Aşa cum cititorii noştri s-au obişnuit, luna august este o perioadă de concediu. Numărul următor al revistei PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA Realitatea Evreiască va apărea în AANULNUL LIVLIV NNR.R. 3344-34544-345 (1144-1145)(1144-1145) 1 – 3311 IULIEIULIE 22010010 1199 TAMUZTAMUZ – 2200 AVAV 55770770 224+IV4+IV PPAGINIAGINI – 3 LLEIEI luna septembrie. CONGRESUL al II-lea AL FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA (14 - 15 iulie 2010) COMUNICAT OFICIAL Comisia constituită în conformitate cu Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea celui de al II-lea Congres al F.C.E.R., comunică rezultatul numărării voturilor pentru organele de conducere statutare ale F.C.E.R.: Din totalul de 99 de delegaţi aleşi de Adunările Generale ale Comunităţilor Evreieşti din România şi-au exprimat votul 94 de delegaţi. După numărarea voturilor au fost aleşi următorii:

PREŞEDINTE 1. Aurel Vainer - 83 voturi VICEPREŞEDINTE 2. Paul Schwartz – 85 voturi SECRETAR GENERAL 3. Albert Kupferberg – 82 voturi ŞEF RABINUL SAU PERSOANA DESEMNATĂ A-L ÎNLOCUI 4. Prim Rabin Shlomo Sorin Rosen

PREŞ EDINTELE COMISIEI DE ETICĂ ŞI MEDIERE Ştefan Cazimir – 52 voturi DDr.r. AurelAurel VainerVainer IIng.ng. PaulPaul SchwartzSchwartz IIng.ng. AlbertAlbert KKupferbergupferberg COMISIA DE CENZORI TITULARI: 6. Şimşensohn Erwin, C.E. Bucureşti - MEMBRII CONSILIULUI DE CONDUCERE 2. Eliad Hari, C.E. Bucureşti - 36 voturi 1. Deutsch Ladislau – 82 voturi 68 voturi (alţii decât preşedinţii de Comunităţi) 3. Benedek Tiboriu, C.E. Bucureşti - 2. Ţugui Florea – 79 voturi 7. Vigdar Hari, C.E. Bacău - 66 voturi TITULARI: 36 voturi 3. Sterescu Marcel - 79 voturi 8. Rond Mircea, C.E. Focşani - 65 voturi 1. Gulyas Attila, C.E. Bucureşti - 70 voturi SUPLEANT: 9. Schlesinger Ionel, C.E. Arad - 2. Bănescu Ovidiu, C.E. Bucureşti - COMITETUL DIRECTOR AL F.C.E.R. 1. Iosif Dumitra – 26 voturi 64 voturi 67 voturi 1. Vainer Aurel - preşedinte 10. David Iosef, C.E. Botoşani - 63 voturi 3. Kupferberg Eduard, C.E. Bucureşti - 2. Schwartz Paul - vicepreşedinte MEMBRII CONSILIULUI DE CONDUCE- 11. Markus Hari, C.E. Sighetu Marmaţiei 63 voturi 3. Kupferberg Albert - secretar general RE (preşedinţi de comunităţi) - 63 voturi 4. Marcovici Rudy, C.E. Bucureşti - 4. Prim Rabin Shlomo Sorin Rosen TITULARI: 12. Roth Tiberiu, C.E. Braşov - 63 voturi 62 voturi (persoană desemnată a-l înlocui pe 1. Friedmann Luciana, C.E. Timişoara - 13. Schwartz Robert Stefan, C.E. Cluj - 5. Irina Cajal, C.E. Bucureşti - 60 voturi Seful Rabin) 81 voturi 62 voturi 6. Blănaru Peri, C.E. Bucureşti - 54 voturi 5. Solomon Hainerich - membru 2. Solomon Hainerich, C.E. Piatra Neamţ 14. Blumer Sorin, C.E. Galaţi - 61 voturi 7. Blum José, C.E. Bucureşti - 48 voturi 6. Gulyas Attila - membru - 74 voturi 8. Andrea Ghiţă, C.E. Cluj - 43 voturi 7. Şimşensohn Erwin - membru 3. Ghiltman Abraham, C.E. Iaşi - 73 voturi SUPLEANŢI: 9. Seidler Andrei, C.E. Oradea - 40 voturi 8. Bănescu Ovidiu - membru 4. Iancu Isidor, C.E. Dorohoi - 71 voturi 1. David Segal Iancu, C.E. Brăila - 9. Schlesinger Ionel - membru 5. Koppelmann Felix, C.E. Oradea - 60 voturi SUPLEANŢI: 10. Rudi Marcovici - membru 71 voturi 2. Bloch Ivan, C.E. Lugoj - 57 voturi 1. Aşman Mirela, C.E. Bucureşti - 38 voturi 11. Irina Cajal - membru

În paginile I – IV Buletinul informativ nr. 4 al lucrărilor celui de al II-lea Congres al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 AGENDA Patriarhul României l-a primit în vizită de rămas bun PARLAMENTARĂ pe Ambasadorul Israelului la Bucureşti Interesul de care s-au bucurat inter- Biroul de presă al Patriarhiei Română în Israel şi alte ţări ale Ori- venţiile în plen ale deputatului F.C.E.R., Române ne informează: entului Mijlociu s-au intensifi cat foarte preşedintele Federaţiei, dr. Aurel Vainer, cu În ziua de 22 iunie 2010, la Reşe- mult, astfel încât numeroşi pelerini puţin timp înaintea vacanţei parlamentare, dinţa patriarhală, Preafericitul Părinte ortodocşi români au avut posibilitatea s-a datorat tematicii: 1. propuneri de relan- Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe să se închine la Locurile Sfi nte şi să sare a economiei româneşti; 2. accelerarea Române, a primit în audienţă pe cunoască mai bine tradiţia biblică, procedurii de acordare a despăgubirilor Excelenţa Sa Domnul Oren David, precum şi valorile spirituale comune. aferente imobilelor preluate în mod abuziv Ambasadorul Israelului la Bucureşti, În acest context, Preafericirea Sa a ex- în perioada totalitaristă postbelică. la încheierea misiunii sale diplomatice primat speranţa că autorităţile statului Prima intervenţie a pornit de la relan- în România. Israel vor intensifi ca eforturile lor pen- sarea Grupului de refl ecţie „Economie de Excelenţa Sa Domnul Oren David tru a permite accesul turiştilor în valea piaţă funcţională”, promovat de Camera a mulţumit pentru primire şi a subli- Iordanului, astfel încât pelerinii români de Comerţ şi Industrie a României, grup niat faptul că cei trei ani de activitate să aibă posibilitatea de a vizita Schitul condus de dr. Aurel Vainer în perioada în diplomatică în România reprezintă românesc Sfântul Ioan Botezătorul de care a fost prim vicepreşedinte al CCIR. pentru domnia sa o perioadă cu multe la Iordan, înfi inţat prin decizia Patriar- Unul din subiectele dezbătute era dezvol- împliniri, atât în plan profesional, cât hului Miron în anul 1927, construit între tarea „parteneriatului public-privat”. Con- şi personal. În acest context, domnul anii 1935 – 1936, în apropiere de locul ceptul, larg răspândit în economiile ţărilor ambasador a menţionat că în timpul unde S-a botezat Mântuitorul nostru dezvoltate, reprezintă o şansă care merită şederii sale în România a vizitat multe Iisus Hristos în râul Iordan. În acest valorifi cată şi în România. „Există în diferite catedrale, biserici şi mănăstiri ortodoxe schit, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul zone ale ţării potenţial natural şi uman care din toate zonele ţării şi s-a întâlnit cu de la Neamţ a fost egumen între anii nu se poate valorifi ca pentru că nu există ierarhi, preoţi şi monahi români, care 1947-1952. resursele fi nanciare”, a observat deputatul l-au primit cu multă ospitalitate, mai În timpul întrevederii, a fost eviden- nostru, considerând că parteneriatul pu- ales cei ce au vizitat Ţara Sfântă. ţiată necesitatea promovării valorilor blic-privat „este una din căile de relansare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tradiţiei iudeo-creştine ca fundament a economiei româneşti”. Nu este utilă l-a felicitat pe Ambasadorul Israelului spiritual al culturii şi civilizaţiei euro- menţinerea în proprietatea statului a unor la fi nalul misiunii diplomatice în Româ- pene prin educaţia religioasă în şcolile bunuri industriale, agricole ş.a. inefi ciente. nia şi a apreciat relaţiile bune pe care publice, prin pelerinaje şi prin organi- Înscrierea lor într-un proces de privatizare, Patriarhia Română le are cu actuala zarea periodică a unor simpozioane pe potrivit reglementărilor în vigoare, poate conducere a comunităţii mozaice din această temă, cu scopul de a promova aduce resurse fi nanciare la bugetul statului, ţara noastră. Patriarhul României a mai mai intens valorile religioase comune concomitent cu o mai bună utilizare, inclusiv subliniat faptul că, în ultimii ani, pele- în societatea contemporană confrun- crearea unor noi locuri de muncă. rinajele organizate de către Patriarhia tată cu secularizarea. Pentru a înţelege mai bine importanţa celei de-a doua intervenţii, cu răsfrângere şi asupra îmbunătăţirii activităţii F.C.E.R., Scrisoare COMUNICAT sunt necesare câteva precizări despre im- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România La 1 iulie 2010, se împlinesc 70 de ani de la Pogromul plicarea Federaţiei în activitatea Fundaţiei – Cultul Mozaic din oraşul Dorohoi, căruia i-au căzut victime – conform „Caritatea”. Fundaţia, înfi inţată în 1997, este Domnului Preşedinte Dr. Aurel Vainer - Deputat documentelor ofi ciale – peste 50 de oameni, vinovaţi doar fi liala în România a lui W.J.R.O. (Organi- Stimate Domnule Preşedinte, pentru că s-au născut evrei. zaţia Mondială pentru Restituirea Bunurilor Am plăcerea să vă transmit sincere mulţumiri pentru felici- Cei ce am supravieţuit acelor vremuri crâncene ne Evreieşti), având ca scop dobândirea, tările şi frumoasele urări pe care mi le-aţi adresat, cu ocazia amintim de ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei revendicarea, deţinerea, protejarea, admi- învestirii mele în funcţia de Preşedinte – Director General al şi Bucovinei de Nord, de difi cultăţile retragerii precipitate a nistrarea şi valorifi carea bunurilor imobiliare Societăţii Române de Televiziune. armatei sub presiunea severă a comandourilor sovietice, comunitare evreieşti restituite F.C.E.R. şi/ Vă asigur că Televiziunea Română va fi şi pe mai departe de neliniştea şi panica populaţiei, determinate de lipsa de sau Fundaţiei. Din 1980 de cereri depuse la un partener statornic, precum şi un prieten adevărat al Fede- informare şi de comunicare. Secretariatul Tehnic al Comisiei, Autoritatea raţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic. În plus, ocuparea ţinutului Herţa, parte a Vechiului Re- Naţională pentru Restituirea Proprietăţii a Cu aleasă consideraţie, gat, a dus la un incident militar, în urma căruia şi-au pierdut soluţionat până în prezent 998 de dosare. Preşedinte – director general al SRTV viaţa doi ofi ţeri români şi un ostaş român de naţionalitate În ce priveşte acordarea de despăgubiri, ALEXANDRU LĂZESCU evreu. La înmormântarea acestuia din urmă, subunităţi ale atunci când restituirea în natură nu mai e Armatei române, care se retrăgeau din regiunea Herţa, au posibilă, Comisia Centrală pentru Stabilirea pătruns în cimitirul evreiesc din Dorohoi şi au deschis focul Despăgubirilor a emis un număr de 99 de Sincere mulţumiri împotriva participanţilor la ceremonie. decizii având ca benefi ciar Fundaţia „Carita- Focul s-a extins cu repeziciune în oraş, ucigaşii dezlăn- Mă adresez redacţiei ”Jurnalul săptămânii” pentru a aduce, tea”. Aceste decizii urmează a fi fructifi cate ţuiţi făcând numeroase victime în rândul populaţiei evreieşti. pe această cale, sincere mulţumiri Federaţiei Evreilor din Ro- prin acordarea de despăgubiri băneşti în În timpul Pogromului au avut loc jafuri, schingiuiri şi scene mânia, în special d-lui ing. Paul Schwartz. Totodată, vreau să numerar şi acţiuni la Fondul „Proprietatea”. bestiale. Intervenţia colonelului Sănătescu, comandantul adresez mulţumiri Comunităţii Evreilor din Tg. Mureş, în frunte Până în prezent, Fundaţia nu a încasat nici zonei, a dus la încetarea Pogromului şi la restabilirea ordinii. cu dl. Ausch Alexander. Împreună au cooperat, reuşind înhu- suma din despăgubiri. Iată de ce deputatul La 70 de ani de la aceste evenimente sângeroase, se ştie marea după tradiţie a răposatului meu frate Iakobovits Tuvia. F.C.E.R. a cerut de la tribuna Parlamentului că la baza ultimatumului sovietic şi a pierderii teritoriilor din Trebuie să menţionez că toate cheltuielile au fost suportate României accelerarea procedurii de acor- Răsărit au stat prevederile secrete ale Pactului Ribbentrop de Comunitatea din Tg. Mureş şi cea din Bucureşti. Serviciul dare de despăgubiri. Este foarte important – Molotov, din 23 august 1939. religios a fost ofi ciat de prof. Iancu Isidor. ca, în condiţiile puternicei diminuări a pieţei Pe fondul violentei campanii de presă antisemite din Fratele meu a locuit lângă Miercurea Ciuc, împreună cu o imobiliare, să se obţină aceste sume din acea vreme, a legilor antisemite, vinovaţi de pierderile de femeie care i-a luat toţi banii şi a dispărut. Lumea ştia că fratele partea statului român, care să fi e folosite de teritorii în Răsărit au fost făcuţi evreii. Era şi mult mai uşor meu nu are pe nimeni. El a murit îngheţat de frig. către F.C.E.R. pentru D.A.S.M., prezervarea să arunci vina asupra lor decât asupra adevăraţilor vinovaţi. Noi am afl at de tragedia cutremurătoare abia în urmă cu câ- patrimoniului evreiesc, educaţie iudaică. Fie ca memoria victimelor Pogromului de la Dorohoi să teva zile, deşi el a decedat la 17.02.2010. Încet, încet am afl at Deputatul F.C.E.R. a avut o întâlnire cu contribuie la conştientizarea de către generaţiile de astăzi toată povestea ajungând şi la Federaţia Evreilor din România, membrii vârstnici ai comunităţilor afl aţi la – oameni de toate vârstele – a consecinţelor tragice la care instituţie de care putem fi mândri ca evrei de origine română. odihnă la C.I.R. – Cristian, unde domnia sa poate duce propagarea urii faţă de semeni. s-a afl at pentru a pregăti lucrările Congre- Aceşti oameni au făcut mare miţva, ei sunt foarte devotaţi în ceea ce fac şi nu ne lasă baltă în situaţii grele ca aceasta. sului F.C.E.R. În cele două seri petrecute Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România Încă o dată multe mulţumiri tuturor celor care au contribuit acolo, a discutat despre probleme actuale dr. AUREL VAINER la aşa o faptă bună, demnă de amintit. ale economiei şi societăţii româneşti, ca şi PREŞEDINTE Cu mult respect, despre mijloace de transport de-a lungul Asociaţia Evreilor din România IAKOBOVITS DESIDERIU vremurilor. Unul dintre participanţi, Pompiliu Victime Ale Holocaustului Alfei-Menashe, str. Livne 19 Sterian, rezident la Căminul „Rosen”, încân- dr. LIVIU BERIS (din „Jurnalul Săptămânii“, Israel) tat de tematică şi modul în care au decurs PREŞEDINTE întâlnirile, şi-a scris impresiile pe blog. Referitor la moţiunea de cenzură iniţia- tă de PSD şi PNL, Grupul Parlamentar al Vizite instructiv-educative Minorităţilor Naţionale (GPMN) a adoptat Luni, 14 iunie 2010, 22 de elevi Mihail Radu le-a vorbit despre istoricul Maxim le-a vorbit elevilor despre is- hotărârea de abţinere de la vot, principiu de la Liceul sportiv „Avram Iancu” din sinagogii şi le-a prezentat Expoziţia toria evreilor pe teritoriul românesc şi al GPMN pentru orice moţiune de cenzură. Zalău, însoţiţi de doamnele profesoare Holocaustului în România. Dl dr. Liviu despre contribuţia lor de substanţă la De precizat este faptul că adoptarea mo- Kereszteş Andrea, Foiţ Corina şi Dos- Beris le-a vorbit elevilor din perspectiva civilizaţia şi la cultura românească, în ţiunii şi căderea administraţiei Boc n-ar fi pinescu Liana, după o vizită la Palatul unui supravieţuitor al Holocaustului. paralel cu fi delitatea lor faţă de iudaism însemnat automat renunţarea la măsurile Parlamentului, au fost întâmpinaţi de dr. Discuţiile au fost interesante şi incitan- şi cultura în limba idiş.Vizite de acest de austeritate. Dovadă – mărirea TVA, în Liviu Beris şi conduşi la Teatrul Evreiesc te, mai ales că elevii au fost în vizită fel au menirea să ne cunoaştem şi urma declarării drept neconstituţională a de Stat, unde directorul Harry Eliad le-a şi la Auschwitz, deci erau familiarizaţi să ne înţelegem reciproc şi sunt spre reducerii pensiilor cu 15% de către Curtea vorbit despre istoricul teatrului, despre cu evenimentele petrecute în perioada lauda profesoarelor şi a părinţilor ele- Constituţională. Efectele acestei măsuri se repertoriu şi i-a condus prin culise, pe Holocaustului. În continuare, elevii au vilor, deschişi spre astfel de momente vor resimţi în afectarea puterii de cumpărare scenă etc., fapt ce i-a cucerit prin inedi- fost însoţiţi de dr. Liviu Beris la Muzeul instructiv – educative. a oamenilor, inclusiv pensionari. tul şi farmecul informaţiei. Apoi au mers de istorie a evreilor din România ”Şef ELENA MAXIM C. DVIR la Sinagoga Mare, unde Gălăţeanu Rabin dr. Moses Rosen”, unde dr.Elena REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 3

