MEMORIU GENERAL BUCU JUDEŢ IALOMIŢA
DATA ELABORARE Februarie 2015
BENEFICIAR PRIMARIA COMUNEI BUCU, JUDEŢUL IALOMIŢA PROIECTANT GENERAL S.C. ARIA URBANA S.R.L.-D.
• specialişti • Urb. Roxana Turcu urbanism • Urb. Radu Andreescu
SPECIALITATE PROIECTANŢI DE REAMBULARE S.C. ARIA URBANA S.R.L.-D.
• Ing. Alin Florian Chiţoiu- specialist topograf TOPOGRAFICĂ• specialişti • Mihai Pîrvu- specilalist GIS RAPORT DE MEDIU S.C. ECONOVA S.R.L.
• specialişti • Ing. Fănel Apostu • Ing. Cristina Rogozan STUDIU ISTORIC S.C. DOCT S.R.L.
• specialişti • Arh. Doina Petrescu STUDIU GEOTEHNIC S.C. ROCKWARE UTILITIES S.R.L.
• specialişti • Ing. Miha-Alexandru Samoilă STUDIU DE GOSPODARIREA S.C. VIREO ENVIROCONSULT S.R.L. APELOR • Ing. Marina Petre • specialişti
I. INTRODUCERE ...... 4 I.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI ...... 4 I.2. OBIECTIVUL LUCRARII ...... 4 I.3. SURSE DE DOCUMENTARE ...... 4 I.3.1. SURSE DE DOCUMENTARE PROPRIU-ZISE ...... 5 I.3.2. ELEMENTE LEGISLATIVE ...... 5 II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE ...... 6 II.1. SCURT ISTORIC; EVOLUTIE ...... 6 II.2. CADRUL NATURAL ...... 7 II.2.1. ASEZARE ...... 7 II.2.2. RELIEF ...... 7 II.2.3. DROGEOLOGICE ...... 8 ...... 8 CONSIDERAȚII HIDROGRAFICE ȘI HI II.2.5. DATE SEISMICE ...... 9 II.2.4. FAUNA ȘI FLORA II.2.6. DATE CLIMATICE ...... 9 II.2.7. DATE GEOTEHNICE ...... 11 II.2.8. CONSIDERENTE GEOLOGICE ...... 12 II.3. RELATII IN TERITORIU ...... 13 ...... 13 II.4. POTENTIAL ECONOMIC – CAPITAL ANTROPIC ...... 14 II.3.1. CĂI DE COMUNICATIE II.4.1. ECONOMIA REGIONALA- REGIUNEA SUD-MUNTENIA ...... 15
IALOMITA...... 17 II.4.2. PRIVIRE GENERALA ASUPRA SITUATIEI ECONOMICE A JUDEȚULUI II.4.3. PROFILUL ECONOMIC AL COMUNEI BUCU ...... 19 II.4.4. FOR ...... 21 - ȚA DE MUNCĂ. VENITURILE POPULAȚIEI A A POPULATIEI ...... 22 II.4.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE STRUCTURA SOCIO ...... 29 ECONOMICA ȘI DEMOGRAFIC II.5.1. GENERALITATI ...... 29 II.5. CIRCULAȚII II.5.1. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL ...... 29 - DIAGNOZA ...... 30 DE INFLUENŢĂ II.5.2. ANALIZA CRITICA A CIRCULAȚIEI1 EXISTENTE Memoriu General comuna Bucu
II.6. ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE ...... 33 II.6.1. INTRAVILAN ...... 33 II.6.2. BILANT- ZONIFICARE FUNCTIONALA - ...... 33 II.7. ZONE DE RISC ...... 35 INTRAVILAN EXISTENT II.7.1. RISCUL SEISMIC ...... 35 II.7.2. RISCURI DE INSTABILITATE ...... 36 II.7.3. RISCUL DE INUNDATII ...... 36 II.7.4. RISCURI ANTROPICE ...... 37 ...... 38 II.8.1. RETELE ALIMENTARE CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE ...... 38 II.8. ECHIPARE EDILITARĂ II.8.2. RETELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA ...... 40 II.8.3. ALIMENTARE CU GAZ METAN, ENERGIE TERMICA ...... 40 II.9. PROBLEME DE MEDIU ...... 40 II.9.1. AERUL ...... 40 II.9.2.APA ...... 41 ...... 41 II.9.4. SOLUL ...... 42 II.9.3. SĂNĂTATEA ...... 43 ...... 44 II.9.5. DEȘEURI II.10.1. ASPECTE ECONOMICE ...... 44 II.10. DISFUNCȚIONALITATI II.10.2. ASPECTE SOCIALE ...... 44 II.10.3...... 45 II.10.4. ECHIPAREA EDILITARA ...... 45 CIRCULAȚIA II.10.5. IMAGINE URBANA ...... 45 II.10.6. PROBLEME DE MEDIU ...... 46 ...... 47 II.11.1. II.11. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ...... 47 PRINCIPALELE ELEMENTE DE DISCONFORT SEMNALATE DE POPULAȚIE ...... 47 IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA 2014-2020 A COMUNEI BUCU ...... 48 III. PATJ IALOMIŢA V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA ...... 51 V.1. PRINCIPII DIRECTOARE ...... 51 ...... 51
V.2. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 2 Memoriu General comuna Bucu
...... 52 ...... 52 V.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ELEMENTE DE MOBILITATE ...... 52 V.4. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ...... 52 V.5. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI; ...... 53 V.5.1. CIRCULAȚIA RUTIERĂ ...... 53 V.5.2. CIRCULAȚIA FEROVIARĂ V.6. REGLEMENTARI URBANISTICE ...... 54 V.5.3. PROPUNERI PENTRU STIMULAREA MOBILITĂȚII DURABILE V.6. 1. PROPUNERI DE ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE . 54 V.7. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE ...... 56 ...... 56 V.8.1. ALIMENTARE ...... 56 V.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE V.8.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ...... 56 A CU APĂ ȘI CANALIZAREA ...... 57 V.9. PROTECTIA MEDIULUI ...... 57 V.8.3. INTRODUCEREA ALIMENTĂRII CU GAZE NATURALE ÎN COMUNA BUCU V.9.1. AERUL ...... 58 V.9.2. APA ...... 58 V.9.3. SOLUL. FLORA SI FAUNA ...... 58 V.9.4. DESEURI ...... 59 V.9.5. ZGOMOTUL ...... 59 ...... 59 ...... 61 V.10 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
VI. CONCLUZII și MĂSURI în CONTINUARE
3 Memoriu General comuna Bucu
MEMORIU GENERAL DE URBANISM
I. INTRODUCERE I.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI PLAN URBANISTIC GENERAL Denumirea lucrarii COMUNA BUCU Beneficiar: PRIMARIA COMUNEI BUCU Proiectant general S.C. ARIA URBANĂ S.R.L.-D. Data elaborarii 2015
I.2. OBIECTIVUL LUCRARII I.3. SURSE DE DOCUMENTARE adrul Planului Urbanistic General: -optimizarea relatiilor comunei in teritoriu: cu teritoriul sau administrativ, cu Obiectivele principale urmărite in c - -teritoriul județului; -stavalorificarea potentialului natural, economic și uman; -organizarea și dezvoltarea cailor de comunicatii; - bilirea și delimitarea teritoriului intravilan; construire;stabilirea și delimitarea zonelor functionale; -stabilirea și delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitivastora; de - -evidentiereastabilirea și delimitarea tipului de proprietate zonelor protejate in intravilan; și de protectie a ace -stabilireamodernizarea obiectivelor și dezvoltarea de utilitate echiparii publica; edilitare; - realizare a acestora; -stabilireavalorificarea modului potentialului de utilizare turistic; a terenurilor și a conditiilor de conformare și - utilizarea terenurilor; -stabilirea prioritatilorreglementarilor de interventie și servitutilor urbanistice ce vor fi aplicate in In concordanta cu politica de dezvoltare comunala a administratiei locale este necesara rezolvarea in cadrul Planului Urbanistic a urmatoarelor categorii de probleme: - prioritatilor de interventie in teritoriu; -zonificareaanaliza situatiei functionala existente, evidentierea disfunctionalitatilor și determinarea prin reglementari corespunzatoare; - a terenurilor și indicarea posibilitatilor de interventie - conditii și posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica. identificarea categoriilor de peisaj și4 valorificarea acestora. Memoriu General comuna Bucu
Studiul de fata pr urmaririi aplicarii prevederilorecum și Planului propunerile Urbanistic de solutionare General. a acestor categorii de probleme ofera instrumentele de lucru necesare atat elaborarii, aprobarii cat și I.3.1. SURSE DE DOCUMENTARE PROPRIU-ZISE Baza topografica – topograf specialist - ing. Florin Chitoiu
SurseDocumentare documentare pe teren web; și consultari cu autoritatile locale privind tipul de proprietate Documentatiileasupra terenurilor, de urbanism necesitatile aprobate și optiunile de Consiliul populatiei. Local Bucu PATJ IALOMITA STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA COMUNA BUCU 2014-2020
Legea nr.363/2006 – SectiuneaSectiunile IPlanului – Retele de de Amenajare transport a Teritoriului Național aprobate prin: Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Sectiunea a II-a Apa. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național- Sectiunea a III-a- zone protejate. Legea nr. 351/2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Sectiunea IV:Reteaua de localitati Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național- Sectiunea V – Zone de risc natural Legea nr.190/2009 pentruprivind apr aprobareaobarea OUG Planului nr.142/2008 de Amenajare privind a Teritoriului aprobarea NaționalPlanului de -Sectiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice O.G. 27/2008 Legii 350/2001 privind amenajarea Amenajare a Teritoriului Național OUG nr. 12/1998pentru modificarea şi completarea teritoriului şi urbanismului; ORDINULUI M.T. nr.(republicată), 158/1996 privindaprobată emiterea cu Legea acordurilor nr. 89/1999, Ministerului privind transportul pe Transporturilorcăile ferate române pentru şi reorganizarea docume Societăţii Naţionale- a Căilor Ferate Române;
ntaţiile tehnico economice ale investiţiilor sau la documentaţiileI.3.2. ELEMENTE tehnice de sistematizare LEGISLATIVE pentru terţi. anexa 3 la Regulamentul local de urbanism aferent P.U.G.-ului. Proiectul are la baza legislația cuprinsă în
5 Memoriu General comuna Bucu
II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE II.1. SCURT ISTORIC; EVOLUTIE Bucu nu a cunoscut evenimente majore pentru istoria neamului. Dar,
Spaţiul• Satulcomunei Bucu este unul din cele mai pentru dezvoltarea locului, putem considera- ca fiind istorice următoarele: Voevod vornicului Dragomir.1 vechi sate ale arealului ialomițean,Bucu fiind de atestat Sus și documentarBucu Vechiu la sfârșitul sec. al XVI lea (1580 și 1583) ca sat întărit de Mihnea De altfel, la 1600 existau două sate: • , după așezarea lor pe cursul râului. Vatra veche-64, a satului Bucu devinese afla în amonte față de locul actual (acolo unde este situl arheologic de la ”Pochina”)-se La organizarea administrativă din vremea lui Cuza, la 1863 pentrucomună. ridicarea Sunt împroprietăriți caselor. pe această comună 94 de locuitori, inițiindu • prima zonă de loturi pe plan prestablit, cu- tramă stradală regulată și loturi egale
Teritoriul Comunei, la sfârșitul sec. al XIX lea, era mai întins, cuprinzând cătunele șipână satele: în moșiile Iezerul, Iazul Cășeria, și Smirna, Capul pe Moșiei o suprafață și Ionești, de 14.645cu reședința ha, din judecătoriei care 725 ha pădurecomunale2 și a primăriei la Bucul. El se întindea de la râul Ialomița, spre Nord ” .” Satul Bucu avea,-Balta. spre vest, o baltă de cca 300 ha, cu mult pește, • denumită ”Iezerul de la Bucu” și o pădure de stejar și plop, de 100 ha. Comuna ținea de Plasa Ialomița nelului Grigore Dimitrescu. • PeÎn la anul 1900 cei mai de seamăproprietari de la Bucuşi la Sărăţenii de Jos erauNiţă Grigore Orzea, Elena Cachişi urmaşii colo omonimanul 1905,. aparţine de plasaŢăndărei şi cuprinde satele: Bucu, Sărăţenii de Jos • şi Gheorghe Lazăr pentru ca în perioada interbelică comuna să aibă doar satul - Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna. cu satele Bucu, Gheorghe Lazăr și • Sărățeni, cu o populație de 3011 locuitori. Satul Gheorghe Lazăr regiunea s a separat în 1931, formând o comună de sine stătătoare . Din 1968, comuna Bucu a În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din Satul Ograda s- Ialomița și apoi (după- 1952), din regiunea București . cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. a separat din nou într o comună de sine stătătoare în anul 2004
1 D.R.H. vol. 8, pg. 478, doc. 292 2
Marele Dicționar Geografic al României, vol. I, pg. 6786 Memoriu General comuna Bucu
II.2. CADRUL NATURAL II.2.1. ASEZARE Comuna Bucu partea central-estica a jud A [E60], care lea -se la N cu comuna se află la E cueţului comuna. Este Ograda, traversată la S cude comuna şoseaua naţională DN2 gă Slobozia de Ţăndărei, învecinându . Scînteia, comuna Valea Ciorii şi comuna Ograda, deMărculeşti locuitori. şi comuna Cosâmbeşti, la V cu municipiul Slobozia şi comuna Gheorghe Lazăr Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia Comunei Bucu se ridică la 3.236
Coordonate geografice: Latitudine : : 44° 36′ 20″N Longitudine : 27° 29′ 15″E
II.2.2. RELIEF Teritoriul administrativ al com -
unei Bucu este- situat în partea central estică a judeţului Ialomiţa şi cuprinde o localitate componentă : satul Bucu. Comuna este amplasată în partea de nord est a Câmpiei Române, în subunitatea Bărăganului Central, care, din punct de vedere geografic este încadrat- între Valea lalomiţei la sud, şi Valea Călmăţuiului la nord. Altitudinile absolute de pe teRelieful cvasitabular al câmpiei, prezintă denivelări de cca. 3 4.00 m cu pantă de maxim 12° în zona de trecere dintre câmp şi lunca râului Ialomiţa. ritoriul comunei Bucu sunt cuprinse între 41 m în partea de nord şi 15 m, la sud Bucuest pe cu râul un Ialomiţa.traseu general de la LLocalitatea este străbătută de Râul Ialomiţa care traversează teritoriul comunei vest către est, puternic meandrat. imita de vest a comunei este marcată de cursul unei mici văi amenajată cu baraj din pământ şi debite doar în perioadele cu precipitaţii.
