INCLUZIUNE SOCIALĂ PRIN FURNIZAREA DE SERVICII INTEGRATE LA NIVELUL COMUNITĂŢII ÎN JUDEŢUL BACĂU

METODOLOGIA DE SELECŢIE A COMUNITĂŢILOR

București

Noiembrie 2014

Acest raport a fost elaborat de o echipă de consultanţi formată din următorii (în ordine alfabetică):

• Marian Bojincă (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile) • Alexandru Gotca (MKBT Habitat) • Dumitru Sandu (Universitatea din București) • Elena Tudor (Universitatea din București / Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii) • Claudiu Tufiș (Universitatea din București) • Bogdan Voicu (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii)

Autorii mulţumesc echipei UNICEF România pentru comentariile și sugestiile primite pe o versiune anterioară a metodologiei de selecţie a comunităţilor, sugestii care au îmbunătăţit metodologia propusă în acest raport. Responsabilitatea pentru o eventuală eroare în raport aparţine, desigur, echipei care a elaborat raportul.

2 INTRODUCERE

Principalul scop al acestui raport este de a prezenta și explica metodologia pe care o propunem pentru selecţia celor 45 de comunităţi ce vor participa în cadrul proiectului Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii în judeţul Bacău.

În elaborarea acestei metodologii am plecat de la o serie de principii pe care le considerăm necesare pentru ca metodologia rezultată să poată fi aplicată și în alte proiecte și să permită comparaţii cu alte metodologii similare.

Un prim principiu urmat este cel al selecţiei aleatorii a comunităţilor ce vor participa în proiect, pentru a asigura reprezentativitatea rezultatelor și generalizabilitatea lor. Al doilea principiu urmat este cel al folosirii de indicatori construiţi la nivel naţional, ceea ce permite atât construirea metodologiei pe baza unor indicatori cu validitate sporită, cât și elaborarea unei metodologii ce poate fi folosită și în alte judeţe, a unei metodologii cu aplicabilitate extinsă dincolo de limitele acestui proiect. Al treilea principiu urmat este cel al replicabilităţii: documentăm toate deciziile luate în fiecare etapă a selecţiei comunităţilor, astfel încât cei interesaţi să poată verifica metodologia și, dacă doresc, să o poată modifica pentru a o aplica în propriile contexte sau în propriile proiecte.

Raportul este structurat după cum urmează: în prima parte descriem metodologia de selecţie a comunităţilor, continuăm cu un exemplu de aplicare a acestei metodologii la contextul judeţului Bacău pe baza datelor pe care le avem la dispoziţie până în acest moment și încheiem cu o scurtă discuţie a modului în care vom folosi rezultatele aplicării metodologiei de selecţie a comunităţilor.

METODOLOGIA DE SELECŢIE A COMUNITĂŢILOR

Metodologia de selecţie a comunităţilor pe care o dezvoltăm în cadrul acestui proiect are la bază un set de principii care asigură reprezentativitate, generalizabilitate, aplicabilitate și replicabilitate, caracteristici pe care le considerăm necesare pentru o metodologie construită în mod știinţific și nu ad hoc.

Reprezentativitatea și generalizabilitatea rezultatelor obţinute în cadrul proiectului sunt asigurate prin modul în care comunităţile ce vor participa în proiect sunt selectate: folosim o schemă de eșantionare prin aplicarea căreia vom obţine un eșantion aleatoriu de localităţi, cu stratificare în funcţie de mediul de rezidenţă și tipul de dezvoltare umană locală în prima etapă.