Cu jurnalistul AVRAM CROITORU, la 80 de ani A.C.: – În Avram Croitoru a fost o viaţă întreagă jurnalist de urmaşilor vor putea afl a despre ei chiar toamna lui `48 din spusele lor. Cartea este importantă şi cultură. A lucrat la mai multe publicaţii româneşti, eram student la apoi, timp de şapte ani, la „Realitatea Evreiască”. pentru Federaţie şi au fost câţiva oameni Litere, anul întâi. care şi-au dat seama de acest lucru. Cititorii noştri îl cunosc bine deoarece, lună de lună, Asistent la semi- i-a încântat cu minunata „Fonotecă” – o mărturie de Apariţia ei în timp util, ca să o pot duce nariile de marx- şi în Israel, o datorez sprijinului lor şi aici credinţă a unor personalităţi în marea lor majori- ism era Zamfir tate evreieşti, pe care le-a selectat cu grijă şi le-a vreau să-i amintesc pe Carol Roman, dr. Brumaru. Într-o Aurel Vainer şi Ştefan Iureş. convins să vorbească. Din păcate, a renunţat zi mă-ntreabă: să ne mai scrie. La un an de la plecarea lui E.G.: Alegerea persoanelor cu care „N-ai vrea să lu- să staţi de vorbă a fost ideea dumnea- din redacţie l-am invitat printre noi pentru ca să-l crezi în presă?” sărbătorim şi nu numai... voastră? Cum să nu vreau A.C.: Da, dar ea se discuta şi în să am leafă la 18 redacţie. Ceea ce m-a bucurat a fost că AUREL STORIN: În aceste zile ni se ani? Când s-a înfi - existau persoane care mă criticau, dar întâmplă un lucru greu de imaginat pentru inţat Facultatea de Ziaristică, mi s-au re- după apariţia a patru-cinci materiale mă noi: ziaristul Avram Croitoru împlineşte 80 cunoscut examenele de la Litere şi acolo rugau să stau de vorbă şi cu ei. Adevă- de ani de viaţă. Foştii săi colegi din redac- am terminat studiile. În `56 am fost nevoit rul este că mi-am căutat multă vreme ţia revistei „Realitatea Evreiască” ne-am să schimb redacţia. Am ales să lucrez la drumul deoarece nu ştiam ce se vrea. gândit să-i facem lui Avram Croitoru ceea „Albina”, care era, în ciuda numelui, o re- Desigur, am făcut şi înainte interviuri, dar vârsta asta există mult timp liber. ce şi el le-a făcut multora: să-i luăm un vistă culturală, ţinea de Ministerul Culturii. aici intervenea specifi cul revistei, era cu A.C.: Îmi „mănânc” amintirile, unele interviu. Ne-am adunat aici, în redacţie, De acolo m-am pensionat. Răspundeam totul altceva faţă de ceea ce am făcut. cu plăcere... pe altele încerc să le uit. Şi faţă-n faţă şi, de data asta, noi vom pune de paginile de cultură de masă, sănătate, Tocmai de aceea, primele convorbiri au îmi tratez beteşugurile, inerente acestei întrebările – pe care altădată le punea satiră şi umor. Acolo am avut norocul să fost mai obişnuite, apoi treptat ele s-au vârste, aşa cum nu o puteam face ca an- el – şi el ne va răspunde la ele, ceea ce, am câţiva redactori şefi oameni deschişi îmbunătăţit. gajat al revistei. Atunci mâncam la cantina altădată, făceau interlocutorii săi... şi de cultură: Ion Bănuţă, mai ales, era un E.G.: V-a făcut plăcere această mun- Federaţiei, dar nu totdeauna izbuteam Avram Croitoru, mai ţineţi minte câte om remarcabil: ştia să lucreze cu oamenii că? să iau masa la ore fi xe, ceea ce pentru interviuri aţi realizat cu personalităţi ale şi ştia ce vrea. A.C.: Da, dar este meritul interlocuto- menţinerea echilibrului glicemiei mele e vieţii iudaice româneşti? Ştiu că multe I.D.: Era poet… rilor că mi-au spus lucruri interesante. Ca foarte important. Acum pot. Şi dacă nu mă dintre ele au apărut în cartea tipărită de A.C.: Am toate cărţile lui cu dedicaţii, să folosesc o fi gură de stil, mă aruncam mai duc la cantină, înseamnă că trebuie Editura „Hasefer”, „Pe fi rul amintirilor.” pătate de câte-un strop de coniac… Îmi în bazin fără să ştiu să înot, apoi ieşeam să mă ocup de cumpărături. Am preluat, Dar sunt şi destule care n-au apărut plăcea mult să fac teren. la suprafaţă. de altfel o parte din treburile casnice ale acolo. I.D.: De ce? A.B.: Care a fost atitudinea faţă de soţiei. Îmi place să merg pe jos, merg AVRAM CROITORU: 76 de interviuri A.C.: Mi-a plăcut teribil să cunosc amintiri a celor intervievaţi? cât pot, am şi norocul că locuiesc lângă pentru „Realitatea Evreiască”, dintre parcul IOR. Citesc, ultima carte a fost care 73 sunt în carte, iar trei... Când am „Fata din Nazaret”, de Petru Popescu.Mă ajuns în Israel, prin amabilitatea domnului duc la fi lme, la teatru mai rar, fi indcă îmi Storin, mi-am luat angajamentul să fac e greu să ies seara. În ciuda aparenţelor, aceste interviuri. am totuşi o vârstă. A.S.: Domnule Croitoru, mai am să BORIS MARIAN MEHR: Revenind vă pun o întrebare, mai neconvenţiona- la începuturi, cum v-aţi decis să faceţi lă. Când aţi plecat în Israel, v-am rugat jurnalistică într-o perioadă când libertatea să încercaţi să-i luaţi un interviu lui Al. presei era deja în pericol, adică în anul Mirodan. Ce s-a întâmplat? 1948? A.C.: În general, Mirodan nu răspun- A.C.: Am avut profesori excepţionali la dea la telefon, dar mi-a transmis prin soţia Liceul Evreiesc Cultura B. Părinţii m-au lui că vrea să mă vadă. Când am ajuns la îndemnat să fac medicină, am început să el, ieşise tocmai din spital şi mi-a spus: mă pregătesc, dar după câteva luni de „vorbeşte dumneata că eu nu pot...sper „toceală”, mi-am dat seama că Literele că nu mă refuzi”. Mi-a dat cartea, volumul mă interesează mai mult. La bacalaure- III al „Dicţionarului neconvenţional”, cu at am pregătit o temă care putea să-mi o dedicaţie fl atantă pentru cariera mea creeze difi cultăţi, era vorba de poezia lui de ziarist: „Confratelui Avram Croitoru, Arghezi, exact după ce Sorin Toma publi- pe care l-am citit şi îl citesc mereu cu case în „Scânteia” acel articol defăimător, plăcerea de a simţi în convorbirile sale antiarghezian; „Poezia putrefacţiei sau stofa unui ziarist «ca pe vremuri»“. putrefacţia poeziei”. L-am căutat pe ma- GEO ŞERBAN: Ai făcut 76 de intervi- estrul Arghezi la telefon, se afl a la casa uri. Care dintre ele ţi-au produs cele mai FFoto:oto: EEvava GGalambosalambos lui de la Mărţişor, a fi xat o întâlnire, pentru mari difi cultăţi? Inclusiv începutul unui a doua zi. Am stat în curte, am mâncat interviu putea să-ţi provoace o stare de oameni. Mi-am făcut o groază de prieteni. A.C.: Volumul meu are un moto din vişine servite de soţia maestrului şi eu disconfort. În fond, era vorba despre un EVA GALAMBOS: Cum aţi ajuns la Marquez: „Viaţa nu este cea pe care ai i-am pus unele întrebări naive, aşa cum om pe care nu-l cunoşti, nu l-ai văzut “Realitatea Evreiască” şi a cui a fost ideea trăit-o, ci aceea pe care ţi-o aminteşti un tânăr de vârsta mea ar fi făcut oricând, niciodată, nu ştii de unde să-l apuci. Abia “Fonotecii”? spre a o povesti”. Era normal ca ei să fără a se gândi prea mult. Arghezi m-a pe parcusul convorbirii se creează nişte A.C.: După ce m-am pensionat, am reţină ce le convenea din viaţă. Despre întrebat cum mi se spune acasă; eram punţi. Care dintre cele aproximativ 80 stat de vorbă cu fostul meu coleg de majoritatea lor nu ştiam nimic în momen- numit Bebe. El a scris o dedicaţie pe de interviuri ţi-au produs cea mai mare şcoală, Dorel Dorian, redactorul-şef al tul începerii discuţiei. Nu încercam însă ediţia operelor sale, apărute la „Fundaţiile emoţie? revistei. După un timp, m-a chemat să să scotocesc în viaţa lor, nu acesta era Regale Române: ”Tânărului cititor Bebe, A.C.: Toate. Adevărul este că, de fac nişte interviuri, să realizăm un fel de scopul meu. Sigur, la unii exista „opera” într-un luminiş de vişini o picătură de fi ecare dată, a fost greu începutul con- arhivă vorbită, de istorie orală, să fi e un din care mă puteam documenta. Dacă cerneală”. L-am întrebat ce citeşte. Mi-a vorbirii. Şi trebuie să mărturisesc că depozit de mărturii. Benzile de casetofon vedeam că omul nu spune nimic care să spus că reciteşte Vechiul Testament. Pu- pentru prima întrebare mă gândeam mult, pe care se imprimau interviurile urmau să poată interesa cititorii revistei, schimbam tea fi şi un răspuns formal, dorind să evite deoarece de ea depindeau şi celelalte, se predea Federaţiei, care trebuia să le tema din mers. La unii convorbirea se orice discuţie despre atacul din „Scânte- dacă cel cu care purtam convorbirea se păstreze. Am numit-o “Fonotecă” din cau- axa mai mult pe activitatea lor, care fi ind ia”. Din răspunsurile meşterului am reţinut crispează sau se deschide. De dat nume za modului de lucru- imprimare pe bandă. uneori mai aparte putea interesa cititorul. peste decenii şi o superbă vorbă de duh: nu e politicos să dau, aşa cum nu vreau Din păcate, nu ştiu ce s-a întâmplat cu Încercam la prima întrebare să găsesc un „Inspiraţia e ca un fl uture frumos care vine să fac nici o ierarhie a persoanelor cu aceste benzi, pe unde sunt, dar măcar „clenci”. Uneori,aşa cum am mai amintit, noaptea şi bate la fereastră; e frumos, dar care am stat de vorbă. De aceea şi în aceste convorbiri - eu nu le-aş numi în noaptea dinaintea întâlnirii, găsirea nu ştim de unde a venit”. carte am folosit data apariţiei în revistă interviuri – au fost publicate în revistă. acestui „clenci” mă ţinea treaz... B.M.M.: Cum priviţi evoluţia actuală a a convorbirii, cronologia. ANDREI BANC: Vorbesc acum ca A.B.: De pildă? presei, ce statut şi ce ar trebui să facă un G.Ş: Regreţi că n-ai realizat un anumit redactorul cărţii dv. şi pot spune că aveţi A.C.: Am avut o convorbire cu un jurnalist astăzi pentru ca presa să aibă o interviu? satisfacţia unui lucru care va rămâne cunoscut regizor de teatru, urmaş al lui anumită menire în informarea corectă a A.C.: Au fost şi oameni care nu au pentru totdeauna. Ideea arhivei a fost Amza Pellea la conducerea unui teatru publicului? vrut, puţini, foarte puţini. Au existat şi unii un eşec deoarece nu au fost respectate din provincie. Când ne-am întâlnit i-am A.C.: Din păcate, interesul comercial pe care, din păcate, i-am pierdut, n-am nişte reguli. Oricum, ce se înregistrează, arătat o fotografi e a mea cu Amza, cu şi intervenţia unor factori de conjunctură, mai avut timp să stau de vorbă cu ei, s-au cu timpul se şterge. În schimb, cartea dedicaţia marelui actor. O luasem special preocuparea pentru diverse cancanuri, terminat cei şapte ani „de vaci grase“. Şi este împlinirea dorinţei de a se realiza o cu mine...Asta a dezgheţat convorbirea clientelismul, etc. au deformat cu totul în Israel au fost mai mulţi care ar fi dorit, istorie orală… noastră şi de aici a pornit interviul. statura etică a jurnalistului. dar am convenit cu redacţia pentru trei A.C.: Este un summum de activitate A.B.: Aveţi 80 de ani. O parte din citito- În ceea ce mă priveşte, sunt bucuros interviuri. ziaristică. Mai importantă este pleiada rii noştri se apropie de această vârstă sau că am reuşit să public o carte. O alta nu IULIA DELEANU: Cum aţi ajuns în celor 76 de oameni, majoritatea membri chiar au atins-o.Cred că ar fi interesaţi să voi mai scoate pentru că „un cântec de presă? ai Federaţiei, care vor rămâne, şi urmaşii afl e cum vă petreceţi dv. timpul, fi indcă la lebădă nu durează cât o simfonie”. 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 IUDAICA

Abel – în ebraică Hevel, adiere de Absalom – al treilea fi u al regelui Da- detestă acest mod de a-L sluji pe Domnul pseudonimul lui Ascher Ginsberg, pro- vânt, este numele fratelui lui Cain, ucis de vid, care a intrat în confl ict cu tatăl său, Autoapărarea – deşi evreii nu au dus motorul sionismului cultural. acesta. În cristologie este simbolul celui a răzbunat dezonoarea surorii Tamar, o luptă sistematică împotriva persecuţi- Anan ben David - fondatorul mişcării fără de păcat, primul martir din istorie. violată de fratele Amnon; a murit în timpul ilor din Evul Mediu, au fost numeroase caraiţilor, în sec. VIII, care recunosc nu- Abigail – sora regelui David revoltei antidinastice, momente când grupuri mai Tora (Pentateuchul), neacceptând Abimeleh – rege fi listin care s-a în- iar mormântul său se înarmate au trecut la Talmudul şi pe rabini. Numărul sectanţilor drăgostit de Sara, soţia lui Abraham, fără află în Valea Kidron, Breviar iudaic autoapărare, chiar şi în este astăzi foarte mic. să ştie de legătura dintre cei doi, apoi numită şi Valea Regilor. timpul pogromurilor din Rusia. În Palesti- Berenice - fi ica Salomeei, nepoata a regretat. Fiul eroului Ghedeon purta Abstinenţa – este un precept numai na, cel care a ridicat steagul autoapărării regelui Herod (Irod), a devenit amanta acelaşi nume, care înseamnă tatăl meu pentru anumite categorii; evreii de obicei militare a fost Vladimir Zeev Jabotinski. lui Titus, viitorul împărat roman este rege. nu sunt adepţii abstinenţei, iar hasizii Ahad Haam – unul din popor, este BARUCH MEIER