7 Memoriu General comuna Bucu
II.2.3. CONSIDERAȚII HIDROGRAFICE ȘI HIDROGEOLOGICE ine bazinului a — Buz u. Din punct dea vedere traverseaz hidrografic teritoriul teritoriul comunei comunei Bucu cu Bucu un traseuaparţ general de la vest chidrografictre est, puternic Ialomiţ meandrat.ă LimitaRâul Ialomi de vestţ a comuneiă este marcat de cursul unei mici v i amenajat cu baraj dină p i debite doar n perioadele cu precipita ii. ă ă ă ământ ş î ţ si morfologia zonei. CaracteristicileIn cadrul comunei hidrogeologice au fost identificate ale teritoriului urmatoarele comunei structuri depind acvifere. de litologia Structura acvifera de adâncime mare cantonatain Format sti cu depozite de nisipuri, nisipuri argiloase, argile si rar lentile de pietrisuri. Directia de curgere a apei este NV — iuneaa de 0.08de Cânde % si s Structura acvifera de medie adâncimeSE este cu cantonat panta hidraulicaan depozitele Pleistocenului coeficientulmediu — Complexul de filtrare marnos. K = 10 m/zi i un debit de 1l/sec. Stratul acvifer freatic prezinta — 4.00 m. Calitativ apa este nepotabila cuun mineraliza nivel hidrostaticie foarte situa mare,t la cu adâncimea o concentra de 3.00ie de 1248 — ti si duritatea totala de 30 grade germane. Exploatarea apelor de suprafata se realizeazţ a ţ 3000 mg/l pentru sulfa II.2.4. FAUNA ȘI FLORA prin fantâni rurale. bitate naturale, relieful fiind
În judeţul Ialomiţa se găsesc diferite tipuri de ha dominat de câmpuri tabulare intinse in lunciş vegetatia are caracater stepic pe intreaga suprafata a judetului. Defapt, stepele primare la ora actuală, practic nu mai exista, din cauza desţelenirii si arăturilor. Dintre formaţiunile secundare ale stepei, azi foarte stepelordegradate vest si ele,-pontice mici fragmentecu graminee se (Stipa mai intâlnesc ucari pe teritoriul comunelor Cocora, cuSălcioara, caragana Movila, mollis. pe terenuri improprii agriculturii. Ele se incadrează in categoria nica, Stipa lessingiana) si dicoltiledonate judetuluiDintre este multeledome specii xerotermofile ale acestei asociatii, prin paşunat exesiv si bătătorirea solului, azi au ramas doar specii lipsite de valoare furajeră. Partea de SV a niul silvostepei, cu o serie de mari păduri (Groasa, Odaia Calugarului, (QuercusSinesti, Stroiasca, fr Deleanca, Morareanca) unde se pastreaza inca arboreta de stejar pufos (Quercus pubescens) si mai ales brumariu (Quercus pedunculuflora) si chiar garlita ainetto) sau cer (Quercus cerris), alaturi de salcam. In subrarboret, padurile judeţului au in flora spontană maces (Rosa canina), păducel(Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), care de altfel se recoltează pentru comercializare, lemn câinesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas), sanger (Carnus saguinea).
8 Memoriu General comuna Bucu
Fauna este reprezentată prin specii de stepa: popândau, hârciog, orbete, şoarecele de câmp, dihor de stepa, iepure de câmp, prepeliţa, potarniche, şoarecele de misuna, nevăstuica, apoi specii de padure: căpriorul, mistreţul, vulpea, şoarecele de pădure, viezurele. Dintre reptile apar: şarpele rau, şoparla de stepă si şoparla de câmp. Păsările sunt cele mai numeroase: prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocarlia, cioara, coţofana,II. 2vrabia,.5. DATE graur SEISMICEul, turturica, guguştiucul, fazanul colonizat. Din punct de vedere seismic comuna Bucu se ncadreaz in zona de macroseismicitate I = 71 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani, conform — 93. î ă - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cl S.R.1100/1 - 2013 teritoriul prezinta o valoare de Conformiei reglementarii terenului ag tehnice= 0.25 g „Cod pentru de proiectarecutremure seismicacu intervalu l mediu de recuren IMR = 225 aniădiri, si probabilitatea indicativ P 100 de /1 dep ire de 20% n 50 ani. vârf a acceleraP ţ spuns Tc = 1.00 sec. Zona este influen atţă de seism ăş n epicentrulî de la curbur Carpa ilor (Vranc erioada de control (colţ) a spectrului de ră ţ ă ele mai puternice ce se produc î ă ţ ea).II.2.6. DATE CLIMATICE Clima este de tip temperat- ile de precipit continental, fiind caracterizată prin veri foarte calde şi ierni toarte reci. Amplitudinea. termică anuală diurnă este relativ mare, iar cantităţ aţii sunt reduse. Durata medie anuală de strălucire a soarelui- este cuprinsă-Est si esteîntre de2.100 aproximativ şi 2.300 ore +10 C, iar iama temperatura ajunge la - -14 C. In cursul anului, temperaturaTemperatura are o vari medieie danuală a aerului creşte de la Nord Vest către Sud 12 / Precipit aţ e tip continental cu un minim în luna ianuarie şi un maxim cantitateaîn luna iulie. de precipit frecventei precipitaţiile atmosfericeiilor, cele mai variază multe întresunt proprii400 si 520 semestrului mm/an. încald, anul care 2006, dau 35- 40% aţii a fost de 394,3 I/mp. In ceea ce priveşte regimul anual al verii. Cantitatea ceaaţ mai mare de precipit maidin totalulmi anual, întrunind maxime in mod obişnuit la sfarsitul primăverii si începutul aţii se inregistreaza in iunie (75,8 mm), iar cea precipitca inii revineianuarie lunii (29,3 iunie mm) (5- si februarie. (24.2 mm). Primavara cad 127,8 mm, vara 179,3 mm. toamna 112,1 mm, iar iama 85,8 mm. Cel iilemai sunt mare solide număr. Grosimea de zile cu maxima a stratuluiaţ de z pad este de 60-6312 cm. zile) Frecventa zilelor cu ninsoare este diferit , dar trebuieIn sa anotimpul me rece, in mod obişnuit, precipitaţ ă ă ii pronuntate in fun ie de gravitatie,ă temperatura sinţ relief.ionat caVari numărul mediu cel mai mare al acestora esteelii in lunasi dire ianuarie.ia maselorPresiunea de aer. Teritoriul atmosferica Comunei prezintă variaţ cţ in semestrul cald si mai ridicateaţia aceasta in lunile se oglindeştenoiembrie, fidel decembrie in ritmul si ianuarie,iuţ cţ se caracterizeaza prin presiuni medii lunare scăzute corespunzând regimului continental. 9 Memoriu General comuna Bucu
de aer. Sistemele barice din sud-vestul si nord-estul continentului dirijeaza frecventa si intensitateaSchimbările marilor presiunii invazii de provocate aer ce se dedeplaseaza cauze diferite asupra determina teritoriului deplasarea Comunei maselor. dominante nord-est. nord, sud- fiind Vânturile au ca Direcţii vest şi sud, dominante crivăţul, austrul, băltăreţul şi suhoveiul. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă îngheţul, bruma şi viscolul, în perioada rece, iar în perioadele calde ale anului predomină seceta, roua şi grindina. deci viscole Vântulcu zapada dominant Primavara este Crivatul,favorizeaza care precipit poate sa atinga viteze pâna la 25 m/s. lama provoaca o scădere a temperaturii, având ca urmare o condensare a norilor şi imi aţiile, iar vara sufla uscat şi fierbinte. Când se întâlneşte cu vânturi contrarii provoaca vârtejuri, care ridica la mari înălţ paie, coceni, praf; este un vânt defavorabil pentru agricultura.
Fe În aer: • nomenele climatice ale zonei sunt în general specifice Câmpiei Bărăganului. • primul îngheţ de toamnă în decada a treia a lunii septembrie; Înultimul sol: îngheţ de primăvară în decada a doua a lunii aprilie. • • cel mai timpuriu îngheţ de toamnă apare în ultima decadă a lunii septembrie; cel mai târziu îngheţ-80 cm.de primăvară în ultima decadă a lunii aprilie şi prima Bruma:decadă a lunii mai; adâncimea• de îngheţ 70 solului; prima brumă de toamnă se poate produce odată cu primul îngheţ la suprafaţa 10 Memoriu General comuna Bucu
• - ultima brumă de primăvară are loc în decada a doua a lunii aprilie. iulie, l Evapotranspiraţia în această regiune precipitaţiile nu satisfac necesarul pentru- evapotranspiraţie150 mm, de 3 ori mai şi ca mult urmare climatul este uscat cu scurte perioade ploioase. în luna una cea mai caldă a anului,- evapotranspiraţia potenţială se ridică la valori de 140 suprafe - decât cantitatea de precipit aţii din luna respectivă. Furtuni şi grindină fenomene specifice- de vară datorită încălzirii diferenţiate a ţei active din aprilie până în luna septembrie. Fenomenul de uscăciune şi de secetă este un fenomen evident în clima Bărăganului şi se deosebeşte vizibil de alte teritorii deoarece aici sunt suprafeţe mari de cereale II.şi legume2.7. DATE care auGEOTEHNICE mare nevoie de apă. Din punct de vedere geologic, comuna Bucu apar ine uniatilor Eoproterozoice cu zona de afundare a Platformei Sud Dobrogene. Morfologia ţ mare p Din punct de vedere morfologic teritoriul administrativ al comunei Bucu prezintă în Litologiaarte un relief specific de câmpie cu mici denivelări în zona de eroziune a râului Ialomiţa unde panta terenului poate ajunge la 15°.
Pe baza datelor- din literatura de specialitate, pământurile care formează terenul de lafundare umezire, şi zona grupa activă A. a viitoarelor fundaţii sunt constituite din praf argilos loessoid, plastic vârtos plastic consistent încadrat conform- NP 5.00 125/2010 m. la pământuri sensibile Condiţiile de teren Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 3.00 C - onform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice, indicativZona NP 074/2014,rea geotehnică anexa A şi STAS 1243 88, Clasificarea şi identificarea pământurilor, pământurile din comuna Bucu se încadrează la terenuri medii de fundare: Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc natural şi antropic identificate pe teritoriul comunei Bucu, s-au conturat următoarele zone (planşa 4.1 — 4.3): • reprezentate prin: - Zone improprii amplasării construcţiilor -zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim permanent cu banda de protecţie delimitată- conform Legii Apelor completatăfice cu regim cu Legea nepermanent; 112/2006; -zonele inundabile aferente reţelei hidrografice cu caracter permanent; • Zonezonele de curs ale reţelei hidrogra reprezentate prin: -zonele afectate de trasee de utilităţi (linii electrice) etc; realizareabune de de platform construite; cu amenajări speciale -zonele de taluz cu pantă de maxim 15 grade unde amenajările constau din
zona de lunca a raului Ialomiţa, unde datorită litologiei si a riscului baltire a apei, sunt necesare lucrări de îmbunătăţire a terenului de fundare; 11 Memoriu General comuna Bucu
- enare a apei pluviale sau ridicarea cotei amplasamentului zonele cu drenaj insuficient unde amenajările ce urmează a fi executate constau • dinZone lucrări de dr construcţiilor. bune de construitc cu farăprivire amenajări la fenomenele speciale de, ocupă inundabilitate cea mai mare parte din teritoriul comunei şi sunt reprezentate de zona de câmpie cu relief plan şi stabil fără potenţial de ris AmenajareaLa proiectarea terenului fundaţiilor viitoarelor construcţii se vor avea în vedere următoarele recomandări: Adâncime de fundare , se va face de aşa manieră încât să asigure evacuarea rapidă a caracteristicileapelor din precipitaţii terenului către de emisariifundare. din zonă. va fi cea impusă constructiv- începând cu 0.80 m, funcţie de erne de loess. Presiuneaîn cazul construcţiilor de calcul de importanţă normală deosebită, terenul de fundare va fi îmbunătăţit prin realizarea de p pentru dimensionarea fundaţiilor va fi stabilită la faza de proiect de execuţie II. (P.E.)2.8. CONSIDERENTEfuncţie de caracteristicile GEOLOGICE constructive ale fiecărui obiectiv în parte. Caracteristica acestei zone o constituie prezenta unui fundament cristalin in groas dintre care spre suprafa apar depozite ce apar in cuaternarului prin etajele sale Pleistocenmediu, Pleistocen superior sadâncime,i Holocen acoperitsuperior. de o serie sedimentară ă tă Pleistocenulţ mediu apare i si este reprezentat prin nisipurile de Mostistea constituite dintr-un orizont de nisipuri marunte si fine, galbui,necoezive cu concretiuni grezoase, uneori cu nivelen adâncime ce cont in concretiunicalcaroase rotunjite, alteori cu lentile de concretiuni manganoase si feruginoase.Acest orizont a fost interceptat de foraje si prezinta grosimi de 15 — 25 m. Pleistocenul superior este constituit din nisipuri argiloase cu intercalatiide pietri uri i depozitele loessoide care acopera interfluviul Ialomita —Calmatui. Depozitele loessoide sunt reprezentate prin prafuri nisipoase cu grosimide 10 — 15 m grosime.ş ş acopera terasa joasa, aluviunile grosiere si fine ale luncii si nisipurile eoliene. AluviunileHolocenul grosiere superior puse in (qh2), eviden esteta la reprezentat partea inferioar prin depozitele a depozitelor loessoide de lunc care ale C lm uiului, reprezint ului, care urmarea in trecut actuala vale a C lm uiului. ă ă ă ăţDepozitele aluvionareă aluviunile ale luncilor vechiului sunt curs alca altuite Buz laă baz din pietri uri sinisipuri, iar c tre parteaă superioarăţ din nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase s ă ş ă ă i mâluri.
12 Memoriu General comuna Bucu
II.3. RELATII IN TERITORIU Comuna Bucu care se afla la o d
e. Se aflaistanţă la o dedistanta sub 15 de min 134 deplasare Km fata depe capitalaşosea Romanieiprincipală. Celecare maileagă apropiate localitatea centre de reşedinţa urbane sunt de judeţ municipiul Slobozia Slobozia pe directia – la cca.vest, 12 prezintă oportunităţi sporite la aprox. de dezvoltar 16 km. km și orașul ŢăndăreiII.3.1. CĂI DE COMUNICATIE Căi de comunicație rutieră DN 2A [E60]: Urziceni – – – Slobozia – Bucu – – Limita - - DJ 213A: Ion Roată– Perieți– Bucu – Țăndărei– – DNJud. 21 Constanța- o banda ope bandă sens. pe sens [care leagă Slobozia Constanţa]; Căi de comunicațieLimita Jud.feroviara Călăraşi Mărculeşti Gheorghe Lazăr Scânteia - parte - Urziceni - Slobozia - Comuna Bucu se afla pe linia simplă neelectrificată Slobozia Ţăndărei, care face din magistrala secundară 701 Ploiesti Sud Ţăndărei.
Reţeaua de căi de comunicaţii în Romania In nordul localitatii se afla statia CF Bucu. m de ulterioare.Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare este fâşia de teren în limita de 20,00 o parte şi de alta a axei căii ferate, cf. OUG 12/1998 cu modificările și completările m d ulterioare.Zona de protecție a infrastructurii feroviare este fâșia de teren în limita de 100,00 Transportule o parte şi decombinat, alta a axei altecăii ferate, moduri cf. OUG de transport12/1998 cumodifică rile și completările
Traseele altor moduri de transport al persoanelor (piste ciclism, alei drumetie) sunt slab dezvoltate în zona.
13 Memoriu General comuna Bucu
II.4. POTENTIAL ECONOMIC – CAPITAL ANTROPIC artei Leipzig privind Dezvoltarea Durabila a Oraselor teritorialePrin in semnarea Europa. In ,,Ch cadrul acestei noi politici a UE orasele sunt acum pe deplin recunoscuteEuropene" statele ca nivele membre fundam UE au initiat o noua faza in istoria politicilor regionale și
entale de interventie și administratiile lor ca actori cheie in arena acestor politici. Aceasta semnificativa schimbare de perspective poate fi înțeleasă în legatură cu transformarile radicale pe care le genereaza globalizarea. În structura economica și sociala a oraselor europene, șomajul, saracia, dezechilibrele acelasisociale timp,și degradarea aceasta s ingrijoratoare a mediului sunt fenomene care au devenit de masa mariin multe sunt dintre asteptate acestea sa il și joace solicita in competitia abordarea globala.unor noi modele de politici comunale. In In perioada 1996chimbare - a paradigmelor este solicitata-au sporit de rolul populatia pe care cuorasele o rata de crestere de maxim 0,2% pe an, o alta treime a inregistrat o populatie stabila, iar cea de-a treia parte a inregistrat2007, un notabilo treime declin din orasele al populatiei. UE și Cea mai mare crestere a fost inregistrata in unele orase din Spania, unde s- in Marea Britanie, Irlanda, in unel au inregistrat procente de peste 2%, dar și -a constatat un declin semnificativ.e situatii și Principial,ca efect al inmigratiei. toate orasele In schimb, suburbiile in multe sunt maidintre degraba orasele in din crest Europa Centrala și de Est (Romania este relevanta din acest punct de invedere) ansamblul s sau. ere și daca totusi scad, declinul lor este mai redus decat al orasului avut in mod evident un impact puternic asupra dezvoltarilor economiei comunale. Sca Schimbarile economice și contextul social din tările Europei Centrale și de Est au populatiei, dar se poate constata totodata o scadere alarmanta a raportului intre derea populatiei din aceste orase a avut la baza și o stagnare a sporului natural al Economiile comunale au devenit in ultimii ani economii de servicii. Sectorul populatia activa și tineri (cei sub 45 ani), și populatia imbatranita (peste 65 ani). orasele din noile state membre sectorul serviciilor nu este inca unul dominant, dar se poateserviciilor observa este o de crestere. departe Daca sursa se majora ia in con desiderare locuri de sectorul munca tertiarin orasele in totalitatea vechii UE. sa,In rata -Est este mai inalta ca in de crestere a acestuia in orasele dinr dacaEuropa nu sCentrala-a ajuns șiinca de laSud o pondere de 80 - 90% din oricelocurile alt de sector munca, economic, asa cum reflectand se intampla schimbarile in cele mai structural mari piete profunde de joburi și comunaledintranzitia UE economica din ultima decada, chia
(Londra, Paris, Berlin, Madrid și Roma).
