Bucovina şi România. După 100 de ani
Volum VI, Nr. 4 (22), Serie nouă, septembrie-noiembrie 2018
1 POLIS
Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762
2 Bucovina şi România. După 100 de ani
SUMAR
EDITORIAL 5 Bucovina: de la idee la lieu de mémoire Sorin ANTOHI
BUCOVINA ŞI ROMÂNIA. DUPĂ 100 DE ANI 15
Centenarul României în dezbaterile Polis 15 Redacţia Revistei POLIS
Relaţiile româno-ucrainene în epoca nevoii Parteneriatului 17 Strategic Iulian CHIFU
Descentralizare şi regionalizare în contextul dezbaterilor 33 posterioare Marii Uniri din 1918 Radu CARP 39 Iaşul sub povara refugiului. Tragedia războiului în memorii şi însemnări zilnice (1916-1918) Daniel ŞANDRU
INTERVIU 65
Serghei Hakman: „Bucovina este un punct fluctuant pe harta 65 Europei” Interviu realizat de Sorin BOCANCEA
VARIA 81
Liberalismul de stânga pe filiera românească. O victimă a 81 politicii memoriei? Victor RIZESCU 95 Revizionism şi amnezie istorică. Actul de la 30 decembrie 1947 între falsificare şi ignorare. Istorii, sinteze, manuale Alexandru MURARU
Separaţia puterilor sau alianţa puterilor? Crizele politice din 113 România şi sursele alternative de putere Dragoş DRAGOMAN
3 POLIS
Zvâcnirea realului şi întrezărirea clasei. Pentru o filosofie 133 politică a referendumului Emanuel COPILAŞ
Evoluţia profilului socio-profesional al Prefectului în judeţul 145 Gorj. 1990-2015 (II) Vladimir-Adrian COSTEA
RECENZII 167
Provocarea patriotismului lucid 167 Daniel ŞANDRU
Note despre autori 171
Instrucţiuni pentru autori 175 Instructions to authors 178
4 Bucovina şi România. După 100 de ani
EDITORIAL
Bucovina: de la idee la lieu de mémoire
Sorin ANTOHI
Abstract: Ceea ce avem astăzi în România cu privire la Bucovina este interiorizarea inconştientă a unei categorii coloniale până la iluzia autohtonităţii ei, transformarea diversităţii trecute într-un fetiş istoric naţionalist şi tribalizarea pseudo-folclorică a unor identităţi mai complexe, mai fluide, mai hibride şi mai eterogene. Acest din urmă proces este, fără ca artizanii şi pacienţii s-o înţeleagă, un demers de de- naţionalizare. În 2018 ar trebui să putem contempla şi istoria adevărată a Bucovinei, şi persistenţa ei ca lieu de mémoire. De fapt, ca sistem complex, dinamic şi interactiv de lieux de mémoire. Ale românilor, ale rutenilor/ucrainenilor, ale germanilor, ale evreilor ş.a.m.d. Avem nevoie, pentru a înţelege trecutul, a putea trăi în prezent şi a ne putea imagina viitorul, de o memorie socială inclusivă şi pacificată (în sensul lui Paul Ricoeur: mémoire apaisée).
Keywords: Bucovina, colonial, imperiu, naţionalism, postcolonial, România.
Succesul global al ideologiei post- să ne surprindă. Dar vecinii bulgari au coloniale, care a schimbat din temelii adoptat inteligent şi (auto)ironic – iar – şi nu doar în rău, cum cred (neo) în unele cazuri inovator, (de)con- conservatorii – domenii şi paradigme structiv şi subversiv – diverse perspec- tradiţionale ale ştiinţelor sociale şi tive şi strategii postcoloniale, cu bune umaniste, a rezonat cu întârziere în rezultate savante, (auto)analitice, România şi, cu excepţia unor exerciţii discursive şi emancipatoare. Fără a de sincronizare mimetică (şi opor- deveni un fel de indieni din Balcani tunistă – accesul la fondurile şi re- (mă explic mai încolo), bulgarii şi ex- ţelele academice occidentale e mai iugoslavii au reuşit să transforme rapid când pozezi ca subaltern), nu a Balcanii şi balcanismul într-un obiect inspirat abordări substanţiale. Aceasta complex de studiu intercultural şi într- este soarta obişnuită a importurilor o contribuţie la mai vasta discuţie intelectuale, culturale, ideologice şi despre orientalism generată de Edward politice în România, deci nu ar trebui Said (acesta a iniţiat-o tezist dar, într-
5 POLIS un fel care-l apropie de Foucault, a dat gică din vremea lui Tito, deci evo- de gândit şi celor care ştiu cât şi cum luaseră cumva mai natural în raport cu se înşală el factual şi ideologic). Occidentul, le-aş cita ca exemple de Indieni, spuneam. Da, indienii de reuşită autoscopică şi de distanţare diverse etnii şi confesiuni, din India şi reflexivă în domeniul studiilor cultu- mai ales din diaspora, provenind din rale despre Balcani pe Milica Bakić- elitele educate – cu ascendenţă în Hayden şi Vesna Galsworthy, iar ca grupuri ori caste privilegiate –, profe- model de impact internaţional pe sori bine retribuiţi în universităţi incomparabilul Slavoj Žižek, fără de occidentale, dar prezentându-se drept care nicio bibliografie socio-umană reprezentanţi ai celor „umiliţi şi obi- internaţională din ultimii treizeci de diţi”, au impus şi uneori au manipulat ani nu e considerată completă. în interes propriu o întreagă agendă în Sloganul prolificului trickster studiile culturale, devenind referinţe sloven, Enjoy your symptom!, pe care obligatorii. Şi, pentru mulţi alţii din nu-l pot discuta aici aşa cum ar merita, Sudul Global, cu excepţia islamiştilor, poate fi citit şi ca îndemn la ieşirea care au propriul răspuns, terorismul, psihologică, epistemologică şi meta- modele de reacţie la hegemonia fizică din stigmat. Un îndemn pe care simbolică planetară a Occidentului. unii balcanici sud-slavi, după cum am Indieni din Balcani, mai spuneam. văzut, l-au urmat. Şi grecii, într-un fel: Din Bulgaria, pe lângă cei doi pionieri ei se retroproiectează cu balcanism şi şi apoi clasici ai cândva înfloritoarei creştinism ortodox cu tot în Elada, French Theory (Julia Kristeva şi izbăvindu-se (sau crezând că o fac) Tzvetan Todorov), a plecat spre printr-un ridicol anacronism megalo- America şi spre faimă internaţională man (un fel de caricatură a vorbei Maria Todorova, iar Diana Mishkova, celebre a lui Alexandru Paleologu, Alexander Kiossev şi Roumen autoironică şi polemică: Socrate, Daskalov (mă opresc la cei mai Platon şi Aristotel erau balcanici). Iar valoroşi membri ai unui grup aca- noi, din păcate, poate fiindcă nici nu demic multigeneraţional mai mare), ne considerăm balcanici (cel puţin dintr-o promoţie cu câţiva ani mai tactic, pentru a ne lepăda apoi de tânără, au intrat în canonul studiilor balcanism), nu. Sau nu prea: unii despre Balcani, balcanism şi mezore- scriitori au luat-o cu mult înaintea gionalism (Mishkova, Daskalov), istoricilor (cu excepţii notabile, tot transfer cultural şi autocolonialism emancipatoare, deşi nu în sensul (Kiossev1, care a lansat în 1995 con- discuţiei de mai sus: Iorga – care ceptul/metafora – de mare interes vedea în Balcani, şi în special în pentru români şi distinct/ă de noţiunea România, un „Bizanţ după Bizanţ” –, de colonialism intern – rafinând-o în Victor Papacostea, Mihai Berza şi alţi repetate rânduri de atunci). Dintre ex- câţiva) şi filosofilor, fiind urmaţi doar iugoslavi, care beneficiaseră desigur de câţiva geografi şi antropologi. de marea deschidere cultural-ideolo- Astfel, pe când mai toţi regăţenii se
6 Bucovina şi România. După 100 de ani formau în cadrul a ceea ce eu am perfect. Iar publicul larg, de atunci şi numit „bovarism geocultural” (igno- de acum, aflat în căutarea unei călduri rându-şi/dispreţuindu-şi vecinii şi ima- comunitare autohtoniste care să-i aline ginându-se exclusiv în relaţie cu durerile modernităţii, nu are discer- Franţa – multă vreme, coextensivă cu nământ. Lipsa de discernământ este Occidentul –, Mateiu I. Caragiale şi normală pentru numărul mare, deci la Ion Barbu, fiecare în felul său, au acest nivel nu am nimic de adăugat. asumat şi apoi au sublimat stigmatul Trist este să vezi aceeaşi confuzie la balcanic, transformându-l în blazon nivelul elitelor. dandy-decadent-ezoteric ori ermetic2. Mai puţin spectaculos, dar înrudit, În acest context aş vrea să propun e cazul noţiunii de Basarabia: infor- succint un mod de a gîndi(la) mal, românii (şi nu doar cei din gene- Bucovina. raţiile vârstnice), în special cei din Pe scurt, argumentul central: la un dreapta Prutului, o folosesc pentru a se secol de la unirea Bucovinei cu referi la Republica Moldova. Puţini ştiu România, ne găsim în situaţia para- însă că ruşii au reinventat Basarabia în doxală de a folosi, fără să ne gândim 1812 ca etichetă pentru un întreg spaţiu la ce spunem şi adesea rescriind colonial, în contextul unui proces istoria cu prea mult elan etno-naţional, îndelungat de negociere şi competiţie, o categorie colonială: Bucovina. Cred tipic într-o periferie multiplă3. Deşi că a venit vremea să construim un numai Bugeacul se numise în Evul metadiscurs critic pe baza acestei Mediu Basarabia, Imperiul Rus a curioase – şi poate emblematice – extins noţiunea la întreaga Moldovă transformări a unei idei/figuri artifi- dintre Prut şi Nistru. Alt fapt interesant ciale exogene într-o categorie perfect şi parcă absent din conştiinţa publică: interiorizată, luată drept autohtonă, deşi Bugeacul a petrecut mai mult timp naturală, dată. De la istorici la într-un stat românesc decât restul interpreţii de muzică mai mult sau mai regiunii – fiind atribuit Moldovei în puţin folclorică, toţi vorbesc despre şi 1856 şi unindu-se astfel cu Muntenia în cântă Bucovina. De regulă, fără să 1859, trecând alături de noul stat ro- înţeleagă, pentru a mă opri la un mânesc prin Războiul de Independenţă singur exemplu, despre ce anume e şi revenind la Rusia în 1878, când vorba când „cântă cucu-n Bucovina”. primeam Dobrogea –, el lipseşte Asta fiindcă „folclorul nou” (care aproape total din discursul nostru reciclează o melodie mai veche) şi iredentist – sau măcar nostalgic – pledoaria patriotică proto-naţională actual. Dacă „Basarabia e România”, (versurile au fost scrise de cernău- Bucovina de Nord e obiect de spora- ţeanul Constantin Mandicevschi, la dice referinţe (mai ales când auto- sugestia lui Spiru Haret, tocmai pentru rităţile ucrainene încalcă mai specta- a contribui la difuziunea populară de culos drepturile populaţiei româneşti), sus în jos a unui sentiment patriotic în timp ce la Bugeac, aflat tot în panromânesc) fuzionează aici aproape Ucraina, nu se mai gândeşte nimeni.
7 POLIS
Nu doar istoriile, ci şi geografiile sovietic), asemenea mişcări ale gra- (etno-naţionale, politice, economice, niţelor interne şi externe sunt uzuale. simbolice) sunt rescrise mereu… Mai mult, traseul Bucovinei despre care vorbesc aici – de la idee la lieu demémoire – este foarte asemănător Ideea cu cel al Galiţiei, reconstruit şi ana- lizat exemplar de Larry Wolff4. Şi alte Noţiunea de Bucovina este o regiuni au avut trasee comparabile, invenţie imperială habsburgică, nu din imaginar (ca himeră, utopie, una tradiţională românească. Ea nu proiect), prin realitate, înapoi în este atestată documentar înainte de imaginar (ca memorie comunicativă anul 1774-1775, când Austria, profi- transgeneraţională, eventual ca obiect tând de prima împărţire a Poloniei al identificării asociative retrospective (1772) şi de deznodământul războiului – într-un sens apropiat de conceptul ruso-turc (încheiat cu Pacea de la elaborat de Hans Robert Jauss pentru Kuciuk-Kainargi), a revendicat, re- moda elitară inspirată de unele opere spectiv a obţinut şi ocupat zona. Spun literare – şi ca mesaj de promovare zona, nu regiunea, fiindcă ea nu avea turistică). Un alt bun exemplu din nume, tradiţie politico-administrativă, mezoregiunea noastră este Dalmaţia, graniţe naturale, identitate colectivă studiată în acelaşi orizont teoretic de specifică. Pur şi simplu, pentru a nu Larry Wolff5 (paradigma fusese mai intra în detaliile istoriei medievale introdusă de autor în cartea sa epocală a acestui spaţiu de frontieră, era o din 1994, apărută la aceeaşi editură6). parte din Ţara de Sus, regiune me- Observăm astfel cum imperiul adriatic dievală a Principatului Moldovei. A al Veneţiei, Imperiul Habsburgic, fost o anexiune fortuită (cam aşa am Imperiul German şi Imperiul Rus luat noi Cadrilaterul), fiindcă depăşea (care a reconfigurat şi geografia sim- limitele Galiţiei, o regiune în toată bolică a Eurasiei, nu doar configuraţia regula, posesiune a regilor maghiari în ei reală) rescriu hărţile mentale, secolul XIII, preluată în secolul XVI civilizaţionale, (geo)politice, demo- printre titlurile Habsburgilor (care grafice, economice, lingvistice, urbane erau şi Regi de Galiţia şi Lodomeria) etc. dintr-un impuls care trece de la şi uitată acolo, până la Ausgleich, când definirea semi-orientalistă a Europei a fost ataşată administrativ şi simbolic de Est şi Sud-Est la domesticirea, (cu graniţe schimbate, desigur, fiindcă civilizarea, punerea în valoare (mise Lodomeria fusese demult luată de en valeur este chintesenţa discursului ruşi, iar alte modificări ţineau de colonial francez), regenerarea, re- reorganizarea internă austro-ungară), naşterea, redeşteptarea lor. Peste tot în ciuda tuturor discontinuităţilor, de unde a fost posibil şi util, trecutul Cisleithania (adică de partea austriacă teritoriilor astfel recuperate pentru a Dublei Monarhii). În toate istoriile Europa (mai întâi pentru cea a imperiale (inclusiv în cea a imperiului Luminilor) a fost cumva inserat în
8 Bucovina şi România. După 100 de ani proiectele imperial coloniale, cel puţin conştiinţelor etno-naţionale concu- la nivelul genealogiilor şi caracte- rente, a crescut şi a hrănit ambiţii tot rologiilor etno-naţionale emergente, mai mari, care aveau să ducă după fictive sau nu, endogene sau nu (a se 1900 la disoluţia oricărei forme vedea ilirismul lui Napoleon, sar- viabile de multiculturalism şi plu- matismul polonezilor, daco-roma- ralism etnic-confesional-civic-politic, nismul românilor etc.). La fel, oriunde Bucovina a trăit încă peste o jumătate a fost posibil şi util, elitele locale de secol în interiorul paradigmei (aristocraţii, patriciate, ierarhii ecle- habsburgice, pentru a se desprinde ziastice etc.) au fost salvate, cooptate apoi tot mai mult de ea şi, în final, şi instrumentalizate. Şi chiar create. pentru a o aboli în numele emancipării Astfel, Bucovina, temporar lipită şi autodeterminării. De la un timp, administrativ de Galiţia (imperiile numai germanofonii, apoi numai experimentează cel mai mult în peri- evreii au încercat să păstreze şi să ferii), a fost rapid separată de aceasta, aducă mereu la zi paradigma menţio- devenind Ducat cu (nouă) heraldică nată, vrând să propună o versiune proprie, cu administraţie, cu proto- modernă de Landespatriotismus. democraţie reprezentativă (tipică Românii şi rutenii, încleştaţi în jocul pentru tranziţiile de la Stände/états şi lor de sumă nulă (formă radicală a alte structuri/aranjamente premoderne competiţiei mimetice), tot mai virulent la forme moderne de agregare socială după ce majoritatea populaţiei a şi arhitectură/reprezentare/legitimare devenit ruteană/ucraineană, reduceau politică), cu strategie de dezvoltare, toate formele de emancipare la trecut utilizabil, identitate colectivă emanciparea naţională, naţionalizând (socio-culturală şi politică, nu etno- fără rest toate identităţile individuale naţională – din motive evidente) etc. şi colective. Pe scurt, etno-naţiona- Pe scurt, Bucovina a devenit un lizau socialul. De fapt, omul, cu toate Kronland tipic. Pe aceste baze s-a ale lui. trecut de la un spaţiu liminar/orien- talist ca Ţara Fagilor (Buchenland, Bukowina, Bucovina) la un limes Figura imperial în toată regula, avanpost al civilizaţiei habsburgice (şi, în cercuri Toate aceste tribulaţii istorice nu tot mai largi, germane, respectiv au mai nimic de-a face cu atestarea germanfone) în Semi-Asia (voi reveni documentară a substantivului comun imediat la acest din urmă trop colo- „bucovină”, cuvânt de origine slavă cu nial). Timp de peste o jumătate de sensul de „făget”, „pădure de fagi”. Şi secol, participarea românilor şi rute- nici cu stângaciul latinism „Arbo- nilor la gândirea şi implementarea roasa”, ales de sudenţii români patrioţi acestui complex plan de construcţie a din Cernăuţi pentru a-şi denumi fost minimă. Când implicarea lor, asociaţia în 1875-1877, înzestrat de direct proporţională cu dezvoltarea unii cu o istorie medievală, dar în fond
9 POLIS o variaţiune pe tema colonială săsesc, dar citise la apariţie foiletoa- forestieră. Ori cu numele aproape uitat nele lui Franzos din Neue Freie (deşi persistă chiar în nume de familie Presse) la viziunea autorului, adunată actuale) de Cordun, provenit din apoi în Aus Halb-Asien. Culturbilder cordon militaire, spaţiu grăniceresc – aus Galizien, der Bukowina, nu doar de graniţă. Südrussland und Rumänien8. Un spaţiu virgin, aşadar, implicit Dar chestiunea e mult mai com- lipsit de populaţie (utilizabilă în vreun plexă, aşa cum Andrei Corbea-Hoişie proiect de dezvoltare), numai bun ne spune de câteva decenii9. Nu pot pentru colonizare. Cum spuneam mai intra aici în detalii, dar aş sugera o sus, dacă unele segmente ale popu- interpretare de ansamblu. Când am laţiei autohtone sau colonizate/imi- scris despre stigmatul etnic al româ- grate în etape istorice anterioare se nilor, am evocat scena din Lettres dovedeau utilizabile, atunci elitele lor Persanes în care Montesquieu ni-l erau absorbite în proiectul colonial, în arată pe nobilul persan Rica în saloa- vreme ce majorităţile erau simultan nele pariziene; câtă vreme a rămas în incluse treptat în munca de jos pentru hainele sale exotice, în ton cu statutul proiect, bucurându-se de curiozitatea său exotic general, toată lumea era binevoitor orientalistă a agenţilor binevoitoare; când a trecut la portul modernizatori. parizian, exotismul său a devenit inac- Desigur, orientalismul nu este ceptabil, iar întrebarea Comment peut- întotdeauna binevoitor. În special când on être Persan? a exprimat acest scan- (semi)orientalistul însuşi vine din dal (ontologic, nu doar antropologic ori spaţiul (semi)orient, iar interacţiunea social). Aşa putem sintetiza şi stig- cu metropola normativă inspiră şi matul colectiv al românilor: Comment radicalizează dorinţa (contrariată, peut-on être Roumain? Cu diferenţa că împlinită, eşuată etc.) de a fi asimilat noi ne punem singuri această întrebare fără rest de ea, pentru a pune astfel până la obsesie autodistructivă, în capăt tuturor crizelor proprii de iden- aşteptarea anxioasă ca occidentalii s-o titate şi de conştiinţă. Atunci, desigur, formuleze şi cu speranţa ca astfel să (semi)orientalistul se revoltă împotriva fim feriţi de stigmat, să fim excepţia de baştinei, ultimă piedică (autopercepută) la regula (semi)orientalizării. Cam aşa a asimilării sale, angajându-se pe o procedează şi Franzos: îi stigmatizează slippery slope care duce la ura de sine7. el primul pe foştii săi concetăţeni din Legat de Galiţia şi Bucovina, dar şi Galiţia. de Regatul României şi Rusia de Sud, O întreagă bibliotecă se poate cel mai interesant şi mai notoriu autor alcătui din scrierile autorientaliste (şi care a scris în această cheie auto- autocolonialiste) ale bucovinenilor, o orientalistă este desigur Karl Emil bibliotecă multilingvă, interculturală, Franzos, evreu galiţian. Eminescu cu multe texte valoroase şi nenumă- reacţiona deja (cu accente antisemite) rate contribuţii mediocre, stereotipe – pe 25 august 1876 (prin intermediar nu mai puţin relevante şi edificatoare.
10 Bucovina şi România. După 100 de ani
Iată un vast şi promiţător subiect de sociale confecţionate pe baza reducerii cercetare, departe de a fi epuizat. Ca complexităţii şi diversităţii trecute la o tot ce este bucovinean, începând cu metanaraţiune hegemonică teleolo- diversitatea multiculturală şi terminînd gică şi reducţionistă. cu homo bucovinensis, Omul Nou Pentru a intra cum se cuvine în transnaţional care ar fi trebuit să-şi discuţie, cititorul românofon şi fran- salveze baştina de la fragmentare şi cofon are la dispoziţie mai multe căi violenţă autodistructivă, pentru a de- de acces. Nu voi menţiona aici decât veni el însuşi un prototip al umanităţii două lucrări ale aceluiaşi eminent viitoare, şi subiectul amintit mai sus savant, Andrei Corbea-Hoişie12: Paul este prin excelenţă transnaţional, pre- Celan şi „meridianul” său. Repere şi post-naţional, intercultural. vechi şi noi pe un atlas central- Poate cea mai sinceră şi empatică european, respectiv La Bucovine. antropologie culturală a Bucovinei ne- Éléments d’histoire politique et a fost dată, după ce teritoriul intrase în culturelle. Studiul citat mai sus aduce România Mare, iar proiectul habsburgic şi germanofonilor un complement de supravieţuia numai ca nostalgie, de perspective şi informaţii mai recente. Gregor von Rezzori. Cartea acestuia Cred că, odată aniversat Centenarul din 1989, Blumen im Schnee10, o Marii Uniri, e cazul să rescriem istoria autoficţiune structurată în cinci părţi Bucovinei pe aceste baze teoretice şi având în centru câte un personaj real, metodologice. Repetarea la infinit a este o panoramă socială şi umană în poncifelor istoriografiei naţionaliste nu acelaşi timp tandră şi crudă, luminoasă ne poate ajuta cu nimic să înţelegem ce şi elegiacă, (auto)ironică şi tolerantă a înseamnă cu adevărat Bucovina. Bucovinei relicte, tărâm aproape mitic Pentru noi, pentru ceilalţi, pentru toţi al graniţei dintre Europa şi Asia (până dimpreună. în Tibet…), pierdut pentru totdeauna. Cartea aceluiaşi autor din 1979, Denkwurdigkeiten eines Antisemiten11, Lieu de mémoire e într-un fel prima versiune a antropo- logiei culturale de care vorbeam, mai Din tot ce-am scris până aici se ales prin prima parte, „Skuşno” – un fel desprinde ideea simplă, dar greu de de spleen cu nume rusesc. acceptat de cei mai mulţi, că în 2018 ar trebui să putem contempla şi istoria adevărată a Bucovinei, şi persistenţa Istoria ei ca lieu de mémoire. De fapt, ca
sistem complex, dinamic şi interactiv E inutil să căutăm în istoriografiile de lieux de mémoire. Ale românilor, naţionale, mai mult sau mai puţin ale rutenilor/ucrainenilor, ale germa- naţionaliste, această istorie. Ea a fost nilor, ale evreilor ş.a.m.d. În genere înlocuită peste tot (aici e vorba mai reciproc excluse ori cel puţin valo- ales de români şi de ucraineni) cu rizate diferit până la opoziţie (triumful vulgate istoriografice şi memorii
11 POLIS unora e înfrângerea altora etc.), aceste formarea diversităţii trecute într-un locuri ale memoriei (în sensul abstract fetiş istoric naţionalist şi tribalizarea şi simbolic definit de Pierre Nora cu pseudo-folclorică a unor identităţi mai decenii în urmă) nu pot fi reduse la o complexe, mai fluide, mai hibride şi memorie socială instrumentalizabilă, mai eterogene. Acest din urmă proces factice, festivistă, exclusivistă, în care este, fără ca artizanii şi pacienţii s-o uitarea voluntară e mai puternică decât înţeleagă, un demers de de-naţiona- amintirea, iar comunităţile ale căror lizare. E paradoxul suprem al tuturor vectori de memorie au dispărut (natu- naţionalismelor esenţialiste: afirmând ral – adică mai mult sau mai puţin şi propagând o identitate atemporală şi inevitabil – ori prin violenţă) sunt imuabilă, cu sau fără sprijinul unei şterse din fotografie şi din poveste. ontologii entice explicite (majoritatea Avem nevoie, pentru a înţelege populaţiei nu le-ar înţelege, oricum), trecutul, a putea trăi în prezent şi a ne naţionaliştii ies din istorie, o neagă. putea imagina viitorul, de o memorie Deci, şi atunci când sărbătoresc Marea socială inclusivă şi pacificată (în Unire – cum este normal, legitim şi sensul lui Paul Ricoeur: mémoire frumos s-o facă –, ei nu celebrează un apaisée). trecut real, aşa cum a fost, nici nu-i Ceea ce avem astăzi în România omagiază pe eroii Cetăţii, ci prea- cu privire la Bucovina (şi numai la ea) măresc idolii tribului. este cu totul altceva: interiorizarea Trecutul merită mai mult. Şi noi. inconştientă a unei categorii coloniale până la iluzia autohtonităţii ei, trans- Bucureşti, 21-22 şi 26 noiembrie 2018
Note
1 Alexander Kiossev, „The Self- 3 V., începând cu modul inovator de a Colonizing Metaphor”, în Atlas of pune problema, excepţionala mono- Transformation, grafie a lui Andrei Cuşco, A Contested http://monumenttotransformation.org/ Borderland: Competing Russian and atlas-of-transformation/html/s/self- Romanian Visions of Bessarabia in the colonization/the-self-colonizing- Late Nineteenth and Early Twentieth metaphor-alexander-kiossev.html, Century, CEU Press, 2017. accesat la 25.11.2018. 4 Larry Wolff, The Idea of Galicia: 2 V., pentru toate ramificaţiile raportului History and Fantasy in Habsburg dintre România şi Balcani, textul meu Political Culture, Stanford University pe această temă, „Romania and the Press, 2010. Balkans”, în Transit – Europäische 5 Larry Wolff, Venice and the Slavs: Revue Nr. 21/2002, TheDiscovery of Dalmatia in the Age http://www.iwm.at/transit/transit- of Enlightenment, Stanford University online/romania-and-the-balkans/. Press, 2002.
12 Bucovina şi România. După 100 de ani
6 Larry Wolff, Inventing Eastern Europe: Zentraleuropa. 30 kulturwissenschaf- The Map of Civilization on the Mind of tliche Stichworte, hrsg. von Johannes the Enlightenment; cf. Inventarea Feichtinger und Heidemarie Uhl. Europei de Est. Harta civilizaţiei în Böhlau, Wien/Köln/Weimar 2016, pp. Epoca Luminilor, trad. rom. de Bianca 73-81 Rizzoli, Humanitas, 2000. 10 Gregor von Rezzori, Blumen im Schnee 7 Am analizat ura de sine, pornind de la (cf. Zăpezile de altădată. Portrete Cioran dar ajungând şi la alte forme de pentru o autobiografie pe care nu o stigmat colectiv, inclusiv la ura de sine voi scrie niciodată, trad. rom. de evreiască, în cartea mea din 1994, Sanda Munteanu, Humanitas, 2012). Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în 11 Gregor von Rezzori, Denkwurdigkeiten cultura română. Ediţia a doua, dată de eines Antisemiten (cf. Memoriile unui Polirom, se găseşte online în multe antisemit, trad. rom. de Catrinel Pleşu, locuri, iar versiunea franceză a apărut Humanitas, 2008, 2015). în 1999 la Paris.) 12 Andrei Corbea-Hoişie, Paul Celan şi 8 Karl Emil Franzos, Aus Halb-Asien. „meridianul” său. Repere vechi şi noi Culturbilder aus Galizien, der pe un atlas central-european, Polirom, Bukowina, Südrussland und Rumänien 1998; La Bucovine. Éléments d’histoire (Duncker & Humblot, Leipzig, 1876. politique et culturelle Présentation de 9 Mai recent, Andrei Corbea-Hoişie, Jacques Le Rider, traduit du roumain „Halb-Asien”, în Habsburg neu par Magda Jeanrenaud, Paris, Institut denken. Vielfalt und Ambivalenz in d’Études Slaves, 2004.
Bibliografie
ANTOHI, Sorin, Civitas imaginalis. CORBEA-HOIŞIE, Andrei, Paul Celan şi Istorie şi utopie în cultura română, „meridianul” său. Repere vechi şi noi Polirom, 1999. pe un atlas central-european, Polirom, ANTOHI, Sorin, „Romania and the 1998. Balkans”, în Transit – Europäische CUŞCO Andrei, A Contested Borderland: Revue Nr. 21/2002. Competing Russian and Romanian CORBEA-HOIŞIE, Andrei, „Halb- Visions of Bessarabia in the Late Asien”, în Habsburg neu denken. Nineteenth and Early Twentieth Vielfalt und Ambivalenz in Zentral- Century, CEU Press, 2017. europa. 30 kulturwissenschaftliche FRANZOS, Karl Emil, Aus Halb-Asien. Stichworte, hrsg. von Johannes Culturbilder aus Galizien, der Feichtinger und Heidemarie Uhl. Bukowina, Südrussland und Rumänien Böhlau, Wien/Köln/Weimar 2016, pp. Duncker & Humblot, Leipzig, 1876. 73-81. KIOSSEV, Alexander, „The Self- CORBEA-HOIŞIE, Andrei, La Bucovine. Colonizing Metaphor”, în Atlas of Éléments d’histoire politique et Transformation, 2011. culturelle Présentation de Jacques Le REZZORI, Gregor von, Zăpezile de Rider, traduit du roumain par Magda altădată. Portrete pentru o auto- Jeanrenaud, Paris, Institut d’Études biografie pe care nu o voi scrie Slaves, 2004.
13 POLIS
niciodată, trad. rom. de Sanda rom. de Bianca Rizzoli, Humanitas, Munteanu, Humanitas, 2012. 2000. REZZORI, Gregor von, Memoriile unui WOLFF, Larry, The Idea of Galicia: antisemit, trad. rom. de Catrinel Pleşu, History and Fantasy in Habsburg Humanitas, 2008, 2015. Political Culture, Stanford University WOLFF, Larry, Inventing Eastern Press, 2010. Europe: The Map of Civilization on WOLFF, Larry, Venice and the Slavs: the Mind of the Enlightenment; cf. TheDiscovery of Dalmatia in the Age Inventarea Europei de Est. Harta of Enlightenment, Stanford University civilizaţiei în Epoca Luminilor, trad. Press, 2002.
14 Bucovina şi România. După 100 de ani
BASARABIA ŞI ROMÂNIA. DUPĂ 100 DE ANI
Centenarul României în dezbaterile Polis
(Romania’s Centenary in the Polis debates)
Redacţia Revistei POLIS
în cadrul Programului Centenar
organizează proiectul Centenarul României în dezbaterile Polis
15 POLIS
Prezentul număr este cel de-al IV- organizarea unor dezbateri, cu prilejul lea realizat în cadrul proiectului lansării numerelor, la care să fie „Centenarul României în dezbaterile invitaţi specialişti în ştiinţe socio- Polis”, realizat de Universitatea „Petre umane şi în domenii conexe (dintre Andrei” din Iaşi, Institututl de Studiere care 2 contributori la numărul a Ideologiilor şi Primăria Municipiului tematic), personalităţi ale vieţii Iaşi, în cadrul „Programului Centenar”. publice din toate provinciile istorice Scopul proiectului este sensibilizarea ale României mari (adică, inclusiv din opiniei publice cu privire la impor- Republica Moldova şi din Bucovina), tanţa Centenarului României şi adu- studenţi şi elevi. cerea în atenţie de către profesionişti Până în prezent, au fost organizate din domeniul socio-uman şi din trei asemenea dezbateri. Prima dezba- domenii conexe a unor evenimente şi tere, cu tema „Basarabia şi România. date necunoscute până în prezent După 100 de ani”, s-a desfăşurat pe 26 publicului. martie 2018 la Ateneul Tătăraşi din Obiectivele sale sunt: Iaşi şi i-a avut ca invitaţi pe Prof. 1. Antrenarea unui număr cât univ.dr. Radu Carp, de la Facultatea mai mare de cercetători din domeniul de Ştiinţe Politice a Universităţii din ştiinţelor socio-umane şi al domeniilor Bucureşti, şi pe Lect.univ.dr. Marius conexe precum şi a cât mai multor Văcărelu, de la Şcoala Naţională de personalităţi ale vieţii publice din Ştiinţe Politice şi Administrative din România mare în dezbaterea eveni- Bucureşti. A doua dezbatere, cu tema mentelor ce au stat la originea for- „România în Marele Război”, s-a mării României întregite. desfăşurat pe 8 iunie 2018 la sediul 2. Realizarea unor lucrări ştiinţi- Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi şi fice pe tema Centenarului României. i-a avut ca invitaţi pe Prof.univ.dr. 3. Editarea a 7 numere pe teme Sabin Drăgulin, Prodecanul Facultăţii legate de Centenarul României ale de Ştiinţe Politice şi Adminstrative a revistei Polis. Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi şi 4. Organizarea a 7 dezbateri pe pe istoricul şi deputatul Daniel temele tratate în numerele tematice ale Gheorghe. A treia dezbatere, cu tema revistei Polis. „Ideea naţională după Marea Unire”, 5. Lansarea numerelor tematice s-a desfăşurat pe 1 octombrie 2018 la ale revistei Polis în cadrul dezbate- sediul Universităţii „Petre Andrei” din rilor. Iaşi şi i-a avut ca invitaţi pe istoricul Proiectul este realizat în jurul Sorin Antohi şi pe jurnalistul Petre M. revistei de ştiinţe politice Polis, ce Iancu. aparţine Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Proiectul se va desfăşura până pe Administrative a Universităţii „Petre data de 30 septembrie 2019. Andrei” din Iaşi (revistă cotată în baze Partenerii sunt: Editura Institutul de date internaţionale). Întrucât revista European, Agerpres, Revista Polis şi este trimestrială, proiectul prevede Tele Moldova Plus.
16 Bucovina şi România. După 100 de ani
Relaţiile româno-ucrainene în epoca nevoii Parteneriatului Strategic
(The relationships between Romania and Ukraine during the age of the need for The Strategic Partnership)
Iulian CHIFU
Abstract: One hundred years after the unique moment of there unification of the Great Romania, in 1918, we can discuss about Romania and Bukovina under the shadow of the complex relation between Romania and Ukraine. A relation where historical past, historical right and international law are making the framework and where the turbulences of the existing world, as well as the threats coming from the East, are pushing the two countries to build up a Strategic Partnership. And so, one hundred years after there unification of Bukovina with Romania, we need to pavethe way for appeasing differences and solving bilateral issues in order to take the best advantage, in the benefit of the security of the two countries, in those of Romanians leaving in Bukovina, as well, on the Strategic Partnership between the two countries aimed at concluding a strong cooperation and support for the common threats, risks and challenges ahead.
Keywords: drept istoric, dreptul internaţional, Parteneriat Strategic, revizionism, revanşism, delimitarea Zonei Economice Exclusive, război hibrid, război informaţional.
Bucovina care ne dezbină şi ne obţină recunoaşterea unor acte istorice uneşte de relevanţă majoră. Gest ce merită a fi onorat, celebrat şi pomenit şi care Unirea Bucovinei cu România a nu trebuie să lipsească din manualele fost parte integrantă a creării statului şcolare. naţional unitar român acum 100 de Ca de obicei, am ales ca, la cele- ani. Un gest asumat, făcut cu respon- brarea Centenarului unirii Bucovinei sabilitate de oameni de stat capabili să cu România, să mă uit din nou la mişte lumea, să impună voinţa popo- situaţia curentă şi la succesiunea rului român afirmată şi capabili să majoră pe care istoria, vicisitudinile
17 POLIS vremurilor, politica internaţională, vizează strict autonomia teritoriilor situaţia de putere şi forţa internă a locuite de maghiari2. În plus, o statului român a produs-o astăzi, la asemenea revendicare revizionistă e şi 100 de ani de la Marea Unire. Iar contrară angajamentelor şi acordurilor rezultatul concret este faptul că la care România este parte: Tratatul suntem astăzi vecini cu un nou stat, de bază cu Ucraina3 şi Hotărârea Ucraina, şi că Bucovina de Nord este Curţii Internaţionale de Justiţie în parte a teritoriului ucrainean. cazul delimitării platoului continental Nu am intenţia să fac pledoaria şi a zonei economice exclusive4 – care dreptului istoric şi a nevoii de a rezolvă juridic şi cazul Insulei Şerpilor respecta dreptul internaţional. Sunt şi a Sudului Basarabiei, actuala două componente de nedespărţit astăzi Regiune Odessa. Ca să nu mai vorbim de securitatea, integritatea teritorială şi despre faptul că Ucraina de astăzi nu independenţa României. Şi o fac în poate fi făcută responsabilă nici de calitate de herţan, tatăl meu fiind cele petrecute acum un secol, nici de născut la Târnauca, fostul judeţ vicisitudinile celui de-al Doilea Război Dorohoi, Chifuleştii fiind locuitori ai Mondial, nici de situaţia actuală a zonei. (De altfel, toţi cei cu numele graniţelor, teritoriilor, şi migraţiilor. Chifu, provin din acea regiune. Ei s-au Ba, Ucraina însăşi este şi ea, astăzi, o răspândit prin toată ţara şi nu se victimă a imperialismului rus. confundă cu multiplele familii Chivu, o formă rotacizată a pronunţiei ace- leiaşi familii vechi româneşti, pe care Ucraina – „statul artificial” din o găsim în toată România Mare). discursul lui Putin la summitul A reveni la dreptul istoric şi a NATO de la Bucureşti, aprilie 2008 revendica astăzi Bucovina, ca şi orice alt teritoriu românesc, înseamnă a Este necesar să analizăm com- redeschide cutia Pandorei în Europa şi plexitatea relaţiilor româno-ucrainene a te situa de partea revizionismului pe astăzi, când am intrat în zodia nevoii care-l cultivă astăzi două neamuri în acute a unui Parteneriat Strategic5 partea noastră de lume: ruşii, în mod între cele două state. Astăzi, când am deschis (prin vocea lui Vladimir reuşit cel mai spectaculos salt în Putin1 şi prin anexarea Crimeei, prin apropierea poziţiilor noastre, un agresiunea militară din estul Ucrainei subiect de zgândărire constantă şi de şi prin controlarea şi acapararea de provocări reciproce din partea facto a Abhaziei şi Osetiei de Sud, Moscovei, pe principiul clasic divide regiuni ale Georgiei, recunoscută et impera. O relaţie deloc simplă şi cu internaţional), şi Ungaria (mai în multe probleme, încă, mai ales pentru surdină, dar cu acţiuni nu mai puţin că vorbim de o naţiune nouă, care a virulente, chiar dacă nici una nu poate apărut formal, din nou, pe teritoriul să fie pusă sub semnul revendicărilor dat ca succesiune a destrămării URSS, teritoriale, odată ce doctrina oficială în 1991, şi care conţine în ea
18 Bucovina şi România. După 100 de ani numeroase controverse teritoriale şi ucrainene, dublată de nevoia de drep- istorice cu mai toţi vecinii. Nu de- turi a minorităţilor, vor fi speculate cu geaba – în sensul provocării şi asupra de măsură de Rusia. accentuării disensiunilor cu vecinii – Vladimir Putin însuşi spunea, la summitul NATO de la Bucureşti, Turbulenţe regionale, amenin- adresându-se lui George Bush Jr.: ţări comune, acţiuni sincrone „Cum, George, tu nu vezi? Ucraina e un stat artificial”6. Artificial sau nu, e După Căderea Zidului Berlinului, produsul unor acorduri internaţionale, lumea s-a îndreptat spre o formula are o naţiune dominantă, cea ucrai- multipolară cu periferie anarhică7. neană (majoritară, ambiţioasă, puter- Dar, sosirea lui Putin prin succesiune nică şi mândră), dar şi cea mai mare gestionată la Kremlin a dus la lansarea minoritate rusă – a mai slăbit ca verticalei puterii8 şi a democraţiei număr după anexarea Crimeei şi după suverane9, a calificării prăbuşirii agresiunea militară din regiunile URSS drept cea mai mare tragedie a Donetsk şi Luhansk – şi cu româ- secolului 20 şi la dorinţa de revanşă. nofonii (români sau moldoveni, în Revizionismul şi revanşismul caracte- funcţie de cum se autodefinesc) drept rizează politicile ruse de la lansarea a doua minoritate numerică, una care Doctrinei Putin, în 200310, de către s-a dovedit profund loială statului Gheorghi Arbatov şi Serghei ucrainean. Se mai adaugă o minoritate Karaganov, cu precădere. Traducerea ungară, în Transcarpatia – zonă sa a fost făcută prin ambiguitate şi locuită şi de românii din Maramureşul neasumare directă, pentru că Federaţia istoric – şi o minoritate poloneză nu Rusă clamează respectarea dreptului atât de importantă precum teritoriul internaţional. Dar nu trebuie uitată rupt de Uniunea Sovietică de la premeditarea şi realizarea pas cu pas a Polonia, în 1939, atunci când România întregii distrugeri a eşafodajului rela- era vecină cu Polonia şi Cehoslovacia, ţiilor internaţionale şi a securităţii din în zona Carpaţilor nordici. perioada post-Helsinki, 1975. Şi nu Complexitatea relaţiei dintre trebuie uitată baza de pornire a România şi Ucraina se leagă, indiso- marilor înţelegeri globale, ce durează lubil, de un număr de teme, între care şi astăzi. cea a împărţirii minorităţii româneşti Astfel, după criza rachetelor din în români şi moldoveni, cea a situaţiei Cuba11, distrugerea reciproc asigurată minorităţii româneşti din Bucovina, şi ameninţarea cu cataclismul final, cea a limbii române din şcoli şi când lumea s-a aflat cel mai aproape educaţie şi de la slujbe şi cea a dublei în pragul extincţiei, două au fost cetăţenii. Şi aceste teme vor alimenta reacţiile imediate: mai întâi, crearea în continuare multiple divergenţe, iar Comisiei Prezidenţiale bilaterale vulnerabilităţile unei nevoi acute de Kennedy-Hruşciov12 (comisia ultimei identitate şi consolidare a naţiunii şanse, de negociere a evitării
19 POLIS distrugerii totale atunci când tensiunile pierderea statutului de superputere. De escaladau absolut) şi, în al doilea rând, aici şi dorinţa de a nu lăsa ca un stat un sistem de negocieri pentru contro- independent din vecinătate – cel mai lul armamentelor, de la cele nucleare mare! – să reuşească, fără să plătească la cele convenţionale, pe toate dimen- cutezanţa de a i se împotrivi şi a pleca siunile. În Europa, efectul a fost spre Occident, odată cu Maidanul17 ce declanşarea negocierii, în perioada a survenit tentativei de a nu semna 1964-1965, a unui tratat ca rezultat a Acordul de Asociere cu Uniunea unui Mare Târg sau a unei Mari Europeană18. Înţelegeri între lumea democratică şi capitalistă şi cea socialist-comunistă. Rezultatul s-a concretizat la Helsinki, Acordurile internaţionale revi- 197513, cu apariţia Documentului final zuite prin forţa armelor şi cu ambi- al Conferinţei pentru Securitate şi guitatea pretenţiei de a le respecta Cooperare în Europa şi cu regulile în continuare lumii Războiului Rece: Uniunea Sovietică a cerut menţinerea cuceri- Dar până la acest episod, Rusia a rilor sale absolute şi a impus prin- aruncat peste bord înţelegerile cipiile suveranităţii, integrităţii terito- Helsinki 1(1975)19 şi Helsinki 2(1992- riale şi independenţei – interpretate şi 1994, constituirea OSCE)20, respectiv în prisma doctrinei neamestecului în a utilizat forţa pentru a modifica treburile interne ale statelor14, lucru frontierele unui stat suveran pentru neacceptat şi neinclus în Tratat – iar prima dată după 1975, prin războiul lumea occidentală a introdus drep- ruso-georgian (în august 2008) urmat turile omului şi ale minorităţilor, dar de ocuparea de facto şi recunoaşterea în formula minimală acceptată atunci, unilaterală a Abhaziei şi Osetiei de democraţie şi drepturile omului. E Sud; apoi, în 2014, prin anexarea adevărat că lumea sovietică considera Crimeii şi oraşului Sevastopol ca că trăieşte într-o democraţie – nu una subiecte ale Federaţiei Ruse21. A liberală, ci una populară15 -, şi că încălcat Carta de la Paris pentru o respectă drepturile omului, în limita Nouă Europă22, apoi Carta Naţiunilor responsabilităţilor cetăţeanului faţă de Unite23, Actul Fondator NATO- statul căruia îi aparţinea. Rusia24 şi Acordul de Parteneriat şi Negocierea Marii Înţelegeri a durat Cooperare NATO-UE25. Şi totul a fost 10 ani. Acum, Rusia lui Putin doreşte premeditat: în 2004-2006 a retras prin o renegociere globală pentru că nu-i veto misiunile de monitorizare ONU place rolul în care a ajuns. E adevărat din Abhazia26 şi OSCE din Osetia de că Rusia nu mai e Uniunea Sovietică, Sud27, pentru ca în 2007 să anunţe că PIB-ul său e cât al Olandei şi mai ieşirea unilaterală din Tratatul mic decât al Spaniei, dar nu e mai Forţelor Convenţionale în Europa28, puţin asertivă şi ambiţioasă. Consideră intrată în vigoare un an mai târziu. că pierderea Ucrainei16 a fost egală cu Războiul ruso-georgian, chiar montat
20 Bucovina şi România. După 100 de ani cu o provocare la adresa Georgiei, a Spre Parteneriatul Strategic fost o urmare firească, ca şi cel din româno-ucrainean Ucraina, când s-a consemnat formal prima modificare de frontiere prin Relaţiile româno-ucrainene, aflate forţă, fără ambiguitatea pseudo- la confluenţa turbulenţelor regionale independenţei recunoscute unilateral a europene şi globale, sunt rezultat al regiunilor separatiste, ci prin inte- evoluţiilor post-2014, atât cu o grarea directă a unei regiuni a unui constanţă de angajament a României, stat vecin în teritoriul Federaţiei Ruse. cât şi cu o schimbare interesantă în Aceasta e provocarea generală a privinţa Ucrainei. Astfel, România a Rusiei. Şi are loc după tentativa fost constantă în a apăra prevederile Meseberg29, înţelegerea ruso-germană dreptului internaţional, a susţinut de a încerca un acord de securitate suveranitatea, integritatea teritorială şi ruso-european, cu un format 2+2, care independenţa Ucrainei31, condamnând să dezbată pretenţiile legitime ale anexarea Crimeei şi agresiunea Rusiei şi să încerce acomodarea teme- militară rusă din Estul Ucrainei. rilor sale de securitate la nivel România a participat la efortul de european. În contrapartidă, Rusia lui învăţare şi de combatere a războiului Medvedev la acea oră – de fapt, tot a hibrid32 lansat de Rusia lui Putin lui Putin, care urma să arunce în aer (concept lansat sub forma războiului deschiderea marcată de partea ger- neliniar33 de către şeful Statului Major mană imediat, cu războiul ruso- al Armatei Ruse, Valerii Gherasimov), georgian – trebuia să probeze deschi- a condamnat acţiunea acoperită a derea, responsabilitatea şi angaja- „omuleţilor verzi” în Crimeea34, mentul prin soluţionarea celui mai pseudo-referendumul organizat de simplu conflict îngheţat: cel din trupele de ocupaţie în bătaia puştii şi Transnistria30. Nici această abordare pierdut şi acesta, de fapt, când peste de la Meseberg nu a dus la un succes, 50% din votanţi au optat pentru din contră, nemulţumirea a rămas şi menţinerea în Ucraina, dar cu re- nici un pas înainte nu s-a făcut în zultate „oficiale” diferite. În plus, conflictele îngheţate. Din contră, două România a susţinut ca minoritatea au fost încălzite – Abhazia şi Osetia românească din Ucraina să fie loială de Sud –, iar regiunile georgiene au statului în care trăieşte. Şi a fost: fost ocupate de facto, în timp ce alte românii din Bucovina, ca şi cei din două noi conflicte au fost create: unul Sudul Basarabiei, au luptat în linia în Crimeea – deja anexată şi parte a întâi în Donbas cot la cot cu teritoriului rus – şi altul în Donbas, în concetăţenii lor ucraineni, au murit, au Estul Ucrainei, la scară chiar mai mare fost răniţi şi s-au întors acasă ologi şi decât Transnistria. schingiuiţi după luptele puternice de la aeroportul Donetsk şi de la Debaltsevo35. Iar acest tribut de sânge a contat. Nu a fost inutil. Tot atunci şi
21 POLIS reacţia inversă s-a conturat. Nu a mai pretinsa Lume Rusă, depinde şi fost vorba despre momentul în care securitatea României şi a Europei de fostul Ministru al Apărării ucrainean Est în întregime. Reacţia a fost (2007-2009), Yuriy Yekhanurov36, pe împărtăşită la nivel oficial, la nivel când era în funcţie, a declarat public, a mass mediei şi apoi, pas cu România principalul său duşman, şi pas, la nivelul cetăţenilor. O arată nu Rusia. Am depăşit demult şi mo- evoluţiile rezultatelor sondajelor de mentul în care România era percepută opinie pe această temă, apropierea drept duşman după pierderea proce- reciprocă, a perceperea României sului de la Haga37, când majoritatea drept un prieten/partener, în anumite zonelor cu resurse de gaz au fost momente (peste Polonia, chiar). Mai atribuite Zonei Economice Exclusive mult, mersul natural este spre a României, după delimitarea prin Parteneriat Strategic, conştientizat de Hotărârea definitivă a Curţii ambele părţi. Internaţionale de Justiţie. Mai mult, Ucraina are nevoie să-şi conso- reacţia faţă de Rusia şi ocupaţia rusă a lideze spatele, când stă faţă în faţă cu dezvăluit şi utilizarea de către aceasta Rusia lui Putin la linia de contact din a pârghiei agitării spiritelor în relaţia Donbas, în Marea de Azov – cvasi- bilaterală şi menţinerea/aţâţarea dispu- ocupată de ruşi41 –, dar şi la frontiera telor bilaterale şi a estompat efectele comună ruso-ucraineană din zona ingerinţelor serviciilor ruse în mijlocul aflată sub controlul autorităţilor legi- minorităţii române din Ucraina38. time de la Kiev. Mai ales în România a ştiut atunci să-şi respecte perspectiva unor alegeri la Chişinău ce interesele strategice, care se traduceau ameninţă să consolideze postura de în evitarea ajungerii în situaţia de a control a Rusiei în regiune, redeveni vecină cu un teritoriu rus sau „transnistrizarea” Republicii Moldova controlat de facto de Rusia. Dacă şi poate chiar crearea unei enclave lăsăm de o parte Crimeea – care e, pro-ruse pe tot cuprinsul Republicii încă, la distanţă, peste mare – e un Moldova, după alegerile generale din deziderat important; România a 24 februarie 2019. susţinut Ucraina în evitarea unei ocupări mai departe a teritoriului, cu precădere în regiunea Odessa, şi a Drepturile minorităţilor vs. con- sprijinit-o cu echipament neletal în solidarea naţiunii ucrainene Donbas şi cu informaţii39. Nu mai spunem despre coordonarea Grupului În acest context internaţional şi de lucru pentru securitatea cibernetică regional, consolidarea relaţiilor bila- din cadrul NATO40, care a fost una terale româno-ucrainene, implicând dintre participări la consolidarea apă- situaţia Nordului Bucovinei teritorial rării Ucrainei. Pentru că de apărarea şi a cetăţenilor ucraineni de etnie Ucrainei, aflată în linia întâi a luptei română de pe tot cuprinsul Ucrainei, de la frontiera lumii democratice cu dobândeşte o relevanţă deosebită.