REFLECŢII BIBLICE despre „călătoria” de Prim Rabin lui Moşe. Ibn Ezra ŞLOMO SORIN ROSEN (Spania, sec. 11- 12) ne spune că Moşe a mers să-şi ia adio de la fi ecare trib în parte. Sforno (Italia, sec. 15-16) vorbeşte despre o călătorie spirituală, PERICOPA REHE (Deuteronom 11:26 – 16:17) Şi totuşi, întrebări există... Ce legătură are povestea cu despre o redeşteptare sau poate o revelaţie a legămân- [Se citeşte sâmbătă, 7 august 2010] pasărea, puii şi ouăle cu faptul că un om va fi sau nu tului pe care Moşe urmează să îl predea poporului evreu. În capitolul 15 din Deuteronom, la distanţă de doar câ- fericit?!? Un motiv banal şi foarte evident al acestei porunci Hizkuni (Provence, sec. 13) ne vorbeşte despre ieşirea lui teva versete, Tora vorbeşte despre oameni săraci şi despre este acela de a nu neglija sentimentele unei mame (chiar Moşe în afara Cortului Întâlnirii, despre ieşirea sa din cel acţiunea de a dărui altora: „Efes ki lo ihie becha evion” („Nu dacă mama respectivă este pasăre şi nu om), de a nu co- mai sfânt spaţiu de pe pământ, pentru a vorbi evreilor şi a va exista printre voi nici un sărac.”) – ni se spune în versetul mite o atrocitate prin aceea de a o lăsa să îşi privească puii le spune că va muri. Iar Ramban – Nahmanide (Spania, 4. „Ki ihie becha evion meachad achicha” („Dacă va fi vreun capturaţi sau omorâţi. Se invocă aici şi sentimentele umane sec. 13) ne spune că Moşe a plecat abia la fi nal, după ce a sărac printre voi, unul din fraţii voştri dintr-unul din oraşele pur şi simplu, se încearcă o „sensibilizare” a oamenilor la rostit toate cuvintele menţionate în pericopele Niţavim şi Va- voastre, în oraşul pe care Domnul, Dumnezeul tău îţi dă, să ceea ce se întâmplă în jurul lor, la ceea ce ei înşişi pot ieleh. Fiecare dintre aceşti comentatori au în fapt dreptate, nu-ţi întăreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna împotriva frate- corecta sau pot realiza într-o manieră mai înţelegătoare şi oferind câte o piesă de puzzle... Ibn Ezra ne aduce aminte lui tău”) – ni se spune în versetul 7. Şi doar patru versete mai menajantă. Acesta este Hesed, acel amestec de milă de importanţa relaţiilor interumane, vorbind despre Moşe mai încolo, în versetul 11, Tora spune: „Ki lo iechdal evion şi pioşenie. Este respectul pentru viaţă, este respectul pen- ca un om care a înţeles importanţa fi ecărui evreu. Sforno mikerev ha’areţ” („Căci săraci vor exista mereu în ţară. tru sentimente şi poate o încercare de a generaliza acest ne vorbeşte despre călătoriile noastre spirituale, în cadrul Din cauza aceasta vă poruncesc, spunându-vă: ‚Patoach respect. Porunca din Deuteronom este ca un fel de fabulă, cărora, pentru a progresa, trebuie să nu încetăm niciodată tiftach – Cu siguranţă vă veţi deschide mâna către fratele în care mila şi înţelegerea faţă de semenii noştri ne este să mergem înainte. Hizkuni ne aduce aminte de modestia vostru, către fratele vostru sărac, către săracul din ţară”). „predată” prin mila faţă de o pasăre şi înţelegerea faţă de lui Moşe şi de curajul lui de a urma exemplul lui Avraham, Progresia, stranie la prima vedere (căci ea menţionează sentimentele pe care ea – creată de Dumnezeu la fel ca şi de a se ridica din dialogul său cu Stăpânul Lumii pentru a inexistenţa, probabilitatea existenţei şi mai apoi certitudinea noi – le-ar putea avea. Un alt aspect important este Ţedaka, vorbi cu cei pentru care lucra şi pe care îi iubea, cu evreii. existenţei săracilor în ţară), vorbeşte de fapt despre starea dar nu cu sensul de pomană, ci cu sensul de dreptate, de Un model uman şi de conducere pe care ar trebui, măcar în de fapt a oricărei societăţii umane şi modul în care acestea justeţe în acţiune. Prin faptul de a goni pasărea atunci când măsura valorilor pe care le degajă, să ni-l însuşim cu toţii... reacţionează în faţa problemelor sociale şi economice din luăm ouăle, recunoaştem că şi alţi oameni au dreptul de a orice timp. Oricât de mult ne-am dori să atingem idealul de benefi cia de pe urma acelei păsări, la fel cum benefi ciem şi PERICOPA HAAZINU (Deuteronom 32:1 – 32:52) a nu avea în mijlocul nostru persoane defavorizate, oricât de noi. Dacă am lua şi pasărea, am interzice acest drept tuturor [Se citeşte sâmbătă, 11 septembrie 2010] mult ne-am baza pe intervenţia divină, mesajul lui Dumnezeu celorlalţi, ar fi ca şi cum am pune gard şi paza în jurul unui Pericopa Haazinu, penultima din Deuteronom, conţine este unul clar: întotdeauna există ceva de făcut şi pentru izvor din care am băut apă. Trebuie să înţelegem – şi acesta cea din urmă cântare din Tora şi o parte însemnată din ul- noi, oamenii, în această lume. Chiar şi comunităţile cele este mesajul Torei – că tot ce putem să luăm este ceea ce timul mesaj al lui Moşe, chiar înainte ca acesta să moară. mai bune, cele mai organizate, cele mai întărite, au nevoie există în prezent, că nu avem voie să răpim viitorul, pentru În momentele în care Moşe este cel mai aproape de Ţara de intervenţia şi contribuţia noastră pentru a deveni şi mai că nu ne aparţine nouă, ci lui Dumnezeu... Canaanului pe care a dorit-o atât de mult, atunci când bune. În fi ecare zi, prin ceea ce facem, avem posibilitatea Dumnezeu îi spune practic să încheie socotelile cu această de a Îi fi parteneri lui Dumnezeu în continuarea Creaţiei şi PERICOPA KI TAVO (Deuteronom 26:1 – 29:8) lume, Moşe cântă o cutremurătoare serie de versete, vorbind realizarea unei lumi mai bune pentru toate generaţiile care [Se citeşte sâmbătă, 28 august 2010] despre toată istoria evreilor, îndemnându-i, aşa cum am vor veni. Luna în care citim pericopa Ki Tavo este întotdeauna luna mai spus, să fi e cum Dumnezeu i-a dorit, ”să asculte şi să Elul, luna de dinainte de Roş Haşana şi Iom Kipur. Este o facă” după cum au promis la Muntele Sinai. Dar înainte de PERICOPA ŞOFTIM (Deuteronom 16:18 – 21:9) lună fără sărbători, fără zile speciale, fără nici o ocazie care a le spune evreilor toate acestea, Moşe mai face un lucru, [Se citeşte sâmbătă, 14 august 2010] ne-ar putea, cel puţin teoretic, „distrage” de la spiritul Anului pe cât de simplu, pe atât de bizar, şi anume îşi ia martori la Pericopa Şoftim, o bună bucată din capitolul 17 al De- Nou care urmează să vină... Conform Zoharului (scriere această cântare: „Luaţi aminte, ceruri, şi voi vorbi! Să asculte uteronomului, se ocupă de regalitate. Versetele 14-20 îi kabalistică din sec. 13), numele acestei luni, Elul, provine pământul cuvintele gurii mele!” [Deuteronom 32.1-2] Deşi în poruncesc fi ecărui rege al Israelului să poarte cu sine un de la iniţialele a patru cuvinte care alcătuiesc un verset din limba română este mai puţin vizibil acest lucru, în ebraică Sefer Tora, un sul de Tora scris special pentru el, pe care Şir Haşirim (Cântarea Cântărilor 6:3): „Ani Le’dodi Ve’dodi cele două construcţii verbale („luaţi aminte” şi „să asculte”) „să o aibă cu el şi să o citească în toate zilele vieţii lui, ca să Li” – „Eu sunt pentru iubitul meu şi iubitul meu este pentru conţin o diferenţă majoră de diateză şi timp. Pare că Moşe înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească mine”. Luna Elul este practic luna în care încercăm să reîn- strigă spre cer şi îi porunceşte să „ia aminte”, însă atunci şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate nodăm legăturile cu spiritualitatea, cu tradiţia, cu identitatea când vine vorba de pământ, tonul se mai „îndulceşte”... Este poruncile acestea, pentru ca inima lui să nu se înalţe mai noastră. Este luna în care Îl iubim pe Dumnezeu şi suntem ca şi cum Moşe ar spune: „Nu pot să poruncesc pământului sus decât fraţii lui şi să nu se abată de la poruncile acestea la rândul nostru iubiţi. Iar Anul Nou, Roş Haşana soseşte ca să ia aminte, aşa că măcar să îmi audă vorbele.” De multe nici la dreapta şi nici la stânga...” Pentru rege, conducătorul o încununare a acestei pregătiri, a acestei iubiri, a acestei ori, a veni înaintea lui Dumnezeu cu o cerere sau rugăminte poporului, putem înţelege uşor de ce este nevoie ca rea- reafi rmări a identităţii. În multe culturi, Anul Nou este fi e o este mai uşor decât a adresa acelaşi mesaj oamenilor. Ceru- mintirea poruncilor divine să fi e permanentă. Ceea ce ni se ocazie festiva pur şi simplu, fi e un prilej pentru petrecere rile ascultă, oamenii mai greu... Iar Moşe, de fapt, nici măcar pare însă din versetele Torei – şi este fals! – este că acea sau chiar pentru dezmăţ. Prin contrast, în tradiţia iudaică, nu porunceşte cerurilor sau pământului. El spune doar că,în copie a Torei pe care un rege este dator să o poarte cu sine Roş Haşana este o zi solemnă şi care ne marchează, o relaţia lor specială cu Dumnezeu, evreii vor mai avea un şi să o respecte ne scuteşte pe noi, ceilalţi, de datoria de a zi în care, pe lângă timpul petrecut împreună cu familia şi ajutor pentru a putea determina în orice moment dacă sunt respecta legea. Avem uneori impresia că doar conducătorii prietenii, ascultăm sunetul şofarului (cornul de berbec) şi pe calea cea bună sau nu. Aşa cum spune şi rugăciunea de noştri sunt responsabili, că doar ei trebuie condamnaţi pentru citim trei tipuri distincte de rugăciuni: malhuiot, zihronot şi Şema Israel: „Şi va fi , dacă veţi asculta de poruncile Mele, eşecuri, că numai ei trebuie puşi în lumina refl ectoarelor şi şofarot. Prin sunetele şofarului, Îl reîncoronăm pe Dumnezeu pe care Eu vi le poruncesc vouă astăzi [...] voi da ploaie „certaţi” în mod public dacă greşesc. Ei bine, unul din marii ca rege al lumii, Îi aducem aminte că ne-a fost şi ne este ţării voastre în vremea ei, ploaie timpurie şi ploaie târzie, şi comentatori ai Torei, Malbim, trăitor în secolul 19, ne spune părinte, pentru ce a făcut pentru strămoşii noştri şi pentru vei strânge grâul tau şi mustul tău şi untdelemnul tău. Şi voi că ideea responsabilităţii exclusive a liderilor nu este una noi, precum şi rugăciunile noastre pentru viitor. Elul, ca şi da iarbă pe câmpul tău pentru vitele tale; şi tu vei mânca nouă... Este mai comod, mai uşor, să punem totul pe umerii pericopa Ki Tavo în care se reiterează legământul dintre şi te vei sătura. Păziţi-vă însă: să nu se amăgească inima celor care ne conduc, însă – ne spune Malbim – modelul Dumnezeu şi poporul evreu, este momentul nostru în care voastră, ca să vă abateţi până la a sluji unor zei străini şi a corect este altul. Modelul corect este acela al responsabili- putem reînnoda legături şi putem reface identităţi, în care va închina lor. Căci atunci se va aprinde mânia Domnului tăţii şi implicării colective. Tora pe care o citeşte regele este putem (re)deveni ai lui Dumnezeu şi Dumnezeu poate (re) asupra voastră şi El va încuia cerul, de nu va fi ploaie, iar aceeaşi cu cea pe care şi noi suntem datori să o urmăm. deveni al nostru. Aşa să ne ajute Dumnezeu! pământul nu va da rodul său; şi veţi pieri degrabă din ţara Succesele regelui sunt succesele noastre, eşecurile lui sunt cea bună pe care Domnul v-o dă vouă.” În Tora, Dumnezeu şi ale noastre, iar responsabilităţile sunt comune. Un îndemn PERICOPELE NIŢAVIM şi VAIELEH (Deuteronom le dă evreilor un fel de „aparat” care le măsoară gradul de util pentru orice vreme... 29:9 – 30:20) apropiere de El şi de poruncile Lui. Iar Moşe, înainte de [Se citesc sâmbătă, 4 septembrie 2010] moarte, ia martori cerurile şi pământul că niciodată acest PERICOPA KI TEŢE (Deuteronom 21:10 – 25:19) Într-una din ultimele pericope ale Torei, în capitolul 31 din „aparat” nu va înceta să funcţioneze. Un instrument, util [Se citeşte sâmbătă, 21 august 2010] Deuteronom, o afi rmaţie stranie ne atrage atenţia: „Vaieleh pentru evreii acelor timpuri, util şi pentru noi astăzi, astfel În debutul pericopei Ki Teţe, Tora intercalează, într-o Moşe vaidaber et hadvarim haele el kol Israel” – Moşe a încât să ştim oricând dacă mergem pe drumul bun sau dacă succesiune de porunci nu cu foarte mare legătură între ele, mers şi a spus aceste cuvinte întregului Israel. Nicăieri însă, ne-am abătut de la el. Fie ca întotdeauna acest „aparat” să o miţva care poate rămâne foarte uşor cu o explicaţie sim- pe tot parcursul pericopei, nu ni se spune exact unde a ne menţină pe calea cea bună!... plistă: „Dacă întâlneşti pe drum un cuib de pasăre, într-un mers Moşe! Nu există nici un indiciu clar despre locul către copac sau pe pământ, cu pui sau ouă, şi mama lor şezând care s-a îndreptat în acea zi, înainte de a vorbi poporului. Notă: Şabaturile din datele de 18 şi 25 septembrie 2010 nu peste pui sau peste ouă, să nu iei şi pe mamă şi pe puii ei, Şi totuşi, pare că acest fapt, faptul că „a mers”, este foarte au pericope asociate, deoarece ele se suprapun cu sărbătoarea ci să dai drumul mamei şi să nu iei decât puii, ca să fi i fericit important, din moment ce Tora a ales să debuteze o perico- de Iom Kipur şi respectiv cu zilele intermediare (hol hamoed) ale şi să ai zile multe” [22.6-7]. Poruncă foarte clară, aparent! pă cu aceste cuvinte... Comentatorii Torei au păreri diferite sărbătorii de Sucot. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 5

COPIII Fiica unui Erou al Uniunii Sovietice Profesiunea Când, în 1987, la vârsta de 30 de ani, tâ- eroului său, Ivan Demidov, un de a citi nărul doctor rus în Filologie, Andreï Makine, fl ăcăiaş de abia douăzeci de ani, cerea azil politic în Franţa, sedus de libertăţile autorul i-a rezervat un alt destin: un ciob de oglindă sfărâmată DE LA spirituale pe care le făgăduia Occidentul, nici se abureşte uşor, descoperindu-i rămăşiţa de viaţă pe care nu realiza, poate, cât de aparentă şi de iluzo- infi rmiera Tania, „culegătoarea de morţi”, o prinde cu instinctul rie era această părăsire a Rusiei sale natale. femeii ce simte unde mai palpită inima. Aşa renaşte Demidov, Despărţirea era un fel de „Adio, dar rămân cu tine”, cum suna aşa se îndrăgosteşte de Tania, tânăra fată cu sânul sfârtecat PAGINa titlul unui vechi fi lm american de duzină, numai că semnifi caţiile de-o schijă, care-i rămâne acolo, în piept, o viaţă, ucigând-o în Drăgălaşii din fotografi e sunt fraţii Tom îi erau de astă dată mult mai profunde. Makine pleca, dar îşi cele din urmă la înghionteala de la coada pentru un pachet de (cinci ani şi jumătate) şi Lior (un an) din lua cu sine întinderile nemăsurate ale zăpezilor siberiene de margarină. Viaţa lor comună începe refăcându-şi izba din satul Kiriat Motzkin –Israel. Părinţii lor sunt acasă şi ale dramaticei experienţe sovietice, sensibilitatea lui Ivan, una din cele doar patru rămase în picioare. Scrisul Sharon şi Radu Daniliuc iar mândrul lor rusă, amintirea vie şi sângerândă încă a războiului (chiar dacă lui Makine pluteşte apoi tot timpul între derizoriu şi sublim, străbunic este… nimeni altcineva decât el nu îl trăise, dar care îi îmbibase mintea prin transfuzia po- între drama cumplită a cuplului şi forţa optimismului său, până av. Iulian Sorin. vestirilor), îşi lua mai ales limba: „limba mea, patria când aura euforică a victoriei şi strălucirea stelei de mea”, nu? Cu aceste bagaje-comori, cu încăpăţâ- Erou încep să se stingă. Ipocrizia şi minciuna clatină narea esticului care se vede iniţial respins de lumea soclurile, patriotismul devine materie primă pentru literară franceză şi constrâns la o viaţă de mizerie plictisitoarele ore de dirigenţie din şcoli, miturile în- (locuind o vreme chiar şi într-un cavou din cimitirul cep să se erodeze, învingătorii devin repede învinşi Père Lachaise), tânărul romancier scrâşneşte din în propria ţară, spectacolul–farsă a fericirii nu mai dinţi şi scrie, scrie cu înverşunare, până când ta- poate fi jucat. Rămas văduv, Demidov găseşte cea lentul său nu mai poate fi ignorat şi recunoaşterea mai la îndemână armă sinucigaşă a rusului: