Festivalul ”SHALOM IERUSALIM” PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA – rezultatul cooperării între F.C.E.R. şi Joint AANULNUL LVILVI NR.NR. 392-393392-393 (1192-1193)(1192-1193) 1 – 3131 OCTOMBRIEOCTOMBRIE 20122012 1515 TIŞREITIŞREI – 1515 HEŞVANHEŞVAN 57735773 2288 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI

În cadrul expoziţiei „Locuri Sfi nte la Festivalul Şalom Ierusalim” a fost ridicat un „Zid al Plângerii” unde vizitatorii au putut să introducă printre cărămizile din carton bileţele cu dorinţele lor, care apoi au fost trimise la Ierusalim pentru a fi introduse cu adevărat printre blocurile de piatră ale Zidului. A Z R O B

A L E U N A M

: o t o Foto: MANUELA BORZA F Foto: MANUELA

Dr. Aurel Vainer, COMEMORAREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA candidatul F.C.E.R. • Ceremonia de la Memorialul din Bucureşti • Scufundarea vasului Struma, unul dintre momentele la un nou mandat ca deputat cutremurătoare ale Holocaustului • Adunarea solemnă de la Senatul României În unanimitate de voturi, • Film: „Casa din strada August” membrii Consiliului • Tineri pictori români despre Holocaust de Conducere au ales • Centenar: Raoul Wallenberg candidatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Sinagoga Mare Lansarea oficială a campaniei pentru din Bucureşti - din România la alegerile prezentarea candidatului F.C.E.R. 165 de ani Conducerea F.C.E.R., împreună cu conducerea C.E.B., vă invită du- parlamentare din minică, 11 noiembrie a.c., ora 11, la Teatrul Evreiesc de Stat, la lansarea Comunitatea Evreilor ofi cială a campaniei pentru prezentarea candidatului F.C.E.R. - dr. AUREL acest an. din Bucureşti şi VAINER – la alegerile pentru Parlamentul României, din 9 decembrie 2012. F.C.E.R. organizează, Cu acest prilej, veţi afl a în mod direct despre activitatea domnului dr. Aurel Vainer şi experienţa dobândită în Camera Deputaţilor în legislaturile în perioada precedente, precum şi o prezentare a proiectelelor sale de activitate în 16-18 noiembrie, Parlamentul României, în legislatura 2012-2016. un eveniment de Evenimentul se va bucura de scurte momente artistice şi la fi nal par- SĂRBĂTORILE TOAMNEI 5773 amploare, intitulat ticipanţii sunt invitaţi la un cocktail. „Sinagoga Mare din Prezenţa dumneavoastră este foarte importantă pentru viaţa noastră în comunităţile evreieşti comunitară şi vă aşteptăm cu drag. Bucureştişti – 165 de Vicepreşedinte F.C.E.R. Preşedinte C.E.B. din România ani”. Ing. PAUL SCHWARTZ ERWIN ŞIMŞENSOHN 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. “Mitropolitul Participări la întruniri internaţionale şi probleme din domeniu. litere Dinu Săraru, deputatul şi preşedintele evenimente de rezonanţă în viaţa comunitară, A fost dezbătută şi adoptată Declaraţia F.C.E.R. s-a întâlnit cu Episcopul Vicar al Epi- socio-politică, culturală, religioasă din ţară au fi nală a Adunării Parlamentare. Preşedintele scopiei Râmnicului, Î.P.S. Emilian Lovişteanu, Tit Simedrea marcat agenda deputatului şi preşedintelui ICE – DP a prezentat proiectul de Declaraţie pentru a discuta probleme de colaborare între F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. finală, menţionând că s-a ţinut seama de Federaţie şi această Episcopie în vederea a fost OM într-o z În ultima decadă a lunii septembrie, dom- recomandările făcute la dezbaterea Comite- reabilitării unicului cimitir evreiesc din zonă, nia sa a participat, în calitate de conducător tului parlamentar organizat de Ucraina în mai dovadă a existenţei evreieşti într-un loc unde, al delegaţiei române, la reuniunea Adunării 2012, şi la reuniunea miniştrilor din statele în prezent, nu mai trăiesc evrei. Un comunicat perioadă Parlamentare a Iniţiativei Central Europene membre ale ICE – DP, din iunie 2012, la care de presă comun va face publice întâlnirea şi – Dimensiunea Parlamentară (ICE – DP), s-au adăugat recomandări înaintate la actuala măsurile de reabilitare a cimitirului, semn al desfăşurată la Kiev. La lucrări au luat parte dezbatere. Proiectul de Declaraţie fi nală a fost bunei convieţuiri între evrei şi populaţia creş- de NEOMENIE“ delegaţii parlamentare şi diplomaţi din zece adoptat fără modifi cări. tină din zonă, cu rezultate benefi ce reciproce. se arată într-o scrisoare trimisă de ţări membre ale organizaţiei, reprezentanţi ai În încheiere, Valeriy Kamchatnyi a făcut z Deputatul şi preşedintele F.C.E.R. a F.C.E.R. şi AERVH fi ului regretatului Guvernului şi Parlamentului ucrainean. Din un transfer simbolic de la partea ucraineană vizitat sinagoga din C.E. Alba Iulia, unde s-au mitropolit, Grigore D. Popescu, repro- delegaţia parlamentară română au mai făcut către partea ungară, care urmează să preia efectuat lucrări de reabilitare cu sprijinul Fede- dusă integral în cele ce urmează. parte deputaţii Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), preşedinţia ICE – DP în anul 2013. Preşedin- raţiei şi Secretariatului General pentru Culte. Vă mulţumim pentru scrisoarea şi Sonia Maria Drăghici (PSD), András György tele delegaţiei parlamentare ungare a mulţumit La sediul comunitar, delegaţia - compusă de documentele trimise Asociaţiei Evreilor Edler (UDMR), Teodor Marius Spînu (PDL), gazdelor şi a trecut în revistă priorităţile vizate dr. Aurel Vainer, directorul de cabinet al preşe- senatorii Vasile Pintilie (PDL), Mihăiţă Găină de delegaţia ungară, printre care: întărirea pro- dintelui F.C.E.R., Silvian Horn, consilierul per- din România Victime ale Holocaustului (PSD). Secretari ai delegaţiei au fost Mario fi lului regional al organizaţiei, atenţia acordată sonal al preşedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler - a referitoare la acţiunile bunicului dv., Mi- Ruse (Camera Deputaţilor) şi Alexandra Mor- instrumentelor fi nanciare, întărirea dialogului fost primită de preşedintele comunităţii, ing. tropolitul Tit Simedrea, pentru salvarea ţun (Senat). politic, a cooperării şi coordonării dintre statele Lia Borza, care a făcut un succint istoric al evreilor din Cernăuţi în anii celui de al În preambulul Adunării Generale s-au de- membre ale ICE - DP. evreilor din Alba, menţionând că a fost primul II-lea război mondial. rulat întruniri ale Comisiilor generale pentru: z La dezbaterile de la Grupul Parlamen- oraş transilvan unde evreii au primit drept de Totodată, vă facem cunoscut faptul 1. politică şi probleme interne; 2. probleme tar al Minorităţilor Naţionale (GPMN) privind aşezare. S-a convenit ca preşedintele comuni- că AERVH este în posesia celor mai economice; 3. probleme culturale. În cadrul implicarea GPMN în alegerile parlamentare tăţii să prezinte conducerii Federaţiei proiectul multe din aceste documente – sub primei Comisii a fost prezentată comuni- din 9 decembrie 2012, deputatul F.C.E.R. privind continuarea lucrărilor de reabilitare a formă de copii – şi chiar şi a unei măr- carea „Posibile interacţiuni şi sinergii între l-a propus pe Ivan Truţer ca reprezentant al Sinagogii din Alba Iulia. turii scrise de unul din supravieţuitorii organizaţiile de cooperare regională şi UE”, GPMN la Biroul Electoral Central, având rolul z Cei 10 ani de la înfi inţarea Casei Memo- acestui calvar (dl Meir Shai) care este pe marginea căreia au avut loc dezbateri. de a reprezenta toţi candidaţii organizaţiilor de riale „Elie Wiesel” la Sighetu Marmaţiei au fost şi membru al AERVH. Reprezentantul delegaţiei din Bosnia şi Her- minorităţi naţionale - câte un candidat pentru marcaţi prin: 1.Vizitarea Casei Memoriale „Elie Aşa încât cunoaştem din mărturia ţegovina a propus ca viitoare temă de discu- fi ecare din cele 18 organizaţii de minorităţi Wiesel”, în haină nouă, realizată cu aportul directă a acestuia faptul că, în condiţiile ţie „Cum să sprijinim alte state în parcursul naţionale cu reprezentare parlamentară - şi custodelui muzeograf, Alina Marinceanu. Au unor ordonanţe şi interdicţii draconice, acestora de integrare europeană”. După ce de a monitoriza respectarea legii electorale. luat cuvântul fostul director, Mihai Dâncuş, care pentru ascunderea evreilor preve- a transmis salutul deputatului Laszlo Borbely, Propunerea a fost acceptată. Federaţiei i-a care a făcut un succint istoric al înfi inţării ei deau chiar şi condamnarea la moarte, preşedintele Comisiei Parlamentului României revenit, de asemenea, desemnarea repre- şi a apreciat buna colaborare cu fostul preşe- Mitropolitul Tit Simedrea şi pictorul de pentru ICE – DP, deputatul F.C.E.R. a propus, zentantului în Biroul Electoral al Municipiului dinte al F.C.E.R., acad. Nicolae z.l., şi actualul icoane George Rusu au adăpostit în în cadrul celei de-a doua Comisii, crearea Bucureşti şi în Biroul Electoral pentru Diaspora director, Gheorghe Todincă. 2. Simpozionul unui Grup de lucru la nivelul Comisiei gene- românească. La aceeaşi întrunire s-a decis organizat de Primăria Municipiului Sighet. subsolul Palatului Mitropolitan pe toţi rale pentru probleme economice a ICE – DP asigurarea de observatori ai GPMN la secţiile După cuvântul introductiv al primarului, Ovidiu cei cinci membri ai familiei acestuia, privind dezvoltarea mediului de e-business, de votare. Reunit la C.I.R. „Be Yahad” de la Nemeş, a fost ascultat mesajul lui Elie Wiesel, salvându-i de la deportarea în Trans- având ca obiectiv creşterea competitivităţii Cristian, Consiliul de Conducere al F.C.E.R. a în care celebrul sighetean şi-a exprimat dorinţa nistria. economice. Răspunzând unei întrebări, dr. desemnat, conform formelor cerute de lege şi de progres pentru locurile de obârşie. Deputa- În acest context ne-a atras atenţia Aurel Vainer a considerat oportun ca fi rmele regulamentului propriu al F.C.E.R., candidatul tul şi preşedintele F.C.E.R. a rostit un discurs de o întâmplare semnalată în această şi comercianţii din Ungaria să traducă într-o la alegerile parlamentare în persoana dr. Aurel despre personalitatea lui Elie Wiesel, laureat mărturie. În lunga perioadă cât a stat limbă de circulaţie internaţională condiţiile de Vainer. Programul său electoral va fi prezentat al Premiului Nobel pentru Pace, membru de ascuns, copilul de atunci – martorul achiziţionare ale produselor proprii. A avut loc în campania electorală în comunităţile din ţară onoare al Academiei Române, şi despre istoria de azi – neastâmpărat ca orice copil, o dezbatere cu tema „Analiză în profunzime a şi cititorii revistei vor fi ţinuţi la curent. Candi- evreilor din zonă. Preşedintele C.E. Sighet, mai ieşea uneori să alerge prin curtea problemelor privitoare la minorităţi naţionale”. datul F.C.E.R. urmează să reitereze Acordul Hary Markus, a făcut o incursiune în opera lui Mitropoliei. Într-una din aceste zile, s-a Reprezentantul delegaţiei parlamentare un- cu Camera de Comerţ şi Industrie a României Elie Wiesel şi o sinteză a vieţii comunitare din întâmplat să fi e văzut de Mitropolit, în gare a distribuit spre examinare şi revizuire, pentru susţinerea intereselor oamenilor de Sighet după Holocaust, arătând că majoritatea momentul când acesta, însoţit de un documentul „Instrumentul ICE – DP pentru afaceri. De asemenea, are în vedere şi conve- supravieţuitorilor au făcut Alia. P.R-ul şi coor- sobor de preoţi, cobora treptele pala- protecţia minorităţilor naţionale”, referitor la nirea unor Înţelegeri similare cu alte organizaţii donatoarea de programe ale INSHR – EW, tului. În aceeaşi seară, pictorul Rusu a situaţia comunităţii ungare din România şi din societatea civilă. Elisabeth Ungureanu, a transmis mesajul venit la adăpostul lor, a certat copilul şi Slovacia, propunând introducerea temei pe z A intrat în tradiţie ca, de Sucot, să fi e or- directorului general al INSHR, dr. Alexandru le-a atras atenţia să fi e mai precauţi. agenda viitoarei reuniuni. ganizate întâlniri cu parlamentari şi diplomaţi. Florian. O intervenţie emoţionantă a fost aceea Aceasta evidenţiază teama pentru Subiectul central al Adunării Parlamentare Ca menţiune specială - prezenţa preşedintelui a senatorului Gheorghe Bârlea, care a povestit ascunderea unor evrei, resimţită în acel a ICE – DP -, moderat de preşedintele aces- Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a cum mama lui a primit spre păstrare un borcan teia, Valeriy Kamchatnyi, Ucraina deţinând, apreciat, într-un discurs, buna colaborare între cu bijuterii de la o familie de evrei vecini, trimişi timp până şi la nivelul unui înalt ierarh în prezent, preşedinţia ICE – DP -, a fost deputaţi şi F.C.E.R. şi şi-a exprimat dorinţa în deportare, l-a ascuns cu riscul vieţii şi l-a îna- al bisericii. „Îmbunătăţirea infrastructurii transporturilor ca ca, în viitoarea legislaţie, dr. Aurel Vainer să poiat unuia dintre supravieţuitorii acelei familii, Consemnările unor lideri ai Comu- mijloc efi cient pentru intensifi carea interacţiunii conducă lucrările la sesiunea de deschidere la întoarcere. 3. Pelerinajul la Memorialul celor nităţii Evreilor din acea perioadă, pre- între statele membre ale ICE – DP. Prevederi în calitate de preşedinte de vârstă. Oaspeţii pieriţi în Holocaust, refăcut cu sprijinul Fede- cum Wilhelm Filderman şi şef-rabinul legislative: expertiză, cooperare, provocări, au vizitat mai întâi Sinagoga Mare, unde au raţiei. Au rostit alocuţiuni preşedintele C.E. Alexandru Şafran, confirmate şi de probleme”. Din dezbateri a reieşit: • activita- fost informaţi despre istoricul acestui lăcaş de Sighet şi deputatul şi preşedintele F.C.E.R. Un notele Serviciului Secret de Informaţii tea depusă de Ucraina pentru bunul mers al cult mozaic, apoi - Suca, unde a fost sărbăto- moment de emoţie – discursul lui Hay Itzhak, (SSI) regăsite în arhivele Consiliului organizaţiei; • rolul experienţei acumulate de rirea. Cele două întâlniri au fost bine primite din Israel, care l-a supravegheat pe criminalul Naţional pentru Studierea Arhivelor statele membre ale UE pentru statele membre de invitaţi. nazist Adolf Eichmann în timpul procesului, şi Securităţii, descriu primirea lor de către în ICE - DP; • importanţa acordată de Ucraina z În acelaşi spirit de dialog interreligios a care a rostit impresionantele rugăciuni pentru Mitropolitul Tit Simedrea, discuţiile pur- transporturilor şi turismului; • perspective de avut loc Micul Dejun al Grupului Ecumenic de odihna sufl etelor celor pieriţi în Holocaust, El tate, îndrumările şi intervenţiile pentru cooperare mutuală între toate statele membre Rugăciune la Parlamentul României. Din dele- Male Rahamim şi Kadiş. 4. Vizitarea sinagogii. primirea lor de către Patriarhul Nicodim ale organizaţiei; • iniţiative privind dezvolta- gaţia F.C.E.R. au făcut parte dr. Aurel Vainer, Au vorbit preşedintele C.E. Sighet, deputatul şi de către alte ofi cialităţi, în vederea rea la standarde europene a infrastructurii; Rabinul Rafael Shaffer şi directorul Cancelariei şi preşedintele F.C.E.R. 5. Recepţia oferită de opririi deportării evreilor din Cernăuţi. • instrumente fi nanciare şi activităţi eligibile Rabinice, Edy Kupferberg. Discursul preşedin- Primărie. Festivitatea a prilejuit noi contacte Şi aceasta într-o perioadă (oc- menite să sprijine atingerea obiectivelor sus telui F.C.E.R. şi cel al Rabinului despre impor- între membrii comunităţii, ofi cialităţile locale, tombrie 1941) când trupele germane amintite ş.a. Preşedintele Comisiei pentru tanţa educaţiei religioase şi posibilitatea de a reprezentanţi ai societăţii civile. În alocuţiunile înaintau vijelios pe teritoriul Uniunii integrare europeană din Parlamentul Ucrainei, intra în contact direct cu reprezentanţi ai altor rostite de primarul şi preşedintele comunităţii Sovietice, întregi corpuri de armată Boris Tarasyuc, şi-a exprimat speranţa că culte religioase s-au bucurat de mult interes. au fost propuse noi proiecte de colaborare alegerile parlamentare din 28 octombrie a.c. Deputatul şi preşedintele F.C.E.R., dr. Au- între Federaţie, Comunitate, Primărie. erau încercuite, numărul prizonierilor vor conduce la îmbunătăţirea relaţiilor între rel Vainer, a ţinut cuvântări urmărite cu mare z În agenda de perspectivă a deputatului sovietici era de ordinul sutelor de mii şi Ucraina şi ICE – DP. Valeriy Kamchatnyi a atenţie, de Ziua Holocaustului în România şi preşedintelui F.C.E.R. se afl ă participarea la: aproape întreaga societate româneas- transmis mesajul preşedintelui Ucrainei, Viktor la Memorialul victimelor Holocaustului din • evenimentul de lansare la Universitatea din că era sigură de victoria lui Hitler. Era Yanukovych. Fiecare delegaţie parlamentară Capitală şi la Adunarea solemnă în plenul Tel Aviv, a Enciclopediei evreilor din România perioada când, pentru mulţi din foştii participantă (Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Senatului. Suita de manifestări comemorative sub aspectul vieţii religioase, scrisă de Baruch noştri vecini, un evreu valora mai puţin Ungaria, Italia, Muntenegru, România, Serbia) organizate de autorităţile statului în Bucureşti Tercatin şi Lucian Zeev Herşcovici; • Adunarea decât un câine vagabond. şi-a expus în Adunare priorităţile, difi cultăţile, şi în ţară au fost încă o dovadă a asumării la Generală a Congresului European Evreiesc; Ca reprezentanţi ai F.C.E.R. şi propunerile. Conducătorul delegaţiei parla- nivel statal a acestui capitol dramatic din istoria • Simpozionul „Managementul crizelor şi AERVH, considerăm că este o datorie mentare române, deputat dr. Aurel Vainer, României. De altfel, cu prilejul actualei ediţii a securităţii comunitare” la Centrul Comunitar de onoare să vă transmitem dv - ca a propus pentru anul 2013 o dezbatere cu Târgului de Carte „Gaudeamus”, din Capitală, Evreiesc din Bucureşti; • lansarea volumului urmaş pe linie directă – sentimentele tema „Viitorul ICE din perspectiva Dimensiunii de la sfârşitul lunii noiembrie a.c., deputatul „Lumini pentru viitor” de dr. Alexandru Şafran, de recunoştinţă care ne animă faţă de Parlamentare”, menită să ofere noi impulsuri şi preşedintele F.C.E.R. a propus ca Editura prilej cu care se vor acorda Premiul anual „Dr. memoria Mitropolitului şi oportunităţi care să ducă la dezvoltarea „Hasefer” să lanseze un volum cuprinzând Alexandru Şafran” şi Medalia „Dr. Alexandru TIT SIMEDREA organizaţiei. Deputatul Teodor Marius Spînu a discursuri rostite în ultimii trei ani de ofi cialităţi Şafran”. pentru atitudinea lui de vorbit despre situaţia infrastructurii de transport de stat şi de domnia sa la aceste comemorări. IULIA DELEANU OMENIE într-o perioadă de în România, cu propuneri de soluţionare a unor Răspunzând invitaţiei făcute de omul de NEOMENIE. A fost printre cei puţini care au acţionat în acest fel, lăsând o poartă Trei ziarişti de la „Realitatea Evreiască” distinşi cu Premiile „Ozias Rabinovici” deschisă speranţei în acea perioadă La Casa Scriitorilor din Tel Aviv a avut loc joi, 18 octombrie a.c., Au fost premiaţi şi scriitorii şi jurnaliştii români Nicolae Breban, Radu istorică întunecată. ceremonia înmânării Premiilor „Ozias Rabinovici” pentru o publicistică Cosaşu, Andrei Pleşu, Ion Cristoiu, Grigore Cartianu, Aura Christi, Ne exprimăm totodată stima şi închinată adevărului”. La aproape 95 de ani, doctorul Ozias Rabino- Adrian Cioroianu, Sorin Roşca-Stănescu, Berthold Tellu-Aberman, respectul nostru pentru preocupările vici, din oraşul Aco (nordul Israelului), un împătimit al presei scrise, el Răzvan Voncu, Boris Marian şi Alexandru Marinescu. Ultimele trei nume privind activitatea bunicului dv. însuşi ziarist, a dorit să le mulţumească unor ziarişti ale căror articole din această listă onorantă pot fi regăsite în fi ecare număr al „Realităţii Preşedinte F.C.E.R. le urmăreşte cu osebire. Din Israel au fost premiaţi Andrei Strihan, I.E. Evreieşti”. Un premiu special a fost acordat revistei MAXIMUM, care Dr. Aurel Vainer Campus, G. Mosari, Zoltan Terner, Jean Steiger, Andrei Fischof, Lică a împlinit trei ani de activitate. Preşedinte AERVH Bluthal, Doina Meiseles, Roni Căciularu, Dragoş Nelersa, Biti Caragiale, Dr. Liviu Beris I. Ştiru, Arnold Helman, Lucian-Zeev Herşcovici şi Teşu Solomovici. Corespondenţă de la TEŞU SOLOMOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 3

Interviu cu SOLOMON FAIMBLAT, preşedintele Comunităţii Evreilor din Tulcea din cauza lipsei fi nanţării. Acest lăcaş de Inginerul Solomon Faimblat s-a născut în oraşul Tulcea, din părinţi cult, simbol al iudaismului din Tulcea, evrei, mama originară din Brăila, iar tata, Faimblat Haim, originar din constituie atât pentru evreii comunităţii de rezolvare. La cimitirul evreiesc din Tulcea, de profesie avocat în baroul din oraş. A absolvit Facultatea de noastre, cât şi pentru evreii născuţi în Măcin a fost construită o intrare asemă- electrotehnică, secţia electromecanică, din cadrul Institutului Politehnic Tulcea şi plecaţi în Israel sau în alte ţări, nătoare cu aceea de la cimitirul „vechi” „Gheorghe Asachi” din Iaşi, şi Facultatea de matematică, secţia ma- cel mai important obiectiv de perpetuare şi s-a realizat împrejmuirea pe 75% din tematică-informatică,din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. a tradiţiilor iudaice. Sunt convins că prin perimetru. În funcţie de fi nanţare, vom Din anul 1995 este profesor de informatică la Colegiul Dobrogean repararea Sinagogii, viaţa spirituală a continua lucrările. Pentru cimitirele de la „Spiru Haret” din Tulcea. evreilor din Tulcea, a celor din străinătate, Sulina, Babadag şi Isaccea, încă nu am Pe lângă activitatea de profesor, se ocupă şi de antrenarea unor va avea o continuitate normală. Se vor început lucrări de reparaţii, din lipsă de echipe de baschet şcolare cu rezultate bune. În 1999 a preluat funcţia relua şi amplifi ca activităţile culturale co- fi nanţare. de preşedinte al Comunităţii Evreilor din Tulcea, ca urmare a demisiei mune cu alte comunităţi, aşa cum au fost - În Tulcea coexistă mai multe mi- fostului preşedinte, la propunerea Comunităţii, şi a acordului F.C.E.R. în anii anteriori. Trebuie să arăt că pentru norităţi. Care sunt relaţiile cu ele şi cu A fost apoi reales în această funcţie. pornirea lucrărilor de reparaţii, în afară de majoritatea românească? Ce manifestări sprijinul F.C.E.R. (Fundaţia Caritatea) şi al organizaţi în comun? - Povestiţi-ne puţin despre istoria Ellman, pe care este inscripţionat: decorat Guvernului României, am avut şi avem un - În Tulcea sunt aproximativ 14 mi- evreilor din Tulcea şi despre personalităţi cu „Steaua României”. sprijin moral şi material din partea doam- norităţi naţionale (ruşi, bulgari, lipoveni, evreieşti din localitate. În mediul rural evreii erau meşteşu- nei Ellise Leibowitch, Marsilia, membră a turci, tătari, romi, armeni, germani, italieni - Comunitatea Evreilor din Tulcea este gari, comercianţi, agricultori iar în Tulcea Comunităţii noastre din 2008, şi a domnu- etc.). În anii 1907-1908, din totalul de una dintre cele mai vechi comunităţi et- aveau diverse profesii şi anume: funcţio- lui Carol Feldman. În cadrul Conferinţei de 19 575 locuitori, în Tulcea existau 1899 nice din oraş. Vechimea ei este atestată nari, avocaţi, meşteşugari, comercianţi, la Marsilia, 2010, organizată de Comisia evrei, adică 9,7% din populaţia oraşului. de obiectivele evreieşti rămase în admi- croitori, doctori, profesori. Majoritatea Regională de Solidaritate cu Evreii din Între membrii comunităţii noastre şi ai nistrarea comunităţii noastre, pentru care evreilor din Tulcea s-a stabilit pe străzile Europa de Est, cu tema „Evreii din Ro- acestor comunităţi, cât şi cu majoritatea facem eforturi deosebite de protejare, re- Babadag, Sf. Nicolae, Carol, Regina Eli- mânia: de la emancipare la Holocaust românească, există relaţii de colaborare, abilitare, reparare şi conservare. În judeţul sabeta, Orientului, Cuza Vodă. Sigur, se şi după comunism”, la care au participat respect şi prietenie. Nu au existat diver- Tulcea evreii au trăit la: Sulina, Babadag, pot spune multe despre viaţa evreilor din doamna Francine Coen, preşedinta aces- genţe, dimpotrivă, am organizat o serie Măcin, Chilia-Veche, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, din cele mai vechi timpuri şi până tei Comisii, şi profesorul Carol Iancu de la de manifestări în comun. Am participat Jurilovca, Bestepe. Au existat sinagogi acum. În funcţie de datele şi mărturiile Universitatea „Paul Valéry”, Montpelier III, la toate activităţile interetnice la care am şi case de rugăciuni în aceste localităţi. obţinute, voi încerca să scriu o istorie a la propunerea doamnei Ellise Leibowitch, fost invitaţi. Una din cele mai cunoscute Din păcate, în prezent nu mai există, au evreilor din Tulcea. În ceea ce priveşte a fost prezentată şi activitatea Comuni- manifestări o reprezintă Festivalul Fil- rămas doar cimitirele. La Tulcea, în afară personalităţile evreieşti din comunitatea tăţii Evreilor din Tulcea, problemele cu mului Interetnic, care se organizează în de Templul Coral (Sinagoga) de pe strada noastră, vă pot spune că fi ecare evreu a care ne confruntăm, problema principală fi ecare vară pe scena din Piaţa Civică a Babadag, au mai funcţionat o Sinagogă reprezentat o personalitate în profesiu- fi ind repararea urgentă a Sinagogii din oraşului. Deoarece în cadrul comunităţii „Talmud Tora” şi o sinagogă pe strada nea şi poziţia socială obţinută pe merite. Tulcea. Doamna Ellise Leibowitch a or- noastre nu avem o formaţie artistică, am Orientului. Trebuie precizate numele rabinilor Isac ganizat şi o expoziţie cu oraşul Tulcea şi solicitat sprijinul F.C.E.R. şi al Comunităţii Aici, evreii au deţinut un azil de bă- Haham, Isuie ben Burah Tvi, Ithoc ben obiectivele evreieşti de aici. Am prezentat Evreilor din Bucureşti, pentru ca formaţia trâni, o şcoală şi o baie rituală. În 1922 Arie Leib, al grafi cianului Albert Poch, al această iniţiativă în ziarul local „Delta”, de dansuri israeliene „Hora” să participe a fost înfi inţată Societatea „Maccabi” Tul- scriitorului şi actorului Carol Feldman, din 15 ianuarie 2010, iar în Franţa, în la acest festival. Începând cu anul 2010, cea, care a funcţionat până în anul 1933. care a scris multe cărţi referitoare la jurnalul „Actualité Juive”, din 21 ianuarie aceasta a prezentat programe de dansuri Sporturile practicate de evreii din Tulcea Tulcea. 2010. Evenimentul a fost refl ectat şi în israeliene şi a avut un succes deosebit, au fost fotbal, gimnastică, atletism, etc. A - Cum reuşiţi să menţineţi tradiţiile „Realitatea Evreiască”. Carol Feldman aprecierile publicului şi autorităţilor locale existat un rabin, din 1907,cu numele de iudaice într-o comunitate mică? Care a scris articole în „Jurnalul Săptămânii” , fi ind pozitive, astfel încât această formaţie Isac Haham, şi, din câte cunosc, încă doi, sunt cele mai acute probleme cu care vă publicaţie în limba română din Israel, în va fi invitată şi în anii următori. Am invitat înhumaţi în cimitirele evreieşti din Tulcea. confruntaţi? care şi-a arătat sprijinul pentru salvarea formaţia în 2009, la Festivalul Minorităţilor Avem în administrare două cimitire, unul - Până la începerea reparaţiilor la Sinagogii din Tulcea şi a solicitat donaţii de la Sulina, astfel încât, pentru prima pe strada Sublocotent Corneliu Gavri- Sinagogă, sărbătorile evreieşti s-au des- din partea evreilor originari din România, oară la Sulina, un grup de dansuri israe- lov, aşa numitul care trăiesc în Israel. liene a reprezentat Comunitatea Evreilor „Cimitir Vechi”, - Care este situaţia cimitirelor, dacă Tulcea şi F.C.E.R. Avem convingerea că închis în 1900, şi aveţi în custodie mai multe? F.C.E.R. şi celelalte comunităţi ne vor cimitirul „nou”, de - Avem în administrare şapte cimitire, sprijini şi pentru organizarea altor mani- pe strada Eter- cinci în judeţ (Babadag, Isaccea, Sulina, festări interetnice la Tulcea. nităţii, deschis Chilia-Veche, Măcin) şi două în Tulcea. - Cum aţi caracteriza colaborarea cu în 1901 şi care În 1999, cimitirul evreiesc „vechi” din F.C.E.R. şi DASM? este în funcţiune. Tulcea era într-o stare jalnică. Am reuşit - Avem o colaborare foarte bună atât La 14 noiembrie reabilitarea acestui cimitir, în 2002, cu cu F.C.E.R. cât şi cu DASM. Toate cererile 1878, după răz- sprijinul fi nanciar al cetăţeanului american şi propunerile noastre au fost rezolvate în boiul de inde- dr.Robert Sadoff, din Philadelphia. A fost timp util. Dorim ca în 2013 să ne „întâlnim” pendenţă, Do- construit un zid de sprijin, care reprezintă la reinaugurarea Sinagogii din Tulcea. brogea a trecut şi intrarea principală, au fost reparate o - Care este, după opinia dv., rolul, me- în administraţie serie de monumente funerare căzute, a nirea unui preşedinte de comunitate? Ce românească. fost reparat cavoul rabinului Isuie Ben Bu- difi cultăţi întâmpinaţi în această calitate Trupele româ- rah Tvi ( aşa-numita „căsuţă a Ţadikului”), şi cum le soluţionaţi? ne au debarcat s-au construit alei din dale din beton, o - După părerea mea, un preşedinte la Tulcea, sub nouă împrejmuire şi un pavilion (memori- de comunitate trebuie să rezolve proble- comanda gene- al), în care se depozitează toate obiectele mele enoriaşilor, în special ale celor în ralului Anghe- de cult găsite în cimitir. Avem în vedere ca vârstă, să facă toate demersurile pentru lescu. Primirea acum, după 10 ani, să efectuăm şi cele- repararea şi conservarea patrimoniului armatei române lalte lucrări care nu s-au realizat în 2002. evreiesc, să asigure o bună colaborare s-a făcut şi pe sub arcul de triumf ridicat făşurat în acest lăcaş de cult. Ofi cierea Pentru rezolvarea problemei deosebit de cu autorităţile locale şi cu celelalte comu- de comunitatea evreiască, pe strada Sf. slujbelor religioase a fost făcută de re- difi cile privind tăierea arborilor din acest nităţi. Există difi cultăţi, care apar mereu, Nicolae. Au mai fost ridicate arcuri de gretatul avocat Marcovici Tobias. În lunile cimitir, care prezentau un real pericol de dar trebuie găsite toate soluţiile optime de triumf şi de către comunităţile elenă şi de iarnă am desfăşurat activităţi la sediul prăbuşire, am primit o donaţie din partea rezolvare. Vă pot spune, că din 1999 şi bulgară. De la balconul casei evreului Comunităţii, unde am avut invitaţi de la domnului Nathan Cohen, vicepreşedinte până acum, am depăşit multe difi cultăţi, Abraham (Avram) Ellman, generalul F.C.E.R., domnii Bruckmaier şi Suhar al HOR Beer Sheva. În ce priveşte cimiti- uneori la limită, însă sunt optimist şi cred Anghelescu a primit defi larea armatei Goldstein, ofi ciant de cult de la Comunita- rul evreiesc de pe strada Eternităţii, avem că ultima difi cultate maximă - repararea române. În octombrie 1879, regele Carol I tea Evreilor din Galaţi. La ora actuală, ne în vedere construirea unui nou gard, la Sinagogii - va fi rezolvată. a fost găzduit în casele Ellman. În cimitirul confruntăm cu o problemă acută - întâr- faţadă şi repararea complexului mortuar. - Doriţi să transmiteţi un mesaj prin in- evreiesc „vechi” există monumentul lui zierea lucrărilor de reparaţii la Sinagogă, Demersurile cu proiectantul sunt în curs termediul ”Realităţii Evreieşti” membrilor comunităţilor? - Cu ocazia sărbătorilor de toamnă Israelul regretă atacarea de către vandali 5773, în numele membrilor Comunităţii Evreilor din Tulcea, transmit membrilor celorlalte comunităţi „multă sănătate şi a Bisericii Ortodoxe Române de la Ierusalim îndeplinirea tuturor dorinţelor!” Vă adre- Viceprim-ministrul şi ministrul de externe al Israelului, român de externe Titus Corlăţean, care a efectuat o vizită în sez tuturor invitaţia de a veni la Tulcea, Avigdor Lieberman, şi-a manifestat părerea de rău cu privire Israel. Lieberman a arătat că vandalii fac parte dintr-un grup pentru a ne cunoaşte, pentru a stabili la incidentul petrecut la Ierusalim, în cadrul căruia un grup extremist care a atacat până acum diferite locuri cu semnifi caţie, legături de colaborare şi a vizita oraşul, de persoane a atacat cu pietre şi gunoaie Biserica Ortodoxă inclusiv instituţii evreieşti, ca de pildă Institutul Yad Vashem. deosebit de atrăgător. Română de la Ierusalim. Mesajul guvernului israelian a fost Poliţia israeliană, a mai spus el, depune eforturi pentru arestarea - Vă mulţumesc pentru interviu. transmis în timpul întrevederii dintre A.Lieberman şi ministrul grupului şi aducerea sa în faţa justiţiei. EVA GALAMBOS 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 COMEMORAREA ZILEI HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA Ceremonia de la Monumentul din Bucureşti dedicat Victimelor Holocaustului Ceremonia de comemorare a Zilei Holocaustului în România, din faţa Monumentului grup etnic, o cultură împotriva altei culturi”. această tragedie incredibilă. Ulterior, statul dedicat memoriei victimelor Catastrofei, organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Ca primar general al Capitalei, vorbitorul a comunist a contribuit din plin la ştergerea Istoriei Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR), a început cu succintul rezumat, mulţumit pentru buna colaborare cu Fede- acestui episod din istorie, refuzând astfel făcut de P.R.-ul şi coordonatoarea programelor cultural-educative ale INSHR, Elisabeth raţia Comunităţilor Evreieşti, personal, cu multor generaţii, printre care mă număr şi Ungureanu, al faptelor petrecute în urmă cu 71 de ani, când zeci şi zeci de mii de evrei domnul preşedinte dr. Aurel Vainer, şi şi-a eu, cunoaşterea acestui capitol întunecat al deportaţi în Transnistria nu s-au mai întors. „După «uitare» sau negare, statul român şi-a exprimat disponibilitatea pentru implicarea trecutului nostru. Personal, am trecut, lunile recunoscut, în 2004, responsabilitatea”. Solemnitatea de la Memorial a început cu onorul în proiecte comune - fi e culturale, fi e sociale anterioare, printr-un episod pe care l-am militar dat de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” din Bucureşti şi intonarea imnului de - în continuare. regretat profund şi care mi-a arătat cât de stat al României. Numitorul comun al cuvântărilor rostite de autorităţi de rang înalt ale E.S. Jiri Sitler, ambasadorul Republicii gravă este ignoranţa, pasivitatea şi lipsa de statului român, diplomaţi, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti a fost privirea din unghi Cehe în România, a accentuat asupra grijii preocupare faţă de o tragedie unică în istoria contemporan asupra Holocaustului. Public - majoritatea, evrei bucureşteni, prieteni ai faţă de supravieţuitorii Holocaustului din Ro- umanităţii. Din această cauză m-am angajat lor, ofi cialităţi, lideri de organizaţii evreieşti din ţară, Israel, membri ai H.O.R. Din partea mânia şi din Europa, la fel de importantă ca faţă de membrii guvernului, faţă de colegii Ambasadei Israelului în România - consilier cultural Arezoo Hersel şi soţia ambasado- omagierea celor ucişi. „Avem datoria morală de partid, dar, în primul rând, faţă de mine, rului, Hedva Ben-Eliezer. Să fi e indiferenţa, complicele răului, o constantă a fi rii umane? faţă de cei rămaşi în viaţă să-i asigurăm că pentru realizarea pe termen mediu şi lung a nu sunt singuri, să le alinăm suferinţele. unor obiective de natură legislativă privind cunosc multe exemple de comportamente Avem nevoie de o legislaţie care să interzică combaterea antisemitismului şi a negării Fapte din trecut, refl ecţii umane, pline de demnitate.[…] Astăzi, des- manifestările xenofobe, antisemite, negaţi- Holocaustului în România. […]”. asupra prezentului pre Holocaust, despre viaţa evreilor români oniste. Şi aceasta să fi e aplicată”. Consilierul prezidenţial Cristian Dia- scriu numeroşi autori neevrei. Holocaustul E.S. Mark Gittenstein, ambasadorul conescu a transmis mesajul preşedintelui Preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris, este un domeniu cercetat şi adevărul isto- S.U.A. în România, a vorbit în calitate de României, Traian Băsescu, la această supravieţuitor din Transnistria, a arătat că ric este că a fost Holocaust în România. avocat american, evreu, strănepot al unei comemorare, în care se arată că „România „ […] societatea în care trăim azi este ase- […] Vreau să vă asigur că mica populaţie familii originare din România, pentru care trebuie să-şi asume cu luciditate trecutul. mănătoare, în multe privinţe, cu cea în care evreiască de astăzi […] este preocupată Holocaustul a însemnat „un cumplit colaps […] În acest sens, doresc să subliniez im- a fost posibilă apariţia şi, ulterior, aplicarea să lucreze pentru progres, propăşire, de- al normelor de drept”. Memorialul victimelor plicarea instituţiilor statului român în imple- Holocaustului. Nici atunci n-au existat mij- mocraţie în România”. Vorbitorul a propus Holocaustului din România îndeamnă la mentarea recomandărilor făcute de Comisia loace care să stopeze asemenea acţiuni. un moment de reculegere în memoria celor un moment de refl ecţie faţă de prezent, Internaţională pentru Studierea Holocaus- Din păcate, nici în prezent nu există aceste pieriţi în Holocaust. compasiune faţă de acel trecut, curaj faţă tului în România, prezidată de Elie Wiesel. mijloace. Există multă toleranţă pentru into- Preşedintele Asociaţiei Evreilor Ori- de provocările viitorului. „Oamenii mă în- Istoria Holocaustului trebuie asumată ca leranţă. Destule semnale ne atenţionează ginari din România în Israel (H.O.R.), treabă: de ce voi, americanii, sunteţi atât parte a istoriei naţionale […] Este necesar asupra potenţialului mereu activ al răului. să evaluăm critic istoria noastră recentă şi, Cuvinte şi nu maşini au fost cele care au totodată, să combatem antisemitismul şi dus la apariţia lagărelor de exterminare. […] xenofobia care, din păcate, sunt şi astăzi Să nu uităm că, în timpul celui de-al doilea activate […] În România, minorităţile sunt război mondial, nu au fost exterminaţi numai încurajate să participe împreună la binele şase milioane de evrei, dar şi că au murit, comun, să contribuie cu identitatea şi ca- în total, peste 50 de milioane de oameni. lităţile specifi ce, conştienţi că tocmai acest Peste un trecut întunecat nu se poate trece lucru conferă vigoare spiritului unei naţiuni. prin întoarcere. Trebuie să acţionăm pentru […] Doresc să mulţumesc reprezentanţilor a merge înainte”. comunităţii evreieşti pentru contribuţia „Procesul de deportare a evreilor în originală la patrimoniul şi cultura română”. Transnistria a fost o etapă majoră a Holoca- Istoria Holocaustului în România a fost ustului în România”, a apreciat preşedintele „evitată atât în perioada regimului comunist, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. „Atunci evreii din dar şi în primii ani după revoluţia din 1989”, judeţele Bucovinei nepreluate de Uniunea s-a arătat în mesajul Camerei Deputaţilor, Sovietică, din judeţul Dorohoi, din Basarabia citit de preşedintele acesteia, deputat Va- şi Ucraina au fost duşi în Transnistria, un leriu Zgonea. „Asumarea trecutului este o teritoriu al foametei, al groazei, al morţii. dovadă a conştiinţei democratice a statului […] Holocaustul din România nu a fost român, care, într-un moment tulbure al numai un număr de victime […]; a fost un Zeev Schwartz, a evocat momente ale de preocupaţi de aplicarea legii? Răspunsul istoriei sale, nu a reuşit să se ridice la di- proces de durată, din 1940 până în 1944, Holocaustului din România: pogromu- meu este: pentru că legea este necesară, mensiunea menirii sale esenţiale: aceea de de eliminare a evreilor din toate sectoarele rile de la Dorohoi, Bucureşti, masacrul dacă vrem să trăim într-o lume guvernată a asigura securitatea tuturor cetăţenilor săi, vieţii economice, politice, sociale. […] Un de la Iaşi, Trenul Morţii, „deportarea a de înţelepciune şi dreptate”. indiferent de originea etnică. […] În acelaşi proces care a însemnat sărăcirea populaţiei 180 000 de evrei în Transnistria. 120 000 au E.S. Andreas von Mettenheim, amba- timp, suntem datori să spunem că mulţi ro- evreieşti în acei ani a fost procesul de româ- rămas acolo, răpuşi de boli, foame, frig şi sadorul Republicii Federale Germania în mâni, ştiuţi şi neştiuţi, şi-au dat libertatea şi nizare. Evreii au fost înlăturaţi din industrie, gloanţele soldaţilor români. Din cei 60 000 România, a considerat Holocaustul drept chiar viaţa pentru ca semenii lor evrei să fi e din comerţ, din servicii, din activităţi publice. care s-au întors, unul vorbeşte acum în faţa „unul din cele mai întunecate capitole din salvaţi de la moarte. […] O astfel de tragedie […] Oamenii au fost scoşi din casele lor. […] dumneavoastră. Am lăsat în Transnistria istoria României, Germaniei, Europei, din nu trebuie să se mai repete. Dar, pentru Aceasta nu înseamnă că noi condamnăm pe tatăl şi pe fratele meu, împuşcaţi de istoria noastră, a tuturor”. În „confi gurarea aceasta, se cuvine ca tinerele generaţii să poporul român, în nici un caz; ci – regimul militari români şi aruncaţi în gropi comune. prezentului şi a viitorului” trebuie să ţinem înveţe şi să cunoască tot adevărul”. […] Antonescu, care a fost în acea vreme. Şi Israelienii originari din România pe care-i cont de „responsabilitatea faţă de trecut”. Comemorarea anuală a Zilei Holocaustului reprezint au scris o pagină de glorie în istoria în România este „un gest de maturitate al Comunicat de presă Israelului renăscut din cenuşa crematori- Evaluări critice societăţii româneşti”. ilor. Îi găsiţi în Israel peste tot: în armată, Comemorarea zilei Holocaustului în * în poliţie, în spitale, universităţi, activităţi şi acţiuni preventive După El Male Rahamim şi Kadiş, rugă- România se face an de an dintr-un motiv culturale, în agricultură şi unde - nu?! […] ciuni pentru odihna sufl etelor celor pieriţi în primordial. Aceasta este ziua când statul Ministrul Departamentului pentru Relaţia Apreciem aşa cum se cuvine comemorarea Holocaust, psalmodiate în ebraică de Prim şi poporul român omagiază victimele Ho- cu Parlamentul, Dan Şova, a avut o inter- Zilei Holocaustului în România de către Cantorul Iosif Adler, traduse în română locaustului, fl agel care va marca pentru venţie cu o semnifi caţie aparte, dat fi ind statul român […], dar nu putem trece cu de Rabinul Rafael Shaffer, ceremonia s-a totdeauna istoria umană. Faptul că au afi rmaţiile negaţioniste făcute câteva cu luni vederea profanarea cimitirelor evreieşti, încheiat cu depuneri de coroane din partea rămas vii în mintea tuturor consecinţele în urmă, faţă de care s-a delimitat PSD, care unele cărţi în care se neagă Holocaustul Camerei Deputaţilor, Preşedinţiei României, Holocaustului, respectiv vieţile omeneşti a generat proteste din partea F.C.E.R. şi a puse în vânzare”. Senatului, Ministerului Apărării Naţionale, pierdute, destinele distruse şi un lanţ altor organizaţii evreieşti din România, luări Ministerului Administraţiei şi Internelor, Am- nesfârşit de nedreptăţi, ne dă tuturor Responsabilitate de poziţie refl ectate în R.E. Comemorarea basadelor Republicii Federale Germania, credinţa că civilizaţia va continua să se a fost pentru el un prilej de a-şi face, public, S.U.A., Regatului Suediei, Ambasadelor asigure ca acestea nu se mai pot repeta faţă de viitor mea culpa. „Holocaustul este o fi lă neagră Republicii Cehe, Republicii Polone, Fede- şi că valorile fundamentale ale umanităţii în istoria umanităţii, poate cea mai neagră raţiei Ruse, Israelului, Primăriei Generale a nu vor mai fi ştirbite. „[…] Monumentul în faţa căruia ne afl ăm fi lă, pentru că a fost prima dată şi, sperăm, Capitalei, INSHR – EW, Institutului pentru Deputat GABRIEL VLASE, – a spus primarul general al Capitalei, Sorin singura dată când un regim totalitar şi-a Investigarea Crimelor Comunismului, Par- Preşedintele Comisiei speciale Oprescu - are menirea de a fi o carte de asumat ofi cial, instituţional, un plan minu- tidului Democrat Liberal, AERVH, F.C.E.R., a Camerei Deputaţilor şi Senatului învăţătură pentru copiii şi tinerii noştri, din ţios şi amplu de eradicare a unui popor la C.E.B., Partidei Romilor, H.O.R., B’nai B’rith pentru controlul parlamentar asupra care să cunoască şi, mai ales, să perceapă nivel global. […] Pentru noi, ca români, nu România, Joint – România. activităţii SIE grozăviile care se pot întâmpla atunci când este sufi cient să cunoaştem, ci trebuie să Preşedintele Grupului parlamentar un grup de exaltaţi asmute un grup împo- recunoaştem faptul că România, ca stat, a IULIA DELEANU de prietenie cu Statul Israel. triva altuia, un grup etnic împotriva altui contribuit, într-o perioadă a istoriei sale, la Scufundarea vasului Struma, unul dintre momentele cutremurătoare ale Holocaustului Este greu să faci o ierarhizare a tragedi- în Constanţa pentru a ajunge în Palesti- lativ, Reuven Rivlin, ca şi o şedinţă în Co- La Beer Sheva, la iniţiativa Universităţii ilor Holocaustului, aşa cum s-au întâmplat na. A scăpat un singur om, David Stoliar, misia pentru absorbţie, condusă de deputat şi Muzeului Struma din localitate, s-au or- în România, dar scufundarea în preajma stabilit ulterior în Australia. Cauza a fost, Dany Danon, ambele la iniţiativa inginerului ganizat de asemenea manifestări la care Istanbulului a vasului “Struma“, plecat din după ultimele cercetări, un atac cu torpile Baruch Tercatin, al cărui frate, Itzhak Terca- au participat liderii acestor instituţii, Arie portul Constanţa, a fost una dintre trage- din partea fl otei sovietice. Autorii morali au tin, s-a afl at printre victimele de pe vapor. Reiter ş.a., ca şi preşedintele organizaţiei diile zguduitoare. O amintim în această fost autorităţile turce şi britanice, care nu Printre invitaţii la comemorările din Israel, AMIR, Misha Harish.Printre oaspeţi s-a afl at pagină, dedicată Holocaustului, fără a uita au permis trecerea vasului prin Bosfor, dar din iarna anului în curs, s-au afl at preşe- şi prof.dr. Carol Iancu de la Universitatea să spunem că în Israel a fost comemorată şi cele române, care au permis plecarea dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat Montpellier, din Franţa. Menţionăm că în această dramă, atunci când s-au împlinit 70 din port a vasului, care era într-o condiţie (invitat special al Knessetului), ambasadori Israel există două mnonumente memoriale: de ani de la tragedia ai cărei autori nu au tehnică incompatibilă cu drumul pe mare. ai unor ţări prietene. Au mai luat parte Ma- la Ashdod şi la Holon. fost niciodată traşi la răspundere. În acest an, în Israel au avut loc o şe- rele Rabin Menachem Hacohen, Rabinul Pt.conf. B.M.M. Pe 24 februarie 1942, au pierit în apele dinţă comemorativă în plenul Knessetului, Guttman, Misha Harish, Arie Reiter şi Co- Mării Negre 768 de refugiaţi evrei, îmbarcaţi cu participarea preşedintelui forului legis- lette Avital. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 5