14 Memoriu General comuna Bucu
II.4.1. ECONOMIA REGIONALA- REGIUNEA SUD-MUNTENIA3 Comuna Bucu se af -se la nord cu regiunea Centru, lală estamplasată cu regiunea în regiunea Sud - Est, de la dezvoltare vest cu regiunea Sud Muntenia. Sud – Vest, iar la sudRegiunea cu Bulgaria, Sud Muntenia limita este localizată în partea de sud a României, învecinându -lea fiind dată de fluviul Dunărea. Cu o suprafaţă de 34.453 km2, reprezentând 14,5% din suprafaţaRomâniei, regiuneaii de Sud ordin Muntenia socio-ec ocupăonomic, locul o al 3 ca mărime din cele 8 este regiuni singura de dezvoltare. regiune din O caracteristică aparte, cu multiple– implicaţ prezreprezintă faptul că ţară ce conţine o regiunelitatea enclavă de a avea în partea conexiunimediană, şi cu anume cele opt regiunea Bucureşti Ilfov. Un alt aspect favorabil îl reprezintă– Marea şi enţa, în partea de sud, a fluviului Dunărea, fapt ce oferă posibi ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la portul Constanţa, principala poartă maritimă a ţării.
La nivelul r elei de locali i urbane se distinge o mare difere
eţ tăţ nţă între Bucureşti şi celelalte oraşe, oraşele din regiunea Sud Muntenia fiind puternic polarizate economic şi social de către capitală.
3 Conform Plan de dezvoltare Regionala Sud-Muntenia 2014-2020 15 Memoriu General comuna Bucu
apte
Din punct de vedere administrativ, regiunea Sud Muntenia este formată din ș judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman),19,8% 16 municipii,Teleorman 32 (16,8% de oraşe şi 519 comune cu 2019 sate. În ceea ce priveşte suprafaţa regiunii, se poate observa că celeSuprafaţa mai mari Pondereaponderi sunt deţinute de judeţele Argeş ( ), Număr Număr Număr Număr totală în regiune ) şi Călărași (14,8 %), iar ceamunicipii mai mică oraşe de judeţul comune Giurgiu (10,2sate %). -km2- % Sud Muntenia 34453 - 16 32 519 2019 Argeș 6826 19,8 3 4 95 576 Călărași 5088 14,8 2 3 50 160 Dâmbovița 4054 11,8 2 5 82 353 Giurgiu 3526 10,2 1 2 51 167 Ialomița 4453 12,9 3 4 59 127 Prahova 4716 13,7 2 12 90 405 Teleorman 5790 16,8 3 2 92 231 Sursa: PDR - Sud Muntenia - Organizarea administrativ teritoriala a regiunii Sud Muntenia, la 31 decembrie 2011
sisteme de La nivelul regiunii Sud Muntenia o bună parte din suprafața arabilă amenajată cu irigații funcționale (439.167 de hectare, 40,8% din suprafața irigabilă totală) este administrată de Organizațiile Utilizatorilor de Apă (OUAI), în număr de 106. Cele mai multe astfel de organizații sunt active în județele Călărași (40 cu 155.837 de ha), IalomițaAnaliza (28, 165.745 structurii ha) sectoriale și Teleorman a VAB (28,- 95.176ha). Pe de altă parte, în județul Prahova nu există nicio organizație de îmbunătățiri- funciare. - ului regional arată că ponderile principalelor. În perioadasectoare de2008 activitate – au avut, în intervalul 2004 2011, evoluții diferite și evidențiază tranziția treptată către o economie post industrială bazată pe sectorul terțiar la 8,99% 2010, sectorul „Agricultură, silvicultură şi pescuit” (cf CAENocente, rev 2) a înregistrat o diminuare continuă a ponderii în VABi- regional, scăzând de la 10,78%1, până pentru al, treileapentru anca consecutivîn 2011 să înregistreze o creștere de aproximativ 2,5 pr atingând nivelul de 11,4%. Sectorul „Industria” ș a– menținut creșterea și înpansiunii 201 , în timp ce sectorul „Construcții” a scăzut la 7,86%, după o creștere formidabilă de 370% în intervalul 2004 2009, consecință a ex sectorului imobiliar care a caracterizat întreaga nivelul țară. de În 38,62cazul sectorului „Comerț, servicii și altele”, evoluția a fost una oscilantă; astfel, după o sensibilă creștere în 2009 față de interne.2008, comerțul și serviciile au atins, în 2011, %, influențate fiind de efectele recesiunii asupra puterii de cumpărare a consumatorilor și contracției cererii
Valorile acestui indicator confirmă faptul că tranziția regiunii Sud Muntenia de la VABo economie- bazată valoripe producție peste nivelul către o economie bazată pe servicii este încă în curs de realizare, contribuția aspect unora poate dintre contribui sectoare, la conturarea precum profiluluiagricultura economic și industria, al regiunii, la formarea ului atingând național (11,42% față de 7,45% și 42,10% față de 32,94%). Acest accentuând importanța celor două sectoare în economia regională.
16 Memoriu General comuna Bucu
În ultimiia ani, organizațiile utilizatorilor de apă din regiunea Sud Muntenia au pregătit și depus spre finanțare numeroase proiecte pentru modernizarea instalațiilor de irigații flate în exploatare, precum-Olt,Giurg cele din:iu - Pietroiu, Vâlcelele, Gălățui, Chirnogi, Boianu, Perișoru, Dragoș Vodă(Călărași); Aliseo, Gura Ialomiței, Movila, Săveni, Scânteia (Ialomița);II.4.2. Viișoara, PRIVIRE Zimnicea, GENERALA Lita ASUPRARăsmirești SITUATIEI (Teleorman). ECONOMICE A JUDEȚULUI IALOMITA4 j : • industriaStructura alimenactivităţii economice a udeţului Ialomiţa ceea Comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete)-2008; şi • tară deţin poziţiile fruntaşe in ierarhia economică a judeţului, atat in ce priveşte cifra de afaceri, cat şi numărul de angajaţi, in intervalul 2006 angajat,Agricultură, vanătoare şi servicii anexe şi fabricarea articolelor de imbrăcăminte• ocupă locuri fruntaşe in funcţie de ponderile mari ale personalului dar mai reduse in ceea ce priveşte cifra de afaceri; importanteSectoarele ca pondere construcţii in intervalul de clădiri 2006 şi comerţ- cu amănuntul şi, la un alt ordin de principalelormărime, sectorul transporturi terestre şi prin conducte, au inregistrat creşterile cele mai 2008, atat in cifra totală de afaceri a general ascendent; companii• Sectoarele din judeţ, industr cat şi in numărul total de angajaţi al acestora, pe un trend economic
iale au inregistrat, in general, evoluţii stagnante la nivelul principalelor companii ale judeţului (fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria construcţiilor metalice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice) sau chiar• reduceri ale ponderilor in cifra de afaceri şi numărul de personal (fabricarea băuturilor); t Sectorul „fabricarea substanţelor şi a produselor chimice”, care in decurs de anuldoar trei ani a inregistrat o scădere dramatică a ponderii in cifra de afaceri şi in numărul otal• de angajaţi al principalelor societăţi comerciale din judeţ, urmată de o revenire in 2008, datorită in principal situaţiei economice a firmei Amonil SA. Slobozia; Dintre sectoarele industriale care au inregistrat creşteri ale ponderilor in cifra de afaceri• se pot menţiona fabricarea de mobilă şi colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; - elor Sectoarele cu nivel tehnologic mai ridicat sunt slab reprezentate in randul principalelor companii ale judeţului doar fabricarea calculatoarelor şi a produs electronice• şi optice inregistrand o pondere de 0,18% in cifra de afaceri şi 1,45% in numărul total de personal in anul 2008; Sectoarele aparţinand grupei generice a serviciilor au, de asemenea, prezenţă
4 Conform Strategia de dezvoltare a judeţului Ialomiţa 2009-2020 17 Memoriu General comuna Bucu
(in maiauxiliare redusă in randul principalelor firme din judeţ, in parte dat fiind şi natura acestora de pestegeneral 1% firme din cifra de dimensiuni de afaceri tomai mici). Doar sectoarele depozitare şi activităţi 2006-2008;pentru transporturi şi hoteluri şi alte facilităţi de cazare au inregistrat ponderi Şomajul tală a principalelor companii din judeţ in intervalul
2004- • Din analiza datelor statistice privind şomajul din judeţulsoane Ialomiţa, in 2005 in perioada la 5.204 2008,persoane se desprind in următoarele concluzii: • a scăzut numărul şomerilor inregistraţi de la 13.262per 2008 (4.9%); cunoscutponderea femeilor in numărul total de şomeri inregistraţi a scăzut de la • 14,43% in anul 2005 la 7,35% in anul 2008, iar faţă de ansamblul-a inregistrat regiunii in acazul reducerea cea mai puternică; după nivelul de de liceu pregătire, sau studii cel maipost mare- număr de şomeri s faptabsolvenţilor ce a situat de cursuri primare/gimnaziale sau profesionale, urmaţi de absolvenţii Nr. someri inregistratiliceale şi de la absolvenţii sfarşitul fiecar cu studiiei luni superioare,
judeţul Ialomiţa pe loculin comuna 4 in ansamblul Bucu5 judeţelor regiunii. 2011 2012 2013 2014 ianuarie 84 77 77 77 februarie 77 75 73 74 martie 73 71 72 79 Aprilie 70 67 62 68 Mai 59 50 53 62 Iunie 55 54 58 55 Iulie 59 55 59 62 August 55 54 52 66 Septembrie 55 62 52 68 octombrie 52 58 65 63 Noiembrie 56 63 72 Decembrie 67 70 73 - -a lungul timpului
Analizând pe o perioadă mai îndelungată, s a observat că de numărul șomerilor a fluctuat, de la 84 de persoane în ianuarie 2011, cea mai mare valoare inregistrata, la 63 de persoane în octombrie 2014.
5 sursă date: INS Tempo online 18 Memoriu General comuna Bucu
NUMĂRUL DE ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI LA SFÂRŞITUL LUNII ÎN COMUNA BUCU 90 80 70 60 2011 50 2012 40 2013 30 2014 20 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Evolutia numărului total de șomeri în comuna Bucu în perioada 2011-2014 (sursă date: INS Tempo online)
La nivelul anului 2014, la nivelul comunei Bucu, acesta nu s-a modificat 3, inregistrandu-se valori apropiate. scazandconsiderabil in intervalul fata de cel mai înregistrat-septembrie în anul al fiecarui 201 an cu un numar de 10-20 de persoane, fataNumărul de intervalul total al șomerilor octombrie a- aprilieinregistrat cand este se repozitioneaza. aproximativ constant, numarul somerilor II.4.3. PROFILUL ECONOMIC AL COMUNEI BUCU Bucu agricole specifice zonei, reprezentat Suportul potenţialului economic al comunei este asigurat în principal de activităţilespecial de valorificarea resurselor locale: depozitareae de principalele cerealelor, componente sector avicol de si cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, de activităţi industriale în creştere, legate în . zootehnic, prelucrarea lemnului, confecţii metalice, transport auto, confecţii textile, producţie dulciuri [acadele], fabrica de bomboane, fabrica de mobilă Majoritatea populației se ocupa cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice,Nr. legumicultura) și creșterea animalelor în gospodarii proprii, foarte puținiNR. PERS SOCIETATEA OBIECT DE ACTIVITATE lucrândCrt. în orașele apropiate. ANGAJATE 1 SC DECMAR SRL PRODUCTIE MOBILA 5 2 SC GABRIEL COM SRL TRANSPORT 60 CONSTRUCTII SI CONFECTII 3 SC LEMANS 240 PROD SRL 15 METALICE 4 ARTESANS DEL SUCRE SRL ACADELE SI BOMBOANE 40 5 AGROPROD SA SOCIETATE AGRICOLA 30 6 SC AGRISERV SRL SOCIETATE AGRICOLA 40 SERVICII TELEFONIE SI 7 SC UBI COM SRL 3 INTERNET
19 Memoriu General comuna Bucu
Nr. NR. PERS SOCIETATEA OBIECT DE ACTIVITATE Crt. ANGAJATE 8 SC VALTER COM SRL MAGAZIN COMERCIAL 6 9 SC LAVRU PROD COM MAGAZIN COMERCIAL 4 10 CONSUM COOP ZONALA - BUCU MAGAZIN COMERCIAL 5 11 SC STEFALIN SRL MAGAZIN COMERCIAL 1 12 I.I. MICU C NICOLAE TRANSPORT 3 13 TRANSPORT 3 CRESTEREA PASARILOR 14 SC IOAS COMPANY SRL 15 SC EDITH IMPEX SRL [AVICOLA] 15 SC VALEA ALBA SRL PLANTE DECORATIVE 1 16 I.I.LUPU EMIL APICULTOR 1 SERVICII DEPOZITE 17 CARGILL CEREALE SRL 40 CEREALE 18 SC LIAGRI SRL SILOZURI 3 19 SC ROMFAIL DI FRANCISCO DE FILIPPO SRL PRODUCTIE MOBILA 5 20 SCOALA GENERALA BUCU INVATAMANT 25 21 SC GEO TRAIAN NFS SRL TRANSPORT 1 22 SC GEOVAL SRL MAGAZIN COMERCIAL 1 23 TRANSPORT 2 24 I.I. SANDU DORIN CATALIN TRANSPORT 1 25 SC SCTRALOR ALIMIXT GRUP SRL SRL TRANSPORT 1 26 SC MOTOR ROLLER SRL TRANSPORT 1 Tabel: Societăţi comerciale pe raza Comunei Bucu după numărul de personal
Agricultură . Con iile bio-pedo-climatice favorabile permit practicarea unei agriculturi bazate pe cultivarea După cum se poate observa terenurile arabile deţin cea mai mare pondere diţ Pe teritoriul administrativ al Comunei Bucu - 3268,812 respectivcerealelor 76,7 (grâu,% dinporumb, totalul sorg), teritoriului a plantelor administrativ leguminoase (4261,745 și oleaginoase. nului agricol o constituie suprafaţa agricolă ocupă3053,199 -ha,93,4 % din ha). Folosinţa dominantă a( tere arabilul în suprafaţă de ha terenulIndustrie agricol. Alte folosinţe ale terenului agricol sunt reprezentate de păşuni cu 213,821 ha 6,54%), vii si livezi cu 1,792 ha (0,054%). : depozitarea cerealelor, sector avicol La nivelul localităţii activitatea industrială este reprezentată de activităţi în creştere, legate în special de valorificarea resurselor locale . si zootehnic, prelucrarea lemnului, confecţii metalice, transport auto, confecţii textile, producţieServiciidulciuri [acadele], fabrica de bomboane, fabrica de mobilă În comună au avut loc activităţi de valorificare primară (moară, brutărie).
