ĂCINULUI
192. Ale.MAGNOLIEI
193. Ale.MAMAIA
194. Ale.MATEI BASARAB
195. Ale.NECTARULUI
85
Statutul Municipiului Craiova
196. Ale.NICOLAE B ĂLCESCU
197. Ale.NICOLAE IORGA
198. Ale.ODESA
199. Ale.1 CAROL I
200. Ale.P ĂRULUI
201. Ale.PIERSICULUI
202. Ale.POIENII
203. Ale.POTELU
204. Ale.PRUNULUI
205. Ale.RECUNO ŞTIN ŢEI
206. Ale.SFIN ŢII APOSTOLI
207. Ale.SFÎNTU GHEORGHE (fost ă Str. Rahovei)
208. Ale.SIMION B ĂRNU ŢIU
209. Ale.TABACU
210. Ale.TEATRULUI
211. Ale.TÎRGULUI
212. Ale.TOAMNEI (fost ă Ale.Productelor)
213. Ale.TRIAJULUI
214. Ale.TROTU ŞULUI
215. Ale.VASILE ALECSANDRI
86
Statutul Municipiului Craiova
216. Ale.VOINICULUI
217. Ale.CODRULUI
218. Bld.CAROL I (fost Bld. Republicii)
219. Bld.DACIA
220. Bld.DECEBAL
221. Bld.GHEORGHE CHI ŢU (fost Bld. Mures)
222. Bld.1 MAI (fost Bld. Maresal Ion Antonescu)
223. Bld.NICOLAE ROMANESCU
224. Bld.NICOLAE TITULESCU
225. Bld.OLTENIA
226. Bld. ŞTIRBEI VOD Ă (fost Bld. 23 August)
227. Cal.BREZEI
228. Cal.BUCURE ŞTI
229. Cal.DUN ĂRII (fost ă Str. Calafat)
230. Cal.SEVERINULUI (fost ă Str. Lenin)
231. Cal.UNIRII
232. Prl.BECHETULUI
233. Prl.TEILOR
234. Pta.CONSTANTIN BRÂNCU ŞI (fost ă Piata Garii)
235. Pta.INDEPENDEN ŢEI
87
Statutul Municipiului Craiova
236. Pta.MIHAI VITEAZUL
237. Pta.TRICOLORULUI
238. Pta.UNIRII
239. Sos.B ĂLCE ŞTI
240. Sos.POPOVENI
241. Str.1 DECEMBRIE 1918
242. Str.13 SEPTEMBRIE
243. Str.22 DECEMBRIE 1989
244. Str.24 IANUARIE
245. Str.ABATORULUI
246. Str.ADOLF WAIDMAN
247. Str.AEROPORT
248. Str.AFINELOR
249. Str.ALBA IULIA
250. Str.ALB ĂSTRELE
251. Str.ALBINELOR
252. Str.ALBI ŞOAREI
253. Str.ALECU RUSSO
254. Str.ALEXANDRIA
255. Str.ALEXANDRU BUIA
88
Statutul Municipiului Craiova
256. Str.ALEXANDRU CEL BUN
257. Str.ALEXANDRU IOAN CUZA
258. Str.ALEXANDRU MACEDONSKI (fost ă Str. Somes))
259. Str.ALEXANDRU ODOBESCU
260. Str.ALM ĂSULUI
261. Str.ALUNULUI (fost ă Str. Abatorului)
262. Str.AMARADIA (fost ă Pavlov)
263. Str.AMILCAR S ĂNDULESCU
264. Str.AMZA PELLEA
265. Str.ANA IP ĂTESCU
266. Str.ANINA
267. Str.ANTIAERIAN Ă
268. Str.ANUL 1848
269. Str.ARAD
270. Str.ARDEAL
271. Str.ARGE Ş
272. Str.ARH. CONSTANTIN IOTZU
273. Str.ARH. DAN NICOLAE (fost ă Str.Doinei)
274. Str.ARH. ION MINCU
89
Statutul Municipiului Craiova
275. Str.ARIES Ş
276. Str.ARISTIZZA ROMANESCU (fost ă Str.Industriala)
277. Str.ARNOTA (fost ă Str.Eroului)
278. Str.AR ŢARULUI
279. Str.ARTILERIEI
280. Str.ATHENA
281. Str.AUREL VLAICU
282. Str.AVIATORILOR
283. Str.AVRAM IANCU
284. Str.B.P. HA ŞDEU (fost ă Str. Cornului)
285. Str.BABADAG
286. Str.BAHLUI
287. Str.BALZAC H.
288. Str.BANATULUI
289. Str.BANU M ĂRĂCINE (fost ă Str.Tinarul Rosu)
290. Str.BANU MIHALCEA (fost ă Str.I.Tomescu)
291. Str.BANUL STEPAN
292. Str.B ĂRĂGANULUI
293. Str.BARA ŢI
294. Str.B ĂRB ĂTE ŞTI
90
Statutul Municipiului Craiova
295. Str.BARBU L ĂZĂREANU
296. Str.BARIERA VÂLCII
297. Str.BASARABIA
298. Str.B ĂTRÎNILOR
299. Str.BEGA
300. Str.BIBESCU (fost ă Str. 7 Noiembrie)
301. Str.BICAZ
302. Str.BIHORULUI
303. Str.BÎLTENI
304. Str.BIRSE ŞTI
305. Str.BISTRI ŢEI
306. Str.BOBÎLNA
307. Str.BORSEC
308. Str.BOTO ŞANI
309. Str.BRADULUI
310. Str.BR ĂILA
311. Str.BRA ŞOV
312. Str.BRATE Ş
313. Str.BRAZDA LUI NOVAC
314. Str.BREBENEILOR
91
Statutul Municipiului Craiova
315. Str.BRESTEI
316. Str.BRÎNDU ŞA
317. Str.BUCEGI
318. Str.BUCIUMULUI
319. Str.BUCOV ĂŢ
320. Str.BUCOVINA
321. Str.BUCURA
322. Str.BUJORULUI
323. Str.BU ŞTENI
324. Str.BUZ ĂULUI
325. Str.BUZIA Ş
326. Str.C. D. FORTUNESCU (fost ă Str. Onesti)
327. Str.C. R ĂDULESCU MOTRU (fost ă Str.Lupeni)
328. Str.C. S. NICOLAESCU-PLOP ŞOR (fost ă Str. 24 Februarie)
329. Str.C ĂCIULATA
330. Str.CAISULUI
331. Str.C ĂLĂRA ŞI
332. Str.C ĂLIMANULUI
333. Str.C ĂLM ĂŢ UI
92
Statutul Municipiului Craiova
334. Str.C ĂLUG ĂRENI
335. Str.C ĂLU ŞARI
336. Str.CANTONULUI
337. Str.C ĂPRIOAREI
338. Str.C ĂPŞUNILOR
339. Str.CARACAL
340. Str.CARAIMAN
341. Str.C ĂRBUNE ŞTI
342. Str.CARPA ŢI
343. Str.CARPENULUI
344. Str.CASTANILOR
345. Str.CASTORULUI
346. Str.CAVALERIEI
347. Str.CEAHL ĂULUI
348. Str.CERBULUI
349. Str.CERNA
350. Str.CERNELE
351. Str.CICOAREI
352. Str.CÎMPIA ISLAZ
353. Str.CÎMPULUI
93
Statutul Municipiului Craiova
354. Str.CINDRELU
355. Str.CIOCIRLIEI
356. Str.CIRE ŞULUI
357. Str.CIUCA Ş
358. Str.CLO ŞCA
359. Str.CLUJ NAPOCA
360. Str.COCORULUI
361. Str.CODLEA
362. Str.COL. SCARLAT DEMETRIADE
363. Str.COLTUNA Ş
364. Str.CONSTAN ŢA
365. Str.CONSTANTIN ARGETOIANU
366. Str.CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (fost ă Str. Potbanita)
367. Str.CONSTANTIN BRÂNCU ŞI
368. Str.CONSTANTIN GHERGHINA
369. Str.CONSTANTIN LECCA (fost ă Str. Comuna din Paris)
370. Str.CORABIA
371. Str.CORCOVA
372. Str.CORNELIU COPOSU (fost ă Str. Mesteacanului)
94
Statutul Municipiului Craiova
373. Str.CORNULUI
374. Str.COSTACHE NEGRUZZI
375. Str.CO ŞUNA (fost ă Str. Mofleni)
376. Str.CPT. NICOLAE VULOVICI
377. Str.CRAIOVE ŞTI
378. Str.CRAIOVI ŢA
379. Str.CRÎNGULUI
380. Str.CRINULUI
381. Str.CRI ŞAN
382. Str.CRISTIAN TELL
Str.CRI ŞULUI
383. Str.CU ŞMIR
384. Str.D. STOICA
385. Str.D ĂBULENI
386. Str.DEALUL SPIREI
387. Str.DECENEU
388. Str.DELTEI
389. Str.DEPOULUI
390. Str.DESN ĂŢ UI
391. Str.DETA ŞAMENTUL P ĂULI Ş
95
Statutul Municipiului Craiova
392. Str.DEVA
393. Str.DEZROBIRII
394. Str.DIANA
395. Str.DÎMBOVI ŢA
396. Str.DIMITRIE BOLINTINEANU (fost ă Str. Adolf Beck)
397. Str.DIMITRIE CANTEMIR
398. Str.DIMITRIE GRECESCU (fost ă Str. 3 Februarie)
399. Str.DIONISIE ECLESIARHUL (fost ă Str. Alexandru Dirvareanu)
400. Str.DOBROGEA
401. Str.DOICEŞTI
402. Str.DOLJULUI
403. Str.DORNA
404. Str.DOROBAN ŢILOR
405. Str.DR. CONSTANTIN ANGELESCU
406. Str.DR. CONSTANTIN SEVEREANU
407. Str.DR. DIMITRIE GEROTA
408. Str.DR. IOAN CANTACUZINO
409. Str.DR. ION AUGUSTIN
410. Str.DR. MARCOVICI
96
Statutul Municipiului Craiova
411. Str.DR. MIHAI C ĂNCIULESCU
412. Str.DR. NICOLAE C. PAULESCU
413. Str.DR. NICOLAE IONESCU SISE ŞTI
414. Str.DR. ŞTEFAN BERCEANU
415. Str.DR. VICTOR GOMOIU
416. Str.DR. VICTOR PAPILLIAN
417. Str.DR ĂGĂŞ ANI
418. Str.DRAGOSLAVELE
419. Str.DREPT ĂŢ II
420. Str.DROBETA
421. Str.DRUMUL APELOR
422. Str.DRUMUL CORNE ŞULUI
423. Str.DRUMUL FABRICII
424. Str.DRUMUL INDUSTRIILOR
425. Str.DRUMUL JIULUI
426. Str.DRUMUL MUNTENILOR
427. Str.DRUMUL UNGURENILOR
428. Str.DUMBR ĂVENI
429. Str.ECATERINA TEODOROIU
430. Str.ECOULUI
97
Statutul Municipiului Craiova
431. Str.ELECTROPUTERE
432. Str.ELENA FARAGO
433. Str.ELENA TEODORINI (fost ă Str. Constantin Nicolcescu)
434. Str.ELIE GEORGESCU
435. Str.ELIZA OPRAN
436. Str.EMANOIL CHINEZU
437. Str.EMIL GÎRLEANU
438. Str.EMIL RACOVI ŢA
439. Str.EROII SANITARI
440. Str.EROILOR (fost ă Str.I.C.Frimu)
441. Str.EROUL NECUNOSCUT
442. Str.EUGENIU CARADA (fost ă Str. Ialomicioara)
443. Str.EUSTATIU STOENESCU
444. Str.FAGARA Ş
445. Str.FAGULUI
446. Str.F ĂLTICENI
447. Str.FA ŢA LUNCII
448. Str.FELDIOARA (fost ă Harsului)
449. Str.FELIX ADERCA (fost ă Str.Gheorghe Krasnoff)
98
Statutul Municipiului Craiova
450. Str.FERMEI
451. Str.FERMIERULUI
452. Str.FILANTROPIEI (fost ă Str. Dr. Bagdasar)
453. Str.FILIP LAZ ĂR
454. Str.FÎNTÎNA POPOVA
455. Str.FLORE ŞTI
456. Str.FLORILOR
457. Str.FLUTURI
458. Str.FOCHISTULUI
459. Str.FOC ŞANI
460. Str.FRAGILOR
461. Str.FRA ŢII BOBESCU
462. Str.FRA ŢII BUZE ŞTI (fost ă Str. Karl Marx)
463. Str.FRA ŢII GOLE ŞTI (fost ă Str. Reforma Agrara)
464. Str.FRÎNARULUI
465. Str.FULGER
466. Str.GALA ŢI
467. Str.GAROAFEI
468. Str.GENERAL DR. ION CERN ĂTESCU
469. Str.GENERAL DRAGALINA (fost ă Str.
99
Statutul Municipiului Craiova
M.V.Frunze)
470. Str.GENERAL EREMIA GRIGORESCU (fost ă Str. Ceaicovscki)
471. Str.GENERAL GHEORGHE MAGHERU
472. Str.GENERAL MIHAIL CERCHEZ
473. Str.GENERAL NICOLAE MAGEREANU
474. Str.GENERAL ŞTEFAN F ĂLCOIANU
475. Str.GENERAL ŞTEFAN ISPAS
476. Str.GENI ŞTILOR
477. Str.GEORGE BREAZUL
478. Str.GEORGE COSBUC
479. Str.GEORGE ENESCU
480. Str.GEORGE FOTINO
481. Str.GEORGE VÎLSAN
482. Str.GHEORGHE BARI ŢIU
483. Str.GHEORGHE DOJA
484. Str.GHEORGHE DONICI (fost ă Str. Podari)
485. Str.GHEORGHE ŢIŢEICA
486. Str.GILORTULUI
487. Str.GIOVANNI PERESUTTI
100
Statutul Municipiului Craiova
488. Str.GÎRLE ŞTI
489. Str.GIUSEPPE VERDI
490. Str.GIURGIU
491. Str.GOGU CONSTANTINESCU
492. Str.GORJULUI
493. Str.GORUNULUI
494. Str.GR ĂDINARI
495. Str.GR ĂDI ŞTE
496. Str.GRIGORE ALEXANDRESCU
497. Str.GRIGORE GABRIELESCU
498. Str.GRIGORE PLESOIANU
499. Str. GRIGORE URECHE
500. Str.GUTUIULUI ( fost ă Str. Merisorului )
501. Str.HANUL RO ŞU
502. Str.HARGHITA
503. Str.HENRI BARBUSSE
504. Str.HENRI COAND Ă (fost ă Str. Humulesti)
505. Str.HENRY FORD (1863-1947)
506. Str.HÎR ŞOVA
507. Str.HOMER
101
Statutul Municipiului Craiova
508. Str.HOREZULUI
509. Str.HORIA
510. Str.I. D. SÎRBU
511. Str.I. G. DUCA
512. Str.IALOMI ŢA
513. Str.IANCU JIANU
514. Str.IA ŞI
515. Str.IEZERULUI
516. Str.ÎMP ĂRATUL TRAIAN
517. Str.ÎNCLINATA
518. Str.INDEPENDEN ŢEI
519. Str.INEULUI
520. Str.INFANTERIEI
521. Str.INFRĂŢ IRII
522. Str.IOANA RADU (fost ă Str. Nicolae Rusu)
523. Str.ION ANESTIN
524. Str.ION BUDAI - DELEANU
525. Str.ION CREANG Ă
526. Str.ION IONESCU ARGETOAIA
527. Str.ION LUCA CARAGIALE
102
Statutul Municipiului Craiova
528. Str.ION MAIORESCU
529. Str.ION ŢUCULESCU
530. Str.IPOTE ŞTI
531. Str.ISVARNA
532. Str.IULIU CEZAR (fost ă Str. Plopului)
533. Str.IZVOARELE
534. Str.IZVORULUI
535. Str.IZVORUL RECE
536. Str.JEAN NEGULESCU (fost ă Str. Borzesti)
537. Str.JIENI
538. Str.JIE ŢULUI
539. Str.JIULUI
540. Str.L ĂCR ĂMIOAREI
541. Str.LALELELOR
542. Str.LAMÎI ŢEI
543. Str.L ĂST ĂRI ŞULUI
544. Str.LEANDRULUI
545. Str.LEBEDEI
546. Str.LIBERT ĂŢ II
547. Str.LICURICI
103
Statutul Municipiului Craiova
548. Str.LILIACULUI
549. Str.LIPSCANI (fost ă Str. 30 Decembrie)
550. Str.LIVEZI
551. Str.LOCOMOTIVEI
552. Str.LUCEAF ĂRULUI
553. Str.LUDOVIC MRAZEC
554. Str.LUDWIG VAN BEETHOVEN
555. Str.LUMINII
556. Str.LUMINI ŢEI
557. Str.LYON
558. Str.M ĂCE ŞULUI
559. Str.M ĂCINULUI
560. Str.MACULUI
561. Str.MADONA DUDU (fost ă Str. Maxim Gorki)
562. Str.M ĂGHIRANULUI
563. Str.M ĂLINULUI
564. Str.MANGALIEI
565. Str.MARAMURE Ş
566. Str.M ĂRĂŞ EŞTI
567. Str.M ĂRA ŞTI
104
Statutul Municipiului Craiova
568. Str.MARE ŞAL ALEXANDRU AVERESCU
569. Str.M ĂRG ĂRITARULUI
570. Str. MARIA ROSETTI
571. Str.MARIA TANASE
572. Str.MARINEI
573. Str.MATEI BASARAB
574. Str.MATEI MILLO
575. Str.MERI ŞORULUI
576. Str.MESTEAC ĂNULUI
577. Str.MIC ŞUNELE
578. Str.MIHAI EMINESCU
579. Str.MIHAI VITEAZUL
580. Str.MIHAIL BÎRCA
581. Str.MIHAIL KOG ĂLNICEANU
582. Str.MIHAIL MOXA
583. Str.MIHAIL STRAJAN
584. Str.MILCOV
585. Str.MIR ĂSL ĂU
586. Str.MIRCEA VODA (fost ă Str. Zoltan Simion)
587. Str.MIRCE ŞTI
105
Statutul Municipiului Craiova
588. Str.MIRON COSTIN (fost ă Str.Dobrogeanu Gherea)
589. Str.MITROPOLIT NESTOR VORNICESCU (fost ă Str. Neajlov)
590. Str.MITROPOLIT NIFON CRIVEANU
591. Str.MITROPOLITUL FIRMILIAN (fost ă Str. Lotru)
592. Str.MIXANDRELOR
593. Str.MOHORULUI
594. Str.MOLDOVA
595. Str.MORENI
596. Str.MORII
597. Str.MOTRU
598. Str.MR. GHEORGHE ŞONTU
599. Str.MUNCELULUI
600. Str.MUNTENIA
601. Str.MURELOR
602. Str.NANTERRE (fost ă Str. Bistrita)
603. Str.NARCISELOR
604. Str.N ĂSĂUD
605. Str.N ĂVODARI
606. Str.NECTARULUI
106
Statutul Municipiului Craiova
607. Str.NEDEIA
608. Str.NEGOIU
609. Str.NERVA
610. Str.NICOLAE B ĂLCESCU
611. Str.NICOLAE B ĂNESCU
612. Str.NICOLAE COCULESCU
613. Str.NICOLAE IORGA
614. Str.NICOLAE JULEA
615. Str.NICOVALEI
616. Str.NOU Ă
617. Str.NUCILOR
618. Str.NUF ĂRULUI
619. Str.ODESA
620. Str.OGORULUI
621. Str.OITUZ
622. Str.OL ĂNE ŞTI (fost ă Str. Vaporul ’’Aurora’’)
623. Str.OLTENI
624. Str.OLTENI ŢA
625. Str.OLTE Ţ
626. Str.OLTULUI
107
Statutul Municipiului Craiova
627. Str.OPANEZ
628. Str.OVIDIU
629. Str.P ĂCII
630. Str.PADE ŞULUI
631. Str.P ĂLTINI Ş
632. Str.PALTINULUI
633. Str.PANAIT MO ŞOIU
634. Str.PANDURILOR
635. Str.PARCUL CÂMPUL LIBERT ĂŢ II 1848 (fost Parcul Crizantemelor)
636. Str.PARCULUI
637. Str.PARÎNGULUI
638. Str.PARO ŞENI
639. Str.P ĂRULUI
640. Str.PA ŞCANI
641. Str.P ĂSTORULUI
642. Str.P ĂUNI ŢEI
643. Str.PELENDAVA
644. Str.PENE Ş CURCANUL
645. Str.PESC ĂRU ŞULUI
108
Statutul Municipiului Craiova
646. Str.PETRACHE POENARU
647. Str.PETRE CARP (fost ă Str. Armata Poporului)
648. Str.PETRE ISPIRESCU
649. Str.PETRILA
650. Str.PETRU RARE Ş
651. Str.PETUNIILOR
652. Str.PICTOR BARBU ISCOVESCU
653. Str.PICTOR ION ANDREESCU
654. Str.PICTOR ION NEGULICI
655. Str.PICTOR OSCAR OBEDEANU (fost ă Str.Timis)
656. Str.PIATRA-NEAM Ţ
657. Str.PIETA ŢII
658. Str.PIE ŢII (fost ă Piata 23 August)
659. Str.PIETROSU
660. Str.PINULUI
661. Str.PÎRÎULUI
662. Str.PLAIUL VULC ĂNESTI
663. Str.PLEVNEI
664. Str.PLOPULUI
665. Str.POET VASILE CÎRLOVA
109
Statutul Municipiului Craiova
666. Str.POETULUI
667. Str.POIENII
668. Str.POLIGONULUI
669. Str.POLOVRACI
670. Str.POPA ŞAPC Ă
671. Str.POPESCU VOITE ŞTI
672. Str.POPORULUI
673. Str.POPOVA
674. Str.POPOVENI
675. Str.PORUMBI ŢEI
676. Str.PORUMBULUI
677. Str.POST ĂVARUL
678. Str.POTELU