la nivel internaţional” ca fi ind „la fel de „UN MOD DE A NE RECUPERA PROPRIA ISTORIE” intens ca în anii premergători celui de-al doilea război mondial”. […] „Există ţări Adunarea solemnă de la Senatul României care vorbesc azi despre «Holocaust nu- Ceea ce a impresionat la adunarea negaţioniste în România, din ignoranţă români la dezvoltarea României moderne. clear» la adresa Statului Israel. Există un solemnă dedicată Zilei Holocaustului sau rea voinţă. Cu atât mai importante Vizitând Institutul „Yad Vashem”, vorbito- radicalism islamic cu accent de militarism în România la Senat, în Parlamentul sunt programele educative privind istoria rul a receptat tragedia poporului evreu cu antisemit. […] Europa nu este la adăpost României, a fost calitatea intervenţiilor Holocaustului aplicate de autorităţile ro- un sentiment aparte, rememorând geno- de trezirea vechilor demoni. Mitul ţapului dar şi dominanta reuniunii: conştiinţa că mâneşti. Au fost subliniate „excelentele cidul poporului armean de la începutul ispăşitor nu s-a terminat odată cu antise- adevărul istoric trebuie transmis urma- relaţii” şi „strânsa colaborare” între Ro- secolului XX, avertisment nerespectat mitismul. El continuă. Mă doare să văd şilor. Semnifi cativ, în acest sens, a fost mânia şi Israel. care a încurajat făptuirea Holocaustului. naţiuni civilizate şi prospere cum alungă discursul vicepreşedintelui Senatului, Accentuând asupra nevoii de toleran- nedemocratic şi anti-european cetăţeni Petru Filip, care a subliniat semnifi caţia Avertismente nerespectate, ţă, senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă a punc- români pentru că sunt de etnie romă sau comemorării ca „mod de a ne recupera tat paşii pe care România i-a făcut din de orice altă minoritate. […]”. Domnia sa propria istorie.“ Domnia sa a propus un vinovăţii de ieri, 2004 până în prezent în această direcţie. a tratat cu aceeaşi lipsă de menajament moment de reculegere în amintirea victi- probleme de azi „Cred că cel mai bun răspuns la manifestări xenofobe în România: „Atunci melor Holocaustului. întrebarea: cum a fost posibil?, l-a dat când sunt scandări rasiste pe stadion este „Holocaustul este rezultatul unei ide- Confesiunea unui supravieţuitor al preşedintele Tribunalului de la Nürnberg: o invitaţie pentru repetarea momentelor ologii rasiste care are o istorie”, a spus Transnistriei, preşedintele AERVH, dr. Holocaustul a început atunci când s-a greşite din trecut”. […] Vorbitorul a întărit deputatul dr. Aurel Vainer, preşedintele Liviu Beris, a conferit dimensiuni fi lozofi ce făcut primul compromis cu răul”, a spus spusele senatorului György Frunda cu F.C.E.R. „Încă din anul 1940 s-a aplicat – ce este omul?, ce poate deveni omul? - senatorul György Frunda. Holocaustul a privire la „plecarea masivă” a unora dintre o politică antievreiască, discriminatorie detaliului încrustat în memoria afectivă. O însemnat încălcarea normelor morale în minorităţi, dar şi la faptul că „milioane de […] A fost pogromul din Dorohoi, după primă amintire: după retragerea trupelor istoria modernă şi ele au fost încălcate români şi de maghiari din România au retragerea trupelor din Herţa, pogromul sovietice din Herţa, oraşul său natal, tatăl pentru că nu au existat obstacole. Holo- ales calea pribegiei din motive legate de de la Bucureşti, în ianuarie 1941, în care lui, asupra căruia plana primejdia de a fi caust în România a existat, documentele slaba noastră performanţă politică, eco- au pierit 122 de victime, pogromul de la deportat în Siberia, l-a luat de mână şi, din arhive o atestă. Răspunsul nostru faţă nomică şi socială”. Iaşi, din iunie 1941, unde au fost ucişi împreună cu alţi evrei şi români, au ieşit de antisemiţii de azi este acela de „a pro- Senatorul Ioan Ghişe a omagiat Isra- între 13 şi 15 000 de evrei, unii împuş- elul, pe care l-a vizitat, în câteva rânduri.

caţi la Chestura poliţiei, alţii, asfi xiaţi în S „Pe locul fostelor dune de nisip s-a ridicat celebrele Trenuri ale Morţii. Recent s-au E una din cele mai civilizate şi democrate R descoperit gropi comune în Pădurea P societăţi din lume. […] Vizitând spitale, R

Vulturi, comuna Popricani, descoperire E şcoli, cămine pentru vârstnici, locurile G

făcută de către un cercetător român A sfi nte, Yad Vashem […] oricine va putea

: neaoş, Adrian Cioflâncă. […] A urmat o să vadă, să simtă şi să trăiască o istorie t deportarea în Transnistria. Holocaustul o multimilenară, să înţeleagă ce înseamnă Foto: AGERPRES F Foto: nu a fost numai moartea prin ştreang, o misiune zilnică de ajutorare, ce în- glonţ, ci a fost un proces complex, care seamnă muncă, raţionalitate, viziune. […] a mers cu măsurile de discriminare până Întreaga fi lozofi e de existenţă a Statului la scoaterea evreilor din societate. A fost Israel se bazează pe unitate şi sentiment procesul de românizare, început în 1940. naţional”. […] În Transilvania de Nord, afl ată, atunci, Referindu-se la genocidul poporului sub ocupaţia Ungariei fasciste, guvernul armean, amintit de senatorul Varujan Vos- salaszyst a trimis 150 000 de evrei la ganian, şi la faptul că, astăzi, „lumea stă Auschwitz şi în alte lagăre ale morţii din în întâmpinarea armatei române. „Era o testa, a căuta să deschidem minţile celor pe un butoi cu pulbere”, senatorul Radu. centrul Europei. […] Mulţumesc Senatului zi călduroasă: 5 iulie 1941. «Care dintre atinşi de nebunie. Şi cred, sunt convins F. Alexandru a accentuat unicitatea Ho- României, care, în 2002, a dat ordonanţa voi este jidan să treacă la o parte!» ni s-a că, pentru ceea ce s-a întâmplat în trecut, locaustului. „S-a spus nu o dată că evreii de urgenţă prin care se interzice orice ma- zis. Soldaţii au dus arma la ochi gata să vina este a lui Antonescu, a lui Hitler, a încearcă să monopolizeze toate tragediile nifestare publică antisemită, se interzice tragă. Cineva din grupul de români s-a lui Salaszy. […] Trebuie să cerem iertare secolului trecut. Sub nici o formă. Însă cultul persoanelor care se fac vinovate repezit în faţa armelor îndreptate spre morţilor, supravieţuitorilor, urmaşilor lor. niciodată în istoria omenirii n-a existat de crime împotriva umanităţii. Aceasta noi zicând: Ce faceţi, domnule căpitan?! Dacă uiţi, poţi să repeţi greşelile trecu- un program de eliminare a unui popor în a devenit lege în 2006, dar s-a aplicat în Oamenii aceştia au suferit la fel cu noi!”. tului. Nu e sufi cient să faci legi împotriva întregime”. Reluând una din întrebările foarte puţine cazuri. […]”. Pe 10 august 1941, toţi evreii din Herţa au xenofobiei, antisemitismului, negaţionis- puse de dr. Liviu Beris – ce poate deveni Directorul general al INSHR, dr. Ale- fost adunaţi în piaţa centrală şi convoiul mului, trebuie să vorbeşti copiilor despre omul? – domnia sa a considerat că e xandru Florian, a oferit o dimensiune a asa- a început, pe jos, drumul spre lagărele Holocaust, să le spui istoria adevărată a nevoie să ne-o punem în fi ecare clipă, sinatelor în masă din Transnistria cu ajuto- Basarabiei, fără apă, fără hrană, pe o românilor şi a celorlalte popoare care au privind în sufl etul nostru înainte de a face rul cifrelor. 150 000 de evrei din România căldură îngrozitoare. „La fi ecare fântână trăit în această ţară. […] Cu atât mai mult prima concesie răului. au murit seceraţi de foame, frig, boală. Au era un jgheab cu apă pentru vite […] Când cu cât, în România de azi, evreii sunt din Cuvintele de încheiere au aparţinut fost deportaţi 25 000 de romi; s-au întors coloana se apropia, 1 500 de oameni se ce în ce mai puţini […] Dar şi alte etnii; deputatului dr. Aurel Vainer, preşedintele 11 000. Dintre romii care au pierit în Trans- repezeau la jgheab. […] În câteva zile nemţii, bunăoară […] Chiar şi noi, în 20 F.C.E.R., şi vicepreşedintelui Senatului nistria, 9 000 erau minori. Raportul fi nal ne-am transformat într-o turmă de vite de ani, am pierdut aproape 25% din cei României, Petru Filip. Cel dintâi a subliniat al Comisiei „Wiesel” a stabilit vinovăţia murdare. Aceasta, datorită voinţei altor care trăiau în România. Societatea ro- faptul că „a simţit o prezenţă fantastică”; conducătorului de atunci al statului român, oameni. […] Omul poate alege cum să se mânească trebuie să mediteze asupra cei din sală „au fost aici, n-au fost cu gân- Ion Antonescu, pentru Holocaustul din comporte, dar nu-şi poate alege părinţii, acestor realităţi”. durile în altă parte”. „Mulţumesc tuturor România. Holocaustul a fost recunoscut locul naşterii, ţara”. Nu s-a murit în Holo- Senatorul Mircea Geoană şi-a axat neevreilor care au făcut un gest de mare în mod ofi cial, la nivel de stat, în 2004, de caustul din România în camere de gazare, discursul pe „riscurile prezentului şi viito- demnitate umană”. Adunarea solemnă a către preşedintele de atunci al României, dar s-a murit „într-un mod specifi c”: de rului, privind cu sinceritate, cu un senti- fost „o lecţie de istorie, de politică uma- Ion Iliescu. În 2005, Guvernul României foame, de frig, de boli, de condiţii inumane ment de vinovăţie dar şi cu un sentiment nistă”, a spus Petru Filip […], “un exemplu a înfi inţat Institutul Naţional pentru Stu- de existenţă. În propaganda antisemită de pericol spre viitorul apropiat”. La un tur de maturizare a clasei politice româneşti”. dierea Holocaustului în România „Elie din anii premergători Holocaustului se de orizont asupra situaţiei politice externe, Wiesel”, care „cercetează istoria recentă arăta că evreii sunt vinovaţi pentru tot a identifi cat „riscul de război şi instabilitate IULIA DELEANU a României” şi promovează „programe de ce e rău în ţară. Astăzi, evreii reprezintă informare continuă în mediul preuniversi- mai puţin de 1% din populaţie. „A dispărut „Când o să curgă sânge evreiesc pe cuţitele noastre...” tar şi universitar.“ […]. corupţia în România? A dispărut hoţia? A dispărut lăcomia? Au dispărut toate viciile omeneşti care se pierd în negura ”Casa de pe strada August” Israelul asigură protecţie veacurilor? Vă las pe dumneavoastră să Memoria israelienilor este plină de drame. Fiecare familie ascunde în memoria ei evreilor de pretutindeni răspundeţi”. cel puţin o tragedie. O astfel de dramă a fost scoasă la lumină de regizoarea Ayelet În faţa sălii pline, au luat cuvântul, ca Bagur în 2007, cu fi lmul „Casa de pe strada August”. L-am văzut în cadrul unei pro- Mesajul E.S. Dan Ben-Eliezer, am- şi la Monumentul Holocaustului, preşedin- iecţii la Cinemateca din Bucureşti, în 10 octombrie a.c., în cadrul Zilei Naţionale de basadorul Israelului în România, a fost tele H.O.R., Zeev Schwartz, şi senatorul comemorare a Holocaustului. Între anii 1922 şi 1940, la Berlin, pe strada August transmis de consilierul cultural al Amba- Dan Şova, ministru al Departamentului a funcţionat un Cămin pentru copiii evrei săraci. Nu erau orfani, ci erau aduşi şi sadei, Arezoo Hersel. În mesaj s-a aratat pentru Relaţia cu Parlamentul. Ideea cen- abandonaţi acolo de părinţi care nu mai erau în stare să îi crească. Supravieţuitorii, că „Holocaustul a făcut să se cutremure trală din cuvântarea senatorului Cristian octogenari acum, îşi amintesc de frigul, mizeria şi foamea de acasă. Căminul putea însăşi temelia civilizaţiei moderne, dar, Rădulescu a fost nevoia de raţionalitate găzdui 120 de copii, care stăteau acolo de la 5 la 17 ani. Nu era grozav, bătrânii îşi din cenuşa celui mai mare rău comis îm- în faţa iraţionalului din trecut şi prezent. amintesc şi acum de mâncarea proastă. Dar măcar nu erau pe stradă. Directoarea potriva umanităţii, s-a ridicat Statul Israel, „Secolul XXI s-a născut bătrân”, a Căminului, exclusiv evreiesc, era călugăriţa germană Berta Bergert - sister Orlen. cămin al poporului evreu. De la crearea observat senatorul Varujan Vosganian, Ea a izbutit să asigure securitatea copiilor odată cu venirea la putere a naziştilor. sa, Israelul şi-a asumat misiunea de a raportându-l la dezastrele din secolul Începând din 1938 până în 1940, luptând cu birocraţia britanică, a izbutit să aducă asigura protecţie evreilor de pretutindeni trecut şi referindu-se la „primul lui an de în Palestina, în 4 grupuri a câte 32-35 de copii peste 15 ani (acesta era baremul şi de a lupta fără încetare împotriva dis- viaţă”, marcat de atentatul terorist în SUA britanic), circa 100 de adolescenţi din Căminul de pe strada August. Cei mici, refuzaţi criminărilor sub toate formele. […] din 11 septembrie 2001. Aceasta arată că de britanici, au rămas în Germania şi au fost exterminaţi. Este o luptă dusă de Statul Israel şi „omenirea nu a învăţat din istorie” şi că Bătrânii îşi aduc aminte cum stăteau în gară şi cei din trupele SA cântau: „Când de întregul popor evreu. Ar trebui să fi e o „pentru cei care uită, trecutul se poate, va curge sânge evreiesc pe cuţitele noastre, atunci ne vom bucura cu adevărat”. Şi luptă dusă, de asemenea, de guvernanţi oricând, repeta, sub alte forme”. Vorbitorul sângele avea să curgă... Sora Orlen a salvat şi copii din Ungaria, Polonia, Cehia, şi cetăţeni din întreaga lume”. Au fost a omagiat felul în care „poporul evreu şi-a în total 300 de copii au fost conduşi în Palestina de ea însăşi. Sora Orlen a rămas apreciate etapele parcurse de România regăsit vigoarea şi a contribuit la progresul şi ea în Israel iar regizoarea este nepoata ei. în recunoaşterea Holocaustului, deşi întregii omeniri în perioada postbelică”. Manifestarea din 10 octombrie a.c. a fost organizată de Institutul Goethe, am- există, astăzi, manifestări antisemite, Domnia sa a apreciat contribuţia evreilor basadele Germaniei şi Israelului. Au rostit cuvântări E.S. Andreas von Mettenheim, Alte articole despre COMEMORAREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA în pag. 9 ambasadorul Germaniei, şi Arezoo Hersel, adjunctul misiunii diplomatice a Israelului (Tineri pictori români despre Holocaust) şi în pag. 7 (Centenar Raoul Wallenberg) la Bucureşti. A participat dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., deputat. (A.B.) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 IUDAICA Sărbătorile toamnei 5773, ŢEDAKA Ajutorul material acordat celor nevo- se foloseşte de ea este chiar considerat iaşi se numeşte în limba ivrit Ţedaka. păcătos. Maghidul de la Dubna scrie în în comunităţile evreieşti din România Ţedaka nu înseamnă milă. Cel ce îşi cartea sa de proverbe despre un bogătaş ajută aproapele poate fi motivat, printre care se lăuda cât e de smerit, arătând altele, şi de sentimentul de milă, dar asta că în zilele de lucru el se mulţumeşte cu nu este esenţial. Ţedaka dau chiar şi cei pâine şi apă. Maghidul i-a răspuns că, care nu sunt de loc miloşi din fi re. dacă ar mânca zilnic gâşte îndopate, ar fi Ţedaka nu înseamnă pomană. Cel ce avut grijă ca slugile sale să aibă zilnic cel îşi ajută aproapele nu o face de pomană. puţin pâine şi apă. Dacă el se mulţumeş- El ştie că va fi răsplătit atât pe lumea de te însă cu pâine şi apă, ce mai rămâne veci, cât şi pe lumea aceasta. pentru slugi? Ţedaka nu este o răscumpărare a Pe a zecea parte a averii sale, evreul păcatului de a fi bogat. O avere cinstit nu este proprietar, ci doar custode. El are agonisită, nu numai că nu este un păcat, datoria să caute oameni săraci, pentru a ea este chiar un merit. îi ajuta cu aceşti bani. Există comunităţi Dreptatea este numită Ţedek. Ţedaka care centralizează administrarea acestor este forma feminină a acestui cuvânt. bani. Ei sunt plătiţi către comunitate ca o Cea mai potrvită traducere ar fi neolo- cotizaţie, iar comunitatea decide cum vor gismul dreptate socială. Mulţi consideră fi folosţi. În multe comunităţi, însă, Ţedaka că acest termen este aberant. Ei consi- nu este centralizată. Fiecare decide pe deră că dreptatea e ceva absolut, care cine doreşte să ajute. În aceste comuni- nu are nimic cu socialul, iar ceea ce e tăţi, nimeni nu controlează dacă membrii social nu mai poate fi numit dreptate. dau pentru Ţedaka o zecime din venit. Acesta a fost şi argumentul pe care l-a Totuşi, mulţi dau mai mult de o zecime. adus Tornos Rufus lui Rabi Akiva: Dacă În mod fi resc, Ţedaka este dedicată Dumnezeu îi iubeşte pe săraci, să aibă în primul rând săracilor din comunitate. El grijă de ei. La care Rabi Akiva i-a Nu avem însă voie să închidem ochii răspuns: Dumnezeu ne-a dat bogăţie ca la nevoile comunităţilor mai sărace şi să putem lua parte la împlinirea planului la nevoile cetăţii în care trăim. În acest Divin, ajutîndu-i pe cei sărmani şi să fi m context, e vrednic de menţionat ajutorul Chiar şi în localităţile unde numărul vorbit despre importanţa şi semnifi caţiile răsplătiţi pentru aceasta. material acordat iarna trecută de către evreilor a scăzut dramatic, s-au depus sărbătorilor. În 8 comunităţi nu s-au ce- Avuţia, din punct de veder iudaic, F.C.E.R. şi J.D.C. celor înzăpeziţi din eforturi pentru respectarea Sărbătorilor lebrat deloc sărbătorile. are rol dublu. Nouă zecimi din ea e dată judeţul Vrancea. de toamnă (Roş Haşana, Iom Kipur şi Serviciul divin a fost ofi ciat de rabini, pentru folosul proprietarului. Cel ce nu Rav. RAFAEL SHAFFER Sucot). În funcţie de numărul bărbaţilor Hazanim din Israel, Hazanim de la Fun- afl aţi, la data respectivă, în localitate, daţia Habad-Lyubavitsh, precum şi de s-a izbutit ca în 21 de comunităţi să se ofi cianţi locali, de preşedinţi de comunităţi ofi cieze slujba de Roş Haşana. Iom Ki- şi vizitatori din Israel. Dans cu Tora în Sinagoga Mare pur a putut fi ofi ciată în 20 de comunităţi, Cancelaria Rabinică a adresat mul- iar Sucot, în 14, ne-a informat directorul ţumiri pentru sprijinul acordat volunta- din Bucureşti Cancelariei Rabinice, Edi Kupferberg. rilor care au ofi ciat în unele comunităţi, Din păcate, în 10 comunităţi nu s-a respectiv rabinului Beniamyn Ben Ishai Încă un an în care enoriaşii au umplut Sinagoga Mare din Bucureşti, pentru a se putut aduna minian pentru nici una din (Israel), Sami Daihes (Bucureşti), Avi bucura de primirea, de către strămoşi, a Tablelor Legii. „Ce putea fi mai minunat, sărbători, sau a fost minian dar nu s-a Halevi (Botoşani), precum şi preşedintelui pentru poporul lui Israel, rătăcind prin deşert şi având şi propriile îndoieli şi rătăciri putut ofi cia din cauza lipsei unui ofi ciant, C.E. Botoşani, Iosif David, pentru sprijinul sufl eteşti, decât să primească Tablele Legii, Cele Zece Porunci fără de care, nu numai în schimb preşedinţii de comunităţi au acordat pentru identifi carea de voluntari. societatea evreiască, dar nici o altă societate din lume nu poate exista”, a subliniat dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Evreii, a amintit Aurel Vainer, care se găsesc în al 5773-lea an de la Facerea Premiul Primăriei Beer Sheva Lumii, au reuşit să supravieţuiască respectând Decalogul, să devină din trăitori în istorie, făuritori ai acesteia, cu toate suferinţele pe care le-a implicat şi le-a consemnat această îndelungată existenţă. pentru Filiala Locală H.O.R. Rabinul Rafael Shaffer a reamintit că studierea Torei este un ciclu fără sfârşit, ceea Cu prilejul Zilei Holo- ce simbolizează, de altfel, şi deplasarea şirurilor de dansatori prin sinagogă, purtând caustului din România, sulurile Torei în braţe. „Putem citi Tora, aşa cum se întâmplă simbolic în seara de H.O.R., Filiala Beer Sheva Simhat Tora, până la sfârşit, şi apoi să reîncepem de la primul capitol, şi de fi ecare – Negev a primit Premiul dată vom găsi ceva nou, ceva de care nu ne-am dat seama până atunci”, a spus Primăriei Beer Sheva pen- rabinul, explicând că acest lucru se întâmplă pentru că „în fi ecare an, fi ecare dintre tru „activitate excepţională noi se schimbă şi vede lucrurile altfel. Motiv pentru care vom şi înfi inţa, în curând, un pe tărâm cultural şi social, cerc de studiere a Torei, în cadrul căruia membrii vor citi şi vor discuta liber textul”, a absorbţie şi ajutor acordat anunţat Rafael Shaffer, stârnind interesul şi chiar nerăbdarea unora dintre enoriaşi. supravieţuitorilor Holocaus- Un moment aparte, înainte ca bărbaţii să înceapă să poarte sulurile Torei prin tului. Premiul a fost înmânat sinagogă, cântând şi dansând, în frunte cu cantorul Iosif Alder, l-a constituit intrarea preşedintelui H.O.R., Filiala în sfântul lăcaş a unui grup de copii din comunitate, cursanţi ai cursurilor de Talmud Beer Sheva – Negev, prof. Tora, interpretând cântece tradiţionale. univ. dr. Nathan Cohen, şi „De Simhat Tora ne înveselim nu sorbind din paharul cu vin, ci ascultând şi citind întregului colectiv de con- cuvintele înţelepte”, a mai spus dr. Aurel Vainer, înainte de a se trece la lectura tex- ducere al organizaţiei. telor care arată că un ciclu de studiu al Torei s-a încheiat şi începe următorul. (A.M.) Evreii de pe lângă malurile Dunării… Judeţul Galaţi nu se remarcă doar prin şi astăzi pe un continent, poate ceva „mai pentru că eram neastâmpărat şi plecam liceu, fi ind realizată de Luminiţa Georgia- apusuri de o frumuseţe, unică pe malurile norocos”, în SUA. Medicul cunoscut şi de lângă ea, mă striga Aizică, Aizică, na Mistreţ, de la Colegiul Naţional „Spiru Dunării, monumente istorice şi, de ce nu, apreciat de colegi şi pacienţii unor celebre astfel că vânzătorii o cunoşteau de «ma- Haret”, profesor coordonator – Mihaela preparate savuroase din peşte, ci, mai spitale americane se apleacă, acum, plin dam Aizică». (...) În faţa celei de-a treia Arhip. Difi cultatea temei abordate şi seri- ales, printr-o diversitate etnică şi cultu- de duioşie asupra amintirilor bogate des- locuinţe (...) era un nuc uriaş, din fructele ozitatea lucrării impresionează în raport rală. Evreii erau principalii comercianţi în pre Galaţiul de odinioară, comunitatea de căruia, cu permisiunea domnului Leibo- cu vârsta autoarei, care reuşeşte să reali- singurul port al Moldovei, încă din timpul aici şi viaţa evreiască în vremuri nu tocmai vici, se înfruptau toţi chiriaşii. (...) Mama zeze o scurtă privire de ansamblu asupra domnitorilor Alexandru cel Bun şi Ştefan uşoare, până la plecarea sa din România, avea o voce frumoasă, clară, caldă şi, vieţii evreieşti din acest municipiu. De la cel Mare. Istoria zbuciumată a evreilor în 1973. Dr. Aizic Rabinovici pregăteşte cântându-ne, ne ţinea cuminţi, pe lângă organizarea comunitară, învăţământul din acest judeţ, cândva o comunitate în- un volum de amintiri, „Din zori până-n ea, până adormeam...” tradiţional, activitatea sionistă şi cea cul- fl oritoare, mai stârneşte astăzi interesul? amurg”, în care „perioada gălăţeană” turală până la „Holocaust – coşmarul din Semnalele sunt pozitive... ocupă un loc aparte: Istoria comunităţii evreieşti anii 1940-1944”, niciun subiect important „Când aveam patru sau cinci ani, nu rămâne neabordat. O secţiune dis- ne-am mutat la casele d-lui Leibovici, un locale – un subiect tinctă prezintă detalii despre restaurarea Amintirile unui bătrân morocănos, sever... (...). Aici, pe interesant pentru elevii cimitirului evreiesc, care datează din jurul evreu gălăţean strada Columb, mi-am petrecut copilăria anului 1780, precum şi despre renovarea (...) Era o stradă foarte circulată – mai din Tecuci Sinagogii din Tecuci, în anul 2002 – un Istoria personală a d-lui dr. Aizic Ra- ales de care cu boi, vehicole trase de „Comunitatea Evreilor din Tecuci – o deziderat atins în urma neobositelor binovici (Isaac Ramsden), la fel ca multe cai şi, foarte rar, un automobil... Era pe istorie veche de peste trei secole” este eforturi făcute de Aizic Iancu, preşedintele întâmplări din viaţa evreilor români din ge- vremea aceea o piaţă foarte bogată, în lucrarea câştigătoare a Sesiunii de refe- Comunităţii Evreilor din Tecuci. neraţia sa, începe în anul naşterii domniei care găseai din abundenţă tot ce-ţi dorea rate şi comunicări ştiinţifi ce la disciplina DIANA MEDAN sale, la Galaţi, în 1926, pentru a continua inima...(...) Mama mă lua cu ea la piaţă şi, istorie, etapa judeţeană, pentru elevii de REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 7