Aplicabilitatea și generalizabilitatea metodologiei sunt asigurate de folosirea unor clasificări și tipologii ce au fost construite la nivel naţional și pe care le aplicăm la nivelul judeţului Bacău. Decizia de a folosi indicele dezvoltării umane locale este justificată, în mare parte, de faptul că un indice construit la nivel naţional poate fi folosit și la nivel judeţean și chiar permite comparaţii între judeţe, în timp ce un indice pe care l-am fi construit doar la nivelul judeţului Bacău nu ar fi putut fi folosit decât în cadrul acestui proiect și nu ar fi putut fi

3 aplicat în alte judeţe. Metodologia pe care o propunem, bazată pe indicele dezvoltării umane locale, permite o selectare mai ușoară și la fel de riguroasă a grupului sau grupurilor de control din cadrul acestui proiect și permite și aplicarea în cadrul altor proiecte în care selecţia aleatorie a localităţilor este dezirabilă.

Replicabilitatea metodologiei este asigurată prin faptul că toate etapele metodologiei sunt descrise în amănunt. Toate deciziile luate în procesul de selecţie a localităţilor ce vor participa în proiect sunt descrise și justificate, astfel încât ele să poată fi evaluate de cei interesaţi.

Considerăm că prin urmarea acestui set de principii obţinem o metodologie de selecţie a localităţilor ce poate fi folosită așa cum este sau care poate fi folosită ca model pentru elaborarea unor metodologii diferite, în funcţie de nevoile specifice ale proiectelor de cercetare.

ETAPELE SELECŢIEI

Într-o primă fază, localităţile sunt categorizate pornind de la criteriile generale de dezvoltare.

Mai apoi, lista scurtă de localităţi selectate este reanalizată și reordonată în funcţie de priorităţile specifice ale proiectului, luând în considerare nevoile legate de asistenţă socială, educaţie și sănătate și de starea serviciilor sociale aferente.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale rurale, așa cum vom argumenta în continuare, putem echivala localitatea cu o comunitate. Pentru zonele urbane însă, dimensiunile fac o altfel de aproximare să fie extrem de imprecisă. Prin urmare am optat să pornim de la nivelul cartierului, indicat intuitiv ca arie spaţială plasată în jurul unei școli. Mai multe explicaţii sunt incluse în secţiunile ce urmează.

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE (LHDI)

La baza metodologiei de selecţie a comunităţilor ce vor fi incluse în proiect se află indicele dezvoltării umane locale (LHDI - Local Human Development Index). Acesta a fost dezvoltat pentru contextul românesc de către Dumitru Sandu, pornind de la indicele dezvoltării umane propus și folosit de UNDP.1

Indicele dezvoltării umane (HDI) este definit drept o măsură descriptivă a performanţelor în trei dimensiuni fundamentale ale dezvoltării umane: o viaţă lungă și sănătoasă, accesul la cunoaștere și un standard de viaţă decent (UNDP, 2014b: 2). Cele trei dimensiuni ale dezvoltării umane și modul în care acestea se grupează în indicele dezvoltării umane sunt prezentate în Figura 1.

1 Pentru cele mai recente analize ale indicelui dezvoltării umane, vezi UNDP, 2014a.

4 Indicele folosit de UNDP este calculat pe baza datelor statistice la nivel de ţară. Metodologia folosită pentru construcţia indicelui poate fi, însă, adaptată la nivele inferioare de agregare (regiuni, judeţe, localităţi), în măsura în care există date statistice raportate la aceste nivele de agregare. Adaptarea indicelui dezvoltării umane la contextul românesc a fost realizată de către Dumitru Sandu începând cu jumătatea anilor 1990, printr-un proces iterativ prin care atât metodologia, cât și calitatea datelor au fost verificate și îmbunătăţite permanent. Prima versiune a indicelui dezvoltării umane locale a fost publicată în 1998, în cadrul unui proiect pentru Banca Mondială (Sandu, 1999). O variantă a indicelui calculată la nivel de sat a fost publicată într-un raport naţional al UNDP (UNDP, 2005). O a doua variantă a indicelui la nivel de unităţi administrativ-teritoriale (comune și orașe) a fost elaborată în 2011 (Sandu, 2011). Varianta cea mai recentă a indicelui, pe care o folosim în această metodologie, este calculată în 2013 și folosește date culese cu ajutorul recensământului din 2011 (Sandu, 2013).

