GEORGE ANCA

MANTRA EMINESCU

SEMNTORUL Editura - online Martie 2009

CUPRINS

EMINESCU ÍNTRE BAUDELAIRE ğI TAGORE 3

Mitul lui Zamolxe în poezia lui Mihai Eminescu İi a lui Lucian Blaga 3 Baudelaire İi poeii români 8 Sanskritikon 10 Glose despre ahimsa 13 Cosmologia eminescian! între Veda İi Edda 14 Albatros œ Bibliotec! 14 Târgoviİte-India 15 Arundhati 15 Orfeu didital 15 Statuile lui Eminescu 16

MANTRE, DODII, SONETE 17

Doine în dodii 17 Balada Calcuttei 18 Orientopoetica 18 Sonete thailandeze 18 Mamma Trinidad 19 Cenuİa lui Eliade 19 Dup! cin! 19 Greeniet card 20 Pelasgos 20 Sub clopot 20 Templu în elicopter 20 Mureİan Eminescu 20 Poeston 21 Murmurantes 21 Paparuda 21 Z!pezi hawaiiene 22 vâsc 24 sonete din ocult 25 Dodii 31 Maroc dup! tat! 35 Rechinuri 35 Postibsenieni 37 icoan! scobit! 37 spune-mi de ce vorbeam 37 timpul ce 37 începem împ!trirea 37

POVESTIRI AMNEZICE 38

Monahul actor 38 la gioia 38

1 M!slinii din Uffizi 39 Gara Kabir 40 Ibsenienii 42 Ast!-sear! se joac! Noica 58 Originea indian! a romilor 60 Peİtera lui Paul 61 Planul lui Dumnezeu 61 Frica de Orient 62 Furnici albe 62 Budha İi colonelul 63

INDOEMINESCOLOGY 64

Public address to the president of India 64 The International Academy Mihai Eminescu 65 Ek shanti 66 Waste 66 The Buddha 68 Indoeminescology 73 Pastiche 75

EMINESCOLOGICE 76

2

EMINESCU ÍNTRE BAUDELAIRE AND TAGORE

* Mitul lui Zamolxe în poezia lui Mihai Eminescu İi a lui Lucian Blaga (1966, inedit) * Confruntând cu versiunile istoricilor œ r+st+lm+ciri în primul rând ale pasajelor l+sate de Herodot -, investiga4iile unui romantic İi ale unui expresionist se impun ca adev+rate în sfera poeziei. Aceasta d+ posibilitatea de a raporta opera întreag+ a fiec+ruia din cei doi poe4i la mitul dacic, f+r+ deform+ri. Zeii nemuritori ai lui Eminescu, s+geta4i între coaste, İi profetul murind al lui Lucian Blaga relativizeaz+ în moduri diferite, uneori opuse, existen4a metafizic+. Sim4irile, gândirea İi via4a, autorul poemelor dacice İi le-a vrut milenare, închipuindu-le la eroii miturilor sau divulgându-le în scene medievale evaluate shakespearian. Dac+ nu a r+mas fidel vreunui Hyperion purtat prin Dacia echivalat+ Greciei hoelderliniene, sau nu İi-a înf+ptuit proiectele de drame dinastice, dac+ a preluat leit-motive İi dac+ a scris capodopere metafizice, Eminescu, printr-un ansamblu abstras al operei, poate fi cuprins İi definit. Tân+rul voievod ar fi, dup+ Lucian Blaga ( Spaiul mioritic ) o prezen4+ esen4ial+. Zamolxe, incert İi tragic, pare s+ ipostazieze, la fel, o esen4+. * Cosmosul vibreaz+ de chipul s+u: soarele İi furtuna, fulgerul împietrit în stele, mun4i cl+tina4i de pr+v+lirea stâncilor. * Unica rela4ie de actualitate este Zamolxe-Decebal. Ceilal4i (zei) sunt divinii str+buni ai aceluiaİi Decebal. * Zamolxe e r+nit. Automat, —fugarii cei divini“ se simt İi ei r+ni4i İi, —urlând“ bolta o —coboar+ İi-o color+ cu-a lor sânge“. * Privi4i epopeic, de altfel parodia4i (îngâna4i), Joe, Zamolxe sau Odin vin direct din miturile imperfecte filosofic, sunt lipsi4i total de transcenden4+. Íns+İi calitatea divinit+4ii lor e doar ocazional+ İi subiectiv+: divinizarea la Eminescu se face de la sine. Mari sculpturi într-un cer vechi, zeii aceİtia incit+ fantezia contemplatorului pesimist. * Strigoii (1876), în atmosfer+ de roman negru, recheam+ într-o Dacie creİtinat+ pe Zalmoxe. El însuİi, dup+ religie, e un strigoi... Scopul poemului st+ în întoarcerea lui Zalmoxe în scopul învierii nemuritoare. * Magul c+l+tor în stele înf+ptuieİte totul în univers, f+r+ ca universul s+ fie opera lui. Ín afara oric+rei gravit+4i a Olimpului, Valhalei sau P+mântului, —c+l+torul“ este de o supraumanizare nedeghizat+. * Titlul provizoriu, Nirvana , al poemului Rug!ciunea unui dac (1879), prezen4a unor versuri din Rig-Veda (cf. edi4ia Perpessicius) nu împiedic+ identificarea lui Zamolxe cu unica for4+ creatoare universl+, de dinaintea genezei. Zamolxe nu e un buddha în în4elegerea lui Eminescu. De o metempshihoz+ a lui poate fi vorba numai speculativ. Magii ar fi, eventual, reîncarn+ri ale zeului. *

3 Ca Sarmis s+ poat+ fi al+turat în vreun fel de Hamlet, un argument l-ar aduce inexisten4a real+ a p+rin4ilor İi a raporturilor ereditare în poemele getice ale lui Eminescu. Nebunul Sarmis cunoaİte de la început adev+rul İi atunci dueleaz+ cu Zalmoxe. * Dansul dup+ cimpoiul scitic, cu ciocniri de baltage İi de palme, tonul general al ceremoniei İi paliditatea zeului nu dau de în4eles ca Eminescu s+ fi întrz+rit în Zamolxe un Dionysos, cum afirm+ unii zalmoxologi. Spusele cânt+re4ului, chiar întrerupte de râsul ghiduİului —cu mutra lui de capr+ İi trup schilod de faun“, sus4in doar un décor de —tragedie“ apollinic. Zamolxe, judecat din textele eminesciene, se z+misleİte el însuİi din tragedie, din cultul închinat lui, İi nu invers. (Nu apollinism, nu dionysianism, ci zamolxism pare a fi spiritul propriu, inten4ional, la Eminescu.) * La sfârİitul unui r+zboi cu învinİi sinucigaİi ( Memento mori ), la dezgustul misogin İi ura de via4+ a lumii ( Gemenii ), în vecin+tatea mor4ii sau naİterii perpetue ( Povestea magului c!l!tor în stele , Demonism etc.), Zamolxe se încarneaz+ sau se spiritualizeaz+ când prea p+gân, când compatibil cu vreo dogm+ creİtin+, dar mereu st+pânitor mistic (ascuns) peste naturi. Ín Luceaf!rul İi Fata în gr!dina de aur , Dumnezeu İi Adonai sunt concepu4i eclectic, iar Zalmoxis transpare numai în afara p+catului İi cerului. De el aminteİte refuzul, deci neputin4a, schimb+rilor de soart+. Blestemul zmeului este o ciudat+ furie omeneasc+ asem+n+toare cu a lui Sarmis, ori, umanizarea r+stoarn+ mitul dacic al zeific+rii prin scârba de via4+ nedemn+. —Izvor de vie4i İi d+t+tor de moarte“ s-a pomenit İi Zamolxe, dar lui Hyperion îi e —sete“ de repaosul vie4ii, lui Sarmis, de repaosul mor4ii. Dialogul între un muritor İi protectorul nemuririi sale literaturizeaz+ dramatic mitul İi-l scade. Abordabil, Adonai în plutire deasupra luptelor dacice ar suferi İi s-ar coborî în Valhalla. Adev+ratul Zamolxe, revelat o dat+, cum am v+zut, în crea4ia tragic+, se revel+ inepuizabil a doua oar+ în armonia care troneaz+ asupra haosului, în sacrificiile naturale nedureroase, închinate lui în —templul timpului“. * Astfel, în —armonia codrului b+tut de gânduri“ İi-n —visul codrilor de fagi“ se vorbeİte de armonia İi visul zeului verde. Izvoarele toate turnându-se în mare, dar pe o cale nev+zut+, ilustreaz+, ca İi stelele, mai adânc mitul lui Zalmoxe, deİi în mod indirect: în func4iile acestui mit. Pentru a surprinde îns+ mai exact rostul apelor în aluziile mitologice pe care le urm+rim, trebuie p+truns în lumea celor ce se închin+ lui Zamolxe: zei, zâne, magi, eroi, oameni. Dacia geologic+ întrece în monumentalitate oricare dintre viziunile întunecate ale poetului. * Pân+ la apoteoza vitalist+ a teritoriului paradisiac dacic, voalând İi 4inuturile infernale, vegeta4ia, unduit+ de nimfe, împlineİte ritul. * C+lin, ca İi nebunul Sarmis, este nemuritor, dar îİi consum+ existen4a mitic+ f+r+ control divin. De la Sarmis la C+lin, p+gânismul İi-a irosit zeit+4ile, İi via4a, din tragedie, s-a transformat în basm cu monİtri sufoca4i İi voinici triumf+tori. Ideea se exprim+ İi liric, —E apus de Zeitate İi- asfin4ire de idei“ ( Memento mori ). Miron sau muİatinii vie4uiesc himeric, introspectându-se etern İi biruind obstacole sociale. Zamolxe s-a zidit în tradi4ie İi, probabil, İi în închipuirile getice, ca ap+ vie, ca înt+ritor prin nemurire al vie4ii tuturor supuİilor. Ín manuscrisul 2257, F. 424, Eminescu İi-a însemnat dup+ Herodot (cf. G. C+linescu, Opera lui Mihai Eminescu , vol. II, —Descrierea operei“) obiceiul tracic de a boci la naİterea copiilor İi de veselire cu prilejul mor4ii. Herodot se mira de patima cu care ge4ii nutreau sentimentul bucuriei mor4ii pentru a se duce la Zamolxe. Cu atât mai mult Eminescu avea s+-İi reproduc+ din cl+direa subconİtientului s+u imaginea existen4ei concepute tracic. Unele versete, nu Luceaf!rul , dar spiritualitatea lui, da, se pot imagina drept moİteniri de la un aed al Trausilor sau Ge4ilor. Groaza modern+ de apocalips+ nu confer+ genezei nicio îndulcire. Lumea e un joc al haosului, iar frângerea veİnicei nefiin4e umple cu explozii telurice mintea dacului, a

4 cuget+torului, a dasc+lului İi a poetului. Scara puterilor vizibile cu fantezia, când suport+ zeitatea, o n+ruie. Altfel, armonia esen4elor ridic+ muzica poetic+ atât de sus, nu invers. Limitele nemuririi concureaz+ neantul. Prejudiciile naturii, ale omului sau ale st+rilor sale intr+ în memoria universului. C+ci vechiul univers nu poate deveni receptacol al pesimismului sau al sângiuirilor urii de via4+. Emana4iile genezei alc+tuiesc un nou tot reîncarnând lumea. Oricare element semnific+, mai mult decât naİterea sau stingerea, o afirmare. Afirm+rile eminesciene sunt compatibile, prin vizionarism, cu mari etape de medita4ie uman+. Ulterior —odihnei celui nep+truns“, crea4ia se înfirip+ cerebral, întâi exist+ pr+pastia, genunea, întunericul, eterna pace, noianul întins de ap+, pe urm+ —un punct, un Zamolxe, împreunându-se cu ele. Lumea se înf+ptuieİte singur+, din iner4ie: —De atunci r+sare lume, lun+, soare İi stihii /.../ izvorând din infinit, / (Sunt) atrase în via4+ de un dor nem+rginit“; —r+sare“, deci imit+ soarele chiar în forma stihiilor; —izvorând“ adic+ instituind sonor soarta noianului de ap+, semn vajnic al tragediilor cosmosului înviat. Pentru oamenii ge4i, plânsul la naİtere sau înviere (crima naİterii despre care vorbea İi Calderon, iar dup+ el Schopenhauer...) repet+ destinul acela fluid, din nou din iner4ie. Potriva divinit+4ii imediate a acestui rit este izvorârea spontan+. * Dup+ ce în tinere4e, cu —Sara pe deal“, Eminescu înstr+inase de via4+ aİteptarea iubirii, prin jalea buciumului, naİterea —stelelor umezi“ İi mai ales printr-o amintire ancestral+: —Apele plâng clar izvorând“, târziu, în —Mai am un singur dor“, a privit apele ca pe niİte —mume“. La moartea poetului, cu visul unei noi naİteri, plânsul İi c+derea apelor se antropomorfizeaz+: Luceasc+ cer senin Eternelor ape, Care din v+i adânci Se nal4+ la maluri, Cu bra4e de valuri S-ar atârna de stânci - ği murmur+-ntr-una Când spumegând recad. O naİtere neîntrerupt+ trezeİte aceleaİi efecte ca İi somnul mor4ii: —Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu“ (—O, mam+...“) - plânsul apei înseamn+ iar+İi izvorâre. * Prin c+dere, izvoarele fac perfect semnul posesiunii universului. Sclipirile lor, ale genezei, sunt de natur+ fizic+-mineral+, dar prezen4a orbitoare în timp se asociaz+ cu p+trunderea în condi4ia uman+ İi întoarcerea în vid. Un apriorism liric r+stoarn+ treptele ciclului: izvoarele se nasc pentru a plânge naİterea omului, omul le urmeaz+, iar murind, izvoarele îi închipuie sonor f+ptura. Unduirea om-izvor e una din tainele pe care, ini4iat+, C+t+lina le în4elege:

ği tainic genele le plec C+ci mi le împle plânsul Când ale apei valuri trec c+l+torind spre nemurire. Sonorizare irizat+ mai presus de neant, aiurare continu+ a lucrurilor din viziuni, mitul lunii İi al luminii c+z+toare suind în reflexele acvatice, memorie İi reprezentare inconİtient+, voin4+ İi reprezentare, iat+ câteva posibilit+4i ale izvorului, aİa cum reies din versuri risipite peste tot: —Stele izvor+sc pe ceruri, / Florile-izvor+sc pe plaiuri a lor via4+ de misteruri“; —clopotul va plânge“; —arfele cuget+ mite“; —codrii aiureaz+ negri sub a stelelor povar+“; —cerul nori gândeİte“; —undele viseaz+ spume“; —izvoare plâng în vale“; —ceru-ncepe-a se roti / Ín locul unde piere“; —Ín vuietul de vânturi auzit-am al lui mers“; —izvor eİti de vie4i“. * Ín fapt, izvorul are un sens magic, prins —de vraj+“ omeneasc+, sublimeaz+ alchimic armonii İi dezarmonii psihice, în primul rând erotice. Se alege un basm numai cu izvoare din poezia lui

5 Eminescu, un basm budhic sus4inut subconİtient de memoria miturilor proprii dacilor, însemnate de poet. Izvorârile paralele din —Povestea teiului“, iscate din spiritul muzicii, sunt avatarii unui faraon mineral: —Sara vine din ariniİti“; —îngânat de glas de ape / Sun-un corn cu-nduioİare“; —Iar izvorul prins de vraj+ / R+s+rea sunând din valuri“. Acestea se spun ca m+rturie pentru Blanca, n+scut+ —din nevrednic+ iubire“. Íns+İi Blanca se închin+ celorlalte forme de p+cat al naİterii İi îİi face destin erotic în mijlocul lor. * Pentru a reveni la tâlcul fundamental al izvorului, care, cum am ar+tat, st+ în lamentarea tracic+ în fa4a venirii la via4+, cît İi în predestinarea nemuririi, poezia —intim+“ ofer+ nuan4e neaİteptate ale mitului imortalit+4ii: Putut-au oare-atâta dor Ín noapte s+ se sting+ Când valurile de izvor N-au încetat s+ plâng+...?

* Ín poezia lui Eminescu se poate consemna primatul nemuririi predestinate asupra mor4ii vitale. Ceea ce a împrumutat din budhismul schopenhauerian nu schimb+ rela4iile poetului cu spiritul divin autohton, întruchipat în Zamolxe. * Luceaf!rul , poemul mai mult al nemuririi İi mai pu4in al geniului rece, propune trei ipostaze principale. Hyperion se İtie, este, İi tenta4ia vie4ii îl determin+ când s+ nu mai vrea s+ fie, când s+ r+mân+ în lumea sa, nemuritor. C+t+lina, Dochie modern+ İi turpid+, are voin4a sublim+ de a se înconjura cu nemurirea (Fata în gr+dina de aur voia chiar s-o îmbrace: —F+-mi dar de nunt+ nemurirea ta“). Drumul astrului este încercuitor: —o urma adânc în vis / De suflet s+ se prind+ /.../ Se apridea mai tare / ği s-arunca fulger+tor, / Se cufunda în mare“ etc. Naİterea luceaf+rului din cer İi din mare, din soare İi din noapte se al+tur+ banal izvorârilor involuntare. C+t+lina le pierde din vedere. A treia atitudine, cea a lui C+t+lin, este contrar+ lui Hyperion. C+t+lin renun4+ la naİtere İi la nemurire: Vom pierde dorul de p+rin4i ği visul de luceferi. Hyperion, purtându-İi nemurirea, îİi improviza naİteri inutile, C+t+lin se vrea nen+scut, deİi muritor. Copilul de cas+, îns+, înc+rcat de via4+ erotic+, trezeİte sil+ fa4+ de marivaudage-ul lui prea apropiat fa4+ de dorurile cerului. Prin aceste subordon+ri ale caracterelor fa4+ de raporturile cu nemurirea, poemul are fe4e deosebite İi ceea ce nu e luciferic e rizibil în ordine tragic+. Ín poemele dacice, via4a nemuritoare concureaz+ geneza İi stingerea universal+... Sarmis, Decebal, Arald, —copilul rege al codrilor de brad“, Dochia, C+lin Nebubul, İi cei mai mul4i eroi mitici eminescieni, de altfel, exist+ exemplar prin tragism nesecat. Cea mai groaznic+ r+scruce pentru liniİtea t+iat+ de împreunarea lumilor este İi cea mai vast reprezentabil+ fantastic sau simbolic: via4a İi moartea, plantate într-un acelaİi, s+-i zicem, archaeu. Íntre via4+ İi moarte e întârzierea nemuririi; dar nemurirea nu e nici via4+, nici moarte, ci, uneori, İi una İi alta, polarizând cosmosul dacic. Expresiile nemuririi, ca revenire la via4+ sau plecare spre moarte, sunt mai multe în poezia lui Eminescu. Dou+ fascineaz+ îndeosebi, anume: vorbele magice ale magului din Strigoii - ... “Iar duh d+-i tu, Zamolxe, s+mân4+ de lumin+“ - İi începutul poemului Mureİan , publicat separat de Maiorescu - —Se bate miezul nop4ii în clopotul de-aram+“. * ğansele blestemului, la Eminescu, merg de la genez+ la pieire. Esen4ial+ e plasarea spiritual+ a blestemului în contextul dacic İi posibilitatea de a surprinde permanen4e interioare puse pe seama spiritualit+4ii antice. Cea mai simpl+ form+ este blestemul ca destin. * —Semnul întors“ presupune İansa omului de a blestema în urma dispari4iei sale.

6 * Blestemul e o culme subiectiv+ a vitalit+4ii înfrânte. * Adev+ratul blestem, îns+, sus4ine o altfel de introspec4ie. Termenii, inegali, se polarizeaz+ spre un sens justi4iar. Raportul ultim se stabileİte între cel ce blesteam+ İi cel ce va înf+ptui spusele sale: el însuİi sau Zamolxe. Zamolxe, cel pu4in ca punct subconİtient, trebuie presupus drept arbitru al tuturor revoltelor eminesciene. * —Te-aİ blestema pe tine, Zamolxe, dar+ vai! De tronul t+u se sfarm+ blestemul ce visai.“ * Revenind la mitul lui Eminescu în interpretarea eminescian+ İi a lui Lucian Blaga, se impun câteva concluzi cu privire atât la zeul-profetul, cât İi la rela4iile cu spiritul celor doi poe4i. Inven4ia infinit+ de zei, mitul în mit, la Eminescu, reveleaz+ nemuritori absolu4i, dispensabili prin identitatea spinozist+ cu natura. La Lucian Blaga, zeii uciİi prin purt+torii lui profetici, zeii relativi contaminând în absolut via4a, opresc un traiect de genealogie divin+. Zamolxe, v+z+torul chtonian, conduce în destin pe Orbul din cer. Uranismului İi neptunismului eminescian i se substituie o nou+ evaluare a existen4ei cu somn în mit. Trezia lui Zamolxe, în misterul p+gân al lui Lucian Blaga, e consecin4a prefacerii ciobanilor în priculici, a vervei sarcastice a gheboİilor, a voin4ei colective de a ucide. Supravie4uirea profetului, spre eternizare, înİir+ viziuni paradisiace cu liniİte apocaliptic+ (vetrele, miturile, lumina, somnul). Asemenea, Eminescu, fie ele İi infernale, creeaz+ paradisuri continue (Insula lui Euthanasius, adâncul m+rilor, Dacia etc.). Zeul Zamolxe eminescian se umanizeaz+ prin asocierea altui zeu: Joe îl umileİte, Odin îi ofer+ exil în Valhalla ( Memento mori ). Magii, ca İi blestemele, conciliaz+ sau despart lumea İi zeul, iar eroii aspir+ cu folos spre condi4ia zeeasc+, r+mânând ei înİiİi. Profetul Zamolxe nutreİte scârba pentru irealitatea İi cruzimea zeilor, ur+ pentru mituri efemere İi, zeificat zilnic, redevine spre aprofundarea soartei p+mânteİti în timp terestru. Oedipul mistic pe care îl îndreapt+ dinspre sine pe c+ile oamenilor miİc+ absolutul tainic înspre matca universului intangibil. Maxima esen4+ eminescian+, exprimat+ prin Zalmoxe, st+ în crea4ia tragic+ a celui nep+truns: lumea, oamenii nemuritori, sfâİia4i de limitele nemuririi în centrul armoniei cosmice. Via4a nemuritoare ( Gemenii ) concureaz+ geneza İi stingerea totului, prin expresia unduirii om-izvor. C+lin Nebunul zvârle boamba justi4iar+ spre cer, cum tracii lansau solul deasupra l+ncilor. Dar posibilit+4ile izvorului se ridic+ deasupra riturilor trace prin proiectarea în absolut pân+ la antropomorfizare ( Mai am un singur dor ). Apa de dinaintea genezei, apa botezului (—La solidarisation magique ou mystique / le bapteme, dans les significations pre-chretiennes / de l'homme a l'eau, lui confere de nouvelles possibilites de 'germination', d'une nouvelle naissance“ / Mircea Eliade, Locum refrigerii , în —Zalmoxis“, 1, 1938), setea, toate se circumscriu nemuririi pornind de la durerea naİterii, resim4it+ de la traci, İi predestinând c+ile neputin4ei: moartea în nemurire, blestemul, via4a. Pentru profetul Zamolxe, însingurarea în via4+ İi în moarte vorbeİte, nu de un principiu cosmic, ci de unul subconİtient İi ontologic. Omul strabonian, purificat de sclavia pe care i-o atribuise Strabon, ca İi de voin4a zeific+rii, îndr+zneİte metafizic s+ identifice traiul tracic cu marele Orb œ dumnezeul. Dac+ Zamolxe neromantic, venit la Eminescu din mitologia p+gân+, aminteİte de balansul spiritului arghezian în jurul divinit+4ii creİtine, profetul lui Lucian Blaga, purtând pe um+r neputin4a İi stâng+cia lui Dumnezeu, îİi creeaz+ abstras esen4a omeneasc+. De aici, implica4ia p+gânismului zamolxian în dezbaterile ulterioare ale lui Lucian Blaga asupra dumnezeirii İi lumii umanizeaz+ nuan4ele absolutului. Func4iile izvorului İi blestemului, nemurirea privesc pe marele Orb; Zamolxe le reveleaz+ numai. Epilogul lui Miron Costin (plecând de la Geste francez+): —N+scându-ne murim, murind ne facem cenuİ+“, ajunge la viziuni nevanitoase prin amploarea lor. Eminescu İi Blaga, prin acest leit-motiv comun, interpretat deosebit, se întâlnesc, indiferent de cauzalitatea fiec+reia din cele dou+ opere. Acelaİi mit a generat atitudini poetice înrudite spiritului, deci compararea lor gratuit+ nu e for4at+ în sfera ideilor.

7 *

Baudelaire İi poe2ii români * Nu în4elegerea poeziei moderne, cât acceptarea ei prelungeİte indecizia, obscurizeaz+ prin polemici r+sun+toare consensul, sacrific+ op4iuni. Ibr+ileanu, omologând, peste idiosincrazie, mesajul lui Baudelaire celui al lui Eminescu, în acelaİi timp îl implic+ pe Schopenhauer, dar arunc+ İi o punte critic+ necesar+ pentru viitor. * Se re4ine azi cu mirare œ dar f+r+ mirare recomand+ C+linescu s+ credem c+ İi Mihai Eminescu ar fi citit Les Fleurs du Mal œ publicarea, accidental+ dup+ cei mai mul4i, a primelor traduceri din Baudelaire sub semn+tura lui Vasile Pogor, în num+rul 3 al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul İi detaİarea ironic+ a traduc+torului œ ca s+ nu o discut+m pe cea poetic+ œ ilustrativ+ este replica acestuia în leg+tur+ cu înfiin4area Convorbirilor , comparabil+ cu cea a lui Verlaine despre —decadisme“: —Poate o denumire potrivit+ ar fi Convorbiri literare , spune Iacob Negruzzi; Bravo, r+spunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a rien! Admis!“ * Mihai Eminescu traducând proz+ de Edgar Poe prin intermediul lui Charles Baudelaire, iat+ o situa4ie care, dincolo de hazardul acesteia în aceea ce-i priveİte pe fiecare din cei trei, vorbeİte de la sine ca o presim4ire. * Idiosincrazia poetului latin œ fa4+ de o 4ar+ copleİitoare ca natura îns+İi, templu altfel celebrat ca stare İi celebrator al unei discrete İi mesianice voca4ii, cu, mai presus decât originalitate, unicitate sintetic+ de izvor ca plâns la naİtere - —Apele plâng clar izvorând din fântâne“ (Eminescu). * P+trunderea în —uitarea româneasc+“ İi rostirea filosofic+, la Constantin Noica, este prospectiv+, —întru“ c+utarea unui Eminescu al filosofiei româneİti. Istoricii İi criticii acoper+ orizontul retrospectiv. * Apollo, Hyperion, Orfeu vin prin opera ovidian+ s+-l inspire pe Eminescu, viziunea lui, înainte de a se reg+si în sine, trecând prin arcanele preovidiene ale antichit+4ii originare. * O lectur+-coresponden4+, ori una-univers al r+ului, -templu etc. se vor resim4i de obsesia versului, vor atinge r+d+cinile de tropar al sonorit+4ilor eminesciene. Obligat la un cult ancestral, auzul se înl+n4uie de ecouri înconjurate de liniİti adânci. * S+ citeİti pe Eminescu f+r+ a te gândi la Eminescu nu e un semn c+ te-ai gândit la Baudelaire, într-o ipostaz+ fluid+, de coresponden4+ luciferic+ a st+rilor, a cauzelor İi efectelor lirismului, poate ale versului. Ochiul cititor se solidarizeaz+ cu versul, cu coloanele iambului, caden4ându-se pentru primirea armoniilor de substan4+, cântului str+b+t+tor abisurilor, dar İi pentru primirea pierderii de sine consim4ite, a c+ut+rii în întâlnire, surs+ de ecouri. Reîncarnarea eului liric se abandoneaz+, cititorul, modest deodat+, caut+ un alt cititor: dualitatea cheam+ o unitate superioar+ a doi cititori İi doi autori ce trec unul în locul altuia, care nu e nimeni, n-a fost İi s-a poetizat. Gândul la poet schimbat pe cel la poezie d+ sentimentul unui p+cat. O lectur+ paralel+: Correspondences / Veneia. Un sonet doctrin+, unul-trenos. O genez+ secund+, o stingere trecut+. Substantivul afirma4iei estetice œ La Nature , verbul sepulcral absolut: —S-a stins“, dar İi aceste forme de început vor corespunde, atât natura cât İi stingerea reunificând epic geneza dintâi prin amintirea muzicii str+juite de templu İi via4+:

La Nature est un temple ou de vivants pilliers Laissent parfoit sortir de confuses paroles...

8

S-a stins via4a falnicei Vene4ii, N-auzi cânt+ri, nu vezi lumini de baluri.

Ascensiunea coresponden4ei sub4iaz+ œ coborând-o în infinit+ triste4e œ coloana fiin4ei duse a cet+4ii venete, vestit+ sibilin din înecuri unde p+durile nu-İi mai trimit simboluri. Ínceputul prin cuvinte se încheie prin parfumuri, care cânt+ dintr-o parte, paradisiac+, r+spunde în reduc4ia bizantino-venet+: —Miresei dulci i-ar da suflarea vie4ii“; nu-s İi n-au fost parc+ acei —vivantes pilliers“, nici omul, ci Okeanos, İi nici templul, surpat acum, ci preotul, care a fost templul, sau numele templului supravie4uind s+ anun4e reîntoarcerea mor4ii sau z+d+rnicia mor4ii prin via4+. O sugestie irumpe în tonalitatea celor mai lungi ecouri din dep+rt+ri metafizice:

Il est des parfums frais, comme des chairs d'enfants

Nu-nvie mor4ii œ e-n zadar copile! * Coreponden4a eminescian+ exprim+ un paradis ce se comunic+ numai sieİi, cele ale lui Baudelaire sunt pornite din mijlocul infernului suprem. O cale apofatic+, în spiritul armoniilor eminesciene, r+zbate spre metafizica r+ului baudelairian+. Excesul de puritate œ când e vorba de —coresponden4+“ în accep4ia armoniei poetice œ se întâlneİte cu unul de morbiditate, încât nu poe4ii pot sta aproape, ca fire, nici universurile, cât claritatea, definibilitatea lor. * Dou+ lecturi care duc în alt+ parte opunând romantismul lui Eminescu clasicismului parnasian, formal, al lui Baudelaire, predestinarea modern+ a celui de-al doilea, imobilitatea astral+ a celui dintâi. Venind de la Baudelaire la Eminescu, îl ui4i ui4i pe unul sau nu-l sesizezi pe cel+lalt decât în termenii unei opozi4ii reciproc definitorii, ai unei descalific+ri critice: sistemele închegate în marginea uneia dintre cele dou+ opere se ruineaz+ cu zgomotul a c+rui rezonan4+ trimite spre un comentariu necesar, nu neap+rat unificator, nici teoretic, de nega4ie a unei duble surse opuse. Crezi c+-l İtiai pe Eminescu, ori c+ nu-l İtiai, c+-l puteai afla ori nu pe Baudelaire, c+ îndreptarea c+tre unul İi altul, ori İi c+tre unul İi c+tre altul pot duce în neant, când descoperi o cale obiİnuit+, de lectur+, de istorie citit+, f+cut+, s+vârİit+ œ poate, e drept, İi inventat+, trasat+ peste utopie. Pe incompatibilitatea b+nuit+ intuitiv İi împ+cat+ critic, pe romantismul dec+zut sau decantizat, pe reg+sirea printr-o coresponden4+ ancestral+ a armoniilor verbului înn+scut se sprijin+ perspectiva învechirii prin înnoire spre nuan4a cuprins+ sincer, conving+tor, eternit+4ii. * Eminescu nu mai este İi cu atât mai pu4in cei ce n-au fost fiind el, cei ce-au fost dup+ el, prin el sau cu el, sau sub el, sunt nu prin ei ci prin cei care-i aİtern peste Nefiin4a reajuns+ la început. Ei poate sunt str+ini, dar nu se str+moİesc din str+inii de ei în aceiaİi str+ini de noi, în ei. * Asocierea critic+ a lui Arghezi cu Eminescu îİi are replica în dezgustul celui dintâi pentru —asocia4ii“ comerciali postumi ai poetului. Aceasta cap+t+ expresia discursiv+ chiar în studiul s+u eminescian care nu-i nici od+ liric+ în graiul coardelor, nici pateric+, —poem+ mistic+“, aİa cum sugereaz+ c+ ar fi pretins subiectul, dac+ nu s-ar fi pretat la condi4ia de pretext. * Studiul dedicat lui Eminescu reprezint+ pentru Arghezi ceea ce reprezint+ —Via4a İi opera lui Edgar Poe“ pentru Baudelaire, inclusiv ca viziune estetic+ İi complementar+ a personalit+4ilor, îns+ dup+ aproape o sut+ de ani İi, parc+ anume, într-o ipostaz+ de retrospectiv+ pioas+ (—pioİenia noastr+ dep+İit+“), menit+ s+ rectitoreasc+ fiorul poetic pe care un poet anume, unic İi mare, l-a l+sat moİtenire. Dac+ poetul francez, teoretizând poezia, transcria f+r+ semnele cit+rii fraze din Poe, Arghezi va parafraza versuri proprii, sensul parafrazei atribuindu-i-l lui Eminescu (—Femeia lui Eminescu nu e niciodat+ so4ia, r+mânând exclusiv amant+“, iar cunoscutul vers: —logodnic+ de-a pururi, so4ie niciodat+“ etc.). Am risca speculând c+, de transcris, la rândul s+u Arghezi transcrie din