Având în vedere atât implicaţiile nega- Subiecte fi erbinţi dezbătute de Consiliul de Conducere al F.C.E.R. tive asupra nivelului de salarizare, care oricum nu a mai fost indexat cu infl aţia Întrunit la C.I.R. Cristian, în ziua de 14 octombrie, Consiliul ra Deputaţilor, urmată de clarifi cări asupra Regulamentului intern de ani de zile, cât şi volumul mare de de Conducere al F.C.E.R. a avut o ordine de zi care anunţa o zi al Federaţiei, acordarea de medalii „Prieten al Comunităţilor muncă necesar pentru aplicarea acestei lungă de dezbateri, poate mai lungă decât de obicei. La primul Evreieşti din România”, dar şi hotărârea unor măsuri referitoare soluţii, peste posibilităţile efective ale unui punct, stabilirea candidatului F.C.E.R. la alegerile pentru Came- la activitatea preşedintelui C.E.B., Erwin Şimşensohn. colectiv restrâns de Resurse Umane, s-a decis ca sporurile să se acorde ca şi până ştim că dl. Vainer pregăteşte tineri, sperăm acum, sporul de calculator să se acorde Preşedintele A. Vainer va candida din partea F.C.E.R. ca în timpul acestui nou mandat să găsim diferenţiat, între 5%-15%, în funcţie de la alegerile pentru Camera Deputaţilor tineri capabili”. timpul efectiv lucrat la computer, şi tot Munca alături de Aurel Vainer nu este după acelaşi principiu se vor acorda şi de Până la data de 5 octombrie, termenul deputat în actuala legislatură, Vainer nu întotdeauna uşoară, dar de obicei se ter- la una la trei zile de concediu suplimentar fi nal de predare a dosarelor candidaţilor a luat hotărâri majore fără să le dezbată mină cu un succes, a comentat secretarul de odihnă, respectiv o zi pentru cei care F.C.E.R., singurul dosar valabil depus la întâi cu forul de conducere care l-a trimis în general al Federaţiei, Albert Kupferberg. lucrează trei ore zilnic la computer, două Comisia de alegeri, condusă de Ionel Horn, parlament. „Personal, nu cred că intrarea Mircea Rond, preşedintele comunităţii din zile pentru cei care lucrează 6 ore şi 3 zile a fost cel a actualului deputat al evreilor sa în Academia Oamenilor de Ştiinţă din Focşani, a spus, la rândul său, că „are pentru cei care îşi desfăşoară activitatea din România, dr. Aurel Vainer, preşedintele România a fost oportună, dar asta este o mandat de la membrii comunităţii să sus- tot timpul la calculator. Şi sporul de vechi- F.C.E.R. Ulterior, s-a mai primit un dosar, opinie personală. Dând, însă, Cezarului ce ţină noua candidatură a lui Aurel Vainer la me în muncă se va acorda în funcţie de al lui Cristian Seider, dar acesta a fost in- este al Cezarului, cred că acum nu există Camera Deputaţilor. Oamenii au apreciat anii munciţi, respectiv 5% pentru 3-5 ani, complet şi a fost depus târziu, drept care o persoană capabilă să îl înlocuiască pe faptele şi nu omul.” 10% între 6-15 ani şi 25% peste 20 de ani a fost invalidat. Aurel Vainer în poziţia de deputat din par- „Actualul statut al preşedintelui de activitate. Înainte de vot, candidatul Aurel Vainer tea F.C.E.R.”, a afi rmat dr. A. Elias. F.C.E.R., care are şi calitatea de deputat, În cazul pensionarilor reîncadraţi, cal- a amintit că, în ultimii ani, au apărut câteva „Comunitatea Oradea a analizat aceas- constituie o foarte bună îngemănare a culul pentru sporul de vechime va reînce- noutăţi în CV-ul său, cum ar fi primirea dis- tă importantă problemă din viaţa evreilor celor două activităţi. Unii consideră că ar pe din momentul încadrării, în funcţie de tincţiei de Cavaler al Legiunii de Onoare a din România şi a decis să propună susţi- fi mai bine ca aceste două funcţii să fi e de- aceleaşi baremuri. Franţei, dobândirea titlului de Membru de nerea acestei candidaturi, dat fi ind că în ţinute de persoane diferite. Personal, cred Pe de altă parte, negocierea anuală Onoare al AOSR, ocazie cu care a ţinut perioada anterioară ne-a reprezentat cu că actuala situaţie ne avantajează. Faptul ar necesita înfiinţarea unui sindicat în o dizertaţie despre contribuţia evreilor cinste şi demnitate. Precizez că susţin că actualul preşedinte este parlamentar îl F.C.E.R., ceea ce ar fi o situaţie fără pre- la istoria şi cultura Moldovei, precum şi candidatura unor tineri, dar ei trebuie întâi ajută să deschidă cu mai multă uşurinţă cedent într-o organizaţie de cult. realegerea ca vicepreşedinte al Came- formaţi şi cizelaţi. M-am consultat cu Aurel uşi în spatele cărora se afl ă demnitari şi Preşedintele C.E.Iaşi a solicitat un rei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Vainer, care mi-a spus că pot susţine câţi persoane importante din conducerea unor sistem care să fi e echitabil şi pentru cei Bucureşti. candidaţi doresc, dar acum doresc ca Au- ministere sau a altor instituţii de stat”, a angajaţi cu convenţie civilă, soluţia fi ind, în În cadrul parlamentului României, dr. rel Vainer să continue să ne reprezinte cu spus ing. Nilu Aronovici, care a adăugat acest caz, mărirea salariului de încadrare. Aurel Vainer a contribuit la promovarea aceeaşi cinste şi demnitate”, a spus şi pre- că susţine noua candidatură a lui Aurel De asemenea, ar trebui ca salariile să imaginii comunităţii evreieşti, inclusiv prin fi e acordate şi în funcţie de efi cienţă, a organizarea la Senat a Comemorării Ho- adăugat preşedintele Felix Koppelmann. locaustului. Ca atare, preşedintele Vainer a propus înfi - De asemenea, a reacţionat cu prompti- inţarea unui grup de lucru care să studieze tudine la orice manifestări antisemite şi ne- posibilităţile practice de aplicare a acestei gaţioniste, cum au fost cazurile încercării propuneri, format din Edy şi Albert Kupfer- de reînhumare în România a rămăşiţelor berg, Mirela Aşman, F. Koppelmann, C. lui Joseph Nyirö, atentatul de la Toulouse Seider şi O. Bănescu. şi cel de la Burgas, cazul Şova, la a cărui În vederea aprobării evenimentelor numire în guvern, preşedintele F.C.E.R. a care vor fi organizate până la sfârşitul declarat că „ar dori să poarte banderolă anului, inclusiv aniversarea a 165 de ani de neagră”. De asemenea, protestul împo- la construirea Sinagogii Mari din Bucureşti triva declaraţiilor lui Crin Antonescu a fost şi a programului de Hanuca, urmează a fi bine primit de comunităţile evreieşti din prezentat şi un buget pe fi ecare eveniment. România. „Am arătat că ştiu să mă pliez şi A mai fost aprobată începerea lucrărilor repliez, că iau hotărâri rapide”, a mai spus de reabilitare la două dintre blocurile din candidatul F.C.E.R. la un nou mandat de Complexul Băluş. deputat. La aceeaşi reuniune a Consiliului de La semnarea acordului cu USL, dr. Conducere al F.C.E.R. a fost aprobată Aurel Vainer a solicitat ca noii guvernanţi şedintele C.E. Oradea, Felix Koppelmann. Vainer la Camera Deputaţilor şi pentru că suma de 20.000 de lei pentru ca AERVH să sprijine refacerea patrimoniului cultural „Continuitate” a fost şi deviza sub care acesta cunoaşte bine legile, are o platfor- să poată acorda asistenţă unor supravieţu- evreiesc. Acum, se aşteaptă o nouă lege a a candidat dr. Aurel Vainer şi data trecută mă remarcabilă în România şi în afară, în itori din alte zone decât Nordul Ardealului, minorităţilor, care va trece Autoritatea pen- şi asta ne trebuie şi acum, a fost de părere special în Israel. care au primit sprijin din fondul Hungarian tru minorităţi sub controlul Parlamentului, preşedintele C.E. Dorohoi, Iancu Isidor. Luciana Friedmann şi Ionel Schlesin- Gold Fund. nu al Executivului, ceea ce îi va conferi o Pentru vicepreşedintele F.C.E.R., ing ger, preşedinţii Comunităţilor din Timişoa- S-a mai decis, în cadrul Comitetului capacitate de decizie sporită. Paul Schwartz, ca şi pentru preşedintele ra, respectiv Arad, absenţi de la lucrări, au Director lărgit, care a avut loc în aceeaşi O realizare a ultimilor patru ani este şi C.E.B., Erwin Şimşensohn, una dintre cali- transmis că susţin candidatura preşedin- zi, acordarea Medaliei de Onoare „Prieten înfi inţarea Parteneriatului pentru combate- tăţile care îl recomandă pe Aurel Vainer la telui Aurel Vainer. al Comunităţilor Evreieşti din România” rea antisemitismului şi negaţionismului. De o nouă candidatură din partea Federaţiei În fi nalul intervenţiilor, Silviu Vexler, pentru Rodica Palade (redactor şef re- asemenea, au fost întreprinse demersuri este capacitatea sa de a rezolva probleme consilierul personal al preşedintelui, a vista „22”), Magda Cârneci (preşedinta pentru modifi carea Legii 107. spinoase şi notorietatea de care se bucu- arătat că nu există om perfect şi că printre Consiliului de Administraţie a Grupului de Pe plan internaţional, preşedintele ră, care îi permite să deschidă multe uşi, reproşurile pe care le face activităţii de Dialog Social), istoricul Neagu Djuvara, Aurel Vainer a luat parte, în calitate de altminteri ferecate. deputat a lui Aurel Vainer se numără şi acad. Răzvan Teodorescu şi publicistul deputat, la deplasări în Israel, Iordania, Directorul Cancelariei Rabinice, Edi aceea că, uneori, nu a fost destul de ferm Andrei Pleşu. Egipt, la întâlnirea cu preşedintele Autorită- Kupferberg, a evidenţiat faptul că, în şi că, în calitate de membru al Grupului În fi nalul şedinţei, Consiliul de Condu- ţii palestiniene, cu preşedintele Israelului, calitate de deputat, preşedintele Vainer a Parlamentar al Minorităţilor Naţionale cere al F.C.E.R. a aprobat efectuarea unui Shimon Peres, precum şi, de două ori, cu putut desfăşura lobby-ul necesar şi a reuşit a subscris la unele decizii ale acestuia, audit intern la C.E.B. pentru perioada de premierul Netanyahu. atragerea unor „fonduri necesare pentru cum a fost aceea de acordare a sprijinului la alegeri şi până în prezent (2009-2012). „Nu am fost foarte încântat să îmi rede- reabilitarea unor sinagogi din România, pentru USL. Rezultatele auditului vor fi comunicate pun candidatura, pentru că dacă cineva nu deşi a fost această perioadă de criză”. Rezultatul votului a fost unul net: din preşedintelui F.C.E.R., care va decide în mai este deputat, rămâne un loc vacant, O susţinere fermă a fost exprimată şi 20 de voturi valabil exprimate, tot atâtea consecinţă. iar riscul este mai mare la vârsta mea. Dar de către Mirela Aşman şi Pery Blănaru, din au fost pentru desemnarea lui Aurel Vainer De asemenea, a fost solicitată prezen- acum, nu are cine altcineva să continue cadrul Comunităţii Bucureşti. pentru a candida la alegerile de la Camera tarea unui Raport defi nitoriu al activităţii activitatea începută de Nicolae Cajal şi „E greu să fi i Cajal după Cajal”, a spus Deputaţilor din partea F.C.E.R. Mulţumind, Comitetului Comunităţii Evreilor Bucureşti, Dorel Dorian. Avem doi-trei tineri care par Irina Cajal, secretar de stat la Ministerul preşedintele Aurel Vainer a spus: „Fac cât sub conducerea lui Erwin Şimşensohn. potriviţi, dar trebuie să se mai rodeze”, a Culturii şi Patrimoniului Naţional şi fi ica vrea Dumnezeu. Dacă Dumnezeu vrea, A fost hotărâtă suspendarea preşe- spus preşedintele Vainer. acad. Nicolae Cajal, fost preşedinte al îmi iese în cale. A vrut să fi u conducătorul dintelui Erwin Şimşensohn din Comitetul S-ar zice că, la un candidat unic, nu mai F.C.E.R. „Dacă Vainer nu ar fi reuşit, asis- evreilor din România. Voi încerca să fi u Director al F.C.E.R. pe perioada auditului, era practic o alegere, dar nu a fost chiar tenţa pentru evreii din România nu ar fi fost mai dârz. Se anunţă o perioadă politică precum şi informarea JOINT şi a altor foruri aşa. Membrii Consiliului de Conducere cum este, Templul Coral nu ar fi fost aşa grea, dacă e să ne gândim la deciziile evreieşti asupra deciziilor adoptate. s-au referit şi la potenţiali contracandidaţi cum este şi aşa mai departe. Dar acum privind UE, Tratatul fi scal, modifi cările Invitat în sala de şedinţă la finalul şi au declarat, la unison, că luându-se în este cazul să se termine cu răutăţile din aduse Constituţiei, reforma administraţiei dezbaterilor, Erwin Şimşensohn a luat considerare orice alte posibilităţi, Aurel jurul acestei comunităţi”, a spus Irina Cajal. publice şi altele. În deciziile politice majore, cunoştinţă de deciziile luate de Consiliu, Vainer reprezintă cea mai bună soluţie „Am vorbit cu Aurel Vainer înainte să îşi voi consulta Comitetul Director”, a declarat precizând însă că se consideră autosus- pentru că „are câteva calităţi indispensa- depună dosarul şi mi-a spus că nu candi- Aurel Vainer după numărarea voturilor. pendat, întrucât dorea să ceară Consiliului bile: echilibru, curaj, demnitate, orientare dează. Am fost disperată”, îşi aminteşte această decizie. corectă în politică şi onestitate, absolut Andrea Ghiţă, ziaristă la TVR, membră Dezbaterea problemelor menţiona- indispensabile în această etapă şi care se a Consiliului de Conducere. La fel de în- Nu se modifi că sporurile te a avut loc în concordanţă strictă cu răsfrâng asupra evreilor din România”, a grijoraţi au fost şi membrii Comitetului de acordate până acum prevederile Statutului F.C.E.R., vizând spus dr. Alexandru Elias, care a subliniat Conducere al Comunităţii din Iaşi, atunci componentele şi atribuţiile Federaţiei în că preşedintele F.C.E.R. a mai reuşit ceva când au aflat că Aurel Vainer nu mai Consiliul de Conducere a dezbătut şi raporturile cu membrii săi – comunităţile important, şi anume „să atragă o parte a voia să candideze, a spus preşedintele propunerea ca sporurile acordate până în evreieşti din teritoriu. deputaţilor şi oamenilor cu răspundere Abraham Ghiltman. „Sunt convins că un alt prezent, ca de exemplu cel de vechime, politică să participe la viaţa comunităţii candidat la acelaşi nivel nu se putea găsi”, de muncă la calculator să fi e introduse în ALEXANDRU MARINESCU evreieşti”. De asemenea, în calitate de a adăugat vorbitorul, care a subliniat: „Cum salariul de bază. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 Studenţii, în ritm de dans O seară cu muzică de calitate a fost dedicată de JCC Bucureşti tuturor studenţilor, prin concertul susţiunut de CRUSH şi Alexandra Ungureanu. Celebrând prin această întâlnire noul an ce se deschide la Centrul comunitar dar şi intrarea într-un nou an de JCC BUCURESTI, facultate, cei tineri au avut posibilitatea să se dezlănţuie pe ritmurile acestei muzici. Emisiune despre tragedia Spaţiul în care imaginaţia are frâu liber Cafeneaua Blue Lagoon a JCC Bu- guşti o malaua sau un jahnun (mâncăruri Holocaustului cureşti este un spaţiu modular, adaptabil israeliene de sorginte orientală) poţi să te şi mereu surprinzător. Motivul? Pe lângă delectezi, în imediata proximitate, cu o destinaţia iniţială de cafenea, este şi emisiune radiofonică. Dacă ai chef, poţi sediul cunoscutului Radio „Shalom Ro- să te alături realizatorilor! mania”. Studioul, izolat fonic, este un Tot în Blue Lagoon au loc ocazional adevărat spectacol. Avându-i adesea la repetiţii de dansuri israeliene, petreceri, pupitru pe Adrian Gueron sau pe Ron aniversări ale zilelor de naştere, campio- Constantinof, acesta adăposteşte show- nate de ping-pong, vizionări de competiţii uri din cele mai interesante. Să vezi, sportive majore şi multe altele. Spaţiul nu doar să auzi, scena dezbaterilor pe este ideal pentru o seară plăcută împre- diferite teme este o adevărată delecta- ună cu prietenii. re. Aşa că, în timp ce savurezi o cafea, Sport cu... voie bună! Pentru JCC Bucureşti, sportul, asimilat adesea cu sănătatea, este o prioritate. Din această cauză, programele de aerobic şi fi tness, realizate de Liliana Preda, atrag persoane de diverse vârste care doresc să fi e în formă. Mediul plăcut, distracţia care însoţeşte sportul sunt din ce în ce mai atractive. Şabat pentru toate vârstele Radio Shalom Romania a dedicat, cu parcursul anului educaţiei evreieşti a Recent, JCC Bucureşti a găzduit ga, ceilalţi, cei foarte tineri, s-au adunat ocazia Zilei Holocaustului în România, copiilor, incluzând aici şi conştientizarea un Oneg Şabat special dedicat acestei pentru Şabat în cafeneaua Blue Lagoon. o emisiune tragicului eveniment istoric. cu privire la anii Holocaustului, la drama perioade a sărbătorilor. Peste 100 de Evenimentul a dovedit că nu este nevoie Organizatorii consideră că este esenţial trăită de bunicii lor. participanţi au venit să celebreze îm- de un mediu convenţional pentru a ne să aloce mult din efortul lor de pe tot preună această zi, pe care o onorăm bucura de această sărbătoare, spiritul pe tot parcursul anului. Dacă o parte au familial şi iubirea pentru tradiţia noastră Gusturi... evreieşti! sărbătorit în mod tradiţional în sala Hagi- fi ind sufi ciente în compania modernităţii. Atelierul de gătit evreieşte, iniţiat la JCC Bucureşti, se bucură de tot mai mult suc- ces în cadrul publicului bucureştean. Amatorii de bucate tradiţionale, aşa cum puţini mai ştiu să le facă, pot redescoperi gusturi de odinioară. Sărbătorile noastre sunt şi ele însoţite adesea de mâncăruri specifi ce, ale căror reţete, cu toate secretele lor, le puteţi descoperi în cadrul acestui program. Participanţii şi participantele - căci cursul se adresează deopotrivă doamnelor şi domnilor - îşi pot pune la încercare talentul şi imaginaţia în cadrul acestui „Master Chef” evreiesc. Construind cortul Beiahad, împreună Frumuseţea sărbătorii de Sucot nu voluntari pentru a realiza o Suca, aseme- este defi nită doar de acea perioadă în nea celor din întreaga lume unde se afl ă care sălăşluim în acest lăcaş temporar al evrei. Mici şi mari deopotrivă au construit, strămoşilor noştri în deşert, ci şi în faptul conform regulilor, acest sălaş. Apoi au de a-l construi. Este bucuria familiei să urmat zilele de sărbătoare propriu-zise. aranjeze şi să decoreze cortul care, timp Masa comună, cu numeroase bunătăţi, de opt zile, se afl ă în proximitatea casei ritualurile şi povestirile i-au cucerit pe fi ecărui evreu. JCC Bucureşti a invitat participanţi. Concert Ambasadorul Israelului primit cu deosebită cantorial prietenie de autorităţile timişorene Vizita ambasadorului Statului Israel, şi relaţiile care pot fi cultivate în alte do- pentru „Ziua Excelenţa Sa Dan Ben-Eliezer, a avut menii cum sunt cel medical, ecologia şi JCC câteva momente foarte importante atât utilizarea apelor, energia alternativă etc. pentru obştea evreiască timişoreană, Sunt domenii în care Israelul ocupă locuri TIMISOARA, Vârstnicului” cât şi pentru autorităţile locale. După de top în lume şi unde s-ar putea contura participarea la Roş Haşana în Timişoara, relaţii pe termen lung. Comunitatea Evreilor din Timişoara, în plină cu peste 100 de spectatori, li s-au la care au fost prezente 220 de persoa- Ambasadorul a vizitat Spitalul de Copii partenariat cu DASM şi JCC Timişoara, alăturat pe scenă timişorenii Alexandru ne, ambasadorul a avut câteva întâlniri „Luis Ţurcanu”, unde, după ce a văzut sa- au organizat cu ocazia Zilei Internaţionale Fischer, Erwin Weinberger, Eduard Bas- care, cu siguranţă, vor fi urmate de alte loane şi săli de operaţie, a purtat o foarte a persoanelor vârstnice un eveniment ch, Oliver Grosseck şi fetiţa acestuia, contacte. Întâlnirea cu primarul oraşului interesantă conversaţie cu direcţiunea care s-a bucurat de un foarte mare Tiya. La intrare, doamnele Bianca Todor, Timişoara, prof. dr. Nicolae Robu, a fost spitalului. Israelul este o ţară cu un sistem succes. În sala festivă “Rabin dr. Ernest asistent social, care s-a preocupat de prilejul unui schimb de opinii în domenii medical recunoscut în întreaga lume, Neumann z.l.” a Complexului Comuni- organizarea evenimentului, şi voluntara foarte concrete ca administraţia locală, unde performanţa medicală este la cel mai tar, cantorii Efraim Neumann şi Sraya Ana Adrian au oferit câte o fl oare tuturor învăţământul şi colaborarea cu comuni- înalt nivel. În sensul unor oportunităţi de Kav au susţinut un concert extraordinar. doamnelor. Momentul artistic, aplaudat pe tatea evreilor din Timişoara. Pe de altă colaborare s-au orientat şi aceste discuţii. Dacă primul dintre protagonişti vine de 11 tot parcursul său, a cuprins vechi melodii parte, Excelenţa Sa a avut întâlniri şi cu Din agenda timişoreană nu puteau lipsi ani la Timişoara, împreună cu soţia sa, evreieşti şi israeliene. prefectul Judeţului Timiş, Eugen Dogaru, două importante universităţi: Politehnica şi Shoshana, pentru a contribui la ofi cierea Evenimentul a fost repetat şi la Ora- cât şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Universitatea de Vest Timişoara. În com- sărbătorilor de toamnă, cel de-al doilea dea, unde aceiaşi protagonişti, cărora li Timiş, Titus Bojin. În compania acestora pania celor doi rectori, oaspetele a afl at oaspete s-a afl at pentru prima oară, în s-a adăugat şi Formaţia Klezmer “HaKes- s-au discutat oportunităţile de colaborare despre programe, studenţi şi colaborări acelaşi scop, la Oradea. Celor doi, în sala het”, au oferit un spectacol reuşit. între mediul economic din această zonă anterioare, fi ind, însă, cu privirea aţintită a Banatului şi companii din Israel, precum către viitor. Un moment de sufl et a fost vizitarea Liceului “Carmen Sylva”, unde a fost întâmpinat de directorul liceului şi Sucot în compania Directorului Joint, Israel Sabag de câţiva profesori, care şi-au manifestat bucuria de a-l avea în mijlocul lor. Profe- Sărbătoarea de Sucot a fost celebrată fi ind bucuroşi de această vizită. În debutul deschişi, având şansa să realizeze lucruri soara Olimpia Cirimpei a prezentat una la Timişoara în compania unui oaspete întâlnirii din Sinagoga din Iosefi n, preşe- foarte frumoase. dintre clasele care sunt preocupate de special şi foarte apreciat, directorul dinta comunităţii, dr. Luciana Friedmann, Cortul din curtea Sinagogii, fi ind deco- studierea Holocaustului, iar Excelenţa Sa Joint pentru România, Israel Sabag, cu a vorbit despre semnifi caţia sărbătorii de rat în numeroase culori, a fost plin până le-a povestit tinerilor câteva momente bio- participarea a peste 100 de persoane. Sucot. Invitatul a evocat faptul că această la refuz. grafi ce familiale, foarte dureroase, legate Comunitatea din Timişoara îl consideră pe comunitate timişoreană are un potenţial Pagină realizată de de această perioadă neagră a istoriei. acesta un membru al familiei timişorene, deosebit, cu oameni dedicaţi şi foarte LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 9 KESHET – 25 noiembrie 2012 – Tineri pictori români o zi cu atmosferă evreiască despre Holocaust Pentru a patra oară, tineri pictori români, lor un mesaj despre genocid, crime rasiale şi studierea KESHET în întreaga ţară participanţi la tabăra de creaţie „Cum a fost pe criterii etnice într-o ţară care ani de zile posibil?”, cu tematică inspirată de Holocaustul nu a recunoscut Holocaustul. Iniţiativa şi-a Ziua de duminică, 25 noiembrie, se anunţă încărcată de… atmosferă românesc, şi-au expus creaţiile la expoziţia or- demonstrat efi cacitatea deoarece este mult evreiască şi studiu din KESHET - noul program iniţiat de JDC România ganizată cu prilejul marcării Zilei Holocaustului mai uşor să emoţionezi prin imagini, decât şi F.C.E.R. din România, vernisată la Institutul Naţional prin discursuri sau conferinţe. În aceeaşi zi, simultan, în 10 comunităţi din întreaga ţară, membrii pentru Studierea Holocaustului din România, de toate vârstele sunt invitaţi să înveţe şi să se bucure de o autentică „Elie Wiesel” din Bucureşti. La vernisaj au Alexandra Floarea: experienţă evreiască. participat reprezentanţi ai corpului diplomatic Comunităţile ce doresc a se alătura acestui program sunt rugate să (ambasadorul Poloniei, E.S. Marek Szczygiel, Am înţeles partea umană şi ataşatul cultural al Ambasadei Israelului a tragediei ne contacteze la offi [email protected] ori la tel. 0318055231. Arezoo Hersel), preşedintele F.C.E.R., depu- tat dr. Aurel Vainer, Ecaterina Andronescu, Pictoriţa Alexandra Floarea ne-a spus că, ministrul Educaţiei, artişti, critici de artă, un prin intermediul taberei de creaţie, a informa- Spiritul Cajal la prezentul etern numeros public din România şi Israel, printre ţiilor primite de la supravieţuitori, istorici, cer- care Zeev Schwartz, preşedintele HOR. cetători, ea şi ceilalţi colegi au înţeles că lucrul Ştiinţa, poate arta de a găsi un comunităţii evreieşti, oameni pur şi cel mai important aici nu sunt cifrele, limbaj comun cu interlocutori din simplu, s-au întâlnit în acelaşi sa- numărul morţilor, ci aspectul uman, cele mai diverse medii sociale a lon, sub privirile soţilor Cajal - Bibi ceea ce au simţit oamenii. Noi, fi ind regretatului acad. Nicolae Cajal z.l., şi Bubu, cum le spunea nepoata cei mai mulţi din Iaşi, cunoşteam ce fost preşedinte al F.C.E.R., este lor, Cathrine -, dominând şi acum s-a întâmplat în Holocaust dar acum perpetuată de fi ica sa, Irina Cajal. salonul din tablourile de Corneliu am înţeles ce înseamnă lupta pentru De ziua de naştere a tatălui ei, Baba. Într-o vreme a dezbinării, a supravieţuire, faptul că toţi trebuie 1 octombrie, Casa Cajal, de pe discriminărilor, a primatului instinc- să fi m oameni. Toată această ex- strada Anton Pann, Casă Deschi- telor agresive, în Casa nicidecum perienţă ne-a ajutat să transformăm să, Casă a Neuitării pentru mulţi îmbătrânită, Irina a ştiut să continue suferinţa în ceva frumos. bucureşteni, a fost din nou plină de spiritul Cajal, adică inteligenţa bună- oaspeţi. Academicieni, universitari, tăţii, înţelepciunea gestului civilizat, artişti, doctori, muzicieni, lideri ai politeţea intelectuală. (I.D.) Ecaterina Andronescu: Un mijloc extraordinar Am consemnat pentru dumneavoastră de cunoaştere La reuniunile Comitetului Director (CD) al F.C.E.R. din 24 si 28 septem- „Prezentarea Holocaustului prin brie 2012 s-a luat notă de: * programul evenimentelor care se vor organiza mijloace artistice, prin această ex- în cadrul F.C.E.R. şi al Comunităţilor evreieşti în perioada septembrie - poziţie de pictură este, după opinia decembrie 2012 ; informarea prezentată de prof. univ. dr. Ştefan Cazimir mea, un mijloc extraordinar de cu- privind articolul apărut în revista „Mişcarea literară” din Bistriţa, care mini- noaştere a tragediei evreilor. Tablo- malizează Holocaustul evreilor din România, încercând victimizarea celor urile ilustrează talentul unei generaţii care l-au provocat. * CD a felicitat colectivul de organizare şi desfăşurare a tinere care a reuşit să transpună Festivalului „Shalom Ierusalim”, care a avut loc la Bucureşti în ziua de 23 prin artă ororile Holocaustului. Este septembrie 2012. * S-a stabilit că: se vor face propuneri privind trimiterea şi un mijloc de a convinge lumea de tineri, între 16 – 18 ani, din comunităţile noastre la programele ORT că astfel de lucruri nu trebuie să se (organizaţie evreiască internaţională pentru încurajarea meseriilor), care Ediţia din acest an a taberei de creaţie, mai repete”, a declarat pentru revista noastră se vor desfăşura în trei etape, la Bruxelles, Paris, Londra; se vor lua de care a rezistat timpului, este rezultatul colabo- ministrul Educaţiei. măsuri pentru întărirea disciplinei în relaţiile F.C.E.R. – Comunităţi; se vor rării dintre Institutul „Elie Wiesel”, Muzeul Yad Tablourile relevă, prin mijloace şi abordări face controale în comunităţi de către reprezentanţi ai controlului fi nanciar Vaşem din Ierusalim şi F.C.E.R, într-un proiect specifi ce, aspecte ale tragediei evreilor. De intern (CFI), pe baza unui program adoptat de CD; se vor organiza seminarii coordonat de Elizabeth Ungureanu. Cele 30 inspiraţie istorică, faptică, biblică, fi ecare artist cu preşedinţii de comunităţi privind activitatea F.C.E.R. precum şi cursuri de picturi, realizate de 10 pictori - Alexandra a prezentat prin viziunea şi sensibilitatea pro- de instruire privind întocmirea de venituri şi cheltuieli pe anul 2013; se vor Baciu, Petru Ciobănică, Gheroghiţa Galan, prii ceea ce a sesizat, a înţeles din Holocaust, convoca din nou grupuri de strategie a F.C.E.R. pe termen scurt. * S-a Alexandra Floarea, Anton Nicoleanu, Sorin ceea ce a însemnat acesta pentru victime , dar aprobat: acordarea Medaliei „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din Româ- Otanjac, Ovidiu Sabie, Diana Turcu, Adriana şi pentru întreaga umanitate. Toate tablourile nia” directoarei Muzeului de Istorie a Evreilor din România, Elena Maxim; Vasile, Daniela Vîrlan şi artista israeliană sunt semnifi cative, au o valoare intrinsecă. fi nanţarea şi executarea lucrărilor pentru obiectivul de investiţie „Reabilitare Sarah Einick, una dintre iniţiatoarele taberei Aici amintim doar câteva care au impresionat- şi modernizare” la Căminul pentru vârstnici „Amalia şi Şef Rabin dr. Moses de creaţie - sunt, aşa cum a apreciat Iancu o cel mai mult pe autoarea acestor rânduri: Rosen”, proiect fi nanţat din fonduri nerambursabile de la U.E. şi din fonduri Valentina, curatorul expoziţiei, „refl ecţiile indi- „Sighet, ascuns în tăcere” (Alexandra Baciu), proprii; numirea lui Carmen Dumitriu în funcţia de custode al Muzeului viduale ale creatorilor asupra Holocaustului, „Sfârşit” (Petru Ciobănică), „Aşteptând sosirea de Istorie al Evreilor din România; instituirea Comisiei de alegeri pentru modul specifi c al fi ecărui artist de a transcrie lor” (Sarah Einick), „Sacrifi ciu” (Alexandra desemnarea candidatului F.C.E.R. la alegerile parlamentare în Camera o parte a memoriei Holocaustului, constitu- Floarea), „Supravieţuitorul” (Gheorghiţa Ga- Deputaţilor. * A fost solicitată CEB să ia măsuri de defrişare a vegetaţiei indu-se totodată într-o formă de artă activă, lan), „Pentru ce” (Anton Nicoleanu), „Chestura lemnoase crescute în cimitirele evreieşti din Capitală. * Au fost validate un protest împotriva discriminării. Expoziţia de la Iaşi” (Ovidiu Sabie), „Cele zece cuvin- alegerile de conduceri în comunităţile din Focşani, Piteşti, Baia Mare, pre- are un scop educativ, prezentând în picturi te” (Adriana Vasile). Nu este o enumerare şedinţii Mircea Rond, Aurel Davidescu, Nachman Şalic primind fi ecare un relevante tragedia evreilor sub regimul An- exhaustivă. Tablourile nu pot fi descrise. Ele nou mandat ca preşedinţi de comunitate. * Au fost rezolvate probleme ale tonescu. Tinerii artişti, a declarat la vernisaj trebuie văzute. Centrului pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar (CAPI) al F.C.E.R. Alexandru Florian, directorul general al Insti- Ing. NILU ARONOVICI tutului „Elie Wiesel”, au transmis în picturile EVA GALAMBOS La Căminul “Rosen” reînvie tinereţea Un spectacol de excepţie, cred că al patrulea, a fost fost compus din Iudith Ardeleanu, Marius Armaşu, Mar- fost foarte buni şi, dacă am scos în evidenţă pe câţiva, prezentat de curând de rezidenţii Căminului “Amalia gareta Eschenazy, Simion Gyorgy, Fredy Kitaru, Nelly a fost datorită plusului pe care l-au oferit. şi Şef-Rabin dr. Moses Rosen”. Rezultat al unui proiect Naiman, Tudor Roman, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Au fost momente emoţionante, conştientizate atât de realizat de Centrul de artă comunitară Vârsta 4, compus Lendvay, Dorotheea Weissbuch, iar cei care au urmărit participanţi, cât şi de public. Valoarea acestei iniţiative a din tineri actori inimoşi care, de câţiva ani, i-au “adoptat” şi în trecut proiectele realizate de rezidenţi, şi-au dat fost scoasă în evidenţă şi apreciată în cadrul discuţiilor pe rezidenţii Căminului, spectacolul de dans “O istorie seama cine sunt membrii noi ai echipei. care au avut loc după spectacol un foarte bun obicei fi zică” reînvie tinereţea participanţilor. El face apel nu Este difi cil de descris ce ne-au oferit artiştii, dar împământenit de organizatori de la începutul proiectului numai la capacitatea fi zică a celor care au prezentat nici nu cred că e important. Toţi s-au străduit, au făcut dedicat vârstei a 4-a. spectacolul dar, în primul rând, la memoria lor, amintiri eforturi (“în fi ecare seară m-am culcat obosită moartă Am scris la primul spectacol “Moses Stories”, când din tinereţe ale serilor de dans, ale petrecerilor, reveli- de am crezut că a doua zi nu voi putea continua”, a rezidenţii şi-au descris amintirile considerate cele mai oanelor sau unor întâlniri în doi, amintiri care nu se şterg declarat Iudith Ardeleanu) ca să satisfacă cerinţele preţioase, că acest proiect a dat un sens, un conţinut niciodată. Indiferent de vârstă. Adevărul este că toţi am regizorilor, coregrafi lor care s-au ocupat de ei. Şi, aşa vieţii celor care până nu de mult au crezut că viaţa lor vrea să dansăm, să ne manifestăm când auzim muzică cum au recunoscut tinerii, nici lor nu le-a fost uşor. A s-a terminat. Tinerii entuziaşti care s-au apropiat cu sau când participăm la o petrecere cu tinerii. Am dori fost o activitate cu totul nouă, cu o categorie de oameni multă dragoste de ei, care au intrat în familia lor, le-au dar ne e jenă să nu ne facem de râs. Echipa implicată deosebiţi, cu care nu au lucrat niciodată. A trebuit să se demonstrat inversul. Indiferent de vârstă, ai ce să oferi în acest proiect – Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, apropie de ei, să le descopere calităţile şi slăbiciunile, urmaşilor tăi, generaţiilor care vin după tine. Doar că Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz - a reţinerile şi dorinţele lor. Nu a fost vorba numai de dans, trebuie ca cineva să scoată la lumină aceste valori. Iar reuşit să-i convingă pe rezidenţi să-şi depăşească ideile ci şi de pantomimă şi aici nu pot să nu menţionez per- la Căminul “Rosen”, ele au ajuns într-adevăr la lumină preconcepute legate de vârstă, să se elibereze de ele şi formanţele Margaretei Eschenazy, ale cărei destăinuiri şi dau un sens vieţii celor care au crezut că nu mai au să fi e părtaşi la acest spectacol emoţionant. A reuşit atât dramatice le-am ascultat în primul spectacol, “Moses ce să ofere societăţii. Şi fi indcă ei au devenit conştienţi de bine, încât printre interpreţi s-au afl at persoane care Stories” sau excepţionalul număr al duo-ului Dorotheea de acest fapt, ar dori ca spectacolul lor să fi e cunoscut au luat parte pentru prima dată la iniţiativele grupului Weissbuch-Pompiliu Sterian, demn de a fi prezent pe de cât mai mulţi, să iasă cu el în lume, aşa cum s-a în- de tineri, persoane cu anumite handicapuri psihice, fără orice scenă de teatru de pantomimă. (Aici s-au revelat tâmplat şi cu alte performanţe ale lor. Poate că Centrul dorinţă de socializare. Proiectul a fost şi pe placul lor şi calităţile multilaterale ale d-lui Pompiliu Sterian, care nu Comunitar Evreiesc îi va găzdui într-un viitor apropiat. şi-au manifestat dorinţa de a juca un rol în spectacol. numai că este un povestitor, un ziarist talentat dar şi un Grupul de interpreţi (mai bine zis de dansatori şi mimi) a artist cu reale calităţi). Toţi participanţii la spectacol au MAGDALENA PORUMBARU 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012

SUCOT 5773 la Sinagoga Mare din Bucureşti Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- remarcat printr-o interesantă conferinţă la UN POPOR AL VEŞNICIEI, ner, deputat, şi preşedintele C.E.B., Erwin „Bereshit”, în Festivalul de mare succes Şimşensohn, au mulţumit directorului „Shalom Ierusalim”. Sucot 5773 – iată o Cancelariei Rabinice, E. Kupferberg, pen- cifră care arată că Dumnezeu ne-a ales UN POPOR AL ISTORIEI tru contribuţia la succesul sărbătorii de să fi m un popor al veşniciei, un popor Sucot, sărbătoarea bucuriei noastre, Fără raportarea permanentă la rădă- Sucot, au mulţumit tuturor celor care au al istoriei. Am trecut prin multe suferinţe celebrează regăsirea de sine după zbu- cini, fără credinţa dătătoare de rezistenţă contribuit la reuşita acestei seri: echipei dar, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am cium, purifi carea sufl etească, sprijinul spirituală nu am fi putut supravieţui. O conduse de Jean Bercu, constructori ai reuşit să le depăşim, a mai spus dr. Aurel existenţial în valorile iudaice. În predica parabolă în acest sens a fost istorisită de acestei minunate Suca; Victoriei Demayo, Vainer. rostită la serviciul divin de Minha-Maariv, preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, sufl etul organizatoric al festivităţii; lui Max Rabinul Rafael Shaffer a interpretat la Sinagoga Mare din Capitală, Rabinul în Suca de mare frumuseţe, împodobită Fischer; meşterilor de la Bucătăria „Băluş” semnifi caţia celor patru feluri de plante – Rafael Shaffer atrăgea atenţia asupra cu roade ale toamnei, stuf, ornamente din cadrul Căminului „Rosen”, conduşi de Arba Minim – etrog, palmier, mirt, salcie încă unei denumiri. Sucot înseamnă Săr- iudaice, amenajată în incinta Sinagogii. Mihaela Alupoaie; personalului F.C.E.R. care, strânse mănunchi, sunt expresia bătoarea Corturilor (sau a colibelor) care Unul dintre Şef Rabinii Marii Britanii, care a servit cina în Suca. Erwin Şimşen- unităţii poporului evreu în diversitatea i-au adăpostit pe strămoşii noştri după Lord Jonathan Sachs, povestea despre sohn a apreciat prestaţia artistică a Prim sa. Etrogul simbolizează omul înţelept şi ieşirea din Miţraim; moment preliminar construcţia câte unei Suca de către un Cantorului Iosif Adler şi a Corului Sinago- cu sufl et, palmierul – cărturarul, mirtul – al calităţii noastre de cetăţeni ai unui stat învăţăcel şi profesorul lui. Pentru învăţă- gii Mari, condus de Maximilian Kertesz. făcătorul de fapte bune, salcia – pe cel suveran, Ereţ Israel. Pentru prima oară, cel, era prima lui Suca. O Suca modestă, Sucot este, totodată, şi sărbătoarea lipsit de merite. foştii sclavi aveau deasupra capului un având ca punct de pornire câteva cuie recoltei, semn de respect faţă de truda Dar, împreună, toate aceste tipologii acoperiş al lor, ca oameni liberi. Iar faptul bătute într-un zid. Peste noapte s-a iscat omului, de recunoştinţă faţă de Voinţa alcătuiesc comunitatea, sunt oamenii că alături de lideri F.C.E.R., B’nai B’rith o furtună. Suca profesorului a fost spulbe- Divină care i-a îngăduit împlinire. Sărbă- printre care Dumnezeu a vrut să con- România, A.C.P.R.I., au fost E.S. Dan rată, Suca învăţăcelului a rezistat. Şi asta, toarea este încă un prilej de promovare vieţuim. Ben-Eliezer şi E.S. Shaul Kamisa Raz, fi indcă a existat un reazem: zidul credin- a ecumenismului, a observat dr. Aurel Seuda de Sucot a fost însufl eţită de ambasadorii Israelului în România şi, ţei. Din orice colţ al lumii am fost alungaţi Vainer, menţionând că, printre invitaţii cântece tradiţionale, creând buna dispo- respectiv, în Bulgaria, a conferit o valenţă şi-a trebuit să o luăm de la capăt în altă de onoare la Suca s-a afl at şi părintele ziţie în spiritul sărbătorii. (I.D.) în plus acestui simbol al sărbătorii. parte, credinţa ne-a ajutat să rezistăm. prof. univ. dr. Emilian Corniţescu, care s-a Dacă ne vom cunoaşte mai bine, vom avea mai puţine probleme Sărbătoarea de Sucot a prilejuit şi organizarea unei spus că se adresează tuturor, celor din Templu şi din întâlniri a conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti afara acestuia, evrei şi neevrei. „Evreii nu sunt şi nu au din România cu ambasadori, parlamentari, oameni de fost un popor închis, nu au făcut prozelitism, dar au dat cultură, membri ai clerului român. Toţi au subliniat că lumii învăţăturile credinţei într-un Dumnezeu unic,” a mai astfel de întruniri pot contribui la o mai bună cunoaştere spus Aurel Vainer. a evreilor de către români, dar şi de către reprezentanţii Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, la Bucureşti ai altor popoare. şi-a amintit că este de loc din Craiova, unde acum mai Sinagoga Mare din Capitală a fost cadrul perfect pen- trăiesc 37 de evrei. „Suntem deschişi, suntem parteneri tru debutul acestei întruniri, continuată apoi, într-un cadru şi vă mulţumesc pentru toate lucrurile bune pe care le-am destins, la o masă tradiţională de Sucot. „Cunoaşterea făcut împreună, românii şi evreii, în ultimii 500 de ani. reciprocă este cea mai bună cale pentru înlăturarea pre- judecăţilor şi chiar pentru combaterea antisemitismului”, Sucot – prilej de aprofundare a spus preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, căruia i-a revenit onoarea de a prezenta distinsei audienţe câte a legăturilor de prietenie ceva din istoria Sinagogii Mari şi, în general, istoria co- dintre evrei şi alte popoare munităţii evreieşti din Capitală, precum şi dubla valenţă, istorică şi religioasă, a sărbătorii de Sucot. Va fi un secol XXI al colaborării şi prieteniei şi vă doresc După ce s-a referit la tradiţia de a construi o suca să vă simţiţi acasă în România”, a spus preşedintele pentru a aminti de fragilitatea adăposturilor în care au Camerei Deputaţilor. pe cea a evreilor din România şi pe cea a ambasadorilor trebuit să stea strămoşii noştri după fuga din Egipt, cor- Maia Morgenstern, afl ată la prima ieşire în public de la Bucureşti „Israelul aşteaptă ca noul an să aducă turi din care se vedea cerul liber, Erwin Şimşensohn a după numirea în fruntea Teatrului Evreiesc de Stat, şi-a pace, stabilitate şi dezvoltare economică”. menţionat că actuala Sinagogă Mare, construită în 1847, exprimat speranţa că va face faţă acestei răspunderi Familia evreilor din România face parte din cea a ar fi trebuit să fi e inclusă într-un ansamblu din care mai şi a anunţat iniţiativa de a prezenta cântece evreieşti evreilor din întreaga lume, iar păstrarea moştenirii evre- faceau parte o şcoală şi un spital, dar lucrările au fost tradiţionale în faţa Teatrului, „pentru a ne cunoaşte mai ieşti este sarcina sa cea mai importantă. „Salut F.C.E.R. oprite la ultimele obiective din cauza temerii că ar genera bine, pentru că, dacă ne cunoaştem, va pieri ura”, a spus pentru felul în care sprijină păstrarea tradiţiilor evreieşti o înmulţire peste măsură a populaţiei evreieşti în zonă. cunoscuta actriţă. şi pentru sprijinul faţă de Statul Israel”. În cinstea oaspeţilor, din Aron Kodesh au fost scoase Anghel Stanciu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei În numele colegilor ambasadori, E.S. Dan Ben Eliezer sulurile de Tora, după care, preşedintele F.C.E.R., dr. Oamenilor de Ştiinţă din România, din care face parte a mulţumit F.C.E.R., J.D.C. şi J.C.C. pentru organizarea Aurel Vainer, deputat, a subliniat că evreii au o perma- şi dr. Aurel Vainer, a evidenţiat că evoluţia societăţii acestei frumoase sărbători de Sucot. nentă fi delitate, atât faţă de patria în care trăiesc, cât şi omeneşti este vizibilă în complexitatea edifi ciilor pe La întâlnirea din seara de Sucot au mai luat parte faţă de Israel. „Pe această linie se înscrie şi întâlnirea care le realizează, pornind de la corturi, apoi la colibe, senatorul Vasile Pintilie, mai mulţi deputaţi din Grupul din această seară, pe care am iniţiat-o din dorinţa ampli- la temple şi, în fi nal, la oraşele din zilele noastre. „Casa minorităţilor naţionale (Nicolae Păun, Dragoş Zisopol, fi cării dialogului dintre noi. Pentru că suntem de Sucot, nu este numai un adăpost, ci şi o operă de artă. Am fost Miroslav Merca, Nicolae Mircovici şi Gheorghe Firczak), aş vrea să lansez îndemnul de a construi un cort, poate, impresionat de ceea ce am văzut la Sinagoga Mare”. ambasadori şi reprezentanţi ai ambasadelor Argentinei, mai degrabă, o colibă, în care să putem încăpea cu toţii, Preşedintele Filialei ieşene a AOSR s-a mândrit cu faptul Austriei, Canadei, Elveţiei, Greciei, Republicii Moldova, în bună pace”, a subliniat dr. Aurel Vainer, care a adă- că la Iaşi s-a născut cultura idiş din România. Olandei, Poloniei, Rusiei, SUA, primarii Andrei Chiliman ugat: „Cred sincer în puterea credinţei comune într-un Dintre ambasadorii prezenţi la manifestare, cel al şi Marian Vanghelie, Radu Negrei, consilier al primarului Dumnezeu unic, în deschiderea umană”, aşa cum regele Israelului, E.S. Dan Ben Eliezer, a arătat că reprezintă general, personalităţi din cadrul comunităţii evreieşti. Solomon, la inaugurarea celui de-al Doilea Templu, a la sărbătoarea de Sucot trei familii: pe cea a Israelului, ALEXANDRU MARINESCU O OBŞTE CARE ŞTIE SĂ-ŞI RESPECTE ÎNAINTAŞII ARE VIITOR Zi de Ispăşire, de purifi care prin căinţă, România, Israel Sabag, preşedintelui afectivă, făcându-ne să ne revedem cu în Holocaust? Pentru ei, câţi mai sunt să de judecare de sine fără menajamente şi B’nai B’rith România, ing. José Iacobescu, ochii minţii scene de viaţă, de familie, să spună Isgadal veiskadaş şmei rabu…? Nu dorinţă de iertare, rugă pentru a fi pecet- preşedintelui C.E.B., Erwin Şimşensohn, dispară pentru o clipă graniţa între prezent numai în trecut, dar şi în prezent se pre- luiţi cu o sentinţă bună pentru anul care a invitaţi să poarte Suluri ale Torei printre şi trecut. Ne cerem iertare, faţă de oameni, gătesc arme împotriva noastră. Ce rău am început – iată esenţa celei mai sfi nte din rânduri, cortegiul fi ind condus de Rabinul faţă de Dumnezeu. făcut preşedintelui iranian actual? Şi dacă sărbătorile evreieşti, Iom Kipur. Mozaismul Rafael Shaffer, Prim Cantorul Iosif Adler, Un cuvânt despre Kol Nidrei. S-a ameninţările există şi acum, fanatismul nu înseamnă credo quia absurdum est; invitatul israelian pentru Roş Haşana şi născut în timpurile Inchiziţiei, când mulţi este cel care le stârneşte. Iar când pre- înseamnă continuă frământare, mai multe Iom Kipur, cantorul Ianiv Sananes. evrei au fost siliţi sub ameninţarea morţii judecăţile sunt învinse, când prevalează întrebări decât răspunsuri, perfecţionism. Oricine, care a participat la acea să se lepede de credinţă. Rugăciunea a interesul pentru ceea ce suntem cu ade- Omul este considerat partener al Divinităţii seară, a trăit şi un eveniment artistic de fost compusă de marani – evrei practicând vărat, asistăm la un succes de talia celui pentru mai binele acestei lumi. Erev Iom neuitat. Un duo de muzică sinagogală mozaismul pe ascuns – care, prin această petrecut de curând la Festivalul „Şalom, Kipur 5773 a reunit la Sinagoga Mare din care a mişcat sufl e- rugă, erau dezlegaţi Ierusalim” de la Bucureşti, când oameni Capitală, alături de foşti şi actuali lideri ai tele. Corul Sinago- IOM KIPUR la de făgăduielile făcu- de orice etnie sau confesiune s-au oprit F.C.E.R., C.E.B., B’nai B’rith România, gii Mari, condus de Sinagoga Mare din Capitală te formal. Marani, în să asculte conferinţele de la „Bereshit”, au A.E.R.V.H., A.C.P.R.I., ai Complexului Maximilian Kertesz, diferite ipostaze, au cumpărat carte editată de „Hasefer”, s-au Şcolar „Lauder-Reut”, personalităţi cultu- nu s-a lăsat mai prejos. Ieşiva şel Maala, existat şi în perioada de început a totalita- bucurat de muzica, dansul, gastronomia rale, o mare mulţime de evrei bucureşteni. Kol Nidrei, Psalmi, Avinu Malkeinu – toate, rismului, când practicarea făţişă a religiei evreilor… Au fost împreună cu noi E.S. Dan Ben-Eli- momente de vârf. Au fost treceri gradate putea să coste poziţia socială sau chiar După Izkor în memoria victimelor Ho- ezer şi E.S. Mark Gittenstein, ambasadorii de la sfâşiere sufl etească, la care nu gă- privarea de libertate. locaustului, El Male Rahamim. Apoi - o Israelului şi S.U.A. în România. Preşedin- sim răspuns, la speranţă, de la smerenie Un alt moment de Iom Kipur la care plecăciune de gând faţă de mari lideri spi- tele C.E.B., Erwin Şimşensohn, a citit, în la încredinţare că „Domnul este stânca sinagoga se umple de oameni: Izkor rituali şi laici pe care i-a avut comunitatea semn de cinstire, numele celor care şi-au şi izbăvitorul nostru”. Am reluat melodiile pentru cei rămaşi să trăiască numai în noastră: Şef Rabinii Niemirower, Moses cumpărat jeţuri pentru sărbători. Cinstire murmurându-le, dirijaţi de cantori, întorşi sufl etele noastre, precedat de un cuvânt Rosen, Şafran, preşedinţii Filderman, a fost acordată preşedintelui F.C.E.R., dr. la un moment dat cu faţa spre noi. E al Rabinului Rafael Shaffer. Atât timp cât Nicolae Cajal. O obşte care ştie să-şi Aurel Vainer, E.S. Dan Ben-Eliezer, E.S. adevărat. Sunt melodii străvechi, sunt noi suntem, cei care au plecat continuă respecte înaintaşii are viitor. Mark Gittenstein, directorului Joint pentru cântece rămase în memoria noastră să existe în fi inţa noastră. Dar cei ucişi IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 11 Este necesară trasarea unei linii roşii Alegeri anticipate de oprire a programului nuclear iranian în Israel Discursul premierului israelian BENJAMIN NETANYAHU Pentru a doua oară în acest an, premi- la cea de-a 67-a sesiune a Adunării Generale a ONU erul Netanyahu a anunţat organizarea de alegeri generale anticipate, în 22 ianuarie La începutul cuvântării, Benjamin Netanyahu a făcut o paralelă între dorinţa de raelian, Iranul şi-a continuat programul 2013, cu aproximativ şase-opt luni înainte pace a Israelului şi ameninţările ideologiei islamice radicale la adresa nu numai a nuclear. “Singurul mijloc paşnic de a opri de termen. În primăvară, Netanyahu a statului evreu ci şi a întregii lumi. El a cerut Adunării Generale a ONU să conştien- Iranul în procesul de dobândire a armei ajuns la o înţelegere cu liderul Kadima, tizeze pericolul şi să ia măsuri comune împotriva acestuia. nucleare este să trasăm o linie roşie clară Shaul Mofaz, şi a crezut că va putea evi- la programul nuclear iranian şi, aşa cum ta scrutinul anticipat, dar acordul dintre Israelul doreşte a demonstrat istoria, asemenea linii roşii cele două formaţiuni nu a rezistat decât duc la pace, nu la război. Lipsa ei duce la două luni şi Kadima a trecut din nou în un Orient Mijlociu paşnic agresiune, aşa cum s-a întâmplat în anii opoziţie. Ca şi atunci, motivul principal a 30, când puterile occidentale nu au trasat fost perspectiva adoptării noului buget. După ce a arătat că nimeni, nici mă- linia peste care nu era voie de trecut, nu Acum, cel puţin ofi cial, neînţelegerile din car Holocaustul nu a reuşit să distrugă au oprit agresiunea nazistă şi nu au evitat coaliţia guvernamentală în privinţa cifrelor poporul evreu în decursul istoriei şi că cel de-al doilea război mondial. Chiar şi în bugetare l-au determinat pe Netanyahu să populaţia Israelului, stat democratic, este cazul Iranului, linia roşie, trasată de SUA convoace scrutinul, în speranţa că Likudul angajată pe calea progresului în domenii în cazul strâmtorii Ormuz, a fost efi cientă. va obţine mai multe locuri în Knesset, ceea ca ştiinţa, tehnologia, medicina, agricul- De aceea, trebuie convenită o linie roşie ce l-ar determina pe premier să ignore tura, premierul Netanyahu a subliniat credibilă la o parte vitală a programului pretenţiile partidelor religioase. De fapt, că “acest lucru nu se întâmplă în multe iranian şi anume la eforturile de îmbogăţi- principalele provocări cu care s-a confrun- alte ţări, în care se duce o bătălie între re a uraniului, deoarece uraniul îmbogăţit tat Netanyahu, mai ales în ultimul an, sunt concepţiile moderne şi cele medievale. este principala componentă care deter- cele pe plan intern: marile proteste legate “Israelul se situează de partea modernis- mină detonarea bombei. Este un proces de nivelul de trai, respectiv de costurile mului, protejează drepturile tuturor cetă- care durează ani de zile şi este nevoie de locuinţelor, lipsa de perspectivă a tinerilor, ţenilor săi - bărbaţi şi femei, evrei şi arabi, mii de centrifuge la uzine mari vizibile, de precum şi problema serviciului militar obli- musulmani şi creştini -, ajută peste tot în aceea, singura cale de a împiedica Iranul gatoriu pentru haredimi şi arabi. În ceea lume unde este nevoie. Aceasta pentru în a dezvolta arma nucleară este de a ce priveşte aceasta din urmă, proiectul s-a că preţuieşte pacea şi caută pacea. Ne stopa producerea unei cantităţi sufi cient cam amânat, deci există un răgaz. Situaţia străduim să menţinem legăturile istorice de mari de uraniu îmbogăţit. economică internă i-a servit lui Netanyahu şi tratatele de pace istorice cu Egiptul şi Într-o diagramă prezentată în faţa drept motiv pentru alegerile anticipate. El a Iordania, să încheiem o pace durabilă cu Adunării Generale a ONU, B. Netanyahu arătat că şi Israelul se afl ă în criză şi este palestinienii, de aceea trebuie să reluăm a arătat că, pentru fabricarea bombei, nevoie de un buget de austeritate, fără de negocierile de pace. Israelul doreşte un cu rază lungă de acţiune având focoase trebuie să se treacă prin trei etape iar care nici celelalte probleme interne nu se Orient Mijlociu care trăieşte în progres şi nucleare şi reţelele lor teroriste înarmate Teheranul se afl ă la mijlocul celei de a pot rezolva. pace. Dorim să vedem cele trei mari religii cu bomba atomică. Cine dintre dv. se va doua şi anume de a produce o cantitate Dar, potrivit analiştilor, în spatele mo- care au izvorât din a noastră – iudaismul, simţi sigur în Orientul Mijlociu, în Europa, sufi cientă de uraniu mediu îmbogăţit. În tivaţiei ofi ciale există şi altele, în primul creştinismul şi islamul – să coexiste în în America?” Netanyahu a respins ideea etapa a treia, cea fi nală, va avea nevoie rând, popularitatea de care se bucură pace şi respect reciproc. descurajării Iranului asemănătoare cu de o cantitate de uraniu superior îmbo- Netanyahu şi partidul său, Likud, chiar descurajarea aplicată Uniunii Sovietice găţit şi acest lucru s-ar putea întâmpla în mai mare decât în urmă cu câteva luni. în timpul războiului rece, deoarece si- primăvara sau vara viitoare. Linia roşie, În aceste condiţii, Netanyahu nu vrea să Să acţionăm tuaţiile sunt diferite; ruşii, când era de a apreciat premierul israelian, trebuie aştepte o întărire a partidelor de opoziţie până nu este prea târziu ales între ideologie şi supravieţuire, au trasată înaintea fi nalizării celei de a doua şi eventualitatea revenirii în politică a fos- ales supravieţuirea, dar o dată ce Iranul etape de îmbogăţire a uraniului, înainte ca tului premier, Ehud Olmert, care a scăpat Cu 70 de ani în urmă, a atras atenţia va avea bomba atomică, descurajarea Iranul să atingă punctul în care va dispu- de acuzaţiile de corupţie, este curtat de premierul israelian, lumea a văzut o altă nu va avea efect. ”Liderii iranieni cred în ne de sufi cient uraniu pentru fabricarea opoziţie şi ar fi singurul rival de temut al ideologie fanatică îndreptată către cuce- războiul sfânt care va duce la apariţia unui unei bombe nucleare. “Şi cu fi ecare zi, actualului premier. rirea lumii. Nu a reuşit, dar înăbuşirea om medieval sfânt şi la dominaţia lumii de acest punct este mai aproape. De aceea În ceea ce priveşte performanţele lui ei a costat viaţa a milioane de oameni. către islamul radical”. vorbesc astăzi aici şi cred că trebuie să Netanyahu, este adevărat că el a reuşit, Cei care s-au opus acestui fanatism au luăm măsuri urgent. Şi nu putem să ne timp de patru ani, să menţină stabilitatea aşteptat prea mult până au acţionat. Au Trebuie oprit procesul bazăm pe informaţiile serviciilor secrete guvernului şi statu-quo-ul, în primul rând reuşit, dar cu ce preţ! Aşa că, trebuie despre momentul în care ar trebui să pe plan extern. Deşi “primăvara arabă” acţionat până nu este prea târziu. Re- de îmbogăţire acţionăm deoarece şi ele pot greşi. Îşi nu a fost pe placul Israelului, deoarece a ferindu-se apoi la pericolul iranian, el a a uraniului iranian asumă cineva răspunderea legată de dispărut unul dintre partenerii siguri, fostul arătat că nu este vorba numai despre securitatea lumii? Chestiunea relevantă preşedinte al Egiptului, Hosni Mubarak, re- Israel, ameninţarea iraniană se extinde Premierul israelian a respins şi teza nu este când va avea Iranul bomba, ci la laţiile cu actualul regim egiptean se menţin asupra întregii lumi, inclusiv sub forma unora care consideră că deţinerea de ce etapă nu vom mai putea opri Iranul să în limite normale, în pofi da unor declaraţii teroriştilor fi nanţaţi de Teheran. “Această către Iran a armei nucleare ar duce la aibă bomba. Linia roşie trebuie trasată la egiptene cu privire la eventualitatea revi- reţea de terorişti internaţionali s-a ex- stabilitate în Orientul Mijlociu. El a spus programul de îmbogăţire a uraniului de- zuirii tratatului de la Camp David. Relaţiile tins în ultimul an la peste 20 de ţări din că, în toate luările lui de poziţie din ultimii oarece facilităţile în care se produce sunt normale se menţin şi datorită faptului că cinci continente, inclusiv în Bulgaria, şi 15 ani, atât ca prim-ministru dar şi ante- singurele vizibile şi pe care le putem ţinti. ambele ţări se confruntă cu un duşman co- era pregătit un atentat la un restaurant rior, a cerut lumii să împiedice Iranul să Cred că, confruntat cu o linie roşie clară, mun, grupările islamiste radicale din Sinai. în apropierea Casei Albe, frecventat de dobândească arma nucleară. Iar acum, Iranul va da înapoi şi atunci va fi sufi cient În general, Israelul s-a abţinut să ia poziţie diplomaţi. Şi, bineînţeles, conducătorii mai mult ca oricând, deoarece este foarte timp pentru sancţiuni şi diplomaţie ca să cu privire la evenimentele care s-au des- iranieni neagă în mod repetat Holocaustul târziu, iar când este vorba de supravie- convingem Iranul să renunţe la programul făşurat în ţările vecine, concentrându-se şi cer, aproape zilnic, distrugerea Israelu- ţuirea Israelului, crede că are dreptul şi său nuclear”, a conchis vorbitorul. asupra ameninţării nucleare iraniene şi a lui, aşa cum au făcut recent la Adunarea datoria să vorbească. “Şi cred că este Benjamin Netanyahu a apreciat poziţia pregătirii psihologice a israelienilor şi lumii Generală a ONU. Vă întreb atunci, dacă de datoria fi ecărui lider responsabil care preşedintelui Obama cu privire la ame- în perspectiva unui eventual atac armat există această agresiune iraniană fără doreşte să menţină pacea mondială”. Dar, ninţarea nucleară iraniană şi ţelul comun israelian împotriva Teheranului. Totuşi, arme nucleare, imaginaţi-vă agresiunea în pofi da măsurilor luate, a sancţiunilor al celor două state – SUA şi Israelul - de opinia generală este că Israelul nu va ac- iraniană cu arma nucleară, rachetele lor economice dure, a relevat premierul is- a opri programul nuclear Iranian. (E.G.) ţiona fără Statele Unite iar campania pre- zidenţială americană amână deocamdată Iaşi luarea unor decizii în această problemă. Istoria sionismului în dezbaterea membrilor comunităţii Este limpede de-acum că preşedintele Obama nu este dispus la măsuri radicale Ing. Tiberiu Roth, preşedintele Co- ne „Avinu Malkeinu”, cântată de Barbra s-a proclamat independenţa Statului decât într-o ultimă instanţă, probabil dacă munităţii Evreilor din Braşov şi preşedin- Streisand, şi a arătat că tocmai această Israel. se va depăşi acea linie roşie menţionată tele Asociaţiei Sioniste din România, a rugăciune a ţinut strâns poporul evreu şi După ce a vorbit despre diferitele cu- de Netanyahu în discursul său la ONU, participat la Iaşi la şedinţa organizaţiei l-a făcut să reziste de-a lungul timpului rente din sionism şi rolul lui Moses Gaster dar nu este sigur că şi pentru americani sioniste, unde a abordat tema “Sionism şi „ca apărător al păcii, al progresului şi al în mişcarea sionistă, vorbitorul a subliniat linia roşie este similară cu cea declarată antisionism.Idei vechi într-o lume nouă”. Sionului”. Conferenţiarul a prezentat apoi rolul de factor unifi cator al sionismului în de israelieni. Poate că Netanyahu speră Moderatorul şedinţei, ing. Abraham istoria evreilor, de la începuturi până în refacerea căminului evreiesc. Trecerea într-o victorie a lui Mitt Romney, care are Ghiltman, preşedintele Comunităţii Evre- mai 1948, momentul proclamării statului de la vis la realitatea unui stat evreiesc, un discurs proisraelian mai puternic, dar ilor din Iaşi, şi-a amintit cu nostalgie de evreu, subliniind că astăzi „Israelul, statul a mai arătat el, a fost impulsionată şi de aceasta se manifestă în campania electo- activităţile desfăşurate în organizaţia evreu modern, este centrul spiritual al apariţia şi accentuarea antisemitismului rală care urmăreşte atragerea alegătorilor sionistă Haşomer Hatair de la Huşi şi poporului evreu de pretutindeni”. în lume. Statul Israel a devenit pentru evrei din SUA, de obicei susţinători ai ne-a povestit despre orele de istorie a Preşedintele Asociaţiei Sioniste din fi ecare evreu o casă, fi e că alege sau nu democraţilor. Problemele retragerii din poporului evreu şi de cele de instrucţie, România a făcut şi o succintă prezentare să locuiască în ea. Cisiordania şi ale extinderii coloniilor is- în care şi-a însuşit primele noţiuni de a istoriei mişcării sioniste, începând de la În conferinţă s-a vorbit şi despre raeliene sunt îngheţate, deoarece partea apărare. Nathan Birnbaum, cel ce a utilizat pentru importanţa contribuţiei semnifi cative a palestiniană a refuzat să reia negocierile După ce şi-a exprimat bucuria de a prima oară termenul de sionism, ajun- evreimii din România pentru înfăptuirea de pace şi încearcă să obţină un statut de se afl a în comunitatea ieşană, „comuni- gând la Congresul Sionist de la Focşani idealului sionist. observator ca stat la ONU. Ţinând cont tate ce păstrează încă un puternic spirit din anul 1882, la Congresul sionist de la Conferinţa a fost urmată de întrebări de toate acestea, Netanyahu are o serie evreiesc”, ing. Tiberiu Roth a deschis con- Basel din 1897 şi la vizionara idee a lui şi răspunsuri. A fost prezentat şi un fi lm de atuuri care să-i asigure succesul la ferinţa, prezentată cu moderne mijloace Theodor Hertzl ce a devenit realitate 50 documentar despre Israel. viitoarele alegeri. audio-video, cu foarte cunoscuta rugaciu- de ani mai târziu, când, la 14 mai 1948, Ing. MARTHA EŞANU EVA GALAMBOS 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012