Activităţile de servicii sunt reprezentate de cele din domeniul învăţământului, al sănătăţii, activităţi1 com- erciale şi prestări; servicii. Învăţământul este structurat1 -astfel: Preşcolar: grădiniţă 4 săli de clasă Primar şi gimnazial : şcoală 8 săli de clasă;20 Memoriu General comuna Bucu
În domeniul sănătăţii, -un cabinet C.MI Dr. Marinescu Sorina]- 1 cadru medical; - pe raza comunei funcţionează: - 2 cadre medicale;medicină de familie [ - unun cabinetcabinet medicalstomatologic de specialitate [CMI Dr. Stanciu care nu Natalita] functionează- 1 cadru [SC Rpmedical; Clinica SRL Bucu] -o farmacie. Activitatea comercială
pe principalese desfăşoar. ă în unităţi comerciale, majoritatea cu Cprofilomuna mixt, dispune , organizate de un în sistem privat, de regulă în spaţii proprii sau închiriate, dispuse culturalîn principal- traseul străzii . Comuna mai dispune decămin un salon cultural de funcţional care asigura condiţii optime acţiunilor personaleeducative. sau publice În .incinta sa functionează si Biblioteca publică Bucu festivitati unde se desfasoară colae,celebrari fiind evenimente amplasata in partea de est a comunei, in stanga drumului rutier spre orasul Tandarei. În imediataBiserica apropiere, din localitatea la sosea, Bucu are hramul Sfantului Ierarhatii se Ni mai pastreaza monumente funerare din piatra-cruci- deosebita: 1836, 1840. din vechiul cimitir al localit Comuna mai dispune de: unele din ele avand, sediu o vechime poli . modernizat partial, prin eforturi proprii care asigura conditii buneagenţie pentru Poşta desfasurarea Română partidelorţie, de fotbaletc . Ca dotări sportive comuna dispune de un teren de sport II.4.4. FORȚA DE MUNCĂ. VENITURILE POPULAȚIEI Structura f -a lungul timpului. Judetul Ialomita Comuna Bucu Anul orţei de muncă a suferit modificări(Nr. persoane) de (Nr. persoane) Anul 1992 76236 1475 Anul 1993 75208 1147 Anul 1994 72147 973 Anul 1995 69619 1335 Anul 1996 66706 1056 Anul 1997 61422 882 Anul 1998 52808 921 Anul 1999 46837 577 Anul 2000 40056 442 Anul 2001 43421 441 Anul 2002 43703 389 Anul 2003 44630 432 Anul 2004 41433 241 Anul 2005 42412 212 Anul 2006 43276 211 Anul 2007 46427 425 Anul 2008 47748 368
21 Memoriu General comuna Bucu
Anul 2009 47783 300 Anul 2010 41018 210 Anul 2011 40772 286 Anul 2012 41901 295 Anul 2013 41603 292 din judetul Ialomita si din comuna Bucu pe o - importanteAnalizând scaderi. forţa de muncă salariată perioadăÎn deperioada timp mai 1992 mare-2002, de 20 in comunaani, s a observat Bucu, forta faptul de muncacă aceasta s-a diminuata înregistrat de 3 ,79 ori. Incepand cu anul 2004 numarul salariatilor a scazut considerabil sub 300 persoane. La sfarsitul anului 2013 a fost inregistrat un numar total de 292 persoane. II.4.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE STRUCTURA SOCIO -ECONOMICA ȘI DEMOGRAFICA A POPULATIEI II.4.5.1. NUMĂRUL LOCUITORILOR ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI Conform
recensământului 2.323efectuat de în 2011, populația comunei Bucu se ridică la locuitori, în 2002scădere față de recensământul anterior din 2.418 locuitori. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bucu,_Ialomi%C8%9Ba , când se înregistraseră
- 2.444 locuitori, cand comuna Bucu se constituie dintr-o singura localitate, fostul sat component-Ograda- devenindAstfel, in urma cea mai unui mare referendum scadere localse inregistrează comuna de însine anul statatoare, 2004 organizari administrativ-teritoriale dinainte de anul 1968. conform vechii POPULAŢIA STABILĂ LA 1 IULIE ÎN COMUNA BUCU 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: Baza de date Tempo online INSSE
22 Memoriu General comuna Bucu
II.4.5.2. STRUCTURA ETNICĂ preponderent.
La recensământul dinCOMPONEN 2011, numărulŢA ETNICcetăţenilorĂ A români COMUNEI era BUCU
Necunoscută Altă etnie
Români
4%0%
96%
Sursa: Baza de date Tempo online INSSE
II.4.5.3. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ STRUCTURA PE SEXE 2011 femei. Datele de la recensământul populaţiei realizat în relevă 1115 bărbaţi şi 1181 STRUCTURA PE SEXE A POPULAŢIEI
Femei Barbati
48,56% 51%
Sursa: Baza de date Tempo online INSSE
23 Memoriu General comuna Bucu
STRUCTURA PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTE ÎN 2011 ÎN COMUNA BUCU 160 140 120 100 80 60 40 feminin 20 masculin 0 4 ani - 10 ani 10 14 ani 14 ani 19 ani 24 ani 29 ani 34 ani 39 ani 44 ani 49 ani 54 ani 59 ani 64 ani 69 ani 74 ani 79 ani 84 0 ------5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 peste 85 ani
Sursa: Baza de date Tempo online INSSE
Din dia exist unui excedent masculin la segmentul de popu 45-peste 85 ani. grama privind structura pe sexe şi grupe de vârstă în anul 2011 se observă STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ enţa laţie între
iei. Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire al populaţ STRUCTURA PE STRUCTURA PE GRUPE MARI DE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ IN ANUL 2002 VÂRSTĂ IN ANUL 2011
0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani 0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani
20% 20% 21% 16%
60% 63%
Sursa: INSSE, Baza de date Tempo online
24 Memoriu General comuna Bucu
În intervalul analizat a scazut ponderea tinerilor de la 20 la 16% si au crescut ponderile persoanelor adulte cu 3% si celor in varsta cu 1%. Datele folosite pentru anul din teren s În perioada 2002- -a 2011 nu provin de la recensământ, fiind posibil ca înregistrarea să prezinte o tructură pe vârste modificată. 2011, structura pe grupe denire vârste s modificat în sensul creşterii numărului persoanelor în vârstă şi al adulţilor şi al scăderii numărului de tineri. Această situaţie arată începutul unui proces de îmbătrâ demografică. STRUCTURA PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ ÎN 2014 0-14 ani 15-59 ani peste 60
15% 22%
63%
Sursa: INSSE, Baza de date Tempo online
Modificarea structurii pe grupe de vârstă este mai importantă decât reducerea efectivului populaţiei. Tendinţele de reducere a numărului de tineri şi de îmbătrânire demografică se vor accentua în viitor dacă se va păstra tendinţa de migrare a tinerilor PIRAMIDA VÂRSTELOR spre alte oraşe şi se va reduce rata natalităţii. pentru anul 2014 permite observarea structurii
Piramida vârstelor reprezentată demografice a populaţiei. Piramida vârstelor realizată pentru anul 2014 are baza în-44 descreştere, de ani. Partea rata natalităţii scazând în ultimii ani. Corpul piramidei arată o structură relativ echilibrată a populaţiei adulte, numeroasă în special la grupele de vârstă 40 superioară a piramidei arată începutul unui proces de îmbătrânire demografică şi un număr mai mare de femei decât bărbaţi la această grupă de vârstă.
25 Memoriu General comuna Bucu
PIRAMIDA VÂRSTELOR POPULAŢIEI COMUNEI BUCU ÎN ANUL 2014
peste 85 ani 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani Femei 40-44 ani 35-39 ani Barbati 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani
-150 -100 -50 0 50 100 150
Sursa: INSSE, Baza de date Tempo online
EVOLUŢIA POPULAŢIEI - de anul 2004 [2444 locuitori], respectiv cu 212 10 ani- cu 8,67%. Populaţia comunei Bucu s a diminuat în 2014 (2232 locuitori) faţă EVOLUŢIA COMPARATIVpersoane în Ă A STABILIRILOR ŞI PLECĂRILOR [INCLUSIV MIGRAŢIA EXTERNĂ] ÎN/DIN COMUNA BUCU 150
100
50 Stabiliri Plecari 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Sursa: Baza de date Tempo online INSSE În intervalul analizat, 1990-2004 general permis mobilitatea persoanelor, iar in 2005, numărul-2009 stabilirilornumarul plecarilor în localitate a fost a fostin general în mai maremai. mare decât numărul plecărilor cu excepţia anului 1990 când legislaţia a
26 Memoriu General comuna Bucu
RATA BRUTĂ A NATALITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII Popu ia mai mare de persoane decedate ii vii. Popu ia din zona de studiu are un comportamentlaţ comunei caracterizat Bucu se caracterizeazăde o scazuta prin a nataliinsuficientii, respectiv demografic, o medie respectiv de 7,04‰ număr decât născuţ laţ -2013. rată tăţ faţă de 13,82‰EVOLU rata ŢIAmortalităţii RATELOR [aproape NATALITĂŢII dublu],pentru ŞI intervalul MORTALITĂŢII 2011 POPULAŢIEI COMUNEI BUCU 100 90 80 70 60 50 Rata natalităţii 40 Rata mortalităţii 30 20 10 0 199019921994199619982000200220042006200820102012
Sursa: INSSE, Baza de date Tempo online Rata natalităţii a ‰ . cunoscut o valoare maximă în anula sau1994 de de o mai15,17 mica şistabilitate avaloarea tinerilor. minimă de 5,79‰ locuitori în 2013 Menţinerea unei rate a natalităţii scazute poate fiSporul explicată natural de numărul Definit mai in literatura mic de stabiliri de specialitate în comun ca diferenta ntre num rul n scu ilor vii si cel al deced ilor ntr-un an, acest indicator relev cre terea sau diminuarea efectivului popu iei. î ă ă ţ aţ î ă ş EVOLUŢIA laţSPORULUI NATURAL AL POPULAŢIEI COMUNEI BUCU 20 10 0 -10
-20 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 -30 -40 -50 -60 -70
Sursa: INSSE, Baza de date Tempo online
27 Memoriu General comuna Bucu
În intervalul analizat, s , 1994, 2001 valorile acestui indicator fiind pozitive. Se constata deficit de populatie inporul ultimii natural 11 ani a înregistrat[2002-2013]. în principal valori negative, mai puţin în anii 1990, 1991 şi 1993 SPORUL MIGRAŢIEI Calculat ca difere migr l-urban sau urban-rural – nţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul aţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei datorată fluxului rura numitEVOLU şi ŢIAde întoarcere. SPORULUI MIGRATOR AL POPULAŢIEI COMUNEI BUCU 100 80 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 -100
Sursa date: INSSE, Baza de date Tempo online Evolu destabilizare -a ţia comparativă a stabilirilor şi plecărilor arată o tendinţă de în comuna Bucu. După cum se observă din graficul de mai sus în anul 1990 s înregistrat cea mai mare diferenta intre stabiliri si plecari, după care, în anii urmatori, opopulaţia tendinta a de început plecare să a revină populatiei cu domiciliul si de scad înere comună, a atractivitatii diferenţa pentru atingând locuire şi valori in zona analizata.pozitive începând cu anul 1992 şi până în 2004 inclusiv. În următori anii putem vorbi de
28 Memoriu General comuna Bucu
II.5. CIRCULAȚII Transporturile influenteaza, si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile
pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltareadezvoltarii economice. regionala. DinEle contribuie,aceste motive, in mod putem substanțial aprecia ca la transporturileformarea P.I.B., reprezinta creează o putereoportunitați economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Toto influentanddata, nivelul nu productivitatii trebuie uitat si si faptul al cresterii ca transporturile economice inreprezinta ansamblu. “sursa” unor externalitatii pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.)
II.5.1. GENERALITATI Comuna Buc -o z
. u are un amplasament favorabil fiind pozitionat într onă de tranzit, de intersecţie a mai multor drumuri clasificate, fiind traversată şi pe cale feroviară II.5.1. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL DE INFLUENŢĂ -vest, aspect ce a determinat dezvoltarea asezarilor umane si a cailor de comunicatie. Astfel, la nivelul judetuluiJudeţul s-au creatIalomiţa 3 axe este majore traversat de circulatie, de râul Ialomiţa dupa cum pe urmeaza:directia est • - - Urziceni - Slobozia -[Bucu]- - traseul magistralei rutiere drumului euroaxă majorăpean E60 pe direcţiacare pleaca est dinvest Bucure care cuprindesti si trece calea prin ferată Urziceni Bucureşti - Slobozia -[Bucu]- - Ţăndărei- Feteşti şi • - nordul Moldovei prin Urziceni - Ţăndărei Hîrşova Constanţa.d - sud prin drumul european E85. • A doua axă (transversală)- este- direcţia Bucureşti – sud prin drumul Buzăunational pe DN21 direcţiaA nor - A(Slobozia treia axă-Buzau Călăraşi- Brăila Moldova tot pe direcţia nord (Călăraşi Slobozia) si apoi prin drumul european E584 Moldova). cum sunt: DN2c -In Slobozia afară de - Amaraaceste trei- axe majore,- mai apar şi alte axe secundare de data aceasta, DN10 - Urziceni - Jilavele - DN3B - - - MoldovaGriviţa ; Buzău ; DN21A - - Ploieşti- ; Feteşti Brăila Feteşti Ţăndărei Brăila.
29 Memoriu General comuna Bucu
Bucu se situeaz la nivel regional pe o ax major de comunica ie [Bucure ti - Constan a prin DN2A] in sistem urban regional, prin proximitatea [12km] de jude [Slobozia-centruă urban], care la r ndul s uă se incadrează n sistemulţ urban ş metropolitanţ al capitalei, c gravita ioneaz mpreun . reşedinţei ţ â ă ă î II.5.2. ANALIZAîn CRITICA jurul ăruia A CIRCULAȚIEIţ ă îEXISTENTEă - DIAGNOZA
elementeCreșterea care necesita parcului a fi auto, luatea in mobilitatii, calcul in elaborarea schimbarea actualului structurii plan deplasarilor urbanistic efectuate general.pe teritoriul comunei, schimburile cu teritoriul de influenta, nivelul traficului sunt II.5.2.1. CIRCULATII RUTIERE MAJORE.DRUMURI CLASIFICATE Pe teritoriul administrativ al comunei Bucu, drumurile nationale clasificate ce deservesc comuna au urmatorarele caracteristici: • DN 2A [E60]: Urziceni – – – Slobozia – Bucu – – Limita - - Ion Roată Perieți Țăndărei comunaJud. Constanța central ope bandă directia pe sensEV. [care leagă Slobozia Constanţa]; • DJAcest 213A drum: este de clasa tehnica– III cu imbracaminte– Bucu – modernizata si– traverseaza – DN 21- o banda pe sens. Limita Jud. Călăraşi Mărculeşti Gheorghe Lazăr Scânteia directia NS. Acest drum este de clasa tehnica IV partial modernizat si traverseaza comuna pe
30 Memoriu General comuna Bucu
Conform Ordonantei nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor (Anexa 1), zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a amprizei drumului pana la: • 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; • 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu; • 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu, cu inaltimea pana la 5,00 m inclusiv; • 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea mai mare de 5,00 m; In zonele de siguranta se va rezerva terenul necesar: • amplasarii semnalizarii rutiere; • amenajari de trotuare pietonale; • amenajari de rigole si santuri pentru scurgerea apelor; • asigurarea vizibilitatii in curbe si intersectii; • eventuale spatii de parcare Conform Ordonantei nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, zonele de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului, delimirar conform tabelului urmator: Distanta de la axul drumului pana la marginea Categoria drumului exterioara a zonei drumului Drumuri nationale 22 m Drumuri judetene 20 m Drumuri comunale 18 m
Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile situate de comunaleo parte şi de6. alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de Seminimum propune 24 un m drum pentru colector drumurile paralel judeţene cu DN2A şi de in minimum vederea preluarii 20 m pentru traficului drumurile local (generat de viitoarele constructii ce se presupun a fi construita prin extinderea
intravilanuluinord de DN2A. localitatii Bucu) intre KM 72+570 si 73+472 Drumul se va realiza prin prelungirea Strazii Mihai Viteazu prin spatele loturilor aflate la
6PropietatileConf.art.19 alin.4 aflate din OUG la 43/1997,nord de cu DN2Amodificările au ulterioaredeschidere si catre drumul colector propus. 31 Memoriu General comuna Bucu
Accesele din DN2A in incinte se vor realiza prin intermediul drumului colector,
deschiderea terenurilor la DN2A se va ingradii.
