Memoriu General

PR. NR. 65/2015 JUDEŢULMARAMUREŞ

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

DENUMIREA LUCRĂRII:

PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORAȘULUI TĂUȚII MĂGHERĂUȘ, JUDEŢUL MARAMUREŞ

BENEFICIAR:

ORAȘULTĂUȚII MĂGHERĂUȘ

PROIECTANT:

S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L.

DATA:

2015

1.2 OBIECTIVELE LUCRĂRII Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ- teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.

Cuprinde prevederi pe termen scurt cu privire la :  Restabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;  Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;  Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;  Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi permanente de construire şi a zonelor expuse la riscuri naturale;  Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;  Stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice, a siturilor arheologice reperate şi a zonelor care au instituit un regim special de protecţie, prevăzut în legislaţia în vigoare;  Formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;  Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate şi plantate;  Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone .

Cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la :  Evolutia în perspectivă a localităţii;  Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;  Traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean;

 Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone;  Lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;  Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;  Delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. Completarea Planului Urbanistic General al Orașului Tăuții Măgherăuș urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. Se vor lua în considerare implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţilor.

1.3. SURSE DOCUMENTARE 1.3.1 Surse documentare propriu zise: - Datele demografice şi potenţialul economic al orașului puse la dispoziţie de Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș; - Datele privind zonele expuse riscurilor naturale puse la dispoziţie de Primăria Orașului Tăuții Măgherauș; - Documentare de teren şi consultări cu autorităţile locale; - Informații privind echiparea edilitară a teritoriului puse la dispoziție de Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș. - Documentațiile de urbanism aprobate de către Consiliul Local al Orașului Tăuții Măgherăuș.

Studii • Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. • Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal - Munții Gutinului, elaborat de INCD URBANPROIECT, București. • Strategia dezvoltării urbane a Orașului Tăuții Măgherăuș

• Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de GEOTEC SA în anul 1998 • Alte studii • Drumul expres: Studiul de fezabilitate întocmit de firma Search Corporation- București

1.3.2 Elemente legislative: Baza proiectării: Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu modificările şi completările ulterioare Elemente legislative conexe:  Codul Civil.  Legea nr.50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi completări.  Legea nr. 18/1991 a fondului funciar cu modificările şi completările ulterioare.  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.  Ordonanta de urgenta 195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară cu modificările şi completările ulterioare.  Legea nr. 26/1996 – Codul silvic.  Legea nr. 107/1996 a apelor.  Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică.  Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor.  Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a- zone protejate.

 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi  Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.  HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completările şi modificările ulterioare.  Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2013 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.  Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.  Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.  Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.  Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUŢIE Orașul Tăuţii-Măgherăuş este situat în partea de nord-vest a judeţului Maramureş, în imediata vecinătate a municipiului reşedinţă de judeţ Baia Mare şi este strabătut de drumul european 58 (DN 1C). Oraşul Tăuţii-Măgherăuş are în componenţa sa orașul Tauţii-Magherauş, cartierele aferente Băiţa, Nistru, Buşag şi satele aparținătoare Merişor, Bozânta Mare și Ulmoasa. Populația zonei studiate este de 7 136 de locuitori,conform Recensământului din anul 2011, majoritatea fiind români. Date istorice despre existenţa localităţii Tăuţii-Măgherăuş ca aşezare omenească există încă de la începutul secolului al XIII-lea. În monografia dr. Schonherr Gyula, publicată la Budapesta în anul 1910 se relatează că în anul 1216 valea care trece prin Tăuţii de Jos purta numele de “Miszt”, denumire care se păstrează până în zilele nostre. Tot în această lucrare se arată că în urma mişcării lui Jan Hus din sec. al XV-lea, în urma persecuţiilor care au avut loc, o

parte dintre cei care au participat la mişcare s-au refugiat pe aceste locuri, unde s-au stabilit, întemeind aşezarea „Toutfalu”, de la numele lor ,,Toutok”. În anul 1490, pentru prima dată în lucrările existente se vorbeşte despre acest „Toutfalu”. Primul document scris despre localitatea Tăuţii-Măgherăuş datează din 23 aprilie 1440. În acest an, familia Morocz din Moroczhida, în scrisoarea confirmată la Medieşul Aurit ataşează localitatea Tăuții Măgherăuș de Jos (Alsototfalu) moşiei aceleiași familii din Seini și îi acordă privilegii cuvenite târgușorilor. În secolul al XV-lea Tăuţii-Măgherăuş aparţinea moşiei familiei Morocz . La sfârşitul sec. XVII zona, care în prezent se suprapune oraşului Tăuţii-Măgherăuş, a fost subordonată Cetăţii Sătmarului pentru ca în anul 1711 să devină proprietatea lui Karolyi Alexandru. Începând cu anul 2004 localitatea Tăuţii-Măgherăuş a fost declarată oraş. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul drumului Baia Mare - Satu Mare, la confluenţa văilor Băiţa şi Nistru şi se caracterizează printr-o structură de tip neregulat, cu gospodării desfăşurate de-a lungul străzilor principale şi secundare. La hotarele satului Buşag au fost descoperite cele mai vechi urme ale prezenţei umane din teritoriu. Siturile arheologice de pe raza satului datează din Paleolitic şi sunt punctele "Coasta Buşagului". Tot în această zonă se găseşte o aşezare datând din epoca bronzului, aşezarea , "Pe toag". Satul Băiţa s-a dezvoltat de-a lungul văii cu acelaşi nume. Datorită bogăţiilor subsolului din vechime zona a avut o intensă activitate extractivă. Pe plan cultural, amintim faptul că Muzeul Judeţean de istorie întreţine în localitatea Băiţa, Casa memorială a poetului erou lon Şiugariu (1913 – 1925). Numele actual al localității Nistru datează din perioada interbelică. Acest nume provine din numele de ,,Miszbanya” sau ,,Misztbanya”. Prefixul ,,Misz” sau ,,Miszt” este explicat ca provenind de la o ipotetică antreprenoare de mină de naționalitate engleză (domnișoara – miss). Acest nume este prezent și în vechea denumire a uneia dintre cele două localități medievale ce formează actualul oraș Tăuții Măgherăuș (Misztmogyoros). Astfel că originea prefixului numelui localității ar putea fi un posibil nume propriu (Palfy, M. 1917). Ca localitate, Nistru se dezvoltă începând cu secolul al XVII – lea atunci când Krauft (Administrația Minieră de Stat austriacă) deschide mina situată în amonte de mina Nistru (fosta Domnișoara, apoi 11 Iunie), mină ce avea două galerii de coastă ce porneau divergent din același

sector, Anton de Pauda Stollen, în versantul stâng al văii Maria Erkundingung Erbstollen care deschidea filonul Mihai Nepomuk în versantul drept al văii Mintoasa. În această zonă, în aval de gura celor două galerii în aval de capela ridicată în anul 1999 în memoria Sf. Ioan Nepomuk se văd și acum în poiana urmele fundațiilor unor minuscule locuințe și pomi fructiferi sălbatici pe locul în care s-a aflat localitatea Nistru până la primul război mondial. Nistru s-a dezvoltat de-a lungul Văii Nistru. Dezvoltarea localităţii este în strânsă legătură cu evoluţia principalei economii a zonei, şi anume mineritul, prin fosta formă de organizare Exploatarea Minieră Nistru. Începând cu finele anului 2004, activitatea de extracţie s- a diminuat în mod considerabil. Satul Bozânta Mare s-a dezvoltat de-a lungul malului drept al râului Săsar. Satul Ulmoasa, dezvoltat pe valea cu acelaşi nume, este deosebit de pitoresc, are un potenţial turististic insuficient exploatat.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Caracteristicile reliefului Oraşul Tăuţii Măgherăuş este situat la o altitudine de 151-263 m. Altitudinea medie este de 600m, cea mai mare altitudine se înregistrează în vârful Pietroasa (Baiţa). Expoziţia generală este sudică, iar datorită bogatei reţele hidrografice se întâlnesc o serie de expoziţii de detaliu. Panta este variabilă, de la moderată la foarte repede, uneori abruptă.

2.2.2. Geologia În timpul magmatismului s-au manifestat în zona Tăuții Măgherăuș -Baia Mare ample fenomene vulcanice. Erupţiile vulcanice s-au manifestat aprope continuu generând produse vulcanice variate. Acestea au fost grupate în mai multe faze: - în Tortorian apar riolite la vest de Seini. Tot în această perioadă apar tufurile acide la est şi vest de Seini, intercalate cu depozite sedimentare.

- în Sarmaţian apar andezitele, apoi riolitele şi dacitele. Riolitele ocupă suprafeţe restrânse între Valea Băiţa şi Valea Ilba-Handal. În bazinele Văii Băiţa şi Cicârlău apar dacitele. - în Panonian apar andezitele bazaltoide care sunt cele mai răspândite în zonă.

2.2.3. Geomorfologia Unitatea de relief cea mai frecventă este versantul, într-o măsură mai mică apar şi alte forme de relief cum ar fi: platoul, coama sau lunca. Configuraţia terenului este în general ondulată, iar pe anumite porţiuni se întâlnesc configuraţii frământate.

2.2.4. Hidrografie. Hidrologie Pâraiele care drenează zona studiată fac parte din bazinul hidrografic al Someşului. Cele mai importante văi sunt: Valea Nistrului şi Valea Băiţa care beneficiază de aportul afluenţilor: Lăpuş, Limpedea, Chiuzoşa, Cireşu, Corbu, Ulmoasa, Căpitanu și Apa Sărată. Apele au un curs în general bine reliefat, dar odată cu pătrunderea în lunca Someşului, cursul prezintă numeroase meandre. Datorită faptului că albia cursurilor de apă din această zonă nu reuşeşte întotdeauna să capteze şi să evacueze apele de gravitaţie apare riscul inundaţiilor. Luncile văilor sunt deobicei plane, cu unele forme depresionare, cu pante mari ale talvegurilor, la nivelul cursului superior, şi foarte mici în lunca Someşului. Alimentarea văilor din reţeaua hidrografică este mixtă, pluvio-nivală. Cea mai mare parte din cantitatea de precipitaţii căzute se infiltrează, dând naştere pânzelor freatice. Adâncimea pânzei freatice variază în funcţie de conformaţia petrografică şi tectonică locală. La o distanţă de aproximativ 2 Km de localitatea Nistru se găseşte lacul cu acelaşi nume având o suprafaţă redusă, în jur de 0,5 ha. Este un lac artificial, fiind realizat în scop de agrement. Lacurile antropice amplasate în zonele montane, constituie, deobicei, obiective turistice de mare interes datorită valorii peisagistice, pe de o parte, cât şi capacităţii recreative pe care o conferă, pe de altă parte. Adâncimea apelor freatice de suprafaţă variază în funcţie de formele micro şi macroreliefului, precum şi în funcţie de alcătuirea substratului litologic. Astfel, pe terasele

superioare adâncimea apei freatice depăşeşte 10m, iar la baza vesanţilor şi în formele depresionare variază între 2,5-9 m.

2.2.5. Calitatea apelor subterane Apele subterane au fost monitorizate prin foraje de control, la următorii agenţi economici: SC „Cuprom” SA Bucureşti, sucursala Baia Mare, SC „Trangold” SA Baia Mare, U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare, Exploataţia Minieră Baia Mare, SNP Petrom – Sucursala Maramureş. S-a constatat că apele subterane din aceste zone sunt poluate, nivelul concentraţiilor la metale grele depăşind limitele maxime admise, astfel încât acestea nu îndeplinesc calităţile apei potabile (Legea nr. 458/2002).

2.2.6. Condiţii climatice Clima regiunii este moderată (de tip continental). Temperatura medie pe anotimpuri este următoarea:  primavara – 8,8 ºC;  vara – 18,3 ºC;  toamna – 8,7 ºC;  iarna – 2,9 ºC. Primul îngheţ se produce deobicei între 4 şi 10 octombrie, iar ultimul îngheţ între 24 şi 29 aprilie. Umezeala relativă a aerului se prezintă astfel:  iarna – 85%;  primăvara – 67%;  vara – 73%;  toamna – 81%. Regiunea se află înr-o zonă relativ săracă în precipitaţii, cca. 700 mm anual. Pe anotimpuri distribuția acestora este următoarea: 1. iarna – 115 mm; 2. primăvara – 170 mm; 3. vara – 260 mm;

4. toamna – 155 mm. Prima ninsoare se produce de obicei în jurul datei de 10 noiembrie, iar ultima ninsoare se produce în jurul datei de 15 aprilie. Stratul de zapadă se menţine cca. 120 de zile. Evapotranspiraţia potenţială realizează valori maxime în luna iulie (cca. 130mm). În regiune bat puţine vânturi, care atunci când apar realizează intensităţi reduse. Vânturile bat din direcţii diferite, datorită catenelor muntoase din jur. În concluzie, regiunea beneficiază de un topoclimat specific de adăpost, care se caracterizeză prin ierni relativ blânde şi veri călduroase. Primăvara timpurie şi toamna lungă dă posibilitatea creşterii castanului comestibil pe văile Băiţa şi pe dealurile Tăuţilor.

2.2.7. Solurile Condiţiile geografice, geomorfologice şi climatice din cuprinsul regiunii corespund arealului solurilor brune din clasa argiluvisoluri (care facilitează stagnarea apei în partea superioră a învelişului de sol şi împiedică buna dezvoltare a rădăcinii plantelor) și cambisoluri. Munţii Gutâi sunt constituiţi numai din roci vulcanice consolidate şi formaţiuni vulcanogen – sedimentare. Învelişul de sol este caracterizat prin predominarea solurilor scheletice şi puternic acide asociate cu litosoluri şi stâncării. Ca urmare, întreaga zonă montană are folosinţă silvo-pastorală, teritoriul respectiv fiind impropriu pentru agricultură. Relieful permite într-o oarecare măsură practicarea agriculturii in Depresiunea Baia Mare, unde, atât aspectul reliefului – uneori de câmpie - cât şi condiţiile pedoclimatice permit practicarea agriculturii de la diverse culturi de câmp până la plantaţii pomicole şi chiar viticole. Fenomenele de degradare cu extinderea cea mai mare sunt: aciditatea solurilor, eroziunea de suprafaţă, excesul de umiditate şi alunecările de teren. Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate s-a realizat pe criteriul intensităţii acestor factori limitativi ai producţiei agricole. Folosinţa predominantă a terenurilor în pantă este fâneaţa, gama culturilor fiind mult diminuată atât de condiţiile de relief şi sol cât şi cele climatice. În cazul terenurilor plane se constată stagnarea apei timp îndelungat. Poluarea solului este cauzată în principal de activităţile din domeniul minier, la care se adaugă gestionarea deficitară a deşeurilor.

Principalele surse de poluare chimică a solului, având un caracter istoric, din zona Baia Mare sunt iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, haldele de steril de mină rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră şi apele de mină.

2.2.8. Vegetația Predominarea reliefului muntos şi deluros determină o mare extensiune a pădurilor. Zona pădurilor de foioase ocupă aria Depresiunii Baia Mare, fiind reprezentată prin păduri de stejar, astăzi în cea mai mare parte defrişate, în alternanţă cu terenuri agricole şi păşuni. Pădurile de fag şi carpen ocupă versanţii munţilor. Pe culmile cele mai înalte ale munţilor se întâlnesc pădurile de fag în amestec cu brad şi molid. În luncile râurilor se dezvoltă pajiştile alături de diverse specii hidrofile (pipirig, rogoz).

2.2.9. Fauna În zona studiată cea mai mare pondere o deţin pădurile, urmate de golurile de munte şi păşuni, iar terenurile agricole nu depăşesc 10 % din teritoriul cercetat. Ca urmare, fauna aparţine în cea mai mare parte domeniului forestier, multe cu valoare cinegetică. Vânatul principal este cerbul carpatin şi căpriorul, iar secundar ursul, mistreţul, iepurele şi fazanul. Râurile, în zona montană sunt favorabile dezvoltării păstrăvului, iar în depresiuni lipanului şi sobarului.

2.2.10. Resurse naturale Zona studiată face parte dintr-un important bazin de extracţie a minereurilor neferoase. În aşezările de la poalele munţilor sunt numeroase izvoare naturale. Din punct de vedere al caracterizării resurselor naturale, regiunea este purtătoarea unor mari varietăţi de roci aparţinând unor unităţi geologice diverse. Astfel, pot fi întâlnite roci magmatice, roci vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice (şisturi, calcare, cristaline) şi roci sedimentare (gresii, marne, argile). În zona Ilba, Nistru, Băiţa, dominante sunt zăcăminte de minereuri complexe. Din punct de vedere al mineralizaţiei metalifere, pentru zona studiată, zăcămintele pot fi grupate în următoarele tipuri:

1) zăcăminte auro-argintifere-Băiţa; 2) zăcăminte complexe, cu conţinut predominant de Pb, Zn, cărora li se asociază, subordonat, Cu, Au şi Ag- majoritatea zăcamintelor din bazinul minier băimarean; 3) zăcăminte cuprifere, cărora li se asociază subordonat Au şi Ag- Nistru. În afara resurselor metalice neferoase amintite, de mare importanţă în zonă sunt şi minereurile nemetalifere şi materialele de construcţie rezultate prin procedee miniere, astfel:  pietriş şi nisip, sunt prezente în acumularea Ilba şi Băiţa, pe artera hidrografică Someş, andezite- Băiţa, Nstru şi Cicârlău ;  În Depresiunea Baia Mare, sunt prezente apele minerale clorosodice, bicarbonatate,uneori sulfuroase şi termale. La Apa Sărată se găsesc ape minerale clorosodice şi sulfuroase.