Existenţa evreilor reflectată Jan Karski – „Drept între Popoare” Marcarea Zilei Holocaustului este cel mai în Monitorul Oficial bun prilej de a ne aduce aminte de cei - din păcate, nu prea mulţi la număr - care, ne- evrei fi ind, au încercat prin toate mijloacele, al Regatului României prin toate eforturile, chiar riscându-şi viaţa, Studiul Monitorului Oficial al Leon din pasagiul Vilagros No 12; să-i salveze pe evreii din ţările ocupate de Regatului României, începând din 71.Schvartz Isidor din str.Carol I No nazişti. Un astfel de exemplu este polonezul ianuarie 1895, mi-a oferit ocazia să 5; 193.Goldstein Herman din calea Jan Karski. Intelectual, ofi ţer care lupta în constat multe referiri la evreii din Plevnei No 14; 270.Feldman Avram armata poloneză când ţara era atacată din Regat, referiri care refl ectă aspecte din calea Şerban-Vodă No 51; 279. două părţi - de la vest de germani şi de la din existenţa acestora la acea dată. Avram Iţic Samoil din str.Crucea de est de ruşi -, prizonier al acestora care scapă Chiar în primul număr, apărut Piatră No 5; 281.Birman Bernard din ca prin minune de moartea ce li s-a pregătit duminică 1 (13) ianuarie 1895, găsim str.Cantemir No 47; 304.Taunbaum ofi ţerilor polonezi, Karski revine în Varşovia şi referiri din care se pot trage conclu- Avram din str.Pitagora No 20; 317. se alătură rezistenţei poloneze. Devine agent zii privind evreii de atunci. Acesta Uşer Cohn din str.Locotenentului al acesteia, ţine legătura cu guvernul polonez debutează cu Înaltul Ordin de di (zi) No 17; 334.Nahman Şain din str. în exil de la Londra şi, cu riscuri imense, călă- nu am fost crezut fi indcă nimeni nu voia să semnat de Regele Carol şi dat la 1 Olteni No 22 sau 363. Avram Leibu toreşte de mai multe ori în Vest, fi ind capturat mă creadă…îmi amintesc perfect de stânje- ianuarie în Bucureşti în care se spu- din Piaţa Ghica No15“. Din cele 373 şi de germani şi eliberat de membrii rezisten- neala lor. Aşa a fost în 1942. Erau oare la fel ne: „Ostaşi, cu o adâncă mulţumire, de poziţii înscrise în document, 108 ţei. Înainte de a pleca în ultima sa misiune de stânjeniţi trei ani mai târziu, când au fost am văzut că silinţele ce şefi i voştri persoane au nume ori prenume la Londra, este contactat de lideri evrei din descoperite lagărele morţii?” şi-au dat pentru voi nu au rămas ne- evreieşti, putând fi un număr mult Varşovia şi rugat să transmită conducătorilor Karski este convins că atât englezii, cât şi roditoare; manevrele din anul trecut mai mare dacă ţinem seama de cei ţărilor aliate situaţia în care se afl ă evreii din americanii, ştiau de-acum ce se întâmpla cu sunt o vie dovadă că aţi ştiut să vă care nu purtau asemenea nume, dar ţările ocupate şi soarta care-i aşteaptă: exter- evreii dar preferau să ascundă opiniei publice, folosiţi de învăţămintele ce vi s-au aparţineau etniei. minarea lor în lagărele morţii. Ca să poată fi fi indcă nu le convenea să-i primească pe evrei dat. Mândru că scumpa Mea arma- Formularea „nesupuşi” din text mai convingător, ei îl introduc în ghetoul din în ţările lor. Îi refuzau, în primul rând, din cauza tă este vrednică de jertfele ce Ţara se referă la persoanele domiciliate Varşovia şi apoi într-un lagăr nu departe de antisemitismului manifestat atât de Foreign face pentru dânsa, cu o adevărată în Regat, dar fără a deţine cetăţenia Belzec. Karski pleacă ducând cu el imaginile Offi ce-ul britanic, cât şi de Departamentul bucurie, vă urez, ofi ţeri, subofi ţeri, română, inclusiv la cele originare din de coşmar pe care le vede în ambele locuri, de Stat. În acest context, Karski vorbeşte de caporali şi soldaţi ani mulţi şi fericiţi.” Transilvania. Lista ne oferă şi posibi- imagini care l-au copleşit până la moarte. “inexistenţa conştiinţei lumii” şi îi consideră Acest mesaj le este adresat şi litatea constatării că evreii locuiau pe Jan Karski susţine că a prezentat cele pe aliaţi la fel de vinovaţi ca pe nazişti pen- militarilor evrei care slujeau la acea toată întinderea de atunci a oraşului, văzute şi mesajul liderilor evrei mai întâi tru exterminarea evreilor, ca şi, mai târziu, dată. Erau mulţi evrei, din moment nefiind concentraţi într-o anumită guvernului polonez în exil, apoi celui britanic pentru abandonarea polonezilor participanţi ce afl ăm, în acelaşi număr, liste de zonă a capitalei. şi american, inclusiv ministrului britanic de la insurecţia de la Varşovia sau pentru nere- tineri, inclusiv evrei, încorporaţi în Asemenea persoane şi-au înde- externe, Anthony Eden, şi preşedintelui Ro- cunoaşterea crimelor sovietice de la Katyn. armată. La pag.7377 – 7381 este plinit sarcinile cu devotament, dacă osevelt, precum şi unor lideri ai organizaţiilor Karski aminteşte, printre altele, şi de faptul publicată „lista de tineri nesupuşi din ne amintim sacrifi ciile militarilor evrei evreieşti americane şi internaţionale. Le-a că americanii s-au opus să salveze 70.000 clasa anului 1895 emisă numai de în Războiul de independenţă şi în împărtăşit cele văzute, le-a atras atenţia asu- de evrei români, deportaţi în Transnistria, pe depositul de recrutare Bucureşci“, primul război mondial, totuşi, există pra execuţiilor în masă, sub diferite forme, ale care guvernul Antonescu i-ar fi lăsat să plece în care sunt cuprinşi cei domiciliaţi o situaţie de excepţie de genul celei evreilor şi a transmis cererea liderilor evrei în Palestina, în schimbul sumei de 50 de dolari în Bucureşti precum: “la poziţia 6. din anunţul publicat în acelaşi Moni- polonezi de a interveni rapid pentru salvarea de evreu. Bercovici Moriţ din str. Sfi nţilor No tor Ofi cial (pag.33811) de „Batalionul lor. Spusele lui, a afi rmat el, au fost primite Deşi a eşuat în misiunea sa, pentru per- 3; la 8. Maerson Moise din str. Colţei 4 vânători”: „Autorităţile civile şi mili- mai întâi cu neîncredere, apoi cu foarte multă manenta sa susţinere a cauzei evreilor, pentru No 4; 10. Bercovici David din cal. tare sunt rugate a lua măsuri pentru răceală. Oricum, au rămas fără ecou, Aşa cum dezvăluirile pe care le-a făcut în conferinţele, Văcăreşti No 32; 16. Segael Capel urmărirea, prinderea şi trimiterea la ştim şi noi acum, din diverse motive, aliaţii articolele şi lucrările sale din 1943 până în din Hala Vechiă; 17. Reisberg Adolf batalion a soldatului nesupus Şumer nu au întreprins nimic să-i salveze pe evrei, 1945, apoi în tot timpul vieţii, statul Israel i-a din str.Bărăţiei No 33; 19.Grum- Solomon, având cel din urmă domi- lagărele morţii au fost descoperite de militarii decernat titlul “Drept între Popoare”. El este berg Leibu din Calea Moşilor No ciliu la Valea-lui-Iar, plasa Bistriţa- ruşi şi americani abia când războiul a ajuns dovada vie a faptului că, pe lângă antisemiţii 20; 26.Segal Haim din str. Negru de-Sus, judeţul Bacău, fi ul lui Zumer pe teritoriile polonez şi german. din Polonia, care nu au făcut nimic pentru Vodă No 34; 36.Segal Iancu din str. şi al Idisei, (...) având talia 1m 60 În cartea dedicată lui Karski, scriitorul fran- concetăţenii lor evrei, alături de care au trăit Smârdan No 51; 47.Schor Asreil din cm, părul castaniu creţ, sprincenile cez Yannick Haenel pune în gura personajului sute de ani, au existat sute de oameni cinstiţi, str. Academiei No 16; 50.Birnba- castanii, faţa roşcovană, ochii căprui, central, dezamăgit de lipsa de reacţie a lumii oneşti, omenoşi, care au încercat să-i salveze. um Herman din str. Academiei No fruntea, nasul, gura potrivite, bărbia libere, următoarele cuvinte: “Exterminarea Pe lista Muzeului Yad Vashem de la începutul 36; 51.Veinberg Moritz din calea rotundă şi ciupit de vărsat.” evreilor a fost lăsată să aibă loc. Nimeni nu lui 2012 a “Drepţilor între Popoare”, Polonia Victoriei No 47; 61.Cohen Iosef a încercat să o oprească, nimeni nu a vrut să se afl ă pe primul loc, cu peste 6300 de nume. din str.Spaniolă No 3; 68.Marcus IANFRED SILBERSTEIN încerce. Când am transmis mesajul ghetoului Jan Karski este unul dintre ei. din Varşovia la Londra şi apoi la Washington, EVA GALAMBOS CONECTAREA BBR LA VIAŢA EVREIASCĂ INTERNAŢIONALĂ Întrunirea membrilor B’nai B’rith Ro- la un an, este organul decizional suprem Siret, Rădăuţi. Sunt avansate lucrările la a fost prezentată de Monica Lăzărescu. mânia (BBR) a avut pe agendă: • comba- al Federaţiei; Consiliul de Conducere al Sinagoga din Tulcea. S-a restaurat faţada A fost apreciată ospitalitatea gazdelor: terea antisemitismului şi antiisraelismului; F.C.E.R., format din 27 de membri, dintre Templului Coral din Bucureşti, se apropie dr. Tiberiu Berlad, Gabriela Bamberger, • informarea privind recenta Adunare care – zece preşedinţi de comunităţi, se de fi nalitate restaurarea faţadelor laterale Tina Delavre, Kiril Boguslavski, care s-au Generală a Federaţiei; • atragerea şi întruneşte o dată la trei luni; Comitetul şi se profi lează lucrările din interiorul ocupat de problemele de logistică, pro- stimularea activităţii tinerilor în BBR; • Director se reuneşte o dată la două săp- aceluiaşi Templu. S-au început lucrările gramele cultural-iudaice, turistice. Tinerii primiri de noi membri în organizaţie. tămâni şi este format din nouă membri, la Templul din Oradea, Sinagoga din s-au întâlnit cu Şef Rabinul Menachem Preşedintele BBR, ing. José Iaco- dintre care – trei preşedinţi de comunităţi. Şimleu Silvaniei. • Parteneriatul F.C.E.R. Halevi Klein, directorul Asistenţei pentru bescu, a prezentat broşura „Acuzaţi, • Aprobarea documentelor privind exerci- – Joint. În prezent, Jointul investeşte mult evreii din Germania, Beni Bloch, pre- revoltaţi-vă!”, redactată de Comisia Israel ţiul de buget pe 2011, activitatea Federa- în programele educaţionale. Exemple şedintele Ralph Hoffmann şi trezorierul a Lojii B’nai B’rith Versailles, broşură ti- ţiei din anul trecut, construirea bugetului de mare succes: ediţiile „Bereshit”; Fes- organizaţiei. A fost prezentat un proiect părită de Editura „Hasefer”, în care sunt F.C.E.R., venituri şi cheltuieli, pe 2012. Au tivalul „Şalom Ierusalim” la Bucureşti. • de activitate: realizarea unei echipe oferite răspunsuri necesare în faţa calom- fost atinse probleme privind sursele de Combaterea antisemitismului. F.C.E.R. de voluntari sociali, invitarea de tineri niilor antisemite şi antiisraeliene contem- venituri ale Federaţiei: „Memorandum”-ul a întemeiat un parteneriat împreună cu membri ai Lojii B’nai B’rith din Frankfurt porane. În prefaţa scrisă de preşedintele semnat cu Fundaţia „Caritatea”, fonduri AERVH, BBR, INSHR – „Elie Wiesel”, la BBR, realizarea de emisiuni online B’nai B’rith Franţa, André Nadjar, se arată de la bugetul statului şi de la autorităţile ASR, MCA, care constă în exprimarea cu fostele gazde la Radio „Shalom”. În că adversarii Israelului – „singura demo- publice locale. „În condiţii de criză, de unitară a poziţiei a evreilor din România acelaşi spirit a vorbit un alt participant la craţie în Orientul Mijlociu” - sunt, totodată, convulsiuni politice în ţară şi străinătate”, faţă de acest fenomen. vizită, Cristi Ezri, care a fost impresionat, adversarii democraţiei din state europene a menţionat vorbitorul, activităţile noastre Preşedintele BBR, ing. José Iacobes- la Worms, de vizita la Sinagoga lui Raşi, şi SUA. Editarea broşurii este motivată de cult se afl ă în curs de normalizare. cu, a arătat că B’nai B’rith Europa şi B’nai de întâlnirea cu un grup de turişti israe- de momentul politic actual: „revenirea Avem minian zilnic la Bucureşti, Ora- B’rith International apreciază colaborarea lieni. Împreună au dansat hora, au rostit radicalilor islamici la putere într-un număr dea, Iaşi, Cluj. În rest – avem minian de BBR cu F.C.E.R. S-au ridicat probleme Kadiş pentru cei dispăruţi în Holocaust. A de state arabe, agravarea crizei nucleare Şabat şi de sărbători. De Roş Haşana şi privind: • ascensiunea extremei drepte în fost „un mesaj de solidaritate al evreilor, iraniene, întărirea balistică a Hamas şi Iom Kipur, Sinagoga Mare din Bucureşti România: partidul „Totul pentru ţară” (Bo- oriunde trăiesc”. La întrebarea despre Hezbollah la frontierele statului evreu”, a fost plină. A fost asigurată prezenţa a ris Marian Mehr). Preşedintele AERVH, proiecte (Veronica Bârlădeanu), Cristi ascensiunea extremei drepte într-o serie trei rabini în ţară, angajarea unui rabin la dr. Liviu Beris, a arătat că Procuratura Ezri a propus acţiuni iniţiate din perspec- de ţări vest şi central europene. Preşedin- Oradea fi ind în curs de rezolvare. Cursu- României a înaintat proces acestui partid tiva profesională a fi ecăruia. ţii Lojii, Chantal Melamed, şi, respectiv, rile de Talmud Tora sunt frecventate de înregistrat, F.C.E.R. fi ind parte a acuzării, Au fost primiţi în BBR Milena Tocuţ, al Comisiei sus-amintite, Georges Lum- oameni de toate vârstele. Datorită unor şi că, la 1 octombrie 2012, a avut loc o studentă la Facultatea de Medicină din broso, au arătat importanţa circulaţiei fi nanţări speciale de la „Claims Conferen- şedinţă la Judecătoria Sectorului 1, unde Bucureşti, şi ing. Mişa Popic, director acestui îndreptar. ce”, numărul asistaţilor DASM care pri- a participat şi un reprezentant al Ofi ciului general la ROMAERO, iar în Grupul de În informarea despre Adunarea Gene- mesc ajutor gospodăresc a fost extins. • Juridic al Federaţiei. Au fost subliniate: • Sprijin al BBR - dr. Nicoleta Oprea. rală a F.C.E.R., preşedintele Federaţiei, Confruntarea cu anumite constrângeri: de nevoia de întărire a comunităţilor evre- Vicepreşedintele BBR, ing. Anette dr. Aurel Vainer, a arătat că misiunea îi ordin demografi c şi al resurselor pentru ieşti locale (Octavian Fülop); • editarea Vainer, a atins problema prezenţei mem- este uşurată prin relatarea pe larg în R.E., patrimoniul de cult. În pofi da difi cultăţilor unei lucrări privind lagăre din România brilor BBR la întruniri. punctând numai câteva aspecte: • Sta- economice de menţinere în bună stare a în anii Holocaustului (ing. Osy Lazăr). tutul actual al F.C.E.R. Potrivit acestuia, celor 87 de sinagogi, 828 de cimitire, s-a Vizita tinerilor membri ai BBR şi ai IULIA DELEANU Adunarea Generală, care se întruneşte reuşit renovarea Sinagogilor din Roman, C.E.B. la Loja Schönstadt, din Frankfurt, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 13 Centenar Raoul Wallenberg Memoriile unui „Cel de-al doilea război mondial între exterminare şi salvare” forţelor aliate asupra Germaniei naziste şi aliaţilor săi, inclusiv a fost titlul simpozionului organizat la Bucureşti de Şcoala Na- Ungaria, Raoul Wallenberg a ajuns şi el victimă a totalitarismului membru al ţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi Institutul de altă natură - cel comunist. A fost arestat de armata rusă şi „Elie Wiesel”, de Ziua Holocaustului din România, cu prilejul dus la Moscova, unde i s-a pierdut urma. Nici până azi nu se împlinirii a 100 de ani de la naşterea diplomatului suedez Raoul ştie ce s-a întâmplat cu el. Curajul, forţa lui morală, rezultatele “sonderkommando” Wallenberg. Salvator a mii de evrei din Budapesta, condamnaţi demersurilor lui, dar şi evocarea altor personalităţi care au în- să moară în lagărele de exterminare naziste, deşi în perioada cercat să-i salveze pe evrei, amintiri despre ororile deportărilor Shlomo Vene- în care a activat în capitala Ungariei, se întrevedea o victorie a au fi gurat printre temele dezbătute la simpozion. zia a sărit printre primii din vagonul tului „Raoul Wallenberg” din Lund, a evocat care a oprit la Aus- „Şi un singur om Wallenberg - o lecţie activitatea lui Wallenberg la Budapesta şi chwitz –Birkenau poate face diferenţa” de demnitate colaborarea strânsă cu diplomatul sue- în 11 aprilie 1944. dez Karl Lunds. Ea a subliniat că iniţial, Mama lui a sărit o Lucrările au fost deschise de prof. Dr. Aurel Vainer, deputat, preşedintele Wallenberg a fost trimis să urmărească dată cu el. Două Remus Pricopie, rectorul SNSPA, în faţa F.C.E.R., a amintit manifestările care au evenimentele dar el a schimbat obiectivul lovituri de baston unei săli pline, în prezenţa ambasadorilor fost organizate cu prilejul Zilei Holoca- misiunii sale şi s-a implicat în salvarea evre- de cauciuc în spate Suediei, Anders Bengteen, Ungariei, Os- ustului din România, în care a fost inclus ilor. Marie Tuma a arătat că astăzi, datorită l-au năucit. Când zkar Füzes , adjunctului ambasadorului şi simpozionul despre Raoul Wallenberg, existenţei unor instituţii internaţionale, nici s-a uitat înapoi, Israelului, Arezoo Hersel, preşedintelui al cărui exemplu ne-a oferit o lecţie de un criminal implicat în genocid nu poate mama lui nu mai F.C.E.R., dr.Aurel Vainer, preşedintelui demnitate umană. El i-a menţionat pe cei scăpa nepedepsit şi a exemplifi cat cu ac- era. Nu avea să o mai revadă fi indcă ea A.E.R.V.H, dr.Liviu Beris, directorului care, în timpul Holocaustului, au depus tivitatea tribunalelor penale internaţionale fusese în câteva secunde împinsă în co- C.S.I.E.R., prof.univ.dr. Liviu Rotman, a eforturi, unii dintre ei sacrifi cându-şi viaţa create de ONU pentru Iugoslavia, Bosnia loana care a mers direct la camerele de altor cadre universitare, studenţi, repre- pentru a-i salva pe evrei, amintind exem- şi Ruanda. gazare. Un politician, mare român, când- zentanţi ai mass-media. plele din România. În cea de a doua sesiune, condusă de va faimos, acum uitat şi ignorat de toţi, Prof. Remus Pricopie a subliniat Pentru Ungaria, Raoul Wallenberg dr. Alexandru Florian, jurnalista de televizi- afi rma că lagărele de exterminare vizitate importanţa evenimentului, ocazie cu reprezintă o lecţie vie, a afi rmat în cu- une Andrea Ghiţă (Cluj) a evocat amintirile azi sunt de fapt un truc turistic, un parc te- care să ne aducem aminte de ce s-a vântarea sa ambasadorul Ungariei, E.S. mamei sale, originară din Gheorgheni, care, matic manipulator, construit de americani întâmplat în timpul celui de-al doilea Oszkar Füzes. Este cel care ne-a învăţat afl ată la Budapesta în perioada 1944-1945, şi polonezi. O idee care a circulat şi pe la război mondial şi a trage învăţămintele cum poate cineva să facă imposibilul. într-un orfelinat evreiesc, a fost salvată de alţi negaţionişti autohtoni, care i-au ţinut pentru ca astfel de lucruri să nu se mai Evreii din Ungaria reprezentau o parte din Raoul Wallenberg, care a oferit copiilor trena şi isonul. Pentru Shlomo Venezia, repete. Amintind de buna colaborare a civilizaţia noastră, erau noi. Nu este vorba paşapoarte suedeze şi locuinţe afl ate sub „parcul tematic” a fost un coşmar care a şcolii cu diferite instituţii româneşti şi de noi şi ei, şi această lecţie trebuie să o autoritatea ambasadei Suediei. durat opt luni. Tânăr şi voinic, la numai străine, vorbitorul a anunţat înfi inţarea, învăţăm în şcoli şi să o evocăm la Memori- Istoricul Ottomar Traşcă, de la Institutul 20 de ani, a fost încadrat într-un „sonder- în curând, a unui centru de cercetări alul Holocaustului, dar pentru antisemitism de Istorie „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, a pre- kommando”: a condus zeci de coloane de ale problemelor Israelului, care se va nu există scuze. Statul ungar i-a trădat pe zentat eforturile diplomatice româneşti de noi sosiţi spre camerele de gazare, ridica realiza în colaborare cu Israelul, pro- evreii unguri, cetăţenii săi, reprezentând a-i salva de la deportare pe evreii cetăţeni împreună cu alt deţinut capacul greu de gramul urmând să fi e condus de prof. cele mai bune valori ale propriei civiliza- români, afl aţi în ţările ocupate de nazişti şi, beton al trapei de aerisire, pe care nemţii univ. dr.Liviu Rotman. ţii. Noi recunoaştem responsabilitatea în acest context, activitatea lui Constantin nu voiau să se obosească să-l ridice şi E.S. Anders Bengteen, ambasado- faptelor, dar nu este suficient, trebuie Karadjia, diplomat afl at la Berlin. Dispozi- arunca cutiile cu cristale de gaz „Ziklon”, rul Suediei, a arătat în cuvântul său, că să învăţăm lecţia de la Wallenberg, să ţiile contradictorii, date de Ministerul român aştepta ca cei din „duş” să moară şi apoi, centenarul Wallenberg este un prilej de luptăm împotriva incidentelor antisemite de Externe, care s-au modifi cat în funcţie de împreună cu alţi deţiniţi din „kommando”, a atrage atenţia asupra reînvierii mani- din Ungaria, dar şi din Europa de vest. mersul războiului, au determinat salvarea îi scotea unul câte unul din mormanul de festărilor de antisemitism şi xenofobie Exemplul lui Wallenberg trebuie să se unor evrei, dar şi deportarea altora care şi- cadavre şi îi ducea la cuptoare. Moartea din multe ţări europene. Wallenberg, a predea în şcoli şi să pătrundă în toate au pierdut viaţa în lagăre şi nu au mai putut prin sufocare venea în 10-12 minute, spus el, a fost unul dintre cei care şi-au domeniile vieţii – în politică, artă, cultură. fi recuperaţi, deşi ar fi intrat sub incidenţa scrie Shlomo Venezia. Dar la cuptoare sacrifi cat viaţa pentru a salva oameni O manifestare precum cea de faţă este unor decizii care ar fi interzis deportarea lor. erau duse cadavrele numai după ce se nevinovaţi din ghearele nazismului. So- utilă pentru toată lumea, pentru umanitate, În comunicarea prezentată despre efor- tăia părul femeilor şi se scoteau dinţii de sind la Budapesta, pentru Wallenberg a conchis ambasadorul Ungariei. turile lui Traian Popovici pentru salvarea aur de la toate cadavrele. În timpul şederii alternativa era fi e să activeze, cu preţul Potrivit ambasadorului Mihnea Con- de la deportare a evreilor din Cernăuţi, lui S. Venezia la Birkenau au fost ucişi vieţii, fi e să stea de o parte, ca spectator. stantinescu, consilier prezidenţial, a onora istoric dr. Lya Benjamin a adus o serie de 500.000 de oameni, din care 90% au fost A ales prima opţiune şi, datorită lui, mii de memoria lui Wallenberg în cadrul unei elemente noi legate de subiect, cu accent evrei. În total 2 950 de deţinuţi au servit evrei au supravieţuit. Cazul Wallenberg astfel de manifestări care se desfăşoară pe imensele obstacole pe care le-a întâm- în ”sonderkommando”-uri. Numai circa este cel mai bun exemplu că şi o singură în paralel cu marcarea Holocaustului din pinat primarul Cernăuţului în demersul 90 au supravieţuit. persoană poate să facă faţă răului. România,este o sursă de inspiraţie pentru său, atât din partea autorităţilor cât şi a De ruşine, timp de 50 de ani, Shlomo În cuvântarea sa, Arezoo Hersel apărarea valorilor universale, un mijloc de colegilor lui, unii dintre ei făcând din această Venezia a tăcut în legătură cu rolul lui în (Israel) a subliniat sacrifi ciul personal al a preveni fenomenele extremiste, antise- tentativă un mijloc de a se îmbogăţi, şi pe lagăr, de ruşine că el a scăpat. Dar în faţa lui Wallenberg şi a menţionat că şi în mite. Ea se înscrie în acţiunile de cunoaş- necesitatea ca, în condiţiile date, Traian recrudescenţei negaţionismului, a scris o alte ţări, inclusiv în România, au existat tere a istoriei, a Holocaustului, a efectelor Popovici să accepte anumite compromisuri carte: „Inside the Gas Chambers”. Este persoane care au salvat evrei şi care au antisemitismului şi xenofobiei. Vorbitorul în relaţiile cu autorităţile. Interesant este, o carte despre ce au însemnat opt luni fost recompensaţi de Israel cu titlul de s-a referit şi la eforturile diplomatice din a arătat vorbitoarea, că pentru a reţine de lucru, 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămâ- „Drepţi între Popoare”. România, a spus perioada respectivă de a-i salva pe evrei, cât mai mulţi evrei la Cernăuţi, Popovici a nă, la Birkenau, lagărul de exterminare vorbitoarea, a făcut paşi mari în asumarea dând ca exemplu activitatea diplomatului folosit argumente economice, accentuând adiacent cu Auschwitz. Iniţial publicată Holocaustului, s-a elaborat o legislaţie român Constantin Karadjia. Vorbitorul a pe specializarea celor pe care i-a selectat, în franceză, foarte repede cartea a fost pentru sancţionarea negaţionismului, îndemnat la cunoaşterea trecutului şi la atunci când, global, evreii erau consideraţi tradusă în 24 de limbi. s-au introdus programe educative pentru combaterea intoleranţei. paraziţi. Cu toate difi cultăţile, Popovici a Shlomo Venezia s-a născut în comu- studierea Holocaustului, a fost ridicat un reuşit să salveze aproximativ 16.000 de nitatea de evrei italieni din Salonic, la 29 Memorial. Cu toate acestea, mai există „Trebuie să ai puterea evrei, a arătat Lya Benjamin. decembrie 1923, şi a murit luna trecută. persoane care neagă Holocaustul. De de a spune nu” Ambele sesiuni au fost urmate de discu- La fi nalul cărţii, el e întrebat ”Ce a aceea, programele educaţionale trebuie ţii, completări, luări de poziţie. În încheiere, fost distrus în tine de aceasta experienţă extinse. După prezentarea unui documentar prof. Pricopie, rectorul SNSPA, a apreciat extremă? Dr Alexandru Florian, directorul gene- despre Raoul Wallenberg, dr. Liviu Rotman simpozionul drept o reuşită şi a promis orga- -Viaţa, răspunde Shlomo. De atunci, ral al Institutului „Elie Wiesel”, a evocat a prezentat-o pe prof. univ.Hedi Fried, din nizarea şi altor evenimente de asemenea eu nu am mai avut niciodată o viaţă ade- activitatea lui Raoul Wallenberg în condi- Suedia, supravieţuitoare din Ardeal a Ho- anvergură. vărată. Nimeni nu scapă cu adevărat din ţiile în care s-a realizat , într-o viteză in- locaustului. Referindu-se la învăţămintele EVA GALAMBOS crematorii”. (A.B.) credibilă, deportarea evreilor din Ungaria, Holocaustului, vorbitoarea a arătat că, aşa inclusiv a celor 135.000 din Ardealul de cum s-a întâmplat şi în cazul Wallenberg, Filmul”Numbered” nord dintre care 95 la sută nu s-au întors. trebuie să-ţi cunoşti cauzele propriei acţiuni, El a legat centenarul Wallenberg de Ziua să nu te laşi condus de alţii, să nu aplici Holocaustului din România, 9 octombrie clişee şi să ai puterea de a spune nu. Este Tatuaje cu numărul 1941, când s-a început deportarea evre- de remarcat curajul civic al lui Raoul Wal- ilor din Basarabia, Bucovina de nord şi lenberg, care ştia diferenţa dintre bine şi rău. de sud. Ce a învăţat omenirea din aceste Ca să acţionăm, şi noi trebuie să cunoaştem de la Auschwitz al rudelor cifre? s-a întrebat vorbitorul. Semnifi caţia diferenţa dintre bine şi rău, a subliniat Hedi Acum zece ani, mai trăiau 400.000 de supravieţuitori de la Auschwitz. Acum, mai pozitivă este opoziţia regimurilor demo- Fried, după ce a evocat câteva momente sunt în viaţă numai 200.000. Numărul celor care pot povesti despre ororile lagărelor cratice consolidate faţă de totalitarism, din tinereţea ei . Ea a atras atenţia asupra de exterminare scade biologic astfel că, pentru a nu se uita acest episod din istoria xenofobie, arbitrariu, reacţia societăţii pericolului ignoranţei, a necunoaşterii unor poporului evreu, în Israel a apărut, cum spun americanii, un trend, o tendinţă am spune civile la antisemitism, discriminare, în- realităţi în viaţă care pot avea consecinţe noi, printre tineri.Tot mai mulţi adolescenţi îşi tatuează pe braţ numărul de la Auschwitz călcarea drepturilor omului. În România, dezastruoase, aşa cum s-a întâmplat în al bunicilor sau rudelor. În multe cazuri, ei îşi conving şi părinţii să-şi graveze pentru viaţă acelaşi număr. Ca să nu se uite…ca să nu spună nimeni că nu a fost ! Mişcarea în 2004, statul şi-a asumat responsabi- timpul Holocaustului când evreii s-au lăsat aceasta încearcă să transforme o memorie istorică în istorie vie.Tatuarea numerelor e litatea pentru faptele comise împotriva amăgiţi, nu numai că nu au cunoscut rea- importantă şi fi indcă această umilire de către nazişti urmărea nu numai dezumanizarea evreilor în timpul regimului Antonescu, litatea dar nici nu au vrut să creadă în ea. s-a votat o legislaţie împotriva folosirii oamenilor, transformându-i din persoane în simple numere, ci şi fi indcă naziştii ştiau Prof. Eli Iosef (Israel) a vorbit despre im- că religia noastră interzice tatuajele. Numerele de pe braţele deţinutilor erau astfel o simbolurilor fasciste, naziste, a negării plicarea lui în prezentarea, în diferite forme, Holocaustului, dar mai există, la noi şi în umilire în plus. După cum scria Primo Levi, era prima etapă “a demolării unui om “. a vieţii şi activităţii lui Raoul Wallenberg, Tatuarea numerelor a fost introdusă la Auschwitz în toamna lui 1941 şi la Birkenau lume, manifestări de negaţionism şi de despre curajul acestuia, despre puterea - în martie 1942. Uneori se făcea pe piept dar de obicei pe braţul stâng. Un număr folosire a simbolurilor fasciste. De aceea, dragostei faţă de oameni care a călăuzit tatuat însemna că eşti bun de muncă şi nu vei fi trimis la gazare. In octombrie a.c., la exemplul lui Wallenberg poate fi evocat acţiunile lui. Festivalul de fi lm de la Chicago a fost prezentat documentarul israelian “Numbered”, în continuare. Marie Tuma (Suedia), directorul Institu- realizat de Dana Doron (31 de ani), fi ica unui supravieţuitor în vârstă de 86 de ani. (A.B.) 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 Festivalul ”SHALOM IERUSALIM” – rezultatul cooperării dintre F.C.E.R. şi Joint Am adus Ierusalimul la Bucureşti Interviu cu ISRAEL SABAG, director JDC România - Stimate domnule director, am avut - Chiar dacă acest eveniment a fost ocazia să luăm parte la unul dintre cele absolut nou în România, în spatele său mai remarcabile evenimente evreieşti se afl ă o tradiţie dintr-o zonă mult mai din ultimele decenii! Cum vă simţiţi la îndepărtată. Directorul Joint pentru fi nalul acestuia? Europa şi America Latină, Alberto Sende- - Este o mare bucurie şi mulţumire rey, a iniţiat, cu ani în urmă un festival în sufl etească să vezi mulţimea care a răs- Argentina, care a devenit un eveniment puns invitaţiei noastre la Festivalul „Sha- cu tradiţie, foarte îndrăgit. A fost nevoie lom Ierusalim” şi echipa minunată care de curaj şi de o anumită voinţă de schim- a realizat programul. A fost o reuniune a bare asupra viziunii, asupra spiritului eforturilor, atât din partea F.C.E,R., cât şi evreiesc pentru a reuşi acest eveniment! a unei impresionante echipe de voluntari, Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care a lu- a răspuns crat câteva de la înce- luni. Pentru put pozitiv mine a fost propunerii o satisfac- noastre... ţie specia- A fost în- lă faptul că cântat şi am adus ne-a spriji- aici, în mij- nit activ pe locul Bu- tot parcur- cureştiului, sul organi- o parte a zării. Am Oraşului ieşit în faţa Sfânt, a publicului Oraşului larg bu- de Aur, cureştean Capitala cu religia, evreilor din istoria, întreaga muzica, lume. Fru- dansul, museţea gastrono- sa miste- mia, valo- rioasă şi rile noas- specială, tre – toate, gustul, mi- afl ate sub O altă deschidere rosul şi spi- semnul Ie- ritul acestei rusalimu- spre lumea evreiască citadele au lui! venit aici, Nu exagerez cu nimic dacă voi spune că la prima ediţie a Festivalului „Şalom la 2000 de kilometri distanţă. - Pentru cei care nu au avut noro- Ierusalim şi Tişrei” de la Bucureşti – a fost denumirea ofi cială, desfăşurându-se în - Ştiu că aţi iniţiat numeroase proiecte cul să fi e în Bucureşti în acea zi de 23 luna Tişrei a marilor sărbători de toamnă – lumea s-a călcat în picioare. De dimineaţa de anvergură în România – seminarii septembrie, spuneţi-ne, vă rog, ce au până seara târziu, un puhoi continuu de vizitatori a inundat parcul din faţa magazinului diverse în toate zonele ţării, proiecte de pierdut? „Unirea”, din centrul capitalei. Şi dacă aş fi credincioasă, aş spune că şi Dumnezeu voluntariat, JCC, Universitatea Bereshit, - Cel care a intrat pe una dintre porţile a ţinut cu organizatorii (Joint, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, JCC, de mare succes, etc. Cum se deose- maiestuoase ale Oraşului Vechi a putut Comunitatea Bucureşti dar şi comunităţi din provincie, şi numeroşi sponsori), ajutaţi beşte, însă, în plan personal Festivalul descoperi numeroase surprize. Am im- de mulţi, mulţi voluntari, aducând o vreme minunată. A fost o zi însorită de început „Shalom Ierusalim“ de toate acestea? provizat o zonă specială pentru cei mici, de toamnă, numai bună să faci o plimbare, să te opreşti în faţa numeroaselor corturi, - Festivalul „Shalom Ierusalim” a cu numeroase jocuri, competiţii, cu per- să guşti şi să înveţi să găteşti mâncăruri tradiţionale evreieşti, să deguşti un vin de avut pentru mine o însemnătate cu totul sonajele dragi sutelor de copii prezenţi. la crama Rotenberg (nu, nimeni nu mi-a plătit reclama), să-ţi cumperi suveniruri. specială, fi ind un eveniment care face o Scena a fost plină pe tot parcursul zilei, Copiii au avut paradisul lor, unde au putut să se joace, să vadă cum trăiesc copiii din punte între Israel şi România, între valo- am avut spectacole pe toate gusturile. Ierusalim, să-şi facă măşti... rile care sunt importante pentru oamenii Dacă un cort cuprindea Locurile Sfi nte, Dar, mai importantă decât hrana fi zică a fost cea spirituală. Îi aşteptau pe vizitatori de aici şi pentru cei de acolo. Am vrut cel de-al doilea a prezentat Ierusalimul o expoziţie de fotografi i despre Ierusalim, cărţi ale scriitorilor evrei şi israelieni, reviste, să arătăm şi cred că am reuşit, faptul că Modern. Preşedintele F.C.E.R. a mode- pliante şi, unul dintre cele mai atractive „artefacte”, în cadrul expoziţiei “Locuri Sfi nte avem mai multe lucruri care ne unesc ca rat dezbaterile Cortului Bereshit, unde la Festivalul Şalom Ierusalim”- o imitaţie a Kotel-ului, faimosul Zid al Plângerii. Ca şi fi inţe umane decât care ne despart. Cul- au fost prezenţi în conferinţe cunoscuţi la Ierusalim, şi aici vizitatorii puteau să introducă printre cărămizile din carton bileţele tura, jocul copiilor, gastronomia, dansul, intelectuali bucureşteni. Au fost standuri cu dorinţele lor, cu promisiunea că ele vor fi trimise la Ierusalim şi introduse cu ade- muzica sunt bucurii universale, care fac culinare, unde au fost prezenţi maeştri ai vărat printre cărămizile Zidului. Apoi a fost cortul „Bereşit”, cu prelegeri despre istoria viaţa mai frumoasă la Bucureşti dar şi în bucătăriei tradiţionale evreieşti, israelie- Ierusalimului şi a evreilor, abordate din multe puncte de vedere, inclusiv sau în primul Oraşul Păcii, adică la Ierusalim. Un alt ne şi nu numai. Un Zid, aducând aminte rând ca oraş-simbol al celor trei religii monoteiste. Academicieni, profesori universi- lucru special pe care mi l-am dorit foar- de cel din Ierusalim, a primit toate acele tari, rabini şi preoţi ortodocşi au vorbit despre ce reprezintă pentru ei Ierusalimul. Dar te mult a fost să văd toate organizaţiile dorinţe înscrise pe hârtiuţe, care apoi îşi discuţiile au avut şi o continuare mai puţin...formală. L-am văzut, de pildă, pe rabinul evreieşti unite, fi ind implicate în acest vor găsi locul la Zidul Plângerii. Editura Bucureştiului, Rafael Shaffer, înconjurat de un grup numeros de persoane, dând program, cu numeroşi voluntari. Faptul Hasefer şi-a prezentat oferta de carte şi lămuriri legate de religia mozaică şi simbolurile marilor sărbători. Şi ca o încoronare că au fost peste 30 de sponsori – fi rme şi nu puteau lipsi suvenirurile din Ierusalim. a întregii zile – pe scena ridicată în mijlocul parcului s-au perindat artişti români şi persoane fi zice – mă face, de asemenea, Cine nu a vrut să cumpere, a putut să îşi evrei, formaţii ale ruşilor lipoveni, aromânilor, armenilor sau grecilor, spectacole ale să fi u foarte recunoscător celor care s-au realizeze propriul suvenir. Într-un cort orchestrelor klezmer din România şi multe altele. Eu am asistat la un minunat concert implicat în acest proiect. au fost prezentate acele personalităţi interpretat de trei cantori – Baruch Finkelstein – Rusia, Iosif Adler – România, Yaniv - Cum aţi evalua numeric participarea de origine română care au contribuit la Sananes – Israel -, aplaudaţi frenetic de cei ce asistau. Meritau din plin, cu vocile lor la festival şi ce v-a surprins din atitudinea construcţia Israelului modern şi cei care de cântăreţi de operă! Seara, urmau să apară actriţa Maia Morgenstern şi muzicianul participanţilor? au dorit au benefi ciat de o lecţie de limbă Radu Captari într-un recital intitulat „Ydiş Experience”. - Opiniile referitoare la numărul par- ebraică de 5 minute. Şi aici nu am epuizat toate manifestările şi, în fond, nici nu are importanţă. Important ticipanţilor sunt diferite. Ceea ce ştim cu - Cum vedeţi viitorul acestui proiect? este ceea ce am scris la început, că lumea s-a călcat în picioare, că era înghesuială siguranţă este că zona de desfăşurare Succesul său ne motivează să nu ne în faţa aproape tuturor corturilor. În jurul meu am auzit vorbindu-se şi în ivrit. Dar cei a festivalului a fost plină pe tot parcur- oprim aici! Dorim, şi avem deja şi acordul mai mulţi au fost românii, cu copii, cu căţei (fără purcei, bineînţeles), tineri şi vârstnici. sul zilei. Eu aş spune că au fost peste unor comunităţi, să organizăm aseme- Au venit, curioşi să vadă ce e aici, poate că în viaţa lor nu au întâlnit vreun evreu, 12.000 de participanţi. Iniţial am crezut nea evenimente în ţară. Cu siguranţă, despre Israel sau Ierusalim au auzit cu siguranţă dar poate că nu au făcut legătura că lumea se va afl a în special în faţa vom continua anul viitor cu un program dintre acest oraş sfânt pentru credinţa lor şi evreii. Au fost prietenoşi, interesaţi, au scenei – spaţiu care a fost într-adevăr în Bucureşti. Chiar cei care au scris în aplaudat „Ierusalimul de aur” şi „Hava naghila”, s-a văzut că se simţeau bine în plin, dar, în acelaşi timp, şi aleea cu toate Cartea noastră de oaspeţi, ne-au cerut această atmosferă a culturii şi obiceiurilor evreieşti. În lumea noastră de astăzi, în programele şi expoziţiile a fost foarte acest lucru. care antisemitismul îşi scoate din nou capul în atâtea ţări, Festivalul “Şalom Ierusalim” aglomerată tot timpul! - Felicitări şi vă dorim succes în viitor! este un foarte bun mijloc de a i te opune, prin cunoaştere, de a aduce oamenii mai - Care este istoria care stă în spatele aproape de adevăr, o altă deschidere spre lumea evreiască. Festivalului „Shalom Ierusalim”? LUCIANA FRIEDMANN EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 15