679. Str.PRAHOVA
680. Str.PREAJBA
681. Str.PRECIZIEI
682. Str.PRIM ĂVERII
683. Str.PRINCIPATELE UNITE
684. Str.PRIVIGHETOAREI
685. Str.PROGRESULUI
110
Statutul Municipiului Craiova
686. Str.PRUNULUI
687. Str.PRUTULUI
688. Str.PUI DE LEI
689. Str.PUTNEI
690. Str.R ĂCHITEI
691. Str.RAMPEI
692. Str.RAMURI
693. Str.RARAU
694. Str.R ĂŞ INARI
695. Str.R ĂZBOIENI
696. Str.RAZELM
697. Str.RECUNO ŞTIN ŢEI
698. Str.REMUS
699. Str.RENA ŞTERII
700. Str.RETEZAT
701. Str.REVOLU ŢIEI
702. Str.RÎNDUNELELOR
703. Str.RÎULUI
704. Str.RÎURENI
705. Str.RODNA
111
Statutul Municipiului Craiova
706. Str.ROIULUI
707. Str.ROMAIN ROLLAND
708. Str.ROMÂNIA MUNCITOARE
709. Str.ROMANI ŢELOR
710. Str.ROMUL
711. Str.ROSMARINILOR
712. Str.ROVINARI
713. Str.ROVINE
714. Str.ROZELOR
715. Str.ROZNOV
716. Str.RUGULUI
717. Str.RUNCU
718. Str.SABBA ŞTEF ĂNESCU
719. Str.S ĂCELU
720. Str.SADU
721. Str.SALCIEI
722. Str.SALCÂMULUI
723. Str.S ĂLCIOAREI
724. Str.S ĂRARILOR
725. Str.S ĂVINE ŞTI
112
Statutul Municipiului Craiova
726. Str. ŞCOLII
727. Str.SEBE Ş
728. Str. ŞERBAN VOD Ă (fost ă Str. Partizanilor)
729. Str. ŞERBAN CANTACUZINO
730. Str.SERG. CONSTANTIN POPESCU
731. Str.SERG. DIMITRIE RADOVICI
732. Str.SFIN ŢII APOSTOLI (fost ă Str. M. Lomonosov)
733. Str.SFINTU DUMITRU (fost ă Str. Grigore Preoteasa)
734. Str. ŞIMIAN
735. Str.SIMION B ĂRNU ŢIU
736. Str.SIMION STOILOV
737. Str.SINAIA
738. Str.SINOE
739. Str.SIRETULUI
740. Str. ŞOIMULUI
741. Str.SL ĂNIC
742. Str.SNAGOV
743. Str.SOARELUI
744. Str. ŞOIMULUI
745. Str.SOVATA
113
Statutul Municipiului Craiova
746. Str.SPANIA
747. Str.SPIRU HARET (fost ă Str.Obedeanu)
748. Str. ŞTEFAN CEL MARE
749. Str. ŞTEFAN ODOBLEJA
750. Str. ŞTEFAN VELOVAN
751. Str.STEJARULUI
752. Str. ŞTIIN ŢEI
753. Str.STÎNJENEILOR
754. Str.STRUNGARILOR
755. Str.SULINA
756. Str. ŞUŞIŢA
757. Str.TABACI
758. Str. TAKE IONESCU
759. Str.T ĂRĂNCU ŢEI
760. Str.TARC ĂULUI
761. Str.TÎRGOVI ŞTE
762. Str.TECHIRGHIOL
763. Str.TECUCIULUI
764. Str.TEHNICII
765. Str.TEILOR
114
Statutul Municipiului Craiova
766. Str.TELEAJENULUI
767. Str.TESLUI
768. Str.THEODOR AMAN (fost ă Str. 6 Martie)
769. Str. ŢICLENI
770. Str.TIMI ŞOARA
771. Str.TINERETULUI
772. Str.TÎRGULUI
773. Str.TÎRNAVA
774. Str.TISA
775. Str.TISMANA
776. Str.TOAMNEI (fost ă Str.Productelor)
777. Str.TOMIS
778. Str.TOPOLNI ŢEI
779. Str.TOPORA ŞI
780. Str.TRAIAN DEMETRESCU (fost ă Str. Silozului)
781. Str.TRAIAN GHEORGHIU
782. Str.TRAIAN LALESCU
783. Str.TRANDAFIRULUI
784. Str.TRANSILVANIEI
785. Str.TRIAJULUI
115
Statutul Municipiului Craiova
786. Str.TRIFOIULUI
787. Str.TROTU ŞULUI
788. Str.TUDOR VLADIMIRESCU
789. Str.TUF ĂNELE
790. Str.TULCEA
791. Str.TURTURELE
792. Str.ULMULUI
793. Str.V. G. PALEOLOG
794. Str.VALTER M ĂRĂCINEANU
795. Str.VÂN ĂTORI DE MUNTE
796. Str.VASILE ALECSANDRI
797. Str.VASILE CONTA
798. Str.VASILE LUPU
799. Str.VASILESCU CARPEN
800. Str.VASLUI
801. Str.VICTORIEI
802. Str.VIDRA
803. Str.VIILOR
804. Str.VIITORULULUI
805. Str.VÎLCELEI
116
Statutul Municipiului Craiova
806. Str.VÎN ĂTORI
807. Str.VÎNTULUI
808. Str.VIORELE
809. Str.VIRGIL MADGEARU
810. Str.VI ŞEULUI
811. Str.VI ŞINULUI
812. Str.VLAD TEPE Ş
813. Str.VOINEASA (fost ă Str. Anul 1921)
814. Str.VOINICULUI
815. Str.VRANCEI
816. Str.VULTURI
817. Str.ZAMBILEI
818. Str.Z ĂVOIULUI
819. Str.ZIMNICEA
820. Str.ZMEUREI
821. Str.ZAL ĂU
822. Str.ZORELE
823. Str.ZORILOR
117
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR.2
COMPONEN ŢA AUTORIT ĂŢ ILOR ADMINISTRA ŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI APARTENEN ŢA POLITIC Ă A ACESTORA
PRIMAR – ANTONIE SOLOMON – membru P.D.L.
VICEPRIMARI – DINC Ă M ĂRINIC Ă - membru P.D.L. - SAS TEODOR NICU ŞOR - membru P.D.L.
CONSILIERI MUNICIPALI : 1. ALB ĂSTROIU GHEORGHE - membru P.D.L. 2. BADEA PAVEL – membru P.N.L. 3. BOBOC VIRGIL – membru P.S.D. 4. CHERCIU DAN ADRIAN - membru P.D.L. 5. GHEORGHE ANA - membru P.D.L. 6. GIURGIU SABIN PETRI ŞOR - membru P.D.L. 7. GÎD ĂR ALEXANDRU - membru P.D.L. 8. LUPULESCU ION - membru P.S.D. 9. MAGLA DAN IULIUS - membru P.S.D. 10. MARINESCU DOREL COSMIN - membru P.D.L. 11. MARINESCU NICOLAE SIDOR - membru P.D.L. 12. MĂRG ĂRIT DORIN CONSTANTIN - membru P.D.L. 13. MINCU LUCIAN - membru P.N.L. 14. NEDELESCU GHEORGHE - membru P.S.D. 15. PÎRVULEASA NICOLAE - membru P.S.D. 16. PREDESCU BIANCA MARIA CARMEN - membru P.S.D. 17. RADU MARIN - membru P.D.L. 18. RADU MARIN TRAIAN - membru P.S.D. 19. RĂDUC ĂNOIU CONSTANTIN - membru P.S.D. 20. ŞTEF ĂNESCU IULIAN ILIE - membru P.D.L. 21. ŞTEFÂR ŢĂ EMILIAN - membru P.N.L. 22. TUDOR FLORENTIN - membru P.S.D. 23. ŢUI NIURI RADU VALEN ŢIU - membru P.D.L. 24. URSU CONSTANTIN - membru P.D.L. 25. VASILE MARIAN - membru P.D.L
118
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR. 3 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNC ŢIONARE AL CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA
CAPITOLUL I DISPOZI ŢII GENERALE
Sec ţiunea I Regimul general al Consiliului Local al Municipiului Craiova ca autoritate a administra ţiei publice locale Art.1. (1) Administra ţia public ă în Municipiul Craiova se organizeaz ă şi func ţioneaz ă în temeiul principiilor descentraliz ării, autonomiei locale, deconcentr ării serviciilor publice, eligibilit ăţ ii autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale, legalit ăţ ii şi al consult ării cet ăţ enilor în problemele locale de interes deosebit. (2) Autonomia local ă este numai administrativ ă şi financiar ă, fiind exercitat ă pe baza şi în limitele legii. (3) Autonomia local ă prive şte organizarea, func ţionarea, competen ţele şi atribu ţiile, precum şi gestionarea resurselor, care potrivit legii apar ţin Municipiului Craiova. (4) Prin autonomie local ă se în ţelege dreptul şi capacitatea efectiv ă a autorit ăţ ii administra ţiei publice locale de a solu ţiona şi de a gestiona, în numele şi interesul colectivit ăţ ii locale din Municipiul Craiova, treburile publice, în condi ţiile legii. (5) Prin colectivitate local ă se în ţelege totalitatea locuitorilor din Municipiul Craiova. (6) Aplicarea principiilor prev ăzute la alin. 1 - 4 nu pot aduce atingere caracterului de stat na ţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României. Art.2 . (1) Autonomia local ă, administrativ ă şi financiar ă a Municipiului Craiova se exercit ă de c ătre Consiliul Local al Municipiului Craiova, ca autoritate deliberativ ă şi Primarul Municipiului Craiova, ca autoritate executiv ă. (2) Drepturile şi capacitatea efectiv ă de a gestiona şi solu ţiona, în numele şi interesul colectivit ăţ ii locale treburile publice, nu aduc atingere dreptului de a
119
Statutul Municipiului Craiova
recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice form ă de participare direct ă a acestora la treburile publice, în condi ţiile legii. Art.3. (1) Municipiul Craiova este persoan ă juridic ă de drept public, are personalitate şi capacitate juridic ă deplin ă, precum şi patrimoniu propriu. (2) Municipiul Craiova este subiect juridic de drept fiscal, titular al contului de înregistrare fiscal ă şi al conturilor deschise la unitatea teritorial ă de trezorerie, precum şi la unităţ ile bancare. (3) Municipiul Craiova este titular al drepturilor şi obliga ţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor ce aparţin domeniului public şi privat în care acesta este parte, precum şi titular al drepturilor şi obliga ţiilor ce decurg din raporturile legal încheiate cu alte persoane fizice sau juridice. (4) În justi ţie, Municipiul Craiova este reprezentat de Primar sau, în condi ţiile legii, de un împuternicit al acestuia. Art.4 . (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova este autoritate deliberativ ă ce func ţioneaz ă ca autoritate administrativ ă autonom ă şi rezolv ă treburile publice în Municipiul Craiova, în condi ţiile legii (2) Consiliul Local al Municipiului Craiova se constituie în condi ţiile Legii privind administra ţia public ă local ă şi se compune din consilieri ale şi în condi ţiile Legii pentru alegerea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale şi Statutului ale şilor locali. Art.5. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova exercit ă, în condi ţiile legii, competen ţe exclusive, competen ţe partajate şi competen ţe delegate. (2) Autonomia local ă confer ă autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, s ă aib ă ini ţiativ ă în toate domeniile, cu excep ţia celor care sunt date în mod expres în competen ţa altor autorit ăţ i. Art.6 (1) Rela ţiile dintre Consiliul Local al Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova sunt cele date de lege. (2) Raporturile dintre autorit ăţ ile administra ţiei publice locale ale Municipiului Craiova se bazeaz ă pe principiile legalit ăţ ii, responsabilit ăţ ii, cooper ării şi solidarit ăţ ii în rezolvarea problemelor Municipiului Craiova. Art.7. (1) În cadrul politicii economice na ţionale, Municipiul Craiova are dreptul la resurse financiare proprii, corelate cu competen ţele şi atribu ţiile legale, pe care autorit ăţ ile administra ţiei publice locale le stabilesc, le administreaz ă şi le utilizeaz ă pentru îndeplinirea competen ţelor şi atribu ţiilor ce le revin, în condi ţiile legii.
120
Statutul Municipiului Craiova
(2) În scopul asigur ării autonomiei locale, autorit ăţ ile administra ţiei publice locale au dreptul s ă instituie şi s ă perceap ă impozite şi taxe locale, s ă elaboreze şi să adopte bugetele locale, în condi ţiile legii. (3) Autorit ăţ ile administra ţiei publice locale administreaz ă şi dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate public ă sau privat ă ale Municipiului Craiova, conform principiului autonomiei locale. Art.8. (1) În condi ţiile legii, Municipiul Craiova are dreptul s ă coopereze şi s ă se asocieze, formând asocia ţii de dezvoltare intercomunitar ă, ca persoane juridice de drept privat şi de utilitate public ă. (2) Asocia ţiile de dezvoltare intercomunitar ă se finan ţeaz ă prin contribu ţii din bugetele locale ale unit ăţ ilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse. Consiliul de administra ţie al asocia ţiei de dezvoltare intercomunitar ă se compune şi este condus conform legii. Organizarea şi func ţionarea lui sunt stabilite prin actul de înfiin ţare şi statutul asocia ţiei de dezvoltare intercomunitar ă, aprobate prin hot ărârea Consiliului Local a Municipiului Craiova şi hot ărârile celorlalte consilii locale sau jude ţene asociate. (3) Zona metropolitan ă ce prive şte Municipiul Craiova se poate constitui doar cu acordul expres al Consiliului Local al Municipiul Craiova şi are ca scop dezvoltarea infrastructurii şi a unor obiective de interes comun. În cadrul acestei structuri, Consiliul Local al Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova î şi p ăstreaz ă autonomia local ă, în condi ţiile legii. (4) Municipiul Craiova are dreptul s ă încheie acorduri şi s ă participe, inclusiv prin alocarea de fonduri, la ini ţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonal ă sau regional ă în baza hot ărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova. (5) În condi ţiile legii, Municipiul Craiova are dreptul s ă coopereze şi s ă se asocieze cu unit ăţ i administrativ-teritoriale din str ăin ătate, prin hot ărârea Consiliului Local. (6) Cu respectarea dispozi ţiilor legale, Municipiul Craiova are dreptul de a adera la asocia ţii na ţionale şi interna ţionale. Art.9 . În condi ţiile legii, Consiliul Local al Municipiului Craiova poate hot ărî asupra particip ării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul colectivit ăţ ii locale, la înfiin ţarea, func ţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate public ă de interes local. Art.10 . (1) La nivelul Municipiului Craiova, ale şii locali sunt Primarul şi consilierii municipali, ce îndeplinesc o func ţie de autoritate public ă şi beneficiaz ă
121
Statutul Municipiului Craiova
de dispozi ţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o func ţie ce implic ă exerci ţiul autorit ăţ ii de stat. (2) Mandatul primarului şi al Consiliului Local al Municipiului Craiova este de patru ani şi se exercit ă în condi ţiile legii. (3) Consiliul Local şi Primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolv ării Consiliului Local sau a vacan ţei postului de primar, încheie mandatul precedentei autorit ăţ i a administra ţiei publice locale şi î şi exercit ă mandatul numai pân ă la organizarea urm ătoarelor alegeri locale generale. Art.11. (1) În scopul organiz ării şi func ţion ării Consiliului Local al Municipiului Craiova se adopt ă de acesta, ca autoritate deliberativ ă, Regulamentul de organizare şi func ţionare al Consiliului Local al Municipiului Craiova. (2) Regulamentul nu poate contraveni legii, autoritatea deliberativ ă având obliga ţia de a proceda la modificarea şi completarea lui, în acord cu legisla ţia în vigoare.