2.2.11. Seismicitatea Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional– Secţiunea a V-a – „Zone de risc natural”, unităţile administrative – teritoriale din judeţul Maramureş sunt amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VI. Din punct de vedere al protecţiei seismice, Normativ P 100-1-2013, Unitatea Administrativ Teritorială Tăuții Măgherăuș are valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru

IMR = 100 ANI ag= 0,12 g şi perioada de control a spectrului de răspuns Tc = 0,7 sec.

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU Orașul Tăuții Măgherăuș este situat în partea de nord – vest a județului Maramureș. Localitatea Tăuții Măgherăuș este localitate cu rol de polarizare în cadrul rețelei de localități, la nivelul unității teritorial administrative existând numeroase zone cu potențial turistic insuficient amenajate. Orașul se situează pe axa de dezvoltare de interes național, fiind în prezent centru industrial cu activități economice reduse. Orașul Tăuții Măgherăuș este situat în imediata vecinătate a municipiului reşedinţă de judeţ, Baia Mare, şi este strabătut de drumul european E58. Altitudinea medie este de 600m, cea mai mare altitudine se înregistrează în vârful Pietroasa (Băiţa). Pâraiele care drenează zona studiată fac parte din bazinul hidrografic al Someşului. Cele mai importante văi sunt: Valea

Nistrului şi Valea Băiţa care beneficiază de aportul afluenţilor: Lăpuş, Limpedea, Chiuzoşa, Cireşu, Corbu, Ulmoasa, Căpitanu și Apa Sărată. Vecinătăţile unităţii administrative sunt : la nord și nord- vest județul Satu Mare, la est municipiul Baia Mare, la sud comuna Recea, la sud-vest comuna Ardusat și comuna Cicârlău. Orașul Tăuții Măgherăuș are 7 136 locuitori (conform Recensământului 2011) și este compus din următoarele cartiere și localități: 1. oraș Tăuții Măgherăuș – 2 761 locuitori ; 2. Cartier Băița – 1 686 locuitori ; 3. Cartier Nistru – 1 136 locuitori ; 4. Sat Bozânta Mare – 567 locuitori ; 5. Cartier Bușag – 548 locuitori ; 6. Cartier Merișor – 265 locuitori ; 7. Sat Ulmoasa – 173 locuitori. La nivel zonal orașul Tăuții Măgherăuș este un important centru industrial, din punct de vedere economic, făcând parte dintr-o bogată zonă în resurse naturale ale solului și subsolului care au condus la industrializarea orașului. În prezent, în zonă se poate spune că are loc o creștere din punct de vedere industrial și economic, deoarece în ultimii ani a avut loc o dezvoltare a unităților industriale. Acest lucru a adus la o concentrare mare de forță de muncă, atât din municipiul Baia Mare, cât și din localitățile din jur, cu care se relaționează printr-un sistem complex de căi de comunicație, relații economice, administrative și social – culturale. Accesul rutier spre Orașul Tăuții Măgherăuș se realizează prin intermediul DN1C (Baia Mare), Dj 109J spre aeroportul Baia Mare, DC 97 spre Bozânta Mare, DC 98 spre Bușag, DC 99 spre Merișor, DC 103 spre Nistru, DC 104 spre Băița și Ulmoasa, DC 105 spre Apa Sărată. Calea ferată Baia Mare- Satu Mare traversează orașul Tăuții Măgherăuș, având halta la Bușag. Teritoriul studiat este deservit de linia 400 Satu Mare- Baia Mare – Jibou-Dej ,tronson de cale ferată neadaptată unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere şi nepăzite. Lungimea căii ferate ce este situată în orașul Tăuții Măgherăuș este 4,868km. Principala legătură rutieră între Satu Mare și Baia Mare este în prezent DN1C (E58), circulație care parcurge și teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș. Printr-un studiu

de fezabilitate s-a studiat posibilitatea realizării unui Drum Expres (Satu Mare- Dej) care parcurge teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș.

Pentru identificarea direcțiilor de dezvoltare la nivelul zonei de studiu – Tăuții Măgherăuș, s-a întocmit o analiză SWOT pe fiecare componentă strategică în parte.

La nivelul orașului Tăuții Măgherăuș, se evidențiază următoarele: - un potențial fizico – geografic variat, bogat, atractiv, posibil și necesar de valorificat printr-un turism durabil și susținut; - potențial favorizant pentru dezvoltarea turismului montan; - resurse forestiere, inclusiv bio – eco – fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, floră spontană valoroasă, în cantități semnificative, care pot fi valorificate economic în industrii locale de prelucrare, dar și prin integrare cu dezvoltarea turismului și serviciile adiacente acestuia: SPA, welness, servicii și terapii de întreținere corporală, servicii de sănătate, etc. - resurse și potențial agro de creștere a animalelor, care poate fi valorificat prin înființarea de microferme de creștere, mică industrie de colectare, prelucrare primară, desfacere și – sau industrializare a produselor agro – alimentare din resurse locale; - potențial demografic caracterizat de dinamism și putere de regenerare, resurse umane disponibile pe piața muncii, recalificări, specializări în meserii din domeniul turismului, construcțiilor, serviciilor, dar experiență redusă în domeniu; - mediu de afaceri permisiv, favorizant, inclusiv pentru încurajarea afacerilor startup; - o slabă relaționare a zonei cu teritoriul județean/național, doar pe căi rutiere.

2.4. POTENŢIAL ECONOMIC 2.4.1. Investiții străine directe Pe parcursul ultimilor ani, investițiile străine directe au cunoscut o creștere considerabilă. La început, investițiile străine directe erau concentrate pe privatizarea fostelor companii de stat, în principal cele din cadrul sectoarelor industriale. Firmele internaționale au preluat sau au demarat parteneriate în preluarea companiilor de stat care nu mai erau considerate responsabilitatea guvernului în cadrul unei economii de piață. În general, achiziția unor firme

deja existente și/sau parteneriatele – asocierea cu acestea erau folosite ca o strategie de intrare, în care este important accesul la resursele naturale și la o infrastructură deja existentă. Și în orașul Tăuții Măgherăuș au avut loc investiții de acest gen. Acestea au făcut posibilă crearea de noi locuri de muncă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din împrejurimi. Majoritatea investițiilor străine sunt concentrate în municipii sau în comunitățile din apropierea municipiilor care au o bună legătură rutieră, precum este și cazul orașului Tăuții Măgherăuș. Orașele mai mari sunt mai atractive pentru investițiile străine datorită disponibilității pieței forței de muncă, accesului la diferite forme de infrastructură, calitatea condițiilor de trai, etc. De curând, investitorii caută mai mult comunitățile din împrejurimile Băii Mari, deoarece găsesc facilități mai atractive.

2.4.2. Intreprinderi mici și mijlocii Noile afaceri sunt concentrate în sectoarele serviciilor, cum ar fi dezvoltarea de software, consultanță, vânzări și servicii legate de piața imobiliară. De asemenea, în domeniul turismului sunt înregistrate multe inițiative, dar în principal ca parte a economiei informale.

2.4.3. Activitatea industrială În ultimii ani, orașul Tăuții Măgherăuș a avut parte de o dezvoltare considerabilă din punct de vedere economic, înființându-se intreprinderi industriale, atât în sectorul primar, cât și în industria prelucrătoare. S-au înființat atât firme românești, cât și străine, acestea oferind multe locuri de muncă în diverse domenii. Orașul Tăuții Măgherăuș este pregătit, din punct de vedere al locurilor destinate pentru sectorul industrial, de primirea a noi investitori sau de extinderea celor existenți. Putem spune că există mari perspective de dezvoltare economică pentru acest oraș.

2.4.4. Turism Spațiul geografic studiat se evidențiază prin prezența a diverse forme de turism, ce se completează reciproc în cadrul diferitelor categorii de destinații specifice (turism montan bisezonal, turism balnear, turism cultural, turism de odihnă și agrement, turism rural și agroturism).

Unitatea administrativ teritorială Tăuții Măgherăuș dispune de un cadru natural de excepție. Punctul turistic Lac Nistru este un lac antropic, poziționat într-o zonă foarte frumoasă, și dispune de o cabană turistică cu 8 locuri și unități de tip căsuțe. În împrejurimi se pot face drumeții, existând trasee care se pot parcurge. Traseele turistice din zona Nistru sunt: - Lacul Nistru – Poiana Băițenilor – Băița; - Nistru – sub vf. Galbena – Poiana Băițenilor – Vf. Pietrarului – Băița; - Nistru – Vl. Mintoasa – Dl. Comorii – Piatra Tisei – Cabana. - Zona Pietoasa În zona lacului Nistru, pe lângă locurile de cazare menționate anterior, sunt și locuri destinate camping-ului. Un alt punct de interes, destinat petrecerii timpului liber, putem spune, că este și centrul SPA din Tăuții Măgherăuș. Zona este deținătoarea unor importante monumente și locuri istorice, urbane și rurale, monumente de artă și ansambluri arhitectonice, monumente de arhitectură populară unice. Principalele resurse pentru turism le constituie valorile de patrimoniu natural și cultural.

2.5.POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE 2.5.1. Evoluție și potențial demografic Descrierea evoluției populației orașului Tăuții Măgherăuș este realizată comparativ cu cea a populației județului Maramureș folosind datele privind volumul total al populației în perioada 1998 – 2002, respectiv anul 2011. Evoluția comparativă a populației județului Maramure și a orașului Tăuții Măgherăuș 1998 1999 2000 2001 2002 2011 Oraș Tăuții 6500 6449 6414 6429 6713 7136 Măgherăuș Județul Maramureș 533162 532718 531563 530646 521468 478659

Grafic 1. Evoluția populației orașului Tăuții Măgherăuș

Populatia Orașului Tautii Magheraus 7500

7000

Populatia Tautii 6500 Magheraus 6000 1998 1999 2000 2001 2002 2011

Observăm că între anii 1999 – 2001 populația teritoriului studiat are parte de o scădere, iar din 2001 și până în prezent se poate observa o creștere semnificativă a populației. Dinamica populației orașului Tăuții Măgherăuș la recensăminte Localități componente Populație Populație Dinamica populației 2002 2011 (%) Tăuții Măgherăuș 2232 2761 23,7 Băița 1806 1686 -6,6 Bozânta Mare 565 567 0,03 Bușag 543 548 0,92 Merișor 252 265 5,1 Nistru 1088 1136 4,4 Ulmoasa 197 173 -12,1 Oraș Tăuții 6713 7136 +6,3 Măgherăuș

Grafic 2. Evoluția populației pe localități componenete 2002 - 2011

Ulmoasa

Nistru

Merisor

Busag 2011 2002 Bozanta Mare

Baita

Tautii Magheraus

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Orașul Tăuții Măgherăuș, care deși în prezent are o distribuție relativ echilibrată a populației în teritoriu, înregistrează creșteri ale populației în perioada de după 2000, în principal în localitățile componente cu accesibilitate bună. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confensional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există şi minorităţi de romano - catolici (10,16%), greco – catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

2.6.CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT Circulaţia rutieră: Din punct de vedere rutier este de menționat în primul rând drumul național principal DN 1C (Dej – Baia Mare – Tăuții Măgherăuș – Livada – DN 19), care asigură legătura cu municipiul Baia Mare, reședința de județ, și care este, totodată, și traseu european (E 58), făcând legătura cu Ungaria (punct frontieră Halmeu), apoi drumul județean DJ 109J (Tăuții Măgherăuș – aeroport – Baia Mare) și șase drumuri comunale: DC 97 spre Bozânta Mare, DC 98 spre Bușag, DC 99 spre Merișor, DC 103 spre Nistru, DC 104 spre Băița și Ulmoasa și DC 105 spre Apa Sărată.

Circulaţia feroviară: Calea ferată Baia Mare- Satu Mare traversează orașul Tăuții Măgherăuș, având halta la Bușag. Lungimea căii ferate ce este situată în orașul Tăuții Măgherăuș este 4,868 km.

Teritoriul studiat este deservit de linia 400 Satu Mare- Baia Mare- Jibou-Dej ,tronson de cale ferată neadaptată unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere şi nepăzite. Circulaţia aeriană: În orașul Tăuții Măgherăuș se găsește singurul aeroport al județului Maramureș. El este situat la 10 km de Baia Mare și la 1,25 km de DN 1C.

Disfuncţionalităţi

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., şi din discuţiile cu factorii locali de specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere următoarele: - profilurile transversale ale străzilor nu corespund din punct de vedere urbanistic, au lățimi prea mici, nu dispun de trotuare sau spații verzi de protecție. - unele străzi necesită modernizare şi viabilizare; - discontinuitatea trotuarelor şi chiar lipsa acestora (în cartierele noi); - iluminat stradal insuficient; - trafic eterogen (trafic greu, tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni); - desfăşurarea traficului de tranzit şi a traficului de mărfuri pe DN 1C şi în perimetrul zonei centrale - lipsa legăturilor între străzi; - lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări ale orașului, în zonele de interes social şi comercial; - treceri la nivel cu calea ferată fără instalaţii automate de semnalizare şi fără barieră. Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei.

2.7. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ A INTRAVILANULUI EXISTENT; BILANŢUL TERITORIAL

Limita teritoriului administrativ și a intravilanului existent au fost corelate cu datele puse la dispoziție de Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș și de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș.

Suprafața unității administrativ teritoriale Tăuții Măgherăuș este de 12118 ha.

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ – existent:

CATEGORII DE FOLOSINTA (HA) - SITUATIA EXISTENTA TERITORIUL AGRICOL NEAGRICOL TOTAL ADMINISTRATIV AL DRUMUR CURTI- TOTAL UNITATII DE BAZA ARABIL PASUNI si FANETE VII LIVEZI TOTAL AGRICOL PADURI APE I SI CAI NEPRODUCTIV CONSTRUCTII NEAGRICOL FERATE EXTRAVILAN 492,00 341,65 14,00 29,00 876,65 8713,00 98,20 52,75 0,00 209,00 9072,95 9949,60 INTRAVILAN 350,00 1445,35 2,00 3,00 1800,35 0,00 19,80 40,25 308,00 0,00 368,05 2168,40 TOTAL 842,00 1787,00 16,00 32,00 2677,00 8713,00 118,00 93,00 308,00 209,00 9441,00 12118,00 % DIN TOTAL 22,09 77,91 100,00 Intravilanul total existent al orașului Tăuții Măgherăuș însumează 2168,40 ha și reprezintă 17,89 % din teritoriul administrativ al orașului.

Limita intravilanului existent este cea stabilită în anul 2009 prin Planul Urbanistic General al Orașului Tăuții Măgherăuș.

La nivel de oraș, principala zonificare funcțională este cea de locuințe și funcțiuni complementare, reprezentând un procent de 65,22% din intravilan. Aceasta este caracterizată prin locuințe particulare și câteva locuințe colective.

Analizând bilanțul teritorial de mai jos se constată o pondere semnificativă a unităților industriale și de depozitare.

BILANȚ TERITORIAL ORAȘUL TĂUȚII MĂGHERĂUȘ Existent Zone functionale Suprafata Procent

Locuinte si functiuni complementare 1414,31 65,22 Unitati industriale si depozite 333,29 15,37 Unitati agrozootehnice 4,95 0,23 Institutii si servicii de interes public 13,08 0,60 Cai de comunicatie si transport din care: 172,51 7,96 rutier 33,39 1,54 feroviar 6,86 0,32 aerian 132,26 6,10 Spatii verzi, sport, agrement, protectie 202,00 9,32 Constructii tehnico edilitare 1,60 0,07 Gospodarie comunala, cimitire 6,86 0,32 Destinatie speciala 0,00 0,00 Alte terenuri (Ape, 19,80 0,91 TOTAL 2168,40 100,00

Repartiția pe trupuri – Oraș Tăuții Măgherăuș Oraș Tăuții Măgherăuș 2168,40 Trup 1 1653,78 Trup 2 3,82 Trup 3 3,30 Trup 4 72,38 Trup 5 0,47 Trup 6 1,74 Trup 7 87,54 Trup 8 127,43 Trup 9 0,84 Trup 10 28,05 Trup 11 1,95 Trup 12 187,11

Disfuncționalități:

 Existența unor zone în care se manifestă alunecări de teren active și situarea unor construcții în zone cu potențial de instabilitate sau în zone inundabile;  Existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, care în prezent nu sunt utilizate  Existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, slab construite și cu disfuncționalități din punct de vedere al sistemului de circulații local;  Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacități de cazare, unități de alimentație publică și structuri de agrement);  Desfășurarea traficului de tranzit și a traficului de mărfuri pe DN 1 și în perimetrul zonei centrale  Slaba valorificare a potențialului deținut de terenurile situate în zonele de acces în municipiu și în proximitatea aeroportului;  Existența unor surse de poluare industrială (iazurile de decantare, halde de steril) și zone poluate pe teritoriul orașului situate în imediata proximitate a zonelor destinate locuirii.