22 Bucovina şi România. După 100 de ani
Aceasta pentru că dreptul minorităţii jumătate din numărul de elevi faţă de române e în măsură să apropie sau să capacitatea la care au fost proiectate. despartă Bucureştiul de Kiev, poate fi Şi demografia joacă un rol important. un liant sau, din contră, un blocant al Pe de altă parte, aceeaşi minoritate, relaţiei bilaterale strategice necesare. care a participat la apărarea statului în Aici trebuie spus că fenomenele sunt care trăieşte, pentru care a murit în multiple: mai întâi, dialogul pe tema linia întâi, s-a trezit, la revenirea acasă minorităţilor este blocat42 de ani de – luptele continuă, şi cu prezenţa zile. Apoi, diferenţele şi abordările românească şi cu tributul de sânge naţionaliste. din regiunile Cernăuţi, continuu, ultimul român murind acum Zakarpatia şi din Nordul şi Sudul nici două săptămâni, în timp ce scriam Basarabiei, împotriva minorităţii acest material, în Donbas43 – că române/moldoveneşti (în funcţie de drepturile sale îi sunt ciuntite. Şi e autoidentificarea cetăţenilor români în dificil să ai deschiderea necesară aceste regiuni) strică fundamental negocierii unui Parteneriat Strategic apropierii celor două state. Dar şi când baza de încredere e zdruncinată acţiunile autorităţilor locale pe dimen- de legile în această materie. siunea presiunilor de securitate Trebuie să mai reţinem un fapt: contează enorm şi pot să arunce în aer Ucraina este la etapa consolidării perspectiva acestei bune relaţii. În naţiunii sale. E adevărat că cel mai fine, un număr de legi adoptate sau important gest a fost realizat de către discutate în Rada Supremă ameninţă Vladimir Putin, după anexarea această armonie şi mai mult, afectând Crimeei şi agresiunea militară din minoritatea românească şi tulburând Estul Ucrainei, şi acesta ar merita o relaţiile bilaterale. statuie pentru consolidarea statalităţii Minoritatea românească este una şi naţiunii ucrainene, dacă nu ar fi loială statului ucrainean, chiar la celelalte elemente contrare, de ciuntire îndemnul României. Sprijinul din ţară a teritoriului vecinului său, stat e multiplu, de la burse de studii la independent. După acţiunea din susţinerea culturală şi educaţională a Crimeea şi Donbas, o parte dintre minorităţii, la publicaţii, ziare, reviste etnicii ruşi din regiunea ocupată au posturi de radio şi de televiziune. E o plecat în Rusia, o parte au rămas în aspiraţie, multe asemenea avantaje regiune, dar cea mai mare parte a fiind pierdute sau înregistrând suişuri plecat în zona controlată de şi coborâşuri. Apoi multe şcoli autorităţile legitime. Tocmai etnicii româneşti, adevărate lăcaşe de cultură, ruşi din Donetsk şi Luhansk, zonele au fost închise sau au dobândit o ocupate, au devenit persoane depla- componentă bilingvă, româno-ucrai- sate intern44, urând sincer statul rus neană. E adevărat că statul ucrainean pentru că le-a distrus viaţa. Au trăit însuşi a făcut eforturi şi a deschis şcoli bine în zona industrializată şi cea mai /licee româneşti din banii de la buget dezvoltată economic din Donbas şi s- şi le conservă, chiar dacă cu doar au trezit cu bunurile distruse, tâlhăriţi
23 POLIS de hoardele de voluntari, mercenari şi războiului hibrid şi pe războiul soldaţi ruşi dezlănţuite în Donbas, fără informaţional al Rusiei nu e întot- locuri de muncă şi fără viitor. Aşa s-a deauna suficientă şi acceptabilă atunci estompat şi a dispărut diferenţa între când drepturi preexistente încep să ruşi şi ucrainenii cetăţeni ucraineni, dispară. Şi e dificil pentru România să rămaşi sub controlul autorităţilor legi- consolideze relaţia bilaterală şi să time de la Kiev. La fel s-a întâmplat şi construiască un Parteneriat Strategic cu tătarii din Crimeea, care sunt necesar atunci când minoritatea extrem de puternic susţinuţi de către românească care a murit în Donbas îşi Kiev, şi care s-au apropiat teribil şi se pierde din drepturi. consideră parte integrantă în poporul Prima problemă apărută a venit de ucrainean. Aşa s-a consolidat naţiunea la Legea Educaţiei46, intrată deja în ucraineană cum nu a făcut-o anterior, vigoare chiar dacă exista promisiunea când se vorbea clar şi cu probe despre unei amânări. Ea introduce obligati- distincţia est-vest, zona ucraineană vitatea unor discipline în limba naţionalistă şi zona rusă. ucraineană în liceu, deci nu mai există varianta liceului în limba română/mi- noritară. A existat un raport al Legile şi drepturile minorităţilor Comisiei de la Veneţia care vorbeşte la limită despre lipsa discriminării47. Pe de o parte, o găselniţă a fost promovată la Chiar dacă războiul informaţional45 nivelul mass media din Republica are un efect major asupra cetăţenilor Moldova, respectiv cea a statelor ce care vorbesc şi înţeleg limba rusă, deci respectă documentul european al asupra tuturor ucrainenilor, limitarea televiziunilor transfrontaliere şi care difuzării de programe în limba rusă a sancţionează, în fapt, media în limba dus la estomparea instrumentelor ma- rusă, protejând media în limbile sive de influenţă, dar şi la încălcarea europene48. Dar, o asemenea găselniţă unor precepte democratice ale pentru zona educaţiei nu a putut fi libertăţii cuvântului. Interdicţia este identificată pentru a separa limbile legitimă în condiţii de război şi în statelor membre ale UE, acolo unde absenţa unor instrumente de reacţie Ucraina doreşte să meargă, şi limba puternice care nu există nici la nivel rusă, iar discriminarea ar fi făcut legea global. Tentativa eliminării preemi- neconstituţională. nenţei limbii ruse în societatea Principalele recomandări ale ucraineană şi migrarea spre limba Comisiei de la Veneţia sunt ca drep- ucraineană, limba oficială în stat, ca şi turile minorităţilor deja câştigate să fie nevoia de consolidare a identităţii respectate în continuare, ca liceele naţionale ucrainene (limbă, credinţă, tradiţionale – care sunt şi citadele de cultură ucraineană) au dus la emiterea cultură ale minorităţilor – să-şi con- de legi care afectează toate minori- tinue activitatea în limba naţională. tăţile. Iar pasarea vinei pe efectele Recomandări la care partea ucraineană
24 Bucovina şi România. După 100 de ani nu a acţionat în lege, a promis că o unificării şi autocefaliei Bisericii face în legi complementare şi nego- Ortodoxe Ucrainene ridică temerile ciază cu România, în paralel, un acord eliminării acestei perspective şi a interguvernamental şi unul la nivelul represiunii sau atacurilor naţionaliste învăţământului şi al unei declaraţii asupra proprietăţilor bisericilor româ- bilaterale care să compenseze situaţia neşti ce ţin de Biserica Ortodoxă prezentă realizată prin Legea Educaţiei. Rusă, o situaţie ce trebuie clarificată A urmat legea cetăţeniei49, în între bisericile surori dar şi în relaţia prima lectură, care ar urma să sancţio- bilaterală, pentru a calma temerile şi neze dubla cetăţenie, interzisă prin pentru a obţine garanţiile necesare lege în Ucraina, dar tratată cu lejeritate pentru minoritatea românească. până astăzi. Ministrul Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, a publicat un articol-analiză fluviu despre dubla Gesturile obligatorii pentru con- cetăţenie, încercând să pună în solidarea Parteneriatului Strategic discuţie subiectul cu efectul invers, româno-ucrainean acela de a adopta dubla cetăţenie50. Problema e cetăţenia rusă, care antre- Consolidarea unei naţiuni tinere nează asumarea unilaterală de către vine şi cu excese, şi cu nevoia de a se Moscova a unor drepturi, şi, parţial, afirma dincolo poate de ce e necesar. cetăţenia ungară, urmată de reacţii de Dar sunt ambiţii şi dorinţe de înţeles, solicitare a autonomiei de către până la un punct. Mai ales pentru un Budapesta. De altfel, Ungaria a stat ieşit de sub dominaţia imperiului reacţionat dur şi a sancţionat situaţia sovietic, care mai luptă şi împotriva în relaţia cu Kievul, blocând zona cea tendinţei de asimilare ca popor al mai dureroase pentru Kiev: relaţia cu frăţiei slave, membru al Lumii Ruse, NATO. Budapesta a depus veto în faţa de către Moscova prin propaganda sa. oricărei întâlniri sau summit al Răbufnirea poate fi infantilă, de altfel, Comisiei NATO-Ucraina51 începând poate caracteriza un stat mai degrabă cu adoptarea acestei legi. În fine, fragil şi nesigur în coeziunea sa gestul excepţional al unificării biseri- societală, care aspiră să se alăture cilor ortodoxe într-o Patriarhie autoce- Occidentului, UE şi NATO, dar care fală a Ucrainei52 şi dobândirea Tomo- ignoră drepturile minorităţilor, care sului de la Patriarhia Constantinopolu- sunt valori fundamentale pentru lui a fost salutat ca unul de organizaţiile cărora doreşte să li se consolidare al naţiunii ucrainene. Pe asocieze. Pe de altă parte, suntem de altă parte, minoritatea românească condamnaţi să cooperăm. Suntem a rămas sub ascultarea Patriarhiei condamnaţi să întărim relaţiile pe Ortodoxe Ruse, prin Mitropolia dimensiunea securitară, de cooperare Kievului şi a întregii Ucraine, pentru militară şi în domeniul apărării. Avem că aceasta a oferit posibilitatea nevoie de un Parteneriat Strategic. Dar slujbelor în limba română. Perspectiva acest deziderat comun stabilit trebuie
25 POLIS tradus în gesturi directe de construcţie rezultatul unui element de cultură şi a încrederii, de creare a spaţiului de educaţie, dar şi rezultatul propagandei mişcare suficient şi a unei flexibilităţi ruse şi al războiului informaţional a poziţiilor care să permită şi celuilalt actual. o bună aşezare pentru deschiderea 3. Acceptarea limbii române la necesară spre parteneriat şi accepta- slujbe şi a migrării naturale a comu- bilitatea publică şi politică a acestui nităţilor româneşti la Biserica Ortodoxă drum. Ucraineană autocefală unică. De aceea, Ucraina trebuie să Garanţii pentru menţinerea şi înţeleagă şi să permită garanţii şi acte respectarea culturii şi limbii române în directe de îmbunătăţire a situaţiei şi şcoli şi licee şi pentru tratarea cetă- drepturilor minorităţii româneşti, care ţenilor cu dublă cetăţenie drept cetă- şi-a dovedit loialitatea pentru statul ţeni ucraineni cu drepturi suplimentare din care face parte. E în interesul şi cu avantajul ca statul ucrainean să Kievului ca a doua cea mai mare fie sprijinit şi de statul român în minoritate să fie una loială şi pusă în apărarea lor în terţe state şi în contrapunere cu prima minoritate, cea sprijinirea lor la nivel consular. Ar fi rusă, dar mai ales comportamentul un avantaj, nu o problemă, cu atât mai statelor aparţinătoare să fie astfel puţin o ameninţare, prin interpretarea contrapus. Iar acest lucru se face prin concurenţială a loialităţilor antrenate câteva gesturi: de cele două cetăţenii, română şi 1. Recunoaşterea limbii comune ucraineană, odată ce statul român române şi „moldoveneşti” ca fiind una susţine toate dezideratele naţionale – pe baza hotărârii Curţii ucrainene şi odată ce acest pas Constituţionale a Republicii consolidează respectarea drepturilor Moldova53, chiar dacă nu e tradusă minorităţilor ca parte a principiilor şi încă în Constituţie. valorilor europene, respectiv drumul 2. Recunoaşterea minorităţii spre dezideratele aderării Ucrainei la româneşti unice, indiferent de NATO şi UE. identificarea român-moldovean, care e
Note
1 Ivan Krastev, „Russian Revsionism. Session of the Hungarian Standing Putin's Plan For Overturningthe Conference, November 14, 2017 5:47 European Order”, 3 martie 2014, PM, la http://www.kormany.hu/en/the- Foreign Affairs, prime-minister/the-prime-minister-s- https://www.foreignaffairs.com/arti speeches/prime-minister-viktor-orban- cles/russia-fsu/2014-03-03/russian- s-speech-at-the-16th-plenary-session- revisionism. of-the-hungarian-standing-conference. 2 Viktor Orban, „Prime Minister Viktor 3 Tratatul din 2 februarie 1997 cu Orbán’s Speech at the 16th Plenary privire la relaţiile de bună vecinătate
26 Bucovina şi România. După 100 de ani
şi cooperare dintre România şi 2011, Ucraina, publicat în Monitorul oficial https://carnegie.ru/2011/03/04/u.s.- nr. 157 din 16 iulie 1997. russian-relations-and-bilateral-presi 4 Maritime Delimitation in the Black dential-commission-event-3195. Sea (Romania v. Ukraine), Judgment, 13 Conference on Security and I.C.J. Reports 2009, p. 61, 3 februarie Cooperation in Europe Final Act, 2009, International Court of Justice, Helsinki 1975, https://www.icj-cij.org/files/case- https://www.osce.org/helsinki-final- related/132/132-20090203-JUD-01- act?download=true. 00-EN.pdf. 14 „Chapter I”, Charter of the United 5 Iulian Chifu, Gândire strategică, Nations, United Nations Editura ISPRI, Bucureşti, 2013, pp. (http://www.un.org/en/sections/un- 32-37. charter/chapter-i/index.html); 6 Text of Putin’s speech at NATO Declaration on the Inadmissibility of Summit (Bucharest, April 2, 2008), Intervention and Interference in the https://www.unian.info/world/111033- Internal Affairs of States, General text-of-putins-speech-at-nato-summit- Assembly, 9 December 1981 bucharest-april-2-2008.html. (http://www.un-documents.net/ 7 Iulian Chifu, Lavinia Lupu, Analiza de a36r103.htm.). conflict, Editura RAO Bucureşti, 2015, 15 What is Popular Democracy?, The pp. 46-48. Popular Center for Democracy, 14 8 Iulian Chifu, Rusia lui Putin – după 18 aprilie 2014, ani la putere şi în ajunul realegerii http://populardemocracy.org/news/wh pentru a patra oară ca preşedinte, at-popular-democracy. adevărul.ro, 16 martie 2018, 16 Jan Techau, How Ukraine Destroyed https://adevarul.ro/international/rusia/r the Myth of Russia’s Great Power, usia-putin-18-ani-putere-ajunul-reale Carnegie Europe, 25 februarie 2014, gerii-patra-oara-presedinte-1_5aab8a http://carnegieeurope.eu/strategiceurop 85 df52022f75a33915/index.html. e/54639. 9 Maria Lipman, Putin's "Sovereign 17 Volodymyr Ishchenko, The limits of Democracy", Carnigiemoscow Center, change and wishful thinking: lessons 15 iulie 2006, from Ukraine's Euromaidan uprising, https://carnegie.ru/2006/07/15/putin-s- The Broker, 26 iulie 2017, sovereign-democracy-pub-18540. http://www.thebrokeronline.eu/Blogs/I 10 Iulian Chifu, „Doctrina Putin”, în nclusive-Economy-Europe/The-limits- Iulian Chifu, Robert Ion (editori), of-change-and-wishful-thinking- Republica Moldova, Raport de ţară lessons-from-Ukraine-s-Euromaidan- 2004, Editura Politeia SNSPA, uprising. Bucureşti 2005. 18 Joint Declaration of the Eastern 11 Cuban Missile Crisis, History, Partnership Summit, Vilnius, 28-29 https://www.history.com/topics/cold- November 2013. Eastern Partnership: war/cuban-missile-crisis. the way ahead, Council of the 12 Matthew Rojansky, Eduard Malayan, European Union, Vilnius 29 November Eric Rubin, Natalia Bubnova, U.S.- 2013, Russian Relations and the Bilateral https://www.consilium.europa.eu/me Presidential Commission, 24 martie dia/31799/2013_eap-11-28-joint-
27 POLIS
declaration.pdf; Ian Traynor, Oksana Georgia, Grytsenko, „Ukraine aligns with https://peacekeeping.un.org/mission/p Moscow as EU summit fails”, The ast/unomig/background.html. Guardian, 29 noiembrie 2013, 28 Matt Robinson, U.N. monitors leave https://www.theguardian.com/world/2 Georgia, OSCE mission shuts, 013/nov/29/ukraine-yanukovych- Reuters, 30 iunie 2009, moscow-eu-summit. https://www.reuters.com/article/us- 19 Conference on Security and Co- georgia-monitors-idUSTRE55T3O operation in Europe Final Act, R20090630. Helsinki , 1975. 29 Treaty on Conventional armed Forces 20 Budapest Summit Declaration. in Europe (CFE), NTI, Towards a Genuine Partnership in a https://www.nti.org/learn/treaties-and- New Era, December 1994, regimes/treaty-conventional-armed- https://www.osce.org/mc/39554?down forces-europe-cfe/. load=true 31 Memorandum (Meeting of Chancellor 22 Agreement on the accession Angela Merkel and President Dmitri of the Republic of Crimea Medvedev on 4-5 June 2010 in to the Russian Federation signed, Meseberg), President of Russia, The Kremlin, https://russiaeu.ru/sites/default/files/us Moscow, 18 martie 2014, er/files/2010-06-05-meseberg-memo http://en.kremlin.ru/events/president/n randum.pdf. ews/20604. 32 Paul Ivan, Transnistria – Whereto?, 23 Carta de la Paris pentru o nouă European Policy Center, 13 martie Europă, 21 noiembrie 1990, 2014, http://www.dri.gov.ro/en/carta-de-la- http://www.epc.eu/documents/uploads paris-pentru-o-noua-europa/. /pub_4257_transnistria.pdf. 24 Charter of the United Nations, United 33 Traian Băsescu: Există un risc de Nations, http://www.un.org/en/charter- federalizare a Ucrainei. România nu united-nations/. recunoaşte anexarea Crimeei şi 25 Founding Act on Mutual Relations, referendumurile din Lugansk şi Cooperation and Security between Doneţk, Digi24, 13 mai 2014, NATO and the Russian Federation https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ signed in Paris, France, 27 mai 1997, evenimente/traian-basescu-exista-un- NATO, risc-de-federalizare-a-ucrainei- https://www.nato.int/cps/cn/natohq/off romania-nu-recunoaste-anexarea- icial_texts_25468.htm. crimeei-si-referendumurile-din- 26 Acord de Parteneriat şi Cooperare de lugansk-si-donetk-242645. instituire a unui parteneriat între 35 Iulian Chifu, „Războiul hibrid şi Comunităţile Europene şi statele rezilienţa societală. Planificarea membre ale acestora, pe de-o parte, şi apărării hibride”, Infosfera, Anul X nr. Federaţia Rusă, pe de altă parte, 1/2018, Direcţia Generală de EUR-lex, https://eur-lex.europa.eu/ Informaţii a Apărării, pp. 23-30. legal-content/EN/TXT/?uri=LEGIS 36 Mark Galeotti, „The «Gerasimov SUM%3A28010102_2. Doctrine» and Russian Non- 27 Georgia – UNOMIG – Background, Linear War”, In Moscow’s Shadows, 6 United Nations Observer Mission in iulie 2014,
28 Bucovina şi România. După 100 de ani
https://inmoscowsshadows.word danger, Kyiv Post, 3 august 2018, press.com/2014/07/06/the-gerasimov- https://www.kyivpost.com/ukraine- doctrine-and-russian-non-linear-war/. politics/as-russia-monopolizes-azov- 37 Steven Pifer, Watch Aut for Little sea-mariupol-feels-heightened- Green Men, Brookings, 7 iulie 2014, danger.html. https://www.brookings.edu/opinions/ 45 MAE, Sesiunea Comisiei interguver- watch-out-for-little-green-men/. namentale mixte româno-ucrainene 38 Român UCIS în Ucraina, în războiul privind protecţia persoanelor aparţi- cu separatiştii ruşi, BZI, 4 octombrie nând minorităţilor naţionale, Kiev, 13 2017, https://www.bzi.ro/breaking- septembrie 2017, la news-roman-ucis-in-ucraina-in- http://mae.ro/node/43218 razboiul-cu-separatistii-rusi---foto- 46 Ştefania Brânduşă, Român mort în 624128. războiul ucraineano-rus, 39 Ukraine Says Romania One Of Its activenews.ro, 17 octombrie 2018, Potential Enemies, Kiev Ukraine https://www.activenews.ro/externe/Ro News Blog, 24 mai 2009, man-mort-in-razboiul-ucraineano-rus- http://news.kievukraine.info/2009/05/u 153105. kraine-says-romania-one-of-its.html. 47 The Internal Displacement Monitoring 40 Maritime Delimitation in the Black Centre (IDMC), Ukraine, Sea (Romania v. Ukraine), Judgment, http://www.internal- I.C.J. Reports 2009 , p. 61, 3 februarie displacement.org/countries/ukraine. 2009, International Court of Justice. 70.710 IDPs înregistraţi în Donbas 41 Thomas de Waal, Balasz Jarabik, potrivit UNCHR, la „Bassarabia’s hopes and fears in http://reporting.unhcr.org/Ukraine Ukraine’s Edge hopes”, Carnegie, 24 48 Iulian Chifu, „Războiul hibrid şi May 2018, la rezilienţa societală. Planificarea https://carnegieeurope.eu/2018/05/24/ apărării hibride”, ed. Cit.; Gregory bessarabia-s-hopes-and-fears-on- Simons, Iulian Chifu, The Changing ukraine-s-edge-pub-76445. Face..., ed.cit. 42 Sergyi Gherasymchuk, „The Relations 49 Darius Mureşan, „Legea Educaţiei. between Ukraine and Romania: Old Ucraina, minorităţi. Decizia and New Perceptions. Cooperation preşedintelui Porosenko”, DCnews, 26 Outlooks, la http://prismua.org/wp- septembrie 2017, content/uploads/2017/01/The_Relatio https://www.dcnews.ro/legea-educa- ns_between_Ukraine_and_Romania_ iei-ucraina-minorita-i-decizia-pre- Old_and_New_Perceptions._Cooperat edintelui-porosenko_559560.html. ion_Outlooks.pdf 50 EUROPEAN COMMISSION FOR 43 Romania leads NATO project on DEMOCRACY THROUGH LAW cyber-defence for Ukraine, NATO (VENICE COMMISSION), Watch, Strasbourg, 11 December 2017, http://www.natowatch.org/newsbriefs/ https://www.venice.coe.int/webforms/ 2014/romania-leads-nato-project- documents/default.aspx?pdffile=CDL- cyber-defence-ukraine. AD(2017)030-e. 44 Oksana Grytsenko, Dangerous 51 Iurii Botnarenco, Proiectul de lege ce Waters: As Russia monopolizes Azov interzice propaganda rusă în Sea, Mariupol feels heightened Republica Moldova, votat în două
29 POLIS
lecturi, adevărul.ro, 7 decembrie 2017, of-foreign-affairs-and-trade/news/the- https://adevarul.ro/moldova/politica/pr situation-with-relation-to-ukraine-has- oiectul-lege-interzice-propaganda- significantly-worsened rusa-moldova-votat-doua-lecturi- 52 Patriarhia Ecumenică a 1_5a292cea5ab6550cb8f29ce5/index. Constantinopolului. Comunicat, la html.“TRANSBORDER https://www.patriarchate.org/- TELEVISION” DIRECTIVE, at /communiq-1. „Patriarhia de la http://www.tv5monde.com/TV5Site/u Constantinopol recunoaşte autocefalia pload_image/pub/pdf_14_Transborder Bisericii ortodoxe ucrainene %20Television%20Directive.pdf independente de Moscova / Reacţia 49 Textul propunerii legii 8297online (în Bisericii ortodoxe ruse: O „catastrofă” ucraineană): şi o „schismă”. Relaţiile cu http://w1.c1.rada.gov.ua/pls/zweb2/we Constantinopolul vor trebui rupte”, bproc4_1?pf3511=63900. Hotnews, 11 octombrie 2018, 50 Klimkin proposes to discuss dual https://www.hotnews.ro/stiri- citizenship in Ukraine, UNIAN international-22753045-patriarhatul- Information Agency, 3 octombrie constantinopol-recunoa-biserica- 2018, ortodox-independent-ucraina.htm. https://www.unian.info/politics/10284 53 Curtea Constituţională, Aviz Nr. 3 din 180-klimkin-proposes-to-discuss-dual- 31.10.2017, la proiectul de lege pentru citizenship-in-ukraine.html. modificarea articolului 13 din 51 Ministry of Foreign Affairs and Trade, Constituţia Republicii Moldova, sesi- „The situation with relation to Ukraine zarea nr. 134c/2017. has significantly worsened”, comu- http://lex.justice.md/viewdoc.php? nique, October 25, 2018 2:00 PM., at action=view&view=doc&id=372524 http://www.kormany.hu/en/ministry- &lang=1.
Bibliografie
Studii şi articole CHIFU, Iulian, „Războiul hibrid şi BOTNARENCO, Iurii, „Proiectul de lege rezilienţa societală. Planificarea ce interzice propaganda rusă în apărării hibride”, Infosfera, Anul X nr. Republica Moldova, votat în două 1/2018, Direcţia Generală de lecturi”, adevărul.ro, 7 decembrie Informaţii a Apărării. 2017. CHIFU, Iulian, „Rusia lui Putin – după 18 BRÂNDUŞĂ, Ştefania, „Român mort în ani la putere şi în ajunul realegerii războiul ucraineano-rus”, pentru a patra oară ca preşedinte”, activenews.ro, 17 octombrie 2018. adevărul.ro, 16 martie 2018. CHIFU, Iulian, Gândire strategică, CHIFU, Iulian; LUPU, Lavinia, Analiza Editura ISPRI, Bucureşti, 2013. de conflict, Editura RAO Bucureşti, CHIFU, Iulian, „Doctrina Putin”, în Iulian 2015. Chifu, Robert Ion (editori), Republica GALEOTTI, Mark, „The «Gerasimov Moldova, Raport de ţară 2004, Doctrine» and Russian Non- Editura Politeia SNSPA, Bucureşti Linear War”, In Moscow’s Shadows, 2005. 6 iulie 2014.
30 Bucovina şi România. După 100 de ani
GHERASYMCHUK, Sergyi, „The PIFER, Steven, Watch Aut for Little Relations between Ukraine and Green Men, Brookings, 7 iulie 2014. Romania: Old and New Perceptions. ROBINSON, Matt, U.N. monitors leave Cooperation Outlooks”, în Georgia, OSCE mission shuts, prismua.org Reuters, 30 iunie 2009, GRYTSENKO, Oksana, Dangerous ROJANSKY, Matthew, Eduard Malayan, Waters: As Russia monopolizes Azov Eric Rubin, Natalia Bubnova, U.S.- Sea, Mariupol feels heightened Russian Relations and the Bilateral danger, Kyiv Post, 3 august 2018. Presidential Commission, 24 martie ISHCHENKO, Volodymyr, The limits of 2011. change and wishful thinking: lessons MAE, Sesiunea Comisiei interguverna- from Ukraine's Euromaidan uprising, mentale mixte româno-ucrainene The Broker, 26 iulie 2017. privind protecţia persoanelor IVAN, Paul, Transnistria – Whereto?, aparţinând minorităţilor naţionale, European Policy Center, 13 martie Kiev, 13 septembrie 2017. 2014. TECHAU, Jan, How Ukraine Destroyed KRASTEV, Ivan, „Russian Revsionism. the Myth of Russia’s Great Power, Putin's Plan For Overturningthe Carnegie Europe, 25 februarie 2014. European Order”, 3 martie 2014, TRAYNOR, Ian; GRYTSENKO, Foreign Affairs Oksana, Ukraine aligns with Moscow LIPMAN, Maria, Putin's „Sovereign as EU summit fails, The Guardian, 29 Democracy”, Carnigiemoscow noiembrie 2013. Center, 15 iulie 2006. WAAL, Thomas de; JARABIK, Balasz, Ministry of Foreign Affairs and Trade, „Bassarabia’s hopes and fears in The situation with relation to Ukraine Ukraine’s Edge hopes”, Carnegie, 24 has significantly worsened, May 2018. comunique, October 25, 2018. ***, „Cuban Missile Crisis”, in History. MUREŞAN, Darius, „Legea Educaţiei. ***, „Klimkin proposes to discuss dual Ucraina, minorităţi. Decizia citizenship in Ukraine”, UNIAN preşedintelui Porosenko”, DCnews, 26 Information Agency, 3 octombrie septembrie 2017. 2018. ORBAN, Viktor, Prime Minister Viktor ***, „Traian Băsescu: Există un risc de Orbán’s Speech at the 16th Plenary federalizare a Ucrainei. România nu Session of the Hungarian Standing recunoaşte anexarea Crimeei şi refe- Conference, November 14, 2017. rendumurile din Lugansk şi Doneţk”, Patriarhia Ecumenică a Digi24, 13 mai 2014, Constantinopolului. Comunicat, ***, „Român UCIS în Ucraina, în „Patriarhia de la Constantinopol războiul cu separatiştii ruşi”, BZI, 4 recunoaşte autocefalia Bisericii octombrie 2017, ortodoxe ucrainene independente de ***, „Ukraine Says Romania One Of Its Moscova/Reacţia Bisericii ortodoxe Potential Enemies”, Kiev Ukraine ruse: O „catastrofă” şi o „schismă”. News Blog, 24 mai 2009. Relaţiile cu Constantinopolul vor ***, What is Popular Democracy?, The trebui rupte”, Hotnews, 11 octom- Popular Center for Democracy, 14 brie 2018. aprilie 2014.
31 POLIS
Documente NATO and the Russian Federation Acord de Parteneriat şi Cooperare de signed in Paris, France, 27 mai 1997. instituire a unui parteneriat între Joint Declaration of the Eastern Comunităţile Europene şi statele Partnership Summit, Vilnius, 28-29 membre ale acestora, pe de-o parte, şi November 2013. Eastern Partnership: Federaţia Rusă, pe de altă parte, the way ahead, Council of the EUR-lex. European Union, Vilnius 29 Agreement on the accession of November 2013. the Republic of Crimea to the Russian Maritime Delimitation in the Black Sea Federation signed, President of (Romania v. Ukraine), Judgment, Russia, The Kremlin, Moscow. I.C.J. Reports 2009, 3 februarie 2009, Budapest Summit Declaration. Towards a International Court of Justice. Genuine Partnership in a New Era, Memorandum (Meeting of Chancellor December 1994. Angela Merkel and President Dmitri Carta de la Paris pentru o nouă Europă, Medvedev on 4-5 June 2010 in 21 noiembrie 1990. Meseberg). Text of Putin’s speech at Charter of the United Nations, United NATO Summit, Bucharest, April 2, Nations; Declaration on the 2008. Inadmissibility of Intervention and Romania leads NATO project on cyber- Interference in the Internal Affairs of defence for Ukraine, NATO Watch. States, General Assembly, 9 The Internal Displacement Monitoring December 1981. Centre (IDMC), Ukraine. Conference on Securityand Co-operation „Tratatul din 2 februarie 1997 cu privire in Europe Final Act, Helsinki 1975. la relaţiile de bună vecinătate şi Curtea Constituţională, Aviz Nr. 3 din cooperare dintre România şi Ucraina”, 31.10.2017, la proiectul de lege publicat în Monitorul oficial nr. 157 pentru modificarea articolului 13 din din 16 iulie 1997. Constituţia Republicii Moldova Georgia – UNOMIG – Background, (sesizarea nr. 134c/2017). United NationsObserverMission in Founding Act on Mutual Relations, Georgia. Cooperation and Security between Treaty on Conventional armed Forces in Europe (CFE), NTI.
32 Bucovina şi România. După 100 de ani
Descentralizare şi regionalizare în contextul dezbaterilor posterioare Marii Uniri din 1918
(Decentralization and regionalization in the context of post 1918 Great Union debates)
Radu CARP
România a ales după Marea Unirea propria lor reflecţie anteproiectului de din 1918 modelul statului unitar, Constituţie al guvernului liberal. În concretizat în Constituţia din 1923. A cadrul dezbaterii generate de nece- fost aceasta singura alegere posibilă? sitatea unei noi Constituţii, pe care Prioritatea din acea perioadă era uni- Ioan Stanomir o denumeşte o mulţime ficarea administrativă, România fiind de „politograme de natură consti- obligată să integreze patru modele de tuţională” , locul central a fost ocupat administraţie diferite: cel din Vechiul de seria de conferinţe organizate de Regat, cel din Transilvania, cel din Institutul Social Român. Bucovina şi cel din Basarabia. În Într-o astfel de conferinţă, Anibal Transilvania şi Bucovina exista un Teodorescu a ridicat această proble- sistem are avea la bază descentra- mă. Existau doar două opţiuni, în lizarea, în Basarabia autonomia locală viziunea acestuia: a extinde principiile avea doar „aparenţe înşelătoare” de organizare administrativă ale (potrivit lui Anibal Teodorescu), iar în Vechiului Regat şi în noile provincii, Vechiul Regat se acorda prioritate o operaţiune riscantă, din moment ce ideilor de stat unitar care au circulat în acestea au fost criticate constant şi era Europa secolului XIX. Chiar şi în nevoie de o reformă chiar şi în absenţa acest caz, integrarea Dobrogei după problemelor generate de necesitatea 1877 a creat unele probleme de armo- unificării administrative; a împrumuta nizare a organizării administrative. din străinătate un model de organizare Cu ocazia adoptării Constituţiei administrativă care să fi fost testat în din 1923, s-a pus întrebarea cum ar practică. Dintre două variante, ambele trebui procedat pentru viitoarea cu avantaje şi dezavantaje, Anibal organizare administrativă a statului. Teodorescu pare a privilegia opţiunea Partidele din opoziţie au contrapus extinderii modelului din Vechiul
33 POLIS
Regat întrucât „nu am fetişismul fi un mjloc pentru atingerea scopului modelelor străine care aiurea, în ma- unei mai bune descentralizări şi nu terie de mode feminine, pot fi inte- neapărat un scop în sine. resante şi atrăgătoare, dar în materie Un alt participant la aceste dez- de legiferare au o valoare relativă”. bateri, George Grigorovici, pleda Aceasta a fost şi viziunea generală din pentru model federal, implicit pentru epocă. Elita intelectuală din Vechiul un grad foarte ridicat de regionalizare. Regat, care cunoştea contextul Acesta considera că România Mare se adoptării Constituţiei din 1866, realiza afla în situaţia Statelor Unite după că un transplant juridic ar fi fost mai independenţă, fiind vorba de provincii riscant la 1923 decât fusese la 1866, care au o identitate proprie, nefiind iar din acest motiv ideea preluării unui doar teritorii cucerite. S-ar impune model care ar fi pus în centrul său astfel „o formă specială de stat, forma nevoia de descentralizare nu era foarte federativă care este forma cea mai bine primită. Varianta unui stat unitar democrată care poate fi închipuită, nu excludea reorganizarea admi- căci forma federativă este forma nistrativă pe baza principiilor descen- statelor celor mai puternice” . tralizării, ci dimpotrivă. Anibal Constituţia din 1923 a stabilit ca Teodorescu considera că trebuie să forme de organizare administrativă existe o autonomie financiară a judeţele şi comunele, fără a face vreo judeţelor, iar acestea ar trebui să aibă referinţă la posibilitatea vreunei re- o suprafaţă mai mare. Interesele forme subsecvente. Potrivit lui judeţene ar trebui să fie „cu totul Manuel Guţan, Constituţia din 1923 separate de cele ale centrului”, iar era redactată în aşa fel încât să ofere ceea ce este judeţean ar trebui „să fie „un răspuns negativ numeroaselor hotărât şi executat prin organele cerinţe şi proiecte de reformă ce proprii ale judeţului, fără amestecul solicitau organizarea administrativ- delegatului puterii centrale”. Prefectul teriotorială a ţării pe baze regionale” . ar trebui să fie, în viziunea lui Anibal Constituţia din 1923 enunţa principiul Teodorescu, doar un agent de legătură descentralizării administrative şi se al judeţului cu centrul. În această făcea un pas îniante în această direcţie viziune ar fi trebuit introdus un nou prin alegerea consiliilor judeţene şi nivel de luare a deciziilor, regiunea. comunale. Deoarece „sunt regiuni întregi mai Nu numai Anibal Teodorescu se mari decât un judeţ, a căror populaţie, arăta favorabil instituirii unui nou din cauza similitudinii mijloaclor de nivel de organizare administrativă, cel trai, simte aceleaşi nevoi”. Astfel, al regiunii, dar şi Paul Negulescu , există „interese publice superioare I.V. Gruia, Constantin Argetoianu, intereselor judeţene, dar de o însem- Petre Andrei, Nicolae Iorga, Alexandru nătate inferioară totuşi celor generale Vaida-Voevod, Iuliu Maniu sau ale statului” . Avantajul regiunii ar fi Constantin Stere. Cei care s-au opus deconcentrarea, iar regiunea ar putea regiunii nu au fost la fel de prezenţi în
34 Bucovina şi România. După 100 de ani dezbaterea publică dar ideile lor au regiune cu centrul la Iaşi care să avut impact mai mare la nivelul dez- reunească Moldova, Basarabia şi baterilor constituţionale. S-a afirmat Bucovina, o regiune cu centrul la Cluj că regiunea ar submina unitatea noului care să corespundă Transilvaniei. stat şi ar trezi tendinţe separatiste. S-a Negruzzi dorea ca la nivelul acestor spus de asemenea că scopul noului centre să fie „descentralizate auto- stat este dispariţia identităţilor tran- rităţile şi serviciile principale ale sta- silvane, basarabene etc. şi apariţia tului”. Astfel, ar fi rămas în compe- unei conştiinţe naţionale unitare, iar tenţa exclusivă a centrului doar regiunea nu a contribui la atingerea Ministerele de Externe, Război şi acestui scop, ci dimpotrivă. Argu- Marină. Sistemul conceput de mentul financiar a fost de asemenea Negruzzi ar fi fost la graniţa dintre un invocat, deoarece o organizare nouă la stat unitar şi unul federal, din moment nivel regional ar implica noi costuri şi, ce domenii precum industrie şi de asemenea, birocraţie. Ulterior comerţ, căi ferate şi lucrări publice, intrării în vigoare a Constituţiei din sănătate publică, justiţie şi poştă ar fi 1923, principalul argument împotriva urmat să fie conduse de direcţii gene- creării regiunilor a fost cel care ţinea rale la nivelul regiunilor, directorii de neconstituţionalitatea unei aseme- care ar fi condus aceste organisme ar nea iniţiative. De altfel, acesta a fost fi trebuit să prezinte spre ratificare argumentul folosit de Consiliul Guvernului un bilanţ şi un plan de Legislativ în 1929, cu ocazia discuţiei acţiune, iar Guvernul nu ar fi putut pe marginea Legii de unificare refuza ratificarea. Este drept că aceste administrativă din 1929. direcţii generale ar fi fost conduse de Doar două proiecte au avut în persoane numite pentru un termen de 6 vedere regionalizarea. Este vorba de ani prin decret regal dar aceasta nu proiectul de Constituţie al lui Romul presupunea imixtiunea guvernului, ci Boilă din 1931 şi de proiectul lui C.L. doar a monarhului, element de unitate Negruzzi, publicat în 1919 la Iaşi. în cadrul unui stat mai degrabă federal. Întrucât primul a beneficiat de Negruzzi a gândit funcţionarea comentarii pe larg , cel de-al doilea ar unui organism numit Sfatul provin- merita o atenţie specială, mai ales în ciei. Acesta ar fi urmat să se întru- contextul în care vine din partea unui nească doar o dată pe an, timp de o intelectual provenit din Vechiul Regat, lună, în capitala provinciei. Sfatul era având astfel posibilitatea de a compara gândit ca fiind un organism deliberativ un model existent cu altele care erau care ar fi putut să dezaprobe acti- preconizate. Autorul avea în vedere vitatea unei direcţii generale sau a uui înfiinţarea a trei regiuni cu perso- director, aceste organisme fiind obli- nalitate juridică care să corespundă gate să demisioneze într-o asemenea provinciilor istorice: o regiune cu situaţie. Sfatul provinciei nu ar fi putut centrul la Bucureşti care să reunească legifera însă în domeniile care fac obiectul legii, putând cere Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, o Parlamentului să intervină.
35 POLIS
Proiectul lui Negruzzi se baza pe o contextul dezbaterilor pe marginea variantă extremă de descentralizare, Constituţiei din 1923. Vocile unor foarte apropiată de modelul federal. Constantin Stere pentru Basarabia sau Acest proiect era însă uşor confuz în Romul Boilă pentru Transilvania nu ceea ce priveşte raporturile dintre au avut reprezentare suficient de puterile statului. Oricum, merită a fi eficace la nivelul Parlamentului sau al menţionat faptul că la un an de la Guvernului. Acordarea unui grad mai Marea Unire şi înainte de începerea mare de descentralizare a fost con- dezbaterii referitoare la descentra- cesia considerată a fi mulţumitoare de lizare şi regionalizare, la Iaşi un către elitele politice din provinciile noi asemenea proiect era publicat şi ale Regatului României, care au căutat discutat. să-şi păstreze poziţiile de conducere Întreaga dezbatere pe marginea sau să le transfere de la nivel local sau nevoii de unificare administrativă prin nivel central. Motivaţia elitei politice impunerea unui model care să pună în pentru un stat unitar merită însă a fi prim plan descentralizarea sau regio- investigată cu mai multă atenţie, nalizarea nu a fost transpusă decât pentru a vedea dacă renunţarea la parţial în Constituţia din 1923 dar proiectul regionalizării ţine de faptul că o asemenea dezbatere a avut necunoaşterea modului de funcţionare loc arată modelul statului unitar s-a a unui asemenea model sau unui impus mai mult pentru a pune în prim climat general european care încuraja plan opinia publică majoritară. Pe de apariţia de state unitare, capabile să altă parte, nici provinciile care facă faţă agresiunilor multiple de după fuseseră în trecut părţi ale Imperiului 1918 la adresa statalităţii, venite din Ţarist sau Austro-Ungar nu au avut partea răspândirii ideilor autorita- revendicări concrete în sensul rismului. regionalizării, nici la 1918 şi nici în
Note
1 Ioan STANOMIR, Libertate, lege şi 4 Manuel GUŢAN, Istoria admi- drept. O istorie a constituţionalismului nistraţiei publice locale în statul românesc, Polirom, Iaşi, 2005, p. 85. român modern, All Beck, Bucureşti, 2 Anibal TEODORESCU, Viitoarea 2005, p. 249. organizare administrativă a României, 5 Paul NEGULESCU, Tratat de drept în Constituţia din 1923 în dezbaterea administrativ, 1925, p. 25. contemporanilor, Humanitas, 6 Pentru o descriere a acestui proiect, Bucureşti, 1990, p. 417. vezi Manuel GUŢAN, op. cit., pp. 3 George GRIGOROVICI, Constituţia 305-308. sovietică şi constituţia democratică, în 7 Pentru o descriere a acestui proiect, Constituţia din 1923 în dezbaterea vezi Ioan STANOMIR, op. cit., p. 92 contemporanilor, op. cit., p. 117. şi urm.
36 Bucovina şi România. După 100 de ani
Bibliografie
STANOMIR, Ioan, Libertate, lege şi Constituţia din 1923 în dezbaterea drept. O istorie a constituţionalismului contemporanilor, op. cit.. românesc, Polirom, Iaşi, 2005. GUŢAN, Manuel, Istoria administraţiei TEODORESCU, Anibal, Viitoarea publice locale în statul român modern, organizare administrativă a României, All Beck, Bucureşti, 2005. în Constituţia din 1923 în dezbaterea NEGULESCU, Paul, Tratat de drept contemporanilor, Humanitas, administrativ, 1925. Bucureşti, 1990. . GRIGOROVICI, George, Constituţia sovietică şi constituţia democratică, în
37
Bucovina şi România. După 100 de ani
Iaşul sub povara refugiului. Tragedia războiului în memorii şi însemnări zilnice (1916-1918)
(Iaşi under the weight of the refuge. The tragedy of war as seen in memoirs and diaries (1916 - 1918)
Daniel ŞANDRU
Abstract: Between December 1916 and November 1918, all the Romanian state authorities, threatened to disappear, have worked in the city of Iași. Caused by the military defeats on the north and south fronts, the refuge in Moldova has meant, before all, a massive dislocation of population and a great effort to support not only the military front, but also ”the home front”, one that involved to guarantee the minimal conditions for the survival of the residents, of the refugees and of wounded by war. The historical literature published till now seems to concentrate much more over to the refuge of the army and of the state authorities, leaving in obscurity the situation of the ordinary citizens. On the other side, the history of ordinary people is written in the diaries of politicians, journalists or diplomats. My study addresses, from this point of view, the key role that city of Iași had in the context of Great War, between 1916 and 1918.
Keywords: Great War, city of Iaşi, refugees, resistence, King Ferdinand, Queen Mary.
Introducere ţional de după 1862 al tânărului stat român, acela de a atenua decalajul În „discursul de compensare” ce economic, politic, administrativ, so- caracterizează referinţele istorice la cial şi cultural dintre Bucureşti şi Iaşi, Iaşul de după Unirea Principatelor şi ce devenise deja vizibil, avusese drept stabilirea capitalei la Bucureşti, un efect, printre altele, inclusiv atribuirea, element de coloratură simbolică îl cu sprijinul municipalităţii ieşene, a constituie raportarea la acest oraş a unei reşedinţe regale pentru principele regelui Carol I. Întemeietorul monar- moştenitor Ferdinand şi tânăra sa hiei române numea Iaşul „a doua mea soţie, Maria. Privind retrospectiv, e capitală”1. Dincolo de această com- foarte probabil că nici regele Carol I şi pensaţie simbolică, efortul institu- nici urmaşii săi la tronul ţării nu se vor
39 POLIS fi gândit că, la numai doi ani de la Refugiul: o privire de ansamblu moartea suveranului întemeietor, Iaşului îi era destinat să devină, în Surprinsă de memorialiştii epocii, condiţii de război, capitala unei dar şi de fotografi, imaginea refugiului Românii care se redusese teritorial, ca în Moldova este una „de infern”, fiind urmare a cuceririi Bucureştilor de considerată, ca atare, „una din cele către armatele Puterilor Centrale, la mai tragice din istoria României”4: doar o treime. Între decembrie 1916 şi „Spectacolul drumurilor este de ne- noiembrie 1918, toate autorităţile descris: bărbaţi, femei, copii, bolnavi, statului român, de-a dreptul ameninţat bătrâni, schilozi, pe jos, în trăsuri, în cu dispariţia, au funcţionat la Iaşi. căruţe, călări, umblau în ploaie, pe Cauzat de înfrângerile militare surve- vânt, pe frig, pe ninsoare. Unii adu- nite pe cele două fronturi, din nord şi naseră în grabă ce putuseră din avutul din sud, refugiul în Moldova a lor şi îl târau după ei. Alţii nu mai însemnat, înainte de toate, o masivă puteau înainta şi cădeau sleiţi de puteri dislocare de populaţie şi un efort pe şi lihniţi de foame de-a lungul măsură pentru a susţine atât fronturile şoselelor. Alţii mureau prin şanţuri şi militare, stabilizate în sudul şi nord- trupurile lor descompuse erau lăsate vestul provinciei, cât şi „frontul de pradă corbilor. Pe lângă aceasta, acasă”, cel care implica asigurarea exodul populaţiei civile se amesteca unor condiţii minimale pentru supra- cu convoiurile armatei aflate în retra- vieţuirea rezidenţilor, a refugiaţilor şi gere, soldaţii, grăbiţi să treacă spre a a răniţilor de război. Din această executa ordinele ce aveau, răsturnau ultimă perspectivă, estimările istori- tot ce le stătea în cale, se năşteau astfel cilor converg spre următoarea stare de învălmăşeli îngrozitoare, în depărtare fapt: populaţia Iaşului a crescut brusc, se auzeau focurile inamicului, copiii în doar câteva săptămâni, de la 70.000 ţipau, femeile plângeau, oamenii de locuitori la peste 300.000 de răcneau, ploaia nu mai înceta, gerul se locuitori, „(...) fără a socoti efectivele înteţea, într-o parte un sat era militare, româneşti şi ruseşti, staţio- bombardat, într-alta se vedeau flăcări nate aici sau în imediata apropiere”2. de incendiu. Era o viziune de infern”5. De asemenea, dacă, potrivit datelor La nivel guvernamental, planul obţinute ca urmare a recensământului refugiului se ivise încă din luna din 1912, Moldova avea 2.131.527 de septembrie 1916, astfel încât membrii locuitori, acestora li s-au adăugat, Cabinetului, parte din parlamentari şi potrivit estimărilor, cei 1.500.000 de alţi reprezentanţi ai autorităţilor, ca şi refugiaţi, civili şi militari români, ofiţerii de rang înalt se refugiaseră în precum şi cei 1.000.000 de militari condiţii aparent organizate. În mod ruşi, ca şi mii de prizonieri şi internaţi firesc, acest lucru a fost valabil şi civili3. pentru familia regală. Potrivit unor interpretări contemporane, însăşi lite- ratura de specialitate publicată până în
40 Bucovina şi România. După 100 de ani prezent pe această problematică pare musafiri mai puteau să se oploşească să se fi concentrat mai mult asupra în bătrânul şi sărăcăciosul Iaşi, care refugiului armatei şi al autorităţilor până mai ieri fusese prea larg pentru ai etatice, lăsând într-un con de umbră săi şi puţinii călători ce din când în situaţia simplilor cetăţeni. Aceasta din când îl vizitau, ca pe un sălaş curios al urmă se regăseşte descrisă, pe de altă vechilor urzitori şi făuritori ai Unirii parte, în lucrările memorialiştilor, fie tuturor românilor”7. Analize recente aceştia politicieni, jurnalişti sau arată însă că, în contextul războiului, diplomaţi6. Ca atare, trebuie spus că dislocări ale populaţiei au avut loc situaţia oamenilor obişnuiţi şi a răni- chiar înainte de începerea refugiului ţilor de pe front a fost total diferită, efectiv în Moldova. În unele cazuri a expresia dezastrului implicat de fost vorba de o opţiune voluntară, refugiul acestora fiind întărită, spre generată de frica de inamici, în altele exemplu, şi de ceea ce se întâmpla în calea refugiului a reprezentat un efect principalul punct al destinaţiei celor al evacuărilor dispuse de autorităţi. refugiaţi, Gara din Iaşi: „Moldova Astfel, dacă e să ne raportăm la întreagă, şi în special Iaşul, începu a principalele „categorii” de refugiaţi primi valurile de călători ce fiecare civili, observăm că acestea îi includ pe tren ordinar, extraordinar, accelerat, cei câteva mii de locuitori ai de marfă ori militar, îi aducea înspre Transilvaniei care, în toamna lui 1916, susul Moldovei, în vagoane, aninaţi pe au urmat trupele armatei române în lângă vagoane şi pe deasupra vagoa- retragere (parte dintre aceştia stabi- nelor... (...) Valurile de fugari din lindu-se în Bucureşti, iar o altă parte Bucureşti şi Muntenia întreagă se în judeţele din estul Munteniei), pe cei multiplicau din zi în zi şi se descărcau care au urmat trupele române ce se în Iaşi – iar unele treceau şi spre alte retrăgeau din Dobrogea, urmare a provincii ale Moldovei de sus. Şiruri dezastrului militar de la Turtucaia şi a lungi de care şi căruţe particulare şi evacuării oraşelor Constanţa şi chiar camioane militare transportau Mangalia şi, evident, pe cei care s-au zilnic de la Gară în oraş bagaje şi lăzi îndreptat spre Moldova odată cu de toate formele; hotelurile şi casele trecerea Dunării de către germani şi a particulare ce se aflau până atunci trecătorilor din nordul Bucureştilor de goale sau cu bilete «de închiriat» se către austro-ungari. Acestor prime umpluseră cu prisosinţă şi pe fiecare valuri de refugiaţi li s-au adăugat stradă ori la fiecare uşă întâlneai călă- adolescenţii din Asociaţia Cerceta- tori proaspeţi ce întrebau cu stăruinţă şilor, a cărei conducere a luat această de «odăi» sau «case de închiriat». decizie (urmare a căreia cei mai mulţi Precum în două-trei săptămâni de la au fost nevoiţi să parcurgă drumul începerea venirii călătorilor munteni refugiului în Moldova pe jos, ceea ce în Iaşi toate locuinţele disponibile fură s-a soldat cu numeroase victime) şi, ca închiriate – e lesne de crezut că nu cu urmare al unui ordin al Ministerului multă uşurinţă cârdurile noi de de Război, tinerii încă neînrolaţi,
41 POLIS vizaţi pentru anii 1917-1918-1919- Familia Regală în cea de „a doua 1920, din care urma să fie recon- capitală” figurată viitoarea armată a României8. Pe ansamblu, însă, nu a existat un plan Decizia refugiului în cea de „a guvernamental care să permită gestio- doua capitală” a implicat, neîndo- narea stării de refugiu a populaţiei ielnic, şi familia regală, în cazul căreia civile: „De ce nu au vrut guvernanţii tragedia naţională era dublată de ca populaţia să se refugieze? moartea principelui Mircea, cel mai Guvernului român i-a fost teamă că mic dintre copiii regelui Ferdinand şi numărul refugiaţilor în Moldova ar ai reginei Maria. În vârstă de numai putea deveni prea mare. O asemenea patru ani, acesta a fost răpus de febră situaţie ar fi creat o serie de noi pro- tifoidă pe 20 octombrie/2 noiembrie bleme: foametea, insuficienţa spaţiului 1916. În perioada care a precedat locativ şi creşterea riscului iminent al refugiul autorităţilor şi al Casei epidemiilor. Pe de altă parte, refugiaţii Regale, regina Maria era deja impli- s-ar fi putut afla în calea mişcărilor de cată, pe „frontul de acasă”, în procesul trupe şi a mutării tezaurului statului în de îngrijire a răniţilor. În acest Moldova. În acelaşi timp, încă exista context, înainte cu aproape o lună de speranţa că aceste măsuri vor avea un refugiul propriu-zis, ea a făcut un caracter temporar, şi tocmai din acest drum în Moldova, inclusiv la Iaşi, motiv autorităţile nu au vrut să disloce unde a vizitat mai multe spitale, s-a mase largi pe care, ulterior, nu ar fi interesat de starea acestora şi a vorbit putut să le ţină sub control”9. S-ar cu cei îngrijiţi de medici10. Părăsirea putea spune că autorităţile române Bucureştilor cu un tren special, până retrase la Iaşi nu au scăpat, în cele din la finalul lui noiembrie 1918, a urmă, de ceea ce le-a fost teamă. survenit pe 13/26 noiembrie 1916. Dincolo de calvarul refugiului ca Vreme de aproape două săptămâni, atare, s-a întâmplat că situaţiei întrucât, în condiţiile date, nu se locative deosebit de precare – în identificase o reşedinţă pentru familia pofida eforturilor substanţiale depuse regală, regina şi suita ei au locuit în de administraţia oraşului şi, în special, trenul staţionat în gara Grajduri, lângă de primarul Gheorghe Mârzescu (ce Iaşi: „A început necunoscutul: unde va fi numit, de altfel, ministru al merg, pentru câtă vreme? Pentru ce? Agriculturii şi Domeniilor Statului în (...) Nu ştiu unde voi locui, nu s-a guvernul de coaliţie) – i se vor adăuga hotărât nimic, niciodată în viaţă nu am chinurile unei ierni năpraznice, mai plecat, ca azi, în necunoscut. (...) precum şi tifosul exantematic şi febra Spre ora prânzului am ajuns la o gară recurentă, boli care au determinat pe nume Grajduri, unde ne-am oprit peste 300.000 de decese în întreaga deocamdată, în timp ce Ballif a plecat Moldovă. înainte la Iaşi, cu o locomotivă, ca să cerceteze oraşul şi să vadă unde aş putea locui. Situaţie ciudată, în care
42 Bucovina şi România. După 100 de ani niciodată nu am crezut că am să mă încotro să mă îndrept”12. Reşedinţa aflu”11. În acest timp, regele regelui Ferdinand şi a Cartierului Ferdinand s-a aflat în retragere, alături General, deopotrivă loc al şedinţelor de Cartierul General şi de armată. Consiliului de Război şi de primire a Odată stabilizată linia frontului în politicienilor străini şi români, precum sudul Moldovei, Cartierul General s-a şi a reprezentanţilor diplomatici ai stabilit la Zorleni, lângă Bârlad, acolo altor state a devenit, la începutul unde regina a ajuns să-şi revadă soţul, anului 1917, micul palat de pe strada după plecarea din Bucureşti, la 28 Lăpuşneanu, în care locuise, între noiembrie/11 decembrie 1916. Între 1859 şi 1862, domnitorul Alexandru timp, pe 6 decembrie, regina îşi ale- Ioan Cuza13. Preocuparea reginei sese drept reşedinţă clădirea Corpului Maria pentru constituirea unei reţele IV Armată, Palatul Cantacuzino- de spitale în perspectiva războiului şi Paşcanu, care va deveni, pe parcursul pentru buna administrare a acestora şederii sale, un veritabil centru de data încă din perioada neutralităţii14. organizare a sprijinului acordat Implicarea directă şi totală a reginei de răniţilor şi populaţiei civile, dar şi al pe „frontul nevăzut” va fi remarcată, implicării politice şi administrative a între alţii, şi de conducătorul Legaţiei suveranei: „Azi după-amiază ne-am Franţei, stabilită de asemenea la Iaşi, mutat din tren în noua noastră contele de Saint-Aulaire: „În fiecare locuinţă. E chiar tare plăcută, destul de dimineaţă, regina, în uniformă de confortabilă şi bunul nostru colonel a infirmieră, însoţită de o doamnă de reuşit să aducă toate necesităţile onoare şi de o echipă de brancardieri materiale care lipseau: căzi de baie, voluntari, se ducea la gară pentru a cuptoare, cazane de rufe etc.... (...) primi răniţii. Câteodată, când se Dintr-un adăpost oribil am făcut o deschidea uşa unui vagon, se constata căsuţă în care mă pot refugia fără să că nici unul dintre călători nu mai mă simt chiar atât de lipsită de orice mişca: cei doisprezece soldaţi sau cămin. De-abia sosisem, pe la patru, refugiaţi bolnavi muriseră de frig. Într- că m-a copleşit o mare de oameni. o zi, îmi povesteşte una dintre Toată lumea vrea să fie sub protecţia doamnele de onoare, intrând în spital, mea, francezi, englezi, americani, simţise cum se mişcă podeaua sub doctori, asistente, civili. Munca e grea, paşi. Cutremur de pământ? Nu, un fiindcă mijloacele mele s-au împuţinat covor gros de păduchi, purtători de foarte mult şi riscă să se împuţineze cu tifos. Regina şi femeile cele mai fiecare zi. Încerc, totuşi, să ajut unde elegante ale societăţii româneşti pot, să găsesc soluţii, să-mi folosesc înfruntau moartea şi, ceea ce este, influenţa. Nu vreau să-i dezamăgesc fireşte, cel mai greu, înfrângeau mai ales pe străinii veniţi la mine, oboseala nu a zilelor de opt ore, ci a fiindcă vom avea nevoie de ajutorul unor zile care se prelungeau până lor. Necazul este că nu sunt bine noaptea, cu şaisprezece sau optspre- informată, e greu să-mi dau seama zece ore de muncă, pe cât de
43 POLIS respingătoare, pe atât de primejdioasă, ei faţă de omul politic Ion I.C. în mijlocul miasmelor fetide emanate Brătianu şi lumea liberală pe care de cangrena gazoasă. Nu de curaj e acesta o reprezenta; b) relaţiile sale cu vorba când ne referim la regina Maria. principalii generali ai armatei române Curajul presupune frică şi energia de a care au deţinut funcţii de comandă la o învinge. Sentiment necunoscut de cele mai înalte eşaloane militare, unii suverană, a cărei îndrăzneală aduce a dintre ei trecând în sfera politică sau invulnerabilitate, prin optimismul pe cochetând cu aceasta; c) chestiunea care-l emană, şi a miracol perma- asumării de către fiul ei Carol, moşte- nent”15. Eforturile depuse de suverană nitorul tronului, a unor responsabilităţi atât în ceea ce priveşte spitalele din care să-i asigure o mai mare spatele frontului, cât şi cele aflate pe vizibilitate, necesară mai ales pentru front vor face să se contureze o viitorul drum al acestuia; d) problema imagine a reginei Maria ca „Mama retragerii României din război şi a Regină” sau „Mama Răniţilor”, care semnării păcii separate”19. Supranu- va persista multă vreme şi după ce mită, mai ales de către soldaţi, „Împă- războiul se va fi încheiat: „Comparaţia răteasa românilor”, foarte îndrăgită şi cu o mamă, o mamă nu doar a respectată, regina Maria a insuflat atât militarilor pe care îi îngrijea, era populaţiei, cât şi soldaţilor, pe alăturată statutului regal. Femeia era perioada refugiului la Iaşi, încredere şi văzută asemenea mamei lăsate acasă, speranţă, deşi sunt suficiente paginile singura care poate alina durerea din Jurnalul său în care ea însăşi se pricinuită de răni şi de spaimă, iar arată a fi deznădăjduită. Dincolo de regina era înţeleasă drept îngrijitoarea construcţiile mitologice din jurul lor, a celor care plecaseră pe front, a personalităţii sale, rămâne realitatea că cetăţenilor-soldaţi, convinşi fiind că regina Maria a reprezentat unul dintre războiul va fi scurt şi se va încheia cu punctele de sprijin fundamentale de la victoria lor, pentru că ei luptă pentru o nivelul elitei politice, rolul său fiind cauză dreaptă, România Mare”16. Însă receptat ca atare şi de către oamenii aceasta nu este singura dimensiune ce obişnuiţi cu care, într-o formă sau alta, trebuie analizată atunci când avem în prin prezenţa sa în sfera publică, vedere rolul pe care suverana l-a avut suverana a intrat în contact. în contextul războiului. I se adaugă cele referitoare la sprijinul pe care l-a Starea de spirit: elitele şi opinia acordat în permanenţă populaţiei publică civile17, precum şi – deloc mai puţin important, dimpotrivă! – implicarea în Imaginea refugiului în Moldova şi, aspectele esenţiale din punct de vedere în special, la Iaşi, este deosebit de politic şi diplomatic18, a cărei imagine sumbră. Dar vorbim despre acelaşi se conturează, după cum sugerează Iaşi care, asemenea Bucureştiului, Alin Ciupală, prin raportarea la urmă- primise cu un deosebit entuziasm, la toarele coordonate: „(...) a) atitudinea nivelul opiniei publice, vestea intrării
44 Bucovina şi România. După 100 de ani
României în război de partea Antantei. război, încercării de a identifica „vino- Dacă urmăm, pentru analiza stării de vaţii”. Şi la Iaşi, curentele pro- spirit de la Iaşi, propunerea analitică a antantist şi, respectiv, filogerman lui Lucian Boia cu privire la modul de existente la nivelul elitei şi-au găsit căi raportare a românilor la situaţia în care de exprimare, chiar dacă filogermanii ajunsese ţara, putem interpreta că e de aici sau refugiaţi în capitala dificil de reprezentat ce credea în- Moldovei preferau să fie mai curând treaga comunitate românească la nivel tăcuţi. Opinia publică rămăsese la evaluativ20. Mai mult, în condiţiile în ideea că direcţia luptei de partea care vorbim despre „comunitatea Antantei împotriva Puterilor Centrale organică”21, este de presupus că, fusese una aleasă în mod judicios, dar, dincolo de sentimentul firesc al fricii în faţa noilor realităţi – care erau mo- faţă de duşman şi, implicit, faţă de delate în permanenţă de informaţiile ororile războiului, aceasta nu avea o ce veneau de pe frontul de vest, din capacitate de înţelegere a motivaţiilor teritoriul ocupat şi, de asemenea, care duseseră România în direcţia dinspre Rusia – apăreau şi semne ale dată. Ea se trezise în faţa unei realităţi, îndoielii, deşi neexprimate, neapărat, a unei stări de fapt ce necesita soluţii în cadrele oficiale de funcţionare a concrete şi rapide. Aşa cum, de pildă, spaţiului public, acestea din urmă refugiaţii civili căutau să supravie- fiind supuse restricţiilor de ordin ţuiască unui drum de calvar şi, odată militar şi, evident, cenzurii. Pe de altă ajunşi la destinaţie, să îşi găsească un parte, autorităţile şi purtătorii lor de adăpost, să se apere de frig şi foame, cuvânt, intelectuali cu prestigiu ieşenii obişnuiţi încercau, cel puţin în recunoscut, aveau tot dreptul, ba chiar prima parte a refugiului, să îşi menţină obligaţia de a proiecta acea „comu- starea locativă şi resursele minimale nitate imaginată” a unei naţiuni care, necesare spre a supravieţui, departe de deşi îngenuncheată pentru moment, a fi interesaţi să le împartă cu cei care avea toate şansele să îşi revină. le „invadaseră” oraşul22. Ar fi, deci, Discursul public era sortit să creeze de-a dreptul necredibil să ne ima- emoţie, să înlăture disperarea şi defe- ginăm că, într-o atare situaţie de criză tismul şi să proiecteze o „renaştere profundă, exista o „vibraţie naţională” naţională”. Expresiv, în acest sens, la nivelul larg al comunităţii. Jude- este ceea ce scria Nicolae Iorga în căţile evaluative de factură pozitivă ediţia din 29 noiembrie 1916 a sau negativă cu privire la starea ziarului Neamul Românesc: „Iaşul e, naţiunii puteau fi identificate, însă, la azi, nu un oraş, ci un simbol de nivelul opiniei publice şi, mai ales, la rezistenţă naţională, de afirmare cel al elitei politice şi intelectuale (în nezguduită a unei datorii pe care n-o mare parte cele două suprapunându- părăsim, fiindcă nu voim a o părăsi. se). Ca şi la Bucureşti, şi la Iaşi entu- Steagul României ce sângereză din ziasmul iniţial a făcut loc dezamăgirii rănile ei eroice a fost adus aici şi spre şi, atât cât se putea în condiţii de el se ridică ostaşii care fac supreme