Dr. AUREL VAINER „Bucureştiul, un oraş în care se promovează valori” În după amiaza zilei în care a avut loc „Shalom Ierusalim”, după un concert ca o fl acără de muzică klezmer susţinut de Radu Kaptari şi Maia Morgenstern, care s-a consumat, a ars pe scenă cu o pasiune şi un temperament cum rar poţi auzi la acest gen de muzică, a luat cuvântul dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R. ”În această superbă zi de toamnă, asistăm la un eveniment de excepţie cu o valoare naţională,a spus deputatul nostru.Le mulţumesc colegilor mei de la F.C.E.R., de la comunităţile din Timişoara, de la Iaşi şi Cluj , care au trimis pe această scenă formaţiile lor artistice. Astăzi, Bucureştiul a oferit o imagine de capitală europeană, un oraş în care se promovează valori. Oamenii de diferite etnii se înţeleg şi noi sperăm să fi e pace în favoarea omului şi a umanităţii. Pentru noi acest eveniment este rezultatul unui efort mare, al unor zile de muncă grea. S-a muncit pe brânci! Dar prin acest eveniment ne străduim să oferim o bună imagine a populaţiei evreieşti din România, care are aici un trecut multisecular. De la 800.000 de evrei înainte de război am ajuns la 7.000 în prezent dar activitatea Remarcând tensiunile existente în secolul Prelegerea a generat discuţii la care comunităţilor noastre se desfăşoară plină de viaţă”. XIX între cultele creştine la Ierusalim, au participat, printre alţii, dr. Aurel Vainer, “Ierusalimul este un nume cu o foarte mare răspândire pe mapamond. Motivul conferenţiarul a arătat că ele au condus la Iancu Ţucărman, acad. Constantin Bă- principal îl constituie recunoaşterea sa unanimă ca locul de naştere al monoteis- războiul Crimeii (1853 – 1856), ţarul Rusi- lăceanu-Stolnici. S-a vorbit despre rolul mului, în formele sale diversifi cate contemporane. Evreul, Creştinul, Musulmanul, ei ocupând Moldova şi Ţara Româneas- ecumenismului în edifi carea păcii, s-a fi ecare sau toţi împreună au în minte Ţara Sfântă, locul de baştină al celor trei religii că, ca răspuns la discriminările făcute în propus adaptarea la actualitate a celor contemporane: Iudaismul, Creştinismul, Islamul. Federaţia Comunităţilor Evreieşti favoarea catolicilor de Napoleon al III-lea. 613 miţvot, s-a făcut distincţia între cer- din România, împreună cu JOINT România au gândit a fi binevenită aducerea Ie- „Astfel, un confl ict religios a modifi cat cetare în domeniul material şi cel spiritual: rusalimului spre toţi cei din Bucureşti şi din România care ar dori să se apropie de profund destinul Ţărilor Române, căci prin poţi discuta pe marginea textelor sacre, marele oraş sfânt. Ceea ce oferim cu acest prilej vizitatorilor sunt mostre ale vieţii Tratatul de la Paris (1856) s-au pus baze- dar lucrarea transcendentală depăşeşte de ieri şi de azi din Ierusalim, ca un mesaj de bine şi înţelegere între etnii, popoare, le României moderne”. În timpul primului înţelegerea umană. naţiuni şi religii“, a spus dr. Aurel Vainer. război mondial (1917), Ierusalimul ca şi toată Palestina ajung sub mandat britanic, Ştiinţă şi religie care durează până în 1948, când este proclamată independenţa Statului Israel. Fost ambasador al României în Israel, Excursie într-o istorie multimilenară Ierusalimul, capitala Israelului, capătă prof. univ. dr. Radu Homescu şi-a axat Nimic mai potrivit pentru un Festival După campanii militare victorioase de astfel şi o dimensiune politică. expozeul pe trei secţiuni: 1. Ierusalim – dedicat Ierusalimului decât „un Palat Be- cucerire a Ierusalimului, David cumpără capitala eternă a poporului evreu, cum reshit”, spunea preşedintele F.C.E.R., dr. de la iebusitul Araunah muntele pe care „Cel care vine la Ierusalim transpare în scrierile sacre: „De te voi uita, Aurel Vainer, la deschiderea universităţii intenţionează să construiască templul, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea des- populare de iudaism purtând acest nume, idee pusă în operă de regele Solomon. simte credinţa ca fi ind toinicia!”. Cel care se roagă la Ierusalim prezentă în program. „Bereshit este Car- Unii comentatori susţin că e vorba de ceva palpabil” o face ca şi cum s-ar ruga la picioarele tea Genezei în Biblie, cartea celor trei Muntele Sion, alţii – de Muntele Moriah, Tronului Divin. În Ierusalim creşte o plan- religii monoteiste, iudaism, creştinism, locul în care Dumnezeu a făcut încer- Tema aleasă de Rabinul Rafael Sha- tă, care, tăiată într-o anumită porţiune, islamism”, a precizat moderatorul. A fost carea supremă a credinţei lui Avraham: ffer a fost „Ierusalimul credinţei”. Punct înfăţişează o Menora. Statutul de capitală un simpozion sui generis, distingându-se jertfi rea lui Iţhak – Akeda - oprindu-i, însă, de pornire – decizia regelui David de a eternă a poporului evreu porneşte de la prin prelegeri la temă abordate din cele săvârşirea. „În perioada primului Templu muta la Ierusalim capitala ţării. Nu – din ideea că dinastia lui David va fi veşnică. mai diverse unghiuri, susţinute de perso- s-a structurat religia mozaică şi s-a com- raţiuni economice, strategice, ci – doar re- 2. Legătura între ştiinţă şi religie privind nalităţi marcante în obşte, dar şi în viaţa pletat Pentateuh-ul, s-au scris Psalmii, ligioase, cum arăta şi antevorbitorul său. punerea pietrei de temelie a Templului socială şi culturală românească. A exis- textele sapienţiale şi Profeţiile”. În epoca În tradiţia iudaică se spune că acolo Cain din Ierusalim. Conjuncţia între Pământ tat, însă, şi un numitor comun: numărul celui de-al doilea Templu, construit după şi Abel îşi aduceau jertfele, că acolo ar fi şi Venus are loc la 480 de ani. Conjunc- mare de auditori; oameni de orice etnie, întoarcerea evreilor din exilul babilonean, avut loc Akeda. Locul văzut de departe ţia între Pământ, Venus şi Mercur – la confesiune, poziţie socială, vârstă, mulţi a urmat dominaţia seleucidă, în care iu- de Avraham este Muntele Moriah. Locul 1440 de ani. Atunci se produce Şehina ascultând în picioare, din lipsă de locuri. daismul primeşte infl uenţe eleniste, suc- – comentează Raşi – este cunoscut ca loc – prezenţa Divinităţii în lume. Solomon, Primul dintre „prietenii Ierusalimului” cedată de cea romană. În timpul acesteia sfânt, loc al credinţei. În ciclul de şapte ani care cunoştea foarte multă astronomie, invitaţi să conferenţieze, „un nume de din urmă, „Ierusalimul devine leagănul în care se lucra pământul, 9% din întreaga împreună cu alţi doi mari astronomi ai renume în cultura românească”, a fost unei noi orientări spirituale, creştinismul, producţie agricolă a ţării trebuia mâncată vremii, au decis fi xarea pietrei de temelie acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici. poate cu origini în orientări iudaice mai la Ierusalim. Hrana era asigurată pentru a Templului în perioada unui solstiţiu de Axul expunerii sale, o trecere în revistă vechi, cum par să sugereze manuscri- toţi locuitorii Ierusalimului, existând astfel vară când a avut loc un asemenea eve- a istoriei multimilenare a Ierusalimului, a sele de la Qumram”. Distrugerea celui condiţii propice pentru ca Ierusalimul să niment astral. 3. Întâlniri ale domniei sale fost sacralitatea şi deschiderea oraşului de-al doilea Templu, în anul 70, şi exilul devină centru de studiu religios. În partea cu personalităţi israeliene. Printre cele spre universal, sintetizate din titlu: „Ieru- evreilor au marcat profund iudaismul. A de nord şi de vest a Ierusalimului sunt mai memorabile s-au numărat: fostul prim salimul, centru cultural şi spiritual al lumii”. fost creată o întreagă literatură mistică, în pământuri roditoare. În partea de est se ministru Itzhak Rabin, Ezer Weissman, Ierusalimul „a fost cel mai important cen- care, alături de nostalgia după Ierusalimul întinde pustiul Iudeii, teren arid, străbătut întemeietorul aviaţiei militare israeliene, tru spiritual din care a iradiat marea idee istoric, apare un Ierusalim imaterial. În is- de grote. Atunci când ocupanţi politeişti au generalul Shlomo Lahat, care a devenit a unui Dumnezeu unic”. Din documente lam, Ierusalimul este considerat al treilea încercat să-şi impună cultele, evreii din guvernator al Ierusalimului ş.a. egiptene reiese că, în epoca bronzului, ar oraş sfânt, locul de unde Mahomed s-a Ierusalim s-au putut ascunde în aceste Preşedintele de onoare al A.C.P.R.I., fi fost oraşul sfânt al lui Salim - una din înălţat la cer. Căderea Ierusalimului sub grote pentru a-şi păstra credinţa. Singurul părintele prof. univ. dr. Emilian Corniţes- zeităţile principale din Canaan -, întemeiat stăpânire musulmană, mai ales distruge- zid rămas în picioare, de-a lungul timpului, cu, a reluat, în conferinţa sa, o idee care acum circa 2 300 de ani înaintea erei actu- rea Sfântului Mormânt, criza economică din templul distrus este cel de apus: Zidul a făcut obiectul unei cărţi recenzate, la ale (î.e.a.). În Geneza, Ierusalimul e men- între 1097 – 1271, au determinat seria Plângerii. Conform legendei, acesta ar fi apariţie, în revista noastră: interferenţe ţionat sub numele de Salem, avându-l cruciadelor pentru recâştigarea lui cu fost construit din donaţii ale celor săraci şi fi lologice, lingvistice între limba Bibliei rege pe Melchisedech. Foarte importantă statut de oraş creştin, „miraj religios, dar darul celui sărac are mai mare valoare în şi limba română. Cercetătorul, bun cu- – punerea în valoare a motivelor pentru şi un fel de El-Dorado economic”. Domi- faţa Divinităţii. „Cel care vine la Ierusalim noscător al ebraicii biblice şi al literaturii care regele David alege Ierusalimul drept naţiei Ierusalimului de către mameluci îi simte credinţa ca fi ind ceva palpabil”. În române vechi, şi-a dat doctoratul la capitală, aşezând acolo Arca Alianţei. „Ele succede ocupaţia otomană. Fără a avea Ierusalim s-au aşezat, din totdeauna, mul- Universitatea Ebraică din Ierusalim. În nu sunt nici strategice, nici economice, ci rol administrativ, „Ierusalimul devine ţi oameni credincioşi. Fapt semnifi cativ în multe din primele texte literare în româ- pur religioase. […] O mulţime de tradiţii unul din centrele religioase cele mai im- acest sens: după Războiul de Şase Zile, nă, a arătat vorbitorul, există „o punte îi confereau o sacralitate indiscutabilă”. portante ale imperiului, dar şi ale lumii”. mulţi evrei religioşi din alte locuri au plătit de aur între izvoarele fi lologice ebraice mult pentru a se stabili la Ierusalim. Există şi româneşti”. Exegetul în filologia şi şi o expresie laică a credinţei, simbolizată lingvistica ebraică şi română a oferit o de Universitatea Ebraică, întemeiată, de serie de exemple în sprijinul acestei teorii. asemenea, la Ierusalim. Deşi, din nefe- Iată câteva. Cuvântul brad, de pildă, este ricire, fanatismul, intoleranţa au dus la compus din bar – fi u, şi rad – a coborî, în confl icte armate, credinţa înseamnă pace, ebraică. La un loc, brad înseamnă: fi ul lui dragoste de aproape. Există o legendă Dumnezeu a coborât pe pământ. Nume arabă despre iubire: doi fraţi au primit câte biblice apar în onomastica românească: o jumătate din moştenirea părintească. Avram, Isac, Iacob ş.a. Mărţişor este com- Unul avea o familie compusă din şapte pus din cuvinte ebraice: Mar – Domnul, persoane, celălalt nu avea familie. Într-o iasa – a ieşi, se – pronume, or – lumină. noapte, cel fără familie şi-a zis că fratele Împreună înseamnă: Dumnezeu este cel lui are mai multă nevoie de bani decât el care a ieşit să aducă lumină. Există în şi a adăugat la grămada fratelui o parte terminologia liturgică creştină termeni de din moştenirea sa. Familistul a considerat origine ebraică. Aserţiunea a fost întărită că nu e echitabil şi, în a doua noapte, a cu exemplificări. La Sarmisegetuza a înapoiat diferenţa, astfel încât ziua gră- fost descoperită o inscripţie ebraică: „Ata mezile erau egale. În a treia noapte fraţii ghibor, ata Adonai” – „Tu, Doamne, eşti s-au întâlnit şi s-au îmbrăţişat. Pe acest puternic”. loc – spune legenda - s-a clădit Templul IULIA DELEANU din Ierusalim. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 Un prilej de a cunoaşte frumuseţea şi unicitatea Ierusalimului „La Festivalul Shalom Ierusalim şi Tishrei, primul de acest fel din Bucureşti, care sărbătoreşte oraşul Ierusalim, istoria, cultura şi tradiţiile sale, puteţi cunoaşte frumuseţea şi unicitatea Ierusalimului. De asemenea, această festivitate are loc în una din cele mai speciale perioade ale calendarului evreiesc, respectiv începutul unui Nou An”, a spus ambasadorul Israelului la Bucureşti, E.S. DAN BEN ELIEZER, prezent la festival. Diplomatul a explicat că pentru poporul israelian, Ierusalimul a fost punctul de referinţă pentru generaţii întregi şi „rămâne o axă a istoriei, identităţii, credinţei şi moştenirii noastre. Ierusalismul este sufl etul Israelului, dar şi patria principalelor trei religii. Este oraşul sfânt care reprezintă o sursă de inspiraţie atât pentru evrei, cât şi pentru întreaga lume”. Ierusalimul, eterna capitală a Israelului, a devenit cel mai mare oraş din această ţară şi a reuşit să combine istoricul şi modernul. „Oraşul atrage turişti care doresc să-i cunoască trecutul şi să facă pelerinaje, să îi admire frumuseţile moderne şi să-i simtă bogaţia culturală. De-a lungul întregii sale istorii, Ierusalimul nu a fost niciodată mai mare, mai deschis, mai viu şi mai divers ca acum”, a spus ambasadorul. Israelul este o ţară a culturilor antice şi siturilor istorice, a inovaţiilor tehnologice şi a arhitecturii contemporane realizate de o societate şi o economie înfl oritoare. „Vă invit să vizitaţi frumoasa noastră ţară şi să vă bucuraţi de acest loc special. Vă invit să vizitaţi Ierusalimul”, i-a încurajat Dan Ben Eliezer pe cei amatori de excursii în Israel. „În Ierusalim, încă din vremuri vechi, s-a născut viziunea păcii, răspândită de profeţii Israelului către popoarele lumii, şi tot de aici ne dorim ca speranţa păcii să izvorască atât pentru noi, cât şi pentru vecinii noştri. Nu în ultimul rând, doresc să îmi exprim aprecierea pentru Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, the American Jewish Joint Distribution Committee şi Centrul Comunitar Evreiesc, pentru organizarea acestui eveniment minunat”, a declarat diplomatul israelian. (A.M.) Conferinţe la Standul Bereshit Un festival cum n-a mai fost În continuare, Varujan Pambuccian i-a a salvat evrei şi evreice de la moarte, în salutat pe cei prezenţi, menţionând că în timpul Holocaustului. istorie se cunosc trei naţii care au supra- Conf. dr. Adrian Niculescu a discutat vieţuit secolelor: evreii, grecii şi armenii. despre sinagogi din secolele III-IV, unde El ne-a invitat la Festivalul etniei elene la erau picturi antropomorfe. Dar chipul lui Muzeul Satului. Iisus a apărut adesea în bisericile creşti- Acad. Răzvan Theodorescu a pre- ne alături de cel al lui Moise. A existat o zentat expunerea „Ierusalim – capitala interferenţă între iudaism şi creştinism. unei sinteze spirituale”. După 15 vizite Evreii au păstrat tradiţia studiului cărţii, următorilor originari din România, deveniţi - Bruno Landsberg - preşedintele com- făcute în Israel, el a afi rmat că a acumulat a însuşirii scrierii, citirii, de milenii, în personalităţi israeliene: paniei SANO, prima companie în Israel de impresii bogate din Ierusalim. De altfel, a timp ce lutheranii, reformaţii au introdus - Reuven Feuerstein - specialist în produse chimice şi ecologice; primit şi distincţia de Cavaler al Sfântului obligativitatea alfabetizării abia în secolul studii ale capacităţii cognitive şi îmbună- - Alexander Uriah Borkovich – elev al Mormânt. A amintit că pe o hartă din 1582, XVI e.a. În Ardeal, un exemplu strălucit tăţirea lor; la Cluj există un Institut care îi lui Paul Dukas, al Nadiei Boulanger, unul Ierusalimul era prezentat drept capitală a îl reprezintă Honterus. Referindu-se la poartă numele; dintre fondatorii Conservatorului isaelian . Lumii. Arghezi numea Ierusalimul „oraş aspecte politice în zonă, el a menţionat - Myriam Berstein – prima actriţă profe- Şi aceştia nu sunt toţi. universal”. Moştenirea regelui David, a lui că în 1952, Ierusalimul a fost declarat sionistă din Israelul modern (Alia în 1907); Solomon, constructorul primului Templu, capitală a Statului Israel. Războiul din - Naftali Hertz Imber - autorul textului a fost păstrată în condiţii vitrege timp de În loc de concluzie 1967 a dus la reunifi carea oraşului vechi Imnului de Stat al Israelului, HATIKVA, 3000 de ani. A vizitat subteranele care şi nou. Universitatea Ebraică a avut, de la muzica fi ind preluată de Shmuel Cohen O mare de vizitatori, multă muzică, conţin urmele vechilor construcţii milena- din folclorul românesc (ca şi fragmentul antren, la care au participat direct Erwin re (probabil 10.000 de ani). Evreul Iisus înfi inţarea în 1920, sediul în zona ocupată din Poemul simfonic VLTAVA de Smeta- Şimşensohn şi Edi Kupferberg, prin apelul Christos şi-a legat numele de Ierusalim. de arabi, pe Muntele Scopus, până la reunifi carea oraşului. Convieţuirea paş- na), imn adoptat de Mişcarea sionistă în la participarea tinerilor de toate vârstele În secolul IV, împăratul Constantin a ri- de la copii la oameni în vârstă, la muzi- dicat Basilica Sfântului Mormânt. În anul nică încă nu este un deziderat împlinit. 1933 şi de Guvernul israelian în 1948; 691 arabi au ocupat oraşul şi au ridicat Totuşi locurile sfi nte, precum mormintele - Yitzhak Artzi - fost viceprimar al Ieru- că, dans, cântece. Tombolă, mâncăruri moscheile Al Aksa şi Omar. Apocalipsa, patriarhilor din Hebron, sunt păzite şi nu salimului, deputat, lider al evreilor originari tradiţionale, evreieşti, binecuvântări de cum scrie în textele creştine, va avea s-a ajuns la confl icte. din România; sărbători (Roş Haşana, Sucot, etc.), solişti loc în Ierusalim. Iisus este considerat de Dr. Hary Kuller a adus completări refe- - Dan David - preşedinte al Fundaţiei (Marcel Pavel), ansamblul Hora, klezmerii unii un al doilea Adam. Istoricul Iosephus ritoare la contribuţia Universităţii Ebraice care îi poartă numele, acordă anual premii (Braşov, Botoşani, Cluj), ansamblul Elias Flavius a adus contribuţii importante prin de la Ierusalim la asigurarea unei conti- de 1 milion de dolari pentru contribuţii la (grecii), Pilisterlu (aromâni) „Steluţele din cartea sa „ Antichităţi iudaice”. La Damasc nuităţi culturale. cultura şi civilizaţia Israelului; inventator Ferentari” (copii), Lyceum Consort, „Ciu- există o biserică – în stilul unui templu Dr. Aurel Vainer a constatat participa- în domeniul artei fotografi ce, conduce prin bcik” (ruşii lipoveni), Jidische lieder din grecesc, cu picturi care îl reprezintă pe rea a numeroşi prieteni neevrei la simpo- Compania Photo Me Inc. 250 de societăţi Germania, corul de copii Bim-Bam, solista regele Herodes (Irod cel Mare). zionul Bereshit şi la Festival. comerciale; Carmen Muşat, Tommy Weissbuch, Adina Preşedintele Aurel Vainer a amintit - Miriam Zohar – actriţă cunoscută, Chiş, Corul C.E.B., dirijor Em. Pecingină, aportul acad. Răzvan Theodorescu, fost Expoziţia despre contribuţia Premiul Israel în 2003; a fost deportată Aerobic Team of JCC, nu în ultimul rând, ministru al Culturii şi Cultelor, la refacerea în Transnistria; Orchestra Angely’s, dirijor Cristian Marius sinagogilor din Orăştie, Iaşi, Tg. Mureş, evreilor din România - Aharon Appelfeld - cunoscut scriitor, Firca. La intrarea dinspre Patriarhie, Zidul Piatra Neamţ (Sinagoga de lemn). Invita- Pe panourile expoziţiei sunt prezen- deportat în Transnistria, evadat, ajuns Dorinţelor (o machetă a Zidului Plângerii), tul a ţinut să menţioneze că bunicul său tate biografi ile, în română şi engleză, ale în Palestina în 1946; Premiul “Nelly Sa- Cramele Rotenberg, Expoziţia “Ierusali- chs” din Germania, “Médicis” din Franţa, mul de astăzi”, standul Editurii Hasefer, autor a numeroase proze traduse şi în cu o mare afl uenţă de cumpărători, stan- România; dul El-Al, suveniruri, expoziţia “Locuri - Samy Ofer – unul dintre creatorii Sfi nte”, stand F.C.E.R.-JCC, Ierusalimul Forţelor Navale israeliene; copiilor, atelier de creaţie plastică, Expo- - Moshe Idel – celebru cercetător al ziţia – “Evrei români care au contribuit la misticii iudaice; civilizaţia Israelului” şi, cel mai interesant, - Chaim Sheba - celebru chirurg, cre- Sala de conferinţe Bereshit, despre istoria ator de şcoală în Israel; evreilor. Printre vizitatori l-am recunoscut - Uzia Galil – fondator al companiei pe Varujan Pambuccian, reprezentantul Elron Electric Ind. Ltd., Premiul “Israel”, etniei armene, liderul Grupului Minorităţi- 1997; lor etnice din Parlament, care venise de la - Avraham Yaski - arhitect şef al Tel un festival al etniei armene de la Muzeul Aviv-ului, creator de şcoală; Satului, pe Tova Ben Nun-Cherbis, pre- - Ezra Fleischer - persecutat ca sionist şedinta Fundaţiei Lauder din Bucureşti, în România, director al Institutului de directoarea şcolii cu acelaşi nume. Am Cercetări Geniza despre poezia ebraică, cules impresii din public – Anica Leven- Premiul “Israel”, 1960; ţiu, Mihail Grămescu, Camelia Pantazi: - Marcel Iancu - arhitect şi artist în „excepţional, bine organizat, extrem de interbelic în România, plecat în 1941 interesant”, la care se adaugă impresiile în Palestina, creator de şcoală, celebru scrise în Cartea Festivalului. modernist, înmormântat la Ein Hod, în satul artiştilor; BORIS MEHR REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 17 La Complexul Educaţional Lauder-Reut, clopoţelul a sunat din nou la timp Interviu cu TOVA BEN NUN-CHERBIS, preşedinte al Complexului Educaţional Lauder-Reut Deşi anul acesta unităţile de învăţământ de stat şi-au amânat deschiderea cu o anilor de liceu. Profesori va- săptămână, nefi ind pregătite pentru începerea anului şcolar, Complexul Educaţional loroşi, dedicaţi profesiei, care Lauder-Reut - cu grădiniţa, şcoala primară, gimnaziul şi liceul - au respectat progra- contribuie din plin la motivarea mul iniţial şi, pe 10 septembrie, şi-a primit elevii, cu aceeaşi frumoasă festivitate de şi valorifi carea potenţialului deschidereă. La eveniment au participat primarul Robert Negoiţă şi - în premieră în fi ecărui elev. Şi, nu în ultimul România - doamna Kelli Turner, vicepreşedinte pentru fi nanţe şi membră a Boardului rând, calitatea academică şi Fundaţiei internaţionale Ronald S. Lauder -SUA. personală a elevilor, supra- În contextul instabilităţii a sistemului de învăţământ, care a afectat profund cali- vegheate şi modelate cu grijă tatea educaţiei, Lauder-Reut a rămas una dintre puţinele enclave care îşi păstrează atât acasă, cât şi la şcoală. şi îmbunătăţeşte de la an la an calitatea actului educaţional şi reputaţia de şcoală - Puteţi menţiona câteva de elită. proiecte - marca exclusivă Lauder în educaţie, pe care le Pentru a afl a mai multe despre ce în domeniile: afaceri, diplomaţie, relaţii derulaţi în şcoala dvs? oferă astăzi şcoala Lauder-Reut, am stat internaţionale, media şi comunicare. - Aş menţiona, pentru în- de vorbă cu Tova Ben Nun-Cherbis, În esenţă, oferta noastră educaţio- ceput, pregătirea acreditată preşedintele Complexului Educaţional nală şi procesul instructiv-educativ de şi studiul limbii ebraice, înce- Lauder-Reut. calitate garantată care conduc invariabil pând cu nivelul preşcolar şi - Cum a apărut ideea acestui complex la succesul şcolar al copiilor, aria largă fi nalizat cu diploma de baca- educaţional? Când aţi lansat această de activităţi extraşcolare şi opţionale, de laureat la ebraică. platformă educaţională? cluburi (engleză, ebraică, franceză, spani- Apoi, trebuie menţionat - Ideea a fost a domnului ambasador olă, italiană, germană, chineză, jurnalism, Proiectul internaţional March fi cat episod din istoria ţării lor, dar şi asu- Ronald S. Lauder, preşedintele Con- fotografi e, informatică, arte, dramă, dans, of the Living. În primăvara acestui an, pra datoriei lor morale de a povesti mai gresului Mondial Evreiesc şi al World instrument muzical, matematică, şah, Fundația Ronald S. Lauder România- departe - spre învățare și spre neuitare. Jewish Restitution Organization - cel sport etc.), alături de rezultatele şcolare Complexul Educațional Lauder-Reut au Continuând enumerarea, nu trebuie care a iniţiat şi susţine, prin Fundaţia care efective înregistrate de-a lungul anilor, inițiat şi organizat, în parteneriat cu Pri- să omitem nici pregătirea timpurie în bu- îi poartă numele, o reţea educaţională atrag întotdeauna orice părinte interesat măria Sectorului 3, cu Inspectoratul Școlar siness, media şi diplomaţie, despre care privată prezenţa în alte 15 ţări europene. şi conştient de rolul fundamental al unei al Municipiului București și cu Institutul am mai vorbit. Ne-am întâlnit în anul 1997, la lucrările educaţii bune în viitorul copiilor lor. Național pentru Studierea Holocaustului În sfârşit, dar nu în cele din urmă, Congresului Mondial Evreiesc, când eu Totodată, oferta noastră educaţională din România “Elie Wiesel”, participarea să amintim proiectul 2Day Ambassa- făceam parte din delegaţia română la cuprinde profi l teoretic bilingv (engleză) primei delegații de elevi români din istorie dor - Conferinţa anuală Lauder pentru Parlamentul European, ca reprezentant - real şi umanist, bacalaureat la limba la Marșul Internaţional al Vieții. promovarea studiului diplomaţiei şi afa- al World Jewish Restitution Organization ebraică, proiecte şi parteneriate inter- Evenimentul s-a desfășurat sub pa- cerilor internaţionale printre toţi elevii de în România. Când a vizitat România, în naţionale (Comenius, Gruntvig, Cannes tronajul onorifi c al Ambasadelor Statelor liceu, aşa încât la lucrările Conferinţei acelaşi an, şi i-a întâlnit pe tinerii membri Lions, vizite internaţionale de studiu, Unite ale Americii, Statului Israel, Spaniei au participat peste 100 de liceeni de ai Tnuat Alyia pe care îl conduceam, a schimb de elevi şi profesori cu şcoli din şi Germaniei în România și a avut loc în la liceul Lauder Yavne din Budapesta, fost foarte impresionat să îi cunoască, toată Europa şi Israel. Polonia, în perioada 16-20 aprilie 2012. liceul Lauder de limbi străine/ ebraică Delegaţia română a fost formată din din Sofi a, din Colegiile Naţionale Matei 20 de elevi și 5 profesori de istorie de Basarab, George Coşbuc şi Mihai Vitea- la liceele Lauder-Reut, Matei Basarab, zul din Bucureşti, elevi ai liceului din Ort Alexandru Ioan Cuza, Benjamin Franklin Benjamina-Israel, precum şi ai Colegiului și Dante Alighieri. Toți elevii sunt olimpici Walburg din Olanda. la istorie şi au fost însoțiți, pe lângă pro- 2Day Ambassador a fost dedicat, în fesorii lor, de personalități ale Federației prima sa ediţie, celebrării a 150 de ani de Comunităților Evreiești din România, ale diplomaţie românească şi 6 ani de parte- Administrației Prezidențiale, Cabinetului neriat academic exclusiv între Fundaţia viceprim-ministrului, Ministerului Culturii Ronald S. Lauder România şi Ministerul și Patrimoniului Național, Inspectoratului Afacerilor Externe/Institutul Diplomatic Școlar al Municipiului București şi ale Român, Lauder School of Government, Casei Corpului Didactic. Diplomacy & Strategy şi Raphael Re- Am inițiat acest proiect pentru că canati International School, din Israel, memoria și istoria Holocaustului trebuie parteneriat care oferă un curs acreditat făcute cunoscute, trebuie învățate şi de diplomaţie şi relaţii internaţionale ele- niciodată uitate. De evrei şi de către ne- vilor de la liceul Lauder-Reut. Proiectul evrei deopotrivă, pentru că vorbim des- se desfăşoară cu sprijinul Administraţiei pre o problematică și o experiență care Prezidenţiale şi al Ministerului Afacerilor privesc întreaga umanitate. Mărturiile Externe al României. Holocaustului s-au păstrat, însă martorii, În încheiere, să vă prezint, pe scurt, şi să vadă că există aici o tânără generaţie Multe materii şi activităţi se desfăşoa- supraviețuitorii acestuia sunt din ce în ce Proiectul Cannes Lions, care a debutat în evreiască ce se poate bucura de dreptul ră prin platforma proprie de e-learning: mai puțini. Povestea şi lecția Holocaustu- iunie 2011 şi care constă în participarea la o educaţie iudaică. ebraică şi tradiţiile iudaice, engleză, lui trebuie duse mai departe generațiilor elevilor noştri de la cursurile de media şi Atunci m-a întrebat dacă mă alătur matematică, geografi e, biologie, fi zică, viitoare, şi unde se poate face aceasta comunicare, la cel mai reputat festival Fundaţiei Lauder şi dacă accept provoca- istorie, cursurile de business English, cel mai bine, decât la fața locului? Şi cine internaţional de publicitate şi gândire rea de a ridica împreună aici, în România, comunicare, media şi altele. poate duce mai departe această mărturie, creativă din lume. Ei sunt cea mai tânără, o grădiniţă şi o şcoală evreiască. Am pri- Cursurile de business, media şi dacă nu cei tineri? Tinerii evrei și neevrei dar una dintre cele mai pregătite delegaţii mit pe loc şi iată unde am ajuns: proiectul diplomaţie sunt furnizate şi certificate de aici, din România, pentru prima dată din istoria festivalului. a înregistrat un succes mult peste aştep- de parteneri academici de prestigiu din împreună la revelația Marșului celor Vii, de CARMEN BEJINARIU tări, care ne-a determinat să îl extindem, România şi din străinatate: Institutul unde s-au întors transformați, edifi cați nu director proiecte şi PR să nu ne oprim la grădiniţă (aşa cum era Diplomatic Român-Ministerul Afacerilor numai asupra celui mai întunecat şi misti- Lauder Reut-România prevăzut iniţial), astăzi având un liceu Externe, Universitatea Media, Cannes ai cărui tineri performează la competiţii Lions Romania, British Council, Lauder locale şi internaţionale. School of Government, Diplomacy and Aşadar, proiectul a început în 1997, Strategy, Israel, Raphael Recanati Inter- în perioada de pionierat în învăţământul national School, Israel. preuniversitar privat, cu o grădiniţă de Pe lângă promovabilitatea cu 100% a arte şi multimedia - grădiniţa Lauder-Re- examenului de bacalaureat cu rezultate ut. Grădiniţa număra pe atunci în jur de deosebite înregistrată la toate promoţiile 50 de copii. Ei reprezintă nucleul primei noastre de liceu, avem un procent ridicat generaţii de elevi care, în anul 2010, a de elevi olimpici la disciplinele din trun- luat bacalaureatul tot aici. chiul comun sau premianţi la o multitudi- - Mulţi oameni de afaceri îşi trimit ne de competiţii şcolare şi extraşcolare. copiii la studiu aici. Ce oferă Complexul Suntem acreditaţi pentru toate nivelurile Lauder în plus faţă de şcolile de stat sau de învăţământ şi am ajuns la performanţă alte şcoli private? datorită acestei oferte educaţionale pen- - Aici avem o ofertă educaţională unică tru care facem totul spre a fi onorată de şi în acelaşi timp oportună, cu mare po- fi ecare dată. Pregătirea individualizată a tenţial pentru viitoarea carieră a copiilor, elevilor de către profesori de înaltă califi - dacă ne gândim, spre exemplu, că liceul care este şi ea decisivă. Lauder-Reut oferă o pregătire serioasă - Promovarea la bacalaureat de 100% pe parcursul a 3 ani, în business, media este ceva impresionant având în vedere şi diplomaţie. Mulţi părinţi lucrează direct rezultatele la nivel naţional din ultimii doi sau indirect în aceste domenii şi sunt ani. Care credeţi că este cheia acestui foarte interesaţi să valorifi ce pentru co- succes? Kelli Turner, Vicepreşedinte pentru fi nanţe, membru piii lor şansa pe care ei nu au avut-o: o - Pregătirea susţinută, diferenţiată, al Boardul Fundaţiei Ronald S. Lauder - New York educaţie timpurie, structurată, acreditată, individualizată a elevilor pe tot parcursul (dreapta), Tova Ben Nun-Cherbis (centru) 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012

Săptămâna Vârstnicului la Căminul „Amalia şi Şef Rabin dr. Moses Rosen” „PENTRU NOI, EXISTENŢA ACESTUI CĂMIN A ÎNSEMNAT SALVAREA VIEŢII” Grădina Căminului „Rosen” a fost, din între oameni, să râdem, să cântăm şi să dotă veche persifl a ideea: există nou, plină de oaspeţi. De data aceasta, dăm cu tifl a necazurilor. tinereţe, maturitate şi „vai, ce sărbătoriţi erau toţi rezidenţii din Cămin. Conduşi de directorul căminului, Gae- bine arăţi!”. Parada costumelor Ziua Internaţională a Vârstnicului se pre- tano Perrotta, oaspeţii au vizitat Căminul, a veştejit ironia sau autoironia; lungea, din iniţiativa F.C.E.R. - DASM, camere ale rezidenţilor, sala de mese, mai mult ca sigur, gluma a pornit cu încă şapte zile pline de culoare şi baza de tratament de la subsol, au făcut o de la cineva de „vârsta a treia”. substanţă. Startul l-au dat muzica şi plecăciune de gând uneia dintre cele mai Muzica şi dansul au întregit dansul, cu Orchestra Angely’s, Grupul îndrăgite şi mai active rezidente, brusc buna dispoziţie. Printre spec- de instrumentişti ai Şcolii Lauder-Reut şi smulse din viaţă, Tina Grümberg z.l., în tatori – invitaţi de onoare: pre- Maia Morgenstern într-un microrecital de memoria căreia a fost amenajat un colţ şedintele F.C.E.R., dr. Aurel cântece idiş în versiune inconfundabilă. O cu obiecte lucrate de căminişti la clubul Vainer, cu doi nepoţi din Israel. dublă celebrare, observa psihoterapeutul de ergoterapie. La discuţiile care au urmat pre- Ilie Zan, moderatorul întâlnirii, fi indcă ne O bogată trataţie pregătită de meşterii zentării de modă, au participat şi afl am în a doua zi de Sucot, „sărbătoarea culinari ai bucătăriei „Băluş” din incintă a domnia sa şi musafi rii israelieni, bucuriei noastre”. Directorul DASM, Attila fost oferită tuturor. dintre care unul a vorbit în idiş. Gulyas, a mulţumit pentru participare mu- S-a creat o stare de bine atât safi rilor: delegaţia evreilor din comunita- „Fac parte din categoria de necesară oricui, din orice tea ploieşteană, conduşi de preşedintele generaţie. Ziua următoare a ei, Adela Herdan; membrilor Clubului optimiştilor” fost dedicată educaţiei în spirit pentru generaţia de aur de la Centrul Co- M-am bucurat să fac cunoştinţă cu o ecumenic. A fost organizată munitar Evreiesc, coordonatoare - Sanda „doamnă nouă”, pe nume Sibyl Silvian, o excursie la Piteşti, unde s-a cate vârstei a treia, tratamente cu plante şi Wolf; reprezentanţilor Crucii Roşii, fi liala cum spun rezidenţii nou veniţilor/ nou vizitat sinagoga din oraş, în bună stare produse apicole, osteoporoză, depresie, Sectorului V, liderilor F.C.E.R., DASM, venitelor. „E din familia lui Theodor Herzl”, şi frumos îngrijită, şi la Curtea de Argeş, terapie prin muzică în stomatologie. C.E.B., B’nai B’rith România, voluntari mi-a recomandat-o domnul vicepreşedin- unde s-a mers la legendara mănăstire. Cele două săli de la Centrul Comunitar sociali. Urărilor de bine, sănătate, viaţă te Schwartz. Coordonatoarea Clubului Generaţiei de Evreiesc, Anahnu şi Hagiga, erau pline- lungă adresate rezidenţilor li s-au adăugat Cum sunteţi rudă cu Theodor Herzl? Aur de la Centrul de Zi, Sanda Wolf, a pus ochi. Desigur, au fost mulţi seniori, cum i-a cele făcute de vicepreşedintele F.C.E.R., Bunica din partea mamei era vară în practică cele două evenimente. Oneg plăcut doctoriţei Stela Anghel, moderatoa- ing. Paul Schwartz, care a transmis şi fe- primară cu Adolf Welisch, la rândul lui, Şabat din 5 octombrie a fost, de aseme- rea de la Hagiga, să le spună vârstnicilor, licitările preşedintelui Federaţiei, dr. Aurel văr cu Theodor Herzl. Adolf Welisch a fost nea, dedicat Săptămânii Vârstnicului. dar şi invitaţi de marcă: conducători ai Vainer. Vorbitorul a mulţumit ofi cialităţilor ministru al Sănătăţii în Imperiul Otoman Crucii Roşii – Filiala Sectorului V, specia- prezente şi, mai ales, sponsorului acestui şi l-a infl uenţat pe sultanul de atunci să lişti de renume în domeniul geriatriei, reu- spectacol, Ilie Ion Ciuclea. În cuvântul aibă o atitudine favorabilă înfi inţării aşe- „Am ales subiecte de interes matologiei, balneofi zioterapiei, psihiatriei de răspuns din partea rezidenţilor, dând zărilor evreieşti, punct de pornire pentru pentru vârstnici, ş.a. de la instituţiile medicale sus-amintite. expresie unor consideraţii generale dar reclădirea Statului Israel. Invitaţi de onoare: fostul director al DASM, şi personale legate de condiţia vârst- – Părinţii dumneavoastră au avut sim- dar şi pentru orice ing. Nilu Aronovici, fostul director al CAjM, nicului, Pompiliu Sterian a numit acest patii sioniste? generaţie” dr. Alexandru Elias. Toate comunicările, cămin „oază de linişte şi îngrijire” atât de – Tatăl meu a întemeiat Organizaţia unele – însoţite de proiecţii video, au fost necesare celor ajunşi la vârste înainta- Sionistă din România înainte de război. Ziua Medicală, din 7 octombrie, care ascultate cu mult interes, dovadă - discuţi- te, aparţinând generaţiilor care au trăit A murit în Israel. a încheiat ciclul de programe dedicate ile care s-au purtat în jurul lor. La Anahnu, dezastrele cunoscute ale secolului XX. – Un moment din copilărie care v-a vârstnicilor, a fost organizată de directoa- unde moderator a fost dr. Mona Bejan, ele „Pentru noi, existenţa acestui cămin a marcat? rea Centrului de Ajutor Medical (CAjM) al s-au focalizat, îndeosebi, asupra conse- însemnat salvarea vieţii”. Desigur, pro- – La 11 ani, mama mi-a pus un rucsac DASM, dr. Mona Bejan; coechipieri - dr. cinţelor menopauzei şi tratamentelor cu cesul de adaptare n-a fost uşor pentru în spinare şi m-a trimis voluntară la Re- Stela Anghel, de la Căminul „Rosen”, plante. La Hagiga – asupra modalităţilor nimeni. Sunt, însă, două categorii de ghin – Apalina, unde funcţiona un cămin Fănel Baraş, de la DASM. „Am conceput de nutriţie, osteoporozei ş.a. De altfel, abordare a acestei tranziţii: pesimiştii, de copii rămaşi orfani după pogromul de Ziua Medicală în două seminarii, gen viaţa şi alimentaţia echilibrată – prevenţie privindu-şi situaţia ca pe un calvar, trăind la Iaşi, din 1941. Cu ajutorul Joint-ului, or- Limmud – fi ecărui participant i s-a lăsat împotriva multor afecţiuni, ca obezitate, fără speranţă, refuzând socializarea; şi fanii au ajuns în Israel, unde s-au afi rmat libertate de alegere -, cum se face la boli cardio-vasculare, diabet zaharat, boli optimiştii, străduindu-se să-şi constru- în cele mai diverse domenii. Unii au venit seminariile Bereshit”, a spus dr. Mona Be- ale aparatului digestiv, afecţiuni maligne iască un modus vivendi prin ergoterapie, anul trecut, când s-au împlinit 70 de ani jan. „Am ales subiecte de interes pentru ş.a. – trebuie începută din primele săp- vizionare de fi lme, spectacole, participări de la pogrom, în pelerinaj la mormintele vârstnici, dar şi pentru orice generaţie, ca tămâni de viaţă: de la laptele matern, pe la proiectul de artă comunitară, iniţiat şi comune în care se afl ă şi părinţii lor. să mărim marja de participare”. Confe- care nici un alt lapte nu-l poate concura, pus cu succes în practică de tineri artişti – Aveţi rude în viaţă? renţiarii – doctori, psihologi, terapeuţi de până la evitarea oricăror excese alimen- voluntari, scriind şi interpretând ei înşişi – Am o fi ică căsătorită în Statele Unite. la Centrul Medical Medas, CAjM, Crucea tare şi respectarea celor trei mese zilnice, texte care, împreună, alcătuiesc un teatru Locuieşte cu soţul ei şi cei doi băieţi ai lor, Roşie – sector V, Spitalul Clinic Sf. Maria nu – în faţa calculatorului ori a televizoru- sui generis. În numele tuturor, vorbitorul nepoţii mei, la New Jersey, Flemmington. – s-au adresat publicului într-un limbaj pe lui. Mişcarea, gimnastica – nici acestea, a mulţumit liderilor F.C.E.R., DASM, con- Ginerele meu, un yeşivă buhăr – student înţelesul tuturor. A fost un instructiv curs în exces – sunt bune catalizatoare în ducerii şi întregului personal al Căminului la o Yeşiva din SUA - a vizitat România. A de medicină popularizată despre meno- prevenirea unor boli reumatismale. Ziua pentru vârstnici „Amalia şi Şef Rabin dr. întâlnit-o pe fi ica mea, de care s-a îndră- pauză şi complicaţiile ei, nutriţie, afecţiuni Medicală a fost o acţiune de succes, care Moses Rosen”. gostit. S-au căsătorit la Templul Coral din cutanate, incontinenţă urinară, tehnici de merită reeditată. Orchestra Angely’s, dirijată de col. Bucureşti, cununaţi de Şef Rabinul Rosen relaxare psihică, programe medicale dedi- IULIA DELEANU Marius Firca, solistă – soprana Alexandra z.l. şi Rabinul Glanz z.l. După terminarea Tâlniceru, laureată a unor prestigioase Yeşivei, ginerele a făcut Dreptul. Acum premii naţionale şi internaţionale, au practică avocatura. interpretat arii din opere, operete, valsuri – Cum v-aţi hotărât să locuiţi la Că- Schimb de experienţă între generaţii de Johann Strauss, canţonete, dansuri min? Conducerea D.A.S.M. a decis să marcheze „Săptămâna vârstnicilor” într-un fel sud-americane, şlagăre israeliene, pe – Cunosc căminul de la înfiinţare, deosebit: i-a invitat la o discuţie liberă pe cei care, în urmă cu un deceniu, s-au ocupat ritmul cărora au dansat gazde şi oaspeţi. când am fost invitată la inaugurare de de asistaţi, fi e în calitate de lideri, fi e de asistenţi sociali. Dialogul, condus de Andreea Directoarea Crucii Roşii - sector V, primul său director, prof. univ. dr. Marcel Davidovici, la rândul ei asistentă socială dar în actuala “formaţie”, a fost organizat Ana Ungureanu, a mulţumit pentru spri- Saragea z.l., fi ind rudă prin alianţă cu în “pereche”. Astfel, pe scenă s-au afl at ing. Nilu Aronovici, care a ocupat funcţia de jinul generos primit din partea F.C.E.R. soţia lui, dr. Alice Saragea z.l. În fosta director, respectiv de preşedinte al D.A.S.M., colonel (r.) Adam Vértes, fostul vicepre- şi DASM, ai căror benefi ciari sunt circa mea locuinţă aveam mari probleme cu şedinte, Franca Oprescu, fosta responsabilă a clubului Braille, ing. Gheorghe Wiener, 5 000 de locuitori ai acestui sector, şi a apa şi căldura. Din păcate, am destule fost coordonator-şef al asistenţilor sociali, asistent prof.Octavian Fülöp, dr. Nadia înmânat Diplome de Onoare preşedintelui probleme de sănătate. Asistenta socială, Georgescu, fost director al Căminului “Rosen”. Faţă-n faţă cu ei s-au afl at cei care F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, directorului Rodica Pepenel, m-a sfătuit să vin să stau deţin la ora actuală aceste responsabilităţi: Attila Gulyas, actualul director, Nicoleta DASM, Attila Gulyas, coordonatorului la cămin, aşa că m-am internat pentru o Oprea, G. Perrotta, Marian Mitel, Fănel Barash, Marika Neumann şi mulţi alţii. Nu a de Programe Sociale DASM, dr. Nico- perioadă nedeterminată. fost doar un simplu schimb de idei, ci o discuţie vie, umană, în care sala mare de la leta Oprea, coordonatorului de Depozit – Şi - adaptarea la noua viaţă? JCC, plină până la refuz, a putut afl a despre preocupările actuale ale “foştilor”, dar şi DASM, Cristian Sivron. – Fac partea din categoria optimiştilor. despre difi cultăţile pe care le-au întâmpinat când au fost numiţi în funcţii, când, pur Bogdan Lifşin, cu armonica sa ferme- şi simplu, au fost aruncaţi în apă şi au trebuit să înveţe să înoate. “Omologii” lor de cată, şi mini-orchestra Şcolii Lauder-Reut astăzi au vorbit cu recunoştinţă despre preluarea experienţei înaintaşilor lor dar şi au readus zâmbete, au descreţit frunţi, O stare de bine despre noile probleme cu care se confruntă când, pe de-o parte, activitatea D.A.S.M. au înviorat inimi. A venit, apoi, desertul, necesară oricui s-a extins, pe de-altă parte, nu mai au la dispoziţie resursele generoase ale Joint-ului. oferit de noua directoare a T.E.S., Maia Luând cuvântul de mai multe ori, Attila Gulyas a salutat iniţiativa organizării acestei Morgenstern, care a folosit prilejul pentru Creatorii de modă în căutare de in- întâlniri, a vorbit şi el despre începuturile lui în funcţia pe care o deţine, dar şi des- a vorbi, în preambul, despre Suca făcută spiraţie ar fi trebuit să vină în dimineaţa pre aspectele noi din activitatea de asistenţă: resursele fi nanciare oferite de Claims de colectivul T.E.S., proiectele T.E.S.-ului de 3 octombrie 2012 la Centrul de Zi al Conference, reorganizarea unor servicii , parteneriatul productiv cu Joint, personal cu destinate rezidenţilor, nevoia sufl etească Centrului Comunitar Evreiesc să priveas- directorul Israel Sabag şi cu Alberto Senderey, responsabilul european al organizaţiei. şi artistică de a ne reîntoarce mereu la că Parada costumelor, prezentată de La rândul său, ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R., a salutat iniţiativa tradiţie, la folclorul idiş. Maia din totdeau- vârstnicii noştri. Să vadă ce-nseamnă bun organizării acestei întâlniri, a felicitat conducerea D.A.S.M. pentru sufl ul nou din na, Maia de acum ne-a purtat în lumea gust fără desuetudine, rafi nament fără activitate, a lansat o invitaţie tuturor foştilor angajaţi să participe la activităţile J.C.C. hasidimilor, a vestitului Rabi Elimeleh, extravaganţă. Că poţi purta orice este „la şi F.C.E.R. şi să utilizeze ofertele vilelor Federaţiei. În încheiere, el a subliniat efortu- personaj conturând întreaga înţelegere modă”, când eşti la liceu sau facultate, dar rile conducerii Federaţiei, ale Joint, D.A.S.M. şi Claims Conference de a include un evreiască a existenţei, fără de care n-am că adevărata artă a eleganţei o dovedeşti număr din ce în ce mai mare de persoane în programul de asistenţă. Participanţii la fi ajuns în anul 5773: să ne bucurăm de abia când ai trecut binişor de anii aceia. manifestare s-au putut bucura de un program de dans al “artistelor” de la Grădiniţa clipă şi s-o preţuim; să păstrăm lacrima Bunicile şi bunicii noştri au arătat cum “Gan Eden” şi de un program muzical, organizat de ing. Iancu Ţucărman. numai când suntem singuri; când suntem poţi „arăta bine” la orice vârstă. O anec- EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 19