Sec ţiunea a II-a Constituirea Consiliului Local al Municipiului Craiova Art.12. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de c ătre cet ăţ enii cu drept de vot din Municipiul Craiova, în condi ţiile Constitu ţiei şi Legii pentru alegerea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale. (2) Num ărul membrilor Consiliului Local al Municipiului Craiova se stabile şte în condi ţiile legii prin Ordin al Prefectului jude ţului Dolj. În prezent, Consiliul Local al Municipiului Craiova este constituit din 27 de consilieri. Art.13 . (1) Constituirea Consiliului Local al Municipiului Craiova se face în termen de 20 de zile de la data desf ăş ur ării alegerilor. (2) Convocarea consilierilor ale şi pentru şedin ţa de constituire se face de c ătre Prefectul jude ţului Dolj, în condi ţiile legii. Primarul ales va fi convocat la şedin ţa de constituire chiar dac ă procedura valid ării mandatului s ău nu a fost finalizat ă. (3) La şedin ţa de constituire particip ă Prefectul sau reprezentantul s ău şi pot participa membrii Consiliului Local al c ăror mandat înceteaz ă odat ă cu declararea ca legal constituit a noului Consiliu Local. Art.14. (1) Consilierii declara ţi ale şi sunt obliga ţi s ă se prezinte la şedinţa de constituire. (2) Absen ţa consilierilor de la şedin ţa de constituire este motivat ă dac ă se face dovada unei boli ce a necesitat spitalizare sau care a f ăcut imposibil ă prezen ţa, a unei deplas ării în str ăin ătate în interes de serviciu sau a unui eveniment de for ţă major ă. 122
Statutul Municipiului Craiova
(3) Primarului convocat la Ordinul Prefectului îi sunt aplicabile dispozi ţiile alineatelor precedente. Art.15. (1) Şedin ţa este legal constituit ă dac ă particip ă cel pu ţin 2/3 din num ărul consilierilor declara ţi ale şi. (2) Prefectul jude ţului Dolj sau reprezentantul s ău face apelul nominal al consilierilor declara ţi admi şi şi constatând prezen ţa acestora, declar ă şedin ţa legal constituit ă. (3) În cazul în care nu este întrunit ă aceast ă majoritate şedin ţa se va organiza peste trei zile, în acelea şi condi ţii legale. Dac ă nici la a doua convocare şedin ţa nu este legal constituit ă, se va proceda la o nou ă convocare, de c ătre Prefectul jude ţului Dolj peste alte trei zile, în acelea şi condi ţii. (4) În cazul în care Consiliul Local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorit ă absen ţei, f ără motive temeinice a consilierilor, Prefectul va declara vacante, prin Ordin, locurile consilierilor ale şi care au lipsit nemotivat şi ace ştia vor fi înlocui ţi de suplean ţi înscri şi pe listele de candida ţi respective. (5) În cazul în care locurile declarate vacante nu pot fi ocupate de suplean ţi se vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condi ţiile legii pentru alegerea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale. (6) Ordinul Prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauz ă la instan ţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hot ărârea instan ţei este definitiv ă şi irevocabil ă. Art.16. (1) Cu cel pu ţin trei zile înainte de data şedin ţei de constituire secretarul Municipiului va prezenta celui mai în vârst ă dintre consilierii declara ţi admi şi procesul verbal al Biroului electoral de circumscrip ţie şi dosarele complete cuprinzând procesele verbale, contesta ţiile şi întâmpin ările depuse la Birourile electorale ale sec ţiilor de votare, în vederea valid ării consilierilor declara ţi admi şi. (2) Secretarul Municipiului va prezenta scris eventualele cazuri de incompatibilitate, cu ar ătarea incompatibilit ăţ ii, pentru fiecare dintre consilierii declara ţi admi şi. Art.17. (1) Dup ă ce a fost constatat ă legalitatea procedurii prev ăzute la art.15 din Regulament, conducerea şedin ţei este preluat ă de cel mai în vârst ă dintre consilierii declara ţi admi şi, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. (2) Prefectul sau reprezentantul s ău pot participa la şedin ţă în continuare. Art.18. (1) Pentru validarea mandatelor de consilier, la propunerea grupurilor de consilieri, se alege o Comisie de validare compus ă din 5 membri.
123
Statutul Municipiului Craiova
(2) Alegerea membrilor Comisiei de validare se face cu vot deschis de majoritatea consilierilor prezen ţi la şedin ţa de constituire a Consiliului Local. (3) Componen ţa Comisiei de validare va reflecta pe cât posibil configura ţia politic ă a Consiliului Local al Municipiului Craiova. Art.19. (1) Comisia de validare î şi alege dintre membrii s ăi un pre şedinte şi un secretar. (2) Comisia de validare va func ţiona pe întreaga durat ă a mandatului Consiliului Local cu atribu ţiile prev ăzute de lege şi prezentul Regulament. (3) Comisia de validare verific ă legalitatea alegerii fiec ărui consilier şi propune nominal validarea sau invalidarea acestora (4) Invalidarea mandatului de consilier poate fi propus ă în cazul în care se constat ă înc ălcarea condi ţiilor de eligibilitate ori dac ă alegerea consilierului s-a făcut prin fraud ă electoral ă constatat ă în condi ţiile Legii privind alegerea autorit ăţ ilor administraţiei publice locale. (5) Propunerea de validare sau invalidare a mandatelor de consilieri se adopt ă cu votul majorit ăţ ii membrilor Comisiei şi se motiveaz ă. Art.20. (1) Validarea sau invalidarea mandatelor de consilier se face de Consiliu, în ordine alfabetic ă, cu votul deschis al majorit ăţ ii consilierilor prezen ţi la şedin ţă . (2) Persoana al c ărei mandat este supus valid ării sau invalid ării nu voteaz ă. Art.21. (1) Hot ărârea de validare sau invalidare adoptat ă în condi ţiile art. 20 poate fi atacat ă de cei interesa ţi la instan ţa de contencios administrativ în termen de 5 zile. Termenul curge de la data adopt ării pentru cei prezen ţi şi de la data comunic ării pentru cei absen ţi la şedin ţă . (2) Instan ţa de contencios se pronun ţă în termen de cel mult 30 de zile, în condi ţiile legii, hot ărârea astfel pronun ţat ă este definitiv ă şi irevocabil ă. Art.22. Consilierii ale c ăror mandate au fost validate depun în fa ţa Consiliului Local, în condi ţiile legii urm ătorul jur ământ în limba român ă: „Jur s ă respect Constitu ţia şi legile ţă rii şi s ă fac, cu bun ă-credin ţă , tot ceea ce st ă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor Municipiului Craiova. Aşa s ă-mi ajute Dumnezeu!”. Jur ământul poate fi depus şi f ără formula religioas ă. Art.23. (1) Consilierii care refuz ă s ă depun ă jur ământul sunt considera ţi demisiona ţi de drept şi aceasta se consemneaz ă în procesul verbal al şedin ţei. (2) În cazul în care consilierul a declarat c ă renun ţă la mandatul s ău înainte de validare sau refuz ă s ă depun ă jur ământul, se supune valid ării mandatul primului supleant înscris pe listele de candida ţi respective.
124
Statutul Municipiului Craiova
(3) În cazul în care locurile r ămase vacante nu pot fi completate cu suplean ţi, iar num ărul de consilieri se reduce sub jum ătate plus unu, se vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 90 de zile, în condi ţiile legii. Art.24. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova este legal constituit dup ă validarea mandatelor şi depunerea jur ământului de majoritatea membrilor s ăi. (2) Constituirea Consiliului Local se constat ă prin hot ărâre adoptat ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor municipali valida ţi. (3) Constatând îndeplinite condi ţiile legii, consilierul care a condus şedin ţa declar ă Consiliul Local al Municipiului Craiova legal constituit. Art.25. (1) Dup ă declararea ca legal constituit, Consiliul Local alege dintre membrii s ăi prin vot deschis al majorit ăţ ii consilierilor în func ţie un pre şedinte de şedin ţă . El va conduce şedin ţa Consiliului şi va semna hot ărârile sale. (2) Odat ă cu alegerea acestuia, func ţia consilierului ales în condi ţiile art.17 din Regulament înceteaz ă. (3) Consilierul ales în condi ţiile alin. 1 poate îndeplini func ţia pe o perioad ă de cel mult trei luni. Art.26. (1) Dup ă depunerea jur ământului de credin ţă consilierii valida ţi intr ă în exerci ţiul mandatului de consilier. (2) În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivit ăţ ii locale şi îndeplinesc o func ţie de autoritate public ă, în condi ţiile legii. Art.27. (1) Dup ă alegerea pre şedintelui de şedin ţă , judec ătorul desemnat de pre şedintele Judec ătoriei Craiova aduce la cuno ştin ţa Consiliului Local hot ărârea instan ţei privind rezultatul valid ării sau invalid ării alegerii Primarului. (2) Primarul ales şi validat în condi ţiile legii va depune în fa ţa Consiliului Local jur ământul de credin ţă în forma prev ăzut ă pentru consilieri. (3) Primarul care refuz ă s ă depun ă jur ământul este considerat demisionat de drept. Art.28. (1) Calitatea de Primar este incompatibil ă cu cea de consilier, precum şi cele prev ăzute de Legea nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare privind administra ţia public ă local ă şi de Legea nr.161/2003 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilit ăţ ilor în exercitarea demnit ăţ ilor publice şi func ţiilor publice. (2) Primarul îndepline şte o func ţie de autoritate public ă. El este şeful administra ţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al acesteia pe care îl conduce şi controleaz ă.
125
Statutul Municipiului Craiova
(3) Primarul particip ă la şedin ţele Consiliului Local al Municipiului Craiova şi are dreptul de a-şi exprima punctul de vedere asupra problemelor supuse dezbaterii. Art.29. (1) Primarul ales şi validat în condi ţiile legii, dup ă depunerea jur ământului de credin ţă , intrând astfel în exerci ţiul mandatului, are obliga ţia s ă prezinte op ţiunea exprimat ă la validarea mandatului s ău de Primar în camera de consiliu a Judec ătoriei Craiova dac ă figureaz ă şi pe listele de consilieri declara ţi admi şi. (2) Dac ă a optat pentru calitatea de primar, pre şedintele de şedin ţă constat ă, în condi ţiile legii şi Regulamentului, c ă un loc de consilier este vacant şi va propune validarea de pe lista de suplean ţi a partidului, a alian ţei politice sau alian ţei electorale pe care fusese ales. (3) Validarea în func ţia de consilier se face dup ă procedura prev ăzut ă de lege şi de art.19-23 din Regulament, în ordinea listei, începând cu primul supleant. Art.30. (1) Alegerea viceprimarilor se face de c ătre Consiliul Local, din rândul membrilor s ăi, cu votul secret al majorit ăţ ii consilierilor în func ţie. (2) Durata mandatului viceprimarului este egal ă cu durata mandatului Consiliului Local. Mandatul poate înceta înainte de termen în urma eliber ării sau revoc ării din func ţie în condi ţiile Legii nr.215/2001 cu modific ările şi complet ările ulterioare. (3) Pe durata exercit ării mandatului, viceprimarul î şi p ăstreaz ă statutul de consilier, f ără a beneficia de indemniza ţia aferent ă acestui statut şi se supune regimului de incompatibilit ăţ i prev ăzut de Legea nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare privind administra ţia public ă local ă şi de Legea nr. 161/2003 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilit ăţ ilor în exercitarea demnit ăţ ilor publice şi func ţiilor publice. (4) Pe durata mandatului viceprimarul particip ă la şedin ţele Consiliului Local al Municipiului Craiova şi are dreptul de a-şi exprima punctul de vedere asupra problemelor supuse dezbaterii. Art.31. (1) Propunerile pentru func ţia de viceprimar se fac de grupurile de consilieri, constituite pe partide sau alian ţe politice. (2) Alegerea viceprimarilor se face individual şi sunt declara ţi admi şi primii doi consilieri care au întrunit votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie, în ordinea num ărului de voturi ob ţinute. (3) Dac ă dup ă primul tur de scrutin doar unul dintre candida ţi a întrunit votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie se va proceda la un al doilea tur de scrutin pentru
126
Statutul Municipiului Craiova
locul de viceprimar r ămas liber, pe listele de candida ţi r ămânând primii doi clasa ţi din cei care nu au ob ţinut majoritatea prev ăzut ă de lege şi de Regulament. (4) Dac ă dup ă primul tur de scrutin nici unul dintre candida ţi nu a întrunit votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie se va organiza un al doilea tur de scrutin la care particip ă candida ţii situa ţi pe primele dou ă locuri în ordinea num ărului de voturi valabil exprimate. (5) Dac ă dup ă al doilea tur de scrutin nici unul dintre candida ţi nu a întrunit majoritatea prev ăzut ă de lege şi Regulament se va relua procedura de alegeri pe baza a noi propuneri f ăcute de grupurile de consilieri. (6) Dac ă dup ă al doilea tur de scrutin doar unul dintre candida ţi întrune şte majoritatea prev ăzut ă de lege şi de Regulament, se va relua procedura doar pentru locul vacant, în condi ţiile prev ăzute de aliniatul precedent. Art.32. (1) Jur ământul depus în condi ţiile legii şi art.22 din Regulament rămâne valabil şi pentru noua calitate de viceprimar. (2) În calitate de ale şi locali, viceprimarii îndeplinesc o func ţie de autoritate public ă şi sunt ocroti ţi de lege, participarea la activitatea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale având un caracter public şi legitim, în acord cu interesele generale ale colectivit ăţ ii în care î şi exercit ă mandatul. Art.33. Pe toat ă durata mandatului Consiliului Local, în cazul în care mandatul unuia dintre consilieri înceteaz ă, pentru locul r ămas vacant se va proceda la validare în func ţia de consilier dup ă procedura prev ăzut ă de Legea nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare precum şi de art. 19 – 23 din Regulament. Art.34. Dup ă declararea ca legal constituit a Consiliului Local al Municipiului Craiova, în condi ţiile legii şi art. 24 din Regulament, mandatul vechiului Consiliu înceteaz ă de drept ca şi calitatea de consilieri a membrilor s ăi. Art.35. (1) Dup ă declararea ca legal constituit a Consiliului Local, consilierilor în func ţie li se eliberează o legitima ţie care atest ă calitatea de membru al Consiliului Local al Municipiului Craiova, semnat ă de Primar. (2) Consilierii municipali primesc şi un semn distinctiv al calit ăţ ii lor pe care au dreptul s ă îl poarte pe toat ă durata mandatului. (3) În condi ţiile legii, legitima ţia şi semnul distinctiv se pot p ăstra cu titlu evocativ şi dup ă expirarea mandatului. Art.36. (1) Dup ă depunerea jur ământului, Primarul va primi legitima ţia care atest ă calitatea sa, semnat ă de pre şedintele de şedin ţă , un semn distinctiv al calit ăţ ii de primar şi e şarfa în culorile drapelului na ţional al României.
127
Statutul Municipiului Craiova
(2) E şarfa va fi purtat ă în mod obligatoriu în condi ţiile Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali şi Legii nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare privind administra ţia public ă local ă. (3) Legitima ţia şi semnul de primar se pot p ăstra, cu titlu evocativ şi dup ă încetarea mandatului de primar. (4) Modelul legitima ţiei şi semnului distinctiv al calit ăţ ii de consilier precum şi modelul legitima ţiei şi semnului de primar se stabilesc în condi ţiile legii, prin Hot ărâre de Guvern.
Sec ţiunea a III-a Constituirea Comisiilor de specialitate Art.37. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova legal constituit, în condi ţiile legii administra ţiei publice locale înfiin ţeaz ă comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate. (2) Constituirea, organizarea şi func ţionarea comisiilor de specialitate se realizeaz ă în condi ţiile legii şi ale prezentului Regulament. (3) Orice modificare a Regulamentului cu privire la competen ţa Consiliului prev ăzut ă la aliniatul precedent se face prin hot ărâre adoptat ă cu votul a 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie. Art.38. Consiliul Local al Municipiului Craiova stabile şte urm ătoarele comisii de specialitate 1. Comisia buget-finan ţe, studii, prognoze şi administrarea domeniului; 2. Comisia de urbanism, protec ţia mediului şi conservarea monumentelor; 3. Comisia pentru servicii publice, liber ă ini ţiativ ă şi rela ţii interna ţionale; 4. Comisia de înv ăţă mânt, cultur ă, s ănătate, culte, tineret şi sport; 5. Comisia juridic ă, administra ţie public ă, ordine public ă şi drepturi cet ăţ ene şti. Art.39. (1) Sunt membri ai comisiilor de specialitate doar membrii Consiliul Local al Municipiului Craiova. (2) Un consilier poate face parte din cel mult dou ă comisii de specialitate. El poate îndeplini func ţia de pre şedinte sau secretar la o singur ă comisie. (3) În condi ţiile legii, un consilier poate participa f ără drept de vot la lucr ările oric ărei comisii de specialitate. Art.40. (1) Num ărul membrilor unei comisii de specialitate este de 7 membri. (2) Fiecare comisie de specialitate î şi alege un Birou format din pre şedinte şi secretar.
128
Statutul Municipiului Craiova
Art.41. (1) Încadrarea membrilor Consiliului Local pe comisii de specialitate se face pe baza opţiunii fiec ărui consilier, ţinându-se seama de preg ătirea şi specializarea fiec ăruia şi de asigurarea reprezentativit ăţ ii rezultate din alegeri, în fiecare comisie. (2) La încadrarea consilierilor pe comisii se va ţine seama şi de alian ţele electorale, conform reprezentativit ăţ ii rezultate din alegeri, pentru fiecare comisie. Criteriul se aplic ă în completarea precedentelor. Art.42. (1) Pe baza criteriilor prev ăzute de art.39-41 din Regulament, în Consiliu se hot ărăş te cu majoritatea consilierilor în funcţie componen ţa numeric ă, pe grupuri de consilieri, pentru fiecare comisie de specialitate, precum şi atribuirea func ţiilor de pre şedinte şi secretar pentru fiecare comisie. Art.43 . (1) Componen ţa nominal ă a comisiilor de specialitate se hot ărăş te de Consiliul Local, cu majoritatea membrilor în func ţie. (2) Fiecare grup de consilieri poate face mai multe propuneri pentru fiecare dintre comisiile de specialitate, cu respectarea disp. art. 40-42 din Regulament. (3) Votul este secret, pe buletine de vot care se întocmesc de aparatul tehnic ce îndepline şte func ţia de secretariat, înscrierea pe buletinele de vot f ăcându-se în ordinea propunerilor. (4) Buletinele de vot sunt verificate de comisia de validare. Ele sunt înmânate în ordine alfabetic ă membrilor Consiliului de c ătre pre şedintele de şedin ţă . Art.44. (1) Comisia de validare va prezenta Consiliului rezultatul votului pentru fiecare comisie în parte, în ordinea descresc ătoare a voturilor ob ţinute. (2) Constatarea rezultatului votului se realizeaz ă de comisia de validare cu respectarea hot ărârii adoptat ă în condi ţiile art.43 din Regulament. (3) Dup ă prezentarea rezultatului votului pre şedintele de şedin ţă constat ă c ă au fost legal constituite comisiile de specialitate. Art.45. (1) Comisiile de specialitate se vor întruni distinct pentru a alege dintre membrii fiec ăreia pre şedintele şi secretarul. (2) Votul Comisiei este secret, cu majoritatea membrilor s ăi. (3) Secretarul ales pentru fiecare comisie va prezenta rezultatul votului pre şedintelui de şedin ţă, care va anun ţa în Consiliu, componen ţa nominal ă a Biroului fiec ărei comisii, în ordinea prev ăzut ă de art.39 din Regulament. Art.46. (1) Participarea consilierilor municipali la şedin ţele comisiilor de specialitate este obligatorie. (2) Regimul motiv ării absen ţelor este cel prev ăzut de art.78 din Regulament pentru participarea la şedin ţele Consiliului Local.