45 POLIS sforţări. Sub acest aspect şi nu sub care, departe de clamatul entuziasm al acela al unui banal loc de refugiu luptei pentru „unitatea naţională”, erau voim să vedem Iaşul”. Şi, pe aceeaşi preocupaţi să îşi atingă interesele linie, istoricul sublinia, în celebrul imediate, dintre care cel mai important discurs pe care l-a susţinut la Teatrul era acela de a rămâne departe de linia Naţional din Iaşi, în şedinţa Camerei frontului: „Fără exagerare, dar Iaşul din 14/27 decembrie 1916: „Oriunde nostru avu «fericitul» prilej să am fi, oricum am fi, suntem hotărâţi să privească la un moment dat, nu prea mergem până la capăt, în credinţa că mult după izbucnirea războiului, la o nu se poate, cu nici un chip, ca, şi circulaţie pe trotuarele, stradele şi înaintea celei mai sălbatice forţe pieţele sale de atâta ofiţerime de toate organizate, să piară drepturile unui gradele, şi soldăţime mobilizată pe popor de a trăi pe pământul în care nu loc... că civilii, nemaiavând pe unde se este fir de ţărână care să nu fie strecura ca să nu incomodeze mersul acoperit de cel mai nobil sânge”23. cadenţat al uniformaţilor, cătau de Reprezentarea „comunităţii imagi- multe ori a-şi face drumul mai mult pe nate” în spiritul rezistenţei, solida- uliţe laterale sau dosnice. (...) Prin rităţii şi unităţii în faţa pericolului ce care autoritate sau birou militar ai fi viza întreaga naţiune, o reprezentare intrat, nu vedeai decât figuri rotofeie, proiectată instituţional şi livrată pline de viaţă, roşcovane, de curând discursiv atât prin expunerile politi- rase şi pudrate, mulţi purtând câte-un cienilor, cât şi prin cele ale intelectu- monoclu ori câte o căciulă căzăcească, alilor de frunte (deloc întâmplător, răsturnaţi în fotolii pluşate şi ocupaţi... publicaţii precum Neamul Românesc, de multe ori în a desena figuri nu condusă de Nicolae Iorga, şi România, geometrice, ci cu totul de altă natură... aflată sub coordonarea lui Mihail (...) Şi toţi aceştia, pentru diferitele lor Sadoveanu, erau distribuite inclusiv pe funcţiuni şi ocupaţiuni oficiale... pri- front soldaţilor aflaţi în tranşee), meau regulat, după state totdeauna construia ceea ce am putea numi o făcute conform strict cu legea de „realitate normativă”. Prin comparaţie contabilitate, anumite onorarii, salarii, cu aceasta, ceea ce poate fi denominat diurne, speze de transport şi de repre- drept „realitate descriptivă” includea zentare – şi alte asemenea mezelicuri, grupuri variate de oameni obişnuiţi cu ce întreceau cu mult răsplata ce se probleme situate în imediat, cu dădea – cu întârziere cât se poate de atitudini adesea contradictorii prin ra- simţitoare – acelora ce vieţuiau, portare la retorica oficială şi care dormeau sau... piereau în şanţuri sau recurgeau, în consecinţă, la identi- în vagoanele mlăştinoase, în care s-au ficarea unor soluţii rapide, de moment, găsit cei mai mulţi sfârşitul bravurei şi pentru situaţiile în care se aflau. Spre al devotamentului lor pentru exemplificare, ca şi în Bucureştiul patrie!”24. De asemenea, ca şi la aflat sub ocupaţie germană, şi la Iaşi a Bucureşti, şi la Iaşi se propaga, în existat grupul „învârtiţilor”, al celor paralel cu discursul produs şi asumat
46 Bucovina şi România. După 100 de ani de oficialităţi, cel bazat pe zvonuri şi adevărate campanii al căror rezultat nu bârfe de cafenea, mai ales în mo- putea fi decât slăbirea puterii de mentele critice care s-au succedat în resistenţă şi a autorităţii guvernului, ce perioada refugiului. O astfel de stare representa ţara faţă de strein”26. de agitaţie şi panică bazată pe zvonuri s-a născut în ajunul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, din vara Iaşi, oraşul marilor decizii anului 1917, atunci când s-a pus problema refugierii familiei regale şi a Fără îndoială, Iaşul rămâne mar- autorităţilor statului pe teritoriul torul istoric al unor evenimente cu Rusiei. Aceasta a crescut în intensitate adevărat cruciale atât din perspectiva chiar şi în condiţiile victoriilor defen- „istoriei mari”, cât şi din aceea a sive repurtate pe frontul de sud, în „microistoriei”, atât din unghiul rapor- luna august, de către armata română, tării la „comunitatea imaginată”, cât şi generând acţiuni în consecinţă: „Iaşul din acela al analizei dedicate „comu- era înebunit de zvonuri (...) Rusia nităţii organice”. Pe primul palier, este devenise un fel de pământul făgă- locul în care, sub aspect politic, duinţei pentru toţi acei ce socoteau că diplomatic şi militar, configurate şi la nu vor putea îndura îngenuncherea momentul propriu-zis, dar şi din unui neam... Pe la diferite autorităţi se perspectivă istoriografică s-au scris împacheta de zor; camioane încărcate pagini importante ale războiului, în greu, îşi făceau loc pe străzile Iaşului, preambulul Marii Uniri. E locul din toate ţinând drumul gării. Viermuia care a izvorât, în primăvara anului lumea, tăcută şi îngândurată ca în 1917, refacerea armatei române, sub preajma unui sfârşit apropiat... Pe directa coordonare a Misiunii Militare şoseaua ce duce de la Galata la Franceze, condusă de generalul Henri Ungheni, care şi căruţe nenumărate, Mathias Berthelot, e capitala în care s- încărcate cu lucruri şi oameni, într-un a celebrat, în refugiu, ziua naţională a lung şir ce nu mai avea sfârşit, lăsând statului român, pe 10 mai 1917, în urma roţilor praful ce se ridica în momentul în care regina Maria con- nouri fumurii... Paralel şoselei, sacra, în Jurnalul său, clipa „renaşterii trenurile de evacuare lungi şi negre ca naţionale”27, e punctul de întâlnire al ieşite din hornul unei fabrici, gâfâind voluntarilor ardeleni şi bucovineni mereu şi scuipând nori de fum şi care, pe 8 iunie 1917, au depus aburi...”25. Faptul e consemnat şi de jurământul faţă de ţară şi rege, este, nu Constantin Kiriţescu, care vorbeşte de mai puţin, punctul de plecare al o „campanie” orchestrată de o parte a reformelor agrară şi electorală, prin elitei politice refugiată la Odessa: „Se dezbaterea şi votarea, în perioada 14- formase un adevărat «partid al eva- 20 iunie 1917, a modificării articolelor cuării», care-şi stabilise centrul de 19, 57 şi 67 ale Constituţiei de la acţiune în Odessa vecină şi adăpostită 1866. Este, în mod evident, locul în de primejdie, de unde se îndreptau care s-au prezentat delegaţia româ-
47 POLIS nilor basarabeni şi cea a românilor Cu atât mai mult s-a întâmplat acest bucovineni în martie şi, respectiv, lucru în condiţiile primei etape a noiembrie 1918, pentru a aduce veştile refugiului în Moldova, când costurile unirii Basarabiei şi a unirii Bucovinei de întreţinere a celor 1.000.000 de cu Regatul României. Pe cel de-al soldaţi ruşi aflaţi aici au revenit, de doilea plan, al „războiului necu- asemenea, statului român, în condiţiile noscut” resimţit la nivelul „comu- în care acesta se afla la limita de jos a nităţii organice”, o serie întreagă de posibilităţilor de a-şi întreţine propria aspecte ale vieţii cotidiene sunt de populaţie şi propria armată. Modul de natură să întregească imaginea rolului raportare a ruşilor la „alianţa” cu jucat de acest oraş în Marele Război al România nu a scăpat neobservat României. Şi, din acest punct de diplomaţilor străini, iar maniera în vedere, este interesant de remarcat care şeful Legaţiei Franceze, contele modul în care evenimente cu impact de Saint-Aulaire, îi descrie pe „aliaţii” internaţional şi naţional şi-au făcut ruşi este grăitor în acest sens: „Toată resimţite efectele asupra acestei iarna anului 1917, tăvălugul rusesc s-a capitale de restrişte şi a oamenilor pe revărsat pe străzile Iaşului pentru a care i-a găzduit, fie aceştia din urmă îneca Moldova. Acest torent a dus cu rezidenţi sau refugiaţi. Este, de sine mai multe armate cu un efectiv asemenea, important să luăm în total de un milion de oameni. Nu-i considerare şi deciziile de impact calific drept combatanţi pentru că s-au internaţional şi naţional ce s-au luat, retras pe linia Siretului fără a schiţa pe parcursul celor doi ani de pribegie, niciodată nici cea mai mică ofensivă de către autorităţile statului stabilite în împotriva unui «inamic» de cinci ori Iaşi, de natură să producă, la rândul mai puţin numeros, dar care le inspira lor, efecte care s-au conjugat cu mai multă simpatie decât «aliatul». De efortul militar şi diplomatic depus de altfel, numai jumătate din oameni erau România pe parcursul războiului şi înarmaţi. Se vedeau defilând alternativ după încheierea acestuia. un batalion cu puşcă pe umăr şi altul În mod cert, unul dintre eveni- cu bâta în mână, destinat, aşa se mentele internaţionale ce au avut un spunea, să înlocuiască pe cel dintâi efect imediat şi direct asupra folosind puştile acestuia când va fi României aflate în război a fost iz- scos din luptă – eventualitate puţin bucnirea revoluţiei ruse, cu cele două probabilă, pentru că nu erau lupte. momente ale sale, din februarie şi, Inegale prin armament, toate bata- respectiv, octombrie 1917. Slaba lioanele se asemănau prin bogăţia implicare a armatei ruse, alături de cea echipamentului, oricare soldat având, română, în prima parte a războiului de dacă nu puşcă, o şubă îmblănită – şi pe frontul de est nu a făcut decât să prin lipsa totală de ofiţeri, trupa dezamăgească opinia publică şi elita nefiind încadrată decât de subofiţeri. ţării, adâncind suspiciunea cu privire Ofiţerii, în fruntea trupelor în alte la intenţiile „uriaşului” de la răsărit. armate, îi urmau în automobile sclipi-
48 Bucovina şi România. După 100 de ani toare, cu nevestele sau amantele lor în veniseră aici), imediat au apărut şi uniforme de «sistriţe» sau infirmiere, îndoielile, de îndată ce prim-ministrul având şi camioane pline cu lăzi de Ion I. C. Brătianu l-a vizitat, în aprilie şampanie, cu merinde şi, pentru statele 1917, pe Kerenski la Petrograd, de majore, cu veselă de argint. (...) Val unde s-a întors doar cu garanţii de nesecat de lăcuste fără aripi, se spunea natură retorică. Cu mult mai amplu a la Iaşi. Aşteptând ca, prin neînfrânta fost entuziasmul în rândurile soldaţilor atracţie a Revoluţiei, «noroiul» să se ruşi, care s-au grăbit să formeze, în întoarcă la obârşie, «puhoiul», «stepa» întreaga Moldovă, şi nu doar la Iaşi, în marş zămislea acest noroi în soviete ale deputaţilor pe modelul trecerea ei, făcând tabula rasa, din celui din Petrograd. Acest entuziasm a fericire fără proiectile, căci acestea ar fost preluat şi de insignifianţii fi fost mai periculoase pentru «aliat» socialişti români care activau în Iaşi: decât pentru «inamic»”28. O realitate „Sentimentul de speranţă a provocat o ce crea o acută nemulţumire la nivelul renaştere a activităţii politice în rândul opiniei publice era totala lipsă de social-democraţilor din România. implicare a soldaţilor ruşi încartiruiţi Mici grupuri de socialişti urmăriseră în Iaşi şi în întreaga Moldovă29. de aproape cursul evenimentelor din Dincolo, însă, de aspectul neimplicării Rusia şi dezbătuseră însemnătatea lor efective şi de cel al dezagregării ar- pentru România cu un marcat simţ al matei ruse de pe frontul din Moldova anticipaţiei, La Iaşi, principalul lor pe parcursul anului 1917, plutea în aer centru de activitate, aceştia şi-au pericolul semnării unei păci separate redeschis în 1917 sediile partidului şi între Rusia şi Puterile Centrale (ceea au început să publice un ziar, Social- ce se va şi întâmpla, de altfel, pe 3 democraţia. Militanţii şi-au făcut martie 1918, prin Tratatul de la Brest- apariţia imediat şi au încercat să Litovsk, moment în care România profite de faptul că oamenii obişnuiţi semnase deja armistiţiul de la Focşani, se săturaseră de război şi-şi puseseră pe 26 noiembrie 1917, urma să speranţe în încheierea păcii pentru a-şi semneze, pe 5 martie 1918, Pacea promova cauza”31. În contextul în care ruşinoasă de la Buftea, precum şi, pe 7 armata română se pregătea de luptele mai 1918, înrobitorul Tratat de la ce se vor derula în august 1917 pe Bucureşti – pe care, însă, regele frontul de sud, pericolul internaţional Ferdinand a refuzat să-l promulge). din perspectiva evoluţiei operaţiunilor Dacă, iniţial, opinia publică şi chiar de război pe frontul de est era dublat elita aflată în refugiu la Iaşi a primit de cel al încercărilor de contaminare vestea izbucnirii revoluţiei ruse cu un propagandistică venită din partea anume entuziasm30 (în ideea că, sovietelor formate de soldaţii ruşi, finalmente, odată cu instaurarea unei precum şi de cel al tentativelor de guvernări „democratice”, trupele înlăturare a monarhiei şi guvernului ruseşti dislocate pe frontul din român de la conducerea ţării. Un astfel Moldova îşi vor juca rolul pentru care de moment s-a petrecut pe 18 aprilie/1
49 POLIS mai 1917, când trupele ruseşti l-au astfel într-o situaţie de imposibilitate eliberat din detenţie pe Cristian din perspectiva menţinerii statutului Racovski, după care s-au adunat în de ţară beligerantă în cadrul Antantei. Piaţa Uniri din Iaşi, unde un membru Cu totul altele erau, deci, în acest al Sovietului a susţinut un discurs ce context, preocupările liderilor politici îndemna la înlăturarea regelui şi şi intelectualilor români, ale opiniei preluarea puterii guvernamentale: „Pe publice şi ale „comunităţilor organice” străzile Iaşilor, soldaţii ruşi revolu- ce supravieţuiau în cele două capitale, ţionari manifestau ostil împotriva Bucureşti şi Iaşi. Regelui ţării şi a guvernului «bur- ghez» al României. A trebuit inter- venţia energică a generalului Marile reforme Şcerbacew care să interzică soldaţilor ruşi amestecul în afacerile interioare Încă din perioada de neutralitate, ale României, precum şi purtarea plină Guvernul liberal condus de Ion I. C. de tact şi de calm a autorităţilor civile Brătianu asumase necesitatea reformei şi militare române, pentru ca lucrurile agrare, ca efect al răscoalei ţărăneşti să nu ia, dela început, o întorsătură din 1907. Democratizarea politică a fatală”32. Un al doilea moment vizează societăţii româneşti, prin dezbaterea arestarea, la începutul lunii decembrie privind necesitatea universalizării vo- 1917, a liderilor bolşevici care îşi tului masculin, era de asemenea un stabiliseră cartierul la Socola, precum punct al agendei guvernamentale. În şi dezarmarea trupelor conduse de contextul intrării României în război, aceştia, şi în acest caz remarcându-se ambele fuseseră trecute în plan intervenţia fermă a lui Şcerbacev. Nici secundar, însă pentru scurtă vreme, acţiunile propagandistice nu au avut esenţialul motiv al repunerii lor pe impact asupra militarilor români, agenda principală a politicii guverna- asupra opiniei publice ieşene sau mentale fiind dat de izbucnirea asupra vieţii politice, cu toate efor- revoluţiei din Rusia: „Revoluţia rusă turile depuse de Racovski şi comi- din martie 1917 a dat un imbold litonii săi, membri ai Partidului reformei. Posibilele repercusiuni ale Social-Democrat din România, inclu- revoluţiei asupra soldaţilor şi ţăranilor siv după fuga celor mai mulţi dintre români au provocat o adevărată aceştia la Odessa, în lunile mai şi iunie alarmă în cercurile guvernamentale. 1917, acolo unde au înfiinţat Mulţi politicieni se temeau că această Comitetul român de acţiune social- «contagiune» se va răspândi cu democrată33. Efectul revoluţiei ruse repeziciune din Rusia, peste Prut, în rămânea, aşadar, important în planul Moldova”34. Dincolo de intenţia de a războiului, câtă vreme Rusia atrăgea bloca eventuala propagandă antigu- după sine, semnând armistiţiul din vernamentală venită dinspre Rusia şi decembrie şi apoi tratatul de Pace cu un posibil „efect de imitaţie” în rândul Puterile Centrale, şi România, pusă trupelor române, există date care
50 Bucovina şi România. După 100 de ani atestă faptul că prim-ministrul asupra lor (parte dintre aceştia Brătianu intuise, încă din decembrie aflându-se în zona ocupată, ceea ce 1916, că promisiunea reformelor însemna că de jure, nu doar de facto, poate deveni o motivaţie importantă nu mai întruneau condiţiile pentru a fi pentru soldaţii aflaţi în tranşee: „La 3 consideraţi reprezentanţi legitimi ai decembrie 1916, Ionel Brătianu îi poporului), cât şi aspecte tehnice, care adresa regelui o scrisoare în care îi transformau o dezbatere constitu- releva necesitatea unei propagande ţională în una legislativă. Acestea din active printre soldaţi, în sensul că vor urmă – dată fiind şi urgenţa proce- primi pământ la sfârşitul războiului”35. sului, reclamată de situaţia excepţio- Drept urmare, „(...) în Mesajul de nală a războiului38 – au avut drept deschidere la Iaşi a sesiunii parla- efect şi anumite neclarităţi în ceea ce mentare din 9 decembrie 1916, regele priveşte reforma electorală, neclarităţi insista asupra înfăptuirii, la sfârşitul ce urmau a fi limpezite de un viitor for războiului, a reformelor agrară şi legislativ39. Dincolo, însă, de tumultul electorală, ca drepturi ale ţăranului vieţii politice şi de modul în care care lupta pe front”36. Un prim pas acesta se reflecta în activitatea concret în direcţia asumării reformelor Parlamentului refugiat la Iaşi, dincolo este făcut de regele Ferdinand, prin de interesul opiniei publice pentru proclamaţia de la Răcăciuni, susţinută subiectul reformelor, aşa cum poate fi în faţa trupelor pe 22 martie/5 aprilie acesta identificat în scrierile memo- 1917, prin care ţăranilor soldaţi le erau rialistice ori în presa epocii, este dificil promise pământ şi dreptul de a vota. de apreciat dacă în plan comunitar a În condiţiile în care „cercuri largi ale existat, realmente, un impact imediat opiniei publice, intelectuali şi oameni şi major. Ca motivare a trupelor aflate politici de prestigiu se pronunţau pe front, este credibil că promisiunile pentru acceptarea reformelor”37, în anunţate de rege şi de politicieni au dezbaterile Adunării Deputaţilor şi funcţionat în direcţia pe care o Senatului din perioada 14-20 iunie urmărea elita, în sensul în care 1917 au fost adoptate propunerile de circumscrierea cadrului constituţional modificare a articolelor 19, 57 şi 67 pentru adoptarea lor prin lege într-un ale Constituţiei din 1866, fapt ce a viitor previzibil şi clar determinat s-a permis ca, după război, să fie institu- putut constitui într-un instrument ţionalizate legile reformei agrare şi, pragmatic, şi nu doar propagandistic, respectiv, votului universal masculin. pentru a insufla soldaţilor dorinţa de Nu trebuie să ne imaginăm, însă, că luptă: „Marile victorii de la Mărăşti, promovarea acestor reforme a fost Mărăşeşti şi Oituz au dovedit forţa lipsită de prezenţa unor puncte de ostaşului român, care, înzestrat şi vedere total diferite, care au luat în pregătit mai bine decât în 1916, discuţie, la nivelul elitei politice, atât încurajat prin înscrierea în Constituţie numărul parlamentarilor care aveau a reformelor agrară şi electorală şi, dreptul de a se pronunţa, prin vot, mai presus de toate, animat de cel mai
51 POLIS fierbinte patriotism izvorât din apă- aceasta au avut acces, în principal, cei rarea pământului strămoşesc, a arătat care formau elita aflată în refugiu, deşi cotropitorilor că «pe-aici nu se trece». concerte sau piese de teatru au fost Armata română a repurtat, în iulie- organizate şi s-au jucat şi în faţa august 1917, succese de covârşitoare răniţilor aflaţi atât în spitalele propriu- însemnătate militară şi politică”40. În zise, cât şi în cele improvizate în economia războiului, aceste victorii clădirile tuturor şcolilor ce existau în defensive au fost, desigur, deosebit de vechea capitală a Moldovei: „În importante şi, din acest punct de privinţa aşezămintelor spitaliceşti, vedere, se poate susţine că ele sunt oraşul Iaşi avea, la începutul secolului inclusiv o consecinţă a reformei XX, câteva instituţii cu o anumită constituţionale cu privire la pro- tradiţie: «Sf. Spiridon», Institutul prietatea agrară şi dreptul de vot, ca Gregorian (Maternitatea Cuza-Vodă), direcţii pe care „România Mică” le Spitalul Militar şi Spitalul Israelit. includea în proiectul unei Românii Reţeaua de spitale existentă ar fi fost Mari „mai drepte” şi „mai demo- insuficientă în condiţiile unei stări de cratice”. Susţinute, e adevărat, de o război. Primele măsuri de amenajare a majoritate consistentă a elitei politice unor spitale suplimentare au fost luate (pe un anumit segment, cel al stângii chiar în luna august 1916, odată cu liberale reprezentate de Partidul intrarea României în Marele Război. Muncii, înfiinţat pe 1 mai 1917 de Pentru asigurarea unor clădiri potrivite George Diamandi şi dr. Nicolae Lupu, au fost rechiziţionate mai ales chiar într-o formulă maximală41) şi de localurile şcolilor din Iaşi, în perioada vectorii opiniei publice, în special următoare cursurile fiind suspendate. intelectuali şi jurnalişti, reformele şi- În entuziasmul primelor zile, nimeni au avut impactul imediat în logica nu îşi imagina drama care va urma şi acţiunilor unui stat aflat în război şi în ce rol important avea să joace fosta pericol de a fi deconstruit. A doua capitală a Moldovei din acest punct de etapă, cea a punerii lor în aplicare, a vedere. Faţă de desfăşurarea frontului, survenit în perioada interbelică, îm- oraşul avea o amplasare retrasă, care plinind pe timp de pace un deziderat părea să îi ofere o anumită protecţie. pe care războiul îl acutizase. Evoluţia nefavorabilă a războiului, refugiul din Moldova, aveau să transforme Iaşul într-un «oraş al Cultura în vreme de război spitalelor», fiind necesară amenajarea câtorva zeci de asemenea stabili- În perioada celor aproape doi ani mente”42. Totodată, astfel de acte în care a îndeplinit rolul de capitală de culturale, întreţinute de personalităţi război, Iaşul a cunoscut, în pofida precum George Enescu, Constantin tuturor clipelor de disperare prin care Nottara sau Maria Ventura, s-au a trecut populaţia sa şi cea refugiată, o petrecut şi în variate unităţi militare. importantă activitate culturală. La Scopul lor era, pe de o parte, de a
52 Bucovina şi România. După 100 de ani promova valorile patriotice şi, pe de ocupat s-au reunit într-o singură altă parte, acela de a insufla încredere echipă: „În timpul pribegiei la Iaşi, s- şi de a ridica moralul soldaţilor şi al au văzut adunaţi artişti din toate populaţiei. Din această perspectivă, unghiurile ţării şi în toate genurile: I.G. Duca nota cu privire la activitatea dramatici, revuişti, cântăreţi de operă, artistică din Iaşi, subliniind rolul jucat din formaţiuni oficiale sau particulare, de compozitorul George Enescu: „(...) toţi alergând după steagul Ţării, toţi cu artiştii noştri mergeau prin spitale, inima caldă şi mulţi cu stomacul gol. declamau în faţa bolnavilor versuri Alexandru Mavrodi i-a strâns pe toţi patriotice, cântau cântece, dădeau la Teatrul Naţional din Iaşi; pe cei de concerte. În această privinţă cel mai la Teatrele Naţionale din Bucureşti şi neobosit era Enescu, fără răgaz, Craiova i-a contopit cu cei de la pretutindeni şi-a pus talentul în slujba Naţionalul din Iaşi, făcând o singură nevoilor ţării. Refuzând orice remu- trupă. Operei i-a înjghebat o nouă neraţii, făcând donaţiuni generoase din formaţie, care a alternat cu repre- modestele sale mijloace, stimulând pe zentaţiile de dramă şi comedie; ope- cei mai tineri, alergând prin toată reta a avut şi ea reprezentaţiile ei, a Moldova, a fost admirabil. În acele continuat să joace reviste, scrise cu grele ceasuri ale vieţii noastre talent şi simţ patriotic, de Petre Durma naţionale el s-a dovedit a fi nu numai şi Stoikovici, iar Mărioara Cinski, în un mare talent, dar şi un mare suflet. mijlocul apatiei generale, exorta dorul (...) Toate aceste manifestaţiuni căminului, cântând cu fineţe: intelectuale şi artistice reuşiseră prin Cărăruie, cărăruie care duci la imponderabilele lor influenţe să Bucureşti... Toată lumea artistică care- opereze transformări binefăcătoare în şi părăsise casele s-a văzut deodată opinia publică, în mijlocul mizeriilor organizată şi la adăpost, pe cât se şi în roiul tifosului exantematic”43. De putea, de marile nevoi cari o cople- altfel, George Enescu va înfiinţa la şiseră”44. De asemenea, clădirea Iaşi, pe 18/31 octombrie 1918, Teatrului a găzduit, pe 3 ianuarie Societatea Simfonică ce-i purta 1917, Festivalul Aviaţiei, al cărui scop numele, după ce orchestra simfonică era strângerea de fonduri pentru condusă de el, şi ale cărei repetiţii se familiile aviatorilor români şi aliaţi ce- desfăşurau, impropriu, în clădirea şi pierduseră vieţile pe frontul de est, Centralei Electrice a Teatrului ca şi proiecţia filmului „În jurul Naţional, susţinuse mai multe con- ultimelor bătălii de pe frontul român”, certe, primul fiind organizat pe 13 realizat de Serviciul geografic al decembrie 1917. Teatrul Naţional din Armatei. Tot aici a fost instituit un Iaşi, care găzduia lucrările Adunării festival duminical în onoarea milita- Deputaţilor, nu a renunţat, însă, la rilor din trupele aliate, precum şi, prin rolul său artistic. Dimpotrivă, sub ordinul ministrului Instrucţiunii coordonarea lui Alexandru Mavrodi, Publice din 8 octombrie 1918, un toţi actorii refugiaţi din teritoriul spectacol destinat comemorării morţii
53 POLIS lui Mihai Viteazul. În plus, încă din Traian, situat în Piaţa Unirii (închiriat iulie 1917, la Teatrul Naţional au fost de Elena Catargiu, acesta „(...) iniţiate reprezentaţiile Marelui devenise centrul unde veneau toate Cinematograf al Invalizilor de Război, ştirile şi unde erau fabricate toate zvo- desfăşurate zilnic în cursul săptămânii, nurile”48), salonul select al Marukăi cunoscând un mare aflux de spectatori Cantacuzino, în care se întruneau şi în cadrul căruia, la 29 aprilie 1917 a reprezentanţii aristocraţiei franceze, în avut loc prima proiecţie a unor filme Jockey Clubul ieşean, redeschis în de război de pe frontul din Moldova45. apropiere de palatul reginei sub În aceeaşi direcţie, a influenţării preşedinţia lui Matei Cantacuzino, în spiritului public, Nicolae Iorga a care politicienii se reuneau pentru iniţiat o serie de conferinţe adresate partide de bridge, maus, poker sau tinerilor, iar artiştii plastici au fost bacarra, dar şi pentru a se informa, şi mobilizaţi spre a ilustra eroismul la Popota Diplomaţilor, deschisă în armatei române. S-a constituit, astfel, ianuarie 1917 la iniţiativa lui gruparea „Arta Română”, a cărei Constantin Argetoianu, unde aveau primă expoziţie a avut loc în aprilie acces cei circa 50 de membri ai 1917 şi care includea nume impor- legaţiilor străine care se aflau în tante, precum cele ale unor pictori ca oraş49. Datele referitoare la modul de Ressu, Iser, Pallady, Tonitza, Şirato, petrecere a timpului liber de către Theodorescu-Sion, Dumitrescu, oamenii obişnuiţi lipsesc cu Dărăscu, dar şi ale unor sculptori: desăvârşire, aceştia nefiind implicaţi Paciurea, Jalea, Han, Medrea46. în ceea ce circumscriem, îndeobşte, Implicaţi în acest efort de ridicare a prin sintagma „viaţă publică”. E de moralului şi de stimulare pozitivă a imaginat doar că, mai curând opiniei publice au fost şi oamenii de accidental, unii dintre aceştia au avut litere, cel mai cunoscut caz fiind cel al ocazia de a lua parte la unele întruniri lui Mihail Sadoveanu, mobilizat ca publice, aşa cum au fost cele date de locotenent pentru a coordona activi- paradele militare sau de slujbele de la tatea de la ziarul România, ai cărui Mitropolie dedicate eroilor de pe colaboratori erau deja scriitori consa- front. craţi, precum Octavian Goga, Corneliu Moldovan, Ion Minulescu, N.N. Beldiceanu, Barbu Delavrancea, Viaţa cotidiană reflectată în Alexandru Vlahuţă, Vasile Voiculescu, moravuri Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu47. Iaşul a cunoscut, totodată, şi o activă viaţă O dimensiune aparte a vieţii coti- mondenă, generată şi întreţinută de diene în timp de război, având inclusiv reprezentanţii elitei politice, militare şi un impact public, este dată de intelectuale, ce s-a desfăşurat pe moravuri. Dacă societatea antebelică parcursul anilor de refugiu în locuri se remarcase printr-un important precum marele salon de la Hotelul accent etic aşezat asupra tipurilor de
54 Bucovina şi România. După 100 de ani comporament nu doar public, ci şi uitat patria îndoliată şi soţul plecat pe privat, războiul a adus cu sine o nouă front, ca să se arunce în vârtejul abordare a relaţiilor dintre bărbaţi şi petrecerilor şi în braţele ofiţerului femei, care se aflau acum, cu toţii, german primit în cuartir, acea femee într-o situaţie de excepţie. E de înţeles care, din perversitate sau din interes, că, într-o atare stare, ideile consacrate devenise tovarăşa chefurilor şi orgiilor cu privire la cuplu, dragoste şi se- militarilor germani, chiar aceea care xualitate comportă mutaţii ale căror nu făcea altceva decât să asiste la reverberaţii depăşesc de multe ori spectacolele germane, suportând sau sfera privată, spre a se insera în cea chiar gustând aluziile ofensătoare ale publică50. Termenii în care sunt tratate actorilor la adresa ţării lor şi a lor aceste comportamente modificate în înşile, a fost de sigur o excepţie, dar o contextul războiului sunt judecate de excepţie caracteristică pentru lispurile către contemporani în termenii etici ai educaţiei sufleteşti şi naţionale a unei epocii antebelice, iar evaluarea este întregi categorii sociale. Ea era aceiaş extrem de critică atunci când vine femee fără cultură sau cu o uşoară vorba despre modul în care femeile spoială de cultură, care în timp de autohtone s-au raportat la ocupanţi. pace era cochetă, frivolă, iubind Rezultă, desigur, un tablou al con- plăcerile, dar neştiind sau neplăcându- trastelor. Reliefând o astfel de schiţă, i să-şi crească copiii, obiect de lux şi Constantin Kiriţescu arată că există, de faţadă, care umple trotoarele pe de o parte, „femeile din păturile străzilor centrale, magazinele, echi- culte şi conştiente, [care] au avut o pajele, spectacolele uşoare şi saloanele purtare vrednică şi patriotică. Unele jocurilor de cărţi”53. Observăm, aşadar, nu s-au temut să înfrunte pericolele şi că acest din urmă comportament este au purtat cuvântul de îmbărbătare în asociat cu problema interesului spitalele răniţilor şi în lagărele prizo- naţional, ceea ce permite situarea sa în nierilor, plătind această românească zona trădării de ţară. De altfel, şi atitudine cu arestarea şi surghiunul în prostituţia propriu-zisă este asociată vreo mânăstire. Majoritatea s-a închis cu actul trădării prin spionaj, iar acest în casele lor, purtând în inimă doliul lucru este valabil pentru toate taberele României însângerate”51. Pe de altă implicate în război. Dincolo, însă, de parte, ne spune acelaşi autor, vorbim asemenea „reacţii la cald”, îndreptăţite despre „femei cu morala mai din perspectiva morală proprie epocii, elastică”52, adică cele „(...) care au dat dar şi din aceea a percepţiei războiului spectacolul destrăbălării şi al lipsei de prin prisma apărării interesului ruşine. Şi, fiindcă viciul e public şi naţional, este necesară o raportare al provocător, purtarea acestor femei cărei fundament să fie moderaţia, atrăgea atenţia şi dădea ocazie la tocmai pentru că avem de-a face o generalizări pripite şi la constatări stare de excepţie în care relaţiile dintre umilitoare pentru demnitatea noastră femei şi bărbaţi sunt redefinite naţională. Femeia română care şi-a esenţial. Practic, inclusiv dragostea
55 POLIS devine un „mijloc al interacţiunii nemţoaice, evreice, franţuşte, engle- sociale în vreme de război”54. E vorba zoaice, grece, chiar şi, poate cele mai de o interacţiune ce balansează în multe, ţigance, începură a forfoti pe permanenţă între viaţă şi moarte, încât fiecare stradă, în fiecare trecătoare, „binomul erotism-moarte poate fi prin jurul hotelurilor, la gară, prin considerat (...) una dintre paradigmele pieţele de victualii – până şi prin esenţiale ale Marelui Război care au curţile bisericilor. Cu obrajii lor, ochii marcat realităţile frontului românesc, lor, unii vii, pasionaţi, alţii strânşi de de altfel şi aiurea, şi care a cuprins oboseala nopţilor neodihnite, mai toţi militari şi civili deopotrivă”55. Ca boiţi cu negru, căutau în dreapta şi atare, o astfel de realitate nu avea cum stânga, înainte şi îndărăt, oprindu-se şi să lipsească nici din Iaşul refugiului, examinând pe fiecare trecător, pe oraş devenit, pe această dimensiune, fiecare individ ce-şi căuta de drum sau unul al „moralităţii relaxate”, ceea ce, de nevoile lui. (...) Cu obrajii văruiţi, în epocă, stârnea repulsia etică a unui buzele date cu roş – parcă luaseră memorialist precum N.A. Bogdan, parte toate la ospeţe canibalice, cu pus în faţa spectacolului străzii. După sânurile dezgolite şi ridicate în sus şi cum rezultă din notele acestuia, Iaşul fustele scurte sub genunchi, cu braţele patriarhal suferise o schimbare de de asemenea goale până deasupra factură „apocaliptică”: „Din primele coatelor, bravând privirea altor femei zile ale mobilizării – de la înmulţirea oneste, ce-şi vedeau de drumul şi soldăţimii şi ofiţerimii în vechea nevoile lor, şirul lung de cocote, capitală a Moldovei, şi mai ales din năvălite în Iaşi, cu duzinile, cu fiecare momentul ce oficerii şi furnizorii tren ce sosea în Gară, făcea străini de tot felul începură a se aduna localnicilor impresiunea că târgul lor aici, unii trecători, alţii stabilindu-se se transformase, în ultimele zile, într- chiar – trotuarele Iaşului ziua şi un mare iarmaroc de femei-sclave, de noaptea – dar noaptea mai ales – care se scrie în unele relaţii de începură a se umplea de mutrele şi călătorii ce se găsesc expuse spre siluetele a sute de femei, între 13-50 vânzare în multe din pieţele asiatice de ani, de toate stările şi sub toate ori africane, unde moravurile şi poliţia înfăţişările. Unele dintre acestea onestă europeană încă nu pătrunse”56. îmbrăcate după cele mai noi creaţiuni Fără a constitui, în sine, un subiect de ale modelor pariziene, altele în lencuţe investigaţie istorică, dimensiunea mo- făcute din câţiva metri de cit ori ravurilor relevate de război întregeşte muselinuri, altele în cămeşi cu altiţe şi imaginea unei societăţi dezabuzate, în fote munteneşti – cum şi unele în care limitele convenţiilor etice erau diferite feluri de costume de surori de forţate (şi) într-o logică a supravie- caritate, ori infirmiere purtând pe braţe ţuirii. Inserţia relaţiilor dintre bărbaţi şi la gât însemnul Crucii Roşii – cu şi femei din sfera intimă în cea publică figuri în care uşor se recunoşteau toate devine cu mult mai vizibilă în vreme naţiile ce ne înconjoară – unguroaice, de război, prin comparaţie cu ceea ce
56 Bucovina şi România. După 100 de ani se considera a fi, din perspectivă într-o logică a „stării de excepţie”, convenţională, normalitatea antebe- având propriile sale reguli şi con- lică. În orice caz, „privită în ansamblu, venţii. În acelaşi timp, o (altă) criză a viaţa publică a societăţii româneşti de istoriei în care deciziile şi acţiunile la Iaşi oferă un peisaj foarte divers. liderilor politici şi militari au fost Întâlnim deopotrivă idei, valori şi adeseori contadictorii, repercutându-se tabieturi ale lumii vechi, nostalgii asupra vieţii cotidiene şi impunând un legate de modul de viaţă de la sfârşitul ritm al acesteia la care oamenii secolului al XIX-lea; în acelaşi timp, obişnuiţi nu au avut încotro decât să se şi-au făcut apariţia idei, forţe şi per- adapteze din mers. Că, la finalul sonaje noi, care prefigurau schim- Marelui Război, pe care România l-a bările necesare pentru ieşirea din câştigat deşi a fost învinsă, opţiunile, această criză a istoriei”57. atitudinile şi comportamentele diferite s-au stins în ceea ce a fost promovat de către elite ca reprezentând un Concluzie „ideal comun”, şi anume România Întregită, nu face decât să certifice O criză a sitoriei care a adus cu realitatea că, sub aspect istoric şi sine, precum atâtea altele înainte după social, „comunitatea imaginată” s-a aceea, oameni puşi în situaţia de a-şi suprapus „comunităţii trăite”, înglo- suspenda vieţile normale şi de a intra bând microistoria în „istoria mare”.
Note
1 „Vechea capitală a Moldovei a fost în rezistenţei până la capăt”, Editura timpul domniei lui Carol I al doilea Junimea, Iaşi, 2016, p. 68). oraş al României, din punct de vedere 2 Ion Agrigoroaiei, „De la mutarea politic, social-economic şi, mai ales, capitalei la Iaşi, la epopeea de la cultural. Liderii politici moldoveni Mărăşeşti”, în Ion Agrigoroaiei considerau Iaşii a doua capitală a ţării (coord.), Oraşul Iaşi – „capitala şi au solicitat măsuri de ordin rezistenţei până la capăt”, Editura administrativ, care să susţină acest Junimea, Iaşi, 2016, p. 138. statut. Domnitorul – apoi Regele – 3 Ibidem, p. 133. Carol I a făcut o serie de promisiuni în 4 „România în Război. Dramă şi speranţă întâmpinarea solicitărilor ieşenilor, în spatele frontului”, în România în întărite şi de declaraţiile unor Marele Război / Romania in the Great politicieni, dar şi de unele investiţii din War, album editat de Muzeul Naţional fonduri publice centrale” (Gheorghe de Istorie a României, Bucureşti, 2016, Iacob & Ionuţ Nistor, „Oraşul Iaşi – „a p. 154. doua capitală a României în vremea 5 I.G. Duca, Memorii, vol. III, „Războiul”, lui Carol I”, în Ion Agrigoroaiei Partea I (1916-1917), ediţie şi indice (coord.), Oraşul Iaşi – „capitala de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1994, ediţie
57 POLIS
anastatică, Editura Tipo Moldova, Iaşi, şi pe cine întâlnea în drum, cum s-ar 2017, pp. 84-85. putea lumea să evite groaznicele efecte 6 Vezi, în acest sens, Adrian Viţalaru, ale furtunii ce se ridica din moment în ”Thinking of the loved ones, always moment, tot mai ameninţătoare! Ca away from home. The War refugees in prim efect al îngrijorării generale fu the unoccupied territory of Romania sosirea în ziua de 24 octombrie 1916, (1916-1918)”, în Claudiu-Lucian pe la 2½ ceasuri după amiază, a Topor, Alexander Rubel (eds.), The Suveranei ării, Regina Maria, care, Unknown War from Eastern Europe. contrar tuturor vechilor obiceiuri Romania between Allies and Enemies politice, intră în vechea capitală a (1916-1918), Editura Universităţii Moldovei fără paradă, fără alai, fără „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Hartung- muzică şi mişcări de trupe, cum se Gorre Verlag Konstanz, 2016, p. 222. practica lucrul pe vremea intrării în 7 N.A. Bogdan, Iaşul, leagăn al unirii Iaşi a precedenţilor Suverani ai ţării, neamului românesc 1916-1918. Remi- Carol I şi Elisabeta... Într-un simplu niscenţe şi însemnări, ediţie îngrijită automobil, însoţită doar de D-na de de Liviu Papuc şi Olga Iordache, la onoare Mavrodi şi Aghiotantul iniţiativa prof.univ.dr. Ion Agrigoroaiei, Colonel Balliff, Regina Maria intră în Editura Convorbiri literare, Timpul, Iaşi aproape fără să observe mai Iaşi, 2018, pp. 43-44, p. 45. nimeni din mulţimea ce circula de 8 Adrian Viţalaru, Op. cit., pp. 224-229. obicei pe uliţele acestui oraş, mergând 9 Ibidem, p. 228. direct la Spitalul militar de la Copou, 10 În Jurnalul său, regina Maria nota, pe care vizitându-l cu de-amănuntul, pentru data de 25 octombrie/7 împărţind răniţilor ţigări, dulciuri şi noiembrie: „Zi frumoasă de toamnă. cuvinte de mângâiere şi încurajare, a Am făcut o vizită-surpriză la Iaşi. Am celor ce-şi puseseră în cumpăna vizitat multe spitale, mulţi suferinzi. focului ucigător şi a gloanţelor nenu- Cred că oamenii s-au bucurat, chiar s- mărate viaţa şi buna stare a lor şi a au simţit mişcaţi să mă vadă acolo. Nu familiilor lor” (N.A. Bogdan, Op. cit., ştia nimeni că vin” (Maria Regina pp. 89-90). României, Jurnal de război 1916- 11 Maria Regina României, Op.cit., p. 1917. Precedat de însemnări din 234. 1910-1916, vol. I, traducere din 12 Ibidem, p. 246. În prezent, fosta engleză de Anca Bărbulescu, ediţie reşedinţă a reginei Maria este sediul îngrijită şi prefaţă de Lucian Boia, p. Palatului Copiilor din Iaşi. 205). Fixând vizita reginei în Iaşi cu o 13 Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Iaşi, zi înainte, memorialistul N.A. Bogdan capitala României 1916-1918 / Jassy, o plasa în cadrul mai larg al îngrijorării Capital City of Romania 1916-1918, faţă de cursul războiului manifestate DAR Develoment Publishing, de opinia publică: „Toată lumea era Bucureşti, 2017, p. 68. În prezent, nedumerită de ceea ce s-a întâmplat fosta reşedinţă a regelui Ferdinand este sau se putea întâmpla în ziua de sediul Muzeului mâine; fiecare individ căuta să se 14 În acest sens, istoricul Alin Ciupală informeze şi asigure de ceea ce se arată că „încă din această perioadă a poate produce dintr-un moment într- neutralităţii regina începuse să pre- altul, orice cetăţean se întreba pe sine gătească o bază de susţinere a efortului
58 Bucovina şi România. După 100 de ani
de război din punct de vedere medical, opinia publică şi elita politică şi sanitar şi logistic” (Alin Ciupală, Op. intelectuală. cit., p. 198). 21 Istoricul Jay Winter propune distincţia 15 Contele de Saint-Aulaire, Însemnările dintre „comunitatea trăită/organică” şi unui diplomat de altădată în România, „comunitatea imaginată”, pentru a fi 1916-1920, introducere şi note de utilizată drept „instrument euristic”: Mihai Dim. Sturdza, traducere din fran- „Prin «comunitate» înţelegem entitatea ceză de Ileana Sturdza, ediţia a II-a, socială şi geografică în jurul căreia revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, oamenii obişnuiţi îşi construiesc viaţa Bucureşti, 2016, pp. 106-107. cotidiană. În acest sens, o vecinătate 18 Aşa cum arată Alin Ciupală, „(…) este o «comunitate trăită/organică»; o chestiunile de natură politică au «naţiune» este, aşa cum ne spune marcat şi ele participarea reginei Benedict Anderson, o «comunitate Maria în perimetrul sferei publice. imaginată»; un oraş se află în punctul Dacă din punct de vedere formal, de întâlnire dintre cele două, având regina, ca femeie, nu avea dreptul de a atât o existenţă imaginată, cât şi una face politică, ea s-a implicat de la vizibilă, dintre care ultima e mult mai început fără cea mai mica ezitare în apropiată de vecinătate decât de domeniul politic. Spre deosebire de naţiune” (Jay Winter, Jean-Louis înaintaşa sa regina Elisabeta a Robert, Capital cities at war. Paris, României, care s-a mulţumit să se London, Berlin 1914-1919, Cambridge dedice activităţii social-civice şi University Press, 1997, pp. 4-5). culturale şi să-l completeze, în felul 22 O astfel de proiecţie o întâlnim în acesta, pe regele Carol I, preocupat în scrierile memorialistice ale unor primul rând de politică, regina Maria a politicieni de frunte ai vremii. Spre păşit în sfera publică cu hotărârea pe exemplu, I. G. Duca descrie fără care i-o dădea personalitatea sa menajamente modul în care au fost puternică. Credem că epoca Primului primiţi refugiaţii munteni de către Război Mondial a reprezentat perioada ieşeni: „Într-adevăr, noi credeam că de maximă implicare a suvernaei în ieşenii, mişcaţi de suferinţele noastre, domeniul politicii, care nu s-a mai ne primeau frăţeşte, cu braţele regăsit la dimensiunea amintită nici deschise. Or, nu era deloc astfel, bravii după război, nici în timpul domniei ieşeni erau foarte plictisiţi că venim să fiului său, regele Carol al II-lea” tulburăm liniştea paşnicului lor oraş. (Idem, p. 225). În sufletele lor clocotea o veche ură pe 19 Idem, p. 226. munteni, în beneficiul cărora se făcuse 20 Lucian Boia, „Germanofilii”. Elita unirea în 1859 şi îndeosebi pe intelectuală românească în anii bucureşteni, a căror capitală răpise Primului Război Mondial, ediţia a III- Iaşului splendoarea lui de odinioară. a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014, Şi, fenomen ciudat, aceste uri, pe care pp. 60-70. Istoricul ia în considerare, mărturisesc că în naivitatea mea le în contextul analizei sale, următoarele credeam de mult stinse, găseau în „cercuri concentrice”: „cercurilor con- nenorocirea obştească prilejul să se centrice” despre care vorbeşte istoricul manifeste. Recunosc, că ieşenii au Lucian Boia: comunitatea românească, ştiut să salveze aparenţele, ciuda şi neplăcerea lor nu îmbrăcau forme
59 POLIS
active, se exprimau doar printr-o surdă 23 Apud Ion Agrigoroaiei, Op. cit., p. ostilitate, printr-o răceală 152. caracteristică, printr-un fel de abţinere 24 N. A. Bogdan, Op. cit., pp. 117-118. sistematică, jignitoare şi, pentru noi, 25 C. Ardeleanu, Iaşul, apud Ion Mitican, bieţi refugiaţi, profund dureroasă şi Salutări din Iaşi, Capitala României profund regretabilă. Abia mai târziu, întregite, Editura Tehnopress, Iaşi, după luni întregi de convieţuire şi de 2007, pp. 86-87. suferinţe comune, raporturile au 26 Constantin Kiriţescu, Istoria devenit mai intime, mai apropiate de războiului pentru întregirea României ceea ce ar fi trebuit să fie de la 1916-1919, ediţie anastatică, vol. III, început”(I. G. Duca, Amintiri politice, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, Jon Dumitru-Verlag, München, 1981, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” p. 87). La fel procedează şi Constantin Ploieşti, 2014, p. 376. Argetoianu în însemnările sale din 27 Maria Regina României, Op. cit., pp. perioada refugiului: „S-a vorbit mult şi 482-484. s-a scris chiar asupra lipsei de 28 Contele de Saint-Aulaire, Op. cit., pp. bunăvoinţă cu care am fost primiţi la 109-110. Iaşi. E indiscutabil că moldovenii în 29 O astfel de realitate este consemnată general şi ieşenii în particular ne-au de N. A. Bogdan: „S-a dovedit apoi că socotit pe noi, refugiaţii din Muntenia, întreaga puzderie de armată rusească ca o pacoste – şi era natural să fie aşa intrată în Iaşi, cu toţi reprezentanţii săi fiindcă sosirea noastră la Iaşi, mai ales, militari şi administratori, odată ajunşi a luat forma şi aspectele unei pe terenul ţării noastre, rămase absolut adevărate invazii. Nimic nu fusese inactivă, fiind cantonată numai pe pregătit, nimic nu era organizat aşa câmpiile din împrejurimi, uţora, încât puhoiul vărsat de trenuri în gară Socola, Nicolina, cum şi în multe case s-a năpustit zile de-a rândul deasupra şi locuri goale din interiorul Iaşului. oraşului ca asupra unui loc cucerit. Superiorii acestei armate se stabiliră Printr-o reacţie naturală, oamenii s-au repede în diferite cvartiruiri, pe care baricadat în casele şi în egoismul lor, autorităţile locale le puseră la de frică să nu fie copleşiţi şi exoflisiţi îndemână cu multă silinţă, fără să se din case, tocmai în momentul când îngrijească cât de puţin de a porni vremurile se anunţau grele şi pentru ei. acolo unde duşmanii, în contra cărora Dar îndată ce puhoiul s-a mai aşezat, trebuia să luptăm împreună, operau îndată ce pericolul exproprierii s-a mai aproape fără împotrivire. (...) Nici o calmat, ieşenii au început să ne grabă, nici o grijă, nici o preocupare poftească şi până la urmă au dovedit nu se vedea pe fruntea acestor oaspeţi că ospitalitatea moldovenească nu era militari, care aveau desigur menirea şi un cuvânt deşart” (Constantin datoria de a trece doar prin Iaşul nostru Argetoianu, Pentru cei de mâine. numai, spre locuri unde modele şi Amintiri din vremea celor de ieri, vol. sexul delicat şi luxos n-aveau ce să III, partea V (1916-1917), ediţie şi caute. Toată lumea ieşeană se întreba – indice adnotat de Stelian Neagoe, nu fără oarecare dreaptă îngrijorare – Editura Humanitas, Buucreşti, 1992, p. ce fac şi unde sunt armatele făgăduite 81). să ne vie în ajutor şi să lupte cot la cot cu noi pentru ajungerea scopului ce
60 Bucovina şi România. După 100 de ani
ne-a predominat, când s-a proclamat să fie, va fi confraternitate militară şi războiul românesc în patria nemţilor, politică, cordialitate sinceră, ajutor ungurilor, turcilor şi bulgarilor? reciproc. Într-un cuvânt tot ce am Nimeni însă nu putea da un răspuns aşteptat de la Ruşi şi tot ce nu a fost” precis la asemenea întrebare... Şi (I. G. Duca, Op. cit., p. 158). autorităţile noastre cu atât mai puţin” 31 Keith Hitchins, România 1866-1947, (N.A. Bogdan, Op. cit., p. 85). ediţia a IV-a, traducere din engleză de 30 Cu privire la acest aspect, I.G. Duca George G. Potra şi Delia Răzdolescu, nota următoarele: „Prima impresie, nu Editura Humanitas, Bucureşti, 2013, numai la Iaşi, dar şi în celelalte capi- pp. 311-312. tale aliate, era că înlăturarea arului şi 32 Constantin Kiriţescu, Op. cit., p. 398. a nefastei sale camarile este un noroc, 33 Keith Hitchins, Op. cit., p. 312. că abia acuma Rusia va putea lupta cu 34 Ibidem, p. 308. toată tăria şi aduce întreaga ei 35 Ion Agrigoroaiei, Iaşii în anii 1916- contribuţie în sforţarea generală a 1918. Opinie publică şi stare de spirit Aliaţilor. Am trăit la Iaşi câteva zile în timp de război 1916-1917, Editura pline de mari nădejdi, bucuria nu a fost Anteros, Iaşi, 1998, p. 154. însă de lungă durată. Două fapte au 36 Ibidem. venit să o întunece, întâi, în mijlocul 37 Idem. încrederii obşteşti, Brătianu sceptic şi 38 În acest sens, Keith Hitchins arată că îngândurat clătina din cap şi ne „majoritatea liberală şi-a trecut cu spunea: «O revoluţie în mijlocul unui repeziciune legile prin cele două război, asta nu prea îmi place. Caut în Camere ale Parlamentului, o grabă istorie şi nu găsesc nici un caz în care care sugerează cât de urgentă devenise să se fi sfârşit cu bine». Şi a doua notă nevoia de a pacifica masele populare. pesimistă ne venea de la Marele La 14 iunie, Camera Deputaţilor a Cartier, ofiţerii de acolo ne semnalau adoptat proiectul guvernamental de un prikas No. 2, căruia noi civilii nu îi revizuire a Constituţiei cu 130 voturi dăduserăm nici o importanţă. În pentru şi 14 contra, iar Senatul a virtutea lui soldaţii ruşi erau dispensaţi urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi să îşi mai salute ofiţerii. «Acest feno- pentru şi 5 contra. La 19 iulie, Regele men este grav», spuneau ofiterii, «este a sancţionat cele două hotărâri printr- sfârşitul disciplinii, este germenul un decret amendând articolele 19, 57 descompunerii oştirei ruseşti». şi 67 ale Constituţiei” (Keith Hitchins, Deducţiile lor ne păreau exagerate, din Op.cit., p. 309). nenorocire în curând evenimentele 39 Prezent la evenimente, senatorul trebuiau să confirme prăpăstioasele lor Grigore Procopiu nota următoarele: preziceri. Oricum, în tot cursul lunii „Au avut loc, în ambele corpuri Martie, optimismul a continuat să legiuitoare, discuţiuni largi, cu privire domnească în rândurile noastre şi fel la ambele reforme, dar mai cu seamă de fel de iluzii renăşteau în noi. Am cu privire la expropriere. Viţiul iniţial trăit alături ca doi duşmani, nu ca doi al proiectului, care introdusese în aliaţi, vina era a regimului ţarist, Constituţie dispoziţiuni cari şi-ar fi acuma s-a sfârşit cu Mama Rusie, avut locul numai în legea de mentalitatea se va schimba, raporturile expropriere, a făcut ca şi discuţia să vor putea din nou să fie ceea ce trebuia alunece pe terenul amănuntelor
61 POLIS
legislative, cari n-aveau nimic comun care trebuie privită totuşi cu multă cu o discuţie asupra principiilor prudenţă în condiţiile în care auto- constituţionale, cum ar fi trebuit să fie ritatea publică era dublată de una de discuţia la o reformă constituţională, tip militar mult mai constrângătoare. iar nu legislativă. (...) Rezultat al unui În plus, în această sferă a intimităţii şi compromis între partide, reforma comunicării apar fenomene noi, pe constituţională mai datorează acestui care trebuie să le înţelegem ca realităţi viţiu iniţial şi neputinţa de a se preciza, specifice unei astfel de confruntări, în Constituţie, ceva asupra modului de extinsă pentru prima dată la nivel alcătuire a corpului electoral, pentru mondial. De la literatură la apariţia Senat, nici asupra compunerii unei producţii cartofile care a numărat Senatului. Nefiind unitate de vederi în milioane de exemplare în fiecare ţară guvernul de colaborare, s-a lăsat combatantă, până la redescoperirea chestia pe seama legiuitorului viitor” sexualităţii şi redefinirea rolului ei, (Grigore Procopiu, Parlamentul în toate acestea şi altele asemănătoare ne pribegie 1916-1918. Amintiri, note şi arată o lume care nu reuşeşte să impresii, ediţie îngrijită, studiu gestioneze efectele unui război pe care introductiv şi note de Daniel Cain, ea îl provocase” (Alin Ciupală, Op.cit., Editura Humanitas, Bucureşti, 2018, p. 47). pp. 144-146). 51 Constantin Kiriţescu, Op.cit., p. 173). 40 Ion Agrigoroaiei, Op.cit., p. 165. 52 Ibidem, p. 148. 41 Keith Hitchins, Op. cit., pp. 308-309. 53 Idem, pp. 174-175. 42 Keith Hitchins, Op. cit., pp. 308-309. 54 Alin Ciupală Op.cit., p. 50. Mai exact, 43 I.G. Duca, Op.cit., pp. 146-147. istoricul se întreabă „despre ce fel de 44 Ioan Livescu, Treizeci de ani de teatru. dragoste vorbim?” şi răspunde astfel: Contribuţii la istoria Teatrului „Cu siguranţă, nu despre unul singur. românesc, Editura Rampa, Bucureşti, Uneori planurile se amestecă şi este 1925, apud Sorin Iftimi, „O singură dificil de decelat între dragostea castă, scenă de teatru în «teatrul de război»”, de tip romantic, dragostea sexuală şi în albumul Teatrul Naţional Iaşi, sexualizată, dragostea văzută ca scena marilor reprezentaţii. 1916- refugiu în faţa nenorocirilor războiului, 1918, îngrijit de Secretariatul literar al dragostea redescoperită şi compensată Teatrului Naţional Iaşi, f.e., 2017. prin recunoştinţă, dragostea izvorâtă 45 Ibidem, pp. 14-15. din filonul datoriei, o datorie care se 46 Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Op.cit., p. cere a fi împlinită şi prin dragoste, nu 237. doar prin lupta în prima linie sau în 47 Ibidem, p. 236. spatele frontului Nu există un singur 48 Idem, p. 235. tip deoarece nu există o singură 49 Idem. problemă. Variaţiunile sunt inextri- 50 Chestiunea este subliniată de istoricul cabile ca fenomenul însuşi al răz- Alin Ciupală: „Dacă la începutul său boiului. Alteori timpul nu mai are războiul era definit, în termeni morali, răbdare, iar accelerarea evenimentelor drept o luptă a civilizaţiei împotriva a provocat rupturi, tristeţi, despărţiri, barbariei, indiferent din ce tabără am de cele mai multe ori definitive. O altă privi lucrurile, prelungirea ostilităţilor întrebare importantă credem că trebuie a generat o relaxare a moravurilor, pusă din perspectiva genului şi a
62 Bucovina şi România. După 100 de ani
identităţii naţionale. Ce gen are această angrenate în mecanismul războiului la dragoste şi de cine este ea împărtăşită? gurile Dunării, parte a unui conflict Bărbaţi şi femei deopotrivă au intrat în global” (Ibidem). «jocul» social, psihologic şi sexual al 55 Idem, p. 51. acestei interacţiuni, dar şi români, 56 N.A. Bogdan, Op.cit., pp. 118-119. germani, bulgari, turci, ruşi, francezi, 57 Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Op.cit., p. britanici, evrei, maghiari, austrieci, 237. adică actori ai tuturor naţionalităţilor
Bibliografie
AGRIGOROAIEI, Ion, Iaşii în anii 1916- DUCA, I.G., Amintiri politice, Jon 1918. Opinie publică şi stare de spirit Dumitru-Verlag, München, 1981. în timp de război 1916-1917, Editura DUCA, I.G., Memorii, vol. III, Anteros, Iaşi, 1998, p. 154. „Războiul”, Partea I (1916-1917), AGRIGOROAIEI, Ion, „De la mutarea ediţie şi indice de Stelian Neagoe, capitalei la Iaşi, la epopeea de la Editura Machiavelli, Bucureşti, 1994, Mărăşeşti”, în Ion Agrigoroaiei ediţie anastatică, Editura Tipo (coord.), Oraşul Iaşi – „capitala Moldova, Iaşi, 2017. rezistenţei până la capăt”, Editura HITCHINS, Keith, România 1866-1947, Junimea, Iaşi, 2016. ediţia a IV-a, traducere din engleză de ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei George G. Potra şi Delia Răzdolescu, de mâine. Amintiri din vremea celor Editura Humanitas, Bucureşti, 2013. de ieri, vol. II, partea a IV-a, 1913- IACOB, Gheorghe & NISTOR, Ionuţ, 1916, Bucureşti, Humanitas, 1991. „Oraşul Iaşi – „a doua capitală a ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei României în vremea lui Carol I”, în de mâine. Amintiri din vremea celor Ion Agrigoroaiei (coord.), Oraşul Iaşi de ieri, vol. III, partea V (1916-1917), – „capitala rezistenţei până la capăt”, ediţie şi indice adnotat de Stelian Editura Junimea, Iaşi, 2016. Neagoe, Editura Humanitas, IFTIMI, Sorin, „O singură scenă de teatru Bucureşti, 1992. în «teatrul de război»”, în albumul BOGDAN, N.A., Iaşul, leagăn al unirii Teatrul Naţional Iaşi, scena marilor neamului românesc 1916-1918. reprezentaţii. 1916-1918, îngrijit de Reminiscenţe şi însemnări, ediţie Secretariatul literar al Teatrului îngrijită de Liviu Papuc şi Olga Naţional Iaşi, f.e., 2017. Iordache, la iniţiativa prof.univ.dr. Ion IFTIMI, Sorin & ICHIM, Aurica, Iaşi, Agrigoroaiei, Editura Convorbiri capitala României 1916-1918 / Jassy, literare, Timpul, Iaşi, 2018. Capital City of Romania 1916-1918, BOIA, Lucian, „Germanofilii”. Elita DAR Develoment Publishing, intelectuală românească în anii Bucureşti, 2017. Primului Război Mondial, ediţia a III- KIRIŢESCU, Constantin, Istoria a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014. războiului pentru întregirea României CIUPALĂ, Alin, Bătălia lor. Femeile din 1916-1919, ediţie anastatică, vol. III, România în Primul Război Mondial, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, Editura Polirom, Iaşi, 2017.
63 POLIS
Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” VIŢALARU, Adrian ,„Thinking of the Ploieşti, 2014. loved ones, always away from home. MARIA Regina României, Jurnal de The War refugees in the unoccupied război 1916-1917. Precedat de territory of Romania (1916-1918), în însemnări din 1910-1916, vol. I, Claudiu-Lucian Topor, Alexander traducere din engleză de Anca Rubel (eds.), The Unknown War from Bărbulescu, ediţie îngrijită şi prefaţă Eastern Europe. Romania between de Lucian Boia. Allies and Enemies (1916-1918), MITICAN, Ion, Salutări din Iaşi, Capitala Editura Universităţii „Alexandru Ioan României întregite, Editura Cuza” Iaşi, Hartung-Gorre Verlag Tehnopress, Iaşi, 2007. Konstanz, 2016. PROCOPIU, Grigore, Parlamentul în WINTER, Jay & ROBERT, Jean-Louis, pribegie 1916-1918. Amintiri, note şi Capital cities at war. Paris, London, impresii, ediţie îngrijită, studiu Berlin 1914-1919, Cambridge introductiv şi note de Daniel Cain, University Press, 1997. Editura Humanitas, Bucureşti, 2018. *** „România în Război. Dramă şi SAINT-AULAIRE, Contele de, speranţă în spatele frontului”, în Însemnările unui diplomat de altădată România în Marele Război / Romania în România, 1916-1920, introducere şi in the Great War, album editat de note de Mihai Dim. Sturdza, traducere Muzeul Naţional de Istorie a din franceză de Ileana Sturdza, ediţia a României, Bucureşti, 2016. II-a, revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, Bucureşti, 2016.