Figura 1 Structura indicelui dezvoltării umane (HDI)

Principalul scop al elaborării indicelui dezvoltării umane locale (LHDI) este acela de a putea exprima, în mod cât mai concis cu putinţă, nivelul de dezvoltare al comunelor și orașelor din România. Spre deosebire de HDI, indicele dezvoltării umane locale include patru dimensiuni ce măsoară diferite aspecte ale capitalului unei comunităţi: capitalul uman, capitalul de sănătate, capitalul vital și capitalul material (vezi Figura 2).

Comparaţia celor două figuri prezentate aici arată că diferenţele dintre cei doi indici sunt minore: ambii indici iau în calcul aceleași dimensiuni (cel local face o distincţie ceva mai clară între capitalul de sănătate și capitalul vital) pe care le măsoară cu indicatori similari.

Cea mai importantă diferenţă poate fi observată în cazul dimensiunii capitalului material, care este măsurat mai simplu la nivel de ţară, prin venitul naţional brut (în dolari PPP). Dat fiind că la nivelul localităţilor nu există o variabilă care să fie un înlocuitor perfect pentru cea folosită la nivel de ţară, nivelul de dezvoltare economică al localităţilor este măsurat prin intermediul a trei indicatori care, împreună, reprezintă o bună aproximare a capitalului material la nivel de localitate: numărul de autoturisme în proprietate personală la mia de locuitori, consumul anual de gaze naturale (în metri cubi) pe locuitor și media suprafeţei locuibile la nivel de locuinţă.

5 Figura 2 Structura indicelui dezvoltării umane locale (LHDI)

Capital/de/ DIMENSIUNE: Capital/uman Capital/vital Capital/material sănătate

*/Autoturisme/la/ 1000/locuitori/////// Stoc/de/educație/ Vârsta/medie/a/ */Metri/cubi/de/ Speranța/de/viață/ INDICATORI: la/nivel/de/ populației/adulte/ gaze/pe/locuitor/// la/naștere localitate din/localitate */Suprafața/ locuibilă/medie/pe/ locuință//

Indicele(dezvoltării(umane(locale((LHDI)

Indicele dezvoltării umane locale folosește aceleași proceduri de calcul ca și indicele dezvoltării umane. Fiecare dintre indicatorii folosiţi este standardizat folosind normalizarea Min-Max (standardizarea se obţine prin împărţirea abaterii de la valoarea minimă observată a indicatorului la diferenţa dintre valoarea maximă observată a indicatorului și valoarea minimă observată a indicatorului). Prin această procedură toţi indicatorii, care altfel ar avea scale incomparabile, sunt transformaţi în variabile normalizate ce pot lua valori între 0 și 1, inclusiv. Variabilele normalizate sunt apoi agregate cu ajutorul mediei geometrice în indicele dezvoltării umane locale.2

LHDI este o măsură ce poate fi folosită pentru a compara relaţiile sale cu alte variabile de-a lungul timpului. Testele realizate pe variante ale indicelui calculate folosind date de la ultimele două recensăminte din România arată că indicele este caracterizat și de un grad înalt de stabilitate în timp, ceea ce era de așteptat date fiind dimensiunile ce îl compun (Ionescu-Heroiu et al, 2014: 418).

CLASIFICAREA LOCALITĂŢILOR ÎN FUNCŢIE DE LHDI

Indicele dezvoltării umane locale permite o evaluare cantitativă a nivelului de dezvoltare a localităţilor și este util în analizele statistice. Pornind de la indicatorii incluși în cele patru dimensiuni care formează acest indice se poate elabora și o tipologie a dezvoltării umane locale, care să poată fi folosită drept pas intermediar (ca variabilă de stratificare) în selectarea comunităţilor ce vor participa în cadrul proiectului.