129
Statutul Municipiului Craiova
Art.47. (1) Comisiile de specialitate lucreaz ă în plen şi iau hot ărâri cu votul majorit ăţ ii membrilor lor. (2) Votul în comisiile de specialitate este deschis. În situa ţii motivate, comisia poate hot ărî dac ă votul este secret. (3) La lucr ările comisiei pot participa f ără drept de vot şi consilieri membrii ai altei comisii. Art.48. (1) Comisiile de specialitate analizeaz ă şi avizeaz ă proiectele de hot ărâri din domeniul lor de activitate. (2) Organizarea, func ţionarea şi atribu ţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin Regulamentul de Organizare şi Func ţionare al Consiliului Local al Municipiului Craiova. Ele pot fi modificate prin Hot ărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova cu votul a 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie. (3) Actele comisiilor de specialitate sunt avize şi rapoarte. Art.49. (1) Comisiile de specialitate se întrunesc lunar în şedin ţă ordinar ă şi ori de câte ori este nevoie în şedin ţă extraordinar ă. (2) Convocarea pentru şedin ţă se face de pre şedinte, în lipsa acestuia de secretar sau la cererea a 1/3 dintre membrii fiec ărei comisii. (3) Comisiile de specialitate se pot întruni în şedin ţă extraordinar ă pentru rezolvarea peti ţiilor şi a coresponden ţei venit ă pe adresa acestora. (4) R ăspunsurile scrise redactate în condi ţiile art. 50 alin. 3 sunt semnate de pre şedinte şi secretar, iar în lipsa pre şedintelui, de secretar şi un alt membru al comisiei, desemnat prin vot de membrii comisiei cu ocazia dezbaterilor asupra peti ţiilor şi coresponden ţei. Art.50. (1) Pre şedintele fiec ărei comisii propune, în şedin ţa de comisie, ordinea de zi a şedin ţei respective. (2) La stabilirea ordinii de zi pre şedintele comisiei poate consulta primarul sau viceprimarul de resort , iar în problemele tehnice sau de specialitate se îngrije şte împreun ă cu secretarul comisiei de asigurarea documenta ţiei de la serviciile de specialitate ale Prim ăriei şi Consiliului. Art.51. (1) Şedin ţele comisiilor de specialitate sunt publice. (2) La şedin ţe particip ă f ără drept de vot Primarul, viceprimarii, speciali ştii din aparatul propriu, regii autonome, servicii publice şi institu ţii în subordinea Consiliului Local, a c ăror consultare comisia apreciaz ă c ă este necesar ă. (3) Reprezentan ţii presei scrise şi audio-vizuale au acces neîngr ădit la şedin ţele comisiilor de specialitate. Art.52. (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice ale c ăror cereri sunt analizate în comisiile de specialitate pot participa la dezbaterile asupra problemelor 130
Statutul Municipiului Craiova
ce le privesc, la cererea acestora sau a comisiei. În aceast ă ultim ă situa ţie ele vor fi încuno ştin ţate cu trei zile înainte de data şedin ţei, prin grija aparatului tehnic de specialitate, punându-li-se în vedere şi prezentarea actelor necesare l ămuririi situa ţiei deduse solu ţion ării. (2) În cazul invit ării pentru audieri la comisii, persoanele invitate pot refuza să dea rela ţii dac ă întreb ările privesc secrete de stat sau via ţa personal ă a celui audiat ori a familiei lui. Art.53. (1) Pre şedintele comisiei conduce lucr ările şedin ţei, iar secretarul îl înlocuie şte la cerere sau în lips ă. (2) Secretarul comisiei asigur ă eviden ţa lucr ărilor, distribuirea proiectelor şi a documenta ţiei acestora, num ărarea voturilor. (3) Comisia este reprezentat ă de pre şedinte şi secretar în raporturile cu celelalte Comisii de specialitate, cu Primarul şi aparatul de specialitate al acestuia. Art.54. (1) Comisiile de specialitate sunt structuri de lucru ale Consiliului Local. Ele nu sunt persoane juridice şi nu reprezint ă Consiliul Local al Municipiului Craiova. (2) Comisiile de specialitate preg ătesc şi fundamenteaz ă lucr ările Consiliului Local al Municipiului Craiova. În realizarea acestor atribu ţii pot cere informa ţii şi documente de la autorit ăţ ile publice locale, institu ţii sau orice alte persoane juridice, prin pre şedintele comisiei. Persoanele de la care s-au solicitat date, informa ţii sau documente sunt obligate s ă r ăspund ă în termen de 10 zile de la data solicit ării. În caz de refuz comisia apeleaz ă la Consiliul, care hot ărăş te, în condi ţiile legii. Art.55. (1) Secretarul comisiei ţine eviden ţa particip ării membrilor comisiei de specialitate la lucr ările sale şi comunic ă datele prezen ţei secretarului Municipiului. (2) Registrele, materialele şi eviden ţele necesare activit ăţ ii comisiilor de specialitate se asigur ă de c ătre serviciile Prim ăriei, sub conducerea secretarului Municipiului. (3) Secretarul Municipiului, direc ţiile şi serviciile de specialitate, regiile autonome, serviciile publice, societ ăţ ile comerciale şi institu ţiile de cultur ă subordonate Consiliului Local al Municipiului Craiova sunt obligate s ă asigure asisten ţă în domeniu Comisiilor de specialitate. Art.56. (1) Avizele şi rapoartele Comisiilor de specialitate se redacteaz ă de către unul sau mai mul ţi dintre membrii comisiei, anume desemna ţi la fiecare şedin ţă .
131
Statutul Municipiului Craiova
(2) Sus ţinerea actelor comisiei la dezbaterile în şedin ţa Consiliului Local al Municipiului Craiova se face de pre şedinte, secretar sau un alt raportor desemnat de comisie. Art.57. (1) Lucr ările comisiilor se consemneaz ă în procese verbale stenografiate. (2) Orice membru al Consiliului Local al Municipiului Craiova poate lua cuno ştin ţă de actele şi documentele de la oricare dintre comisii, cu încuviin ţarea pre şedintelui comisiei respective, f ără a stânjeni lucr ările acesteia şi f ără a str ămuta actele şi documentele studiate. (3) Actele şi documentele comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate, doar cu aprobarea comisiei şi dac ă acest fapt nu aduce atingere confiden ţialit ăţ ii lucr ărilor şi intereselor de stat. (4) Actele şi documentele emise de Comisiile de specialitate se semneaz ă de către pre şedinte şi secretar. (5) Comisiile de specialitate pot solicita rapoarte, inform ări şi documenta ţii de la autorit ăţ ile publice, institu ţii şi alte unit ăţ i a c ăror activitate intr ă în sfera lor de competen ţă . Ele pot efectua anchete şi analize în limitele atribu ţiilor, concluziile fiind consemnate în rapoarte sau avize înaintate Consiliului Local. Art.58 . (1) Orice Comisie de specialitate, dac ă apreciaz ă ca necesar poate cere aviz de la alte comisii sau de la serviciile de specialitate aflate în subordinea Primarului sau a Consiliului Local sau de la alte autorit ăţ i şi institu ţii de specialitate. (2) În cazuri complexe, ini ţiativele ori sesiz ările pot fi examinate şi de dou ă comisii care încheie un raport comun, cu respectarea Regulamentului. Art.59. (1) La dezbaterile în comisii, membrii comisiei pot formula amendamente, obiec ţiuni şi observa ţii care se rezolv ă de c ătre comisie prin vot. (2) Ceilal ţi consilieri ce particip ă la lucr ări în condi ţiile art. 48 alin 3 din Regulament pot depune amendamente sau observa ţii asupra c ărora membrii comisiei se pronun ţă prin vot. (3) Raportul final va cuprinde amendamentele formulate de membrii comisiei, primite de la al ţi consilieri sau de la alte comisii cât şi votul dat de comisie asupra fiec ărui amendament. (4) Indiferent de solu ţia dat ă de Comisiile de specialitate asupra amendamentelor, ini ţiatorii acestora au dreptul s ă le sus ţin ă în şedin ţa Consiliului Local.
132
Statutul Municipiului Craiova
Art.60. (1) Comisiile de specialitate pot organiza audien ţe în domeniul de competen ţă . Programul de audien ţe se afi şeaz ă la sediul Consiliului Local al Municipiului Craiova. (2) În cadrul şedin ţelor extraordinare organizate în condi ţiile art.49 alin.3 , consilierii, membri ai comisiei de specialitate pot pune în discu ţia acesteia probleme deosebite ridicate de cet ăţ eni cu ocazia audien ţelor individuale, solicitând Comisiei a se da un r ăspuns scris din partea acesteia pentru problema respectiv ă. (3) Comisiile de specialitate, prin grija pre şedintelui, întocmesc anual un raport de activitate ce este supus dezbaterii comisiei şi Consiliului Local. (4) Comisiile de specialitate pot organiza ac ţiuni de interes public în domeniul lor de competen ţă .
Sec ţiunea a IV-a Atribu ţiile comisiilor de specialitate Art.61 . (1) Atribu ţiile Comisiilor de specialitate sunt reglementate prin lege, cu privire la atribu ţiile Consiliului local şi prezentul Regulament. (2) Avizele şi rapoartele întocmite de comisiile de specialitate cu dep ăş irea atribu ţiilor prev ăzute în Regulament sunt nule. Art.62. Comisia buget-finan ţe, studii, prognoze şi administrarea domeniului are urm ătoarele atribu ţii: 1 - supravegheaz ă formarea, administrarea, întrebuin ţarea şi executarea bugetului local; 2 - avizeaz ă proiectul bugetului local; 3 - avizeaz ă proiectul bugetului local în vederea prezent ării, dezbaterii şi aprob ării acestuia în condi ţiile legii de c ătre Consiliul Local al Municipiului Craiova; 4 - avizeaz ă proiectul de aprobare a contului de încheiere a exerci ţiului bugetar precum şi modul de utilizare a rezervei bugetare; 5 - supravegheaz ă inventarierea anual ă a patrimoniului Consiliului Local al Municipiului Craiova şi controleaz ă periodic modul de administrare al acestuia; 6 - avizeaz ă proiectul de împrumuturi şi credite contractate de Consiliul Local al Municipiului Craiova; 7 - avizeaz ă şi întocme şte rapoarte cu privire la impozitele şi taxele locale, inclusiv taxele speciale; 8 - avizeaz ă propunerile f ăcute de Primar, în condi ţiile legii, cu privire la organizarea statului de func ţii şi num ărul de personal al Prim ăriei; 133
Statutul Municipiului Craiova
9 - dă aviz de specialitate cu privire la solu ţionarea contesta ţiilor împotriva stabilirii şi încas ării impozitelor şi taxelor locale; 10- avizeaz ă e şalonarea, amânarea şi/sau scutirea la plata impozitelor şi taxelor locale; 11 - elaboreaz ă studii de prognoze şi programe de dezvoltare economico- social ă ale localit ăţ ii; 12 - întocme şte şi avizeaz ă proiecte de înfiin ţare a institu ţiilor publice, societ ăţ ilor comerciale şi serviciilor publice de interes local, precum şi avizeaz ă normele de organizare şi func ţionare a acestora, de schimbare şi eliberare din func ţie a conduc ătorilor acestora; 13 - ini ţiaz ă, coordoneaz ă şi întocme şte studii şi prognoze în domeniile economic şi social şi le supune spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Craiova în scopul cunoa şterii stadiului de dezvoltare a Municipiului pe domenii şi al m ăsurilor de adoptat; 14 - urm ăreşte încasarea veniturilor bugetului local şi analizeaz ă inform ări periodice ale executivului în acest domeniu; 15 - avizeaz ă şi/sau întocme şte rapoarte cu privire la proiectele de hot ărâri din domeniul propriu de activitate ce urmeaz ă a fi dezb ătute şi solu ţionate de c ătre Consiliul Local al Municipiului Craiova; 16 - ini ţiaz ă proiecte de hot ărâri privitoare la resursele de venituri ale bugetului local, din administrarea patrimoniului propriu; 17 - face propuneri sau avizeaz ă, în condi ţiile legii, închirierea ori concesionarea bunurilor apar ţinând domeniului public sau privat al Municipiului Craiova şi urm ăre şte realizarea obiectivelor asocierii, închirierii sau concesion ării cu persoanele fizice sau juridice cât şi în privin ţa concesion ării serviciilor publice; 18 - urm ăre şte derularea contractelor de concesionare, închiriere şi modul de administrare al bunurilor apar ţinând domeniului public şi privat al Municipiului Craiova; 19 - examineaz ă periodic stadiul derul ării contractelor în care autoritatea local ă este parte şi propune m ăsuri de eficientizare a activit ăţ ii de parteneriat public-privat; 23 - urm ăre şte şi supravegheaz ă, prezentând inform ări periodice privitoare la creditele şi modul de utilizare a lor, a rezervei bugetare şi a contului de încheiere a exerci ţiului bugetar; 20 - urm ăre şte aducerea la îndeplinire a hot ărârilor Consiliul Local al Municipiului Craiova adoptate la ini ţiativa comisiei;
134
Statutul Municipiului Craiova
21 – supravegheaz ă şi controleaz ă activitatea de organizare şi desf ăş urare a licita ţiilor privind atribuirea de lucr ări de construc ţii ori repara ţii privind domeniul public şi privat al Municipiului Craiova; 22 - îndepline şte orice alte sarcini prev ăzute de lege ori stabilite de Consiliul Local al Municipiului Craiova. Art. 63 . Comisia de urbanism, protec ţia mediului şi conservarea monumentelor are urm ătoarele atribu ţii: 1 - ini ţiaz ă studii de organizare şi dezvoltare urbanistic ă a Municipiului Craiova şi de amenajare a teritoriului în condi ţiile legii ; 2 - propune strategia de elaborare a documenta ţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului; 3 - ini ţiaz ă şi avizeaz ă proiecte de hot ărâri privind realizarea de lucr ări publice, de refacere şi protec ţie a mediului înconjur ător în scopul cre şterii calit ăţ ii vie ţii şi urm ăre şte realizarea acestora de c ătre persoanele fizice şi juridice; 4 - controleaz ă şi propune m ăsuri cu privire la conservarea şi valorificarea monumentelor istorice de pe teritoriul Municipiului Craiova; 5 - analizeaz ă şi avizeaz ă amplasarea construc ţiilor provizorii pe domeniul public şi privat al Municipiului Craiova; 6 - analizeaz ă modul în care se execut ă lucr ările publice, decontarea lor şi propune m ăsuri pentru optimizarea acestora; 7 - analizeaz ă m ăsurile întreprinse de serviciile de specialitate ale aparatului propriu şi face propuneri de îmbun ătăţ ire a activit ăţ ii acestora; 8 - ini ţiaz ă, coordoneaz ă şi prezint ă Consiliului Local, semestrial rapoarte cu privire la modul în care serviciile de specialitate î şi îndeplinesc atributele legale; 9 - elaboreaz ă planuri de dezvoltare urbanistic ă a Municipiului Craiova pe termen mediu şi lung cât şi eviden ţa cadastral ă a perimetrului intravilan şi extravilan al Municipiului Craiova; 10 - propune şi avizeaz ă alocarea de fonduri din bugetul local pentru ac ţiuni de ap ărare împotriva inunda ţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase; 11 - propune m ăsuri pentru construirea, între ţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor şi a întregii infrastructuri privind c ăile de comunica ţie de interes local; 12 - propune, în limita competen ţei, documenta ţiei tehnico-economic ă pentru lucr ări de investi ţii de interes local;
135
Statutul Municipiului Craiova
13 - propune atribuirea sau schimbarea, în condi ţiile legii, a denumirii str ăzilor, pie ţelor şi obiectivelor de interes local. Art. 64. Comisia pentru servicii publice, liber ă ini ţiativ ă şi rela ţii interna ţionale are urm ătoarele atribu ţii: 1- controleaz ă ini ţiativa şi coordoneaz ă studiile privind activitatea serviciilor publice locale din domeniile: salubritate, transport local, între ţinerea re ţelelor de ap ă, canalizare, termoficare, marcajele rutiere, semnele de circula ţie, iluminatul stradal, între ţinerea str ăzilor, amenajarea parcurilor şi a spa ţiilor verzi, amenajarea locurilor turistice de odihn ă şi agrement, între ţinerea spa ţiilor locative proprietate de stat, parc ări auto, modul de func ţionare şi administrare a serviciilor Prim ăriei şi propune Consiliului Local m ăsuri privind activitatea acestora şi optimizarea ei; 2 - întocme şte rapoarte sau d ă avize privind proiectele de hot ărâri din domeniul s ău de activitate precum şi privitoare la înfiin ţarea de regii autonome, de societ ăţ i comerciale de interes local şi face propuneri în acest sens; 3 - avizeaz ă împreun ă cu comisiile nr.1 şi 5 proiectele de hot ărâri privind activitatea de licitare a lucr ărilor publice, de concesionare, de închiriere sau dare în folosin ţă a bunurilor din patrimoniul public sau privat al Municipiului Craiova; 4 - avizeaz ă proiectele de hot ărâri privind activitatea de comer ţ din târguri, pie ţe, oboare şi asigur ă buna func ţionare a acestora, inclusiv parcurile de distrac ţie şi locurile de joac ă pentru copii; 5 - ini ţiaz ă şi avizeaz ă studii şi programe privind sursele de alimentare cu ap ă, resursele financiare pentru asigurarea acestora; 6 - propune organizarea şi func ţionarea de servicii publice, inclusiv m ăsuri de privatizare a acestora; 7 - îndepline şte orice alte atribu ţii prev ăzute de lege sau stabilite de Consiliul Municipal şi coopereaz ă cu celelalte comisii de specialitate pentru optimizarea activit ăţ ii serviciilor publice şi a liberei ini ţiative a agen ţilor economici; 8 - ini ţiaz ă şi particip ă la schimburi de experien ţă pe domenii aferente activit ăţ ii serviciilor publice şi liber ă ini ţiativ ă pe plan intern şi interna ţional; 9 - stabile şte oportunitatea acord ării avizelor de fond proiectelor de hot ărâri de pe ordinea de zi în condi ţiile legii; 10 - avizeaz ă şi propune participarea Consiliului Local al Municipiului Craiova la programe de dezvoltare jude ţean ă, regional ă, zonal ă şi de cooperare transfrontalier ă;
136
Statutul Municipiului Craiova
11 - propune spre înfiin ţare şi/sau reorganizare regii autonome de interes local; 12 - propune şi avizeaz ă cu privire la privatizarea societ ăţ ilor comerciale; 13 - avizeaz ă propunerile pentru membrii consiliilor de administra ţie ale regiilor şi societ ăţ ilor comerciale aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Craiova; 14 - propune, în condi ţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau str ăine, organiza ţii neguvernamentale şi al ţi parteneri sociali, în vederea finan ţă rii şi realiz ării în comun a unor ac ţiuni, lucr ări sau proiecte de interes local; 15 - avizeaz ă şi propune proiecte de înfr ăţ ire a Municipiului Craiova cu localit ăţ i din alte ţă ri; 16 - propune şi avizeaz ă, în condi ţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorit ăţ i ale administra ţiei publice din ţar ă sau din str ăin ătate; 17 - propune în condi ţiile legii aderarea Consiliului Local al Municipiului Craiova la asocia ţii na ţionale şi interna ţionale în vederea promov ării unor interese comune; 18 - propune şi avizeaz ă proiecte privind asigurarea libert ăţ ii comer ţului şi încurajarea liberei ini ţiative. Art. 65. Comisia de înv ăţă mânt, cultur ă, s ănătate, culte, tineret şi sport are urm ătoarele atribu ţii: 1- ini ţiaz ă şi coordoneaz ă studii cu privire la priorit ăţ ile de cercetare ştiin ţific ă determinate de nevoile de dezvoltare economico-social ă a Municipiului Craiova; 2 - ini ţiaz ă, coordoneaz ă şi realizeaz ă materiale de prezentare istoric ă şi turistic ă a Municipiului Craiova; 3 - ini ţiaz ă, efectueaz ă şi coordoneaz ă studii pentru evaluarea nivelului de trai, de via ţă social ă, delicven ţă juvenil ă şi propune m ăsuri pentru alocarea de la buget sau atragerea din sponsoriz ări a unor sume de bani necesare înfiin ţă rii de institu ţii de asisten ţă social ă ( cămine de b ătrâni, cantine ale s ăracilor, etc.) 4 - ini ţiaz ă, coordoneaz ă şi prezint ă semestrial Consiliului Local rapoarte cu privire la modul în care sunt administrate bunurile apar ţinând unit ăţ ilor şcolare, institu ţiilor de cultur ă de interes local, precum şi de administrare a bazei sportive proprii, propunând m ăsuri pentru îmbun ătăţ irea acestei activit ăţ i; 5 - ini ţiaz ă, efectueaz ă şi prezint ă Consiliului Local rapoarte cu privire la activitatea serviciilor şi unit ăţ ilor din subordinea Prim ăriei, a c ăror activitate ţine de resortul comisiei;
137
Statutul Municipiului Craiova