64 Bucovina şi România. După 100 de ani
INTERVIU
Serghei HAKMAN: „Bucovina este un punct fluctuant pe harta Europei”
(Serghei HAKMAN: „ Bucovina is a fluctuent point on the map of Europe”)
Interviu realizat de Sorin BOCANCEA
Bucovina este o regiune a recensământul Bucovinei de la 1774, toleranţei realizat de contele Rumeanţev, în care familia mea era Hatman. Până atunci, Sorin Bocancea: Domnule credeam că numele meu este de Serghei Hakman, la împlinirea a 100 provenienţă germanică, iar de atunci de ani de la decizia de unire a ştiu că are o provenienţă moldo- Bucovinei cu România, vă invit să venească, pentru că hatmanul era un discutăm despre comunităţile româ- rang pe care îl purta un mare boier, neşti din Ucraina, despre problemele care era conducător de oşti şi chiar cu care se confruntă acestea, pentru portarul Sucevei. că au anumite probleme de con- servare a identităţii naţionale. În S. B.: Hatmanul era un rang şi în dialogul nostru, vom porni atât de la armata poloneză. Dar, existau unele date din ultimul recensământ împrumuturi instituţionale. realizat în Ucraina, în 2001, cât şi de la cele din unele studii sociologice de S. H.: Sigur. Noi ne ştim de ro- dată recentă. Dar, înaintea de asta, aş mâni şi nu am căutat prea mult vrea să faceţi o scurtă prezentare a originile până acum. În perioada familiei dumneavoastră. Numele dum- sovietică lumea nu se prea gândea la neavoastră trimite la spaţiul germanic. rădăcini, pentru că, uneori, din cauza acestora avea de suferit. Bunica mea Serghei Hakman: În urmă cu doi s-a născut în Austro-Ungaria, s-a ani, un istoric din Cernăuţi mi-a adus căsătorit şi şi-a crescut copiii în
65 POLIS
România, a lucrat în colhoz şi şi-a S. B.: Sigur, prezenţa mai multor îngrijit nepoţii în Uniunea Sovietică şi etnii este o realitate istorică şi nu una a murit în Ucraina, la 90 de ani. Nu a care să fi apărut odată cu înglobarea plecat nicăieri din satul ei natal, timp în Uniunea Sovietică. în care s-au schimbat graniţele şi limba de stat. Asta s-a întâmplat cu S. H.: Sigur, iar acest specific al bunica de pe mamă; cea de pe tată nu regiunii face să se spună despre ea că a ajuns să trăiască în Ucraina, fiind este o regiune a toleranţei. mai în vârstă. Dar atât bunicii de pe mamă, cât şi cei de pe tată au fost S. B.: Multiculturalismul ei o face români. Cei de pe linia tatălui erau din aşa. satul Boian, de pe moşia lui Ioan Neculce, iar cei de pe mamă erau din S. H.: Mai ales faptul că în satul Ostriţa, cândva fiind proprietatea Bucovina, până la divizarea ei, nicio Mănăstirii Putna. Când vorbim despre etnie nu a avut măcar jumătate din schimbările pe care le-au trăit bunicii populaţie. mei, nu e vorba doar de soarta lor, ci aşa a fost soarta tuturor familiilor S. B.: Nicio etnie nu a fost bucovinene. Cu excepţia a cinci sate majoritară. din nordul Bucovinei, care după Conferinţa de pace de la Paris au făcut S. H.: Da, toate populaţiile erau parte câţiva ani şi din componenţa minoritare şi, drept urmare, niciuna nu Poloniei, pentru că era o cale ferată a putut să impună alteia propria care trecea prin oraşul Gorodenka şi voinţă. De exemplu, în Cernăuţi, la prin oraşul Zalişcichi şi, ca să nu taie recensământul din 1889, erau 32 % – calea ferată cu frontierele, au fost date evrei, 20 % – ucraineni, 19 % – nemţi aceste sate Poloniei. Apoi, prin şi austrieci, 14,7 % – români, 14,5 % negocieri, ele au fost date României, – polonezi, 3 % – unguri, 1 % prin 1936, şi în scurt timp a venit al velicoruşi (ruşii de rit vechi) şi un sârb doilea război mondial. Deci, Bucovina croat (la recensământul din 1910 erau a fost o regiune foarte dinamică. După deja 6 sârbi croaţi, dovadă că sau i-au cum spunea un coleg de-al meu, venit rudele sau că era un sârb mai cercetătorul ucrainean Volodymyr temperamental). Această situaţie a Fisanov, alături de care am realizat consolidat atitudinile de toleranţă şi de câteva studii, Bucovina este un „punct stimă faţă de alte etnii. geopolitic fluctuant pe harta Europei”. Este vorba de o regiune multietnică, S. B.: Ponderea cea mai mare o cu probleme de natură etno-naţională. aveau evreii. Poate fi considerată şi ca etnoregiune, ce necesită o politică etnică specifică S. H.: Da, dar vorbim de oraşul din partea statului, pentru că elementul Cernăuţi. Dacă vorbim de regiune, etnic este esenţial aici. românii aveau aproximativ 38 %, iar
66 Bucovina şi România. După 100 de ani ucrainenii circa 42 %. În secolul XX, întâmplat pentru că, fiind în spaţiul dinamica populaţiei a evoluat în sovietic, consangvinii noştri plecau în sensul creşterii populaţiei ucrainene şi zone cu economii mai puternice, cu al scăderii celei românofone. Am găsit locuri de muncă mai bine plătite, se şi explicaţia acestui fenomen. Eu am căsătoreau şi rămâneau acolo. La fel fost mai mulţi ani şeful Serviciului de se întâmpla cu slavii veniţi în migraţii şi am constatat că migraţia Bucovina din zone mai sărace ale internă a fost un fenomen mai intens Uniunii Sovietice. Aici sunt răspândite decât migraţia externă. Luând în căsătoriile mixte, iar în aceste căsătorii calcul faptul că Bucovina, în prima identitatea copilului este decisă de parte a apartenenţei sale la Imperiul părintele aparţinând etniei majoritare – austro-ungar, a făcut parte din Galiţia în speţă, celei ucrainene. Dacă unul şi abia din 1868 a primit independenţă dintre părinţi este ucrainean, copilul şi a devenit ducat al Austriei, o influ- va fi declarat ucrainean. Însă, în enţă puternică au avut rutenii şi familiile în care soţia este româncă, ucrainenii asupra populaţiei. şansa cunoaşterii de către copii a limbii române este mai mare, fiindcă S. B.: Sunt diferenţe majore între în comunitatea noastră de copii se structura populaţiei din perioada ocupă mai mult femeile. Imperiului austro-ungar şi cea din perioada sovietică? S. B.: Aş vrea să avem în atenţie câteva date clarificatoare asupra S. H.: În 1992, eu am făcut o minorităţii româneşti din Ucraina. La cercetare sociologică, susţinut de ultimul recensământ sovietic, din Institutul din Gorizia, intitulat 1989, s-au înregistrat 324 525 moldo- „Oraşele de frontieră ale Europei”. veni şi 134 825 români – în total, 459 Prelucrând datele, am constatat că 350 românofoni. Românofonii ocupau doar în 10 ani au plecat din oraşul locul patru, după ucraineni, ruşi şi Cernăuţi circa 130 000 persoane şi au evrei. În 1996, românofonii urcă pe sosit circa 132 000, în condiţiile în locul 3, depăşindu-i pe evrei. La care oraşul are în jur de 260 000 primul recensământ realizat de auto- locuitori. Practic, s-a schimbat jumă- rităţile ucrainene, din 2001, s-au tate din populaţie. În această jumătate înregistrat 258 619 moldoveni şi 150 se înscriu şi studenţii, care au venit în 989 români – în total, 409 608 oraş pentru cinci ani apoi au plecat. românofoni1. Este vorba aici de românii ce locuiesc compact în re- S. B.: Cunoaşteţi apartenenţa giunile Transcarpatică (în nordul etnică a migranţilor? Maramureşului istoric), nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Ţinutul S. H.: S-au cam păstrat proporţiile Herţei (regiunea Cernăuţi), sudul la emigrare, dar au revenit mai mulţi Basarabiei (Bugeac) şi Transnistria slavi (ucraineni sau ruşi). Şi asta s-a ucraineană, până dincolo de Bug
67 POLIS
(regiunea Odesa). Deci, constatăm o exista următoarea situaţie: la români scădere a numărului de românofoni, – 18,3%, la moldoveni – 24,3% şi la indiferent de faptul că unii s-au unguri – 28,1. Procentele românilor şi declarat moldoveni. Cei mai mulţi moldovenilor antrenaţi în munca dintre cei care s-au declarat români ştiinţifică erau de 0,18% şi respectiv sunt din Transcarpatica şi din regiunea 0,64%, (la ucraineni era 2,0%, la ruşi Cernăuţi. În afară de cele prezentate, – 3,4%, la evrei – 9,1%). Deci, cei mai identificaţi alte cauze ale scăderii mai mulţi români prestau munci fizice. numărului de românofoni? Iau în calcul aceşti indicatori pentru că aici este vorba de poziţionare S. H.: Da. În condiţiile economiei socială. Mulţi românofoni prestează de tranziţie, mai ales în primii ani, munci fizice, care nu necesită un grad când s-a înregistrat fenomenul sără- ridicat de instruire şi care nu asigură ciei, s-a produs o masivă migraţie a un prestigiu social. S-a schimbat forţei de muncă. Mai ales românii din situaţia de atunci? regiunea Cernăuţi au avut ca ţări ţintă Spania, Portugalia şi Italia. S. H.: Sunt mai multe aspecte ce au generat această situaţie. Primul S. B.: Acolo pleacă şi românii din dintre ele este corupţia: dacă o per- România. soană ocupă un anumit post, îşi aduce apoi rudele. Al doilea, plecarea la S. H.: Asta se întâmplă în primul studii în România a tinerilor româ- rând pentru că românii se acomodează nofoni. Mulţi dintre aceştia, după mai uşor în ţări cu limbi latine. Pleacă absolvirea studiilor superioare, nu se mai întâi un membru din familie, apoi mai întorc în Bucovina. Astfel, gestul merge acolo întreaga familie. pozitiv al României, pe care îl repre- zintă şcolarizarea tinerilor bucovineni, Gestul pozitiv al României, are şi un efect negativ: „golirea de şcolarizarea tinerilor bucovineni, creiere” a regiunii. are şi un efect negativ: „golirea de creiere” a regiunii S. B.: Problema este că acele creiere nu rămân nici în România. S. B.: Aş vrea să vorbim puţin România nu este în stare să-şi ţină despre compoziţia socială a româ- acasă propriile creiere. Aşa se nilor din Ucraina. În studiul despre întâmplă şi cu tinerii din Republica minorităţile româneşti din Ucraina, Moldova. realizat de Aurica Bojescu, se arată că cea mai mică cotă a persoanelor S. H.: În locul lor, vin tineri din antrenate în munca intelectuală în zonele asiatice, care se simt la noi zona rurală era, în 1989, la mol- mult mai bine ca acasă. Situaţia este doveni – 10,9%, la unguri – 12,4% şi comparabilă cu ceea cea a tinerilor la români – 13,2%. În zona urbană bucovineni. Şi ei se simt mai bine în
68 Bucovina şi România. După 100 de ani
România şi în Polonia decât acasă. Iar S. B.: Totuşi, comparând ponderea polonezii pleacă în Germania, unde se populaţiei cu cea din instituţiile care simt mai bine ca în Polonia. În fine, în decid soarta comunităţii, observăm o Bucovina, în afară de mirajul ţărilor diferenţă majoră. Cunoaşteţi care este din vest, mai este un element ne numărul românilor din Consiliul local natură lingvistică ce generează această Cernăuţi? situaţie: există o întreagă generaţie care nu cunoaşte limba ucraineană. S. H.: Nu. Singura instituţie în care putem vedea reprezentarea românilor S. B.: Vă invit să mai analizăm doi este Consiliul regional. Acolo, pon- indicatori din studiul invocat. Primul derea este mai mare decât cea a este implicarea în partide şi în ONG- populaţiei. În executivele locale sunt uri. În 1989, procentul moldovenilor mai puţini. Nu ştiu exact câţi, fiindcă era de 0,19 %, iar al românilor era de după declararea independenţei Ucrainei, 0,16 %. (la ucraineni era 0,42 %, la etnia nu se mai indică nicăieri, în ruşi – 0,48 %, la evrei – 0,41 %, la niciun document oficial. unguri – 0,19%). Al doilea este apar- S. B.: Nu ne putem da seama după tenenţa la categoria „conducere, ca- nume? dre, management”. Procentul moldo- venilor era 2,56 %, iar al românilor – S. H.: Nu, fiindcă numele nu 2,3 % (la ucraineni era 3,3 %, la ruşi indică întotdeauna apartenenţa etnică. – 4,9 %, la evrei – 2,7 %, la unguri – De exemplu, avem numele rusesc 1,8 %). Aveţi date mai recente? Care Cernov, dar aparţine uneia dintre cele sunt cauzele ce au generat această mai active românce. Şi invers. situaţie? S. B.: Totuşi, în studiile socio- S. H.: Aşa cum se arată în studiul logice apar procente. sociologic al celor de la „Cvadrivium” din Cernăuţi2, asupra căruia voi mai S. H.: Dar acelea au o marjă de reveni, românii din Ucraina îşi menţin eroare, fiindcă e greu de stabilit cu identitatea mai bine decât ucrainenii acurateţe etnia. din România. În schimb, ucrainenii din România se înscriu mai bine în S. B.: Vă referiţi la faptul că datele viaţa social-politică a statului de studiilor depind de ceea ce se declară reşedinţă decât românii din Ucraina. intervievatul şi nu de ceea ce am Cauzele acestei situaţii sunt greu de putea constata că este dacă i-am identificat, fiind de natură subiectivă. urmări arborele genealogic.
Cred că ponderea slabă este determi- S. H.: Exact. Eu nu-i cunosc de la nată şi de ponderea redusă a româ- Primăria din Cernăuţi decât pe primar nofonilor. În Cernăuţi, românii nu au şi pe viceprimari, fiindcă nu am avut avut mai mult de 20% din populaţie. ocazia să-i cunosc pe cei din Consiliu.
69 POLIS
S. B.: Şi aceia sunt ucraineni. ţarist şi apoi în cel sovietic au fost socotiţi moldoveni. Şi ei şi-au asumat S. H.: Da. A fost un viceprimar această identitate. român, dar după o gafă legată de drumuri a revenit consilier. S. B.: Iar autorităţile ucrainene lasă această diferenţă, în pofida S. B.: Evaluarea prezenţei româ- evidenţei, anume că moldovenii sunt nilor în structurile de conducere mai tot români. De ce oare? Le este mai este îngreunată de un element: uşor să dialogheze cu două minorităţi românofonii din Ucraina se declară de mai mici dimensiuni (română şi fie români, fie moldoveni. moldovenească), să nu recunoască faptul că, în prezent, după anexarea S. H.: Dacă ne uităm la datele Crimeei, românii (românofonii) au recensămintelor din 1989 şi 2001, devenit a doua minoritate după ruşi? vedem o tendinţă de creştere a numărului de români faţă de cel al S.H.: În partea de nord a moldovenilor. Cât priveşte dinamica Bucovinei şi, într-o anumită măsură, şi populaţiei, în regiunea Cernăuţi pro- în nordul şi sudul Basarabiei (ca în centul de români a avut o creştere Republica Moldova), continuă pro- accentuată. cesul complex şi dureros de auto- identificare etnică. Potrivit Academiei S. B.: A devenit mai avantajoasă de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat a declararea ca român? Republicii Moldova este limba ro- mână, iar sintagma „limba moldove- S. H.: Mulţi dintre ei au înţeles că nească, funcţionând pe baza grafiei eticheta de „moldoveni” a fost una latine” din Articolul 13 alin. (1) al artificială. Cei mai mulţi din regiunea Constituţiei poate fi echivalată se- Cernăuţi se declară români. Dar, cei mantic cu limba română)3, întrucât pe din zona basarabeană a regiunii ambele maluri ale Prutului sunt aceiaşi Cernăuţi se declară moldoveni. clasici literari şi tradiţii comune care, din cauza modificărilor geopolitice S. B.: Din cauza mesajului politic complexe din secolele XVIII, XIX şi de la Chişinău. XX, ei s-au dezvoltat în diferite spaţii geopolitice. S. H.: Probabil şi asta este o cauză. Conform legislaţiei ucrainene, Dar, în primul rând apartenenţa de-a etnia se deteremină de însăşi persoana lungul anilor la anumite construcţii în cauză şi nu de către stat. Aici cred politice. Faptul că românii din re- că un rol esenţial îl are tradiţia din sat giunea Cernăuţi au trăit în Imperiul sau din familie: dacă păriţii se austro-ungar, unde erau consideraţi consideră moldoveni, copiii lor se vor români, le-a consolidat această iden- considera la fel. Structurile statale titate. Cei care au trăit în Imperiul menţionează uneori numărul de ro-
70 Bucovina şi România. După 100 de ani mâni, de exemplu când întâlnesc o întrebarea „S-a întâmplat ca să delegaţie din România, fără a aminti şi întâlniţi cazuri de duşmănie naţională, de cealaltă parte, care se identifică unde a avut loc?”, moldovenii şi drept moldoveni, şi invers, dacă românii au indicat în primul rând delegaţia este din Republica Moldova. locurile publice (moldovenii – 43 %, Ei ar trebui să ia în calcul că recu- iar românii 60 %). Apoi, moldovenii noaşterea oficială teoretică şi practică au indicat serviciul (25 %), discuţiile a identităţii etnice a moldovenilor şi a cu vecinii (19 %) şi familia (13 %). românilor ar fi, de asemenea, în con- Românii au indicat paginile ziarelor şi cordanţă cu prevederile paragrafului ale revistelor (32 %) şi emisiunile de „b” al Articolului 1 al Recomandării radio şi de televiziune (15 %) şi 1201 (1993) a Consiliului Europei4, pe discuţiile cu vecinii (12 %). Care sunt care părţile s-au angajat să-l realizeze subiectele pe marginea cărora se în acordul de bază ucraineano-român. ajunge la aceste situaţii? Ce împart Eu sunt de acord parţial cu acest cel mai greu cu vecinii, colegii şi soţii concept, insistând asupra condiţiei că moldovenii şi românii din Ucraina? va fi recunoscută identitatea acestor grupuri, că nu se vor face încercări de S. H.: Subiectele de dispută sunt contrapunere a unui grup altuia şi nu legate de istorie şi de religie. În primii va fi eliminat dreptul la existenţă al ani ai existenţei sale, Patriarhatul de la unuia dintre ele. O formulă corectă Kiev nu a fost atent faţă de minorităţi, rămâne faptul de a menţiona că în ajungându-se în situaţia în care majo- regiunea Cernăuţi este un anumit ritatea românofonilor din regiunea număr de populaţie românofonă, Cernăuţi să aparţină Patriarhiei de la dintre care o parte se identifică drept Moscova. Unii preoţi, sub influenţa români, cealaltă parte – ca moldoveni. Patriarhului Kiril, au o poziţie lipsită Orice încercare de a urgenta aceste de patriotism faţă de Ucraina. De procese poate să aibă consecinţe aceea, în discuţii, în loc să se vor- negative. bească despre anumiţi preoţi, se ope- rează cu generalizări. Apoi, jurnaliştii nu sunt de fiecare dată corecţi atunci Învăţăm cu toţii că etnia nu este când este vorba de etnie. o primejdie, ci o nuanţă în plus în coloristica Bucovinei S. B.: Poate nu sunt nici suficient de informaţi sau de competenţi pentru S. B.: În 2003, Universitatea a aborda astfel de subiecte. „Taras Şevcenco” din Kiev a realizat un studiu cu scopul analizării per- S. H.: Da, şi aceasta este o cauză. spectivelor integrării populaţiei Dar ei nu spun că un cetăţean a comis românofone în realitatea politică o infracţiune, ci spun că un ţigan a multietnică ucraineană. Aş vrea să ne furat, un român a făcut contrabandă cu oprim asupra câtorva indicatori. La ţigări ş.a.m.d.. Pun etichete care
71 POLIS generează şi menţin tensiuni în co- apartenenţa de credinţă (10%), tră- munităţi. Cu părere de rău, e foarte săturile de caracter (10%), dezvol- greu să controlezi această situaţie în tarea perspectivelor comune cu mass media private. Până le dai în poporul său (3%). Răspunsurile ro- judecată, până se judecă... Dacă patro- mânilor au indicat următoarele valori: nul e nemulţumit de ceea ce se întâm- limba (78%), tradiţiile şi obiceiurile plă cu un anumit subiect, va repeta. populare (48%), literatura, arta plastică, folclorul (33%), ţinutul natal S. B.: Deci, multe conflicte sunt (29%), arta culinară naţională (28%), generate de modalitatea în care sunt trecutul istoric comun (21%), aparte- reflectate în mass media faptele nenţa de credinţă (19%), trăsăturile minoritarilor? de caracter (16%), costumul naţional (10%), dezvoltarea perspectivelor S. H.: Da, pentru că, în realitate, nu comune cu poporul său (5%). Există sunt conflicte interetnice. Sigur, în comunitatea românofonă vreo uneori, minoritarii se confruntă cu un strategie care să pornească de la anumit disconfort, dar nu chiar cu aceste date, se întreprind acţiuni care duşmănie sau cu conflict deschis. să amelioreze, cel puţin la nivelul percepţiei, nivelul indicatorilor per- S. B.: Şi în România presa cepuţi cu un nivel mai scăzut în exploatează uneori conflictele între conservarea identităţii? De exemplu, români şi unguri în cheia conflictului dacă se constată că românii pun interetnic. Dacă se ceartă doi români printre ultimele locuri costumul de la un teren, de exemplu, e o simplă naţional, s-a demarat o campanie de ceartă; dacă se ceartă un român cu valorizare a acestei componente a un ungur pe aceeaşi temă, e conflict identităţii naţionale, cum se întâmplă interetnic. cu ia în România?
S. H.: Da, se întâmplă şi la noi la S. H.: Limba are cea mai mare fel. însemnătate pentru noi, minoritarii. Celelalte componente, precum portul S. B.: Potrivit aceluiaşi studiu, popular, apar mai rar în agenda de zi respondenţii au identificat în diferite cu zi a oricărui minoritar. Totuşi, în niveluri elementele ce ţin la un loc Cernăuţi, în luna mai a fiecărui an, se comunităţile etnice. Răspunsurile mol- organizează Festivalul portului dovenilor au indicat următoarele naţional românesc, care se desfăşoară valori: limba (51%), tradiţiile şi obi- pe pietonalul din Cernăuţi. Se începe ceiurile populare (41%), ţinutul natal cu o paradă şi se continuă cu concerte, (26%), literatura, arta plastică, timp de câteva ore. Există şi o zi a iei, folclorul (19%), arta culinară naţio- la care participă nu doar români. Cu nală (19%), trecutul istoric comun prilejul acelei zile, ia e purtată şi de (17%), costumul naţional (12%), români şi de ucraineni, arătând dife-
72 Bucovina şi România. După 100 de ani renţele. Mi se pare o manifestare de 68 %, rusa – 7 %, ucraineana – 3 normală, în care se prezintă respectul % şi alte limbi – 22 %. La serviciu, faţă de această sărbătoare a ucraine- moldovenii folosesc limba maternă în nilor. Toţi îmbracă hainele naţionale şi proporţie de 41 %, rusa – 14 %, îşi prezintă respectul faţă de portul ucraineana – 20 % şi alte limbi – 26 celorlalţi. E o sărbătoare a diversităţii, %; românii folosesc limba maternă în la care participă atât ucrainenii, cât şi proporţie de 32 %, rusa – 19 %, românii. Şi în cazul Festivalului ucraineana – 11 % şi alte limbi – 39 românesc, în primul an au venit doar %. Aceste date trebuie coroborate cu românii. În anii următori s-au adăugat cele ce indică componenţa etnică a ansambluri ale evreilor, nemţilor, familiilor. Potrivit aceluiaşi studiu, 68 polonezilor şi ucrainenilor. Învăţăm cu % dintre familiile moldovenilor şi 67 toţii că etnia nu este o primejdie, ci o % dintre familiile românilor sunt nuanţă în plus în coloristica Bucovinei. monoetnice. Procentul românofonilor este mai mare decât cel al familiilor monoetnice. În afară de mama care îşi Este necesară pentru orice învaţă copilul limba română, ce persoană cunoaşterea limbii ma- elemente mai contează în învăţarea şi terne şi la fel de necesară cunoaşte- în utilizarea limbii române în familie? rea limbii de stat a ţării în care locuieşte S. H.: Nevoia de a folosi limba română. Dacă vorbim de satele în care S. B.: Am văzut că limba este în majoritatea sunt etnici români, acolo top pentru românofoni. Dar iată care chiar dacă se căsătoreşte un ucrainean este situaţia stăpânirii acesteia. În el va vorbi în scurt timp limba cazul moldovenilor, s-au înregistrat română. Dacă el va întreba în următoarele valori: 79 % - bine, 11 % ucraineană, i se va răspunde în ucra- - întâmpină dificultăţi în comunicare, ineană. Dar, el va începe să vorbească 9 % - înţeleg dar nu vorbesc, 1 % - nu româna. Chiar dacă la început va cunosc. În cazul românilor, s-au vorbi mai stâlcit, lumea îi respectă înregistrat următoarele valori: 69 % - faptul că face acest efort de învăţare a bine, 22 % - întâmpină dificultăţi în limbii şi a obiceiurilor comunităţii în comunicare, 3 % - înţeleg dar nu care trăieşte. vorbesc, 5 % - nu cunosc. Această situaţie capătă nuanţări odată cu S. B.: În cazul celor ce se nasc în completarea ei cu alţi doi indicatori: familii românofone, cunoaşterea lim- utilizarea limbii materne în familie şi bii oficiale este necesară, pentru că le la serviciu. În familie, moldovenii uşurează mişcarea pe piaţa muncii şi folosesc limba maternă în proporţie dialogul cu instituţiile. Totuşi, din de 79 %, rusa – 8 %, ucraineana – 4 studiul invocat rezultă următoarele % şi alte limbi – 10 %; românii situaţii: în cazul moldovenilor, 41 % folosesc limba maternă în proporţie vorbesc liber, 38 % întâmpină greu-
73 POLIS tăţi, 14 % înţeleg dar nu vorbesc iar 7 ucrainenii din partea de sud a % nu cunosc deloc ucraineana; în Bucovinei. Nu se simt români 6,7% cazul românilor, 37 % vorbesc liber, dintre etnicii români din partea de 50 % întâmpină greutăţi, 8 % înţeleg nord a Bucovinei şi 5,3% dintre ucra- dar nu vorbesc iar 5 % nu cunosc inenii din partea de sud a Bucovinei. deloc ucraineana. În ceea ce priveşte Deci, românii din Bucovina ucrai- necesitatea cunoaşterii de către copii neană îşi afirmă identitatea mai mult a limbii ucrainene, situaţia este decât o fac ucrainenii din Bucovina următoarea: în cazul moldovenilor, românească. Eu cred că este necesară 79 % consideră necesară cunoaşterea pentru orice persoană cunoaşterea limbii ucrainene, 15 % consideră că limbii materne şi la fel de necesară nu e obligatorie iar 6 % nu pot cunoaşterea limbii de stat a ţării în răspunde; în cazul românilor, 73 % care locuieşte. În discuţie rămâne doar consideră necesară cunoaşterea lim- modalitatea de organizare a studierii bii ucrainene, 8 % consideră că nu e acestei limbi, astfel încât să nu obligatorie iar 18 % nu pot răspunde. dăuneze limbii materne. Care sunt cauzele acestor situaţii? S. B.: Ajungem, astfel, la S. H.: O parte dintre românofoni Ordonanţa nr. 95/din 8 februarie nu-şi văd viitorul în Ucraina, ci şi-l 2016, prin care s-a impus şcolilor din proiectează fie în România, fie într-o Ucraina cu predare în limbile ţară terţă şi consideră că are nevoie de minorităţilor naţionale un experiment ucraineană doar pentru timpul pe care cu tema „Formarea deprinderilor îl petrec aici. Apoi, există persoanele polilingve ale copiilor şi elevilor: idei din mediul rural cărora cunoaşterea europene progresive în context limbii ucrainene nu le influenţează european”. După denumire, ar părea existenţa pe care şi-o duc în satul în că acest act normativ vine în sprijinul care majoritatea vorbeşte româna. copiilor. Dar, la o privire mai atentă, Dar, aş vrea să aduc în datele studiului observăm că acest experiment a realizat în 2017 de organizaţia început că se aplice preşcolarilor şi „Cvadrivium”, care arată următoarea elevilor din clasele primare, cu toate stuaţie: se simt ca fiind ucraineni că „Legea Ucrainei pentru învă- 47,9% dintre etnicii români din partea ţământ” (adoptată în 2017) prevede de nord a Bucovinei şi 58,2% dintre că acest experiment se va aplica doar etnicii ucraineni din partea de sud a începând cu gimnaziul. Insituţiile în Bucovinei. Se simt români 79,7% care se aplică acest experiment nu dintre etnicii români din partea de mai sunt „şcoli cu predare în limba nord a Bucovinei şi 76,6% dintre română”, ci au căpătat statut de etnicii ucraineni din partea de sud a „şcoli experimentale de stat”, aflate Bucovinei. Nu se simt ucraineni sub controlul direct al Ministrului. 25,8% dintre românii din partea de Pentru aplicarea acestui experiment, nord a Bucovinei şi 12,1% dintre persoanele implicate primesc un spor
74 Bucovina şi România. După 100 de ani la salariu de 30 %. Proiectul nu s-a Ministrului Educaţiei, Valentin Popa. aplicat în şcolile cu predare în limba Oricum, situaţiile sunt similare. ucraineană din localităţile cu popu- laţie majoritar românească5. Cum S. H.: Cunosc învinuirile pe care le evaluaţi oportunitatea şi legalitatea aduc liderii românilor din Bucovina acestui proiect? celor din Minister, dar îmi este greu să mă pronunţ exact asupra acestui S. H.: În legătură cu acest proiect subiect. am mai multe întrebări decât răspun- S. B.: Dezbaterea s-a tensionat suri. Una dintre cercetările recente cu îndeosebi pe marginea Articolului 7 privire la limbă a demonstrat că po- din „Legea Ucrainei pentru învăţă- ziţia părinţilor şi a liderilor comuni- mânt”, care prevede următoarele: tăţilor naţionale faţă de învăţarea de „Persoanelor aparţinând minori- către copii a limbilor maternă şi naţio- tăţilor naţionale din Ucraina li se nală diferă de la o comunitate locală la asigură dreptul la educaţie în insti- alta. Liderii organizaţiilor naţional- tuţiile comunitare pentru obţinerea culturale au o poziţie mai dură faţă de învăţământului primar în limba limba ucraineană decât o au părinţii. minorităţii naţionale respective, în Aceştia din urmă au o poziţie mai paralel cu limba de stat. Acest drept pragmatică, mai puţin emoţională ca se realizează prin deschiderea unor manifestare a patriotismului etnic. clase (grupe) cu limba de predare a S. B.: Unul dintre reproşurile minorităţii respective, înfiinţate con- aduse la adresa acestui proiect este form legislaţiei în vigoare, care însă faptul că el s-a aplicat doar şcolilor nu se va extinde asupra claselor cu predare în limba română şi nu şi (grupelor) cu predarea în limba celor cu predare în limba ucraineană. ucraineană”. Practic, învăţământul în limba maternă este limitat doar la S. H.: Poate este mai greu de clasele primare. Or, Art. 53 din aplicat într-o şcoală ucraineană. Să ne „Constituţie” garantează învăţămân- întrebăm aşa: câţi dintre etnicii români tul în limba maternă pentru toate sunt gata să înveţe limba maghiară nivelurile. În decembrie 2017, dacă nu au de gând să se mute în „Comisia de la Veneţia” a criticat Ungaria? Totodată, pentru etnicii Articolul 7, arătând că intenţia de a maghiari din România limba de stat consolida limba oficială nu trebuie să este un instrument care le este la se realizeze prin defavorizarea lim- îndemână chiar acum. bilor minorităţilor.
S. B.: Nu pentru toţi. Sunt elevi S. H.: Eu mi-am făcut studiile într- maghiari din România care nu cunosc o şcoală cu limba de predare în limba limba română. Acest subiect a şi stat română, care era totodată o şcoală la originea recentei demisii a experimentală pentru studierea limbii ruse. Datorită acestui fapt, majoritatea
75 POLIS colegilor mei de clasă vorbesc rusa avem o altă generaţie de copii, dispuşi fără accent, fapt ce nu se întâmpla în să înveţe mai multe limbi. Pe acest orice sat român din regiune. subiect, cunosc poziţia celor două părţi, dar mi-e greu să spun cine are S. B.: Consideraţi că vi s-a oferit o dreptate. Sunt argumente de ambele posibilitate de mişcare într-un spaţiu părţi. mai larg.
S. H.: Da. De aceea, atunci când În efortul de a-şi menţine limba vine vorba de acest bilingvism nu am de stat şi naţiunea, unii ucraineni o poziţie foarte tranşantă, fiindcă nu ajung să confunde naţiunea politică am suficiente cunoştinţe psiho-peda- cu cea etnică gogice care să-mi permită să evaluez S. B.: Românii din Ucraina sunt în ce măsură sunt afectaţi pozitiv sau cetăţeni ai unui stat aflat în conflict cu negativ copiii de acest proiect. Rusia. Care sunt provocările la care sunt expuşi şi cum fac faţă acestora? S. B.: Aşa cum am mai spus, unul Sunt provocări în plus faţă de cele ale dintre reproşuri a fost faptul că, con- celorlalţi cetăţeni ai Ucrainei? form legislaţiei, astfel de experimente trebuiau făcute începând cu gimnaziul S. H.: Sunt şi provocări în plus, şi nu cu şcoala primară, întrucât la legate de faptul că orice stat care se şcoala primară se formează con- află în război se radicalizează faţă de o ceptele de bază în limba naţională. A situaţie obişnuită. fost şi o atenţionare venită din partea României cu privire la necesitatea S. B.: Însăşi starea de război este respectării drepturilor minorităţilor, una radicală, oriunde ar fi ea. reproşul vizând nu atât existenţa şcolilor experimentale, cât vârsta de S. H.: Patriotismul trece uneori în la care se poate aplica un astfel de naţionalism etnic. Cu atât mai mult cu proiect. cât în cazul Ucrainei este vorba de un stat tânăr. Nu vorbim de statalitatea S. H.: Am înţeles. Ceea ce vă pot din acest spaţiu de acum câteva se- spune eu din experienţa mea este că, cole, ci de actuala statalitate, postso- din clasa I, am intrat la Şcoala de vietică. În efortul de a-şi menţine muzică din Cernăuţi, în care se preda limba de stat şi naţiunea, unii în limba rusă, şi acest fapt nu mi-a ucraineni ajung să confunde naţiunea afectat limba. Dacă vorbesc cu diverse politică cu cea etnică cunoştinţe, constat că ele vorbesc româna mai rău decât o vorbesc eu, iar S. B.: Şi atunci minorităţile ajung rusa şi ucraineana – şi mai rău. victime colaterale. Cunoaşterea mai multor limbi este un stimulent şi un avantaj. Apoi, acum
76 Bucovina şi România. După 100 de ani
S. H.: Da. Şi această situaţie s-a Ucraina. Pentru aceste grupuri, ori- agravat în condiţiile războiului cu cine solicită ceva autorităţilor ucrai- Rusia, ştiind că cea mai mare mino- nene lucrează în interesul Moscovei. ritate din Ucraina are legături cu statul agresor. Şi, vrem, nu vrem, această S. H.: Cam aşa ceva. Când a fost situaţie se răsfrânge atât asupra acel protest, a venit poliţia, dar nu minorităţii ruse, cât şi asupra celorlalte pentru a nu ne permite să intrăm la minorităţi. Situaţia este inadmisibilă discuţii cu autorităţile, ci ca să ne atât pentru majoritatea etnică ucrai- apere de radicalii ucraineni. neană, cât mai ales pentru grupurile S. B.: Cred că în aceeaşi logică se radicalizate. De aceea, există riscul să înscrie şi ceea ce i s-a întâmplat în se creadă că aşa gândeşte toată vara acestui an Directorului Centrului populaţia. Nu este aşa. Acele grupuri Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, sunt mai active, ies în stadă, dar nu Academicianul Vasile Tărâţeanu, exprimă ceea ce gândeşte majoritatea. fiind acuzat că ar fi omul Moscovei, S. B.: Sub ce aspecte afectează când domnia sa apăra doar interesele această situaţie minorităţile româneşti şi drepturile românilor din Ucraina. din Ucraina? S. H.: Din păcate, în perioadele de S. H.: De exemplu, atunci când a război, şi pisicile sunt mai negre. fost protestul referitor la semnarea Legii educaţiei, cu celebrul Articol 7, S. B.: Există diferenţe ale condi- când etnicii români au venit la o ţiilor de trai dintre comunităţile româ- întâlnire cu reprezentanţii autorităţii nilor din Ucraina? Sunt probleme de stat, nu s-au întâlnit doar cu specifice ale acestor comunităţi? acestea, ci şi cu un grup radical pa- triotic ucrainean, care considera că S. H.: Dacă vorbim de condiţii acest protest al nostru poate fi într-o social-economice, nu sunt diferenţe. anumită măsură separatist. Din păcate, Dacă ne referim la conservarea iden- cu cât este mai jos nivelul de studii ale tităţii, aceasta este mai puternică în persoanelor implicate, cu atât poziţia e Cernăuţi. Aici tradiţiile sunt mai pu- mai radicală. ternice, iar românii sunt mai conştienţi de necesitatea de a-şi conserva iden- S. B.: Deci, orice gest al vostru în titatea. Oricum, atitudinile faţă de sensul apărării drepturilor constitu- păstrarea identităţii ale românilor din ţionale poate fi interpretat ca unul Ucraina sunt, cum am mai spus, mai separatist, antinaţional. ferme decât ale ucrainenilor din România. Ei vor să atragă atenţia S. H.: Sau în interesul Moscovei! asupra problemelor de natură etnică.
S. B.: În condiţiile în care voi S. B.: Probabil că minoritatea faceţi ceva în interesul românilor din ucraineană din România priveşte spre
77 POLIS
Ucraina şi îşi spune că nu ar avea între aceştia sunt diferenţe, mai puţin condiţii mai bune decât în România. reale şi mai mult în percepţie. În România, ucrainenii sunt integraţi şi la nivel politic. Exista cu ceva timp în urmă chiar un curent care promova Şi de o parte şi de alta, istoria un soi de nemulţumire faţă de este plină de stereotipuri ucraineni, arătând că aceştia fac jocurile în România, avându-l ca vârf S. B.: Între comunităţile româneşti de lance pe Viorel Hrebenciuc. Astfel, din Ucraina există legături, orga- toţi cei cu nume ce se termină în nizaţii, reţele care să faciliteze comu- „iuc” erau oarecum invidiaţi pentru nicarea, sprijinirea reciprocă, schim- buna plasare socială şi politică. Bine, buri şi colaborări? vorbesc de percepţie şi nu de o realitate măsurată. S. H.: Colaborări există, dar nu
neapărat pe criterii etnice. În regiunea S. H.: Într-o societate ce a trecut Cernăuţi, noi avem patru raioane cu prin mai multe forme de statalitate, populaţie preponderent românofonă. numele de familie nu mai sunt Deci, noi nu vorbim de comune sau relevante pentru naţionalitate. Cineva oraşe, ci de raioane întregi: Suliţa, poate purta un nume fără a fi de Hliboca, Herţa (cu 90 % românofoni) naţionalitatea din care provine nu- şi Storojineţ (cu aproape 40 % mele. Sunt stereotipuri, adesea, etnice românofoni). Majoritatea comunelor şi regionale. Aşa cum am arătat într- au şcoli în limba română şi primari un studiu pe această temă, chiar în români. Dar, dacă luăm, de exemplu, Bucovina tolerantă au apărut ste- comuna mea natală, ea s-a lărgit reotipuri în ambele comunităţi. De datorită procesului de descentralizare exemplu, după trecerea Bucovinei în în derulare acum, care înseamnă Regatul României, în mijlocul ucrai- crearea unor comune mai mari, cu o nenilor a existat stereotipul românului forţă economică mai mare. Astfel, pe şovin, care încearcă să asimileze lângă satul Ostriţa (monoetnic) s-au populaţia de altă origine etnică, iar în mai adunat încă cinci sate, dintre care mediul românesc era cultivat ste- un sat ucrainean (Mamorniţa). Deci, reotipul ucraineanului separatist, ucrainenii din Mamorniţa sunt majo- trădător al intereselor României Mari. ritari în Ucraina şi minoritari în Iar după al doilea război mondial, comună. O altă comună de pe cealaltă ucraineanul a fost văzut de către parte a Prutului (Mahala) s-a unit anul români la fel ca bolşevicii, cu toate că trecut cu Rancea (sau Ridcăuţi), sat şi ucrainenii erau victime ale bolşe- ucrainean, şi au decis că la şedinţe vor vicilor. Dar, chiar şi în comunitatea vorbi în limbile română şi ucraineană, în caz de necesitate fiind asigurată românilor există stereotipuri. În re- traducerea. Ei au semnat un acord de giunea Cernăuţi avem trei români: unire, cu condiţii privind păstrarea unul este bucovinean, al doilea – identităţii. regăţean şi al treilea – basarabean. Şi
78 Bucovina şi România. După 100 de ani
S. B.: În realitate, oamenii se S. H.: Infrastructură şi şcoli, mai înţeleg mai bine dcât este reflactat în puţin. Nu demult, a fost ajutată o presă. Care este oferta mediatică şcoală din Crasna, dar nu de către stat, pentru românii din Ucraina? ci de către un proprietar ce a avut bunicul de acolo. Un sprijin financiar S. H.: Televiziune în limba română privat. nu există, ci anumite programe la anumite ore, la televiziunea publică, S. B.: În ce s-ar mai fi putut fiindcă la cele private nu poate nimeni implica statul român şi nu s-a să impună nimic. Există redacţie în implicat? limba română a postului public local din Cernăuţi şi tot în Cernăuţi se află S. H.: Ar fi fost bine dacă ar fi redacţia românofonă a Radio Ucraina. finanţat cursuri de studiere a limbii Deci, avem două posturi de radio în române de către persoanele mature de limba română. În afară de acestea, altă etnie decât română, doritoare să există Agenţia BucPress, cu radio şi înveţe această limbă. În primul rând televiziune on line. Cât priveşte tipă- este vorba de persoanele din familiile riturile, există un ziar regional, Zorile mixte. Foarte mulţi oameni vorbesc în Bucovinei (cândva era finanţat de ultimul rând de istorie. Şi de o parte şi către stat, iar acum se autofinanţează, de alta, istoria este plină de ste- uneori fiind sprijinit de Ministerul reotipuri. Ca istoric, o spun că se face Românilor de Pretutindeni din mai multă mitologie şi mai puţină România), mai sunt publicaţiile unor istorie. Sunt şi publicaţii care se ocupă asociaţii, cu apariţie intermitentă, şi de istoria Bucovinei, demne de a fi ziarele raionale. De exemplu, Ziarul publicate în mai multe limbi. Aici aş de Herţa, este o publicaţie finanţată de întreba: pe lângă faptul lăudabil că le adminstraţia publică locală a raionului putem găsi în limba română nu s-ar Herţa. Mai este ziarul din Suliţa, care putea ca aceste publicaţii să se iese bilingv şi în raionul Hliboca de găsească şi în limba ucraineană? asemenea. În fine, remarcabilă este Pentru că e bine ca istoria şi cultura revista Glasul Bucovinei, finanţată de noastră să fie cunoscute şi de către Institutul Cultural Român. ceilalţi. Nu doar de către cetăţenii din zonă, ci şi de către cei din întreaga S. B.: În afară de burse acordate ţară. tinerilor şi de publicaţii, cu ce se mai implică statul român în sprijinirea S. B.: Practic, ar fi necesar un comunităţilor de români din Ucraina? proiect educaţional mai amplu, adresat nu atât românilor, cât S. H.: De obicei, cu organizarea ucrainenilor. diferitor festivaluri. S. H.: Da. Şi acest proiect ar putea S. B.: Donaţii, cărţi, biblioteci, fi făcut pe principiul reciprocităţii, infrastructură, şcoli?
79 POLIS fiind eliminat astfel riscul blocării lui putem vorbi mai bine unii cu alţii. de către unul dintre state. Acum 20 de ani, am participat la o conferinţă internaţională, care a fost S. B.: Ce manifestări cunoaşteţi că două zile în România şi una în se desfăşoară sau urmează să se Ungaria. Se numea „1918 – sfârşit şi desfăşoare în Cernăuţi cu prilejul început de epocă”. Pentru unii era un Centenarului unirii? început de epocă, pentru alţii era un sfârşit. S. H.: Au fost unele manifestări, dar cele de genul lor se fac într-un S. B.: Da, pentru că românii anumit loc al românofonilor. Însă sărbătoresc, iar ungurii comemo- acest moment nu este salutat de către rează. Aşa s-a scris istoria în această statul ucrainean, fiindcă aici este o parte a Europei. poziţie diferită faţă de anul 1918, practic diametral opusă faţă de felul în S. H.: Sigur, şi cred că e mai bine care este privit în România. Legat de să nu ne călcăm prea tare pe bătături, Centenar, aici se simte o răceală să sărbătorim fără a-l leza pe celălalt, reciprocă şi cred că sarcina noastră fiind conştienţi în acest moment că şi este să trecem peste această sărbătoare mâine avem de trăit împreună. fără exagerări, pentru ca după aceea să
Note
1 Cf. Aurica Bojescu, Situaţia Republica Moldova // minorităţilor româneşti din Ucraina, http://www.mediafax.ro/externe/curtea în http://securitatesianaliza.ro/2017/ -constitutionala-recunoaste-limba- 10/10/situatia-minoritatii-romanesti- romana-drept-limba-oficiala-in- din-ucraina/, 2005, accesat la republica-moldova-11743680 30.10.2018. 4 Recomandarea 1201 (1993) a 2 Este vorba de studiul Bucovina – zonă Adunării Parlamentare a Consiliului de contact. Analiza identităţilor, Europei privind un protocol adiţional ideilor şi percepţiilor în spaţiul la Convenţia europeană a drepturilor transfrontalier ucraineano-român, omului, privind drepturile 2017, realizat de Centrul de Studii minorităţilor naţionale, în E. Patraş, Europene al Universităţii „Al. I. Cuza” Minorităţile naţionale din Ucraina şi din Iaşi, Centrul pentru Guvernanţă şi Republica Moldova: statutul juridic, Cultură în Europa al Universităţii St. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Gallen (Elveţia), cu sprijinul 1999, pp. 256-260. Secretariatului de Stat pentru Educaţie, 5 Cf. Alexandrina Cernov, „Lupta Cercetare şi Inovare din Elveţia pentru limba română continuă (II)”, în (SERI). Glasul Bucovinei, Anul XXV, Nr. 97 3 Curtea Constituţională recunoaşte (1)/2018, pp. 7-16. limba română drept limbă oficială în
80 Bucovina şi România. După 100 de ani
VARIA
Liberalismul de stânga pe filiera românească. O victimă a politicii memoriei?*
(Left-liberalism along the Romanian Path: a Victim of the Politics of Memory?)
Victor RIZESCU
Abstract: The article surveys the Romanian pre-communist ideological heritage by taking as a vantage point the various competing stances advanced in the interwar period towards the predicament of shaping an appropriate system of social protection, in relation to both the demands of national development and those of socialist revolution. The contours of the local variety of socially-minded liberalism are disclosed by comparison to the other branches of liberal advocacy featuring in the public space at the time, all of them being placed in the setting marked by the trends of left-wing and right-wing radicalization. Elaborated on composite theoretical bases, the Romanian embodiment of Left-liberalism emerges retrospectively as a casualty of the politics of historical representations and collective memory by virtue of the very attitude of sustained moderation that it exposed.
Keywords: liberalism, economic development, welfare policies, socialism, collective memory.
Roy Forbes Harrod – viitor consilier Într-o recenzie a cărţii lui Mihail al lui Winston Churchill în timpul Manoilescu despre teoria protecţio- celui de-al Doilea Război Mondial, nismului şi a schimbului internaţional precum şi al Fondului Monetar din 1929, publicată în numărul din Internaţional în anii 1950, şi la acea martie 1930 al periodicului britanic vreme deja un apropiat al lui John Journal of the Royal Institute of Maynard Keynes (cu mult înainte de a International Affairs, economistul deveni primul dintre biografii
81 POLIS acestuia) – descria implicaţiile din ţărănistul Ion Răducanu, după ce planul politicii economice la nivel fusese fondat sub conducerea ave- naţional al perspectivei dezvoltate de rescianului Grigore Trancu-Iaşi, în autorul român în domeniul relaţiilor martie 1920). Dezvoltată prin opoziţie economice internaţionale ca dominate cu intervenţiile din cadrul aceleiaşi de dezideratul „protecţiei acordate manifestări ale lui Albert Thomas – celor puternici”, în defavoarea – de primul director al Biroului durată neprecizată – a celor mai slabi Internaţional al Muncii al Ligii (ramurile industriale cu productivitate Naţiunilor, ocupând funcţia respectivă mai mare fiind îndrituite să bene- de la înfiinţarea forului menţionat în ficieze de sprijin guvernamental în 1919 până la decesul din 1932, şi aflat mai mare măsură decât cele cu la cea de-a doua vizită în România în productivitate scăzută în scopul această calitate (după cea din 1924) – dezvoltării naţionale de ansamblu, iar pledoaria lui Manoilescu contestă agricultura urmând să fie defavorizată legitimitatea unor standarde universale permanent spre beneficiul industriei de protecţie socială formulate fără a se ca urmare a aceluiaşi raţionament)1. lua în considerare decalajele de dezvoltare dintre societăţile naţionale, argumentând că handicapul rezultat Presiuni umanitare şi diversiuni din asemenea presiuni externe cu ideologice temeiuri umanitare pentru patronatele ţărilor de felul României nu puteau Aşa cum este formulată succint de avea decât efecte adverse de lungă către Harrod cu referire la un aspect durată asupra intereselor colective2 particular al viziunii ce constituie (discursul fiind pronunţat, totuşi, într- obiectul comentariului, caracterizarea un moment când România ratificase lui Manoilescu poate fi reţinută ca peste 50% din proiectele de convenţie definitorie pentru întreaga filosofie a şi recomandările emise de organizaţia teoreticianului recenzat cu promp- printre ai cărei membri fondatori se titudine. Cea mai bună confirmare număra, cu mult peste media de 26% poate fi găsită în alocuţiunea rostită de din rândul tuturor statelor compo- cel din urmă în acelaşi an, cu ocazia nente3). unei conferinţe organizate de filiala Survenită la jumătatea procesului românească – funcţionând din 1928 – de transformare a gândirii lui a Asociaţiei Internaţionale pentru Manoilescu – desfăşurat cam pe Progresul Social – înfiinţată în 1925 parcursul unui deceniu şi jumătate, prin fuziunea dintre alte trei orga- având ca punct de plecare poziţia nisme, create între 1889 şi 1910 – şi autoritarismului edulcorat al „neolibe- menite să marcheze un deceniu de la ralismului” intervenţionist local de la înfiinţarea ministerului român al începutul anilor 1920 (diagnosticat Muncii şi Ocrotirilor Sociale (avându- foarte devreme în orizont comparativ l în frunte la acel moment pe naţional- de Leo Pasvolsky în cartea sa
82 Bucovina şi România. După 100 de ani
Economic Nationalism of the demersuri elveţiene din anii 18809 – Danubian States din 19284) şi încheiat pentru a da expresie temerii că „odată prin adoptarea concepţiei politice devenită internaţională, această le- corporatiste în strânsă asociere cu gislaţie nu va putea fi schimbată prin fascismul (nu mai devreme de nici un succes al unei organizaţii mun- primăvara lui 1932, şi definitivată pe citoreşti naţionale”, transformându-se versantul fuziunii parţiale cu dreapta astfel într-o piedică aşezată în calea radicală abia în 19375) – critica la emancipării sociale autentice. Aceasta adresa politicii sociale formulată în din cauză că „în faţa proletariatului 1930 vehicula, desigur, idei cu largă francez victorios de pildă, care ar circulaţie în mediul politic şi eco- putea impune capitalului francez con- nomic românesc al epocii. Exprimate diţiuni mai favorabile, se va ridica mai evaziv în articole din Buletinul puterea capitalului englez [sau] ame- Uniunii Generale a Industriaşilor din rican”, prevalându-se de respectivele România6, ele căpătaseră, astfel, norme internaţionale10. Discutând mai formulări de mare influenţă în texte târziu, după război, în septembrie ale lui Ştefan Zeletin – antecesor al lui 1920, noţiunea de „ocrotiri sociale” Manoilescu în albia crezului „neoli- inclusă – aşa cum am amintit – în beral” menţionat – precum „Politica titulatura extinsă a nou înfiinţatului muncii”, publicat în Dreptatea socială Minister al Muncii, acelaşi periodic o în 19237, sau „Orele de muncă şi descoperă ca „anacronică din păcate şi producţia”, apărut în revista Plutus în contrazicătoare, cu toată frumuseţea 19248 (cel dintâi reţinut şi în cuprinsul cuvintelor îmbinate”, din moment ce volumului Neoliberalismul din 1927). „ocrotirile nicicând nu au putut Atitudinea adversă faţă de politica mulţumi o muncitorime dornică de Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi luptă şi [de] autoemancipare”11. a partizanilor săi locali nu era repre- Temerile astfel exprimate erau zentată, în epocă, doar de curentul de parţial confirmate, cu siguranţă, de gândire indicat. Ea poate fi regăsită – reprezentanţii perspectivei tratate ca o desigur cu temeiuri şi obiective diversiune de la ţelurile socialiste, aşa diferite – în tabăra stângii socialiste şi cum arată, spre exemplu, un articol comuniste şi a mişcării sindicale din ziarul averescian Îndreptarea, din strâns afiliate ei. Un articol din ziarul februarie 1923, aparţinând lui D. R Socialismul, publicat în februarie 1918 Ioaniţescu – fost secretar general al – în condiţiile războiului şi ale departamentului ministerial condus de ocupaţiei germane –, discută problema Trancu-Iaşi, înainte de a se alătura „legislaţiei internaţionale a muncii” – Partidului Naţional-Ţărănesc şi a proiectată deja de Asociaţia Interna- ajunge el însuşi la conducerea ace- ţională pentru Legislaţia Muncii, luiaşi minister, în perioada 1932-1933 fondată la Basel în 1901, în conti- –, unde se discută anteproiectul de cod nuarea ideilor lui Daniel Legrand din al muncii lansat de liberalul Gheorghe anii 1840 şi a unor mai vechi Mârzescu – stând la originea unui
83 POLIS proiect legislativ ce avea să eşueze în chestiunile pur materiale, trebuie să fie 192412 –, spunându-se că „un adevărat neutre în toate”, deci „în ele, nu cod al muncii trebuie să asigure trebuie să ne preocupe naţionalitatea, muncitorului o cât mai largă pro- credinţele religioase sau politice ale tecţiune şi participare la rezultatul membrilor”18, legea de la 1921 – muncii sale, fără să constituie o tiranie preconizată de Trancu-Iaşi în discur- asupra elementului patronal, care-şi surile sale din Camera Deputaţilor are rolul său definit în industrie”13. rostite în perioada iunie-octombrie Altminteri, principalul criteriu de 191819 – apără teza autonomiei şi departajare dintre cele două viziuni depolitizării asociaţiilor profesionale – era constituit de chestiunea bazei menite să îşi restrângă activitatea la legislative a reprezentării intereselor „studiul, apărarea şi dezvoltarea profesionale, tranşată provizoriu de intereselor profesionale” – în confor- statul român – până la experimentele mitate cu paradigma legislativă corporatiste ale regimului carlist, din franceză din domeniu elaborată între 1938-1939 – prin legea din mai 1921 1884 şi 190120, asumată de pentru organizarea sindicatelor patro- Organizaţia Internaţională a Muncii şi nale, de salariaţi şi mixte14 şi de cea apărată de aceasta pe baza anchetelor din februarie 1924 pentru înfiinţarea sistematice asupra libertăţii sindicale persoanelor juridice15 (în orizontul întreprinse în colaborare cu guvernele articolului 27 al constituţiei din 1866, ţărilor implicate21. respectiv al articolelor 5 şi 29 ale Pachetul legislativ având ca nucleu constituţiei din 1923, primele două reglementarea problemei sindicale a statuând principiul libertăţii de beneficiat de sprijinul unor teoreticieni asociere şi cel din urmă precizând că de şcoală liberală clasică – deci cu o modalitatea de dobândire a perso- orientare anti-zeletiniană şi anti- nalităţii juridice de către asociaţiile manoilesciană în privinţa dimensiunii constituite prin exerciţiul acestui drept etatiste a dezvoltării economice naţio- urmează să fie stabilită de legislaţia nale – precum Gheorghe Taşcă sau ordinară). În răspărul concepţiei George Strat, amândoi participând la socialiste potrivit căreia „lupta politică conferinţa din 1930 unde a avut loc este o prelungire şi încoronare a luptei polemica dintre Manoilescu şi sindicale” – astfel încât „numai cu Thomas, iar cel de-al doilea elabo- socialismul un sindicat justifică rând, spre beneficiul organizaţiei menirea sa istorică”16, cu alte cuvinte conduse de politicianul reformator „în sindicat nu se poate face decât o francez, un raport despre libertatea singură politică, cea socialistă”17 –, sindicală în România, publicat mai apărată consecvent de lideri precum întâi ca o serie de articole din Analele Cristian Racovski şi având întot- economice şi statistice, în 192722. Tot deauna câştig de cauză prin con- aici trebuie încadrat E. A. Poulopol – fruntare cu opinia minoritară că viitor colaborator al lui Strat la revista sindicatele, „trebuind să se ocupe de Libertatea. Economică, politică, so-
84 Bucovina şi România. După 100 de ani cială, culturală, înfiinţată în ianuarie sociale” (situat la capătul unei serii de 193323, dar şi comentator favorabil al articole, inaugurate de cel cu numărul doctrinei sindicaliste întemeiată pe 17 şi străbătute de tendinţa redefinirii tezele pluralismului juridic a lui Leon proprietăţii ca o funcţie socială, prin Duguit, în Arhiva pentru ştiinţă şi opoziţie cu articolul 19 al actului reformă socială din 193024 (în constituţional de la 1866). Ea trebuie prelungirea unui text al lui Duguit definită ca o parte a procesului amplu însuşi găzduit de aceeaşi revistă în de conştientizare a constituţiona- 192725, dar şi în dezacord implicit cu lismului liberal – cu multiplele sale critica formulată mai târziu la adresa versiuni şi orientări – în legătură cu respectivului filosof al dreptului, de pe problematica socială – având în fundal o poziţie liberal-conservatoare vag atitudinea dezvăluită în acest context precizată, de către N. Steinhardt, în ca o orbire îndelungată a discursului cartea sa Dreptul social. Pretenţii şi politic modern dominant faţă de iluzii din 193626). chestiune, pe parcursul primelor etape ale capitalismului industrial, şi mani- festată cel mai pregnant prin inter- Sincretism doctrinar şi inter- zicerea oricăror forme de coaliţie venţii mediatoare profesională, în virtutea articolelor 414-416 ale codului penal napoleo- Doctrina fundamentală subiacentă nian din 181028 –, dar totodată ca efect legislaţiei în cauză nu s-a cristalizat, al acţiunii specifice desfăşurate de însă, pe făgaşul eforturilor de relan- promotorii unei orientări liberale de sare a principiilor individualiste ale stânga, identificabilă ca atare în peri- viziunii liberale şi de revigorare a metrul de ansamblu al teoriei politice activităţilor antreprenoriale neîngră- asociate în modul cel mai nemijlocit dite de comandamente intervenţio- cu tiparele economiei capitaliste. niste, în răspărul direcţiei protecţio- Deopotrivă în orizontul larg al niste inaugurate de Dionisie Pop- cristalizării ideii de drepturi sociale ca Marţian în epoca domniei lui Cuza27. parte integrantă a democraţiei liberale Forjată în jurul ideii de intervenţie – în continuarea noţiunilor de drepturi mediatoare necesară a statului în civile şi drepturi politice, şi însoţită de relaţiile dintre capital şi muncă, constituirea treptată a aşezămintelor ideologia legitimatoare a politicii statului bunăstării pe această bază sociale din anii 1920 a fost exprimată teoretică29 – şi în cel mai restrâns, al cel mai succint în articolul 21 al elaborării unor pledoarii cu rezonanţa constituţiei din 1923, unde se afirmă recognoscibilă şi implicaţiile aparte că „toţi factorii producţiunii se bucură ale stângii liberale, procesul de de o egală ocrotire”, şi prin urmare transformare indicat a avut loc în „statul poate interveni, prin legi, în virtutea unui dialog susţinut cu tradiţia raporturile dintre aceşti factori pentru socialismului marxist. În mediul a preveni conflicte economice şi românesc de la începutul secolului
85 POLIS
XX, mărturia acestor interferenţe mar- de solidaritate între toţi factorii sociali, cate de departajări critice se găseşte, o tovărăşie […] între muncă şi astfel, în detaliata expunere de motive capital”34. avansată de ministrul liberal al Cartea ambiţioasă şi sofisticată a Agriculturii şi Domeniilor Basile P. lui N. Petrescu-Comnen, intitulată Missir pentru promovarea legii de Studiu asupra intervenţiunii statului organizare a meseriilor de la 190230 între capital şi muncă şi publicată în (clădită pe un compromis semi-corpo- 1910 – în succesiunea unei mici ratist ce avea să fie reînnoit în cadrul intervenţii din anul precedent, cu titlul legii mai cuprinzătoare cu acelaşi grăitor Câteva consideraţiuni asupra conţinut de la 1912, împotriva căruia socialismului şi asupra roadelor sale35 s-au pronunţat în epocă socialişti ca – disociază în mod consecvent Racovski şi nesocialişti din mai multe obiectivele elementare ale libera- tabere politice şi grupări ideologice, lismului cu deschidere socială faţă de cu argumente foarte asemănătoare). dezideratele socialiste, arătând că Lucrarea Cooperaţia şi socialismul în „ideile […] asupra socialismului sunt Europa de la 1913 a economistului I. foarte puţin stabile, deoarece adeseori N. Angelescu31 aparţine aceluiaşi ceea ce era socialist ieri, încetează de curent, ea fiind urmată după câţiva ani a mai fi socialist azi”, şi ca atare de explicarea faptului că „nu numai „pentru a putea rândui o lege printre motive economice, dar şi motive de legile socialiste, […] nu este suficient natură socială, morală, îndeamnă pe să examinăm în mod superficial textul reformatorii înaintaţi ai timpului ei, ci să examinăm esenţa-i ultimă, nostru să tindă la schimbarea reparti- spiritul şi intenţiunea în care a fost zării bogăţiilor”, astfel încât „să aducă concepută”. Aşa cum se spune aici, „o în stare toate clasele […] să cola- lege este socialistă când în intenţiunea boreze […] la dezvoltarea economică legiuitorului se constată […] o şi socială”32 (resorturile fundamentale tendinţă de spoliaţiune, motivată de ale pledoariei fiind clarificate mai oarecari consideraţiuni sentimentale târziu ca îndatorate şcolii solida- independente de orice idee de drept. riste33). Legislaţiunea muncii de la Să încetăm prin urmare a vedea 1908 a lui Take Policrat argumentează vecinic, peste tot, fantoma sociali- şi ea că, dacă „se poate crede, de unii smului, să cercetăm mai bine care sunt nedumeriţi asupra cestiunei legilor de terenurile activităţii economice în care raporturi între muncitori şi patroni sau regimul libertăţii a dat rezultate capitalişti, că este vorba de o mişcare satisfăcătoare, şi care sunt cele unde o propriu-zisă socialistă”, în realitate intervenţiune sinceră, lipsită de orice cele două fenomene „au multe părţi idee comunistă, este nu numai utilă, asemănătoare, dar au şi deosebitri dar chiar indispensabilă”36. Este sem- fundamentale”, atâta timp cât „mişca- nificativ că, înainte de a părăsi com- rea lucrătorilor primeşte societatea ca plet asemenea preocupări în folosul atare”, revendicând totodată un „spirit activităţii diplomatice, autorul poate fi
86 Bucovina şi România. După 100 de ani regăsit ca prim delegat al guvernului (rezultate din degenerarea „sectară” a român la conferinţa internaţională a manchesterianismului44), dar înainte ca muncii de la Geneva din 1922, cu un politica economică de sorginte discurs – reluat în numărul din iunie- keynesiană să-şi precizeze contururile august 1923 al Buletinului muncii şi al în contextul New Deal45–, a fost ocrotirilor sociale – menit să răspundă formulată concepţia „socialismului „clevetirilor răuvoitoare ale defăimă- liberal”46 a sociologului Dumitru torilor noştri, care prezintă încă Drăghicescu, cel mai amplu elaborată – România ca ţara reacţiunii”37 (la scurtă prin nefirească juxtapunere cu doctrina vreme după ce organul oficial al lui Zeletin amintită anterior – în revista Ministerului Muncii oferise – în mai condusă de el ca director Dreptatea 1921 – o descriere seacă şi neutră a ten- socială, din 192347, unde pledoaria în tativei de grevă generală din octombrie favoarea intervenţiei maximale a sta- 192038, relatând cu aceeaşi bunăvoinţă – tului în sfera raporturilor dintre patro- în numărul din august-noiembrie 1920 – nate şi salariaţi este însoţită de respin- despre „controlul sindicalist al între- gerea naţionalizării de factură socialistă prinderilor şi chestia muncitorească în a unităţilor economice, pentru a fi apoi Italia” din preziua contraloviturii dezvoltată înspre proiectul unei eco- fasciste, pe baza corespondenţei primite nomii dominate de regii sociale auto- de la ataşatul comercial al ambasadei nome48 (bazată pe regimul de copro- române de la Roma39). prietate a statului şi a salariaţilor şi Alături de practica legislativă şi urmând să fie edificată în asociere cu administrativă a unor Trancu-Iaşi sau un sistem de impozitare progresivă49). Ioaniţescu, deceniul al treilea a adus şi Ascensiunea perspectivei corpo- împământenirea disciplinei academice ratiste, de dreapta, asupra politicii a economiei sociale, servită spre sociale şi a reprezentării profesionale exemplu, în spaţiul – larg şi sincretic – sprijinită din 1926, pe rând, de definit – al speciei de gândire liberală ziarele Cuvântul, Curentul şi Calen- indicate de figuri precum juristul darul cu referire la modelul italian, Marco I. Barasch, exponent al dreptu- dar şi propulsată de la firul ierbii de lui muncii40 cu rădăcini teoretice în mişcarea asociaţiilor profesionale a doctrina „socialismului juridic” al lui claselor mijlocii, începând din 1929, Emmanuel Lévy41 (subiectul disertaţiei pentru fi apoi preluată ca platformă sale pariziene publicate la Paris în politică de Blocul Cetăţenesc pentru 192342). Tot în spiritul sincretismului Mântuirea Ţării, în 1932, şi de Liga menţionat – caracteristic pentru „noul Naţional-Corporatistă a lui liberalism” cu orientare de stânga, aşa Manoilescu, în 193350 – a avut loc, cum s-a constituit el din Anglia şi desigur, în defavoarea variatelor America până în Rusia43, prin întrupări ale viziunii liberale de departajare faţă de tarele plutocratice şi stânga. Altminteri, dacă în 1945 D. R. monopoliste ale capitalismului liberal Ioaniţescu putea contempla prima lege de la sfârşitul secolului al XIX-lea postbelică a sindicatelor ca pe o
87 POLIS revenire la înţelepciunea momentului ta, prin opoziţie cu stânga tributară în 192151 – după interludiul corporatist al mod privilegiat comunismului55, s-a carlismului, el însuşi întrerupt prin conjugat cu cea de valorificare a decretarea economiei de război în culturii de dreapta precomuniste, ca o octombrie 1941 –, iar teoreticianul co- reacţie faţă de memoria comu- operatist Gromoslav Mladenatz, nismului56, astfel încât să facă greu împreună cu asociatul său M. A. inteligibilă noţiunea unei filiere Lupu, puteau comenta cu optimism tot româneşti a liberalismului cu vocaţie atunci – şi din nou cu speranţa de a se socială, departajat, în aria domeniului putea reînnoda firul rupt al între- său predilect de manifestare, atât în prinderii de reformă socială lansată în raport cu socialismul şi în relaţie cu succesiunea războiului precedent – corporatismul tradiţionalist şi fascist, virtuţile planului britanic Beveridge cât şi prin raportare la formele pentru asigurări sociale din 194252, dominante ale gândirii şi practicii politica sindicală şi socială a comu- liberale din contextul naţional. nismului a consacrat o reprezentare Cum s-a dovedit în mod repetat ca istorică a antecedentelor româneşti din prea de dreapta pentru a fi repertoriat domeniu – deja enunţată în anii 1946- în mod concludent de unele recon- 194853 – în cuprinsul căreia toate stituiri istorice şi prea de stânga pentru partidele şi grupările nesocialiste ale a trezi interesul fecund al altora, e epocii precomuniste apar ca repre- chiar probabil ca liberalismul nostru zentante nediferenţiate ale inerţiei şi de stânga să fie statornic ratat ca reper ca exponenţi de acelaşi calibru ai esenţial şi de diferitele expresii mai atitudinii de tergiversare agonică, tul- recente ale nemulţumirii faţă de stân- burată doar de compromisuri necon- gismul neconvingător şi de antistân- cludente54. După 1989, tendinţa de gismul persistent şi difuz al postco- identificare a liberalismului cu dreap- munismului.