începe izbucneşte exploziv: romanul Testamentul francez să bea până la autodistrugere. Din erou devine pa- primeşte în 1995 prestigioasele Premii Goncourt şi iaţă tragică. Singura lui raţiune de existenţă rămâne Médicis, care îl consacră şi îl lansează într-o carieră Olia, fi ica lui şi a Taniei. Pentru care s-au luptat internaţională strălucită. Cărţile i se traduc în 30 de toată tinereţea lor ca să-i ofere „tot ce nu au avut ţări, apariţiile urmându-se într-un ritm rapid, Franţa ei”. Şcoală. Răsfăţ. Limbi străine. Studii superioare. se face cu un nou mare „scriitor francez”, numai că O slujbă la Centrul de comerţ internaţional. Să ne acesta rămâne profund rus în structura scrierilor, subiectelor mire că, în asemenea conjunctură, Olia devine... prostituată şi personajelor sale. Ceea ce se văzuse limpede chiar de la de lux în slujba serviciilor sovietice secrete?! E lovitura fi nală debutul său din 1990, cu Fiica unui Erou al Uniunii Sovietice pe care destinul i-o dă Eroului Uniunii Sovietice Ivan Demidov: roman apărut acum şi în Editura Humanitas fi ction, în tradu- moare în sala de tribunal unde e judecat pentru... ”tulburarea cerea Ilenei Cantuniari (desigur, în colecţia Raftul Denisei). ordinii publice”... Cum se nasc „Eroii Uniunii Sovietice”? Murind, mai ales Vocea literară a lui Andreï Makine rămâne tot timpul calmă, murind: sub bombardamentele, atacurile şi incendiile războ- rezervată, cuviincioasă. Dar sub ea clocotesc o ură şi o mânie iului, pare a zice Makine, îngheţând în glodurile împietrite nepotolite. O fi obida sa că a trebuit să se despartă de iubita ale frontului după ce au pornit la atac având pe buze falsul patrie-mumă şi apoi să-i sfâşie cortina de poleială? slogan al istoriei: „Pentru Stalin, înainte” şi mintea înceţoşată SANDA FAUR de iluziile şi demagogia patriotardă a sistemului. Numai că Pe ce se duc banii… „Nu suntem cifre” Am ales drept titlu ziile sunt viciate din start. Constituţia spune mult decât rata infl aţiei, că femeile vor să omenie în folosirea lor, a difi cultăţilor în pentru însemnările de clar şi întru totul justifi cat că România este lucreze mai mulţi ani. care se zbat vârstnicii, om cu om, nu global faţă ceea ce era scris un stat social şi, în consecinţă, orice deci- Nu negăm valabilitatea datelor pre- (deşi şi globalul nu arată deloc bine), pentru pe un panou al demon- zie care îi priveşte pe oameni este socială zentate de respectivii sociologi. Că există a evalua corect stările de fapt din societate. stranţilor care au marcat în esenţa ei. persoane care o duc mai greu decât Nu vrem să adoptăm un ton moralizator cu puternice proteste începutul de vară în Poate că nu am fi tratat o astfel de temă vârstnicii. Chiar dacă ar fi aşa, aceleaşi (care, oricum, nu-şi face efectul), ci doar toate localităţile mari din ţară. Măsurile de dacă la „o discuţie academică” desfăşurată realităţi arată că peste 80 la sută dintre să subliniem că modul de tratare a temei austeritate (sau cum vrea fi ecare să le nu- la începutul lunii iunie nu s-ar fi vorbit des- pensionari au venituri de sub 1.000 de lei, la acea „dezbatere academică” contravine mească) au provocat reacţiile cunoscute, pre „cinci mituri legate de pensii”, mituri pe limită de la care – în jos – începe sărăcia. fl agrant însuşi spiritului academic, un spirit panoul pe care fusese scris „Nu suntem care – chipurile – sociologii le-ar fi „spul- Dar ce să mai spunem despre ponderea profund umanist. Nu avem în vedere aici cifre!” sintetizând o stare de fapt şi de spirit berat”. S-a afi rmat că nu pensionarii sunt bolnavilor din rândul vârstnicilor, despre numai faptul că înşişi academicienii sunt, care merită să fi e comentată (măcar atât, „cei mai săraci”, că pensiile sunt destinate condiţiile de locuit ale majorităţii lor, des- în mod natural, persoane în vârstă, la noi dacă ameliorarea situaţiei continuă să fi e „celor care au puţin de trăit”, că sunt „prea pre posibilităţile limitate de a-şi satisface ca şi pretutindeni în lume, persoane care un vis nerealizabil, cel puţin pe un termen mici comparativ cu salariile”, că „femeile nevoi elementare de hrană materială şi ar merita – cel puţin – respect, ci mai ales, previzibil). nu trebuie să se pensioneze mai devreme spirituală? Tot statisticile arată că populaţia ce înseamnă pentru ca o societate conşti- Desigur, la nivel decizional înalt se ope- decât bărbaţii”. săracă (adică cea care se afl ă cu veniturile entă de valoarea ei să-şi protejeze valo- rează cu statistici numeroase în care (nici S-a spulberat (aşa îşi închipuie cei care în jurul a 500-600 lei) depăşeşte în acest rile autentice şi să respingă non-valorile, nu se poate altfel) concetăţenii noştri sunt au participat la discuţie) întrucât statisticile an 4 milioane de persoane. Aceste cifre indiferent dacă se consideră „academice” menţionaţi prin cifre, de la diferite structuri arată că cei mai săraci sunt concetăţenii în nu spun nimic sociologilor cărora (scuzaţi sau nu. Pentru că – o ştim încă de la antici de vârstă, ocupaţii, venituri, mediu de viaţă vârstă de la zero la 24 de ani, că „doar” 4,2 limbajul neacademic) le cam „miroase” de – omul este măsura tuturor lucrurilor. etc. până la scară globală. Dar, dacă în milioane de oameni sunt în vârstă de peste oamenii în vârstă? Omul concret, chiar dacă populaţiile se spatele acestor cifre nu se văd oamenii 60 de ani, că pensiile sunt primite, în medie, Am recurs şi noi la câteva cifre pentru „măsoară” în cifre. sau ei reprezintă o noţiune abstractă, deci- vreme de 15 ani, că pensiile au crescut mai a demonstra că mai trebuie şi un strop de Dr. TEODOR BRATEŞ O omisiune greu Ole Hadaş în Israel (episodul 8) Trebuie să recunosc cu mâna pe doctrina sionismului, au început să revină în patria istorică de înţeles! inimă, ca americanii când îşi ascultă pe care au redobândit-o cumpărând-o bucată cu bucată. Mi-a atras atenţia un articol apărut în Adevă- imnul, că mă simţeam bine, dar îmi Aşa se face că, începând din luna mai a anului 1948, de rul, din 4 mai, curent, sub semnătura lui Andrei venea rău când mă gândeam la când a luat fi inţă noul stat israelian, fraţii Herman şi Ioji L. au Pleşu, intitulat: Religia în şcoală. Am toată stima mine. Eu reprezentam exact defi ni- devenit multimilionari în dolari după ce au revândut pentru pentru publicistica autorului, pentru orizontul său ţia ipohondrului: „Un ipohondru este locuri de casă, pe parcele-bucată de bucată- toată plantaţia cultural şi spiritual, ca şi pentru simţul echilibrului. individul care se simte rău când îi de bananieri pe care o cumpăraseră de-a-lungul vremii cu Dl. Pleşu pledează pentru o predare inteligentă este bine!!! ”Iar mie îmi era bine… banii trimişi de toată familia care muncea în România, în a religiei în şcoli şi enumeră câteva repere ce dar mă puteam gândi numai la rău, exclusivitate pentru această acţiune sionistă. Motorul acestei trebuie cunoscute şi însuşite de elevi. Mai mult. sau la cum ar putea altfel să-mi fi e… fi indcă uitasem pentru mari campanii sioniste, campanie care a marcat vieţile multor El pledează şi pentru ca şi alte spiritualităţi să fi e mai multe momente unde eram, cine eram, ce aveam de membri din aceste familii, au fost cele două soţii ale celor doi prezentate în această programă, şi bine face! Cu făcut şi mai ales uitasem că am în Israel cunoştinţe, colabo- fraţi. Pe numele lor Irina a lui Herman şi Iduş a lui Ioji… cele alte cuvinte, tânărul să-şi cunoască propria religie, ratori, prieteni, şi o mişpuhă din parte soţiei, o familie foarte două femei au fost adevărate soţii şi mame evreice… Au fost ”dar şi ce e cu Coranul, şi cu Upanişade, ce e un mare, foarte puternică şi foarte... strânsă la pungă... ca să alături de soţii lor la bine şi la rău şi au dat patriei evreieşti templu budist, ce sunt taoismul sau shintoismul”. nu spun zgârcită. Când mă gândeam să mă prezint ca ole urmaşi. Irina a dat trei copii, iar Iduş - doi. La vremea când Toate bune,dar unde e iudaismul?! Este oare hadaş în faţa acestei mari familii, mi se crepona pielea pe am devenit eu ole hadaş, cei doi fraţi erau la vârsta senectuţii, acesta...subînţeles? De ce nu apare explicit? De spate. De ce asta, veţi înţelege imediat. cele două soţii la fel, iar copiii lor erau la maturitate, oameni ce sunt menţionaţi verii şi cunoscuţii de departe, Şeful acestei familii era Herman, Herman L. Primul dintre realizaţi pe toate planurile, având la rândul lor copii. dar nu şi părinţii sau fratele mai mare? A introduce cei doi fraţi L. care au ctitorit localitatea israeliană Herzlia. În Şi pe capul acestei ţări, ţară în care familia pe care v-am şi iudaismul în sistemul de cunoştinţe ar dezvă- centrul localităţii tronează o piatră-monument pe care scrie prezentat-o mai sus era mare, puternică şi extrem de bogată, lui rădăcinile comune ale monoteismului şi ar fi precum că familia respectivă este întemeietoarea localităţii. am picat noi, familia mică din România, împotriva sfatului dat un bun prilej de combatere a antisemitismului, Începând din 1923, fraţii Herman şi Ioji au sosit în Palestina de Herman:”Nu aveţi ce căuta în Israel! Viitorul lumii aparţine anacronic dar persistent, deghizat, în prezent, şi şi cu banii veniţi de acasă au început să cumpere pământ comunismului!” Herman era membru al Partidului Comunist sub forma delegitimizării Israelului. E mai lesne de la arabii proprietari de plantaţii de bananieri în perimetrul din Israel, condus de Vilner!!! Ce să-i faci? Nu toată lumea să ocolim un subiect delicat, decât să înlăturăm viitoarei Herzlia. Până în 1920 Palestina fusese provincie e perfectă!!! prejudecăţi milenare! otomană, din 1920 trecând sub jurisdicţie internaţională şi ŢICU GOLDSTEIN britanică în mod special, evreii din lumea largă, conduşi de EUGEN ROTARU 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 ASISTENŢA SOCIALĂ prioritate în strategia F.C.E.R. de 23 august 1944 a făcut obiectul primei contractului self cu Joint-ul; 3. licitaţia şi – Dr. Zvi Feine şi Israel Sabag - profe- „Cum poţi ajunge ieşiri în lume a proiectului. „Când dispare începerea lucrărilor; 4. eforturile de fi na- sor şi partener. Amândoi au contribuit la printr-un zâmbet teama, simţi că poţi să vorbeşti. Ai viaţa lizare: acreditarea şi depunerea dosarului formarea mea. M-am bucurat de ajutorul în siguranţă”, este sinteza momentului, de acordare de fonduri U.E. pentru mo- şi prietenia inginerului Nilu Aronovici şi a la sufl etele oamenilor” din perspectiva evreilor români, făcută dernizarea Căminului „Rosen”. Proiectul doctorului Alexandru Elias. O legendă midraşică ne încredinţează de Iosif Profeta. Sunt oameni care nu se va începe cu renovarea a 10 camere de – Care este poziţia D.A.S.M. faţă de că, atât timp cât trăieşte, omul e dator pot elibera, însă, de trauma pogromului la etajul II, dar se are în vedere întregul F.C.E.R. şi Joint? să răspândească, oriunde ar fi , lumina de la Iaşi din 1941 (Tina Grimberg), de cămin. Axa prioritară este obţinerea – D.A.S.M.-ul este o prioritate în parte- încredinţată. Din această spiţă se aleg şocul veştii că rude ale lor au fost asasi- de fi nanţare U.E. pentru modernizarea neriatul Federaţie - Joint, ajutorarea celor paznicii de far, din care face parte şi asis- nate la Auschwitz (Eva Panna Szemler). infrastructurii asistenţei noastre sociale. în nevoie fi ind prima obligaţie a oricărei tenta şefă de la Căminul „Rosen”, Lucia Vârstnicii de azi erau, atunci, copii sau Iniţial, camerele vor fi cu două paturi, dar comunităţi şi, implicit, a F.C.E.R. Relaţiile Schiopu. Folosesc prezentul continuu adolescenţi. Unii au vândut ziarul „Româ- se intenţionează să se ajungă la camere F.C.E.R.-D.A.S.M.-JDC presupun o cola- pentru că, deşi doamna Lucica – cum îi nia liberă”, primit de la Uniunea Patriotică tip garsonieră. borare în ceea ce priveşte strategia acti- spun toţi – s-a retras din muncă, nu însă (Judith Ardeleanu), alţii au donat sânge vităţii de asistenţă socială în perioadele şi din inimile oamenilor. De 30 de ani, pentru front (Elisabeta Voinea). Majori- grele prin care trece economia mondială, „Nehotărâţii să nu ezite informări reciproce privind aplicarea bare- să vină la noi” mului de ajutoare, participare la training- uri organizate de Joint, analiza bugetelor Nu este uşoară misiunea D.A.S.M. anuale de cheltuieli (D.A.S.M.) şi organi- într-o perioadă de criză cum este cea pre- zarea periodică de discuţii între directorul zentă, când 70 % din populaţia evreiască JDC şi conducerea F.C.E.R. – D.A.S.M., din România are 70 de ani, când pensiile privind formarea liderilor, schimb de pă- aproape că nu mai ajung în faţa costurilor reri între specialişti şi profesionişti privind năucitoare ale vieţii, când problemelor de metode noi de socializare etc. ordin material li se adaugă bătăliile împo- – Colaborări în ţară şi străinătate? triva bolilor, a însingurării. Şi iată că un – Căminul din Frankfurt; Crucea Roşie tânăr economist, Gulyas Attila, înţelege din România; Fundaţia „Sfânta Irina”, să-şi dăruiască energia şi competenţa centru pentru cazuri terminale; contractul acestor oameni. de parteneriat între căminele noastre din – El ne povesteşte: Bucureşti şi Arad şi Căminul Congregaţiei – Înainte cu o lună de a termina facul- Catolice „Don Orione”, din Voluntari. tatea, preşedintele comunităţii arădene, – Cum priviţi condiţia umană din per- de unde provin, mi-a propus să urmez un spectiva unui cămin de bătrâni? curs postuniversitar la Institutul de Studii – Cred că un cămin trebuie să fi e loc Europene Iudaice „Paideia” din Stock- de socializare, unde oamenii să-şi petrea- holm. Am obţinut o bursă de la Joint, cu că timpul feriţi de griji, fără să renunţe la condiţia să lucrez la Centrul Pedagogic nimic din ceea ce-şi pot permite, să nu din Capitală. După terminarea cursului, accepte că se retrag pentru ultimul drum. am fost responsabil pentru O.T.E.R., Revine personalului provocarea de a le viaţa ei s-a identifi cat cu viaţa căminului. tatea şi-au reluat studiile (Elena Beram coordonator al organizaţiei şi, din 2006, schimba mentalitatea, de care depinde Este o „moştenire spirituală” pe care o – Helene Marcovici). Nu puţini retrăiesc am acceptat propunerea domnului preşe- şi gradul de adaptare. lasă succesoarei sale, Rodica Ghiţules- din unghi contemporan ceea ce a urmat dinte Vainer de a mă implica în activitatea – Proiecte? cu, a spus directorul căminului, Gaetano clipelor de atunci: schimbarea unei dicta- D.A.S.M. La 1 iunie 2007, am preluat pro- – Un nou program de asistenţă me- Perrotta, în chip de la revedere. „Eu am turi cu alta (Marietta Leonte, Lidia Fonea). vizoriu conducerea Căminului „Rosen”, un dicală nursing, cu îngrijire 24 