6 - ini ţiaz ă, coordoneaz ă şi avizeaz ă proiectele de hot ărâri privitoare la rela ţiile culturale, de înv ăţă mânt şi s ănătate, cu ora şele, municipiile şi institu ţiile de profil din ţar ă şi str ăin ătate ; 7 - propune Consiliului Local acordarea titlului de “Cet ăţ ean de Onoare“ unor personalit ăţ i din ţar ă şi str ăin ătate, prezentând motiva ţia decern ării acestui titlu. Condi ţiile acord ării acestui titlu şi regimul s ău juridic sunt stabilite prin hot ărâre a Consiliului Local adoptat ă cu vot calificat de 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie; 8 - propune Consiliului Local acordarea de însemne ( insigne, medalii, bro şuri, c ărţi, stegule ţe, etc.) unor personalit ăţ i ale vie ţii publice din localitate, din ţar ă şi str ăin ătate; 9 - împreun ă cu serviciile de specialitate coordoneaz ă activitatea de imagine, rela ţii cu str ăin ătatea, publicarea ziarului “ Curierul Prim ăriei “ şi a altor lucr ări reprezentative pentru municipalitate ( statui, monumente, lucr ări de art ă, etc. ) 10 - se preocup ă de studii, monografii şi editarea acestora privind istoria Craiovei, personalit ăţ ile din istoria Cet ăţ ii, rela ţiile din afara grani ţelor, reflectarea Craiovei în istoria na ţional ă şi stimularea crea ţiei în cultur ă şi art ă; 11 - întocme şte împreun ă cu serviciile de specialitate şi prezint ă Consiliului Local proiectul de program privind s ărb ătorirea “ Zilelor Municipiului Craiova“ precum şi a altor evenimente importante de interes istoric local, na ţional şi universal; 12 - ini ţiaz ă proiecte şi studii privind priorit ăţ ile cercet ării ştiin ţifice determinate de nevoile dezvolt ării economico-sociale ale Municipiului Craiova, care ţin de domeniile de activitate ale Comisiei ; 13 - propune Consiliului Local acreditarea organelor mass-media la şedin ţele ordinare şi extraordinare precum şi la activit ăţ ile coordonate de Consiliul Local şi comisiile de specialitate; 14 - coordoneaz ă activitatea Consiliului Local al Copiilor; 15 - colaboreaz ă cu organismele neguvernamentale şi alte organisme interesate în domeniile aflate în competen ţa comisiei; 16 - îndrum ă şi coordoneaz ă, potrivit prevederilor legale, institu ţiile de cultur ă subordonate; 17 - aduce la îndeplinire orice alte obliga ţii din sfera domeniului de activitate, prev ăzute de lege sau hot ărâte de Consiliul Local; 18 - îndepline şte orice alte atribu ţii prev ăzute de lege sau stabilite de Consiliul Local şi coopereaz ă cu celelalte comisii de specialitate pentru
138
Statutul Municipiului Craiova
optimizarea activit ăţ ii serviciilor publice şi a liberei ini ţiative a agen ţilor economici; 19 - propune şi avizeaz ă proiecte privind m ăsuri de protec ţie şi asisten ţă social ă, protec ţia drepturilor copilului şi combaterea violen ţei în familie; 20 - propune şi avizeaz ă, în condi ţiile legii, proiecte privind sprijinirea cultelor religioase pe teritoriul Municipiului Craiova; 21- propune şi avizeaz ă proiecte privind înfiin ţarea de locuri şi parcuri de distrac ţii şi baze sportive, precum şi normele ce asigur ă buna func ţionare a acestora; 23 - propune şi avizeaz ă proiecte privind organizarea de activit ăţ i ştiin ţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement. Art.66. Comisia juridic ă, administra ţie public ă, ordine public ă şi drepturi cet ăţ ene şti are urm ătoarele atribu ţii : 1 - analizeaz ă climatul de ordine şi legalitate din Municipiul Craiova; 2 - întocme şte şi prezint ă rapoarte în Consiliul Municipal cu privire la respectarea drepturilor şi libert ăţ ilor fundamentale ale cet ăţ enilor, protejarea intereselor legitime ale acestora, fenomenul infracţional, ordinea public ă şi contribu ţia organelor de ordine, precum şi a organismelor societ ăţ ii civile la starea de siguran ţă a cet ăţ enilor Municipiului Craiova; 3- ini ţiaz ă proiecte de hot ărâri privind stabilirea şi sanc ţionarea contraven ţiilor în domeniu, aflate în competen ţa Consiliului Local; 4 - controleaz ă modul în care institu ţiile publice, func ţionarii publici, organele de stat, agen ţii economici de toate categoriile respect ă drepturile cet ăţ enilor şi face propuneri în acest sens; 5 - îndrum ă şi sus ţine activitatea consacrat ă cunoa şterii şi respectării legilor şi a celorlalte acte normative şi controleaz ă modul aplic ării acestora; 6 - coordoneaz ă activitatea de supraveghere a respect ării legalit ăţ ii în locurile publice de toate categoriile, siguran ţa cet ăţ enilor în aceste locuri publice, inclusiv în şcoli, universit ăţ i, stadioane, baze de agrement; 7- adopt ă rapoarte şi avize privind proiectele de hot ărâri ce se supun Consiliului Local pentru reglement ări în domeniul de activitate de competen ţa Comisiei; 8 - se preocup ă de bunele rela ţii ale Consiliului Local al Municipiului Craiova cu presa scris ă şi audio-vizual ă şi de informare a opiniei publice la timp, privitor la toate hot ărârile şi m ăsurile ce intereseaz ă pe cet ăţ enii Municipiului Craiova;
139
Statutul Municipiului Craiova
9- sesizeaz ă Consiliul Local al Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova despre orice abateri sau înc ălc ări ale legii pentru ca acestea s ă ia m ăsurile legale; 10- avizeaz ă proiecte de înfr ăţ ire şi colaborare cu autorit ăţ ile publice na ţionale şi interna ţionale precum şi programele de integrare european ă, de cooperare cu structurile Uniunii Europene şi a altor organiza ţii interna ţionale; 11 - avizeaz ă pentru legalitate toate proiectele de hot ărâre; 12 - avizeaz ă Regulamentul de Organizare şi Func ţionare al Consiliul Local al Municipiului Craiova, Statutul Municipiului Craiova, precum şi regulamentele din institu ţiile, serviciile publice şi regiile autonome de interes local; 13 - propune hot ărâri cu privire la ap ărarea ordinii şi lini ştii publice, paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat din Municipiul Craiova; 14 - propune şi avizeaz ă, în condi ţiile legii, m ăsuri privind activitatea poli ţiei comunitare, a poli ţiei, a jandarmeriei şi a forma ţiunilor de protec ţie civil ă pe teritoriul Municipiului Craiova, precum şi m ăsuri de îmbun ătăţ ire a activit ăţ ii acestora; 15 - propune şi avizeaz ă, în condi ţiile legii, înfiin ţarea şi func ţionarea unor institu ţii de binefacere de interes local; 16 - propune şi avizeaz ă criteriile pentru repartizarea locuin ţelor sociale; 17 - avizeaz ă activitatea de licitare a lucr ărilor publice, de concesionare, de închiriere sau dare spre folosin ţă a bunurilor din patrimoniul public sau privat al Municipiului Craiova; 18 - avizeaz ă, în condi ţiile legii, numirea şi eliberarea din func ţie a conduc ătorilor institu ţiilor, serviciilor publice şi regiilor autonome de interes local, precum şi aplicarea sanc ţiunilor disciplinare acestora; 19 - verific ă realizarea condi ţiilor legale pentru organizarea şi desf ăş urarea licita ţiilor publice. 20 - îndepline şte orice alte atribu ţiuni în domeniul de competen ţă , prev ăzute de lege sau hot ărâte de Consiliu Local al Municipiului Craiova.
Sec ţiunea a V-a Constituirea Comisiilor speciale de analiz ă şi verificare şi a comisiilor mixte Art.67. (1) În condi ţiile legii Consiliul Local al Municipiului Craiova poate constitui comisii speciale de analiz ă şi verificare pe perioad ă determinat ă. (2) Constituirea acestor comisii se face la ini ţiativa Consiliului Local sau a Primarului. 140
Statutul Municipiului Craiova
(3) Comisiile speciale de analiz ă şi verificare se constituie prin hot ărâre, cu votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie. (4) Prin hot ărârea de constituire se stabilesc atribu ţiile, obiectivele, durata de func ţionare şi competen ţa comisiilor speciale de analiz ă şi verificare Art.68 . (1) Comisiile speciale de analiz ă şi verificare sunt structuri proprii ale Consiliul Local al Municipiului Craiova, cu caracter temporar şi f ără personalitate juridic ă. (2) Actele comisiilor speciale sunt rapoarte şi avize şi ele sunt supuse aprob ării Consiliului Local. (3) În realizarea obiectivelor comisiilor speciale, membrii acestora ac ţioneaz ă în limitele prev ăzute în hot ărârea de constituire. Art.69 . (1) În condi ţiile legii, din proprie ini ţiativ ă sau la ini ţiativa Primarului, Consiliul Local al Municipiului Craiova poate constitui comisii mixte, formate din consilieri locali, func ţionari publici şi al ţi speciali şti. (2) Prin hot ărârea Consiliului Local de constituire se stabilesc perioada pentru care comisiile mixte func ţioneaz ă, componen ţa şi obiectivele acestora. (3) Şedin ţele comisiilor mixte sunt publice, iar modul acestora de func ţionare se stabile şte printr-un regulament propriu.
Sec ţiunea a VI-a Grupurile de consilieri Art.70. (1) Consilierii locali se pot constitui în grupuri, în func ţie de partidele sau alian ţele politice pe ale c ăror liste au fost ale şi, în condi ţiile legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali. (2) Grupul de consilieri locali cuprinde cel pu ţin trei membri. (3) Consilierii care nu îndeplinesc condi ţiile prevăzute la alin.2 pot constitui un grup prin asociere. (4) Prevederile alin. 1 şi 2 se aplic ă şi consilierilor independen ţi. Art.71. (1) Grupul de consilieri locali este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorit ăţ ii membrilor grupului. (2) Constituirea grupurilor de consilieri şi alegerea liderului de grup se face dup ă constituirea Consiliului Local nou ales, în termen de cel mult 30 de zile. (3) Pentru Consiliul Local al c ărui mandat este în func ţie, termenul de 30 de zile prev ăzut la aliniatul precedent curge de la data adopt ării prezentului Regulament. (4) Liderul de grup poate avea func ţia de purt ător de cuvânt, în cadrul şedin ţelor Consiliului Local el luând cuvântul în numele grupului de consilieri. 141
Statutul Municipiului Craiova
(5) Durata mandatului liderului este o problem ă de ordine intern ă a fiec ărui grup de consilieri, reglementat ă dup ă regulile adoptate la acest nivel. (6) Fiecare grup de consilieri î şi stabile şte atribu ţiile liderului de grup, altele decât cele ar ătate în lege şi prezentul Regulament. Art.72. (1) Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit num ărul de voturi necesar pentru a intra în Consiliul Local al Municipiului Craiova cu cel pu ţin un consilier. (2) Dou ă sau mai multe partide reprezentate în Consiliul Local şi care au deja constituite grupuri, prin fuziune pot forma un grup distinct. Dispozi ţiile art.70 din Regulament se aplic ă în mod corespunz ător .
CAPITOLUL II Func ţionarea Consiliului Local al Municipiului Craiova
Sec ţiunea I Atribu ţiile Consiliului Art.73. Consiliul Local al Municipiului Craiova are ini ţiativ ă şi hot ărăş te în condi ţiile legii în toate problemele de interes local, cu excep ţia celor date prin lege în competen ţa altor autorit ăţi publice locale sau centrale. Art.74. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova are atribu ţiile reglementate prin Legea nr.215/2001 cu modific ările ulterioare, cât şi cele conferite prin legi speciale. (2) Consiliul Local î şi exercit ă atribu ţiile în limitele conferite de lege. Actele adoptate cu înc ălcarea legii sunt nule de drept.
Sec ţiunea a II-a Func ţionarea Consiliului Art. 75. (1) Consiliul Local se alege pentru un mandat de patru ani, în condi ţiile legii. Mandatul poate fi prelungit doar prin lege organic ă, în caz de război sau catastrof ă. (2) Mandatul Consiliului începe la data constituirii sale şi înceteaz ă la data declar ării ca legal constituit a Consiliului nou ales. Art.76. (1) Consiliul se întrune şte în şedin ţă ordinar ă, lunar, de regul ă în ultima zi de joi a fiec ărei luni şi în şedin ţă extraordinar ă ori de câte ori este nevoie. (2) Convocarea pentru şedin ţele ordinare se realizeaz ă de Primar, iar pentru şedin ţele extraordinare de Primar sau de cel pu ţin 1/3 din num ărul consilierilor în funcţie . 142
Statutul Municipiului Craiova
(3) Convocarea se realizeaz ă în scris prin intermediul secretarului Municipiului, cu 5 zile înaintea şedin ţei ordinare şi cu cel pu ţin 3 zile înaintea şedin ţei extraordinare. (4) În caz de for ţă major ă sau de maxim ă urgen ţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor Municipiului Craiova, convocarea se poate face de îndat ă. (5) În toate cazurile convocarea se consemneaz ă în procesul verbal de şedin ţă . (6) În invita ţia la şedin ţă se vor ar ăta data, ora şi locul şedin ţei precum şi ordinea de zi. (7) Ordinea de zi a şedin ţei se aduce la cuno ştin ţa locuitorilor Municipiului Craiova prin presa local ă scris ă şi audio-vizual ă sau orice mijloc publicitate. Art.77. (1) Odat ă cu convocarea, dosarele de şedin ţă sunt puse la dispozi ţia Primarului, viceprimarilor, a consilierilor precum şi a conduc ătorilor de direc ţii sau regii, în format fizic sau în format electronic. (2) Aceste dosare trebuie s ă cuprind ă proiectele de hot ărâri aflate pe ordinea de zi, înso ţite de referate şi de documenta ţia de sus ţinere. (3) În cazul în care unul sau mai multe proiecte de hot ărâri lipsesc din dosar şi/sau nu sunt înso ţite de referatele cerute în condi ţiile legii şi ale Regulamentului ori nu au o documenta ţie complet ă, ele sunt amânate pentru o şedin ţă ulterioar ă. Art.78. (1) Şedin ţele Consiliului sunt legal constituite dac ă este prezent ă majoritatea consilierilor în func ţie. (2) Prezen ţa consilierilor municipali la şedin ţă este obligatorie, în condi ţiile legii. (3) Absen ţele de la şedin ţă se consider ă motivate pentru caz de boal ă, deplasarea în alt ă localitate în interesul serviciului în probleme ce nu suportau amânarea şi alte împrejur ări asimilate cazului fortuit. Absen ţa este motivat ă şi pentru cazurile prev ăzute de art.14 alin 2 din Regulament. (4) Consilierii care particip ă la şedin ţele de consiliu organizate în mod excep ţional în timpul programului de lucru, se consider ă învoi ţi de drept, f ără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de munc ă. Art.79 . (1) În situa ţia în care un consilier absenteaz ă nemotivat de la mai mult de trei şedin ţe ordinare consecutive, Consiliul Local, v ăzând c ă sunt îndeplinite condi ţiile prev ăzute de art.9 alin 2 lit. d) din Legea nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali va constata încetarea de drept a mandatului consilierului în cauz ă. (2) În situa ţia în care un consilier absenteaz ă nemotivat de la dou ă şedin ţe ordinare consecutive, vor fi aplicate sanc ţiunile prev ăzute de art.57 alin.1 din Legea nr.393/2004 şi anume : a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea 143
Statutul Municipiului Craiova
cuvântului; d) eliminarea din sala de şedin ţă ; e) excluderea temporar ă pentru cel mult dou ă luni de la lucr ările Consiliului şi ale comisiei de specialitate; f) retragerea indemniza ţiei de şedin ţă , pentru 1 –2 şedin ţe. (3) Sanc ţionarea se discut ă cu prec ădere pe ordinea de zi. Pentru sanc ţiunile prev ăzute de lit. a) - d) aplicarea acestora se face de îndat ă de c ătre pre şedintele de şedin ţă . Pentru aplicarea sanc ţiunilor prev ăzute la lit.e) şi f) Consiliul va hot ărî cu votul a cel pu ţin 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie. (4) Pe perioada aplic ării sanc ţiunilor prev ăzute de art.57 alin.1 lit. e) şi f) din Legea nr.393/2004 consilierii în cauz ă sunt sco şi din cvorumul de lucru. Art.80 . (1) Şedin ţele Consiliului Local sunt conduse de un consilier ales ca pre şedinte de şedin ţă . (2) Alegerea se face prin vot deschis, cu votul majorit ăţ ii consilierilor prezen ţi. Pentru a se respecta principiul egalit ăţ ii de şanse propunerile se fac în ordinea alfabetic ă a consilierilor. (3) Prezentele dispozi ţii se aplic ă în completarea celor prev ăzute la art.25 din Regulament. Art.81. (1) Şedin ţele Consiliului sunt publice. (2) Lucr ările şedin ţelor Consiliului se desf ăş oar ă în limba român ă, limba oficial ă a statului şi toate documentele şedin ţelor şi actele adoptate de Consiliu se redacteaz ă în limba român ă. (3) Dac ă la lucr ările şedin ţei Consiliul Local al Municipiului Craiova particip ă şi persoane fizice sau persoane juridice str ăine invitate în programele de cooperare transfrontalier ă şi interna ţional ă sau în cadrul raporturilor date de participarea României la Uniunea European ă, dezbaterile au loc în limba român ă, în prezen ţa unui traduc ător autorizat. Actele încheiate în aceste împrejur ări se redacteaz ă tot în limba român ă, cu posibilitatea traducerii pentru persoanele interesate. Art.82. (1) Ordinea de zi a şedin ţelor se aprob ă de Consiliu la propunerea celui care a convocat şedin ţa în condi ţiile art. 76 din Regulament. (2) Ordinea de zi poate fi suplimentat ă numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate pân ă la şedin ţa urm ătoare. Completarea ordinii de zi cu noi proiecte de hot ărâri se poate face numai dac ă a fost asigurat ă difuzarea acestora împreun ă cu toat ă documenta ţia de sus ţinere în timp util, iar pentru aceste noi proiecte de hot ărâri s-a efectuat procedura de aviz sau raport de către Comisiile de specialitate. (3) Suplimentarea ordinii de zi se aprob ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie. 144
Statutul Municipiului Craiova
(4) Scoaterea unui proiect de hot ărâre de pe proiectul ordinii de zi se face de ini ţiator ori numai cu acordul lui. (5) Scoaterea unui proiect de hot ărâre de pe proiectul ordinii de zi se poate face şi în situa ţia legal ă în care acesta nu este înso ţit de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului cât şi de avizul Comisiei de specialitate. (6) Dispozi ţiile alin.5 nu sunt aplicabile în situa ţia întrunirii Consiliului în şedin ţă extraordinar ă sau în cazul convoc ării lui de îndat ă. Art.83. (1) Problemele înscrise pe ordinea de zi pot fi dezb ătute în Consiliu doar dac ă sunt înso ţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al Primarului şi de avizul Comisiei de specialitate a Consiliului. (2) În situa ţia şedin ţelor extraordinare şi a celor pentru care convocarea s-a făcut de îndat ă, actele ar ătate la aliniatul precedent nu sunt obligatorii. Art.84. (1) Dreptul de a propune hot ărâri apar ţine consilierilor, primarului, viceprimarilor şi cet ăţ enilor. (2) Redactarea proiectelor de hot ărâri de face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului Municipiului şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate. (3) Proiectele de hot ărâri se redacteaz ă cu respectarea principiilor de ordine public ă şi a regulilor de tehnic ă normativ ă prev ăzute în Legea nr.24/2000 modificat ă privind normele de tehnic ă legislativ ă pentru elaborarea actelor normative. (4) Proiectele de hot ărâri şi hot ărârile adoptate de Consiliu nu pot contraveni Constitu ţiei şi actelor normative de nivel superior. (5) Proiectele de hot ărâri au un preambul în care se enun ţă în sintez ă scopul şi dup ă caz motivele reglement ării. Preambulul precede formula introductiv ă (6) Proiectele de hot ărâri au o formul ă introductiv ă în care se arat ă temeiurile juridice generale şi speciale ale adopt ării actului şi în mod obligatoriu cele prev ăzute de Legea nr.215/2001 modificat ă şi republicat ă. (7) Proiectele de hot ărâri sunt în mod obligatoriu semnate de ini ţiator. Lipsa semn ăturii poate fi complinit ă pân ă la examinarea proiectului în comisiile de specialitate. Art.85. (1) Proiectele de hot ărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedin ţelor cu ar ătarea titlului lor şi a ini ţiatorului. Ele se aduc la cuno ştin ţa consilierilor în condi ţiile prev ăzute de Regulament prin intermediul secretarului Municipiului.