9 Baudelaire idei critice. Totuİi le vedem, originare İi regenerate dup+ lunga lor evolu4ie, ap+rând dintr-un unic İi vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparent+, revolut+ înstr+inare de sine: discursul de poetic+. * Modernitatea, pân+ la clasicismul ei, las+ s+ r+sune în poetica lui Arghezi hamletianul strig+t al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea İi reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi graveaz+ originalitatea româneasc+, inexprimabil+. Ín m+rturisirea poetic+, Arghezi sugereaz+, insinueaz+, construieİte, cu o naturale4e a apropierii de obiect care are aerul detaİ+rii, cu o volubilitate uituc+ în fa4a imposibilului asumat. Eseul s+u ar fi cazanie, dac+ nu s-ar pamfletiza spre a da via4+ unei st+ri, intermitente asemeni vulcanilor (dac+ s-ar sfârİi unde începuse), dac+ s-ar dedubla într-o profesiune de credin4+. O individualitate pecetluit+ în sine, exteriorizându-se doar magnetic, c+lcându-İi —pioİenia dep+İit+“, orgoliul satisf+cut - se înf+4iİeaz+ autentic actul împ+rt+İirii despre geneza İi soarta poeziei în eternitate. O spovedanie lui Eminescu nu mai avea rezonan4+ în epoc+. Eminescu însuİi va fi cu atât mai auzit cu cât cel care vorbeİte despre el i se îndep+rteaz+, spre a se apropia de ascult+torul de aici, cu mesajul, cu —traducerea“ lui. M+rturisirea este simbolic+, pioİenia noastr+ œ dep+İit+. Certitudinea mare este poezia, voin4a İi împlinirea ei total+, de la inaccesibilul accident al geniului la diletantism (—dragostea de a scrie e un început de talent“, nu numai o defini4ie eliadesc+, dar İi o conİtiin4+ specific+ a condi4iei literaturii. Caracterul de m+rturisire eminescian+ cheam+, în locul spiritului critic, spiritul poetic. Contemporanii geniului depun m+rturie fals+. * Sanskritikon

academia am început-o la voi cum îl cheam+ pe Eminescu Enescu v+zuse Usha când aud uİa mai bine gândacul pe el ce-l mai iubesc la urma urmei începe İi ziua asta din Gita sfâİietoare înc+ dou+ zile pline ultima cu plecare totuİi patru ce eternitate ficat pentru vulturi gândacule cu tine m-aİ în4elege * prithvi bhumi mata întregul p+mânt e mama noastr+ atharva p+mântul e mam+ eu sunt fiul p+mântului olar kumbhakara India China bhai-bhai 1962 a tr+dat feroce Nehru a paralizat l-a costat via4a pe-acum cine vrea s+ moar+ cine s+ tr+iasc+ dou+ s+pt+mâni sub teroare indian+ Eminescu facsimil mss sanscrit apud Bopp more than Shankaracharya * puja mâine legarea arhivei nu las copilul singur c+ nu mai are pe cine l+sa la rându-i singur în ajunul anivers+rii imaginare İi tot puja înapoi cu nimeni du fetele la muzeul satului c+ ave4i de m+surat strada din fa4a M+rcu4ei mamele iat+ cum refuz+ inspira4ia numai a fiicei tale pentru India cu fiica mea indianizat+ bust Eminescu teracote Ganesh * p+r alb nescris İapte s+pt+mâni opt optimisme cerul cerii cear+ alt os de cântec în4eleptul pereche cu al treilea femeie sor+-n androgin mai saltnici demonii prin cer interior pierdut+ carne în cânt+ri filmul turc indian în greceİte İi mexican la cântecul g+inii printre cote4e filmi gane am zis cu Minunescu * pun de-o parte Per vigilium Veneris femeile spun c+ nu se İtie când voi avea nevoie de ce a venit Eminescu la noi întreab+ Vinod ochii închiİi în genez+ acum İase ani ne înfr+4ir+m târziu statuilor pleznite în cearta surorilor metalurgia abstractului Hobi4a Milarepa frigul Kritos ne lungim cuvântul vie4i jumulite de pene * zis pe nas exemplul Rudra Divyagrahah mahamudra repetam alitera4ii pe vocale c+ foc da4i-i İtii luceaf+rul sanscrit mai govind nepomenit fata-n anii doisprezece întâi treci apoi c+ trece pun al treilea caiet dinspre cas+ de Tibet sunte4i rusoaic+ sunt românc+ get-beget iubind în Cern+u4i aud într-una vocea Eminescu-Milarepa-Brâncuİi

10 * Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la r+s+rit tocmai când India se elibereaz+ de englezi România e ocupat+ de ruİi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaİi teap+ ceea ce se caut+ prin Tagore la fel o t+iere o prefa4are imbecilizant+ de nevoie altfel cu o pedanterie indologic+ sut+ la sut+ ruseasc+ * studen4ii Amitei Bhose l-au gustat de mult în original profesoara Tagore a putut s+ evite chiar gustul mor4ii incinerându-se în Bucureİti lâng+ mormântul lui Eminescu împr+İtiindu-se în cosmosul lui Orfeu İi al lui Tagore deopotriv+ doctrinele mileniului trei nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civiliza4ia european+ acum pe acelaİi trend american+ materialist+ İi cultura indian-oriental+ a sufletului a interiorului dac+ încorporarea gândirii lui Tagore în cultura român+ în anii 20 İi 30 a putut fi destructurat+ chiar prin Tagore însuİi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar İi iar Tagore cel dintâi cel adev+rat chiar dac+ India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el înc+ ar înfiora pe români cobind tragic cu pre4ul c+ India ar face cunoİtin4a lui Eminescu alungat din 4ara lui deconstruit în cheie româneasc+ İi pe demitiz+rile formalizante o vishva bharati ar putea fi fondat+ pe numele lui Tagore İi Eminescu poetul Indiei İi poetul României ar da un exemplu de advaita * pe vremea lui Tagore se circula englezeİte de-o mai fi tr+ind Sisir Kumar Gosh de n-oi intra în anecdotic+ inutil+ s-o scuz ca prob+ de autenticitate familie redându-le note am a le spune de unde vin cu Eminescu Blaga Ionu4 Sergiu dac+ am revista ce aiurit s+ cred c+ se va putea face baie mi-o f+cur+ comuniİtii prima zi bengalez+ * Tagore Tulsi poeme de Eminescu Dacian's Prayer Doina Tagore is Christ Old Tagore-Rilke Tagore and the endlessness of Indian Message * discutam Tagore doar îl contextualizam româneİte cel mai greu e cu Eliade dar lumea i-a împ+cat İi pe Caragiale canalia cu Eminescu mai greu cu Macedonscki n-o fi cazul Eliade era tân+r Tagore b+trân cu 46 ani mai mult un Iorga a i-l aminti İi idiosincrazia pac la r+zboiu' în 26 Iorga acolo v+zu4i împreun+ ipoteİtean post-Eminescu n-avea cum lipsi studentul Eliade aİa i-o fi venit İi ideea pân+-n Italia * cu mintea în Saint Michel o s+ v+d Mahabalipuram Hari Krishna Hari Krishna Rama Rama Hari Rama om namo bhagavate ea dhabe blocuri maha Kali mata aİa sfânt+ İi clar+ s-o fi gândit tân+rul Eliade la Eminescu i-ar fi putut fi fiu lui Tagore Oedipi suspans indian cu dobe zilele vor trece ele s+pt+mân+ * Mrinal Sen n-a fost în Darjeeling niciodat+ i-a pl+cut Cuba Sunil Ganguli e comunist din partidul socialist revolu4ionar tot ce e rus înaintea englezilor rar americani astea zone de influen4+ İcoala noastr+ nu e proast+ cui folosesc studiile formale indiene pentru privirea individului altfel am ajunge la 4igani sau securiİti geografici aİa İi nenorocirea batjocoririi lui Eminescu * în decembrie International conference on Indian culture 28-30 May 2000 simpozion Tagore în anul Eminescu summer course un lucru r+u n-are cum fi precum îl gândesc dr George Anca has delivered two lectures Tagore in Romanian perspective Vidya Bhavan 22 November '99 Tagore and Eminescu 23 November * bunyanul de 270 ani din gr+dina botanic+ library compound is not a public park trespassers will be firmly dealt with gold de la Goldstei Brancazio on supernovae 29 titluri Eliade 23 Ceauİescu 2 Eminescu C-M Popescu Levi4chi-Bantaİ Emin Pasha eminent Asians Indians Victorians Edwardians Bengalis Elizabethans Nigerians Women Orientalists Eli Elia Eliade *

11 cine-ar fi zis totalii s+ se İtirbeasc+ haustic nimicul îi face İi mai tentan4i İi mai alibioİi Alioİi parada hipodromul Victoria halucina4ii pe irespirabil cum o fi verile musonul chiar Everestul n+duİind aİa c+ zero ideologia piele îngroİat+ crust+ pe creier nu scrisei în bibliotec+ în depozit în fond românesc virgin volumul XIV Eminescu gramatica sanscrit+ * conferin4a e aranjat+ pentru mar4i la 1 30 avionul e la 5 direct de acolo în aeroport Mircea Eliade and Romanian Indological studies a am citit Rug+ciunea unui dac de Eminescu în amintirea Amitei cum a fost ea de p+rere c+ Gramatica sanscrit+ a fost lucrat+ tradus+ transcris+ în tinere4e plus teoria cu terapia fizic-mental+ prin desen de litere-cuvinte devanagari * se recunoaİte mereu c+ mai toate marile personalit+4i îndeosebi Mihai Eminescu Constantin Brâncuİi Mircea Eliade Lucian Blaga au fost inspira4i influen4a4i lega4i de India cercetarea inspira4iei indiene în cultura İi literatura român+ se face İi prin İtiin4+ demonstrativ+ dar İi prin intui4ii uneori de nesus4inut pân+ la a vedea în limba român+ o form+ a limbii sanscrite * cum s-ar defini un indianist român de sorginte eliades+ eminescian+ brâncuİian+ etc am folosit termenii de indo-eminescologie indo-brâncuİologie atunci când eliade tr+ia acum în Calcutta realizez covârİitoarea laten4+ a indo-eliadologiei un domeniu de data asta nu atât indo-românesc cât universal-indian românesc pe r+d+cini pe cât de interiorizate İi pierdute pe atât de revelate în sensibilit+4ile İi inteligen4ele indianistice noi comparatismul etimologismul indo-europenismul antropologismul estetismul medicinismul etc sunt printre cuvintele-cheie care ar putea caracteriza studiile formale în indologia româneasc+ tendin4ele hermeneutice introduse de Eliade İi aplicate de Sergiu Al-George au alternat cu preocup+ri analitice pe subiecte specifice de la nonviolen4+-Miori4a sau Eminescu-Veda la intense studii asupra lui Shankaracharya ori Vedanta ale genera4iei tinere traducerile mai ales din sanscrit+ câİtig+ teren paralel cu cele dup+ intermediar sau repovestirile cererea de literatur+ indian+ de orice fel fiind mai mare decât pot oferi specialiİtii amatorismul comercial infla4ioneaz+ pia4a cu o impresie de opulen4+ greu de dezamorsat fondul românesc al Bibliotecii Na4ionale din Calcutta nu este catalogat sau consultabil câteva mii de volume reprezentative pentru cultura român+ fac loc İi contribu4iilor indologice în vârf cu vol XIV al Operelor lui Eminescu în care este publicat+ Gramatica sanscrit+ de Franz Bopp în traducerea acestuia exemplific+rile foarte numeroase sunt în devanagari în caligrafierea lui Eminescu în amurgul crea4iei sau dup+ Amita Bhose editoarea Gramaticii în prima tinere4e berlinez+ * vinde4i vinde4i c+ dup+ Csomo n-a venit Eliade l-a4i f+cut maithuna Schopenhauer propagandist al lui Buddha Eminecu tr+itor pe suferin4+ l+untric+ vizitele indo-române au fost ale lui Tagore İi Brâncuİi b+rbi încruciİate printre sariuri İi exalt+ri * cred c+ o vizit+ ca asta n-a mai f+cut niciun român İnur blitz în sintez+ memorial+ swami Ghica Eminescu Brâncuİi Eliade copiii pe Ghica îl vizualizez Tagore-Brâncuİi * ne rug+m întâi lui lord Ganesh e foarte puternic 4ie-n Buhara-Bucharest 13-14 rupere prim+vara nu mi-o aduc aminte nici ziua celui de-al 55-lea an ca 11-22-33-44 voi prinde 66 dar anul nu-n pumni da Milton-Eminescu-decasilab * the days were travelers on a destined road decasilab the nights companions of his musing spirit romantic endecasilab replic+ heautontimorumen+ el f+c+torul el f+cutul el vederea el vizionarul el actorul İi actul cunosc+torul İi cunoscutul vis+torul İi visul te gândeİti la Eminescu la Baudelaire dicteul e aici karmic pe yoga rostitoare * p+rin4ii Lilei nu-l voiser+ pe Shiv Bharat petroleum doi asasini îl h+cuir+ oboseala m+ sanscritizeaz+ în Chicago spunând Vivekananda am în4eles Eminescu aici invers Tagore-Mumtaz- sonet 14 ani Rama în p+duri 41 zile rug+ lui Shiva

12 * pe madam Han o doare burta de la ap+ İi noi la Gura Humorului dor de voi de Cr+ciun de Eminescu İtergând f+r+ sine oriunde neİatr+ cioara pe bivoli stihia pe zefiri aproape mam+ lotuİi te miri drumul poveste pe încercate cu Sita mam+ neîmp+mântat+ * c+ la opt citesc bineîn4eles zic din român+ iar la cravat+ repeti4ie actorie c+ refuz mai vedea ce-oi vrea eu ce din Eminescu Nirvana poate-o mai veni lume * normal c+-İi dau cu p+rerea despre vorbitori samajic sahitic sanscritic pu4in î4i trebuie acum cu Eminescu Budai Voiculescu Blaga Rabindranath Tulsidas medicamentul s+ nu fie vreun fertilizator programul de-a doua sear+ s+ nu-i İi întreac+ de m+ Gic+ İtiu eu m+ mam+ c+ Eminescu din poezie * dac+ mor acum aia e mi-am adus-o din condei am întruchipat-o cotind pe Eminescu în cutremurul lui Popescu Ram o s+ m+ r+mureasc+ ramavâsleasc+ ghirlanda pe lumân+rile aprinse fizicianul Murli le destinse * S+ fi fost la Varanasi de la noi Eliade dup+ Alecu Ghica apoi Sergiu Al George İi noi abia mai nimerir+m plecarea v+zui adev+rul Ganga coada ochiului citind Hanuman Chalisa C+lin Nebunul e Hanuman kalidasian-eminescian cryta tretha satya kali *

Glose despre ahimsa

Pân la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul İi oceanul lui Lucian Blaga œ oricum ahimsa româneasc poate fi prefaat în absolut cu —Eu nu strivesc corola de minuni a lumii“ - sau Lumin lin de Tudor Arghezi, ne-am întoarce, atavic fie, la Eminescu, pe rspunsul verbal al unui editor: nonviolent e Rugciunea unui dac . Dar ahimsa finalului din Clin (Kali/dasa), srbtorindu-se contrapunctic, nunt interregn, în cosmos jain? Dar prefacerea, ca-n Ramayana lui Valmiki a durerii-soka în verset-sloka - —...greieri, İoareci,/ Cu uİor mruntul mers,/ Readuc melancolia-mi,/ Iar ea se face vers“ ? Valmiki iar (?): —O pasre pluteİte cu aripi ostenite,/ Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus/ C-un pâlc întreg de psri, pierzându-se-n apus.“/ Arunc pe-a ei urm priviri suferitoare,/ Nici ru nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,/ Visându-se-ntr-o clip cu anii înapoi“. —Mai e-n tot universul o stea plin e pace,/ Netulburat vecinic de ur, de rzboi“? —De-aceea te-ai retras tu, îi zice magu-atuncea,/ S trieİti în asceze gândind la Dumnezeu,/ Bând apa mrii-amar în negrele spelunce -/ Ca s domini in tine ispita, geniul ru“. Ín teatru, dac nu pe scen œ Decebal - Zalmoxe -Hristos œ Rigveda :

Deİi duİman, î4i zic: Bine-ai venit! Eu duİmanii mei nu-i ur+sc... îi bat, Dar+ învinİi œ eu îi iubesc /.../ Un singur lucru e mai bun ca via4a, Pentru c+ nu-i nimic, nimic chiar: moartea. Ah, cum nu suntem pe atunci pe când Nici fiin4+ nu era, nici nefiin4+, Nici marea aerului, nu auzul, Nimic cuprinz+tor, nimic cuprins, 13 Nu era moarte, nemurire nu ği f+r+ suflet r+sufla în sine Un ce unic ce poate nici n-a fost! Dar vai! un sâmbure în acel caos, Miİcându-se rebel, a nimicit Eterna pace İi de-atunci durere, Numai durere este-n ast+ lume... Unde e starea aceea unde zeii Nu existau, nici oameni, nici p+mânt, Pe când acea fiin4+ ne-n4eleas+ Nu-İi aruncase umbrele în lume? * Cosmologia eminescian5 între Vede İi Edde

Cosmologia eminescian în relaie cu Vedele, în special Rig Veda , İi Eddele, în cheie Voluspo , ne-a însufleit, muli ani, în India (vide Apo kali psa indian , 9 volume; Indoeminescology ; The Buddha œ letters from the buddhahood to Eminescu etc) pân recent în faa mormântului lui Ibsen ( Ibsenienii , 6 volume). De la vedicul Hiranyagarbha ( preluat, ca titlu, İi de Baronzi) la Cosmologia Generalis a lui Christian Wolff (1783) İi Luceafrul lui Eminescu (1883), prin (ne)devenirea bhava-vibhava sau nonuniversomorfism İi fiine noncosmomorfice, printre modelele cosmologice adoptive (Ioana Em. Petrescu) rezonana arhetipal ne-a acordat rigvedic primordial cu Scrisoarea I, oarecum aparte de marea întunecat egiptean , haosul-ou chinezesc, Tiamat t iat în cer İi p mânt (Medeea İi-a t iat-tomi fratele doar în buc i). *

Albatros-Bibliotec5

Doamna (n-am cunoscut-o) Zricha Vaswani İi-a luat nu demult doctoratul la Universitatea —Dr. Bhim Ambedkar“ cu teza —Effect of Indian Thought on Mihai Eminescu“. Mi-a trimis, colegial, capitole İi traduceri. Entuziasmului ini4ial i se vor al+tura trimiteri, post-festum, la biblio- eminescologie, indo-eminescologie. Ín fapt, dr. Vaswani İi-a tr+it ani de adolescen4+ în Bucureİti İi hipnoz+ i-a fost, în Biblioteca Universitar+ din Iaİi, manuscrisul traducerii gramaticii sanscrite al lui Eminescu. Ínapoi pe p+mânt indian, a deschis, parc+ altfel, ochii asupra scripturilor supreme ale vechii- noii Indii, aİternând un du-te-vino între Od! œ Katha Upanishad, Glossa œ Sutta Nipata, Rug!ciunea unui dac œ Rig-Veda, Scrisoarea I œ Rig-Veda, Luceaf!rul œ Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva œ Sakuntala, Mortua est œ Budha-Karita. Ciudat, sau asem+n+tor, doctoranzii români, petrecu4i hindus, se v+desc mai adânc submerİi indianit+4ii, poate înc+ un argument al afinit+4ilor româno-indiene. N-am curaj s+ stilizez aparenta reg+sire, la ei, a românismului prin indianism (universitar). Suntem pe terenul bibliotecii electronice, în recuperare. Am ratat İansa s+ fi intrat în bibliografia acestui doctorat, deİi locul unde sunt cele mai multe din c+r4ile mele este anume Biblioteca Departamentului de Studii Germane İi Romanice al Universit+4ii din Delhi. Totuİi, Ms. Zricha a aflat de titlul Indoeminescology de pe net, via Amazon. Nu e r+u nici aİa. Regener+m.

14 Deodat+ bibliotecile İi universit+4ile se bucur+ s+ primeasc+, aparent în ocol, pe noi pun4i, creativit+4i proasp+t romantice, libere, îmbog+4itoare ale p+durii de simboluri bibliografiabile. Printre referen4ii doctorali, Dr. R. K. Shukla sesizeaz+ deschiderea, prin aceast+ cercetare, a unei întregi —new vista of orientalism“, iar traducerile din Eminescu au —a felicity and an elegance“. Pân+ aici, am vorbit ca İi cum m-aİ fi afalt în albatrosul-bibliotec+ din Baia-Mare. De aici încolo, m+ adresez (tot din Maramureİ?) unei posibile audien4e indiene, începând cu virtuala noastr+ comparatist+. * Târgoviİte œ India

Mai apoi, parcurgând zile İi s+pt+mâni cu Yatindra Tiwari în biroul meu de la Biblioteca Pedagogic+ Na4ional+ antologii poetice romîneİti, pentru una în hindi, acesta a r+mas fascinat, în afar+ de Eminescu, de Heliade, anume de eufonia stelar+ a laptelui, în —Zbur+torul“ (o versiune de lucru tot voi încerca, doar a tradus Legile lui Manu sau Tirukural). Cititorului aİ avea s+-i împ+t+İesc secrete pe care, de fapt, le-am afla împreun+. Cum mi s-a întâmplat, transcriind —Copilul“ de Tagore, s+ cad pe gânduri amintindu-mi c+ prin '90 sau '91, publicat în —Luceaf+rul“, eu, ca traduc+tor, fiind entuziasmat de pruncul din iesle, altceva vor fi inten4ionat editorii s+ pun+ în circula4ie, anume r+spunsul : “victima“ la întrebarea —cine ne va conduce“ (dup+ asasinarea conduc+torului). * Arundhati C+t+lina-Kate-Christina iubesc pân+ la identificare avataric+ luceaf+rul blând İi atotputernic în dedublarea sa cosmic-erotic+. Prin 1980, când Eliade a salutat (într-o scrisoare c+tre noi) versiunea sanscrit+ a Luceaf+rului eminescian, Dyviagraha, de Urmila Rani Trikha, va fi avut în minte personajul s+u Domniİoara Christina, - ...avatara divyagraha ... - dar poate İi pe divina Arundhati, întruchipare a luceaf+rului vedic İi a İarpelui spiral kundalini, so4ie ideal+ - a lui Vashista - invocat+ de Sita în Ramayana lui Valmiki. La D.H. Lawrence, Kate se abandoneaz+ luceaf+rului dincolo de lumea tauromahic-militar+, dincolo de bine İi de r+u, în rol de Malintzi: ‚So, when she thought of him and his soldiers, tales of swift cruelty she had heard of him: when she remembered his stabbing the three helpless peons, she thought: Why should I judge him? He is of the gods. And when he comes to me he lays his pure, quick flame to mine, and every time I am a young girl again, and every time he takes the flower of my virginity, and I his. It leaves me insouciante like a young girl. What do I care if he kills people? His flame is young and clean. He is Huitzilopochtli, and I am Malintzi. What do I care, what Cipriano Viedma does or doesn‘t do? Or even what Kate Leslie does or doesn‘t do!“ ( The Plumed Serpent , XXV) Íntre Roma İi Tomis, între cer İi p+mânt, între Trachina İi Tracia, glasul alcionilor, fii ai luceaf+rului ubicuu İi etern, îngân+ pe Ovidiu. Dup+ cum indienii Pawnee se İtiu n+scu4i de fiica luceaf+rului de diminea4+ masculin (Marte) İi a luceaf+rului de sear+ (Venus). Plecarea în lume, cu iubita, are, pentru C+t+lin, un tâlc momentan antip+rintesc İi anti- luceaf+r: Vom pierde dorul de p+rin4i ği visul de luceferi. (Eminescu, Luceaf!rul ) * Orfeu digital

Poetul dintâi - poeta vates latin sau adhi kavi sanscrit - se regaseste, avatar, în Orfeu, în iubirea pentru Euridice, antifon din tot alta vreme sunetului prim, plâns când epopeic, scandat virgilian sau eminescian, când elegie renascentista, ca la Ronsard, ori expresionista, la Rilke.

15 Seneca - pe care spaniolii îl numara ca primul lor poet, prin origine, dupa cum Ovidiu este revendicat de geti, prin români, între care a sfârsit -, face din Tracia bistonilor scena cântului suprem: "Frumos cânta cu sacrul glas / Unit cu lira-i Pierida, / La poala tracicei Rodope, / Orfeu, vlastarul Calliopei - / Nimic nu dainuie de-a pururi! / Acordurile lui curmara / Tumultul de torente repezi, / Uitara undele sa curga, / Pierzând avântul lor si-n timp ce / Se- oprira fluviile-n albii, / Bistonii-ndepartati crezura / Ca printre geti secase Hebrul: / Cea care iar se naste piere! / Atunci, cântând o mângâia / Ín versul sau, cu triste-acorduri / Le spuse getilor în cântec: / De-o lege-asculta zeii-n ceruri / Si cel ce-a vrut ca anul zornic / Sa aiba patru anotimpuri / Ce rând pe rând revin întocmai: / Din furca lor avide Parce / Torc firul vietii tuturora; / Cel ce se naste-i robul mortii."(Traducere de Ion Acsan). Sincronia orfismului se altoieste pe ubicuitatea Traciei: "Orfeo rege-a fost cândva / Din rude mari în Anglia. /…/ Caci Tracia de-atunci se cheama / Azi Winchester de buna seama" (balada engleza, secolul 14). D.H. Lawrence îsi portretizeaza psihologic un personaj feminin în comparatie cu Ovidiu în Tracia. Orbul sculptor în chilie pipaie marmura clara. Dalta-i tremura... înmoaie cu gândirea-i temerara Piatra rece. Neted iese de sub mâna-i un întreg Ce la lume îsi arata palida-i, eterna-i fire, Stabila-n a ei miscare, muta-n cruda ei simtire - O durere-ncremenita printre secolii ce trec. Iar pe piatra pravalita, lânga marea-ntunecata Sta Orfeu

(Mihai Eminescu, Memento mori )

*

Statuile lui Eminescu

Statuile lui Eminescu ne înconjoar+ parc+ de pretutindeni, umbre în relief, în marmor+ İi bronz ale amintirii sale, ale permanen4ei geniului românesc. Pornind de la înf+4iİarea poetului de la 19 ani, la 27 İi la 39, de la universul infinit eminescian, mai to4i sculptorii noİtri i-au reprezentat chipul.

Primul dintre aceİtia este Ion Georgescu, dac+ nu lu+m în considerare masca executat+ de Filip Marin. Ion Georgescu a lucrat dou+ efigii İi un bust academic, comemorativ, nepoetic.

Ín schimb, proiectul de la început de veac al lui Dimitrie Paciurea, sf+râmat în drum spre a fi expus în str+in+tate, a deschis un ciclu de c+ut+ri ale înseİi sculpturii româneİti de valoare universal+. Documentele re4in c+ Eminescu al lui Paciurea avea duh İi dimensiuni titanice, michelangeliene.

Gheorghe Anghel avea s+ iveasc+, dup+ jum+tate de secol, poate r+spunsul la acel proiect, la toate proiectele de statui eminesciene. Oscar Han İi Ion Jalea, Romul Ladea İi Cornel Medrea, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec, dar cine nu i-a în+l4at monumente, multe cunoscute, intrate în istoria artei noastre mai vechi İi mai noi. Lucr+rile f+r+ valoare s-au pierdut în uitare sau anecdotic+.

La Ion Jalea, chipul poetului İi al revoltei se reîntâlnesc în toate personajele basoreliefului Ímp!rat İi proletar . Ochii eminescieni, la Oscar Han, au v+zut în eternitate, în spiritul pur al frumuse4ii. Despre bustul de Cornel Medrea s-a spus c+ nu seam+n+ cu modelul œ imaginar œ dar c+ r+mâne un Eminescu.

16 O oper+ profilat+ pe vastit+4ile cereİti ale Luceaf!rului este nemuritorul bronz datorat lui Gheorghe Anghel, care parc+ aİteapt+ mereu suflarea nesfârİitei fiin4e eminesciene.

MANTRE, DODII, SONETE

Doine în dodii Cerul fulger Doladar codri ploaie pe Tibet visul lung într-un pahar c+r4i picând într-un caiet mediteaz+ trupul focul sufletul İi nenorocul cerul fulger Doladar visul muntele Pahar las+ via4a las+ tot Eminescu Eliade plou+ dealuri İi cascade İi copilul ce înot * İaizeci de peİteri cu piei de c+prioar+ scrise biblie

Eminescu în mare nemiİcarea soarelui pe lun!

exteriorizare în spray albastru a dodiilor * în somn cahla strop nimfa ultima pic+tur+ avalanİa oneiroterapie manuscris al lui Eminescu * ğtefane M+ria Ta Eminescu nu mai sta * 4ara mea e Eminescu 4ara ta e ce e ce-s cu superignominicii cinici policlinicii mie lumea nu-mi dicteaz+ întunericul a raz+ * mâine de mai vie4uia

17 doina-İi eminescia aİa v+ mai sf+tuia târzie-ncepea nuia din Rovine în rai a * Balada Calcuttei când copiii de solda4i merg la İcoal+ r+sfira4i nu cumva s+ intri-n rând indian cu mam+-n gând de cân4i bande mataram nu mai eİti de niciun neam ca românii ce târziu doina zor eminesciu * Orientopoetica oi fi împ+r4it antibiologic în laotzieni Eminescu Blaga confucieni Sp+taru C+linescu * te-am recitat Blaga de strigau chinezii vai Craiova İi acum v+d c+ vorbeau de Luceaf+rul lui Eminescu

traducerea chinez+ poate copyright a insinua sunt dr+gu4i nici eu nu înİel poate pe mine

de-or fi zis c+ tot eu sunt İi în traducere aİa c+ poate nu e hyperionam

İi ce 4ar+ İi ce zboar+ Marioar+ ursitorile aprinser+ comorile * Miclescu deİi vestitul sp+tari nu pare a fi fost rud+ cu liberalul Sandu Miclescu supranumit

P+gânul din 4inutul Vasluiului Eminescu Opere vol. X p. 171 Mofturi İtiin4ifice 11 ianuarie 1871

c+-l slujea pe Alexandru simetric pe lume întoars+ ortodox İuntit piatr+ pe piatr+ mormistru * Sonete thailandeze cât m-aİ miİca tot iluminare canyon pe ce amintire m+ scrii r+bojului ne-ar soarele mai ales ieri

18 İi dac+ aİ poetiza româneİte abia duİmanul în necunoİtin4+ de limb+ canibalii lui Eminescu din peİtele mare troian s-ar v+rsa * Mamma Trinidad mi-am citit ca pe vremuri Eminescu tot volumul la îndemân+ pe Eminescu indienii îl iubesc în reciprocitate din dep+rt+ri nu-i voi muta din calypso pe gazde Kabir İi Eminescu vor fi vorbim de r+d+cinile noastre din cer * de Boboteaz+ i-au 4inut lumânarea tata Trinidad tot cu maic+-mea fie İi nerecunoscându-m+ drumuri spre fericire ce padre Trinidad —poveİti İi doine ghicitori eresuri“ copil+rie eminescian-indian+ trebuia s+ stai acolo în Trinidad în p+durea str+in+ ca İi oamenii *

Cenuİa lui Eliade

orice cuvânt o n+luc+ dinspre Eminescu spre Blaga ea tân+r+ se sim4ise pân+ orbise * nu mai e o afacere dac! ar fi s-ar face Eminescu e cel mai puin de jelit

nu mai confunda İi tu comunismul cu Eminescu zdiarene eliadene toate s-au spus * Dup5 cin5 Dante se 4inu Eminescu în fa4+ fum pe ap+ tei pe duc+ fream+tul plopilor cenuİa eliadin+ în noaptea de sânziene

triburi prinse-n spuma c+ngii pleac+ Târgoviİtea domniİoar+ cât se americanizeaz+ se antiromânizeaz+ eu m+ duc într-o pies+ de Shakespeare *

19 Greeniet card

pe lemnul uscat al b!ncii în stânga Palatul de Justiie m! aİezasem cu spatele la galeriile de art! modern! din zece-n zece coloane Atena triunghi zodiac virgo nemâncând acas! eating but in kabab house Gajendra profanarea îl avatarizeaz! pe Eliade pe Mântuleasa la sânziene

pe unde am mai stat în Washington pe b!nci de lemn din Eminescu galeriile Zenith ca la Dreteanu în Barier! foto Otilia

* Pelasgos Nici İefii altor asocia4ii aromâneİti nu se v+zuser+, ca protest. M-am topit İi eu, ce amestec am, am fost chemat, m+ revolt+ atacul la doctor, îmi dorisem s+ ia premiu, vrusesem s+-l serb+m la Academia Eminescu œ f+cusem afiİul tot pe Murnu, n-a putut veni în ultimul moment, avea o invita4ie mai afin+, dac+ nu tot de la ei, pe o tehnic+ de grupare, aici etnic+, a indezirabililor politici absolu4i, poate pe aromâni, ori pe legionari, ceva, dac+ aİ avea bani, l-aİ premia în contrapartid+, or fi avut în cap, dup+ Dimitrie İi Romulus, n-ar fi o politizare. * Sub clopot

Luceaf+r İi alte œ Eminescu Kim so wol İi Eminescu han = dor lumea poeziei liniİtit cu zgomote œ se foİneİte ex. culoarele arat+ arat+ İi culoare İi zgomot p+duri feminin (yin) b+rbat (yang) * Templu în elicopter

numele Gavriliu materiale metal os craniul lui Eminescu titlul peniscop * iubirea de Eminescu e p+catul fatal al României dirijorat scatofag s+ mai termin+m cu chestia Eminescu * Mureİan Eminescu

oricum, tot un drac, domnule, m+ ocup de Mureİan ca eminescolog, poemul lui, motivarea, İi pentru c+ am f+cut un lepturariu românesc în India, întru Eminescu, teoric Aron Pumnul, f+r+ Mureİanu, teorsis * venise un tân+r în so4ietatea noastr+, mi s-a p+rut potrivit İi pentru pendada teorilor, cu un devotament pentru mine, nu İi pentru voi, are oasele de mai diamantini fractali İi vocea de cu-a îngerilor viersuire, ne auzim İi noi, nume, dic4ii, tragedie, o plimbare de gr+din+ İi poate nu schimb+m o vorb+ în de to4i cum ne r+sun+ cinstea a-i c+uta pe-un tân+r İi teorii tuturor universurilor fractalizate-n vreme s+-le semnaliz+m o invita4ie İi ei s+ se reînvârt+ bolta-s+mân4a- haosul, ne mai aerisim, sacr+m fiind sacra4i de sus în jos, aristocratic, în nume andreian