Potențial de dezvoltare:  Situarea orașului adiacent viitorului traseu al drumului expres, precum și Aeroportului Baia Mare, va impulsiona dezvoltarea activităților industriale și turistice, și va îmbunătăți relaționarea teritorială a orașului cu zona și cu principalele centre economice din proximitate.  Existența gării pe teritoriul orașului;  Situarea orașului Tăuții Măgherăuș în imediata proximitate și în sfera de influență a municipiului Baia Mare;  Situarea într-o zonă cu climat favorabil pentru practicarea turismului de recreere și agrement, a turismului de tranzit, a turismului itinerant cu valențe culturale;  Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare;  Interesul investițional pentru dezvoltarea sectorului locuințelor, a activităților economice terțiare și productive și a unor structuri turistice;  Existența resurselor turistice: resurse ale cadrului natural (relieful, vegetația), resurse culturale (monumente de interes național și local);  Ofertă industrială diversificată (terenuri și infrastructură imobiliară și productivă, forță de muncă calificată, facilități fiscale pentru activități industriale în zonele miniere defavorizate);

 Existența unor centre industriale mari cu economie în curs de terțiarizare cu potențial de coordonare transfrontalieră;  Dezvoltarea sectoarelor industriale bazate pe valorificarea resurselor locale (agricole, forestiere, minerale), a tradițiilor locale și a forței de muncă înalt calificate (electronică, informatică, materiale noi etc.);  Crearea unui mediu de afaceri favorabil prin concentrarea atenției asupra IMM – urilor existente în sensul integrării acestora în sisteme funcționale flexibile și dinamice;  Diversitatea resurselor agricole, forestiere, minerale ale spațiului regional;  Grad relativ ridicat de dependență a sistemului productiv de resursele minerale și agricole ale spațiului regional;  Tradiția și calificarea forței de muncă în activități industriale;  Fond imobiliar industrial diversificat cu ofertă importantă pentru noile investiții;  Concentrare de IMM –uri cu profile diversificate, potențial productiv important și eficiență economică în creștere.

2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE:

Factori de risc naturali și antropici a. Alunecări de teren Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, evidenţiază, pentru teritoriul studiat, următoarele situaţii ale terenurilor după potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune: Terenuri afectate de eroziune slabă – moderată cu risc redus de alunecări, dar cu risc ridicat de accentuare a eroziunii prin apă. Aceste terenuri se întâlnesc pe terenurile de pajişti cu pante de peste 15% din zona colinară înaltă sau cu pante de peste 30% din zona montană. Riscul de accentuare a eroziunii este foarte ridicat în caz de păşunat abuziv sau alte activităţi care pot distruge pajiştile. Pentru construcţii nu sunt probleme speciale cu excepţia celor determinate de panta şi configuraţia terenurilor şi riscul declanşării eroziunii de adâncime. Terenuri moderat stabile, cu eroziune moderată – puternică, cu alunecări relativ vechi sau/şi stabilizate, dar cu risc de activare în anii ploioşi sau prin schimbarea folosinţelor (defrişări, desţeleniri) sau lucrări de destabilizare a versanţilor (terasări), încărcare cu construcţii grele

(clădiri, şosele). Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45o. În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât şi laterale. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5 metri. Terenuri din zona montană, înclinate – accidentate (pante mai mari de 15%) predominant sub vegetaţie naturală (păduri), slab afectate de procese de eroziune, care prezintă fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre. În zona localității Nistru, datorită activității antropice au apărut halde de steril. Ca urmare, echilibrul versantului s-a modificat, arboretul este slab închegat şi se dezvoltă pe un sol cu profil subțire, care manifestă fenomene de deplasare . Minele părăsite sunt asociate cu prezenţa frecventă a rupturilor de echilibru gravitaţional, manifestate prin surpări, cu apariţia la suprafaţă a unor gropi circulare sau longitudinale. În consecinţă în astfel de zone va apărea un relief haotic, vălurit, cu forme superficiale foarte variate. Există o zona istorică cu risc de alunecări de teren situată în localitatea Tăuții Măgherăuș, la nord de cimitir. Aceasta a fost delimitată prin PUG, iar în cadrul acesteia sunt interzise orice lucrări de construire fără realizarea unor măsuri de protecție specială stabilite prin studii de geotehnice..

b. Inundații Viiturile – ca manifestare a hazardurilor naturale provocate de apă în perioadele excedentare, reprezintă un fenomen hidrologic prezent dintotdeauna pe teritoriul analizat. Cauze ale frecvenţei acestor manifestări sunt abundența deosebită a precipitaţiilor, îndeosebi în perioada de iarnă în zona montană şi reducerea suprafeţelor împădurite prin exploatări intensive. Insuficienta amenajare a malurilor cu lucrări hidrotehnice de protecție şi regularizare, depozitarea deşeurilor industriale (lemn, rumeguş) şi a celor menajere pe cursuri de apă sunt factori care sporesc riscul producerii de inundații. Până în prezent s-au înregistrat zone expuse riscului de inundație în satul Băița, din cauza Văii Băița. Fiind o zonă de munte aceasta se caracterizează prin pante foarte mari pe sectorul pâraielor de munte, mai ales în segmentul cursului superior, producând eroziuni ale solului. Aluviunile transportate de-a lungul profilului longitudianal al cursului de apă, vor avea

repercursiuni asupra mediului și asupra gospodăriilor din zonă. S-au constatat eroziuni puternice de mal, pe Valea Băița, pe o distanță de 14,2 Km, datorate în cea mai mare parte defrișărilor. Fenomenul de torenţialitate deosebit de pronunţat şi eroziunile de sol, din spaţiul studiat, se caracterizează în general prin debite solide ridicate. Acestea apar mai ales în timpul ploilor repezi și abundente și al topirii bruște a zăpezilor. Un pericol deosebit îl constituie asocierea fenomenelor de poluare cu cele de risc natural -degradarea terenurilor din eroziuni, alunecări și inundații. Astfel de zone sunt semnalate în apropierea iazurilor de decantare. Acestea constituie un pericol de contaminare pe suprafețe mult mai mari din cauza riscului de surpare a consolidărilor la iazuri și pericolul inundaţiilor cu ape poluate. Este cunoscut faptul că accidentul de la iazul Bozânta a creat probleme la nivel internaţional prin poluarea cu cianuri a râurilor din bazinul Tisei.

Pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș există zone inundabile, principalii factori de risc fiind râul Băița, Nistru, dar și râul Someș și Lăpuș, scurgerile de pe versanți în urma unor ploi abundente, topiri rapide de zăpadă sau blocării cursurilor de apă prin alunecări de teren sau gheturi.

Pe planșele aferente PUG au fost preluate limitele zonelor inundabile din bazele de date ale Sistemului de gospodărire a Apelor. Zonele posibil afectate sunt atât terenuri din intravilan din localitățile Merișor, Bozânta Mare și partea sudică a cartierului Bușag, cât și terenuri agricole din extravilan.

Accidentele tehnologice legate de industria minieră cuprind prăbuşiri ale galeriilor de mină, alunecări şi lichefieri ale haldelor de steril insuficient consolidate şi ruperi ale iazurilor de decantare. Cele mai importante accidente de acest tip s-au produs în anul 2000 la iazurile de decantare Bozânta-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Someșului nu numai pe teritoriul României, ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră. Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele în bazinele hidrografice Someş şi Tisa se înregistrează în imediata apropiere a centrelor miniere şi industriale. Poluarea datorată activităţilor miniere se păstrează pentru perioade îndelungate în bazinele hidrografice. Punctele miniere abandonate pot conţine mari cantităţi de deşeuri cu conţinut ridicat de metale, care, prin drenajul de către râuri sau apele din precipitaţii, sunt preluate şi reintroduse în circuitul acvatic. De aceea, punctele miniere abandonate constituie surse potenţiale de poluare pe scară largă a râurilor. Metalele grele nu sunt biodegradabile, ele rămân depozitate în diferite componente ale ecosistemelor acvatice, urmând ca, în anumite condiţii favorabile (schimbări în compoziţia chimică a apei râurilor, modificări în procesele de eroziune şi acumulare, perturbări în configuraţia albiei ca urmare a schimbărilor globale ale mediului), acestea să fie remobilizate şi introduse din nou în râuri (poluare secundară). Sursa principală de pătrundere a metalelor grele în râu o constituie apele uzate industriale şi municipale, cât şi apele care drenează arealele miniere.

d. Hazarde legate de construcţiile hidrotehnice În zona studiată nu se găseşte nici un obiectiv care să poată constitui o potenţială zonă de risc din acest punct de vedere. În conformitate cu prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – zone de risc natural Art.3 alin (1)- delimitarea geografică a zonelor de risc se bazează pe studii şi cercetări specifice elaborate de instituţii specializate, materializate prin hărţi de risc natural avizate de organele de specialitate ale administraţiei publice locale şi centrale,competente potrivit legii; Art.3 alin. (2)- declararea

unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în baza hărţilor de risc natural avizate potrivit alin. (1).

2.9 ECHIPARE EDILITARĂ: a) Alimentări cu apă În prezent localitatea Tăuţii - Măgherăuş dispune de un sistem centralizat de alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi instituţiilor publice şi private la care sunt branşaţi cca. 80% din locuitori. Orașul dispune de alimentare cu apă în localitățile Tăuții Măgherăuș, Bușag, Merișor, Bozânta Mare din sistemul centralizat de apă a municipiului Baia Mare. În aceste zone există și rețea de hidranți supraterani. Cartierul Băița dispune de alimentare cu apă din două fronturi de captare apă situate în partea de nord (valea Limpedea). Cele două surse de apă sunt administrate de SC Vital SA Baia Mare. Cartierul Nistru dispune de alimentare cu apă dintr-un front de captare apă situat în partea de nord-est, din sursă de suprafață, prin captarea apei dintr-un afluent de dreapta, necadastrat, al râului Nistru, sursa de apă fiind administrată de către Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș. În localitatea Ulmoasa nu există alimentare cu apă potabilă. În zonele în care nu există alimentare cu apă în sistem centralizat, gospodăriile se alimentează cu apă din pânza freatică prin intermediul fântânilor.

b) Canalizarea apelor uzate Orașul Tăuții Măgherăuș dispune de sistem de canalizare și stații de epurare a apelor uzate. Sistem centralizat de canalizare menajeră există în cartierele din Tăuții Măgherăuș, Bușag, Băița, Nistru și sat Merișor. Stație de epurare funcțională există în cartierul Nistru, iar stația de epurare din localitatea Merișor este în construcție. Aceasta din urmă va deservi orașul Tăuții Măgherăuș, satele Merișor și cartierul Bușag . În localitatea Bozânta Mare lucrările pentru sistemul de canalizare sunt în curs de execuție, iar localitatea Ulmoasa nu dispune de sistem de canalizare menajeră.

c) Alimentare cu energie electrică Reţele de distribuţie pe 110 kV

Liniile de 110 kV care fac distribuţia către staţiile de transformare 110 kV/MT din judeţ sunt alimentate din staţia de transformare Baia Mare 3. Aceasta este Baia Mare – Seini – Roşiori. Reţele de distribuţie de medie tensiune Reţele de distribuţie de medie tensiune din zonă sunt alimentate la tensiunea de 20 kV . Ele au rolul de a furniza energia necesară reţelelor de joasă tensiune (0,4 kV) din localităţi, prin intermediul posturilor de transformare. Prin stația de transformare Nistru se realizează trecerea de la 110 kv la 20 kv și apoi la 6 kv.

Reţele de distribuţie de joasă tensiune Reţelele de joasă tensiune sunt aeriene de tip clasic sau izolate tip funie (în zonele centrale ale localităţilor). Ele sunt pozate pe stâlpi de beton iar, în zonele periferice, se mai întâlnesc şi stâlpi de lemn. Majoritatea posturilor de transformare cu durata de viaţă depăşită. O situaţie asemănătoare o au şi reţelele electrice unde în multe cazuri acestea au condiţii de RK (reparaţii capitale) sau au durata de viaţă depăşită. În celelalte localităţi posturile de transformare 20/0,4 KV sunt de tip aerian, pozate pe stâlpii de beton.

d) Telecomunicații În general, infrastructura de telecomunicații în Maramureș este bine dezvoltată. Toate comunitățile au linii de telefonie fixă digitală. În majoritatea comunităților există și rețele de telefonie mobilă. Conexiunea la Internet a fost demarată rapid și este folosită atât de Primării cât și de mediul de afaceri și de ONG-uri, cât și de persoanele fizice.

e) Alimentare cu energie termică şi gaze naturale Alimentarea cu căldură în cartierele Tăuții Măgherăuș, Bozânta Mare, Bușag, Merișor și parțial în Băița se face în principal cu gaze naturale la sobe sau în instalații individuale de încălzire centrală, iar în cartierele Băița, Nistru și Ulmoasa, în cea mai mare măsură cu sobe pe combustibil solid.

În orașul Tăuții Măgherăuș nu există sisteme de alimentare centralizată cu căldură.

Rețele de transport gaze naturale Teritoriul orașului este străbătut de una dintre cele mai importante conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul țării noastre, care face legătura între Ucraina și Sistemul Național de Transport de Gaze al României, via stația de predare de la Medieșu Aurit. Această conductă de transport gaze de înaltă presiune are traseul Satu Mare – Baia Mare – Târgu Lăpuş – Dej, diametrul fiind DN 350 mm (Ø 12 ¾”). Din această conductă, pe teritoriul oraşului Tăuţii Măgherăuş, este alimentată o staţie de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii de la înaltă la medie la care este racordată reţeaua de repartiţie gaze de medie presiune, precum şi staţiile de reglare de sector (SRS) din care este alimentată reţeaua de distribuţie de presiune redusă amplasată pe străzi.

f) Gospodărie comunală Tipuri principale de deşeuri. După provenienţa lor deşeurile produse pot fi:  Deşeuri urbane;  Deşeuri menajere de la populaţie;  Deşeuri asimilabile cu cele menajere colectate de la agenţii economici ;  Deşeuri stradale rezultate în urma serviciilor municipale, construcţii, demolări ;  Deşeuri industriale;  Specificul activităţilor economice desfăşurate în zonă determină generarea unor deşeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de la exploatările miniere, sterilele de flotaţie şi deşeurile de la exploatarea şi prelucrarea lemnului

Activitatea de salubrizare În zona urbană, activitatea de colectare a deşeurilor menajere de la populaţie este asigurată de agenţi economici specializaţi. Astfel, de pe teritoriul oraşului Tauţii Măgherăuş activitatea de salubrizare este efectuată de o firmă care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţii economici.

Datorită faptului că salubrizarea se realizeză cu precădere la nivel de centru urban, în mediu rural se manifestă încă tendinţa eliminării deşeurilor prin aruncarea acestora direct în albia râurilor sau depozitarea lor la marginea satelor.

Depozite de deşeuri industriale În zona studiată se găsesc cantităţi însemnate de deşeuri rezultate de la exploatările miniere şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a minereurilor. Astfel:

 Halde de steril Localizarea haldelor de steril în teritoriul studiat

Exploatarea minieră Nr. halde Suprafaţa haldelor Situaţia haldelor Zona Nistru - Băiţa 29 11,18 inactive

Fiecare exploatare minieră dispune de mai multe halde de steril, care se găsesc în imediata apropiere de gurile de mină. Aceste halde se prezintă în general sub forma unui trunchi de piramidă. Aceste supraîncărcări de material exercită o presiune asupra fundamentului marno- argilos, producând tasări şi valuri de presiune în imediata lor vecinătate, rezultând o uşoară înălţare a terenului.(Petrea Dănuţ, 2005)

 Iazuri de decantare Localizarea iazurilor de decantare în teritoriul studiat Tab nr. 2

Denumire depozit

Iaz Bozânta – REMIN SA Iazul de decantare Aurul - SC ROMALTYN MINING SRL Iaz -Nistru Uzinele de preparare a minereurilor au determinat apariţia iazurilor de decantare a apelor reziduale de flotaţie, în care se depune sterilul final prin procedeul sedimentării subacvatice.

Supraîncărcarea terenului cu substrat marno-argilos, a teraselor pe care sunt amplasate aceste iazuri, determină fenomene de instabilitate a digului de amorsare. La aproximativ 30-50 cm de baza taluzului se constată o ridicare a suprafeţei terenului cu 70-80 cm (Bozânta ). Lipsa vegetaţiei şi procesele de pluviodenudare au determinat apariţia pe unele taluze ale digurilor de amorsare a unor rigole cu tendinţe de adâncire (Petrea Dănuţ). Pentru iazurile de decantare s-a stabilit o zonă de protecție conform studiului de impact întocmit de Institutul de Sănătate Publică Cluj Napoca de 200 de m – zonă cu interdicție definitivă de construire. 2.10 PROBLEME DE MEDIU: Sursele de poluare care afectează factorii de mediu, apa şi solul, constau în deşeuri menajere provenite din activităţi desfăşurate în gospodăriile populaţiei şi obiective de interes public, de producţie şi de deservire.

Zone inundabile: Pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș există zone inundabile, principalii factori de risc fiind râul Băița, Nistru, dar și râul Someș și Lăpuș, scurgerile de pe versanți în urma unor ploi abundente, topiri rapide de zăpadă sau blocării cursurilor de apă prin alunecări de teren sau gheturi.

Zone cu alunecări de teren: Există o zona istorică cu risc de alunecări de teren situată în localitatea Tăuții Măgherăuș, la nord de cimitir. Aceasta a fost delimitată prin PUG, iar în cadrul acesteia sunt interzise orice lucrări de construire fără realizarea unor măsuri de protecție specială stabilite prin studii de geotehnice.