Ca și în cazul LHDI, clasificarea localităţilor este realizată la nivel naţional de către Dumitru Sandu. Ca procedură, la baza clasificării se află o analiză cluster de tip k-means în care valorile centrale ale fiecărui cluster au fost prestabilite pornind de la un set de ipoteze despre modul în care cele patru dimensiuni ale dezvoltării umane locale sunt structurate în localităţile României din prezent. Această procedură permite un "dialog" între un set de

2 Mai multe detalii despre modul în care este calculat indicele dezvoltării umane locale pot fi găsite în Ionescu-Heroiu et al. (2014).

6 ipoteze și structura datelor, ceea ce duce la identificarea unor categorii care nu sunt definite doar empiric, ci și teoretic, pe baza relaţiilor dintre dimensiunile dezvoltării locale.

Tabelul 1 Distribuţia localităţilor din judeţul Bacău funcţie de tipul de dezvoltare umană locală

Dezvoltare Săracă și Săracă și Mediu Săracă socială Dezvoltată Total vârstnică tânără dezvoltată inegală Rural 3 19 22 6 32 3 85

Urban 0 0 0 0 1 7 8

Total 3 19 22 6 33 10 93

Tabelul 1 prezintă distribuţia celor 93 de localităţi din judeţul Bacău în funcţie de tipul de dezvoltare umană locală în cele șase categorii definite prin procedura descrisă anterior, în timp ce Tabelul 2 prezintă lista localităţilor ce aparţin celor șase categorii iar Figura 3 prezintă aceeași informaţie în format grafic, pe harta judeţului Bacău.

După cum se poate observa, există o diferenţă clară între tipurile de dezvoltare umană locală identificate în localităţile din mediul urban și cele identificate în localităţile din mediul rural. Cu excepţia unei singure localităţi, toate celelalte orașe și municipii din judeţul Bacău sunt incluse în categoria localităţilor dezvoltate conform LHDI. Excepţia este orașul Dărmănești, care se află în categoria localităţilor mediu dezvoltate.

Figura 3 Tipuri de dezvoltare umană locală în judeţul Bacău

7 Tabelul 2 Lista localităţilor din judeţul Bacău funcţie de tipul de dezvoltare umană locală

Dezvoltare Mediu Săracă Săracă și vârstnică Săracă și tânără Dezvoltată socială inegală dezvoltată Dămienești Blăgești Agăș Hemeiuș Filipeni Coţofănești Berzunţi Filipești Mărgineni Vultureni Găiceana Glăvănești Asău Slănic Moldova Huruiești Berești Bistriţa Zemeș Lipova Colonești Motoșeni Berești Tazlău Negri Strugari Bârsănești Bacău Odobești Bogdănești Moinești Oncești Onești Buciumi Buhuși Palanca Gârleni Căiuţi Comănești Horgești Cașin Târgu Ocna Prăjești Luizi Călugăra Ghimeș Făget Răchitoasa Nicolae Bălcescu Gura Văii Pârgărești Scorţeni Răcăciuni Itești Secuieni Roșiori Tătărăști Sănduleni Livezi Traian Sărata Măgirești Valea Seacă Ștefan cel Mare Măgura Tamași Mănăstirea Cașin Târgu Trotuș Ungureni Parava Pârjol Pâncești Podu Trucului Săucești Solonţ Stănișești Urechești

Dărmănești

În rândul localităţilor din mediul rural există o variaţie mai mare, fiecare din cele șase categorii incluzând cel puţin trei comune. Harta din Figura 3 sugerează că cele șase categorii de dezvoltare locală construite pe baza indicelui de dezvoltare umană locală au poziţii specifice în interiorul judeţului.