20 * Poeston

spre plângerea candidatei c+ Luceaf+rul e prea lung dac+ nu mai respira între stan4e * în Capİa noastr+ f+r+ Coİbuc Boston f+r+ Poe am zice Eminescu İi Caragiale ca Poe İi Twain ci noi nu İtim englez+ İi nici Poe nu mai e decât în traduceri clopote de traduceri bol4i cupol+ astfel candoarea reîncarn+rii poetice ne înt+reİte pe noi * ce-ar deranja pe americani c+ unul de-al lor e glorificat dincolo de ei p+İunism american global au încurcat-o goethitele harvardiene ori pe-acolo nemaipiatr+ Holderlin İi Eminescu * I am from Boston that is from Romania my name is Eminescu that is Poe I was born in Bucovina catalogators did like Poe from poetry dada in dodii you seem to me American unlike Holderlin Eminescu Boston is missing only Edgar Poe an Edgarless city-lodge chime concert Eddy tune from Baudelaire Boston without Poe without Romania *

Murmurantes f+cut+ ocean de sânge venez pas de me voir quand je serrais aveugle nu e nevoie s+ fumezi m+i b+iatule f+-4i criminali deİtep4i nu sunt o proast+ İi în nici un caz criminal+ p+i bre nea vulture mori decât galeİ capra a l+rgit semnatica verbului criminal omori un om omori o cultur+ onduliform+ cine-i la rând s+ înfloreasc+ rerum navarum you don't have what it takes Mela Aristina de prea mult timp ne seac+ sufletul s+ uit+m cât mai repede s+ vorbim româneİte adev+rul este valoarea eminescian+ * Ana Melouah poet+ algerian+ de origine român+ iar oprimându-te de nemaicompus risipirii biserica s+ nu fie mai mare decât sufletul omului cinstit sfânt secular de imn jurat oh steaguri din sângele asasina4ilor İi tu Tahar Djaut la 39 d'ani ca Eminescu * Paparuda

Nu-i spun cât c+ se în4elesese cu fata Mama ei nu exist+ ca Mihai Eminescu Joac+-te tu cu focu‘ Nici 4ie nu-4i voi mai spune nimic r+zboi de-ai face B+rbat r+zboi femeie naİtere Copilul ei ce bunici o s+ aib+ Narator f+r+ nara4ie nici o (sin)ucidere ne afl+m la mare bate vântul spulber+ temerile trece mai încet diminea4a mai repede amiaza noaptea pe sub manele r+s+ritul silen4ios *

21 Z5pezi hawaiiene tradusei din Eminescu dup+ Tulsidas versete sete miramaya mii de mir+ri cecul e datat 11 iunie necazul t+u nu-l pune pe seama Americii are ea grij+ boceİti copile ca-n alte avioane uscatului aer om İti ce ne mân+ o mân+ poart+ o poart+ m-o fichemat pe mine ceva nu eu pe cineva ne vedem de-ale noastre de nu ne mai vedem r+stoaca a fiord î4i înconjoar+ reuma stresului nu ne spui orele ceasul soare sus mai avem carul mare cine moare cu mine mi-e mam+ Sandule Plata e martor+ tu ai sunat s+ faci lectur+ nu eu port sâmbete s+ nu intru în Pacific în pace pe tine ar trebui s+ te caut cum te-ai omorât İi-n p+mânt te-ai scufundat pân+ la antipod s+ spun İi oceanului sufletele voastre ca popa lui Dumnezeu se reflect+ carele în albul de jos al norilor mi-au înflorti bubele hrubele apropiindu-te de 4int+ vezi c+ nu exist+ nici întoarcere nu mai ai dai buzna în Hawaii glum+ de deshidratare Pacificul dedesubt de sete crap+ petrecere pe s+turate maratonul tonului atonit * noaptea e mai greu oriunde la voi İi mai cald ca ici parastasul mir+ marea în colibe de chirpici credem Anzi anziani b+cie fundul sacului popri-ar de-o scufund+ Himalaia pagina cu tata Friar somn coral fugit cu visul iunie İi dinspre moarte tat+l nostru Eminescu în Hawaii ne întarte İcoala scrum din fumul zilei de-nceput mi-o ar+tai petrecu4i balenei supte japonezi români İi thai cum mi-aİ scrie testamentul nondepresiei propice tropicelor cancer rupe-İi ori aricii de arnice sine uniform nici tu nu adormiİi în Bronmajaya din Hobart pân+-n Jakarta Bali bibliografioaia sfânt hanger betel pe semen alasalasan de Java val textil oceanu rece pân+ îl încinge lava *

22 ce İi-n Polovragi cutremur sfinxul dac+ d‘ukulele a ciupit struna b+cit+ t+b+cit+ ne e piele zarca sacra pe Pacific din iubirea St+niloae ce predanie întoars+ pe moİie m+muloaie nu scriu versuri în aren+ între4in pentateuc mi-e de cap+tul Katrinei c-apoi İtiu unde m+ duc Picu Angelus ori Tulsi împ+neaz+ audi4ii iar în plasa placentar+ înflorindu-ne streli4ii pân+ la uscat mai este una zi a disp+rut din repaos haos doamne Eminescu a p+rut * cin‘ s-o contra-ncotro s+ z+reasc+ epifanii nu mai gresa b+trânii de-İi agresar+ anii de zdren4+roase boİo aviamericane İi grase patrupede în cupluri de arcane cu tot dichisul foarte departe-i insula‘i sus lui Eminescu İi-a lui Euthanasius aproape dou+ ore îns+ İi mia mila putori abia cu banii İi tot parc+ de-a sila odâr America r+mâi cui eİti İi nu întoarce capul spre G+eİti c-ai bombarda suflerul pe Eminescu İi bananierul * c-o lu+ într-o silab+ de ne eram ce cat+ venit+-n capital+ îns+rcinata fat+ ca nunta-n Himalaia cântat+ Kalidasa de Parvati cu Shiva nerup+-ni-se casa ce petrecur+m maya numeasc+-se İi tot ne vom iubi cu via4a oceanului înot te prind în piept a sor4ii cu inima ci iris pe rime d‘Eminescu Brigbelu İi Tomiris din Botoİani de nu chiar p+durea Gorovei sosir+ oseminte İi zorn+ir+ chei prea repede la tropic İi creİtere İi martor b+iatul juca fotbal îndr+gostirii tartor 23 * canguri matematici 4in secret izvoarele pustiei Pacificul înp+mântenindu-se nu mai spun c+ e ultimul zbor repede se schimb+ vorba copilul nu mai înseamn+ p+rin4ii început libert+4ii empatice unul c+ al t+u sunt vezi în Kalidasa İi Eminescu * nu puteam s+-4i spunem hodoronc-tronc İtii te-a f+cut alt+ mam+ nu-i İtim urma venise în Bucureİti anume s+ nu se afle de copil acolo de unde venea erai copil din iubire ca Blanca lui Eminescu s-a întors de unde venise nu İtiu İi a revenit dup+ 33 de ani se ofilir+ r+d+cinile metaforei recunosc+tori fetei care nu te putea 4ine ea îns+İi copil+ sunete dhvani Urmilei i-ai în4eles tragedia i-am spus tu eİti mame ei * Kovid pleac înaintea mea la Austin. S pupi un indian, mai bine te faci film, ca nedesprie. Savitri nu m las neîndopat, cltite İi dou brdace de cafea. Kriti m întreine pe discuia linie dreapt/curb (circular), amândoi preferând-o, indieneİte, pe a curb, vezi İi Kapila Vatsyayan İi (en)decasilabul (Dante/Milton). Soft/neaccentuat, cu exemple ramificate ram-ramic œ İi dac RAMuri bat în geam œ o, R=Mâi, R=Mâi la mine. Subiect mai departe, triunghi-trinitate, ochiul lui dumnezeu luntric, baza mai lung, stau rândunele, porumbei pe a, nu pe laturi, în trinitate se transform unul în altul, ca la Krishna, copil, tânr ori btrân, în Milton, Crist e de la începutul începutului cu Dumnezeu, orb dictând. Respected merge İi la indieni İi la americani. La ei trebuia s mâie Sirivastawa, dar Om era atunci la Austin s-l aduc pe Kovid. *

Vâsc fic4ionar mo4ionar poponar bulendrar jepcar chiİtocar leb+dar rimar

24

İaormar videotecar fesenar falsar İoİonar fursecar jupânar yogar

‚afar+ de Eminescu totul este aproximativ în cultura româneasc+“ Emil Cioran

cont de lepİe 4epoase tip+riturile supravie4uirii nerecunoaİterea ne-o lumina-o sufixarea fetelor

pres+r+tur+ evil and falsehood palindrom 20 02 2002 cocard+ taurilor sudici orfan Orfeu riduri tr+indu-ne

ur+ri de b+trâne4e perfuzii în avans Kahlil Gibran the prophet pe pant+ contradans

diferen4a b+trâne4ii de-o veneram atât de separat+ de moarte repede cu parastasu-n Detroit ne-om educa animalele în t+cere

apa deniei secat+ nou+ pe din trei p+timirea sfrintei muceni4e Anisia popor ucis în liniİte de s+rb+toare testamentul mi-l citesc lunetiİtii * sonete din ocult rug!ciuneAUnuidac

i

singur sâmbur nasadya nespus întuneric lumina azi mâine ieri trei zile death was not nothing immortal

din ce soare ne tragem bomb+nind pe p+mânt claia din creİtetul dacului vedic yoghin

au dezbr+cat aum

25 auire aur din maur potopul consonantic

treimea inexisten4ei nefiin4a mor4ii nemoartea fiin4ei

ii

în joac+ te salvai de usc+ciune nici ofilindu-te din verde lipit pe zid în veranda bisericii Sfântul Gheorghe

ape erau spre aum moarte maur+ mioar+ f+r+ m nu r+sun+m treimea nu inhal+m upaniİade

risip+ misia piscupiei ci o ne e gura raiului plai a din himsa bisat în ahimsa

aum în Capernaum ab+tut+ creİtin imaculata concep4ie

iii

pe eİafodul nuurilor domnul daumnul inimi nemuritor au moarte luminii

celor ceriul c+rui plec+m centralitatea perfect+ a mor4ii pe orizontala primului vers cerul în centrul stan4ei

toate neexistând moartea are om aum toate totdeauna

rug+ciuneAUnuidac punte au om vocale raag dakh strugure

iv

26 nu era m nimic m-au au dacul aum rug+ raag traduc+tor din rik veda nici sâmburul luminii

înc+ nu de via4+ d+t+tor cere ceriul Dun+re v+zduhul niciodat+ a-l forma pe dumnezeu

au zeu oase inimii guru pro rug+ciune a avea n-au fost au

persoana dintâi a nefiin4ei moartea ce avea s+ fie

v

aur+ taur autumn din ham cavaleresc lupii corol+ disensiunii la gura Pitei

t+cea grai nu rug+ciune prin z+voi spre pomii miezului de noapte

naİterea mor4ii postumitate amar mar+

necum auzim ocultul doriofor

vi

İapte strofe rostire oracol sus jos ap+ İes İiİ

el el el au aum consonantism totalitar

27 adumbreİte care pe care plecându-ne

inimile erai zeul întrebai

vii

Noe noian de ape ia foc dare de suflet moİind isvor

învierea vie4ii ce nu se dase lumii fericire İes este esse

eİeese indeur el vie4ii el zeii st+tut-au

scânteie apa învie

viii

tu el eu zeu înainte de-a fi ce n-a fost el este el d+

numai omul mântuit omenire întrebare

Iosua Isaia Osea

cânt+rile arderile învierile

ix

28

inima karuna vr+ji compasiune teismul vânturilor cântul lui Brahma

d+t+tor de via4+ d+t+t+tor de suflet d+t+tor de ochi vecinicul repaos din nelumin+ în ochi karma nemor4ii nimic nemuritor

cerİeİti intrarea nirvana

x consonantism biblic vocalism vedic puteri scânteii puteri ucigaİului

în orice om un duİman pe mine însumi a nu m+ mai cunoaİte

opt facerea opt sâmburele deschiol+rii

sine-mi inemi râd+

xi

tu nu Sofocle lege cadavru p+rinte câinii petre st+pâne

de suflarea-4i suflarea mea İi-n stingere etern+ dispar

29

pe veci via4+ ochi cunun+ tu mi-ai dat

str+in İi f+r'de lege carne rugii

xii

prima octav+ persoana întâi trei sexte persoana a treia

a doua octav+ zeul a treia ultime sexte p+rinte a doua

d+ crima omoar+-m+ numai astfel s+-4i mul4umesc * xxi

înc+ o aul+ Eugene fiului t+u İi doamnei aceeaİi iubire sanscrit+ pân+ pe strada Lenau

col4 cu Blaga spre libr+ria Emil Cioran recitim Decebal de Eminescu 139 de ani Mahatma

parasonet din ocult cu ahimsa postgandhian+ gramatica lui Bopp româneİte

diplome semnate în original în biroul de rector câte cincizeci fiecare *

xxxii

30 ocult artificiu bufni4a retezânduİi balul scrisoarea în fa4a ta apoi c+ da parc+ se İtia

îmi prenum+r r+chita pluralului eminescian suprema jertf+ literary composers

o mân+ de riden4i dansan4i pe trap+ trei cu dou+ tap nu pufului cu elefan4i

îmburicate bateri brici pe boante harnici la t+lpici sabo4ii piele de arici * xlii din papirusul mor4ilor r+sai Ra atum horakhty ochi închina4i frumuse4ii sânu-mi înv+luit de lumin+

te odihneİti în luntrea serii sal4i inimi în luntrea dimine4ii c+l+toreİti în pace bolta c+zur+ to4i duİmanii

neobosite stele bucuri aİtri nemuritori 4i se închin+ stai orizont lumin+ munte

fiece zi frumoas+ asemeni lui Ra viu el însuİi domnul meu Ra adeverire vocii *

Dodii înfloriser+ teii florile n+İteau mireasma veacului

araldizare în coruri lent+ rotunjire de 4east+ * Eminescu n-a l+sat desene Brâncuİi n-a l+sat texte * o mie de ani la index poetul se duce în fiecare zi la servici deci e silitor are ochi verzi ca M

31 Eminescu deci e frumos scrie İi traduce frumos deci e talentat radia4ii crescute sub panic+ m+İtile s- ar topi se topesc transpira4ie te rog eu nu te speria * oranj luceaf+r Venus umbrit+ hematom atmanic fir de zare în p+rul orizon de inim+ ocolul sinucigaİul gnom

ai r+sfoi jurnalul necazului alone pronaosul la rasul g+manului cartof vâslaİii aİchii ziduri croiesc aton în slon

nucleii cozii viduri deliberate grof * din Teheran se-ntoarse pe dou+ fe4e zar aceleaİi dou+ fete o mam+ İi un tat+ r+zboiul în İtampil+ cu dus-întors ogar

Hafiz târziu primirii pe inim+ ne bat+ uita4i de Eminescu precum İi desp+r4ire retuİul pe cel galben cu sticl+-nturb+nat+

ferice despletise fumatul o tingire * cu doamna Bossert standing Faruqi İi-al s+u ishk în versuri mai de-a dura ea mân+ dup+ gât la ani cu Avicenna albisem în moriİc'

miros de concentrare ciolanul orb atât bastonului b+trâna cerİise unde e crezut-am Eminescu spunându-i-l oricât

cu doroban4ii sor+ ceİindu-se nu ne * aprinde cea din urm+ 4igar+ f+r+ gaİc+ picat din afectarea de dodii pe cuvânt pe unde nu te caut nici lume nicio pleaİc+

te strig İi eİti strigare mai nedepep+mânt decât boltirea dus+ în gurile de leu brodate orb o vreme v+zute leg+mânt

poetul mai mult umeri din spate İi plebeu * femeie alb+strie iar raze cer te cer întreab+-m+ cu versul r+spunde-m+ prin saml4 4i-ai dezbr+ca emailuri prin marmori din Ajmer

nedesenând ondine pe unde m+ înal4 rotondelor de umbre cu buza pe aproape curelele proscrise neasurzindu-l val4

mi-e îndurat+ barca alergic+ pe ape

32 * oranj ora-n jur dumnezeu e o or+ se-ndoaie bravo

îngânând da da poate c+ fericirea e Eminescu * Zagrebbergaz cap întors Euridice de-a speran4ei inamice sala mai s+lbatic+ decât scena la Rovine muri Marcu-n Eminescu Kosovo exacerbat din crufe vitejii printre chitan4e Grecii İi Fran4e * cum Eminescu numai pe lumea lumii lume lui dumnezeu din huma-i ne-o humui din hume culorile proscrise icoanele c+lare la Iaİi zici Dionise din voci apolinare

când muriİi lui Creang+ roİii-verzi convulsii galben val pe Gang+ versuri ca de Tulsi * în port în ramadan în tapas z+pezile topindu-se ca apa-s vina Vienei Eminescu spre Berlin de-acolo Milly dropie de soare lin hotelul Novalis ce rezerva4ii pe unde ne-om avea ca fra4ii * p+mânturile s-au iubit oameni virginit+4i aprinse cu triste4e v+duva lui Eminescu în gura lui C+linescu amintirea transcris+ cu stânga lacrimilor * am fi putut vorbi mai mult despre Kalidasa blood of woman on snow unhuman

33 Venus hematom we owe the chromosome * n-am scris via4+ n-am murit îmi eİti mam+ î4i sunt schit ce de nervi copii İi tat+ adormire respirat+ zilele de c+tre popi nu te naİti nu te îngropi pierzi în umbr+ de oglinzi d+ruite când le vinzi te-ai uitat de anonim Eminescu İi cel mim de ce latri pe înalt pe sub codrii de cobalt cancerele s-or mai cerne sângeratelor lucerne * între datorie İi patim+ niciun roman doar o cratim+ dou+ egaluri viduİaka lui Creang+ punând Eminescu tilaka bind alt+dat+ câte upaniİade când altcineva dinainte ne İade mai cu noi ca din p+rin4i suferind+ umbra femeii pe fa4a de oglind+ * pe necitite pe nescrise tu vei mai prefera narcise cine-n Suceava te g+sise la Zamka-n clopot iarb+-4i-se în ascultare nu de misse în voce tremurând abise striga4i copii crescute vise pe necitite pe nescrise * ia autoflagelarea arderea pe rug opisul cu accentul dup+ vreme omul zisul Nistrul scrisul sângele pe mal statuie vocile neîn4elese zalele covrigi de iarn+ verile r+rit lese urnici furnici ai furnicii n+p+dite alb de sine viermii t+i İi-ai cincizecimii paisprezece sonetine gemeni Gemina İi-a treiİpea pasuri patru c+tre cinci neolitice multiple onomatopei tilinci * Eminescu în Mexico în inim+ la mijloc New-York-ul încrimin+ natur+ pelerin+ poetul comunal cu sângele stricnin+ în gur+ de canal scalp tras pe frunte perii ascunz+tori de coarne mercado tot cu4ite cântând în pui de carne *

34 patru vezi vedelor invazii reİede Zalmox nici +le patru nici veveri4a murii veveri4ei İtiam eu focule c+ m+ vrei mi-am luat apa mi-am dat foc m-am incriminat m-am prins de omor s+ nu le spun lor omorâtorilor * Maroc dup5 tat5 mi-arsesem dreapta n-aveam stâng+ pe când eram o 4ar+ İi Eminescu ne era b+trâne4e de apocalips+ din moİi str+moİi

despre ea to4i oamenii despre to4i câinii nimic nu m+ mai intereseaz+ pe stigm+ în c+m+ri cu İobolanii criv+4ului * Rechinuri *

E uİor de ajuns dincolo, dar ui4i cine eİti İi ce-ai f+cut pe malurile noroaielor, pe t+pİane, prin hale İi oraİe nem4eİti, între Eminescu İi Ramayana. Guan Yin, Avalokiteshwara, Fecioara Maria. Cuvântul İi în4elesul s+u sunt dou+ entit+4i exclusive. Sabia taie aripile cunoaİterii œ m+iastra Manjusri. * Dylan Thomas n-ar fi departe, nici Stratford, nici London. Poetica ramayanic+ a basmelor româneİti. Se duce İi verdele. We expect to depart shortly. Ín trecere prin trecere, Hanuman prin gr+dina lui Ravana, spre vest, India, China, România, Anglia. No step beyond this line. Luna lui Kalidasa-Eminescu, (ne)num+rat+ de Coİbuc, între Ayodhya İi Sundara Kanda. Rama-Sita, F+t- Frumos-Ileana Cosânzeana. Hobbitayana. * la noi în Stratford upon Aven pe Green Hill col4 cu Arden respir+m acelaİi Will İi el pe noi ce s+-4i spun de când nu ne-am v+zut s-a f+cut lumea mai mult+ rea Tallula dolphin Old Thatch Taverne turnule4ul unde casa 5 case Birth Place Nash Anne Hathaway Mary Arden Countryside Museum for the living memory of William Shakespeare funda4ie 1962 de prin4esa Alexandra of Kent Johannes Factotum elves only son Hamnet died at eleven so4iei the second best bed ceva İi pentru the poor of Stratford înmormântat la 25 aprilie 1616 la 52 de ani

pere piersici petunii lumân+ri aprinse the birthroom window nume naİtere zgâriat+ de moarte İanse de toamn+ s+-4i moar+ surorile de copil copilul la 11 ani avatar Tulsidas într-o statuie shakespearologic+ e Eminescu b+trân * decapolit în peİtera liliecilor

35 fete c+lug+re r+chitei arnotene cine crede nu e niciodat+ singur shakespearieni slujbaİi în Stratford make the world go away Brahma Vishnu Shiva Rig Veda Voluspo Luceaf+rul Strigoii Memento mori devenirea nihilist+ bhava vibhava invagination hymen pharmakon archetypal resonance astrohaiku înc+ o s+pt+mân+ nechinezeasc+ * pe Kisselef cum n-ai avea ce face duminica home nu te-ai duce la Iaİi cosmologie ram r+mas rama arama Creang+ Hanuman n-ar mai înc+pea noti4e abia poezia întoarcerii la Eminescu pe furiİ în Coran m+ v+d în vis storcând struguri eu car pâine pe cap İi p+s+rile o ciugulesc voi doi tovar+İi de temni4+ * unde nu e dialog İi ac4iune cazi spectacolul odat+ merge nu conteaz+ numele ce a scris Eminescu ce Blaga s-a jucat premiera n-a ieİit nimic n-ai s+ mai g+seİti oameni ca mine care s+-4i spun+ treaba asta ori ca s+ fie carte pentru carte İi r+mâne interesant ce sco4i din icoan+ * iar la bojdeuc+ Al Rahimi Rama Crist Eminescu * Qur‘an de-n Iaİi nu-l dorm c+ru4a câinilor miezul dionisian capete din ap+ ieİenii în aİternuturi sub otomani sura neîmp+rt+İibil+ moale musulman de Iaİi cu Malca moİului alibi c+maİa aport de câini iar la bojdeuc+ Al Rahimi Rama Crist Eminescu triunghi violent pe regizor galeria se glorific+ m+r oaspe4i r+i de somn b+trânele s-or recopil+rit acut jinn societatea nim+nui Ursache ğtefanache Pi4u team+ de cunoİtin4+ staz+ ecstatic+ uite-i pe Faruki İi Netty Bossert citit Coranul în drum spre Iaİi Biblia toat+ via4a Al Ofeliei de nu Hamlet d-nei Ulman de la Eminescu primordialiİti moderniİti etno-simboliİti apud Hitchins peste Dru4+ poet român İi moldovean nearomân centripetarea ca supravie4uire \iganiada Povestea vulpii Voshopolea

36 regionalism legionarism studen4ii celeilalte 4+ri dup+ reform+ în Friuli rom İi român acelaİi lucru limba român+ mai important+ ca în trecut * intertextualitate aduc+toare de fractologie Kalidasa e raasa Eminescu e dhvani ardhanarishwara amar cât+ lun+ vecinicia cea amar+ a m+rii fiecare ne modelasem dup+ alt+ 4ar+ vreo judecat+ prin mai tinere femei mare lucru vorbitul româneİte * am mai versificat a la Apollinaire Iaİul în aula bibliotecii Eminescu * Ausgleigh the third way peasantism mutualism Jewish cooperatives in Bessarabia the Enlightenment in Transylvanya Yalta identity idea of nation scurt+ cunoİtin4+ a istoriei inscrip4ii medievale amintirea Clujului the sacred cult of nationality le paysanisme conscrip4ii A supremely National Poet Mihai Eminescu Cioran Ianev *

Postibsenieni visul lui Ion al Ioanei când ne înfloreİte Viorica în Eminescu * icoana scobit5 pl+nuiam cl+nuiam tl+nuiam faraonul Tla d‘Eminescu * spune-mi de ce vorbeam mai e de un sim4 nerotunzimii cont durul îmi dozez neh+ituirea târzie h+t cine s+ se mai eforteze undi4ându-m+ o pierdere în ajunul lui Eminescu * timpul ce ziua lui Eminescu am început-o la foaia 30 sept mai lung+ p+dure *

începem împ5trirea conferin4a mea despre Eminescu auzit la Ioan Alexandru Harbhajan Singh Vinod n-ai vorbit de Eminescu s+ m+ omoare un cod de prioritate româno-indian+

37 +la Cain +la el İi Eminescu zisesem în gând obraznicul mai İi cita pe Sartre ca mine cu experien4a cu adev+rul Gandhi * simplific lucrurile de sentiment te întreb care e f+c+tura aia dup+ ce mi-a4i murit nici melancolie o indiferen4+ condamnare la moarte

în luni cât în ani azi e luni İi nu fac decât s+ m+ întorc în triumf+toare neputin4+ patriot ca Leopardi İi Eminescu * n+rui4i în transparen4a glacialit+4ii inİi curan4i curen4i în s+p+lig+ pune tu verbul de coloratur+ de nu m-ar rescrie İi hotento4ii

plictisi4i de confortul casaling mai trage4i o tur+ b+seasc+ İi mâine-poimâine de bine fiindu-ne om morm+i da

care-n Elias asocia4ia provensalitatea Eminescu în sanscrit+ de ziua lui İi a Indiei cum ne-am alinia dac+ nu se İi înfiin4eaz+ miniİtri *

POVESTIRI AMNEZICE * Monahul actor Valerian Dragoİ Pâslaru * Seara, la —Antim“, dup+ Eminescu-Brâncuİi-Blaga-Eliade-Miori4a-Ahimsa, pe specula4ia —cultura indian+ în Europa via România“, înaintea lecturii poemului —Copilul“ de Rabindranath Tagore“, povesteam vizita la Fr+sinei İi întâlnirea cu p+rintele Valerian, fostul actor Dragoİ Pâslaru. Nimeni s+ İtie c+ —a fost“ nominalizat la Kyoto Prize, poate un Nobel japonez, împreun+ cu psihologul Ioan Ciofu, acesta din urm+ pentru teoria general+ a num+rului de aur cuplat+ cu zvîrlirea la munca de jos în contextul repres+rii medita4iei transcendentale. Actorul c+lug+r, tocmai pentru destinul ce, aparent, İi l-a autoconstruit, r+spunzând İi criteriilor premiului - savant sau artist cu fa4+ moral- spiritual+. Nu era nevoie, sau c+ n-ar fi fost la valoarea aceea, îng+imase isihastul. * la gioia * ‚B+die Mihai, / Ce-i cu Bucureİtiul de-ai uitat cu totul Eİul cel oropsit İi plin de jidani“. L- am uitat pe Creang+, de-am spus, dac+ Bucureİtiul e mormântul lui Eminescu, Eminescu îi aduce învierea. Zi de zi, spusesem. * De unde ieri, în cinci ore psiho, m+ b+tuse gândul c+ Romil+ îi d+duse lui Costel doctorat ca pacient. Totuİi apare numai în momente de cump+n+, la urm+rire. Ultima dat+ îmi istorisise n+vala

38 ataİatului cultural İi apoi a ambasadorului rus la ambasada român+ s+-l urecheze pe 4igan c+ publicasem Doina lui Eminescu, de l-am crezut, acum, c-a primit dou+ telefoane anonime, crede c+ de la comandorul peremist de avia4ie în retragere, de beau la M+gura, vizavi de bordelul bunc+r neİtiut nici de poli4ie, cum c+ la mine la bibliotec+ se vorbeİte prea mult englezeİte İi eu nu İtiu c+ limba oficial+ e româna? * Ancademia vasilian+ von Zenminescu ne-om mai spune pân+-n Cr+ciun de colinde. Venind la mss., cred c+ voi introduce la ecouri/traduuri, destul de first-hand, cum nu sunt îmbr+cat, ce class, İi din alte limbi, chiar turc+, pe justificarea lui Palamas, poate de fine. * 1985. N-are decât tiparul s+ înnegreasc+ toat+ z+pada, niciun liliac alb. Alb f+r+ teritoriu. C+ldura vine de la sângele İi respira4ia persoanelor. Tot ce auzi e înjur+tur+. Ínjur+tura frigului. Gaz în Bhopal. Mâini calde. Mâini înghe4ate. Cum nu-i era frig lui Milarepa, aİa s+ nu-mi fie nici mie. Iarna asta îmi moare copilul. Fumatul, surs+ de c+ldur+. La dumneavoastr+ e cel mai frig. Furnica alb+ Moby Dick. Eminescu gol. Timpul se va preface în Vinod. Te-ai schimbat mult, foarte mult, dumneavoastr+ nu v-a4i schimbat. De în4eles c+-s interzis. Cine n-o fi? Puiule, s+ te fereİti de adjective. * Doamn+, ac4iunea se petrece în Marseille. Peste un sfert de or+ e miezul nop4ii. Pot spune lucruri frumoase, dar ar trebui, probabil, spuse İi lucruri interesante. Secretara comitetului ar fi fost aspru scuturat+ pentru programul Eminescu al bibliotecii politehnice. Teroare, i se pare lui Nansi. Dragoİ a citit o poezie din taic+-s+u. Am b+ut 4uic+ İi vin. Amitei i-am fumat o BT. Nana, c+ nu m- am uitat la ea, c+ de ce am amestecat İi grecii œ se İi intimidase când i-a vorbit Har Dev Bhalla. * Din o sut+ de oameni, unul e malformat, zece milioane la un miliard, doi artiİti İi dou+zeci de critici la un milion. Am İtiut İi am p+lmuit, dac+ nu İtiam eram p+lmuit. See the folder, to be helpful for your research Eminescu in America. * Ín copil+rie te pasioneaz+ animalele, la tinere4e oamenii, b+trân dumnezeu. Muzica se aude dinainte de naİtere İi dup+ moarte cu condi4ia s+ ai ureche. Istrate o numise muz+, 4inea de scara mecanicului punând becuri, balconetul İi caleaİca, sarmale de nuc+, le-am ghicit norocul în Eminescu, pentru Irina Dumnezeu İi om , pentru Romeo Ímp!rat İi proletar , î4i ghicesc İi eu a zis el deschizând la M!nuİa , în sanscrit+ manushi e femeie, le-am spus. * 1997. Românul nu İtie s+ urasc+. Bine c-am g+sit İi eu un loc unde înc+ n-ai fost, mi-a fost foarte greu s+-l g+sesc, dar oricum cred c+ trebuie s+ ajungi aici s+ înfiin4ezi o filial+ a Academiei M . Eminescu, prin acutul lui sim4 poetic mi se pare un seychelois avant la lettre. * nu ne-am desîmp+r4i de basm în realism fascina4i fur+4i în toiul creierilor Dru4+ versus Aitmatov İi ce ne r+mase İi unde peregrin+m tot la 29 İi tu 39 peste lun+ nou+ numai mâine-sear+ nemaiaİteptarea în form+ de pleac+ mân+-m+ la Crasna spune-i Eminescu dac+ auzir+4i İi împuİc+turile spre tot ce de întip+rir+4i din fiin4+ adâncului nu mai e patrie c+ nu ne preg+tir+m nu mai suntem nici cât r+m+sesem ne spulber+m ne spoim ne spunem amu4im nici nu ne mai închipuim c+ diminea4a ne trezim soare ne e 4intirim * M5slinii din Uffizi

Dac+ Eminescu a ajuns aici, n-a fost, veramente, agonic. Masca lui e mai suferind+ decât a marilor florentini din cauz+ de criv+4, de care o fi fugit İi Dostoievsky încoace, c+ pe Ceaikovsky l- o fi adus Michelangelo. S+ nu İtie Floren4a de Lawrence? Nu domul, deİi se cunoscuser+. Sfânt+ tuberculoz+. *

39 tropa gioia senz'apello fu la noia copii ai viitorului pe corzi din vechi numai cine domului simfonia pe cine îmb+trâni4i pe cine întineri4i recita4i cânta4i aceast+ scriere cu instantaneit+4ile ei eternoide în rumoarea ierbii etrusce scherzo bombergo orchestra pe cauciucuri garibaldine mai recita4i Eminescu pe Beethoven î4i întoarce vântul İtima padre nei campi tedeschi * I-a constrâns ariditatea preafrumoas+ œ când trec, pe unde, maİini, zbârnâie patul, c+ n-a fi cutremure, atunci n-ar mai fi dom, memento mori, ca-n Eminescu, dup+ Dante, dup+ Kalidasa. Kali are grij+, cu atât mai mult a admira. * Stan când se aİezase pe seringa somniferoas+ İi-l conducea pe Bran cel cu piciorul în gips în traficul spre vise œ clopotele Putnei mai în Eminescu, clopotni4ele, campanilele, campanulele, brânduİele. * Cam pân+ aici ne-o fi. Deocamdat+ Floren4a nu s-a schimbat de când am v+zut-o, de la Eminescu, voi cu Viena-Atena. * Floren4a paİaport l+mâie mirodonize crize Eminescu new-age clacsoane cercei Cristoase Shiva Parvati 4easta spinilor ce r+u încredin4at genom shinto p+zit de maimu4e în gât cu Fuji chinezeİte cu dao da. *