MONUMENTE ISTORICE, SITURI ARHEOLOGICE

Conform Listei Monumentelor Istorice 2010, pe teritoriul orașului Tăuții Măgherăuș există următoarele monumente istorice, dintre care unul de categoria A, iar restul de categoria B. Nr. COD LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. 2010 1. MM-II-m-B- Biserica romano – Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 202 1875 04773 catolică ,,Sf. Lorinc” 2. MM-II-m-A- Biserica reformată Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 210 Sec. XIV - 04774 XV 3. MM-II-m-B- Noua casă parohială Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 221 1930 - 1940 04779 reformată 4. MM-II-m-B- Vechea casă parohială a Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 223 Sec. XVIII 04778 bisericii reformate 5. MM-II-m-B- Casa Maniu, farmacie și Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 258 1920 - 1930 04775 locuință 6. MM-II-m-B- Biserica ,,Sf. Arhangheli Oraș Tăuții Măgherăuș Str.1, nr. 279 1815 04776 Mihail și Gavril” 7. MM-II-m-B- Școala Românească Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 59, nr. 1 1885 - 1890 04777 8. MM-II-m-B- Biserica ortodoxă ,,Sf. Oraș Tăuții Măgherăuș Str. 1, nr. 95 1560 - 1830 04772 Apostoli Petru și Pavel” 9. MM-IV-m-B- Casa de lemn a poetului Băița, oraș Tăuții Str. 80, nr. 35 1913 - 1925 04821 Ion Șiugariu Măgherăuș 10. MM-IV-m-B- Cruce în memoria eroilor Bozânta Mare, oraș În curtea 1935 - 1980 04825 căzuți în primul și al Tăuții Măgherăuș Bisericii doilea război mondial Ortodoxe 11. MM-I-s-B-04378 Situl arheologic de la Sat Bușag, oraș Tăuții Coasta Paleolitic Bușag, punct ,,Coasta Măgherăuș Bușagului Bușagului” 12. MM-I-m-B- Așezare Sat Bușag, oraș Tăuții Coasta Paleolitic 04378.01 Măgherăuș Bușagului superior, cultura Gravettian 13. MM-I-s-B-04379 Așezare Sat Bușag, oraș Tăuții Pe tog Epoca Măgherăuș Bronzului, Cultura Suciu de Sus

Pe teritoriul studiat se regăsec o serie de morminte şi opere comemorative de război, şi anume: Unitatea Denumire Locul Data Felul de Patrimoniu Starea administrativ amplasării construirii proprietate teritorială Oraş Monument în cinstea Tăuţi 1936 teren de stat Primăria bună Tăuţi Măgherăuş eroilor români căzuţi în Măgherăuş cele două războaie mondiale Troiţă dedicată eroilor Merişor 1994 teren de stat Primăria bună 1948 Troiţă dedicată eroilor Băiţa 1995 teren de stat Biserica bună din al doilea război Ortodoxă mondial Primăria Bustul lui Ioan Şiugariu Băiţa 1976 teren de stat Primăria bună Monumentul deţinuţilor Nistru 1977 teren de stat As. Deţ. Pol bună politici Primăria

1.Biserica romano – catolică ,,Sf. Lorinc”, MM-II-m-B-04773

Biserica romano – catolică a fost construită în diferite etape successive, amplasamentul său constituind în Evul Mediu nucleul central al localității. Partea estică a navei și altarul au fost construite la începutul secolului al XV – lea, în a doua jumătate a aceluiași secol a fost realizată extinderea navei cu aproximativ 5,5 metri pe direcția vestică. Sacristia a fost construită în secolul al XVIII – lea. Clădirea bisericii este formată dintr-o navă de plan dreptunghiular, un altar cu închidere poligonală, trei laturi ale unui octagon și o sacristie realizată ulterior, alipită laturii nordice a altarului. Tavanul, după prăbușirea bolții, este realizat din grinzi de lemn și scânduri. Fațada sudică a navei este penetrată de trei ferestre gotice realizate din piatră, iar pereții corului, de trei ferestre gotice, dintre care cea situate în axul bisericii este zidită. De-a lungul timpului, a slujit drept lăcaș de cult mai multor confesiuni: calvinilor, care se pare că au construit-o, călugărilor, protestanților și, în present, romano – catolicilor.1

2. Biserica reformată, MM-II-m-A-04774

1https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/biserica-romano-catolica-din-tautii-magheraus-maramure

Biserica reformată a fost construită de credincioșii catolici, în jurul secolelor XIII – XIV. Inițial a fost o biserică boltită, dar bolțile au dispărut fără urmă. Doar câteva cadre de uși și cadrul tabernacolului au supraviețuit numeroaselor modificări. Caracterul gotic s-a păstrat pe ancadramentul ușii sudice și pe geamuri. Contraforturile bisericii au fost construite în 1632. Biserica distrusă de tătari în 1717 a fost refăcută în1733, de nobilul Daniel Janos de Bodoc. Atunci a fost realizat și tavanul casetat. Acel tavan în 1911 a fost schimbat de credincioși pe tavan alb. Turnul de 32 de metri a fost construit în 1893. Pe peretele exterior se vede o tablă comemorativă în limba latină. În interiorul lăcașului există două balcoane. Orga din 1886 a fost donată de biserica evanghelică Baia Mare. Nu se cunoaște anul constuirii, dar nici a reconstruirii zidului înconjurător. În biserică și în curtea bisericii plăci comemorative amintesc de Misztotfalusi Kis Miklos, la 300 de ani de la moartea renumitului tipograf.2

2 www.welcometoramonia.ro

3. Noua casă parohială reformată3, MM-II-m-B-04779

4. Vechea casă parohială a bisericii reformate4, MM-II-m-B-04778

3 Sursa foto: Google Maps 4 Sursa foto: Google Maps

În această clădire, momentan, funcționează un muzeu, Muzeul Misztotfalusi Kis Miklos. În clădirea parohiei vechi, construite în secolul XVII a fost deschis în 1991 muzeul memorial Misztotfalusi Kis Istvan (1650 – 1702), celebrului fiu al localității, care și-a dedicat întreaga viață tipăririi cărților. După școlile elementare terminate aici, a continuat studiile la Baia Mare și Aiud. După terminarea studiilor a obținut un post de rector la Făgăraș, însă el era atras de activitatea de tipografie. În 1680 la vârsta de 30 de ani pleacă la Amsterdam ca să învețe de la cei mai renumiți meșteri arta și tehnica tipăritului. Între anii 1648 – 1686 reușește să tipărească exemplarul corectat al bibliei maghiare, Biblia Aurită. El grava, turna literele și el era și zețarul. Tipul de litere, font Janson, folosit și astăzi, provine din colecția lui de litere. Se poate cumpăra și fontul Totfalusi. El este editorul primei cărți de bucate, dar între altele a realizat și primul alfabet georgian tipărit. În scurt timp a devenit cel mai renumit gravor și turnător de litere tipografice din Amsterdam. Primea tot mai multe comenzi din străinătate. La vârsta de patruzeci de ani se întoarce acasă și preia tipografia de carte din Cluj. În planurile sale figurează și o moară de hârtie, dar cu tipărirea volumului Apologia Bibliorum întoarce împotriva sa atât preoții reformați cât și majoritatea profesorilor.

Moare în 1702 la Cluj.5

5. Casa Maniu, farmacie și locuință, MM-II-m-B-04775

6. Biserica ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, MM-II-m-B-04776

5http://www.welcometoromania.ro

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Tăuții Măgherăuș, este a patra biserică construită în această parte a localității, denumită mai demult Tăuții de Jos. Biserica veche a fost distrusă odată cu așezarea în 1440. A fost construită o nouă biserică, dispărută în incendiul din 1764. S-a construit o biserică mai mică în cimitir, care a funcționat până în 1846, când a fost terminată actuala biserică, ridicată prin contribuția credincioșilor greco – catolici și ajutorul financiar al grofului Karolyi de Carei. Iconostasul și pictura a fost realizată în 1844 de Prinz Schiller din Wiena. În perioada 1927 – 1928 biserica a fost mărită, ajungându-se la forma actuală. Pictura actuală a fost realizată de Ziffer din Baia Mare în anul 1947. Cu un an mai târziu, odată cu interzicerea religiei greco – catolice, și această biserică a devenit ortodoxă.

În turnul bisericii sunt 3 clopote, cel mare donat de familia Karolyi, iar celelalte două sunt de la biserica arsă în 1746. În urma unui proces biserica este acum folosita alternativ, o săptămână de greco – catolici, o săptămână de ortodocși.6

7. Școala românească veche, MM-II-m-B-04777

8. Biserica ortodoxă ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel”, MM-II-m-B-04772

6 www.welcometoromania.ro

9. Casa de lemn a poetului erou Ion Șiugariu, MM-IV-m-B-04821

Casa memorială Ion Șiugariu a fost amenajată în casa în care a copilărit, fiind inaugurată în anul 1983. Ion Șiugariu a venit pe lume la data de 6 iunie 1914, în satul Băița și a fost primul născut din cei șase copii ai familiei Ion și Floarea Șugar. Poetul a fost ales președinte al Asociației Studenților Refugiați din toată țara, desfășurând o valoroasă activitate publicistică. A colaborat cu o seamă de publicații din capitală și din provincie, legând prietenii cu scriitori din generația tânără. În anul 1943 a fost concentrat ca ofițer de rezervă la o școală de instrucție din Ploiești, apoi repartizat la un Regiment de infanterie din Bacău. Casa memorială cuprinde manuscrise, fotografii, corespondență de familie, piese de mobilier și obiecte specifice zonei miniere, exponate ce reflectă viața valorosului poet. Aici este expus și jurnalul poetului, de unde aflăm etapele pe care le parcurge în război și detalii despre viața interioară a ostașului. Ion Șiugariu s-a stins din viață la 1 februarie 1945, în bătălia pentru orașul Brezno (Cehoslovacia), secerat de explozia unui proiectil inamic.

10. Cruce în memoria eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial7, MM-IV- m-B-04825

Muzeul Satului8

7 Sursa foto: Google Maps 8 Sursa foto: https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro

Pe teritoriul orașului Tăuții Măgherăuș se găsește un muzeu al satului, Muzeul ,,Acasă”, care prezintă o gospodărie țărănească integrală, originară din Bozânta Mare,care i-a aparținut lelii Florița, veche de peste 300 de ani. După ce ea a murit, gospodăria a fost moștenită de fiul acesteia, care avea de gând să demoleze casa. Profesorul Emil Crâncău a fost cel care l-a convins să o doneze localității Tăuții Măgherăuș. Așa a ajuns casa în livada școlii. Gospodăria este alcătuită dintr-o casă cu trei încăperi, o șură, un grajd și un coteț de porci. Muzeul are peste 300 de exponate, printre care obiecte casnice, ceramică, țesături, port popular, război de țesut etc. Toate obiectele din muzeu au fost donate de locuitorii din Tăuții Măgherăuș și din localitățile aparținătoare orașului.

ARII NATURALE PROTEJATE În zona studiată au fost identificate următoarele arii protejate, pentru care se impun instituirea unui regim de prezervare.

Nr. denumirea ariei teritoriu administrativ suprafaţa (ha) categoria crt. protejate 1 Arboretul de castan Baia Mare – Baia Sprie rezervaţie comestibil de la Baia 500.00 – Tăuţii Măgherăuş naturală Mare

Aria naturală se află în partea nord – vestică a județului Maramureș (apoape de limita teritorială a județului Satu Mare), în teritoriul nordic al municipiului Baia Mare, orașului Tăuții Măgherăuș și al localității Tăuții de Sus, la poalele sudice ale Munților Gutâi. Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a III – a – Arii protejate) se întinde pe o suprafață de 500 hectare și se suprapune sitului Natura 2000 – Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de castan comestibil (Castanea sativa). Acesta vegetează în asociere cu specii de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus

petraea), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei argintiu (Tilia tomentosa), cireș sălbatic (Ceraus avium) sau alun (Corylus avellana).

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice este stabilit prin Legea nr. 462/2001, care constituie garantarea conservării durabile a patrimoniului natural. Totodată legea stipulează și constituirea, organizarea și extinderea de arii naturale într-o rețea, precum și reglementarea regimului acesteia. Legea mai prevede clasificarea ariilor naturale în mai multe categorii, pentru care trebuie instituit un regim diferențiat de ocrotire, conservare și utilizare. Ariile protejate în totalitate pot fi supuse riscului degradării din cauza protecției insuficiente care li se asigură în prezent. Nu se propun extinderi de intravilan în perimetrele cu arii naturale protejate, iar propunerile stabilite prin PUG nu prezintă impact asupra ariilor naturale protejate.

2.11 DISFUNCŢIONALITĂŢI: 2.11.1 Privind fondul construit şi utilizarea terenurilor:  Existența unor zone în care se manifestă alunecări de teren active și situarea unor construcții în zone cu potențial de instabilitate sau în zone inundabile;  Existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, care în prezent nu sunt utilizate  Existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, slab construite și cu disfuncționalități din punct de vedere al sistemului de circulații local;  Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacități de cazare, unități de alimentație publică și structuri de agrement);  Desfășurarea traficului de tranzit și a traficului de mărfuri pe DN 1 și în perimetrul zonei centrale, fapt ce afectează zonele rezidențiale și turistice învecinate.  Slaba valorificare a potențialului deținut de terenurile situate în zonele de acces în municipiu și în proximitatea aeroportului;  Existența unor terenuri destinate activităților productive care în prezent sunt neutilizate;  Existența unor surse de poluare industrială (iazurile de decantare, haldele de steril) și zone poluate pe teritoriul orașului situate în imediata proximitate a zonelor destinate locuirii.

2.11.2 Echipare edilitară:  Zone neechipate din punct de vedere edilitar.  Starea tehnică necorespunzătoare a sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare;

2.11.3 Probleme de mediu:  Existența unor zone în care se manifestă alunecări de teren active cât și a unor zone construite cu potențial de instabilitate;  Existența în intravilanul orașului a unor văi torențiale neîntreținute, care provoacă inundații în perioadele cu ploi abundente;  Poluarea fonică și atmosferică a unor zone rezidențiale ca urmare a învecinării acestora cu E58;  Poluarea din cauza invecinării zonelor de locuințe cu zonele de activități productive;  Existența unor surse de poluare pe teritoriul orașului (zonele de activități miniere, în prezent abandonate);  Inexistența perdelelor de protecție necesare între zonele de locuințe și zonele de producție;  Poluarea apelor subterane;  Poluarea solului de activitățile din domeniul minier și depozitarea deficitară a deșeurilor;  Existența unor surse de poluare chimică a solului, iazurile de decantare și haldele de steril.

2.11.4. Spații plantate, agrement și sport  Suprafața mică de spații verzi publice.

2.11.5. Căi de comunicație și transport  Sinuozitatea unor trasee și declivitatea mare, cu consecințe nefavorabile asupra fluenței traficului;  Lipsa sau discontinuitatea trotuarelor pe numeroase străzi;  Intersecții neamenajate și neechipate cu semafoare;  Treceri la nivel cu calea ferată fără bariere.  Profil carosabil necorespunzător al străzilor

2.11.6. Dezvoltare economică  Slaba dezvoltare a structurilor turistice și dotările aferente;  Insuficienta valorificare a resurselor turistice ale cadrului natural;  Existența unor unități productive care continuă să afecteze factorii de mediu;

2.11.7. Evoluție demografică  Indice scăzut de vitalitate a populației;  Procent relativ mare al pensionarilor în cadrul populației inactive;  Procent relativ scăzut al studenților în cadrul populației inactive.

2.12 NECESITĂŢI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE POPULAŢIEI: Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a comunei Tăuții Măgherăuș au ţinut seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei în contextul amplasării geografice, infrastructura rutieră, precum şi importanţa deţinută de comună la nivel teritorial. Au fost consultate autorităţile locale şi analizate propunerile pentru dezvoltarea de noi unităţi economice şi de producţie, precum şi alte sugestii făcute pe parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General. În discuţiile purtate cu factorii de decizie, aceştia şi-au expus punctul de vedere asupra politicii proprii de dezvoltare a localităţii, şi anume:  Includerea în intravilan a zonelor cu potenţial de dezvoltare pentru zone rezidenţiale, activităţi productiveşi turistice.  Sporirea gradului de confort al localităţii prin : - Infiintarea de noi drumuri, echiparea tuturor zonelor din intravilan cu utilități - Amenajarea malurilor pe anumite văi din oraș; - încurajarea turismului prin înfiinţarea unor structuri cu potenţial turistic, ţinând cont de estetica peisajului natural şi construit şi de activităţile de tip cultural care încă se mai păstrează; - înfiinţarea unor zone destinate activităţilor productive; - înfiinţarea unor unităţi de colectare şi prelucrare a produselor agricole; - modernizarea dotărilor existente şi realizarea de noi obiective;

- crearea de spaţii verzi publice, spaţii pentru agrement şi sport.  Impulsionarea economiei locale, prin atragerea de investitori, prin dezvoltarea turismului rural şi dezvoltarea producţiei agricole.  Modernizarea tuturor arterelor de circulaţie la standarde moderne.  Elaborarea de planuri urbanistice zonale pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice, a zonelor noi introduse în intravilan, conform Regulamentului Local de Urbanism.  Protejarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu şi a celor cu valoare arhitecturală (case tradiţionale).  Modernizarea clădirilor publice prin menţinerea elementelor tradiţionale.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ: 3.1STUDII DE FUNDAMENTARE:

La întocmirea Planului Urbanistic General al Orașului Tăuții Măgherăuș s-au întocmit într-o fază premergătoare studii complementare, pe domenii, care să constituie fundamentul P.U.G.: - Studiu topografic pentru actualizare P.U.G. - Studiu geotehnic. - Studiu istoric.

3.2EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI 3.2.1 PREVEDERIALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL – pentru Orașul Tăuții Măgherăuș: Secţiunea I – REŢELE DE TRANSPORT: În ceea ce priveşte orașul Tăuții Măgherăuș, în Secţiunea I – Reţele de transport a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, se prevede executarea lucrărilor de modernizare pentru aeroport.