Premiile Nobel pe anul 2012 Scurt A Din nou, pe lista laureaţilor se afl ă trei evrei Ţ Premiul Nobel la Fizică: sale sunt „de un realism halucinant, care (Scurt pe doi) IN Serge Haroche şi David J. Wine- îmbină poveştile populare, istoria şi con- 2 TI land - pentru descoperirea unor „metode temporanul”. ŞŞTIINŢAŢA experimentale inovative care permit Premiul Nobel pentru Pace: Incă un contract IA măsurarea şi manevrarea sistemelor Uniunea Europeană – ca o „recu- În numărul trecut al revistei noastre V cuantice individuale”. noaştere a contribuţiei semnifi cative la publicam o ştire referitoare la înche- I Serge Haroche s-a născut la 11 sep- consolidarea păcii şi la promovarea re- ŞŞI VIAŢA ierea de către fi rma ”Afi Milk” a unui tembrie 1944, la Casablanca. Tatăl său, concilierii pe continent şi în întreaga lume. contract de 500 milioane de dolari în ALbert Haroche, provine dintr-o familie Rolul stabilizator al Uniunii a transformat China pentru exportul de instalaţii de evreiască (Isaac şi Esther Haroche). în timp un continent al confl ictelor într-un muls vacile. Iată că ulterior s-a anunţat Premiul Nobel la Chimie: continent al păcii”. că “Afi Milk” a mai încheiat un contract 40 de ani de la aselenizare Robert J. Lefkowitz şi Brian K. Kobil- Premiul Nobel pentru Economie: de 12 milioane de dolari în Republica ka - pentru „studiul receptorilor cuplaţi Alvin E. Roth şi Lloyd S. Shapley - Belarus, tot pentru instalaţii automate Evrei în spaţiu cu proteine G”. pentru „teoria alocărilor stabile şi practica de muls.Tehnologia de vârf israeliană, Robert Lefkowitz s-a născut pe 15 designului de piaţă”. exportată în 50 de ţări, cucereşte pieţe Recent, omenirea a sărbătorit patru aprilie 1943, la New York, din părinţi evrei, Alvin Elliot Roth, cel de-al doilea evreu tradiţional deţinute de fi rme din Scandi- decenii de la aselenizarea lui Neil Arm- care au emigrat din Polonia în secolul al american laureat al Premiilor Nobel pe navia şi Statele Unite. Interesul pentru strong. De atunci, zeci de astronauţi şi XIX-lea. 2012, s-a născut la 19 decembrie 1951 liniile automate israeliene e dictat de cosmonauţi au zburat în spaţiul cosmic Premiul Nobel la Medicină: şi în prezent este profesor itinerant la prevederile Uniunii Europene privind şi, printre ei, şi câţiva evrei. Cine sunt ei Sir John B. Gurdon şi Shinya Yama- Universitatea Stanford şi profesor de asigurarea igienei laptelui. Nu numai şi care a fost destinul lor (fi indcă uneori naka - pentru „descoperirea că celulele economie şi business administration la europenii nu mai pot comercializa lac- a fost tragic)? mature pot fi reprogramate pentru a de- Harvard Business School. A avut contri- tate care nu corespund acestor norme Primul bărbat evreu a fost BORIS veni pluripotente”. buţii importante la teoria jocurilor, design dar şi Rusia, care importă 95% din VOLYNOV, comandantul navei Soyuz Premiul Nobel la Literatură: de piaţă şi economie experimentală. producţia de lactate a Belarus, refuză 5, în iauarie 1969. Mo Yan - juriul a apreciat că lucrările să mai cumpere lactate neconforme Prima femeie evreică a fost JUDITH cu normele europene. RESNIK, care a zburat pe cea de a 12-a Premiul Nobel pentru Fizică – misiune a navetei spaţiale americane în Serge Haroche Icre negre 1984. Apoi, la a doua misiune, a murit Premiul Nobel pentru fi zică a fost atri- în explozia lui Challenger. Se ştie că buit lui Serge Haroche (Franţa) şi lui David de 4000 $ cutia! Judith a consultat un rabin despre Wineland (SUA) pentru cercetările lor în posibilitatea de a aprinde lumânări în Conform postului de televiziune domeniul fi zicii cuantice, mai precis pen- american NBC, cele mai bune icre ne- cabina navetei spaţiale. Cum foc des- tru lucrări consacrate comportării fotonilor, chis nu era posibil pe Space Shuttle a gre din lume provin din deşert! Chibuţul ceea ce – după cum se arată în motivarea ”Daniel” din Israel creşte moruni în fost sfătuită să aprindă beculeţe elec- Comitetului Nobel - într-o zi va duce la trice la aceleaşi ore la care ar fi aprins deşert şi recoltează icre negre care se construirea unor super-computere radical vând cu 4000 de dolari cutia de 1 kg. O lumânări în casa ei din Houston. Ceea noi, de mare viteză. Cercetările lor au dus ce a şi făcut. serie de bucătari din mari restaurante deja la construirea de ceasuri ultraexacte, le consideră printre cele mai bune din JEFFREY HOFFMAN a zburat în ce vor putea deveni standarde pentru 1966 pe naveta Columbia şi a luat cu lume, afi rmă NBC. măsurarea cu o extraordinară precizie a La graniţa cu Libanul, pe un teren el o Tora în spaţiu. timpului. Probabil, explică Academia Sue- DAVID WOLFF a zburat într-o peri- de piatră, deşertic, ce a putut să le deză, în cursul acestui secol computerele treacă prin cap unor evrei? Se pot oadă care a inclus Hanuka şi, deşi nu a cuantice vor schimba viaţa de fi ecare zi putut să aprindă lumânări, a folosit lipsa construi bazine cu apă curată şi afl ată la fel cum cele cu microprocesoare au în permanentă aerisire prin zbaturi gravitaţiei ca să se joace cu titirezul timp schimbat-o în ultimele decenii. îndelungat. “Probabil că am stabilit un acţionate controlat de computere şi Serge Haroche (68 de ani) s-a născut se pot recolta sistematic icre negre?! record al rotirii titirezului, care s-a rotit la Casablanca, în Maroc. Familia s-a cam o oră şi jumătate, după care l-am Totul a început în urmă cu 10 ani şi mutat după război la Paris, unde Serge acum ciclurile periodice scot “recolte” pierdut. Cred că a călătorit cam 25.000 holm, vom reveni pe larg asupra lucrărilor a devenit profesor la Collège de France. de moruni ajunşi la maturitate. O parte de mile”, a spus Wolf. lui Serge Haroche. Să observăm că anul El conduce şi în prezent Catedra de Op- din icre sunt incubate tot aici. Asta este În 2008, astronautul GREGORY acesta cuantumul Premiilor Nobel este cu tică cuantică. Pasiunile lui sunt pictura şi baza forţei economice a Israelului: ca- CHAMITOFF a luat cu el, în spaţiu, o 2 milioane de coroane mai redus pentru muzica de operă. pacitatea nelimitată de a inova. Cum se mezuza a cărei formă era asemănătoa- fi ecare domeniu, ca o consecinţă a crizei, În noiembrie, când apariţia revistei spune pe aici: “cap de evreu”. Dar, din re cu a unei rachete. A plasat-o pe uşa ce nu a ocolit nici această a venerabilă noastre va avea loc cu câteva zile înain- România, capetele astea au plecat… de acces a Staţiei Spaţiale Internaţio- tea decernării Premiilor Nobel la Stock- instituţie care este Academia Suedeză. nale, lângă patul lui. ILAN RAMON a fost primul astronaut Refacerea Fukushimei israelian şi soarta sa tragică a impresio- Premiul Nobel pentru Chimie – Robert Lefkowitz ca oraş “Cleantech” nat toată lumea. A zburat pe ”Columbia” Interesant este că laureatul Premiului nă cu Brian Kobilka, a căpătat mai întâi un şi a murit atunci când naveta spaţială Nobel pentru chimie nu e chimist. Robert Bachelor în Arte la prestigiosul Columbia Oficialităţile din Fukushima au americană s-a dezintegrat la coborârea Lefkowitz, care a primit distincţia împreu- College, în 1962. Apoi a studiat acolo ales firme israeliene ca să refacă în atmosferă. A fost primul astronaut medicina, în care a obţinut un masterat oraşul afectat atât de tsunami cât şi care a cerut mâncare caşer în spaţiu şi în 1962. A continuat cariera medicală de accidentele centralelor nucleare. primul care a consultat un rabin despre la Institutul Naţional pentru Sănătate şi Ceea ce le-a determinat alegerea a cum să respecte Şabatul când se afl ă a urmat ulterior specializarea în bolile fost experienţa israeliană în a construi în spaţiu. Ilan a luat cu el un sul cu un cardiovasculare la Harvard. Nimic nu “cleantech”, adică aşezări urbane eco- text din Tora şi un microfi lm pe care se lăsa să se prevadă un Nobel în chimie. logice. Ecotehnologiile constituie un afl a copiată Biblia. În plus, a mai dus De altfel, cercetările lui sunt în domeniul domeniu înfl oritor în Israel şi cuprind cu el un desen al Pământului văzut de biochimiei celulare. Într-un interviu pu- toate tehnnologiile care utilizează pe Lună, făcut de un copil evreu într-un blicat nu de mult pe site-ul Universităţii resursele naturale, energetice, apa, lagăr de concentrare în timpul celui de Duke, Lefkowitz spune: “Eu am fost clar materiile prime astfel încât să reducă al doilea Război Mondial. destinat să devin medic. Am visat la asta la maximum volumul şi toxicitatea de- GARY REISMAN a fost primul as- încă din anul trei de liceu. Nu aş renunţa la şeurilor. Japonezii au trimis o delegaţie tronaut evreu care a locuit pe Staţia această parte a formării mele pentru nimic în Israel pentru a găsi întreprinderi care Spaţială Internaţională. A dus cu el în lume. Eu iubesc şcoala de medicină să se angajeze în acest contract,fi ind pe SSI un memento al văduvei lui Ilan (sublinierea R.L.). Regret că tatăl meu interesaţi îndeosebi de managementul Ramon. Fiindcă a decolat chiar înainte a murit crezând că eu voi fi un cardiolog apei şi al deşeurilor. de Pesah, a cerut să ducă în spaţiu o practician şi nici nu a visat ce îmi va re- Experienţa israeliană este tot mai cutie cu maţot dar Controlul misiunii nu zerva viitorul”. apreciată şi căutată în Asia. China a fost de acord deoarece fi rimiturile ar În numărul din noiembrie vom reveni colaborează cu Israelul într-un proiect fi plutit incontrolabil în cabina afl ată în pe larg asupra descoperirilor lui Robert de energie solară.India a anunţat că imponderabilitate. Lefkowitz. va încheia curând contracte impor- tante privind tehnologii inovatoare în agricultură,mai ales pe malurile ma- rilor ei fl uvii. Un grup de studenţi din Alvin Roth – Încă un evreu laureat al Premiului Nobel pentru economie China, India şi Singapore au studiat în universităţi israeliene timp de un Premiul Nobel pentru Economie pe un reputat specialist în Teoria jocurilor, cuplurilor maritale, a selecţiei rezidenţilor an tehnologiile agricole. După cum anul 2012 a fost atribuit profesorilor ame- modelarea pieţelor şi economie expe- la spitalele universitare etc. Interesant e se vede şi din alte articole publicate ricani Alvin Roth (Universitatea Harvard) rimentală. În 2013 va deveni profesor faptul că Alvin Roth a înfi inţat programul în această pagină, Israelul exportă nu şi Lloyd Shapley (UCLA). pe viaţă la Stanford şi va căpăta titlul pentru transplant de rinichi din regiunea numai mărfuri ci mai ales tehnologii Alvin Elliot Roth e un economist evreu de “profesor emerit” la Harvard. Aceste New England, din SUA, de fapt un registru înaintate, valorând sute de milioane american, născut la 19 decembrie 1951. decizii erau luate deja înainte ca el să care asigură compatibilitatea donatorilor de dolari. Roth predă acum la Universitatea Stan- primească Nobelul. cu primitorii de grefe renale. ford după ce a avut catedre la Harvard şi Programele scrise de Roth sunt folo- Alvin Roth este căsătorit şi are doi la Universitatea din Illinois. E considerat site în analiza şanselor de stabilitate a copii. Pagină realizată de ANDREI BANC 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 Hasefer la Gaudeamus COMUNITATI Cen- trul Iudaic de Editură Sinagoga Mare Sărbători de toamnă şi Publi- z Ploieştenii, membri ai Comunităţii evreilor şi simpatizanţi, cistică – Editura Hasefer va participa din Bucureşti – 165 de ani au participant luna aceasta, ca şi în alţi ani, în număr mare, la în perioada 21-25 noiembrie 2012 la serviciile religioase de Roş Haşana, Iom Kipur şi Sucot susţinute cea de-a XIX-a ediţie a Târgului de Comunitatea Evreilor de ofi cianţi din Israel şi de ofi ciantul comunităţii, Iuftariu Gilu. carte Gaudeamus Bucureşti, la Rom- din Bucureşti şi F.C.E.R. Pentru sărbătoarea de Sucot, în curtea sinagogii s-a construit expo – pavilionul 1 (central) – stand vă invită, în perioada 16-18 şi decorat o suca şi un grup de instrumentişti ai Filarmonicii ”Paul 114, nivel 3.20. noiembrie, la un eveniment Constantinescu” din Ploieşti a susţinut în incinta sinagogii un În data de 22 noiembrie, ora 12:00, de amploare, intitulat “Si- recital de muzică compusă de autori evrei. Editura Hasefer va lansa: nagoga Mare din Bucureşti z Comunitatea Evreilor din Craiova a organizat la Sinagogă 1. ”Destinul iudaic între lumini şi – 165 de ani”. În cadrul ceremoniile legate de cele trei sărbători - Roş Haşana, Iom bezne” – Zoltan Terner acestui eveniment vor avea Kipur şi Sucot. De Roş Haşana, preşedintele comunităţii, prof. 2. ”Lumi vechi, oglinzi noi” – loc mai multe manifestări: univ.dr. Corneliu Sabetay, a evocat semnifi caţia sărbătorii iar Moshe Idel celebrarea Şabat-ului în Ştefan Ardelean, ofi cianul de cult, a rostit rugăciunile. După 3. ”Lumini pentru viitor” – Alexan- Sinagoga Mare, alături de ofi ciere a fost organizată o masă festivă la care au participat dru Şafran invitaţii noştri, un simpozion peste 60 de persoane - evrei, simpatizanţi şi reprezentanţi ai cu participanţi de prestigiu, altor culte religioase. La sărbătoarea de Iom Kipur, prin grija lansare de carte, concert, decernarea unor plachete aniversare. F.C.E.R.- Cancelaria Rabinică, comunitatea a benefi ciat de doi Sunt invitate să participe personalităţi de marcă din comunitate CALENDARUL ofi cianţi din Israel. şi din afara acesteia, din Bucureşti şi din alte localităţi. De Sucot, a fost ridicată o suca iar la ceremonii au parti- Programul pe ore va fi comunicat în curând şi va putea fi LUNII cipat membrii comunităţii, simpatizanţi şi invitaţi. Dr.Corneliu găsit şi la sediile comunitare din Bucureşti. Sabetay a prezentat importanţa sărbătorii iar Ştefan Ardelean Relatarea pe larg a evenimentului o veţi găsi în numărul NOIEMBRIE a rostit rugăciunile specifi ce sărbătorii. În continuare, s-au servit următor al revistei. prăjituri şi fructe. ANIVERSĂRI La 1 noiembrie 1921 s-a născut la Piatra • Neamţ compozitorul şi dirijorul JAN Ziua Holocaustului, comemorată în ţară TAUSINGER. A fost un timp directorul Comunitatea Evreilor din extrem, nu pot înţelege un asemenea act mare succes Conservatorului din Praga. Braşov Braşov, Instituţia Prefectului prin care s-a dorit exterminarea totală a La 2 noiembrie 1923 s-a născut scrii- şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bra- evreilor. Mesajul zilei de astăzi este unul Ploieşti La 10 octombrie a.c., • toarea LIANA MAXY, fiica pictorului M. H. şov au organizat, la 10 octombrie a.c., simplu: nu lăsaţi istoria să se repete“, a Comunitatea Evreilor a Maxy. la Sinagoga din Braşov, marcarea Zilei spus prefectul. organizat o ceremonie comemorativă în La 2 noiembrie 1882 s-a născut la Praga Holocaustului, când sunt comemorate La eveniment au asistat, pe lângă cimitirul din Ploieşti, la monumentul celor • scriitorul LEO PERUTZ. În 1938 s-a victimele fascismului ucise în teritoriile membri ai Comunităţii Evreilor din Braşov, ucişi în Holocaust, ceremonie la care au stabilit în Ereţ Israel. româneşti în perioada 1941-1945. „Au un mare număr de liceeni, mulţi dintre ei participat ofi cialităţile oraşului şi ale jude- La 4 noiembrie 1904 s-a născut în fost şi mai sunt unii care pun la îndoială elevi ai Colegiului Naţional „A.Şaguna“. ţului Prahova: primarul oraşului Ploieşti, • Germania arhitectul şi scriitorul JULIUS sau contestă că în România ar fi avut La fi nalul evenimentului a fost proiectat prefectul judeţului, reprezentanţi ai Con- POSSNER. A trăit o perioadă în Israel. loc un Holocaust, ori susţin chiar că Ion pe un ecran un fi lm documentar, realizat siliului judeţean Prahova, reprezentanţi La 4 noiembrie 1934 s-a născut la • Amsterdam JUDITH HERZBERG. În Antonescu nu a exterminat evreii din de Horaţiu Cenuşe, care face referire la ai Muzeului de Istorie şi Arheologie, elevi 1997 a primit cea mai înaltă distincţie ţara noastră. Faptele istorice îi contrazic, Holocaustul din România. (după ”Monito- şi profesori ai unor licee din localitate cât olandeză pentru creaţie literară. însă, pe aceştia. Trebuie să ne amintim rul Expres”, Braşov) şi membri ai comunităţii. Au fost depu- La 6 noiembrie 1836 s-a născut la Verona de pogromurile de la Bucureşti şi Iaşi, de- se coroane de fl ori şi s-a vorbit despre • criminologul CESARE LOMBROSO, portările evreilor începute pe 9 octombrie Satu Mare z Elevii Şcolii Gimna- suferinţele evreilor în timpul celui de-al întemeietorul şcolii antro pologice a 1941 la Dorohoi, ori cele din Basarabia şi ziale ”Petöfi Sandor” Li- doilea război mondial. Ceremonia a fost dreptului. Bucovina, în toate aceste acţiuni căzând vada au comemorat, pe 9 octombrie a.c., transmisă de posturile de televiziune şi La 7 noiembrie 1872 s-a născut lingvistul victimă peste 200.000 de evrei. Victimele Holocaustul. Au fost: distribuite pliante, prezentată în presa locală. (Ing. ADELA • şi filologul ION AUREL CANDREA. A fost nu au fost exclusiv evrei, dar aceştia au au avut loc o prezentare şi o expoziţie HERDAN, preşedinte) profesor la Universitatea din Bucureşti. reprezentat principala ţintă a ceea ce a de carte, precum şi vizionarea unui fi lm La 9 noiembrie1929 s-a născut la însemnat un dezastru, o crimă împotriva documentar în Centrul de Documentare Tulcea În ziua de 9 octombrie • Budapesta scriitorul IMRE KERTESZ. speciei umane. Aş vrea ca tinerii care şi Informare al şcolii. Au urmat discuţii 2012, în amfi teatrul liceului Este autorul romanului autobiografic „Kadiş astăzi învaţă despre ce s-a întîmplat în libere. Manifestarea a fost coordonata “Ion Creangă“ din Tulcea a fost orga- pentru copilul nenăscut”. I. Kertesz a urmă cu 71 de ani să-şi asume misiunea de profesorii Bonto Ştefan, Balogh Kinga, nizat un simpozion pe tema Holoca- supravieţuit lagărului de la Auschwitz de a acţiona în aşa fel încît astfel de lucruri Bretan Izabela şi Szalay Miklos Attila, ustului, cu participarea dr. Hary Kuller La 11 noiembrie 1830 s-a născut în să nu mai fi e posibile, de a face viitorul profesor documentarist, care ne-a furnizat şi a preşedinteui Comunităţii Evreieşti • Galiţia dr. KARREL LIPPE. A fost un mai drept şi mai bun pentru toţi oamenii“, informaţiile de mai sus. În actuala clădire din localitate, ing. Solomon Faimblat. militant al mişcării sioniste. A corespondat a spus în discursul său Tiberiu Roth, pre- a şcolii au fost adunaţi şi tinuţi evreii din A fost amenajată o expoziţie de car- cu Th. Herzl şi a participat la Congresul de şedintele Comunităţii Evreilor din Braşov. localitate, înainte de a fi duşi în ghetoul te cu tema Holocaustului, prezenta- la Basel (1897). Prezent la evenimentul de comemora- din Satu Mare, iar apoi la Auschwitz-Bir- rea fi ind făcută de prof. Elena Calina. La 20 noiembrie 1857 s-a născut la Viena • scriitoarea VEZA CANETTI. A fost soţia re a Holocaustului, prefectul Braşovului, kenau. În cadrul simpozionului, dr. Hary Kuller a scriitorului Elias Canetti, deţinător al Mihai Mohaci, a spus că în această zi În fi ecare an se comemorează Holo- prezentat un scurt istoric al Holocaustului, Premiului Nobel. trebuie să ne amintim de o pată neagră în caustul, depunându-se şi o coroană de referindu-se la Holocaustul din România La 20 noiembrie 1860 s-a născut în istoria României. „Pentru evrei este o zi de fl ori la placa comemorativă de pe clădirea şi a răspuns la întrebările elevilor (din cla- • Germania istoricul ISAAK MARKUS tristă amintire, pentru noi ceilalţi trebuie să şcolii. (”Informaţia Zilei”, Satu Mare) sele a IX-a şi a XI-a, profi l ştiinţe sociale). JOST. Opera sa principală: Istoria fi e o zi ruşinoasă, în care să ne amintim Tinerii au făcut o prezentare sintetică a israeliţilor. de răul făcut de cei care conduceau Ro- z În cadrul Zilelor culturale sătmărene, Holocaustului, cu imagini sugestive şi text La 22 noiembrie 1849 s-a născut în mânia acelor vremuri. Condamn cu toată la Sinagoga Mare din oraş s-a desfăşurat bine structurat. În fi nal s-a desfăşurat un • Boemia filosoful şi scriitorul FRITZ forţa astfel de tratamente inumane duse la un concert de muzică klezmer, cu formaţia concurs cu premii pe tema Holocaustului, MAUTNER. S-a ocupat de bazele budapestană Judit Klein şi David Klezmer şi s-au acordat diplome şi cărţi. Preşe- metafizicii limbajului. Quintet. Evenimentul a fost organizat de dintele Comunităţii a decernat diplome La 26 noiembrie 1874 s-a născut la Primăria Municipiului Satu Mare, Consiliul de onoare doamnei profesoare Elena • Geneva scriitorul EDMOND FLEG. Cele Local, Centrul cultural „G. M. Zamfi rescu” Calina, conducerii liceului şi elevilor. mai cunoscute lucrări ale sale sunt De ce şi Comunitatea Evreilor. Formaţia, bine- În ziua de 8 octombrie 2012, la Liceul sunt evreu şi Copilul profetului. cunoscută în Europa, este laureată a Pre- Teoretic „Grigore Moisil” din Tulcea, cu La 26 noiembrie 1903 s-a născut la miului Emerton iar programul prezentat ocazia comemorării Zilei Holocaustului, a • Praga pianista ALICE HERZ-SOMMER. a cuprins melodii evreieşti tradiţionale şi avut loc un simpozion, susţinut de eleva * israeliene dar şi improvizaţii pe marginea Badilas Iulia Gabriela, din clasa a XI-a, La 5 noiembrie 1949 început operaţiunea lor, precum şi creaţii proprii ale membrilor care a primit o diplomă de onoare din • denumită „covorul zburător”, în cadrul orchestrei. Spectacolul s-a bucurat de un partea Comunităţii. căreia au fost aduşi în Israel 40.000 de evrei din Yemen. @@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@ COMEMORĂRI z Cu adâncă durere, anunţăm trecerea în nefi - La 17 iulie (28 Tamuz) s-au împlinit 8 ani Irina soţie, Eva soră, Livia La 2 noiembrie 1874 a murit ZVI inţă a domnului MENDEL PETRU, băiatul mult iubit de când ne-a părăsit dragul nostru soţ şi fiică, Sorin ginere, prietenii • KALIŞER, talmudist de seamă. A devenit al colegei noastre Mendel Estira. Înmormântarea a tată prof. univ. dr. HARRY OFENBERG z.l., apropiaţi anunţă cu regret că cunoscut prin lucrarea „În cău tarea avut loc în cimitirul evreiesc neolog. Sincere condo- Universitatea Iaşi. Îi vom păstra vie aminti- la 5 octombrie 2000, prof. univ. Sionului”. A înfiinţat Şcoala de Agricultură leanţe familiei. Comunitatea Evreilor din Cluj. rea şi va rămâne pentru noi un exemplu de dr. SOLOMON VAIMBERG, a din Mikva, Israel, lângă Jaffo. z În ziua de 23 octombrie 2012 (25 Tişrei) co- urmat în viaţă. Odihneşte-te în pace! Fam. încetat din viaţă. Nu îl vom uita La 4 noiembrie 1992 a murit la Mos cova memorăm cu durere trecerea unui an de la decesul Ofenberg niciodată! • solistul Teatrului Balşoi MARK REIZEN. doctorului BENO HOIŞIE, medic de boli infecţioase, La 11 noiembrie 1916 a murit la Zimnicea colonel în Spitalul militar şi ulterior medic al Comu- Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna septembrie 2012: ADAM ANDREI (92 de • istoricul ION TRIVALE. nităţii evreilor din Iaşi. A fost un om deosebit pentru ani, Cimitirul Giurgiului); LEIBOVICI BERTHA (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); La 20 noiembrie 1894 a murit la noi şi pentru pacienţii săi. Nu-l vom uita niciodată. SPITZER CORNEL CAROL (68 de ani, Cimitirul Sefard) • Petersburg compozitorul ANTON Doctor Sylvia Hoişie, profesor Andrei Hoişie, pro- Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară în lunile iulie şi octombrie: KLEIN ROZALIA RUBINSTEIN. fesor Magda Jeanrenaud, doctor Mirjam Bercovici (63 de ani, Mediaş); MOSCOVICI FĂNEL (87 de ani, Roman). şi familia. SIEGFRIED WOLF REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 21 “MĂ ÎNSCRIU ÎN PERIMETRUL ARTISTIC ROMÂNESC“ O doamnă Siluete Interviu cu artistul plastic TUDOR BANUŞ - Anul trecut, domnule Tudor Banuş, aţi mulţumească, chiar dacă în „pânza ei avut la Bucureşti o amplă expoziţie, după mârâiau, autorităţile... 1 ce anterior vă apăruse albumul retrospec- Asta se petrecea în de păianjen” tiv la Editura ICR. Ce au însemnat aceste detrimentul bogatului fi lon Doamna care mi-a deschis uşa două momente de sinteză în definirea postimpresionist, ce a dat apartamentului ei din strada Sf. experienţei profesionale acumulate? atât farmec picturii româ- Constantin se numea Cella Serghi. - Cele două momente, pe care aveţi neşti interbelice, admirabil O vedeam pentru prima oară; purta amabilitatea să le amintiţi, sunt de natură, reprezentată, de exemplu, la sfârşit de octombrie o rochie de practic, opusă. Expoziţia de la Galeria Dia- acum câţiva ani, în cadrul culoare deschisă în ideea să nu- log, organizată şi prezentată de activa şi efi - Galeriei Pogany, la Tea- şi arate vârsta. M-a primit într-un cienta doamnă Ruxandra Garofeanu, mai trul Naţional, cu ocazia salon luminat pe jumătate. Foarte persistă, poate, doar în memoria celor ce expoziţiei cu vânzare şi repede i-am mărturisit că încerc mi-au făcut onoarea de a o vizita, pe când licitaţie, organizată de Pa- o evocare a propriei contribuţii la albumul editat de către ICR are o existenţă vel Şuşară. Se pot aminti, literatura de factură feministă. proprie, care trece de limitele expoziţiei. de asemenea, picturile Mi-a spus că domeniul este Dar ambele îmi dau marea satisfacţie de din Palatul de vis-à-vis de bogat ilustrat, diverse autoare, de a mă înscrie, cumva, în perimetrul artistic Casa Th. Aman, ce adă- la Hortensia Papadat-Bengescu şi românesc. posteşte în prezent fosta Ticu Archip la Sorina Cassvan sau - Vă puteţi caracteriza în câteva cuvinte Colecţie Simu, reunite tot Sidonia Drăguşanu, de la Ioana opera d-voastră? datorită eforturilor Ruxan- Postelnicu la Lucia Demetrius, au - Mă înscriu, din punct de vedere formal, drei Garofeanu, sau Casa încercat să depăşească cele câteva undeva între un gotic şi un baroc (etern), Storck, alt vârf al acelei repere obligatorii pentru tematica cu o „scriitură” ce se trage din arta gravurii perioade, Casa Schweit- feministă: discursul erotic, roman- Renaşterii germane, iar în pictură, aproape zer-Cumpăna, etc.... tismul sentimentalist, desuetudinea fără să vreau, mă îndrept către un limbaj Trebuie să adaug că domestică, bună de aruncat la coş. apropiat de vitraliile catedralelor, cu contu- la expoziţia-soră a celei Curând, confesiunea a alunecat ruri accentuate. de la Biblioteca Naţională, spre un domeniu, cândva la modă, - Ce aţi lucrat în ultimul timp? cea a artiştilor Fondului anume exaltarea simţurilor. Pe cale - Timpul consacrat picturii e doar o felie Plastic, la Sala Brâncuşi de consecinţă, a urmat apropierea din «portocala» care mă constitue, şi aces- din Palatul Poporului, pot fi Cellei Serghi de personalitatea „me- ta se împarte în egală măsură între familie, văzute numeroase lucrări reu fascinantă” (a fost sublinierea gospodărire, cumpărături, viaţă socială, de mare sensibilitate şi ta- sa) a lui Camil Petrescu, „mentor lectură, voiaje, sport etc. În momentul de lent, majoritatea datorate literar”, „îndrumător în redefi nirea faţă, particip la o expoziţie de grup la Paris unor...artiste-femei! Jos sentimentelor delicate”, „prieten şi lucrez la o pictură de format mare ce o pălăria în faţa fetelor! pentru trup şi sufl et”. voi expune în noiembrie în cadrul Salonului excava arheologic, cu fi neţe, acest trecut - Urmăriţi cumva scena Galant uneori, duios câteodată, „Comparaisons” la Grand Palais. apropiat. Arta acestei perioade, atunci când artistică românească? Cella Serghi crede că, având de - Chiar în ajunul plecării spre casă, aţi nu era proletcultistă, „se opunea” veleitar - Producţia românească de tip „contem- partea lui o anumită mondenitate, asistat la vernisajul marii expoziţii de la puterii, forjând un modernism de import şi poran”, ce ocupă mai tot terenul mediatic, Camil Petrescu putea să fi e numit Biblioteca Naţională. Observând că, de la uşor timorat, ce „ţinea pasul” cu acel Oc- s-a dizolvat în cea impusă de reţeaua preşedinte „peste o academie a un timp, exprimaţi opinii despre fenomenul cident ce era adus pe meleagurile noastre mondială, în care intenţia, experimentul şi femeilor scriitoare”, fie şi numai artistic actual, ce refl ecţii v-a prilejuit întâlni- de către vânturile ce răzbeau dincoace de conceptul ţin loc de operă. În franceză se pentru că era romanţios, lucid prin rea cu cei 40 de ani de pictură într-o vreme Cortina de Fier. S-a instalat o „rezistenţă” spune ”la lutte des places a remplacé la lut- succesive explicitări, în fi ne „fratern difi cilă pentru artişti? formală (tolerată de „organe”) faţă de te des classes”. Zicala e valabilă şi în ceea dialogal”. - Remarcabil e faptul că s-a putut crea puterea vremii şi s-a aruncat peste bord ce priveşte „carierele” artistice ale „noilor Cât îi priveşte pe colegii evrei un «eveniment» dintr-o expoziţie de pictură „lestul” virtuozităţilor desenului şi penelului, artişti”, grăbiţi şi ambiţioşi. Cam aceeaşi (am vrut să nu ocolesc subiectul) într-o perioadă în care această pictură e ce exaltaseră inteligenţa mâinii în perioada artă dominatoare străbate continentele, ea, de pildă, pe jumătate evreică, îl devalorizată în favoarea experimentelor antebelică, pentru o mai cerebrală şi pru- pe principiul vaselor comunicante. Prin atrăgea, deşi Camil era înclinat să-l conceptuale. dentă simplifi care geometrizantă, lăsând, mimetism, după ’89 artiştii români şi-au admire total pe Corneliu Zelea Co- E vorba de o tentativă realizată cu din păcate, tabloul fără „om”, psihologie şi înclinat ceafa în faţa acestei noi dictaturi dreanu. Mai mult, intra, repetat, în succes de introducere în patrimoniu a unei atmosferă, şi lăsând pe pânză acele urme „soft”. Puţini rezistă acestei nivelări de către ciocniri cu Felix Aderca, pe a cărui perioade ingrate. Ruxandra Garofeanu şi şi semne ce aminteau de acel „om”, psiho- business art, cu mari eforturi şi sacrifi cii. traiectorie nu era loc nici de cuzişti, Dan Hăulică au reuşit turul de forţă de a logie şi atmosferă, sufi cient de sterile, ca să GEO ŞERBAN nici de legionari. Cella Serghi avea o sumă de rezerve în legătură cu Aderca. Nu înţelegea cum un băr- La mulţi ani, sărbătoriţilor din luna noiembrie! bat ca autorul „Revoltelor” nu trăise • JELENICI GABRIELA s-a născut la 1 XI – Centre de Instruire şi Recreere 20 XI 1975 – C.A.P.I. un singur „incident”, delirant, terifi - 1935 – C.A.P.I. • BRATU NICULAE s-a născut la 10 XI • MARINESCU EMILIAN s-a născut la 21 ant, cu o femeie de bună condiţie, în • BODARLAU TEODOR s-a născut la 1 XI 1953 – Salariat C.E.B. XI 1935 – Ofi ciul administrativ, pază afara matrimoniului, dar, în schimb, 1943 – Sector management mijloace de • CONSTANTIN CEZAR s-a născut la 10 • GOCIU NICULAE s-a născut la 21 XI scria oricând despre amoruri tari- transport XI 1982 – Ofi ciul juridic 1953 - Ofi ciul administrativ, pază fate, accidente din sfera sexuală, • DOBRA VICA s-a născut la 1 XI 1952 – • IBREA CATI s-a născut la 12 XI 1958 – • DITULESCU AURELIA s-a născut la 23 regresiuni în fi ziologic. Pe semne, Ajutor gospodăresc Cămin „Dr. Moses Rosen” XI 1960 – Asistenţă credea Cella Serghi, Felix Aderca • JAPA CONSTANŢA s-a născut la 1 XI • IONICA RODICA s-a născut la 12 XI 1963 • CROITORU FELICIA s-a născut la 24 XI avea în fi inţa sa un „motoraş” ge- 1956 – Centrul de Ajutor Medical – Cămin „Dr. Moses Rosen” 1963 – Centrul de Ajutor Medical nerator de implicaţii carnale, pofte • RUSE FLORENTIN s-a născut la 1 XI • NICHIFOR ELENA s-a născut la 12 XI • OLTEANU ALEXANDRU s-a născut la 24 transparente şi/sau gusturi derutan- 1973 – Salariat C.E.B. 1973 – C.S.I.E.R. XI 1988 – Salariat C.E.B. te în momente de răscruce. Atunci, • ZILBERMAN LAURENŢIU s-a născut la • MILITARU DANIELA s-a născut la 14 XI • PINTILIE ADRIANA s-a născut la 26 XI declara ea, domnul Aurel (un Felix 2 XI 1969 – Ofi ciul Relaţii, Cultură, Infor- 1954 – Ajutor gospodăresc 1966 – Cămin „Dr. Moses Rosen” Aderca în oglindă) amplifi că excesiv matizare, Combaterea Antisemitismului • CÂLŢIA ALEXANDRU s-a născut la 15 XI • STAMATE ANDREI s-a născut la 26 XI pulsiunile scriitorului în materie de • SAVU DAN s-a născut la 2 XI 1971 – Sa- 1951 – Ofi ciul Relaţii, Cultură, Informatiza- 1986 – Cămin „Dr. Moses Rosen” izbucniri glandulare. lariat C.E.B. re, Combaterea Antisemitismului • BERIS LIVIU s-a născut la 27 XI 1928 ... Confesiunea ar mai fi durat • SCHACHTER MIŞU s-a născut la 3 XI • DUMITRESCU ELISABETA s-a născut la – Ofi ciul Relaţii, Cultură, Informatitzare, mult şi bine. Era momentul să-i 1939 – Valorifi cări C.E.B. 15 XI 1963 – Cămin „Dr. Moses Rosen” Combaterea Antisemitismului pun punct pentru că Cella Serghi GLANGHER SIMON s-a născut la 4 XI • BUTNARU NECULAI s-a născut la 16 XI • ROND MIRCEA s-a născut la 27 XI 1955 dădea semne de oboseală. Cred 1955 – Complex alimentar „M. Băluş” 1946 – Ofi ciul administrativ, pază – preşedinte C.E. Focşani că trecuse de 70 de ani (iar vârsta • STAN NICULINA s-a născut la 4 XI 1956 • URMUZ VIORICA OANA s-a născut la 16 • SINGER MIRCEA DAN s-a născut la 27 nu iartă!). Nu mai comunica lesne – JCC XI 1979 – Ofi ciul administrativ, pază XI 1969 – Sector fi nanciar contabil cu laturi ce ţineau de memorie, de • ZAN VIORICA DINA s-a născut la 4 XI ILIE ALEXANDRU s-a născut la 16 XI 1988 • PAULENCO CARMEN s-a născut la 27 idealismul trăirilor împărţite între 1969 – Cămin „Dr. Moses Rosen” – Cabinet preşedinte XI 1987 - Centre de Instruire şi Recreere observaţii de odinioară şi elanuri • IACOB MIHAELA s-a născut la 4 XI 1971 • BOROVINA SANDA s-a născut la 17 XI • ANGHELOVICI CONSTANTIN s-a născut introspective. – Cămin „Dr. Moses Rosen” 1950 – Ajutor gospodăresc la 28 XI 1951 - Salariat C.E.B. Intenţionasem să-i cer părerea • SOLOMONOVICI SILVIA s-a născut la 4 • BLENDEA RODICA s-a născut la 17 XI • SOLOMONOVICI BOGDAN s-a născut relativ la primele sale colaborări XI 1971 – Salariat C.E.B. 1951 – Sector fi nanciar contabil la 28 XI 1968 - Salariat C.E.B. editoriale. Să afl u detalii biografi ce, • KOPPELMANN FELIX s-a născut la 6 XI • MIHALCEA OCTAVIA s-a născut la 17 XI • DIAMANT EMIL s-a născut la 29 XI 1963 altele decât cele amoroase. Inclusiv 1945 – preşedinte C.E. Oradea 1961 – Ajutor gospodăresc - Salariat C.E.B. cele legate de posibile sugestii apli- • LUPU FLOAREA s-a născut la 8 XI 1955 • MEHR BORIS s-a născut la 19 XI 1941 – • BAJAN IONELA s-a născut la 29 XI 1977 cate la tendinţele lui Felix Adrerca – Ajutor gospodăresc Revista „Realitatea Evreiască” - Centrul de Ajutor Medical de a contesta rolul hazardului în • STAN MIHAELA s-a născut la 8 XI 1961 • SABAU VIOREL s-a născut la 19 XI 1952 • RUSEN MARIANA s-a născut la 29 XI mersul sentimentelor. Dar orele – Ajutor gospodăresc – Complex alimentar „M. Băluş” 1984 - Cămin „Dr. Moses Rosen” erau avansate, aşa că mi-am luat • FRIEDMAN CAROL s-a născut la 9 XI • BĂNESCU SORINA s-a născut la 20 XI • BUTURCA LUCICA s-a născut la 30 XI rămas bun, cu speranţa să ne re- 1937 – preşedinte C.E. Constanţa 1955 – Asistenţă 1957 - Ajutor gospodăresc vedem... • TUNSU ELENA s-a născut la 9 XI 1961 • DUMITRU ELENA s-a născut la 20 XI • DAN SILVIU s-a născut la 30 XI 1965 - HENRI ZALIS – Ajutor gospodăresc 1967 – Asistenţă Ofi ciul administrativ, pază. 1 Este titlul prozei cu care a debutat în 1937 • GRIDEANU ALINA s-a născut la 9 XI 1974 • RĂDULESCU DAN OVIDIU s-a născut la PERI BLĂNARU 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 FASCINAŢIA PENTRU URBAN „Noi am făcut aici Expoziţia ”Ierusalim” realizată de AURELIA STOIE MĂRGINEAN – Bucureşti, septembrie 2012, Muzeul Satului, Sala Costumelor Populare, Palatul Parlamentului, Intrarea Izvor un lucru care cântă” La 5 septembrie, a avut loc vernisajul expo- proporţiei de aur – care Vernisajul expoziţiei „Artistul şi puterea. Ipostaze ziţiei artistei plastice Aurelia Stoie Mărginean, vin şi din experienţa di- ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990” care reuneşte - sub titlul simplu „Ierusalim” – un dactică a artistei; cu tot număr de peste 90 de acuarele, schiţe şi lucrări acest ”bagaj” călătoreşte Întâlnire mondenă, confruntare artistică tăcută, dar şi necesar în ulei, însumând un bogat material artistic dar şi Aurelia Stoie Mărginean. popas pentru iubitorii bucureşteni de Frumos, vernisajul expoziţiei documentar despre acest oraş. Ierusalimul său este „Artistul şi puterea. Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 Expoziţia a fost vernisată de Paula Popoiu, un oraş poetic şi real în – 1990”, de la Biblioteca Naţională, organizată sub înaltul patronaj director general al Muzeului Satului, şi de Irina acelaşi timp, sacru dar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (M.C.P.N.), s-a dorit Marin Cajal, sub-secretar de stat la Ministerul şi al cotidianului – e un şi a reuşit să fi e un tur de forţă al creativităţii româneşti, de natură Culturii şi Patrimoniului Naţional, care a prezentat oraş. Aşa cum schiţele să pună corect în ecuaţie „imaginea României” în „ochii Europei”, opera artistei plastice: şi acuarelele primilor deformată constant în ultimele două decenii. 657 de lucrări din 27 de muzee, zeci şi zeci de tablouri din colecţii particulare din ţară şi călători sunt documente străinătate, din ateliere de pictură: acestea au fost cifrele, elocvente, Ierusalimul ne este adus în faţa ochilor de un despre un oraş care era oferite de directorul general al Centrului Cultural „ArtSociety”, criticul artist care are curajul să asume şi să re-statueze încă închistat în interiorul de artă Ruxandra Garofeanu, vorbind despre uriaşul efort material, dictatul perfecţiunii desenului, al armoniei culorilor zidurilor, acuarelele Au- intelectual, sufl etesc depus pentru alcătuirea vastei expoziţii. Oricine şi legilor proporţiei. reliei Stoie Mărginean surprind un oraş în plină respectă asemenea muncă, asemenea valori şi se respectă pe sine Aurelia Stoie Mărginean face un tur de forţă, schimbare, dar în fapt, doar un episod din istoria ar avea nevoie de zile întregi, dacă nu chiar săptămâni, s-o deguste. fi ecare schiţă şi desen fi ind un manifest al artei şi milenară a cetăţii: temple construite unul peste Pe simeze – tablouri care fac mândria multor muzee şi colecţionari de tehnicii de stăpânire a rigorilor perspectivei. Cum celălalt, suprapuse, oraşul lui Herod, cel roman, la noi şi de pretutindeni, au transfi gurat Biblioteca Naţională într-un să înţelegi peisajul? Cum să echilibrezi compozi- creştin şi mahomedan, oraşul celor ce s-au întors „corp viu”, cum şi-a dorit şi continuă s-o facă directorul ei general, ţia? Unde se proiectează oraşul pe orizontul ima- în ţara promisă, oraşul modern. Artista se referă Elena Terziman. Un quod erat demonstrandum despre faptul că „rea- ginar al canavas-ului? Cum coboară perspectiva fără dramatism la tot acest zbucium de istorie şi lismul socialist”, inventat şi impus în totalitarism, a fost contrapunctat dinspre Muntele Măslinilor spre Poarta de aur, credinţe. Dincolo de perspectiva fl uidă se regă- de „rezistenţă culturală”, amintea în mesajul său, ministrul Culturii, locul prin care Mesia va intra în cetate? seşte mereu o trimitere la identitatea complexă Puiu Haşoti, citat de consilierul Bogdan Matei. Expoziţia a fost rodul Cum poate privirea să cuprindă panoramic a oraşului: fi e în trunchiul scorţos – ca o hartă în conlucrării între doi reputaţi critici de artă – Ruxandra Garofeanu, întreaga deschidere a orizontului, să reţină lo- sine, a bătrânilor măslini din Grădina Ghetsimani; Dan Hăulică – şi cunoscutul pictor Paul Gherasim. curile de meditaţie sau refl ecţie care jalonează fi e în silueta chiparosului care pare un dublu întu- Expoziţia a fost concepută în patru secţiuni, a precizat Ruxandra zidurile oraşului: de la Mormintele regilor şi al lui necat şi trist al Bisericii ”Dominus fl evit”, evocând Garofeanu: 1.„reperele, profesorii, rădăcinile”; 2. expresionişti, cu- Avsalom – afl ate într-un colţ al zidurilor cetăţii din vedenia distrugerii oraşului. bişti, onirici; 3. grupuri – Prolog, Sigma, 9+1, Tabăra de la Tescani, Valea Iosaphat, aproape uitate de pelerini - spre În imaginile panoramice ale Ierusalimului, pe Tabăra de la Poiana Mărului, 1+1+1; 4. artişti postbelici refractari colţul cetăţii care veghează drumul către Marea care ni le înfăţişează artista, cele surprinse de pe politicii de stat. Moartă şi unde se afl ă Moscheea cu acoperişul Muntele Scopus sau din Grădinile şi Promenada Caracterizând artistul drept „antenă vie a societăţii”, care „ne de plumb. Iar apoi perspectiva se accelerează Sherover, oraşul e unul al drumurilor, al căilor pe- mustră” prin intermediul operei, şi - „perioada aspră” în care au lu- pe un urcuş abrupt, pe de-o parte se prăbuşeşte lerinilor, iar peisajul acumulează întreaga tensiune crat drept una cu „încontrări, dar nu şi cu sărăcirea expresiei”, Dan Valea Ghenei, pe lângă zidurile Bisericii Sfântului emoţională a pelerinului ajuns la capătul drumului, Hăulică a infi rmat opinia formulată de unii critici de artă că România Petru, până la măreaţa Biserică ”Dormizione”. Ca extazul, revelaţia, împlinirea de a fi parte din acest ar fi fost „Siberia acelor ani”. Vorbitorul a făcut o diferenţă între expo- într-un ”zbor de pasăre”, artista continuă să ne peisaj unic. ziţiile personale – „rânduielile le permiteau artiştilor o dată la doi ani” îndrume mai departe, către Citadela lui David, pe Artista ne propune, dincolo de lumina şi se- -, şi saloanele de pictură, în care presiunile ideologice se simţeau versantul Muntelui Sion, pe lângă Poarta Iaffo … ninătatea tehnicii sale, o imagine enigmatică – mai puternic în dauna artei. O formă de marginalizare a artiştilor Ierusalimul ne este întruchipat de artistă într-o lec- oraşul este o panoramă care se aşterne în faţa „incomozi” era trimiterea lor în oraşe unde nu exista o viaţă artistică ţie de geografi e biblică, în care se regăsesc toate ochiului, gata să fi e descifrată şi înţeleasă, iar în intensă, „să li se piardă urma”. Expoziţia şi-a propus şi acest act repa- întrebările artistice despre destinul pelerinilor, al acelaşi timp este peisajul deja cucerit, tangibil, în rator: să aducă în prim plan asemenea lucrări „uitate”, „enclave care călătorilor care au ajuns în locurile considerate care călătorul se asimilează. marchează rezistenţa spiritului la presiunile sociale”. O altă faţetă adevărate ”axis mundi” ale civilizaţiei. Această temă este reluată de data aceasta în recuperatoare – atenţia acordată artiştilor români care au ales exilul Din această perspectivă, artista se înscrie în atelier, într-o serie de tablouri în ulei pe pânză, şi s-au impus în lumea artistică internaţională. Unii au fost maeştri ai celor de astăzi. Un exemplu: Lola Schmierer Roth, nepoată a lui tradiţia unei şcoli a ”artiştilor călători”, a desco- reprezentând meditaţii despre cartografi a meta- Tiktin, uitată complet după 1945, care, la Berlin, a făcut şcoală din peritorilor, arheologilor-expediţionari – a şcolii forică ierusalimiteană, despre ”axa lumii” şi locul care s-au recrutat scenografi , pictori importanţi. Revenind asupra victoriene de orientalism, reprezentată strălucit privitorului, al artistului urcând pe această scară. expoziţiei, vorbitorul a pornit de la o afi rmaţie a lui Paul Valéry: există de David Roberts (1796-1864), ale cărui acuarele Aş încheia cu o lecţie de privire, o lecţie de artă lucruri mute, lucruri care vorbesc, lucruri care cântă. „Noi am făcut şi litografi i din ”Pelerinajul în Ţara Sfântă, Egipt, la care ne invită azi artista. E despre un drumeţ, aici un lucru care cântă […], o mare expoziţie din spaţiul european”. Siria, Idumeea şi Nubia” sunt încă prezente în ajuns în faţa unuia din cele mai fascinante peisaje Deşi, din păcate, a lipsit un catalog al expoziţiei şi timpul nu memoria noastră colectivă. din lume, visat şi evocat de nenumăraţi artişti. Pe- mi-a permis decât un survol, am recunoscut universuri familiare: unii Dar Aurelia Stoie Mărginean priveşte Ieru- isajul este real, la fel ca aerul, soarele şi căldura dintre artiştii evrei români afi rmaţi în pictura românească şi universală. salimul dintr-o perspectivă artistică modernă şi toridă, precum lumina uşor rozalie refl ectată de Le-am reîntâlnit neliniştile, întrebările, modernitatea: fi e în peisaj, în cu amplitudinea artistului care înscrie fascinaţia ”piatra de Ierusalim”. Drumeţul desenează, cu „natură moartă”, care era, de fapt, vie; ori în portret, tratat în maniere pentru urban ca o linie modelatoare a întregii sale pensula şi culori. În faţă sunt zidurile oraşului, şi tehnici diferite; în compoziţii cu oameni şi lucruri transfi gurate sub cariere, cu abordări abstracte, cu o panoramă deasupra căruia pluteşte Shekinah – spiritul divin, impulsul unei poezii lăuntrice sau al unor riposte în faţa contempora- sintetizatoare, dar şi dintr-o abordare fi gurativă. cel care s-a ridicat deasupra Templului distrus a neităţii agresive, stridente, triviale. Dar mă feresc să fac departajări. S-a impus în peisajul artistic românesc prin ori- doua oară de romani. Preoţii îndureraţi au aruncat Evreii din Diaspora aparţin, deopotrivă, locului în care s-au născut, ginalitate cum i-a caracterizat opera criticul de cheile spre cer – spune o veche legendă talmudi- s-au format spiritual, afectiv, ca şi moştenirii străvechi, iudaice. A fi artă Horia Horşia – imagini şi peisaje recompuse că, iar deasupra Muntelui Măslinilor, peste cetate, artist evreu român este expresia acestei complementarităţi. Singurul într-o cartografi e personală, artistică dar, surprin- undeva, pluteşte spiritul divin. Iar artistul vine, se criteriu de judecare a unei opere rămâne cel valoric şi orice subliniere zător, riguroasă şi exactă. Cu această capacitate aşază în faţa acestui măreţ peisaj şi începe să prea apăsată a etnicităţii poate trimite, involuntar, la discriminare, artistică, cu o siguranţă tehnică şi cu un studiu al picteze. indiferent dacă e negativă sau pozitivă. regulilor imuabile ale perspectivei şi raporturilor IRINA CAJAL IULIA DELEANU FESTIN PENTRU TOŢI IUBITORII DE MUZICĂ CLASICĂ Prima ediţie a Festivalului Internaţio- sponsori. De la înfi inţare, în 1928, Soci- de cameră Radio, cu Isabelle van Keulen Hagner, solistă a „Fanteziei scoţiene” de nal al Orchestrelor Radio – RadiRo – a etatea Română de Radiodifuziune a fost, şi Luiza Borac, soliste în Concertul pentru Max Bruch, cu Orchestra BBC, a fost Pin- însemnat bucuria melomanilor bucureşteni permanent, un susţinător al muzicii clasice, vioară, pian şi orchestră de coarde în re has Zuckerman. Viviane Hagner a oferit ca de a asculta live mari orchestre europene: spunea Ovidiu Miculescu; cuvinte cu aco- minor. Unul dintre mentorii şi prietenii ex- bis „Paganiniana” de Nathan Milstein. Una Orchestra Sinfonica Nationale della Rai, perire în fapte. Fiindcă, remarca Christian cepţionalului clarinetist Paul Meyer, dirijor din serile în care, la Sala Mare a Palatului, BBC Symphony Orchestra, Orchestre Zacharias, în pofi da difi cultăţilor economi- doar de câţiva ani, a fost Benny Goodman, n-aveai loc să pui un ac, a fost cea în care Philarmonique de Radio France, Orches- ce la nivel european, iată că România a întâlnit la New York. Deşi Schubert a fost Maxim Vengerov a cântat Concertul pentru tra Naţională Radio, renumiţi muzicieni spus da nevoii de muzică bună, aducând una din dominantele Festivalului - în des- vioară şi orchestră în re minor op. 77 de ai contemporaneităţii. A mai însemnat şi în atenţia societăţii mo- chidere, trei antracte Brahms, sub bagheta lui Horia Andrees- revederi dragi cu artişti de marcă ai unor delul muzicii clasice, Festivalul Orchestrelor din „Rosamunda”; con- cu, într-o formă de zile mari, la pupitrul ediţii precedente la Festivalul „Enescu” – amendând sunetele Radio – RadiRo - Bucureşti, ferinţa „De ce Schubert Orchestrei Naţionale Radio. A fost, cred, a chiar directorul artistic al RadiRo, Christian false, stridenţele, agre- 23 – 29 septembrie 2012 sună ca Schubert?”, treia oară, în ultimii aproximativ zece ani, Zacharias, a fost unul dintre ei -, Ion Marin, sivitatea contemporane. susţinută de Christian în care Vengerov vine în România. Maxim Vengerov, Dan Grigore ş.a. Într-o Dacă premiul I la prestigiosul Concurs Zacharias, prezent în festival şi ca dirijor, Prima ediţie RadiRo s-a deschis cu lume în care intoleranţa ţine loc de lege, Ravel l-a propulsat printre muzicienii de dar şi acolo unde-i punctul său forte, pia- Beethoven, „Oda bucuriei”, şi s-a închis fanatismul - de raţiune de a fi , muzica este primă mână, ceea ce l-a marcat pe Chris- nul; includerea în programele Cvartetului cu Şostakovici, Simfonia nr.4 în do minor una din contra ofensivele umanismului care tian Zacharias a fost conlucrarea cu Sergiu cu pian „Rivinius”, Cvartetului „Ad Libitum”, nr. 43, un mod de a spune că alergătorii n-a ieşit din modă, cum cred scepticii. A Celibidache la Stuttgart. Primăria Generală Cvartetului „Voces”, Orchestrei BBC – de cursă lungă ai umanităţii n-au aban- fost, de altfel, esenţa alocuţiunilor confe- a Capitalei a fost onorată să susţină, prin n-au lipsit Ceaikovski, Rahmaninov, în donat nicicând ideea că energiile pozitive rinţei de presă, din prolog, susţinută de ARCUB, evenimente culturale de aseme- care au briat Alexandru Tomescu, Dan pot prevala asupra dezastrelor. A fost un preşedintele director general al Societăţii nea anvergură, a afi rmat Sorin Oprescu, Grigore. N-au lipsit Enescu, Silvestri. Unii festin pentru toţi iubitorii de muzică clasi- Române de Radiodifuziune (SRR), Ovidiu creatoare de sentiment tonic şi dorinţă de dintre muzicienii de valoare, prezenţi în că din ţară, conectaţi la eveniment graţie Miculescu, directorul artistic al Festivalului, continuitate. Festival, violoncelistul Jian Wang, solist al posturilor Radio România Muzical şi Radio Christian Zacharias, primarul general al Când trăirile „la cald” au devenit amin- Concertului pentru violoncel şi orchestră România Cultural. Capitalei, Sorin Oprescu, redactorul şef tire, nu rămâne decât să punctezi câteva de Dvorák, cu Orchestra Radio France, al postului Radio România Muzical, Lili- accente. Programul integral Felix Mendels- a fost descoperit şi sprijinit în carieră de E. SUHOR ana Staicu, reprezentanţi ai principalilor sohn, cu Paul Meyer la pupitrul Orchestrei Isac Stern. Formator al violonistei Viviane REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 23 Top 3 din 30 La început