145
Statutul Municipiului Craiova
(2) Proiectele de hot ărâri primite şi înregistrate se transmit pentru adoptarea raportului cât şi pentru avizarea de c ătre comisiile de specialitate în condi ţiile prev ăzute de Regulament. (3) Proiectele de hot ărâri se transmit şi compartimentelor de specialitate, serviciilor publice regiilor autonome şi institu ţiilor de subordonare local ă pentru analiz ă şi întocmirea referatelor. Art.86. (1) Ini ţiatorul poate s ă retrag ă proiectul pân ă la începerea dezbaterilor în Consiliu asupra lui. (2) Odat ă început ă dezbaterea pe articole, ini ţiatorul poate s ă retrag ă proiectul pân ă în momentul adopt ării hot ărârii, cu votul majorit ăţ ii consilierilor prezen ţi la şedin ţă . (3) Dup ă adoptarea hot ărârii de c ătre Consiliul Local, proiectul nu mai poate fi retras indiferent de votul exprimat în Consiliu. Art.87. (1) Comisiile de specialitate, conform atribu ţiilor prev ăzute de Regulament, analizeaz ă proiecte de hot ărâri, şi emit avize şi rapoarte . (2) Avizul va con ţine amendamentele formulate în comisie, cele adoptate de comisie, cu ar ătarea votului la adoptarea avizului (3) Raportul comisiilor de specialitate de admitere cu sau f ără modific ări sau de respingere a proiectului de hot ărâre este motivat. (4) Raportul Comisiei de specialitate sesizate în fond împreun ă cu avizele de la restul comisiilor de specialitate şi rapoartele compartimentelor şi serviciilor de resort se înainteaz ă secretarului Municipiului pentru a fi dezb ătute în Consiliu odat ă cu proiectul de hot ărâre. (5) Cu un proiect de hot ărâre pot fi sesizate în fond una sau mai multe comisii de specialitate, în raport de atribu ţiile acestora. (6) În cazul şedin ţelor extraordinare proiectele de hot ărâri se analizeaz ă în procedura de avizare şi raport pân ă la data şi ora la care a fost convocat ă şedin ţa. (7) În cazul întrunirii Consiliului Local de îndat ă, parcurgerea procedurii de avizare şi raport nu mai este obligatorie, analiza problemelor de pe ordinea de zi făcându-se la dezbaterile în Consiliu. Art.88. (1) Proiectele de hot ărâri sau alte probleme înscrise pe ordinea de zi şi nerezolvate în şedin ţa în care au fost programate se transfer ă în ordinea priorit ăţ ii lor pentru urm ătoarea şedin ţă ordinar ă a Consiliului. (2) În caz de urgen ţă , Consiliul Local poate stabili o şedin ţă extraordinar ă pentru dezbaterea şi adoptarea proiectelor de hot ărâre ar ătate la alin.1. (3) Proiectele de hot ărâri ce au fost respinse în urma dezbaterilor din cadrul Consiliului Local pot fi introduse pe ordinea de zi a unei şedin ţe urm ătoare numai 146
Statutul Municipiului Craiova
dac ă au fost modificate, prin îndeplinirea tuturor condi ţiilor de legalitate şi de oportunitate ar ătate în cadrul dezbaterilor din Consiliu. Art.89. Dezbaterile din şedin ţele Consiliului Local se consemneaz ă într-un proces-verbal semnat de pre şedintele de şedin ţă şi de secretarul Municipiului. Art.90. (1) La începutul fiec ărei şedin ţe secretarul Municipiului prezint ă procesul-verbal al şedin ţei anterioare şi îl supune aprob ării Consiliului. (2) Consilierii au dreptul s ă conteste con ţinutul procesului-verbal sau s ă cear ă corectarea gre şelilor constatate ori îndreptarea erorilor materiale şi men ţionarea exact ă a opiniilor exprimate în şedin ţa anterioar ă. (3) Corectarea gre şelilor constatate, a erorilor materiale şi consemnarea exact ă a opiniilor exprimate, se consemneaz ă în anex ă separat ă la procesul verbal. (4) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezb ătute şi adoptate se depun într-un dosar special al şedin ţei respective care va fi numerotat, semnat şi sigilat de pre şedintele de şedin ţă , de secretarul Municipiului. Art.91. (1) Dezbaterea unui proiect de hot ărâre începe prin prezentarea acestuia de c ătre pre şedintele de şedin ţă , care solicit ă pre şedin ţilor comisiilor de specialitate ale Consiliului Local s ă arate care sunt avizele date de acestea. (2) Dezbaterile continu ă cu prezentarea raportului comisiei de specialitate care a examinat proiectul de hot ărâre în fond. Raportorul va prezenta temeiurile de fapt şi cele de drept şi va men ţiona observa ţiile şi amendamentele care au fost acceptate de comisia sesizat ă în fond, cât şi pe cele care nu au fost acceptate de aceasta. Art.92. (1) Dezbaterile vor continua cu lu ările de cuvânt din partea membrilor Consiliului, asupra proiectului de hot ărâre. (2) Pre şedintele de şedin ţă d ă cuvântul consilierilor, în ordinea înscrierii la dezbateri. (3) Lu ările de cuvânt se refer ă strict la obiectul dezbaterii, exprim ă clar, logic şi reveren ţios punctul de vedere al vorbitorului şi sunt limitate la durata a 5 minute. Pre şedintele de şedin ţă poate supune la vot dep ăş irea acestui timp. (4) La dezbaterile privind un proiect de hot ărâre, un consilier poate lua cuvântul o singur ă dat ă. (5) În privin ţa normelor de procedur ă şi pentru dreptul la replic ă se poate da cuvântul, în orice faz ă a dezbaterilor. Art.93 . (1) Dezbaterile au loc prin prezentarea proiectului de hot ărâre pe articole, f ăcut ă de pre şedintele de şedin ţă . (2) La fiecare proiect de hot ărâre membrii Consiliului Local pot face observa ţii de redactare.
147
Statutul Municipiului Craiova
(3) Ini ţiatorul are dreptul de a prezenta proiectul de hot ărâre cu amendamentele însu şite şi de a lua cuvântul în finalul dezbaterilor, pentru fiecare problem ă de fond sau de redactare. (4) Amendamentele de fond care au fost prezentate la comisiile de specialitate şi au fost respinse de aceasta pot fi reluate şi sus ţinute în şedin ţa Consiliului şi acesta se va pronun ţa asupra lor, pe fiecare amendament în parte, începând cu cele de eliminare şi continuând cu cele de completare şi modificare a textului propus de ini ţiator. (5) Toate amendamentele şi toate propunerile de completare şi modificare vor fi solu ţionate prin votul Consiliului. Art.94. (1) Dup ă terminarea dezbaterii şi adopt ării proiectului de hot ărâre pe articole, hot ărârea se supune votului final în totalitatea ei şi prin aceasta este adoptat ă. (2) Pe tot parcursul dezbaterilor, secretarul Municipiului verific ă cvorumul de şedin ţă şi anun ţă public situa ţia în care el nu este îndeplinit cu ocazia exprim ării votului. Art.95. (1) În cazul în care, din dezbaterea general ă şi pe articole a proiectelor de hot ărâri rezult ă complet ări şi modific ări justificate şi numeroase, la propunerea comisiei sesizat ă în fond, a ini ţiatorului sau a unui grup de consilieri, Consiliul poate hot ărî restituirea proiectului la comisia sesizat ă în fond pentru reexaminare, cu luarea în considerare a amendamentelor şi observa ţiilor aduse în cadrul dezbaterilor. (2) În aceast ă situa ţie comisia va adopta un raport suplimentar . (3) La reexaminarea proiectului de hot ărâre, consilierii autori ai amendamentelor şi observa ţiilor vor participa la lucr ările comisiei pentru sus ţinerea acestora. (4) Dup ă reexaminare proiectul de hot ărâre va fi înscris cu prec ădere pe ordinea de zi a urm ătoarei şedin ţe ordinare de Consiliu. Art.96. (1) Hot ărârile Consiliului Local se adopt ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor prezen ţi la şedin ţă . (2) Hot ărârile privind adoptarea bugetului local, contractarea de împrumuturi, administrarea domeniului public şi privat, participarea la programe de dezvoltare jude ţean ă, regional ă, zonal ă sau de cooperare transfrontalier ă, organizarea şi dezvoltarea urbanistic ă a Municipiului şi amenajarea teritoriului, cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorit ăţ i publice, cu organiza ţii neguvernamentale, cu persoane juridice române sau str ăine precum şi alte situa ţii
148
Statutul Municipiului Craiova
prev ăzute expres în con ţinutul prezentului Regulament, se adopt ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie. (3) Hot ărârile privind patrimoniul, aplicarea sanc ţiunilor expres prev ăzute la art.57 din Legea nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali şi art. 126 din prezentul Regulament, precum şi cele care privesc modificarea Regulamentului de Organizare şi Func ţionare al Consiliului Local al Municipiului Craiova şi acordarea titlului de „Cet ăţean de Onoare”se adopt ă cu votul a cel pu ţin 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie. (4) De la regula prev ăzut ă la alin.1 se poate deroga doar prin lege şi prin Regulament, cu respectarea principiilor Legii administra ţiei publice locale. Art.97. (1) Hot ărârile Consiliului Local se adopt ă cu votul deschis al consilierilor în func ţie. (2) Hot ărârile cu caracter individual cu privire la persoane se adopt ă cu vot secret. De la aceast ă dispozi ţie se poate deroga doar prin lege. (3) Consiliul poate hot ărî ca în anumite situa ţii motivate votul s ă se exprime secret. Aceast ă hot ărâre se adopt ă cu votul majorit ăţ ii consilierilor în func ţie Art.98. (1) Votul deschis se exprim ă prin ridicarea mâinii, prin apel nominal sau electronic. (2) Votul prin apel nominal se exprim ă prin cuvintele :”Pentru” sau „Contra”, dup ă ce secretarul a dat citire numelui şi prenumelui fiec ărui consilier. (3) Votul secret se exprim ă prin buletine de vot sau prin bile. (4) Modalitatea de vot se hot ărăş te de Consiliu, la propunerea preşedintelui de şedin ţă , în afar ă de cazurile în care legea sau Regulamentul stabilesc o anumit ă modalitate de vot. Art. 99. (1) Nu poate lua parte la deliber ări şi la adoptarea hot ărârilor consilierul care, fie personal, fie prin so ţ, so ţie, rude sau afini pân ă la gradul al – IV-lea inclusiv are un interes patrimonial în problema supus ă dezbaterilor Consiliului Local. (2) În aceast ă situa ţie consilierii sunt obliga ţi s ă anun ţe, la începutul dezbaterilor interesul personal în problema respectiv ă. (3) Anun ţarea interesului personal şi ab ţinerea de la vot se consemneaz ă în mod obligatoriu în procesul verbal al şedin ţei. (4) În condi ţiile Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali, consilierii sunt obliga ţi s ă fac ă publice interesele personale printr-o declara ţie pe proprie răspundere. No ţiunea de interes personal are con ţinutul şi reglementarea dat ă de lege.
149
Statutul Municipiului Craiova
(5) Hot ărârile adoptate cu nerespectarea aliniatelor precedente sunt nule de drept. Nulitatea se constat ă de instan ţa de contencios administrativ. Art.100. (1)Pre şedintele de şedin ţă anun ţă rezultatul votului şi arat ă dac ă proiectul de hot ărâre a fost admis sau respins. (2) În procesul verbal al şedin ţei Consiliului Local este consemnat în mod obligatoriu rezultatul votului, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier. Art.101 . (1)Hot ărârile Consiliului Local se semneaz ă de pre şedintele de şedin ţă şi se contrasemneaz ă, pentru legalitate de secretarul Municipiului. În cazul în care pre şedintele de şedin ţă lipse şte sau refuz ă să semneze, hot ărârea Consiliului se semneaz ă de 5 consilieri. (2) În cazul în care secretarul Municipiului consider ă c ă hot ărârea Consiliului este ilegal ă sau c ă dep ăş eşte competen ţele prev ăzute de lege Consiliului Local nu va contrasemna hot ărârea. În aceast ă situa ţie va expune opinia sa motivat ă Consiliului, care va fi consemnat ă în procesul verbal al şedin ţei. Art.102 . (1) Hot ărârile Consiliului Local se comunic ă de c ătre secretarul Municipiului Primarului şi Prefectului deîndat ă, dar nu mai târziu de 10 zile luc ătoare de la data adopt ării. (2) Comunicarea se face în scris, înso ţit ă de eventualele obiec ţiuni privind legalitatea hot ărârii, în condi ţiile Legii nr. 215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare. (3) În termen de trei zile de la data şedin ţei Consiliului Local, secretarul Municipiului va afi şa pe pagina de internet a Municipiului Craiova o copie a procesului verbal al şedin ţei. Art.103 . (1) Hot ărârile normative devin obligatorii şi produc efecte juridice de la data public ării lor. (2) Aducerea la cuno ştin ţă public ă a hot ărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunic ării c ătre Prefect. (3) Hot ărârile cu caracter individual produc efecte de la data comunic ării. (4) Comunicarea hot ărârilor cu caracter individual se face prin grija secretarului Municipiului. Art.104. Pre şedintele de şedin ţă exercit ă, în afara atribu ţiilor prev ăzute la art. 25, 88, 90-92, 100-101 din Regulament şi cele care privesc supunerea la vot a proiectelor de hot ărâre cu ar ătarea votului exprimat de c ătre consilieri, supunerea la vot a oric ăror alte probleme ce ţin de competen ţele Consiliului Local, men ţinerea ordinii şi respectarea Regulamentului pe tot parcursul şedin ţei, sens în
150
Statutul Municipiului Craiova
care poate propune Consiliului adoptarea uneia dintre sanc ţiunile prev ăzute de Statutul ale şilor locali. Art.105. (1) La lucr ările Consiliului Local, consilierii pot formula interpel ări şi pot adresa întreb ări Primarului, viceprimarilor, secretarului Municipiului, precum şi şefilor compartimentelor din aparatul propriu sau ai serviciilor şi unit ăţ ilor subordonate. (2) Înscrierea la ordinea de zi a şedin ţei a adres ării întreb ărilor şi interpel ărilor se face cu prioritate. (3) Timpul alocat pentru întreb ări şi interpel ări poate s ă fie limitat la cinci minute pentru fiecare consilier local. (4) Cei întreba ţi vor r ăspunde, de regul ă, imediat. R ăspunsul la interpel ări poate fi dat şi în scris, pân ă la urm ătoarea şedin ţă . Art.106. Semestrial, în Consiliu se analizeaz ă modul de solu ţionare a peti ţiilor adresate de către cet ăţ eni Consiliului Local al Municipiului Craiova. Art.107. La lucr ările Consiliului Local pot asista şi lua cuvântul , f ără drept de vot Prefectul, Pre şedintele Consiliului Jude ţean sau reprezentan ţii acestora, senatorii şi deputa ţii, mini ştrii şi ceilal ţi membrii ai Guvernului, şefii serviciilor publice deconcentrate, precum şi persoanele interesate invitate de Primar. Art.108. În cazurile în care nu este întrunit cvorumul de şedin ţă sau prezen ţa la şedin ţă nu asigur ă cvorumul de vot, şedin ţa Consiliului se amân ă pentru o dat ă ulterioar ă.
Sec ţiunea a III-a Dizolvarea Consiliului Local Art.109. (1) Consiliul Local se dizolv ă de drept sau prin referendum local. (2) Consiliul Local al Municipiului Craiova se dizolv ă de drept în cazul în care nu se întrune şte timp de dou ă luni consecutive sau nu a adoptat în trei şedin ţe ordinare consecutive nici o hot ărâre, cât şi în situa ţia în care num ărul consilierilor se reduce sub jum ătate plus unu şi nu se poate completa prin suplean ţi. (3) Situa ţiile ce atrag dizolvarea de drept sunt sesizate Tribunalului Dolj – Sec ţia Contencios Administrativ de c ătre Primar, viceprimari, secretarul Municipiului sau orice persoan ă interesat ă. (4) În condi ţiile legii, instan ţa pronun ţă o hot ărâre definitiv ă şi se comunic ă Prefectului jude ţului Dolj. Art.110. (1) Consiliul Local al Municipiului Craiova se dizolv ă prin referendum local în condi ţiile legii şi cu procedura prev ăzut ă de art.55 alin.3-8 din
151
Statutul Municipiului Craiova
Legea nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare privind administra ţia public ă local ă. (2) Pân ă la constituirea noului Consiliu Local, Primarul iar în absen ţa acestuia secretarul Municipiului rezolv ă problemele curente ale Municipiului Craiova, conform legii.