Secţiunea a II-a – APA: Nu sunt prevederi pentru orașul Tăuții Măgherăuș.

Secţiunea a III-a – ZONE PROTEJATE:

Ca arie naturală protejată, în Planul de Amenajare a Teritoriului Național este menționată aria naturală ,,Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare”, care se află și pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș.

Secţiunea a IV-a – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI: Orasul Tăuţii-Măgherăuş este situat în partea de nord-vest a Judeţului Maramureş, în imediata vecinătate a municipiului reşedinţă de judeţ Baia Mare şi este strabătut de drumul european 58. Orașul are în componenţă cartierele: Tăuții Măgherăuș, Bușag, Băița, Nistru și localitățile Merișor, Bozânta Mare, Ulmoasa.

Secţiunea a V-a – ZONE DE RISC NATURAL: Orașul Tăuții Măgherăuș este încadrat în categoria localităţilor cu risc mediu de producere a fenomenelor de inundabilitate produse pe cursurile de apă. Potenţialul de producere al alunecărilor de teren este mediu.

Secţiunea a VI-a – ZONE TURISTICE: Orașul Tăuții Măgherăuș este identificată ca o unitate administrativăcare deține resurse antropice, dar cu probleme ale infrastructurii turistice.

3.2.2 PREVEDERI ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN MARAMUREŞ – pentru Orașul Tăuții Măgherăuș: Pentru orașul Tăuții Măgherăuș sunt prevăzute următoarele: - Asigurarea unui management al resurselor umane , prin asigurarea unor locuri de muncă, atât pentru persoanele fără locuri de muncă, cât și pentru proaspeții absolvenți, în căutarea unui prim loc de muncă; - Conștientizarea populației asupra degradării mediului natural și antropic pin acțiuni de responsabilizare în masă și prin campanii de implicare directă a acesteia în acest demers ,,pro mediu”; - Dezvoltarea mediului antreprenorial, prin atragerea unor investiții și investitori, prin acordarea unor facilități fiscale, prin încurajarea inițiativelor de deschidere a unei afaceri;

- Promovarea multiculturalismului pregnant, prin diversificarea și creșterea frecvenței manifestărilor culturale, a conservării arhitecturii tradiționale, a perpetuării culturii populare etc.; - Creșterea calității vieții populației prin accesul ridicat la serviciile sociale, culturale și economice și calitatea acestora; - Continuarea acțiunilor de modernizare a rețelei de transport și comunicații, racordarea întregului teritoriu din punct de vedere tehnic în vederea asigurării unui confort mărit al populației; - Conservarea și protecția mediului; - Realizarea drumului expres Baia Mare – Satu Mare – Vaja (Ungaria); - Diminuarea riscurilor alunecărilor de teren cauzate de factori naturali sau antropici și protecția mediului împotriva efectelor acestor fenomene; - Executarea de diguri, consolidări maluri și regularizare a cursurilor de apă care străbat teritoriul studiat; - Stoparea depozitării necontrolate a deșeurilor în zona inundabilă și pe malurile albiilor râurilor, în special a deșeurilor menajere și a rumegușului; - Ecologizarea albiilor râurilor; - Reducerea poluării solului și a apelor subterane datorită activităților miniere (halde de steril, iazuri de decantare, ape de mină etc.); - Reducerea impactului asupra mediului datorat exfiltrațiilor din depozitele de deșeuri din mediul urban/rural și din perimetrul siturilor miniere cu activitate sistată; - Lucrări de stabilizare și ecologizare la iazurile de decantare (Bozânta Mare); - Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor menajere; - Colectarea selectivă, reciclarea și valorificarea fracțiilor recuperabile din deșeurile menajere și a celor asimilabile; - Plan de refacere a mediului pentru perimetrul minier Băița – Nistru (închidere galerii, reconstrucție ecologică la 9 halde de steril, sistem de tratare ape de mină – dren de calcar, dezafectare clădiri – fără iaz); - Reabilitarea rezervației de castan comestibil de la Baia Mare – castanul de aici este afectat de ciuperca ,,Cryphonectria parasitica”, cunoscută sub numele de cancerul de scoarță;

- Devierea, modernizarea și extinderea rețelei de gaz - Devierea, modernizarea și extinderea rețelei de electricitate - Amenajarea unor zone de agrement (lac Nistru) frecventate atât pentru amatorii unor activități de agrement nautice cât și pentru pescari; - Conservarea monumentelor istorice, în strânsă colaborare sau în parteneriat cu instituțiile muzeale existente.

3.2.3. PREVEDERI ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL – MUNȚII GUTINULUI - reabilitarea, protecția și valorificarea durabilă a resurselor naturale; - eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze naturale (precipitații atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acțiunea apelor subterane); - eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrișarea abuzivă a pădurilor, pășunat abuziv, săpături la baza versanților pentru diverse construcții); - prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren; - eliminarea poluării solului, apei subterane, aerului și peisajului în interiorul localităților și zonele adiacente, patrimoniului natural și construit cauzat de existența depozitărilor necorespunzătoare de deșeuri; - promovarea educației ecologice a turiștilor și informării în legătură cu efectele negative ale poluării zonelor montane cu deșeuri menajere; - eliminarea poluării necontrolate cu substanțe și deșeuri periculoase; - eliminarea poluării solului și apelor de suprafață cauzată de depozitarea necontrolată a deșeurilor lemnoase; - garantarea protejării și utilizării durabile a ariilor naturale valoroase și a biodiversității; - gestionarea durabilă a fondului forestier; - protejarea zonelor cu valori de patrimoniu construit; - conservarea și reabilitarea monumentelor istorice; - valorificarea patrimoniului cultural construit și conturarea unei identități locale bazate pe istoria și tradiția din zonă; - îmbunătățirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populației și resursele de patrimoniu cultural, local și regional;

- asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport și agrement în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață în localități și a creșterii atractivității lor; - protecția calității apelor; - îmbunătățirea și creșterea siguranței circulației, fluidizarea traficului pe traseele rutiere de interes național și local; - crearea/modernizarea rețelei rutiere cu rol turistic; - dezvoltarea traficului aerian de călători și marfă; - retehnologizarea și modernizarea stațiilor de transformare existente; - modernizarea liniilor de înaltă tensiune; - dezvoltarea și modernizarea rețelelor de distribuție de medie tensiune; - dezvoltarea rețelelor de distribuție pe joasă tensiune; - echiparea energetică necesară dezvoltării turismului; - creșterea nivelului de pregătire profesională și informare în domeniul agro – industrial și agro – turistic; - promovarea dezvoltării sectorului privat în industrie ca element important de susținere a economiei locale; - dezvoltarea unor structuri industriale alternative prin care să se elimine riscul socio – economic reprezentat de caracteristica monoindustrială a teritoriului zonal; - îmbunătățirea accesului zonelor cu potențial turistic prin reabilitarea infrastructurii tehnice; - îmbunătățirea sistemului de informare și promovare a turismului; - asigurarea corespunzătoare a resurselor umane în turism.

3.2.4.PREVEDERI ALE PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO- ECONOMIC AL ORAȘULUI TĂUȚII MĂGHERĂUȘ, JUDEŢUL MARAMUREŞ: Principalele direcţii strategice pe care dezvoltarea Orașului Tăuții Măgherăuș ar trebui să le urmeze sunt: - Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de transport rutier; - Îmbunătățirea și extinderea sistemului de alimentare cu energie electrică; - Extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă și canalizare menajeră;

- Sprijinirea întreprinzătorilor privați în cunoașterea cerințelor europene privind dezvoltarea afacerilor; - Dezvoltarea infrastructurii economice; - Creșterea competitivității economiei regionale; - Îmbunătățirea serviciilor de sănătate, promovarea unor servicii medicale de calitate; - Îmbunătățirea sistemului de educație și formare; - Îmbunătățirea sistemelor de management și gestionarea deșeurilor; - Prevenirea și combaterea efectelor nocive ale factorilor naturali asupra mediului; - Dezvoltarea spațiilor verzi și crearea unor perdele vegetale de protecție; - Dezvoltarea infrastructurii de turism; - Protejarea și punerea în valoare a potențialului turistic local; - Reabilitarea fostelor galerii miniere.

3.3. PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE: 1. Zone de dezvoltare. Extinderea intravilanului:  Restructurarea zonelor dezafectate sau/şi cu utilizare neadecvată;  Urbanizarea zonelor din intravilan (asigurarea de accese, reţele edilitare);  Extinderea echilibrată a intravilanului, conform estimărilor suprafeţelor necesare de teren şi a unor suprafeţe rezervă pentru evoluţii imprevizibile;  Delimitarea intravilanului;  Ocuparea prioritară a suprafeţelor libere aflate deja în intravilan şi etapizarea extinderii intravilanului (politica de dezvoltare ”de la centru spre periferie”).

2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare:  Modernizarea drumurilor;  Reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei stradale;  Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă pentru toate zonele din perimetrul intravilan;  Realizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră pentru toate zonele din perimetrul intravilan;  Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu gaze naturale;

 Regularizarea, decolmatarea şi amenajarea văilor prin îndiguire împotriva inundaţiilor.

3. Creşterea confortului locuirii  Extinderea spaţiului locativ;  Crearea de noi dotări publice;  Suplimentarea spaţiilor verzi publice;  Echiparea tehnico-edilitarăa zonelor rezidenţiale, asigurarea de accese carosabile;  Încurajarea folosirii sistemelor de producere a energiei alternative pe baza potenţialului regenerabil existent (solar, eolian, geotermal, etc);  Evitarea supradensificării în zonele centrale;  Protejarea construcţiilor valoroase din punct de vedere al arhitecturii vernaculare.

4. Dezvoltarea activităţilor economice:  Valorificarea optimă, durabilă a potenţialului de dezvoltare economică locală, în mod special prin încurajarea practicării unor forme de agricultură performantă şi eficientă;  Atragerea de investitori, prin crearea premiselor necesare dezvoltării sectorului industrial, agrozootehnic, turistic şi servicii: stabilirea zonelor destinate acestui sector, echiparea cu reţele edilitare şi realizarea acceselor, acordarea unor facilităţi pentru investitori, etc.  Valorificarea produselor naturale/tradiţionale provenite din activităţile gospodăreşti ale locuitorilor;  Sprijinirea înfiinţării unor ferme în domeniul zootehniei şi legumiculturii;  Etapizarea consumului de resurse financiare.

5. Îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi protecţia mediului:  Delimitatea şi instituirea zonelor de protecţie pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu: monumente arhitecturale, monumente ale naturii;  Regularizări,decolmatări şi îndiguiri ale văilor ce pot cauza produceri de inundaţii;  Implementarea sistemului selectiv de gestiune a deseurilor;  Amenajarea de noi spaţii verzi publice: înfiinţarea de parcuri, dotări de agrement;  Delimitarea spaţiilor verzi, protejarea şi amenajarea spaţiilor libere;

 Asigurarea unui procent cât mai mare de spaţii verzi publice în zonele dens construite şi frecventate de locuitori;  Limitarea ocupării cu construcţii în zonele cu riscuri naturale;  Înfiinţarea unor perdele vegetale cu rol de protecţie între sursele de emisii (zone industriale, zootehnice) şi zonele rezidenţiale;  Crearea unor puncte de informare turistică;  Amenajarea unor puncte de odihnă;  Instruirea localnicilor în activităţi de turism cu scopul valorificării produselor locale şi a serviciilor turistice.

6. Asigurarea accesului la învăţământul de calitate:  Asigurarea unităţilor de învăţământ preşcolar/școlare;  Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale a şcolilor locale;  Modernizarea şi reabilitarea terenurilor de sport.

3.4.OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun:  valorificarea amplasării localităţii în contextul cadrului natural;  colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului, cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement, etc.;  controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor de folosire excesivă a acestuia;  corecta extindere a localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor de infrastructură şi de utilităţi necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor;  respectarea zonificării funcţionale şi a limitei intravilanului propus.

3.5. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

1. Dezvoltarea de industrii mici prelucrătoare și de bunuri de consum

a. Dezvoltarea Intreprinderilor mici specializate pentru prelucrarea unor părți componente realizate în municipiul Baia Mare Pe această cale s-ar putea fructifica excedentul de forță de muncă mediu calificată existentă.

b. Dezvoltarea unor intreprinderi mici specializate în producerea de unelte pentru uz casnic și gospodăresc Stabilizarea forței de muncă locale va influența direct consumul și implicit cererea de bunuri de consum pentru activități casnice și gospodărești. Producerea și întreținerea unor astfel de bunuri poate fi un sector cu dezvoltare de durată, dar limitată.

c. Dezvoltarea unor intreprinderi mici pentru produse alimentare specifice și tradiționale

Producerea și promovarea unor bunuri de consum tradiționale și specifice (conserve de fructe; valorificarea pe scara industrială a castanelor și a produselor derivate) poate ocupa o pondere permanentă în mica industrie locală și poate participa la promovarea imaginii zonei.

2. Dezvoltarea serviciilor Mica industrie, oricât de benefică ar putea fi pentru o comunitate, nu poate oferi o absorbție semnificativă a forței de muncă fiind limitată de progresul industrial și tehnologic de dimensiunea pieței locale și alți factori generali. În această situație sectorul terțiar al serviciilor poate fi o soluție efectivă. Serviciile, indifirent de categoria lor, fie că sunt servicii comunitare, fie că sunt servicii comerciale pot constitui cea mai importantă componentă a dezvoltării economice și sociale.

a. Servicii comerciale Deși de regulă apar ca un răspuns la cererea manifestată pe o anumită piață, serviciile pot stimula consumul prin crearea unei obișnuite de consum și chiar a unor nevoi noi. Serviciile comerciale pot avea rolul lor în stabilizarea migrației populației către centrele comerciale mai mari. Având de cele mai multe ori un pregnant caracter social, dezvoltarea serviciilor comerciale poate beneficia de atenția administrației locale prin crearea unor facilități pentru înființarea lor. Astfel dacă din punt de vedere spațial există resurse se pot organiza mici centre comerciale care, în baza unor programe riguroase pot fi folosite de către marii comercianți din centrele comerciale mari.

Comerțul local poate fi astfel stimulat, antrenând după sine dezvoltarea celorlate servicii comerciale de întreținere și mentenanță.

b. Serviciile bancare Serviciile bancare pot și trebuie să constituie o altă componentă în dezvoltarea locală prin înființarea de agenții ale băncilor care activează la nivelul zonei, dar mai ales prin creșterea numărului de agenți economici care oferă servicii bancare și financiare.

3. Turismul Subordonându-se strategiei de dezvoltare a zonei de nord vest, administrația locală trebuie să ia acele măsuri care vor avea ca urmare dezvoltarea turismului prin atragerea în circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul oraşului şi susţinerea activităţilor de turism. Deși Tăuții Măgherăuș nu are o tradiție turistică, distanța mică față de Baia Mare îl poate transforma într-o zonă de atracție pentru turismul de week - end. Valorificarea resurselor locale, poate determina și dezvoltarea agroturismului ecologic, cu condiția asigurării celorlate facilități (drumuri, transport). Potențialul turistic şi de agrement real, pot face din dezvoltarea activităţilor de agroturism ca o soluţie economică și ecologică la turismul practicat prin rețeaua hoteliera, reprezentând o premisă pentru creşterea economică a oraşului. Astfel, este necesar ca autorităţile locale să se implice activ în susţinerea acestui tip de turism printr-o strategie de marketing turistic şi să susţină pe localnici pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite turiştilor care preferă această formă de turism. Dezvoltarea turisticăeste însă condiționată de aplicarea unor măsuri ferme de îmbunătățire a calității mediului și menținere a biodiversității. Toate măsurile care vor fi luate de administrația locală pentru conservarea mediului vor avea efect implicit în dezvoltarea turistică și nu numai, având în vedere gradul ridicat de poluare în Baia Mare și în general în întraga zonă. Localitatea Ulmoasa este una foarte bine prezervată din punct de vedere natural și arhitectural, prin urmare prezintă un real potențial turistic al zonei.

4. Agricultura

Agricultura, ca și celelalte activități economice, va avea un caracter preponderent de suport al activității turistice și va contribui în special la asigurarea resurselor locale. În special se va continua dezvoltarea sectorului zootehnic care va asigura necesarul de consum al populației locale, dar poate contribui într-o bună măsură și la asigurarea cu produse de bază a populației Municipiului Baia Mare. Producția animalieră va menține în continuare producția de masă verde în pășunile existente și poate influența direct dezvoltarea micii industrii alimentare. Legumicultura poate fi deasemenea o opțiune în dezvoltarea agricolă, putându-se asigura necesarul de consum al populației locale.

5. Construcții și investiții Asigurarea unui mediu sănătos corespunzător normelor Uniunii Europene poate determina o migrație semnificativă dinspre Baia Mare (facilitată de distanța mică) înspre Tăuții Măgherăuș fie în scop turistic, fie pentru stabilirea unei reședințe pentru populația din zonă. 3.5 EVOLUŢIA POPULAŢIEI În contextul societății contemporane, când dezvoltarea cunoaște un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicațiilor evoluției populației și implicit ale fenomenelor demografice în evoluția vieții socio – economice a societății. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populații plecând de la structura pe vârste și sexe la un moment dat și emițând ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul și structura populației: mortalitate, fertilitate și migrație. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluției probabile:

1. Abordarea tendențială – pornește de la ipoteza că factorii care au determinat evoluțiile trecute și actuale vor acționa și în viitor în același sens; 2. Abordarea normativă – pleacă de la ipoteza că evoluțiile componentelor în țări mai puțin dezvoltate din punct de vedere socio – economic și cultural vor urma, cu un decalaj în timp și cu unele particularități, evoluțiile pe care le-au avut la același stadiu de dezvoltare populațiile din țările avansate. Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de

evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al localităţii ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii. Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:  susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;  facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii;  creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere;  asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială;  stimularea încadrării în muncă a tinerilor;  diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională;  creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor;  îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei;  promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere. Se constată o creștere demografică în ultimii ani pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș.