Note
∗ O versiune anterioară a fost prezentată 2 Mihail Manoilescu, „La classe patro- în cadrul conferinţei „Ideile României nale et la politique sociale”; „Discours Mari”, organizată de asociaţia Orbis de M. Albert Thomas”, ambele în G. Tertius şi de Muzeul Municipiului Taşcă et al., Un deceniu de politică Bucureşti în data de 20 octombrie socială românească, f. e., Bucureşti, 2018. 1930, pp. 85-102, resp. 103-111. 1 R. F. Harrod, „Review: Mihail 3 I. Setlacec, „Din activitatea Ministerului Manoilesco, Théorie du protectio- Muncii în raport cu Biroul nisme et de l’échange international, Internaţional al Muncii din Geneva”, Marcel Giard, Paris, 1929”, în Journal în I. Răducanu et al., Zece ani de of the Royal Institute of International politică socială în România, 1920- Affairs, vol. 9, no. 2, 1930, p. 250-251. 1930, Eminescu S. A., Bucureşti, 1930, pp. 99-110.
88 Bucovina şi România. După 100 de ani
4 Leo Pasvolsky, Economic Nationalism 9 Antony Alcock, History of the of the Danubian States, The International Labor Organization, Macmillan Company, London, 1928. Palgrave Macmillan, London, 1971, Vezi şi Idem, „Review: Mihail pp. 6-11. Manoilesco, The Theory of Protection 10 (nesemnat) „Legislaţia internaţională a and International Trade, P. S. King, muncii”, în Socialismul, vol. 9, no. 35, London, 1931”, în The American 10 (23) februarie 1918, p. 2. Economic Review, vol. 22, no. 3, 11 D. Păcurariu, „Ocrotirile sociale”, în 1932, pp. 477-478. 5 Socialismul, vol. 14, no. 196, 4 Victor Rizescu, „Developmental septembrie 1920, p. 1. Ideology or Regenerative Nationalism? 12 Anteproiect. Codul Muncii, Imprimeria Competing Strands of the Romanian Statului, Bucureşti, 1923. Right before World War II”, partea II: 13 D. R. Ioaniţescu, „Codul Muncii. „Fascist Modernism across the Lags of Anteproiectul Ministerului Muncii”, în Development”, în Revista istorică, vol. Îndreptarea, vol. 6, no. 44, 24 26, nos. 1-2, 2015, pp. 155-187. 6 februarie 1923, p. 1. C. R. Mircea, „Munca. Rolul statului în 14 „Lege asupra sindicatelor profesionale”, ordonarea muncii”, în Buletinul în Monitorul oficial, no. 41, 26 mai Uniunii Generale a Industriaşilor din 1921, pp. 1419-1425. România, vol. 1, nos. 8-9, 1 august-15 15 septembrie 1922, pp. 129-130; Idem, Legea pentru persoanele juridice, „Ratificarea convenţiilor privind promulgată prin înaltul decret no. 27 organizarea muncii”, în Buletinul din 6 februarie 1924, cu expunerea de Uniunii Generale a Industriaşilor din motive, Imprimeria Statului, Bucureşti, România, vol. 5, no. 5, 1-15 martie 1924. 16 1926, pp. 127-129; Ion Lărgeanu, Cristian Racovski, Sindicatele muncito- „Politica socială”, în Buletinul Uniunii reşti. Rolul şi istoria lor, Cercul de Generale a Industriaşilor din Editură Socialistă, Constanţa, 1906, România, vol. 13, nos. 1-2, ianuarie- pp. 50-52. februarie 1935, pp. 10-11. Promovând 17 Dezbaterile celui de-al cincilea congres un discurs cu accente diferite, Uniunea al sindicatelor unite, Cercul de Editură Camerelor de Comerţ şi Industrie a Socialistă, Bucureşti, 1914, p. 53. publicat, totuşi, în organul său oficial, 18 Ibid., p. 40. traducerea conferinţei citate a lui 19 Grigore Trancu-Iaşi, Chestiuni econo- Manoilescu din 1930, gestul survenind mice şi financiare, Ed. Librăriei în scurta perioadă (1929-1930) când Stănciulescu, Bucureşti, 1919, pp. 5- acesta a deţinut preşedinţia instituţiei 17. în cauză. Vezi Mihail Manoilescu, 20 Paul Louis, Le syndicalisme européen, „Clasa patronală şi politica socială”, în Librairie Felix Alcan, Paris, 1914; Buletinul Uniunii Camerelor de Code du Travail et de la Prévoyance Comerţ şi Industrie, vol. 5, no. 3, Sociale, ed. par Gaston Grolet et martie 1930, pp. 189-198. Charles Vergé, huitième édition, 7 Ştefan Zeletin, „Politica muncii”, în Librairie Dalloz, Paris, 1920, pp. 74- Dreptatea socială, vol. 1, no. 20, 15 76. noiembrie 1923, pp. 455-464. 21 La liberté syndicale, vol 1: Étude 8 Idem, „Orele de muncă şi producţia”, internationale, Bureau International în Plutus, vol. 1, no. 75, 7 ianuarie du Travail, Genève, 1927; La liberté 1924, p. 3.
89 POLIS
syndicale, vol 4: Italie, Éspagne, 30 B. M. Missir, coord., Legea pentru Portugal, Grèce, Royaume des Serbes, organizarea meseriilor şi regula- Croates et Slovènes, Bulgarie, mentul privitor la aplicarea ei, Roumanie, Bureau International du precedate de dezbaterile corpurilor Travail, Genève, 1928. legiuitoare şi de proiectele de legi 22 George Strat, La liberté syndicale en anterioare, Atelierele Grafice I.V. Roumanie, Institutul de Arte Grafice şi Socecu, Bucureşti, 1905. Editură „Curierul Judiciar” S.A., 31 I. N. Angelescu, Cooperaţia şi so- Bucureşti, 1927. cialismul în Europa, Albert Baer, 23 E. A. Poulopol, „Politica anti-umanistă Bucureşti, 1913. şi individul”, în Libertatea, vol. 1, no. 32 Idem, Puterea economică şi puterea 2, 20 ianuarie 1933, pp. 21-22. politică, Tipografia Profesional ă Dim. 24 Idem, „Aspectele fundamentale ale C. Ionescu, Bucureşti, 1916, p. 33. doctrinei lui Léon Duguit”, în Arhiva 33 Idem, „Solidarismul social-economic”, pentru ştiinţă şi reformă socială, vol. în D. Gusti et al., Doctrinele partidelor 9, nos. 1-3, pp. 277-306. Vezi şi Léon politice, Tiparul „Cultura Naţională”, Duguit, Le droit social, le droit Bucureşti, [1923], pp. 201-217. individuel et la transformation de 34 Take Policrat, Legislaţiunea muncei, l’état, Librairie Félix Alcan, Paris, Tipografia Aurora, Bucureşti, 1908, 1922; Cécile Laborde, „Pluralism, pp. 40-46. Syndicalism and Corporatism: Léon 35 N. Petrescu-Comnen, Câteva conside- Duguit and the Crisis of the State raţiuni asupra socialismului şi asupra (1900-1925)”, în History of European roadelor sale, Tipografia Ideas, vol. 22, no. 3, 1966, pp. 227- „Gutenberg”, Bucureşti, 1909. 244. 36 Idem, Studiu asupra intervenţiunii 25 Léon Duguit, „Le syndicalisme en statului între capital şi muncă, France” în Arhiva pentru ştiinţă şi re- Institutul de Arte Grafice Carol Gőbl, formă socială, vol. 7, nos. 1-2, pp. 1- Bucureşti, 1910, p. 8. 14. 37 „Cuvântarea rostită în şedinţa de la 23 26 N. Steinhardt, Dreptul social. Pretenţii şi octombrie 1922 a Conferinţei iluzii, Tipografia „Caragiale”, Bucureşti, Internaţionale a Muncii (Geneva) de 1936. Vezi şi Idem, „Socialiştii apărători către dl. N. Petrescu-Comnen, prim ai libertăţii”, în Libertatea, vol. 5. no. delegat al guvernului român”, în 9, 5 mai 1937, pp. 161-163. Buletinul muncii şi al ocrotirilor 27 Victor Rizescu, „The Nation of the sociale, vol. 4, nos. 3-4-5, iunie-august Westernizers: Mainstream and 1923, p. 129. Minority Varieties of Romanian 38 (nesemnat) „Situaţia grevei generale de Liberalism”, în Revista istorică, vol. la 18 octombrie 1920”, în Buletinul 24, nos. 5-6, 2013, pp. 405-426. muncii şi al ocrotirilor sociale, vol. 2, 28 Code Pénal. Édition originale et seule no. 2, mai 1921, pp. 75-87. officielle, L’ Imprimerie Imperiale, 39 Mircea Christian, „Controlul sindicalist Paris, 1810, pp. 97-98. al întreprinderilor şi chestia munci- 29 Asa Briggs, „The Welfare State in torescă în Italia”, în Buletinul muncii şi Historical Perspective”, în European al ocrotirilor sociale, vol. 1, nos. 5-8, Journal of Sociology, vol. 2, no. 2, august-noiembrie 1920, pp. 386-461. 1961, pp. 221-258.
90 Bucovina şi România. După 100 de ani
40 Marco I. Barasch, Elemente de University Press, Cambridge, 2003, economie socială şi de legislaţie pp. 7-44, resp. 45-69. muncitorească, Institutul de Arte 46 Serge Audier, Le socialisme libéral, La Grafice „Cultura Poporului”, Bucureşti, Découverte, Paris, 2006. 1928. 47 Dumitru Drăgicescu, „Burghezia şi 41 Carlos Miguel Herrera, „Le socialisme socialismul liberal”, în Dreptatea juridique d’Emmanuel Lévy”, în Droit socială, vol. 1. no. 3, 15 februarie et société, nos. 56-57, 2004, pp. 111- 1923, p. 95. 128. 48 Idem, „Naţionalizarea întreprinderilor 42 Marco I. Barasch, Le socialisme mari. Regia socială independentă”, în juridique et son influence sur Dreptatea socială, vol. 1, no. 9, 15 l’évolution du droit civil en France à mai 1923, pp. 266-274; Idem, la fin du XIXe siècle et au XXe siècle, „Proprietatea în întreprinderile mari. Les Presses Universitaires de France, Regimul cointeresării”, în Dreptatea Paris, 1923. socială, vol. 1, no. 8, 1 mai 1923, pp. 43 Michael Freeden, The New Liberalism. 227-234. An Ideology of Social Reform, 49 Idem, „Proprietatea (capitalul) şi Claredon Press, Oxford, 1978; dreptatea socială. Cum se câştigă Andrzej Walicki, Legal Philosophies averile?”, în Dreptatea socială, vol.1, of Russian Liberalism, The University nos. 12-13, 1-15 iulie 1923, pp. 367- of Notre Dame Press, Notre Dame, 368. Ind., 1992 [1987], pp. 213-403; 50 Victor Rizescu, „Corporatism in the Richard Bellamy, Liberalism and Romanian Tradition: Top-down and Modern Society. A Historical Bottom-up Lineages”, în Sfera policii, Argument, The Pennsylvania State vol. 25, nos. 3-4, 2017, pp. 49-58. University Press, University Park, 51 D. R. Ioaniţescu, Istoricul organizării Penns., 1992; Marc Stears, sindicale din România. Codul Progressives, Pluralists, and the Problem of the State. Ideologies of sindicalismului român, 1921. Noul cod Reform in the United States and al sindicalismului român, 1945, Britain, 1909-1926, Oxford University Tipografia Remus Cioflec, Bucureşti, 1945. Press, Oxford, 2002. 52 44 Victoria F. Brown, „The Adaptation of Gromoslav Mladenatz, „Noile funda- a Western Political Theory in a mente” ale ştiinţei economice, Peripheral State: The Case of Independenţa Economică, Bucureşti, Romanian Liberalism”, în Stephen ed. a II-a, 1945, pp. 158-160; M. A. Fischer-Galati et al., eds., Romania Lupu, Planuri de securitate socială, between East and West, East European Independenţa Economică, Bucureşti, Monographs, Boulder, Colo., 1982, 1945, pp. 17-195; Victor Rizescu, pp. 269-301. „Competing Voices of the Drive to 45 Michael Freeden, „The Coming of the Planning? The Cooperatist Welfare State”; Wayne Parsons, Engagement with Corporatism in „Politics and Markets: Keynes and His Romania”, în Sociologie românească, Critics”, ambele în Terence Ball, vol. 14, nos. 2-3, 2016, pp. 19-32. 53 Richard Bellamy, eds., The Gheorghe Apostol, Legislaţia muncito- Cambridge History of Twentieth- rească în România ieri şi azi, Ed. century Political Thought, Cambridge Partidului Comunist Român,
91 POLIS
[Bucureşti], 1946; Marcu Onescu, politice româneşti, Ed. Universităţii „Caracterul reacţionar al trecutei din Bucureşti, Bucureşti, 2015, pp. 15- legislaţii muncitoreşti române. 23, 165-221. Vezi şi Jerzy Szacki, Aspecte actuale”, în Studii, vol. 1, no. Liberalism after Communism, transl. 2, 1948, pp. 208-230. by Chester A. Kisiel, Central 54 Nicolae Petreanu, Ilie Ceauşescu, European University Press, Budapest, coord., Mişcarea muncitorească şi 1995. legislaţia muncii în România, 1864- 56 Victor Rizescu. „Politica memoriei între 1944, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. stânga şi dreapta”, în Timpul. Revistă 55 Victor Rizescu, Canonul şi vocile uitate. de politică şi cultură, no. 227, Secvenţe dintr-o tipologie a gândirii februarie 2018, p. 9.
Bibliografie
ALCOCK, Antony, History of the Argument, The Pennsylvania State International Labor Organization, University Press, University Park, Palgrave Macmillan, London, 1971. Penns., 1992. ANGELESCU, I. N., Cooperaţia şi BRIGGS, Asa, „The Welfare State in socialismul în Europa, Albert Baer, Historical Perspective”, în European Bucureşti, 1913. Journal of Sociology, vol. 2, no. 2, IDEM, Puterea economică şi puterea 1961, pp. 221-258. politică, Tipografia Profesională Buletinul muncii şi al ocrotirilor sociale Dim. C. Ionescu, Bucureşti, 1916. (1920-1921, 1923) IDEM, „Solidarismul social-economic”, în Buletinul Uniunii Camerelor de Comerţ şi D. Gusti et al., Doctrinele partidelor Industrie (1930) politice, Tiparul „Cultura Naţională”, Buletinul Uniunii Generale a Bucureşti, [1923], pp. 201-217. Industriaşilor din România (1922, APOSTOL, Gheorghe, Legislaţia 1926, 1935) muncitorească în România ieri şi azi, BROWN, Victoria F., „The Adaptation of Ed. Partidului Comunist Român, a Western Political Theory in a [Bucureşti], 1946. Peripheral State: The Case of Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială Romanian Liberalism”, în Stephen (1927, 1930) Fischer-Galati et al., eds., Romania AUDIER, Serge, Le socialisme libéral, La between East and West, East Découverte, Paris, 2006. European Monographs, Boulder, BARASCH, Marco I., Le socialisme Colo., 1982, pp. 269-301. juridique et son influence sur Code Pénal. Édition originale et seule l’évolution du droit civil en France à officielle, L’ Imprimerie Imperiale, la fin du XIXe siècle et au XXe siècle, Paris, 1810. Les Presses Universitaires de France, Paris, 1923. Code du Travail et de la Prévoyance IDEM, Elemente de economie socială şi Sociale, ed. par Gaston Grolet et de legislaţie muncitorească, Institutul Charles Vergé, huitième édition, de Arte Grafice „Cultura Poporului”, Librairie Dalloz, Paris, 1920. Bucureşti, 1928. Dezbaterile celui de-al cincilea congres al BELLAMY, Richard, Liberalism and sindicatelor unite, Cercul de Editură Modern Society. A Historical Socialistă, Bucureşti, 1914.
92 Bucovina şi România. După 100 de ani
„Discours de M. Albert Thomas”, în G. des Serbes, Croates et Slovènes, Taşcă et al., Un deceniu de politică Bulgarie, Roumanie, Bureau Internatio- socială românească, f. e., Bucureşti, nal du Travail, Genève, 1928. 1930, pp. 103-111. Legea pentru persoanele juridice, Dreptatea socială (1923) promulgată prin înaltul decret no. 27 DUGUIT, Léon, Le droit social, le droit din 6 februarie 1924, cu expunerea individuel et la transformation de de motive, Imprimeria Statului, l’état, Librairie Félix Alcan, Paris, Bucureşti, 1924. 1922. Libertatea (1933, 1937) FREEDEN, Michael, The New LOUIS, Paul, Le syndicalisme européen, Liberalism. An Ideology of Social Librairie Felix Alcan, Paris, 1914. Reform, Claredon Press, Oxford, LUPU, M. A., Planuri de securitate 1978. socială, Independenţa Economică, IDEM, „The Coming of the Welfare Bucureşti, 1945. State”, în Terence Ball, Richard MANOILESCU, Mihail, „La classe Bellamy, eds., The Cambridge History patronale et la politique sociale”, în of Twentieth-century Political Thought, G. Taşcă et al., Un deceniu de Cambridge University Press, politică socială românească, f. e., Cambridge, 2003, pp. 7-44. Bucureşti, 1930, pp. 85-102. HARROD, R. F., „Review: Mihail MISSIR, B. M., coord., Legea pentru Manoilesco, Théorie du protectio- organizarea meseriilor şi nisme et de l’échange international, regulamentul privitor la aplicarea ei, Marcel Giard, Paris, 1929”, în precedate de dezbaterile corpurilor Journal of the Royal Institute of legiuitoare şi de proiectele de legi International Affairs, vol. 9, no. 2, anterioare, Atelierele Grafice I.V. 1930, p. 250-251. Socecu, Bucureşti, 1905. HERRERA, Carlos Miguel, „Le MLADENATZ, Gromoslav, „Noile socialisme juridique d’Emmanuel fundamente” ale ştiinţei economice, Lévy”, în Droit et société, nos. 56-57, ed. a II-a, Independenţa Economică, 2004, pp. 111-128. Bucureşti, 1945. IOANIȚESCU, D. R., Istoricul Monitorul oficial (1921) organizării sindicale din România. ONESCU, Marcu, „Caracterul reacţionar Codul sindicalismului român, 1921. al trecutei legislaţii muncitoreşti Noul cod al sindicalismului român, române. Aspecte actuale”, în Studii, 1945, Tipografia Remus Cioflec, vol. 1, no. 2, 1948, pp. 208-230. Bucureşti, 1945. PARSONS, Wayne, „Politics and LABORDE, Cécile, „Pluralism, Syndicalism Markets: Keynes and His Critics”, în and Corporatism: Léon Duguit and Terence Ball, Richard Bellamy, eds., the Crisis of the State (1900-1925)”, The Cambridge History of Twentieth- în History of European Ideas, vol. 22, century Political Thought, Cambridge no. 3, 1966, pp. 227-244. University Press, Cambridge, 2003, La liberté syndicale, vol 1: Étude pp. 45-69. internationale, Bureau International PASVOLSKY, Leo, Economic du Travail, Genève, 1927. Nationalism of the Danubian States, La liberté syndicale, vol 4: Italie, The Macmillan Company, London, Éspagne, Portugal, Grèce, Royaume 1928.
93 POLIS
IDEM, „Review: Mihail Manoilesco, The Engagement with Corporatism in Theory of Protection and Romania”, în Sociologie românească, International Trade, P. S. King, vol. 14, nos. 2-3, 2016, pp. 19-32. London, 1931”, în The American IDEM, „Corporatism in the Romanian Economic Review, vol. 22, no. 3, Tradition: Top-down and Bottom-up 1932, pp. 477-478. Lineages”, în Sfera policii, vol. 25, PETREANU, Nicolae şi Ilie Ceauşescu, nos. 3-4, 2017, pp. 49-58. coord., Mişcarea muncitorească şi IDEM, „Politica memoriei între stânga şi legislaţia muncii în România, 1864- dreapta”, în Timpul. Revistă de 1944, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. politică şi cultură, no. 227, februarie PETRESCU-COMNEN, N., Câteva 2018, p. 9. consideraţiuni asupra socialismului SETLACEC, I., „Din activitatea şi asupra roadelor sale, Tipografia Ministerului Muncii în raport cu „Gutenberg”, Bucureşti, 1909. Biroul Internaţional al Muncii din IDEM, Studiu asupra intervenţiunii Geneva”, în I. Răducanu et al., Zece statului între capital şi muncă, ani de politică socială în România, Institutul de Arte Grafice Carol Gőbl, 1920-1930, Eminescu S. A., Bucureşti, 1910. Bucureşti, 1930, pp. 99-110. Plutus (1924) Socialismul (1918, 1920) POLICRAT, Take, Legislaţiunea muncei, STEARS, Marc, Progressives, Pluralists, Tipografia Aurora, Bucureşti, 1908. and the Problem of the State. RAKOVSKI, Cristian, Sindicatele Ideologies of Reform in the United muncitoreşti. Rolul şi istoria lor, States and Britain, 1909-1926, Cercul de Editură Socialistă, Oxford University Press, Oxford, Constanţa, 1906 2002. RIZESCU, Victor, „The Nation of the STEINHARDT, N., Dreptul social. Westernizers: Mainstream and Pretenţii şi iluzii, Tipografia Minority Varieties of Romanian „Caragiale”, Bucureşti, 1936. Liberalism”, în Revista istorică, vol. STRAT, George, La liberté syndicale en 24, nos. 5-6, 2013, pp. 405-426. Roumanie, Institutul de Arte Grafice IDEM, „Developmental Ideology or şi Editură „Curierul Judiciar” S.A., Regenerative Nationalism? Bucureşti, 1927. Competing Strands of the Romanian SZACKI, Jerzy, Liberalism after Right before World War II”, partea Communism, transl. by Chester A. II: „Fascist Modernism across the Kisiel, Central European University Lags of Development”, în Revista Press, Budapest, 1995. istorică, vol. 26, nos. 1-2, 2015, pp. TRANCU-IAŞI, Grigore, Chestiuni 155-187. economice şi financiare, Ed. Librăriei IDEM, Canonul şi vocile uitate. Secvenţe Stănciulescu, Bucureşti, 1919. dintr-o tipologie a gândirii politice WALICKI, Andrzej, Legal Philosophies româneşti, Ed. Universităţii din of Russian Liberalism, The University Bucureşti, Bucureşti, 2015. of Notre Dame Press, Notre Dame, IDEM, „Competing Voices of the Drive to Ind., 1992 [1987]. Planning? The Cooperatist
94 Bucovina şi România. După 100 de ani
Revizionism şi amnezie istorică. Actul de la 30 decembrie 1947 între falsificare şi ignorare. Istorii, sinteze, manuale
(Revisionism and historical amnesia. Act of December 30, 1947 between falsification and ignorance. Histories, syntheses, handbooks)
Alexandru MURARU
Abstract: Our study addresses how revisionist theories in the Communist historiography and history books (in communism and post-communism too) regarded the abdication of King Michael on December 30, 1947. The ultimate goal was the legitimacy of the Communists and the demolition of a whole period in our history. The act of December 30, 1947, became a target that had to deconstruct over 80 years of constitutional monarchy and show the period of August 23, 1944 - December 30, 1947, as a chain of triumphal events in favor of the Communists. The study shows with examples from the official communist histories how abdication was presented and what were the most falsified elements. The study also presents the textbooks from communist and post-communist history. The collapse of communism has not made light about abdication. The school handbooks just remembered the event without explaining the conditions of physical threat and blackmail in which the abdication took place. Thus, ignorance, historical amnesia acted massively in the 90's and 2000's. The study also benefits from numerous papers that are analyzed and explained.
Keywords: Abbdication, 30 December 1947 Act, King Michael I, Communists, historical revisionism, historical amnesia.
Introducere rescrie şi să pună în operă politică trecutul României. Tot ce fusese Istoria oficială a noului regim înainte de titratul eveniment devenea instalat la 30 decembrie 1947, odată astfel utilizabil şi la dispoziţia tova- cu instaurarea republicii populare, răşilor care-l forţaseră pe Rege să avea nevoie de teorii noi care să abdice, în scopul de a legitima o
95 POLIS administraţie instalată cu ajutorul unei gere a trecutului nostru şi falsificarea puteri străine. Cu mici excepţii, datele voită a Istoriei”2. istoriei au fost violent reinterpretate, iar cele mai recente momentului oficializării noului regim erau şi cel Elemente şi direcţii revizioniste mai persecutate şi mai falsificate. În privinţa actului de la 30 decembrie Propaganda deşănţată în favoarea 1947, dubla semnificaţie, de abolire a instaurării republicii era de fapt o monarhiei şi de instaurare a republicii, strategie, abil instrumentată politic i-a făcut pe comunişti, la prima (folosită pe alte coordonate, dar cu vedere, să abordeze cu teorii diverse rodnice reziduri din anii ’50 şi în abdicarea, în acord cu etapele oficiale postcomunism), coordonată şi di- ale modificărilor ideologice şi de recţionată astfel încât întrebarea funda- curente în politica pe care noii „chi- mentală asupra condiţiilor abdicării riaşi ai istoriei” aveau să o ducă pentru lipsea cu desăvârşire în primii ani aproape jumătate de deceniu. După republicani. Actul abdicării şi pro- cum aprecia şi istoricul Dinu C. clamaţia guvernului au fost folosite cu Giurescu, după 1948 s-a declanşat o obstinaţie pe toate canalele de comu- „campanie furibundă prin presă şi alte nicare, în instituţii şi în spaţiul public, mijloace, pentru a prezenta monarhia pentru a crea sentimentul curgerii line în cele mai negre culori. Torentul de a evenimentelor în logica instaurării minciuni şi de ură a lăsat urme reale, comunismului. Eradicarea opoziţiei şi chiar şi atunci când campania antimo- a presei libere erau principalii piloni narhică propriu-zisă a fost înlocuită în care serveau în drumul comuniştilor anii ’60-’80 cu o tăcere aproape totală pentru falsificarea istoriei. Acest privind monarhia constituţională. O proces, care s-a întins pe mai bine de astfel de tăcere şi lipsa informaţiilor cinci decenii, a cuprins o pleiadă de reale asupra instituţiei monarhice şi a instrumente diverse, atât pe „ori- regilor României a făcut ca o imagine zontală” – în logica falsificării şi negativă să stăruie în mintea multor trivializării evenimentelor, cât şi pe oameni”1. Însuşi Mihai aprecia, la „verticală”, a căror reinterpretare a exact jumătate de secol de la ab- fost folosită în proxime dispute poli- dicarea forţată, într-un discurs susţinut tice, instrumentalizând prezentul, la Palatul Elisabeta, că mistificarea creând noi grile de lectură sau even- adevărului fusese un război infernal cu tual adăugând noi valenţe istorico- consecinţe devastatoare pentru me- politice cu scopul de a zădărnici moria publică, care concurase, ca am- aflarea adevărului sau limpezirea plitudine şi consecinţe, cu suferinţele faptelor istorice. îndurate de milioanele de români în Chiar a doua zi după abdicare, anii comunismului: „(…) cel mai tovarăşii locali ai sovieticilor au pus în dureros eveniment (după 1947 – n.n.) mişcare o vastă operaţiune de mini- pentru mine a fost sistematica distru- mizare, falsificare şi trivializare a
96 Bucovina şi România. După 100 de ani meritelor monarhiei. Lovitura de stat nist, o răzbunare pentru că oprise trebuia acoperită cu aşa-zise dezvăluiri „desăvârşirea revoluţiei burghezo- despre ce reprezentase regalitatea şi în democratice în România”. Valul special domnia lui Mihai pentru falsificator debuta cu domnia lui Carol România. Într-o foaie volantă distri- I, vinovat de „călcarea în picioare a buită în ziua de 31 decembrie 1947 independenţei ţării”, răscoala ţără- împreună cu oficioasele Scânteia şi nească de la 1907. Răzbunarea nu România Liberă, se instituţionalizau, ierta nici alungarea în ilegalitate a de fapt, câteva direcţii principale ale partidului comunist şi nici „con- campaniei furibunde ce avea să tribuţia” lui Carol al II-lea la „împin- debuteze şi să continue timp de peste gerea ţării în războiul antisovietic”. patru decenii. Astfel, prima direcţie Nici măcar Ferdinand nu scăpa de glorifica victoria obţinută de comu- furia comuniştilor, sintagma „cel nişti cu o zi în urmă: „Anul 1947 se loial” fusese de fapt, scriau comu- încheie cu o nouă victorie istorică a niştii, „o poreclă pentru zelul cu care democraţiei populare în ţara noastră: apăra interesele moşierilor şi capita- dărâmarea monarhiei, cea mai puter- liştilor români, ca şi cele ale impe- nică citadelă reacţionară burghezo- rialiştilor anglo-franco-americani”.3 moşierească”. Abdicarea devenea Domniei lui Mihai şi abdicării de totodată, indirect, prin falsificarea la 30 decembrie i se acordau cele mai istoriei şi atragerea forţată a paşop- vaste spaţii. Monarhul avea să devină, tiştilor, un ideal care sărbătorea un odată cu acest prim document în centenar – „republica populară”. A operaţiunea de patru decenii de doua direcţie o reprezenta un val de manipulare a adevărului istoric până la calomnii şi detractări la adresa mo- prăbuşirea comunismului, în perma- narhilor, care de-a lungul istoriei nenţă calomniat în legătură cu averea deveniseră protectorii moşierilor şi ai sa, acesta fiind un adevărat stâlp al capitaliştilor. Accentul era pus, în chip trivializării consecinţelor actului de la aparent firesc, pe domnia lui Mihai – 30 decembrie. Ultimul rege primea care, până în anii ’70, când formula de astfel calificativul de „cel mai mare adresare a mai primit titlul cuvenit moşier posedând multe zeci de mii ha „regele” –, devenit impersonalul de pământ şi domenii forestiere şi „Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen”. totodată cel mai mare capitalist a Asocierea firească cu un nume al unei nenumărate bănci şi întreprinderi dinastii germane – preocupată de industriale”. Rechizitoriul domniei lui servirea capitalului străin – era menită Mihai era de fapt o devoalare a furiei să dea sentimentul că abdicarea nu şi a frustrărilor comuniştilor pentru fusese decât o faptă firească în valul opoziţia pe care Regele le-o arătase şi de propagandă xenofobă ce a însoţit mai ales pentru că îi înfruntase sau le comunismul de-a lungul drumul său în dejucase planurile în câteva momente istorie. Abolirea monarhiei împlinea decisive, precum „23 august 1944” astfel, în tezele revizionismului comu- sau „greva regală”. Lui Mihai i se
97 POLIS puneau în cârcă semnarea actelor populară era, în prima variantă a dictaturii antonesciene, care-l spriji- revizionismului comunist asupra abo- nise pe Hitler, şi vizitarea trupelor pe lirii monarhiei, corespondentul formei front, deoarece ar fi îndemnat trupele de stat a democraţiei populare – lui Antonescu „să continue războiul „regim al oamenilor muncii manuale hitlerist”. Actul de la 30 decembrie şi intelectuale”. O altă direcţie a devoala în unele puncte şi persistenţa propagandei comuniste asupra lui 30 şi succesul temporar al regelui în decembrie 1947, care a rămas mult decursul celor trei ani în care fusese timp rostogolită în discursul public şi forţat să convieţuiască cu tovărăşii în istoriografie, a fost utilizarea ocupantului sovietic. În definitiv, trimiterilor la mesajele cheie din actul nimeni nu-i mai înfruntase mai tare abdicării. Abil redactate de comunişti, decât Mihai după 23 august 1944. acestea satisfăceau practic toate Comuniştii nu puteau să uite că nevoile de demolare a legitimităţii „regele Mihai a opus o îndârjită monarhiei şi potenţau discursul rezistenţă” la momentul instalării mistificator al noului regim.5 guvernului Groza, nici că acesta Versiunea ideologizată a lui Mihail fusese mereu văzut ca un apropiat al Roller asupra abdicării, în celebra anglo-americanilor şi nici că blocase Istoria R.P.R., era expediată, din cele vreme de jumătate de an orice relaţii aproape opt sute de pagini, în doar cu executivul pro-sovietic. În inven- câteva paragrafe. Principalul falsifi- tarul comunist, i se reţinea faptul că nu cator al istoriei româneşti şi stâlpul sprijinise crearea tribunalelor popo- doctrinar al stalinismului aducea totuşi rului, că împiedicase prigoana opo- o teză nouă – aparţinând lui zanţilor comuniştilor şi epurarea Gheorghe-Gheorghiu Dej – în îndrep- instituţiilor, dar mai ales faptul că tarul trecutului rescris, potrivit căreia „palatul” jucase un rol central în demisia forţată a unor membri ai obstrucţionarea comuniştilor, deve- cabinetului Groza, în noiembrie 1947, nind un adevărat „centru de regrupare şi aducerea în Executiv a unor comu- a tuturor forţelor reacţionare”. Vinovat nişti, era de fapt semnalul „schimbării şi pentru manifestaţia şi victimele de caracterului puterii”. „Înlăturarea tătă- la 8 noiembrie 1945, monarhul trebuia rescienilor n-a fost o simplă remaniere eliminat nici mai mult nici mai puţin în Guvern” spunea Roller, ceea ce pentru că „înspre rege îşi îndreptau motiva şi acţiunea declanşării abdi- speranţele duşmanii imperialişti ai cării. „Înlăturarea de la tron” şi României democratice şi indepen- „înlăturarea monarhiei” erau două for- dente”.4 mulări care amestecau, în vehicularea Abdicarea era, aşadar, la început lor publică, violenţă (a comuniştilor) de 1948, opera prin care fusese şi împotrivire (a monarhului) deo- îndepărtat obstacolul grav reprezentat potrivă. În ritmicitatea expunerii de monarhie, iar muncitorimea se afla teziste a abdicării urma apoi, în mod în centrul acestei realizări. Republica aproape mecanic, declanşarea diatri-
98 Bucovina şi România. După 100 de ani belor asupra monarhiei constitu- burghezo-democratice şi trecerea la o ţionale, metaforizată şi stigmatizată în nouă etapă istorică – a înfăptuirii cele mai diverse epitete. Formă de sarcinilor revoluţiei socialiste, a con- guvernământ pentru mai bine de opt struirii socialismului în ţara noastră”.7 decenii, acesta devenea apocaliptic un duşman de secole, o moştenire „din timpurile întunecate ale Evului Mediu, Ajustări ideologice în anii ’60- urâtă de popor, formă de stat care ’70 asupra interpretării actului de constituia o mare piedică în drumul la 30 decembrie 1947 desvoltării revoluţionare a României”.6 La mijlocul anilor ’60, perioadă de În 1962, Gheorghe Gheorghiu-Dej cotitură în istoria comunismului reactiva, pe tărâmul tezelor noului românesc şi de reconversie a tezelor şi regim şi a ranforsării istoriografiei fundamentelor ideologice şi istori- oficiale şi a plin-avântului de desprin- ciste, nu s-au produs mutaţii funda- dere de tarele istoriografiei sovietice şi mentale din perspectiva falsificării de construire a unor noi teorii cu interpretărilor date actului de la 30 privire la preluarea puterii, chestiunea decembrie 1947, semn că noua abolirii monarhiei. Astfel că, în garnitură de lideri comunişti urmau oficiosul partidului comunist, Scânteia, să-şi ajusteze teoriile odată cu era lansată tema marii victorii, ca o înlocuirea propriilor adversari interni nouă bornă de hotar, din perspectiva (a se vedea cazul coborârii în uitare instaurării regimului, ca o reuşită după dispariţie a lui Gheorghe fundamentală care era menită să Gheorghiu-Dej) şi nicidecum să reîmprospăteze memoria camarazilor renunţe la miturile fondatoare ale co- comunişti şi să transmită noilor munismului românesc. Spre exemplu, generaţii faptul că nu doar 23 august într-o culegere de studii despre istoria 1944 avea o semnificaţie deosebită contemporană a României, detalii (unde rolul lui Gheorghiu-Dej era importante erau „dezvăluite” într-o marea necunoscută şi chiar falsă teorie veritabilă încercare de a prezenta a participării!), dar că 30 decembrie schimbarea de regim ca fiind justi- 1947 era acum înfăţişată ca o lovitură ficată de toate „păcatele” de care era politică majoră, de rupere a ordinii acuzată vechea orânduire, dar în constituţionale vechi şi pe care se aceeaşi măsură şi de firescul logicii construise noul regim: „Instaurarea marxiste de preluare a puterii de către Republicii populare Române a clasa muncitoare. Elemente intenţio- constituit unul din cele mai importante naliste şi funcţionaliste erau prezentate momente ale luptei oamenilor muncii, ca „intensificarea luptei pentru desă- sub conducerea partidului, pentru vârşirea revoluţiei burghezo-demo- transformarea revoluţionară a cratice”, iar anii 1946-1947 – ca României, a marcat încheierea etapei determinanţi în acapararea institu- strategice de desăvârşire a revoluţiei ţiilor: îndepărtarea miniştrilor „tătă-
99 POLIS răscieni” din guvern (6 noiembrie Suprem al Armatei. Cu toate acestea 1947) ori detalii şi asumări ale acţiu- însă, revizionismul istoric agresiv cu nilor de forţă precum „În guvernul care era impregnat textul invoca remaniat, partidul comunist a preluat aceste argumente doar pentru a încă două ministere de bază – prezenta falsa legitimitate de care se Ministerul de Externe şi Ministerul de bucurau comuniştii precum şi opoziţia Finanţe. Ulterior, în decembrie 1947, monarhului din după-amiaza zilei de Partidul Comunist a preluat şi 30 decembrie 1947 în confruntarea cu Ministerul Apărării Naţionale”; cei doi lideri comunişti. Admiterea rechemarea în ţară a „diplomaţilor izolării totale şi a situaţiei de cvasi- monarhişti”; luarea de măsuri urgente arest şi cvasi-prizonierat în care se pentru „asigurarea securităţii insti- găsea Mihai I la Palatul Elisabeta în tuţiilor şi întreprinderilor, a dem- titrata zi („Palatul regal era izolat, nitarilor şi fruntaşilor politici”; măsuri legăturile telefonice întrerupte, gărzile cu caracter tehnic precum punerea sub înlocuite”), ultima zi a monarhiei pază a obiectivelor strategice, „în constituţionale şi a unei întregi epoci vederea împiedicării unei eventuale din istoria noastră, este de natură să rezistenţe din partea unităţilor de demonstreze forţa şi duritatea măsu- gardă, prin preluarea pazei palatelor rilor complotiştilor, dar totodată să regale de către alte unităţi militare” transmită – printr-un text cu caracter sunt acum inventariate. Totodată, se istoric – nu doar date şi informaţii mai anunţau pregătirea diviziilor precise despre evenimentele de la „Tudor Vladimirescu” „pentru a putea sfârşitul lui 1947, ci să arate disponi- interveni în cazul în care reacţiunea ar bilitatea lor de a merge până la limita fi reuşit să provoace tulburări şi extremă, care ar fi însemnat elimi- dezordini”, mobilizarea organizaţiilor narea fizică a regelui României şi a de partid pentru scopul suprem, de colaboratorilor săi.8 „doborâre a monarhiei”, obiectiv care Aceeaşi teorie expusă de Mihai este deja asumat fără ocolişuri de către Roller – preluată anterior de la Dej – istoriografia comunistă. Evaluându-şi apare, spre exemplu, în 1974, în propriile pregătiri şi rezultate, comu- Istoria României9, sub semnătura lui niştii trăgeau concluzia, la aproape Miron Constantinescu şi Constantin două decenii de la lovitura de stat de Daicoviciu şi alţii şi în coordonarea lui la 30 decembrie 1947, că acestea Ştefan Pascu. Abdicarea pare, aşa cum avuseseră „o mare însemnătate în remarca istoricul Dinu Giurescu citat împiedicarea regelui şi a reacţiunii mai devreme, că dispare la un moment grupate în jurul său de a se împotrivi dat ca interes dintre preocupările prin mijloace violente actului dobo- ideologilor „epocii de aur”, iar această rârii monarhiei”. Materialul mai abordare trebuie pusă în legătură cu recunoştea totodată forţa constitu- descoperirea unor noi subiecte gata de ţională şi simbolică a Suveranului la a fi compromise, legate de evenimente acea dată, de şef al statului, de şef sau împliniri istorice, precum şi de
100 Bucovina şi România. După 100 de ani valurile de mistificări generate de evoluţie istorică (din perspectiva luptele din interiorul comuniştilor sau maxism-leninismului), asumat ca un de relaţia cu Uniunea Sovietică. succes politic şi social deopotrivă, fie Astfel, la Pascu, Constantinescu şi ca un obiectiv în sine. Detaliile Daicoviciu, un eveniment relativ istorice sunt înlocuite cu interpretări structurat în istoriografie şi evidenţiat, revizioniste, unde – potrivit tezei precum schimbarea în Executiv din oficiale – actul de la 23 august 1944, o noiembrie 1947, apare ca fiind argu- formă de a „intra” în istorie a mentul central şi forţa motrice a comuniştilor români, se reuneşte, după declanşării propulsării noului regim. trei ani de „succese” – în fond lovituri Aceasta deoarece putea oferi – în şi abuzuri împotriva democraţiei, a instrumentarul şi tehnica istoricilor legii fundamentale şi a statului de falsificatori comunişti – posibilitatea drept –, cu „împlinirea” finală – de a crea sentimentul unei legitimări a trecerea la republica populară: „Fău- acţiunilor politice şi militare care au rirea republicii a devenit posibilă în declanşat şi finalizat alungarea monar- condiţiile sociale noi create după eli- hului şi schimbarea formei de gu- berarea ţării, ale profundelor schim- vernământ. În istoriografia comunistă, bări democratice, revoluţionare care s- perioada cuprinsă între 7 noiembrie au produs în societatea românească şi 1947 (schimbările produse în structura ale acţiunilor de masă pentru răstur- guvernamentală) şi 24 decembrie narea claselor exploatatoare şi cu- 1947 (numirea lui Emil Bodnăraş ca cerirea puterii de către proletariat, în ministru al Apărării) beneficiază de alianţă cu ţărănimea”. noi conceptualizări revizioniste: Deşi 23 august 1944, cel mai „schimbări revoluţionare” sau „pre- profund falsificat eveniment istoric mise nemijlocite ale doborârii mo- din trecutul României, cum aprecia narhiei”10. Mihai I12, a beneficiat de o atenţie Anii ’70 aduc totuşi o schimbare deosebită fiind permanent şi vehement de abordare. Şi în alte lucrări11 crearea invadat cu interpretări, era iniţial de- republicii apare ca o „încununare” a conectat de legătura cu 30 decembrie unei confruntări seculare a „poporului 1947, alăturarea celor două date a fost român” pentru „eliberarea naţională şi de fapt o teză a comuniştilor. Ei au socială”. Ranforsarea teoriilor din anii interpretat actul de îndepărtare a ’50 se explică acum prin nevoia de mareşalului Antonescu ca o victorie a reactivare a tezelor fondatoare ale lor, îndepărtând, prin calomniere şi comunismului pe noul tărâm al minimalizare, rolul partidelor istorice. naţional-ceauşismului şi al naţional- Iar Regele, care a fost principalul stalinismului. Cu toate acestea, valul iniţiator şi determinant în actul de la de interpretări şi de tălmăciri istorice 23 august 1944, a fost permanent abundă în amestecarea teoriilor eludat. Această practică şi acest intenţionaliste, unde abolirea monar- raţionament profund viciat au fost hiei este o încununare a unui proces de folosite cu precădere în construcţiile
101 POLIS ideologico-istoriciste din anii ’80, ţii de susţinere a regelui: „În mo- atunci când culturnicii epocii de aur au mentul abolirii monarhiei, în ţara elaborat schemele istoriografice care noastră, n-a existat un curent sau insistau pe victimizarea românilor şi partid monarhic care să întreprindă pe eroizarea luptei acestora în cel de- acţiuni pentru apărarea instituţie repre- al doilea război mondial. Tot atunci a zentate de rege. (…) ziarul parizian apărut teoria valorificării mareşalului «Regard» remarca, pe bună dreptate, Antonescu într-o proximă bătălie la începutul anului 1948, că în politică. România nu s-a ridicat nici un singur protest în faţa abdicării regelui Mihai şi adunarea română a votat procla- Teza susţinerii populare a marea republicii în unanimitate”. abolirii monarhiei Falsificarea era semnificativă prin aceste aserţiuni sau citări din presa O altă teză falsificatoare a fost franceză comunistă. România avea pe modul de prezentare şi de relatare a teritoriul său un milion de soldaţi reacţiei populaţiei în urma actului de sovietici la acea dată, realitate ce făcea la 30 decembrie 1944. În arena istoriei practic imposibile orice fel mani- şi a tezelor ideatice, comuniştii au festaţii sau acţiuni pentru susţinerea adus întotdeauna, aproape cu „forţa”, regelui sau eventual acţiuni împotriva categorii sociale pe umerii cărora au proclamării noii forme de guvernă- construit o falsă imagine a susţinerii mânt, în vreme ce partidele politice acţiunilor lor politice, cel mai adesea fuseseră eliminate violent, fie prin prin folosirea forţei sau a violenţei. măsuri legislative, prin fraudarea Interpretările la adresa monarhiei în alegerilor sau prin intimidarea sau genere fuseseră – aşa cum am arătat arestarea liderilor lor. Mai mult, mai devreme – deja inundate de teza valurile masive de arestări politice din potrivit căreia niciodată această formă anii 1945-1947 terorizaseră populaţia, de guvernământ nu a beneficiat de o astfel încât asemenea împotriviri sau susţinere populară, ci doar de susţi- manifestări ar fi fost sinonime cu ani nerea unor „grupuri” interesate grei de închisoare politică ori chiar cu financiar sau economic. Istoriografia execuţia spontană.13 comunistă şi canoanele oficiale ale Pe de altă parte, marşând pe ideea regimului comunist prezentau ima- susţinerii populare efective, prin ginea din zilele următoare abolirii demonstraţii politice şi/sau spontane monarhiei şi alungării regelui într-o odată cu instaurarea republicii, comu- perspectivă complet falsificată. Pe de niştii prezentau lovitura de stat drept o parte, erau expuse analize din presa un succes popular, îmbrăţişat de internaţională comunistă, vădit distor- susţinere şi entuziasm: „Oamenii sionate sau care apelau la omisiune, muncii au primit cu mare entuziasm şi din primele zile ale lui ianuarie 1948, însufleţire înlăturarea monarhiei şi ce subliniau lipsa oricăror demonstra- proclamarea Republicii Populare
102 Bucovina şi România. După 100 de ani
Române. Pretutindeni în ţară, la oraşe teze falsificatorii, prin revizionism, şi sate, au avut loc mari manifestări minimizare sau trivializare cu pre- pline de însufleţire şi entuziasm ale cădere în manualele de istorie. Astfel maselor, care vedeau în înlăturarea că, la începutul anilor `60, manualul monarhiei şi proclamarea Republicii de Istoria Patriei pentru clasa a IV-a, populare expresia prăbuşirii definitive sub semnăturile propagandiştilor a puterii bughezo-moşiereşti. Câteva Dumitru Almaş (unul dintre cei mai zile muncitorii, ţăranii, soldaţii adunaţi vajnici autori de manuale şi cărţi de în pieţele şi pe străzile oraşelor din popularizare a miturilor istorice modi- întreaga ţară, şi-au manifestat pro- ficate şi falsificate de regimul comu- funda lor bucurie faţă de istoricul nist) şi Aron Petric, reinterpretarea eveniment, pe care l-au transformat perioadei 23 august 1944-30 decem- într-o mare sărbătoare. În fabrici şi brie 1947 era una vastă. Acordându-i- uzine, la sate, în instituţii şi pe se trei lecţii, pe nu mai puţin de zece şantiere, oamenii muncii adunaţi în pagini, materialul relua practic toată mari mitinguri au exprimat în rezoluţii pleiada de teze revizioniste, adaptate şi telegrame bucuria şi hotărârea de a prin limbaj şi simbolistică elevilor de lupta cu toate forţele pentru întărirea şcoală primară. Titratul act fondator în tinerei republici”. 14 viziunea ideologiei comuniste, 23 Un alt exemplu în acest sens este august 1944, apare aici drept mo- prezent şi în 1977, unde, într-o cule- mentul eliberator de sub „robia gere de sinteze istorice publicate de fascistă” şi „ziua eliberării ţării Institutul de Studii Istorice şi Social- noastre”, dar mai ales ca cel mai politice de pe lângă de pe lângă important moment istoric din trecutul Comitetul Central al Partidului naţional: „23 August 1944 este ziua Comunist Român şi Academia „Ştefan eliberării ţării noastre. Ea a devenit Gheorghiu”, republica apare drept un cea mai mare sărbătoare a poporului ideal al „milioanelor de luptători român. De acum înainte au început să democraţi”, de-a lungul istoriei: se împlinească năzuinţele de libertate „Crearea republicii constituie deci o pentru care sute de ani luptase poporul încununare a luptei duse de-a lungul român”. Schimbările din perioada secolelor de poporul român, de forţele 1944-1947 sunt prezentate elevilor sale înaintate pentru eliberarea naţio- sub semnul răzbunării totale faţă de nală şi socială, pentru neatârnare, vechea orânduire care reprezenta un progres social şi o viaţă mai bună”15. obstacol în calea comuniştilor. Teza este expusă în termeni violenţi, în care regele, moşierii şi capitaliştii aveau 30 decembrie 1947 în manualele puterea deplină (în dauna comuniştilor de istorie comuniste legitimi (sic!)) şi trebuiau eliminaţi. Limbajul nu făcea trimitere la formule Ideologia şi propaganda comunistă democratice, ori acest fapt era de au apelat la întregul arsenal de teorii şi natură să imprime unor copii
103 POLIS sentimentul unei lupte care trebuia însă câteva greutăţi. În fruntea statului dusă cu orice fel de mijloace. Mai se găsea încă regele. El se împotrivea mult, se inducea ideea că puterea tuturor înnoirilor pentru care luptau opera cu mecanisme coercitive pro- oamenii muncii. Şi nici nu-i de mirare fund disproporţionate în raport cu că se purta aşa. Regele avea, doar, „opoziţia” comunistă, când, de fapt, moşii întinse, multe fabrici, mulţi bani după guvernele Sănătescu şi Rădescu, la bănci. El ţinea strânse legături cu adică la şase luni după 23 august foştii moşieri şi cu marii fabricanţi, pe 1944, comuniştii aveau deja cele mai care îi ocrotea cu grijă. Împreună cu importante poziţii executive din statul aceştia şi cu alţi duşmani de peste român, securizate şi dublate de pre- graniţă, regele punea la cale diferite zenţa Armatei Roşii pe întreg teritoriul acţiuni potrivnice poporului nostru. De României : „Dar, duşmani erau destui aceea, poporul muncitor, condus de şi înăuntrul ţării; moşierii şi capi- partidul comunist, a luptat pentru taliştii, în frunte cu regele, voiau să înlăturarea regelui şi pentru ca statul menţină în ţară rânduielile din trecut, nostru să devină republică”.17 când ei aveau în mână toată puterea. Elevii de şcoală primară învăţau că Pentru aceasta, ei au făcut în aşa fel, „regele a fost alungat din ţară” pentru încât chiar şi după 23 August 1944, în ca clasa muncitoare şi ţărănimea să locurile de conducere a satelor, a poată să ia toată puterea, în vreme ce oraşelor şi chiar la conducerea ţări, definirea republicii populare beneficia adică în guvern, să fie oamenii lor de de argumentul accesului total al clasei încredere”. 16 muncitoare la pârghiile executive ale Schimbarea de regim şi procla- statului. Entuziasmul popular declan- marea republicii populare este pre- şat odată cu abdicarea Regelui Mihai şi zentată în aceeaşi cheie, ca apogeul abolirea monarhiei, teză prezentă în unei lupte fără de care comunismul nu scrierile oficiale ale Partidului putea desăvârşi proiectul său secular, Comunist, este prezentat şi aici sub iar lovitura de stat nu apare detaliată, ci forma unui catren: „Toată ţara a primit doar ca menţionată, ca un deziderat al cu multă bucurie vestea proclamării poporului. Tot aici, este reluată teoria republicii. Poporul a alcătuit şi cântece, averilor regale – veche teză între- care spuneau: «Foaie verde, bob buinţată cu precădere în istoriografia secară,/ Plâng boierii, se omoară,/ C-a comunistă şi în special în primele luni fugit vodă prin ţară,/ Că-n republică la şi ani după abdicare ca un stâlp al noi/ Nu e loc pentru ciocoi»”.18 propagandei şi falsificării realităţii istorice –, a sumelor de bani pentru a crea nu doar imaginara opulenţei în Amnistia istorică, ca instrument raport cu situaţia ţării, ci pentru a de lucru în postcomunism genera suspiciunea unor arhetipuri medievale, în care monarhii erau Uitarea şi ignoranţa au repre- însoţiţi de o aură negativă: „Mai erau zentat, în primii ani de după prăbu-
104 Bucovina şi România. După 100 de ani
şirea comunismului, principalele tare mulă reziduă din anii comunismului ale scrierii şi redescoperirii istoriei târziu: „De-a lungul istoriei, după cum recente a României. Lovitura de stat aţi văzut şi aţi învăţat, poporul român de la 30 decembrie 1947 şi instaurarea a trecut prin multe şi mari necazuri şi republicii pot fi considerate autentice primejdii. Unele până aproape de studii de caz în această direcţie. pierzanie. A suferit mult, dar nu şi-a Analizând ponderea perioadei 1944- pierdut nădejdea. Şi până la urmă, 1947 în manualele de istoria româ- muncind cu dăruire, luptând şi cu nilor şi alte evenimente reduse ca încredere în puterea şi în dreptatea lui, semnificaţie în apreciabila desfăşurare iubind patria şi libertatea mai mult ca de evenimente după 1940, putem orice, a ajuns la liman şi la lumină”. 20 desprinde ideea că lipsa detaliilor Ignoranţa asupra modului în care politice, a contextului şi a prezentării este relatată abdicarea forţată de la 30 în amănunt a desfăşurării zilei de 30 decembrie 1947 este reluată şi în decembrie 1947, este de natură să următorii ani, în manualele de istorie furnizeze elevilor o imagine defor- pentru clasele a VIII-a, respectiv a mată, incompletă şi chiar cvasi-ine- XII-a. Astfel, pentru elevii de xistentă asupra titratului eveniment. gimnaziu din an terminal, informaţiile Spre exemplu, manualul pentru cu privire la perioada 1938-1940, anii clasa a-IV-a, editat în 1992, şi realizat războiului, 1941-1944, actul de la 23 de pseudo-istoricul Dumitru Almaş – august 1944, armistiţiul cu puterile propagandistul comunist care in- aliate, operaţiunile militare pentru festase cu tălmăciri, revizuiri şi fal- eliberarea Transilvaniei de Nord şi a sificări brutale manualele şcolare de Ungariei şi Cehoslovaciei, abundă. istorie din anii ’60-’70, de pe care Acestea sunt însoţite de numeroase generaţii întregi de elevi şi-au însuşit o detalii tehnice, cifre, substantive istorie profund falsificată –, utiliza proprii de localităţi, lideri politici sau amnistia, ca formulă de evitare a unor militari. Mai mult, etapele cuceririi realităţi istorice. Momentul celui de-al puterii politice de către comunişti, de doilea război mondial, suficient după 23 august 1944, cu pleiada de conturat la nivel de detalii, deşi şi evenimente politice interne şi externe, acesta asezonat cu numeroase teorii abuzuri şi confruntări, sunt bine şi discutabile şi chiar revizioniste19, se fidel redate. Cu toate acestea însă, deşi încheie foarte abrupt cu teoria înţe- sunt prezentate şi alte aspecte de o legerii de la Ialta. Abdicarea regelui apreciabilă importanţa în conturarea apare doar menţionată, fără nici un fel caracterului premeditat şi în desfă- de alte detalii, de context sau de şurarea abdicării (precum instalarea urmări, de consideraţii politice, teh- guvernului Petru Groza, „greva re- nice sau legislative: „În 1947 regele gală”, alegerile fraudate de la sfârşitul Mihai a fost silit să abdice, România a anului 1946, arestarea opoziţiei devenit republică”. Totul se încheie politice de la jumătatea anului 1947, într-o notă optimist-naţionalistă, for- eliminarea grupării Tătărăscu şi
105 POLIS remanierea cabinetului la sfârşitul lui la 30 decembrie 1947 a fost o lovitură 1947, inclusiv vizita la Londra şi lipsa de stat, care a pus capăt monarhiei în oricăror garanţii din partea SUA sau România.22 Marea Britanie sau preluarea ministe- Un model de omisiune deliberată relor de Externe şi Apărare de către şi mai agravantă decât cea produsă în garda comunistă), abolirea monarhiei şi manualele de istorie pentru clasa a IV- relatarea scenei abdicării forţate sunt a, respectiva a VIII-a, este cel ignorate. Încheierea a peste opt decenii practicat de Istoria românilor din de istorie a României, a epocii constitu- 2004. Editat de mai mulţi istorici, ţionale şi a democraţiei parlamentare colectiv coordonat de profesorul Sorin sunt expediate în câteva propoziţii de o Mitu, unul dintre cărturarii vremii care curioasă amnezie istorică, mai ales în şi-a pus semnificativ amprenta asupra raport cu spaţiul dedicat. Nu există necesarului proces de demitizare şi nicio referire la scena efectivă a dezideologizare a istoriografiei româ- abdicării, la motivaţii şi dialog, la scena neşti, manualul pentru elevii claselor a XII-a, atent construit, cu numeroase şantajului sau a ameninţării şi nici la sinteze, studii de caz, expediază abdi- consecinţele politice sau sociale: „În carea într-o frază, fără să menţioneze după amiaza zilei de 30 decembrie nici data exactă, nici personajele 1947 Mihai era silit să abdice. Procla- implicate direct în operaţiunea abolirii marea, în aceeaşi seară, a Republici monarhiei şi nici cele participante Populare Române reprezenta preluarea efectiv la titratul eveniment. Mai mult, integrală a puterii de către PCR, 21 nici numele monarhului nu mai este începutul sovietizării ţării noastre”. amintit în privinţa abolirii monarhiei, Alte variante de manuale, păstrând astfel încât s-ar putea crea confuzia cu aceeaşi lipsă de detalii esenţială în altă domnie sau personaj istoric: înţelegerea desfăşurării loviturii de „pasul final a fost eliminarea ultimei stat de la 30 decembrie 1947, au instituţii a fostului regim democratic, menţionat totuşi faptul că Mihai a fost monarhia, în decembrie 1947”.23 silit să părăsească ţara. Există o sin- Un caz aparte de minimizare a gură variantă care precizează unui eveniment istoric esenţial în terminologia corectă în aprecierea şi înţelegerea raporturilor politice şi a înţelegerea gravităţii şi a violenţei rupturii constituţionale care a pus momentului de la 30 decembrie. capăt monarhiei constituţionale şi Astfel, manualul de Istoria românilor domniei lui Mihai I este manualul de pentru clasa a VIII-a publicat de Istoria românilor editat de Ioan editura Humanitas, chiar dacă ope- Scurtu, istoric naţionalist de noto- rează cu aceeaşi ignoranţă ca şi rietate şi autor de lucrări revizioniste celelalte în privinţa explicării sintetice înainte de 1989, unul dintre cei care au a detaliilor şi a contextului abdicării ultragiat şi trivializat în mod continuu forţate, precizează – în interiorul unui numeroase detalii cu privire la actul de bilanţ a celor peste opt decenii de la 30 decembrie 1947 şi la alte monarhie constituţională – că actul de evenimente istorice din perioada inter-
106 Bucovina şi România. După 100 de ani belică sau din timpul celui de-al Concluzii Doilea Război Mondial. Abdicarea regelui este tratată printr-o identificare În perioada comunistă s-a falsificat distinctă, dar aceasta reia în câteva şi s-a deformat semnificativ nu doar propoziţii scena din ziua de 30 desfăşurarea propriu-zisă a evenimen- decembrie 1947 fără a relata nimic din tului care a pus capăt unei întregi condiţiile operative şi armate sub care epoci din istoria noastră, dar s-a făcut se desfăşura întâlnirea (schimbarea posibilă o evitare voluntară, o amnezie gărzilor regale şi înlocuirea lor cu indusă şi o ignoranţă prelungită – care detaşamente din Divizia „Tudor a depăşit ca moment istoric şi impact Vladimirescu”, întreruperea comuni- însuşi comunismul – în rândul isto- caţiilor, înarmarea lui Petru Groza, ricilor. Valurile de falsificări succesive ameninţarea şi şantajul uciderii tine- nu doar că au fost posibile sub rilor arestaţi etc.). În schimb, se insistă îndrumarea unor vajnici făuritori ai pe semnarea actului de abdicare, pe un istoriografiei ideologizate sub comu- scurt citat din acesta („Consider că nism, dar instrumentele folosite ne instituţia monarhică nu mai corespun- arată astăzi, la peste şapte decenii de actualelor condiţiuni ale vieţii de distanţă, că aproape nici un aspect nu stat, ea reprezentând o piedică serioasă a fost lăsat nerevizuit. Direcţiile şi în calea dezvoltării României”), fără a elementele fraudei istoricilor epocii de se menţiona că acesta fusese redactat aur s-au preocupat îndeosebi de în prealabil, iar că valoarea sa juridică, perioada domniei lui Mihai I pentru că sub ameninţare şi şantaj, era practic aceasta fusese confruntarea directă cu nulă. Prin modul în care era prezentată modul în care aceştia au transformat scena abdicării, se inducea ideea anii ’40 în poarta de intrare a potrivit căreia, regele era de acord cu comunismului în România. Legând 23 finalul monarhiei şi mai ales cu felul august 1944 de 30 decembrie 1947, în care acesta se producea. 24 istoriografia comunistă a obturat ini- Una dintre cele mai apropiate ţial prin ocultări şi apoi prin demolări variante de versiunea completă şi succesive intruzive şi devastatoare fidelă a abdicării se regăseşte în ma- toată arhitectura postbelică a înţele- nualul de Istoria românilor pentru gerii raporturilor de forţe şi a modi- clasa a XII-a publicat în 1993. Acesta ficărilor internaţionale ce au permis redă detalii operative importante schimbarea climatului politic în Europa pentru pregătirea abdicării, formu- Centrală şi de Est şi instaurarea regi- lează corect înscenarea audienţei lide- murilor totalitar-comuniste. rilor comunişti, redă sintetic atmosfera În momentul 30 decembrie 1947 zilei de 30 decembrie 1947 şi s-au produs numeroase intruziuni şi aminteşte presiunile la care a fost falsificări istoriografice, în funcţie de supus monarhul.25 modificările tezelor oficiale care legi- timau periodic etapele comunismului românesc. Ele variază, spre exemplu,
107 POLIS de la teorii absurde şi primitive, cum a fost tributară amneziei istorice şi sunt cele din anii ’50, la altele relativ ignoranţei. Evitarea cu bună ştiinţă a noi. Astfel, în anii ’70, istoricii PCR unor subiecte ce fuseseră profund operează cu amănunte dintre cele mai falsificate în comunism a făcut ca diverse, amestecând fapte reale cu aşteptarea în lupta cu adevărul să se omisiuni sau falsificări grosolane. Aşa prelungească şi de aceea, abia la se face că, spre exemplu, planul de sfârşitul anilor ’90 – concomitent cu măsuri militare şi politice care con- deschiderea arhivelor şi cu debutul firmă întrutotul caracterul premeditat procesului de aderare a României la al abdicării de către puterea comunistă valorile europene şi euro-atlantice – este acum dezvăluit şi citat în lucrări teoriile despre abdicare să se limpe- despre proclamarea republicii. Va- zească. Realitatea manualelor de istorie riază, de asemenea, şi interesul isto- demonstrează că educaţia profesorilor ricilor comunişti. Se remarcă o apro- din licee şi universităţi a fost încă mult fundare a preocupării pentru subiect în timp tributară vechilor teorii şi anii ’80, concomitent cu vastele ope- rezidurilor pe care acestea le-au lăsat în raţiuni ale propagandiştilor trecutului urmă. Practic, cele mai importante în a crea noua naraţiune care avea să-l nuanţe în explicarea şi demontarea implice pe mareşalul Ion Antonescu, actului de la 30 decembrie 1947 au fost pus fiind în antiteză cu imaginea şi omise, astfel încât teoria instalării rolul regelui în timpul celui de-al depline a comunismului fără evocarea Doilea Război Mondial şi în anii care şantajului şi a ameninţării nu bene- au urmat. ficiază de o imagine fidelă şi completă. Compromiterea monarhiei şi a Violenţa şi profunzimea măsurilor reprezentanţilor regalităţii în general a totale militare şi politice au fost evitate fost un subiect constant în istorio- fie pentru ca manualele să fie acceptate grafia şi concepţia comunistă. Tezele de mainstream-ul corpului profesoral fondatoare ale revizionismului istoric din postcomunism, fie pentru a evita o pentru tot ce a însemnat dinastia dezbatere care putea antrena discuţia românească au fost emise în anii ’50, despre legitimitatea monarhului, po- dar cu fiecare nouă ocazie (ex: înche- lemică ce în anii ’90 era foarte actuală ierea colectivizării, plecarea trupelor şi semnificativ instrumentalizată sovietice, moartea lui Gheorghiu-Dej politic. În fine, se remarcă o apre- şi debutul dictaturii ceauşiste, virarea ciabilă continuitate a unor creatori de spre naţional-stalinism etc.) subiectul manuale din anii ’60-’80 (ex.: căpăta noi valenţe ale minciunii, fie Dumitru Almaş, Ioan Scurtu) în anii prin adăugarea unor elemente de ’90 sau 2000, ceea ce demonstrează noutate, fie prin rescrierea unor teze nu doar precaritatea fenomenului şi o vechi. împotrivire naturală la schimbare şi Dacă revizionismul istoric a adevăr istoric, dar poate explica acţionat în toate etapele comunismului păstrarea unui status quo sau al românesc, tranziţia din postcomunism mentalităţilor pentru generaţii întregi.