Profilul transversal al DN2A intre KM 72+570 si 73+472 va fi: 6 m partea carosabila (3 -dreapta de catre 1 m fiecare, 2 rigole stanga-dreapta de catre 2m fiecare, zona de sigurata pe partea dreapta de 1.5 m. m pe sens), 2 acostamente stanga Profilul drumului colector va fi : 6 m part stanga-dreapta de catre 0,5 m fiecare, rigola pe partea dreapta 1 m, zona de sigurata pe ambele parti de 0,75m fiecare si trotuare eade carosabila 0,75 m fiecare. (3 m pe sens), 2 acostamente
Zona de protectie este prevazuta la 22m din ax stanga-dreapta iar limita constructiilor viitoare este prevazuta la 26m din ax stanga-dreapta
Drumul corector se va realiza prin implicarea autoritatii locale. Astfel autorizarea constructiilor viitoare se va face in conformitate cu profilul nou propus si se va realiza un proiect specific pentru implementarea drumului colector. catre constructiile viitoare cat si de cele existente. PrimariaAccesul carosabil comunei se Bucu va face isi asuma prin drumul reglementarea colector si(in r ealizareamomentul efectiva realizarii a drumului acestuia) atat colector. La iesirea spre Ograda intre KM 76+455 si 76+689, se extinde limita intravilanului pe partea dreapta a DN 2A. Pentru ca extinderea este mica, accesul loturilor incluse se va face direct din drumul national, fara a necesita drum colector.
32 Memoriu General comuna Bucu
DISFUNCTII ALE RETELEI DE DRUMURI Disfunc ionalit ile principale n circula ia major a comunei Bucu sunt determinate de: -Drumurile existente neclasificate(de servire locala ţ ăţ î ţ ă -Starea drumurilor clasificate(vezi mai sus ), de pamânt, îngreunează accesul la -proprietăţiStare in general cât şi necorespunzatoareaccesul la drumurile naţionale şi judeţene; localitatii. ) este in parte necorespunzatoare a spaţiilor aferente strazilor din interiorul DISFUNCTII ALE REGIMULUI JURIDIC PENTRU CFR Exista terenuri reglementate provizoriu pana la stbbilirea exacta a regimului juridic. Clarificarea regimului juridic al imobilelor –
Suportul topografic utilizat pentru elaborareaterenuri Planului și Urbanistic construcții General se face nuin urma inscrierii acestora în cartea funciară, potrivit legii. peservește baza ortofotoplanurilor. pentru certificarea limitelor parcelelor sau a regimului juridic al terenurilor, nefiindDocumentia elaborat pe bazaPUG actualcadastruluia preia general conform al localitățiiadresei CNCF (inexistent CFR S.A. în nr. acest moment) ci
De asemenea se vor stabili zonele de siguranta si protectie conform legislatiei in vigoare 8/4/4787/10.10.2013si adresei mai sus mentionate. inventarierea terenurilor (coordonate in sistem stereo 70). II.6. ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE
În perioada– Urziceni comunistă, – Slobozia regimul – Girugeni cooperatist – a dominat aceste locuri, cu întinse terenuria decenii agricole, unul un din factor cailele important rutiere importantefiind în acest răstimp modernizarea drumului Bucureşti litoralul Mării Negre, acesta fiind pentru câtev Din anul 2004, comuna Bucu este constituitaa turismului dintr-o singura românesc. localitate, fostul sat componentSub aspect-Ograda funcţional- devenind, caracterul in urma unui dominant referendum al comunei local comunaBucu este de cel sine rezidenţial. statatoare, -teritoriale dinainte de anul 1968. conform II.6.1. vechii INTRAVILAN organizari administrativ Suprafata teritoriului administrativ este 4261,7452 din care intravilanul este 228,2088 Singurul corp de intravilan este satul Bucu din comunaha Bucu. ha. II.6.2. BILANT- ZONIFICARE FUNCTIONALA - INTRAVILAN EXISTENT Bilant extravilan existent Functiune ha % Arabil 3053,199 75,70 Paduri 536,311 13,30 Pasuni 213,821 5,30 1,792 0,04
Livezi/ vii 33 Memoriu General comuna Bucu
Functiune ha % A 83,066 2,06 Cai de comunicatie feroviara 2,688 0,07 Neproductivpe/ canal 102,357 2,54 Circulatii 26,22 0,65 Curti construite [extravilan] 14,079 0,34 Total extravilan 4033,536 100
Bilant intravilan existent Functiune ha % Locuinte pe parcela si functiuni 138,988 60,90 complementare Biserica 0,162 0,07 1,957 0,86 24,248 10,62 SpatiiDotari verzi publice publice si servicii/comert 0,663 0,29 Industrie/ depozitare 1,23 0,54 Gospodarire comunala 0,133 0,06 CimitirSport/agrement 1,391 0,61 Cai de comunicatie rutiera 29,755 13,04 Cai de comunicatie feroviara 6,193 2,71 Arabil 22,103 9,69 0,599 0,26 0,013 0,01 NeproductivLivezi/ vii 0,768 0,34 TotalApe/ canalintravilan existent 228,349 100
34 Memoriu General comuna Bucu
II.7. ZONE DE RISC II.7.1. RISCUL SEISMIC Conform normativului P100-1/2013, perimetrul Comunei Bucu este caracterizat prin urmatoarele valori: perioada de colt a spectrului de raspuns: Tc = 1,0 sec (vezi figura de mai jos .
)
Fig. 1Zonarea Romaniei in termeni de perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns conf.P100-1/2013 valoarea de varf ag =0,25 g a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani: (vezi figura următoare)
Fig. 2Zonarea Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani conf.P100-1/2013
35 Memoriu General comuna Bucu
II.7.2. RISCURI DE INSTABILITATE In cadrul teritoriului administrativ al comunei Bucu, fenomenele de instabilitate Aceste zone prezinta valori de panta cuprinse intre 5 si 15 grade. se pot manifestaAu fost conturat pe zonelee urm de versanttoarele zoneaferente cu poten reteleiial hidrografice. si probablitate la alunecari de teren: - zone cu probabilitateă de producere a alunecarilorţ de teren, practic 0 i redus: relief cvasiorizontal sau cu pante ce nu dep esc 5°; ş marcate - zonepe o suprafaţăcu probabilitatemare ce de corespunde producere acâmpului, alunecarilor cu de teren medie: situate pe zonele de versantăş aferente re nu dep esc 10°, cu nivel 10 m i nemobilate. Este cazul zonei de trecere i lunca ţeleia; hidrografice, unde pantele ăş hidrostatic- zone situat cu probabilitate la adâncimi maide producere mici de a alunecş -mare: cu o distribuintre câmpie ş râului Ialomiţ a. ărilor de teren medie ţ exclusiv pe malul râului Ialomit II.7.3. RISCUL DE INUNDATII Pe teritoriul comunei Bucu fenomenele de inundabil
itate se manifestă, exclusiv sub forma de băltire a apei. În zonele depresionare si cu substrat format predominant din roci argiloase, apa din precipitaţii stagnează o perioada de timp, înpiedicând astfel dezvoltarea vegetaţiei.
Sursa: SGA Ialomita
Pâraiele, respectiv canalele de irigaţie din zonă prezintă maluri amenajate astfel ca în perioadele cu precipitaţii acestea nu prezintă36 riscuri de inundabilitate. Memoriu General comuna Bucu
Teritoriul comunei este protejat mpotriva rev rs a cu un dig de pam nt. În 2005 s- î ă ărilor aferente râului Ialomi-aţ â au înregistrat viituri extraordinare pe teritoriul comunei Bucu si s atins limitaII.7. 4de. RISCURIZona inundabilă ANTROPICE din figura de mai sus. CIRCULAȚII lui cu combustibililorCăile rutiere si in si special facilitațile cu plumb. adiacente Plumbul reprezintă este poluantul surse de cel poluare mai periculos a solu legat de trafic,produse el regasindupetroliere,- sefuningine, pe zonele hidrocarburi ce marginesc rezultate drumurile din publice arderea atat incompleta in sol cat a si in plante care il preiau din sol sub forma de compusi solubili sau din suspensiile depuse pe suprafata frunzelor. DEPOZITELE DE DEȘEURI
Depozitarea necontrolată a deșeurilor constituie un pericol pentru mediu și sănătatea populației. - Prin deșeuri menajere se înțelege totalitatea deșeurilor provenite din activități casnice și care fac parte din categoriile ambalaje inclusiv deșeurile de ambalaje comunale colectate separat și deșeuri comunale și asimilabile din comert, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere și care sunt colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreuna cu acestea) din Anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, colectate în amestec sau selectiv. Cantitățile de deșeuri comunale înregistrate cuprind deșeuri menajere provenite de la populație, deșeuri menajere de la agenții economici și deșeuri rezultate din alte INDUSTRIE7 servicii comunale (stradale, din piețe, din grădini și spații verzi).
mgas Holding Corporation S.R.L.Slobozia. La nivelul judeţului Ialomiţa există un operator economic care intră sub incidenţa H.G.R. nr. 95/ 2003, acesta fiind S.C. Che acidul azotic,Dintre azotatulsubstanţele de amoniu, chimice dioxidulcu efect nocivde carbon, asupra gazul organismelor metan. vii şi mediului înconjurător, cel mai des utilitate în procesul de producţie sunt următoarele : amoniacul, 3 fiecare.Pricipala sursă de risc a obiectivului o reprezintă cele 2 rezervoare de amoniac, a câte 15.000m fiecare, la o presiune de 6 atmosfere, având capacitateaeste depozitat de 10.000la presiunea tone
- În cazul distrugerii rezervoarelor în care amoniacul -mediului zonă de intoxicareambiant, în (aproximativ urma calculelor 15 km) şi inanaliza incidenta situaţiei careia au face rezultat parte sidouă comuna zone: Bucu. zonă letală (aproximativ 2,5 km);
7 Conform Plan de Analiza si Acoperire a Riscurilor identificate la nivelul judetului Ialomita- Anexa la Hot. nr.50/16.07.2013 37 Memoriu General comuna Bucu
II.8. ECHIPARE EDILITARĂ II.8.1. RETELE ALIMENTARE CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE II.8.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ Ultimele lucr ri prevazute prin proiect
ă desfaşurate „Reabilitarea și extinderea10 4 sistemului6, cu avizde alimentare de gospodarirea cu apă apelorpotabilă nr. şi introducerea unui sistem de canalizare în urmeaza:localitatea Bucu, jud. Ialomiţa”, elaborat de catre SC KVB Economic SA/ contract nr. / 200 71/06.11.2009 mentioneaza dupa cum
A.Alimentarea Sursa de apa cu :apă 3 potabilă se realizeaza in prezent centralizat în gospodăria de apă amplasatexistentă inamplasată incinta gospodariei lângă terenul de de apa, fotbal al doilea si este alcatuit din: nord- vest, iar cel de-al treileapuţuri- nouforate forat, executate in vecinatate în intravilanul la vest de localităţii gospodaria Bucu: de primulapa. B. Ansamblu de tratare, stocare, pompare: în spatele terenului de fotbal, spre - Rezervoare de inmagazinare - Statii de pompare si pavilion de exploatare - Statie de clorare C. Conducte de aduc iune – noua ad debitului de exploatareţ a ucţiune este prevăzută din conducte de PEID, PN 6, D.cu ReteleleDe 110 mm de distributie şi lungime L 260 = 10.545 m şi poate m sunt transporta realizate un din debit 5 l/s, corespunzător Administrator local este Primariafiecărui forajBucu. în parte. polietilenă de înaltă densitate. SURSA DE APĂ Sursele am acestuia sunt reprezentate printr-o captare formata din 3 puturi forate, cu adancime de 80m. Conform, situate în gospodăria de apă plasată lângăsunt terenul de fotbal si in vecinatatea – estimărilor, forajele de exploatare echipate cu o pompă submersibilă cu urmpătoarele caracteristici tehnice: Q = 5 l/s , Hp = 22 m.c.a. şi P= 2,2 KW. STAŢII DE POMPARE Electropompele sunt montate cel puţin la 10 m sub NHd fiecărui foraj. Ansamblu de tratare, stocare, pompare este localizat in incinta de gospodarie a apei din sud-ul localitatii, la nord de terenul de fotbal. e 4 Staţia de pompare existentă este echipată pentru un debit de 8,4 l/s, la o înălţime de pompare de 25 mca, cu un grup d electropompe (3 a +1 r) cu ax orizontal, montate pe un şasiu comun. Din punct Pompa de vedere pentru constructiincendiu nu este prevăzută separat, orice pompă din grupul- celor 3 pompe putând prelua funcţia de pompa de incendiu (prin ciclare automată). v, staţia de pompare este o clădire compusă dintr o cuvă uscată semiîngropată, având în plan dimensiunile 6,0 x 6,0 m, cu suprastructură pe un nivel. Fundaţia este din beton simplu, cu soclu din beton armat.
38 Memoriu General comuna Bucu
TRATAREA APEI sanitare pentru apa de consum s- - În vederea asigurării condiţiile a prevăzut clorarea pavilionulacesteia într de oexploatare. staţie de clorare amplasată în incinta gospodăriei de apă, lângă rezervorul Constde înmagazinare de 300 mc, puţul forat P1, camera de vane,– staţia de pompare şi Cl2 rucţia staţiei de clorare are două compartimente unul în care se află buteliile de Aparatulşi aparatul folosit de pentru dozare, clorarea iar celălalt apei în u care se află pompele booster pentru ridicarea locală a presiunii şi instalaţiile anexe. ADUCŢIUNI tilizează sistemul de clorare sub vacuum. este -se spargerea drumurilor asfaltate sau sistematizate. Aducţiunea amplasatăsunt pe marginea drumului, pe lângă rigolă, evitându sub
Conductele de aducţiune pozate sub adâncimea-a facut de îngheţ, având prevăzut manual.generatoarea inferioară a tubului un strat suport de nisip de 15 cm grosime. Umplutura Pede pământtraseul proiectat în jurul şi al deasupra conductei conductei de aductiune s estecu prevazut pământ un local cami sortatn de vanaşi compactat si aerisire
(CVG- amplasat pe conductă cu diametru De90, dimensiunile căminelor fiind 1,00 x 1,00 x 1,70 REŢELE DE DISTRIBUŢIE Ad). s- Avănd în vedere gradul avansat de uzură al conductelor existente în vechiul sistem de distribuţie al apei potabile a decis înlocuirea totală a acestora şi realizarea unor trasee mai lungi de conducte de distribuţie,- care să acopere în cea mai mare parte necesaruln de de apă al localităţii. Pe traseul reţelei de distribuţie s-au prevăzut 19 vane, 7 camine de vane, un cami golire, 17 cismele si 5 hidranti. Pe traseul reţelei de distribuţie s au prevăzut- cişmele stradale Dn 20 mm (17 buc.), prin intermediul cărora se poate totodată şi aerisi reţeaua de distribuţie. Pentru intervenţii în caz de incendiu s au prevăzut hidranţi subterani de incendiu Dn 80 Materialulmm (5 buc.), ales cu pentru adâncimea conductele de îngropare retelelor H =de 1,0 distributie m, amplasaţi este 4polietilena pe reţeaua de de inalta distribuţie densitatşi unul îne incintaPEID - PE gospodăriei 80, Pn 6, care de apă. are o comportare foarte buna in exploatare, fiind garantata de producator peste 50 de ani.
ile proprii fie ca nu sunt racordati, fie folosescLocalităţile in paralel comunei ambele Bucu sursedispun de de alimentare alimentare cu cu apa. apă potabilă în sistem centralizat, dar oII.8.1.2. parte din CANALIZAREA gospodării se alimentează din fântân epurare.În comuna Bucu există un sistem centralizat de canalizare apa uzată menajeră executat Conductelein proporţie de de canalizare aprox. 70%, sunt nefiind executate dat in din folosint PVC. a pentru ca nu exista staţiei de
39 Memoriu General comuna Bucu
Diametrul minimocmirii este de acestei 250 mm, lucrari iar panta este in minimă curs de pentru aprobare curgere PUZ gravitaţională"Statie de epurare" ce se vacu localizareaadopta la alcătuirea in sud- sistemului de canalizare este de 0,5 ‰. La momentul înt decantoarele propr estul localitatii, în capatul strazii I.L.Caragiale. Astfel apele uzate sunt colectate în şanţurile naturale de pe marginea drumurilor, sau în STAŢII DE POMPARE APE UZATE ii (gospodăriile populaţiei). catreConform SC KVB proiect Economic „Reabilitarea și extinderea sistemului, pe de colectorul alimentare principal cu apă de potabilă ape uzate, şi introducerea unui sistem de canalizare- în localitatea Bucu, jud. Ialomiţa”, elaborat de SA/ contract nr. 104 / 2006 -au amplasat pedatorită tra configuraţiei terenului nu s a putut realiza curgerea gravitaţională către staţia Stade epurareiile de pompare amplasată vor în asigura partea ceapreluarea mai joasă apelor a localităţii menajere Bucu, de pe astfel colectoarele încât s secundare seul colectorului principal sapte staţii de pompare pentru ape uzate. ţ care face obiectul PUZ "Statie de epurare"şi introducereain curs lorde înaprobare. colectorul principal pentru a se putea asigura curgerea gravitaţională către aval, spre staţia de epurare II.8.2. RETELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
. Distribuţia energiei electrice, din posturile de transformare, către consumatori se asigură II.8.3. prin linii ALIMENTARE electrice aeriene CU de GAZ joasă METAN, tensiune ENERGIE TERMICA Bucu
Lacentra ora actuală în cadrul comunei nu există reţea de distribuţie a gazului metan. Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe cu lemne. Numărul clădirilor cu încălzire lă este destul de mic. Consumatorii casnici pentru încălzire folosesc sobe sau aragazcazane. mici la instalaţiile individuale de încălzire centrale. Se utilizează drept combustibil lemne de foc. Prepararea hranei se realizează cu lemne de foc şi butelii de II.9. PROBLEME DE MEDIU În ansamblu, ecosistemul comunei Buc
u este influențat de ocuparea terenului de rutier.populație prin crearea de locuințe, utilizarea apei din subteran în evacuarea apelor uzate, poluarea aerului si solului generată de activitățile agenților economici și traficul
În capitolele urmatoare este prezentată situația actuala a factorilor de mediu aer, apa, sol,II.9.1. zgomot, AERUL biodiversitate și comunitatii umane.