O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile C.E.B. Viaţa pe-o gură de rai pitol, adică 3,7% din PIB-ul ţării. Şi asta în Cu cifre poţi de drum condiţiile în care în care statele dezvoltate Alegerile din 2 ianuarie 1921, când s-a Că suntem săraci, aproape cei mai să- alocă, în acelaşi scop, între 5,5-10,5% să demonstrezi ce vrei votat în unanimitate conducerea Comu- raci din UE, ştiam şi noi, fără să ne-o spună dintr-un PIB mult mai mare. Iar de bani albi nităţii Evreilor din Bucureşti, formată din Institutul Naţional de Statistică (INS). Ceea puşi deoparte, pentru zile negre, nici vorbă Cu mare bucurie şi mândrie patriotică, Elly Berkovitz preşedinte, A. Bernhard, dr. ce însă îţi poate face pielea de găină citind nu poate fi . unele ziare au anunţat că în 2013 România W. Filderman, I. Silberman, I. Steinhard, comunicatul Statisticii nu este cât de puţini Aşa că, să dea Dumnezeu, dacă tot va depăşi, pentru prima oară după 2008, vicepreşedinţi, marchează totodată mo- sunt banii pe care îi avem, dar pe ce anume trăim în România şi dăm patru cincimi din ritmul de dezvoltare al Poloniei, luată ca mentul reorganizării defi nitive a instituţiei se duc cei 2 396 de lei de care dispune lunar venit pe cheltuieli de subzistenţă, măcar să etalon pentru că a fost singura ţară din UE comunitare bucureştene. Eveniment de o familie medie de români. fi m sănătoşi! care nu a cunoscut recesiune economică în importanţă istorică. Şi în cazul Comunităţii Pe hrana cea de toate zilele se duc timpul crizei. Zvâcnirea noastră de orgoliu din Bucureşti precum, şi în alte părţi, de-a 43,1% din ceea ce poate cheltui o familie, Criza din Grecia este, în mare naţional se datorează faptului că în noua lungul diasporei multimilenare, Comuni- plata întreţinerii locuinţei şi a utilităţilor prognoză asupra dezvoltării economiei tatea s-a dovedit a fi principala instituţie absoarbe alte 15,3%, iar 16,5% merg pe parte, o criză de management mondiale, Fondul Monetar Internaţional a evreiască, care asigura menţinerea iden- plata impozitelor şi taxelor. În total, 74,9% La un recent sondaj, peste 72% dintre anunţat că în 2013 România va avea un tităţii evreieşti, cu toate particularităţile ei din cheltuielile efectuate sunt numai pentru cetăţenii greci chestionaţi au declarat că ritm de creştere economică de 2,5%, faţă de etno-cultuale şi culturale: o instituţie suis plăţi obligatorii, pentru subzistenţă. Orice ar supravieţuiesc greu (30%) sau foarte greu polonezi, care se vor mulţumi cu doar 2,1%. generis, care nu este numai religioasă, putea face plăcere omului, concedii, specta- (42%). Fără îndoială, aşa şi stau lucrurile. Şi Numai că economia noastră a scăzut numai politică, culturală sau fi lantropică cole, călătorii etc. trebuie să încapă, alături tot 72% dintre ei resping planurile de auste- cu - 6,6% în 2009 şi cu -1,6% în 2010 şi ci reuneşte toate aceste funcţii laolaltă. de transport la serviciu, cheltuieli medicale, ritate. Şi ei se pare că au dreptate, cel puţin a crescut anul trecut cu 2,5%, în timp ce Pe lângă scopul principal de organizare îmbrăcăminte, educaţie, în sub şase sute parţial, pentru că o conducere mai efi cientă Polonia a crescut constant în aceiaşi ani a vieţii interne evreieşti, Comunitatea din de lei rămase. ar fi putut uşura în mare măsură difi cultăţile cu 1,6%, 3,9% şi, respectiv, 4,3% . Ca să totdeauna, dar mai ales în epoca modernă Cât o fi de sărac, românul nu renunţă grecilor. Dar, de ce să nu recunoaştem, cam nu mai vorbim de 2012, când economia reprezenta şi reprezintă un adevărat pod nici să mai tragă o duşcă, nici să pufăie la fel stau lucrurile şi în România. Poloniei este prognozată să se dezvolte cu de legătură dintre societatea evreiască şi o ţigare, ceea îl împinge să mai dea încă Să rămânem, însă, în Elada. Dovada 2,4%, în timp ce România va atinge cel mult lumea din jur, cu instituţiile statului şi nu 8% pe băuturi şi tutun. Adică, mai mult cât de inefi cienţi sunt unii dintre managerii 1%. Cu alte cuvinte, în timp ce noi încă ne mai puţin cu instituţiile celorlalte culte. decât ceea ce cheltuie pe îmbrăcăminte, greci vine din portul Pireu. Din care o jumă- chinuim să recuperăm efectele recesiunii În spiritul acestor tradiţii comunitare, încălţăminte şi sănătate la un loc. De fapt, tate a fost închiriat, în 2010, gigantului de din 2009-2010, polonezii au fost tot timpul statutul Comunităţii Evreilor din Bucureşti, întrucât nu putem trăi nici goi, nici desculţi, transport maritim Cosco, afl at în proprietate pe plus! adoptat în mai 1921, de adunarea gene- nici bolnavi şi cei 8% de la aceste capitole chineză. Afacerea i-a costat pe cei de la Aşa că mândria noastră că, în sfârşit, rală a Consiliului Delegaţiilor Instituţiilor ar trebui incluse tot la cheltuieli obligatorii Cosco 647 milioane de dolari. Numai că îi depăşim din nou pe polonezi, nu are nici şi Organizaţiilor Evreieşti din capitală, pentru subzistenţă, ceea ce ridică ponderea imediat, jumătatea lor de port a creat 1000 un temei. Putem, cel mult, să sperăm că stabilea multiplele atribuţii ale Comunităţii. acestui capitol la 83% din cheltuielile unei de locuri de muncă, mai mult cu 200 decât greul a trecut pentru noi, mai ales că şi FMI În planul religios se preconiza: îngrijirea familii. sunt folosiţi în jumătatea administrată de a sfătuit guvernul să o lase mai moale cu de cler şi de lăcaşurile de rugăciune; în Există şi un alt capitol în cheltuielile unei greci, a căror ţară are un şomaj record, de austeritatea în 2013. planul cultural, în centrul atenţiei se afl a familii româneşti care dă fi ori, în afară de peste 25%. Şi ar mai fi un motiv de speranţă pentru educaţia tineretului. Se preconiza: întreţine- faptul că, aşa cum spuneam, 8% din bani În mai puţin de un an, trafi cul de mărfuri români, dar el ar putea fi foarte uşor gâtuit rea, subvenţionarea şi crearea grădiniţelor se duc pe ţigări şi băutură. Acest capitol în jumătatea deţinută de chinezi s-a dublat, de creşterea infl aţiei. Şi anume că s-ar de copii, a şcolilor primare şi secundare, care dă fi ori este cel al educaţiei, pentru ajungând la 1,05 milioane de containere. putea întrezări o uşoară relaxare a condiţi- profesionale, de meserii, de agricultură, care românul nu alocă decât 0,7% din banii La o macara, grecii folosesc o echipă de ilor de viaţă, dat fi ind că, spune Guvernul, un seminar rabinic, o şcoală normală de pe care îi are! Ceea ce îndepărtează la un nouă muncitori, chinezii numai de patru. consumul populaţiei a crescut cu 0,8% în institutori, săli de gimnastică şi orice alte orizont imprevizibil momentul în care ne Cosco cheltuieşte peste 388 milioane de primele şase luni ale anului şi va mai creşte instituţii menite a răspândi cultura naţională vom putea gândi la o reală convergenţă cu dolari pentru modernizarea platformei sale, cu 0,7% în partea a doua anului, stimulat evreiască în masele largi ale populaţiei statele europene dezvoltate, pentru care pentru ca aici să se poată opera până la 3,7 de creşterea lefurilor la bugetari. Numai evreieşti. În planul asistenţei sociale urma este nevoie de o educaţie intensivă, mo- milioane de containere anul viitor, ceea ce că, spune tot Executivul, nu se pot anticipa să fi e susţinute, subvenţionate sau create dernă şi prelungită la toate vârstele. ar transforma Pireul într-un din cele mai încă efectele secetei şi nici cele ale crizei instituţii de asistenţă socială precum: spi- Şi ca tristeţea şi neliniştea provocate de mari 10 porturi din lume. În plus, angajaţii din Zona Euro, iar infl aţia va depăşi limitele tale, ambulatorii, orfelinate, cantine şcolare comunicatul INS să fi e totale, să revenim lucrează în prezent la un al doilea cheu al prognozate iniţial. şi pentru săraci, aziluri pentru bătrâni, că- un pic asupra sănătăţii. Afl ăm că aceasta Cosco. Aşadar, până să ne putem compara mine pentru studenţi, băi igienice şi rituale, deţine o pondere de 4,3% în cheltuielile Nu că mi-aş dori să văd toată Grecia cu polonezii, va mai curge multă apă pe colonii şcolare, asistenţă judiciară pentru lunare ale românilor, ceea ce, aş completa administrată de chinezi, dar se pare că Dunăre. săraci, ofi cii pentru procurare de lucru, eu, este un efort ceva mai mare decât cel lucrurile ar merge mai uşor pentru populaţie ALEXANDRU MARINESCU instituţiuni de credit pentru meseriaşi. Tot făcut anual de statul român la acelaşi ca- dacă managementul ar fi mai efi cient. atâtea aspecte esenţiale ale vieţii cotidiene evreieşti. Dezbateri În vederea îndeplinirii respectivelor atri- Anticomunismul de operetă buţii s-au creat cinci secţii: administrativă; Nu sunt un avocat al comunismului pentru pace, pentru oaspeţii de peste am regretat, m-a mirat calmul sau „tăria” de cult; culturală; asistenţa socială; Chevra prăbuşit în 1989. Am încetat să cred în hotare… În 1983, eram propus să fi u dat sa. Nu cred că Elena ar fi fost de vină Kedoşa (societatea sacră) care se ocupa comunism în jurul anilor 80. Sunt născut afară din PCR, dar am scăpat cu un aver- pentru dezastrul în care ne afl am. Dar … de înmormântări în respectul cerinţelor şi în 1941, în Caucaz. Acolo s-au refugiat şi tisment sever, pentru că în timpul unui Din peste trei milioane de membri PCR nu datinilor religiei mozaice. Fiecare secţie s-au ascuns părinţii mei, fără aprobarea miting pentru pace, citisem o carte, nu mai găseşti un singur fost communist! A era condusă de un comitet format din nouă Cominternului, de ocupanţii germani nă- strigasem că “nu vrem bombe nucleare”. apărut o clasă de (aproximativ) 10.000 de persoane în frunte cu un preşedinte. văliţi în 22 iunie 1941, în URSS. Bunicii Unii credeau, probabil, că eu le vreau. În capitalişti născuţi peste noapte. Industria Asigurarea bazei materiale a activităţii mei din partea mamei, cernăuţeni, au anii 1978-1983, am condus ca director românească, fără a avea performanţe la pe atâtea planuri revenea în primul rând fost împuşcaţi pe malul Bugului, în 1942. tehnic o uzină, în provincie. Directorul nivel occidental, funcţiona. Agricultura membrilor Comunităţii, contribuţiilor indi- Este cu totul neadevărat că evreii, în fusese secretar de partid la alt combinat, stătea prost, acum nu mai este decât un viduale directe şi indirecte. Se conta şi pe marea lor majoritate, au susţinut un regim era un analfabet sub aspect tehnic, deşi “ciot” de agricultură. În timp ce semidoctul contribuţia statului. care se baza pe ura permanentă faţă de avea diplomă, lingău şi intrigant de prima Nicolae Ceauşescu era plimbat cu trăsura Conducerea generală a Comunităţii duşmanii de toate etniile. Procesul “ha- mână; secretarul cu probleme economice de regina Angliei, acum liderii europeni era asigurată de un preşedinte, patru latelor albe” (al medicilor de la Kremlin, era un pitic, venea de la judeţeană să râd de liderii de la Bucureşti. vicepreşedinţi, un secretar general, un din care 90% erau evrei), antisemitismul ne sperie şi să ne dea îndrumări; ofi ţerul Cât timp ne vom mulţumi să dăm vina casier şi o comisiune de cenzori. Preşe- „popular” nu promiteau nimic bun. Mulţi Secu aluneca zilnic, din birou în birou, şi pe comunişti, nu vom putea identifi ca pro- dintele, cei patru vicepreşedinţi şi casierul evrei, comunişti sincer dezamăgiţi, nu din se interesa de sănătatea mea, a altora. blemele care stau în calea societăţii de împreună cu preşedinţii secţiilor alcătuiau interese materiale, au părăsit ţările socia- Munca, totuşi, mi-a plăcut, simţeam că azi, prima fi ind corupţia. Stalin a fost un Reprezentanţa Comunităţii. Membrii tuturor liste, inclusiv România. Ceea ce mă miră fac ceva, nu pentru socialism, ci pentru fascist-comunist, la fel şi clonele sale din secţiunilor împreună cu preşedintele şi cei peste poate este însă anticomunismul în- o uzină care putea hrăni un număr de ţările socialiste. Ne trebuie un fascism, un patru vicepreşedinţi alcătuiau Consiliul Re- verşunat al fi ilor şi fi icelor celor care erau oameni amărâţi. Începuseră lipsurile, stalinism? Nu, nu pot fi un nostalgic. Nu prezentanţilor Comunităţii. Astfel se asigura din familii de nomenclaturişti, unii mai ne- nu se găseau ouă, lapte, carne, pâine; sunt nici viitorolog. Dar m-am cam săturat o conducere colectivă, bazată pe principii mulţumiţi, alţii - buni profi tori. Nu mă refer iarna - frig. Revenirea la Bucureşti, în de veşnicele demascări, de anticomu- democratice. Conducerea se alegea de la evrei în mod special, ipocriţi au fost de 1983, mi-a adus aceleaşi „bucurii”. Visatul nismul de operetă. Şi în capitalism este către adunarea generală a membrilor Co- toate etniile, aşa cum au fost şi comunişti rai se prăbuşea. I-am văzut de aproape, corupţie. De ce? Că doar capitalismul munităţii, care se întrunea din trei în trei ani. foşti legionari, aşa cum în 1933-1934 în i-am auzit pe N. Ceauşescu, Dincă, Bobu, este bun, stimulează valorile. Poate, aşa Preşedintelui şi Reprezentanţei Consi- partidul nazist au intrat foşti comunişti. Winter ş.a. Nu erau oameni ce inspirau o fi . Este frumos să-ţi iubeşti patria, dar ce liului Comunităţii le revenea misiunea de Am început cariera de inginer la o uzină încredere. Vorbeau ca nişte stăpâni. faci pentru ea? Aşa au întrebat Kennedy a urmări îndeplinirea deciziilor prevăzute. din Bucureşti. Şedinţe, urlete, frica de Nici prea inteligenţi. ”Inteligenţă nativă”? şi Ben Gurion. Ce facem noi, cei de azi, Acceptarea instituţiei comunitare cu secretarul de partid, de preşedintele de Poveşti. care nu prea mai avem pe cine da vina? toate particularităţile ei demonstrează sindicat, de secretarul UTC, mitingurile În 25 decembrie 1989 Nicolae Ceau- caracterul multicultural al lumii moderne şi tâmpeşti pentru Nicolae Ceauşescu, şescu a fost împuşcat ca un infractor. Nu BORIS MARIAN contemporane. Deşi instituţia comunitară exista şi în medievalitate, când societatea funcţiona pe bază de caste şi bresle. A murit cel mai bătrân supravieţuitor al Auschwitz-ului Întrucât rabinatul şi sfatul rabinic consti- Antonin Dobrowolski, cel mai vârstnic supravieţuitor al lagă- folosirea limbii poloneze decât în primii patru ani de şcoală. tuiau unul din departamentele esenţiale ale rului de exterminare Auschwitz-Birkenau, a decedat la vârsta A fost arestat în 1943, dus la Auschwitz, apoi la Gross-Rosen instituţiei comunitare, rămâne ca acestui de 108 ani. Polonez de origine, Dobrowolski a fost învăţător şi Sachsenhausen. După eliberare, s-a stabilit în localitatea capitol să-i consacrăm un articol separat. şi a fost deportat deoarece a predat elevilor în secret lecţii Debno, unde a lucrat ca profesor şi ca director al liceului din LYA BENJAMIN în poloneză. Autorităţile de ocupaţie germane nu permiteau localitate. (E.G.) 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 JEWISH REALITY The Holocaust Commemoration in Romania Topics in the The series of commemoration manifestations dedicated to FJCR president, the deputy of the Israeli Ambassador Arezoo the Holocaust Day in Romania opened with a painting exhibition Hersel, who conveyed the message of His Excellency Dan “How Was It Possible?” at the National Institute for the Study of Ben-Eliezer , Zeev Schwartz, HOR president. The confessions debate of the the Holocaust in Romania “Elie Wiesel” (NISHR) in Bucharest. of a survivor of Transnistria, Dr. Liviu Beris, ARJVH President, Ministers, diplomats, FJCR leaders, and representatives of about what may happen to a man subject to other people’s Leadership the Association of the Romanian Jews from Israel (HOR) will, were followed by speeches in which the perspective on participated at the event. Beside the 10 Romanian painters, the Holocaust came from the contemporary angle: Senators Sarah Einik, Israeli painter, one of the initiators of the creation Dan Şova, Cristian Rădulescu, Varujan Vosganian, Laurenţiu Council of FJCR camps, also participated to the exhibition; coordinator- Elisabeth Chirvăsuţă, György Frunda, Mircea Geoană, Ioan Ghişe, Radu Ungureanu. The main speakers were Valentina Iancu, the F. Alexandru. At Goethe Institute the fi lm The House on August exhibition curator, and Dr. Alexandru Florian, director of National Street, directed by Alyelet Bagur was projected, and at the State Institute for the Study of the Holocaust in Romania “Elie Jewish Theatre Janka, by Oscar k. Speace, was presented, Wiesel”. The ceremony in front of the Memorial placed in the both shows dedicated to the memory of those perished in the center of Bucharest followed. The speeches of Dr. Liviu Beris, Holocaust and to the survivors. The National School of Political president of the Association of the Romanian Jews Victims of Sciences and Administration (NSPSA) and NISHR organized the Holocaust (ARJVH), of Dr. Aurel Vainer, FJCR president, a symposium to mark the centenary of the Swedish diplomat of Zeev Schwartz, president of HOR, outlined the fact that the Raoul Wallenberg, the rescuer of Jews from Budapest. In remembering is an opportunity to warn the Romanian and the their speeches Professor Remus Pricopie, rector of NSPSA , international society on the ascension of the anti-Semitism in the the ambassadors of Sweden and Hungary, Their Excellencies present. The propaganda that preceded the Holocaust, the anti- Anders Benglees, Oszkar Füzes, the deputy of the Israeli Jewish legislation were also reminded. Homage was brought to Ambassador, Arezoo Hersel, Dr. Aurel Vainer, FJCR president, the Righteous among Nations. The speakers emphasized the Dr. Liviu Beris, ARJVH President, Professor Liviu Rotman, On October 14th the Leadership responsibility for the future, the importance of the knowledge CSRJH Director, Dr. Alexandru Florian, general director of Council of FJCR gathered in Cristian about the history of the Holocaust in Romania, as outlined by NISHR, Mihnea Constantinescu, presidential counsellor , Center. Before the voting process, Sorin Oprescu, General Mayor of Bucharest, the ambassadors Professor Hedi Fried – Sweden, survivor of Sighet, director of candidate Aurel Vainer reminded his new of Czech Republic, USA, Germany, Their Excellencies Jiri Sitler, the Institute “Raoul Wallenberg” Lunds (Sweden), Marie Tuma, personal achievements that enriched his Mark Gittenstein, Andreas von Mettenheim, and Dan Şova, the Professor Eli Joseph (Israel), Ottomar Traşcă, historian from curriculum vitae, such as receiving the minister of the Department for the Relation with the Parliament, the Institute “George Baritiu” in Cluj, Dr. Lya Benjamin-CSRJH, title of Chevalier of the Legion of Honor Cristian Diaconescu, presidential counsellor, who transmitted emphasized the dangerous escalation of anti-Semitism, of France, the title of Honorifi c Member the message of Traian Băsescu, President of Romania, Valeriu acknowledged the steps made by Romania towards assuming of AOSR, as well as his re-election Zgonea, president of the Deputies’ Chamber, who brought the its role in the Holocaust, underlined the importance of education as vice-president of the Chamber of Chamber message. After the prayers for the rest of the Holocaust concerning the truth about the past and about the Holocaust, Commerce and Industry of Bucharest. victims’ souls garlands of fl owers were set. At the solemn and unpublished data about Traian Popovici were brought. The vote result was clear: out of the 20 assembly of the Senate chaired by vice-president Petru Filip, Journalist Andrea Ghiţă (Cluj) evoked her mother’s memory, votes (7 members were missing due to the need for the recovery of the past, of the complex process of who was saved by Wallenberg. The review publishes reports health reasons), 20 designated Aurel the Jews’ removal from society, which preceded the Holocaust, from the country concerning the event and a remembrance of Vainer as a candidate in the elections of were reaffi rmed, as well as the fact that Israel protects the the tragedy of the sinking of the ship Struma. the Deputies’ Chamber on FJCR. The Jews everywhere; the speakers were Deputy Dr. Aurel Vainer, Leadership Council approved the sum of 20,000 lei to the Association of the Romanian Jews Victims of the Holocaust The Festival Shalom Jerusalem in Bucharest - a great success (ARJVH), for the aid and assistance to survivors from different areas from all the Jewish organizations united the hope for peace springing forth both for North Transylvania, who received the and involved in this program, with us and for our neighbors,” he said. support through the Hungarian Gold numerous volunteers. The fact The Jewish Community from Fund and approved also the decision that there were over 30 sponsors Timişoara, one of the major participants to award the Medal Friend of the – companies and individuals – in the organization of the Festival, was Jewish Communities from Romania makes me also very grateful to responsible for the design of the main to Rodica Palade, chief editor of the those who were involved in this sacred places of Israel and in Jerusalem. review “22”, Magda Cârneci, president project “, he told to Jewish Reality. At its initiative, a so-called Wall of of the Board of the Social Dialogue FJCR president, Dr. Aurel Complaint was erected, a cardboard Group, the historian Neagu Djuvara, Vainer, participated in a series of imitation of the Kotel in Jerusalem. academician Răzvan Teodorescu and events, primarily in the Bereshit Among the bricks of this cardboard wall, the publicist Andrei Pleşu. At the end Palace a tent where a conference as in Jerusalem, there were placed of the meeting, the Leadership Council about Jerusalem was organized; written notes with wishes of all believers, of FJCR approved with unanimity of among the speakers – scientists with the promise that they will be sent votes an internal audit in JCB for the and Romanian and Jewish cultural to Jerusalem. It is not known to what period from the elections up to the On 23 September 2012, in Bucharest personalities. They tried to explain extent they will be met, but the important present (2009-2012). The results will be took place for the fi rst time in the history the meaning, the symbolism of Jerusalem idea was that believers – regardless of communicated to the FJCR president of the Jewish community in Romania, the for all three monotheistic religions which whether they were Jews or Christians, who will decide accordingly. Also with Festival Shalom Jerusalem, organized by consider it as their Holy city. President they all have the opportunity to address unanimity of votes president of JCB, the Federation of Jewish Communities Aurel Vainer named the tent in which God. Erwin Şimşensohn was suspended from Romania and the Community the lectures were held Bereshit Palace, The programs organized within the from the FJCR Leadership Committee of Jews in Bucharest, a number of a place to find out information about Festival allowed the visitors, the great for the audit period, and it was decided communities in the provinces, the Jewish the beginnings of the Jewish people, majority Gentiles, to know more not only to inform the Joint and the other Jewish Community Center in Bucharest, with the including Jerusalem. about the history of Jerusalem, but also organizations on the decision. Erwin support of Joint Romania. The festival His Excellency Dan Ben Eliezer, about the Jews surviving there after the Şimşensohn, who was invited in the has enjoyed an unexpected success, Ambassador of State Israel in Bucharest, destruction of the temple, their continuous meeting hall at the end of the debates, the various events being visited by over spoke about the history and signifi cance presence in this city and in this context acknowledged the decision and 20,000 participants. The festival included of the city. “The vision of peace was born to fully understand the value and the role mentioned that he considered himself a series of programs, both for adults and in Jerusalem since the old times, it was of the initiative to organize such a festival self-suspended, because he intended to for children, debates with the participation spread by Israel’s prophets to the nations in Bucharest. demand this decision from the Council. of Romanian and Jewish intellectuals of the world, and all of us here want to see about the signifi cance of Jerusalem in the history of culture, shows, exhibitions about Jerusalem and Jewish cuisine. The Elderly Week Israel Sabag, director of Joint Romania, became involved directly in organizing the From the initiative and organization Generation of the Jewish Community diplomas of honor to FJCR president, event, being one of its main animators. F.C.E.R.-DASM, in collaboration with Center, the Red Cross representatives, Dr. Aurel Vainer, to SMAD Director, “Festival Shalom Jerusalem has for me Jewish Community Center – Bucharest, Sector 5. And also to those from home: Attila Gulyas, and to the social programs a very special meaning, being an event the International Day of the Elderly was leaders of FJCR, SMAD, JCB, B’nai B’rith coordinator DASM, Dr. Nicoleta Oprea, as that makes a bridge between Israel and extended to a week, bringing joy into the Romania, volunteers and workers. The well as to the coordinator of SMAD storing, Romania, between the values that are lives of our seniors. At the”Rosen” nursing wishes for good health, and long life to the Cristian Sivron. important to the people here and there. I home, the start brought music and dance, residents were added to those made by The “retro” fashion parade, a daytrip wanted to show, and I think we did, that with Angely’s Orchestra, the group of FJCR vice-president eng. Paul Schwartz. to the synagogue of Piteşti and to the we have more things that unite us as instrumentalists of the Lauder-Reut School Expressing general and personal Monastery of Curtea de Argeş, the human beings than those dividing us. and Maia Morgenstern in a micro recital of considerations related to the elderly dialogue – an exchange of experience Culture, children’s games, gastronomy, Yiddish songs. The director of the Social condition, Pompiliu Sterian called the between generations – between former photography, music are universal joys and Medical Assistance Department nursing home chosen as residence an and current employees of SMAD, the that make life more beautiful in Bucharest (SMAD), Attila Gulyas, thanked the “oasis of tranquility and care”. Director of Oneg Shabbat for the elderly, and the and also in the City of Peace, Jerusalem. guests for participating: the delegation the Red Cross-sector 5, Ana Ungureanu, Medical Care Day represented points of Another thing I’ve really hoped was to see of Jews from the Community of Ploieşti, thanked for the generous support received interest for our seniors. All the week there the members of the Club of the Golden from FJCR and SMAD and handed were some other programs for the elders. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 25 Eseistica Portret Ada Brumaru Am în faţă două lui Zoltan Terner cărţi apărute postum, Zoltan lui, apoi poetul uitat prea devreme, Florin semnate de regretata Terner Mugur, omisiunile regretabile din „Istoria” Ada Brumaru – ”Ro- este regizor şi scriitor, originar din Româ- lui N. Manolescu, Mircea Săucan, regizor mantismul în muzică” nia. I-au apărut până acum patru volume şi scriitor, ca şi autorul, poziţia deschisă, (reeditare) şi „Însem- – „Piatra înfl orită” (versuri – Ed. Cartea corectă a lui Perpessicius în aprecierea nări răzleţe” (trei volu- Românească, 2001), „Paradisuri scufun- contribuţiei scriitorilor evrei, posteritatea me) apărute la Editura date” (versuri, la aceeaşi editură, 2002), lui Z.Ornea, octogenarul „tânăr” Radu Co- Muzicală – Bucureşti „Omeneşte vorbind” (eseuri, la aceeaşi saşu, scriitorii în idiş - Eliezer Steinbarg, în 2012. Din bibliogra- editură, 2004), „Lumea de sub pod şi Iţic Manger, Iacob Groper, traducerile lui fi a antumă spicuim: zarva ei” (proză, Ed. Hasefer, 2011). Anton Celaru, folclorul idiş. • Romantismul în Recent a apărut la Hasefer „ Destinul Trecând la istoria biblică, autorul reia muzică (vol. I-II, Bucu- iudaic între lumini şi bezne”, eseuri des- scrierea lui Edmond Fleg „ Moise”, ca pe reşti, 1962); pre cărţi, autori şi idei. Redactorul cărţii, o capodoperă în domeniu. Civilizaţia evre- • Aspecte ale liricii George Gîlea, aduce un meritat omagiu iască, povestea Maharalului din Praga, eminesciene în creaţia autorului pentru spiritul său sintetic şi raportul elenism/iudaism, minunata istorie compozitorilor contem- modul atractiv de expunere. Cartea (340 a lui Max Dimont, „Evreii, Dumnezeu şi porani, în „Studii şi cer- pagini) cuprinde, în patru părţi, o întreagă Istoria” (în română, la Ed. Hasefer-2004), cetări de istoria artei” succesiune istorică din viaţa şi cultura vocaţia politică a Israelului, relaţia nefe- nr. 2 (Bucureşti, 1964); din bibliografi a studenţilor de la Conser- evreilor din România şi din lume. Citim ricită creştinism - antisemitism (o con- • Particularităţi ale stilului vocal în vator. Facem cunoştinţă cu perioadele despre: Evreii din România (de la târgul tradicţie esenţială), poziţia lui Nietzsche, creaţia lui George Enescu, în „Studii mu- romantismului în lumea muzicală din evreiesc la literaţi); Istorie- Antisemitism- a lui Cioran (demne de interes), opiniile zicologice” nr. 4 (Bucureşti, 1968); Germania, Austria, legătura strânsă cu Shoa (de la Exod la Catastrofa secolului xenofob- extremiste ale lui N. Paulescu, • Arta interpretului şi spiritul contem- literatura, personalităţi din muzică precum XX); Personalităţi şi drame identitare (o contribuţiile unor gânditori contemporani, poran, în „Studii muzicologice” nr. 17 Carl Maria von Weber, Schubert, Men- temă asemănătoare a fost abordată de Neher, Glucksmann, poezia lui Celan, (Bucureşti, 1971); delssohn-Bartholdy, Paganini, Meyer- Felicia Antip); Universul spiritualităţii iu- proza lui Appelfeld, Norman Manea, • Vârstele Euterpei: Clasicismul (Bu- beer, Rossini, Berlioz, Gounod, Chopin, daice (iudaism, fi lozofi e, mistică). Cartea fi losofi a lui Jaspers, numeroase opinii, cureşti, 1972); Schumann, Liszt, Wagner, Brahms, este o antologie sintetică a circa 200 de nuanţe despre antisemitism, Holocaust, • Rahmaninov, în „Buletinul UNESCO” marea şcoală rusă, în care a excelat articole ale autorului, apărute în diverse etc. La capitolul „Evreitate şi Universali- nr. 3-4 (Bucureşti, 1973); Ceaikovski, post-romantismul din Europa, periodice, inclusiv din „Minimum” al regre- tate” îi regăsim pe Einstein, compozitorul • Jocul permanenţelor (Bucureşti, şcolile muzicale din diverse ţări europene, tatului Mirodan. Fiind dedicată amintirii şi eseistul Anatol Vieru, poetul israelian 1976); ca şi din România, unde apogeul a fost bunicului, Reb Itzhak Weisz, din Simeria, Natan Alterman, Pasternak în traducerea • Alban Berg şi disimularea atitudinilor atins prin George Enescu. ne duce cu gândul la vremuri trecute şi, lui Marin Sorescu, criticul Tudor Vianu (fi ul romantice, în „Studii muzicologice” nr. 20 „Însemnări răzleţe”, cu o prefaţă de pentru unii, de neuitat. unui evreu convertit), poetul Leonid Dimov (Bucureşti, 1985). prof. Grigore Constantinescu, conţine Nostalgia, poezia târgului evreiesc, (evreu fără asumarea evreităţii), marele B. În revista România literară nr. 28 din articole, note despre momente, manifes- refl ectată în opera multor scriitori evrei, Fundoianu, relaţia dintre Hannah Arendt şi 2008, Valentina Sandu Dediu aduce un tări muzicale pe care Ada Brumaru le-a până la Victor Rusu, fost redactor şef Martin Heidegger. „Universul spiritualităţii omagiu prietenei Ada Brumaru, muzico- comentat cu aceeaşi dragoste de frumos al „Revistei Cultului Mozaic”, mahalaua iudaice” cuprinde analize ale scrierilor log de prestigiu, cu o activitate bogată în şi perfecţiune în artă. Remarcabilă este evreiască văzută de Mihail Sadoveanu, lui Abraham Heschel, Alexandru Şafran, domeniu – redactor şi redactor şef la Ra- erudiţia autoarei. Spre desoebire de Iosif evocarea fostului „târg” Iaşi, Frumuşica Martin Buber, Gershom Scholem, Moshe diodifuziunea Română, la Radio-France Sava, care era un entuziast şi dezvolta un lui Z. Ornea, drumul lui Leon Volovici de Idel, ca şi ale unor scrieri mai vechi, din etc. Ediţiile Festivalului ”George Enescu” impresionism al cronicii muzicale (fără a la Iaşi la Ierusalim, Podu Iloaiei din zona tradiţia gândirii talmudice şi midraşice. s-au bucurat de comentariile competente diminua rolul său de promotor al culturii Iaşiului şi Dudeşti din Bucureşti, iată Cartea lui Zoltan Terner se constituie ale acestei dăruite cunoscătoare a muzicii muzicale în România), Ada Brumaru sin- numai câteva repere de început. Apoi într-un bun îndrumar în cultura evreilor româneşti şi universale. A fost distinsă tetizează, analizează cu mai multă atenţie cărţi semnate de Sara Kohn, interviurile şi, desigur, într-un important segment al cu numeroase premii în România şi în şi echilibru fenomenul muzical. Postumita- lui Avram Croitoru, fostul nostru coleg de culturii universale. străinătate. tea Adei Brumaru merită cultivată. redacţie, evocările lui I. Peltz, aforismele BORIS MARIAN „Romantismul în muzică” face parte B. MEHR lui Dorel Schor, activ şi astăzi, revenirea la Gala Galaction, „sionistul creştin”. Urmează cărţi, scriitori precum Camil Andrei Oişteanu despre Bucureştiul multietnic Baltazar, portretele lui Mirodan din „Dic- Subiect abordat şi la lansarea la “Bookfest” a noii ediţii a “Ima- (iudeo-spaniolă sau ladino), veniţi după expulzarea evreilor din ţionarul neconvenţional”, oprit la mijlocul ginii evreului în cultura română”, antropologul Andrei Oişteanu Spania şi Portugalia, la sfârşitul secolului al XV-lea. Mai este alfabetului, reticenţa lui G. Călinescu faţă l-a reluat într-un interviu publicat pe pagina de internet a postului vorba despre comunităţi de greci, armeni, bulgari, turci, sârbi, de „Manasse” a lui Ronetti-Roman, Ilarie Realitatea TV. El a explicat cauzele imaginii complexe pe care macedoneni, macedo-români şi aşa mai departe, veniţi deci Voronca, avangardistul „miliardar de ima- oamenii o au despre bucureşteni, ce au însemnat mahalagiii şi din sudul Balcanilor, mai ales în a doua jumătate a secolului gini”, Tristan Tzara, părintele DADA-ismu- cultura mahalalelor, cum a fost sistematizat Bucureştiul care, la al XIX-lea şi începutul secolului XX, dar şi în perioada interbe- început a fost un oraş policentric. Bucureşteanul, venit din mai lică, perioadă în care România (capitala, în mod special) era multe regiuni ale ţării, fără o identitate proprie, a reuşit să acu- considerată ca spaţiu de imigrare economică. Grecia, Serbia, O seară cu poeta muleze din cultura celorlalţi locuitori alături de care trăia. Dar, a Bulgaria erau ţări mai sărace decât România. Dar şi un anume arătat Andrei Oişteanu, de-a lungul vremii, Bucureştiul a devenit tip de toleranţă românească a atras multe etnii. S-au constituit şi un oraş multietnic şi multicultural tipic. În primul rând, pentru adevărate cartiere de către aceste comunităţi etnice. Aceste Riri Sylvia Manor că a adunat - ca şi alte capitale - populaţii din diverse regiuni cartiere erau cumva vecine, apropiate. De aceea cartierul din În cadrul mani- ale României. De-a lungul secolelor, oraşul a atras şi diverse jurul Străzii Armeneşti, cu Biserica Armenească, este aproape festării bucureștene grupuri etnice. S-a creat ceea ce sociologii numesc un „ethnic de cartierul grecesc, cu Biserica grecească, şi vecin cu cartierul „Strada de C’Arte” melting pot”, un „mojar etnic”, în care toate aceste comunităţi evreiesc. Patru sinagogi - Templul Coral, Sinagoga Mare, sina- (21-29 septembrie), s-au amestecat, social şi cultural, s-au produs căsătorii mixte şi goga de la începutul Căii Moşilor şi cea de pe Strada Mămulari, iniţiată de Asociaţia a ieşit o populaţie relativ distinctă, numită „bucureşteni”. de pe lângă Piaţa Unirii - sunt la o aruncătură de băţ una de alta, Scriitorilor, secţia de “Este vorba despre foarte multe comunităţi etnice alogene: ceea ce arată că centrul de greutate al comunităţii evreieşti era poezie, președinte armeni, greci, evrei, nemţi, unguri ş.a. La un moment dat umbla acolo. Tot cam în aceeaşi zonă se afl ă Strada Polonă, Strada Dan Mircea Cipariu, legenda că Bucureştiul este al doilea oraş, după Budapesta, ca Italiană şi aşa mai departe, care arată comunităţi etnice care am avut ocazia să număr de unguri. Nu ştiu dacă e adevărată sau nu, specialiştii trăiau, dacă nu împreună, cel puţin în vecinătate. În bună veci- ascultăm versuri citite de poeta israelia- o contestă. Dar însăşi existenţa legendei este semnifi cativă. A nătate, aş spune, pentru că asta este ceea ce caracterizează nă Riri Sylvia Manor din volumele „Save fost de asemenea o importantă comunitate de evrei, aşkena- un oraş multietnic. Tocmai datorită existenţei numeroaselor As…” și „Pastriţ”, apărute la Editura zim şi sefardim - primii de limbă idiş (dialect german), veniţi din etnii s-a creat şi o atmosferă de toleranţă“, a conchis Andrei Paralela 45 . La această manifestare Galiţia, din Moldova şi Basarabia, ceilalţi – de o limbă latină Oişteanu. (E.G.) au participat personalităţi culturale din diverse domenii. Lectura poemelor s-a bucurat de Presa evreiască din comunităţi succes. A participat, din partea F.C.E.R., consilier dr. ing. José Blum. Un fenomen îmbucurător îl constituie - medici evrei la Şcoala de Psihiatrie de publicaţia din Focşani este realizată Prof. dr. Riri Sylvia Manor este de pro- apariţia de câţiva ani a unor publicaţii la Socola, evocarea unei personalităţi din prin efortul direct al preşedintelui Co- fesie medic într-un domeniu de înaltă ca- ale comunităţilor mai numeroase din Iaşi, recent dispărute, Carol Segal, despre munităţii, Mircea Rond, ajutat de soţia lifi care, neuro-oftalmologia. A emigrat în România. În numărul trecut al revistei laureata cu Nobel pentru Chimie din 2009, Harieta Rond. Israel în 1960, dar a păstrat legătura su- am prezentat JURNALUL, publicaţie a Ada Yonath din Israel, multe alte teme de Pe lângă numeroase ştiri din Israel, fl etească, spirituală cu literatura română. C.E. Bucureşti. Acum avem plăcerea se interes. Articolele sunt semnate de nume- din viaţa oraşului Focşani, citate, sfaturi A început să scrie versuri abia prin anii prezentăm publicaţiile din Iaşi şi Focşani. roşi colaboratori, evrei şi prieteni ai etniei medicale, info-juridic (dreptul de proprie- 1990, întâi în ebraică, apoi în română. A PRIETENIA, nr. 10-11/2012, a CE evreieşti: Gigi Cernes, Adrian Marcovici, tate), farmacia verde, curiozităţi din lume, tradus în ebraică poezii de Ana Blandia- Iaşi, are ca redactor şef pe jurnalista Sergiu Brandea, Getta Berghoff, Ion N. umor, calendarul lunii, pagina mondenă, na, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, fapt Martha Eşanu, cu un colectiv format Oprea, Mihai Batog Bujeniţă, Leon Eşanu povestiri din război, mai citim un fragment demn de toată lauda. Colaborează cu din preşedintele Comunităţii, Abraham z.l., Gabi Moscovici, Constantin Ostap, din cartea lui Gordon Thomas „Mossad”, “România literară, ”Contemporanul”, din Ghiltman, prof. dr. Odette Blumenfeld, Dorel Schor, Thoma Lewin, Cecilia Chis- un portret făcut de scriitoarea Felicia Antip 1998. În acest an, i-au fost publicate po- fostul preşedinte al Comunităţii, ing. Pin- truga, Cristian Mateescu, Gh. Samuilă, poetului Mircea Ivănescu, despre galeriile eme în ”România literară” (nr. 4/2012). cu Kaiserman, şi tehnoredactor Robert Herman Gottlieb, ş.a. Un număr reuşit, subterane ale Ierusalimului vechi ş.a. Este președinte al Asociaţiei Scriitorilor Bercu. Citim despre sărbătorile iudaice ca şi cele anterioare. Felicităm din inimă pe entuziaştii noştri România-Israel. Colaborează frecvent cu din octombrie, pericopele semnate de Şoil MENORA, nr. 9 septembrie 2012. confraţi din Iaşi şi Focşani. (B.M.) ICR – Tel Aviv. (B.M.M.) şi Filip Petraru, din istoria evreilor ieşeni Cu modestie numită „minirevistă”, 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 zicedid ze`ivnd ט״ו תשרי תשע״ג - ט״ו חשוןתשע״ג z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה הזכרה לשואה ברומניה -נושאים חמים בדיון מועצת ההנהלה של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה מועצת ההנהלה של הפדרציה התכנסה בכפר הנופש קריסטיאן ב14- באוקטובר 2012. לפני ההצבעה, ציין המועמד אאורל ויינר את שהתווסף לקורות החיים בשנים האחרונות, למשל קבלת התואר ״אביר לגיון הכבוד״ של צרפת; חברות הכבוד באקדמיה של אנשי המדע מרומניה; בחירתו מחדש בתור סגן יו״ר לשכת המסחר והתעשייה של העיר בוקרשט. תוצאת ההצבעה הייתה ברורה: מבין 20 קולות של המשתתפים (7 חברים במועצה לא הגיעו לישיבה מסיבות בריאותיות), כולם תמכו בבחירתו של אאורל ויינר למועמד הפדרציה בבחירות לפרלמנט הרומני. מועצת ההנהלה אישרה את הסכום של 20,000 לאי על מנת שאגודת היהודים מרומניה קורבנות השואה תוכל להעניק סיוע לניצולי השואה מאזורים אחרים, חוץ מטרנסילבניה הצפונית, שקיבלו סיוע מקרן הזהב ההונגרית. כן הוחלט גם להעניק את האות ״ידיד הקהילות היהודיות מרומניה״ לגב‘ רודיקה פאלאדה (עורכת ראשית של כתב העת ״22״); לגב‘ מאגדה קרנצ‘י (יו״ר מועצת אירועי יום השואה ברומניה הגנה ליהודים מן העולם כולו. ניצול המנהלים של הארגון ״הקבוצה לדו-שיח חברתי), להיסטוריון ניאגו דז‘ובארא; לפרופ‘ נפתחו עם תערוכות הציורים ״איך טרנסניסטריה, יו״ר האגודה של יהודי ראזוואן תיאודורסקו, חבר באקדמיה הרומנית; לסופר והעיתונאי אנדריי פלשו. היה אפשר?״, במכון הלאומי לתולדות רומניה קורבנות השואה, ד״ר ליביו בתום הישיבה, מועצת ההנהלה של הפדרציה אישרה פה אחד לארגן שימוע פנימי השואה ברומניה ע״ש ״אלי ויזל״. בריש, דיבר על הנזק העצום שנגרם בקהילת יהודי בוקרשט מתקופת הבחירות הקודמות ועד היום (2012-2009). תוצאות בטקס הפתיחה השתתפו שרים לבני אדם בגין רוע ואכזריות שהם השימוע יועברו לראש הפדרציה, לקבלת החלטה בנושא זה, בהתאם. בהצבעה גם בממשלה, דיפלומטים, ראשי הפדרציה נחשפם אליהם מאחרים. לאחריו נשאו הוחלט פה אחד גם על הפסקת חברותו של היו״ר ארווין שימשנזון ממועצת ההנהלה של הקהילות היהודיות מרומניה ושל נאומים בנושא השואה מנקודת מבטם של הפדרציה בתקופת השימוע וכן על מסירת הודעה לג‘וינט ולארגונים יהודיים התאחדות עולי רומניה. נוסף לעשרה של אנשים בני דורנו – הסנטורים דן אחרים על החלטות שהתקבלו. כאשר זומן לאולם הישיבה לקראת תום הדיונים, ונודע ציירים רומנים, הציגה את יצירותיה שובא, קריסטיאן רדולסקו, וארוז‘אן לארווין שימשנזון על ההחלטות שהתקבלו במועצת ההנהלה, הודיע שהוא מעוניין הציירת שרה אייניק מישראל, שהייתה ואוסגאניאן, לאורנציו קירבסוצא, להפסיק את חברותו, וכבר רצה לבקש ממועצת ההנהלה לקבל החלטה זו. גם מיוזמות הקייטנות לאמנות. גב‘ גיאורגי פרונדא, מירצ‘יאה גיאואנא, אליזבטה אונגוריאנו הייתה מתאמת. יואן גישה, ראדו פ‘ אלכסנדרו. בבית כן נשאו דברים גב‘ ולנטינה ינקו, גיאטה הוצג הסרט ״הבית מרחוב הפסטיבל ״שלום ירושלים״ האוצרת של התערוכה; ד״ר אלכסנדרו אוגוסט״, שביימה איילת בגור, פלוריאן, מנכ״ל המכון ע״ש אלי ויזל; ובתיאטרון היהודי הממלכתי הועלה גב‘ אקטרינה אנדרונסקו, שרת החינוך. על במה המחזה ״ינקה״, מאת אוסקר בבוקרשט – הצלחה גדולה לאחר מכן התקיים טקס מיוחד ליד ק‘ ספיס, שניהם מופעים המוקדשים ב23- בספטמבר 2012 בפעם הראשונה חבר בפרלמנט, השתתף באירועים שונים: האנדרטה לזכר קורבנות השואה לזכרם של נספי השואה וניצוליה. בית בתולדות יהודי רומניה, התקיים הפסטיבל באוהל הנקרא ״ארגון בראשית״ התקיימה שבמרכזה של העיר בוקרשט.לצד הספר הלאומי למדע המדינה והמינהל, ״שלום ירושלים״. את הפסטיבל ארגנה סדרת הרצאות על ירושלים. בין הדוברים נאומים שנשאו יו״ר אגודת היהודים והמכון הלאומי לתולדות השואה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה היו אנשי מדע ורוח רומנים ויהודים. הם מרומניה קורבנות השואה, ד״ר ליביו ברומניה ארגנו כנס בו צוין יום הולדת בשיתוף קהילת יהודי בוקרשט עם ניסו להסביר את סמליותה של העיר בריש, יו״ר הפדרציה, ד״ר אאורל המאה של הדיפלומט השוודי ראול קהילות שונות מערי השדה ועם המרכז ירושלים לשלוש הדתות המונותיאיסטיות ויינר, יו״ר התאחדות עולי רומניה, זאב ולנברג, שהציל ממוות אלפי יהודים הקהילתי היהודי מבוקרשט בסיוע שרואות את ירושלים כעיר הקודש שלהן. שוורץ – נוצל המעמד כדי להשמיע מבודפשט. בנאומים שנשאו הרקטור הג‘וינט-רומניה. לפסטיבל זה הייתה את האוהל שבו ניתנו ההרצאות כינה ולהזכיר את עליית האנטישמיות של בית הספר הלאומי למדע המדינה הצלחה בלתי צפויה: לאירועים שלו באו היו״ר ויינר ״ארמון בראשית״, שבו אפשר בימינו, ולהזהיר את החברה הרומנית והמנהל, פרופ‘ רמוס פריקופיה; שגריר יותר מאלפיים משתתפים. לפסטיבל ללמוד על תחילת תולדותיו של עם והחברה האנושית מפניה. כן הוזכרו שוודיה, מר אנדרס בנגיליס, שגריר היו תוכניות רבות, למבוגרים ולילדים, ישראל, בכלל זה על ירושלים. התעמולה שקידמה את השואה הונגריה, מר אוסקר פיוזש, ממלאת החל בדיונים על סמליותה של העיר על תולדותיה וסמליותה של העיר והחקיקה האנטישמית, הובאו דברי מקום שגריר ישראל, גב‘ ארזו הרשל, ירושלים בתולדות התרבות, בהם השתתפו ירושלים דיבר גם מר דן בן-אליעזר, הערצה לחסידי אומות העולם, ודובר יו״ר הפדרציה, ד״ר אאורל ויינר, יו״ר אינטלקטואלים רומנים ויהודים – כלה שגריר ישראל ברומניה. ״עוד בימי קדם בגין האחראיות כלפי העתיד וחשיבות אגודת היהודים מרומניה קורבנות במופעים, תערוכות על ירושלים, וגם בירושלים נולד חזון השלום שהופץ ההכרה של תולדות שואת יהודי השואה, ד״ר ליביו בריש, מנהל המרכז המטבח היהודי. מר ישראל סבג, מנכ״ל בעולם כולו על ידי נביאי ישראל, וכאן רומניה. הדברים הובאו והודגשו על ידי להיסטוריה של הפדרציה, פרופ‘ ליביו ג‘וינט-רומניה, השתתף בהכנת האירוע רוצים שתקוות השלום תנבע בשבילנו ראש עיריית בוקרשט, סורין אופרסקו; רוטמן, מנכ״ל המכון ע״ש אלי וייזל, והיה אחד המארגנים המרכזיים שלו. וגם בשביל שכנינו״, אמר השגריר. שגרירי צ‘כיה, ארצות-הברית וגרמניה, ד״ר אלכסנדרו פלוריאן, יועץ הנשיא, ״לפסטיבל ’שלום ירושלים‘ הייתה קהילת יהודי טימישוארה, מהמארגנים מר ז‘ירי סיטלר, מר מארק גיטנשטיין מר מיכניא קונסטאנטינסקו, פרופ‘ חשיבות מיוחדת במינה בשבילי, בהיותו החשובים של הפסטיבל, עסקה בתיאור ומר אנדריאס פון מטנהיים; שר הדי פריד משוודיה, ניצולת שואה מן אירוע המגשר בין ישראל לרומניה, בין המקומות הקדושים החשובים בירושלים המחלקה לקשר עם הפרלמנט, מר דן העיר סיגט, מנהל המכון ע״ש ראול הערכים החשובים לאנשים מכאן ומשם. ובישראל. ביוזמתה נבנה דגם מקרטון של שובא, יועצו של הנשיא, מר קריסטיאן ולנברג מן העיר לונד שבשוודיה, מארי כן רצינו להראות, ואני חושב שהצלחנו הכותל המערבי. בין ֵהלבנות מקרטון של דיאקונסקו, שקרא את המסר של נשיא טומא, פרופ‘ אלי יוסף (מישראל), בכך, שיש יותר דברים המייחדים בינינו הדגם הנ״ל הוכנסו פתקים עם רצונותיהם רומניה, מר טראיאן בססקו, ויו״ר ההיסטוריון אוטומאר טראשקא, ממכון בתור בני אנוש מאשר דברים שמפרידים של כל הנאמנים, היות שהייתה הבטחה הפרלמנט, מר ולריו זגוניא, שהעביר ע״ש גיאורגי באריציו מן העיר קלוז‘, בינינו. התרבות, משחק הילדים, הבישול, שפתקים אלה יישלחו לירושלים. אמנם את המסר של הפרלמנט. אחרי תפילות ד״ר לאה בנימין, מהמרכז להיסטוריה הריקוד, המוזיקה, הם שמחות כלל- לא ידוע באיזו מידה יתמלאו בקשותיהם ה״יזכור״ לזכר הנספים, הונחו זרי של הפדרציה בוקרשט – נדונו והובא אנושיות, שעושות את החיים יפים של הנאמנים, ואולם חשוב הרעיון פרחים. בישיבה החגיגית שבסנט, לתשומת לבם של הציבור בעיות כמו יותר גם בבוקרשט וגם בעיר השלום שהנאמנים – יהודים ונוצרים – רואים בנוכחות יו״ר הסנט מר פטרה פיליפ, עליית האנטישמיות, חשיבות החינוך – ירושלים. דבר מיוחד אחר, שרציתי שמתאפשר להם לפנות ישירות אל ציינו ד״ר אאורל ויינר, חבר בפרלמנט, לגבי העבר בבתי הספר, והובאו לראות, היה שראיתי שכל הארגונים הקב״ה. סגנית שגריר ישראל, גב‘ ארזו הרשל, נתונים חדשים לגבי טראיאן פופוביץ. היהודיים פועלים יחדיו, עם מתנדבים התוכניות שאורגנו במסגרת הפסטיבל שהעבירה את המסר של שגריר העיתונאית אנדריאה גיצא, מן העיר רבים, במסגרת הפסטיבל. עצם כך שהיו אפשרו למבקרים – ברובם לא יהודים – ישראל ברומניה, מר דן בן-אליעזר, קלוז‘, דיברה על זיכרונותיה של אמה, למעלה משלושים תומכים כספיים – בתי להכיר לא רק את תולדות ירושלים, אלא ומר זאב שוורץ, יו״ר התאחדות שראול ולנברג הציל את חייה. עסק ואנשים פרטיים – גורם לי גם כן גם את תולדות היהודים שנשארו שם עולי רומניה – את הצורך לזכור את כתב העת שלנו מפרסם כתבות להיות אסיר תודה לכל אלה שהשתתפו אחרי חורבן הבית, את נוכחותם הבלתי העבר, את התהליך המורכב לסילוק מרומניה כולה על אירועי יום השואה בפרויקט זה״, אמר מר סבג לעיתון פוסקת בעיר הזאת, ובמסגרת זו להבין היהודים מן החברה, שקדם לשואה, ותיאור פרשת טביעת האונייה ״המציאות היהודית״. את ערכה ותפקידה של היוזמה לארגן ואת העובדה שמדינת ישראל נותנת ״סטרומה״. יו״ר הפדרציה, ד״ר אאורל ויינר, פסטיבל מסוג זה בבוקרשט. שבוע הגיל השלישי ביוזמתם ובארגונם של הפדרציה ושל ד.א.ס.מ. בנציגי הצלב האדום ברובע מספר 5, וגם ״באנשי והעניקה תעודות הוקרה ליו״ר הפדרציה ד״ר אאורל בשיתוף המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט, יום הגיל הבית״: מנהיגי הפדרציה, ראשי ד.א.ס.מ., ראשי קהילת ויינר, למנהל ד.א.ס.מ. אטילה גוליאש, למתאם של השלישי נמשך שבוע ימים וגרם לשמחות לבני הגיל יהודי בוקרשט, בני ברית רומניה, מתנדבים בתחום התוכניות החברתיות של ד.א.ס.מ. ד״ר ניקולטה אופריא, השלישי שלנו בבית האבות ע״ש רוזן. הכול התחיל החברתי. סגן יו״ר הפדרציה, המהנדס פאול שוורץ, למתאם המחסן של ד.א.ס.מ. קריסטיאן סיברון. במוזיקה ובריקוד, עם התזמורת ״אנג‘ליס״, קבוצת איחל איחולי כל טוב, בריאות וחיים ארוכים לתושבי צעדת האופנה הישנה, טיול לבית הכנסת מן עיר הנגנים מבית הספר ע״ש לאודר-רהוט וגם מאיה בית האבות. מר פומפיליו סטריאן התייחס בהרחבה, הן פיטשטי ולמנזר מן העיר קורטיא-דה ארג‘ש, הדו-שיח מורגנשטרן במיקרו-רסיטל של שירים ביידיש. מנהל מהפן הכללי הן מהפן האישי, למעמדו של הזקן וכינה – העברת הניסיון בין הדורות – בין העובדים הנוכחים ד.א.ס.מ., אטילה גוליאש, הודה לאורחים על השתתפותם. את בית האבות ע״ש רוזן ״אי של שקט וטיפול״. מנהלת והקודמים של ד.א.ס.מ. עונג שבת לבני גיל הזהב, היום מדובר היה במשלחת של יהודים מן העיר פלויישטי, הצלב האדום ברובע מספר 5, אנה אונגוריאנו, הודתה הרפואי – כל אלה היו גם כן נקודות עניין לזקנים שלנו. בחברי המועדון ״גיל הזהב״ מהמרכז הקהילתי היהודי, על התמיכה הנדיבה שהתקבלה מהפדרציה ומ- ד.א.ס.מ. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012 27 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA Testul Anderson În speranţa că nu toţi cititorii au timp să caute texte umoristice pe internet, cum fac eu, vă pun la dispoziţie acest aşa-zis test, care cred că e amuzant. Ai aici patru întrebări. E musai să răspunzi la toate. n Cum pui o girafă în frigider? chiar dacă n-ai răspuns corect la primele Stai un moment şi gândeşte, înainte trei întrebări, mai ai încă o şansă de a-ţi de a trece la întrebarea următoare. demonstra adevăratele calităţi intelec- tuale.