Gara Kabir

21.9.07necroz+ femural+ aseptic+ Bachelard Csomo descriindu-te statuie l+sându-4i vederea spre India în spate cu Universitatea Petru Maior e prea tân+r s+-i spun c+ sunt român dus-întors din Himalaia el acolo în eternitate la Darjeeling sau s+ i-l scriu tinere4e Tibet cu struguri daci maghiari toate lucrurile sunt mamele noastre caietul de sanscrit+ cu noti4e tibetane sun+ Plata bându-İi cafeaua cu Mob uitasem de american în Mureİ romanticii de-a valma întorcându-se-n noi transilv+neni cu spatele la regat statuia ta cu fa4a spre r+s+rit ne deosebim prea ponegri4i din+untru nu mi-e a pleca a r+mâne pe soare İi-n parcul copiilor İi tibetanii cât s+ ne liniİtim patriotismul pe exprim+rile carismei zero doi cu cravat+ nu ne mai putem desaluta c+lu4ii tot v+d bradul İtiind dup+ cetini statuia misionar+ a lui Csomo peregrin un fum albastru pe verde scrie aum accente conotate curajului b+trân a ne b+ga în seam+ înc+ f+r+ de moarte statuia te aİteapt+ tot în Pietrari Buil+ nu noi ne-am strâns poe4ii pica4i a se constrânge în paralel decarul aici antologie vorbii İi cu nevasta pe banc+ lâng+ Csomo în drumul spre înaltul bisericii reformei urâtul f+r+ mine s+ mai tr+im Peorii cum i-ai l+sat ori dânsul Cristinei pe robot s+-l sune sau teroarea cu lene-american+ ex orient din vest+ 4esut+ auzite îmi iau tainul csomic prin Bucureİti trecând cum statuat iar norul a-mi duce doritura cuvintele hispane din firul cornelin Rodrigo viitorul botez pe la coride am tot sperat s+ mi te-aduc aminte nume ce mi te interzici nu litere mai multe de numele Ram ca s+ nu te İtim din versete m+ întrebasem cum îmi spusese c+ nu te putea 4ine copil greu lotusul İi nu te mai g+sir+ nici hinduİii nici musulmanii s+-4i dai seama câte versete ai în Adi Granth Sahib İi numele numele nu mi-l nu mi-le milelor de memoria asta cum moartea mi-ar fi uitarea İi a celelalte İi tu f+cuİi începutul cum ar începe uitarea cu Dumnezeu n-o s+ am ce-4i povesti din Târgu-Mureİ un transport ca al M+n+stirii dint-un Lemn ce primise invita4ie în Washington r+mâne s+ se mai İi publice om fi sanc4ionat aici cotru4a de m-o c+ra acas+ noaptea bun de culcare în albie limpezi Dr+g+İani cu Gib mormânt m+ toropi4i İi pe mine în curte cruce cu basorelief testament lui Vl+descu ori urmaİului İi primarului de la cet+4ean de onoare în spatele blocului la Topârceanu cu americanul azil de actori cromagnon ne İi revedem vulnerabilit+4ile respectabilitatea pe compromis +ia or fi zis c+ tr+sesem ceva înainte explic+-mi morbiditatea diploma4ilor americani prin Mureİ ar trebi s+ te cunosc rege c+l+re4 Liviu de nu te-ai face swami adio Eliade İi vei îmb+trâni silvan diploman cum viza de India bate America se defuleaz+ İi ei pe cine pot îİi tutuie studen4ii profesorii în Bucureİti eu cu fetele

40 teologiei târgoviİtene nevast+-mea nu-mi d+du nici o veste am ajuns noaptea am umblat singuratic pe corso pân+ la Conti rezervarea anulat+ nu se İtie de cine c+ rezervare la c+min c+ mâine dou+ nop4i dormite strident nici aİa nu se prea deschide cu cheia unde 4i-or fi pensiunile mai mult francezi İi japonezi breakfast pe neanun4ate d+dea bine americanul i-am spus Lumini4ei ceva în familie cu excep4ii ca mine covor preotului catolic de la Roma Cistelecan l-a adus pe Staparo pe post de mumie fiecare din lemnul lui eu cu bhakti încarnarea-avatar a lui Rama din Vishnu om la Valmiki dumnezeu la Tulsi chiar Tulsi dumnezeu pentru unii maRAMAra Shivo hum Gayatri Rudra în Eliade soka-sloka-melancolie-vers-Valmiki-Eminescu subiect în tem+ necreİtin+ muream ca İi acum neamintindu-mi poetul ca Tulsi meciuri pierdute n-am r+bdarea aia nici mijloacele s+-i explic temporal-conceptual împreun+ v-am spus lucruri noi İi face4i pe niznai strigoaica recitând Eminescu c+lare Avram Iancu între biserici calul se uit+ la noi în jos tichia lui Tudor Vladimirescu plete comune dup+ decapitare tu pe prisp+ sup+rat pe împ+rat hr+nindu-te din primitul cult fl+mânzi mor4i pân+ la înviere cea mai mormântal+ statuie dinspre catedrala ortodox+ româneasc+ v+ iubesc Avrame İi ğandore pentru mo4i İi tibetani statui spate-n spate cetate eclips+ vitejia pân+-n Tibet am mai v+zut americani albi cameleoni daltoniİti poemul lui Iancu în Târgu-Mureİ dup+ cenuİa lui Eliade în cel+lalt neant ce te faci dac+ nu eİti poet am s+rit peste Lucifer în Ovidiu c+ v+ povestisem ce nu m+ inspira4i pân+ la urm+ nu de primire era vorba lume circumspect+ înspre sud umbra peste trandafirii albi m-ajunge Rosenberg Westfalia benvenuti tu te ui4i la perechea dimpotriv+ singur b+nuindu-m+ c+ n-am fost tân+r extirparea epicului n-am İtiut de ce m-am dus în Washington cum aİ afla ce m-a adus în Târgu-Mureİ porumbelule de nu m+-nb+trâneİti literatura voastr+ pe salutate printre oraİe medievale zarafi m+ opresc oriunde-n lume scriind ce-mi vine tot aİteptând chiar s+ vin+ f+in+ americ+naİul nici de la miori nu mai İtii a cui e limba de-o İi gramaticalizaser+ pe-a duİmanului v-am spus c+ îmi fac de scris florarul îİi izbeİte cu muİc+tur+ c+4eaua eliberarea patriei kulturpalota aİ amurgi cu Dandea pe strada g+rii brusc Kabir dup+ statuia lui Nicolae B+lcescu când İi doha lui statuat+ rar+ fericire uitat amintit în Târgu-Mureİ cravata udat+ de jet merem unde vrei coloane İi triunghiuri dom secretele readucerii aminte de m-ai ierta Kabir des zisesem Kamban s- avem Kabir ai auzit vestea kilometric+ în tunelul capului t+iat amurg luminos transilvan închipuindu-i statuie în Târgu-Mureİ lui Kabir simetric lui Csomo de ne sf+tuisem ascetic hai s+ merem câ4i citise4i Lawrence de Kabir n-a4i auzit nici de la mine întrucât traducându-l pastiİându-l uitatu-l-am pedeaps+ de la el templu c+runt în amenajata bhakti nel+sat+ acum nu mai am cui tot mie İi lui împ+r+teİte cântat c+utat amurgul paralelipiped coloana alb-roİie a g+rii Agar ce s+ mai iubeİti amintire ce s+ te mai ag+4i de c+ciul+ cravata pân+ urci c+ İi-n avion hawaiene te observau İtiam c+-mi voi aminti nu İi când m+ bucuram dinainte Kabir acum autoidentificare pierdut+ argonie argo İi agonie Iason cioara voce de pesc+ruİ +sta-mi va fi poemul memoriei cu fa4a la perete bhakti repetrec târgul necunoscut amintindu-si marele necunoscut muream s+-mi aduc aminte numele poetului Kabir în aula magna a universit+4ii Petru Maior chiar acum o 4iganc+ de noroc voi povesti bhakti nume de mantre geaba voiam s+-l scriu pe Kabir te ucid 4arule 4ân4arule auzi s+ vii pân' la Târgu-Mureİ pentru a-l uita pe Kabir tocmai când vrei s+-i spui numele la cinİpe metri de statuia lui Csomo unde tibetano-hinduse-buddhiste interferând İi am recitat-cântat ce nu uitasem lumea s-a cam tulburat ca de Kabir pomenisem la început de Montale c+ fiecare cu misticismul lui nici eu nici Kabir azi la mas+ a4i numi strada aia Kabir la propunerea unui kabirist de vorbea la telefon cu Cabiria de-mi zicea Giulietta Massina dottore b+iete mi-ar spune Kabir o strad+ o cale nelactee Iancule cu noi s+ fii refrenul g+rii mureİene aten4ie la linia 5 vine Braİovul o locomotiv+ pe 2 da-mp+rate d-aia nu-İi aduce aminte nimeni de noi c+ murim neamintindu-ne de Kabir İi el de unde s+ ne ia s+ ne vin+ în minte dom'ne mai 4ii minte mai İi ui4i în Târgu-Mureİ dom' primar uitarea-amintirea Kabir o strad+ ceva vin cu ambasadorul nou m+ sun+ İi Bordaİ de martor nu i-am mai zis i-oi spune s+ râd+ İi el de cine nu râsese r+mâne poematic dup+ cenuİ+ femeia întrebase azi la decan ce triİuri ce gogonat+ antitutel+ İi invers ce nevoie de clien4i Clinton c+r4i de vizit+ n-am mai dat secretelor tema uit+rii atunci İi de crime am scris poezii pe unde v+ omorâr+4i de ur+ poetul Kabir îİi uit+-n mine numele lad+ pe ro4i c+rând copilul tras într-un triumf cu İal İi dal am r+mas dator numai cu setea nu cu numele lui Kabir e İcoal+ cu trenul de 2-3 ori mai încet am scris chiar cam mult+ uitarea cocoaİa pe alt+ linie ascute ro4ile or adormi liniile sub mine alt+ cocoaİ+ pe

41 ochiul poetului cocoaİele se succedeaz+ tot mai global ia du-te la Deda plecare ini4iatic+ atic+ n-am caravana oprit+ în vad o tinere4e nu mi-ar mai trebui c+ destul le pierde4i voi dulcea4+ via4a Transilvaniei pe încercate unde s+ mai dai lovitura vatra discu4ia nu se congruase pe gra4ia întâlnirii prieteneİti nu era un spontan era un aİtept+tor f+r+ ceas deİtept+tor cam ca tine critic dealurile alea cu mun4i ai İi İtiut c+-mi duceam via4a la ad+post cocoaİa dubl+ pe tr+gaci de linie p+ienjenii cu 4ân4arul Siberii de unde s+ nu întârzie totalitatea oranj întunecându-se voci de copii cum v+ par statuie scriind într-o metanoia înghesuit+ spicuindu-se a noastr+ sect+ f+r+ dare de seam+ de mân+ abia noaptea cardioc+prie nici n-ai fost vreodat+ vesel de-ai fi İtiut în via4+ s+ râzi gloat+ de seriozitate glutie de bun+-voie ce eİti bolnav+ la cap o s+-l suna4i pe bulamer ne-om primi c+raciul cruci prin mine precreİtine mai İi tr+ind în urma fra4ilor bântuie cocoaİe adic+ locomotive geometrii la p+trat paİi repezi o cortezie de coviltir melos câte ofense nu ocolesc nescriindu-le criticule ai boala stilului de pe la F+g+raİ pe Mureİ cu amintirea lui Rebus aİtept s+ nu mai vin+ cineva altfel poate vorbi İi ungureİte de ce ne-am fi fost cloac+ domuri reverberate în barb+ pe unde noaptea mai urcând İi noi la Ilinca lua4i-v+ la revedere İi de la mine oricum eu v+ salut nevenind din Kabir memorie din Tulsi busuioc Mob se suie-n pat cu pantofii ca pe el m+car pe drum m+car pe İin+ v- am spus ce nu v+ putea spune nimeni româneİte puseu de uitare îmi fac din transpira4ie piept+n ne îndoap+ cu seceta a doua a4i aflat to4i ceva în sanscrit+ Kabir d+ titlu puseului de uitare cine s+ râd+ primul 4ân4arule +la anun4+ întârzierea de r+coreal+ ori c+ ne mai rumeneİte ce subconİtient de nimic statui românce nebilingve pe dup+ grofi de secole brune dansându-l pe Atila în Edda oriunde te-ai duce î4i r+sai corcoduİ+ fata o fi İi ascultat spiciuri İi-n excursie m+ alesese de ne-am v+zut İi în poz+ oi lua dou+ ziare İi o ap+ mergi unde te cheam+ Lumini4a dup+ Ofelia har ramayanic de- acum Eliade ce Bachelard la C+linescu înc+ Baudelaire nu İti4i ce v+ spun İi v+ vre4i metoda nimic decât literatur+ nimic vise pare Bacovia per tineri İi muzica lui pe versuri de Eminescu nu 4i-am l+sat nici cartea de vizit+ nu 4i-am mul4umit c+ m-ai publicat İi mi-ai trimis revista la menuetto danseaz+ Plata scroafe pe om hai s+n+tate du-te-n pm habar n-ai ce bestie vrea İi el îi place c+ e dulce s+-4i dea tata piİu b+ du-te-n pm în casa asta numai nebuni cucu la voi 4i-au venit musafirii mâine grande punto m-a4i f+cut scriitor v+d eu cu gr+m+joiu dobitocule idiotule numai femeile astea mi-au mâncat zilele pe rug mi-au f+cut bine un pic de bun sim4 nes+tule câte 5000 İi noi zero nu te uita degeaba c+ nu pot s+ termin

* Ibsenienii Ibsen, Eminescu, Tagore, Hamsun, Eliade, Maica Tereza Alex, Vik, Mata, Pita, Thor, Vahl N+vodari, Oslo, Bucureİti, Delhi, Târgoviİte, Peoria * B+ie4ii îİi luaser+ bere, fata îmi turna ostentativ ceai pe gât, iar când m-am întors din mare îmi cump+raser+ un sprite. ğapte b+rcu4e cu pânze ocolir+ baliza plastic+ roİie de 120 000 de lei, o culeser+ cu İalupa, în vitez+ İi cablul se smulse din ancor+: era bun+, cu plumb. Poate a mea, sub pesc+ruİul înot+tor. Vreo fund+tur+ prin nev+lurire pân+ spre sear+. Nu se mai termina comunismu‘, da‘ postcomunismu‘ ne omoar+. Care treci prin vis, te vezi de sus? De-a4i c+dea pe brandul dac, pe acatist, pe cnut. Facerea securistic+ de prieteni lui Eminescu. * Longevitate neînc+put+, de-a geniile cu mirarea pe o natur+ popular+, studiu nord, remediu Valhalla, amintire Eminescu. * Vikingi pe vikingi, pe bri4i fri4i cel4i daci. Victoria icter. Surorile neveste musulmanului. Eminescu între Valhalla İi Vede. Nici zvastika nici valkiria œ gender-ul e ca holocaust-ul. Personaj, cnut, din tine œ îi e foame İi-İi sfâİie manuscrisul œ hagi rupea din el în contra-arhipelag. Interdic4ie profunzimii. Fuga pozei. R+cit œ înotul în fiord. Vreau s+ dau o carte regelui İi una bibliotecii, s+ m+ întâlnesc cu bibliotecari scriitori, s+ înot în fiord la Knut, între Dostoievski İi Joyce. Íncercuire în plus a cununei. Pronaosul plin de femei în

42 costume boiane. Bulb hulub+riei, miloag+ de miere la morg+, lâng+ mine, somn întins, Othelia, hamsie elicea din piept. Nici de foame împuİcat elefant la vân+toare în India, câine bagajului-bag. Albine. Biblic Cervantes în ciunget. Pilitur+ de-a valma resorbit+ matricial pe lunca întemeiat+ barz+. Alp lapon, nerv de serv, f+râm+ de farmec, lumân+ri la coas+ în toleran4a schiurilor cor+biere, catargele clinchetând nor Grieg, Gud, Fader, Son og Heilag. Concertele vibrau indianitate iluzionant+ chihlimbarului fiordiu dou+ trei ceasuri pe m+cel de animale cu istorie omeneasc+ aimless ori în Bremen fractal poundian Câmpulungul piatr+ Dan Barbilian cnutul Mureİene nehamsunian echo Eminescu soldat c+pitan. Welcome to your home in Oslo. His portrait is no on banknote. An equestrian statue born in Lom Vaga/Vogo. Max von Sydow plays Hamsun. Hansen: if you want to meet idiots go to Norway. * Goma în coma românismului, cnutului, rândunea cu timp ap+ de timpan, İi uite aİa plecai în nord c+ptuİit de 4ipetele urechilor pân+ deasupra fiordului Oslo, se puse, timpule, copilul islamului t+u imigrat, İi unde nu asurzi motoarele, nu se înfomet+ de semilun+, +ilal4i frustra4i de gelozia campionului precum D+nil+, un institut Eminescu, timpule, treac+ de la tine, pil+ duİmanilor, alta se bâ4âie crezându-se în New York, sta4i, norvegieni, românaİi, dus+-i Plevna, plec+ İi-oi mai scrie naİa vreme, surato, grab+ m+tuİa lene, licuritura minutarului din scris İi statuile sub secundar, o estetic+ necompara4ie, izvorât+ dintr-un fiord de-o fi înghe4ând umbra schiorului. * Je le donne Eminescu en sanscrite en echange de leurs oeuvres. Donosteea nu Noosteea, cu stea s+ stea voosteea, a cause d‘Eminescu. Prolog de sine, c+utam subiectul piesei, gene despletite, treaba actului, acatistului, n-o mai poreclesc, de-ar învia actele œ o reconstituire aruncat+ la hazard, sticl+ în mare, cocoİ în Tihu4a, cu poveste-vân+tori altcând împuİcat+. *

Harald nu İi-a t+iat p+rul, iubito, pân+ n-a învins duİmanul İi nu a unit Norvegia. Pe Arald, copilul zburdalnic, i l-ai cerut just lui Arald, İi acum. Vorbeai numai tu, İi atunci, smulgându-l cu îmbr+4iİarea. Cum, strigoaic+, i-ai fi dat naİtere strigoi din iubirea lui, tot cuplu viking-dun+rean (Eminescu, Strigoii ,1876), halucina4ie v+duvei Alving, în fiord (Ibsen, Strigoii , 1881), în perifrastic arhipelag (Kabanelis, Iakovos: Ibsenland , translated by Marjorie Chambers, Athens 2001). V+duvul avar se unise cu strigoaica dac+ din aceeaİi dragoste de la început. De ce s-o fi mutând grecul din vatra trgediei în tema sifilisului? Helena mai s+-l violeze pe pastor, retro (voi ce s+ mai juca4i, mai bine a4i încerca în norvegian+). I beg you. Feel like a young man. Be a young man! Why do you insist on denying life? Other ministers get married, have a family. Why do you choose to die so young? Can‘t you understand that I should belong to you and you to me? Come out of your tomb! Iakovos l-ar tunde İi pe Arald. Criticul român, îns+, face dou+ fraze-strigoi, la Berliner Theatertreffen, întru ‚aceİti eroi ibsenieni, imposibil de în4eles de c+tre omul zilelor noastre“, ‚niİte oameni tr+ind într-un spa4iu sumbru, rece İi încremenit ca un cavou cum e cel din Rosmersholm al lui Ibsen.“(Victor Scoarde4, pe internet). Altfel, prima pies+ de Ibsen jucat+ în România, cavou în cavou œ în cimitirul din Oslo/Christiania n- am v+zut nici unul. Noi, ibsenienii f+r+ voie œ n-o mai fi nevoie de Ibsen nici în Norvegia œ ne bucur+m cum vikingului i-a crescut p+rul corabie înainte de a ne lua fata de nevast+. S+pt+mâna viitoare, la Ínalta Curte. Apoi, Premiera. * noi suntem în Europa deci suntem europeni zisese demult m+seaua f+r+ ciment Brâncuİi f+r+ Eliade Ibsen f+r+ Eminescu visul f+r+ be4ivi diminea4a târziu seara devreme lumin+ plecarea bezn+ întoarcerea maicile 4intite c+lug+rilor coborârea în veghe pe invita4ie pe fug+ fasolindu-ne veghea Wagner clap on 9 dup+ ultimul clapon 8 te râsei cu mâinile în c+tuİele de covrigi. *

43 Pân‘ la urm+ toat+ lumea te las+ nu bon jour nu-4i calc+ în cas+ marile dezam+giri nu per vârst+ oamenii se întâlnesc s+ se distreze sau de afaceri ori politic+ lucruri intelectuale sub4iri nimeni pies+ de linie cu armonie mai mult+ acelaİi lucru Brâncuİi-Fata-Rubek-Irene lumea o s+ cread+ dac+ n-ai spune c+-i acelaİi text f+r+ costum pân‘afar+ alt+ hain+ alt+ İapc+ nu P+cal+ am s+rit Buzinschi nici pe afiİ nic+ieri nu se poate e o chestie reciproc+ ne omitem iau ei de la mine İi ne bucur+m cum nu İti4i pe al4ii İi pe voi v+ İti4i îmi muİc mâinile citeam Eminescu las+-l pe Menzel fie dorm fie molf+ie fie se pip+ie în primul rând cineva-i d+ afar+ pacta sunt servanda principiul bunei-credin4e în Sofia inscrip4ie în piatr+ despre Burebista statuia lui Nicolae Titulescu în Geneva bustul lui Iorga la Roma statuia lui B+lcescu la Palermo poarta Iancu de Hunedoara la Belgrad statuia lui Vasile Lupu în Orhei mormântul generalului Vasile Ciobanu în Washington 1241 calea robului t+u Axentie oameni İi pietre B+sescu la Academia Naval+ Norvegian+ pe Argeİ Criİana İi Biruin4a romanul admiterii în corpusculul diplomatic pe Swift mormântal latin neadunând pe lâng+ proz+ a versului coas+ de clas+ înseamn+ c-ai venit mai devreme din Galileea în Galia Aglae v+zând veghea vagner despriveghi din moarte iar în veghe când mor4ii ne veghem poate tu ai dreptate n-a4i auzit de Ibsen tu de Nora Hedda Ellida Skien Bergen Oslo Grimstad Arbiensgate cu apari4ia dramei psihologice İi a impostorului +luia de Ibsen a ap+rut İi regizorul (Alina Nelega) mi-am închipuit cum ar fi s+ zic în fa4a ambasadorului nu-l pot suferi pe Ibsen İi m-am speriat este 17 noiembrie când comemorez în mine moartea Magdei sper s+ nu rupe4i din Ibsenienii pagina cu dedica4ia (Elisabeta Isanos) îi vin niİte rude din Norvegia în vizit+ İi va profita de ocazie pentru a-İi lua liber o scurt+ perioad+ de timp. * Mihai Eminescu: ‚Limbajul cel lunecos al diploma4iei, care îmblânzeİte toate expresiile c-o art+ stilistic+ rar+, nu e f+cut pentru a ne lumina asupra cestiunei œ sed relata referro.“ (România İi cestiunea Orientului).“Influen4a aceasta, fiind mai cu sam+ actual+, are dezavantajul de a nu sta înaintea noastr+ ca un İir de fapte complinite, ca ceva rotunjit, ci ne încunjur+ din toate p+r4ile, tr+im sub presiunea ei, asemenea unui demon din poveİti pe care îl z+reİti oriîncotro te-ai întoarce, din care cauz+ începe a 4i se n+z+ri İi acolo unde nu e. Pentru a cunoaİte mai bine raportul în care aceste dou+ elemente, cel românesc İi cel austriac, au trebuit s+ intre, vom trebui s+ le caracteriz+m asemenea unui chimist İi s+ stabilim propor4ia puterilor în joc, avantajul unuia din elemente, dezavantajul celuilalt.“ (Influen4a austriac+ asupra românilor din Principate). ‚Cititorul rus voieİte s+ zic+ c+, fiind Alecsandri poet, adic+ miİcându-se pe un teren paralel, nu congruent cu acela al politicei, r+spunsul din pana diplomatic+ ar fi oarecum superior adresei din pana cea de poet. / Ne permitem a releva c+ acest punct de plecare, pretinsul paralelism între poezie İi politic+, nu este exact. Poe4i se g+sesc foarte rar œ politici cât frunz+ İi iarb+.“ (Un r+spuns rusesc). ‚Ín toate întâmpin+rile de pân+ acum, în scrisoarea d-lui X, din ‚Le Nord“, în articolul pu4in politicos al gazetei ruseİti ‚Viedomosti“, în r+spunsul unui rus c+tre Alecsandri g+sim repetându-se cu st+ruin4+ c+ Basarabia este din num+rul provinciilor cucerite de ruİi cu sabia de la t+tari İi de la turci. Convingerea noastr+ este îns+ c+, din veacul al patrusprezecelea începând, Basarabia n-a fost nici întreag+, nici în parte a turcilor sau a t+tarilor, ci a unui stat constituit, neatârnat, deİi sl+bit İi înc+lcat în posesiunile sale, a Moldovei.“ (Basarabia). ‚R+s+ritul Europei, Peninsula Balcanic+, înf+4iİeaz+ azi, ca nealt+dat+, priveliİtea unor aspira4ii atât de contrarie unele altora încât ne este peste putin4+ a vedea în aceste miİc+ri ceva voluntar, de sine st+t+tor, cu o 4int+ clar+, ci suntem sili4i a admite influen4e dinafar+, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei İi fiec+ruia îndeosebi dintre ele. / Cu etnografia în mân+ ne convingem lesne c+ nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sunt îndestul de numeroase, fiecare pentru sine, spre a putea exercita cu succes o predomina4iune asupra celorlalte, încât la toate se aplic+ spirituala compara4ie f+cut+ de contele Andrassy, c+ lupta între dou+ dintre ele ar s+m+na cu lupta între doi lei ce se înghit reciproc, încât İi de la unul İi de la altul nu r+mâne decât coada.“ (R+s+ritul Europei). ‚Cine deschide cronicele vede lesne c+ lupta îndr+znea4+ între Domnii români İi turci au fost purtat+ pentru cet+4ile de pe Dun+re İi de la gura Nistrului, c+, din momentul în cari aceste cet+4i au fost luate de covârİitoarea putere otoman+, 4+rile înİile İi-au închinat steagul înaintea sultanilor İi au înc+put sub suzeranitatea otoman+.“ (Cestiunea Dun+rii). ‚Acum câteva zile s-au v+zut lipite pe

44 zidurile Constantinopolului placarde care provocau poporul s+ omoare pe Mahmud-Damat, socrul sultanului, învinuindu-l c+ doreİte s+ fac+ pace İi s+ vânz+ Turcia Rusiei.“ (Conspira4iile din Constantinopol). ‚O telegram+ a agen4iei Havas ne vesteİte sosirea d-lui Br+tianu la Viena, solicitarea sa pentru sprijinul Austriei în afacerile noastre İi r+spunsul Austriei, care se zice c+ ar fi egal cu încuviin4area acelui sprijin, dac+ i se vor face concesiuni economice. Nu putem İti nici de ce natur+ pot fi acele concesiuni, nici întru cât prim-ministrul nostru este în stare de a pricepe însemn+tatea lor. Cu toate acestea, t+râmul economiei politice fiind circumscris İi putându-se împ+r4i în cele dou+ ramuri mari ale produc4iei brute İi a celei industriale, e uİor de presupus c+ Austria va fi cerând avantaje noi pentru înlesnirea desfacerii industriei sale în România, avantaje pe care în mare parte le posed+ İi ast+zi İi le-a avut de mult.“ (Concesiuni economice). ‚Nu exist+ un stat în Europa oriental+, nu exist+ o 4ar+ de la Adriatic+ pân+ la Marea Neagr+ care s+ nu cuprinz+ buc+4i din na4ionalitatea noastr+. Íncepând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia İi Er4egovina, g+sim pas cu pas fragmentele acestei mari unit+4i etnice în mun4ii Albaniei, în Macedonia İi Tesalia, în Pind ca İi în Balcani, în Serbia, în Bulgaria, în Grecia pân+ sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa începând, în toat+ regiunea Daciei Traiane pân+ dincolo de Nistru, pân+ aproape de Odesa İi de Kiev. / Pe când ruİii au cea mai mare îngrijire pentru triburile cele mai neînsemnate chiar care se 4in de marea familie slav+, pe când germanii st+ruiesc prin autorit+4ile lor consulare pentru cele mai neînsemnate colonii ale lor din Orient İi pe când fiecare popor apusan dezvolt+ o deosebit+ îngrijire pentru na4ionalii s+i din aceste locuri, singuri noi ne zbucium+m în lupte interne pentru cea mai bun+ form+ a organiz+rii omeneİti, neavând un ideal de cultur+, ci cel mult idealuri politice care nu stau în propor4ii cu puterile noastre İi care, în loc de a da naİtere la fapte, vor fi cel mult cauza unor aventuri periculoase.“ (Românii Peninsulei Balcanice). ‚Ín cultul nostru pentru str+ini İi în nep+sarea de ce e na4ional am l+sat nu numai s+ se fac+ ca na4ionalii s+ fie înl+tura4i de c+tr+ str+ini prin simplul efect al abilit+4ii reale a str+inilor, dar am f+cut tot spre a sus4ine pe str+ini İi industria str+in+.“ (Cestiunea izraelit+). ‚Trist e când o na4iune mic+, în loc de a sta cuminte İi a trage folos dintr-o situa4ie pacinic+ garantat+ de toate puterile, îİi iese din min4i İi sfâİie ea îns+İi tractatul ce-i asigur+ acea situa4ie. Trist e când acea na4ie, s+rac+ de bani, azvârle nebuneİte pe apa Dun+rii milioane pentru aventuri r+zboinice; trist e când acea na4ie, s+rac+ de bra4e muncitoare İi bogat+, prea bogat+, de guri fl+mânde, de speculan4i İi gheİeftari, îİi trimite zece mii de muncitori peste grani4+ s+ moar+ în 4ar+ str+in+, de foc, de ger İi de foame, f+r+ vreun folos, f+r+ un anume scop decât, poate, a ajuta interesele unui element etnic duİman elementului ei na4ional. Trist este pentru acea na4ie când, netr+gând nici un folos din nebuneİtile ei jertfe, nu poate barem s+-İi mân4ie neatins+ întregimea p+mântului str+moİesc İi, deİi biruitoare, este silit+ a ceda trei 4inuturi unui puternic İi neîndurat aliat İi trebuie umilit+ s+ se supuie poruncei dinafar+ întru reorganizarea ei dinl+untru. Trist este când o aİa na4ie, dup+ atâtea nefericiri de care în nici un chip nu este r+spunz+toare nu İtie a cere socoteal+ sumar+ guvernului smintit ce a împins-o în aİa tic+loİenie. Trist. Íns+ e İi mai trist, e ruİinos ca atunci când i se cere a se rosti în privin4a st+rii ce i s-a creat, atunci când e chemat+ a-İi spune İi ea p+rerea asupra osândei nedrepte dar nerevocabile ce i s-a dat, s+ fie reprezentat+, s+ se rosteasc+ prin graiul unei haite netrebnice de oameni f+r+ nume sau cu nume furat, f+r+ merite, f+r+ nici o garan4ie de leg+tur+ cu p+mântul 4+rii, f+r+ nici un pic de demnitate omeneasc+. O adun+tur+ de pe poduri, oameni f+r+ alt+ meserie decât deput+4ia, samsarii moİiilor statului, pamfletari f+r+ s+ İtie alfabetul cum se cade, plagiatori neruİina4i, oameni cu nume İi cu titluri de contraband+, profesori f+r+ pic de İtiin4+, patrio4i-calpuzani, toat+ lep+d+tura social+, cu atât mai primejdioas+ cu cât a İtiut mai bine para dispozi4iile din condica penal+, e chemat+ azi a se rosti asupra competen4ei sale proprii în materie de revizuire a legii temeinice, asupra ced+rii a trei 4inuturi İi asupra d+rii de drepturi la jidani. / O na4ie întreag+, care İi-a v+rsat milioane İi a înecat cu sângele ei p+mântul Bulgariei f+r+ s+ İtie pentru ce İi numai pe r+spunderea guvernului, st+ İi aİteapt+ consternat+ s+ vaz+ ce hot+râre vor lua Camerele în privin4a st+rii nenorocite ce i s-a creat prin Tractatul de pace, la a c+rei dezbatere n-a fost admis+ a lua parte.“ (Trist este când o na4ie). ‚De bun+ seam+ nu poate intra în spiritul nostru de-a adresa acelei 4+ri m+re4e, adev+rat leag+n al libert+4ilor politice, insulta c+ ea sau tronul ar putea suferi dou+zeci İi patru de ore m+car f+r+ impunitate un guvern care İi-ar permite acte de ignominie electoral+ ca