108 Bucovina şi România. După 100 de ani
Note
1 Dinu C. Giurescu, Cade Cortina de României: culegere de studii, Editura Fier: România 1947: Documente Ştiinţifică, Bucureşti, 1965, pp. 271- diplomatice, Selecţie, traducere, note, 371. comentarii, indice şi studiu introductiv 9 Ştefan Pascu (coord.), Miron de Dinu C. Giurescu, Editura Curtea Constantinescu, Ştefan Daicoviciu ş.a., Veche, Bucureşti, 2002, p. 232 (n. 6). Istoria României: compendiu, Ediţia a 2 „Cuvântul regelui Mihai, în seara zilei III-a revăzută şi adăugită, Editura de 30 decembrie (1997), cu ocazia Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, comemorării a 50 de ani de la 1974, p. 463 abdicarea forţată din 30 decembrie 10 Gheorghe Ţuţui, Gheorghe I. Ioniţă, 1947”, în Liviu Vălenaş, Regele Mihai Anii tumultuoşi ai luptei pentru Printre noi (1989-1999), prefaţă de republică, Editura militară, Bucureşti, Liviu Antonesei, Editura Ars Longa, 1978, pp. 100-104. Iaşi, 1999, pp. 624-631. 11 Vezi, spre exemplu Ibidem, passim; 3 Documentul nr. 87. Ianuarie 1948. Institutul de Studii istorice şi social- Bucureşti. Teze puse în circuitul politice de pe lângă C.C. al P.C.R. şi a propagandistic de către PCR în Academiei „Ştefan Gheorghiu”, legătură cu abdicarea regelui Mihai I şi Documente ale Partidului Comunist proclamarea R.P. Române: Foaie Român – Culegere sintetică. Momente volantă distribuită de activiştii din istoria Patriei şi a Partidului comunişti în primele zile ale Anului Comunist Român, Editura Politică, Nou, 1948, odată cu ziarele „România Bucureşti, 1977, p. 278-281. Liberă” şi „Scânteia”, în Lovitura de 12 „Din partea Biroului de Presă al stat de la 30 decembrie 1947. Majestăţii Sale Regelui Mihai”, în Preliminarii militare, consecinţe Revista 22, Anul I, nr. 34, 7 politice (Documente selectate şi septembrie 1990, p. 16. adnotate de Mircea Chiriţoiu), prefaţă 13 Gheorghe Zaharia (coord.), Ion de Florin Constantiniu, Fundaţia Alexandrescu, Mihai Fătu, Paraschiva Academia Civică, Bucureşti, 1997, pp. Nichita, Constantin Olteanu, 279-283. Gheorghe uţui, Vladimir Zaharescu, 4 Ibidem. România în anii revoluţiei democrat- 5 Ibidem popular 1944-1947, Editura Politică, 6 Mihai Roller, Istoria R.P.R. Manual Bucureşti, 1971, pp. 324-325. pentru învăţământul mediu, Editura de 14 Ibidem. stat Didactică şi Pedagogică, 15 Institutul de Studii istorice şi social- Bucureşti, 1952, pp. 719-721 politice de pe lângă C.C. al P.C.R. şi a 7 „Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Academiei „Ştefan Gheorghiu”, Gheorghiu-Dej”, în Scânteia, nr. 5758, Documente ale Partidului Comunist 30 decembrie 1962, pp. 1-2. Român, ed. cit., pp. 278-279. 8 Gh. uţui, Al. Gh. Savu, „Lupta 16 Dumitru Almaş, Aron Petric, Istoria maselor pentru instaurarea şi conso- Patriei: manual pentru clasa a IV-a, lidarea puterii populare în România, Editura de Stat Didactică şi pentru trecerea la revoluţia socialistă”, Pedagogică, Bucureşti, 1961, pp. 162- în Din istoria contemporană a 172.
109 POLIS
17 Ibidem, p. 169. Pedagogică – R.A., Bucureşti, 1994, 18 Idem. pp. 180-201.Manualul editat de 19 Lecţia „Al Doilea Război Mondial – profesorii Liviu Burlec, Liviu Lazăr, un moment deosebit de greu pentru Bogdan Teodorescu, Istoria româ- România” începe cu o teorie nilor: manual pentru clasa a IV-a, revizionistă şi falsă. Transpusă într-un Editura All, Bucureşti, 1997, p. 92, manual de istorie pentru clasele menţionează plecarea monarhului în primare, aceasta devine nu doar exil. ridicolă, dar trădează o percepţie 22 Manualul editat de profesorii Liviu asupra evenimentelor din a doua Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan conflagraţie mondială falsă şi injustă, Teodorescu, Istoria românilor: vecină cu teorii ale conspiraţiei manual pentru clasa a IV-a, Editura răspândite în literatura nefrecventabilă All, Bucureşti, 1997, p. 92, menţio- despre cauzele şi desfăşurarea nează plecarea monarhului în exil; operaţiunilor: „Trebuie ştiut că al vezi, de asemenea, singurul manual doilea război mondial l-au pregătit care aminteşte faptul că 30 decembrie marile state, care vroiau să împartă din 1947 a fost o veritabilă lovitură de stat nou lumea pentru a o stăpâni. Cel mai – Sorin Oane, Maria Ochescu, Istoria bine pregătite de război au fost statele românilor: manual pentru clasa a care aveau guverne fasciste: VIII-a, Editura Humanitas Educaţio- Germania, Italia şi Japonia. Aceste nal, Bucureşti, 2001, pp. 158-159. guverne erau susţinute de marii 23 Sorin Mitu, Lucia Copoeru, Ovidiu bancheri şi fabricanţi de arme din Pecican, Liviu Ţîrău, Virgiliu îrău, lume. Vinovate sunt şi celelalte state Istoria românilor: manual pentru mari, care n-au căutat să oprească clasa a XII-a, Editura Sigma, înarmarea ţărilor fasciste” (Dumitru Bucureşti, 2004, pp. 118. Almaş, Istoria românilor. Manual 24 Ioan Scurtu, Marian Curculescu, pentru clasa a IV-a, Editura Didactică Constantin Dincă, Aurel Constantin şi Pedagogică – R.A., Bucureşti, 1992, Soare, Istoria românilor din cele mai p. 121.) vechi timpuri până astăzi. Manual 20 Dumitru Almaş, Istoria românilor. pentru clasa a XII-a, Ediţia a II-a, Manual pentru clasa a IV-a, Editura Editura Petrion, Bucureşti, 2000, p. Didactică şi Pedagogică – R.A., 193. Bucureşti, 1992, pp. 121-124. 25 Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, 21 Octavian Cristescu, Vasile Păsăilă, Istoria Românilor: epoca modernă şi Bogdan Teodorescu, Raluca Tomi, contemporană. Manual pentru clasa a Istoria românilor: epoca modernă şi XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică contemporană: manual pentru clasa a – R.A., Bucureşti, 1993, p. 324. VIII-a, Editura Didactică şi
Bibliografie
ALMAŞ, Dumitru, Istoria românilor. ALMAŞ, Dumitru & PETRIC, Aron, Manual pentru clasa a IV-a, Editura Istoria Patriei: manual pentru clasa a Didactică şi Pedagogică – R.A., IV-a, Editura de Stat Didactică şi Bucureşti, 1992. Pedagogică, Bucureşti, 1961.
110 Bucovina şi România. După 100 de ani
BURLEC, Liviu; LAZĂR, Liviu; SCURTU, Ioan; CURCULESCU, TEODORESCU, Bogdan, Istoria Marian; DINCĂ, Constantin; SOARE, românilor: manual pentru clasa a IV- Aurel Constantin, Istoria românilor a, Editura All, Bucureşti, 1997. din cele mai vechi timpuri până astăzi. CHIRIŢOIU, Mircea, Lovitura de stat de Manual pentru clasa a XII-a, Ediţia a la 30 decembrie 1947. Preliminarii II-a, Editura Petrion, Bucureşti, 2000. militare, consecinţe politice, prefaţă de ŢUŢUI, Gh.; SAVU, Al. Gh., „Lupta Florin Constantiniu, Fundaţia maselor pentru instaurarea şi Academia Civică, Bucureşti, 1997. consolidarea puterii populare în CRISTESCU, Octavian; PĂSĂILĂ, România, pentru trecerea la revoluţia Vasile; TEODORESCU, Bogdan; socialistă”, în Din istoria TOMI, Raluca, Istoria românilor: contemporană a României: culegere epoca modernă şi contemporană: de studii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, manual pentru clasa a VIII-a, Editura 1965. Didactică şi Pedagogică – R.A., ŢUŢUI, Gheorghe, IONI Ă, Gheorghe Bucureşti, 1994. I., Anii tumultuoşi ai luptei pentru GIURESCU, Dinu C., Cade Cortina de republică, Editura Militară, Bucureşti, Fier: România 1947: Documente 1978. diplomatice, Selecţie, traducere, note, Institutul de Studii istorice şi social- comentarii, indice şi studiu introductiv politice de pe lângă C.C. al P.C.R. şi a de Dinu C. Giurescu, Editura Curtea Academiei „Ştefan Gheorghiu”, Veche, Bucureşti, 2002. Documente ale Partidului Comunist MANEA, Mihai; TEODORESCU, Român – Culegere sintetică. Momente Bogdan, Istoria Românilor: epoca din istoria Patriei şi a Partidului modernă şi contemporană. Manual Comunist Român, Editura Politică, pentru clasa a XII-a, Editura Didactică Bucureşti, 1977. şi Pedagogică – R.A., Bucureşti, 1993. VĂLENAŞ, Liviu, Regele Mihai Printre MITU, Sorin; COPOERU, Lucia; noi (1989-1999), prefaţă de Liviu PECICAN, Ovidiu; ŢÎRĂU, Liviu; Antonesei, Editura Ars Longa, Iaşi, ŢÎRĂU, Virgiliu, Istoria românilor: 1999. manual pentru clasa a XII-a, Editura ZAHARIA, Gheorghe (coord.); Sigma, Bucureşti, 2004. ALEXANDRESCU, Ion; FĂTU, OANE, Sorin; OCHESCU, Maria, Istoria Mihai; NICHITA, Paraschiva; românilor: manual pentru clasa a OLTEANU, Constantin; ŢUŢUI, VIII-a, Editura Humanitas Gheorghe; ZAHARESCU, Vladimir, Educaţional, Bucureşti, 2001. România în anii revoluţiei democrat- PASCU, Ştefan (coord.); popular 1944-1947, Editura Politică, CONSTANTINESCU, Miron; Bucureşti, 1971. DAICOVICIU, Ştefan ş.a., Istoria „Cuvântarea tovarăşului Gheorghe României: compendiu, Ediţia a III-a Gheorghiu-Dej”, în Scânteia, nr. 5758, revăzută şi adăugită, Editura Didactică 30 decembrie 1962. şi Pedagogică, Bucureşti, 1974. „Din partea Biroului de Presă al Majestăţii ROLLER, Mihai, Istoria R.P.R. Manual Sale Regelui Mihai”, în Revista 22, pentru învăţământul mediu, Editura de Anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990. stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1952.
111
Bucovina şi România. După 100 de ani
Separaţia puterilor sau alianţa puterilor? Crizele politice din România şi sursele alternative de putere
(The separation of powers or the alliance of powers? The political crises from Romania and the alternative sources of power)
Dragoş DRAGOMAN
Abstract: The frequent institutional crises ongoing in Romania could be attributed to the difficult cohabitation between the leader of the government and an elected president, as it is generally the case with semi-presidential regimes. However, those crises are more than institutional conflicts. As emphasized in the article, they unravel a specific democratic trajectory for many post-communist countries which became members of the European Union. With all pre-accession constraints lifted, many democracies in the region confronted with what is to be called a „post-accession hooliganism”. This is the tendency to get rid of the pre-accession status-quo regarding the rule of law, the independence of the judiciary and the neutrality of several bodies, as the institutions regulating mass-media or the public radio and TV channels. Instead of the previous status-quo, the post-accession period is marked in Romania by recurrent arbitrary measures, partisanship and abuse aimed at consolidate on power with all democratic costs.
Keywords: Democracy, Romania, Abuse, Political conflicts, Media control, Semi- presidential regimes..
Introducere unor puteri echilibrate, aflate per- manent în apărarea propriei lor Importanţa separării puterilor autonomii, deloc dispuse să permită pentru funcţionarea democraţiei nu concentrarea puterii, aceasta este o poate fi subestimată. Ea este subliniată caracteristică a democraţiei, dar şi o încă de la începuturile modernităţii şi garanţie pentru funcţionarea ei se află printre condiţiile fundamentale practică.1 Iar când ne gândim la insti- ale arhitecturii democratice. Existenţa tuţii, nu este vorba doar de instituţiile
113 POLIS specifice statului democratic, anume matice, se dovedesc prea slabe pentru de cele ce reprezintă puterea legisla- a rezista tendinţelor de concentrare a tivă, executivă şi judiciară. Este vorba puterii. Capitularea lor poate duce la de toate instituţiile sociale, distincte şi consolidarea fără rezervă a parti- perfect capabile să exercite unele zanatului în toate domeniile publice şi asupra celorlalte o putere de com- la angajarea societăţii, fără întoarcere, pensare, care să menţină echilibrul în pregătirea unui conflict final, care funcţiilor, libertăţile cetăţenilor şi să tranşeze situaţia învingătorului (sau principiile democratice. În viziunea a învingătorilor). De aceea, Dahl făcea pluralistă a lui Dahl,2 o poliarhie ar fi în 1971, în cartea sa Poliarhiile, o tocmai acel gen de democraţie în care pledoarie pentru distribuirea echita- instituţiile sociale se află într-un con- bilă, suficient de omogenă, a surselor flict limitat, care generează un perma- de putere în societate, care să evite nent echilibru ca limită a concentrării confruntarea finală, distructivă, a unor puterii. actori care au acumulat de-a lungul Crizele instituţionale şi conflictele timpului tot mai multe resurse de constituţionale tot mai frecvente şi putere, inclusiv convertind cu succes mai profunde din România nu vorbesc alte resurse (bani, status, notorietate doar despre incapacitatea actorilor publică) în resurse de putere. Fără să politici şi sociali de a urmări şi de a ştie, Dahl anticipa foarte exact criza genera, prin dezbatere, un spaţiu democratică generată în Chile în 1973 comun, ci şi despre tendinţe tot mai de lovitura de stat de dreapta a juntei marcate de concentrare a puterii. Tre- militare condusă de Augusto Pinochet. cerea în revistă şi încadrarea con- Zdrobirea fizică a adversarilor săi flictelor instituţionale în procesul mai politici, încarcerările masive, lipsa larg de concentrare a puterii este unor procese echitabile, cenzura, scopul acestui articol. Magnitudinea supravegherea poliţienească, tortura şi conflictului instituţional este ampli- gropile comune nu sunt decât dez- ficată, aşa cum arătăm aici, de nodământul acestui lung proces de strategiile tot mai perfecţionate de concentrare a puterii. Ele toate sunt extindere a partizanatului, abuzului şi însă justificate de autorii lor prin chiar arbitrariului, cu scopul concentrării concentrarea puterii, drept tranşarea puterii. În faţa acestor strategii de inevitabilă a unui conflict social şi acumulare a diverselor surse de pu- politic implacabil. Spania, în 1936, tere, spaţiul public neutru se restrânge sau Chile, în 1973, sunt exemplele neîncetat. Sub imperiul dorinţei de cele mai terifiante ale distrugerii putere, instituţiile iniţial creionate ca neutralităţii spaţiului public, ca urmare funcţionând independent, fie ele par- a procesului partizan de acumulare a chete, curţi de justiţie, organisme tuturor surselor de putere disponibile, independente precum Consiliul interne şi apoi externe. Naţional al Audio-Vizualului (CNA), În România, procesul de acu- universităţi publice, misiuni diplo- mulare a diferitelor surse de putere,
114 Bucovina şi România. După 100 de ani care se manifestă tot mai vizibil după tuţional specific semi-prezidenţia- decembrie 2016, este rezultatul unui lismului şi a fost deja remarcat şi în deceniu de concentrare a puterii sub Lituania, Bulgaria, Polonia sau masca anti-corupţiei şi a necesităţii Moldova3. Mai mult, chiar şi în modernizării statului, aşa cum îşi ima- regimuri parlamentare precum cel ginase preşedintele Traian Băsescu ungar, deciziile curţii constituţionale parcursul personal, pe cel al instituţiei au rezolvat anumite conflicte legate de prezidenţiale şi pe cel al democraţiei funcţionarea relaţiilor dintre preşe- româneşti, în ansamblu. Slăbirea dinte şi guvern4. Încercăm să evităm constrângerilor externe, legate de aici o discuţie mai tehnică cu privire la aderarea României la Uniunea atribuţiile preşedinţilor în astfel de Europeană la 1 ianuarie 2007, a deschis regimuri şi să insistăm asupra calea unui lung proces de transformări diferenţelor pe care diverşi autori le instituţionale şi sociale. Conflictele exprimă în evaluarea acestor atribuţii. remarcabile în această perioadă sunt Într-o anexă la ediţia românească a mai mult decât simple conflicte cărţii sale Comparative Constitutional instituţionale, generate în parte de Engineering, Giovanni Sartori explică dificultăţile coabitării dintre actorii pe scurt de ce regimul politic politici cu funcţii executive în cadrul românesc nu este unul pe deplin semi- regimului semi-prezidenţial. Fără să le prezidenţial, ci mai curând un regim excludem, încercăm să arătăm aici că parlamentar cu un preşedinte ales în ele denotă mai curând afirmarea tot mod direct, ce se bucură astfel de o mai pregnantă a unui „huliganism legitimitate electorală sporită5: preşe- politic”, o tendinţă tot mai marcată de dintele nu poate dizolva parlamentul şi a înlocui un consens anterior referitor nu poate demite primul-ministru sau la statul de drept, independenţa justi- alt membru al cabinetului (decât în ţiei şi garantarea drepturilor cetăţe- situaţii excepţionale legate de înce- neşti cu o logică practică a abuzului perea urmăririi penale). Modificările permanent, a partizanatului politic din 2018 ale legii privind Consiliul atotcuprinzător şi a iresponsabilităţii Superior al Magistraturii sau privind personale şi de grup. organizarea judecătorească îl lipsesc pe preşedinte şi de prerogativele sale anterioare de numire a preşedintelui Semi-prezidenţialismul şi con- Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. flictul instituţional Astfel, preşedintele devine un preşe- dinte cu puteri limitate, în cadrul unui Conflictele politice româneşti de regim cu aspecte parlamentare tot mai după ianuarie 2007 îmbracă parţial puternice. haina conflictului intra-executiv gene- Acest lucru nu înseamnă că se rat de opoziţia dintre preşedinte şi elimină conflictele dintre preşedinte şi primul-ministru. Acest tip de conflict primul-ministru. Mai degrabă, situaţia nu este străin aranjamentului insti- mai slabă a preşedintelui român decât
115 POLIS
într-o configuraţie semi-prezidenţială neutralitatea instituţiilor iniţial îl împiedică pe acesta să-şi impună desemnate ca neutre9. Dacă despre candidatul favorit la funcţia de prim- legiferarea interesată am scris într-un ministru, lăsându-l pe cel din urmă să alt articol publicat în această revistă10, se bazeze mai mult pe potenţialul de ne vom ocupa aici de mecanismele de coaliţie al propriului partid6. Acest concentrare a puterii, în special prin lucru a fost vizibil în 2017, când reducerea resurselor politice ale preşedintele Klaus Johannis a numit opoziţiei. de trei ori la rând câte un candidat la Resursele politice ale opoziţiei funcţia de prim-ministru din partea sunt esenţiale într-o democraţie. Nu Partidului Social Democrat (PSD), este vorba doar de cele strict politice, spre dezamăgirea susţinătorilor săi. precum posibilităţile oferite opoziţiei Aceştia sperau în nominalizarea unui de a se organiza şi de a se manifesta candidat din partea Partidului Naţional public, de a se înscrie în cursa electo- Liberal (PNL), aflat însă în opoziţie şi rală şi de a beneficia de numărarea fără şanse prea mari de a primi votul corectă a voturilor. Am abordat deja de învestitură în parlament. Prin ameninţarea anti-democratică serioasă comparaţie, ameninţările lansate de reprezentată de tentativa din decem- preşedintele Traian Băsescu în 2009 brie 2011 de amânare a alegerilor cu privire la dizolvarea (neconsti- locale prevăzute pentru primăvara tuţională) a parlamentului7, dacă anului 201211. Amânarea alegerilor acesta nu îi acordă lui Lucian este o privare de resursa democratică Croitoru, candidatul său favorit, cea mai importantă, o imposibilitate precum şi cabinetului condus de practică ca puterea să fie contestată acesta votul de încredere, fac parte din democratic, prin vot popular. Partidul ceea ce vom dezvolta mai jos ca fiind Democrat Liberal (PDL), cel care un pronunţat „huliganism post- forma guvernul alături de Uniunea aderare”.8 Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) şi cel care şi-a asumat răspunderea parlamentară Huliganismul post-aderare şi pentru amânarea alegerilor, alături de strategiile de putere preşedintele Traian Băsescu, au creat un precedent periculos pentru demo- Aşa cum Ganev defineşte huliga- craţia din România, încercând să nismul postaderare, acesta este legi- suspende regula de bază a demo- ferarea interesată, ocolirea constrân- craţiei, care este alternanţa la putere gerilor derivate din aderarea la prin alegeri libere şi corecte12. Uniunea Europeană, corupţia mascată Dar este vorba şi de capacitatea la nivel înalt, anume tendinţa tot mai opoziţiei de a se exprima public şi de marcată de a nu mai respecta statu- libertatea alegătorilor de a se bucura quo-ul anterior aderării cu privire la de surse alternative de informare. statul de drept, supremaţia legii şi Tendinţa tot mai marcată, după
116 Bucovina şi România. După 100 de ani aderarea României la Uniunea devenit evidentă după câştigarea Europeană şi mai ales după alegerile alegerilor prezidenţiale de către Traian prezidenţiale din 2009, de a trece de la Băsescu în 2009. În 2011, PDL a cerut un sistem politic mai curând consen- modificarea legii audiovizualului, sualist la unul majoritarist, prin pentru a evita „derapaje severe pe schimbări instituţionale, poate fi piaţa audiovizualului ce au rămas ne- înţeleasă politic prin dorinţa de con- sancţionate”, aşa cum sublinia centrare a puterii executive. Dorinţa iniţiatorul proiectului de modificare a PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu legii, şeful Comisie de Cultură din de a schimba sistemul electoral de Camera Deputaţilor, Raluca Turcan16. reprezentare proporţională cu unul Ceea ce ar fi putut reprezenta o majoritar (cu două tururi) sau chiar cu încercare de echilibrare a punctelor de unul pluralitar (First-Past-the-Post vedere exprimate în emisiunile ca- System), alegerea primarilor şi a nalelor de ştiri şi dezbateri, prin preşedinţilor printr-un sistem electoral paritatea obligatorie a reprezentanţilor majoritar pur (eliminând turul 2 la puterii şi opoziţiei, s-a transformat alegerea primarilor), ele denotă ulterior într-o politică de sancţiuni împreună dorinţa de a transforma o CNA la adresa posturilor TV ostile majoritate fragilă a voturilor într-o PDL, partidul aflat la guvernare. În majoritate confortabilă a mandatelor. mod repetat Realitatea TV, OTV, Tendinţa de a concentra şi mijloacele Antena 1 şi Antena 3 au fost de exprimare publică, de a controla cât sancţionate cu sume între 5000 şi 30 mai mult mass-media este încă un 000 lei17, cuantumul total al amenzilor accent în plus pus pe concentrarea fiind de sute de mii de lei. puterii. Dorinţa unui preşedinte mai Proprietarii posturilor ostile (Dan puternic13, exprimată public de Traian Diaconescu, Sorin-Ovidiu Vântu şi Băsescu şi de PDL, capabil să dizolve Dan Voiculescu) au fost anchetaţi, parlamentul dacă un referendum de reţinuţi şi chiar trimişi în judecată de demitere a preşedintelui eşuează14, procurori în diverse cauze penale, unii este astfel puternic nuanţată de fiind nevoiţi să renunţe la pachetul de strategia de control a surselor de acţiuni deţinute la aceste instituţii informare. Preşedinţii care au căpătat media. În paralel, conducerea TVR a puteri extinse în regimurile semi- fost preluată de jurnalişti propuşi şi prezidenţiale din ţările post-comuniste susţinuţi de PDL. De altfel, lupta îm- în tranziţie, precum Azerbaidjan sau potriva elitelor, specifică popu- Kazahstan, au demonstrat deja această lismului, a luat în România turnura 15 unei lupte împotriva „mogulilor” tendinţă nedemocratică . media, care au fost acuzaţi că se Controlul surselor alternative de folosesc de canale mass media pentru informare a atinge scopuri politice. Ceea ce este specific populismului este atacul Tendinţa de control a mijloacelor permanent la adresa elitelor politice, alternative de informare publică a descrise drept distante, arogante şi
117 POLIS ostile poporului în numele căruia Această tendinţă de control al populiştii vorbesc şi pe care populiştii canalului public de ştiri mergea în îl apără18. Populismul apare şi aici paralel cu preluarea unor instituţii drept un apel insistent pentru demo- private de presă de către apropiaţi ai craţia directă, drept efortul liderilor preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum carismatici de a mobiliza nemulţu- a fost cazul ziarului Evenimentul Zilei. 19 mirea şi uneori furia populară . Sub În primul deceniu al tranziţiei post- sloganul luptei împotriva elitelor comuniste, Evenimentul Zilei a fost corupte şi arogante, PDL şi Traian unul dintre cele mai influente ziare de Băsescu au depus numeroase eforturi pe piaţa media românească, cu tiraje şi de denigrare şi slăbire a parlamentului, vizibilitate editorială mari. Ancheta instituţia de reprezentare care se procurorilor de la Parchetul de pe interpunea între liderul populist şi lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie „poporul adevărat” pe care acesta îl (ÎCCJ) din 2015 a arătat cum ziarul a apăra20. Campaniile electorale ale fost preluat în 2011, cu ajutorul unor PDL şi campaniile împotriva demiterii preşedintelui din 2007 şi 2012 reiau interpuşi, chiar de către Elena Udrea, 21 ministru al Dezvoltării Regionale în cu putere această temă a „mogulilor” 26 care conspiră să lipsească poporul de guvernul Emil Boc . Ancheta a arătat putere şi de reprezentare directă, prin şi gradul înalt de implicare al mi- chiar liderul populist, temă specifică nistrului în funcţie în politica edito- de altfel populismului22. rială a ziarului, ministrul discutând Schimbarea din 2010 a conducerii frecvent cu redactorul-şef oportu- televiziunii de stat TVR a venit ca nitatea publicării unor materiale urmare a catalogării preşedintelui sensibile. Anchetele jurnalistice para- SRTV Alexandru Sassu de către lele cu ancheta deschisă de procurori Traian Băsescu drept „al treilea mogul şi care preiau date din dosarele publice al României”23. După demiterea aflate în arhiva ÎCCJ conduc şi spre acestuia, Traian Băsescu l-a desemnat alte organe de presă aflate sub la conducerea TVR pe Alexandru influenţa fostului ministru, colaborator Lăzescu, membru al Grupului pentru apropiat al lui Traian Băsescu şi Dialog Social (GDS), un grup de pentru o perioadă chiar şef al intelectuali publici apropiaţi de Traian Cancelariei Preşedintelui României. Băsescu. Alexandru Lăzescu a fost Consultând arhiva dosarului penal votat preşedinte al Societăţii Române cunoscut drept „Gala Bute”, jurnaliştii de Televiziune (SRTV) de majoritatea arată cum în 2011 şi 2012 Elena PDL din parlament în iunie 201024. Udrea a mobilizat în scop politic După numire, Alexandru Lăzescu a defensiv o adevărată armată me- reconfirmat-o în funcţia de director al diatică, formată din televiziuni Direcţiei Emisiuni Informative pe (ProTV, Realitatea, B1), o agenţie de Rodica Culcer, de asemenea membru ştiri (Mediafax), două ziare GDS, cea care ocupase această funcţie (Evenimentul Zilei şi Ziarul şi în perioada 2005-200825.
118 Bucovina şi România. După 100 de ani
Financiar) precum şi numeroase site- ieşind cu cătuşe la mâini din sediile uri şi bloguri28. parchetelor, toate aceste aceste aspecte au afectat puternic imaginea multor Anchetele penale, intimidarea şi oameni politici. Deşi acuzaţiile procu- ameninţare adversarilor politici rorilor nu au putut fi de multe ori probate în instanţă,31 justiţia televizată Episodul cel mai important legat era folositoare denigrării duşmanilor de limitarea surselor alternative de politici. Acesta este sensul în care informare este lupta purtată de Traian Traian Băsescu folosea ameninţarea Băsescu şi de PDL împotriva trustului dosarelor penale. Acest lucru a deve- media Intact, posesorul canalelor de nit evident atunci când preşedintele în ştiri Antena 1 şi Antena 3. Sechestrul funcţie, în ciuda restricţiilor asigurator pus în 2014 pe sediul celor Constituţiei care-i cereau să adopte o două posturi TV venea în completarea atitudine de echilibru şi de reţinere confiscării extinse a conturilor şi politică, a ameninţat-o în direct pe acţiunilor deţinute de Dan Voiculescu Gabriela Firea, candidat PSD la Senat la diverse firme, în urma condamnării la alegerile din 2012 şi apoi la acestuia în dosarul privatizării Primăria Capitalei în 2016. Amenin- Institutului de Cercetări Alimentare29. ţările vizau posibila arestare a soţului Dincolo de procesul penal în sine, care acesteia, primar al oraşului nu face obiectul analizei, trebuie Voluntari32. remarcat totuşi că această condamnare Desemnarea patronului trustului venea în logica anterioară a folosirii media Intact drept „puşcăriabil” şi anchetelor penale pentru intimidarea arestarea lui ulterioară precum şi şi ameninţarea adversarilor politici, ameninţările la adresa adversarilor aşa cum o folosea Traian Băsescu. politici ridică semne de întrebare cu Deşi Constituţia îi cerea preşedintelui privire la relaţia dintre preşedinte şi în funcţie să respecte neutralitatea procurori. Această suspiciune a fost politică şi să fie mediator al con- întărită în 2012 de acţiunile pro- flictelor din societate, Traian Băsescu curorilor Parchetului General şi celor s-a folosit de funcţia politică şi de ai DNA, care au anchetat presupusa accesul la informaţii confidenţiale fraudare a referendumului pentru pentru a crea o presiune asupra demiterea preşedintelui Băsescu din adversarilor săi, pe care i-a numit 29 iulie 201233. Anchetarea câtorva „puşcăriabili”, anume candidaţi la sute de alegători din judeţe cu pre- puşcărie, aşa cum un „prezidenţiabil” zenţă mare la votul pentru referen- este un candidat la Preşedinţie30. dumul de demitere, precum Olt sau Practica scurgerii de informaţii din Gorj, nu a dus la deschiderea unui dosarele penale ale cauzelor aflate în număr mare de dosare penale care să anchetă, prevenirea ziariştilor cu pri- se finalizeze cu condamnarea incul- vire la arestarea preventivă, prezen- paţilor pentru fraude electorale. tarea suspecţilor la jurnalele televizate Anchetele veneau însă să confirme o
119 POLIS teză susţinută chiar de procurorul şef de utilizarea unor date personale al DNA, Daniel Morar, care a anunţat nereale în cazul exercitării votului, public că la referendum au fost care au fost anchetate separat. Este manipulate între 5 şi 15 procente din vorba despre organizarea campaniei voturile înregistrate34. Ceea ce pro- electorale şi despre supervizarea pro- curorii DNA încercau să demonstreze cesului de vot. „Folosirea influenţei era că numărul impresionant de voturi sau a autorităţii celui care deţine o pentru demiterea lui Traian Băsescu funcţie de conducere într-un partid în nu era real. Ei încercau, alături de scopul obţinerii pentru sine sau pentru membrii PDL, să demonstreze că altul de foloase necuvenite”, aşa cum diferenţa dintre cele 5.277.000 de este formulată acuzaţia DNA, este o voturi pentru alegerea lui Traian problemă esenţială în înţelegerea Băsescu în 2009 şi cele aproximativ partizanatului politic în democraţie. 7.400.000 de voturi pentru demiterea Coordonatorul campaniei USL sa în 2012 era falsă, fiind obţinută prin pentru aprobarea prin referendum fraudă masivă. Astfel, DNA încerca să popular a demiterii preşedintelui confirme ceea ce Traian Băsescu Băsescu a fost acuzat de folosirea susţinea imediat după referendum, influenţei şi a autorităţii în vederea anume că cel puţin un milion şi „obţinerii unui folos nepatrimonial jumătate de voturi pentru demitere pentru partid, respectiv a unei prezenţe erau false35. de minimum 60% la votul de la În ciuda acuzaţiilor făcute de referendumul din 29.07.2012, care să procurori, legate de votul multiplu, garanteze validarea acestuia”36. Acesta turism electoral sau falsul în listele este însă scopul oricărei campanii electorale, puţine au putut fi probate în electorale, obţinerea unui număr cât instanţă în cazul cetăţenilor care au mai mare de voturi valide. „Folosul votat. În cea mai mare parte, dosarele nepatrimonial” obţinut prin demitere nici nu au fost trimise în judecată. Ce era la fel de legitim ca şi „folosul a rezultat însă din anchetă a fost un nepatrimonial” obţinut prin menţi- dosar penal deschis pe numele unui nerea în funcţie a lui Traian Băsescu, lider al opoziţie faţă de Traian pentru care se angajaseră liderii PDL Băsescu, unul din liderii Uniunii şi numeroşi intelectuali publici. Social-Liberale (USL), Liviu Mai mult, o altă acuzaţie DNA Dragnea, pentru infracţiuni prevăzute reţinută de judecători a fost utilizarea de Legea nr. 3/2000 privind orga- unui „sistem informatic complex ce nizarea şi desfăşurarea referendu- permitea unui număr restrâns de mului. Motivele pentru care acesta a persoane să obţină, în timp real, fost anchetat şi ulterior condamnat informaţii despre numărul de votanţi reprezintă un semn de întrebare legat şi felul în care s-a votat în secţiile de de înţelegerea de către sistemul votare. Astfel, oră de oră, coordo- judiciar a fenomenelor politice natorii partidului aveau reprezentarea electorale. Desigur, nu este vorba aici prezenţei la urne, identificând secţiile
120 Bucovina şi România. După 100 de ani cu prezenţă slabă”37. Prezenţa unor inferioară pragului de 50 % din totalul observatori acreditaţi în secţiile de alegătorilor. Dincolo de motivaţia votare, reprezentând partidele politice CCR, ceea ce interesează aici este şi competitorii electorali, este o ga- utilizarea tuturor mijloacelor dispo- ranţie suplimentară a procesului nibile pentru justificarea invalidării. electoral, în timp ce monitorizarea Nu vrem să reducem importanţa prezenţei la urne şi numărarea paralelă raţionamentului privind modul de a voturilor pe care aceştia le realizează calcul al nivelului prezenţei la urne, sunt complet acceptabile democratic şi pentru că de acest calcul depindea perfect legale. De altfel, aici con- validarea referendumului. Iar în tradicţia este şi mai flagrantă, pentru această situaţie Traian Băsescu a că Biroul Electoral Central, dar şi folosit din nou ameninţarea ca armă diverse companii private de sondare a politică, acum la adresa chestorului de opiniei publice la ieşirea de la urne poliţie care conducea Serviciul de realizează constant o astfel de Evidenţă a Populaţiei, căruia i-a monitorizare a participării electorale amintit despre condamnarea fostului pe intervale orare. Mai mult, chiar prim-ministru Adrian Năstase echipa de campanie a preşedintele împreună cu funcţionari din ministere, Traian Băsescu a anunţat victoria cei care au executat ordinele sale39. favoritului în campania pentru ale- Aspectul pe care-l punem aici în gerile prezidenţiale din 2009 înainte lumină este folosirea surselor externe de numărarea completă a voturilor, de putere, situaţia în care resursele utilizând tot un sistem informatic de politice interne par să nu mai fie numărare a voturilor, paralel celui suficiente. Înainte şi după suspendarea oficial38. preşedintelui Băsescu prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, Referendumul de demitere a parteneri europeni şi internaţionali ai preşedintelui şi sursele externe de statului român precum şi diverse putere instituţii şi organizaţii internaţionale au fost alertate despre lovituri împo- Referendumul de demitere a preşe- triva statului de drept40. Era în discuţie dintelui organizat pe 29 iulie 2012 a nu doar suspendarea preşedintelui ridicat numeroase semne de întrebare Băsescu, dar şi demiterea în şedinţa de cu privire la motivele invalidării sale plen a parlamentului a Avocatului de către Curtea Constituţională Poporului, revocarea din funcţie a (CCR). Folosind date statistice diferite preşedintelui Senatului (Vasile Blaga) faţă de cele disponibile la serviciul de şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor evidenţă a populaţiei din cadrul (Roberta Anastase). Cum preşedinţii Ministerului de Interne, anume datele camerelor parlamentare erau membri disponibile de la recensământul popu- PDL, mişcarea abruptă nu putea să nu laţiei din 2002, CCR a considerat că trezească reacţii politice41. Suspen- participarea cetăţenească a fost darea preşedintelui, care venea după
121 POLIS revocarea celor doi, a fost catalogată societatea românească, a „mogulilor” drept „mineriadă parlamentară”42, dar din media şi economie împotriva mai ales drept „puci”43, drept „lovitură cărora liderul populist luptă fără de stat”44. preget. Alertarea partenerilor României La fel, Preşedintele Comisiei prin canale diplomatice, prin interven- Europene, Preşedintele Parlamentului ţii în plenul Parlamentului European şi European şi Cancelarul Germaniei şi- prin intermediul ambasadelor străine au exprimat îngrijorarea pentru la Bucureşti a generat un răspuns suspendarea preşedintelui Traian proporţional gravităţii sesizărilor Băsescu. Cancelarul german cataloga venite din partea susţinătorilor lui chiar suspendarea drept „inaccep- Traian Băsescu45. Catalogarea deci- tabilă” şi „contrară statului de drept” ziilor parlamentului drept „lovitură de şi „trecând peste toate instituţiile stat” a stârnit o puternică emoţie în constituţiei”49, deşi procedura sus- cancelariile de la Berlin, Paris, Londra pendării Preşedintelui de către sau Washington, dar şi în cadrul Parlament este expres stipulată de Comisiei Europene şi a Parlamentului către Constituţia României. Mai mult, European. Confuzia dintre eventuale chiar Traian Băsescu mai fusese abuzuri ale majorităţii parlamentare ce suspendat din funcţie în 2007, atunci urmau să fie tranşate de CCR şi o când nu exista stipulată în lege lovitură de stat reclamată prin obligativitatea prezenţei minime la mecanisme de alertă rapidă specifice urne de 50% din electorat. Pragul de canalelor diplomatice a dus la con- prezenţă obligatorie la urne pentru centrarea unor surse suplimentare de validarea referendumului a fost putere de partea preşedintelui Traian introdus ulterior de guvernul Boc, ca o Băsescu46, victima presupusei lovituri măsură suplimentară de protecţie a de stat47. Guvernele din multe ţări ale funcţiei prezidenţiale.50 Uniunii Europene, ambasadele unor Angrenarea unor forţe politice ţări NATO precum Canada şi Statele externe în conflictul intern, utilizarea Unite au devenit actori puternic lor ca surse de putere suplimentare sau implicaţi în lupta politică. Astfel, compensatorii, nu fac decât să slă- ambasadorul Statelor Unite în bească funcţionarea democraţiei. Asta România a catalogat puterea din pentru că democraţia are nevoie de România ca fiind o elită puternică, fie resurse interne pentru a stabiliza ea comunistă sau nu, reprezentată de tendinţele centrifuge. Există puţine moguli sau „băieţi deştepţi”, aflată în excepţii, remarcă Dahl51, când forţe slujba propriilor interese48. Ambasa- externe au reuşit impunerea demo- dorul american nu făcea decât să reia craţiei, iar asta s-a întâmplat doar prin temele populiste, specifice campa- cooptarea elitelor interne şi a cetă- niilor electorale duse de Traian ţenilor. Germania Federală şi Japonia Băsescu, anume tema elitelor aro- au devenit democratice pentru că a gante, a comunismului latent în existat un consens minim cu privire la
122 Bucovina şi România. După 100 de ani funcţionarea regimului democratic aranjamentelor constituţionale nego- după înfrângerea lor în cel de-al ciate de elitele politice naţionale după Doilea Război Mondial, nu neapărat dobândirea independenţei52. Siria şi pentru că pe teritoriul lor erau Israelul, în primul caz, Grecia şi cantonate masive forţe militare de Turcia în cel de-al doilea, s-au dovedit ocupaţie. Turcia şi Filipinele nu sunt surse de putere externă incompatibile modele democratice de urmat doar cu stimularea efortului de negociere şi pentru că ele găzduiesc importante compromis pe plan intern. Iar Siria forţe militare americane. Din contră, este astăzi exemplul elocvent al guvernele americane au trecut acumulării surselor de putere externă frecvent cu vederea starea precară a şi al influenţei lor politice şi militare. drepturilor omului în unele ţări care le Arabia Saudită, Statele Unite, Iranul, erau vremelnic aliate. Democraţia din Rusia, Turcia şi alte puteri europene Irak, Arabia Saudită, Egipt sau Chile precum Franţa şi Marea Britanie nu a progresat prin relaţia privilegiată dezechilibrează azi în Siria o a acestor state cu Statele Unite ale construcţie statală fragilă şi o societate Americii. Altfel spus, contractele de profund divizată. înzestrare militară cu echipamente americane nu au fost suficiente pentru Acumularea surselor de putere ca numeroşi dictatori din Lumea a şi strategiile de după 2014 Treia să cedeze puterea unor alianţe de forţe democratice, care să aducă Alegerea lui Klaus Johannis ca stabilitate ţării şi bunăstare pentru cei preşedinte în 2014 nu putea deten- mai mulţi dintre cetăţeni. siona un mecanism de acumulare a Mai mult, acumularea de surse puterii care se declanşase cu mult timp externe de putere dăunează dorinţei de înainte. Nu este deloc de mirare că dialog dintre facţiunile în conflict. implicarea procurorilor în strategiile Acele grupări care se simt întărite prin de putere a dus la agravarea unei sprijin extern vor fi mai puţin dispuse situaţii anterior latente. Încercarea la compromis şi negocieri şi vor PSD de a dezincrimina diferite cate- prefera tranşarea conflictului latent gorii de infracţiuni, precum neglijenţa prin violenţă. Există numeroase cazuri în serviciu şi abuzul în serviciu pentru în care aranjamente constituţionale de prejudicii sub o anumită sumă, prin împărţire a puterii (de tip power-sha- ordonanţe de urgenţă ale guvernului, a ring) au eşuat în democraţiile inci- determinat un conflict instituţional piente datorită unor influenţe externe fără precedent în democraţia care au alimentat acumularea unor românească. Astfel, DNA şi ulterior surse de putere şi au dezechilibrat Parchetul General au decis începerea sistemul politic. Arend Lijphart şi extinderea anchetei penale pentru aminteşte de eşecul democraţiei con- infracţiuni de favorizarea infracto- sensualiste din Liban sau din Cipru, în rului, sustragere şi distrugere de ciuda unui început promiţător al înscrisuri şi probe53. Au fost anchetaţi
123 POLIS
în februarie 2017 primul-ministru, nu cade în atribuţia de verificare a miniştrii Justiţiei, Afacerilor Interne, organelor de cercetare penală, se arată al Afacerilor Externe, cel pentru în motivarea hotărârii CCR54. Mai Relaţia cu Parlamentul, precum şi mult, în virtutea imunităţii ce însoţeşte secretari de stat din Ministerul actul decizional de legiferare, care se Justiţiei. Ancheta penală împotriva aplică şi membrilor Guvernului, unor membrii ai unei instituţii care are niciun parlamentar sau ministru nu drept de legiferare provizorie, precum poate fi tras la răspundere pentru Guvernul care utilizează ordonanţe de opiniile politice sau acţiunile legate de urgenţă, exemplifică un nou conflict elaborarea şi adoptarea unui act nor- instituţional şi mai ales politic. mativ. A admite contrariul, conchide Motivaţia DNA, conform căreia se Curtea, înseamnă a lăsa posibilitatea bănuia că prin OUG 13/2017 guvernul intruziunii în procesul legislativ a unei ar fi urmărit dezincriminarea integrală alte puteri, cu consecinţe asupra a unor infracţiuni (abuz şi neglijenţă în separării puterilor în stat. serviciu), precum şi incriminarea mai Această concentrare a unei puteri blândă a dării şi luării de mită şi a împotriva exercitării libere a man- cumpărării traficului de influenţă datului parlamentar şi a funcţiei ridică semne de întrebare cu privire la ministeriale încalcă regula demo- tentativa de blocare a procesului de cratică stipulată de Dahl în legătură cu legiferare. Chiar dacă era o ordonanţă exercitarea neîngrădită a puterii do- de urgenţă emisă de guvern, logica bândite prin alegeri libere şi corecte55. DNA s-ar fi păstrat şi în cazul Limitarea exercitării puterii demo- legiferării de către Parlament, dacă cratice legitime viciază procesul parlamentul ar fi menţinut conţinutul democratic şi limitează resursele actelor normative. Or, CCR a hotărât politice ale celor care dobândesc la o lună după ancheta DNA împo- puterea. O putere arbitrară exterioară triva Guvernului României că DNA sistemului democratic, cu funcţie de şi-a arogat o competenţă pe care nu o cenzură sau de control, nu face decât posedă, anume controlul modului de să reducă democraţia reprezentativă la adoptare a unui act normativ, şi că stadiul de democraţie electorală. acţiunea Ministerului Public a fost una Trebuie amintit că funcţionarea demo- abuzivă. Astfel, aspectele care ţin de craţiei se bazează pe libertatea ne- legalitatea şi oportunitatea adoptării restricţionată de gestionare a puterii actului criticat de DNA, spune CCR, dobândite prin alegeri. Astfel, gu- nu pot intra în sfera de competenţă a vernul poate lua orice măsură consi- procurorilor, respectiv nu pot face deră necesar pentru a-şi păstra sau obiectul activităţii de cercetare penală. spori şansele de a fi reconfirmat în Nemotivarea suficientă a caracterului funcţie la următoarele alegeri, spune de urgenţă invocată de DNA este o Downs56. El poate naţionaliza sau problemă de neconstituţionalitate a privatiza, poate mări sau scădea taxele actului normativ, care, în mod evident, şi impozitele. Ceea ce nu poate face
124 Bucovina şi România. După 100 de ani este să ia măsuri vizând reducerea riabili”. Implicarea serviciilor secrete resurselor politice ale opoziţiei. în procedurile anchetei penale, Turcia, înainte de mandatul prezi- înţelegerea prealabilă dintre procurori denţial al lui Erdogan, sau Egiptul, şi judecători, ele vorbesc mai curând după debarcarea de la putere a lui despre limitarea libertăţilor cetăţeneşti Mubarak, sunt exemple clasice de şi a opoziţiei politice din regimurile intruziune a unei puteri, în speţă autoritare, nu despre o democraţie în armata, în procesul de exercitare a curs de consolidare. mandatelor reprezentative obţinute în urma unor alegeri cvasi-libere. Turcia sub preşedinţia lui Erdogan este, în Concluzii oglindă, un sistem politic în care instituţii de forţă, parchete şi servicii Conflictele judecate de către secrete, limitează sever atât drepturile Curtea Constituţională în ultimii ani şi libertăţile cetăţeneşti, cât şi capa- nu se referă doar la conflicte insti- citatea opoziţiei faţă de preşedinte de a tuţionale. Multe dintre ele, chiar cele se organiza şi a se manifesta în spaţiul mai importante, trădează mai mult public. Cred ca aşa trebuie înţeles decât blocaje specifice funcţionării pericolul la adresa democraţiei din regimurilor cu executiv dual. Ele România, când procurorii afectează vorbesc mai ales despre concentrarea imunitatea mandatelor reprezentative puterii în vederea unui conflict politic şi limitează libertatea de legiferare sau ideologic mai amplu. Strategiile prin ameninţarea urmăririi penale. de limitare a resurselor politice ale Acest lucru trebuie pus în legătură opoziţiei şi de limitare a drepturilor şi şi cu înţelegerile clasificate ca secret libertăţilor cetăţeneşti sunt specifice de serviciu semnate oficial în parcursului postcomunist al României România între serviciile secrete, par- ce a fost denumit „huliganism post- chete şi curţile de justiţie în perioada aderare”. Anume o tendinţă marcată preşedinţiei lui Traian Băsescu56. Deşi de a înlocui un acord anterior aderării negate multă vreme57, declasificarea la Uniunea Europeană cu privire la acestor protocoale de colaborare ridică statul de drept şi neutralitatea unor semne de întrebare cu privire la instituţii cu decizii politice partizane şi imparţialitatea actului de justiţie şi la arbitrare. Controlul surselor alter- capacitatea reală de apărare judiciară a native de informare, implicarea procu- unui inculpat de către parchet, aflat în rorilor în conflicte politice prin acte de faţa unui judecător care se angajase în justiţie selectivă şi televizată şi prealabil în mod secret cu procurorii angrenarea unor surse externe de aceluiaşi parchet. Imparţialitatea jude- putere, precum ambasade, guverne cătorească ar putea fi folosită uşor străine şi instituţii internaţionale, toate pentru anchetarea şi condamnarea aceste strategii au alterat neutralitatea adversarilor politici, pe care de altfel spaţiului public. Pericolul la adresa Băsescu îi şi cataloga drept „puşcă- democraţiei vine acum nu din
125 POLIS respingerea democraţiei ca atare, aşa intimidarea adversarilor politici prin cum s-ar fi putut întâmpla în primii forţa parchetelor şi prin prin control ani ai tranziţiei democratice58, ci din extern, aceste strategii au dus la o concentrarea puterii în sprijinul unor acumulare de putere ce a devenit actori care ar putea să nu-şi mai vizibilă în momentele de tensiune dorească funcţionarea democraţiei. politică, precum suspendarea preşe- Atunci când participarea democratică, dintelui Traian Băsescu din 2012. anume alegeri libere, drepturi cetă- Deşi proporţională cu alertele interne ţeneşti şi control democratic, produc emise de susţinătorii lui Traian costuri pentru grupuri care îşi doresc Băsescu, care numeau suspendarea sa puterea fără constrângeri, atunci o „lovitură de stat”, presiunea externă acestea vor căuta căi de a înfrânge poate deveni dăunătoare democraţiei democraţia. Spania lui Franco, atunci când îi de-motivează pe actorii Argentina lui Peron sau Chile în interni în a căuta căi de negociere şi timpul lui Pinochet, toate sunt cazuri compromis. Dar cel mai îngrijorător în care grupuri de putere influente au pentru democraţie este intruziunea înfrânt democraţia atunci când s-au arbitrariului şi partizanatului în insti- văzut concurate de partide rivale, care tuţii care au fost special construite se bucurau de sprijin popular. Deşi pentru o funcţionare autonomă. violente, măsurile lor anti-democratice Instituţiile de reglementare a audio- le-au asigurat pentru o lungă perioadă vizualului, televiziunea şi radioul prosperitatea economică personală şi public, parchetele, curţile de justiţie şi, monopolul puterii politice de grup. de ce nu, universităţile, trebuie să Înfrângerea democraţiei, oricum ofere tuturor cetăţenilor sentimentul fragilă, din cele trei ţări venea însă ca de siguranţă al apartenenţei la un urmare a unui lung proces de con- spaţiu neutru, în care contează argu- centrare a puterii. Limitarea şi contro- mentele discursive, nu statusul sau lul partizan al surselor de informare, puterea.