În judeţul Ialomiţa in municipiul Slobozia si municipiul Urziceni sunt două staţii Peautomate site-ul www.apmil.ro,de monitorizare pe a linkcalitaţii-ul "Calitate aerului, aer",care facse pot parte vizualiza din sistemul buletinele naţional zilnice de de monitorizareinformare a publicului a calitaţii deaerului. la diminuarea si eliminarea episoadelor de poluare. cele doua staţii care permit luarea in timp util măsuri pentru 40 Memoriu General comuna Bucu
II.9.2.APA În comuna Bucu s ă surse importante de ape subterane si de suprafaţă. i în împrejurimi exist APE DE SUPRAFATA drografic teritoriul comunei Bucu apar ine Ialomi a — Buz u. Din punct dea vedere traverseaz hi teritoriul comunei Bucu cu un traseuţ generalbazinului de la hidrografic vest c tre est, puternicţ meandrat.ă RâulLimita Ialomi de vestţ a comuneiă este marcat de cursul unei mici v i amenajat cu baraj dină p i debite doar n perioadele cu precipita ii. ă ă ă APE SUBTERANE ământ ş î ţ
Structura acviferă de adâncime mare nisipuIn cadrul comunei au fost identificate următoarele structuri acvifere: cantonată- în Formaţiunea de Cândeşti cu depozite de ri, nisipuri argiloase, argile şi rar lentile de pietrişuri. DirecţiaStructura deacviferă curgere de medie a apei adâncime este NV SE cu panta hidraulică deele 0.08 Pleistocenului % şi coeficientul mediu de- Complexulfiltrare K = marnos.10 m/zi şi un debit de 1l/sec. Stratul acvifer freatic este cantonată în depozit - 4.00m. - prezintă un nivel hidrostatic situat la adâncimea de 3.00 Calitativ apa este nepotabilă cu mineralizaţie foarte mare, cu o concentraţie de 1248 3000 mg/l pentru sulfaţi şi duritatea totală de 30 grade germane. ExploatareaII.9.3 apelor. SĂNĂTATEA de suprafaţă se realizează prin fantâni rurale. P - - 1 cadru medical; -une raza cabinet comunei medical funcţionează: de speci - 2 cadreun cabinet medicale; medicină de familie [C.MI Dr. Marinescu Sorina] - un cabinet stomatologic [CMIalitate Dr. Stanciu care nu Natalita] functionează- 1 cadru [SC Rpmedical; Clinica SRL Bucu] -o farmacie. Morbiditate Generala 2013 Judetul Ialomita total cazuri 0-14 ani 15-64 65+ TOTAL 200344 73967 100908 25469 boli infectioase si parazitare 7053 4664 1993 396 tumori 918 16 587 315 bolile sangelui,tulburari imunitare 404 200 170 34 bolile endocrine,nutritie si metabolism 5184 666 3526 992 tulburari mintale si comportamentale 880 71 570 239 boli sistem nervos 3444 126 2293 1025 7663 2213 4077 1373 8327 2664 4281 1382 bolibolile aparat ochiului circulator si anexelor sale 7710 17 4822 2871 bolibolile aparat urechii respirator si apofizei mastoide 90721 51536 34308 4877
41 Memoriu General comuna Bucu
boli ap.digestiv 23948 5324 14829 3795 bolile pielii si tesutului celular subcutanat 10649 4184 5719 746 boli sistem osteo- 15439 136 10420 4883 boli aparat genito-urinar 13600 1206 10564 1830 complicatii ale sarcinii,articular, nasterii muschi si lauziei 231 4 227 afectiuni perinatale 28 28 malformatii congenitale 53 42 11 simptome, semne 1188 337 545 306 leziuni traumatice si otraviri 2904 533 1966 405 Sursa: www.dspialomita.ro II.9.4. SOLUL mice bune, fapt care le
Majoritatea solurilor se caracterizează prin însusiri fizice si chi solconferă si relief. o fertilitate naturală ridicată. Terenurile sunt, de asemenea, accesibile, relativ usor, la mecanizare pe cea mai mare suprafaţă, datorită aceloraşi condiţii favorabile de
Harta pedologica a Romaniei Situat prezinta din punct de vedere al invelisului de sol, deosebiri evidente determinate de conditiipe naturale doua unitati specifice majore fiecareia de relief din (campie unitatile si amintite. lunca) teritoriul astfel, pe comunei campie, Bucudatorita unifo nivelului de ape freatice, solurile sunt relativ uniforme si se caracterizeaza prin predominarearmitatii reliefului cernoziomurilor si materialului tipice. parental al solurilor (loess) si adancimii mari a In lunca Ialomitei, in functie de macrorelief, te - molic, gleziat si salinizat. xtura si regim hidrologic, se deosebesc protosoluri aluviale (aluviuni) tipice si gleizate si soluri aluviale cu subtipurile tipic
42 Memoriu General comuna Bucu
II.9.5. DEȘEURI În anul 2007 eurilor Ialomita. Prin practicilor curente de gestionarea a fost de elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deş eurilor la implementarea acestuia. se vor produce schimbări semnificative ale şeurilor si se va îmbunătăţii calitatea managementului deş nivelul întreguluieurilor jude biodegradabile.ţ În mediul rural, compostarea de eurilor La nivelul judeţului Ialomiţa, în mediul urban nu există iniţiative pentru colectarea separată a deş ş Deseuri de ambalaje din hartie si carton COM POZ IT IA DESEURIL OR M ENAJERE COL ECT AT E DE L A biodegradabile se realizează în foarte mică măsură în gospodăriileDeseuri de ambalajeparticulare. din sticla POPULATIE IN M EDIUL RURAL Deseuri de ambalaje din metal 0,19% 0,03% Deseuri de ambalaje din plastic 0,47% 5,41% 2,80%1,87%1,87% 6,66% 0,56% 5,79% Deseuri biodegradabile Deseuri reciclabile altele decat ambalaje din care: hartie si carton
metale
deseuri periculoase
DEEE 74,37% altele
Sursa PJGD Ialomita 2007 rezultate din activitatile menajere si industriale desfasurate in comuna Bucu sunt: Principalele• tipuri de deșeuri • GestionareaDeșeuri acestora menajere presupune produse colectarea, de locuitori. transportul, valorificarea si eliminarea, Deșeuri stradale rezultate de la salubrizarea cailor publice si a spatiilor verzi. comunale publiceinclusiv locale,monitorizarea care, in mod depozitelor direct sau de prindeșeuri concesionarea dupa inchidere. serviciului de salubrizare catre unResponsabilitatea operator economic pentru autorizat, gestionarea trebuie deșeurilor sa asigure colectarea,aparține (inclusiv administratiilor colectarea
Comun Bucu este in proces de colectare intercomunitara a deseurilor. selectiva), transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea finala a acestor deșeuri.
43 Memoriu General comuna Bucu
II.10. DISFUNCȚIONALITATI Din
analiza situaţiei existente și din analiza în teren rezultă urmatoarele disfuncționalitati: II.10.1. ASPECTE ECONOMICE Ramura economică Principalele probleme și disfuncţionalităţi
Gradul ridicat de uzură a infrastructurii specifice (în special cea • Agricultura legată de irigaţii); Accesul redus al producătorilor locali pe pieţele de desfacere; Costurile ridicate în ceea ce privește practicarea unei agriculturi tehnologizate și moderne în comparaţie cu veniturile reduse în rândul locuitorilor din comuna Bucu; Organizarea deficitară a proprietăţilor agricole. promovareLipsa resurselor a industriilor pentru finanţarea n investiţiilor în industrie; • Industria Absenţa unui mecanism de selectare a activităţilor industriale și de epoluante și care produc bunuri cu valoare adăugată mare și conforme cu normele Uniunii Europene; GradulInstabilitatea de polarizare legislativă ridicat în domeniul al municipiului economic, Slobozia; fapt ce descurajează potenţialii investitori; • l Gradul de polarizare ridicat al municipiului Slobozia; MigratiaAccesul scăzut formei al de producătorilor munca pe pieţele locale; Comerţu Stare precare a unor drumuri carosabile;
• Transportul
LipsaIntersecţii unei întrerute de străzile transport secundare in comun şi trama intre majorălocalitati; nerezoivate sau rezolvate necorespunzător;
• Turismul Deteriorare sau stare fizică precară a construcţiilor cu valoare patrimoniuluarhitecturală; Gradul foarte redus [aproape inexistent] de valorificare turistică a i arheologic existent. II.10.2. ASPECTE SOCIALE • Imbatranirea demografica • generatiilor • Indicele de vitalitate este în scadere și se situeaza sub nivelul necesar inlocuirii • Spiritual antreprenorial este scazut Tendinţă descrescătoare a populaţiei civile ocupate • Migratia fortei de munca • Scaderea demografica • În ultimii ani putem vorbi de tendinta de plecarea populatiei si de scadere atractivitatii pentru locuire in comuna.
44 Memoriu General comuna Bucu
II.10.3. CIRCULAȚIA • Drumuri partial nemodernizate; • ; • Lipsa trotoarelor si marcajelor rutiere; Lipsa pistelor pentru bicicliști • ; • Intersecţii între străzile secundare şi trama majoră nerezolvate sau rezolvate necorespunzător • nal DN2 A neamenajateLipsa parcajelor; în preajma instituţiilor publice; • Spatii alveolare de stationare a vehiculelor de transport intercomu • accesStatii .de asteptare transport intercomunal nemodernizate/ neintretinute. Lipsa plantarii de arbori, flori si alte plante ornamentale pe marginea căilor de II.10.4. ECHIPAREA EDILITARA • • Canalizare exe ; Lipsa staţiei de epurare; • a cl dirilor publice i a gospod riilorcutată in proporţie de 70% ; • Lipsa alimentariiunui sistem cu integrat/ gaze naturale; grupat de alimentare cu caldură ă ş ă care ar permite economisirea carburanţilor • si telefonie ; Starea necorespunzătoare a unora dintre reţelele energie electrică II.10.5.fixă (reţele IMAGINE aeriene) URBANA •
• LipsaIncompatibilităţi perdelelor defuncţionale: protec ie aimediata localit vecinătateii fa de v anturile cimitirului cu locuirea fară respectarea zonei de protecţie; • de elementele generatoare de poluan i ca: rutier ; ţ ăţ ţă â dominante şi faţă • ţ cimitirele, arterele de circulaţie ă • Imobile, gospodarii si împrejmuiri degradate; • amenajate necorespunzator; Constructii cu valoare arhitecturală in stare avansata de degradare sau în curs de; • Străzi neamenajate sau • Marginea cailor de acces neplantată, neîntretinuta; • Spaţii verzi insuficiente; • Lipsa spaţiilor de joacă pentru copii; • - calitate,Reţele aeriene; ce se Construcţii cu calitate arhitectural estetică neadecvată (materiale de proastă • degradează ușor, culori stridente, nearmonizarea cu cadrul existent etc.); • Intervenţii inadecvate la construcţii existente; • Suprafata spatiilor verzi raportata la numarul de locuitori trabuie sa ating normaConstrucţii european necorespunzător inserate; în sit; ă ă de 26mp/locuitor
45 Memoriu General comuna Bucu
II.10.6. PROBLEME DE MEDIU vulnerabile la poluarea cu Ordinului 1552/2008 ComunaDurabile ,Bucu privind se încadrează aprobar în lista localităților nitrați din activităţi agricole, conform al Ministerul Mediului şi Dezvoltării ea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activităţi• practicarea agricole. Prin unei urmare, ag solul din raza teritoriului prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţilor antropice desfăşurate în trecut: • riculturi intensive: utilizarea neraţională a îngrăşămintelor şi mecanizarea neraţională care a condus la lăsareau efect solurilor; asupra solului, apelor utilizarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a fertiliza solul, în • scopul remedierii dezechilibrelor nutritive (c freatice şi de suprafaţă); • dereglarea sistemului hidric şi hidrogeologic al solului; • apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de salinizare secundară; inexistenţa unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor solide şi lichide, Impactulconducând activităţilor la poluare din sectorul solului şiagricol a apelor asupra subterane. solului distrugereaAgricultura, lor.alături de industrie, poate deveni una dintre sursele importante de agenţi Agriculturapoluanţi cu impactcontribuie negativ la poluarea asupra calităţiimediului me naturaldiului prinambiant utilizarea prin degradarea volumului maresau chiar de
îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin intermediul scurgerii de pe versant, în lacuri şi cursuri de apă şi determină distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor păşuni şi moartea animalelor. dinExploatarea circuitul neraţionalăagricol. a pământului şi chiar irigaţiile, atunci când sunt efectuate incorect sau exagerat, pot să ducă la degradarea solului şi la pierderea unor suprafeţe -25 kg reziduuri; aceste reziduuriFermele zootehnice ajung, prin sunt importante surse de poluare, atât a aerului cât şi a apelor. Pentru ca un animal să câştige în greutate 1 kg, el elimină 6 intermediul apei folosite la curăţirea grajdurilor, să polueze grav râurile şi lacurile. Spre deosebire de industrie, agricultura este vulnerabilă la schimbările climatice. lucruCapriciile ale plantei. climatice constituie unul dintre factorii ce influenţează puternic producţia agricolă şi alimentară, prin blocarea fluxurilor energetice naturale către sistemele de favorabil diferitelor culturi. Limitele tehnologice în agricultura durabilă, intensivă sunt reprezentate de dependenţa de un consum ridicat de energie şi de arealul ecologic Trebuie subliniat că energia înglobată în produsul agricol provine 95% din mediu şi numai 5% din surse convenţionale de energie. Deşi agricultura, prin natura să biologică, ar fi trebuit să contribuie la protecţia şi astfelîmbună untăţirea factor calităţii de poluare mediului a mediului înconjurător, din care totuşi, face parte. practicarea unor sisteme de agricultură neraţionale au condus la deteriorarea mediului înconjurător, ea devenind
46 Memoriu General comuna Bucu
In prezent, din cauza folosirii u
nor tehnologii neadecvate, agricultura poate fi produselorconsiderată agricole o sursă potenţialăsunt responsa de impurificare a mediului şi de degradare a acestuia. De asemenea, considerate ca parte integrantă a agriculturii, industriile de prelucrare a bile şi ele de impurificarea mediului (în special a apelor). DeAlte multe probleme ori, dezvoltarea de mediu sunt agriculturii reprezentate pe noi de: terenuri aduce schimbări peisagistice în sens• negativnefunctionarea din punct de vedere al esteticii şi al spaţiului recreativ.