45 acelea care se petrec la noi. Pe de alt+ parte iar+İi nu pretindem ca un stat tân+r İi în starea de cultur+ în care se afl+ al nostru s+ se poat+ asem+na cu un stat b+trân ca Englitera, carele îns+, gra4ie elasticit+4ii İi sincerit+4ii în aplicarea institu4iunilor sale, are virtutea de-a reîntineri pururea.“ (Cum se petrec alegerile în Anglia, cum în România?). ‚Dezvoltarea lucrurilor în Austria e de ast+ dat+ în favorul na4ionalit+4ilor. Ín sine vorbind faza aceasta a statului poliglot st+ în oarecari leg+turi cu politica exterioar+ a Ímp+r+4iei, precum İi cu interesele ei economice. Debuİeurile cele mai însemnate ale nego4ului İi industriei austriace sunt în 4+rile Dun+rii de Jos îndeosebi, în Peninsula Balcanic+ în genere. Afar+ de români îns+, 4+rile acestea sunt locuite de slavi, care precump+nesc prin num+r, prin dezvoltare intern+, prin sprijinul puternic al Ímp+r+4iei ruseİti. Pentru asigurarea politicii sale comerciale Austria avusese nevoie de Bosnia İi Her4egovina, dar în contra anex+rii erau de ast+ dat+ tocmai elementele dominante: germanii İi maghiarii, care se tem de sporirea rasei slave în Ímp+r+4ie. Partidul militar, apoi Curtea îns+İi a c+tat s+ încline spre na4ionalit+4i care din parte-le erau gata a vota anexiunea cu amândou+ mânile.“ (Austro-Ungaria İi na4ionalit+4ile). ‚Privind la politica noastr+ exterioar+, oricât de greu ne vine de-a vorbi de ea, fiind partea cea mai delicat+ a vie4ii statului nostru, observ+m c+, deİi 4ara e acum de-a dreptul r+spunz+toare de faptele guvernan4ilor ei, deİi datoria noastr+ a tuturora e de-a fi mai cu luare-aminte İi mai prev+z+tori decât oricând, guvernul, prin înclina4iuni accentuate pe care le manifesta odinioar+ într-o parte, încât a f+cut s+ se creaz+ în încheierea unui tractat de alian4+ formal+, ast+zi într-alt+ parte, încât iar se vorbeİte de-o alian4+, pune 4ara într-o anume tab+r+. Se zice c+ d-lui Dim. Br+tianu i s-ar fi spus la Paris, dintr-o parte autorizat+, urm+toarele cuvinte: / “Atunci, când toat+ Europa era contra Rusiei, România era aliata ei? Azi, când toat+ Europa e pentru Rusia, România e în contra ei?“ Se zice aceasta, deİi nu credem c+ accentuarea politicii guvernamentale s+ fie atât de vie încât s+ se poat+ afirma c+ noi, poporul românesc de cinci milioane, ardem de dorin4a de a ne vedea în duİm+nie cu un popor de İaptezeci ori optzeci de milioane.“ (Privind politica noastr+). ‚ Spre r!s!rit, nu spre apus! “ e titlul unui articol al ziarului ‚Berliner Boersen-Courier“ în care propune ca valurile superfluen4ei popula4iunii germane, care acum se îndreapt+ spre America, s+ emigreze în viitor spre România.“ (Spre r+s+rit, nu spre apus).. ‚Ín Statele Unite prezidentul James Garfield a c+zut victima unui asasin, anume Guiteau, despre care nu se poate İti dac+ cauze politice sau dezordine intelectuale l-au împins la aceast+ crim+.“ (Cronica anului 1881). ‚Anul acesta care declin+ spre sfârİitul s+u n-a prezentat semne caracteristice distinse care s+-l deosebeasc+ cu mult de premerg+torii lui. El trece f+r+ mult folos pentru popoare, dar İi f+r+ nenorocire İi calamit+4i, c+ci binele suprem al p+cii s-a p+strat œ deİi cu multe sacrificii œ İi Europa a fost scutit+ de a fi aruncat+ în peripe4iile funeste ale unor r+zboaie de exterminare.“ (Ziua de mâine). * . Nordul din amintire o mai 4ine visele petrecute în raza lui, Odin, Gynt, Eminescu, calotele au în gând noi fiorduri pentru neomeniri din nevise. Verdland, Kanya Kumari, pier 3. La chiesa ha bisogna di santi. Nessuno mai ha visto dio. B+iat tân+r, 20 de ani, satisfac orice fantezie doamnelor. Nu omori berbecul pentru un purice, nu dai foc p+durii s+ fug+ lupul. Stalin a renun4at la Grecia, pentru englezi. Maniu ar fi v+zut Transilvania o Elve4ie. Go-Mo-Jo İi-a renegat opera. Numai cine cânt+ se mântuie. * Fii tu însu4i, ipse, Ibsen, Es lebe hoch der grosse Peer, Strigoii, trupa lui Alfredo De Sanctis la Teatrul Lyric din Bucureİti, 1906, moartea lui Ibsen, a ibsenienilor, a lui Gandhi. Se mutar+ to4i în vegeta4ie, moda teatrului cu spectatori mobili. Ziatici, Ovidiu, Holderlin, Ibsen, Cuza. D+-i, b+iete, lui taic+-t+u Kali-C+lin-Peer s+ bea, ipse abysum, în oglinda vine4ie a lespezii lui f+r+ ani, ipse dixit, cum m-ar aduce toat+ via4a la cioara asta leg+nat de salcia uscându-se nu ne cutreier+ pe noi mistralul o vântuial+ cra-cra scorbura ce anticii-İi plângeau s+ fie s+n+toİi joarda nu ne mai batem de lene puser+ la muzeu İi cronc+nitul calm eram când în vis am aflat c+ am cancer recitam gayatri İi m+ bungheam dup+ dumnezeire îmi ieİi o mierl+ neagr+ pe sub ciorile pelagr+ Foar4+ rimeaz+ viagr+ İi tu maic+ Pithia de dinaintea americanilor pe acelaİi diamant din inelul cenuİii noastre avem din cancerul uterin al mamei înv+4ul dreptului interna4ional vom merge la concurs lâng+ diwali distrac4ie rumeguİul exclusivit+4ii vreau o revanİ+ la 61 de ani precum orbirea lui Borges

46 cazierul pe repede identitatea la vedere pe timpul împuİc+rii te sco4i singur depresie İi vezi vân+torii cocoİii necânt+tori tocilarii pe-o cataliz+ de catafalc nedat nefiin4+ alte formulare lumea se vinde cât mai ieftin dac+ nu se mai caut+ gratis aİa İi vizitele cupolate libretul Parvati autobibliografic în oarece contrapartid+ româneİte deİertific+ri a nu se mai auzi lupii chiar Samuel why tot pic+m examenul amândoi sub jurisdic4ia priboiului boy vest confucian jap hindu slav- ortodox latin-american african ia cu simbolul identit+4ii culturale devolu4ia ordinii pe alt+ alteritate Cioflânc+ despre orientalism balcanism printre zerourile hungtintoniene pandant al colonialismului arian the clash of ignorance said Said acest foarte la mod+ sub-Spengler din scrisoarea c+tre prietenii t+i români ad nauseam n-ai loc de Brâncuİi zicând Marin Preda un comunist cu state vechi aviarule pe hiperna4ionalisto-etnicist în traducere din maghiar+ dilema 1996 ciocnirea c+ influen4a noneuropean+ asupra euro cu Moldova un fel de Românie zicându-İi fluxul conİtiin4ei doves and hawks including Kissinger and De Klerk sunt aproximativ 1 rezultate pentru singer excep4ionalism românesc tism+neanian dezagregarea federa4iilor de state de drept pace mediu dezvoltare spa4iu om egalitate ba coordonare extern+ peste subordonare intern+ cur4i jus cogens pe crim+ interna4ional+ care mai încalci ordinea public+ hai galaxio î4i zice Popeasca un junghi de-aici pân+ aici prin femur ai reumatism nu mai scot un cuvânt care cu nasul care cu traheea bate cu v+rogdoamn+ ce f+ceau +İtia escroci ca voi examen c+runt state of play tradus cu jocuri de culise Brâncuİi construise o oierie İi-İi iubea foarte mult oile se îngr+İase nu se dep+rtase gena te dau înapoi microfoane pe ambasad+ Shang vinde anticoncep4ionale İi ea ne l+s+ f+r+ un milion de copii ce-ai cu Nae la femei aİa İi Mae un elve4ian İi amanta numai securitatea la academie Simeca a f+cut casa cu budoar pâine în secet+ plagiat în frig puİc+rie traducere ininteligibil+ am încredere în dumneavoastr+ cu fursecuri cum vine ea mediocr+ nu-s c+r4ile-n libr+rii ridicasem İi eu tonul c+ închide İi a închis tocmai arsenic iconic pe nevorbite setci pescuirea prin caravanserai puritanii pe facerea Americii dictate pierdere aparadis din orbi İi oper+ nors+ cum l-am reinvita pe Andrea n-avem nici o putere acas+ İi centenarul mor4ii lui Ibsen pe al naİterii a la Rebreanu mai İi ocolii cimitirul s+ tr+ieİti hait ne-om lansa pe lespede seleucizi suprageneticei acidit+4i sinergism pe voi İi tot s+n+toİi carantina ne-am însera ne-a4i trage-n poz+ pu4in İi încotro scandalul tumult pe nepot a voastr+ nepoat+ İi s+ vede4i ibsenieni pe trezie cum n-ar fi regizori citi4i s+-l mai joace treaba cui opera s+ ne-o c+l+toreasc+ în antichitatea lui Dumnezeu cu noi İi-n caietul celuilalt ultim trei gramatici pe furate rekon prezentative cu impersonale de esen4+ limbilor str+ine frate de cruce voi dictatori patria la ap+ marinare a ne îneca frumos frâul pe frân+ trestia firului pe buz+ ferind contaminarea cu sinele aiurea pe brânci în İi comenduirea caracati4ei de petrecanie portocala stoars+ aruncat+ voltairean într-un mormânt te cheam+ Wilma İi-4i sc+paİi nimeni altcineva b+nuind mai ales uraganele. * Ondina Odin Eminescu Magie aurie ce-nvie vin+ Ondin+ O mare mare înghe4at+ o Decebal o Odin o zân+ o fecioar+ ği nu te temi c+ glasul t+u Va-ndulci veİnicia cea amar+ A m+rii! Fantezia unui Scald piramidele magul a citit semnul întors vise tainice de Nord vorbind m+rg+ritare Orbul sculptor în chilie pip+ie marmura clar+. Dalta-i tremur+... înmoaie cu gândirea-i temerar+ Piatra rece. Neted iese de sub mâna-i un întreg, Ce la lume îİi arat+ palida-i, eterna-i fire, Stabil+-n a ei miİcare, mut+-n cruda ei sim4ire œ O durere-ncremenit+ printre secolii ce trec.

Iar pe piatra pr+v+lit+, lâng+ marea-ntunecat+ St+ Orfeu. Ochiu-ntunecos İi-ntoarce cântul Troiei ard columne pe um+rul Dochiei cânt+ pas+rea m+iastr+ într- o lume f+r+ umbr+ luntrea cea de lebezi tras+ Zalmox r+sturnat în car cu rune cu noi e Roma van din

47 Sarmisegetuza vin s+ge4i în roİii ploi Pe un arc de cer albastru în senin+ dep+rtare, Rezima4i pe l+nci İi scuturi, zeii nordici stau în soare, O etern+ auror+ r+coreİte lumea lor; Iar în fruntea-acelei bolte, pe un tron cu spata mare, Odin adâncit în gânduri vede-a luptei lungi grandoare ği coroana-i d-aur luce pe-a lui frunte arz+tor.

Pletele-albe cad c-argintul pe-umere-n fir îmbr+cate. Lin îİi netezeİte barba İi priviri întunecate Ochii lui cei mari albaİtri spre luptaİi au îndreptat; Freea alb+ ca z+pada, zvelt+, în albastr+ hain+, Capul ei muiat în aurul pletelor, c-o dulce tain+, Razim+ de-umerii aspri l-al Valhalei Ímp+rat. Cupele 4este de duİman vin İi peste el otrav+ se sting faclele se sting vie4ile ducilor daci limba va muri pe buz+ ruine de ghea4+ b+trânul rege Nord în fundul m+rii zeii falnicei Valhale decid moartea Romei İi o scriu în rune suli4a se preface-n d-aur cruce Odin moare regi se sfarm+ printre veri İi printre ierne Odin İi poetul Memento mori * Ibsen , C+linescu ...Sociologiceİte, s-a luat ca exemplu de inadaptare cazul lui Eminescu. Íns+ Eminescu nu este un inadaptat. Nimeni nu este în m+sur+ de a se adapta pe toat+ întinderea vie4ii, ci îİi adun+ for4ele într- un singur punct. Eminescu avea ca direc4ie a spiritului s+u gloria. Nici un român nu İi-a înf+ptuit aceast+ 4int+ mai din plin, încât, în sfera superioar+ în care vroia s+ tr+iasc+, poetul Luceaf!rului este un mare adaptabil, care a trebuit s+ renun4e prin chiar izbânda lui la mul4umiri mai m+runte, de ordin mai mult pecuniar. Eroii lui Ibsen au aceast+ fals+ aparen4+ de inadaptare. Íns+ ei sunt niİte adapta4i superiori, care, urm+rind dup+ un plan hot+rât realizarea idealului în genera4iile urm+toare, se abstrag din prezent. Putem oare s+ numim pe martir un inadaptat? Exist+ o tehnic+ a martiriului prin care cel rezistent la încerc+rile seculare îİi atinge în mod infailibil 4inta. (p.578) ... Prea mult+ poezie, ibsenismul, adic+ conflictul de idei, mitologismul, o anume 4inut+ expresionist+, constând în schematism İi o relativ+ stilizare İi deci caricare a gesturilor, împiedic+ teatrul lui Lucian Blaga de a fi reprezentabil, deİi nu e deloc lipsit de patos İi de repeziciune scenic+.. (p.880) ...Dac+ geniul lui N. Iorga era viforos sau İ+galnic, acela al lui V. Pârvan era muzical İi solemn. Când, dup+ câteva clipe de aİteptare, studen4ii priveau spre uİa ce se deschidea, ap+rea în fa4a lor Brand. Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagr+ încheiat+ auster pân+ sus, c+lcând pe un ghe4ar. Íns+ v+zut de aproape, pastorul n-avea în ochii s+i p+trunz+tori durit+4i nordice, iar triste4ea încruntat+ într-o ironie grav+ îi d+dea înf+4iİarea unui actor tragic. /.../ Când sfârİea, actorul tragic redevenea Brand. Brand al lui Ibsen, care ieİea cu haina încheiat+ pân+ sus, cu o încruntare vis+tor- ironic+ în col4ul gurii, c+lcând înv+luind în neguri, ca pe un ghe4ar. (p.950-951) Istoria literaturii române de la origini pân! în prezent , 1986. * Theologia lui Salmose în Sueonia - cei drep4i în Gimle edur Wingulff, cei r+i în Helis İi Nistheim. Fiii lui Odin pieri4i violent în r+zboi han skipar peim valholl, fiecare îİi are locul s+u în Valhalla. Judec+4i sub frasin, martor Delfras, care cu zero, ce punct din oficiu, care doctori, interzis+ autoevaluarea, nevast+ cu subiecte, ba r+spunsuri, alea nu conteaz+, ai picat, Rhadamantes, volum secund, acum lada francez+, vânat b+ut, ceruri deschise pân‘ la Boboteaz+, m+car İi crimele pe m+t+niile civilistului, pasiuni la nestins+ ipotec+, spiritism favorizant picajului, moartea lui Odin, ba a României, ba a mamei dumitale. S+geata skytha-getha, gothogetas. Go4ii İi ge4ii sunt aceiaİi (Ibsen, Eminescu, Eliade, Maria C. Lundius). Adonis, Adonai, Odin. R+ni l+udate, bellagine, la

48 voturi egale se achit+ acuzatul, jus jurandum, cel care hot+r+İte cu dreptate, justi4ia divin+ nu poate fi în4eleas+ de mintea omeneasc+. * Lucrul depresiei tale, a mea, de pizza-tort-înghe4at+-migdale-stafide, Sfânta Elena, pe câİtig, uite, bine c+ e 5, oi merge pe jos, ca pân+ în China, tot spa4ializând, de n-o fi fost George Munteanu, dus de Eminescu, aİijderi. Fug+ de ce, în ce c+(u)tare? Neînghesuite remedii. Mi cerco le colonne, mi ritrovai. Bine de r+u-inten4iona4i, mereu în priz+. Cum mi-e limba meserie, pâine de sperare. Ími İi trece, m-oi veseli. Al climei blond cu albul la trecut, om merge-n parc la clopote. Oricum veniİi de la Paris İi numai negri c+ v+zuİi, altfel, tu mozambican la mormântul lui Napoleon, radia4ii cu opt sute İi pe vapor cu Sena. ‚R+ni4ii sunt mult mai sinceri ca împuİca4ii“ (Nicolae Popa citat de Alexandru Vakulovski). * Sushmita Banerjee pe dans, sadachinii houstonieni pe bhajan & aarti. Tema mea: din ghid în ghid: Hanuman. Abhijnana. Intermediarii (Ibsenienii). M+ puser+ cu Hanuman Chalisa în România, de ochi œ cum m+ İi invit+ (manipuleaz+) İi 4in œcu avantaj de str+in œ ni se mai pr+p+desc intermediarii. Auzind de chinezi în Honolulu, apoi de postul din Beijing, unde aİ face familie cu indienii de acolo, cât s+ te doar+ mintea odat+, how are you guys, good morning. Pe râs o sâmb+t+ hanumani(a)c+ œ +l din urm+ pe val(oare). Mai nici un cuvânt românesc în Hanuman Chalisa & aarti, poate ‚tare“. De n-o mai fi tradus-o careva (în ce context, când?) Da, originalul în comunitate. Gayatry domneİte. Romania isn‘t a Hindu country, but Hanuman can be. Românii suntem ai lui Rama, via Roma, eu vin din Râmnic. Romanian word ram (branch) was well received by Romanian students. In my version I kept Hindi Sanskrit words like jai, munja, sanjivani, Shri Rama and all other proper names, İeİanga, yuga, sidhi, nidhi. The national poet, Mihai Eminescu, made India immortal in R. (A. Bhose). Sirivastawa s-a pus la costum, eu în c+maİ+ neagr+. Om Gupta în dhoti. Hanumant. Rugi morm+ite de promisiune. Ocean muzical-religios. Pe vocea melodiei. Pleoİtii İi eu o metanie semigimnastic+. Hari Ram Hari Ram Ram Ram Hari Ram Hari Krishna Hari Krishna Krishna Krishna Hari Krishna. Sankirtan. Intervievat de Padmakant Khumbhati pentru radio Sanatan Hindu Center pe Spring Grove œ Call for funeral/cremation needs İi İezu lâng+ mine Ram-Krishna. I-am mai İi spus c+ am 62, asta o fi vrut œ ultrareligiozitate-hindus+-diasporean+ în care sunt primit de ani. Muzic+-religie, religie-muzic+. Omenire mai cântând. Trei lulele r+m+ser+m. * Puiu nu venise odat+ la cursul lui de management. Fabrica operei mele, dans dup+ Kalidasa, cu Shushmita. Deconstruirea lui Eminescu, România f+r+ el n-are sens, asta cam aİa e, f+cuse ea. Da‘ Creang+, Blaga, Nichita? Caragiale conduce România, partea lui ieftin+ œ dup+ Ionescu, toate personajele lui C. sunt imbecili. * Dalian+ fat+ dalb+ de ocean, palmierii nu mi i-am piept+nat, pe ce scris cu cititul pe dos, cum ne-am cunoaİte târziul, bravo Laura sonetul la tine, straturi de ceap+ râdem pe Mississippi, Louisiana classic swamp, acadian cajuns in the swamp, fiord la cald nes+rat, nu cajuni, aligatori, island in captivity, a man without a country, the passion of Mary Magdalen, the trivium the liberal arts of logic grammar and rethoric, the giant book of poetry Codrescu-Blaga în locul lui Eminescu, Emin Pasha Eminent Domain, why is Romanian language unusual, what was the Iron Guard? * Nu m-a ascultat la nimic. La plecare am mers tot cu Jiri. Au trecut 3 sau 4 tramvaie, dar nu l-am luat, am mai stat de vorb+ cu el. Pân+ la urm+, am luat un nenorocit de tramvai c+ îmi era İi fric+ s+ nu r+mân f+r+. Mi-a spus ieri c+ s-a uitat dup+ mine pân+ când m-am urcat de pe scar+. Când l-am întrebat dac+ İtie ce zi e azi, mi-a r+spuns c+ e 15-01-1988. Dup+ ce i-am spus c+ se împlinesc 138 de ani de la naİterea lui Eminescu, mi-a spus c+ n-are de unde s+ İtie c+ nu l-a întrebat când s-a

49 n+scut. * Romulus Vulc!nescu: Amice Gheorghi4+/ Am primit misiva ta prin telefon de la vara ta. M-ar fi bucurat o c.p. cum ai mai scris, personal altora. Ar fi fost un gest ‚oltenesc“ de cea mai autentic+ afec4iune transasiatic+./S+ nu uit îns+ congresul din Dec. 1978 la Delhi. Am luat not+ de cele dou+ teme. Cred c+ a doua, adic+ ‚Antropomorfism în poesia lui M. Eminescu“ este İi mai frumoas+ İi mai precis+ ca tem+./ Vezi c+ Preİedintele Congresului al X-lea de ğtiin4e Antropologice İi Etnologice œ care are loc în India, este profesorul L. Vidyarthi de antropologie de la Universitatea Ranchi œ din Bihar./ Poate îl cunoİti între timp./ Nu uita eu sunt membru în Consiliul Permanent al Uniunii Interna4ionale a ğtiin4elor Antropologice İi Etnologice, ales de Uniune œ İi în aceast+ calitate (İi celelalte) te trec în delega4ia român+. Cred, îns+, c+ fiind acolo nu ai nevoie de aİa ceva œ po4i participa direct.. Eu îns+ îmi voi face datoria s+ te trec pe lista noastr+ œ cu tema pe care o cred (de altfel am men4ionat-o la p. 1-2 din scrisoare) mai potrivit+./ Dac+ po4i İi crezi İi ai timp ‚mai“ scrie İi mai ‚trimite“ unele lucr+ri œ bineîn4eles în englez+ œ din cele ce soco4i c+ au contingen4e cu preocup+rile mele./ So4iei İi copilului œ multe İi sincere ur+ri de fericire İi prosperitate œ pentru anul 1978./ Doresc s+ vii ca İi M. Eliade cu o lucrare magistral+ despre ‚hermeneutica indian+“ sau altceva tot aİa de interesant İi greu İi valoros. /Te îmbr+4iİez /Romulus Vulc+nescu/ NB Complimente din partea so4iei mele. (30 dec. 977 Bucureİti). Iubite prietene/ Spre deosebre de prima scrisoare primit+ într-o lun+, a doua am primit-o în 8 zile./ Acum, cum vezi, î4i scriu direct acas+ İi f+r+ întârziere:/ 1) Cartea D-nei A. Bhose despre Eminescu am procurat-o. Dac+ cumva (cu ajutorul lui Brahma İu Buda) vin la Congres 4i-o aduc eu; dac+ nu, 4i-o trimit prin poİt+ cât de curând posibil;7 2) Cartea ‚Sarea p+mântului“ pt. tine mi-a dat-o (pentru orice eventualitate) M. ğora, İi va parcurge acelaİi drum deziderativ ca İi cartea D-nei A. Bhose;/ 3) Cât priveİte cartea ta ‚Gramatica fanteziei“ face goange la Editur+. Despre soarta ei î4i va scrie İi D-na Gabriela V+c+reanu;/ 4) cât priveİte pe impozanta İi importanta D-n+ V. Miu-Nedelcu o caut de 4 zile cu înc+p+4ânare f+r+ s+-i dau de urm+;/ 5) iar referitor la participarea la Congres a unei delega4ii substan4iale, r+mâne de v+zut ce se va întâmpla în viitorul foarte apropiat./ Íncolo toate cum le İtii./ Acum preg+tesc caietul doi din Ethnologica în care voi publica o parte din rezumatele pentru Congresul de la Delhi. Am vrut s+ apar+ înainte de Congres îns+ a fost imposibil./ Sincer î4i spun œ aİtept cu ner+bdare œ s+ te v+d îmbr+cat în maharajah valah, într-o postur+ de yoga dezafectat de toate cele lumeİti, cu familia consternat+ în jurul t+u sau c+zut+ într-o admira4ie sacr+; etc., etc. Dac+ se poate!/ S+rut+ri de mâini D-nei./ Pe tine İi ingenua ta progenitur+ te îmbrî4iİeaz+ Farabosul valah -/ Romulus (30. noe 978/ erratum œG.A.- 977/ Bucureİti) Iubite amice İi stimat+ Doamn+/ V+ rog s+ m+ scuza4i c+ pân+ acum nu v-am scris, îns+ am poposit la întoarcere în Italia İi am revenit în 4ar+ în ian./ \in s+ v+ mul4umesc pentru toate amabilit+4ile pe care le-a4i avut fa4+ de mine./ V+ înİtiin4ez c+ o bun+ parte din sarcinile pe care le- am luat le-am îndeplinit./ La întoarcere mi-a luat mult timp revista Ethnologica, care acum e sub tipar. Am inclus în ea darea de seam+ pentru Congres İi Anthropo-poetica asupra lui Eminescu./ Cum apare, Gheorghi4+, î4i trimit 3-4 exemplare s+ le difuzezi la universitate./ Ce-ai f+cut cu scrisoarea c+tre Eliade? Dar cu înscrierea noastr+ în Asocia4ia indian+ de antropologie?/ Pe curând o s+-4i scriu o scrisoare mai am+nun4it+./ S+rut+ri de mâini D-nei, pe feti4+ İi pe tine te îmbr+4iİez/ Romulus (s.d). * Nicolae Zberea: Stimate tovar+İe Profesor,,/ Am primit No 8 al Buletinului. Anterior, am mai primit unul, inclusiv Ardhanariswara pentru care v+ mul4umesc din toat+ inima./ De asemenea, v+ mul4umesc pentru publicarea ‚Meİterului Manole“ în l. hindi./ Toat+ admira4ia pentru activitatea Dv, într-adev+r patriotic+, pe care o duce4i la Delhi, ca stegar al culturii İi spiritualit+4ii româneİti. Totodat+, v+ felicit pentru înfiin4area Academiei Interna4ionale ‚Mihai Eminescu“. E o realizare curajoas+ İi deosebit de frumoas+. * Acum e seara duminicii. 116 ani de la naİterea lui Eminescu (v+d, dup+ 40 de ani, c+ erau 117, iar İi

50 anul +sta 15 ianuarie pic+ duminica, eu cu program aniversar Veda-Edda pe 16; İi ziua ta am f+cut-o 8 din 6 spre 7 ianuarie, iubito). La zece zile de Boboteaz+ œ neİtiuta de mine ziua ta œ s-a pierdut o hart+. Viscolul b+tea İi noi o c+utam pe câmpuri. Dac+ vei mai r+spunde, s-o faci în cuvinte impersonale, scrisoarea s+ fie aruncat+ pe câmp, s-o c+ut+m ca pe harta asta œ pentru c+ ninsese, s- au luat İi lope4i, s+ se dezgroape de pe zeci de hectare spectrul unei buc+4i de hârtie de 3-4 palme. * La editur+ l-am întâlnit İi pe Ion Marin Iovescu. Pe care l-am reîntâlnit pe strad+ İi apoi în libr+ria Eminescu, unde intrase într-o doar+. Ceaunul! C+-i place foarte mult. A mai zis c+ noi scriem ca s+ ne afl+m în treab+, dar las+. Mi-a povestit c+ securitatea i-a ars vreo 15 manuscrise de c+r4i, f+r+ s+ le citeasc+. Iar dac+ le citeau İi vedeau o ‚frunz+ verde“, ‚Ce vrei s+ spui?“ întrebau. ‚Se las+ noaptea...“, ‚Cum adic+?“ ziceau, İi poc, poc... Asta, în gura mare în libr+ria Eminescu. * Dup+ ce 4i-am pus scrisoarea în plic, m-am întâlnit pentru epopeea aia, apoi m-am dus la fratele lui Valeriu Anania, întors dup+ 3 luni din SUA cu un exemplar din ‚Calendar“ (restul vin la sfârİitul lui ianuarie cu vaporul) İi un extras din articolul semnat de Constantin Noica în ‚Calendar“ (mie mi-au publicat, onorabil, f+r+ nici o modificare sau t+ietur+, articolul ‚Literatura american+ în România“). M-a 4inut pân+ aproape de 11 noaptea (İi st+-n Pajura) s+-mi povesteasc+ ce e cu America aia, de mi s-a luat.Ín fine, a doua zi, azi, dup+ ce m-am întors de la redac4ie, ajuns acas+ la vreo 3 f+r+ 25 am încercat, aducându-mi aminte într-o doar+, un telefon la Centrul de logic+, spre a vorbi cu Noica, pentru unicul exemplar din extras. A zis s+ ne întâlnim la 3 (tanti tocmai se dusese s+ înc+lzeasc+ mâncare İi nici s-o anun4 c+ plec n-am mai avut timp, ca s+ nu-l fac s+ aİtepte œ m-am întors la 5 İi am mâncat, nici dânsa nu mai mâncase œ of ce suflet, c+ i-am f+cut İi scandal, dar degeaba). El a mers la ‚Izvorul rece“ s+ ia masa, l-am condus İi am stat de vorb+. De-aia sunt zguduit. E cel mai mare om pe care l-am cunoscut. Ce i-oi fi spus eu, c+ n-a fost nemul4umit, pare-se, conform exigen4ei lui, de care 4i-am vorbit. M-a pus s+-i vorbesc despre mine, s+-İi dea o p+rere ce-ar fi bine s+ fac. Am vorbit, dar am impresia c+ n-am spus nici un cuvânt. Aİa fel c+ filozoful s-a ab4inut de la un sfat propriu-zis, nici s+ m+ întorc la matematic+, nici s+ fiu un naturalist, nici s+ m+ ia în İcoala sa... Dramul de înrâurire se irosise? Ba. Am ad+ugat eu c+ e o İans+ s+ m+ ia în İcoala lui. Pentru mine, İans+. ğcoala d-lui, mi-a spus, İtiu cum este? D-lui s+ înve4e de la cei ce-o urmeaz+. Ími convenea etc. Mâncase. Zice: “nu vrei s+ ne vedem? Azi e 19 ianuarie, ai un calendar? Pe 19 martie s+ ne vedem. Ín ce zi cade? Joia. Bun.“ Deocamdat+, a r+mas s+ fac una nef+cut+, s+ înv+4 tamil+ sau s+ fiu Dante. Deci nu s-a ales ceva sigur înc+. Seara, c+ “promisesem“, m-am dus la Studioul de poezie (recital Eminescu), unde zicea T+b+raİ c+ m+ aİteapt+ cu invita4ie. Scârba dracului (eu îi voi închide telefonul, tanti İi tu v+ rog s+ nu-i mai r+spunde4i decât c+ nu-s) œ nimic. Acolo era omor, cânta ‚Mondial“ (m-au deziluzionat, ini4ial îmi p+rea r+u c+ nu eİti, aİ fi vrut, apoi, s+ sim4i c+, pe lâng+ melodicitate İi inten4ii, în ce fac b+ie4ii +ia domin+ falsul, neaprofundarea, efectul uİor, de care se înnebuneİte publicul œ cel mai mare prost de pe lume). ^la dedese invita4ii (sau le l+sase la poart+) la juma de Bucureİti (numa p+ mine m+ rugase de 2-3 ori s+ m+ duc) İi... m-a b+gat casierul radioului... * Un b+trân pensionar pe care-l amenin4+ tot timpul propriet+reasa c+-l d+ afar+ dac+ nu-İi pl+teİte chiria. Prietenul lui e un c+4eluİ, pe care-l iau hingherii. El se duce, îl caut+ İi-l g+seİte. Vrea s+ se apuce de cerİit. Pân+ la urm+, se duce înaintea trenului, între İine. Dar trenul trece pe alt+ linie. Íntre timp, c+4eluİul, pe care nu-l primise nimeni İi İi-l luase în sinucidere, îl muİca instinctiv, se sup+r+ pe moİ, dar îl iart+. Pe nepreg+tite, a trebuit s+ merg la d-l Noica. Revista ‚Forum“ îi propunea s+ semneze cu pseudonim recenzia la cartea lui M.M. Du-te pân+-n Berceni, impresioneaz+-te de m+re4ia filosofului İi a singur+t+4ii lui condi4ionate, dar İi gr+beİte-te s+ nu te apuce 9, când face nevasta comand+. Cu d-l Noica am vorbit İi despre diavol İi teza mea despre diavol. Mi l-a evocat pe William Blacke. Mi-a cerut insistent ca, data viitoare, s+-i duc ceva concret, adic+ scris. O s+ încerc, în dou+ s+pt+mâni,s+ scriu 5-6 pagini în genul ‚Diavolul în trei spirite“. S+ vedem ce va zice. Sunt