Astfel, comunele sărace sunt situate în nordul și vestul judeţului. Sărăcia lor este dată de faptul că, simultan pe cele patru dimensiuni ale dezvoltării (educaţie, stare materială, stare de sănătate și populaţie îmbătrânită), înregistrează scoruri foarte mici. Comunele sărace cu populaţia îmbătrânită au o stare materială și educaţională la fel de precară ca și comunele din categoria anterioară, dar starea lor sanitară este mai bună. Comunele sărace cu populaţie relativ tânără sunt localizate compact în sudul municipiului Bacău și pe o bandă care merge dinspre Bacău spre Dărmănești, din centru spre sud-vestul judeţului. Comunele mediu dezvoltate par să fie mai degrabă concentrate în jumătatea de vest a judeţului, înspre judeţele Covasna și Harghita. Comunele cu dezvoltare socială inconsistentă sunt mai des întâlnite în zona de sud-est a judeţului. Acestea sunt sărace sub aspect material, dar cu

8 o situaţie sanitară relativ bună. Comunele dezvoltate se află într-o situaţie mult mai bună decât restul comunelor pe toate cele patru dimensiuni. Scorurile medii pe cele patru dimensiuni pe fiecare din cele șase categorii de dezvoltare sunt prezentate în Figura 4.

Sărăcia rurală din judeţul Bacău este determinată în mare proporţie de ratele reduse de ocupare a populaţiei în sectoare salariale, precum și de rata ridicată a plecărilor temporare în străinătate, mai ales pentru comunele cu populaţie tânără și apropiate de orașe.

Figura 4 Dezvoltarea medie în judeţul Bacău pe dimensiuni de dezvoltare

Următoarea etapă în cadrul acestei metodologii este selecţia comunităţilor. Din cele 93 de localităţi din judeţul Bacău trebuie selectate 45 de comunităţi ce vor participa la proiect. Date fiind diferenţele de tip administrativ, organizatoric dar și demografic dintre localităţile din mediul urban și cele din mediul rural, selecţia se va face după reguli diferite în cele două tipuri de localităţi.

SELECŢIA LOCALITĂŢILOR DIN MEDIUL URBAN

O prim decizie pe care am luat-o în etapa de selecţie a comunităţilor din mediul urban a fost aceea de a muta orașul Slănic Moldova în categoria localităţilor rurale, decizia justificată de numărul foarte mic de locuitori ai acestui oraș. Folosind raportările INS din 2013, Slănic Moldova are o populaţie de doar 4830 de locuitori. Pentru comparaţie, media populaţiei comunelor din Bacău este de 4626 de locuitori, ceea ce face ca orașul Slănic Moldova să aibă aceeași mărime ca o comună medie din judeţ. 36 dintre comunele din judeţ au o populaţie mai mare decât Slănic Moldova. Comparat cu celelalte localităţi urbane din judeţ, următorul oraș ca mărime, Târgu Ocna, are o populaţie de 2,6 ori mai mare decât Slănic Moldova.

9 Ca urmare a acestei decizii, rămân în procesul de selecţie în mediul urban șapte localităţi din care trebuie alese 11 comunităţi. Spre deosebire de localităţile din mediul rural, unde putem face echivalenţa între localitate și comunitate, în cazul localităţilor din mediul urban această echivalenţă nu mai este posibilă, în principal din cauza numărului mult mai mare de locuitori.

În același timp, aproape toate datele statistice pe care le avem sunt agregate la nivel de unitate administrativ teritorială, ceea ce înseamnă că nu avem date decât la nivelul întregului oraș sau , nu și la nivelul comunităţilor din interiorul localităţilor urbane.

Soluţia pe care am ales-o pentru selecţia comunităţilor din mediul urban este de a folosi școlile (nivel primar și gimnazial) ca instituţii care reprezintă gradul de dezvoltare umană din comunitatea pe care o deservesc. Desigur, aceasta este doar o asumpţie. Sunt bine cunoscute cazurile părinţilor care își trimit copiii la altă școală decât cea de care aparţin dacă știu că acea școală oferă un avantaj competiţional copiilor, dar acestea sunt doar excepţii care nu invalidează asumpţia noastră că școala reprezintă comunitatea în care funcţionează.