• rețelelor de canalizare cu efecte de poluare a solului și apelor și riscurimenajere asupra avand sănătății in vedere locuitorilor stadiul actual al colectarii desurilor; • Poluarea datorita depozitării necontrolate a deșeurilor, în special a deșeurilor
Slaba capacitate de colectare și valorificare a deșeurilor reciclabile (lipsa II.11.furnizorilor NECESITĂȚI de servicii). ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI II.11.1. PRINCIPALELE ELEMENTE DE DISCONFORT SEMNALATE DE POPULAȚIE - Lipsa locurilor - Strazi neamenajate, lipsite de pietonal - de muncă - - Profile necorespunzatoare (insuficiente) ale uneledrumurilor zone în unele zone Lațimi insuficiente ale trotuarelor în unele zone Starea necorespunzatoare a carosabilului în III. PATJ IALOMIŢA Conform Capitolului VI al Strategiei de dezvoltare8 pentru Comuna Bucu sunt prevăzute o serie de proiecte, după cum urmează: • În cadrul Sub-direcţia de dezvoltare 2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport Proiect de asfaltare drumuri locale. În Planul de acţiuni , pentru Comuna Bucu este prevăzut un - -al se propune ca aceste operaţiuni să se desfăşoare în • Îndoua cadrul intervale Sub-direcţia de timp. dePrimul dezvoltare interval 2.2. este Extinderea cuprins între şi î2015mbunătăţirea2018 şi cel de accesuluidoilea este la în servicii anul 2020. de utilităţi publice Proiect de înfiinţare staţie de epurare. În Planul de acţiuni se propune ca , pentru Comuna Bucu este prevăzut un cupr - - -2019. • Înaceste cadrul operaţiuni Sub-direcţia să se desfăşoarede dezvoltare în doua 3.1. intervaleCreşterea de calităţii timp. Primul vieţii interval cetăţenilor este judeţuluiins între Ialomiţa 2011 2012, pentru şi celComuna de al doileaBucu este este între 2016 un Proiect de înfiinţare Sală de sport. prevăzut
8 Conform PATJ Ialomita 2009-2020 47 Memoriu General comuna Bucu
Pentru fiecare dintr - e direcţiile de dezvoltare cuprinse in Strategia de dezvoltare a JudeţuluiStrategia deIalomiţa, Dezvoltare 2009 a2020 comunei sunt Bucu propuse se afla acţiuni in curs integrate de elaborare. la nivelul Strategia judeţului localitatii in care vaeste fi cuprinsăparte componenta si Comuna in Bucu. actuala documentatie PUG in momentul finalizarii acesteia. IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA 2014-2020 A COMUNEI BUCU Conform Capitolului V pentru Comuna Bucu sunt prevăzute o serie de masuri si obiective, după cum urmează:
INTEGRARE EUROPENA Atingerea unui grad inalt de absorbtie a fondurilor europene la nivelul Consiliului local Bucu pentru perioada 2014-2020 • Imbogatirea portofoliului de proiecte si cresterea numarului de studii si
• Atingerea unui grad ridicat de absorbtie a fondurilor nerambursabile documentatii tehnice • Pregatirea resurselor umane necesare accesarii si implementarii de proiecte Cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice pentru derularea fondurilor structurale si de coeziune
• Cresterea capacitatii de implementare a proiectelor cu finantare externa, familiarizarea functionarilor publici cu procedurile europene Parteneriatul cu cetatenii ca mod de actiune sociala
• Dezvoltarea unui parteneriat activ si dinamic pentru identificarea si rezolvarea problemelor existente in comuna
INFRASTRUCTURA Urbanism
• Reactualizarea PUG-ului si a Regulamentului de urbanism • Realizarea unui PUZ pentru centru administrativ al comunei si centru cultural, sportiv si de agrement
Drumuri si transport
Crearea unei retele de drumuri functionala, moderna si durabila
Alimetarea cu apa potabila, canalizare
• Construirea sistemului de colectare, transport si tratare a apelor uzate
48 Memoriu General comuna Bucu
• Cresterea gradului de informare a cetatenilor cu privire la riscurile poluarii datorate deversarilor necontrolate de ape uzate
Alimentare cu gaze naturale
• Cresterea calitatii vietii prin realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale
Gestionarea deseurilor
• Cresterea calitatii vietii prin realizarea unui sistem de gestionare a deseurilor • Cresterea gradului de informare a cetatenilor cu privire la riscurile poluarii datorate gestionarii necorespunzatoare a deseurilor
MEDIUL INCONJURATOR
Protectia mediului inconjurator
• Reducerea efectului negativ al activitatilor de transport asupra mediului • Protectia mediului prin colectarea si tratatarea corespunzatoare a deseurilor menajere, proiect care are deja finantare • Protectia mediului prin colectarea si epurarea apelor uzate • Implementarea in viitorul apropriat a unui sistem de colectare selectiva deseurilor menajere • Cresterea gradului de constientizare a populatiei in aspectele legate de protectia mediului si a educatiei ecologice • Promovarea practicilor de agricultura ecologice
ECONOMIA SI DEZVOLTAREA ECONOMICA - SECTOR PRODUCTIE
Dezvoltarea si sprijinirea activitatilor productive
• Dezvoltarea sustenabila si sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor • Dezvoltarea micro-afacerilor si mestesugului si promovarea antreprenoriatului si a structurilor economice • mente performante, eficiente si cu grad de poluare redus si dezvoltarea de industrii nepoluante Realizarea de investitii in tehnologie si echipa ECONOMIA SI DEZVOLTAREA ECONOMICA - SECTOR AGRICULTURA
Crearea unui sector agricol puternic, care sa permita o dezvoltare locala durabila, sa protejeze mediul prin trecerea de ala agricultura de subzistenta si semisubzistenta la o agricultura comerciala
• Stimularea transformarii gospodariilor in ferme familiale cu caracter comercial competitive pe piata
49 Memoriu General comuna Bucu
• Crearea capacitatilor de stocare si procesare a produselor agricole cu nisa pe piata [deexemplu produce alimentare ecologice] • Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea formelor de agricultura prietenoase cu mediul - Agricultura ecologica •
ECONOMIADezvoltarea SI DEZVOLTAREA sectorului zootehnicECONOMICA la nivel - COMERTUL de comuna SI SERVICIILE
Diversificarea activitatilor economice necesare pentru crestere, ocupare si dezvoltare durabila
• Diversificarea obiectului de activitate a firmelor • Utilizarea eficienta a resurselor locale • • Orientarea partiala spre turisti ca potential clienti Promovarea unor tehnici demarketing • Incurajarea activitatilor mestesugaresti • Promovarea activitatilor traditionale
ECONOMIA SI DEZVOLTAREA ECONOMICA - TURISMUL SI AGROTURISMUL
Promovarea si dezvoltarea serviciilor turistice si agro turistice
• Incurajarea dezvoltarii turismului si utilizarea sporita a ITC pentru promovare
POPULATIA SI NEVOILE SOCIALE - STAREA DE SANATATE SI SERVICIILE MEDICALE
Asigurarea unui sistem de servicii medicale capabil sa satisfaca nevoile locuitorilor comunei, precum si a unui plan de prevenire a aparitiei problemelor de sanatate
• Educarea populatiei privind starea de sanatate • Eliminarea factorilor de perturbare a calitatii vietii
POPULATIA SI NEVOILE SOCIALE - GRADUL DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA
Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si promovarea masurilor menite sa duca la integrarea grupurilor dezavantajate pe piata muncii
• Cresterea calitatii vietii si reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca
POPULATIA SI NEVOILE SOCIALE - CULTURA, SPORT, AGREMENT
Cultura, sport, agrement
• Lucrari de imbunatatire a complexului socio-cultural
50 Memoriu General comuna Bucu
• Refacerea unor centre de practicarea mestesugurilor artistice si identificarea istoriei comunei • Pregatirea unor colectii muzeale capabile sa conserve peste ani identitatea culturala a comunei • Dezvoltarea cadrului pentru practicarea sporturilor • Dezvoltarea zonei de agrement si petrecerea a timpului liber
Plan de investitii publice pentru anul 2017 VALOAREA TOTALA OBIECTIV DE INVESTII A INVESTITIEI [LEI] 1 AENAJARE TROTUARE 2.949.984 2 CONSTRUIRE STATIE DE EPURARE 429.105 REABILITARE SI MODERNIZARE CAMIN 3 839.567 CULTURAL MODERNIZARE SISTEM PUBLIC DE ILUMINAT 4 530.139 STRADAL
5 ALIMENTARE CU APA POTABILA SI 3.723.243 INTRODUCEREAREABILITAREA SI UNUI EXTINDEREA SISTEM DE SISTEMULUI CANALIZARE DE
V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA V.1. PRINCIPII DIRECTOARE L durabile: a organizarea- vocatia comunei urbanistică a comunei vor sta următoarele principii ale dezvoltării - - corelarea dezvoltarii cu planurile de amenajare suprateritoriale - dorintele locuitorilor și a autoritatilor comunei locale - utilizarea rationala a terenurilor strategia de dezvoltare spațială a V.2. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU Ialomita cadrul comunei Bucu se propune asfaltare drumuri locale. Comuna are o densitate directa bună si de rapida căi de cu comunicații. orasele Tandarei Prin PATJ si Slobozia –, prinîn intermediul DN2A. Comuna are legătura
Pentru optimizarea relațiilor este necesară modernizarea și întreținerea cailor de comunicații, asigurarea transportului în comun.
51 Memoriu General comuna Bucu
V.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR rbanistice a:
Se urmăreste stimularea prin mijloace u Prezervării funcției de bază a spațiului rural de obţinerea produselor agricole şi a altor bunuri• materiale realizate de ramurile productive din amonte şi din aval de agricultură Diversificării activităților economice: • Facilitarea înființării de exploatații agricole cu caracter mixt (prin permisivități de regulament) • Stimularea dezvoltării micii producții și serviciilor în zone din intravilan • Stimularea activităților economice compatibile cu vecinătatea Dezvoltării serviciilor publice de bază V.4. EVOLUȚIA POPULAȚIEI Populatia.Elemente demografice și sociale structura socio -economica și demografica a populatiei și Disfuncționalitati - Aspecte sociale, După cum se arată înuc capitolele
Pentrupopulața combaterea comunei B ac u a cunoscut o reducere continuă însoțită de îmbatranirea demograficași scăderea indecelui de vitalitate sub nivelul necesar înlocuirii generațiilor. estei tendințe sunt combinate cuprinse măsuri complexe pentru depopucreșterea nivelului de trai încluzând masuri de înființare de locuri de muncă, creșterea ani.calității locuirii, creșterea calității serviciilor, țelul fiind reducerea treptată a tendinței de lare și îmbătrânire și inversarea acestei tendințe până la sfârșitul perioadei de 10 V.5. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI; ELEMENTE DE MOBILITATE V.5.1. CIRCULAȚIA RUTIERĂ
-se: Propunerea• Realizare de optimizare Drum colector a circulației la DN2A are intre în vedere KM 72+570 necesitatea si 73+472 modernizării rețelei stradale existente, prevăzându • Modernizarea drumurilor; • Amenajarea ; • Amenajarea trotoarelor si marcajelor rutiere; pistelor pentru bicicliști • Asfaltarea strazilor; • Rezolvarea corespunzatoare a intersectiilor intre strazile secundare si trama majora; • Amenajarea • Amenajarea spatiilor transport intercomunalparcajelor DN2 A; în preajma instituţiilor publice; • Modernizarea si intretinereaalveolare statii de stationarelor de asteptare a vehiculelor transport de intercomunal ; • P .
lantarii de arbori, flori si alte plante ornamentale pe marginea căilor de acces
52 Memoriu General comuna Bucu
V.5.2. CIRCULAȚIA FEROVIARĂ
NATIONALA DE CAI FERATE "CFR"-SA, SUCURSALA REGIONALA DE CAI FERATE CONSTANTA:Conform adresei Serviciu de Cadastru nr.8/4/3832/2015 de catre COMPANIA Teritoriul administrativ al comunei Bucu este străbătut de linia CF 804A/Urziceni- Ţăndărei, iar suprafaţa estimată aferentă infrastructurii feroviare este de 16,36 ha din care 14,36 ha teren domeniu public, în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesinea CN CF CFR SA şi 2 ha teren domeniu privat al CN CF CFR SA Entităţile feroviare situate pe UAT Bucu, conform planurilor de situaţie întocmite în anul 1995, aflate la Serv. Cadastru din cadrul SRCF Constanţa sunt următoarele: -Interstaţia CF Slobozia Nouă-Bucu, de la Ion 125+150 la km 126+595, teren domeniu public în suprafaţă de 4,53 ha . -Staţia CF Bucu, de la km 126+595 la km 127+978, teren domeniu public în suprafaţă estimată de 4,6 ha şi teren domeniu privat în suprafaţă de 2 ha. Menţionăm că suprafeţele de teren au fost estimate grafic pe planuri scara 1:1000 aflate în evidenţa Serviciului Cadastru -SRCF Constanţa, după stabilirea limitelor prin semnarea proceselor verbale de delimitare şi recunoaştere a vecinătăţilor din staţia CF Bucu (ex.: cu SC Cargill Cereale SRL, cu Primăria comunei Bucu, etc.). - Interstaţia CF Bucu - Ograda, de la km 127+978 la km 131+250, teren domeniu public în suprafaţă estimată de 5,23 ha. Din suprafetele mai sus mentionate [ - conform actualei ridicari topografice PUG Bucu]. Diferentainsumand de suprafata 16,36ha] rezultata pe actualul ca urmareUAT Bucu a se desprinderiiregasesc 6,19ha UAT in Ograda intravilan de UAT si 7,52ha Bucu inulterior extravilan, realizarii [insumand cadastrului 13,71ha conform adresei
8/4/3832/2015. Slobozia-Tandarei sunt
Dat fiind atractivitatea actuală redusă a căii ferate necesare eforturi susținute din partea autorităților locale și județene pentru revitalizarea• transportului pe această Bucucale, având în vedere că este un mijloc avantajos din perspectiva dezvoltării durabile. • pentruSe propune transportarea amenajarea stației (amenajare peron, parcare, grup sanitar) Revitalizarea zonei de depozitare (bază de recepție) din vecinătatea stației V.5.3. PROPUNERIproduselor PENTRU agricole STIMULAREA pe calea ferată MOBILITĂȚII DURABILE • • peIerarhizarea drumurile circulației clasificate din intravilan • mobilitateMobilitate controlată,re cu trafic monitorizat în zona centrală și, în afara acesteia,
• dusă și controlată, cu viteze reduse de deplasare și prevalența modurilor de deplasare nemotorizate, pe străzileabilului neclasificate • Mobilitate auto ridicată cu viteză sporită pe drumul național și, în perspectivă, amenajarea de piste de biciclete în afara caros Măsuri de stimulare a deplasărilor pe53 calea ferată Memoriu General comuna Bucu V.6. REGLEMENTARI URBANISTICE •
• Principalele obiective din punct de vedere al dezvoltării urbanistice sunt dourmătoarele:tari de interes public • StabilireaConturarea zonei unei de zone protectie centrale pentru care sa grupeze echipamentele publice si alte • Stabilirea intravilanului functie de necesitatile de dezvoltare • Restructurarea si revitalizarea unitatilorsitul arheologiceconomice existente in comuna prin: - Interzicerea activitatilor incompatibile cu vecinatatea potrivit OMS 119/2014 - Orientarea acestor incinte spre activitati necesare comunei si compatibile cu amplasamentul: Servicii pentru agricultura: depozitarea si conditionarea produselor agricole vegetale, mecanizarea agriculturii, service utilaje agricole, servicii fitosanitare, cercetare si consultanta agricola, Productie agricola compatibila cu amplasarea in intravilan: sere, ciupercarii etc.