Note
1 Amartya Sen, L’idée de justice, Paris, 4 Jasper de Raadt, „Contestable Flammarion, 2010, p. 114. constitutions: Ambiguity, conflict, 2 Robert A. Dahl, Poliarhiile. andchange in East Central European Participare şi opoziţie, Iaşi, Institutul dual executive systems”, Communist European, 2000. and Post-Communist Studies, vol. 42, 3 Oleh Protsyk, „Politics of nr. 1, 2009, pp. 83-101. Intraexecutive Conflict in 5 Giovanni Sartori, Ingineria consti- Semipresidential Regimes in Eastern tuţională comparată, Iaşi, Polirom, Europe”, East European Politics and 2008. Societies, vol. 19, nr. 2, 2005, pp. 135- 6 Veronica Anghel, „Why Can’t We Be 160. Friends? The Coalition Potential of
126 Bucovina şi România. După 100 de ani
Presidents in Semi-presidential 13 „Băsescu vrea mandat de patru ani Republics – Insights from Romania”, pentru preşedinte şi propune East European Politics and Societies, modificări ale Constituţiei”, B1, 14 vol. 32, nr. 1, 2018, pp. 101-118. martie 2011, https://b1.ro/basescu- 7 Camelia Badea, „Băsescu: Alegerile vrea-mandat-de-patru-ani-pentru- anticipate ar putea fi declanşate de 7 presedinte-si-propune-modificari-ale- decembrie”, ziare.com, 16 octombrie constitutiei-1409.html (accesat 06 iulie 2009, 2018). http://www.ziare.com/basescu/presedi 14 Ideea dizolvării Parlamentului atunci nte/basescu-alegerile-anticipate-ar- când referendumul de demitere a putea-fi-declansate-pe-7-decembrie- preşedintelui este invalidat a fost 921177 (accesat pe 06 iulie 2018). susţinută şi de Iulia Motoc, judecător 8 Venelin I. Ganev, „Post-Accession în funcţie la Curtea Constituţională: Hooliganism: Democratic Governance „Am făcut parte din comisia in Bulgaria and Romania after 2007”, prezidenţială de analiză a Constituţiei East European Politics and Societies, şi noi spunem foarte clar în acel raport vol. 27, nr. 1, 2013, pp. 26-44. că, în momentul în care se ajunge la 9 Bojan Bugaric, „Populism, liberal invalidarea suspendării, ar trebui ca, la democracy, and the rule of law in rândul lui, Parlamentul, care se vede Central and Eastern Europe”, infirmat, să fie dizolvat”. Sabin Orcan, Communist and Post-Communist „Iulia Motoc, judecător la Curtea Studies, vol. 41, nr. 2, 2008, 191-203. Constituţională: „Controlul 10 Dragoş Dragoman, „Schimbăm (doar) Constituţional poate implica tirania ca să câştigăm? Huliganismul politic şi majorităţii”, Adevărul, 06 septembrie schimbarea regulilor electorale în 2012, România”, Polis, vol. 2, https://adevarul.ro/news/societate/excl 11 Dragoş Dragoman, „Post-Accession usiv-iulia-motoc-judecator-curtea- Backsliding: non-ideological populism constitutionala-controlul- and democratic setbacks in Romania”, constitutional-impiedica-tirania- South-East European Journal of majoritatii- Political Science, vol. 1, nr. 3, 2013, 1_50ae64627c42d5a6639c4e4a/index. pp. 27-46. html (accesat 11 iulie 2018). 12 Guvernul Emil Boc a fost în cele din 15 Huang-Ting Yan, „Comparing urmă constrâns de Curtea democratic performance of semi- Constituţională, cea care a declarat presidential regimes in the post- neconstituţională asumarea răspunderii communist region: Omnipotent guvernului pe legea amânării presidents and media control”, alegerilor, să accepte organizarea în Communistand Post-Communist primăvara lui 2012 de alegeri locale la Studies, vol. 50, nr. 4, 2017, 263-275. termen. Alegerile au avut loc pe data 16 Romulus Georgescu, „PDL insistă să de 10 iunie, sub organizarea facă regulile la televiziunile guvernului USL condus de Victor particulare”, Adevărul, 22 martie Ponta, după demisia lui Emil Boc şi 2011, după moţiunea de cenzură împotriva https://adevarul.ro/news/societate/pdl- guvernului PDL condus de Mihai- insista-faca-regulile-televiziunile- Răzvan Ungureanu. particulare-
127 POLIS
1_50adb46a7c42d5a663994e4b/index. 24 D.G., C.I., HotNews, „Alexandru html (accesat 07 iulie 2018). Lăzescu, validat de Parlament 17 Mediafax, „Antena 1 şi Antena 3, preşedinte-director general al SRTv. amendate de CNA pentru limbajul Opoziţia s-a retras de la vot. Vezi cum injurios folosit de Mircea Badea”, 29 se împarte politic noul CA al TVR”, noiembrie 2011, preluat de Jurnalul 29 iunie 2010, Naţional, https://economie.hotnews.ro/stiri- https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observa media_publicitate-7503360-update- tor/antena-1-si-antena-3-amendate-de- alexandru-lazescu-validat-parlament- cna-pentru-limbajul-injurios-folosit- presedinte-director-general-srtv- de-mircea-badea-597873.html (accesat opozitia-retras-vot-vezi-cum-imparte- 07 iulie 2018). Mircea Badea a fost politic-noul-tvr.htm#self (accesat 07 sancţionat pentru că a numit un iulie 2010). jurnalist fidel PDL şi lui Traian 25 Ziare.com, „Lăzescu o readuce pe Băsescu ca fiind un „pupinbăsist”. Rodica Culcer la ştirile TVR”, 30 18 Erik Jones, „Populism in Europe”, The iunie 2010, SAIS Review of International Affairs, http://www.ziare.com/media/tvr/lazesc vol. XXVII, nr. 1, 2007, pp. 37-47. u-o-readuce-pe-rodica-culcer-la-stirile- 19 Ivan Krastev, „The Strange Death of tvr-1026345 (accesat 09 iulie 2018). Liberal Consensus”, Journal of 26 Cătălin Lupăşteanu, „Preluarea Democracy, vol. 18, no. 4, 2007, pp. „Evenimentului Zilei” de la Buzăianu 56-63. a fost mascată de Elena Udrea prin 20 Dragoş Dragoman, „Does Looking for off-shore-ul lui Dinu Pescariu”, Political Success Mean Undermining Libertatea, 05 februarie 2018, the Parliament? Populism and https://www.libertatea.ro/ultima- Institutional Weakness in Romania”, ora/preluarea-evenimentului-zilei-de- South-East European Journal of la-buzaianu-a-fost-mascat-de-elena- Political Science, vol. 4, nr. 1, 2016, udrea-prin-off-shore-ul-lui-dinu- pp. 63-79. pescariu-2131816 (accesat 09 iulie 21 Andreea Pora, „Băsescu II, născut din 2018). ura mogulilor şi prostia lui Geoană”, 27 Mirela Neag, Cătălin Tolontan, „Doi Revista 22, 08 decembrie 2009, bloggeri costă 1200 de euro, TVA https://www.revista22.ro/articol- inclus. Noi e-mailuri din Gala Bute: 7248_14.html (accesat 11 iulie 2018). Elena Udrea era implicată direct în 22 Cas Mudde, „The populist zeitgeist”, cenzură, în manipulări cu bloggeri şi Government and Opposition, vol. 32, ştia exact cât costă postacii”, 10 nr. 3, 2004, pp. 541-563. noiembrie 2015, 23 Mediafax, „Focus: Alexandru Sassu – http://www.tolo.ro/2015/11/10/doi- politician şi „mogul” la televiziunea de blogeri-costa-1-200-de-euro-tva- stat – pierde şefia TVR”, 30 martie inclus/# (accesat 09 iulie 2018). 2010, http://www.mediafax.ro/main- 28 Mihaela Stoica, „Premieră în justiţie: story/focus-alexandru-sassu-politician- DNA, sub coordonarea Laurei si-mogul-la-televiziunea-de-stat- Kodruţa Kovesi, se ocupă de pierde-sefia-tvr-5789791 (accesat 07 confiscarea averii lui Dan iulie 2018). Voiculescu”, Gândul, 08 august 2014, http://www.gandul.info/stiri/premiera-
128 Bucovina şi România. După 100 de ani
in-justitie-dna-sub-coordonarea-laurei- http://www.gandul.info/puterea- codruta-kovesi-se-ocupa-de- gandului/stimati-procurori-opriti- confiscarea-averii-lui-dan-voiculescu- anchetarea-simplilor-votanti-9948294 13059614?utm_source=Gandul&utm_ (accesat 11 iulie 2018). medium=Click%2BCitesteSi+200&ut 33 Valentin Busuioc, „Frankfurter m_campaign=CitesteSi%2Bgandul Allgemeine Zeitung despre neregulile (accesat 09 iulie 2018). de la referendum”, Ziare.com, 11 29 Sabin Orcan, „Traian Băsescu la „Ora septembrie 2012, Adevărului”: Vor da socoteală toţi http://www.ziare.com/politica/referend puşcăriabilii”, Adevărul, 23 iulie 2012, um/frankfurter-allgemeine-zeitung- https://adevarul.ro/news/societate/inter despre-neregulile-de-la-referendum- viu-video-traian-basescu-ora- 1189499 (accesat 11 iulie 2018). adevarului-vor-socoteala-puscariabilii- 34 Violeta Fotache, „DNA a descoperit 1_50ae2a517c42d5a6639a40d5/index. 1.500.000 de voturi falsificate la html (accesat 10 iulie 2018). Referendum”, Evenimentul Zilei, 08 30 Din lista politicienilor arestaţi septembrie 2012, http://evz.ro/1855- preventiv, trimişi în judecată şi achitaţi telefonul-USL-pentru-fraudarea- de instanţele de judecată îi enumerăm, referendumului-999830.html (accesat printre alţii, pe Ludovic Orban, Ion 11 iulie 2018). Ariton, Vasile Blaga, Adrian Videanu, 35 Mediafax, „Liviu Dragnea, urmărit Neculai Onţanu, Marian Oprişan, Paul penal: Metodele prin care preşedintele Păcuraru, Dan Ilie Morega, Victor CJ Teleorman ar fi fraudat Ponta. În anul 2016, din 57 de referendumul”, 06 septembrie 2012, inculpaţi trimişi în judecată de DNA, http://www.mediafax.ro/social/liviu- 50 au fost achitaţi pentru că în dosar dragnea-urmarit-penal-metodele-prin- „nu există probe că o persoană a care-presedintele-cj-teleorman-ar-fi- săvârşit infracţiunea”. Daniel fraudat-referendumul-10028326 Teodoreanu, „Realitate groaznică (accesat 11 iulie 2018). pentru Kovesi. Cifrele eşecului DNA 36 Surse judiciare au precizat ziariştilor sunt clare şi o lasă fără replică. Justiţia Evenimentului Zilei că USL a folosit din România, încotro?”, Evenimentul pentru fraudare o centrală telefonică, Zilei, 8 octombrie 2017, un call-center, cu numărul de telefon http://evz.ro/kovesi-cifrele-esecului- 1855, care permitea schimbul unui dna.html (accesat 11 iulie 2018). număr mare de mesaje SMS. Prin 31 România Liberă, Gabriela Firea a centrala telefonică s-au trimis, spun depus plângere penală pe numele lui ziariştii, 4400 de mesaje SMS care Băsescu pentru ameninţare”, 18 aprilie spuneau că diverşi alegători au votat 2014, „da” sau „nu”. Violeta Fotache, „DNA https://romanialibera.ro/politica/institu a descoperit 1.500.000 de voturi tii/gabriela-firea-a-depus-plangere- falsificate la Referendum”, penala-pe-numele-lui-basescu--pentru- Evenimentul Zilei, 08 septembrie amenintare-332384 (accesat 10 iulie 2012, http://evz.ro/1855-telefonul- 2018). USL-pentru-fraudarea- 32 CristianTudor Popescu, „Stimaţi referendumului-999830.html (accesat procurori, opriţi anchetarea simplilor 11 iulie 2018). votanţi!”, Gândul, 14 august 2012,
129 POLIS
37 Ziua, „Videanu către Hrebenciuc în Evenimentul Zilei, 28 iulie 2012, noapte alegerilor: Băi, Viorică, nu mai http://evz.ro/romania-trezeste-te- număra, mă!”, 10 decembrie 2009, lovitura-de-stat-din-iulie-2012- http://www.ziua.ro/news.php?data=20 993953.html (accesat 16 iulie 2018). 16-08-22&id=46975 (accesat 11 iulie 43 Vladimir Tismăneanu, „Democraţia pe 2018). marginea prăpastiei. O lovitură de stat 38 Adi Manciu, „Băsescu, şefului de la eşuează în România”, Revista 22, 08 Evidenţa Populaţiei: Aţi minţit. Nu ianuarie 2013, ştiu dacă e bine, domnul chestor!”, https://www.revista22.ro/democratia- Mediafax, 03 august 2012, pe-marginea-prapastiei-o-lovitura-de- http://www.mediafax.ro/social/basescu stat-esueaza-in-romania-21554.html -sefului-de-la-evidenta-populatiei-ati- (accesat 16 iulie 2018). mintit-nu-stiu-daca-i-bine-domnul- 44 Mediafax, „Elena Udrea: S-a făcut chestor-9919298 (accesat 16 iulie dreptate, lovitura de stat a eşuat”, 21 2018). Reamintim că la două zile de la august 2012, celebra ameninţare publică făcută de http://www.mediafax.ro/politic/elena- Traian Băsescu, preşedinte suspendat, udrea-s-a-facut-dreptate-lovitura-de- Parchetul General a început urmărirea stat-a-esuat-9966565 (accesat 17 iulie penală a chestorului Constantin 2018). Manoloiu pentru abuz în serviciu. 45 Marius Frăţilă, „Băsescu: Cei care au Dosarul nu a fost închis decât în organizat lovitura de stat eşuată, să februarie 2015, fără reţinerea vreunei răspundă în faţa instituţiilor”, Ziarul fapte penale. Financiar, 30 iulie 2012, 39 „Cristian Preda: Statul de drept se http://www.zf.ro/politica/basescu-cei- clatină sub loviturile cinice ale USL”, care-au-organizat-lovitura-de-stat- B1TV, 24 iunie 2012, esuata-sa-raspunda-in-fata-institutiilor- https://b1.ro/stiri/politica/cristian- 9910447 (accesat 16 iulie 2018). preda-statul-de-drept-se-clatina-sub- 46 Diana Biţă, „Băsescu: Lovitura de stat loviturile-cinice-ale-usl-31547.html din 2012 a fost una mizerabilă”, (accesat 16 iulie 2018). România Liberă, 03 iulie 2014, 40 Mircea Marian, „Lovitura de stat din https://romanialibera.ro/politica/partid 2012, cea mai gravă criză din 1989 e/basescu--lovitura-de-stat-din-2012-a- încoace”, Evenimentul Zilei, 04 iulie fost-una-mizerabila-341671 (accesat 2013, http://evz.ro/lovitura-de-stat-din- 16 iulie 2018). 2012-cea-mai-grava-criza-din-89- 47 Anne-Marie Blăjan, „Mark Gitenstein, incoace-1045811.html (accesat 16 ambasadorul SUA: Oamenii au iulie 2018). dreptul de a nu fi conduşi de o elită 41 „Cristian Preda: Presa germană puternică, comunistă sau nu, compară România cu Germania reprezentată de moguli sau „băieţi nazistă”, inPolitics.ro, 04 iulie deştepţi”, aflată în slujba propriilor 2012,http://inpolitics.ro/cristian-preda- interese”, HotNews, 04 iulie 2012, presa-germana-compara-romania-cu- https://www.hotnews.ro/stiri- germania-nazista_1819080.html 12700593-mark-gitenstein-mijlocul- (accesat 16 iulie 2018). acestei-noi-furtuni-politice-din- 42 Andreea Udrea, „România, trezeşte-te! romania-multi-intreaba-care-viitorul- Lovitura de stat din iulie 2012”, acestei-tari-nicio-economie-nu-poate-
130 Bucovina şi România. După 100 de ani
prospera-nicio-democratie-nu-poate- http://www.mediafax.ro/politic/motiva supravietui-lipsa-unui-angajament.htm rea-ccr-privind-conflictul-dna-guvern- (accesat 16 iulie 2018). dupa-emiterea-ordonantei-13-dna-si-a- 48 V.M., „Angela Merkel consideră arogat-o-competenta-pe-care-nu-o- „inacceptabilă” procedura de destituire poseda-actiunea-ministerului-public- a lui Traian Băsescu, care violează una-abuziva-reactia-parchetului- principiile statului de drept”, general-16190349 (accesat 17 iulie HotNews, 09 iulie 2012, 2018). https://www.hotnews.ro/stiri-esential- 54 Robert A. Dahl, Poliarhiile... 12748063-angela-merkel-considera- 55 Anthony Downs, O teorie economică inacceptabila-incalcarea-statului-drept- a democraţiei, Iaşi, Institutul romania.htm (accesat 17 iulie 2018). European, 2009. 49 Dragoş Dragoman, „Schimbăm (doar) 56 Jeanina Năstase, „Protocolul SRI- ca să câştigăm?...” Parchetul General a fost desecretizat. 50 Robert A. Dahl, Poliarhiile... Avem cele 18 pagini istorice”, 51 ArendLijphart, Democraţia în Evenimentul Zilei, 30 martie 2018, societăţile plurale, Iaşi, Polirom, 2002. http://evz.ro/protocolul-sri-parchetul- 52 Ştirile ProTV, „DNA a descoperit general-desecretizat-vineri.html documente distruse sau „plăsmuite” în (accesat 18 iulie 2018). dosarul OUG 13. Procurorii au extins 57 Ionuţ Mureşan, „Anatomia unei ancheta”, 27 februarie 2017, minciuni criminale: Protocolul SRI- https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dn DNA”, Evenimentul Zilei, 02 aprilie a-trimite-dosarul-ordonantei-13-la- 2018, http://evz.ro/anatomia-unei- parchetul-general-procurorii-au-gasit- minciuni-criminale-protocolul-sri- documente-plasmuite-si-mentiuni- dna.html (accesat 18 iulie 2018). nereale.html (accesat 17 iulie 2018). 58 Dragoş Dragoman, „The Origins of 53 Liviu Dadacus, „Motivarea CCR Political Support for Democratic privind conflictul DNA-Guvern după Governance in Post-Communist emiterea Ordonanţei 13: DNA şi-a Romania. Testing the Social Capital arogat o competenţă pe care nu o Hypothesis”, Studia Politica. posedă. Acţiunea Ministerului Public, Romanian Political Science Review, una abuzivă/reacţia Parchetului vol. 12, no. 4, 2012, pp. 637-656. General”, Mediafax, 10 martie 2017,
Bibliografie
ANGHEL, Veronica, „Why Can’t We Be Central and Eastern Europe”, Friends? The Coalition Potential of Communistand Post-Communist Presidents in Semi-presidential Studies, vol. 41, nr. 2, 2008, 191-203. Republics – Insightsfrom Romania”, DAHL, Robert A., Poliarhiile. East European Politics and Societies, Participare şi opoziţie, Iaşi, Institutul vol. 32, nr. 1, 2018, pp. 101-118. European, 2000. BUGARIC, Bojan, „Populism, liberal De RAADT, Jasper, „Contestable democracy, and the rule of law in constitutions: Ambiguity, conflict, and
131 POLIS
change in East Central European dual in Bulgaria and Romania after 2007”, executive systems”, Communist and East European Politicsand Societies, Post-Communist Studies, vol. 42, nr. 1, vol. 27, nr. 1, 2013, pp. 26-44. 2009, pp. 83-101. JONES, Erik, „Populism in Europe”, The DOWNS, Anthony,O teorie economică a SAIS Review of International Affairs, democraţiei, Iaşi, Institutul European, vol. XXVII, nr. 1, 2007, pp. 37-47. 2009. KRASTEV, Ivan, „The Strange Death of DRAGOMAN, Dragoş, „Does Looking Liberal Consensus”, Journal of for Political Success Mean Democracy, vol. 18, nr. 4, 2007, pp. Undermining the Parliament? 56-63. Populism and Institutional Weakness LIJPHART, Arend, Democraţia în in Romania”, South-East European societăţile plurale, Iaşi, Polirom, 2002. Journal of Political Science, vol. 4, nr. MUDDE, Cas, „The populist zeitgeist”, 1, 2016, pp. 63-79. Governmentand Opposition, vol. 32, DRAGOMAN, Dragoş, „Schimbăm nr. 3, 2004, pp. 541-563. (doar) ca să câştigăm? Huliganismul PROTSYK, Oleh, „Politics of politic şi schimbarea regulilor Intraexecutive Conflict in electorale în România”, Polis, vol. 2, Semipresidential Regimes in Eastern nr. 4, 2014, pp. 87-105. Europe”, East European Politics and DRAGOMAN, Dragoş, „Post-Accession Societies, vol. 19, nr. 2, 2005, pp. 135- Backsliding: non-ideological populism 160. and democratic setbacks in Romania”, SARTORI, Giovanni, Ingineria South-East European Journal of constituţională comparată, Iaşi, Political Science, vol. 1, nr. 3, 2013, Polirom, 2008. pp. 27-46. SEN, Amartya, L’idée de justice, Paris, DRAGOMAN, Dragoş, „The Origins of Flammarion, 2010. Political Support for Democratic YAN, Huang-Ting, „Comparing Governance in Post-Communist democratic performance of semi- Romania. Testing the Social Capital presidentialregimes in the post- Hypothesis”, Studia Politica. communist region: Omnipotent Romanian Political Science Review, presidents and media control”, vol. 12, no. 4, 2012, pp. 637-656. Communist and Post-Communist GANEV, Venelin I., „Post-Accession Studies, vol. 50, nr. 4, 2017, 263-275. Hooliganism: Democratic Governance
132 Bucovina şi România. După 100 de ani
Zvâcnirea realului şi întrezărirea clasei. Pentru o filosofie politică a referendumului1
(For a political philosophy of the referendum)
Emanuel COPILAŞ
Abstract: Making use of the most recent empirical data available with reference to the referendum regarding the acceptance of marriages between persons of the same sex, this paper proposes a political philosophy of the whole event, pointing it, with the help of philosophers and psychoanalists like Lacan, Hegel, Marx and Sartre - in terms like the name-of-the-father, chains of signification, potentialities, ethics, morality, class, group and seriality.
Keywords: jouissance, ideology, democracy, class, humanrights.
Introducere fapt care anticipează deja zborul buf- niţei Minervei, perspectiva diacronică A trecut referendumul, au apărut aplicabilă cu succes unei perioade datele oficiale ale Biroului Electoral istorice încheiate deja sau care este Central (BEC) referitoare la prezenţa aproape de final. la vot, indignările morale care au Iniţiat de către Coaliţia pentru animat cei doi poli principali ai Familie (CpF), o „iniţiativă civică fără întregului demers („tradiţionalişti” şi personalitate juridică”, aşa cum putem „progresişti”, o dihotomie schematică citi pe site-ul acesteia, referendumul şi provocatoare de confuzii, după cum pentru păstrarea familiei „tradiţionale” voi încerca să arăt) s-au mai temperat. viza modificarea textului Constituţiei E timpul să aruncăm, pornind de la pentru a defini căsătoria nu ca pe un referendum, o privire mai cuprin- aranjament legal între soţi, aşa cum zătoare asupra anului politic 2018 şi este în prezent, ci ca uniune juridică nu numai, anul centenarului, anul unor posibilă numai între un bărbat şi o diviziuni sociale şi ideologice pro- femeie. Miza întregului demers o funde, cu mize şi simbolistici politice reprezenta desigur împiedicarea pe pe măsură. Mai ales că e pe sfârşite, viitor a parteneriatelor civile între
133 POLIS persoanele de acelaşi sex; termenul cuprinde o prezentare generală a „soţ”, aşa cum apare acum în textul datelor statistice referitoare la rezul- Constituţiei, este neutru, sau cel puţin tatele votului pentru referendum pe ambiguu din punct de vedere al judeţe. Începe cu o departajare a genului, iar parteneriatul civil între judeţelor conform unor categorii de persoane de acelaşi sex este oricum procente variind între 5-10% şi 30- interzis. 35%, continuă cu un grafic în care Înregistrând o prezenţă totală la vot este ilustrată prezenţa la vot pentru de 20,41%, cu aproape zece procente fiecare judeţ în parte şi se încheie cu o mai puţin decât era necesar pentru figură care compară prezenţa la vor în atingerea pragului de validare de 30%, mediul rural, respectiv în mediul referendumul a fost invalidat. Să nu ne urban. În continuare urmează o ana- pripim în a atribui unilateral acest eşec liză filosofico-politică a datelor şi a CpF, tradiţionaliştilor, reacţionarilor, comportamentului electoral al cetă- homofobilor. El este, în aceeaşi ţenilor români cu această ocazie, măsură, un eşec al taberei autoin- analiză care îi angajează pe Jacques titulate „progresiste”. Datele oficiale Lacan, G.W.F. Hegel, Karl Marx, ale BEC, baza oricărei discuţii respectiv pe Jean-Paul Sartre. În serioase şi sistematice despre acest sfârşit, concluziile oferă o raportare de subiect, sunt interesante şi contra- ansamblu la diferitele grupuri sociale intuitive deoarece oferă, în termenii şi politice care au avut o poziţie ferm psihanalistului Jacques Lacan, o conturată la nivel public în privinţa neaşteptată străfulgerare a realului, a referendumului. Articolul se termină restului de efectivitate care scapă în cheie lacaniană, argumentând în ocazional, şi pentru scurt timp, favoarea expunerii nu numai a echivalenţelor simbolice omnipre- considerentelor economice, politice, zente, strecurându-se prin interstiţiile ideologice, sociale sau culturale care („tăieturile”) dintre ele, opunând deci favorizează ascensiunea comporta- rezistenţă la semnificare şi antrenând mentelor nedemocratice, ci şi a celor astfel oportunitatea unor şanse politice psihanalitice. noi, poate chiar nebănuite până atunci.
Câteva date statistice Metodologie Conform BEC, prezenţa la vot pe Dincolo de secţiunea introductivă judeţe a variat între 8,5% (Covasna) şi de mai sus, articolul este structurat în 30,67% (Suceava). felul următor: secţiunea următoare
134 Bucovina şi România. După 100 de ani
Tabelul nr. 1. Prezenţa la vot pe categorii de procente
Prezenţa 5-10% 10-15% 15-20% 20-25% 25-30% 30-35% la vot (%) Judeţe Covasna Constanţa, Argeş, Alba, Arad, Bihor, Suceava Harghita, Braşov, Bacău, Bistriţa- Satu Mare, Cluj, Galaţi, Brăila, Năsăud, Sibiu, Gorj, Buzău, Botoşani, Tulcea Ialomiţa, Caraş- Dâmboviţa, Ilfov, Severin, Mehedinţi, Maramureş, Călăraşi, Neamţ, Olt Mun. Dolj, Bucureşti, Hunedoara, Mureş, Iaşi, Sălaj, Prahova, Teleorman, Timiş, Vrancea Vaslui, Vâlcea
Figura nr. 1. Grafic prezenţa la vot (primele 21 judeţe ordonate alfabetic)
Grafic prezența la vot 28,98% 28,92% 26,95% 26,82% 25,43% 24,77% 24,15% 23,08% 22,67% 21,97% 21,33% 21,34% 20,07% 19,91% 18,76% 18,61% 17,58% 17,58% 14,47% 11,12% 8,50%
j j r ta lba Cluj Dol hi A Arad Biho Gor Giurgiu Covasna Harg
Serie 1
135 POLIS
Figura nr. 2. Grafic prezenţă la vot (ultimele 21 judeţe ordonate alfabetic)
Grafic prezen?a la vot 30,67% 27,19% 26,63% 26,28% 22,63% 22,26% 22,19% 22,08% 20,85% 19,34% 18,89% 18,93% 18,40% 18,36% 17,78% 17,60% 15,74% 15,70% 14,96% 14,89% 14,09%
v e fo Olt va Il slui lcea ho Mar Sibiu rman â ra u uceava TulceaVa V nedoara P S eo Vrancea u H Sat Tel
Grafic prezen?a la vot
Figura nr. 3. Prezenţa la vot în mediul urban şi în mediul rural
Reprezentare grafică a prezenţei la vot
49,10%
50,90%
Mediul rural Mediul urban
Sursa: adaptare date BEC, http://prezenta.bec.ro/.
136 Bucovina şi România. După 100 de ani
Două observaţii rapide: în cadrul Interpretarea datelor: Lacan, participării per ansamblu reduse la Hegel, Marx, Sartre referendum, cele mai multe judeţe s- au încadrat în jumătatea superioară a Realitatea abruptă şi neaşteptată ratei de participare, de peste 15%: 14 oferită de rezultatele acestui referen- judeţe cu o participare la vot între 15- dum a scurtcircuitat efectiv ordinea 20%, 13 judeţe cu o participare la vot simbolică în interiorul căreia funcţi- între 20-25%. Asta înseamnă 27 de onau comod echivalenţele, şirurile de judeţe dintr-un total de 41. Apoi, semnificaţii pe care eram obişnuiţi să respectivele judeţe sunt neomogene le exprimăm până acum. La modul din punct de vedere al dezvoltării general, principalele două şiruri de socio-economice, invalidând corelaţii semnificaţii de care suntem articulaţi bazate mai degrabă pe prejudecăţi, ar fi ruralitate-sărăcie-religiozitate- cum că judeţele sărace sunt mai intoleranţă-incultură-conservatorism religioase şi deci mai predispuse la a (reacţionarism), respectiv urbanitate- vota împotriva parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex, respectiv dezvoltare-laicitate-toleranţă-cultură- că judeţele mai bogate nu sunt atât de progresism. Aşa cum putem constata, religioase, fiind deci implicit mai aceste serialităţi simbolice au fost tolerante, mai deschise la acceptarea puternic zguduite de rezultatul electo- diversităţii sexuale şi nu numai. În ral al referendumului, permiţând, fie şi cadrul procentului de participare de la modul efemer, sesizarea realului 15-20% găsim surprinzător de multe nud, aproape traumatic, necircumscris judeţe dezvoltate sau foarte dezvol- simbolic. Acest real de sorginte tate: Braşov, Cluj, Ilfov, mun. lacaniană este mai dinamic şi mai plin Bucureşti, Ialomiţa, Timiş, Iaşi, de agenţie în raport cu interpretările Prahova. Cu alte cuvinte, cele mai aproape standardizate care i se oferă în bogate judeţe din ţară. Pentru inter- prezent (mă refer, de exemplu, la valul 20-25% iese în evidenţă Aradul, scrierile lui Slavoj Žižek). Subiectul iar pentru intervalul 25-30% Bihorul. lacanian este un loc gol, vorbit de Nu în ultimul rând, surpriza cea numele-tatălui ca loc al Celuilalt, al mai mare a acestui referendum a inconştientului, la care avem acces constituit-o probabil simetria aproape sub forma legii, a interdicţiilor coti- perfectă dintre voturile exprimate în diene, lege a cărei provenienţă ar fi mediul rural, respectiv cele din mediul deci mult mai arbitrară şi mai puţin urban: primele le-au depăşit pe raţională decât considerăm în mod ultimele cu insignifiantul procent de uzual. În acelaşi timp, subiectul laca- 0,2%. Bazinul predilect al votanţilor nian este supradeterminat simbolic, conservatori, vulnerabili, manipu- aspect care oferă deci inconştientului labili, mai mult sau mai puţin dog- un ascendent constitutiv asupra eului matici nu (mai) este deci mediul rural, pretins raţional, nimic altceva decât o aşa cum se credea în general până pojghiţă subţire şi găurită care înfă- acum. şoară pulsiunile sinelui, sine care este
137 POLIS la rândul lui o sumă de dorinţe şi raportul dintre potenţialităţile cu va- fantasme canalizate simbolic. Asta nu lenţe universale ale statului (catego- înseamnă însă că subiectivitatea este riile sociale) s-a modificat, purtătorii anulată de un determinism implacabil. progresului nemaifiind neapărat cla- Înseamnă mai degrabă că destinul sele urbane (proletariatul, intelectu- subiectului se joacă în astfel de alitatea, mica burghezie, marea bur- momente de zdruncinare simbolică ghezie, rămăşiţele aristocraţiei ren- (displacement), când tăieturile dintre tiere); clasa rurală s-a dovedit a fi echivalenţele simbolice sunt puse în flexibilă şi şi disruptivă chiar în raport mişcare, permiţându-i subiectului să cu prezenta ordine simbolică. Vechiul se repoziţioneze, într-un orizont de cantitativ preluat necritic de-a lungul oportunitate politică redus de altfel, în generaţiilor pare că s-a negat pe sine moduri mai cuprinzătoare2. într-un calitativ superior, fapt care În acelaşi timp, referendumul şi antrenează un nou raport al poten- rezultatele sale trebuie abordate în ţialităţilor şi implicit o nouă confi- termeni concreţi. Dar a gândi concret, guraţie etică (politico-simbolică). o ştim de la Hegel, înseamnă a vedea O scurtă precizare: deşi Hegel este lucrurile nu izolat, ci ca verigi mediate un gânditor fără îndoială religios, şi mediatoare în cadrul unui întreg religiozitatea hegeliană este mai concentric, având diferite straturi de degrabă filosofică, preluând din teo- inteligibilitate. Adică: pentru a putea logie teleologia şi oferindu-i un interpreta în mod adecvat datele conţinut nou, sub forma conceptului, referendumului, trebuie să mergem cu nu a gândului simplu, a reprezentării mult dincolo de ele, dincolo de em- vide, lipsite de conţinut. Altfel spus, pirism, de experienţa care nu religia e importantă în epoca modernă înseamnă nimic în absenţa a ceea ce mai degrabă la nivel moral, individual, Hegel numeşte conceptul său specific, nu la nivel etic, politic, deoarece în absenţa unui orizont de înţelegere şi adevărul religios este prin esenţă de semnificaţie care o face în primul indivizibil şi nedispus la compro- rând posibilă că experienţă. Expe- misuri, compromisuri care sunt esen- rienţă pentru un anumit lanţ de ţiale pentru înţelegerea şi perpetuarea echivalenţe simbolice, pentru un anu- modernităţii ca rezonabilitate ame- mit tip de discurs, experienţă care liorabilă. Când statul se preocupă de trebuie să devină conştientă, altfel moralitatea propriilor cetăţeni, aşa spus, de normativitatea particulară cum a încercat statul român să proce- care o subîntinde. deze, prin intermediul referendumului, Pe cale de consecinţă, privite se umple de ridicol: statul are ca concret, adică spiritual, cum ar spune obiect predilect de activitate dimen- Hegel, în plenitudinea lor, lucrurile se siunea publică, etică a cetăţeanului, nu prezintă cam aşa: avem de-a face cu o pe cea morală, individuală şi în cele răsturnare care schimbă datele etice din urmă arbitrară. Dacă un stat (politice) ale problemei, în sensul că pretinde ipotetic moralitate din partea
138 Bucovina şi România. După 100 de ani propriilor cetăţeni, adică încredere în de rang înalt din multinaţionale, di- propriile instituţii, acesta îşi sabotează rectorii companiilor de stat), princi- menirea sa de stat, pentru că încre- pala deţinătoare a capitalului naţional, derea în instituţiile sale se câştigă sub şi-a extins şi diversificat afacerile şi, forma unui plebiscit permanent, nu se odată cu ele, şi influenţa politică, impune3. lucrând mai ales împreună cu repre- De la întregul hegelian, arena zentanţii capitalului internaţional, şi potenţialităţilor universalizante intra, mai recent încercând să scape, fără trans şi interstatale ajungem fără prea prea mult succes, de sub tutela mari eforturi la clasă, la Marx. Iar o acestora; aristocraţia rentieră aproape observaţie crucială a lui Marx este că că a dispărut din punct de vedere a structura socială (baza economică, filiaţiei cu vechea aristocraţie, dar forţele şi relaţiile de producţie care rândurile sale subzistă datorită mem- structurează ansamblul social) se brilor marii burghezii care aleg să schimbă mai repede decât supra- devină rentieri şi să îşi protejeze astfel structura (cultura, politica), aceasta averile şi proprietăţile de competiti- din urmă rămânând deci perpetuu vitatea vorace, respectiv de fluctuaţiile defazată. Adică, relaţiile economice şi şi turbulenţele inerente pieţei; inte- sociale se transformă înaintea siste- lectualitatea, reprezentată astăzi mai mului nostru de interpretări/repre- degrabă de cadrele didactice din zentări, înaintea ideilor noastre despre mediul preuniversitar şi universitar, ele, idei care sunt astfel inevitabil deoarece tehnocraţii şi funcţionarii conservatoare4. Idei care calificau sunt distribuiţi între mica şi marea drept progresiste clasele urbane, în burghezie, este la rândul ei scindată ca timp ce clasa rurală era întotdeauna clasă – stratul superior al univer- susceptibilă cel puţin de reacţio- sitarilor aspirând la statutul de mare narism. burghezie – şi depolitizată progresiv Deoarece această ordine simbolică datorită condiţiei sale dependente şi a a fost invalidată, se cuvine să luăm în sindicatelor cu rol mai degrabă calcul clasele sociale nu numai din ornamental care se presupune că i-ar punct de vedere al raporturilor pe care apăra drepturile. le întreţin, ci şi din punct de vedere al Ce se întâmplă însă cu marea clasă compoziţiei interne a acestora. Ajunşi cu potenţial generic, proletariatul? aici, putem observa că tranziţia post- Edificat sub comunism şi distrus comunistă a modificat profund aproape integral în postcomunism, structura claselor sociale din mediul proletariatul îşi supravieţuieşte, pre- urban: mica burghezie (pătura de jos a ponderent sporadic, prin intermediul angajaţilor din multinaţionale, bănci, angajaţilor din industria grea, micii funcţionari, inginerii) a crescut respectiv cea uşoară, având deseori o numeric, dar a pierdut ca pondere din activitate productivă intermitentă, avuţia socială şi a scăzut deci ca forţă divizată între perioadele în care lu- politică; marea burghezie (managerii crează în ţară, respectiv perioadele în
139 POLIS care îşi desfăşoară activitatea în strategie de supravieţuire. Familiile străinătate. Muncitorii din construcţii, din mediul rural care nu au cel puţin muncitorii sezonieri din agricultură şi un membru care lucrează în străinătate bandantele reprezintă exemplele cele sunt, de departe, o raritate. În aceste mai elocvente. Lor li se adaugă tot condiţii, interacţiunea cu Occidentul a mai numeroşii muncitori sezonieri din produs o înţelegere şi o acceptare statele asiatice, angajaţi de capitalul sporită a diversităţii, dar aceasta este naţional sau internaţional care ope- marginală în raport cu problemele rează pe teritoriul României cu sala- structurale din mediul rural, care riul minim pe economie şi cu contri- rămân în continuare presante. Iar o buţii sociale reduse sau inexistente. problemă preponderent supra- Dacă proletariatul clasic s-a structurală ca drepturile minorităţilor transformat radical, dar nu a dispărut, sexuale este, pentru clasa rurală, una se observă în schimb o proletarizare pur exotică, deconectată de realitatea accelerată a tuturor celorlalte clase, cu şi de mizele care o animă: pentru excepţia marii burghezii şi a aristo- tinerii socializaţi în Occident, nu mai craţiei rentiere, deşi penultima este este scandaloasă, iar pentru bătrânii dependentă la rândul său de venituri rămaşi acasă să aibă grijă de casă şi de pe care le obţine sub forma salariilor nepoţi efectiv nu există, pentru că nu şi a bonusurilor. Colapsul nivelului de au avut contact cu ea până acum. trai şi al infrastructurii în postcomu- Dacă această clasă rurală este mult nism (în 2001 de exemplu, nivelul de mai internaţionalizată decât ni se trai din Republica Moldova se situa la părea până acum, clasele urbane sunt un sfert din nivelul de trai din 1989), şi ele internaţionalizate, dar nu numai combinat cu emergenţa unui capita- din interior spre exterior, cum se lism comprador, în cadrul unui con- întâmplă în cazul clasei rurale, ci şi text general de acumulare primitivă, a dinspre exterior spre interior. Mă refer condus la apariţia unor categorii de aici la influenţa politică şi culturală în salariaţi tot mai vulnerabili, cu ascensiune a comunităţilor neopro- sindicate tot mai slabe şi tot mai testante, invers proporţională cu puţine, aflaţi la dispoziţia discreţionară ponderea lor socială, pondere care a unor patronate deloc empatice, deloc devine tot mai vizibilă prin integrarea sensibile la nevoile şi temerile anga- unor vectori de opinie neoprotestanţi jatului de rând. în Partidul Naţional Liberal (PNL). La În ce măsură mai există însă o nivelul dezvoltării postcomunismului clasă rurală? În mai mică măsură românesc, ascensiunea comunităţilor decât există proletariatul, aş risca să neoprotestante devine inteligibilă în spun. Clasa rurală este mai interna- contextul retragerii traumatice a sta- ţionalizată probabil, prin intermediul tului şi a atacului violent demarat migraţiei sezoniere şi permanente, asupra ideilor de comunitate şi de decât clasele urbane. Dar asta nu solidaritate de către capitalismul indi- înseamnă nimic altceva decât o pură vidualizant, agresiv-moralizator. La
140 Bucovina şi România. După 100 de ani fel cum nu mai par atât de scandalos- urma unui praxis conştient şi asumat nedemocratice, de ofensator-culturale în relaţia lui cu întregul. Un astfel de nici ascensiunea populismelor de praxis, ne spune Sartre, fidel feno- extrema dreaptă, a naţionalismului, menologiei sale specifice, este trans- xenofobiei şi antisemitismului care cendenţă imanentă: este transcendent desigur, au existat şi au fost încurajate deoarece prin intermediul lui îşi tacit sau chiar explicit şi în cadrul desfăşoară posibilităţile ideea de discursului naţional-comunist prede- libertate, iar aceasta, ştim de la Kant, cembrist, dar care au explodat pur şi este, alături de nemurire şi de simplu după 1989 nu datorită acestuia, divinitate, o idee care ţine de raţiunea aşa cum le place anticomuniştilor pură, de metafizică. Este în acelaşi vehemenţi să argumenteze, ci datorită timp imanent, deoarece porneşte de la capitalismului ameninţător şi disrup- tipuri de activităţi concrete, cotidiene, tiv, care punea sub semnul întrebării constitutive pentru (re)producerea aproape orice idee de solidaritate şi respectivului grup. Pe măsură ce ataca necontenit statul, parazitându-l elanul transformator, revoluţionar, în aceeaşi măsură pentru a îi extrage scade, grupul se reintegrează în se- resursele pe nimica toată şi raportând rialitate, deoarece nu poate exista voit pierderile în sectorul public, nu în dincolo de voinţa practică a mem- cel privat, pentru a-l discredita. În brilor săi. Aici devine inteligibilă contextul crizei economice din 2008, critica sartreană a raţiunii dialectice: ale cărei efecte, mai ales sociale, nu dialectica este vizibilă numai din le-am depăşit, genul acesta de interiorul grupului, nu şi a serialităţii, ideologii nedemocratice cunoaşte un aşa că idei măreţe de genul revoluţiei reviriment îngrijorător. proletare sunt o absurditate incomen- În sfârşit, putem asezona toată surabilă: nu există un praxis uniform această analiză de clasă cu idei sartri- care să îi unească pe toţi membrii unei ene ca praxisul, grupul şi serialitatea. clase; clasa este mai degrabă o sumă Orice ansamblu social şi, în cadrul lui, de serialităţi inerte, sporadic, efemer şi orice clasă, este compusă, conform lui accidental politizate sub forma Sartre, din serii şi grupuri. Grupurile grupurilor5. se nasc din serii şi, mai devreme sau Din perspectiva discuţiei de faţă, mai târziu, recad la nivel de serialitate. întrebarea sartreană pe care ne-o Seriile reprezintă conglomerate so- putem pune este următoarea: cum să ciale aglutinate de un set de practici ne aflăm, aşa cum se clama înaintea care le este impus din exterior şi care referendumului, în faţa unei revoluţii le reifică, amorţindu-le conştiinţa (neo)conservatoare şi a unei rate de politică. Ocazional însă, în condiţii participare oscilând între 35 şi 65% politice şi sociale de cotitură, cum este din numărul alegătorilor, majoritatea şi cea de astăzi, produsă în urma din mediul rural, când clasa rurală referendumului, seriile produc grupuri există mai degrabă ca un retard reduse ca dimensiuni, dar articulate în suprastructural, nu ca praxis militant,
141 POLIS sfâşiată fiind între numeroase seria- Dincolo de riscurile asumate de lităţi naţionale şi internaţionale? Din neoprotestanţi prin asocierea cu BOR, acest punct de vedere, clasele urbane, cu ortodoxismul, şi, într-o optică mai închegate fiind, şi mai puţin geopolitică mai largă, cu valorile afectate de satisfacerea nevoilor de efectiv neofasciste ale eurasianismului bază, au putut produce grupuri neo- rus, aceştia au urmărit şi urmăresc în protestante, neo-legionare, autohto- continuare implementarea în România nist-ortodoxiste, grupuri resorbite a ideologiei neoconservatoare ameri- acum în interiorul serialităţilor din cane, pas cu pas. Principalii prota- care au ieşit, dar al căror praxis reacţi- gonişti ai acestui demers de acolo onar poate fi reactivat cu uşurinţă în provin, de acolo îşi primesc finan- viitor, existând deja numeroase sem- ţarea. Ceea ce confirmă din plin nale în acest sens. ipoteza lansată cu un deceniu în urmă de către Didier Chaudet, Florent Parmentier şi Benoît Pélopidas în Concluzii: a cui discreditare? excelenta lucrare, tradusă şi în limba Democraţie, ideologie, juisare română şi intitulată Imperiul în oglindă. Strategii de mare putere în Dincolo de sentimentul de euforie Statele Unite şi în Rusia6 – cum că al unor liberali şi progresişti, şi a neoconservatorismul american şi eura- proaspăt redescoperitei încrederi în sianismul rus sunt de fapt ideologii popor a acestora, acelaşi popor care imperialiste în primul rând şi era susceptibil până deunăzi de a ne naţionaliste de abia în al doilea rând, rearunca direct în Evul Mediu pentru care împărtăşesc acelaşi militantism şi că, nu-i aşa, dacă am fi supus la vot urmăresc obiective geopolitice identice. învârtirea pământului în jurul soarelui În cazul nostru, cele două ideologii şi legea gravitaţiei, modernitatea ştiinţi- şi-au dat mâna tacit şi reticent pentru a fică nu s-ar fi dezvoltat niciodată – se impune o încălcare flagrantă a drep- impune practic o reevaluare a relaţiei turilor omului în numele unei tradiţii dintre marile partide (Partidul Social fantasmatice şi autoritare, şi au suferit Democrat – PSD, Partidul Naţional un eşec răsunător. Problema partene- Liberal – PNL) şi propriul electorat, riatului civil între persoanele de respectiv o reevaluare nu atât a relaţiei acelaşi sex este, în România contem- Bisericii Ortodoxe Române (BOR) cu porană, o problemă mult prea exotică proprii enoriaşi, ci o reevaluare a şi prea supra-structurală pentru o ţară ponderii politice reale a acesteia. în care jumătate din populaţie este Referendumul a reprezentat plătită cu salariul minim pe economie, practic un test pe care neoprotestanţii sănătatea şi educaţia sunt într-o stare şi BOR, de obicei inamici ireconci- deplorabilă, infrastructura la fel, iar liabili, l-au pus la cale pentru a sonda emigraţia a atins locul doi în lume, ponderea politică a electoratului con- după Siria, un stat aflat în plin război servator cu propensiuni autoritare. civil şi pe teritoriul căruia se întâlnesc
142 Bucovina şi România. După 100 de ani interese internaţionale substanţiale, protectivă, nu democratică, argumen- potenţând desigur acest conflict. tând că poporul trebuie salvat de el S-a speculat cum că reprezentanţii însuşi, altfel alunecă inevitabil pe minorităţilor sexuale ar fi plătiţi de pante politice nedemocratice, la fel ONG-uri străine, că ar fi vârful de cum, în logica leninistă, sindicatele nu lance al marelui capital internaţional ar fi capabile decât să reproducă la pentru a abate atenţia de la problemele nesfârşit ordinea capitalistă existentă. reale cu care ne confruntăm, cum ar fi, Am pus cuvântul „progresist” în de exemplu, problema resurselor de ghilimele deoarece este utilizat în gaze din Marea Neagră aflate în prezent într-un mod cât se poate de pericolul de a fi vândute la preţuri ne- ambiguu. Conotaţia peiorativă pe care verosimil de mici capitalului interna- i-o atribuie şi conservatorii, şi o parte ţional. Acest lucru este o exagerare, a stângii, provine din simplul fapt că dar conţine un sâmbure de adevăr în majoritatea celor care au argumentat măsura în care promovarea aparent în favoarea reglementării partene- ostentativă a drepturilor minorităţilor riatului civil între persoane de acelaşi într-un climat multicultural de factură sex şi au participat ca observatori la postmodernă riscă să accentueze mai referendum au fost membri ai parti- degrabă particularităţile grupurilor dului Uniţi Salvăm România (USR) şi defavorizate, oricare ar fi ele, în detri- membri ai mişcării #rezist. Pusă în mentul unităţii lor anti-hegemonice. acest fel, problema se clarifică: Chiar şi aşa, România este departe de dreapta i-a criticat pe liberali pentru Occident în această privinţă, iar stridenţa cu care au apărat pretinsa recunoaşterea parteneriatului civil derivă morală a societăţii, iar stânga pentru minorităţile sexuale nu ar fi pentru ipocrizia lor fulminantă, în decât un pas înainte în lărgirea no- măsura în care viziunea lor politică ţiunii de drepturi ale omului, drepturi tehnocrat-neoliberală este lipsită de la care nu trebuie să renunţăm ci, aşa empatie socială şi reproduce, sub cum afirma Marx, să le extindem forma anticorupţiei sterile şi vehe- pentru a depăşi până la irelevanţă mente, clişee anticomuniste provenite originea lor burgheză, egoist-indivi- din cea mai neagră perioadă a dualistă. În plus, voci reprezentative tranziţiei, anii 1990. În capcana ale minorităţilor sexuale nu au ocolit aceasta a picat însă şi o parte a stângii în spaţiul public deloc problema social-democrate care, înfricoşată resurselor naturale ale României, chiar iniţial de ceea ce a perceput ca fiind dacă nu au prioritizat-o în măsura în fondul popular antidemocratic al care alţii ar fi dorit să o facă. poporului, a ajuns ulterior să îl Deşi referendumul ar fi fost descopere în toată splendoarea lui pro- validat, cu 30%, 35%, chiar şi 65%, emancipatoare. Ambele ipostaze cum s-a anticipat, cei care au abordat propun fie o respingere pripită, fie o problema din unghi „progresist” s-ar fi idealizare romantică a noţiunii de grăbit să adopte o atitudine demo- popor, un termen umbrelă care din
143 POLIS punct de vedere sartrean, aşa cum am Hegel în Principiile filosofiei constatat deja, nu are niciun sens. dreptului7, cel mai grav se înşeală un Nu m-aş grăbi să trag concluzia că popor atunci când este înşelat de el referendumul a probat falimentul cla- însuşi. Iar în cazul acesta, numai de sei politice actuale, şi că marile partide înşelare nu a fost vorba, ci de cum ar fi PSD sau PNL nu se mai pot dialectică pozitivă. baza pe propriile electorate. Referen- În sfârşit, referendumul ne-a oferit dumul a fost doar o problemă con- ocazia să redescoperim într-un mod juncturală pentru aceste electorate, proaspăt, plin de semnificaţii, argu- lipsite de miză structurală reală. În mentul lacanian Kant + Sade. Kant – probleme de fond, reţelele teritoriale nicio societate nu poate exista şi de partid vor funcţiona şi în conti- prospera în absenţa unei ordini legale nuare bine mersi, aşa că optimismul auto-instituite, dar această ordine nu îmbătător al noilor partide politice este poate angaja subiecţii politici numai în cu siguranţă prematur. Praxisul întâi, calitate de cetăţeni, ci şi în calitate de rezultatele pe urmă. Sunt de acord însă persoane private, dispunând de câte un că PNL este într-o situaţie mult mai inconştient, de pulsiuni ale sinelui, delicată decât PSD, partid de care s-a sexuale şi nu numai, traduse prin apropiat ideologic foarte mult, fapt simptome pe care eul raţional nu şi le care ar putea crea confuzii costisitoare poate explica şi de cele mai multe ori în rândurile electoratului liberal. ajunge să le sublimeze; şi deoarece BOR se află la rândul ei într-o juisarea trebuie să aibă loc, iar cetă- situaţie delicată, ponderea sa politică ţeanul nu poate fi complet, responsabil relevându-se ca fiind cu mult sub şi autentic în absenţa dorinţelor şi a aşteptări. Să sperăm că acest lucru va fantasmelor sale constitutive (Sade), accelera procesul de secularizare şi va rezultă că ordinea legală trebuie conduce la o separare mult mai clară înţeleasă şi ca ceea ce Lacan numeşte şi mai pronunţată a bisericii de stat, nume-al-tatălui, ca sursă a autorităţii mai ales din punct de vedere financiar. despotice a tatălui hoardei primitive Să sperăm, în acelaşi timp, că eno- freudiene, asasinat de proprii copii din riaşii care s-au pronunţat pentru cauza tiraniei sale insuportabile şi familia definită ca uniune legală între reinventat apoi, datorită indispensa- un bărbat şi o femeie nu vor fi descon- bilităţii sale politice, sub forma sideraţi, trataţi condescendent şi statului8. catalogaţi ca pepinieră a reacţiona- Inconştientul şi sexualitatea sunt rismului. Deşi surprinzător de mulţi mult mai importante decât considerăm dintre ei nu fac parte din clase în mod uzual, şi ne „vorbesc” periodic defavorizate, poate chiar mai bine de prin intermediul unor simbolistici jumătate, aceştia au dreptul la propria discursive care la rândul lor, dacă îl socializare politică, la propriul traseu ascultăm pe Lacan, îşi au originea în de descoperire a atitudinilor şi practi- iraţional. La urma urmelor, celebra cilor democratice. Aşa cum spunea carte a lui Murray Edelman, Politica
144 Bucovina şi România. După 100 de ani
şi utilizarea simbolurilor9,statutează absenţa democratizării juisării. Iar asta foarte clar că, deşi putem distinge înseamnă acceptarea juisării tuturor între simboluri referenţiale (raţionale, adulţilor cu discernământ, o acceptare argumentative – constituţia de exem- deschisă, relaxată, firească. Pentru că plu), respectiv simboluri de conden- atâta timp cât ne vom ruşina de sare (afective, iraţionale, pasionale, propria juisare, ne vom ruşina şi vom mistice – exemplele sunt nenumărate trata cu ostilitate şi juisarea celorlalţi. aici), la nivelul practicii politice Iată, dincolo de factorii ideologici, simbolurile de condensare predomină, economici, sociali şi politici, baza ba chiar le înlătură cu totul pe cele psihanalitică a derapajelor antide- referenţiale. În cazul referendumului mocratice. Iată marea lecţie a lui nostru, s-a făcut risipă de simboluri de Lacan. Iată ce a avut de spus cu condensare, din partea tuturor această ocazie Lacan cel din Kant + taberelor implicate în acest demers. Sade, via Hegel, Marx şi Sartre. Democratizarea politică este deci nu incompletă, ci disfuncţională în
Note
1 Într-o formă de lucru, acest text a fost vol. I („procesul de producţie al publicat pe platforma Baricada.org în capitalului”), Editura de Stat pentru data de 10. 10. 2018, cu un titlu diferit: Literatură Politică, Bucureşti, 1957. „Când realitatea ne distruge miturile. 5 Jean-Paul Sartre, The Critique of O filosofie politică a referendumului Dialectical Reason, vol. I, („Theory of pentru familie”, Practical Ensembles”), traducere https://ro.baricada.org/referendum- nespecificată, Verso Books, New familie-mituri/. York, 2004. 2 Jacques Lacan, Ècrits. The First 6 Didier Chaudet, Florent Parmentier şi Complete Edition in English, traducere Benoît Pélopidas, Imperiul în oglindă. de Bruce Fink, W. W. Norton & Strategii de mare putere în Statele Company, New York, London, 2006. Unite şi în Rusia, traducere de 3 G.W.F. Hegel, The Science of Logic, Gabriela Şiclovan, Editura Cartier, traducere de George di Giovanni, Chişinău, 2008. Cambridge University Press, 7 G.W.F. Hegel, Elements of the Cambridge, 2010; Hegel, G.W.F., On Philosophy of Right, traducere H.B. Christianity. Early Theological Nisbet, Cambridge University Press, Writings by Friedrich Hegel, traducere Cambridge, 2003. de T.M. Knox, Harper Torchbooks, 8 Lacan, op. cit., pp. 645-668. New York, 1961. 9 Murray Edelman, Politica şi utilizarea 4 Karl Marx, Capitalul. Critica simbolurilor, traducere de Ruxandra economiei politice, traducere colectivă, Nechita, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
145 POLIS
Bibliografie
CHAUDET, Didier; PARMENTIER, Cambridge University Press, Florent; PÈLOPIDAS, Benoît, Cambridge, 2010. Imperiul în oglindă. Strategii de mare LACAN, Jacques, Ècrits. The First putere în Statele Unite şi în Rusia, Complete Edition in English, traducere traducere de Gabriela Şiclovan , de Bruce Fink, W. W. Norton & Editura Cartier, Chişinău, 2008. Company, New York, London, 2006. EDELMAN, Murray, Politica şi utilizarea MARX, Karl, Capitalul. Critica simbolurilor, traducere de Ruxandra economiei politice, traducere Nechita, Editura Polirom, Iaşi, 1999. colectivă, vol. I („Procesul de HEGEL, G.W.F., Elements of the producţie al capitalului”), Editura de Philosophy of Right, traducere H.B. Stat pentru Literatură Politică, Nisbet, Cambridge University Press, Bucureşti, 1957. Cambridge, 2003. SARTRE, Jean-Paul, The Critique of HEGEL, G.W.F., On Christianity. Early Dialectical Reason, vol. I, („Theory of Theological Writings by Friedrich PracticalEnsembles”), traducere Hegel, traducere de T.M. Knox, nespecificată, Verso Books, New Harper Torchbooks, New York, 1961. York, 2004. HEGEL, G.W.F., The Science of Logic, traducere de George di Giovanni,
146 Bucovina şi România. După 100 de ani
Evoluţia profilului socio-profesional al Prefectului în judeţul Gorj 1990-2015 (II)
(the evolution of the social and professional profile of the prefect of Gorj 1990-2015) (II)
Vladimir-Adrian COSTEA
Abstract: The article aims at capturing the evolution of the prefect’s profile in the Gorj county (Southern part of Romania) between 1990-2015, with a special focus on the evolution of the relation between the central government, the prefect and the local governmentand its impact on the socio-professional profile of prefects. The article also tests the degree of transparency of the prefect and the prefectoral institution as well as the image the institution has in the local media. Our analysis shows that prefects of Gorj County illustrate well all the features and pathologies of the process of institutional reforms during postcommunist:the actors involved in the making of the prefect at local level, individual and parties, have taken advantage of a legal framework in constant evolution and of a fluid political context, in order to develop clientelistic and patronage strategies that hindered the expected results of the Europeanisation processes.
Keywords: Prefect Institution, Gorj, prefect profile, local government, central government, elite.