Tabelul 3 Populaţia orașelor din judeţul Bacău și numărul de comunităţi selectate

Comunităţi Comunităţi Localitate Populaţie selectate incluse în proiect Bacău 172697 6 4 Onești 47600 3 2 Moinești 23030 2 1 Comănești 22940 2 1 Buhuși 19109 2 1 Dărmănești 14368 2 1 Târgu Ocna 12673 2 1

Astfel, pe baza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar al Judeţului Bacău, vom face selecţia școlilor în funcţie de indicatori referitori la trei dimensiuni care, teoretic, sunt influenţate de nivelul de dezvoltare umană din comunitate: starea materială a elevilor, comportamentul elevilor (comportament violent, absenteism etc.) și performanţa elevilor (rată de abandon, rată de promovabilitate, rezultate la testări naţionale și internaţionale).

Indicatorii disponibili pot fi agregaţi într-un index ce va fi folosit pentru selecţia școlilor și, implicit, a comunităţilor din mediul urban. În acest context, comunitatea este definită ca acea zonă a orașului arondată în mod natural școlii selectate.

Datele din Tabelul 3 arată pentru fiecare localitate urbană din judeţul Bacău populaţia, numărul de comunităţi ce vor fi incluse în proiect și numărul de comunităţi ce vor fi selectate pe baza datelor primite de la ISJ Bacău. După cum se poate observa, am decis să selectăm mai multe comunităţi decât numărul celor ce vor fi incluse în proiect. Acest lucru este necesar deoarece vom verifica dacă școlile pe care le-am ales corespund, într-adevăr, unor comunităţi care să beneficieze de pe urma participării în proiect. Dacă în urma verificărilor din teren prima școală aleasă corespunde acestor condiţii, atunci comunitatea

10 reprezentată de acea școală este inclusă în proiect. Dacă nu corespunde, atunci se folosește a doua școală selectată pentru participare.

SELECŢIA LOCALITĂŢILOR DIN MEDIUL RURAL

În cazul localităţilor din mediul rural selecţia se face mult mai simplu, pentru că întreaga localitate reprezintă comunitatea ce va fi inclusă în proiect. Pornind de la distribuţia comunelor pe cele șase categorii de dezvoltare umană locală (vezi Tabelul 1) selecţia localităţilor se va face proporţional cu numărul de localităţi din fiecare categorie.

Tabelul 4 Selecţia localităţilor din mediul rural

Nr. comune în Proporţie comune Nr. comune în Proporţie comune Tip de localitate categorie în categorie eșantion în eșantion

Săracă 3 0.035 2 0.059

Săracă și vârstnică 19 0.221 8 0.235

Săracă și tânără 22 0.256 9 0.265 Dezvoltare socială 6 0.070 3 0.088 inegală

Mediu dezvoltată 32 0.372 10 0.294

Dezvoltată 4 0.047 2 0.059

TOTAL 86 1.000 34 1.000

Datele din Tabelul 4 arată proporţia comunelor în fiecare din cele șase categorii (cu orașul Slănic Moldova inclus în categoria comunelor dezvoltate). Distribuţia în populaţie a comunelor în funcţie de tipul de dezvoltare umană poate fi folosită pentru a decide numărul de comune ce vor fi selectate pentru participarea în proiect din fiecare categorie.

Dat fiind că o categorie (comune mediu dezvoltate) include o proporţie de comune mult mai mare decât celelalte categorii, am decis ca pentru celelalte categorii rotunjirea să se facă la următorul număr întreg, în timp ce pentru categoria comunelor mediu dezvoltate acceptăm o abatere mai mare de la proporţia din populaţie. Astfel, ne asigurăm că în eșantion vor fi incluse suficient de multe comunităţi din toate cele șase categorii.

După cum se poate vedea, pentru cinci din cele șase categorii acest tip de eșantionare aproximează distribuţia din populaţie cu diferenţe mai mici de două procente. Pentru cea de-a șasea categorie, comune mediu dezvoltate, diferenţa este de opt procente. Chiar și așa, această categorie este reprezentată de 10 comunităţi în proiect, restul de trei la care ar fi avut dreptul fiind "donate" unor categorii cu mai puţine localităţi dar de mare interes pentru proiect: comune sărace și comune cu dezvoltare socială inegală.