de ore din învăţat de la dumneavoastră cum poţi Amintirea anilor de război e marcată de training extrem de util pentru mine; apoi 24, deocamdată, la scară redusă, cu o ajunge printr-un zâmbet la sufl etele oa- bombardamente, spaime, frustrări (Bertha am avut norocul să găsesc un profesionist contribuţie fi nanciară adiacentă; extinde- menilor”, i s-a adresat directorul D.A.S.M., Leibovici). Cineva s-a căsătorit în prima ca domnul Perrotta. rea alocaţiilor suplimentare la un număr ec. Gulyas Attila. „Ca asistentă şefă, ne- zi de război (Libertina Idelovici). Altcineva – Credeţi că umorul facilitează comu- lărgit de categorii de asistaţi în funcţie de aţi fost alături la bine şi la greu şi ne-aţi a fost orfană din primul război mondial, nicarea cu oamenii în suferinţă? maladie; existenţa unui ofi ţer de serviciu ajutat enorm”, a continuat domnia sa, când tatăl ei a murit pe front fără a avea – Şi optimismul, aş adăuga. la D.A.S.M., care va funcţiona şi în week- dând citire scrisorii pentru doamna Lucica cetăţenia română (Sofi a Rubin). Pompiliu – Dar neîncrederea bătrânilor singuri end; modernizarea continuă a Centrului purtând semnătura tuturor colegilor din Sterian a reconstituit momentul 23 august şi suferinzi care nu mai aşteaptă nimic de Ajutor Medical, pe care dorim să-l D.A.S.M. „Pentru toate acestea meritaţi 1944 prin prismă gazetărească. de la viaţă? transformăm într-o adevărată policlinică. recunoştinţa şi admiraţia noastră”. Şi tot în numele D.A.S.M., vorbitorul i-a urat Rodicăi Ghiţulescu să continue ceea ce Renovarea etajului II a început doamna Lucica. „Ne e greu să ne împăcăm cu gândul că de mâine nu al Căminului „Rosen” vă vom mai întâlni pe culoarele căminu- din fonduri F.C.E.R. şi Joint lui nostru. Ne veţi lipsi mult, ne va lipsi bunătatea, blândeţea dumneavoastră”, În birou, discuţiile continuă. Afl u că-n a dat glas Pompiliu Sterian simţămintelor august se va organiza Tabăra internaţio- generale ale rezidenţilor. „De trei ani, de nală de vară pentru tineri voluntari evrei şi când sunt internată în cămin, felul de a neevrei din Germania, Belarus, Polonia, se purta, de a acţiona, blândeţea vocii dornici să cunoască istoria comunităţii ei au fost o terapie sufl etească pentru evreieşti din România. Împreună cu vo- mine”, i s-a alăturat dr. Judith Ardeleanu. luntari bucureşteni, oaspeţii vor reface şi Urările de sănătate, viaţă lungă, bucurii vopsi băncile din parcul căminului, vor au fost însoţite de un tort special, opera amenaja leagăne, vor face excursii cu meşterilor culinari din cămin, fl ori, cado- rezidenţii, vor participa la Kabalat şi Oneg uri. „Mulţumesc că m-aţi tolerat”, a şoptit Şabat, la întâlniri cu supravieţuitori ai sărbătorita. Holocaustului în România. Este iniţiativa C.E.B., în special, a vicepreşedintelui, ing. „Să ai viaţa în siguranţă” Mirela Aşman. S-a aplicat politica de înti- nerire a angajaţilor la cămin: administra- Primul gest al directorului Gaetano tor, Dan Buzoianu; contabil şef, Marcela – Neîncrederea este o coordonată a – O comparaţie între asistenţa de la Perrotta, când am intrat în biroul domniei Golda; kinetoterapeut, George Sebe. Am fi rii omeneşti care, cu vârsta, se agravea- noi faţă de asistenţa comunitară din alte sale, a fost să-mi dăruiască o „Ediţie făcut cunoştinţă cu noul medic pentru re- ză. Dar nu trebuie considerată intratabilă. ţări europene? specială” din publicaţia Căminului. Citesc zidenţii de la parter, dr. Mihaela Mocanu, Este nevoie de blândeţe, răbdare, înţele- – În primii ani de după căderea Zidului data: 23 august 1944. Apoi – textul: „Aten- specialistă în gastroenterologie, ecografi e gere s-o împrăştii încet-încet. Berlinului nu aveai ce compara; în anii din ţiune! Atenţiune! Armata Română întoarce şi endoscopie. A şi fost adus la cămin un – În ce măsură educaţia primită în urmă – da, în funcţie de situaţia fi nan- armele împotriva Germaniei Naziste!”. ecograf de la C.Aj.M. Preşedintele Fun- familie vă infl uenţează munca actuală? ciară a fi ecărei comunităţi. O problemă „Este un proiect de artă comunitară orga- daţiei „Ana Aslan”, dr. Livia Spiru, medic – Există cei 6 sau 7 ani de acasă. este şi gradul de răspândire a populaţiei nizat de un grup de tineri artişti, condus de geriatru, a propus un parteneriat benefi c Altfel spus - exemplul părinţilor, al fraţilor evreieşti. În Ungaria, ea e concentrată regizorul David Schwartz, împreună cu pentru cămin: instruire pentru personal şi şi surorilor, exemplu care continuă, de la Budapesta, la noi – e răspândită în F.C.E.R. – D.A.S.M. şi Căminul „Rosen”, consiliere, căminul urmând să aibă drept altfel, toată viaţa. Mama, de care-s foarte toată ţara, ceea ce măreşte difi cultăţile îmi previne nedumerirea interlocutorul. garanţie brand-ul Ana Aslan. În curând va legat, cum s-a pensionat, a început să în ajutorare. Polonia şi Bulgaria nu au un „Ediţia specială” este unul din rezulta- începe renovarea etajului II al căminului, lucreze ca administrator la Restaurantul C.Aj.M. la nivelul nostru. tele muncii de zece luni a echipei şi a investiţie în parteneriat F.C.E.R. – Joint. Ritual din Arad. Sora mea, Erika, este – Ce sugeraţi celor care ezită, deşi au rezidenţilor, reuşind „să construiască un Investiţia are acordul Comisiei Economice profesor universitar de politici monetare nevoie de asistenţă? mediu de schimb creativ între generaţii”, şi Comitetului Director al F.C.E.R. Etapele la Universitatea San Antonio - Texas. Şi – Dacă au nelămuriri, să ne întrebe. mă pune directorul în temă. Cum a rămas de lucru sunt: 1. prezentarea, în termen ăsta-i Jakob, fi ul ei, nepotul meu. Să nu ezite să vină la noi. în memoria afectivă a intervievaţilor ziua de două luni, a proiectului; 2. semnarea – Aveţi modele stimulatoare? IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 7 „Credincioşii nu se numără, se cântăresc” „Amintindu-ne Decernarea brevetului şi medaliei de nnis este foarte apreciat de colegul şi Membru de Onoare „Prieten al Comuni- prietenul său din Grupul Parlamentar al tăţii Evreieşti din România” primarului din Minorităţilor Naţionale, deputatul F.D.G. trecutul, Sibiu, Klaus Johannis, s-a derulat – sem- R., Ovidiu Gantz. A fost rememorat faptul nifi cativ - la Sinagoga din oraş, centrul că deschiderea Festivalului „Euroiudai- modelăm viitorul” vieţii evreieşti, lăcaş de cult despre care ca”, la Hotel „Ramada”, a fost onorată preşedintele Comunităţii sibiene, ing. şi de primarul Klaus Johannis, nu fără (Deschiderea Concursului Naţional Otto Deutsch, spunea că este un simbol a se oferi perspectiva: „Sunt convins „Memoria Holocaustului”, Braşov, nu doar religios, dar şi istoric; un reper că relaţiile noastre de colaborare şi pri- 12 – 15 iulie 2010) turistic pe harta itinerariilor iudaice în etenie vor fi o trăsătură a anilor ce vin”. România. Întotdeauna, relaţiile interu- Preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, mane de respect şi bună înţelegere au a dat citire brevetului. creat climatul propice integrator pentru Mulţumind preşedintelui F.C.E.R., toate etniile din Sibiu – inclusiv cea dr. Aurel Vainer, preşedintelui C.E. evreiască – fi ecare păstrându-şi identi- Sibiu, ing. Otto Deutsch, juriului care a tatea, cultivându-şi tradiţiile. Momentul decis acordarea acestui brevet, primarul a fost un bun prilej pentru preşedintele Sibiului, Klaus Johannis, l-a considerat Comunităţii de a aminti ajutorul primit „unul din cele mai importante momente din partea primarului Klaus Johannis, din cariera sa politică”. Domnia sa a în 2007, an în care Sibiul a fost capitală mulţumit, de asemenea, numeroasei culturală europeană, în şirul evenimen- asistenţe: oaspeţi din Capitală, membri telor de atunci înscriindu-se şi Festivalul ai comunităţii evreieşti sibiene, perso- „Euroiudaica”. „Au venit fonduri de la Ministerul Culturii, dar nalităţi ale vieţii politice, sociale, culturale, religioase locale. Sinagoga necesita o curăţenie pentru care nu mai aveam Referindu-se la diminuarea drastică a populaţiei evreieşti posibilităţi de plată”, a rememorat vorbitorul. „Atunci m-am din România, pe care a considerat-o regretabilă, laureatul dus la Primărie, acolo unde ştiam că pot primi ajutor. A doua a citat o frază ecleziastică: „Credincioşii nu se numără, se DDejej – MMonumentulonumentul ddeportaeportaţiilorlor – zi, domnul Klaus Johannis a vizitat Sinagoga şi a zis: Se face! cântăresc”, adică se evaluează, şi, din acest punct de vedere ooperperă a ssculptoruluiculptorului IIzsákzsák MMártonárton În ziua următoare a venit echipa şi s-a făcut. Nu e singurul comunitatea evreiască e importantă pentru implicarea ei în exemplu. Trebuie menţionat că domnul Klaus Johannis nu dezvoltarea societăţii româneşti. Preşedintele F.C.E.R., dr. Deschiderea fi nalei Concursului Naţional este doar prietenul nostru, ci al tuturor etniilor din oraş şi se Aurel Vainer, a vorbit despre Cristian, localitate cu urme „Memoria Holocaustului” (12 - 15 iulie a.c.) de bucură de preţuire pe plan local, naţional şi internaţional”. urbanistice, istorice săseşti, unde se afl ă C.I.R. „Be’Yahad la Colegiul, încărcat de istorie, „Andrei Şagu- Ceremonia a fost şi o premieră, pentru că s-a transmis pe – Împreună – Together”, şi Codlea, oraş săsesc exemplar. na” - incursiune în viaţa culturală din trecutul internet. Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a evidenţiat Rememorând alegerile parlamentare din 2008, domnia sa a Braşovului, prin care ne-a purtat prof. Mariana similitudini între cele două minorităţi, evreiască şi germană: observat că pe locul I s-au situat romii, pe locul II – germanii, Gavrilă, principalul organizator al concursului, rolul important în dezvoltarea României moderne şi masiva pe locul III – evreii; ceea ce indică aprecierea de care se - a inclus şi un rezumat al celor peste 200 de emigrare, din cauza căreia populaţia evreiască este astăzi bucură cele două mici comunităţi din partea electoratului din ani de existenţă a comunităţii evreieşti braşove- 1% faţă de cea existentă înainte de al doilea război mondi- afara lor. Şeful de Cabinet al preşedintelui F.C.E.R., Silvian ne, făcut de preşedintele ei, ing. Tiberiu Roth. al. „Acordăm prietenia noastră tuturor celor care vor să ne Horn, a oferit primarului Klaus Johannis, albumul „Sinagoga Popasuri mai largi - legislaţia rasială din anii aibă prieteni. Aţi observat că medalia se cheamă Prieten în România” şi volumul „Demnitate în vremuri de restrişte”, Holocaustului, etapele Alialei din perioada post- al Comunităţii Evreilor din România, cu subtilul: Iubitor de ambele editate de Hasefer. Preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel belică, aportul evreilor braşoveni la propăşirea pace, iubitor de oameni”, a evidenţiat preşedintele F.C.E.R., Vainer, i-au fost înmânate două cărţi reprezentative pentru urbei. Concursul – a precizat vorbitorul - este dr. Aurel Vainer, amintind şi faptul că primarul Klaus Joha- valorile culturale sibiene. un proiect educaţional elaborat de Şcoala Ge- nerală nr. 5, Gimnaziul „Ben Gurion” din Rishon LeZion, oraş israelian înfrăţit cu Braşovul, şi A.C.M.E.O.R. Elevi braşoveni şi israelieni din (Dezvelirea plăcii donatorilor la C.I.R. „Be’ Yahad – Împreună – Together) şcolile sus-amintite au făcut vizite reciproce şi au avut activităţi educative comune. În 2008, În seara aceleiaşi zile (12 iulie a.c.) la C.I.R „Be’ Yahad”, a Sandrei Segal, a Mirelei Aşman, a lui Edy Kupferberg. elevi din România au depus o coroană de fl ori preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, a organizat o discu- Preşedintele C.E. Braşov, ing. Tiberiu Roth, a evidenţiat la mormântul ostaşilor israelieni căzuţi în răz- ţie cu membri din generaţia de mijloc şi ”de aur”, afl aţi la odih- faptul de a fi avut privilegiul să fi e printre cei care au asistat boaiele de apărare a Israelului. Tot în 2008, în nă, pe tema atacului armatei israeliene, în legitimă apărare, la naşterea proiectului şi la punerea lui în operă, mulţumind cadrul Anului Internaţional al Interculturalităţii, asupra vasului cu extremişti din Turcia, care, sub pretextul totodată şi unui mare absent: dr. Zvi Feine. Calde cuvinte de a fost plantat „Copacul Prieteniei”. „Pentru noi ajutorului umanitar, transportau armament pentru Gaza. A mulţumire au fost rostite de directorul JCC – Bucureşti, Shai este o cinste că societatea românească îşi doua zi dimineaţă, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Orny. Preşedintele C.E. Piatra Neamţ, ing. Hary Solomon, a aminteşte şi în acest mod de lecţia dureroasă a avut o întâlnire cu aceiaşi participanţi pe tema obiectivelor evidenţiat valoarea inestimabilă a acestei donaţii pentru toţi de istorie a Holocaustului, spre a nu se mai de strategie a F.C.E.R. în perioada 2010 – 2015, a calităţii benefi ciarii ei, evrei români din toate segmentele de vârstă. repeta vreodată. Cifrele sunt cifre, dar dincolo C.I.R.-urilor, evidenţiind meritele coordonatorului pe ţară al Preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, a defi nit această de ele este multă tragedie umană. Am trăit şi eu acestora, Ivan Truţer, şi ale echipei sale, contribuţia fostului tabără ca fi ind creatoare de identitate evreiască. Primarul Holocaustul în partea de nord a Moldovei şi am director Joint pentru România, dr. Zvi Feine, a donatorilor şi comunei Cristian, Dragoş Serafi m, a subliniat că atât dona- avut şansa de a rămâne în viaţă”, au fost ideile a actualului director, Israel Sabag. Ceremonia de dezvelire ţia cât şi energia celor care au ridicat edifi ciul, au amenajat centrale ale intervenţiei preşedintelui F.C.E.R., a plăcii cu numele familiei Sandler, principala donatoare curtea etc. poate fi un exemplu pentru autorităţile locale. dr. Aurel Vainer. Remarcabil – programul pentru C.I.R. „Be’ Yahad”, cu participarea conducerii F.C.E.R, Viaţa comunităţii evreieşti din România – model pentru so- muzical „In memoriam”, spectacol realizat de Joint, JCC – Bucureşti, preşedintelui C.E. Braşov, a unor cietatea românească şi salutul Excelenţei Sale Oren David, elevi ai Liceului de Muzică „Tudor Ciortea” şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Cristian şi Braşov, ambasadorul Israelului în România, transmis prin interme- de formaţia instrumentală „Yahad” a C.E. Bra- ai Parlamentului României, a avut drept prolog mulţumirile diul său, au fost axul discursului rostit de senatorul Titus şov. În public s-au afl at preşedintele Comisiei adresate doamnei Anny Sandler de către directorul adjunct Corlăţean. Senatorul Florin Staicu şi-a exprimat admiraţia Centrale de examinare a concurenţilor, conf. al JCC – Bucureşti, Ady Gueron, pentru suportul fi nanciar pentru marile realizări ale comunităţii evreieşti din România. univ. dr. Alexandru Florian, director executiv la ridicarea acest edifi ciu. Anny Sandler a făcut un scurt Directorul Joint, Israel Sabag, a mulţumit pentru contribuţie al I.N.S.H.R. „Elie Wiesel”; vicepreşedintele istoric al hotărârii de a ajuta comunitatea evreiască din Ro- reprezentantei donatorilor, Anny Sandler. Cel mai vechi corist aceleiaşi comisii, prof. dr. Doru Dumitrescu, mânia, începând cu prima vizită la fosta vilă de la Cristian, de la „Yahad” – formaţia corală şi instrumentală a comunităţii inspector şcolar general în Ministerul Educaţiei, în 2004, şi sfârşind cu moderna clădire actuală. Preşedintele braşovene -, Ştefan Balint, a cărui zi de naştere a coincis Cercetării, Tineretului şi Sportului; vicepreşe- F.C.E.R. a vorbit despre simbolul numelui primit de C.I.R. cu acest eveniment, a dedicat lui Anny Sandler cântecul „A dinţi ai subcomisiilor pentru gimnaziu şi liceu, – Cristian „Be’ Yahad – Împreună – Together”, ca şi despre idişe mame”. Irina Cajal a mărturisit că părinţii ei au iubit-o prof. Gabriel Stan, director al Casei Corpului oferta C.I.R.