51 ner+bd+tor s+ aflu. O s+-l consult İi pe d-l Grigore Popa asupra gustului temei pe care s-o aleg. Noi, al t+u İi cu Pondiche 4i-am citit în scrisoriche. El tocmai cânt+ buc+4i grele, în game necunoscute. Trebuie s+ fi ascultat İi când tace. Eu fluier într-un fel, el m+ corecteaz+. Eu spun c+ te iubesc, el œ ce e aia, cum adic+? Mi-a pl+cut c+ mi-ai vorbit despre culori. Ín adâncul unei ape muream İi m+ miram ce nuan4e de negru verde se deİir+. Când e cald afar+, în bojdeuc+ e sinistru, locul soarelui luându-l igrasia. Dup+ ce am vorbit la telefon, am ezitat un pic, apoi am pornit-o spre Baia Central+, sim4indu-m+, pe m+sur+ ce m+ apropiam, tot mai curat İi deci neavând nevoie de baie. E mult mai mare decât a Arcului, de acum dou+ s+pt+mâni. Vai de mine, avea ceva din l+rgimea İi aranjamentul de la Carul cu Bere. Holul, cabinele, garderoba. Apoi înc+perile pentru duİuri, aburi, aer uscat İi celelalte. Un bazin de 10 pe 7, necrezut de curat, c+ci intr+ pu4ini İi dup+ ce s-au sp+lat. Cu Pondiche am discutat azi foarte mult. Când am adormit eu a discutat İi singur. Pondiche splendiche. Am venit pe jos de la slujb+. Mai de diminea4+, m+ rugase un adjunct s+-i dau o carte a İefului s+u, ministrul, İi venisem acas+ în Mercedes negru, İi aİa aveam impresia c+ s-au înmul4it. Ai un tic nou, ‚de fel“, îmi place. Cald în film, frig în camer+. E o cea4+ care te cheam+ aici. Speram c+ voi scrie la piesa Norul. L-am vizitat pe Mihai Velcescu asear+, era singur, a ap+rut İi T+b+raİ. S-a certat (M.V.) cu socrii. Ca tine. C+ nu lucreaz+. I-am tot spus c+-l iau în bojdeuc+ oricând cum l-a luat Creang+ pe Eminescu. Aİa era asear+. O s+ cump+r+m İi lemne. Vom aprinde focul İi vom scrie versuri pe fl+c+ri. Un telefon al musceleanului (de ziceai tu c+ sunt închipuiri). L-am amânat. Perete în cap. M+ socotesc autorul str+zilor pe care merg İi ale c+ror col4uri le dau. Amestecul de s+punuri ieftine îmi dicteaz+ o propozi4ie în semn c+ nu umblu degeaba nici în apa public+. De cine crezi tale c+ n-am loc s+-4i scriu (İi-4i scriu de parc+ aİ citi, culcat pe spate în stejarul nostru), de cine crezi t+liche? De Pondiche Fluieriche. L-a adus tanti aici, c+ dincolo o s+ umble la petrosin. Ísta t+cea cu b+sm+lu4a în cap; i-am luat-o İi i-am f+cut conversa4ie; acum, iar+İi sub b+sm+lu4+, nu fluier+, c+ aİa e legea la canari, dar l-aud cum se zbate. O fi İtiind c+-4i scriu. Pentru c+ nu e aİa frig, poate scriu la piesa ‚Norul“. Dar unde, c+ mi-a luat Friguliche masa? Íncep s+ respect lemnele. Când le voi vedea la locul lor le voi scrie İi o scrisoare. M+ apuc+ o speran4+ c+ voi veni duminic+ pe sub p+durile unde se încurau mieii în calea noastr+ când nu vreai tu s+ te culci pe iarb+. Soarta noastr+ s+ İtii c+ e bizantin+. Arta ta se poate g+si într-un Bizan4 al nostru, al amândurora. V+d iar faian4a aia din mâinile tale, neagr+, alb+, roİie. Este İi roİie, sau îmi aduc eu aminte toamna noastr+? Sunt fericit când îmi scrii despre faian4+, c+ î4i e aproape, m+ voi preface İi eu în faian4+. Doar amândoi am luat-o pe urmele lunii. Mama insist+ s+ ne ducem s+ cunun+m. Nonica m-a liniİtit. Au scris numele nostru pentru a atrage lume œ b+trâni care l-au cunoscut pe taic+-meu ar fi spus c+ vin în cârje s+ m+ vad+ İi pe mine. Mi-a mai scris İi altceva. C+ p+rin4ii unui alt fin, aflat în armat+, se bucur+ c+ nu ne ducem acum İi, mai înst+rindu-ne, când li s-o însura fiul o s+-l cunun+m pe el. Í4i scriu cu o peni4+ legat+ de abia se 4ine de-un tub gol de past+ cu papiot+ (4i-am spus eu c+ r+mân f+r+). N-am nici un creion œ unde le-ai topit, İi tocurile, nu mai aveam loc de ele. Íig+ri se g+sesc, instrumente de scris, nu œ doar de ascu4it. Cu peni4a asta n-am r+bdare s+-4i spun ce am mai f+cut, ci s+ te cic+l, s+ te rog s+ î4i aduci aminte de mine İi când eİti aici İi acolo. Duminic+ m+ duc la Târgoviİte s+ cer 1000 de lei pentru lemne. Cu tata în mân+stire, prin mina palatului İi spirala turnului. Aİ vrea s+ scriu la piesa Norul. Amurgite, p+durile îİi zburaser+ culorile din scrisorile İi de pe coada ta de cobr+ în limbile de gr+din+ în incendiu. Canarul Pondichie e miezul zilei, nu apune. Roİul s-a întunecat, încet-încet, İi pân+ s+ ias+ secera lunii sus, mi-a ap+rut profilul unei biserici, cu turla crescut+ deodat+ mai mult decât toate p+durile œ p+durile în ochii cobrelor acuİa scad. Amintirea frunzelor de duminic+. Mi-am scos toate dosarele din dulap İi voi lucra pe poezii. Ce n-am g+sit (s+ nu uit s+ te întreb disear+ la telefon): ‚De Zalmoxis a Gengis Khan“. Ieri diminea4+ am r+scolit peste tot în zadar İi-mi mai İi amintesc s+ fi v+zut-o nu demult, dar unde, nu İtiu. I-am promis s+ i-o împrumut d-lui ğora. Lemnele ni se vor da dup+ 10 noiembrie. Zile frumoase, bune s+ le p+strezi pe post de lemne. N-o s+ cr+p+m nici de data asta, va trece İi iarna care vine. ği iar v+ spun s+ v+ în4elege4i c+ numai

52 în4elegându-v+ pute4i fi ferici4i (Nonica). S+ nu uit cu Zalmoxis. S+ m+ apuc de scris (Norul?) Te sup+raİi pe mine, ca pe pre4urile cele mari? Eu-s ieftin, zero, dac+ vrei. La muzeul de literatur+, Tudor Gheorghe a fascinat auditoriul foarte zaharisit (fa4+ de care m+ sim4eam sare). Le-am spus Velceİtilor pe drum c+, de când ai plecat tu, eu nu l-am pupat decât pe Tudor Gheorghe (m-a luat peste picior Bratu, a doua zi, când i-am zis İi lui.) Am evoluat cu emisiunea mea ‚Miori4a“, azi am imprimat-o pe Zoe Dumitrescu-Buİulenga.De doctorat n-am g+sit cum s+-i spun. Am trecut pe Dionisie Lupu, la cineva la care n-am mai fost niciodat+: marele Dimitrie Cuclin, muzician, poet, filosof œ 87 de ani (doamna Zoe Cuclin e tzrecut+ de 90). Servitoarea mi-a spus c+ dorm. M-am dus de l-am imprimat pe profesorul Papadima İi m-am întors la maestrul Cuclin. A ap+rut ‚profesorul“ Maİala. I-am spus ce vreau, a spus c+ nu se poate, c+ maestrul e bolnav, e la pat, nu poate vorbi. Pân+ la urm+ s-a dus İi i-a spus lui (nu prea auzea b+trânul, de aceea eu auzeam prin ziduri). A spus c+ vrea s+ scrie ce va spune. Íntre timp, ‚profesorul“ Maİala m-a pus s+ m+ sp+l pe mâini. N-am grip+ œ dar vin din oraİ. Mi-a dat b+trâna servitoare İi camfor İi spirt de mi-am cl+tit mâinile œ m+ miram singur. O cas+, un apartament cu peste 5 camere, ticsit cu tablouri, statuete, obiecte scumpe, evocatoare, lux nu numai b+trânesc, dar din toat+ lumea. Cuclin e cunoscut în toat+ lumea, mai cunoscut în lume ca la noi, a fost cineva prin alte capitale. Iar când am intrat în camera lui de boal+ am sim4it un fel de lumin+ paradisiac+. Pere4ii erau total c+ptuİi4i cu tablouri, İi ce tablouri. Paradisiac+, paradisiac+, îns+ cel mai masiv tablou era un nud intimist, clarobscur în voluptatea lui. Am ame4it, dar nudul m-a amuzat în fa4a marelui b+trân, care era sublim, ochii juc+uİi, fa4a de-o frumuse4e covârİitoare, o minunat+ chelie, cu pletele în p+r4ile cefei, mititel İi jovial, neauzindu-m+ dar vorbind cu mine: - Te-a impreionat ‚Baciul moldav“? œ Da. œ Da? ği mi-a citit, cu mult greu, İi acest sonet. Soldatul, printr-un act de eroism, primeİte permisie İi se îndr+gosteİte de oameni İi de o fat+. Iar n-am past+ œ vino s+ m+ aju4i s+ am; nu aud radio, vino s+ iei tu baterii. Nu am drag de nimic, vino tu cu tot dragul de-l am de tine. Duminic+ m-am dus la Baia Arcului, m-am sc+ldat, am venit acas+, am v+zut marele meci, apoi filmul ‚Mai presus decât aurul“ œ dup+ atâta secet+, chiar c-o pic+tur+ a venit potopul. Azi a fost o zi nesuferit+, cum e lunea de obicei. Mâine m+care sunt İi ceasuri rele. S+ m+ pisezi tu ce am de f+cut œ ieri ziceam c+ voi izbândi în multe treburi İi nu m-am apucat de nici una, ci, sim4indu-4i venirea, m-am uitat la televizor toat+ ziua, chipurile în locul t+u. S+-mi fi zis, de lâng+ mine: gata, ca s+ izbândeİti, e nevoie de sacrificarea unor mofturi. Am citit la o carte de Joja, mi-a c+zut din mân+, poate o s+ scriu despre ea, deİi am auzit c+ autorul l-a dat afar+ pe Anton Dumitriu. N-aveam bani s+-i duc o floare lui Velcescu, de ziua onomastic+ a lui Eminescu, i-am spus la telefon c+ p+cat c+-l cheam+ Puiu, m-a invitat ast+-sear+ la concertul lui Tudor Gheorghe, cu İapte balade noi (sâc). M-a apucat revolta împotriva rimei de când nu mai scriu nici cu, nici f+r+. Íi-aİ r+mâne dator s+-mi mai aminteİti İi mie de scris œ f+-m+ capabil de poezie. De la etaj, un copil ceva mai mic decât fetele lui Creang+ a aruncat în strad+ o farfurie, am urm+rit- o cu ochii, poc de pietrele pavajului œ nu s-a spart. A aruncat feti4a alt+ farfurie. Iar nu s-a spart, apoi alta, İi tot aİa, ca Widmark aruncând c+r4i de joc în pr+pastie, în film... M-am trezit bine dispus, drept care m-am dus pe la d-l Noica, fiind joi. Am avut, ca de obicei, o frumoas+ mul4umire sufleteasc+ İi a min4ii c+ m-am dus. Am trecut apoi pe la Vasile, nu era acas+, aİa c+ am intrat la Scala unde rula ‚Floare de cactus“, o comedioar+ leİinat+, dar cu Ingrid Berman. La 5 m-am dus la Moisil İi l-am imprimat despre ‚Miori4a“. Mi-a pl+cut. Am t+inuit apoi mai mult. Are replic+. Mâine diminea4+ o s+ încerc s+ ajung la Otopeni pân+ în 8 s+-l intervievez pe Jean Piaget. Cred c+ o s+-4i telefonez mâine sear+, deoarece duminic+ diminea4+ m+ duc la munc+ patriotic+, la cur+4at de cartofi. M+ pot pr+p+di, m+ pot îngr+İa, m+ pot ipohondri, İi tu acolo, nici s+ îmi scrii İi mie, nici nimic. Am trecut asear+ pe la d-l Grigore Popa, era cam bolnav, z+cea. Dac+ aİ mai fi venit prin Sighiİoara m+ ruga s+-l vizitez İi s+-i trensmit salut+ri domnului Miron Neagu; m+ gândesc c+ dac+-l vede d-na Dr+ghici s+-i transmit+ dânsa un cuvânt cald. La Creang+, fetele i s-au f+cut mari, nene, İi cânt+ la vioar+ în duet. Odeta le mai İi deseneaz+. Nenicu a stat dou+ luni în spital, c+ a s+rit în ap+, unde nu era prea adânc+, la İtrand, İi s-a accidentat la ceaf+ r+u, zicea. Acum nu se mai cunoİtea. Am vrut s+ m+ duc la CEC pentru cerere de împrumut, dar mi-a spus directorul c+ de unde iau eu leaf+ s+ nu

53 fac înc+. S-a angajat s+ vorbeasc+ el cu ministrul. ği eu am de gând s+ port o discu4ie s+pt+mâna ce vine, când se întoarce în 4ar+. N-am mai scris de mult un vers. Nici cu ğora n-am mai vorbit. Te ui4i ce pu4in mai este pân+ la s+rb+tori? Clocoteam azi noapte de ur+, dar cuvintele de laud+ pentru cuvinte m+ mângâiau dintr-o pr+pastie în care m+ pomeneam dus pe sus într-o bucurie cu tine.

* N-am primit înc+, dar sper s+ g+sesc scrisoare acas+. O încep aici pe cea de r+spuns, în holul teatrului ( pe genunchi), unde aİtept s+ intru la ‚O scrisoare pierdut+“. Am petrecut o sear+ fascinant+ ieri la domnul Noica. Ajuns acas+, am citit un extras pe care mi-l d+ruise. Deİi ne-am dat întâlnire joia viitoare, am vrut s+-i spun mai repede p+rerea İi am început o scrisoare pe care am sfârİit-o la slujb+ (spuneam, în final, parc+ nu v-aİ trimite-o; motiv: m+ întrebase dac+ tu mi-ai da voie doi-trei ani la înv+4+tur+ İi f+ceam afirma4ia, azi, c+ nu İtiu c+ da), am pus-o în plic, cu timbru, İi o duceam în mân+, mergând cu ğora, dincolo de minister. ği am ajuns la mere, vizavi de Sf. Iosif œ am luat İi eu 1 kg. Ne-am desp+r4it (la revedere mere) İi în drum spre Ciİmigiu, ba în parc, mi-am adus aminte de scrisoare œ pierdut+. Pre4ul ideilor cuprinse a crescut. Mergeam la Mazileasca s+-i duc m+rgelele, apoi la bibliotec+, apoi la teatru. Pierderea mi-a dat un sentiment înalt İi nu de comedie. Am sim4it un fior cât marele frig. ği dup+ ce i-am dat prin uİ+ m+rgelele, am n+z+rit în libr+ria Eminescu de-am cump+rat c+r4i de to4i banii (un dic4ionar de estetic+, Eminescu despre teatru, dou+ volume de m+rturisiri ale scriitorilor vechi İi noi). Pe urm+ am intrat iar pe prima uİ+ deschis+: Facultatea de matematic+, în bibliotec+, o or+, la fiİier. Deci în loc de a fi scris un poem, un capitol de nuvel+, un conspect-dou+ pentru examen, le-am l+sat pe toate s+ curg+ ca vai de lume. Eu zic c+ mi-ai scris. Nu mi-ai scris. * Nu mi-ai l+sat İi mie procur+ İi Ionu4 Iuga mi-a f+cut rost de un ajutor de 800 lei de la Fondul Literar (pt. chestia cu lumina) İi dac+ nu m+ întâmplam în acelaİi timp cu Ion Alexandru nu îi luam c+ nu voia casierul cu nici un chip s+ mi-i dea. M+ İi dusesem târziu c+ am venit abia pe la 2 de la cartofi İi la 3 se închidea. M-am dus İi cu Nana İi am luat de la Lili 100 s+ pl+tesc la taxi c+ altfel nu ajungeam İi nici s+ renun4 nu-mi venea c+ nu aveam nici un leu în cas+. ği când mi-a zis casierul c+ nu-mi d+, s+ fac heart attack. Zice: ‚a zis tov. Iuga s+-i trimit prin poİt+, da‘ nici poİtaİul nu-i d+ f+r+ procur+, cum s+ iei mata banii dac+ el e plecat“ etc, etc. ği Iona Alexandru zice Nanei: ‚Tu eİti fata lui Iuga din Maramureİ?“ ği eu: ‚Nu, a lui Anca.“ ‚Anca din India?“, zice el. ‚Da.“ ‚Vai, doamn+, ce lucruri frumoase a f+cut so4ul dvs. pt. lit. Român+“ İi c+tre casier ‚İti4i, a tradus Luceaf+rul în sanscrit+, İi d-na a f+cut niİte ilustra4ii f. frumoase“ etc. ‚da4i-i banii, d-nei,c+ tare multe face pentru noi dl Anca acolo“ İi aİa mai departe, de l-a f+cut pe casier de mi-a dat banii. Un dr+gu4 Ion Alexandru acesta. Nici n-aveam de unde da lui Lili suta înd+r+t. A zis I. A. S+-4i transmit salut+ri İi toate cele bune. Te rog eu mult, dac+ nu ai apucat s+ te duci deja, nu te duce la leproİi. Las+, nu mai risca İi boala asta. Gândeİte-te İi la noi. ğtii c+ suntem ghinioniİti. Ar fi fost mai bine s+ fi r+mas to4i împreun+, v+d c+ faci numai de-ale nef+cute de unul singur. ği nici nu sufeream de frig pe aici, prin ierni de care ne-am dezobiİnuit. * Nu vorbim, i-am spus, o trean4+ de-a mea la voi İi e jaf, s+-mi lase costumul, bretelele, c+r4ile de vizit+. Nevast+-mea netraduc+tore, cirotica nu direct paparuda îi d+ ordine de lapte-pisici, era vorba c+-l ia ea, ca e nefericit, atunci chestia cu jaful, ce İtia ea, o zi bun+, İi m+ str+pungea, în memoria fratelui, proasto, 4i-l decorticheaz+ din patul fetei ce-i tot ar+4i drumul cu lumân+ri acum de-oi fi vrând s+ dea de el ca-n Eliade, aİa da, fetelor, luceferelor. M+ luai dup+ anun4, mai stai o s+pt+mân+, aİa am declanİat teroarea ocup+rii, psihozei, da, primitoarea catolic+ avea metoda ieİirii pe scar+ s+ moar+, o trece cineva, v+z-auz, care moare primul, depresie, cancer, drog. *

54 România înainte de India, ceea ce Becket-Buzzati nu prinseser+, cum aİtept+m noi s+ te simpatizezi İi s+ nu ne îneci în insolentul tuİ al unei prezen4e de blestem en passant.Familia mea m+turat+, treci la origini sub bocanc, desimbolizare hurducat+ pe osuare, rar+ cenuİ+, 4i-am dat-o în scris, n-ai r+sfoit-o r+4oit-o. Pacoste mai repugnant+, ori cine İtie, când ne paraİut+m de sine, İi pe talpa +stui al patrulea din fra4i, unul milionar, el nici citit C+lin Nebunul, de unde n+zdr+vani americani decât din supramu4unachi İi minoritarisme triumfante pe majorit+4ile lumii globalizate stingere İi eu. * 19. asta era înainte de recep4ie nu-4i place când plec nici s+ tot r+mân te-ai bucurat c+ renun4 la Târgoviİte İi ea mi-ai pus creion İi broİur+ cu integrame nu İi piept+n România înainte de India tema 4i-am dat-o la Arcul de Triumf r+m+sesei s+-4i scrii numele pe cartea mea de vizit+ îmbr+cat în costumul meu maro eram doi pe rol-hain+ vorbeai des de m+İti eu o luasem pe sub arcul stejarilor la ap+ te-am g+sit cu pepsi st+tusei acum l+sasei locul la 2 fete c+ te l+sau picioarele İi eu am avut dup+ ani noaptea febr+ muscular+ mai ales Jannette tocmai operat+ de cancer İi înc+ mai afabil+ ca înainte afla de adoptarea ta în familia noastr+ nu a lui Das unde cândva î4i fusese expus+ poza la vedere mi-a İi zis c+ fiind entuziast de multe lucruri ar fi cazul s+ mergem la mâncare food tu te încinsesei într-o conversa4ie f+r+ febr+ cu o ochelarist+ am aflat c+-i zice Mia s-a întors de la burs+ Fulbright a prins de veste c+ vei l+sa 100 p A4 İi-4i vom face carte dac+ eu fiind prea plin de România İi India iar tu nu İtii nimic unde eİti pe când de India ai înv+4at de la zece ani ai o vârst+ parc+ noi vine Pia4a Roman+ anticipez sau scurtez intriga pui suspans de la tine fata de la Iaİi seam+n+ cu Nana dac+ am mân+ bun+ depinde îl vrea pur İi simplu poate nu mai ajungi în India înainte de a m+ apuca de versuri în proz+ s+-mi personalizez povestirea ta de-a lungul timpului i-ai scris fetei am mai citit İi noi mi s-a p+rut literar le-am spus İi Jannettei İi Estherei cum c+-mi dau seama cine le are cu scrisul nu-i aİa Stanley s+-mi dai voie s+ preiau c+ te gândeİti la vreo 10-15 ani piratizam se publica a Jannette ori Esther ori Mia îi vrem roman românesc eu nu pot publica în America nimic doar sunt român sau sunt doar român pe când un american în România poate orice niciodat+ nu İtim ce İi de ce ni se întâmpl+ 4i-ai trecut yoga în cv pe la Medison treaba ta nici a lui Eliade vezi tu în India da mr. sun eu sunt s+tul am zis +le dou+ 4+ri a mic+ înaintea +leia mari c+ İi voi pe fe4e œ nu İtim ce ne aİteapt+ înaint+m spre ploaie ne ducem din pozele familiei mama 71 taic+-t+u dus la 72 mama la 53 tata la 79 a ta İi-a revenit cum ai fi visat-o cum n-ai dormi cum c-asear+ ai vorbit numai cu femei v paranteza c+ İi pe mine m-o fi chemând Anca bine c+ nu Joyce i-ai mai spus Platei c+ aİ face milioane în America pe public relations a le-am f+cut la telefon cu Giulietta Massina c+utându-l pe Fellini în nop4i de Amarcord dl Lungardi avea 14 anagaja4i la biroul de adetto stampa al lui Fellini ce furtun+ ne-ar separa c+ dup+ nici un plan n-aveai a te pr+v+li peste familia mea fie- mea geloas+ c+ te-am adoptat m+car în placheul +sta s+ ne l+murim ce-ai avut în cap venind aİa peste noi nimic r+spunzi İi atunci cum s+ nu spun c+ eİti cel mai bun s+ te liciteze to4i Mia de Iaİi te ia cu lene cu tot câte nu 4i-or face programe pentru mai târziu ok subiectul unu dragoste la prima vedere pe asem+nare cu fata noastr+ pe coresponden4+ România al doilea fie înainte de fie chiar India asem+n+ri confirm+ri yoga de cv fata-semeniİte dac+ nu te indianizezi opreİti în România râdea Plata iar s+ da4i peste noi 2 zile fata la voi 2 luni tu la noi c+ ea s-a m+ritat ast+-sear+ trec pe la noi voi c+ pe mine ce a4+ m+ trage la Tg. Mureİ nici c+ le duc c+r4i ca la Iaİi mi-oi scoate programul în trenul urm+tor ne f+ceam capul mare unul la altul m+ İi urc spre nord pe e-mail Laxmi eseu de Kumar la concuren4+ +la İi face masterat via Anca-Yeats compara4ia Laxmi-Brâncuİi-Eminescu scuze ea female ei male când İi r+spundeam lui Margaret de ce a l+sat-o Mircea pe Maytreyi p+i el e male mai mult decât ea female probabil asta oi fi gândit İi Ashok a s+rit la Plata c+ nu numai Eminescu dar İi Blaga în filosofie s-a inspirat de la indieni cum nu Pelerini İi-n traducere hindi +sta are copii mari simpatici ca o cerneal+ pe +l+lalt l-a dezvirginat o ucraineanc+ în ce te priveİte v+zutul lumii pe ce femei shakti te-o ochi când prociteam cu Pasi ness-ul mai târziu am luat Ciİmigiul pân+ la cartea lui Taubman de-ai citit-o singur numele bombardatorilor

55 Bucureİtilor İi Ploieİtilor comensurând compara4ia ta New York-Bucureİti İi restul colo İi aici Pasi c+ Bucureİtiul e business dar are 14 teatre Iaİul unul İi opera fapt e c+ ne pomenisem cu tine zicând Iaİi de unde vezi lecturi c+ nu indiene I de la India aİi San Francisco istoricul +la seara s-a İi materializat anglista fulbrightist+ de la Iaİi ca İi cum tu m-ai fi dus la recep4ia dat+ de Jannette pentru trioul Beaux Arts scris greİit f+r+ s İi nu i-aİ fi scris eu de tine œ n-am İi eu pahar ca tine te faci de ploaie parc+ v-a4i cunoaİte ori v+ duce4i se-ntunec+ İi tu tuİiİi ori norii înnegrind nu mai citesc scrisei f+r+ crim+ peisajul sub nor n- am auzit exact sfârİitul Plata nu vrea s+ ias+ din stress pe Mob îl mai însurai de distrac4ie s- or 4ine femeile lui de cuvânt care mai indian mai american pe româneİte întinseİi adev+rul s+ nu-mi proptesc caietul cu mesele astea vreo nedreptate nu m+ mai duc în Norvegia nici în gr+dinile ambasadorilor un epic de m-ar vizita a tras plimbându-ne pe sine somnambuli grafomanie mântuind ani de mai vin te faci 11 te faci toate orele umbrela mea prin Târgu Mureİ cu iubirea care n-a apus îmb+trânir+m ai trecut cu aromânii İi alta se strig+ macedoneanc+ r+mânem mai pu4ini nici unul cine ne face via4a pân+ unde coborâ4i domnu' d+-mi doamne un subiect pe gustul t+u ocolind sta4ia amorului pe ro4i ne mai İi l+ud+m am mai avut İi noroc İi d-alea İi d-alea fiecare nu m+ inetereseaz+ dac+ î4i plac femeile profan+rile miİun+ pe vreme goal+ involuntariatul p+c+toİeniei treac+ de la noi de mântuial+ spre mântuire (ne)norocitorului diferen4a f+cut+ de cliİee americane c+ İtiu româneİte mi- am închipuit mai st+m de vorb+ plus cititorului încet s+ nu v+ scriu s+ nu m+ vorbi4i litere- cuvinte se opri întunecarea rana vorbitului din gât neînec+cioas+ când ai fi telefonist(+) problem+ t+cu4ii încotro s+ se vorb+luie nu-mi dedeİi doamne subiect +sta se înregistreaz+ la ambasad+ vreun caz de accident da'n Kerala e İcoal+ pân+ la urm+ accente femeieİti rece genunchiul stâng nici la Iaİi nici la Tg. Mureİ bucureİteni eu pe indianistic+ uite c+ luni cine s+ mai spun+ mun4ilor legendele cum v-a4i scufundat İi voi cu ele nepovestind tot tr+iesc în august trecut cald c+ld+rar sub4iric+ Prahova citesc în frunz+ caravel+ inutil+ brazi în locul pesc+ruİilor n-am mai îndr+znit dependen4a de alt+ metamorfoz+ nici Orfeu abia pridideam forma personalitatea stilizeaz+ bârfa subconİtientului literal hai cu tata hai ku İi eu din lec4ii karma arcane pe m+iastr+ când n-ai din case frunza a scutura leuke te-apuci de metri vraiİte poetul mameluc e pe cine mai zidim noi4+ împ+durit+ sinait ce cronici muzicii de vi4+ ne c+l+reİti nu-n Zalomit la ce la revedere din lume nepl+cere pe avion ajut+ cu 4apul capra ciut+ s+ scrie İi Mob ca mine în America de-o Românie cu India din capul lui de ce ne-ar mai citi İi altcineva nici ieİi4i din İcoli de creative writing m+ norilor pe vârfuri İi cerului c+l+ri regina dor cu speze plouate în c+ld+ri bine atunci İi alte ciurlig+i montane cu mine singur însc+unat în iatagane era al dumitale pe împrumut vitale citea-le noroc de Râmnic iar copii cu poze faceri de 4ar+ picnic liniİte c+lug+r+ nici Fr+sinei cum v+ ve4i c+l+tori rudenia amer+ câte femei v+zând prima dat+ Furdui Pitiİ cu versurile lui Walt Whitman la toart+ cu Omar Khayam p+c+tuirii iar n-avem femeie de serviciu zici n-a mai venit da4i-i un trup s+mân4+ himalaic+ m+lai hamal tocmai voi de v+ lunec+ lemn İi piatr+ cade pe capul omului s+-l invite arte mar4iale unul pe selfawarness altul pe kalari payut mai rar recele m+rii pe creste biserica sub întreite triunghiuri tren de vers întuneric la prânzul mare f+r+ moarte luminat+ c+l+torie de la noi pleac+ tineri voi veni4i b+trâni mi-ai fi tradus cerul de cetin+ înghit p+duri nescrise inspira4ii cosi4i voi İi vaca paİte r+coare coral+ iar piere umorul pe rugul stins fuga în oglind+ strivindu-ne dublu penele de pesc+ruİi m+ scriu iubirea de frunz+ copacilor rânz+ s-o tai în buc+4i num+rate cenuİ+ vagoane pu4ine Ioane în ungurime İi în transilvanime statuia lui Csomo iar tibetan+ n-aİ mai intra în liniİtea încuiat+ ce-o face americanul în situa4ii de tren manevrezi ambra în oglinjoar+ katha niet subconİtientul nemânca4ilor de-o vreme numai noi doi dai perdelele la o parte vitele pe geometrie ai putea s+ m+ întrebi dac+ mi-e r+u sau m+ simt bine unde merg cât e ceasul cât inspira4ia dac+ mi-e somn de unde sunt de-o via4+ bilingv+ sunt maghiar+ c+lcam pe İerpi aveam 12 ani în 68 în Rubla Deda 9 noiembrie am visat furtun+ în câmp deschis o biseric+ în noi Maria İi Iisus cât era cerul de mare vast lapsus poetul pe lotus cu temple albe de-o persoan+ prin Trinidad Farid îmi vine-n minte Surdas mai orb femeia Mira Bai voi sacrifica propriii nasturi de pe

56 pieptul lui Sandor 1781-1812 Novalis al tibetanologiei narativitate personal+ İi apersonal+ la Eliade la narrazione come principio di liberta fic4iunea fic4iunii la MHS se tu non raconti non sei veramente libero la tomba e vuota Dio e presente. * Sângele cur+4eİte de orice p+cat. Sângele lui Isus Hristos. 13: gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtiİagurile, l+comiile, vicleİugurile, înİel+ciunile, faptele de ruİine, ochiul r+u, hula, trufia, nebunia. 13 000 primir+m numai în Bucureİti, de Arhangheli. Lumân+ri la vii İi mor4i, pe Icoanei, İi lui Mihai Eminescu, la intersec4ie. Pastorul, altfel, trimisese la Cronici, la Roboam, nu spune tu, s-o spun+ el. Triburi emigrate în India İi venite în Balkani, azi sup+rând Italia. * cadavre pe İperaclu, împ+ra4i, uriaİ ne de basm în emfaz+, inspira4ie goal+ de sens, doar o rutin+ ardoare doare - aceeaİi nici frica de neant ca mai înainte de iubire, sfiala str+in+ comercian4ilor de carne, voi unde fugir+-4i apropiindu-v+ timpurile din poezia lui Eminescu œ pe ce lunecând spre jaini, jaina pe fiin4+, cartea ran+ în fluturare, p+rul smuls œ statui în t+ieturi de scenarii 4ig+neİti, melc nebrâncuİian cu barb+ -

*

Dac+ nu Lata Mankeshkar atunci cine. Eminescu İi proletar, nerecunoİtin4a c+tre Eliade, ce scrisori, tocmai ar fi curioas+ securitatea mai departe. C+ dac+ m+ întorc de la Udaipur, dac+ plec, m+ invit+ . Íl İtiau İi pe Eminescu cu liber de la Eliade. Care-mi dai lec4ii despre India pe neve, care İi ai luptat pentru mine. Vinod nici armata nici femei. La doctorat c+ s+ ia nepoata İefului İtiin4ific, +sta c+ nu, +la c+ atunci de ce s+ te primesc. ği a trecut via4a f+r+ femeie, Tatiana era m+ritat+.

*

Ajunser+m İi-n Rajsamand, to be known through the Poems from Rajsamand by yet another poet. Verdea4a deİertului din împrejurime, din vale, papar din Bikaner concurând nisipul ce te îngroap+. Vedere, pe var+, atât de încins+. O luar+m prin s+r+rii neferentare, apoi în vârful dealului, pe malul lacului. Cum om coborâ în mina de marmur+, ce cupru, chiar alb-alb, neaur-aur. M+ l+cuiesc. Palat İi ascez+. Domnul Lal ne lu+ pe teras+, cu luna drept în creİtet. Suntem trei. Bernard Edward Meyer îl portretizeaz+ cu persoana lui de 70 de ani pe Mahatma Gandhi. ği Venus, cea mai. Meyer c+ de ce cea mai. C+ Eminescu. Qutzalqoatl.