vecinatatii (morarit, panificatie, alte activitati legate de prelucrarea Productie mica/medie cu impact redus sau nesemnificativ asupra Depozitare comerciala (in special in zona CF- Serviciiproduselor diverse agricole, alte activitati de prelucrare) • DN) in extravilan, la distantele prevazute in OMS 119/2014 sau in studiile de impact. • Amplasareaedilitara incintelor si gospodarie zootehnice comunala ce necesita: zone de protectie se va face - Se prevede realizarea Statie de epurare - Echipare - Se prevede infiintarea distributiei de GN - OrganizareaSe prevede extinderea gospodaririi cimitirului deseurilor din cu localitate transportarea de la 1,39ha la un depozit la 1,92ha; ecologic. Conform PJGD: transport la statia de transfer. V.6. 1. PROPUNERI DE ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE Comuna Bucu are o suprafata de 4261,7452 intravilan propus 252, 4009, extravilan. ha, din care teritoriul 3270 ha şi 4182ha
54 Memoriu General comuna Bucu
BILANT ZONIFICRE FUNCTIONALA PROPUS Functiune ha % C- ZONA CENTRALA 2,6490 1,05 L1-ZONA LOCUINTE INDIVIDUALE 122,3176 48,48 L2- SPATII COMERCIALE 36,3890 14,42 IS1- 0,349 0,14 IS2-ZONABISERICA MIXTA LOCUIRE/ 0,1627 0,06 A- ZONA DOTARI DE INTERES INDUSTRIE PUBLIC DEPOZITARESI SERVCII/ COMERT 49,6352 19,67 G1-ZONA GOSPODARIE COMUNALA 0,4166 0,17 G2ZONA-ZONA MIXTA CIMITIR COMERT / / 1,9284 0,76 V1-ZONA SPATII VERZI PUBLICE 0,9328 0,38 V2-ZONA SPORT-AGREMENT 1,2307 0,49 T1-ZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI PROTECTIE 29,5759 11,60 T2-ZONA CAI FERATE 6,1932 2,45 ZONA TERENURI NEPRODUCTIVE 0,7513 0,29 0,0956 0,04 TOTAL INTRAVILAN 252,3270 100 TOTALAPE/CANAL EXTRAVILAN 4009,4182 SUPRAFATA U.A.T. 4261,7452
DOTARI DE INTERES PUBLIC 1 PRIMARIA Comunei Bucu 2 POLITIA Locala Bucu 3 GARA Bucu 4 POSTA Bucu 5 SCOALA 6 GRADINITA Bucu 7 DISPENSARGimnaziala Bucu "Sfantul Ierarh Nicolae" 8 FARMACIE 9 CAMIN CULTURAL, BIBLIOTECA Bucu 10 CAPELA Bucu 11 BISERICA "Sfantul Ierarh Nicolae" Bucu 12 Salon de festivitati Primaria Bucu 13 STADION COMUNAL Bucu 14 Scuar public - spatiu verde 15 Parc- 16 CIMITIR Nou Bucu 17 GospodariaCimitirul de vechi,Ape Bucu Monumentul Eroilor 18 Statia de Epurare Bucu 19 Magazin alimentar
55 Memoriu General comuna Bucu
V.7. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE cu prevederile Normativului NP074- inut minim: Studiile• geotehnice şi avizele pentru fiecare amplasament se vor redacta în conformitate 2011 şi vor avea următorul conţ • stratificaţia terenului pe amplasament, • calculul terenului de fundare adâncime de fundare • • coeficienţi geotehnici ai terenului de fundare • pânza de apă freatică • or. efectul construcţiei asupra stabilităţii generale P100- 1/2013condiţiile(vezi capitolul de efectuare II.2.5. Riscul a săpăturil seismic La proiectarea construcțiilor se vor respecta prevederile normativului ) V.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE V.8.1. ALIMENTAREA CU APĂ ȘI CANALIZAREA Prin noul Plan Urbanistic General al Comunei Bucu s-a prevazut extinderea retelelor de alimentare cu apa astfel incat sa se acopere toti consumatorii din zonele propuse spre extindere. Extinderea se va face prin prelungirea retelelor existente. Pentru executarea noilor retele se vor utiliza conducte din polipropilena de inalta
Dimensionarea conductelor se face prin proiecte elaborate de firme de specialitate in concordantadensitate (PEID) cu dezvoltarea montate ingropat urbanistica. la adancimea de inghet. Zonele care fac obiectul extinderilor de retele de apa respectiv gospodariile care posibil se vor racorda la sistemul de alimentare cu apa, in ipoteza ca in aceste zone se vor construi diverse imobile cu functiuni sunt urmatoarele9: • L1- ZONA LOCUINTE INDIVIDUALE • L2- • A- ZONA MIXTA LOCUIRE SPATII COMERCIALE • G1-ZONA GOSPODARIE COMUNALA -Statie de epurare ZONA MIXTA COMERT INDUSTRIE DEPOZITARE si racordarea consumatorilor de apa la sistemul centralizat de colectare a apelor uzate menajerePrin noul PUG,executat se prevede in proportie eliminarea de 70% treptata dar nefunctional a foselor septice din cuza si alipsei haznalelor unei statii existente de epurare. Se propune prin PUG Statie de epurare cu localizarea in sud- n capatul strazii I.L.Caragiale, conform demersurilor Primariei. estul localitatii, î V.8.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Prin noul PUG s-au propus imbunatatiri si extinderi ale retelelor existente de trafic, noi zone de dezvoltare urbanistica, care vor cuprinde diverse categorii de locuinte
9 Conform Plansa 4.1 Reglementari urbanistice - Zonificare functionala 56 Memoriu General comuna Bucu
(locuin -edilitare, care asigura alimentarea cu enegiete individuale),electrica. imobile pentru servicii, realizate prin extinderea intravilanului. FataAceste de zone cele prezentate,se vor prevedea se propune cu retele realizarea noi tehnico urmatoarelor lucrari: Posturi de transformare nou construite vor alimenta cu energie electrica consumatorii prin intermediul unor retele electrice de joasa tensiune. Aceste retele vor asigura atat iluminatul public al zonelor noi, cat si consumatorii finali (casnici, comert cu conductori torsadati, servicii, montati mica pe stalpi industrie). din beton armat. OdataRetelele cu electrice dezvoltarea de joasa prevazuta tensiune prin se noul pot PUG,realiza se cu vor cabluri realize montate studiile ingropatde solutie si/sau necesare pentru alimentarea cu energie electrica prin intermediul institutiilor de proiectare specializate. Necesarul de putere ce trebuie asigurat la nivelul postului de transformare pentru o - ia in consideratie factori de simultaneitate intre diferitii consumatori, precum si gradul delocuinta utilizare este a estimatdiferitelor la 0,98W tipuri depentru receptoare anul 2025 ce sunt (conform in dotarea PE 132 unei95). locuinte Aceasta cu valoare2-5 camere cu o dotare de tip A. Dotarea de tip A se refera la modul de satisfacere a utilitatilor si anume: dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare locuintei si a gatitului se realizeaza prin centralele proprii si cu record de gaze la bucatarii.hrana, igiena, audiovisual, activitati gospodaresti etc. Asigurarea apei calde, a incalzirii V.8.3. INTRODUCEREA ALIMENTĂRII CU GAZE NATURALE ÎN COMUNA BUCU Se propune prin actualul Plan Urbanistic General bransarea comunei la reteaua de distributie gaze naturale, in intervalul urmatorilor 10 ani. Extinderea se va face in baza unei documentatii secifice . V.9. PROTECTIA MEDIULUI Reglementarile Planului Urbanistic General sunt de natura sa continue si sa intareasca politicile de protectie a mediului si dezvoltare durabila. Amplasamentul PUG-uluise su l Natura 2000 ROSCI0290 . 26726.80 prapune parţial cu situ Coridorul Ialomiţei Suprafaţa totală a sitului este de ha, din care 784.324 ha se suprapun cu teritoriul administrativ al comunei Bucu, reprezentând 2.93% din suprafaţa Situltotală NU a sitului se suprapune şi respectiv cu intravilanul 18.4% din suprafaţaexistent sau UAT cu Bucu cel propus (din totalul pentru de extindere. 4261.75 ha).
Zonele în care situl se suprapune cu UAT BUCU sunt reprezentate de lunca Ialomiţei şi de zona forestieră aparţinând Ocolului Silvic Slobozia. Se identifică şi terenuri agricole izolate. Această zonă este greu accesibilă publicului. Accesul se face de pe DJ 213A, imediat după podul peste râul Ialomiţa și de pe digul realizat pentru regularizarea râului. 57 Memoriu General comuna Bucu
V.9.1. AERUL Pe privind: ntru• mentinerea și îmbunătățirea calitatății aerului in viitor sunt prevazute masuri bicicletei • IncurajareaAmplasarea utilizariinumai a unitatilortransportului productive in comun cu (inclusivimpact redus pe calea asupra ferată) mediului si a • • Introducerea gazelor naturale în locul combustibililor solizi Amplasarea unităților potențial producătoare de dezagremente (poluare a V.9.2.aerului) APA la distanțele prevăzute de OMS 119/2014 • • Se va Apa potabila se va încadra in parametrii legali admisi. • extinde alimentarea cu apă potabilă in zonele propuse spre extindere • Se va completa rețeaua de canalizare menajeră și se va realiza stația de epurare Se vor lua masuri de prevenire a infestării pânzei freatice cu produse din chimizarea excesivă a terenurilor sau din depozitarea necorespunzătoare a V.9.3.dejecțiilor SOLUL. animale FLORA SI FAUNA Efectele poluarii constau in: •
Potenţial. de poluare cu nutrienţi a solurilor prin managementul defectuos al - deşeurilor zootehnice şi prin utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice Această problemă de mediu poate fi ameliorată astfel: - Managementul eficient al deşeurilor zootehnice prin colectarea și compostarea acestora pe o platformă special amenajată; Până la momentul punerii în funcţiune a acestei platforme, se aplică codul de pebune terenurile practici agricole.agricole, secţiunea dejecţii. Populaţia va fi instruită în scopul unei • bune compostări a deşeurilor și pentru o bună și corectă aplicare a compostului
Potenţial de eroziune eoliană /pluvială a solurilor din cauza lipsei vegetaţiei - forestiere și a suprasolicitării solului. Pentru această problemă, se recomandă culturilor,următoarele: irigarea, ameliorarea solu Aplicarea codului de bune practici agricole, în special în ceea ce priveşte rotaţia - rilor şi aplicarea de îngrăşăminte;13.30soluţiile% din de ameliorare a solurilor se stabilesc şi se aplică în urma studiilor pedologice. Creşterea suprafeţelor împădurite. În prezent, pădurile ocupă aprox. suprafaţa UAT (536.311 ha), cu mult peste procentul de pădure la nivel judeţean • (5.8%). Totuşi, în comparaţie cu procentul la nivel naţional (27.3%), comuna prezintă deficit de suprafeţe împădurite. - Potenţial de poluare a solurilor prin evacuarea apelor uzate din gospodării, fără generatorilorepurare. Această de apeproble uzatemă lade sistemul mediu poate de canalizare fi ameliorată existent. astfel: Realizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare și racordarea tuturor
58 Memoriu General comuna Bucu
V.9.4. DESEURI 14 va adera la Asociatia de dezvoltare intercomunitara "Salubris Group 2010" in vederea gestionarii comune a Comunamanagementului Bucu prin integrat Hotararea al deseurilor. Consiliului Local nr.22/30.04.20 In baza PJDG Ialomita 2007, deseurile vor fi colectate de catre o firma autorizata cu colecarea europubelelor, urmand a fi transportate catre o platforma de transfer. V.9.5. ZGOMOTUL Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua masuri la sursa: • Interzicerea activitatilor care au un nivel de zgomot peste normele admise in zona de amplasare • Luarea masurilor de ecranare in cazul surselor punctiforme; masurile trebuie sa includa si protectia la propagarea sunetului solid • Evitarea ambuteiajelor • Protectia la receptor • Protectia intre sursa si receptor • Amplasarea de perdele de protectie • Amplasarea de ecrane de protectie • Indepartarea cladirilor cu functiuni protejate de sursele de zgomot • Conformarea cladirilor si ansamblurilor astfel incat sa reduca propagarea zgomotelor V.10 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ - – Obiective de utilitate publică obiective care aparţin domeniului public şi sunt supuse regimului de drept public instituţii şi servicii publice organismele care asigură administrarea, apărarea teritoriului, a vieţii şi bunurilor persoanelor fizice precum şi satisfacerea necesităţilor de instruire, cultură, sănătate şi ocrotire socială şi asigurarea fondurilor necesare; la nivelul unei localităţi acestea au caracter de unicat sau pot avea şi o reţea construcțională prin care asigură difuzarea serviciilor în teritoriul localităţii (poşta, poliţie, protecţie contra incendiilor, protecţie civilă etc.); sunt finanţate de la bugetul• public naţional şi local iar în majoritateazonal cazurilor (de nivel personalul supracomunal angajat are statutul de construcționar public. Structura acestora cuprinde următoarele categorii: • instituţii publice cu caracter județean/ ) instituţii publice de nivel local (comunal) HConform - CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activităţi, integral sau Jparţial, - transporturi următoarele ( categorii: K - comerţ (pieţe comerciale) L - rutier, feroviar, naval) N - posta, telecomunicaţii, audio vizual O - activităţi financiar bancare administraţie publică şi asistentă socială obligatorie superior M - învăţământcercetare proiectare (grădiniţe, şcoli, licee + scoli profesionale + grupuri şcolare, scoli, + creşe + grădiniţe + licee speciale, învăţământ 59 Memoriu General comuna Bucu
P - R - T - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creşe, leagăne de copii, case de copii Domeniilecultură, prioritareculte, baze pentruşi complexe municipiu: sportive, agrement La nivelactivităţi supracomunal ale organizaţiil or și organismelor extrateritoriale • zonal • Administratie publica și asistenta sociala de nivel supraorasenesc (județean, ) • ce , cabinete medicaleTransport/conexiuni de specialitate în teritoriu • InvatamantSanatate cu servireliceal la nivel județean ( ntru de permanență medicală La nivel comunal(prezente si pe teritoriul administrativ al com. Buc • Invatamant– prescolar, primar, gimnazial u): • Sanatate: asistenta primara • Asistenta sociala • Organizarea de piete agroalimentare • • Institutii culturale Paza și protectia cetateanului • Petrecerea timpului liber (locuri de joaca, cluburi ale elevilor, cluburi sportive,
asociatii pentru sport de masa, cluburi ale varstnicilor etc)
60 Memoriu General comuna Bucu
VI. CONCLUZII și MĂSURI în CONTINUARE a urbanism asociat prezentului PUG. Este necesara urmarirea consecventă aplicării prevederilor regulamentului local de i (exemple: interdictiile din zonele Se va urmari cu consecvență aplicarea interdicțiilor de construire care au rolul de a sprijini dezvoltarea coerentă, armonioasă a comune comunei.de dezvoltare/restructurare Pe baza propunerilor a tramei din prezentul stradale). PUG pot fi intocmite strategii, programe, proiecte.Planul Urbanistic General trasează cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a
Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare și a unor proiecte necesare transpunerii în practică a prevederilor din prezentul PUG. În vederea etapizării proiectelor și programelor este necesara nu numai asigurarea privatefinanțăr pentruii ci și cuantificarea dezvoltari ulterioare, efectelor creareape care deprogramul/proiectul locuri de munca, cresterea respectiv satisfacti îl are pentruei dezvoltarea ulterioară a comunei (potențialul de atragere a unor fonduri publice sau
cetatenilor etc).
Elaborat, Urb. Roxana Turcu
61 Memoriu General comuna Bucu