-urilor noastre făcută la Târgul de Turism de la mult pe Anny Sandler. Vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Didactic din Bacău şi, respectiv, prof. Mihai Bacău, subliniind că lucrurile nu s-au făcut numai cu bani, Schwartz, a mulţumit donatorilor şi tuturor celor care au făcut Manea, inspector la Inspectoratul Şcolar al ci şi cu oameni. Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen a amintit din proiect realitate. Edy Kupferberg a susţinut că educaţia Municipiului Bucureşti; membri ai celor două că suntem în preajma lui 9 Av, că Templul din Ierusalim a iudaică a renăscut la Cristian. Spectacolul oferit de formaţia subcomisii, secretarul lor, elevii concurenţi. fost distrus din cauza „urii fără motiv”, îndemnând la unita- corală şi instrumentală a comunităţii braşovene a avut loc Partea a doua a programului artistic dedicat te. Eminenţa Sa a rememorat activitatea fostului O.T.E.R., pe scena din amfi teatrul în aer liber a C.I.R. „Be’ Yahad”. evenimentului s-a derulat la Sinagoga din Braşov, în care, după un cuvânt introductiv al preşedintelui Comunităţii, ing. Tiberiu Roth, Zâmbete şi lacrimi despre simbolul zilei 9 Av – distrugerea, datorită dezbinării între fraţi, a primului şi a celui de-al doilea Templu din Ierusalim, zi care îndeamnă de emoţie poporul evreu la unitate - corul şi formaţia „Revista Revistelor” la Teatrul „Constantin Tănase” din instrumentală sus-menţionată au impresionat capitală, din 13 iulie a.c., sponsorizată de F.C.E.R., cu prilejul auditoriul prin performanţe interpretative şi de Congresului al II-lea al Federaţiei, a fost de natură să destindă orchestraţie ale unor şlagăre israeliene aplau- frunţi şi să aducă zâmbete pe chipurile publicului prin perfor- date la scenă deschisă. Nu mai puţin demnă de manţele artistice ale unor mari vedete ale scenei de la Savoy, reţinut – expoziţia „Amintindu-ne trecutul, mo- răsplătite cu aplauze şi fl ori. La încheierea spectacolului, delăm viitorul”, de la balconul Sinagogii, unde preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a decernat brevetul elevi ai Liceului de artă „Hans Mattias Teutsch”, şi medalia de Membru de Onoare „Prieten al Comunităţii ai Colegiului „Şaguna”, ai Şcolilor generale nr. Evreieşti din România” directorului acestui teatru, maestrul 31, nr. 17 şi nr. 5 au expus colaje şi desene pe Alexandru Arşinel. Cu multă emoţie în glas a amintit de în- tema Holocaustului, în alb-negru şi color. aintaşii lui: Constantin Tănase şi N. Stroe. Textul brevetului a fost citit de vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz. Pagina realizată de S. ELIŞEVA 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 JCC şi media Directorul de programe al JCC Bucu- fost atraşi de acest domeniu. Aici se vor reşti, Shai Orni ne relata recent despre putea exprima toţi cei care consideră că un foarte ambiţios proiect ce va fi lansat. au idei şi proiecte de interes şi va fi o Radioul JCC-ului va emite, iniţial pe inter- antenă de expresie deschisă. Shai are JCC net, şi toţi cei interesaţi de programe îl vor la activ numeroase programe puse în putea audia. Dintre cei ce frecventează practică în Israel şi stilul de acolo, foarte programele JCC începe să se selecteze direct, se face simţit şi în aceste proiecte BUCURESTI, o echipă, care cuprinde persoane de noi – practice şi de impact imediat asupra toate vârstele. Ei au urmat deja un curs celor care se implică dar mai ales asupra Culori şi melodii din folclorul etniilor introductiv în lumea radioului şi mulţi au viitorilor ascultători. Festivalul Hamsa, desfăşurat în iunie la JCC, a fost o adevărată sărbătoare a diversităţii culturale şi lingvistice. Formaţii ale etniilor au venit pe scena din strada Popa Soare, în compania gazdelor evrei, ca semn al frumuseţii pe care o reprezintă o asemenea bogăţie culturală. Hamsa, cuvântul care înseamnă cifra cinci în limba arabă, fi ind acea mână care semnifi că noroc şi binecuvântare, a fost simbolul eve- nimentului. Pe scenă au evolutat formaţii în limbile idiş, ebraică, rusă, română şi aromână. Cu aranjamentul muzical al lui Naftali Pincovici, trei mame ale micuţilor care frecventează cursurile JCC au apărut pe scenă, în compania instrumentiştilor din Iaşi, cu un adevărat spectacol care a încântat asistenţa. Sala Mare a JCC a fost plină şi cei prezenţi s-au bucurat de frumuseţea costumelor tradiţionale şi de muzica atât de diversă prezentată cu această ocazie.

Laguna Albastră, onorată Trezirea pentru JCC! Câtă bucurie pentru cei mici că La JCC îi aşteaptă programe Numeroase excursii animă acest de invitaţi de seamă... a venit vacanţa! Atâtea planuri şi interesante, alături de micuţi de program, care anual se bucură de dorinţe se leagă de cele trei luni aceeaşi vârstă şi de madrihimi foarte mare succes. în care şcoala nu este nici măcar califi caţi. Nu lipseşte joaca dar nici Shay Orni ne relatează despre amintită... Doar că foarte multe educaţia, esenţială pentru această mărturisirea unei mămici: copilul dintre visele copiilor sunt năruite de grupă de vârstă, nu este neglijată. vine în fi ecare dimineaţă cu mare faptul că... părinţii lucrează. Aceştia Se cântă, se dansează, se recită şi plăcere la JCC. Nu mai trebuie să-l muncesc tocmai pentru a le agonisi se discută foarte mult. De dimineaţă trezească din somn, deoarece el cele necesare dar copiii nu benefi - până după-amiază părinţii îşi pot este deja gata de plecare în fi ecare ciază de distracţia şi joaca pe care lăsa copiii într-un mediu sigur, în dimineaţă pentru acest interesant şi le-ar fi dorit. care nimeni nu îi va lăsa singuri. program. Vreme de plimbare şi distracţie... O dată cu venirea căldurii, a sosit timpul programelor început de vară. Îmbrăcaţi lejer, uitând pentru moment în aer liber. Tinerii care frecventează JCC Bucureşti de şcoală, facultate sau serviciu, participanţii s-au au ieşit în parc pentru ca să petreacă timpul împreună întors parcă în timp pentru câteva ore. Spiritul vivace într-un mod plăcut şi sănătos. Sport, joacă dar şi discuţii al copilăriei, cu exuberanţa caracteristică, a dominat Două dintre legendele vii ale baschetului israelian, Tal pe teme serioase au animat această interesantă zi de evenimentul pe care doresc să îl repete cât de curând. Brodi şi Aulcie Peri, au venit, la invitaţia Clubului Rapid Bucureşti, pentru a se întâlni cu micuţii care tind să îm- brăţişeze cariera sportivă. În cadrul vizitei lor, au făcut un popas la cafeneaua JCC, unde au fost primiţi cu bunătăţi Desene pentru cei dragi israeliene – pentru a-şi aminti de acasă... Vedete ale ce- Cursul de pictură susţinut în gătit câteva lucrări care îşi aşteaptă fesoara a ştiut să o exploateze la lui mai popular sport de echipă din Israel, cei doi oaspeţi acest an la JCC de artista Elena privitorii în sediul din Popa Soare. maximum şi pe care părinţii lor au s-au întâlnit cu copiii de la JCC, care nu s-au speriat de Seserman s-a încheiat recent iar Refl ectarea realităţii prin ochii celor primit-o cu bucurie şi emoţie. dimensiunile impresionante ale celor doi sportivi. copiii care l-au frecventat au pre- mici este o experienţă pe care pro- Petrecere la carting! Tineri care frecven- tează programele JCC au ieşit într-o seară tori- dă la carting, în noul mall Cotroceni. Distracţie pe cinste şi puţină adrena- lină au făcut din acest eveniment unul cu totul special în programele de până acum ale JCC. La fi nal, nu puţini au fost cei care au întrebat “pe când următoarea ieşire?” REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 9 Bun venit pe “Planeta copiilor” Centrul de zi “Planeta copiilor”, care funcţionează în perioada verii, între 14 JCC iunie şi 31 august, şi-a redeschis porţile pentru cei mici. Dacă anul trecut în trei luni ORADEA de zile au fost înscrişi 47 de copii, acum, în doar două săptămâni, s-au prezentat deja 42, dintre care 31 frecventează zilnic grădiniţa. Psihologul Katalin Kovari, coordonator al programelor pentru copii de la JCC Oradea, benefi ciază de ajutorul echipei JCC şi al voluntarilor în condiţiile de afl uenţă a celor mici. Cei care anul trecut frecventau activităţile Centrului de zi şi JCC s-au anunţat ca voluntari pentru îngrijirea prichin- deilor. Mihaela Pop, educatoare, şi Ioana Canalas, voluntară şi organizatoare de programe de câţiva ani la JCC Oradea, sunt cele care asigură ajutorul de fi ecare zi. Programele copiilor nu se limitează doar la joacă, somn şi gustare... Ei benefi ciază de un program educativ interesant, care îi va uimi cu siguranţă pe educatorii lor din timpul anului şcolar. Cursuri de sport (Zsuzsana Bodor), dans, muzică şi engleză atături de Katalin Kovari şi Mihaela Pop, „povestiri cu rabinul” în compania Rabinului Cursanţii de la Ebraică Abraham Ehrenfeld, pictură (Ioana Klein) şi matematică distractivă (Eva Gorondi). Acest program de vară reprezintă o reală binefacere pentru părinţi, care îşi pot continua activitatea profesională şi atunci când micuţii au intrat ofi cial în vacanţă. Una au intrat în vacanţă dintre cele mai mari probleme se rezolvă astfel într-un mod plăcut pentru cei mici şi Participanţii la cursurile de Ebraică ale JCC au intrat recent în vacanţă. Nu înainte liniştitor pentru părinţi. de a-şi primi diplomele care le atestă cunoştinţele şi dorinţa de a cunoaşte această limbă. Ataşamentul faţă de această limbă a sufl etului poporului evreu i-a făcut pe numeroşi participanţi să vină să înveţe la JCC. Corul Cantorilor din Ierusalim La 27 iunie, Comunitatea Evreilor din la origine – i s-a decernat Diploma de Oradea şi JCC Oradea au avut ca oaspeţi excelenţă pentru întreaga activitate. de seamă, într-un excepţional spectacol, Această surpriză i-a fost pregătită cu Programe şi excursii pe membrii Corului Cantorilor de la Ie- ocazia împlinirii a 50 de ani de la Bar rusalim. Melodii de Hazanut şi cântece Miţva sa de la Oradea. Cu respect şi iubire pentru toate vârstele! israeliene au emoţionat publicul venit să pentru memoria părinţilor săi, domnia-sa audă aceste aceste minunate voci reunite. a povestit ce bucurie le-ar fi produs să Ştiu sigur că aproape fi ecare dintre noi a tânjit la terminarea anilor de şcoală sau Directorul Yair M. Plesser, dirijorul Bin- îl vadă în această postură. Cu emoţie a de studenţie, după atmosfera de tabără... După emoţia timpului petrecut împreună, yamin Glickman, alăuri de doamna Rita evocat faptul că, dacă Holocaustul nu ar după focul în jurul căruia s-a cântat în noapte, după plimbări, iubiri, prietenii... Dacă Feldman-Gelfman, la pian, şi aceşti artişti fi avut loc, încăpătoarea sală unde a avut aţi crezut că acest lucru nu mai este posibil la o vârstă ceva mai înaintată, JCC vă ai Muzicii Sinagogale au adus publicului loc concertul ar fi fost populată doar cu contrazice! Taberele organizate de madrihimii de aici nu au vârstă! La atmosfera orădean momente de reală încântare şi rudele sale... caracteristică unui asemenea eveniment se mai adaugă mediul evreiesc, subiectele nostalgie după foarte bogata şi diversa La acelaşi eveniment, preşedintele dezbătute fi ind din aria aceasta atât de importantă pentru participanţi. Invitaţi şi lectori viaţă evreiască ce exista în Oradea în peri- Comunităţii Evreilor din Oradea, ing. Felix deosebiţi vor veni şi în acest an în tabere. Personalităţi ale F.C.E.R. şi Joint îşi anunţă oada interbelică. Concertul s-a desfăşurat Koppelmann, şi directorul JCC, Andrei Se- deja prezenţa la multe dintre ele pentru că taberele se desfăşoară cu sprijinul acestora. în colaborare cu Hakeshet Klezmer Band idler, au prezentat o scrisoare din partea şi a avut numeroşi invitaţi din conducerea Ministrului israelian de Externe, Avigdor administrativă şi bisericească din Oradea. Liebermann, care lăuda prestaţia acestui Tabere pentru „vârsta de aur” Cu această ocazie, Rabinului-Şef al cor unic şi invita publicul să se bucure de Debreţinului, Asher Ehrenfeld - orădean prezenţa lor. Oaspeţi şi sărbătoriri Vechi prieteni dar şi numeroase per- soane care au venit să îl audă pentru prima oară s-au reunit la Clubul comunităţii JCC evreieşti din Timişoara cu prilejul prezenţei profesorului şi ghidului Shlomo Shoham, TIMISOARA, din Israel, şi a soţiei sale, Tamar. Subiec- tele pe care le-a abordat oaspetele cu această ocazie au migrat de la frumuseţea limbii ebraice prin polisemantica extrem de bogată a cuvintelor la Pericopa săptămânii şi la nevoia de unitate a poporului evreu. În esenţă, putem spune că Shlomo – aşa cum i se adresează mai toată lumea, în Israel sau în România – a abordat teme ce caracterizează valorile universale ale Iudaismului. În perioada 21 iulie -1 august, la Timişoara vor avea loc, în organizarea Asociaţiei Prima dintre taberele verii la Cristian a o experienţă de trei ani deja în acest do- Culturale de Prietenie România-Israel Timişoara, Comunităţii Evreieşti Timişoara, avut deja loc iar participanţii au revenit cu meniu, a reuşit din nou să pregătească un JCC şi Muzeului de Artă Timişoara, Zilele Culturii Israeliene. Evenimentul are loc foarte plăcute amintiri de la acest eveni- program pe gustul participanţilor. Excursi- cu sprijinul Ambasadei Israelului şi debutează cu vernisajul expoziţiei de fotografi i ment. O săptămână în care pensionarii au ile, atmosfera, prietenia regăsită în acest „Orizonturi”, care surprinde imagini ale Israelului modern. De asemenea programul putut simţi, unii după numeroase decenii, mediu sunt doar câteva dintre benefi ciile cuprinde seri de teatru, muzică, numeroase conferinţe pe teme istorice, literare şi benefi ciile unei tabere adevărate, animată unei asemenea experienţe. economice, fi lme, etc. La manifestare vor lua parte personalităţi ale Timişoarei şi de numeroase surprize. Sanda Wolf, cu numeroşi oaspeţi importanţi de la Bucureşti, Cluj şi din străinătate. Filmul documentar “DUMINICA NEAGRĂ“ – realizat de Mihnea Chelaru – o mărturie despre vremuri de restrişte… IASI, JCC IAŞI a inaugurat sezonul estival au avut loc în zilele sfârşitului de iunie JCC în timp, au avut puterea de a ierta şi de a rimile Iaşiului. Astfel, la începutul lunii 2010 cu prezentarea fi lmului documentar 1941, zile în care “moartea era peste trece peste greutăţi, necazuri, nedreptăţi. iulie ne-am îmbarcat de dimineaţă într- “Duminica neagră”, o producţie Princess tot...!!!