q Dai de un râu pe care trebuie să-l tra- versezi, dar ştii că mişună în el crocodilii, iar tu n-ai o barcă. Ce faci în cazul ăsta?

Răspunsul corect este: Deschide frigi- derul, bagă girafa înăuntru şi închide uşa . Această întrebare testează dacă ai tendinţa să rezolvi lucruri simple într-o manieră excesiv de complicată. o Cum pui un elefant în frigider? Ai zis, “deschid uşa de la frigider şi Răspunsul corect: Te arunci în râu şi bag elefantul înăuntru”?... înoţi până la malul celălalt. Ai uitat? Toţi crocodilii s-au dus la şedinţa animalelor. Această întrebare testează dacă eşti ca- pabil să înveţi repede din propriile greşeli. – Da’ voi chiar nu puteţi uita? – Nu, că ni se aduce mereu aminte! Conform fi rmei Anderson Consulting Worldwide, în jur de 90% dintre profesio- niştii testaţi de ei au dat răspunsuri greşite la toate întrebările, dar mulţi preşcolari au INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE dat câteva răspunsuri bune. Anderson Consulting zice că asta demonstrează, în În afi ne! A desfi inţa! mod concludent, că profesioniştii nu sunt A extrage Aţă Nume şi prenume în stare să gândească aşa cum gândeşte A proteja Roman (2000) (foto) Greşit! un copil de patru ani. Răspunsul corect este: Deschid frigi- În casă! derul, scot girafa, bag elefantul înăuntru Fruct şi închid uşa. Această întrebare testează abilitatea Ţara natală (foto) Început de de a gândi prin prisma repercusiunilor cuvântare! legate de activităţile tale anterioare. Coş gol! p Leul organizează o şedinţă cu toate Copil animalele. Toate animalele participă, cu Recoltat excepţia unuia. Care este acel animal care nu participă? Bâlbâiţi Răspunsul corect: Elefantul. Elefantul Deosebit Roman este în frigider, că doar tu l-ai băgat acolo. (1964) Asta îţi testează memoria... În fi ne, În lege! Copac Spontan Anne Supă cremă de pui Gastronomica Hathaway În glas! Nepregătite cu lămâie Gând Ingrediente: 6 căni de supă de pui Cerc Rele! dinainte pregătită, o cană de carne de pui tăiată în cubuleţe, un ou mare, o cană de Vorbite În stat! orez, două-trei linguriţe de pătrunjel tăiat fi n, zeamă de la o lămâie, sare, piper Sufi cient după gust Lucian Preparare: Supa se încălzeşte până la Raicu fi erbere. Orezul se spală, se pune într-o Umor cratiţă, se acoperă cu apă caldă şi se scu- Sport Prinse în tură bine, apoi se strecoară. Orezul astfel Durere lasou! pregătit se adaugă la supă împreună cu de cap bucăţelele de carne, cu sarea, piperul Christo- şi pătrunjelul, şi se fi erbe 20 de minute. pher Walken Separat, se amestecă zeama de lămâie tecul cu ou şi se mai fi erbe două minute cu oul, până se obţine o pastă omogenă. la foc mic. Se presară deasupra pătrunjel Când supa s-a îngroşat, se adaugă ames- prospăt sau mărar. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, WILHELM FILDERMAN, SORBONA. 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 392-393 (1192-1193) - 1 - 31 octombrie 2012

La T.E.S.: Maia Morgenstern în „Janka” Gândul Drumul Nobelul pentru Pace scris spre teatru Janka Festinger Spea- acorduri de melos evre- ce, unica eroină din „Jan- iesc, iar textul rostit de şi vorbe despre război ka”, s-a născut în Sighetu Maia capătă „contrafor- Marmaţiei. Ea nu este o ţii” unor impresionante Marea onoare care a căzut pe capul Lucrurile nu pot fi ascunse sub preş, scriitoare (precum Elie Wiesel sau Nor- imagini. Multe aparţin unei jumătăţi de miliard de europeni, care cu o fl uturare de mână însemnând că e man Manea) ci una din milioanele de su- cunoscutelor „memori- s-au văzut cu toţii părtaşi la Premiul No- greu, dar trece. Pentru că vindecarea va pravieţuitoare ale genocidului care, însă, ale ale durerii”. Urmărim totodată la TES bel pentru Pace pe 2012, nu putea veni fi difi cilă, având în vedere că tot FMI a ne-a lăsat o cutremurătoare mărturie. A (montate pe un ecran cât jumătate de într-un moment mai controversat, în care avertizat că în 2013 economia mondială făcut acest gest printr-o scrisoare în care scenă) şi un alt document, conservat ca cuvântul „război” este repetat de tot mai îşi va încetini ritmul de creştere la 3,6%, a povestit cum, după copilăria întristată prin minune: albumul de familie Festinger. mulţi ofi ciali. Sau poate tocmai de aceea dar Zona Euro nu va cunoaşte o creştere de pierderea mamei, după adolescenţa „Janka” prilejuieşte marii actriţe Maia s-a gândit Comitetul Nobel să acorde UE medie mai mare de 0,25%, Germania fericită în mijlocul alor săi, al omeniei şi tra- Morgenstern o creaţie puternică şi tulbu- această distincţie care, oricum, a fost de de 0,9% şi Franţa de 0,4%. Întrebarea diţiilor dintr-o liniştită comunitate evreiască rătoare. Iat-o pe Janka intrând gravă şi multe ori criticată pentru criteriile puţin legitimă este, aşadar, cum să reduci – vorbitoare de idiş – a urmat urgia. Mai gânditoare – o femeie frumoasă şi dis- relevante folosite pentru desemnarea ponderea datoriilor dacă economia gâ- întâi: anii grei de ghetou (10.000 de oa- tinsă, de o eleganţă sobră, dar, evident laureaţilor. De altfel, chiar preşedintele fâie şi aproape bate pasul pe loc? Până meni, înghesuiţi şi izolaţi pe două străzi). uşor împovărată de ani. (Aprinderea unei Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern să afl ăm răspunsul, suntem, cum zicea Apoi: drumul deportării, început în 15 mai lumini – o menoră fi ind aşezată simbolic în Jagland, recunoştea, la ceremonia de de- Barroso, cu toţii onoraţi de acest premiu. 1944, într-un tren al morţii. Aşa s-a ajuns decor – devine un gest de ritual în memo- cernare, că „UE se confruntă în prezent De altfel, cu toată onoarea resimţită, la Auschwitz, unde Janka a devenit un ria victimelor). Şi iat-o transmiţând (mereu cu difi cultăţi economice grave şi tulburări preşedintele Băncii Naţionale a Poloniei, număr: „92162”, apoi la un lagăr de muncă profund şi pătrunzător) fi orul actualizării sociale considerabile”. Marek Belka, fost director la FMI la De- de lângă Stuttgart, apoi – către Dachau. trecutului, povestind şi retrăind cu frison Dovadă că aşa stau lucrurile, cu nu- partamentul pentru Afaceri Europene, De reţinut: confesiunea din scrisoare anii de pribegie şi neomenie, ori marcând mai o zi înainte ca Uniunea Europeană să declara chiar în ziua atribuirii Premiului a fost, zeci de ani, tăinuită în adâncul subtil semnifi caţii actuale şi de durată. capete premiul, fostul preşedinte francez Nobel pentru Pace, că a fost o eroare fi inţei (tăcere voită, amnezie asumată – Iat-o trăind alternativ, dar adesea parcă şi Nicolas Sarkozy declara că UE şi mone- crearea monedei euro iar Lúcio Vinhas semiraţional, pentru menţinerea propriului simultan, în timpuri şi spaţii diferite. Şi iat-o da euro sunt singura alternativă la război. de Souza, economistul şef al Diviziei pen- echilibru). Spre sfârşitul vieţii (a murit la făcând un întreg spectacol din timbrul, mo- ”Dacă nu există Uniunea Europeană, tru datoria suverană din cadrul Moody’s, 78 de ani!), femeia din Nordul Ardealului dulaţiile, culorile, nuanţele, ritmurile vocii va fi război. Germania şi Franţa nu au a estimat la 33% probabilitatea ieşirii stabilită în SUA a simţit totuşi nevoia de sale inconfundabile; ori acompaniindu-şi altă opţiune decât să se apropie, dacă Greciei din zona euro, care ar putea fi a aşeza „totul” pe hârtie. Pentru neuitare. glasul de intensitatea privirii şi expresivi- Germania şi Franţa nu se apropie, ele se urmată, în opinia sa, de destrămarea În memoria martirilor. Şi pentru ca istoria tatea câtorva gesturi. Treptat, evocarea vor înfrunta”, a spus fostul locatar de la acesteia din urmă. să nu se mai repete. face loc unor îndrăzneţe interogaţii (eroina Palatul Elysée, afl at în vizită la New York. Aşadar, dacă afi rmaţia lui Sarkozy Iarăşi interesant – Janka nu şi-a în- îşi ridică o clipă ochii către Dumnezeul lui Desigur, vorbele lui Sarkozy pot fi des- că Germania şi Franţa ori colaborează, credinţat amintirile fi ilor ei, pentru a-i feri Abraham, care pare a-Şi fi părăsit copiii). tul de uşor trecute cu vederea şi puse în ori se înfruntă, ceea ce poate însemna de coşmarul unor detalii greu de îndurat. Accente de revoltă împotriva soartei (care seama unui fost preşedinte care acum se război, poate fi tratată - şi cred că aşa şi Le-a trimis însă surorii ei. Cei doi gemeni i-a răpit cinci ani din viaţă) alternează cu simte mai liber să şocheze presa. Numai trebuie privită – doar ca vorbele unui po- – Oscar şi David – au luat cunoştinţă de unele de autoculpabilizare (cunoscutul că, un punct de vedere şi mai tranşant şi litician amator de senzaţie şi publicitate, acest „legat” abia în 1997, după dispariţia complex al vinovăţiei supravieţuitorilor!). mult mai documentat l-a făcut auzit com- analiza economiei ţărilor bogate care fac mamei lor. Cutremuraţi, simţind că în viaţa O scenă de neuitat rămâne cea a evocării patrioata sa, Christine Lagarde, şefa FMI. parte din proaspăta laureată a Nobelului lor „nimic nu va mai fi ca înainte”, ei au pâinii (a unei „pâini întregi”) primite în dar, Prima Doamnă a fi nanţelor mondiale pentru Pace nu este în măsură să liniş- trimis către lume un scenariu intitulat „Jan- simbol nu doar al visului unei fi inţe înfo- a declarat, de la tribuna reuniunii anuale tească pe nimeni. Desigur, nici faptul că ka” şi o carte. Ambele conţin şi „momente metate ci şi al eliberării şi libertăţii. a FMI şi Băncii Mondiale, că „datoria pu- economiile dezvoltate din Europa şi de pe fericite” – căci vorbesc despre posibilitatea „Mă întrebam cu frică... ce mai poate blică din ţările dezvoltate a atins un nivel alte continente au un nivel de îndatorare renaşterii, despre viaţă ca dar, despre aduce nou acest text... pe cine poate specifi c perioadelor de război” („pretty publică specifi c economiilor din perioa- bucuriile regăsirii normalităţii. După că- interesa? Ei bine... această mărturie zgu- much war time levels”). Spre deosebire dele de război nu înseamnă că armele sătoria cu Bob Speace, militar american duitoare m-a făcut să mă regăsesc, să mă de Sarkozy, afi rmaţiile Christinei Lagarde zăngăne în Europa. neevreu Janka a emigrat în SUA, a reuşit reconsider şi, cel mai important, să pot se bizuie pe faptul că Fondul a anunţat Dar ele arată că autorităţile naţionale să-şi reunească familia, câtă mai exista. găsi răspunsuri...” – mărturisea Maia Mor- că datoria publică a ţărilor dezvoltate ar trebuie să facă faţă unor tensiuni interne S-a integrat în familia şi mediul soţului. A genstern. Şi, într-adevăr, complexitatea şi urma să treacă de 110% din PIB în acest şi internaţionale din ce în ce mai mari devenit cetăţean american şi o exemplară incandescenţa emoţională a compoziţiei an, pentru a ajunge la 113% în 2013. În şi unei ameninţări tot mai palpabile cu „idişe-mame”. sale atestă efectul unei excepţional de cazul Japoniei, datoria publică a ajuns la instabilitatea. Pentru că măsurile de „Janka”, de Oscar K. Speace, având-o intense implicări sufl eteşti şi intelectuale, 236,6% din PIB în 2011. Şi, subliniez, aici austeritate scot lumea, tot mai sărăcită, pe Maia Morgenstern ca protagonistă, de trăire, de refl ecţie, de atitudine. O impli- nu vorbim de Grecia, Spania, Portugalia, în stradă, guvernele se menţin tot mai a fost prezentată în premieră la Teatrul care împinsă până la deplina identifi care Slovenia şi aşa mai departe, ci de ţări ca greu şi investitorii fug spre Asia. Evreiesc de Stat, în deschiderea stagiu- cu eroina, cu neliniştile ei, cu relativul ei Franţa, Germania, Marea Britanie etc., ca În aceste condiţii, Nobelul pentru nii, în chiar zilele comemorării victimelor echilibru fi nal. O implicare emoţională şi să dăm doar câteva exemple din Uniunea Pace e mai mult un premiu de încurajare, Holocaustului. emoţionantă care a înfi orat (uneori chiar Europeană, câştigătoare a Premiului decât unul care răsplăteşte o linişte tot În spectacolul cu această piesă-do- la propriu) publicul, care a aplaudat cu Nobel pentru Pace şi alcătuită din state mai fragilă şi mai tulburată de proteste, cument regizat de Toma Enache, vocea recunoştinţă multe, multe minute în şir. cu datorii publice specifi ce economiilor adesea violente. actriţei este orchestrată de răscolitoare NATALIA STANCU de război. ALEXANDRU MARINESCU

de hotar” a revistei, a cărui dispariţie, în O fascinantă istorie a teatrului românesc de revistă 1945, este considerată nefastă: „Specta- Realitatea Nu cred că este sale istorice, teoretice şi estetice, deşi teatrul nostru colul de revistă s-a afl at atunci nu numai în cărţii o surpriză faptul că, Aurel Storin şi-a propus să nu se lase exact asta situaţia de a-şi căuta identitatea pierdută, după ce a slujit decenii constrâns de exigenţele formale ale unei era: o revistă ci şi de a face faţă noilor realităţi politice, de-a rândul teatrul de cercetări doctorale. Totuşi, fi ind o lucrare a societăţii ro- sociale şi chiar administrative” (p. 70). De revistă, Aurel Storin de pionierat, acestea sunt împlinite în mâneşti în/de aceea, istoricul acordă atenţia cuvenită i-a dedicat o istorie. întregime: cel care doreşte să ştie ceva tranziţie. Apoi, actorilor şi regizorilor care au dat viaţă O premieră în cultu- sigur despre revista românească poate să pe firul istori- acestei forme teatrale, atât de originale şi ra română, cartea sa o consulte cu încredere. Cartea e bogată ei, identifi că la de importante în cultura română. Poate că Teatrul românesc de în detalii şi descoperiri de arhivă (addenda belle époque n-ar fi stricat mai multă insistenţă asupra revistă* este, în ace- ne oferă o serie de preţioase inedite din drept perioada prezenţelor evreieşti, atât de însemnate laşi timp, şi un unicat, repertoriul de texte al genului), în spatele în care revis- în istoria revistei noastre (să fi e acesta deoarece, după cum umoristului şi libretistului stând un om de ta îşi dobân- subiectul unei cărţi ulterioare?). demonstrează cerce- carte, de o remarcabilă exactitate, pasi- deşte, printr-o În orice caz, prin această lucrare de tătorul, şi teatrul nostru de revistă este onat până la capăt de instituţia pe care a individualizare referinţă, iată că evreii români nu numai un unicat în cadrul fenomenului teatral slujit-o o viaţă. de gen, identitatea de azi. Un capitol de că au clădit teatrul de revistă românesc, mondial. Aurel Storin consideră, pe bună drep- o deosebită valoare istorico-literară este ci i-au scris şi istoria. Concluzia reiese cu limpezime din tate, că teatrul de revistă nu este un gen dedicat scriitorilor care au furnizat libretele paginile unei cercetări care are nu numai de consum, ci unul cu ofertă multiplă, care spectacolelor de revistă. În fi ne, momentul RĂZVAN VONCU meritul de a fi riguroasă şi documentată se adresează simultan tuturor categoriilor postbelic şi cel post-revoluţionar bene- (iniţial, o teză de doctorat susţinută la Uni- de spectatori. Îi caută, de aceea, rădă- fi ciază şi ele de analize pătrunzătoare, * AUREL STORIN – Teatrul românesc de revis- tă. Istorie. Dimensiuni. Pericole. Destine, Editura versitatea din Bucureşti, sub conducerea cinile la începuturile înseşi ale teatrului primele de acest fel în teatrologia noastră. SCRIB, Bucureşti, 2011. profesorului Ştefan Cazimir). Subiectul românesc modern (Alecsandri şi Matei Negreşit, peste lucrare planează, Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- este, desigur, epuizat în toate implicaţile Millo, apoi Caragiale), deoarece, la origini, ocrotitor, umbra marelui Tănase, „piatră namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res pectivă. Pentru Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai pot ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER achita şi prin mandate poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorifi c: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL ofi ciile poştale din localitate, fi e în conturile: BCR 2511. DOREL DORIAN GHEŢA ROBERT A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001 str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R- COD POŞTAL 020481 OP 9 Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau Redactori: ANDREI BANC LEUMI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO- www.fcer.jewish.ro Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU 89DAFB108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N- [email protected] IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 0090989.USD.01 RO06DAFB108000090989US02 LUCIANA FRIEDMANN (USD), 1080.25110.1.N-0090989.EUR.01 RO46DAF- Serie nouă a Contabil: MIHAELA ZADOINA B108000090989EU02 (EURO). Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS nament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse). Fondată în 1956 DIANA MEDAN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de dolari de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un abonament semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. pe un an costă 40 de dolari USA.