CAPITOLUL III MANDATUL DE CONSILIER
Art.111. (1) Mandatul de consilier este de 4 ani. (2) Consilierii valida ţi intr ă în dreptul deplinei exercit ării a mandatului la data declar ării ca legal constituit a Consiliului Local al Municipiului Craiova şi mandatul înceteaz ă de drept la data declar ării ca legal constituit a Consiliu Local nou ales. (3) În exercitarea mandatului consilierii îndeplinesc o func ţie de autoritate public ă în condi ţiile Legii nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare, Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali şi art. 26 din Regulament. (4) Dup ă declararea ca legal constituit a Consiliului Local, consilierii primesc o legitima ţie şi un semn distinctiv al calit ăţ ii lor de reprezentan ţi ale şi ai comunit ăţ ii locale, în condi ţiile Legii nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare, Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali şi art. 35 din Regulament. Art.112. (1) Calitatea de consilier este incompatibil ă cu func ţiile, calit ăţ ile şi demnit ăţ ile publice prev ăzute de art. 88-90 din Legea nr.161/2003 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilit ăţ ilor în exercitarea demnit ăţ ilor publice şi func ţiilor publice. (2) Incompatibilitatea intervine numai dup ă validarea mandatului. Persoana în cauz ă, în termenul legal opteaz ă între calitatea de consilier şi cea cu care aceasta este incompatibil ă. Termenele şi procedura privind intervenirea st ării de incompatibilitate sunt cele prev ăzute de art.91 din Legea nr.161/2003 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilit ăţ ilor în exercitarea demnit ăţ ilor publice şi func ţiilor publice. (3) Consilierului validat care nu a optat pentru aceast ă calitate îi înceteaz ă mandatul de drept şi Prefectul va emite un Ordin prin care se constat ă încetarea de drept a mandatului la împlinirea termenelor de 15 zile, după caz 60 de zile, la propunerea secretarului Municipiului, ce poate fi sesizat de orice persoan ă interesat ă. 152
Statutul Municipiului Craiova
(4) Ordinul Prefectului poate fi contestat în condiţiile prev ăzute de art.91 alin.5 din Legea nr.161/2003 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilit ăţ ilor în exercitarea demnit ăţ ilor publice şi func ţiilor publice. (5) În urm ătoarea şedin ţă de Consiliu, pre şedintele de şedin ţă constatând locul vacant va supune validarea mandatului supleantului în condi ţiile art.19-23 din Regulament. (6) Incompatibilit ăţ ile calit ăţ ii de consilier sunt de domeniul legii. Consiliul Local constat ă intervenirea incompatibilit ăţ ii, f ără a ad ăuga sau elimina din lege. Art.113. Calitatea de consilier înceteaz ă de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în urm ătoarele cazuri: a) demisia; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o alt ă unitate administrativ-teritorial ă inclusiv ca urmare a reorganiz ării; d)lipsa nemotivat ă la mai mult de trei şedin ţe ordinare consecutive ale Consiliului; e) imposibilitatea exercit ării mandatului pe o perioad ă mai mare de 6 luni consecutive cu excep ţia cazurilor prev ăzute de lege; f) condamnarea prin hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă, la o pedeaps ă privativ ă de libertate; g) punerea sub interdic ţie judec ătoreasc ă; h) pierderea drepturilor electorale; h 1) pierderea calit ăţ ii de membru al partidului politic sau al organiza ţiei minorit ăţ ii na ţionale pe a c ărei list ă a fost ales; i) deces. Art. 114. (1) Încetarea de drept a mandatului consilierilor se constat ă prin hot ărâre de Consiliu la propunerea Primarului sau oric ărui consilier. (2) Hot ărârea Consiliului adoptat ă în cazurile prev ăzute de art.113 lit. c) - e) şi h1) poate fi atacat ă de consilieri , la instan ţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare. Procedura prealabil ă nu se efectueaz ă. Instan ţa se pronun ţă în cel mult 30 de zile. Hot ărârea instan ţei este definitiv ă şi irevocabil ă. (3) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimb ării domiciliului în alt ă localitate va interveni numai dup ă efectuarea în actul de identitate a men ţiunii corespunz ătoare de c ătre organul competent. (4) Prevederile art. 113 lit. e) nu se aplic ă în cazul în care acesta a executat o misiune oficial ă, din îns ărcinarea Guvernului sau Parlamentului, în ţar ă sau str ăin ătate. Pe durata exercit ării misiunii încredin ţate exercitarea mandatului se suspend ă. (5) Prevederile art. 113 lit. f) - h) se aplic ă dup ă r ămânerea definitiv ă şi irevocabil ă a hot ărârii judec ătore şti. Art.115. (1) În toate cazurile prev ăzute de art.113 din Regulament, Consiliul Local al Municipiului Craiova adopt ă în prima şedin ţă ordinar ă , la propunerea Primarului, o hot ărâre prin care se ia act de situa ţie ap ărut ă şi se declar ă vacant locul consilierului în cauz ă. 153
Statutul Municipiului Craiova
(2) Hot ărârea va avea la baz ă un referat constatator semnat de Primar şi de secretarul Municipiului ce este înso ţit de acte justificative. Art.116. (1) Consilierii locali pot demisiona , anun ţând în scris pre şedintele de şedin ţă , care va lua act. (2) Pre şedintele de şedin ţă propune adoptarea unei hot ărâri prin care se ia act de demisie şi se declar ă locul vacant. (3) În toate cazurile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale, dup ă adoptarea hot ărârii prin care se ia act de demisie sau prin care se constat ă încetarea de drept a mandatului, pentru locul r ămas vacant se va proceda la alegerea unui consilier în condi ţiile art.19-23 din Regulament. Art.117. (1)Mandatul de consilier se suspend ă de drept numai în cazul arest ării preventive. (2) M ăsura arest ării preventive se comunic ă de îndat ă de c ătre Parchet sau instan ţă , Prefectului, care prin Ordin, constat ă suspendarea mandatului. (3) Suspendarea dureaz ă pân ă la solu ţionarea definitiv ă a cauzei. Ordinul de suspendare se comunic ă de îndat ă consilierului. (4) Consilierul suspendat care a fost g ăsit nevinovat are dreptul la desp ăgubiri în condi ţiile legii. Art.118. (1) În exercitarea mandatului, consilierii sunt în serviciul colectivit ăţ ii fiind ocroti ţi de lege. (2) Libertatea de exprimare şi ac ţiune în exercitarea mandatului de consilier este garantat ă. (3) Consilierii locali nu pot fi tra şi la r ăspundere pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (4) Dreptul de a avea acces la orice informa ţie de interes public nu poate fi îngr ădit. Autorit ăţ ile administra ţiei publice centrale şi locale sunt obligate s ă asigure informarea corect ă. Potrivit competen ţelor ce le revin. (5) Dreptul de asociere este garantat prin lege. Structurile asociative legal constituite ale consilierilor vor fi consultate de c ătre autorit ăţ ile administra ţiei publice centrale în toate problemele de interes local. Art.119. (1) Pe întreaga durat ă a mandatului, consilierul se consider ă în exerci ţiul autorit ăţ ii publice şi se bucur ă de protecţia prev ăzut ă de legea penal ă. (2) De aceea şi protec ţie juridic ă beneficiaz ă şi membrii familiei, în condi ţiile reglementate expres de Legea nr.393/2004. (3) Re ţinerea, arestarea sau trimiterea în judecat ă penal ă ori contraven ţional ă a ale şilor locali, precum şi faptele s ăvâr şite care au determinat luarea m ăsurilor se
154
Statutul Municipiului Craiova
aduc la cuno ştin ţa Consiliului Local al Municipiului Craiova şi Prefectului, în termen de 24 de ore, de c ătre organele care au dispus luarea m ăsurii. Art.120. (1) Consilierii locali sunt obliga ţi s ă prezinte anual un raport de activitate, care este f ăcut public prin grija secretarului Municipiului, prin afi şarea lui pe pagina de internet a Municipiului Craiova. (2) Obliga ţia prev ăzut ă la alin.1 incumb ă şi viceprimarilor. (3) Consilierii sunt obliga ţi s ă organizeze întâlniri cu cet ăţ enii şi s ă acorde audien ţă trimestrial, în condi ţiile Legii nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare şi Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali. (4) Consilierii sunt obliga ţi la probitate şi discre ţie profesional ă, s ă dea dovad ă de cinste şi corectitudine. Consilierilor le este interzis s ă cear ă pentru sine sau pentru altul bani, foloase materiale sau alte avantaje. (5) Consilierii nu pot face uz şi nu se pot prevala de aceast ă calitate în exercitarea unei activit ăţ i private. Art.121. (1) Consilierii sunt obliga ţi s ă men ţioneze expres situa ţiile în care interesele lor personale contravin celor generale. (2) În cazul în care interesul personal nu are caracter patrimonial, Consiliul poate permite participarea la vot a consilierului. (3) La intrarea în exerci ţiul mandatului consilierii sunt obliga ţi s ă declare în mod public, interesele personale, pe propria r ăspundere, declara ţia p ăstrându-se în registrul de interese ţinut de secretarul Municipiului, precum şi în registrul general de interese ţinut de secretarul Jude ţului. Con ţinutul no ţiunii de interes personal şi efectele produse sunt cele reglementate expres de lege. (4) Refuzul de depunere şi reactualizare a declara ţiei de interese se sanc ţioneaz ă conform art.81- 82 din Legea nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali. Art.122. (1) Pentru participarea la lucr ările Consiliului Local şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la indemniza ţie de şedin ţă. (2) Cuantumul indemniza ţiei este de pân ă la 5% din indemniza ţia lunar ă a Primarului. Plata indemniza ţiei se face exclusiv din veniturile proprii ale bugetului local. (3) Indemniza ţia se acord ă pentru participarea la o şedin ţă ordinar ă de Consiliu şi 1-2 şedin ţe ale comisiilor de specialitate organizate într-o lun ă. Art.123. (1) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaz ă în îndeplinirea mandatului, în condi ţiile legii. Intr ă în aceast ă situa ţie întotdeauna preg ătirea în domeniul administra ţiei publice locale prin cursuri de
155
Statutul Municipiului Craiova
formare şi perfec ţionare organizate de institu ţii abilitate, precum şi deplas ările în cazul în care şedin ţa Consiliului are loc în alt ă localitate. (2) Drepturile b ăne şti cuvenite consilierilor, pot fi cumulate cu pensia sau alte venituri în condi ţiile legii. Art.124. (1) Consilierii au obliga ţia de a se prezenta la şedin ţele Consiliului Local şi ale comisiilor de specialitate în condi ţiile legii şi prezentului Regulament. (2) Absen ţa nemotivat ă de la şedin ţele Consiliului se sanc ţioneaz ă conform legii şi art.79 din Regulament. (3) Pentru desf ăş urarea activit ăţ ii curente, a şedin ţelor comisiilor de specialitate şi a programului de audien ţe, consilierii locali au la dispozi ţie, prin grija Primarului, spa ţii special amenajate cu toate dot ările necesare activit ăţ ii. Art.125. (1) R ăspunderea administrativ ă, civil ă sau penal ă a consilierilor pentru faptele s ăvâr şite în exercitarea mandatului este reglementat ă de lege. (2) Consilierii r ăspund în nume propriu pentru activitatea desf ăş urat ă în exercitarea mandatului şi solidar pentru activitatea Consiliului şi pentru hot ărârile pe care le-au votat. Art.126. (1) Înc ălcarea de c ătre consilieri a prevederilor Legii nr.215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare şi ale Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali atrage aplicarea sanc ţiunilor expres prev ăzute la art.57 din aceast ă ultim ă lege: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedin ţă ; e) excluderea temporar ă de la lucr ările Consiliului şi ale comisiilor de specialitate; f) retragerea indemniza ţiei de şedin ţă pentru 1-2 luni. (2) Sanc ţiunile prev ăzute la lit. a) - d) se aplic ă de c ătre pre şedintele de şedin ţă şi cele prev ăzute la lit. e) şi f) se aplic ă de c ătre Consiliul Local, prin hot ărâre adoptat ă cu votul a cel pu ţin 2/3 din num ărul consilierilor în func ţie. (3) În cazul aplic ării sanc ţiunii de c ătre Consiliu, hot ărârea poate s ă fie adoptat ă doar dup ă ce a fost propunerea de sanc ţionare a fost dezb ătut ă şi avizat ă de Comisia juridic ă, administra ţie public ă, ordine public ă şi drepturi cet ăţ ene şti, comisie de specialitate competent ă în materie va care va stabili şi gravitatea faptei şi va ar ăta ce sanc ţiune urmeaz ă a fi propus ă. (4) Dispozi ţiile art.126 se completeaz ă şi au în ţelesul dat de art. 57 – 68 din Legea nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali. Art.127. (1) În raporturile Consiliului Local al Municipiului Craiova cu ter ţii, consilierii au dreptul s ă participe la delega ţiile ce reprezint ă autoritatea deliberativ ă în raporturile sale pe plan intern şi interna ţional, conform competen ţelor date de lege.
156
Statutul Municipiului Craiova
(2) Componen ţa delega ţiilor care efectueaz ă deplas ări sau primesc delega ţii str ăine se hot ărăş te în Consiliu, pe baza consult ării prealabile a liderilor grupurilor de consilieri şi a pre şedin ţilor, ori în lips ă a secretarilor comisiilor de specialitate. Art.128. (1) Pentru buna func ţionare a Consiliului Local al Municipiului Craiova, Primarul va informa semestrial Consiliul despre aducerea la îndeplinire a hot ărârilor adoptate de acesta. (2) Departamentele, direc ţiile, serviciile de specialitate din subordinea Primarului, regiile autonome, serviciile publice şi societ ăţ ile comerciale şi institu ţiile din subordinea Consiliului vor prezenta semestrial, la cerere sau din proprie ini ţiativ ă, inform ări privind aplicarea hot ărârilor Consiliului Local al Municipiului Craiova.
CAPITOLUL IV DISPOZI ŢII FINALE
Art.129. (1) Pe data adopt ării prezentului Regulament se abrog ă precedentul, astfel cum a fost adoptat prin Hot ărârea nr. 2 /2005 a Consiliului Local al Municipiului Craiova, modificat prin Hot ărârea nr. 454/2006 a Consiliului Local al Municipiului. (2) Prezentul Regulament se completeaz ă de drept cu dispozi ţiile Legii nr. 215/2001 republicat ă şi cu modific ările ulterioare privind administra ţia public ă local ă, ale Legii nr.393/2004 privind Statutul ale şilor locali, precum şi cu legile speciale ce instituie noi competen ţe ale Consiliului Local. Art.130. Prezentul Regulament a şa cum a fost adoptat în şedin ţa Consiliului Local al Municipiului Craiova din 29.10.2009 va fi publicat în presa local ă, prin grija secretarului Municipiului şi afi şat pe pagina de internet a Municipiului Craiova.
157
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR.4
158
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR.5
CET ĂŢ ENI DE ONOARE AI MUNICIPIULUI CRAIOVA
(1932 - 2010)
1. ANDREI A. NICOLAE 2. ANDRONESCU VIRGIL 3. ANGHELESCU D. CONSTANTIN 4. BABA CORNELIU 5. BALACI ILIE 6. BARBU ION 7. BARBU MARIAN 8. BĂLAN VIRGIL 9. BELDEANU AURIC Ă 10. BERCEANU MIRCEA RADU 11. BERINDEI DAN 12. BE ŞTELIU MARIN 13. BÂCU MARIAN 14. BOBESCU LOLA 15. BOLDICI GABRIEL 16. BOIANGIU NICOLAE 17. BONDARI ANDREI 18. BOROGHIN Ă EMIL 19. BRATU GABRIEL 20. BU ŞOI CONSTANTIN 21. BU ŞOI DIANA MARIA 22. BUCULEI MIHAI 23. BULUCEA VASILE 24. CÂR ŢU SORIN
159
Statutul Municipiului Craiova
25. CĂMĂTARU RODION 26. CIMPOI MIHAI 27. CIOROIANU FLORIN 28. CIUC Ă NICOLAE IONEL 29. CIUPITU GRIGORE 30. CIUREA TUDOREL 31. COSTIN TEODOR 32. COPOSU CORNELIU 33. CR ĂCIUN VICTOR 34. CRI ŞAN ZOLTAN 35. DABIJA NICOLAE 36. DAVIDESCU HORIA 37. DEMETRESCU TRAIAN 38. DESELNICU PETRE 39. DINESCU MIRCEA 40. DINC Ă ALEXANDRU 41. DOGARU ION 42. DONOSE COSTIC Ă 43. DOBRESCU ION 44. DOMOZIN Ă SEBASTIAN 45. EPURAN ION 46. FARAGO ELENA 47. FIRESCU ALEXANDRU 48. FRÂNCULESCU VASILE 49. GELEP NICOLAE DAN 50. GEOLG ĂU ION 51. GEORGESCU C. GHEORGHE 52. GHEORGHIU MIHNEA 53. GHEORGHI ŢĂ IONEL 54. GHIDIRMIC OVIDIU 55. GIGEA PETRE 56. GIURESCU C. DINU
160
Statutul Municipiului Craiova
57. GODIAC PETRU 58. GREGORIAN EUSTA ŢIU 59. ILIE GHEORGHE 60. ILA ŞCU ILIE 61. ILIE T. ŞTEFAN 62. ILIESCU ION 63. IONESCU GH. MIHAI 64. IONI ŢOIU ARISTOTEL TRAIAN 65. IOV ĂNEL BUJOR 66. IORDACHE STEFAN 67. IRIMESCU MIRCEA 68. IS ĂRESCU MUGUR 69. IVAN NICOLAE 70. IVAN ŢOC ANDREI 71. IV ĂNESCU MIRCEA 72. JOI ŢA VIRGIL 73. LE ŞCO ALEXANDRU 74. LUCULESCU TRAIAN 75. LUNG SILVIU 76. MARCU DUMITRU 77. MATEESCO – MATTE NICOLAS 78. MATEI – COJOCARU CRISTEANA 79. MĂRĂŞ ESCU NATALIA 80. MILCU MARIUS STEFAN 81. MINCULESCU ALEXANDRU CRISTIAN 82. MITREA MIRON TUDOR 83. MIU M. NICOLAE 84. NĂSTASE ADRIAN 85. NĂSTASE ILIE 86. NĂST ĂSIE I. MARIN 87. NEAGU F ĂNU Ş 88. NEDELCEA TUDOR
161
Statutul Municipiului Craiova
89. NEGRIL Ă NICOLAE 90. NEGULESCU JEAN 91. NENI ŢESCU TRAIAN 92. NE ŞTIANU VALERIU 93. NICHOLSON EMMA 94. NICOLA TIBERIU 95. NICOLAE DAN 96. NICOLESCU CONSTANTIN 97. NICOL ĂESCU- PLOP ŞOR C.S. 98. NISTOR VICTOR 99. OBLEMENCO ION 100. OŢET CONSTANTIN 101. PĂUNESCU ADRIAN 102. PÂL ŞOIU ION 103. PETROV - POPA TUDOR 104. PELLEA AMZA 105. PIN ŢEA – HOMEAG LENI 106. POPA POPA’S ŞTEFAN 107. POPECI CONSTANTIN 108. POPESCU A. TITU – LIVIU 109. POPESCU ADRIAN 110. POPESCU GHEORGHE 111. POPESCU IRINEL 112. PREDESCU ION 113. PRUNE Ş VIRGIL 114. PURC ĂRETE SILVIU 115. PURIMA PETRE 116. ROMANESCU NICOLAE 117. SAIZESCU GEO 118. SÎRBU I.D. 119. SĂNDOI EMIL 120. SEG ĂRCEANU AURELIAN
162
Statutul Municipiului Craiova
121. SIMION EUGEN 122. SORESCU MARIN 123. STANCIU GHEORGHE 124. STROE CORNELIU ANDREI 125. STRÂMBEANU LUCIAN 126. ŞERBU ŞT. ILIE 127. ŞIMON LIDIA 128. ŞONTEA SEVER 129. ŞTEF ĂNESCU COSTIC Ă 130. ŞTEF ĂNESCU ŞTEFAN 131. TĂNASIE SORIN 132. TĂRÂ ŢEANU VASILE 133. TEODORESCU ŞTEFAN 134. TEOCTIST P.F. AR ĂPA ŞU 135. TILIHOI NICOLAE 136. TUDOR ANDREI 137. TUDOR GHEORGHE 138. PETRACHE TRI ŞCU 139. ŢAR ĂLUNG Ă TEODOR 140. ŢICLEANU AUREL 141. ŢOLESCU TIBERIUS 142. ŢOPESCU CRISTIAN 143. ŢOLESCU ZAMFIR 144. UNGUREANU NICOLAE 145. VĂCĂROIU NICOLAE 146. VIERU GRIGORE 147. VOICULESCU CONSTANTIN 148. VOINEA RADU 149. VORNICESU NESTOR 150. ZAMFIRESCU ION
163
Statutul Municipiului Craiova
ANEXA NR.6
REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNC ŢIONAREA CONSILIILOR CONSULTATIVE CET ĂŢ ENE ŞTI
CAPITOLUL I DISPOZI ŢII GENERALE
Art. 1 (1) În vederea asigur ării transparen ţei decizionale se constituie şi func ţioneaz ă Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti, ca structuri de interes local f ără personalitate juridic ă, ai c ăror membri particip ă în mod voluntar la culegerea şi transmiterea de informa ţii privind problemele comunit ăţ ii, asigurând astfel o mai bun ă rela ţie între cet ăţ eni şi autorit ăţ ile publice locale. (2) Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti au un rol consultativ în procesul de luare a deciziilor la nivelul autorit ăţ ilor publice locale deliberative şi executive reprezentate de Consiliul Local al Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova. Art. 2 (1) Activitatea Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti are drept scop identificarea problemelor cu care se confrunt ă cet ăţ enii Municipiului Craiova, stabilirea priorit ăţ ilor în rezolvarea acestora din punctul de vedere al locuitorilor, pentru promovarea de c ătre Primarul Municipiului Craiova şi Consiliul Local al Municipiului Craiova a solu ţiilor optime pentru cet ăţ enii fiec ărei zone. (2) Raporturile dintre Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti şi autorit ăţ ile publice locale se stabile şte, în condi ţiile prezentului Regulament, direct, cât şi prin intermediul Direc ţiei Rela ţii Publice din cadrul Prim ăriei Municipiului Craiova.