3.6ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI Planul Urbanistic General include un set de propuneri, recomandări şi reglementări care vizează îmbunătățirea organizării infrastructurii de trafic şi o mai bună accesare a zonelor

constituite. Deasemenea, PUG-ul trasează tramele stradale majore pentru zonele de urbanizare. Pentru străzile propuse, sunt reglementate atât traseele, cât şi profilele caracteristice. Suprafeţele necesare pentru realizarea măsurilor privind deschiderea de străzi noi, prelungirea unor străzi, lărgirea unor străzi etc. vor trece în domeniul public.

Reţeaua stradală din intravilan: Se impune reabilitarea drumurilor locale, modernizarea lor prin lărgiri ale carosabilului, realizarea de trotuare, fâşii plantate, respectând profilele transversale tip propuse pe planşele anexate, astfel încât lăţimea unei benzi de circulaţie să fie de minim 3 m, minim 1,00 pentru spaţii verzi şi cel putin 1,00 m pentru trotuare.

Deschiderea de noi trame stradale: Prin introducerea unor zone noi în intravilan, vor fi necesare completări ale reţelei secundare locale. Acestea sunt figurate pe planşa de Reglemetări Urbanistice – Zonificare. Prin prezenta documentaţie se stabileşte categoria tehnică şi profilele transversale ale arterelor (vezi planşe anexate), precum şi traseul lor orientativ. Definitivarea traseelor se va face în faza proiectelor de specialitate.

Reţea de piste pentru biciclete: Se propune amenajarea reţelelor pentru biciclete fie integrate profilelor stradale, fie în afara acestora (trasee verzi).

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ.BILANŢ TERITORIAL.

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea activităţilor productive, industriale şi agrozootehnice, a serviciilor, sectorului de locuinte şi turistic.

BILANTUL TERITORIAL PROPUS AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV

SITUATIA PROPUSA AGRICOL NEAGRICOL TERITORIUL DRUMUR CURTI- TOTAL ADMINISTRATIV AL TOTAL PADURI APE I SI CAI CONSTR NEPRODUCTIV NEAGRIC TOTAL UNITATII DE BAZA AGRICOL FERATE UCTII OL EXTRAVILAN 320,17 8713,00 98,20 47,38 0,00 209,00 9067,58 9387,75 INTRAVILAN 2356,83 0,00 19,80 45,62 308,00 0,00 373,42 2730,25 TOTAL 2677,00 8713,00 118,00 93,00 308,00 209,00 9441,00 12118,00 % DIN TOTAL 22,09 77,91 100,00 O dată cu aprobarea Planului Urbanistic, suprafețele de teren ocupate de terenuri agricole vor respecta funcțiunea stabilită prin P.U.G. Limita noului intravilan a fost astfel stabilită încât să cuprindă toate construcțiile existente, precum și suprafețele necesare dezvoltării, pe care urmează să se realizeze obiectivele propuse. S-a urmărit trasarea limitei intravilanului pe limite de parcele și simplificarea acesteia în vederea bornării. De asemenea, s-au scos din intravilan suprafețele de teren unde nu sunt prevăzute extinderi. Suprafața cuprinsă în noul intreavilan este de 2730,25 ha, reprezentând 22,5 % din teritoriul administrativ al orașului, ea fiind cu 561,85 ha mai mare decât cea actuală. Modificarea intravilanului este o consecință a corelării intravilanului existent cu situația actuală a zonei construite și a perspectivelor de dezvoltare. Extinderea intravilanului a avut în vedere următoarele obiective: - Modificarea limitei UAT - Respectarea prevederilor legale în vigoare; - Respectarea documentațiilor de amenajare a teritoriului privind gestiunea rațională a resursei funciare; - Necesitatea unei dezvoltări urbanistice controlate, coerente și durabile, care asigură calitatea vieții; - Viabilitatea și fezabilitatea extinderii rețelei stradale și a rețelei de infrastructură edilitară pentru zonele noi, prin prisma analizei cost – beneficiu asupra investițiilor din bugetul public;

- Necesitatea concentrării investițiilor de dezvoltare în zone din interiorul intravilanului actual, astăzi părăsite sau utilizate inadecvat, cu avantajul economic al pre-existenței echipărilor edilitare și al acceselor stradale asigurate; - Necesitatea asigurării de terenuri exploatabile agricol în vederea susținerii economiei agrare; - Necesitatea protejării cadrului natural, ca susținător al calității ecologice; - Necesitatea asigurării calității vieții pentru cetățeni, prin rezervarea suprafețelor necesare pentru realizarea arterelor de trafic, a infrastructurii edilitare, a dotărilor și echipamentelor publice (sănătate, învățământ, spații verzi, sport, etc.); - Valorificarea, conservarea și protejarea fondului construit valoros și a peisajului cultural ca factor al dezvoltării și al identității teritoriale.

Față de situația existentă a intravilanului și a zonificării, se propun următoarele modificări (a se studia planșa de Reglementări Urbanistice – Zonificare): - Mărirea intravilanului pentru extinderea zonelor de locuit; - Dezvoltarea zonelor de producție, depozitare; - Crearea de noi spații verzi publice: parcuri, scuaruri, locuri de joacă și odihnă, perdele de protecție față de infrastructura tehnico – edilitară, fâșii plantate pentru protecție sanitară; - Dezvoltarea sectorului turistic.

Repartiția teritoriului în intravilanul propus, în comparație cu cel existent la nivel de comună:

BILANT TERITORIAL ORASUL TAUTII MAGHERAUS Existent Propus Zone functionale Suprafata Procent Suprafata Procent Locuinte si functiuni complementare 1414,31 65,22 1792,94 76,49 Unitati industriale si depozite 333,29 15,37 446,63 19,05

Unitati agrozootehnice 4,95 0,23 31,14 1,33 Institutii si servicii de interes public 13,08 0,60 13,08 0,56 Cai de comunicatie si transport din care: 172,51 7,96 198,82 8,48 rutier 33,39 1,54 38,76 1,65 feroviar 6,86 0,32 6,86 0,29 aerian 132,26 6,10 153,20 6,54 Spatii verzi, sport, agrement, protectie 202,00 9,32 219,38 9,36 Constructii tehnico edilitare 1,60 0,07 1,60 0,07 Gospodarie comunala, cimitire 6,86 0,32 6,86 0,29 Destinatie speciala 0,00 0,00 0,00 0,00 Alte terenuri (Ape, 19,80 0,91 19,80 0,84 TOTAL 2168,40 100,00 2730,25 116,47

Analizând bilanțul teritorial la nivel de comună se constată următoarele: - Zona funcțională principală este cea de locuințe și funcțiuni complementare, ocupând un procent de peste 70%; - Zona unităților industriale și a depozitelor a fost majorată semnificativ, cu 113,34 ha față de cea existentă; - S-a propus o extindere și pentru zona unităților agrozootehnice, cu 26,19 ha față de cea existentă. Repartiția pe trupuri: Oraș Tăuții Măgherăuș 2730,25 Trup A 2043,41 Trup B 311,10 Trup C 28,97 Trup D 0,93 Trup E 0,49 Trup F 232,98 Trup G 6,75 Trup H 0,14 Trup I 4,06

Trup J 8,29 Trup K 1,39 Trup L 4,24 Trup M 83,33 Trup N 4,13 Trup O 0,58

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Pentru evitarea producerii unor alunecări de teren, inundații, eroziuni ce pot pune în pericol cadrul construit din teritoriul orașului Tăuții Măgherăuș și viața locuitorilor, pe baza informațiilor oferite de Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș, se instituie în cadrul zonelor afectate de alunecări de teren sau cu risc de inundabilitate, zone cu interdicție de construire (conform Regulamentului General de Urbanism, HG 525/1996 Art 10 Expunerea la riscuri naturale) până la eliminarea riscurilor. Stabilirea măsurilor de înlăturare, prevenire se vor stabili prin studii de specialitate . Pentru îmbunătățirea cadrului natural și a condițiilor de locuit în orașul Tăuții Măgherăuș, se recomandă următoarele: - Lucrări de combatere a eroziunilor și de consolidare a versanților afectați de alunecări de teren; - Lucrări de drenare și canalizare a apelor pluviale, pentru a se evita formarea zonelor mlăștinoase și scurgerea apelor infiltrate pe frunțile de terasă, în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. - Indiguirea zonelor inundabile cauzate de cursurile de apă - Executarea unor lucrări de specialitate (puțuri și drenuri pentru colectarea și dirijarea apelor). - Lucrări de regularizare a cursurilor de apă - Lucrări de igienizare a apelor de suprafață, prin eliminarea oricăror obstacole care reduc secțiunea de scurgere. - Măsuri de interdicție temporară de construire până la eliminarea riscurilor (prin elaborarea studiilor de specialitate care vor stabili debitul apei, viiturile, adâncimea acestora și măsurile specifice de prevenire/atenuare a efectelor)

3.9. DEZVOLTARERA ECHIPĂRII EDILITARE

3.9.1. Gospodărirea apelor:

Având în vedere importanţa apelor ca factor de mediu, pentru om şi societate, se impune cu prioritate protejarea acestora. Toate apele de suprafaţă vor fi protejate în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996. Se vor executa lucrări de refacere şi extindere a regularizării râurilor şi pârâurilor din zonă. Se va corecta regimul torenţial al tuturor pâraielor din teritoriul administrativ pentru a se evita inundarea şi deterioarea terenurilor agricole, a zonelor construite publice sau private. Pentru preluarea apelor care şiroiesc pe versanţi în perioadele cu precipitaţii abundente se vor realiza şanţuri de gardă la baza versanţilor, care vor dirija aceste ape în văile din apropiere. Se vor organiza lucrări de igienizare a apelor de suprafaţă care strabat teritoriul administrativ prin eliminarea oricaror descărcări de ape uzate menajere.

3.9.2. Lucrări hidroedilitare

Pentru îmbunătăţirea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate ale orașului, precum și pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă și a canalizării apelor uzate în extinderile teritoriale propuse în prezenta documentație sunt necesare următoarele măsuri:

1. Alimentare cu apă Pentru o mai bună asigurare a debitului de apă către locuitorii orașului, în condițiile creșterii ponderii locuințelor cu instalații de preparare locală a apei calde, se consideră necesară o analiză tehnico – economică a situației existente. Pe baza acestei analize se vor propune soluții de optimizare investițională și operațională a actualului sistem de alimentare cu apă. Distribuția apei în aceste zone se va face prin extinderi ale rețelei de distribuție existente.

Se va asigura alimentarea cu apă potabilă în toate zonele din intravilanul existent și propus, prin extinderi ale rețelelor existente. Pentru localitatea Ulmoasa se vor lua în considerare și soluții locale (captări de apă).

2.Canalizarea apelor uzate Propunerile făcute pentru îmbunătățirea activității în domeniul gospodăririi apelor, la nivelul orașului vor fi susținute prin studii de fezabilitate elaborate de către persoane sau instituții atestate pentru practică în acest domeniu. Se va asigura canalizarea menjaeră în toate zonele din intravilanul existent și propus, prin extinderi ale rețelelor existente.

3.9.3. Alimentare cu energie electrică Principalele lucrări de investiții în domeniul alimentării cu energie electrică urmăresc în special o creștere a siguranței în exploatare prin modernizări și retehnologizări ale instalațiilor energetice. Sunt prevăzute de asemenea o serie de lucrări în scopul amplificării rețelelor electrice pentru deservirea noilor zone ale orașului propuse pentru dezvoltarea urbanistică. Principalele direcții de strategie de dezvoltare sunt: - Reabilitarea și modernizarea rețelelor de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune; - Restructurarea și automatizarea rețelelor de distribuție.

Propuneri de amplificare a rețelelor de distribuție în zonele propuse a avea o dezvoltare urbanistică în ultimii ani În următorii ani orașul Tăuții Magherăuș va cunoaște o dezvoltare urbanistică importantă. Este avut în vedere în primul rând o creștere a spațiului locativ precum și a cererii unor unități economice sau de interes social. Alimentarea cu energie electrică a noilor zone rezidențiale sau de alt interes se va face prin extinderea rețelelor de medie și de joasă tensiune.Acestea vor urmări trama stradală existentă sau care se propune prin actualul Plan Urbanistic General și se vor dispune îngropat, în canale tehnice.

3.9.4. Telefonie Reţeaua de telefonie fixă este funcţională şi satisface cerinţele locuitorilor, oferind şi servicii de internet. De asemenea, există trei operatori care asigură serviciile de telefonie mobilă.

3.9.5. Alimentare cu energie termică

Asigurarea încălzirii locuinţelor şi a clădirilor de utilitate publică, se va realiza în sistem individual, prin centrale termice folosind combustibil solid sau gazos. Se vor lua în considerare aplicarea sistemelor de producere a energiei prin metode alternative (panouri solare montate pe acoperişurile clădirilor, panouri electrice, etc.)

3.9.6. Alimentare cu gaze naturale

Pentru alimentarea corectă cu căldură și apă caldă menajeră a consumatorilor din orașul Tăuții Măgherăuș, precum și pentru asigurarea consumatorilor industriali este necesară menținerea în bune condiții a rețelelor de gaze naturale de repartiție de medie presiune și de distribuție de joasă presiune, precum și dezvoltarea acestora în zonele de extindere. În ceea ce privește modul de alimentare cu gaze naturale a zonelor propuse pentru extinderea intravilanului orașului, aceste zone vor fi racordate la rețelele de distribuție de presiune redusă, alimentate din stațiile de reglare de sector (SRS) existente pe teritoriul orașului. Se va ține seama de amplasamentul acestor zone și de capacitățile instalate în principal în rețele și, în secundar, în stațiile de reglare de sector, capacitatea acestora din urmă putând fi suplimentată mai ușor prin schimbarea sau amplificarea echipamentelor existente. În noile zone, rețeaua de distribuție de presiune redusă va fi de tip buclat, conductele urmând a fi amplasate pe fiecare dintre străzile propuse a deservi aceste zone. Atât la noii consumatori, cât și la cei existenți este necesară respectarea condițiilor de montare și exploatare a instalațiilor și echipamentelor consumatoare de gaze naturale în conformitate cu legislația în vigoare.

3.9.7. Gospodărire comunală: Se impune implementarea sistemului selectiv de gestiune a deşeurilor. Colectarea selectivă va fi implementată printr-un program gradat.

Conform Sistemului integrat de management al deşeurilor al judeţului Maramureş, colectarea directă a deşeurilor din orașul Tăuții Măgherăuș se va realiza de către firme specializate, iar deşeurile vor fi transportate la staţia de transfer din localitatea Sârbi.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile și măsurile de intervenţie ce se impun pentru protecţia mediului :  Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol de prăbușiri, alunecări, terenuri inundabile și în zonele naturale prevăzute prin proiect;  Măsuri și acțiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilității versanților și a declanșării fenomenelor de alunecare din cauze naturale și antropice;  Măsuri la nivelul agenților economici, potențiale surse de poluare prin reglementări în utilizarea terenului, respectarea distanțelor de protecție și evitarea amplasării unor funcțiuni ce pot genera sau generatoare de poluare;  Ecologizarea zonelor industriale poluante, abandonate, de ex. exploatații miniere abandonate; menținerea stabilității zonelor ecologizate (iazuri de decantare, halde de steril).  Mărirea suprafețelor zonelor verzi; îndesirea sau crearea perdelelor verzi din jurul platformelor industriale;  Reabilitarea și extinderea rețelelor edilitare;  Amenajarea cursurilor de apă cu fenomene de eroziune a solului și apărări de maluri;  Delimitarea, instituirea și respectarea zonelor de protecție a monumentelor istorice și arheologice și a zonelor protejate naturale și construite;  Respectarea distanțelor de protecție sanitară față de sursele de poluare sau disconfort (unități economice, cimitire, stații de epurare și trasee tehnico edilidare). Este necesară stoparea extinderii zonelor de locuit pe terenurile din zonele cu pericol de alunecare/prăbușire și controlul regimului de construire în zonele cu terenuri cu restricții pentru construcții. Se vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic General cu privire la amenajarea și dezvoltarea parcurilor, a zonelor verzi, plantațiilor de aliniament și de protecție, a zonelor de agrement.

Pentru ariile naturale protejate se propune realizarea planurilor de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor unor anumite specii.

Obiective de management:

- păstrarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare pentru protecţia unor specii semnificative, grupuri de specii, comunităţi biotice sau trăsături fizice ale mediului acolo unde acestea necesită o manipulare specifică din partea omului pentru un management optim; - facilitarea cercetării ştiinţifice şi monitorizării ca activităţi primare asociate cu managementul durabil al resurselor naturale; - eliminarea, apoi prevenirea exploatării şi ocupării împotriva scopului pentru care a fost desemnată.