*

Ahimsa-Memna/Miori4a, Spa4iul mioritic, compara4ia cu Mahabharata. Colind de cr+ciun. Mama, maica Domnului.Deal-vale, troheu-anushtub. Violence of man against god. Hyperion. I belong to Jain sect. * Your Excellency said: “The teachings of Vivekananda are a blend of spirituality of Hindu‘s, warmth of Buddhist‘s, affection of Christian‘s and the brotherhood of Muslim‘s.“ Amita Bhose said that Mihai Eminescu is the only European poet who made India immortal in his own country. Actually, both Indians and ancient Dacians œ the Romanians of today œ shared the doctrine of immortality (Keith). According to Lucian Blaga, the best spirits of Romanian culture have been attracted by Indian thought. Sergiu Al George, in his book Archaic and Universal , draws emphasis on modern pillars of Romanian (reception of) India: Mihai Eminescu, Constantin Brancuİi, Lucian Blaga, Mircea Eliade. *

57

Ast5-sear5 se joac5 Noica

Duİyanta, Hyperion, C+lin. Regia: personaje avatare. Vita, Vitanus. Leviathan-levitam. Ín m+ri, în vis, în somn. * V+ aduce4i aminte, dac! n-ar fi decât o prepoziie, s-ar putea spune c! întru este un sistem de filosofie. Caz din c+dere, cazanie. Când nu te vede nimeni, înc! nu se cade s! faci de nef!cutul. Goethe? Petrecere, cump+t, întruchipare, mai ales împieli4are İi ba. Eminescu İtie s+ vorbeasc+ filosofic İi İtie s+ vorbeasc+ româneİte. * Jum+tate din indienii Pima au diabet İi 95 la sut+ din diabetici sunt supraponderali. O gen+ le permite s+ înmagazineze gr+sime în vreme de belİug pentru a nu fi înfometa4i în timp de foamete. Ai întors spatele pustiei. Porc İi cu Eminescu İi cu Gib. Care İi Gib în Donna Alba. Critic de paie luate în gur+ a ploaie de porc. Eu ziceam de Cioab+, tu de Pima, p+i nu din americani vin, poate din Roboam. Gândi4i-v+ uneori İi la mine. O c+rticic+ de religiologie. Íİi autografiaz+ cadavrul. Nu mai plec+m dintre casele astea cu ferestre- noi. S-o fi reîncarnat Rabindranath în careva din ei. Sau ei în ei. Profesor universitar din senin. Kamala Das la Islam, Tagore deconstruit de ğiİir ca Eminescu de Mano. Eliade a scris İi Gaudeamus İi Maitreyi. Voi tot kosher pe la Epstein. * Vorbea intens, cu pl+cere vag revoltat+, nepremonitoriu, de n-o fi ascuns cu İtiin4+ ce-l aİtepta. Pomul libert+4ii trebuie împrosp+tat din când în când cu sângele patrio4ilor İi al tiranilor. Ar trebui o inchizi4ie. Timpul trece împotriva noastr+. Eminescu îns!İi . Isus îns+İi. Slavi latiniza4i. Rar îngeri. Peregrinam printre ai noİtri, ale noastre. Mor4i în marİ. Oare unde o s+ ajungem? Nivelurile de apreciere se contrazic. * Prima oar+ l-am c+utat la Institutul de Logic+, pentru a-i comunica solicitarea lui George Alexe de a scrie la revista —Credin4a“, în Detroit (îl cunoscusem pe teolog de la cumnatul s+u, arheologul Petre Diaconu, partener de İah). Nu mi-a r+spuns, dar mi-a dat întâlnire la restaurantul —Izvorul Rece“, a doua zi din luna urm+toare, unde am b+ut bere İi am vorbit, cred, numai despre mine. Am f+cut poate caz de cei doi ani, ultimii, de curs, Eminescu, apoi Creang+, al lui C+linescu, pe care l-am audiat, la înghesuial+, de vizite la p+rintele St+niloae, pe care reuİisem pentru prima oar+, ca ziarist de radio, s+-l —dau“ pe post İi s+ recenzez Filocalia œ aici, el a numit emfatic pe Pere Migne, cu 120 volume -, probabil İi de lucrarea mea de licen4+ (—de stat“), sigur caz de ce scriam, de poezie. Interoga4iile sale, mai degrab+ aspre, m+ entuziasmau deja, încât curând aproape i-am reproİat, cum de nu m+ pune, ca pe al4ii, discipoli ai s+i, s+ înv+4 greac+ İi german+, pentru a-mi auzi, oarecum jenat c+ se întâlneİte cu mine în paradis (ce s+ fac, am pus pe seama poeziei exceptarea, am İi cânt+rit rela4ia lui cu lirica, v+zând într-un târziu în —campania“ manuscriselor İi hermeneutica —omului deplin“ Eminescu un paralel cu Holderlin-Heidegger). * Normal, mi se p+rea autorul cel mai aİteptat œ dup+ diminuarea interdic4iei din cauza lui Hegel - în libr+rii, la concuren4+, subteran+, cu scriitorii dominan4i ai momentului. Íntâlnirile au curs în fiecare 2 İi 16 ale lunii, ani de zile, când numai el oferea mai ales cafea œ în ultimul timp, la Nestor. Intrasem în atmosfera c+r4ilor noi, aveam impresia c+ începusem s+ fiu martor la zidirea unor construc4ii ideatice, de la rostire la întru, via Eminescu. Chiar İi presocraticii sau Corydaleu îmi erau familiari prin auz İi citit, m+car İi din l+muriri la curiozit+4i ca din întâmplare. * Portretul i-l v+d, din profil, cu pipa stins+ (?) în gur+, a la Eliade, c+tre Athene Palace, prin fa4a statuii lui Eminescu. Altfel, spre încruntarea unui pastor dintr-un ordin propriu, luminat+ de logos mai degrab+ rece. * Noica se autointilua, uneori, biograful, in spe, al lui Eliade. Am început-o (sau, o s-o încep?) Cine altcineva? Când am primit prima scrisoare de la Eliade, am dat fuga s+ i-o ar+t, era İi v+rul s+u, medicul. De ce 4i-a r+spuns, nu eİti aliatul nostru (înghe4asem). De ce nu, a intervenit doctorul, e tân+r, n-avea când s+-i fie aliat. Tot aİa, când ispr+visem de redactat teza, İi i-am rezumat-o, la Nestor, c+, de fapt, este

58 Baudelaire-Eminescu, m-a întors c+ de ce-mi trebuia ocolul Baudelaire ca s+ ajung la Eminescu. Probabil cum ajunsese el, m+ gândeam. * Noica devenea înc+ o dat+ Lotul Noica, zilele cât a stat la noi Sergiu Al-George, Pe Chhatra Marg. Fusese închis în corp cu acest lot grup de eroic+ amintire spiritual+, tot rug aprins, tot acatist. Filosofia trecuse din cartierele bucureİtene la P+ltiniİ, jnana (cunoaİtere) İi abhijnana (recunoaİtere/anagnorisis) mi se instalau în minte İi în via4+. Filosofia recunoaİterii de la Hegel İi Pascal la Ricoeur İi Lyotard o tr+isem aproape de Noica: m+car eu îl recunoİteam (în inim+), cum nu f+cea societatea securoiİtilor ubicui. ği —recunoaİterea“ era de suplinit prin —maİin+“, prin inteligen4+. Numai pe Eminescu nu l-am l+sat, într-un târziu, pentru Kalidasa, cu a sa Abhijnana Shakuntalam / Recunoaİterea Sacuntalei (vezi C!lin. File de poveste de Eminescu). * Noica s-a vrut bucurie, într-o ordo gaudii, cu Augustin-Rafail - —bucur+-te İi f+ ce vrei“, cu un personaj al lui D. H. Lawrence - —Nulla dies sine laetitia“. —Ca pe o bucurie am sim4it İi ultimii ani de închisoare.“ Soka (durere) se face sloka (verset) la Valmiki, melancolia se face vers la Eminescu, filosofie la Noica. Bucurie (sukha) dup+ durere (dukha) œ Wulf is on an island, I on another (poem celt). Filosoful român İi-a g+sit moartea alergând dup+ un İoarece, altfel, servitorul zeului elefant Ganesh, al cunoaİterii. Poetul tamil Subramanian Bharati fu ucis în templu de elefantul c+ruia i se închina, iar Gianni Rodari doborât în Africa, de alt elefant. Via4a e jiva, jiva e Shiva, Shiva e jiva. —Fie-4i mil+, Doamne, de cei care te-au omorât“. * Durga blond+, eminescian+, în colonia bengalez+ a Delhiului, brun+ totuİi în Shiva Mandir İi Asur nemaiangrez, tot întunecat, Kali, Kali, maha Kali, o, Durga, pumni de petale aruncate pân+ la cele bra4e ale dumnezei4ei, Lakİmi İi Ganeİ în stânga, Saraswati cu un sitar İi Kartikeya-Apollo, focul din vas arzându-ne palmele de trei ori İi ni le ducem unii dup+ al4ii netezindu-ne p+rul İi capetele, supraritual mamele la copii * Am trimis prietenului care v+ vorbeİte o miori4+ pentru un cangur. N-a comentat. A l+sat fabula darurilor s+-İi fie comunicare-cuminecare, totem la totem. ği nici m+car de împrumut. Nici rit de trecere. Iar noi locului ne 4inem, vorba lui Eminescu. Ín fapt, limba interioar+ a lui Eminescu. Ne vedem în cuvinte, cum predica Noica, pe chiar vremea dictaturii comuniste * Când o întâlnisem pe Apara, cu zece ani în urm+, eram tot sub amenin4are, pentru publicarea Doinei lui Eminescu œ nu ieİeam din cas+, îmi cerusem la vicecancelar demisia, nu mi se aprobase, pân+ chiar am plecat, în 12 aprilie, (împlineam 40 de ani) œ tr+isem un semestru de (auto)terorizare œ tot în jurnalele de atunci voi c+uta (romanul Furnici albe ?) Când îi explicam lui Radu de ce plecam de la Lodhi la Vinod, argumentasem c+ e o chestiune de via4+ İi de moarte œ ca s+ vezi. * Eu sunt în Academia Eminescu İi Societatea Hafiz (convenit+ de Vinod cu iranienii, printre care İi d-na Apara œ pe mine m-a cam deranjat zelul lui oarecum diluat œ dincolo de noble4ea asocierii œ pentru Eminescu, în ce m+ privea: la Moscova, femeia pe care am întrebat-o de d-na Apara dac+ a venit, nimic mai mult, mi-a İi oferit, cu martore, un volum de Hafiz İi mi-a citit public versete). N-aİ publica jurnalul İi numai pentru a nu expune aceste femei (cine s-ar fi aİteptat la Iran, f+cea Margaret alalt+ieri). * Visi îmi arat+ scrisoarea confiden4ial+ a maurului c+ s+ scrie visi la iugisi s+ fie înlocuit românul teacher c+ face damage limbii române İi r+mânerea lui este incompatibil+ İi din cauza altor activit+4i œ aranjeaz+ s+ fiu într-o puİc+rie aproape de Bucureİti, ce mai. Visi, rezonabil, c+ dac+ am serviciu İi la amba, plus Doina, a, e de-o sut+ de ani, p+i s+-mi v+d de treab+. Masih, înainte: s+ vedem ce zice visi. Dup+: take it easy.

59 * Originea indian5 a romilor

Cât despre conferin4a lui Weber remorcând partizan Ramayana Iliadei , Agamemnon nu e Rama İi Rama nu e Achile. Dar vastitatea migrant+ a legendarismului 4ig+nesc İi rom, obscurizând criminalitatea de etichet+ violent discrimnatoare, la noi, —asupra 4iganilor exist+ o întreag+ epopee popular+ în versuri lapidare, cum İi-au f+cut biseric+, ce predic+ le-au 4inut p+rintele Porga4ie İi popa M+tr+gun+ cel de vi4+ bun+“ (Mihai Eminescu). Dar dac+ ar fi cunoscut Mihai Eminescu ?iganiada? Discu4iile conjuncturale de azi 4in cont mai degrab+ de —crima“ eliber+rii din robie a 4iganilor, f+r+ a-i fi preg+tit pentru aceasta, vezi Vasile Porojan din povestirea lui Vasile Alexandri, sau aventureaz+ noi origini, precum cea evreiasc+ pentru romi, într-o lectur+ anume a bibliei, sau în contextul holocaustului. "se vorbeİte tot timpul de Holocaustul evreilor İi rromii sunt dai la o parte. Nu İtiu dac! un evreu valoreaz! mai mult decât un rrom İi invers. Toi suntem oameni (...). Este o discriminare ca romii s! nu fie incluİi în categoria victimelor Holocaustului. Atât evreii, cât İi rromii au suferit İi au murit în acele lag!re de exterminare" . (Florin Cioab+) * Sakuntala, piesa lui Kalidasa, dramatizând genial, povestea de întemeiere a Indiei (Bharat) din Mahbharata , se reg+seİte, dup+ mii de ani, tradus+ în Europa, precum İi rescris+ în C!lin de Mihai Eminescu (inclusiv eufonia/dhvani C+lin œ Kali œ Kalidasa). Vasile Voiculescu provoac+ întreaga literatur+ universal+ plasând-o pe Sakuntala într-o İatr+ de 4igani din Carpa4i, cum în Kumarasambhava de acelaİi Kalidasa, îns+İi Parvati (—Munteanca“) devine jum+tatea lui Dumnezeu, Shiva ( Ardhanariswara) , în Himalaia (care-i este tat+). Laolalt+, indienii, romii, românii İi englezii (versiunea scriptorial+ culto-sakuntalic+ fiind snob, nemaicolonial englezeasc+) se pot lep+da de farmecul İi fermecarea lui Dionis îndr+gostit f+r+ leac de 4iganca Rada, alias Sakuntala, în donquijotismul lui. Ideea regal+, cu rege 4igan ungur, înc+ suspicioneaz+ etnia jurnalier+. De la Dushyanta la Dionis (din Eminescu, Eliade, Voiculescu), ne trezim în mitul discret al c+l+toriei alexandrine a lui Dyonisos în India İi devenirea lui ca un quasi Shiva. Suntem îns+ în r+pirea în care ne poart+ Urwashi (Kalidasa), Dulcineea (Cervantes), Rusoaica (Gib Mih+escu), Ondine (Gireaudoux). * Tangoul Tigrului

In boca de mujeres, un bibliotecario aficionado. Noche de verguenza e amor. Attraction of Latin-American literature is close to obsession. Vorbeİte mai rar, s+ te pot urm+ri œ aİ ad+uga, spuneam, İi al4i scriitori bibliotecari, din România, Mihai Eminescu İi Lucian Blaga, apoi, din Europa, Georges Batailles sau Philip Larkin. Ími face semn s+ pun c+İtile. Comprendo. Mai zic, un omenaje por Borges İi citesc, în spaniol+, Nefertiti y Borges. Finalmente, what is your relation with Borges, and read something from your work (râsete). L-a întâlnit o dat+, copil, parc+ la premiu, apoi l-a citit, ficciones. Confirmat+ rezerva. Vezi, Sanda, c-am prezentat afiİul. Bine c+ n-am mai zis de Puig. M-a prins İi Marie, ca pentru Georges. * Urechea lui van Gogh la magazinul de muzic+. Planeta joac+ tango în milonga antarctic+, bumerang austral. Ce neamuri pier, cine se crede înghi4itor de s+bii. Aİ scrie o carte cu un personaj-program ce s+ se aleag+, în sus, İi de români, pe modelare liber+, l+untric+ İi extra. C+ s+ nu se lase, nu pe tânjal+, da de curente vitale, care-I sunt interzise ori extirpate, substituindu-li-se otrav+ œ în cel mai cumsecade caz. Ínchiderea ortodox+ în sine, pe ce, totuİi, deschidere, am întoarce-o cu prea înal4ii, atât de umbla4i, în fond, rezoneuri ai unei condi4ii nu numai material diferite. Poate trasul la fund, împiedicarea afirm+rii în orice direc4ie s+ ne coste. Atât ambi4ie cât İi concentrare. Ceva comandamente din Eminescu İi ceilal4i. Ascult canadianca despre orbi œ o oarb+ 4ara noastr+, vitriolat+ de aceiaİi İi aceiaİi agen4i. Lui Borges, orb, nu i-ar fi spus nimic plâng+ceala dumneaei. * I have the skill still to disguise my tears. Si tu mange trop tu deviens trop gros, si tu ne mange pas de tout tu deviens comme un clou. Nu İtiu s+ cânt în autocar. Ei İi b+user+ pe cai. Argentina în opera lui Sir Conan

60 Doyle. Tiempo para el destino. Dac+ ar fi un milion, nu s-ar vedea. Vichy nu se compar+ cu Borsec. Pân+ la N+dlac nu İtii c+ eİti în est. Atos, c+4elul meu, s-o pierdut în lacul +sta. De hazn+ la grani4+. Cui a cui arm+? On sait qu‘elle est une princesse de Wied. Une femme incomprise est une femme qui ne comprend pas les autres, Carmen Sylva. Eminescu Mihail, poeta rumano al que se considero el mas grande de la lengua de su pais…una acusada fragilidad fisica y la obsesion por la enfermedad y la morte, Oceano, Spain,MMIV. * Chiar dormea singur İi so4ia dormea cu copiii. Aİa c+ savan4ii sacrific+ totul inclusiv via4a de familie pentru a face ceva serios İi durabil în timp. Geniul înseamn+ 99% transpira4ie İi 1 la sut+ inspira4ie! A zis Eminescu. * Fete İi b+ie4i pe drum lung. Mai veni4i. Ei, Toto, fa freddo. India era Eminescu, România e p+mânt. Nu mai merge romantic. Vezi Kalidasa İi iar abhijnana. V+ anun4 pe to4i c+ închei Andalo Tango. *

Peİtera lui Paul

Capitolul urm+tor al celui de-al doilea colind lung ar putea trimite la Luceaf+rul de Mihai Eminescu, Balada Rig+i Crypto İi a Laponei Enigel de Ion Barbu, Domniİoara Christina de Mircea Eliade, la care am ad+uga, într-o glos+, İi pe Quatzalcoatl al lui David Herbert Lawrence, ca dinspre Taaroa. Crainicul sau programul operei-balet ar p+stra İi astfel reprezenta4ia în sfera romantic- ermetic-demonic+, nu prea de demult, neanacronic+ m+car prin violen4+-nonviolen4+ (poetic+, onora4i sahrdaya, cititori-auditori cunosc+tori). * Planul lui Dumnezeu İi Gr,dina Maicii Domnului

Lumin! dulce, clar!, O, maic! prea curat! ği pururea fecioar!, Marie!

Vom 4ine minte întotdeauna pe Ioan Paul al II-lea recitând, în româneİte, la Roma İi în Bucureİti, Rug!ciune œ c+tre Maica Domnului œ de Mihai Eminescu. ‚Mâine m+ voi duce în România. E prima dat+ când merg într-o 4ar+ în care creİtinii sunt în majoritate ortodocİi.“ (6 mai 1999). Ín avion: ‚Noi am declanİat cearta, nu avem noi acum dreptul s+ stabilim pacea“ (1). (Toate ziarele centrale româneİti au publicat discursurile papale İi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luat citatele atunci când sunt men4ionate alte surse). Adresându-se iar+İi, la întoarcere, credincioİilor din Pia4a San Pietro, în 12 mai 1999, Sfântul P+rinte Ioan Paul al II-lea , înainte de a-İi rosti, înc+ o dat+ în româneİte, ‚bucuria pentru întâlnirile de neuitat tr+ite în Bucureİti“, a sintetizat, în İapte puncte, luminile vizitei sale în România, ca dup+ ‚planul lui Dumnezeu“, în ‚Gr+dina Maicii Domnului“: ‚Gândindu-m+ la situa4ia politic+ existent+ pân+ nu cu mul4i ani în urm+, cum s+ nu v+d în acest eveniment un semn elocvent al lucr+rii lui Dumnezeu în istorie? A prevedea o vizit+ a Papei ar fi fost atunci cu totul de negândit, dar Domnul, care c+l+uzeİte paİii oamenilor, a f+cut posibil ceea ce din punct de vedere uman p+rea irealizabil“; ‚Amintind c+, dup+ o r+spândit+ tradi4ie popular+, România este numit+ ‚Gr+dina Maicii Domnului“, aİ dori s+ o rog pe Sfânta Fecioar+, în aceast+ lun+ care îi este dedicat+, s+ înte4easc+ în sufletul creİtinilor dorin4a deplinei unit+4i, pentru ca împreun+ s+ fie ferment evanghelic. O rog pe Maria ca iubitul popor român s+ creasc+ în valorile spirituale İi morale, pe care se fundamenteaz+ orice societate pe dimensiunea omului İi atent+ fa4+ de binele comun. \ie, cereasc+ Mam+ a Speran4ei, î4i încredin4ez mai ales familiile İi tinerii, care sunt viitorul iubitului popor al României“. Harul divin-omenesc înv+luie, în mai dreapt+, înalt+ judecat+, identificarea İi recunoaİterea 61 ortodoxiei româneİti: ‚Cu acest pelerinaj am dorit s+ aduc un omagiu poporului român İi r+d+cinilor sale creİtine, coborând, conform tradi4iei, din lucrarea evanghelizatoare a Apostolului Andrei, fratele lui Simon Petru“; ‚Recurgând la izvoarele sale culturale İi spirituale autentice, România a moİtenit cultur+ İi valori atât de la civiliza4ia latin+ œ cum atest+ limba îns+İi œ cât İi de la cea bizantin+“; ‚Na4iunea român+ s-a n+scut o dat+ cu evanghelizarea İi în Evanghelie va g+si lumina İi puterea de a-İi împlini voca4ia de a fi punct de confluen4+ a p+cii în Europa urm+torului mileniu.“ *

Frica de Orient

Eu sunt în Academia Eminescu İi în Societatea Hafiz (convenit+ de Vinod cu iranienii, printre care İi d-na Molavi œ pe mine m-a derajat zelul lui oarecum diluat œ dincolo de noble4ea asocierii - pentru Eminescu, în ce m+ privea: la Moscova, femeia pe care am întrebat-o de d-na Molavi dac+ a venit, nimic mai mult, mi-a İi oferit, cu martore, un volum de Hafiz, İi mi-au citit public versete). * Ín trecere prin Paris, D. Mur+raİu, e pe 88, îmi trimite —Nemuritorul Eminescu“. Urm+torul program al ancademiei: Poezie İi nemurire. * The Sunday Statesman: International Academy Mihai Eminescu œ Talk on Poetry and Immortality by Professor D. Mur+raİu. * The Sunday Stateman / Today in Delhi (a treia):/ International Academy Mihai Eminescu œ Release of book, Norul Vestitor œ Romanian mandakranta version of Kalidasa's Meghadoot ; a programme on poetry. D 5... p.m. Mai jos, aceeaİi coloan+, Exhibitions (a treia): Colours invented by Children. The International Academy Mihai Eminescu. D5, 10 a.m. Ai un ziar românesc din 27 noiembrie, de dou+ ori cu numele lui Eminescu? * La clas+ lucrar+m Bacovia, Cantemir İi Euthanasius, as in Eminescu-Eliade-Kostler. * Furnici albe

S+ fie zece ani de când între sonetul de mesteceni İi izvorul Eminescu... - Func4ionara din Ciİmigiu... - Chiar adineauri între un arbore de furnici albe... - Globulele mele... - ği alt arbore de furnici albe... Pe zidul cel+lalt... - M+ laİi s+-4i povestesc? * Maica Medeea la Paris (Eminescu, în miez de pâine). Niİte chestii conteaz+ mai ales când t sprijini pe ele pân+ la ultimul punct, pân+ la gravita4ie - î4i dai seama ce bine m-aİ fi în4eles cu Eminescu œ frumoas+ sunt, bucovineanc+ sunt, materialist+ nu, exact ce-i trebuia. Nu-4i rezist+ nici mor4ii, mai ales dac+ sunt argonau4i. Dr. Iason, te rog deranjeaz+-te İi m+nânc+. * Nu mai miİti. Manuscrisul. Ierusalim. Blestem. Algocalmin în varz+. Moise, Krishna, Buddha, Christos, Mohamed. Medeea vrea smirn+ de acolo. Un dumnezeu n+scut în alt+ clim+, purtându-te în alt+ lume. Câinele latr+. O vertebr+ İi degeaba-4i merge mintea. M-ai v+zut la mormântul lui Eminescu. * Pentru Mexico am recitit Eminescu Noul Testament dup+ catehime catolic İi ieri Baudelaire opiat. Fic4iunea antropologic+ individualizeaz+ İi d+ İi culoare lingvistic-geografic+ vie4uirilor pe lungi perioade. Dar poate fi İi o însumare a reac4iilor în timp de exemplu la cium+, la violen4+, la

62 Dumnezeu. * Cred c+ am convins-o c+ fata Blanca din F+t Frumos din Tei İi Povestea Teiului se sinucide oricum moare în înscenare cosmic-amoroas+. * Alicia leit Veta. Nicole cu-al ei ilizibil nombre d'or. Maria guadelupana. Agencia de inhumaciones œ excelencia en servicios funerarios. Vii f+r+ mor4i, mor4i f+r+ vii. Doina İi Nelu contra legionarilor, Mircea İi Nelu contra regelui, Nichi İi Nelu contra lui Eminescu, Strul İi Nelu contra universit+4ii, Augustin İi Nelu contra românilor. Vetala transpirase sub cadavru. * Buddha İi colonelul

Printre buddhiİti İi budhiste în exilul tibetan în Himalaya œ colonelul mai înainte la Badrinath în c+utarea lui Alecu Ghica pornit, post-legendar, din Puri œ în Delhi pe Jamuna, în New York, câ4i buddhiİti sunt în România, sunase întrebarea, pe tabl+ erau scriİi Mihai Eminescu, Constantin Brâncuİi, Mircea Eliade Serciu Al-George, Nicolae Zberea, ar fi urmat Academia Eminescu, cum mor indianiİtii, câ4i buddhiİti sunt în Moscova, acum, în infernul bibliotecarelor lumii mânuind c+r4ile b+rba4ilor, cu ucig+toare tandre4e, İi-aİa asediate, cu vise İi panici pentru cei de acas+, grija de copii, p+cat c+ nu le İi dau romanul, amintire İi achizi4ie, a nu fi r+u de mâncare İi a bate câmpii pe ploaie, pucioas+ pe Moscova din senin din iarb+ verde, negazonat+, câte Anglii ar înc+pea aici İi niciun englez, nici Churchill, romanul İi l-ar fi putut İi atribui prin proprii renun4+ri benevole, cu vreo înjur+tur+ pentru autor, m+car pentru eros avatar, când nici colonelul İi probabil nici Buddha nu ne-ar vedea bine. * 1. O cioar+ abia ieri diminea4+. Tot asta. Am intrat incognito, la New York, în Consiliul de Securitate, când irakienii intrau în Irak, în India am petrecut sub neobiİnuita guvernare a lui Morarji Desai, interven4ia lui Nehru-U Thant pentru salvarea de4inu4ilor politici români în anii 50 în Bucureİti, n-am g+sit cerneal+ nici la Tretiakov, nu mai İtiu ce-a fost în Lisboa, întreba4i-o pe Catherine, c+ la Berlin am ajuns în toiul r+zboiului Persic, au murit din greİeal+ nou+ englezi, dar s-a İi terminat golful, cât eram acolo, ca acum, picar+m pe 16 august, cum aİ fi fost la Ruc+r în 1868, İi într-o s+pt+mân+ tot tacâmul, asear+ la Conferin4a de pres+, Gorbaciov ironizase, nemaibuddhist, generalii, colonele, Umorul îns+ fusese la mitingul lui El4ân, Olia a votat cu el, are ea b+iatul bolnav c+ altfel ar fi venit la Academia Eminescu în 805, Gorbaciov nu vrea decât puterea pentru el, İi de-aia se pusese bine cu armata, a v+zut el acum c+ tot poporul e mai tare İi l-a sc+pat, Saİa a mai fost la cinci mitinguri pentru El4ân, contra Gorbaciov, acum pentru amândoi, Nauta zisese, în biblioteca Lenin c+ s+ nu ap+r prea mult un lucru, în Medvedkovo, când Saİa luase pepenele, un armean vociferase c+ de ce cump+r+ ruİii, eu între ei, s+ m+ fi v+zut, colonele, plecase, afl+ c+ s-au potolit, am împiedicat un r+zboi civil, am luat taxiul, acas+ îmi cânta İi pe viu aria lui din film, liubovni4a i-a fost m+ritat+ de cinci ori, din bogat în mai bogat, colonelul de acum e b+trân aİa, p+r+sisem biblioteca Lenin İi vinul griuzin pe un dans bharatnatyam , se bate miezul nop4ii în clopotul de-aram+, un artist, mai conchide Saİa, trebuie s+ aib+ nevast+ frumoas+, cum s+ nu g+seİti cafea la un artist İi uite c+ a uitat-o, nici în bibliotec+ nu era, ce mai strigasem jos comunismul, în Kremlin, İi el prelua, cum face cu pianul când mai trage o pavaroteal+, dar +la e miliardar, cu aceeaİi voce, Gorbaciov e un mare actor, el a aranjat puciul. La Academia Eminescu, Lioba din Munchen a gustat aerogramele cu hai-ku-uri ale lui Bushan, Lars a aflat de alamkara, cu basarabenii am convorbit româneİte în zilele el4âniene, ruİii din Tiraspol nu sunt İi cei de aici, frumuse4ea mor4ii, pân+ İi aici, poate da o idee de nirvana, l-am sunat pe Gorbaciov, vî niet Buddha, cine n-a f+cut curte comunismului, m+ culc învins, întru pohorenia de mâine. * Deİteptul de Saİa ar fi cântat din Puİkin în Academia Eminescu, vezi mozaicul din

63 Kievskaia. Ploua İi nu mai plou+. Cum nu se traducea pe sine Blaga voindu-se numai sine românesc, singurul aplicabil universal sieİi, ci tot întoarcerea lui Eminescu anihileaz+ invazii. * Mi-ai cobit makam, bibliotecarele din ğiraz m-or înİira havuz cu ucaz, colonelul nu cred c+ a scris un vers în via4a lui, a transcris din Eminescu, vezi, el avu despre literatur+ o p+rere negativ+, chiar buddhismul îi e schopenhauerian-comunist, pân+ la grad, l-a cunoscut, totuİi, mai bine pe Buddha decât pe Gorbaciov, ceea ce nu i se întâmpl+ lui Gorbaciov, nici cu Siddharta, nici cu Eminescu. L-am pomenit la tv Montecarlo, v+zut în Folgaria, împreun+ cu San Francesco, asta e metoda İi-n Academia Eminescu, niet obsolescen4+ la poeti di granda. *

INDOEMINESCOLOGY

*

Public Address to the President of India, H.E. Shanker Dayal Sharma, at ceremony of Receiving Honorary Doctorate, Bucharest University Your Excellency Mr. President of India, Sharmaji, Your gracious meeting offered to Romanian specialists in Indian studies, mainly from Bucharest, here, it's a high honor, a stimulation and also a consolation. For it's a tragic issue of Stalinist- Communist dictatorship that best thinkers, Indologists included, were jailed. But riks and slokas from Vedas and Upanishads were still communicated by Morse alphabet. We feel getting, at last, a free way to knowledge of Indian spirit and culture. Perhaps the moksha/salvation was the most appreciated quality of Indian spirit, together with Christian, Indian and universal dharma and shanti. Mihai Eminescu, Romanian national poet, declared himself a Buddhist as an empowered Christian. During more than 15 years I had talks and letters about Mihai Eminescu, mainly in and from India, but also other continents; they make some personal and Indo-eminescological history in an epistolar novel I had honor to dedicate to your excellency, Mr. President of India, Dr. Sharma ji. Kind of field researcher, I taught Romanian, between 1977-1984, at University of Delhi, while Prof. dr. Prabhu Dayal Vidyasagar was teaching Hindi at Bucharest University. My mother has just died before and so India became my mother œ now it was no problem how good India was to me, but how good was I to her. I am grateful to legions of people in India, from great writers and professors like Amrita Pritam, Ageya, Nagendra, R.C. Mehrotra, Gurbakhsh Singh œ former vicechancellors of Delhi University œ to my colleagues and students in the university. Surely the exchange of teachers between universities is a must. Suppose India and Romania would have their cultural centers in Delhi and in Bucharest respectively, smaller and in a way more cultural cities like Iaİi, Cluj, Timiİoara, Râmnicu-Vâlcea, for Romania, and Bhopal, Bhubaneshwar, Chandigarh, Bangalore, Trivandrum for India may be taken in consideration. Romanian-Indian Cultural Society, started recently, in 1993, beyond university and formal scientific research on Indology, is trying to gather interested people in different topics of Indian culture. Many young and gifted persons are eager to study Indian arts, dance and music, to be on scholarship in their dreamland. We can only slightly open a door toward an endless realm.