CAPITOLUL II ZONAREA MUNICIPIULUI CRAIOVA
Art. 3 În vederea constituirii Consiliile Consultative Cet ăţene şti, Municipiul Craiova a fost împ ărţit în 9 zone, conform tabelului urm ător : ZONA DELIMITAREA SECTOARELOR Calea Severinului – B-dul Dacia - str. Constantin Brâncoveanu - Calea 1. Severinului 164
Statutul Municipiului Craiova
B-dul Dacia – str. Bariera Vâlcii – str. Brazda lui Novac - B-dul Nicolae 2. Titulescu – str. Constantin Brâncoveanu - B-dul Dacia B-dul Calea Bucure şti - str. Amaradiei – str. Brazda lui Novac - B-dul 3. Dacia - str. Bariera Vâlcii– str. Cantonului – B-dul Decebal – str. Bucovina – str. Buciumului - str. Horia - B-dul Calea Bucure şti B-dul Calea Bucure şti - str. Horia – str. Buciumului – str. Bucovina - 4. B-dul Decebal – str. Cantonului – str. Meri şorului – str. Caracal - B-dul Decebal - B-dul Calea Bucure şti B-dul Calea Bucure şti - B-dul Decebal – str. Caracal – str. Anul 1848 – 5. str. Împ ăratul Traian – str. Arie ş - B-dul Calea Bucure şti Str. Alexandru Macendonski –– str. Arie ş - str. Împ ăratul Traian – str. Anul 1848 – str. Caracal – extremitatea sudic ă Parcul Romanescu - 6. şoseaua Bechetului - B-dul. Nicolae Romanescu – Calea Unirii - str. Alexandru Macendonski B-dul Calea Bucure şti –– str. Arie ş - str. Alexandru Macendonski –– Calea Unirii - str. Nicolae Romanescu - str. Popoveni - B-dul Râului – 7. B-dul Ştirbei Vod ă – str. Bibescu – str. Mihai Viteazu – str. Libert ăţ ii – str. Brestei - str. Iancu Jianu – B-dul Nicolae Titulescu - B-dul Calea Bucure şti B-dul Râului – limita de est a Lacului Craiovi ţa Nou ă – Calea Severinului - B-dul Nicolae Titulescu - str. Iancu Jianu - str. Brestei - 8. str. Libert ăţ ii – str. Mihai Viteazu – str. Bibescu - B-dul Ştirbei Vod ă – B-dul Râului - str. Popoveni – B-dul. Nicolae Romanescu - B-dul Ştirbei Vod ă - B-dul Râului Calea Severinului - limita de est a Lacului Craioviţa Nou ă - B-dul 9. Râului - B-dul Ştirbei Vod ă – extremitatea de vest a Municipiului Craiova
CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI FUNC ŢIONAREA CONSILIILOR CONSULTATIVE CET ĂŢ ENE ŞTI
Art.4 Pentru o mai bun ă cunoa ştere a problemelor comunit ăţ ii locale, pentru fiecare dintre zonele ar ătate la art. 3 se constituie un Consiliu Consultativ Cet ăţ enesc Zonal (CCCZ). Art.5 Poate fi membru al Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc orice cet ăţ ean, ce are capacitate de exerci ţiu deplin ă ( a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a fost pus 165
Statutul Municipiului Craiova
sub interdic ţie prin hot ărâre judec ătoreasc ă ), nu a s ăvâr şit fapte penale, are domiciliul sau re şedin ţa în municipiul Craiova ori care î şi desf ăş oar ă activitatea în zona pentru care în ţelege s ă participe la activitatea CCCZ. Art.6 (1) Un Consiliu Consultativ Cet ăţ enesc Zonal este format din 7 – 15 membri, în func ţie de dimensiunile zonei şi necesit ăţ ile de reprezentare. (2) Alegerea membrilor se face în cadrul şedin ţei de constituire, avându-se în vedere activitatea, profesia, aptitudinile, calit ăţ ile personale şi reprezentativitatea solicitan ţilor, pe baza votului majorit ăţ ii celor prezen ţi la şedin ţa de constituire. Art.7 Şedin ţa de constituire este condus ă de un reprezentant al administra ţiei publice locale, care prezint ă prevederile regulamentului şi modul de func ţionare a Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti, care asigur ă buna desf ăş urare a lucr ărilor şedin ţei de constituire şi prin grija c ăruia se întocme şte procesul verbal al şedin ţei şi toate actele legate de alegerea membrilor şi a Biroului CCCZ. Art.8 Membrii Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti sunt ale şi pe durata mandatului autorit ăţ ilor publice locale. Ei î şi exercit ă mandatul de la data constituirii pân ă la data la care se constituie Consiliul Local nou ales. Art.9 (1) Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti Zonale sunt conduse de un Birou alc ătuit din: pre şedinte, vicepre şedinte şi secretar. (2) Alegerea Biroului de conducere al Consiliu Consultativ Cet ăţ enesc se face în şedin ţa de constituire pentru perioada exercit ării mandatului Consiliului Local, conform art. 8 din prezentul Regulament. (3) Lucr ările unui Consiliu Consultativ Cet ăţ enesc sunt conduse de pre şedinte, în lips ă de vicepre şedinte, iar în lipsa ambilor, de secretar. Art.10 (1) Nu pot face parte din Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti reprezentan ţi ai autorit ăţ ilor publice centrale şi locale : senatori şi deputa ţi, mini ştri, conduc ători ai autorit ăţ ilor statului ce exercit ă o func ţie legislativ ă, executiv ă sau judec ătoreasc ă, Primarul, Pre şedintele Consiliului Jude ţean, Prefectul, consilieri municipali şi consilierii jude ţeni, personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, ai Prefectului şi ai Pre şedintelui Consiliului Jude ţean, conduc ători ai serviciilor deconcentrate, ai regiilor şi serviciilor publice locale. (2) Persoanele prev ăzute la alin (1) pot participa oricând la lucr ările Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti pentru a se informa şi a r ăspunde la problemele ridicate de cet ăţ eni. Art.11 (1) Pentru fiecare dintre zonele ar ătate la art. 3, consilierii municipali, particip ă la şedin ţele Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc, având obliga ţia s ă aduc ă 166
Statutul Municipiului Craiova
în discu ţia public ă din cadrul şedin ţelor ordinare ale Consiliului Local cele mai importante probleme de interes cet ăţ enesc din zona respectiv ă. (2) La şedin ţele Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc Zonal pot participa oricare dintre consilierii municipali, conform op ţiunii acestora. Art.12 (1) Primarul Municipiului Craiova î şi stabile şte prin intermediul Direc ţiei Rela ţii Publice şi al aparatului propriu de specialitate programul particip ărilor la şedinţele Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti Zonale. (2) Prin intermediul Direc ţiei Rela ţii Publice şi al aparatului propriu de specialitate, Primarul asigur ă participarea membrilor Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc la dezbaterea public ă a bugetului CLM Craiova şi a celor mai importante proiecte de interes local. (3) În condi ţiile alineatului precedent, membrii Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc sunt invita ţi s ă participe la şedin ţele ordinare ale Consiliului Local al Municipiului Craiova. Art.13 (1) Pentru activitatea desf ăş urat ă, membrii Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti poart ă r ăspunderea în conformitate cu prevederile legii. (2) Calitatea de membru al Consiliului Consultativ Cetăţ enesc înceteaz ă prin: demisie, deces, excludere. (3) Sanc ţiunea excluderii se ia cu votul majorit ăţ ii membrilor unui Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc Zonal în urm ătoarele situa ţii : - persoana a fost condamnat ă penal; - persoana a fost dec ăzut ă din drepturile civile, inclusiv drepturile p ărinte şti; - persoana folose şte calitatea în scopul ob ţinerii de foloase de orice fel; - persoana are atitudine nedemn ă fa ţă de cet ăţ eni şi autorit ăţ ile publice. Art.14 Pentru cazurile în care membrii Biroului CCCZ nu justific ă o activitate riguroas ă, constant ă şi constructiv ă, pe durata mandatului, cu votul majorit ăţ ii membrilor se poate alege o nou ă persoan ă, pentru oricare dintre func ţiile prev ăzute la art. 9 alin. 1. Art.15 (1) Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti se reunesc cel pu ţin trimestrial în şedin ţe de lucru, ce se vor desf ăş ura în spa ţiile puse la dispozi ţie prin grija Direc ţiei Rela ţii Publice a Prim ăriei Municipiului Craiova. (2) În zona de competen ţă , fiecare Consiliului Consultativ Cet ăţ enesc va organiza cel pu ţin o dat ă pe an, o şedin ţă cu participarea locuitorilor, pentru a face cunoscute componen ţa, atribu ţiile şi activitatea desf ăş urat ă în folosul cet ăţ enilor.
167
Statutul Municipiului Craiova
Art.16 (1) În cadrul Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti, hot ărârile se iau prin vot deschis, în prezen ţa majorit ăţ ii membrilor. Pentru luarea unei hot ărârii este necesar ă majoritatea voturilor membrilor prezen ţi. (2) Şedin ţele Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti sunt publice şi conduse de pre şedinte. În lipsa acestuia sunt aplicabile dispozi ţiile. art.9 alin.3 din Regulament. Art.17 Consiliile Consultative Cet ăţene şti sunt convocate de pre şedinte, cu cel pu ţin cinci zile înaintea şedin ţei. Convocarea este înso ţit ă de ordinea de zi a şedin ţei ce se stabile şte de Biroul CCCZ, pe baza propunerilor de la precedenta şedin ţă . Art.18 (1) Membrii Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti semnaleaz ă probleme şi propun solu ţii pentru rezolvarea acestora, din oficiu sau pe baza unei tematici date, necesar ă lu ării deciziilor, fiind purt ătorii de cuvânt ai cet ăţ enilor în raporturilor cu municipalitatea. (2) Toate propunerile şi sesiz ările Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti sunt transmise prin intermediul pre şedintelui consiliului de zon ă, Direc ţiei Rela ţii Publice, în vederea prezent ării acestora, dup ă caz, Consiliului Local al Municipiului Craiova, Comisiilor de specialitate ale acestuia, Primarului Municipiului Craiova şi Compartimentelor de specialitate din cadrul Prim ăriei Municipiului Craiova pentru a fi folosite la luarea deciziilor privind via ţa comunit ăţ ii. Art.19 Membrii Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti desf ăş oar ă activitate voluntar ă, nu beneficiaz ă de retribu ţie sau alte facilit ăţ i, aducându-şi contribu ţia la luarea deciziilor şi punerea în aplicare a actelor emise sau adoptate de autorit ăţ ile administra ţiei publice locale, sprijinind ini ţiativa local ă şi promovând propunerile cet ăţ enilor. Art.20 (1) Procesul verbal al şedin ţei este redactat de c ătre secretar, semnat de pre şedinte şi prezentat membrilor consiliului cu ocazia urm ătoarei şedin ţe. (2) Procesul verbal este înaintat Direc ţiei Rela ţii Publice din cadrul Primăriei Municipiului Craiova, în termen de cinci zile de la desf ăş urarea şedin ţei. Art.21 Prim ăria Municipiului Craiova, prin Direc ţia Rela ţii Publice asigur ă spa ţiul necesar pentru desf ăş urarea activit ăţ ilor, sprijin pentru redactarea, multiplicarea, difuzarea şi prezentarea pe site-ul prim ăriei a documentelor elaborate de Consiliul Consultativ Cet ăţ enesc şi de consiliile zonale, asigurând sprijin şi în procesul de redactare şi eliberare a carnetelor de membru.
168
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL IV DISPOZI ŢII FINALE
Art.22 (1) Regulamentul privind organizarea şi func ţionarea Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti este adoptat prin hot ărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova, cu votul majorit ăţ ii membrilor prezen ţi. (2) Regulamentul poate fi modificat prin Hot ărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova, cu votul cerut la alineatul precedent. Art.23 (1) Prezentul Regulament intr ă în vigoare în termen de 15 de zile de la data public ării sale în presa local ă şi/sau pe site-ul Prim ăriei Municipiului Craiova. (2) În termen de 15 zile de la data intr ării în vigoare a Regulamentului privind organizarea şi func ţionarea Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti, prin dispozi ţie, Primarul Municipiului Craiova fixeaz ă o dat ă pentru ţinerea şedin ţelor de constituire a Consiliilor Consultative Cet ăţ ene şti, dat ă ce este adus ă la cuno ştiin ţa locuitorilor Municipiului Craiova prin presa local ă. (3) Data şedin ţelor constitutive nu poate dep ăş i termenul de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament. Art.24 (1) De la data public ării în presa local ă a anun ţului privind data şedin ţelor constitutive, persoanele interesate vor depune o cerere la Direc ţia Rela ţii Publice din cadrul Prim ăriei Municipiului Craiova, prin care î şi exprim ă inten ţia de a face parte din Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti. (2) Cererea va cuprinde obligatoriu ar ătarea zonei în care persoana în ţelege s ă activeze ca membru al acestei structuri locale. (3) Cererea este înso ţit ă de acte privind domiciliul sau re şedin ţa persoanei şi un curriculum vitae în care sunt ar ătate activitatea, profesia, func ţiile de ţinute, alte aspecte relevante privind personalitatea celui care vrea s ă fac ă parte din CCC. (4) În cazul în care persoana solicit ă s ă fac ă parte dintr-un Consiliu Consultativ Cet ăţ enesc situat în alt ă zonă decât cea de domiciliu sau re şedin ţă , cererea este înso ţit ă şi de o adeverin ţă privind locul de munc ă. (5) Pot face parte din Consiliile Consultative Cet ăţ ene şti şi persoanele care particip ă la şedin ţa de constituire, î şi exprim ă în scris aceast ă inten ţie şi au asupra lor documentele ar ătate la alin. 3 şi 4, cererea şi documentele fiind primite în şedin ţă şi examinate pe loc de reprezentantul autorit ăţ ii locale care conduce lucr ările.
169
Statutul Municipiului Craiova
Art. 25 (1) Şedin ţa constitutiv ă este condus ă de un reprezentant al autorit ăţ ii executive a administra ţiei publice locale, ce are responsabilit ăţ ile prev ăzute la art. 7 din prezentul Regulament. (2) La lucr ările şedin ţei constitutive particip ă consilierii municipali, conform op ţiunii acestora, precum şi orice alt ă persoan ă dintre cele prev ăzute la art.10 din Regulament, locuitori ai zonei Municipiului Craiova pentru care se constituie Consiliul Consultativ Cet ăţ enesc.
Anexe la Statut 1. Nomenclatorul stradal al municipiului Craiova 2. Componen ţa autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale la data aprob ării statutului 3. Stema municipiului Craiova 4. Lista cu Cet ăţ enii de Onoare ai municipiului Craiova 5. Regulamentul de Organizare şi Func ţionare al Comitetelor Cet ăţ ene şti
170
Statutul Municipiului Craiova
CUPRINS
CAPITOLUL I AŞEZARE GEOGRAFIC Ă ...... 1
1.1.Cadrul fizico-geografic ...... 1
1.2. Relieful ...... 2
1.3.Geologia şi litologia ...... 3
1.4.Clima ...... 3
1.5.Precipita ţiile atmosferice ...... 4
1.6.Vântul ...... 4
1.7.Hidrologia şi hidrografia ...... 4
1.8.Vegeta ţia şi fauna ...... 5
CAPITOLUL II SCURT ISTORIC ...... 6
CAPITOLUL III SUPRAFA ŢA MUNICIPIULUI. NOMENCLATORUL STRADAL. ATRIBUIREA/SCHIMBAREA DE DENUMIRI ...... 10
CAPITOLUL IV POPULA ŢIA MUNICIPIULUI ...... 15
CAPITOLUL V RE ŞEDIN ŢA DE JUDE Ţ. ZONA METROPOLITAN Ă...... 16
5.1.Zona Metropolitan ă Craiova ...... 16
5.2. Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Cre ştere Craiova ...... 17
171
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL VI AUTORIT ĂŢ ILE ADMINISTRA ŢIEI PUBLICE LOCALE ...... 18
CAPITOLUL VII ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI ...... 21
CAPITOLUL VIII ÎNV ĂŢĂ MÂNT, CULTURA, SĂNĂTATEA, ASISTEN ŢA SOCIAL Ă...... 23
8.1.Înv ăţă mânt ...... 23
8.2.Cultura ...... 25
8.3. S ănătate ...... 35
8.4. Asisten ţa social ă ...... 35
CAPITOLUL IX ECONOMIA ...... 38
9.1. Industria ...... 38
9.2. Construc ţiile ...... 40
9.3. Agricultura ...... 40
9.4. Turismul ...... 40
CAPITOLUL X ZONE DE AGREMENT ...... 42
CAPITOLUL XI CĂI DE COMUNICA ŢIE ...... 48
9.1. Re ţeaua de c ăi rutiere ...... 48
9.2. Re ţeaua de c ăi ferate ...... 49
9.3. Re ţeaua de c ăi aeriene ...... 50
172
Statutul Municipiului Craiova
CAPITOLUL XII TELECOMUNICA ŢII ...... 51
CAPITOLUL XIII SERVICII PUBLICE DE SUBORDONARE LOCAL Ă ...... 52
CAPITOLUL XIV PATRIMONIUL MUNICIPIULUI CRAIOVA ...... 58
CAPITOLUL XV BUGETUL MUNICIPIULUI CRAIOVA ...... 60
CAPITOLUL XVI TITLURI ONORIFICE ...... 61
CAPITOLUL XVII CONSULTAREA CET ĂŢ ENILOR ...... 63
CAPITOLUL XVIII COOPERAREA INTERN Ă ŞI INTERNA ŢIONAL Ă. INTEGRAREA EUROPEAN Ă ...... 66
CAPITOLUL XIX PARTIDE POLITICE, SINDICATE, O.N.G.-uri ...... 70
CAPITOLUL XX MASS-MEDIA ...... 74
CAPITOLUL XXI DISPOZI ŢII FINALE ...... 75
ANEXA NR.1 ...... 76
ANEXA NR.2 ...... 118
ANEXA NR.3 ...... 119
ANEXA NR.4 ...... 158
ANEXA NR.5 ...... 159
ANEXA NR.6 ...... 164
173