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE: Zone de protecţie stabilite: Zonele de protecţie sanitare s-au stabilit conform ORDIN nr. 119 din 4 februarie 2014 actualizat pentru aprobarea normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei, iar zonele de protecţie pentru infrastructura tehnică conform normelor de specialitate în vigoare. Zona de protecţie sanitară este definită conform ORDIN nr. 119 din 4 februarie 2014 - terenul din jurul obiectivului, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din jurul obiectivului; Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele conform ORDIN nr. 119 din 4 februarie 2014: - Ferme de cabaline, între 6-20 capete: ...... 50 m - Ferme de cabaline, peste 20 capete: ...... 100 m - Ferme şi crescătorii de taurine, între 6-50 capete: ...... 50 m - Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 capete: ...... 100 m - Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 capete: ...... 200 m - Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: ...... 500 m - Ferme de păsări, între 51-100 de capete: ...... 50 m

- Ferme de păsări, între 101-5.000 de capete: ...... 500 m - Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole industriale:...... 1.000 m - Ferme de ovine, caprine: ...... 100 m - Ferme de porci, între 7-20 de capete: ...... 100 m - Ferme de porci, între 21-50 de capete: ...... 200 m - Ferme de porci, între 51-1.000 de capete: ...... 500 m - Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: ...... 1.000 m - Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ...... 1.500 m - Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: ...... 100 m - Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: ...... 200 m - Ferme şi crescătorii de struţi: ...... 500 m - Ferme şi crescătorii de melci: ...... 50 m - Spitale, clinici veterinare: ...... 30 m - Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: ...... 100 m - Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ...... 100 m - Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor: ...... 500 m - Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală: ...... 300 m - Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice, platforme comunale: ...... 500 m - Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ...... 1.000 m - Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ...... 1.000 m - Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) ...... 200 m - Staţii de epurare a apelor uzate: ...... 300 m - Staţii de epurare de tip modular (containerizate): ...... 100 m - Staţii de epurare a apelor uzate industriale: ...... 300 m - Paturi de uscare a nămolurilor: ...... 300 m

- Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor: ...... 500 m - Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: ...... 1.000 m - Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: ...... 500 m - Crematorii umane:...... 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate: ...... 200 m - Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane ...... 500 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ...... 50 m - Depozitele de combustibil, fier vechi şi ateliere de tăiat lemne: ...... 50 m - Parcuri eoliene: ...... 1.000 m - Parcuri fotovoltaice: ...... 500 m - Cimitire şi incineratoare animale de companie: ...... 200 m - Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apă din sursă proprie) ...... 50 m - Rampe de transfer deşeuri ...... 200 m.

Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori şi pesticide şi care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale.

Pentru infrastructura tehnico-edilitară s-au instituit zone de protecţie şi siguranţă: pentru reţelele electrice aeriene de 20 KV, zona de protecţie corespunde cu zona de siguranţă şi este 12 m din ax, iar pentru reţelele electrice de 110 KV, zona de protecţie este de 20 de metri. În zonele de siguranţă sunt interzise orice fel de construcţii, cu exepţia celor pentru întreţinere şi siguranţă a reţelelor. În zonele de protecţie, autorizaţia de construire este condiţionată de obţinerea în prealabil a unui aviz din partea administratorilor reţelelor.

Pentru magistralele de gaze naturale se va respecta zona de siguranță de 20 m din ax (cu interdicție de construire), respectiv zona de protecție de 200 m din ax ( cu interdicție de construire fără avizul administratorului rețelei).

Pentru calea ferată se va respecta zona de siguranță de 20 m din ax (cu interdicție de construire), respectiv zona de protecție de 100 m din ax (cu interdicție de construire fără avizul administratorului).

Zone de protecție pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu:

Pentru monumentele istorice au fost instituite zone de protecţieîn conformitate cu Legea 422/2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice, cu scopul de a asigura conservarea si valorificarea cadrului arhitectural al acestora prin controlul strict al intervenţiilor în zonă (demolări, construcţii noi, modificări ale construcţiilor existente, etc.) În vederea construirii, pentru terenurile incluse în zona de protecţie a monumentelor, se va solicita avizul Direcţiei Judeţene de Cultură Maramureş. Se recomandă întocmirea PUZ pentru zonele de protecţie a monumentulelor istorice, acesta devenind obligatoriu în situaţiile care nu respectă prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG sau este solicitat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş. Planul Urbanistic Zonal se va elabora la nivel de UTR (conform planșei anexate), se va întocmi, aviza şi aproba conform legilor în vigoare (Ordinul 526/2003 privind metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate, Legea 422/2001, Legea 5/2000, Legea 350/2001) si va cuprinde prevederi detaliate legate de reglementarile tehnice si estetice de realizare a constructiilor, respectând articolele RLU. Pentru monumentele situate în centrul localității Tăuții Măgherăuș, respectiv pentru Biserica romano-catolică Sf. Lorinc, Biserica Reformată, Noua casă parohială reformată, Vechea casă parohială reformată, Casa Maniu, Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril, s-a stabilit o zonă protejată care se suprapune cu zona centrală a orașului Tăuții Măgherăuș. Aceasta este delimitată de următoarele: intersecția DN 1C cu strada 18 la est, intersecția DN 1C cu valea Nistru – la vest, iar la sud și la nord capetele loturilor cu front la drumul național. În interiorul acestei zone orice intervenție se va realiza numai cu avizul Ministerului Culturii. Se va respecta Studiul de fezabilitate elaborat pentru zona centrală a orașului.

Pentru Biserica ortodoxă Sf. Apostoli Petru și Pavel s-a stabilit o zonă de protecție în cadrul căreia orice intervenție se va realiza numai cu aviul Direcției pentru Cultură Maramureș. Aceasta cuprinde terenurile situate la o distanță de circa 100 de metri față de monument. Pentru Casa de lemn a poetului Ion Șugariu s-a stabilit o zonă de protecție în cadrul căreia orice intervenție se va realiza numai cu aviul Direcției pentru Cultură Maramureș. Aceasta cuprinde terenurile situate la o distanță de circa 100 de metri față de monument. Pentru monumentul Cruce în memoria Eroilor cazuți în primul și al doilea razboi mondial din localitatea Bozânta s-a stabilit zona de protecție ca fiind limita terenului aferent Bisericii.

Zone cu interdicţie temporară de construire până la elaborarea PUZ: Pentru zonele care necesită detalieri privind parcelarea terenului, asigurarea acceselor şi a reţelelor tehnico edilitare, amenajări etc. s-au instituit interdicţii de construire până la elaborarea PUZ (vezi planşa de Reglementări Urbanistice- Zonificare). Fiecare PUZ va studia o zonă relevantă, în ideea de a asigura coerenţa, funcţionalitatea şi posibilităţile de vitalizare a zonei în funcţie de situaţia existentă. Pentru detalieri privind mobilarea parcelei se vor întocmi PUD-uri, după caz (vezi Legea 350/2001 actualizată 2013, art. 48).

Zone cu interdicţie de construire până la elaborarea studiilor de specialitate: Pentru zonele cu risc de producere a inundaţiilor, se impune elaborarea studiilor de specialitate (studii de inundabilitate sau studii geotehnice). Autorizaţia de construire se va elibera numai în urma realizării acestora, dacă terenul în cauză nu prezintă risc pentru construcţii sau dacă prin lucrări de specialitate se înlătură pericolele.

Zone cu interdicţie definitivă de construire: Pentru orașul Tăuții Măgherăuș s-au stabilit zone cu interdicţie definitivă de construire pentru zonele de siguranţă ale reţelelor edilitare.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ: Pentru asigurarea condițiilor realizării obiectivelor pentru utilitate publică, Consiliul Local al Orașului Tăuții Măgherăuș trebuie să aibă în vedere crearea rezervei de teren necesară.

Obiectivele de utilitate publică: - Realizarea drumului expres pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș va fi executat numai după stabilirea regimului juridic și tipul de proprietate asupra terenurilor ce vor fi destinate culoarului acestuia; - Modernizarea căilor de comunicație rutieră și feroviară, amenajarea intersecțiilor, realizarea de noi circulații în zonele de dezvoltare, extinderea trotuarelor existente și realizarea de parcaje publice; - Asigurarea premiselor necesare realizării drumului express - Extinderea aeroportului internațional Baia Mare – conform documentației Plan urbanistic zonal pentru extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la aeroportul internațional Baia Mare - Ecologizarea perimetrelor miniere și refuncționalizarea zonelor. - Lucrările de infrastructură legate de îmbunătățirea și dezvoltarea rețelelor tehnico – edilitare; - Regularizarea cursurilor de apă și lucrările de amenajare a malurilor râurilor; - Amenajarea de spații plantate cu rol de protecție și agrement.

4. CONCLUZII Prezenta documentaţie urmează a fi analizată şi avizată conform legislaţiei în vigoare şi apoi aprobată de Consiliul Local al Orașului Tăuții Măgherăuș. O dată aprobat, Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism aferent capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Maramureş ce vor urmări aplicarea lor. Stabilirea categoriilor de intervenţie şi a reglementărilor s-au realizat în baza analizei multicriteriale la nivelul trupurilor componente privind:  Funcţiunea dominantă în zonă.  Configuraţia fondului construit existent şi a parcelarului propus.  Circulaţia şi echiparea edilitară. Față de posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente și posibil de realizat, datorită potențialului de dezvoltare a activităților de producție, de

servicii și turistice, se preconizează o creștere a interesului pentru dezvoltarea acestor activități precum și a sectorului de locuințe. Orașul își va păstra și dezvolta în continuare profilul economic actual, diversificat, prin încurajarea dezvoltării activităților economice specifice acestuia, cu profil dominant industrial, turistic și servicii. Industria va continua aceleași tendințe de dezvoltare prin valorificarea patrimoniului natural existent, a resurselor solului și subsolului și a capacităților existente cu potențial de dezvoltare Dezvoltarea activităţilor agrozootehnice, industriale, a serviciilor comerciale şi turistice, atât de către agenţii economici, cât şi de către populaţie trebuie să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale şi locale, atât din cauza lipsei acestora ca volum şi calitate necesară, cât şi datorită resurselor pe care le oferă prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia orașului. Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor Orașului Tăuții Măgherăuș se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului. Concomitent cu punerea în aplicare a prezentei documentaţii se vor face demersurile necesare pentru realizarea studiilor de specialitate şi proiectelor necesare completării şi detalierii documentaţiei (PUZ,PUD,etc.). Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General al Orașului Tăuții Măgherăuș, se face conform Regulamentului Local de urbanism aferent Planului Urbanistic General.

Întocmit: Şef proiect: ing. Faur Camelia arh. Floruţ Florin Dan

CRITERII pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului:

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la: a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor; Planul de urbanism general cuprinde obiective, măsuri și activități menite a facilita accesarea programelor de finanțare pentru implementarea planului și dezvoltarea comunității locale (surse de finanțare: Programul Operațional pentru Infrastructură Mare, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Mediu, etc.). De asemenea amplasamentul localității se suprapune peste rezervația de interes national Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, ceea ce crează un cadru favorabil pentru proiecte de dezvoltare durabilă prin activități turistice cu impact limitat asupra mediului și valorificare a produselor ecosistemelor naturale.

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele; Planul de urbanism al orașului Tăuții Măgherăuș contribuie la atingerea obiectivelor Planului de amenajare teritorială a județului Maramureș, a Planului Local de Acțiune pentru Mediu al județului Maramureș și Planului de management al ariei protejate de interes național Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, prin reducerea impactului asupra factorilor de mediu datorită îmbunătățirii infrastructurii de mediu, remedierea siturilor contaminate prin sprijinirea proprietarilor de drept în vederea ecologizării acestora, protejarea și conservarea patrimoniului natural al ariei naturale protejate care se suprapune peste UAT și îmbunătățirea calității vieții comunității locale.

De asemenea la elaborarea planului de urbanism al orașului Tăuții Măgherăuș s-a ținut cont de planul de management al rezerației naturale Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, astfel pe suprafața acesteia nu au fost prevăzute construcții, doar activități de dezvoltare durabilă cum sunt turismul și valorificarea produselor ecosistemelor, în conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, modificată și aprobată prin Legea 49/2011.

c) relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile; Propunerile de dezvoltare ale localităților au fost realizate cu identificarea modalităților de îmbunătățire a calității vieții comunității locale, prin promovarea diferitelor tipuri de turism, valorificarea produselor ecosistemelor natural, respectiv stabilirea zonelor pentru activități agrozootehnice, de producție și depozitare ca zone compacte, izolate față de zonele rezidențiale, sunt delimitate și respectate zonele de protecție sanitară, etc. Au fost stabilite măsuri privind îmbunătățirea traficului și descongestionarea principalelor arterei majore de circulație (DN 1C). Prin plan se promovează exploatarea resurselor naturale și desfășurarea de activități în mod durabil, astfel încât să se pastreze patrimonial natural și să se dezvolte și comunitățile prin valorificarea acestuia. De asemenea planul include obiective, măsuri și activități care sunt integrate în planurile locale, județene și naționale, cum sunt: Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizont 2011-2020; PATJ Maramureș, Strategia de Conservare a Biodiversității, Planul Local de Acțiune pentru Mediu, etc. Referitor la activitățile extractive se propune ecologizarea, conservarea şi securizarea fostelor perimetre miniere. De asemenea planul creează posibilitatea remedierii siturilor contaminate, respective a celor 29 halde de steril prin sprijinirea proprietarilor în vederea implementării Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

 Existența unor zone în care se manifestă alunecări de teren active cât și a unor zone construite cu potențial de instabilitate;  Existența în intravilanul orașului a unor văi torențiale neîntreținute, care provoacă inundații în perioadele cu ploi abundente;  Poluarea fonică și atmosferică a unor zone rezidențiale ca urmare a învecinării acestora cu E58;  Poluarea din cauza invecinării zonelor de locuințe cu zonele de activități productive;  Existența unor surse de poluare pe teritoriul orașului (zonele de activități miniere, în prezent abandonate);  Inexistența perdelelor de protecție necesare între zonele de locuințe și zonele de producție;  Poluarea apelor subterane;  Poluarea solului de activitățile din domeniul minier și depozitarea deficitară a deșeurilor;  Existența unor surse de poluare chimică a solului, iazurile de decantare și haldele de steril.

Gestiunea deșeurilor și lipsa rețelelor de canalizare și alimentare cu apă în anumite zone reprezintă o problemă de mediu. Includerea orașului în Planul de Gestionare a Deșeurilor din județul Maramureș, deșeurile vor fi gestionate în mod corespunzător fără să afecteze anumiți factori de mediu cum sunt solul și apa. De asemenea planul propune extinderea rețelelor de canalizare și alimentare cu apă în toate zonele din intravilanul existent și propus, astfel îmbunătățindu - se calitatea vieții locuitorilor și a factorului de mediu ”apa”. Există și zone cu risc de inundații și alunecări de teren, acestea au fost identificate prin plan și s-au propus măsuri, respectiv: corectarea de torenți, regularizare de râuri, igienizarea malurilor, delimitarea zonelor de protectie sanitară, asigurarea stabilității versanților, măsuri care vor fi stabilite punctual pe baza unor studii de specialitate. Aceste măsuri au drept scop protejarea așezărilor umane, a biodiversității din aceste zone și a calității factorului de mediu apă.

La nivelul județului Maramureș în conformitate cu Hotărârea nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România au fost identificate 109 situri posibil contaminate/contaminate.

Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătăţii umane şi mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi din activităţile antropice cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă. La nivelul orașului Tăuții Măgherăuș au fost identificate 29 halde de steril. În conformitate cu Raportul la starea mediului anul 2014, orașul Tăuții Măgherăuș a fost trecut la cap. ”Zone afectate de activitatea economică cu profil industrial minier”. Având în vedere activitatea economică cu profil industrial minier desfăşurată pe teritoriul judeţului Maramureş, se consideră ca "puncte fierbinţi" sau "zone critice" sub aspectul poluării solului cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As etc) următoarele zone din arealul de studiu: ”Zona oraşului Tăuţi Măgherăuş, comunei Bozânta Mare, comunei Recea (sat Săsar şi sat Bozânta Mică), ca urmare a activităţii Exploataţiei Miniere "AURUL"(cu haldele de steril aferente) şi a companiei "Remin" Baia Mare și Zona Exploatării Miniere Nistru şi Băiţa.” Menţionăm că în urma accidentului ecologic de la SC TRANSGOLD SA din 30 ianuarie 2000, prin deversarea şlamului cu cianură şi metale grele pe zona buzunarului de retenţie a haldei Bozânta (~ 24 ha – zona afectată), au fost efectuate alte studii şi cercetări de sol care au fost publicate de către OSPA Maramureş, ICPA Bucureşti, Universitatea de Nord Baia Mare. Începând cu anul 2008, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, art. 9, alin 2), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin unităţile din subordine realizează identificarea preliminară a siturilor contaminate pe baza chestionarelor prevăzute în anexele 1 şi 2, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, concomitent cu introducerea în baza de date „on line” a informaţiilor disponibile referitoare la operatorii economici/deţinători de terenuri pe a căror amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri. Prin Hotărârea nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România se propune: a) reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate; b) îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele de amplasare şi implementarea unei gestionări unitare la nivel national; c) remedierea siturilor contaminate trebuie astfel făcută încât să fie atinsă o stare corespunzătoare pentru folosinţa ulterioară planificată;

d) asigurarea protecţiei resurselor de apă, a securităţii alimentare şi a sănătăţii umane; e) promovarea utilizării viitoare a siturilor remediate pentru dezvoltarea economică şi socială în detrimentul scoaterii din circuitul agricol şi silvic a terenurilor productive; f) dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor contaminate şi încurajarea reutilizării acestora cu prioritate; g) dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate; i) dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate; j) dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente, ce nu generează costuri excesive, pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate; k) promovarea şi implementarea conceptului privind riscul acceptabil. Strategia prevede o multitudine de acțiuni care trebuiesc implementate de către MMAP și proprietarii de situri contaminate, în vederea remedierii acestora. Primăria orașului Tăuții Măgherăuș, va sprijinii proprietarii de drept al haldelor de steril în vederea remedierii și ecologizării solului, deoarece aceasta nu deține în proprietate nici un sit contaminat sau posibil contaminat. Până la implementarea strategiei prin planul de urbanism este interzisă orice fel de construcție în zona imediat apropiată haldelor de steril și a iazurilor de decantare. Proprietarii de drept ale acestor situri contaminate vor trebui sa realizeze studii sau să îmbunătățească proiectele de închidere minieră și să vină cu cele mai moderne și prietenoase soluții pentru îmbunătățirea factorilor de mediu (sol, aer) și a sănătății comunității locale.