64 Finally, I will dare to evoke a very special Indo-Romanian tradition dealing with human freedom and make a call for your judgment. Early 1990's Romanian new press acknowledged both India's international support to political prisoners and their recognition to pundit Jawaharlal Nehru who provoked a visit of then UN Secretary General U Thant. Dr. S. Radhakrishnan, when vice president of India, made shorter the sentence of poet Radu Gyr. As a representative to UN International Association of Educators for World Peace, I request now, Mr. President of India, your high intervention that Mr. Ilie Ilaİcu, parliamentarian, jailed in Tiraspol, for only guilt of being Romanian, to be liberated. * The International Academy Mihai Eminescu

First draft œ 1991 œ to be completed by acknowledgments, other names of poets, thinkers, artists, translators, eminescologists, educators, desiring to be together unto poetry/shanti. Albania, Argentina, Australia, Austria, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, Chile, China, Denmark, Egypt, Finland, France, Germany, Greece, Hungarx, India, Iran, Irak, Israel, Italy, Japan, Mexico, Moldova, Netherlands, New Zealand, Nigeria, Philippines, Poland, Portugal, Romania, Senegal, South Africa, Spain, Sweden, Switzerland, Tanzania, Thailand, United Kingdom, USSR, USA, Yugoslavia MEMBERS / HONORARY INVITED Rafael Alberti, Robert Bly, Emil Cioran, Rosa del Conte, Yolanda Eminescu, Evgheni Evtushenko, John Fowles, Vaclav Havel, Daisaku Ikeda, Eugen Ionesco, Octavio Paz, Amrita Pritam (president since 1981), Salman Rushdie, Leopold Sedhar Senghor, Bogdan Suhodolsky, Grigore Vieru. MEMBERS AT LARGE Anna Aalten, B. Abanuka, Tawfik El Abdo, Prachoomsuk Achava-Amrung, Ioan Alexandru (organizer), Ion Andrei4+, O. M. Anujan, Lourdes Arizpe, Werner Bahner, Andrei Bantaİ, Romano Baroni, Georges Barthouil, Al Bayati, Enric Becescu, Eva Behring, Amita Bhose, Danuta Bienkowska, Carlo Bernardini, Eveline Blamont, Ana Blandiana, Lucian Boz, Ion Caramitru, Margaret Chatterjee, Mary Ellen-Chatwin, Mihai Cimpoi, Silvia Chi4imia, Henri Claessen, Georges Condominas, Lean-Louis Courriol, Robert Creeley, Petru Cre4ia, Marco Cugno, Nicolae Dabija, Rodny Daniel, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Mahendra Dave, Guenther Deicke, Francis Dessart, Stanislaw Dobrowolski, P. Vidyasagar Dayal, Metoda Dodic-Fikfak, Mihai Dr+gan, Livia Dr+ghici, Jules Dufur, Zoe Dumitrescu-Buİulenga, Anton Dumitriu, Monika Egde, Christian Eggebert, Didona Eminescu, Roland Erb, Jiri Felix, Galdi Laszlo, Roy Mac Gregor-Hastie, Al Giuculescu, Allain Guillermou, Herbert Golder, Klaus Heitmann, Helena Helva, Gerard Herberichs, Carmen Hendershott, Anna Hohenwart, Peter Hook, Alexandra Hortopan, Kazimiera Illakowiczowna, Philip Iseley, Judith Isroff, Ion Iuga, Vilenka Jakac-Bizjak, Rafik Vihati Joshi, Elena M. Koenigsberg, Maria Kafkova, Iuri Kojevnikov, Henrik Konarkovski, Omar Lara, Leonida Lari, Maria Teresa Leon, Catherine Lutard, Keshav Malik, Muhamed Maghoub, Fidelis Masao, Liliana M+rgineanu, Pino Mariano, Constantin Mateescu, Anna Mathai, Dumitru Matkovski, Charles Mercieca, Ion Milos, Baldev Mirza, George Munteanu, Chie Nakane, Ion Negoi4escu, Wanda Ostap, Ayappa Panikar, Sheila Pantry, Daniel Perdigao, Augustin Petre, Irina Petrescu, Max Demeter Peyfuss, Jane Plaister, Franco Prendi, Carlos, Queiroz, Zorica Rajkovic, Lisa Raphal, Peter Raster, Ruprecht Rohr, Marcel Roİcule4, Mario Ruffini, Angelo Sabbattini, A. M. Sadek, Zeus Salazar, Patricia Sarles, Monika Segbert, Joachim Schuster, Vinod Seth, Satyavrat Shastri, Andrei Simic, Norman Simms,

65 William Snodgrass, Mihai Stan, Dumitru St+niloae, Sygmunt Stobersky, Sanda Stoleru, Sorin Stratilat, Arcadie Suceveanu, Eric Sunderland, Bathelemy Taladoire, Akile Tezkan, Eugen Todoran, Fernando Tola, Mona Toscano-Pashke, Urmila Rani Trikha, Kliment Tsacev, Mihai Ursachi, Bruno Uytersprot, Nelson Vainer, Isabela Valmarin, Dimitrie Vatamaniuc, Romulus & Mihu Vulc+nescu, J.L. Vig, Brenda Walker, Xu Wende, Reinhold Werner, Rudolf Windish, Mario Zamora MEMBERS IN MEMORIAM Anna Ahmatova, Sergiu Al-George, Gheorghe Anghel, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Samson Bodn+rescu, Alexandru Bogdan, N.N. Botez, Petre Brânzeu, Victor Buescu, Anta Raluka Buzinschi, George C+linescu, I. L. Caragiale, Iorgu Caragiale, Toma Chiricu4+, Pompiliu Constantinescu, Aron Cotruİ, Ion Creang+, Dimitrie Cuclin, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, Gheorghe Eminescu, Gheorghe Eminovici, Franyo Zoltan, Galgi Laszlo, Gala Galaction, Mozes Gaster, Onisifor Ghibu, Petre Grimm, Ion Goraİ, N.I. Herescu, G. Ibr+ileanu, Nicolae Iorga, Petru Iroaie, Josef Sandor, Ivan Krascko, Mite Kremnitz, Franco Lombardi, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Alfred Margul-Sperber, Veronica Micle, Matei Millo, Gheorghe Nedioglu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz, Sylvia Pankhurst, Vasile Pârvan, Perpessicius, Ioana Em. Petrescu, Gheorghe Pitu4, Miron Pompiliu, Augustin Z. N. Pop, Cornelui M. Popescu, Aron Pumnul, Salvatore Quasimodo, Ianis Ritsos, Mihail Sadoveanu, George Bernard Shaw, Ioan Slavici, Nichita St+nescu, Carmen Sylva, Carlo Tagliavini, Fani Tardini, Vasile V+duva, Tudor Vianu *

Ek shanti Left in Dodona I ask Mahesh what I thought in the night for the poets communicate apofatically awakening poets' killers even I am not Eminescu reincarnating Zalmoxis in Dacia then Egypt via Espagna following Ihesu in Himalaya that I am seeking Him see Margaret this Denmark of love left to all of D's. * Waste

Almost sound in all inheritage blood and brain spread at imaginary wolves visits jumps on temples forests Eminescu * yes in Kali kalidasology with Eminescu's Calin at death centenary clowning clow masochistically Kali home laughed * Contemplative obedient epics with my fellow countrymen my only wish Eminescu's to die unto their better half *

66 Mahavira of late old gods ladies evangelizing one recited from Eminescu in the end changing house by country of fools I left * Rodny in academy Eminescu inviting me to be professor of European anthropology while writing of a personal anthropology * Yoga not permitted in this case sometimes Milarepa in our discussions before Eminescu eating the heart of ghost in the hills * Influenced Hillerin calling Brenda for debt at noon in Eminescu bookshop like in Cambridge with hound * White flower from you intended for the corps of the logician I've told was early and nowhere Eminescu's tomb either * Alibi also soon daylight like in Brashov hadn't as bad returns as presciences just take Buddha as poet Eminescu * A zone of solitude around everybody one's life imagine indeed how lonely Eminescu was saying I am a Buddhist just being too Christian

His zone touched here heretically on beheading hayavadana like ardhanariswara also thinking like Mir to Veronica * Depict paintings like in Kangra Eminescu valley valleology colored eyely sight intellectual reconcept photograph *

67 The Buddha . Letters from the buddhahood to Eminescu

Under all circumstances you seem to be under the observation of the intelligence-people of your own Socialist Country who are doing this social service to harass you a great deal in any near future and certain people including the —ambassador“ (the mathematician one!) in the Romanian Embassy here in Delhi are trying to molest your good name in India by spreading rumors about you and your being a —rogue“ and say to people here that —you“ are going to be exiled from Romania and/or are going to be punished in some way. You are simple sincere poet like Mihai Eminescu and all your life you will remain simple & sincere to Romania as you always expressed and praised Mihai Eminescu and worked sincerely for the cause of deeper understanding between India and Romania. * I also published Mihai Eminescu's poem on page number 11 viz. The Elfland Damsel and in a footnote told how great a poet Mihai Eminescu was and how many new Romanian poets he has influenced. But this sick person, the very much sick person, your Romanian ambassador Mr. Mitu Nicu spoiled everything by raising a lot of hue and cry and luckily he also revealed the very confidential things of your government that they were about to frame cases against you and were about to —exile“ you from Romania and that you were a —rogue“ and argued with me for five hours (from 4.45 p.m. To 9.50 p.m. On 18.9.1979) in the Romanian embassy about many things on page 9 and also criticized why this person Gheorghe Anca who is not a poet at all and is not a representative of Romanian poetry has had been published by me in their National Day issue and of the magazine and if you had written the introduction (I wrote it myself) and if the photograph and poems were supplied by Anca? * I like to confirm our —International Academy Mihai Eminescu for Culture. Poetry & Arts“ and also the Eminescologistic human love for human race. I am happy that —Tagore Institute of Arts“ (India) and —Hafiz Iran Society“ (Iran:Teheran) are all cooperating with us and in 1989 we hope to reach Bucharest at his anniversary. * I attended then the full Mexican Week celebrated in New Delhi and met poet Octavio Paz of Mexico who writes in Spanish. There also I mentioned you and hundred Romanian poets. I saw through 15 days World Trade Fair in November as also we had a British Council workshop on Poetry on November 27 th where my two poems were taken and one was cyclostyled for discussion. Mention of International Academy Mihai Eminescu is very automatic then. It penetrates the ears of the listener: —100 Romanian poets“. * You mentioned about Iasi's letter demanding a sculpture of Eminescu. (From Iaİi, on the North of the country œ which country? India or Romania? Did you publish a bust of Eminescu in any of I.A.M.E. Books? Did you? I didn't create any such thing). You can send him a photocopy of any of the busts of Eminescu. I didn't meet Mrs. Pratima Kumar. If I can put a statue of Eminescu in our front garden I send you a copy after the same œ among the palm trees. I expect you very much at —India in World Literature“ in Delhi University in February 1985. But a bust of Eminescu in the garden should be put now. Nana must have come back from Transilvania. Nana is always in touch with me. We have no distance between ourselves when she is a day-light child of India. You are a —midnight“ child of India, working late in night on its topics and tell Rushdie I am the —Shame“. I hope Nancy can work a ceramic bust of Eminescu œ lower portion in Green, upper in Lotus

68 flower colour. Here alone I.A.M.E. is saddled, in a seal, on his birthday. * Eminescu Science Poetic meeting with best actor reciting our academy's chief Mr. Eminescu œ poetess Ana Blandiana of —When Trees have eyes“ fame œ it is impressive mention of varied subjects we have tried to touch about Indo-Romanian relations in a binding step on a cement platform. Yesterday, I put my records straight, one step ahead about great Romanian sections of my papers to search for all bits of papers, envelopes, chits, notes, letters, magazine clippings, poems, translations, etc. about Romania and yourself and our dear poets from Romania who came in touch with their poetry and unknown faces and common hearts and greatest arts and equal parts in our activities under the International Academy Mihai Eminescu. This I did to write something about us and our works for common knowledge and to present some written note/paper to the new journals which your department of Modern European Languages has started and sent me two copies -one of each journal for contributing material. I am giving some (European) translations of poems including Romanian poems, including my poem on Eminescu —Why Eminescu came to us...“ (Its Romanian translation printed I never received dear Anca, as it was published. Why didn't you read this poem or its translation at Eminescu evening to Ana Blandiana). I added three or four lines to this poem retyping it yesterday to make it true international in scope: —It was an Eminescu life given to poets at Versailles - And Eminescu is no different or indifferent to Nagasaki Eminescu is emancipation of at least South Africa A running word for soft speaking Vietnamese Or why should Eminescu come to life out of time Eminescu is a necessary word and a necessary line He has in his abode met all the more Tagore Pushkin for a recall and has met Subramanian Bharati Eminescu is now a pearl in every oyster of the mother pearl Earth To be able to swim on seas at ease Or why else should Eminescu come from beyond the oceans swimming towards eternity...!“ The underlined words in ticked lines are newly added and some stray words removed e.g. —lovely“ in following: —Eminescu is the name of Rudraksha bead in every day rosary.“ * Subject: Eminescu bust by sculptor Ion Mândrescu & matters of Book/journals exchange, etc. with Romanian Educational Library & and poetry exchange with individual Romanian poets in Eminescu Year. Thank you for your dated nil on 15.4.1989 and I was at International Academy Mihai Eminescu in fact waiting for Ion Mândrescu created bust which is however still awaited. If there is some technical difficulty you can get sent its pictures and/or articles and essays appearing about it in papers, as clippings, for our file and general reference purpose to others who may need. * You can write to them that you can read a paper on Eminescu in/and folklore: i.e. Eminescu used folklore themes for his poetry, and has himself become a folklore theme in Romania.

69 * EMINESCU, A FOLKLORE... (by Vinod Seth)

They call Eminescu a poet, a gem I always called him a diamond I called him folk-lore He, whom we call Eminescu Hardly separated from the air anywhere A poet called him a tree, an echo But he who is as clear as stones in the brook Is a smoothened dazzling diamond Never from mountain poetry is torn Eyes from his Brancusi bird Fly high to sit by his bust Ion Mândrescu, the artist of skill Takes away poetry from his crust And hangs on him the diamond bullets To let him be the martyr in revolution Poet he was, but poets don't die Eminescu was the folklore of revolutions He hung poetry like muslin cloths On his face a smile in store Folklore made Eminescu and Eminescu made folklore A Hindi, Sanskrit base as before Eminescu took a round of whole this globe Poetry beheads him, gives him folklore Eminescu sings an epic tune to us Eminescu we hear on telecom Then we ask him May we come in? Eminescu say Yes if you glass cut the rocks P.S. You will be pleased a sculpture (a woman's head in brass in French Museum's collection, made by Bruncush, was recently exhibited in the National Gallery of Modern Art, which was the first sculpture I saw from Bruncushi. If more than one busts of Eminescu are sent may be we can give them to some institutions. * LIBERTIES... (By Vinod Seth) 70 Death in the year of Eminescu's death Better than Romanians speak And speak they 25 years ache Achile's heal has kicked Ceausescu's head And with bullets riddled his face We wouldn't dare a return While dying he doesn't look as young As much as in publicity photographs which his ambassador has to give or gave Liberty Only you are young Noe live with Romanian grace... Up and up on this hill is love Then on the peak is a flag Brancusi has put there a slab Romanians call it Eminescu's grave Up on the hill one year is past Up on the hill a look down is cast Flags fly 80 000 at half mast Revolution is like those of the French Like Shiva's dance on Christ's cross They had a thirst for poison, had to quench The people had told at last who is the boss Christmas said it is Santa-Claus Death said no! he has worn my dress The only liberty is on peoples' face. Now will you read my poem again Yes if my all friends are slain And only free self of Romania is again This army is friend of the poets The army is Eminescu and also his poem Eminescu at his death centenary awake Has turned the quick most page Salutes to people, to Eminescu, to army Government's area TV serial case * Namastai. By 1995 we will be together 101. The 1 is mine. The rest is fine. A legless and a 71 handless mad one in Eminescu post-ardhanariswara. Mateescu renamed and divorced me in his novel after India, Vulc+nescu used initials (my name prohibited) and Iuga put your dedication as for himself. Part of your autobiography in letters to me I take in this novel (acknowledging it here and at the end like Salman Rushdie). * Perhaps Umesh Mehta would publish this, for India, Stephen Gill for Canada, Sokka Gakay for Japan œ even for having something from Romania, if not for challenging purpose burried inside and belonging to many agonies between ancestralities and newagers, between indology and creation, as at Christ's death and after Eminescu's. About credits of the book ask Pirandello. * Mais, a Bucarest vous ne pourrez plus exercer vos dons litteraires et artistiques comme a l'Academie Eminescu. Que ferrez-vous?... Vous avez une grande activite en ce moment, avec les traductions, le roman —fourmis blanches“ - qu'est que cela veut dire? et les enfants que vous faites chanter. * The words that are used in our daily routine. Relations, colors. Interrogations, persons. A fi, simple expressions. Conversation, Dictation, Vocabulary, Masculine and Feminine, Opposite words, —caloianul“, counting, days, parts of the body, Danube, negation, —Noi avem castel frumos, ran-tan- tiro-riro-ran“, singular-plural, Íncurc+tura play writer, neuter, poem by National poet —Mihai Eminescu“ Peste vârfuri, vry simple outlook of the Latin language and its comparison with Romanian, Slave, Tempus acquierendi et tempus perdendi, Vergilius father, Dante, Ante homines vita et mors, bonum et malum, past present and future tense, Sunt lacrimae rerum/sunt lacrimi în lucruri/that the things have tears in these, we have discussed this philosophically and with Eminescu writing Luceaf+rul, —Glossa“ - most of the students remembered the first line of the poem —vreme trece vreme vine“ - how to answer the question, these are practised from the Romanian booklet edited by the —George Anca“ our teacher, story by M. Eminescu —Poveste Indic+“. * Discussions on the topic —Murinda Shivratri“ which was written by our —Sir“. Announcement of the programmed broadcast at the radio on 22.2.83 at 7.30 p.m. on the short wave band. Exhibition at the class teacher's house, including the books of Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Barbu, Calinescu etc. Announcement in the class, especially of the book —Istoria literaturii române de la origini pân+ în prezent“. Poem —Rondelul oraİului din Indii“. Reading and translation of the poem into Hindi. Visit to the teacher's house to see the exhibition. There we recited the poems. Our teacher's friend Mr. Iuga also recited the poem. The photograph of the speakers are also taken. We read from the G. C+linescu book also. * Discussion on the Meghadut (Romanian version) which is written by Kalidas and its Romanian translation was done by our teacher (G. Anca). In which discussed with us on the following words: Norul œ clouds. Vestitor œ Messanger (one who gives the message). And he compared these words with the following lines given by M. Eminescu: Trecut-au anii ca nori lungi pe İesuri / ği niciodat+ n-or s+ vin+ iar+. —Mai am un Singur Dor“. Teiul sfânt like baniyan tree. Apele plâng clar izvorând din fântâne (i.e. clear water weeps from fountains as springs). Quotation: —Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour din marea de amar“. In this the significance of nour and marea de amar was justified. Sergiu Al-George (Indologist): Translator of Gita into Romanian. Classical master pieces and modern Romanian archaic and universal. Mare de amar by Eminescu and Mare de-ntuneric by

72 Lucian Blaga. * Singur+tate by M. Eminescu, comparison melancolie/vers with soka/shloka. * Origini. Crainic œ Nostalgia paradisului; Mircea Eliade œ L'eternel retour. Lucian Blaga œ Spa4iul Mioritic, Eonul dogmatic. Spengler (German philosopher). Vasile Pârvan, Idei İi forme istorice. Historical personalities and literary books: Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi; c+r4ile populare în cultura român+. Polyhistors: Miron Costin, Dimitrie Cantemir (18 th cent.), Ion Eliade R+dulescu, M. Kog+lniceanu, Nicolae B+lcescu, B. P. Hasdeu (19 th century), Nicolae Iorga, Ovid Densisianu, G. C+linescu, Mircea Eliade (20 th century). Famous novels of the different centuries, like R+scoala and Ion by Liviu Rebreanu and Geniu pustiu by M. Eminescu. * You next ask me about any work I have been doing on Eminescu, and the answer to that, alas, is that I have not really touched on his poetry or prose for many years; not since to Introduction to —Luceaf+rul“ I did in Miorita back in 1977, an essay I am sure is in the university Library there in Bucharest. The Eminescu celebration seems to be building up considerably. My co-editor of Miorita Charles Carlton has prepared a special supplementary number of the magazine with Tom Perry, and we are cooperating with Brenda Walker of Forest Books (London) in publicizing her new translations of the poet's works. Other than that, there is really no way to do more here. I am afraid as the years go by, it is more difficult to interest any among my colleagues in Romanian culture. * Indoeminescology

His lyricism and Thought, his human being, too, can be taken as a pattern not only with literary or national determinations but also for an universal Anthropoetry, namely inner roots and chances of the self in our world of continuous challenges. * There are not from out Eminescu's poetic universe the concepts and anthropologies of some modern Romanian creators and thinkers, like Vasile Pârvan's anthropomorphous creative rhythm, synrhythmy, aphrodisiac mind, Lucian Blaga's mythosophy, stylistic bottom, metaphysical transnaturalism, George C+linescu's real elements, Eugen Ionescu's nu, Mircea Eliade's genealogical myths, Hyerophanies, categories of the sacred, Dimitrie Cuclin's ethics of expressive essence, ğtefan Odobleja's consonantic psychology, Octav Onicescu's cosmological mechanics, Constantin Noica's Romanian philosophical utterance, Mircea Mali4a's clio-mathematics, Mihai ğora's metaphysical anthropology, Romeo Vulc+nescu's horal phenomenon. * We should be tempted within this Congress to analyze some paradigms like inverse nostalgia and reciprocal metamorphosis, the intensive voluptuousness and general transparence, the retrospective lucidity and the paranymph. * In Eminescu's modality (correspondence), the model œ different from the mode (kind) or fashion (Romanian —mod+“) is the angel-woman (model) for the daemon in eye of a painter. The zoomorphic models are concentrating upon the analogy with the bees (maternal state model), the infusorian (model, the bugs (French —model“), the tomcats (kind of Hoffmanian humor) etc., and

73 they totalize the vision of instinctive life, —eating and reproduction, reproduction and eating“. But if a human insect signifies a social metaphor for a woman enslaved by work, —king eaten by moths“ is an inverse model (dodia) of specific Eminescian contexts involving cultural chronophagical modes (kinds) of life and modes (fashions) of thought. * Anthropomorphism is one of Eminescu's long poems, occasionally composed in 1875, published integrally (69 stanzas) posthumously only in 1952 (then, the poet returned from his philosophical studies from Berlin was 25). * This is not a direct myth for it opposes other Romanian-Eminescian works like the poem C!lin , as well as the myth of Maiastra bird ( Miradoniz , Memento mori , etc.): a parody of Leda's possession by the pagan god. The fairy cosmic anthropomorphisation of the erotic flight (Zbur+tor) and the mystic feminization of the love in Maistra (the Phoenix seems to be male) overtorn into improvisation (impromptu) a (porno) comic and consequently human anthropomorphosis with the allusion (dodia) of the primordial ritual sterile sexuality. The bird œ a poor coquette hen or an angel œ who has not a proper birth can not be tragic. * Brancusi's reading from Milarepa and his journey to India (1938) go together, as well as his Endless Column continues Eminescu's Glossa. * Translating into Latin the Buddha's four noble truths œ suffering, origin of suffering, cessation of suffering the eightfold way leading to the cessation of suffering: dolor, doloris ortus, doloris inferitus, octopartita via ad doloris sedationem, Dhamapada œ Artur Schopenhauer has identified morally the bikkus and mandicant order of St. Francisc. Sometimes, the philosopher's disciple, Mihai Eminscu, took again the way from Latin to Sanskrit, looking to change, for instance, the name of one of his romantic character called Mors (Death) into Nirwana. * Reading Baudelaire within Sanskrit context, beyond the poet as voyant in the temple of clouds, the correspondences are to be felt individually from both Indian and Latin carmen-kavya through the ancient epos, Camoens' epic India, Eminescu's rig-vedic romanticism, even if it is said, for instance, about Edwin Arnold's translation of Gitagovinda that is —so unrecognizable baudlerized“. * December, our First Romanian (1977) here in India read some Roma-Romania. We have also worked a number of consounding sayings common to all Romance languages. Now available into Sanskrit, Luceaf!rul by Mihai Eminescu, with its 1665 Latin, 164 foreign and 28 autochtonous words (I.I. Russu, 1981). Let's go closer to this matter of scientific good-sense, yet taking it as Ortega y Gasset —el libro como conflicto“. * This version was begun as a sort of transsounding syllable by syllable from Sanskrit into Romanian but increasingly it became a dhvani , turning the dhvani (sound) into the dhvani (suggestion) in respect to the two languages. The Gitagovinda in Romanian may be compared to the Sanskrit version of Mihai Eminescu's Luceaf!rul (Hyperion) signed by U. R. Trikha in —Latinitas“ this year (—Hyperion“ appeared exactly a hundred years before, in 1883). It is hoped that these translations will open new avenues for comparative discussions on Jayadeva and Eminescu. *

74 The Sanskrit correspondence with the Romanian culture and poetry culminates with Mihai Eminescu, a reader of Vedas and Upanishads in original. In Romania, it is taught at school that —The First Epistle“ or —The Dacian prayer“ (Nirvana) are connected with Rig-Veda. Of course the analogy is fundamental but the correspondence lies both in the common or community cosmogonic mind and particularly in the universal intuition of real life, of sat (—village“ in Romanian, —truth“ in Sanskrit). * The union of kavyapurusha with sahityavidya in vaidarbhi riti could be for a modern poetical mind the correspondence of heaven with earth. Diabolical or paradisaic, the poetic correspondences œ rasa-dhvaniah œ reveal, through the prayoga of the poet, a selfpoetry as rasavada and sarasvatyasattvam, an alchemy of grief and of verb. In Kalidasa's comparison of poetry to Ardhanariswara, the goddess Parvati is vak or sabda and god Paramesvara is artha, their union is Ardha narishvara signifying, as V. Raghavan reminds it, the greatest ideal of poetry variously emphasized as sahitya sammitatva etc. Or, the love between Hyperion and C+t+lina in Eminescu's —Luceaf+rul“ evokes beyond the myths a neoteric Ardhanarishwara. One can see Lucypherus as a biblical Ravana, but Eminescu's Hyperion is closer to Jayadeva's Krishna and one can read —Luceaf+rul“ as the —Gitagovinda“ of Romanians. *

Pastiche

The intended review to the dissertation of Ms. Zircha Vaswani became mostly a pastiche. Because we have to deal with a very free, kind of mystical construction of comparisons, in which Mihai Eminescu''s poems and Indian scriptures are brought side-by-side into a fascinating personal adventure of the author. The abhored by now Eminescu cult in his motherland turns into an Indian cult, with a chance to be recovered, in competition, for own culture. A sacrificial work, a puja full of piety and effervescence addresses everybody on the way, like in a new beginning of the religious aesthetic spirit. Courageous or euphoric, like in a trance, the author restarts as if the universe like in solitary temple procession, hearing her native prayers in verses by Eminescu. Ioan Alexandru, Amita Bhose and myself were colleagues of doctorate under guidance of professor Zoe Dumitrescu-Buİulenga. Ioan translated odes of Pindar in his dissertation itself, Amita published separately her book of translations from Eminescu into Bengali, myself didn''t translate a line (perhaps also because Baudelaire, my topic, is the most translated foreign poet into Romanian). Ms. Zricha Vaswani translates Eminescuss —Indian“ poems as her own soul and hope. I don''n know her personally. There are universities with the name of Dr. B.R. Ambedkar in Agra, Hyderabad, Lucknow, Muzaffarpur, Delhi. The architect of Indian Constitution (while handling it to me also, the late president of India Shankar Dyal Sharma said: The Constitution of the World!) had the message. —Educate, organize, agitate“. *

75

EMINESCOLOGICE (George Anca) Publica1ii C,r1i 1970 Eres / Heresy, Editura Eminescu, Bucureİti 1975 Baudelaire İi poeii români. Corespondene ale spiritului poetic.Resume, Universitatea Bucureİti; teza de doctorat în volum, 2001, Academia Interna4ional+ Eminescu (AIME/IAME)

1979 Mihai Eminescu''s First Epistle (Romanian, English, Sanskrit, Hindi, Malayalam, Pujabi, Tamil), Delhi 1981 Ek shanti, The Milky Way, 1981, Delhi 1983 Mihai Eminescu''s Luceaf!rul/Divyagrah (Sanskrit version), editor, IAME, Delhi Romanian Classics in Sanskrit, editor, IAME, Delhi

1994 Indoeminescology & Other Anthropological Papers, Central Educational Library, Bucharest The Buddha. Letters from the Buddhahood to Eminescu, C. E. Library, Bucharest 1995 Haos, temni! İi exil la Eminescu, Cotruİ, Gyr İi Stamatu. Spre o hermeneutic! a versului întemniat İi exilat, Ed. Majadahonda, 1995 Literary Anthropology, Ed. Bibliotheca, Târgoviİte, 1995 Doina. Cu variaiuni, AIME, 15.01. 1995 2009 Sfini în Nirvana, Ed. Antim Ivireanu, 2009, Rm. Vâlcea Film 1974 Statuile lui Eminescu / The Eminescu's Staues, Tv Bucureİti

Studii İi Articole 1980 —Biblioteca Mihai Eminescu în Delhi“, in Luceaf!rul, 15 august 1980, Bucureİti —Sanskrit and Romanian Poetics“, in Studies on Indo-Asian Art and Culture, vol. VI, International Academy for Indian Culture, Octobre 1980, New Delhi

76

1981 —Sanskrit Romance Ontopoetics“, in Modern Art and Poetry, New Delhi

1985 —Academia Interna4ional+ Eminescu în India“, în Vatra, 1/1985, Târgu-Mureİ 1987 —Poe4i indieni traduc+tori ai lui Eminescu“, în —Ateneu“, Bac+u, 1/1987 1988 —Papers on indoeminescology“ în —L''enseignement et la pedagogie en Roumanie, vol. 7, Bucureİti, 1988 1990 —San Francesco, Eminescu e revoluzioni“, Tv Montecarlo, ian. 1990 —Eminescu İi poezia sanscrit+ de dragoste“, Radiodifuziunea Român+ —Eminescu İi Br+ila“, în Lui Eminescu, Br+ila —Íntre indoeminescologie İi culturologie“, în Emigrantul, 2/1990 —Íntre İtiin4a culturii İi indoeminescologie“, în —Emigrantul“, 3/1990 1991 —Cu ghiduİul Viduİaka İi C+lin Nebunul în c+utarea comediei sanscrite“ / With the playful Vidushaka and C+lin the Fool in search of the Sanskrit comedy, în Lucr!rile —Colocviului de eminescologie“, 14-15 ianuarie 1989, Bucureİti, 1991 —Eminescu œ New York œ Br+ila“ în Lui Eminescu, Br+ila, ianuarie 1991 —Sentimentul Eminescu“, în Libertatea, 15 ianuarie 1991, Bucureİti 2000 —Anul Eminescu“, în —Povestea vorbei“, 2-3/2000, Rm. Vâlcea 2004 —De la Kalidasa la Eminescu“, în —Poveste vorbei“, Rm. Vâlcea, 1-2/2004 2009 —Ne naİtem cu Eminescu“, în —Forum V“, 1-2/2009 —Eminescologie cu N. Georgescu“, în —Forum V“, 1-2/2009

Prezent,ri / Papers

1966 Mitul lui Zalmoxis în poezia lui Mihai Eminescu İi a lui Lucian Blaga / The myth of Zalmoxis in Mihai Eminescu's and Lucian Blaga's poetry, tez+ de licen4+ / MA thesis;

77 1978 —Anthropomorphism in Mihai Eminescu''s Creation. Around an Anthro-Poetry“; —Eminescu''s First Epistle and Translation of Cultures“, comunic+ri la / papers at Xth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences, New Delhi;

1980 —Eminescu İi India“, conferin4+, ian. 1980, Râmnicu-Vâlcea;

1981 —Mihai Eminescu and Sanskrit-Latin Rasa-Dhvaniah“, comunicare la /paper at 5th International Conference of Sanskrit, Varanasi; 1982 —Mihai Eminescu in Sanskrit“, IAME, March 1982, Delhi

1983, —Jayadeva and Eminescu“, lecture, Comparative Indian Literature Association, 3.05, 1983, Delhi University;

1985 —Eminescu, İtiin4+, poezie“, Institutul Politehnic Bucureİti, ian. 1985 —Mari gânditori români /Great Romanian Thinkers in India: Eminescu, Brâncuİi, Mircea Eliade“, Râmnicu Vâlcea;

1986 —Vecinicia cea amar+ / A m+rii. Teoantropoezie eminescian+ / Eminescian Theoanthropoetry“, Institutul Politehnic, Bucureİti; —Academia Interna4ional+ în India“, Biblioteca Academiei Române; 1987 —Poe4i indieni traduc+tori ai lui Eminescu“, Institutul Politehnic Bucureİti;

1988 —Luceaf!rul lui Eminescu İi Mahbharata“, Biblioteca Central+ Pedagogic+, Bucureİti;

1989 —Orfism na4ional la Eminescu“ —Coresponden4e eminesciene între poetica indo-european+ İi postmodernism“ —Eminescologie İi pedagogie“ —Educa4ia lecturii /Reading Education İi eminescologia“ —Râsul lui Eminescu / Eminescu''s Laugh“

78 —Eminescu İi İcoala“ —C+pitanul İi Íngerul œ alegoria mor4ii la Baudelaire İi Eminescu“ —Poezia lui Eminescu, coresponden4+ a crea4iei cu limbajul natural“ —Construc4iile imaginarului eminescian“ —Eminescu œ biografie İi universalitate“ —Sculptorul orb în vizualitatea poemului eminescian“ —Iubire İi ur+ la Eminescu“ —Eminescu în conİtiin4a lumii“ —Scrisoarea Íntâi în versiuni indiene“ —Eminescu în pedagogia na4ional+, continuitate İi viitor“ —De la Dun+re la Gange“ —Mira între glosolalie İi destin“ —Indoeminescologie“ etc. (at universities, research institutions, schools from Bucharest, Gala4i, Râmnicu-Vâlcea, Predeal, Baia de Criİ, Teremia Mare, national/local symposia in Bucureİti, Cluj, Botoİani, Br+ila, 12th ICAES Zagreb, Romanian Academy, national Art Museum etc.) 1990 —Indian Myths to Eminescu and Camoens“, IUAES Inter-Congress, Lisbon, 5-12 September 1991 —Crea4ia eminescian+ în spiritualitatea universal+“, conferin4+, Biblioteca Jude4ean+, 14.01.1991, Tîrgu-Mureİ —Rug+ciunea lui Eminescu œ Rug+ciunea lui Brâncuİi“, iul. ''91, CCD Buz+u 1992 —Eminescu în scrierile lui Onisifor Ghibu“, Chiİin+u, Moldova, martie 1992 —Eminescu İi Buddha“, conferin4+, Tîrgu-Jiu, 15 iunie 1992 —Eminescu sanscrit“, nov. 1992, B.C.U., Iaİi 1993 —Privind în oglind+ nu ne vedem pe noi, ci pe Eminescu / Looking into the mirror we don''t see ourselves but Eminescu“, Zilele Eminescu, Chiİin+u, 15-17 iunie 1993 1994 —La Roumanie de Mihai Eminescu“, CITI, Bucureİti, 1 ianuarie 1994 —Doina lui Eminescu în versiuni str+ine“, Rm. Vâlcea, 12 ianuarie —Privire bibliografic+ asupra coresponden4elor româno-sanscrite“, la Colocviul na4ional —Bibliografia român+ azi“, iunie 1994, Constan4a 1995 —Eminescu, Basarabia İi Bucovina“, 14.1. ''95, Dalles, Bucureİti 1996 —Eminescu la Paris“, Bibl. —Antim Ivireanu“, 14.01.1996, Rm. Vâlcea

79 2001 —Saintliness in Kabir and Eminescu“, at —Sant Kabir Sixth Centenary International Conference“, 6.01.2002, Couva, Trinidad-Tobago 2009 —AU(M): Au cine-i zeul c!rui plec!m a noastre inimi“, 14.01.2009, Rm. Vâlcea

80