11 EXEMPLU DE APLICARE A METODOLOGIEI DE SELECŢIE

Folosind metodologia descrisă în acest raport, în această secţiune prezentăm un exemplu de eșantion care include localităţi ce au fost selectate conform metodologiei prezentate în acest raport.

Tabelul 5 Exemplu de eșantion de localităţi selectate conform metodologiei

Tip de localitate Mediul rural Mediul urban

Dămienești Săracă --- Filipeni Blăgești Izvoru Berheciului Lipova Palanca Săracă și vârstnică --- Parincea Scorţeni Tătărăști Traian Berzunţi Buhoci Cleja Colonești Săracă și tânără Faraoani --- Luizi Călugăra Răcăciuni Tamași Ungureni Dealu Morii Dezvoltare socială inegală Filipești --- Strugari Agăș Ardeoani Berești Bistriţa Buciumi Ghimeș Făget Mediu dezvoltată Dărmănești Itești Mănăstirea Cașin Poduri Sascut Săucești Bacău (4) Onești (2) Mărgineni Moinești Dezvoltată Zemeș Comănești Buhuși Târgu Ocna Nr. Localităţi / comunităţi 34 / 34 7 / 11

12 ANALIZA POST-SELECŢIE

După alegerea eșantionului de localităţi ce vor fi incluse în proiect, următoarea etapă depinde în totalitate de datele furnizate de la instituţiile statului de la nivel judeţean. Pentru cele șase tipuri de dezvoltare umană locală luate în considerare se va elabora un profil statistic mediu ce include toate localităţile din judeţul Bacău, nu doar pe cele selectate. Acest profil mediu include descrieri statistice ale situaţiei celor șase tipuri de localităţi pe multiple dimensiuni de interes pentru proiect, incluzând educaţia, sănătatea și asistenţa socială. Realizarea acestor profiluri permite identificarea mai ușoară a zonelor cu probleme pentru o anumită categorie, precum și a zonelor în care intervenţia este mai puţin necesară.

În paralel cu elaborarea profilurilor pentru tipurile de localităţi din Bacău, se va selecta un grup de control dintr-un judeţ similar judeţului Bacău, folosind aceeași metodologie de selecţie ca cea folosită în judeţul Bacău. Și pentru localităţile din grupul de control se vor realiza profiluri statistice similare cu cele realizate pentru judeţul Bacău.

Formarea unui grup de control va fi utilă pentru următoarele faze ale proiectului, când se va încerca evaluarea efectelor pe care programul le-a avut asupra comunităţilor implicate în program. Performanţa grupului experimental (localităţile din Bacău incluse în proiect) poate fi comparată cu performanţa localităţilor din grupul de control, ceea ce va asigura o mai corectă evaluare a efectelor programului.

REFERINŢE

1. Ionescu-Heroiu, Marcel et al. 2014. Identification of Project Selection Models for the Regional Operational Programme 2014-2020. Washington DC: World Bank Group. 2. Sandu, Dumitru. 1999. "Community and regional Poverty in Rural ." Romanian Journal of Sociology, X (1-2): 127 - 147. 3. Sandu, Dumitru. 2011. "Social Disparities in the Regional Development and Policies of Romania." International Review of Social Research, 1 (1): 1 - 30. 4. Sandu, Dumitru (coord.). 2013. Disparităţi și fluxuri în fundamentarea social- economică a regionalizării administrative a României. București: CONREG. 5. UNDP. 2005. National Human Development Report for Romania. București: UNDP. 6. UNDP. 2014a. Human Development Report 2014. Sustaining Human Progress: Reducing Vulnerabilities and Building Resilience. New York: UNDP. 7. UNDP. 2014a. Human Development Report 2014. Sustaining Human Progress: Reducing Vulnerabilities and Building Resilience. Technical Notes. New York: UNDP.

13