Lista siturilor contaminate/potenţial contaminate din orașul Tăuții Măgherăuș conform Raportului la starea mediului anul 2014 (http://www.anpm.ro/documents/23445/3126508/06_CAP+III+SOLUL.pdf/eedac3a4-692a-457c- b1f1-8ff79bd8be10) Nr. Numele Localizarea Tipul Natura Natura Supr. Stadiul crt. proprietarului sitului activităţii sursei de poluanţilor conta actual /administrat contaminat/ poluatoare poluare m. orului/deţinăt potenţial (ha) orului sitului contaminat CNMPN Tăuţii industria iaz de ape uzate 105,0 Este în Remin SA Măgherăuş - minieră decantare încărcate administrar Baia Mare - Bozânta cu metale ea CNMPN Iazul Bozânta şi REMIN SA nemetale

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de exemplu, planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor). Planul de urbanism al orașului Tăuții Măgherăuș este corelat cu Planul Local de acțiune pentru mediu al județului Maramureș, pe componentele apă, sol, deșeuri și biodiversitate. Planul cuprinde și îndeplinește obiectivele din Planul de Amenajare Teritorială al județului Maramureș. Este în concordanță cu planul de managementul al rezervației Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, plan aprobat prin act normativ, respectiv ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Este implementat Planul de gestionare al deșeurilor al județului Maramureș, astfel diminuându-se impactul deșeurilor asupra solului și a pânzei freatice. De asemenea planul include obiective, măsuri și activități care sunt integrate în planurile locale, județene și naționale, cum sunt: Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizont 2011-2020; PATJ Maramureș, Strategia de Conservare a Biodiversității, Planul Local de Acțiune pentru Mediu, etc.

Planul urmărește menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor;

Planul de urbanism nu își propune dezvoltarea unor proiecte cu impact major asupra mediului. Prin plan s-a propus dezvoltarea infrastructurii edilitare, a infrastructurii de utilitate publică, extinderea rețelelor de canalizare și apă, dezvoltarea infrstructurii turistice și a activităților turistice în zonă, și asigurarea zonelor pentru agrozootehnie, producție și depozitare ca zone compacte izolate față de zonele rezidențiale. Implementarea planului va avea efect asupra factorilor de mediu (sol, apă, aer, biodiversitate, apă) doar în faza de constructie a proiectelor propuse prin plan, dar efectele vor fi de scurtă durată, în funcție de durata implementării proiectului. După implementarea proiectelor prevăzute în plan va crește calitatea factorilor de mediu și calitatea vieții comunității locale. Potențialele efecte identificate asupra factorilor de mediu:

Terenuri moderat stabile, cu eroziune moderată – puternică, cu alunecări relativ vechi sau/şi stabilizate, dar cu risc de activare în anii ploioşi sau prin schimbarea folosinţelor (defrişări, desţeleniri) sau lucrări de destabilizare a versanţilor (terasări), încărcare cu construcţii grele (clădiri, şosele). Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45o. În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât şi laterale. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5 metri. Terenuri din zona montană, înclinate – accidentate (pante mai mari de 15%) predominant sub vegetaţie naturală (păduri), slab afectate de procese de eroziune, care prezintă fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre. În zona localității Nistru, datorită activității antropice au apărut halde de steril. Ca urmare, echilibrul versantului s-a modificat, arboretul este slab închegat şi se dezvoltă pe un sol cu profil subțire, care manifestă fenomene de deplasare . Minele părăsite sunt asociate cu prezenţa frecventă a rupturilor de echilibru gravitaţional, manifestate prin surpări, cu apariţia la suprafaţă a unor gropi circulare sau longitudinale. În consecinţă în astfel de zone va apărea un relief haotic, vălurit, cu forme superficiale foarte variate. Există o zona istorică cu risc de alunecări de teren situată în localitatea Tăuții Măgherăuș, la nord de cimitir. Aceasta a fost delimitată prin PUG, iar în cadrul acesteia sunt interzise orice lucrări de construire fără realizarea unor măsuri de protecție specială stabilite prin studii de geotehnice..

Fenomenul de torenţialitate deosebit de pronunţat şi eroziunile de sol, din spaţiul studiat, se caracterizează în general prin debite solide ridicate. Acestea apar mai ales în timpul ploilor repezi și abundente și al topirii bruște a zăpezilor. Un pericol deosebit îl constituie asocierea fenomenelor de poluare cu cele de risc natural - degradarea terenurilor din eroziuni, alunecări și inundații. Astfel de zone sunt semnalate în apropierea iazurilor de decantare. Acestea constituie un pericol de contaminare pe suprafețe mult mai mari din cauza riscului de surpare a consolidărilor la iazuri și pericolul inundaţiilor cu ape poluate. Este cunoscut faptul că accidentul de la iazul Bozânta a creat probleme la nivel internaţional prin poluarea cu cianuri a râurilor din bazinul Tisei. Pe teritoriul administrativ al orașului Tăuții Măgherăuș există zone inundabile, principalii factori de risc fiind râul Băița, Nistru, dar și râul Someș și Lăpuș, scurgerile de pe versanți în urma unor ploi abundente, topiri rapide de zăpadă sau blocării cursurilor de apă prin alunecări de teren sau gheturi. Pe planșele aferente PUG au fost preluate limitele zonelor inundabile din bazele de date ale Sistemului de gospodărire a Apelor. Zonele posibil afectate sunt atât terenuri din intravilan din localitățile Merișor, Bozânta Mare și partea sudică a cartierului Bușag, cât și terenuri agricole din extravilan.

c. Hazarde tehnologice Hazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile industriale (explozii, incendii, scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale etc.) şi de managementul defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Dintre ramurile industriale din zona studiată care prezintă riscul potenţial al unor accidente tehnologice, cele mai numeroase sunt în industria minieră. Accidentele tehnologice legate de industria minieră cuprind prăbuşiri ale galeriilor de mină, alunecări şi lichefieri ale haldelor de steril insuficient consolidate şi ruperi ale iazurilor de decantare. Cele mai importante accidente de acest tip s-au produs în anul 2000 la iazurile de decantare Bozânta-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Someșului nu numai pe teritoriul României, ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră.

Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele în bazinele hidrografice Someş şi Tisa se înregistrează în imediata apropiere a centrelor miniere şi industriale. Poluarea datorată activităţilor miniere se păstrează pentru perioade îndelungate în bazinele hidrografice. Punctele miniere abandonate pot conţine mari cantităţi de deşeuri cu conţinut ridicat de metale, care, prin drenajul de către râuri sau apele din precipitaţii, sunt preluate şi reintroduse în circuitul acvatic. De aceea, punctele miniere abandonate constituie surse potenţiale de poluare pe scară largă a râurilor. Metalele grele nu sunt biodegradabile, ele rămân depozitate în diferite componente ale ecosistemelor acvatice, urmând ca, în anumite condiţii favorabile (schimbări în compoziţia chimică a apei râurilor, modificări în procesele de eroziune şi acumulare, perturbări în configuraţia albiei ca urmare a schimbărilor globale ale mediului), acestea să fie remobilizate şi introduse din nou în râuri (poluare secundară). Sursa principală de pătrundere a metalelor grele în râu o constituie apele uzate industriale şi municipale, cât şi apele care drenează arealele miniere.

MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE Pentru evitarea producerii unor alunecări de teren, inundații, eroziuni ce pot pune în pericol cadrul construit din teritoriul orașului Tăuții Măgherăuș și viața locuitorilor, pe baza informațiilor oferite de Primăria Orașului Tăuții Măgherăuș, se instituie în cadrul zonelor afectate de alunecări de teren sau cu risc de inundabilitate, zone cu interdicție de construire (conform Regulamentului General de Urbanism, HG 525/1996 Art 10 Expunerea la riscuri naturale) până la eliminarea riscurilor. Stabilirea măsurilor de înlăturare, prevenire se vor stabili prin studii de specialitate . Pentru îmbunătățirea cadrului natural și a condițiilor de locuit în orașul Tăuții Măgherăuș, se recomandă următoarele: - Lucrări de combatere a eroziunilor și de consolidare a versanților afectați de alunecări de teren; - Lucrări de drenare și canalizare a apelor pluviale, pentru a se evita formarea zonelor mlăștinoase și scurgerea apelor infiltrate pe frunțile de terasă, în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. - Indiguirea zonelor inundabile cauzate de cursurile de apă - Executarea unor lucrări de specialitate (puțuri și drenuri pentru colectarea și dirijarea apelor). - Lucrări de regularizare a cursurilor de apă - Lucrări de igienizare a apelor de suprafață, prin eliminarea oricăror obstacole care reduc secțiunea de scurgere.

- Măsuri de interdicție temporară de construire până la eliminarea riscurilor (prin elaborarea studiilor de specialitate care vor stabili debitul apei, viiturile, adâncimea acestora și măsurile specifice de prevenire/atenuare a efectelor) La nivelul orașului Tăuții Măgherăuș au fost identificate 29 halde de steril. În conformitate cu Raportul la starea mediului anul 2014, orașul Tăuții Măgherăuș a fost trecut la cap. ”Zone afectate de activitatea economică cu profil industrial minier”. Având în vedere activitatea economică cu profil industrial minier desfăşurată pe teritoriul judeţului Maramureş, se consideră ca "puncte fierbinţi" sau "zone critice" sub aspectul poluării solului cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As etc) următoarele zone din arealul de studiu: ”Zona oraşului Tăuţi Măgherăuş, comunei Bozânta Mare, comunei Recea (sat Săsar şi sat Bozânta Mică), ca urmare a activităţii Exploataţiei Miniere "AURUL"(cu haldele de steril aferente) şi a companiei "Remin" Baia Mare și Zona Exploatării Miniere Nistru şi Băiţa.” Menţionăm că în urma accidentului ecologic de la SC TRANSGOLD SA din 30 ianuarie 2000, prin deversarea şlamului cu cianură şi metale grele pe zona buzunarului de retenţie a haldei Bozânta (~ 24 ha – zona afectată), au fost efectuate alte studii şi cercetări de sol care au fost publicate de către OSPA Maramureş, ICPA Bucureşti, Universitatea de Nord Baia Mare. Începând cu anul 2008, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, art. 9, alin 2), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin unităţile din subordine realizează identificarea preliminară a siturilor contaminate pe baza chestionarelor prevăzute în anexele 1 şi 2, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, concomitent cu introducerea în baza de date „on line” a informaţiilor disponibile referitoare la operatorii economici/deţinători de terenuri pe a căror amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri. Prin Hotărârea nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România se propune: a) reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate; b) îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele de amplasare şi implementarea unei gestionări unitare la nivel national; c) remedierea siturilor contaminate trebuie astfel făcută încât să fie atinsă o stare corespunzătoare pentru folosinţa ulterioară planificată; d) asigurarea protecţiei resurselor de apă, a securităţii alimentare şi a sănătăţii umane; e) promovarea utilizării viitoare a siturilor remediate pentru dezvoltarea economică şi socială în detrimentul scoaterii din circuitul agricol şi silvic a terenurilor productive;

f) dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor contaminate şi încurajarea reutilizării acestora cu prioritate; g) dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate; i) dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate; j) dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente, ce nu generează costuri excesive, pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate; k) promovarea şi implementarea conceptului privind riscul acceptabil. Strategia prevede o multitudine de acțiuni care trebuiesc implementate de către MMAP și proprietarii de situri contaminate, în vederea remedierii acestora. Primăria orașului Tăuții Măgherăuș, va sprijinii proprietarii de drept al haldelor de steril în vederea remedierii și ecologizării solului, deoarece aceasta nu deține în proprietate nici un sit contaminat sau posibil contaminat. Până la implementarea strategiei prin planul de urbanism este interzisă orice fel de construcție în zona imediat apropiată haldelor de steril și a iazurilor de decantare. Proprietarii de drept ale acestor situri contaminate vor trebui sa realizeze studii sau să îmbunătățească proiectele de închidere minieră și să vină cu cele mai moderne și prietenoase soluții pentru îmbunătățirea factorilor de mediu (sol, aer) și a sănătății comunității locale. În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile și măsurile de intervenţie ce se impun pentru protecţia mediului : Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol de prăbușiri, alunecări, terenuri inundabile și în zonele naturale prevăzute prin proiect; Măsuri și acțiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilității versanților și a declanșării fenomenelor de alunecare din cauze naturale și antropice; Măsuri la nivelul agenților economici, potențiale surse de poluare prin reglementări în utilizarea terenului, respectarea distanțelor de protecție și evitarea amplasării unor funcțiuni ce pot genera sau generatoare de poluare; Ecologizarea zonelor industriale poluante, abandonate, de ex. exploatații miniere abandonate; menținerea stabilității zonelor ecologizate (iazuri de decantare, halde de steril). Mărirea suprafețelor zonelor verzi; îndesirea sau crearea perdelelor verzi din jurul platformelor industriale; Reabilitarea și extinderea rețelelor edilitare; Amenajarea cursurilor de apă cu fenomene de eroziune a solului și apărări de maluri;

Delimitarea, instituirea și respectarea zonelor de protecție a monumentelor istorice și arheologice și a zonelor protejate naturale și construite; Respectarea distanțelor de protecție sanitară față de sursele de poluare sau disconfort (unități economice, cimitire, stații de epurare și trasee tehnico edilidare). Este necesară stoparea extinderii zonelor de locuit pe terenurile din zonele cu pericol de alunecare/prăbușire și controlul regimului de construire în zonele cu terenuri cu restricții pentru construcții. Se vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic General cu privire la amenajarea și dezvoltarea parcurilor, a zonelor verzi, plantațiilor de aliniament și de protecție, a zonelor de agrement. Pentru aria naturală protejată de interes național Arboretul de castan comestibil a cărei suprafață de 2743 mp a fost introdusă în intravilan, se interzice orice fel de investitie/activitate/construcție, în afară de cele permise de prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, modificată și aprobată prin Legea 49/2011, respective sunt premise doar activități pentru menținerea obiectivelor pentru care a fost desemnată rezervația și activități de dezvoltare durabilă. Prin urmare în rezervație este interzisă orice fel de investiție sau construcție.

b) natura cumulativă a efectelor; Nu este cazul.

c) natura transfrontieră a efectelor; Nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor); Nu este cazul.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate); Implementarea planul cu respectarea măsurilor de reducere a impactului va genera efecte pozitive asupra calității factorilor de mediu.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: Planul este amplasat pe suprafața următoarelor arii naturale protejate:

- Sit Natura 2000 RO SCI 0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, care cuprinde și Rezervația Naturală 2581 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare.

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural; În intravilan a fost cuprinsă o suprafață de 2743 mp din suprafața rezervației de interes national Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare (din cauza faptului a fost necesară o delimitare a intravilanului pe limite de proprietate sau limite naturale conform Legii 350/2001 actualizată), a cărei custode este Ocolul Silvic Municipal Baia Mare. Pe această suprafață este interzisă orice fel de construcție sau investiție. Vor putea fi implementate doar acele activități cuprinse în planul de management al ariei naturale protejate și prevăzute de legislația în vigoare.

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului; Implementarea planului se va realiza cu respectarea normelor de mediu în vigoare și nu va depăși limitele maxime admise la noxe, zgomot și apă.

(iii) folosirea terenului în mod intensiv; Planul de urbanism al orașului Tăuții Măgherăuș reglementează modul de utilizare a terenurilor. Pentru pășunile, primăriile au obligația de a realiza studii silvo-pastorale care reglementează pășunatul, numărul de animale și speciile sau rasele care pot pășuna, astfel încât să se evite supraexploatarea resursei vegetale sau suprapășunatul. În ceea ce privesc practicile agricole, prin plan se propune și o componentă de educare a agricultorilor pentru obținerea de produse bio sau ecologice și menținerea practicilor agricole tradiționale.

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional. În intravilan a fost cuprinsă o suprafață de 2743 mp din suprafața rezervației de interes national Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare (din cauza faptului a fost necesară o delimitare a intravilanului pe limite de proprietate sau limite naturale conform Legii 350/2001 actualizată), a cărei custode este Ocolul Silvic Municipal Baia Mare. Pe această suprafață este interzisă orice fel de construcție sau investiție. Vor putea fi implementate doar acele activități cuprinse în planul de management al ariei naturale protejate și prevăzute de legislația în vigoare. Implementarea planului de urbanism nu are impact asupra rezervației de interes national Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, deoarece nu au fost prevăzute construcții sau altfel

de investiții. Se vor face doar acele activități premise de planul de management și cu avizul custodelui.