Profilul prefectului – între „gen” – masculin, în proporţie de schimbare şi continuitate 100%; „vârsta la care au devenit prefect” – cuprinsă între 36-59 ani; Indiferent de schimbările legisla- „locul naşterii” – judeţul Gorj (între tive referitoare la instituţia prefectului, 50-58,33%); „studii” – deţinerea unei profilul prefectului rămâne neschim- diplome de Doctor (între 50-57,14%); bat1 în privinţa următorilor itemi: „parcurs profesional”; „afiliere poli-
147 POLIS tică” – PSD (între 41,66-50%); perioada 1980-1989 a fost avocat al „numărul de mandate” – un mandat. Baroului Gorj, urmând ca, imediat după Revoluţie, pentru o scurtă pe- rioadă (1989-1990) să exercite funcţia Particularităţi ale prefecţilor de preşedinte CFSN Gorj, pentru ca judeţului Gorj mai apoi, în perioada 1990-1993, să devină pentru prima dată prefect al În completarea profilului socio- judeţului Gorj. La finalul primului profesional al prefecţilor, în urmă- mandat de prefect, a devenit Prim toarele rânduri ne propunem să Secretar la Misiunea Permanentă a identificăm particularităţile generate României pe lângă Oficiul European de profilurile individuale ale persoa- al Naţiunilor Unite şi alte Organizaţii nelor care au exercitat funcţia de Internaţionale din Geneva (1993- prefect. De asemenea, pentru a 1997). În mod surprinzător, la compara modul în care prefecţii s-au terminarea acestui mandat, a devenit raportat la instituţia prefectului, vom lector universitar la Universitatea utiliza interviurile realizate cu Dan Ilie „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu Morega (pentru perioada 1990-2006) (în perioada 1997-2000), pentru a şi de Victor Banţa (pentru perioada deveni ulterior, pentru a doua oară, 2006-2015). Această analiză are drept prefect al judeţului Gorj (în perioada scop identificarea eventualelor 2000-2003). Un alt aspect important asemănări şi deosebiri cu privire la surprins în parcursul profesional al lui modul în care instituţia prefectului Toni Mihail Greblă constă în numirea este definită şi înţeleasă de către două ca judecător la Curtea Constituţională persoane diferite, care au exercitat a României la data de 16 decembrie funcţia de prefect al judeţului Gorj în 2013, urmând să exercite mandatul două perioade diferite. până la data de 4 februarie 2015, În ceea ce priveşte particularităţile moment în care a demisionat ca generate de profilul individual al urmare a implicării în calitate de persoanelor care au exercitat funcţia inculpat într-un dosar de corupţie2. de prefect, o primă observaţie sur- În schimb, Gheorghe Caralicea prinde faptul că primul prefect al Mărculescu (prefect în perioada judeţului Gorj, Toni Mihail Greblă, 05.02.1993-20.08.1996) se distinge este singura persoană care a beneficiat prin traseismul politic ridicat (membru de două mandate la conducerea PDSR până în 2004, membru PUR în Prefecturii judeţului (în perioada 2004, membru PC în 2005, membru 01.08.1990-05.02.1993, respectiv în PNG în 2006, membru PIN în 2007, perioada 11.01.2001-01.04.2004), membru PAS în 2008, membru PRM acumulând un total de 68 de luni la în 2009, membru PP-DD în 2012, conducerea instituţiei. Totodată, par- pentru ca începând cu data de 2 cursul profesional al lui Toni Mihail noiembrie 2015 să devină membru Greblă se distinge prin faptul că în PSRO)3. În plus, în 6 din cele 9
148 Bucovina şi România. După 100 de ani partide în care a fost membru, a „Managementului Sectorului Public” exercitat o funcţie de conducere la precum şi un curs postuniversitar de 1 nivelul organizaţiei judeţene a parti- an de pregătire a înalţilor funcţionari dului, după cum urmează: 2003-2004 publici în cadrul Institutului Naţional – Vicepreşedinte la nivel naţional de Administraţie. Partidul din care a PUR, Preşedinte al filialei PUR Gorj; făcut parte, PNL, aflat la guvernare, l- 2006 – Preşedinte al filialei PNG a propus încă din anul 2006 pentru Gorj; 2007 – Preşedinte al filialei PIN funcţia de secretar de stat la Ministerul Gorj; 2008 – Prim-vicepreşedinte al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Infor- filialei PAS Gorj; 2008-2009 – maţiei, funcţie pe care nu a obţinut-o, Vicepreşedinte al filialei PRM Gorj; iar apoi, în 2007, pentru o funcţie de 2015 – Preşedinte al filialei PSRO director IT&C la o companie de stat, Gorj). În legătură cu acest aspect, culminând cu numirea în funcţia de funcţiile menţionate mai sus prezintă – prefect al judeţului Gorj în anul 20086. chiar şi pentru Gheorghe Caralicea Dan Iie Morega se remarcă prin Mărculescu – un caracter simbolic. caracterul atipic al prefectului, Într-un interviu oferit la 17 iulie 2009 exercitând această funcţie pentru o publicaţiei judeţene Pandurul, acesta perioadă de 4 luni, în timpul afirma că nu ştie dacă mai este vice- guvernării primului-ministru Nicolae preşedinte al partidului PRM. Core- Văcăroiu7. De profesie economist, a lând aceste aspect cu cariera politică a absolvit Facultatea de Ştiinţe lui Gheorghe Caralicea Mărculescu, Economice, specializarea Economia traseismul politic evidenţiază interesul Industriei Construcţiilor şi de a candida în alegeri pe lista unui Transporturilor a Universităţii din partid. De fiecare dată când obţine un Craiova, absolvind ulterior cursul rezultat situat între 3-6%, Ghe. post-universitar la Academia de Marculescu părăseşte respectivul Ştiinţe Economice Bucureşti, Efi- partid, înscriindu-se într-un alt partid4. cienţa Economică a Investiţiilor, în Victor Banţa se remarcă prin anul 1981. A absolvit cursurile pentru caracterul tipic al prefectului, exerci- Cadrele de Conducere din Economie tând această funcţie pentru o perioadă şi Administraţia de Stat din cadrul de 12 luni, în timpul guvernării Institutului Central din Bucureşti în primului-ministru Călin Popescu- anul 1982, la 36 de ani devenind Tariceanu, fiind ulterior numit în doctor în economie, iar apoi urcând funcţia publică de inspector guverna- toate treptele până la profesor mental de către primul-ministru Emil universitar8. Boc. Înainte de a aplica pentru o Recordul în ceea ce priveşte cea funcţie de decizie în administraţie, în mai scurtă perioadă petrecută la perioada 2002-2005, Victor Banţa a conducerea instituţiei, în funcţia de urmat cursurile unei Facultăţi de prefect, îi aparţine lui Emil Claudiu Ştiinţe Economice5. Ulterior, a urmat Popescu, al cărui mandat a durat trei tip de 2 ani masteratul în domeniul luni (11.10.2000 – 11.01.2001). În
149 POLIS acelaşi timp, este surprinzător faptul afirmând că intenţionează să can- că nu există informaţii disponibile cu dideze la alegerile parlamentare din privire la studiile, parcursul profe- 2012 în cazul în care nu va fi numit sional şi afilierea politică ale lui Emil subprefect al Municipiului Bucureşti. Claudiu Popescu. Din punctul de După ce a devenit subprefect, a vedere al lipsei de transparenţă, Emil renunţat să candideze la respectivele Claudiu Popescu reprezintă cel mai alegeri9. În plus, în luna martie a elocvent exemplu în acest sens. anului 2012, a fost acuzat de către De asemenea, aşa cum am Consiliul Naţional de Etică din cadrul menţionat în cadrul analizei profilului Ministerului Educaţiei Naţionale de prefectului judeţului Gorj pentru faptul că lucrarea „Managementul perioada 1990-2015, în cazul a trei strategic al administraţiei publice şi al persoane care au exercitat această proiectelor europene”, inclusă în funcţie (Mugurel Surupăceanu, Ion documentele examinate de comisia de Claudiu Teodorescu şi Alin Vasile concurs pentru acordarea califica- Văcaru), în declaraţia de avere nu sunt tivului necesar ocupării postului de menţionate terenurile, spaţiile de profesor universitar la Universitatea locuit, autoturismele sau depozitele „Aurel Vlaicu” din Arad, reproduce bancare. În plus, ultimii doi prefecţi ai „aproape în întregime, cuvânt cu judeţului Gorj (Ion Claudiu cuvânt, proiectul Studiu privind Teodorescu şi Alin Vasile Văcaru) strategia instituţiei prefectului – menţionează în declaraţie că nu deţin judeţul Gorj în domeniul calităţii, terenuri, spaţii de locuit, autoturisme elaborat şi susţinut de o altă per- sau depozite bancare, dar deţin credite soană”. Cu toate acestea, primul- la diferite bănci. ministru din acel moment, Victor Un alt exemplu care evidenţiază Viorel Ponta, a declarat că „Prefectul particularităţile specifice ale profilului de Gorj rămâne în funcţie”. Nu în socio-profesional al prefectului este ultimul rând, la data de 29.11.2012, reprezentat de Vasile Liviu Andrei: Vasile Liviu Andrei a picat examenul Profesor universitar doctor de educaţie pentru ocuparea postului de subprefect fizică şi sport la Universitatea „Aurel al Municipiului Bucureşti, însă a fost Vlaicu” Arad (din 01.01.2011), sub- păstrat în funcţie până la organizarea prefect al judeţului Gorj în perioada unui nou concurs. 12.03.2009-02.10.2009, prefect al Un alt profil interesant aparţine, de judeţului Gorj în perioada 02.10.2009- asemenea, lui Ion Claudiu 16.07.2012, pentru a deveni ulterior Teodorescu, prefect al judeţului Gorj subprefect al Municipiului Bucureşti în perioada 16.08.2012-28.01.2014, (din 24.07.2012 până în prezent). În pentru faptul că este singurul prefect acest sens, este important de men- din judeţ care, în timpul mandatului, ţionat faptul că Vasile Liviu Andrei a s-a înscris în luna octombrie a anului exercitat o presiune în mass media 2013 la două studii postuniversitare de judeţene asupra lui Victor Ponta, masterat, după cum urmează: un
150 Bucovina şi România. După 100 de ani
Master de Ştiinţe Penale la Facultatea anul 2011, creditor BRD; un credit în de Drept, din cadrul Universităţii valoare de 10.000 lei, contractat în Libere Internaţionale din Republica anul 2008, scadent în 2018, creditor Moldova, respectiv un master de KBC; un credit în valoare de 2.500 lei, Studii Administrative Europene la contractat în anul 2008, scadent în Facultatea de Administraţie Publică, 2012, creditor TBI Credit. din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Nu în ultimul rând, Alin-Vasile Politice şi Administrative. Cu alte Văcaru, fost agent de dezvoltare în cuvinte, în acelaşi timp, Ion Claudiu cadrul unei firme de cazinou din Teodorescu îşi exercita în judeţul Gorj Târgu-Jiu, se distinge prin faptul că a atribuţiile de prefect, dar urma şi devenit pentru trei zile consilier cursurile programelor de master din principal la Agenţia Naţională pentru Bucureşti şi Republica Moldova. Restituirea Proprietăţilor, pentru a Totodată, conform propriului CV, îndeplini condiţiile de eligibilitate după terminarea mandatului, în luna pentru numirea în funcţia de prefect. septembrie a anului 2014, Ion Claudiu La proba scrisă pentru obţinerea Teodorescu a fost admis la studiul funcţiei publice de „Consilier grad postuniversitar de masterat Misiune şi profesional principal” a obţinut 96 de Pastoraţie la Facultatea de Teologie puncte (din totalul de 100 de puncte), Ortodoxă din cadrul Universităţii din chiar dacă comisia de concurs l-a Craiova, dar şi la studiul de doctorat declarat iniţial respins, atunci când a Informaţii şi Securitate Naţională al evaluat dosarele de înscriere, men- Academiei Naţionale de Informaţii ţionând faptul că acesta „nu înde- „Mihai Viteazul”. Prin urmare, plineşte condiţia de vechime în începând cu septembrie 2014, Ion specialitatea studiilor necesare ocu- Claudiu Teodorescu, fost prefect al pării funcţiei publice”. Ulterior, judeţului Gorj, a urmat simultan trei contestaţia lui Alin-Vasile Vacaru a programe de master şi un program de fost admisă, obţinând postul respectiv doctorat, cursurile desfăşurându-se în în urma interviului – unde a obţinut 94 Craiova, Bucureşti şi Republica din cele 100 de puncte –, cu Moldova.10 menţiunea că singurul contracandidat În acelaşi timp, conform decla- a absentat de la această probă.11 raţiei de avere a lui Ion Claudiu Prin urmare, constatăm faptul că Teodorescu, acesta nu deţine terenuri, există o diversitate de particularităţi spaţii de locuit, autoturisme sau depo- ale profilului prefectului, dependente zite bancare. În schimb, a realizat de persoanele care au exercitat această împrumuturi în valoare totală de funcţie. Astfel, în completarea evo- 65.500 lei, după cum urmează: un luţiei profilului prefectului în raport cu credit în valoare de 43.000 lei, schimbările legislative asupra contractat în anul 2008, scadent în Instituţiei Prefectului, am constatat 2018, creditor ING; un credit în faptul că un alt factor important pentru valoare de 10.000 lei, contractat în definirea profilului prefectului jude-
151 POLIS
ţului Gorj este reprezentat de indivi- petenţe pornind de la faptul că totuşi dualitatea fiecărui prefect, care remo- până la urma prefectul a fost, este şi delează în mod continuu profilul va fi reprezentantul Guvernului în prefectului şi al Instituţiei Prefectului. teritoriu”14. Acest aspect l-am identificat şi în În schimb, Victor Banţa, prefect al cadrul interviurilor realizate, în special judeţului Gorj în perioada 26.03.2008- asupra modului în care este percepută 06.03.2009, consideră că nereuşitele instituţia Prefectului de către persoa- din timpul mandatului sunt cauzate de nele intervievate. Astfel, în cadrul faptul că „sistemul te duce cu valul. interviului, Dan Ilie Morega, prefect al Poţi doar să rămâi la suprafaţa apei şi judeţului Gorj în perioada 20.08.1996- să nu te îneci, altfel te duci la fund şi 28.12.1996, consideră că „un prefect nimeni nu te mai aduce la suprafaţă. nu trebuie numit doar pentru faptul că În politică nu există salvatori şi este un bun jurist sau economist şi nu salvaţi, există doar rechini şi peştişori, trebuie luat de la sala Bingo din iar acest lucru trebuie schimbat poziţia de şef de sală şi a-l face prefect urgent! Eu pentru asta m-am consacrat sau de la firma la care a încasat sute în politică”15. Totodată, Victor Banţa de mii de euro din afaceri cu statul şi defineşte prefectul drept „proiecţia” multe alte asemenea numiri care s-au primului ministru în teritoriu, în timp făcut strict pe criteriul politic şi nu pe ce Instituţia Prefectului este „pro- criteriul valorii”12. Pentru Dan Ilie iecţia” Guvernului în judeţ. Cu toate Morega, criteriile privind recrutarea acestea, prefectul trebuie să fie o persoanelor pentru funcţia de prefect persoană apolitică, debarasându-se de sunt relevante în vederea atribuţiilor „convingerile şi mentalităţile doctri- de care dispune prefectul, şi anume: nare ale partidului din care face respectarea legalităţii, monitorizarea parte”: „Trebuie să ai arta de a găsi hotărârilor consiliilor locale şi ale con- soluţiile legale pentru diferite pro- siliului judeţean, dar şi a dispoziţiilor bleme ce apar la intersecţia sistemelor: emise de primarii localităţilor din politic, administrativ, economic şi judeţ şi de preşedintele consiliului social. De multe ori, prefectul merge judeţean şi, în caz de încălcare a legii, «pe sârmă», face echilibristică, de- actele emise de aceştia să fie atacate în oarece pârghiile legale de care dispune contencios administrativ13. nu îi sunt tocmai favorabile”16. Nu în Având în vedere aceste aspecte, ultimul rând, Victor Banţa consideră Dan Ilie Morega consideră că: „pre- că „prefectul este văzut ca fiind cel fectul nu este un Don Juan să mai puternic om din judeţ, este omul privească la o serie întreagă de pro- căruia i se dă onorul militar şi conduce bleme care trebuie rezolvate pentru toate serviciile publice deconcentrate cetăţeni şi să nu se implice, chipurile din judeţ, însă nu are un sistem că nu sunt în atribuţiile lui. Legislaţia legislativ care să-l ajute să-şi ducă la pentru Prefecturi trebuie clar schim- îndeplinire toate aceste atribuţii, din bată şi acordarea mai multor com- păcate. Cea mai puternică dar şi cea
152 Bucovina şi România. După 100 de ani mai slabă verigă între Instituţia „deţinerea a cel puţin a unui spaţiu de Prefectului şi Guvernul României o locuit”, „deţinerea a cel puţin două constituie însuşi... prefectul!”17. autoturisme”. Pe de altă parte, strategiile de Concluziile cercetării promovare personală variate diversifică profilul socio-profesional La finalul acestei cercetări, al prefectului din judeţul Gorj, în constatăm faptul că există o articulare perioada 1990-2015. Prin urmare, puternică între cadrul legal evolutiv al putem afirma faptul că complexitatea instituţiei Prefectului, în raport cu profilului socio-profesional al contextul politic dinamic şi cu prefectului este determinată de strategiile de promovare personală individualitatea fiecărui prefect, care variate ale persoanelor care exercită remodelează în mod continuu profilul funcţia de prefect. prefectului şi al Instituţiei Prefectului. Pe de o parte, constatăm faptul că Acest aspect l-am observat atât prin numirea, respectiv revocarea intermediul fişei socio-profesională a prefecţilor din judeţul Gorj este fiecărei persoană care a exercitat dependentă de cadrul legal evolutiv şi funcţia de prefect al judeţului Gorj, cât de contextul politic dinamic. În primul şi prin cele două interviuri realizate, rând, am observat faptul că particularităţile profilului prefectului schimbările legislative referitoare la la nivel individual, respectiv modul în instituţia Prefectului nu produc care este percepută instituţia modificări asupra profilului socio- Prefectului de către cei intervievaţi. profesional al prefectului în privinţa De asemenea, am observat faptul următorilor itemi: „gen”, „vârsta la că majoritatea informaţiilor au fost care au devenit prefect”, „locul preluate din CV-ul prefecţilor, fişele naşterii”, „afiliere politică”, „numărul de prezentare de pe site-ul Camerei de mandate”. În al doilea rând, am Deputaţilor (pentru prefecţii care au observat faptul că, începând cu 1 deţinut cel puţin un mandat de ianuarie 2006, profilul socio-pro- deputat), precum şi din publicaţiile fesional al prefectului se modifică în judeţene. În schimb, în cadrul arhivei privinţa următorilor itemi: „studii Prefecturii Judeţului Gorj, singurele absolvite Economie/Drept”, „partici- informaţii disponibile se referă la parea la alegerile generale”, „partici- cadrul legislativ în baza căruia parea la alegerile locale”, „cercetat funcţionează Instituţia Prefectului, pentru fapte de corupţie”, „Preşedinte lista persoanelor care au exercitat al filialei judeţene a unui partid”, funcţia de prefect al judeţului din „Vicepreşedinte al filialei judeţene a 1990 până în prezent, precum şi CV- unui partid”, „afiliere politică în ul, respectiv declaraţia de avere a partidul aflat la guvernare în mo- actualului prefect, fără a exista mentul numirii în funcţia de prefect”, informaţii despre celelalte persoane „deţinerea a cel puţin a unui teren”, care au exercitat această funcţie.
153 POLIS
Totodată, în pofida faptului că pe prefectului/ instituţiei judeţului Gorj site-ul Prefecturii Judeţului Gorj sunt nu au primit până în acest moment un menţionate atât adresa de contact a răspuns. prefectului, cât şi adresa de contact a instituţiei, solicitările adresate
154 Profilul Prefectului Gorj în perioada 1990-2015
Vârsta Locul Parcurs Afiliere Cariera Retinut/ Nr. luni Nume Gen prefect naşterii Studii profesional politică politică Arestat/ mandat Judeţ Condamnat Prefect Profesor Alegeri 11-46 de Economie/ Inspector generale Cercetat luni Drept Subprefect PSD (58,33%) pentru fapte (66,66%) P_Gorj M 32-59 Gorj (50%) Prefect de corupţie 1 mandat (100%) ani (58,33%) Consilier (41,66%) Alegeri (41,66%) (91,66%) Doctor Parlamentar locale (50%) (41,66%) (41,66%)
Profilul Prefectului Gorj în perioada 1990-1 ianuarie 2006
Vârsta Locul Parcurs Afiliere Cariera Retinut/ Nr. luni Nume Gen prefect naşterii Studii profesional politică politică Arestat/ mandat Judeţ Condamnat Prefect Profesor Alegeri 11-46 de Economie/ Inspector generale Cercetat luni Drept Subprefect PSD (85,71%) pentru fapte (57,14%) P_Gorj M 36-59 Gorj (71,42%) Prefect de corupţie 1 mandat (100%) ani (57,14%) Parlamentar (42,85%) Alegeri (57,14%) (85,71%) Doctor (42,85%) locale (57,14%) (28,57%)
Profilul Prefectului Gorj în perioada 1 ianuarie 2006-2015
Nume Gen Vârsta Locul Studii Parcurs Afiliere Cariera Retinut/ Nr. luni prefect naşterii profesional politică politică Arestat/ mandat Judeţ Condamnat Prefect Profesor Alegeri 11-46 de Economie/ Inspector generale Cercetat luni Drept Prefect PSD (33,33%) pentru fapte (83,33%) P_Gorj M 32-59 Gorj (16,66%) Consilier de corupţie 1 mandat (100%) ani (50 %) (50%) (50%) Alegeri (16,66%) (100%) Doctor Subprefect locale (50%) Parlamentar (33,33%) (33,33%)
Bucovina şi România. După 100 de ani
Profil prefect Profil prefect 1990-1 Profil prefect 1990-2015 ianuarie 2006 1 ianuarie (%) (%) 2006-2015 (%) Studii absolvite 50 71.42 16.66 Economie/Drept Participarea la 58.33 85.71 33.33 alegerile generale Participarea la 41.66 28.57 33.33 alegerile locale Corupţie 41.66 57.14 16.66 Preşedinte al filialei 66.67 85.71 33.33 judeţene a unui partid Vicepreşedinte al 50 57.14 33.33 filialei judeţene a unui partid Afiliere politică în partidul aflat la 66.67 57.14 83.33 guvernare în momentul numirii în funcţia de prefect Deţinerea a cel puţin a 50 71.42 33.33 unui teren Deţinerea a cel puţin a 66.67 71.42 50 unui spaţiu de locuit Deţinerea a cel puţin 41.66 57.14 33.33 două autoturisme
157 Evoluţia cadrului legislativ asupra instituţiei Prefectului
Lege Intrare Modificări Promotori Adoptare Context în lege vigoare Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind Apariţia instituţiei Consens la FSN majoritate de administrarea judeţelor, municipiilor, Prefectului, definită FSN nivelul clasei peste 76% în oraşelor şi comunelor până la organizarea drept „organ local al politice Camera de alegeri locale 20 iulie administraţiei de stat cu Deputaţilor, 1990 competenţă generală”. respectiv 66% în Senat Preşedinte Ion Iliescu Prefectul devine „repre- Guvern Consens la PSD majoritate Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind 21 iulie zentantul Guvernului pe (Prim ministru nivelul clasei simplă în cele două prefectul şi instituţia prefectului. 2004 plan local”, fiind numit Adrian politice Camere de către Guvern la Năstase) Guvern condus de propunerea ministerului Adrian Năstase internelor şi reformei (PSD) administrative Preşedinte Ion Iliescu a) prefectul şi sub- Guvern Consens la PSD majoritate prefectul devin funcţio- (Prim ministru nivelul clasei simplă în cele două nari publici ; Adrian politice Camere Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind 1 ianuarie b) aceştia nu pot fi Năstase) Guvern condus de prefectul şi instituţia prefectului 2006 membri ai unui partid Adrian Năstase politic sau ai unei for- (PSD)
Lege Intrare Modificări Promotori Adoptare Context în lege vigoare maţiuni politice; Preşedinte Ion c) prefectul şi subpre- Iliescu fectul sunt numiţi în funcţie în urma pro- movării unui examen de atestare pe post. Delegare atribuţii Guvern Consens Guvernare PNL- prefect către miniştrii şi (Prim ministru la nivelul PDL-UDMR-PUR Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru 26 aprilie şi conducătorii celorlalte Calin Popescu clasei (sprijin minorităţi) aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 2006 organe ale administraţiei Tarriceanu) politice Preşedinte Traian 340/2004 privind prefectul şi instituţia publice centrale din Băsescu Prefectului subordinea Guvernului
POLIS
Note
1 Doctorand la Şcoala Doctorală din http://www.prefecturagorj.ro/files/fisie cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a re/cv-conducere/cv%20victor%20 Universităţii din Bucureşti (FSPUB). banta.pdf. 2 Având în vedere numărul scăzut al 8 A se vedea Hotărârea nr. 659/1996 eşantionului, o schimbare mai mică de privind numirea în funcţia de prefect 10% consider că nu produce o al judeţului Gorj. modificare cu un impact semnificativ 9 Informaţiile au fost preluate din CV-ul asupra profilului prefectului, fiind domnului Dan Ilie Morega, disponibil dependentă de caracterul individual al la: http://www.cdep.ro/pls/parlam/ persoanei care a exercitat această structura.mp?idm=186&cam=2&leg= funcţie. În schimb, o diferenţă a 2008&pag=0&idl=1. valorilor mai mare de 30 % consider 10 A se vedea CV-ul domnului Vasile că produce o schimbare semnificativă Liviu Andrei, disponibil la asupra profilului prefectului. http://uav.ro/files/alegeri/faza%202/co 3 A se vedea Toni Mihail Greblă, Fişă nsiliul%20facultati/FEFS/Andrei%20 de Senator, disponibilă la Liviu/CV.pdf ; http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx? http://www.prefecturabucuresti.ro/resu ParlamentarID=ed76058c-825e-4e89- rse/cv/subprefect_Vasile_Liviu_Andre a434-19b708fe537f. i_17.11.2013.pdf ; 4 A se vedea CV-ul domnului Gheorghe http://www.prefecturabucuresti.ro/?d= Caralicea Mărculescu CV, disponibil institutie ; Hotărârea nr. 1121/2009 la http://www.utgjiu.ro/cadre/cv/ privind exercitarea, cu caracter cv048.pdf. temporar, a funcţiei publice de prefect 5 A candidat la alegerile generale în al judeţului Gorj de către domnul 2008, Circumscripţia electorală Gorj, Andrei Vasile-Liviu, disponibilă la Camera Deputaţilor, Colegiul 1, pe http://lege5.ro/en/Gratuit/gezdqmztgi/ listele PRM-ului. Rezultat: 730 voturi hotararea-nr-1121-2009-privind- (3,5%). A candidat la alegerile locale exercitarea-cu-caracter-temporar-a- în 2008, fiind candidatul Partidului functiei-publice-de-prefect-al- Alianţei Socialiste la Primăria judetului-gorj-de-catre-domnul-andrei- Bumbeşti-Jiu. A obţinut 3,58% din vasile-liviu; Declaraţie de avere voturile valabil exprimate. A candidat completată la 08.06:2015, disponibilă la alegerile locale în 2012, fiind la http://www.prefecturabucu candidatul Partidului Poporului- Dan resti.ro/_declaratii/Andrei-Vasile- Diaconescu la Primăria Baia de Fier. Liviu_08.06.2015_2015-06-08.pdf; A obţinut 136 voturi, 5,60% din „Verdict oficial. Prefectul a plagiat voturile valabil exprimate. lucrarea subalternei”, disponibil la 6 A se vedea Hotărârea nr. 975/2008 http://www.romanialibera.ro/special/in privind numirea domnului Banţa vestigatii/verdict-oficial--prefectul-a- Victor în funcţia publică de prefect al plagiat-lucrarea-subalternei--cine-este- judeţului Gorj; Decizia nr. 282/2009 si-ce-sanctiuni-umilitoare-ar-putea- privind numirea prin mobilitate a primi-257607; Subprefectul Liviu domnului Banţa Victor în funcţia Andrei, cercetat penal pentru instigare publică de inspector guvernamental. la abuz în serviciu, disponibil la 7 Informaţiile au fost preluate din CV-ul http://www.gorjeanul.ro/investigatii/su domnului Victor Banţa, disponibil la: bprefectul-liviu-andrei-cercetat-penal-
160 Bucovina şi România. După 100 de ani
pentru-instigare-la-abuz-in-serviciu ; privind-incetarea-exercitarii-cu- „Liviu Andrei candidează împotriva caracter-temporar-a-functiei-publice- lui Victor Ponta. Vezi în ce condiţii de-prefect-al-judetului-gorj-de-catre- renunţă!”, Pandurul, disponibil la domnul-teodorescu-ion-claudiu; http://www.pandurul.ro/Politica/2012- Decizia nr. 353/2015 privind încetarea 09-21/Liviu+Andrei+candideaza+im exercitării, cu caracter temporar, prin potriva+lui+Victor+Ponta.+Vezi+in+c detaşare, de către domnul Ion Claudiu e+conditii+renunta! ; „Liviu Andrei a Teodorescu a funcţiei publice vacante picat examenul pentru ocuparea din categoria înalţilor funcţionari funcţiei de subprefect la Prefectura publici de secretar general adjunct al Bucureşti”, Scandal de Gorj, Ministerului Justiţiei, disponibilă la disponibil la http://www.scandalde http://lege5.ro/Gratuit/ha3tombtgu/dec gorj.ro/ dezvaluiri/liviu-andrei-a-picat- izia-nr-353-2015-privind-incetarea- examenul-pentru-ocuparea-functiei- exercitarii-cu-caracter-temporar-prin- de-subprefect-la-prefectura-bucuresti/ . detasare-de-catre-domnul-ion-claudiu- 11 A se vedea Ion-Claudiu Teodorescu teodorescu-a-functiei-publice-vacante- CV, disponibil în Raportul Senatului, din-categoria-inaltilor-functionari- Parlamentul României, privind publici-de-se/1; Hotărârea nr. numirea unui membru în Consiliul 813/2012 privind exercitarea, cu Naţional de Integritate, Nr. caracter temporar, în condiţiile legii, a XIX/10//2015, din 10.12.2015: funcţiei publice de prefect al judeţului https://www.senat.ro/PDFOrdineDeZi Gorj de către domnul Teodorescu Ion %5C77631fed-607c-4c79-96a4- Claudiu, disponibilă la 6a605f426ee6%5Craport%20CNI.PD http://lege5.ro/en/Gratuit/gmzdomrzg F ; “Fostul prefect Teodorescu, înscris m/hotararea-nr-813-2012-privind- la patru maştere şi un doctorat”, Gorj exercitarea-cu-caracter-temporar-in- Domino: http://www.gorj-domino.ro/ conditiile-legii-a-functiei-publice-de- fostul-prefect-teodorescu-inscris-la- prefect-al-judetului-gorj-de-catre- patru-mastere-si-un-doctorat/; domnul-teodorescu-ion-claudiu/1; Ion „Morisca detaşărilor: Guvernul îl pune Claudiu Teodorescu, Declaraţie de prefect pe un fost şef de cazinou şi-l avere, completată la 27.08.2012, trimite secretar general adjunct la Instituţia Prefectului, Judeţul Gorj: Justiţie pe fostul consilier al lui Ponta, http://www.prefecturagorj.ro/files/fisie de la familia căruia premierul îşi luase re/avere%202011/prefectura/teodoresc casa în circumscripţie”, Hotnews.ro: u_ion_claudiu.pdf. http://www.hotnews.ro/stiri-politic- 12 A se vedea „Văcaru, trei joburi într-o 16493197-fenomenul-detasarilor- săptămână pentru a ajunge prefect”, guvernul-pune-prefect-sef-cazinou- Pandurul, 24 ianuarie 2014: trimita-secretar-general-adjunct- http://www.pandurul.ro/Politica/2014- justitie-fostul-consilier-premierului- 01-24/Vacaru,+trei+joburi+intr- ponta-familia-caruia-isi-luase-casa- o+saptamana+pentru+a+ajunge+prefe colegiu.htm; Hotărârea nr. 31/2014 ct; „Noul prefect de Gorj, fost "agent privind încetarea exercitării, cu de dezvoltare" la un cazinou, instalat caracter temporar, a funcţiei publice în funcţie”, Mediafax: de prefect al judeţului Gorj de către http://www.mediafax.ro/social/noul- domnul Teodorescu Ion Claudiu, prefect-de-gorj-fost-agent-de- disponibilă la http://lege5.ro/Gratuit/ dezvoltare-la-un-cazinou-instalat-in- gm4dqobxgu/hotararea-nr-31-2014- functie-11992236; HOTĂRÂRE nr.
161 POLIS
32 din 22 ianuarie 2014 privind vacaru_alin_vasile.pdf; Alin-Vasile exercitarea, cu caracter temporar, prin Văcaru, Declaraţie de avere, comple- detaşare în condiţiile legii, a funcţiei tată la 06.02.2014, disponibilă pe site- publice de prefect al judeţului Gorj de ul Spitalului de Pneumoftiziologie către domnul Alin Vasile Văcaru „Tudor Vladimirescu” de la Dobriţa: EMITENT GUVERNUL Publicat în http://www.spitaldobrita.ro/ MONITORUL OFICIAL nr. 66 din Date_Site/DVacaru2013.pdf . 27 ianuarie 2014 13 Adrian-Vladimir Costea, „Interviu cu http://legislatie.just.ro/Public/Detalii domnul Prof. univ. dr. Dan Morega. Document/154824; „Cinstitul” şi Instituţia Prefectului şi activitatea „legistul” Teodorescu l-a făcut prefect exercitată în cadrul mandatului de pe Văcaru prin concurs de infracţiuni: prefect”, 30 decembrie 2015, dispo- http://www.gorjnews.ro/slider/cinstitul nibil la: -si-legistul-teodorescu-l-a-facut- https://adrianvladimircostea.word- prefect-pe-vacaru-prin-concurs-de- press.com/2015/12/30/interviu-cu- infractiuni.html ; domnul-prof-univ-dr-dan-morega- http://www.anrp.gov.ro/uploads/rezult institutia-prefectului-si-activitatea- ate_selectie_dosare.pdf ; “Noul prefect exercitata-in-cadrul-mandatului-de- a depus o declaraţie de avere goală”, prefect/ , consultat la 11 ianuarie 2016. Gazeta de Sud: http://www.gds.ro/ 14 Idem. Actualitate/2014-02-17/Noul+prefect+ 15 Idem. a+depus+o+declaratie+de+avere+goal 16 Adrian-Vladimir Costea, „Interviu cu a/ ; Alin-Vasile Văcaru, Declaratie de domnul Victor Banţa. Instituţia avere, completată la 10.06.2014, Prefectului şi activitatea exercitată în disponibilă pe site-ul Instituţiei cadrul mandatului de prefect”, 26 Prefectului, Judeţul Gorj: decembrie 2015, disponibil la: http://www.prefecturagorj.ro/files/fisie https://adrianvladimircostea.wordpress re/declaratii_avere_interes/avere/2014/ .com/2015/12/26/interviu-victor- vacaru_alin_vasile10062014.pdf; banta-institutia-prefectului-si- Alin-Vasile Văcaru, Declaraţie de activitatea-exercitata-in-cadrul- avere, completată la 04.04.2014, mandatului-de-prefect/, consultat la 11 disponibilă pe site-ul Instituţiei ianuarie 2016. Prefectului, Judeţul Gorj: 17 Idem. http://www.prefecturagorj.ro/files/fisie 18 Idem. re/declaratii_avere_interes/avere/2014/
Bibliografie
I. Surse primare Legea nr. 188/1999 privind Statutul Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind funcţionarilor publici, republicată în administrarea judeţelor, municipiilor, Monitorul Oficial al României, Partea oraşelor şi comunelor până la orga- I, nr. 365 din 29 mai 2007. nizarea de alegeri locale, publicată în Legea administraţiei publice locale nr. Monitorul Oficial, Nr. 92 din 20 iulie 215/2001, republicată în Monitorul 1990. Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
162 Bucovina şi România. După 100 de ani
Legea nr. 340 din 2004 privind instituţia of Expert Labor, Chicago, The prefectului, publicată în Monitorul University of Chicago Press, 1988. Oficial, Nr. 658 din 21 iulie 2004. ALISON Paul D., Missing Data: Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind Quantitative Applications in the Social prefectul şi instituţia prefectului, Sciences, Thousand Oaks, CA, Sage republicată în Monitorul Oficial, Publications, 2002. Partea I, Nr. 225 din 24/03/2008. BAFOIL François, BEICHELT Timm Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (eds.), Européanisation. D’Ouest en 179/2005 pentru modificarea şi Est, L’Harmattan, Paris, 2008. completarea Legii nr. 340/2004 BARBU, Daniel, Republica absentă. privind instituţia prefectului, publicată Politică şi societate în România în Monitorul Oficial al României, postcomunistă, ediţia a doua revăzută Partea I-a, nr. 1, 142 din 16 decembrie şi adăugită, Bucureşti, Nemira, 2004. 2005. BÂRGĂOANU, Alina, Examenul Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru Schengen. În căutarea sferei publice aplicarea unor prevederi ale Legii nr. europene, Comunicare.ro, Bucureşti, 340/2004 privind prefectul şi instituţia 2011. prefectului, publicată în Monitorul BEVIR, Mark, Democratic Governance, Oficial al României, Partea I, nr. 363 Princeton N. J., Princeton University din 26 aprilie 2006. Press, 2010. Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi BRIQUET Jean-Louis, “Communiquer en completarea Legii nr. 188/1999 privind actes. Prescriptions de rôle et exercice Statutul funcţionarilor publici, publi- quotidien du métier politique”, Politix, cată în Monitorul Oficial al României, nr. 28, 1994, p. 16-26. Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006. BRÜGGEMANN Michael, SIFFT Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Stefanie, KÖNIGSLOW Katharina 20/2008 privind unele măsuri pentru Kleinen-von, PETERS Bernhard, organizarea şi desfăşurarea alegerilor WIMMEL Andreas, “Segmented pentru autorităţile administraţiei Europeanization. The Transnatio- publice locale, publicată în Monitorul nalisation of Public Spheres in Europe: Oficial al României, Partea I, nr. 177 Trends and Patterns”, Translate din 7 martie 2008. Working Papers No. 37, University of Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Bremen, 2006. Deputaţilor şi a Senatului şi pentru BURAWOY, Michael, “Review: modificarea şi completarea Legii nr. Neoclassical Sociology: From the End 67/2004 pentru alegerea autorităţilor of Communism to the End of administraţiei publice locale, a Legii Classes”, The American Journal of administraţiei publice locale nr. Sociology, Vol. 106, No. 4, ianuarie 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 2001, pp. 1099-1120. privind Statutul aleşilor locali, publicată CAREY, Henry F. (ed.), Romania since în Monitorul Oficial al României, 1989: Politics, Economics, and Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Society, Lanham, Boulder, New York, Toronto, Oxford, Lexington Books, II. Surse secundare 2004. ABBOTT, Andrew, The System of COLLIER David, MAHONEY James, Professions: An Essay on the Division “Research Note: Insights and Pitfalls:
163 POLIS
Selection Bias in Qualitative HALL Peter A., TAYLOR Rosemary C. Research”, World Politics 49:1, 1996, R., “Political Science and the Three pp. 56-91. New Institutionalisms”, în Political COMAN, Ramona, Réformer la justice Studies, Vol. 44, Nr. 5, Decembrie dans un pays post-communiste: Le cas 1996, pp. 936-957. de la Roumanie, Bruxelles, Editions de HARDY Melissa A., BRYMANAlan l'Université, 2009. (eds.), The Handbook of Data COWLES Maria G., CAPORASO James, Analysis, London, Sage Publications, RISSEThomas (eds.), Transforming 2004. Europe, Ithaca, Cornell University IONAŞCU, Alexandra, “Territorial Press, 2001. Dimensions of the Romanian Parties. ERTUGAL Ebru, DOBRE Ana Maria, Elections, Party Rules and “Dynamics of Regionalisation and the Organisation”, în Studia Politica, Impact of the EU: Comparing Romanian Political Science Review, Regional Reforms in Romania and vol. XII, no. 2, 2012, pp. 185-210. Turkey”, în Europe-Asia Studies, Vol. IONESCU, Alexandra, “Vote et réforme 63, Nr. 7, 2011, pp. 1195-1222. territoriale en Europe Centrale et EYMERI-DOUZANS Jean-Michel, Orientale. Administration et politique PIERRE Jon (eds.), Administrative électorale en Roumanie postcommu- Reforms and Democratic Governance, niste”, în Studia Politica, Romanian London, Routledge, 2011. Political Science Review, vol. XII, no. EYMERI-DOUZANS, Jean-Michel, La 4, 2012, pp. 539-554. fabrique des énarques, Paris, IVAN Ruxandra, La politique étrangère Economica, 2001. roumaine (1990 – 2006), Bruxelles, FEATHERSTONE Kevin, RADAELLI Editions de l'Université de Bruxelles, Claudio M., The Politics of 2009. Europeanization, Oxford University IVAN, Ruxandra (coord.), Press, Oxford, 2003. „Transformarea socialistă”. Politici FOSSUM John Erik, ale regimului comunist, între ideologie SCHLESINGERPhilip, KVAERK şi administraţie, Iaşi, Polirom, 2009. Geir Ove (eds.), Public Sphere and KEATS-ROHAN, Katherine S. B. (ed)., Civil Society? Transformations of the Prosopography Approaches and European Union, Oslo, ARENA Applications: A Handbook, Proso- Report No. 02/ 2007. pographica et Genealogica, Oxford, GEORGE Alexander L., BENNETT Oxford University Press, 2007. Andrew, Case studies and theory LADRECH, Robert, Europeanization and development in the social sciences, National Politics, Palgrave Macmillan, Cambridge, Massachusetts, London, Baingstoto, 2010. MIT Press, 2005. LIEBERT Saltanat, CONDREY Stephen GERRING, John, “Is There a (Viable) E., GONCHAROV Dmitry (eds.), Crucial-Case Method?”, în Public Administration in Post- Comparative Political Studies, Vol. Communist Countries: Former Soviet 40, Nr. 3, Martie 2007, pp. 231-253. Union, Central and Eastern Europe, HABERMAS, Jürgen, Europe. The and Mongolia, Boca Roton, London, Faltering Project, trans. C. Cronin, New York, CRC Press, 2013. Cambridge, Polity Press, 2009.
164 Bucovina şi România. După 100 de ani
LINZ Juan J., STEPAN, Alfred, Problems SKOWRONEK Stephen, Building a New of Democratic Transition and American State: The Expansion of Consolidation. Baltimore, Johns National Administrative Capacities, Hopkins University Press, 1996. 1877–1920, Cambridge: Cambridge LOWI Theodore J., Arenas of Power, University Press, 1982. introducere de Norman K. Nicholson, SOARE, Sorina-Cristina, Les partis Boulder CO, Paradigm Publishers, politiques roumains après 1989, 2009. Bruxelles, Editions de l’Université de OFFE, Claus, Modernity and the State: Bruxelles, 2004. East, West, Cambridge, Mass., MIT STEINMO Sven, THELENKathleen, Press, 1996. LONGSTRETH Frank (eds.), Structu- OLSZANIEC, Szymon, Prosopogra- ring Politics: Historical Institutio- phical Studies on the Court Elite in the nalism in Comparative Analysis, Roman Empire (4th century A. D.), Cambridge: Cambridge University Torun, Wydawnictwo Naukowe Press, 1992. Uniwersytetu Mikołaja Kopernika, VINK, Maarten, “What Is Europeani- 2013. sation? And Other Questions on a PREDA Cristian, SOARE Sorina- New Research Agenda”, European Cristina, Regimul, partidele şi sistemul Political Science 3 (1), 2003. politic din România, Bucureşti, WEBER, Max, Economy and Society: An Nemira, 2008. Outline of Interpretive Sociology, PROFIROIU Marius (coord), Berkeley, CA, University of California ANDREITudorel, DINCĂDragoş, Press, 1978 [1922]. CARPRadu, Reforma administraţiei WELLMAN Barry, BERKOWITZ publice în contextul întegrării Steven (eds.), Social Structures: A europene, Institutul European din Network Approach. Structural România, Bucureşti, 2006. Analysis in the Social Sciences 2, RADAELLI, Claudio M., Cambridge University Press, “Europeanization: Solution or Cambridge, 1998. Problem?”, European Integration Online Papers, Vol. 8, No. 1, 2008. III. Surse online RADAELLI, Claudio M., “Whither „De la guvernare la guvernanţă: O socio- Europeanization? Concept stretching istorie politică a statului în România and substantive change”, European postcomunistă”, disponibil la: Integration online Papers, 4, (8), http://www.alexandraionescu.eu. 2000. COSTEA, Adrian-Vladimir, „Interviu cu ROPER, Steven D., “The influence of domnul Prof. Univ. Dr. Dan Morega. party patronage and state finance on Instituţia Prefectului şi activitatea electoral outcomes: Evidence from exercitată în cadrul mandatului de Romania”, Journal of Communist prefect”, 30 decembrie 2015, Studies and Transition Politics, disponibil la: Vol.22, Nr. 3, 2006, pp. 362-382. https://adrianvladimircostea.wordpress SHEFTER, Martin, Political Parties and .com. the State, Princeton N. J., Princeton COSTEA, Adrian-Vladimir, „Interviu cu University Press, 1994. domnul Victor Banţa. Instituţia Prefectului şi activitatea exercitată în
165 POLIS
cadrul mandatului de prefect”, 26 Pagina oficială Prof. univ. dr. Dan Ilie decembrie 2015, disponibil la: Morega: http://www.morega.eu. https://adrianvladimircostea.word- Pagina oficială Toni Greblă: press.com. http://tonigrebla.ro. Camera Deputaţilor: http://www.cdep.ro. Pandurul: http://www.pandurul.ro. Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/. Prefectura judeţului Gorj: Decizia Nr. 6042 din 27.11.2007. Colegiul http://www.prefecturagorj.ro. Colegiului Naţional pentru Studierea Rezultate Alegeri Legislative 2004: Arhivelor Securităţii: http://roaep.ro. http://www.cnsas.ro. Rezultate Alegeri Locale 2008 turul 1 Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro. Bumbeşti-Jiu: http://www.alegeri.tv. Gorj Domino: Rezultate Alegeri pentru Parlamentul http://www.gorj-domino.com. European 2007: http://www.roaep.ro. Gorj Exclusiv: http://gorjexclusiv.ro. Rezultate BEC, Alegeri Parlamentare Gorjeanul: http://www.gorjeanul.ro. 2012, Judeţul Gorj: Hotnews.ro: http://www.hotnews.ro. http://www.becparlamentare2012.ro. Impact în Gorj: http://impactingorj.com. Rezultatele finale ale alegerilor locale Instituţia Prefectului judeţului Gorj, GORJ, 2000: http://www.roaep.ro. Monografia economică a Judeţului Rezultatele finale ale alegerilor Gorj, Gorj, 2012, parlamentare în Gorj, 2008: http://www.prefecturagorj.ro. http://www.becparlamentare2008.ro. Mediafax.ro: http://www.mediafax.ro. Senatul României: http://www.senat.ro.
166 Bucovina şi România. După 100 de ani
RECENZII
Provocarea patriotismului lucid
(The challenge of lucid patriotism)
care au determinat, în cele din urmă, ceea ce, după 1918, a reprezentat România Întregită, există încă mul- tiple neajunsuri din perspectiva unei abordări critice. În foarte multe cazuri, chiar dacă a fost readus la lumină rolul esenţial pe care l-au jucat, în epocă, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, premierul germanofil Alexandru Marghiloman şi, evident, familia regală, în principal regina Maria, istoricii nu au putut renunţa la poncifele discursive ce îşi extrag resursele ideatice din zona naţiona-
Ioan Stanomir, La Centenar. Recitind lismului etnicist, propriu secolului al secolul României Mari, Editura XIX-lea, ranforsat de naţional- Humanitas, Bucureşti, 2018, 204 p. comunismul de anii ’80 ai secolului trecut. Astfel, trecând cu mult prea Deşi, în perioada postcomunistă, uşor peste importante nuanţe şi istoriografia românească a marcat respingând instrumentul euristic al puncte importante în procesul de interpretării critice, cei mai mulţi recuperare a memoriei istorice din dintre aceştia au preferat să menţină perspectiva analizei a ceea ce a scrierea istorică în cadrele „algo- însemnat intrarea României în Primul ritmului” triumfalist şi excepţionalist, Război Mondial şi cu privire la deci- susţinând, spre axemplu, fantasma ziile politice, militare şi diplomatice unei „continuităţi” între aşa-numita
167 POLIS
„unire” realizată de Mihai Viteazul, În acest cadru se înscrie una dintre ceea ce a însemnat Unirea puţinele abordări critice ale realităţii Principatelor din 1859 şi ceea ce s-a din urmă cu un veac, redată în cartea întâmplat în 1918, an în care a avut politologului şi specialistului în drept loc unirea Basarabiei (27 martie), constituţional Ioan Stanomir. În unirea Bucovinei (28 noiembrie) şi acelaşi timp cunoscut istoric al ideilor, unirea Banatului, Crişanei, profesorul bucureştean este departe de Maramureşului şi Transilvaniei (1 a da credit platformei istoriografice decembrie) cu România. Din fericire, „oficiale”, întreţinută în postco- mai cu seamă în contextul celebrării munism de istoricii militari formaţi la împlinirii a 100 de ani de la aceste „şcoala” lui Ilie Ceauşescu în spiritul momente decisive ale istoriei noastre narcisiac al nombrilismului proto- moderne, au apărut tot mai multe cronist. Dimpotrivă, „recitind secolul informaţii referitoare la frămânările României Mari” chiar în prag de epocii, la dezastrul provocat de ceea Centenar, Ioan Stanomir îşi invită ce a urmat intrării noastre în Marele cititorii să se privească în oglinda Război, la ceea ce a însemnat refugiul propriei noastre istorii, fără a se opri la de la Iaşi, în perioada 1916-1918, la momentul de început al veacului scurs pacea separată semnată de România de atunci. Pentru că asta e, cu cu Puterile Centrale, la „dedesub- adevărat, important să înţelegem: turile” uneori de-a dreptul paradoxale aniversarea Centenarului celor trei care au contribuit la articularea uniri din 1918 nu este doar despre acel posibilităţii proiectului unionist şi moment, ci trebuie să ne provoace, recunoaşterii internaţionale a acestuia, întâi de toate, la o reflecţie cu privire după înfăptuirea sa. Mare parte dintre la cum suntem noi astăzi, ca societate, aceste informaţii par a fi cu atât mai după ce vom fi parcurs acest secol ce valoroase cu cât nu se regăsesc atât în a fost – în contra celor susţinute de volumele semnate de istoricii de propaganda naţionalistă ce predomină profesie, mai ales de către cei formaţi în discursul public – nu doar unul al la şcoala naţional-comunismului, încă succeselor, ci şi unul al eşecurilor. În influentă din perspectivă istorio- fapt, provocarea pe care ne-o anunţă grafică, ci în memoriile, jurnalele şi cartea profesorului bucureştean este corespondenţa celor care au fost aceea a „lucidităţii patriotice”, confi- contemporani cu evenimentele. Ce mi gurată pe linia „moderaţiei junimiste” se pare a fi şi mai important, în acest şi înscriindu-se, astfel, într-o context, este faptul că, odată readuse „perspectivă liberal-conservatoare” (p. în atenţia celor interesaţi, ele permit 6). Demersul expus în carte nu se conturarea unui discurs alternativ şi dovedeşte, astfel, a fi doar unul interdisciplinar cu privire la ceea ce curajos anti-demagogic, ci este şi unul realmente s-a întâmplat în urmă cu un necesar recuperatoriu cu privire la ce secol, dar şi de-a lungul veacului scurs şi cum s-a conturat arhitectura institu- până în prezent. ţională a noului stat apărut la 1918.
168 Bucovina şi România. După 100 de ani
Din acest punct de vedere, sunt procesul recent al fragilei democra- readuse în discuţie discursurile tizări postcomuniste: suntem, oare, alternative existente în epocă, sunt pregătiţi să ne despărţim de miturile repuse în prim-plan intenţiile anunţate naţionalismului de factură etnicistă, ale provinciilor istorice la momentele colportate nu doar de breasla isto- în care au decis unirea cu Regatul ricilor, ci şi de politicieni ori jurnalişti, României, precum şi dezamăgirile de reprezentanţii instituţiilor statului şi survenite anului 1918, sunt chestio- de sistemul educaţional în ansamblul nate reperele constituţionale care au său, şi să ne orientăm spre valorile făcut ca România Mare, ce a existat patriotismului civic? Dacă răspunsul numai 22 de ani (1918-1940), să fie, va fi pozitiv, vom putea înţelege, în fapt, nimic altceva decât o „pre- sugerează Ioan Stanomir, care este cu lungire a Vechiului Regat” (p. 38), adevărat datoria generaţiilor care sunt investigate contorsionările pseu- astăzi au privilegiul de a celebra do-democratice ale perioadei inter- Centenarul: „Naşterea patriotismului belice, sunt contextualizate regimurile care să se sprijine nu doar pe limbă, ci autoritare ale epocii (care se instalează şi pe valorile civice unificatoare – iată începând cu 1938), sunt descrise cu datoria generaţiilor României de acuitate metamorfozele totalita- acum, la un secol de la Unire, la un rismului comunist, ce par să fi produs secol de la Rezoluţia de la Alba Iulia” mutaţii ireversibile în mentalul nostru (p. 43). Este, desigur, o datorie cu atât colectiv şi sunt reperate cu precizie mai responsabilă cu cât pare că chirurgicală pericolele epocii noastre. România de azi, care şi-a împlinit în Practic, eseul lui Ioan Stanomir 2007 cel de-al doilea mare proiect de lansează provocarea de a înţelege că ţară din acest secol scurs, şi anume marea promisiunea de la 1918 nu a integrarea în Uniunea Europeană, pare fost niciodată împlinită şi că România să trăiască, din nou, în ceea ce Întregită, dincolo de miracolul unităţii, Norman Manea numea „vremuri ar fi trebuit şi ar fi putut să fie o cu huliganice”. Acestora nu rămâne să li totul altfel de patrie. Cartea sem- se opună, spre îndreptare şi ajungere nalează, din această perspectivă, la normalitate, decât civismul, acea realitatea că „istoria sa este departe de valoare a unei ţări pe care, din a fi o suită neîntreruptă de sacrificii şi nefericire, încă nu am reuşit – dacă e victorii”, cu alte cuvinte, un marş să ne aflăm sub semnul lucidităţii – să triumfal al naţiunii, şi ne atrage atenţia o construim. Tocmai din acest motiv, asupra faptului că „luciditatea este încheierea acestui text nu poate decât întotdeauna antidotul la acest delir să redea concluzia deschizătoare de colectiv încurajat în mod complice de drum a cărţii lui Ioan Stanomir: „La stat” (p. 28). Avem de-a face, aici, cu Centenar, în jurul civismului se poate o problemă ce ţine de conştiinţa civică construi viitorul unei alte patrii, al a fiecăruia dintre noi, în măsura în unei patrii care, întemeiată pe legi, iar care aceasta s-a putut articula în nu pe bunul-plac, să redea oamenilor
169 POLIS demnitatea confiscată de statul patria noastră. Doar într-o asemenea uzurpator şi tiranic. Doar o asemenea patrie se pot împlini, după un veac, patrie, niciodată întrupată cu adevărat promisiunile Declaraţiei de la Aba în secolul României Mari, poate fi Iulia”(p. 192).
Daniel ŞANDRU
170 Bucovina şi România. După 100 de ani
Note despre autori
Sorin ANTOHI este istoric al ideilor, eseist, traducător şi consultant liber- profesionist. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi) şi Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din Bucureşti; Central European University, Budapesta. Are stagii, între altele, la institute de studii avansate (Bielefeld, Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte şi reţele de cercetare, colecţii de carte. A fost în conducerea unor instituţii, organisme profesionale (membru în Biroul Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice şi secretar general al Comisiei Internaţionale de Istoria şi Teoria Istoriografiei), publicaţii, asociaţii, fundaţii. A (co)organizat conferinţe, seminarii, școli de vară. A ţinut conferinţe şi comunicări în treizeci de ţări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), şase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Şora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran şi Luca Piţu), şapte coordonate (unele în colaborare), şase traduse din franceză şi engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum şi texte de mai mică întindere. Cea mai recentă publicaţie, în colaborare cu Balázs Trencsényi, „Approaching Anti-modernism”, Introduction to Diana Mishkova, Marius Turda, Balázs Trencsényi, eds., Discourses of Collective Identity in Central and Southeasetrn Europe (1770-1945). Texts and Commentaries, Volume Four, Anti-modernism: Radical Revisions of Collective Identity, Budapesta- New York, CEU Press, 2014. Este membru al Academia Europaea.
Sorin BOCANCEA (n. 1970) este profesor doctor şi Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis şi Preşedinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (Institutul European, 2010) şi Noi şi postcomunismul (Institutul European, 2012). A coordonat: Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală (Institutul European, 2013); De la presa studenţească în comunism la presa postcomunistă (Institutul European, 2014), Je suis Charlie? Regândirea libertăţii în Europa multiculturală (Adenium, 2015), Revoluţia română. Militari, misiuni şi diversiuni (Institutul European, 2015) şi Marşul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migraţiei (Adenium, 2016). A coordonat împreună cu Daniel Şandrul volumele Mass-media şi democraţia în România postcomunistă (Institutul European, ediţia I în 2011 şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecinţe (Institutul European, 2011) şi Zece exerciţii de inginerie constituţională (Institutul European, 2013), iar împreună cu Radu Carp volumul Calea europeană a Republicii Moldova (Adenium, 2016). A realizat împreună cu Mircea Mureşan lucrarea Aşa ne-am petrecut Revoluţia (Institutul European, 2014) şi împreună cu Doru Tompea lucrarea Două decenii de comunism în Iaşul universitar (Institutul European, 2015).
171 POLIS
Radu CARP este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice şi este doctor în drept la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene şi relaţii internaţionale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Coordonator naţional al proiectului CIII-AT-0702-01-1213 - „Ethics and Politics in the European Context”, parte a reţelei CEEPUS III. Coordonator al echipei Universităţii Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille 2 (2015). Membru al Comitetul Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2015 - ). A ocupat funcţiile de director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010) şi secretar ştiinţific (2010-2012) la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A avut peste zece colaborări şi stagii de predare cu universităţi străinătate şi a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu multe institute. A publicat 15 cărţi în calitate de autor şi coautor. Ultimele cărţi publicate: Politograma. Incursiuni în vocabularul democraţiei - Institutul European, 2015; Dreptul public, perspectiva comparată şi analiza politică - o intersecţie necesară - Adenium, 2015. Capitole de cărţi şi articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA.
Iulian CHIFU este profesor la SNSPA, Departamentul Relaţii Internaţionale, specializat în Analiză de Conflict, Decizie în criză, studii prospective, spaţiul post-sovietic. Este preşedinte fondator al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning Bucureşti, un grup de reflecţie creat în 2002, specializat în cercetarea în domeniul relaţiilor internaţionale. În perioada 2011-2014 a fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă, respectiv consilier Prezidenţial pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională. Publicist, autor a numeroase cărţi şi articole de specialitate, creator al şcolii de Analiză de Conflict în România.
Emanuel COPILAŞ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timişoara. He is the author of several scientific articles published in Romanian political science journals. He also published the book Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editura Institutul European, Iaşi, 2013). His areas of interest are theory of international relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism.
Adrian-Vladimir COSTEA is a PhD student of Political Science at the Faculty of Political Science, University of Bucharest. His doctoral thesis focuses on the evolution of the clemency measures in the post-communist Romanian space, in relation to the evolution of the overcrowding of prisons, under the PhD supervisor Prof. Univ. Dr. Georgeta Ghebrea. Between 2015 and 2017, he attended the master studies in „European and Romanian Politics” at the University of Bucharest, Faculty of Political Science, where he prepared a research paper for the dissertation exam entitled „Traiectorii de evoluţie ale instituţionalizării Graţierii individuale şi Graţierii collective în România în
172 Bucovina şi România. După 100 de ani perioada 2000-2004” (The evolutionary trajectories of institutionalization of Individual Pardon and Collective Pardon in Romania during 2000-2004). Throughout the master studies, he has carried out various projects and researches on the subject: „Institutionalization, deinstitutionalization and reinstitution of individual pardon in Romania in 2000-2004”; „The institution of the President of Romania as a landmark for defining the Romanian political regime in the period 1991- 2015”; „The role of the Constitutional Court in the settlement of legal conflicts of a constitutional nature generated by the report President-Parliament-Government”.
Dragoş DRAGOMAN is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science. His research interests focus on ethnic relations, social capital, political participation and political geography. Recent publications: Capital social şi valori democratice în România, Iaşi, Institutul European, 2010.
Serghei HAKMAN este istoric şi deţine funcţia de şef al Departamentului de Cercetare din cadrul Centrului Regional Cernăuţi de Reconversie şi Dezvoltare profe- sională/perfecţionare a Funcţionarilor Publici, a Angajaţilor Întreprinderilor, Instituţiilor şi Organelor de Stat. Este Vicepreşedinte al Fundaţiei caritabile „Resurse publice şi iniţiative” din Cernăuţi. De asemenea, este membru al Consilului de Coordonare şi secretar ştiinţific al „Centrului bucovinean pentru studii politice” din Cernăuţi, membru al Consilului Coordonator al reţelei regionale din Europa de Est a ONG-urilor din cadrul Parteneriatului global pentru prevenirea conflictelor armate (GPPAC) şi membru al Comisiei de lucru a Euroregiunii „Prutul de Sus” pentru ştiinţă, educaţie, cultură, protejarea sănătăţii, tineret şi sport. A mai deţinut următoarele funcţii: membru al grupului regional de lucru din Cernăuţi pentru crearea euroregiunii „Prutul de Sus” (1997-2000); reprezentant al părţii ucrainene în Secretariatul Consiliului euroregiunii „Prutul de Sus” (2000-2002), membru al grupului ucrainean de experţi al Comisiei mixte interguvernamentale ucraineano-române privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (2005-2006) şi Preşedintele Consilului de Coordonare a platformei transfrontaliere a organizaţilor nonguvernamentale pentru cooperare inter- regională (2011-2012). A fost Asistent universitar în cadrul Departamentul de ştiinţe politice şi de guvernare a statului, din Ministerul Educaţiei, Ştiinţei, Tineretului şi Sportului din Ucraina.
Alexandru MURARU is Scientific Researcher - Research Department, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences within “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, Romania. PhD in Political Science (2011). During his career, he received fellowships at University of London – Royal Holloway, University of Utrecht (Netherlands), Northwestern University (Chicago, Illinois, USA), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, S.U.A) etc. He held lectures and conferences on recent history topic or the history of mentalities in many academic centers or prestigious universities: Columbia University (New York, USA), Diplomatic Academy (Vienna, Austria), University of Central Florida (Orlando, USA), École Normale Supérieure (Paris, France) etc. He participated in numerous academic programs, workshops, seminars, summer universities in Europe and North America, organized by prestigious academic institutions. He published two academic books: How the Monarchy into a
173 POLIS
Republic Survives? King Michael, the Romanians and the Royalty since 1989, Curtea Veche Publishing, Preface by Emil Hurezeanu, 2015; The Monarchial Republic: Royal Family Contribution to the Euro-Atlantic Integration of Romania, Junimea Publishing House, 2009. He also edited four academic volumes: Michael I of Romania - Our King: Witnesses, Experiences, Royal Memories, Curtea Veche Publishing, 2018; The King, the Communists and the Crown: The True History of Michael I’s Abdication (together with Andrei Muraru), Polirom Publishing House, 2017; The Royal Year. The Journal Jubilee of 150 years since the founding of the Royal House of Romania (together with Prof. PhD Daniel Şandru), Adenium Publishing House, 2016; Anne, the Queen. Forever Home, Curtea Veche Publishing, 2016. As a result of his researches, he published tens of scientific articles, tens of reviews and articles in cultural journals or newspapers.
Victor RIZESCU is associate professor at the Department of Political Science of the University of Bucharest, holding a PhD in History from the Central European University, Budapest. His publications include the books Ideologii româneşti şi esteuropene, Bucureşti, Ed. Cuvântul, 2008 (editor); Tranzi’ii discursive. Despre agende culturale, istorie intelectuală şi onorabilitate ideologică după comunism, Bucureşti, Corint, 2012; Ideology, Nation and Modernization: Romanian Developments in Theoretical Frameworks, Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2013; Canonul şi vocile uitate. Secvenţe dintr-o tipologie a gândirii Notes of the contributors 239 politice româneşti, Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015. He is currently engaged in a research on the development of the institutions of professional repre- sentation and the discourses of syndicalism and corporatism in pre-communist Romania, in connection with the elaboration of labor legislation and the shaping of social policies over the same historical period.
Daniel ŞANDRU este politolog, prof.univ.dr. la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi. A publicat Reinventarea ideologiei (Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, 2011) şi Ipostaze ale ideologiei în teoria politică (Premiul revistei „Transilvania” pentru Teorie Politică, 2014) şi a coordonat 9 volume pe teme de teorie şi ştiinţă politică sau cu statut interdisciplinar. În calitate de director al revistei „Timpul” (2014-2017) a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2016). Între 9 august 2016 şi 1 februarie 2017 a fost Secretar de Stat, coordonator al Departamentului Centenar din Cancelaria Prim-ministrului Guvernului României. În prezent, este coordonatorul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iaşi pentru perioada 2017-2020.
174 Ascensiunea populismului
Instrucţiuni pentru autori
Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2 - 5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.
STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI
Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.
Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos. TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail
Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.
Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză
189 POLIS
Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.
Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998 PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011
Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial- 2012/cat_view/45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013)
_____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.
Tabelul 1: Model de tabel
SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____
1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.
Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe
190 Ascensiunea populismului
Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.
Redactarea notelor de subsol
Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).
191 POLIS
Instructions to Authors
The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 - 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.
GENERAL STRUCTURE
The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200- 350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.
ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address
Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of
192 Ascensiunea populismului this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.
Keywords: 4-6 keywords in English
All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters - in which the research hypothesesmentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.
Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, “Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011
Electronic resources STAN, Liliana, “Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial- 2012/cat_view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)
_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.
Table 1: Table model
CITATION STYLE
The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes. Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____
1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.
193 POLIS
The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.
Footnote format
In order to insert footnotes into your article, please use the “Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation “p.” for one page and “pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)
194 Ascensiunea populismului
195
Bun de tipar: 2018 • Apărut: 2018 • Format 16 × 24 cm
Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 [email protected] • www.euroinst.ro