“ Pe parcursul fi lmului istorici, antro- un microbuz şi am plecat spre Pădurea Media iunie 2010. Premiera ieşeană a pologi, ziarişti, dintre care îi nominalizăm Sărbătorirea seniorilor Ciric de lângă Iaşi. Aici ne-am bucurat de fi lmului, chiar în ziua de 29 iunie, la împli- pe Lya Benjamin, Andrei Oişteanu, Ale- o dimineaţă însorită, pe malul lacului. În nirea a 69 de ani de la duminica aceea în- xandru Florian şi Attila Vizauer, prezintă În ultima zi a lunii iunie 2010, la JCC mijlocul naturii, ne- am „umplut” plămânii grozitoare a anului 1941, a avut conotaţii cadrul istoric al politicii antisemite ce a Iaşi au fost sărbătoriţi 15 membri ai ge- cu aerul oxigenat al pădurii şi ne-am emoţionale deosebite pentru spectatori cuprins întreaga Europă, inclusiv Româ- neraţiei ”de aur”, născuţi în lunile mai şi plimbat în voie admirând fl orile şi peisa- şi în mod special pentru supravieţuitorii nia. Cei trei supravieţuitori nu au uitat şi nu iunie. La agapa colegială organizată la jele din jur. După câteva ore de relaxare acelor ani de cumplite umilinţe, persecuţii vor uita până la sfârşitul vieţii lor ce au pă- Restaurantul Ritual au participat 50 de petrecute în plăcuta companie a celor şi suferinţe. timit în convoiul în care au fost încolonaţi, persoane 16 colegi de drum, la prânz ne-am întors O mărturie despre vremuri de restrişte, sub pază militară şi duşi din curtea Ches- înapoi în oraş cu dorinţa de a continua pe filmul îi are ca protagonişti pe Iancu turii spre gara Iaşi pentru a fi îmbarcaţi în La plimbare prin viitor plimbările şi în alte locuri pitoreşti din Ţucărman, Leonard Zeicescu şi Leizer trenul morţii Iaşi – Podu Iloaiei. Atunci, împrejurimile Iaşiului. (MARTHA EŞANU) Finkelstein, supravieţuitori ai trenului la Chestură, şi în vagoane au înregistrat împrejurimile Iaşiului morţii Iaşi –Podu Iloaiei, martori şi victime imagini de groază care i-au însoţit decenii În acest sezon estival, JCC Iaşi şi-a Pagini realizate de în acelaşi timp ai unor drame cumplite ce de-a rândul şi le-au „schilodit sufl etul” dar, propus să-şi plimbe seniorii prin împreju- LUCIANA FRIEDMANN 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010

ANIVERSĂRI COMUNITATI - iulie – DEMAYO VICTORIA, membru al Forumului Sighetu Marmaţiei Cluj-Napoca B’nai B’rith România, s-a născut la 9 iulie 1938. Hazkara 2010 AIZIC IANCU, preşedinte C.E. Tecuci, s-a În fi ecare an, în miez de iunie, evreii clujeni şi concitadinii lor comemo- născut la 11 iulie 1944. Zilele culturii iudaice rează martirii deportaţi. Majoritatea covârşitoare a celor 18.000 de evrei LICHT IULIU, colaborator sector cimitire, sector management valorifi care, s-a născut la Pentru istoria din Cluj şi din comunele înconjurătoare, deportaţi în vara anului 1944, 11 iulie 1944. comunităţii evre- au pierit în camerele de gazare de la Auschwitz sau răpuşi de boală şi SEIMBERG IOLANDA MONICA, referent ieşti din Sighetu epuizare în alte lagăre de concentrare naziste. Anul acesta comemo- specialitate, sector administrare C.I.R., s-a Marmaţiei, anul rarea a avut loc în 13 iunie, la Templul Martirilor Deportaţi. Adunarea a născut la 11 iulie 1947. 2010 marchea- fost deschisă de Robert Schwartz, preşedintele nou ales al Comunităţii PAUL COSTIN, fost preşedinte C.E. Timi- şoara, s-a născut la 12 iulie 1922. ză două eveni- clujene. Potrivit tradiţiei, au fost aprinse şase lumânări în memoria celor GEORGESCU FELICIA, D.A.S.M., s-a mente importan- şase milioane de victime ale Holocaustului. Flăcăruile lumânărilor au năcut la 12 iulie 1933. te: împlinirea a scăpărat sub mâinile supravieţuitorilor, copiilor sau nepoţilor lor, realizând ROTENSTEIN BIANCA, inspector resurse 270 de la prima un arc al neuitării peste generaţii. umane, ofi ciul resurse umane, s-a născut la atestare docu- Eliberat în 11 aprilie 1945 din lagărul de la Buchenwald, Vasile Nuss- 12 iulie 1937. VECHSLER ANDREI, difuzor carte, Ed. mentară a unei baum s-a numărat printre cei care au depus Jurământul supravieţuitorilor. Hasefer, s-a născut la 14 iulie 1948. comunităţi în- El a rostit un discurs, încercând să identifi ce modul în care s-au îndeplinit VĂLEANU ANDREI, expert metale preţi- chegate (1740) punctele acelui jurământ, menit să stăvilească pentru totdeauna fascismul, oase, sectorul magazii şi depozite, s-a născut precum şi 220 să instaureze pacea în lume şi să cultive memoria celor pieriţi. Estera Men- la 16 iulie 1920. ani de la con- del, secretar al Comunităţii Evreilor din Cluj, a vorbit despre necesitatea CAŢI CAMIL, asistent al secretarului gene- de a ocroti material şi spiritual pe supravieţuitorii Holocaustului. Au mai ral, s-a născut la 16 iulie 1931. struirea în 1790 DEAC FREDI, preşedinte C.E. Bistriţa, s-a a Sinagogii Mari. rostit cuvântări Mátyás Szilágyi, consulul general al Ungariei la Cluj, care născut la 22 iulie 1957. Pentru a marca a subliniat importanţa comemorării victimelor Holocaustului şi necesitatea IDA SCHOTEK, D.A.S.M., s-a născut la aceste eveni- stăvilirii tuturor manifestărilor extremiste şi negaţioniste, şi Florin Stama- 24 iulie 1929 mente impor- tian, prefectul LEPOIEV SANDA, traducător, revista „Re- tante, nu numai judeţului Cluj, alitatea Evreiască”, s-a născut la 24 iulie 1955. MARCOVICI RUDY, director, sectorul pentru comuni- care a oma- management valorifi care, s-a născut la 25 tatea evreiască dar şi pentru istoria oraşului, Asociaţia giat memoria iulie 1946. „Nordica” a decis să iniţieze un festival care se speră a martirilor evrei. IANOVICI AUREL, D.A.S.M., s-a născut fi înscris în calendarul evenimentelor culturale anuale Corul Talmud la 26 iulie 1926. ale municipiului Sighetu Marmaţiei. Tora, condus ZVORIŞTEANU PAULETTA, activităţi con- tabile, Ed. Hasefer, s-a născut la 27 iulie 1934. Proiectul pilot „Zilele Culturii Iudaice”, desfăşurat de profesoara NATAN NETA, funcţionar, sectorul mana- în perioada 27-30 iunie 2010, a cuprins concerte de Ecaterina Hal- gement valorifi care, s-a născut la 28 iulie 1945. muzică „klezmer”, lansarea volumului ilustrat „Evrei mos, a prezen- DEUTSCH OTTO, preşedinte C.E. Sibiu, de seamă născuţi la Sighet” de Ioan J. Popescu, o tat un program s-a născut la 31 iulie 1935. sesiune de comunicări, expoziţii documentare şi de de cântece BLĂNARU PERI, şef protocol, sector relaţii, artă fotografi că precum şi un atelier de creaţie cu care au im- imagine şi protocol, s-a născut la 31 iulie 1953. participarea unor muzicieni evrei şi instrumentişti presionat atât maramureşeni de muzică populară din dreapta şi din prin calitatea - august - stânga Tisei. (J.P.) interpretării cât HORN IONEL, revizor contabil, sectorul şi prin mesajul control fi nanciar intern, s-a născut la 3 august lor. 1955. Roman HORN SILVIAN MARIO LUIS, şef Cabinet M. Blecher – ANDREA preşedinte, s-a născut la 3 august 1980. GHIŢĂ FLORIAN SOLOMON, redactor revista „Realitatea Evreiască”, s-a născut la 4 august Cetăţean de Onoare 1927. GALAMBOS EVA MAGDALENA, redactor Tg. Mureş revista „Realitatea Evreiască”, s-a născut la 4 al Municipiului Comemorare august 1938. ANETTE VAINER, inginer electrotehnic, În cadrul ediţiei I a Zilelor Municipiului Roman, La 16 mai a.c., în Sinagoga din Tg. Mureş ,în prezenţa membrilor s-a născut la 5 august 1936, la Iaşi. la simpozionul “Personalităţi romaşcane care au comunităţii s-a evocat, în limbile română şi maghiară,tristul eveniment BARAD MOREL, inginer întreţinere, repa- marcat istoria şi cultura municipiului”, preşedintele care a avut loc în luna mai 1944, când evreii din Tg. Mureş au fost inter- raţii, protecţia muncii şi P.S.I., s-a născut la 5 Comunităţii, prof. Iancu Wexler, a prezentat comuni- naţi în ghetou şi ulterior deportaţi la Auschwitz, unde au pierit aproape august 1946. carea “Scriitori romaşcani de origine iudaică”. Printre 6000 de sufl ete din Tg. Mureş şi împrejurimi. MOSCOVICI IŢIC MIRCEA, şef depozit Numai după câteva zile, de Şavuot, în sinagoga noastră frumos băuturi, sectorul magazii şi depozite s-a născut personalităţile invocate s-au afl at M.Blecher, H.Zincă la 16 august 1939. şi Solo Har Herescu. Cu acest prilej, Primăria muni- împodobită cu fl ori şi verdeaţă a avut loc ceremonialul religios ofi ciat de ITTA ROSNER s-a născut la 7 august cipiului Roman i-a acordat post mortem scriitorului preşedintele Comunităţii, dl. Ausch Alexandru. La această slujbă religioa- 1924. M. Blecher titlul de “Cetăţean de Onoare”. Diploma a să, care marchează primirea „Torei”, a dorit să participe şi Maica Elaine DAVID SEGAL IANCU, preşedinte C.E. fost înmânată Comunităţii, urmând a fi transmisă unui din Ordinul catolic al Carmelitelor din Franţa Saint Remy, actualmente Brăila, s-a născut la 10 august 1930. stareţa Schitului greco-catolic ”Sfânta Cruce”, din Stânceni, jud. Mureş. IGO KOFFLER, preşedinte C.E. Rădăuţi, urmaş al scriitorului devenit una dintre emblemele s-a născut la 18 august 1955. oraşului de la confl uenţa Moldovei cu Siretul. Presa Maica Elaine a stat şi s-a rugat în Sinagogă. ROSEN SORIN, Prim Rabin, Departamen- locală a oglindit pe larg evenimentul. Ing. IULIA NEGREA tul Cultului Mozaic, s-a născut la 20 august Corespondent N.SEGAL secretar 1978. NADIA GEORGESCU s-a născut la 24 august 1950. SANDRA SEGAL s-a născut la 25 august Parteneriat global între municipiul Moineşti 1936. TENENHAUS ŢALIC, şef sector adminis- şi oraşul Roş Pina (Israel) trativ valorifi care s-a născut la 30 august 1958. Administraţia publică locală îşi pro- Ungaria (Gyomaendröd şi Siklós), Franţa România, primarul din localitatea galileea- Satu Mare pune ca în perioada imediat următoare (Cusset), Rusia (Cerepoveţ), Portugalia nă a fost efectiv încântat de perspectiva Concert să poată pune bazele unor parteneriate (Ponte del Sor) şi Grecia (Megara), în „înfrăţirii” dintre cele două oraşe, având (în domeniile economic, social, didac- cadrul cărora au avut loc întruniri bilate- în vedere că peste 70% din populaţia din de muzică klezmer tico-pedagogic, turistic şi cultural) între rale ale oamenilor de afaceri, schimburi oraşul Roş Pina este alcătuită din moi- municipiul Moineşti şi oraşe de pe întreg culturale (trupe de teatru, ansambluri neşteni şi descendenţi ai moineştenilor mapamondul. Într-o societate afl ată din folclorice, formaţii de muzică, expoziţii plecaţi într-un dureros exil, începând din ce în ce mai pregnant sub semnul liber- de artă plastică şi simpozioane literare), 1881, şi continuat, fragmentar, pînă în tăţii depline, când graniţele dispar şi se schimburi de experienţă ale investitorilor anul 1912. creează asociaţii ale statelor, ca Uniunea cu privire la oportunităţi de afaceri şi aşa Ne propunem ca în cadrul viitorului Europeană sau Grupul Ţărilor Neafi liate mai departe. parteneriat global să organizăm întruniri (supranumit şi „al celor 77 de state”), este Moineşti este municipiu din anul bilaterale ale oamenilor de afaceri, schim- fi resc să ne dorim ca şi municipiul nostru 2001, însă nu există nici măcar un parte- buri culturale (trupe de teatru, ansambluri să caute strategii pentru o dezvoltare neriat cu vreun alt oraş de pe mapamond. folclorice, formaţii de muzică, expoziţii durabilă prin semnarea de parteneriate Aşa cum am arătat, este foarte importantă de artă plastică, studii şi cercetări de În organizarea Consiliului Municipal şi cu oraşe similare, aşa-numitele „înfrăţiri”, această strategie pentru viitorul localită- specialitate, simpozioane literare, etc.), a Primăriei Satu Mare, a Centrului Cul- termen devenit însă desuet şi inadecvat. ţii noastre. Pentru prima tentativă de a schimburi de experienţă ale investitorilor tural „G.M.Zamfi rescu” şi a Comunităţii Se pot prezenta date concrete, o consolida un parteneriat viabil şi reciproc cu privire la oportunităţi de afaceri în Evreilor Satu Mare, la Sinagoga Mare a statistică la care avem acces datorită avantajos a fost ales oraşul Roş Pina turism/petrecerea timpului liber/hobby, oraşului a avut loc un concert de muzică afi lierii municipiului nostru la Asociaţia din Israel, supranumit „Moineşti din Ţara cercetare, învăţămînt şi aşa mai departe. klezmer. Interpreţi: Rzeszow Klezmer Municipiilor din România - oraşe nu mai Sfântă”, după cum se demonstrează în Roş Pina este, conform datelor isto- Band din Polonia. Formaţia, creată în mari ca al nostru au deja mai multe par- Raportul de Specialitate anexat, întocmit rice, deja „înfrăţit” cu Moineşti. Trebuie 2004, a obţinut succese notabile atât în teneriate în derulare, avînd „oraşe-surori” de Compartimentul Relaţii Publice şi Co- să ofi cializăm aceste legături printr-un Polonia cât şi în turnee în străinătate. În pe toate continentele: municipiul Aiud, din municare din cadrul Primăriei municipale. parteneriat asumat bilateral. program au fi gurat cunoscute melodii idiş, judeţul Alba, de exemplu, are încheiate După cum ne-a transmis domnul Aurel Ing. VIOREL ILIE ebraice dar şi muzică populară poloneză. şapte parteneriate de colaborare cu oraşe Vainer, deputat în Parlament şi preşedin- primar al municipiului Moineşti Spectatorii au aplaudat cu generozitate europene din Germania (Dingelstadt), tele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din performanţele artiştilor. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 11 COMUNITATI 69 de ani de la Pogromul din Iaşi Duminică, 27 iunie 2010, membrii Comunităţii Evreilor din Iaşi, reprezentanţii Craiova conducerii F.C.E.R., A.E.R.V.H., ai autorităţilor locale şi locuitori ai oraşului au par- Lansarea volumului: ticipat la adunarea comemorativă ce a avut loc în Cimitirul Evreiesc din Păcurari, cu prilejul marcării a 69 de ani de la tragedia evreilor din Iaşi. În deschidere, preşe- ”DREPTUL LA VIAŢĂ” dintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, ing.Abraham Ghiltman, a subliniat că adunarea are o triplă semnifi caţie: comemorarea victimelor, omagierea salvatorilor şi, în egală În prezenţa autoarei, Silvia Kaţz Ianăşi, şi a numeroşi invi- măsură, păstrarea vie în memorie a martirilor, pentru ca abominabilele crime de taţi, a fost lansat recent volumul ”Dreptul la viaţă. Proză fără atunci să nu se mai poată repeta nicicând şi niciunde. frontiere”, apărut la Editura „Noul Scris Românesc”, din Craiova. Referindu-se la asasinatele în masă de la Iaşi din iunie 1941, vorbitorul a subli- În cuvântul său, scriitorul Marius Ghica, preşedintele Fun- niat că deşi ele sunt defi nite în mentalul colectiv cu termenul generic de pogrom, el daţiei „Noul Scris Românesc”, după ce a făcut prezentarea consideră că mai adecvat ar fi termenul de masacru. Potrivit arhivelor româneşti, la volumului, s-a referit la activitatea scriitoricească a autoarei, Iaşi, acest masacru a fost executat la ordinul explicit dat de generalul Antonescu, cu care este prezentă cu lucrări în proză, în diferitele publicaţii ajutorul organelor de stat reprezentate de poliţie, jandarmerie şi armată împreună cu din Israel. Născută într-o localitate olteană, Silvia Kaţz Ianăşi, trupele armatei hitleriste şi cu elementele legionare şi antisemite locale. În amintirile locuieşte în Israel. sale, publicate de Editura Hasefer în anul 1996, Marele Rabin dr. Alexandru Şafran Autoarea se destăinuie: ”Am scris această carte cu multă furie scrie: ”Pogromul a fost organizat şi îndeplinit de armată şi de autorităţile civile an- şi sinceritate. Sper ca cititorii, indiferent de preferinţele literare, tonesciene, cu complicitatea şi ajutorul unităţilor germane prezente în oraş. S-au să descopere aici câte o lecţie de viaţă şi de iubire... Pământul sfânt are nevoie de numărat 12.000 de victime, 4.330 de evrei au fost înghesuiţi în trenuri cu destinaţia pace, iar poporul evreu are ”Dreptul la viaţă”. lagăre de concentrare, 2.650 dintre ei au murit sufocaţi pe traseu“. În cuvântul său, prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreilor Aducând un pios omagiu victimelor nevinovate „care au avut doar un singur păcat din Craiova, a subliniat valoarea volumului prezentat, care abordează o problemă şi anume acela de a fi evrei“, ing. Dragomir Tomaşeschi, prefectul judeţului Iaşi, a vitală, de strictă actualitate, pentru fi ecare popor în parte, nu numai pentru poporul scos în evidenţă faptul că „acest pogrom, împreună cu imensitatea urii şi crimelor, evreu, pentru că întreaga omenire are „Dreptul la viaţă”, aşa cum, pe bună dreptate, constituie o parte componentă a unui trecut pe care trebuie să ni-l asumăm, să-l şi-a intitulat Silvia Kaţz Ianăşi volumul. înţelegem şi să milităm pentru ca să nu se mai repete”. Primarul municipiului Iaşi, ŞTEFAN ARDELEANU ing.ec. Gheorghe Nichita, a arătat, printre altele: „Gândul că fi inţe umane, semeni de-ai noştri au suportat insuportabilul ne îndreptăţeşte să prezentăm scuze pentru fi ecare picătură de sânge nevinovat căzut pe caldarâmul Iaşiului, în acele zile tra- Filme româneşti şi invitaţi speciali gice ale anului 1941”. Prezentând Pogromul de la Iaşi din iunie 1941 ca „o cumplită nedreptate direcţionată asupra unei populaţii paşnice”, vicepreşedintele Consiliului la Festivalul de Film de la Ierusalim Judeţean Iaşi, ing.Constantin Adăscăliţei, a apreciat „că dezideratul călăuzitor trebuie să fi e coexistenţa paşnică şi colaborarea între toate etniile”. Cătălin Jekel, delegatul 8-17 iulie 2010 Î.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, omagiind memoria celor 13.000 de Institutul Cultural Român de la Tel mondiale”. victime, a subliniat responsabilitatea statului fascist în desfăşurarea tragicelor eveni- Aviv a contribuit decisiv în ultimii ani la Festivalul Internaţional de Film de la mente de la Iaşi din iunie 1941 şi a arătat că acele evenimente nu au nimic comun promovarea cinematografi ei româneşti Ierusalim este cel mai vechi şi mai presti- cu profi lul paşnic al românilor. Numind Pogromul de la Iaşi „o rană deschisă pentru în Israel, nu numai prin prezentarea gios festival de fi lm din Israel, organizat care nu există scuze“, prof.univ.dr.Mircea Botescu, de la Universitatea Bucureşti, fi lmelor în cadrul celor mai importante în fi ecare an (din 1984) de Cinemateca membru asociat al A.E.R.V.H., a arătat că acesta a fost un act de „criminalitate de festivaluri de gen, dar și prin aducerea din Ierusalim împreună cu Arhiva de stat” fi ind planifi cat, organizat şi executat de autorităţile statului fascist. în ţară a regizorilor, producătorilor, acto- Film a Israelului. Acest festival propune Mulţumind tuturor pentru prezenţă şi pentru luările de cuvânt, ing.Paul Schwartz, rilor. Filme româneşti au fost prezentate în fi ecare an o selecţie a celor mai bune vicepreşedintele F.C.E.R, a scos în evidenţă faptul că o astfel de comemorare are la festivalurile de la Haifa, la cel de fi lm creaţii ale cinematografi ei israeliene şi şi menirea de a chema la raţiune şi vigilenţă pentru ca nici o barbarie, nici o lezare documentar şi al fi lmului studenţesc de la internaţionale (fi lmele difuzate anterior a drepturilor omului să nu mai poată avea loc. Tel Aviv. În septembrie 2009, apreciind la- în Israel nu sunt eligibile), acoperind un Comemorarea de la Iaşi s-a încheiat la gropile comune cu rugăciunile rostite de udativ prezenţa fi lmelor “Poliţist, adjectiv” spectru larg de teme şi categorii. prim cantorul I.Adler în memoria victimelor şi cu depunerea de coroane din partea şi “Amintiri din Epoca de Aur” în cadrul În acest an, cinematografia româ- Prefecturii judeţului Iaşi, a Primăriei Municipiului Iaşi, a Consiliului Judeţean Iaşi, Festivalului Internaţional de Film de la nească, cu sprijinul Institutului Cultural a F.C.E.R. şi a Comunităţii Evreilor din Iaşi. În continuare, s-a mers în pelerinaj la Haifa, cotidianul israelian Maariv vorbea Român de la Tel Aviv, a fost reprezentată Cimitirul din Podu Iloaiei, unde s-au aprins lumânări, s-au rostit rugăciuni şi s-au de “invazia românească”, iar postul de de lungmetrajul „Marţi, după Crăciun“, depus coroane din partea F.C.E.R. şi a Comunităţii Evreilor din Iaşi la Monumentul radio Galei Tzahal nu uita să amintească regizor Radu Muntean, şi documenta- ridicat în memoria celor 1200 de evrei îngropaţi aici, victime ale barbariei şi into- faptul că “fi lmul românesc este azi unul rul „Lumea văzută de Ion B.“, regizor leranţei, în zilele de 29-30 iunie şi 1 iulie 1941, în trenul morţii Iaşi –Podu Iloaiei . din centrele de interes ale cinematografi ei Alexander Nanau. MARTHA EŞANU Momente de muzică şi dramaturgie în memoria Prim-Rabinului dr. Ernest Neumann z.l. preşedinta C.E. Timişoara, s-a referit la acoperiş” sau coloana sonoră a fi lmului emoţia celor care i-au fost elevi şi totodată „Lista lui Schindler”, melodiile au plăcut Medalia Prieteniei, pentru martori ai felului în care a condus această şi i-au emoţionat profund pe cei prezenţi. Mitropolitul Banatului comunitate, considerând că este o datorie de conştinţă ca opera sa să fi e dusă mai Moshe Idel, la Timişoara Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- departe. ner, a înmânat, cu prilejul vizitei sale la IPS dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul La invitaţia Universităţii de Vest din Timişoara, medalia şi diploma de „Prieten Banatului, a venit, ca în fi ecare an, la Timişoara, din iniţiativa prof. dr. Victor Ne- al Comunităţii Evreieşti din România” La şase ani de la plecarea dintre noi a acest eveniment pentru a da glas priete- umann, fi losoful, prof. Moshe Idel, din Is- Mitropolitului Banatului, Î.P.S. dr. Nicolae Prim Rabinului dr. Ernest Neumann z.l., niei care l-a animat în toţi anii în care s-a rael, a venit să susţină o conferinţă în Aula Corneanu. Liderul ortodoximii din sud- societatea civilă timişoreană, oamenii de afl at în compania Prim Rabinului, consi- Magna a acestei instituţii. Tema, absolut vestul României este şi a fost mereu un toate etniile care l-au iubit şi respectat, şi- derat un confrate al păcii şi înţelegerii. originală pentru majoritatea auditoriului, promotor al înţelegerii, respectului şi iubirii au adus aminte de această personalitate Un moment din piesa „Nathan Îneţe- s-a numit „Hasidism şi Isihasm”. Profeso- între semeni. Partener al Prim Rabinului luminoasă a cetăţii. Comunitatea Evreilor leptul”, de Lessing, a ilustrat acele idealuri rul israelian, provenit din regiunea Târgu dr. Ernest Neumann z.l. în naşterea unor din Timişoara, Societatea Filarmonică din umaniste pe care Prim Rabinul Neumann Neamţ, unde a avut prilejul să cunoască relaţii unice de prietenie între toate cultele Timişoara, cu sprijinul şi la iniţiativa fami- le-a promovat de-a lungul carierei sale. în familie viaţa evreiască şi să cerceteze, din Banat, Mitropolitul Banatului a ştiut liei Rabinului, au organizat un eveniment Profesorul dr. Victor Neumann a vorbit pe de altă parte, viaţa monahală, a su- mereu să-şi convingă semenii - prin volu- cultural excepţional cu această ocazie. cu această ocazie despre personalitatea prins câteva asemănări între cele două mele, cursurile şi predicile sale – să vadă În impunătoarea Sinagogă din Cetate, Prim Rabinului în contextul general al abordări ale trăirii religioase – a evreilor doar omul care le stă în faţă şi nu etnia odinioară spaţiu de ofi ciere a serviciului vieţii evreieşti postbelice din Timişoara. hasizi şi a celor care au îmbrăţişat ceea sau religia pe care o reprezintă. religios, evenimentul a adus dramatur- Această existenţă a evreilor din regiu- ce se poate numi poate latura mistică a Întâlnirea de la Mitropolia Banatului a gie, muzică şi o conferinţă referitoare la ne poate fi analizată doar cu referire la Ortodoxiei creştine, e Isihasmul. Desigur, fost emoţionantă, de ambele părţi. Pre- comunitatea evreiască timişoreană şi la această importantă personalitate a cetăţii apropierea pare stranie, dar privind câte- şedintele deputat dr. Aurel Vainer a vorbit personalitatea celui evocat. Pe fondul şi regiunii Banatului şi Transilvaniei. va date istorice în regiune, ea devine mai cu acest prilej despre infl uenţa benefi că întregii manifestări au fost proiectate ima- Surpriza „adusă” de profesorul Neu- plauzibilă. Lungul popas la iniţiatorului Ha- pe care atitudinea deschisă şi caldă a gini cu Rabinului Neumann – în diverse şi mann şi-a făcut efectul în mod magistral sidismului, Baal Shem Tov, în regiune este Mitropolitului a avut-o asupra climatului frumoase ipostaze din Comunitate şi din – domniei sale i s-a alăturat la microfon unul dintre elementele care conduc spre interconfesional. Ca un prieten autentic, Sinagogă – şi cu membri ai comunităţii, prof.dr. Moshe Idel, venit din Israel pen- o concluzie pe care chiar conferenţiarul de o modestie şi o simplitate cum doar care s-au putut recunoaşte cu această tru a susţine o interesantă conferinţă la nu o consideră un adevăr cei cu adevărat ocazie. De asemenea, au fost redate şi Universitatea de Vest. Cu ocazia come- absolut ci, mai degrabă, mari pot avea – imagini de epocă cu sinagogile timişo- morării, acesta a evocat memoria unui o primă abordare a unei Mitropolitul Ba- rene, din arhiva colecţionarului Thomas alt timişorean la origine, profesorul Ezra asemenea teme. natului le-a vorbit Mokhnacs. Fleisher, care a devenit o personalitate Fascinant pentru cei reprezentanţilor Cu acest prilej, Alexandra Răzvan extrem de apreciată în Israel. prezenţi a fost stilul impe- F.C.E.R. şi comu- Mihalcea, preşedinta Societăţii Filarmoni- Concertul susţinut de cvartetul „In- cabil de expunere al con- nităţii locale cu ce, a mulţumit celor implicaţi în program canto Quartetto” şi de profesorul Sergiu ferenţiarului, într-o limbă prietenie, primind şi a apreciat impulsul continuu al Gettei Cârstea, la trompetă, a trecut printr-un română fără greşeală, cu bucurie acest Neumann, fiica Rabinului, în direcţia vast repertoriu de muzică evreiască şi şi dialogul ce a urmat dar de sufl et. organizării unor foarte frumoase eveni- nu numai. De la selecţiuni din Bach şi cu studenţii şi profesorii LUCIANA mente la Timişoara. Luciana Friedmann, Albinoni la secvenţe din „Scripcarul pe prezenţi la eveniment. FRIEDMANN 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 „NOI NU ŞTERGEM URMELE VANDALIZĂRILOR” PPOOŞTTAA REDACREDACŢIIEI!EI! (Triplu interviu la C.A.P.I.) • Domnul ISRAEL IDEL din Iaşi ne Am sunat la interfonul Centrului pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar (C.A.P.I.), plină de întrebări trimite fotografi ile celor doi nepoţi, unul pritocite – survol asupra complexelor sale probleme –, la care ing. Rudy Marcovici, directorul C.A.P.I., mi-a din ei afl at în ţara al cărui nume îl poartă replicat: „Dacă facem o salată numai din roşii, ele ies în evidenţă; dacă punem şi castraveţi, ceapă, ardei gras, el însuşi. Tatăl său, Bercu Idel a condus nu mai e acelaşi lucru. Hai să ne oprim la roşii!“. „Atunci, povestiţi-mi – folosesc pluralul pentru că vizavi Sinagoga Schor din 1926, ţinând slujbe de mine şade arh. Lucia Apostol, şef Sector Dezvoltare şi Reabilitare Patrimoniu C.A.P.I. – cum s-a ajuns la dimineaţa şi seara.În perioada dictaturii refacerea mormintelor profanate de la Cimitirul Giurgiului?”. La punctul privind conservarea patrimoniului antonesciene. Bercu Idel a izbutit să sacru evreiesc din România s-a alăturat consilier prof. dr. arh. Tiberiu Benedek. asigure funcţionarea normală a acestei sinagogi, a cărei activitate a încetat odată - E.S.. Să începem cu începutul. parea conducerii F.C.E.R. de a găsi soluţii şi surse cu demolarea ei în 1970. Din acel an Bercu Idel a preluat - Arh. LUCIA APOSTOL: Preşedintele F.C.E.R., de fi nanţare pentru conservarea partimoniului sacru conducerea sinagogii de la Azilul de bătrâni din Iaşi, care dr. Aurel Vainer, s-a întâlnit întâmplător în curtea iudaic, care s-a concretizat, în parte, şi prin Acordul stătea închisă din lipsă de enoriaşi.El a izbutit să o trezească sediului Federaţiei cu un domn pe nume Lawrence cu Comitetul celor şase reprezentanţi ai Rabinilor la viaţă şi a condus-o până în 1996, când a renunţat fi indcă (Larry) Steinberg, despre care, mai târziu, am afl at Originari din România de peste hotare. nu mai avea putere. A murit în 1998. În virtutea acestor că este membru al Comisiei S.U.A. pentru conserva- - E.S. – Cum apreciaţi începutul de aplicare a fapte, dl Israel Idel ne roagă să publicăm „în primul număr” rea moştenirii Americii peste hotare (USC). Domnul Acordului? pozele strănepoţilor. Precizăm pentru toţi cei ce ne trimit Steinberg, care contempla faţada acoperită de schelă - Ing. RUDY MARCOVICI: Mai întâi, câteva cuvinte fotografi i că le publicăm în ordinea primirii lor şi că, având a Templului Coral, şi-a exprimat dorinţa de face o despre Acord, prin care se stipulează constituirea unui tot respectul pentru activitatea remarcabilă a lui Bercu Idel, donaţie direcţionată spre restaurarea patrimoniului Comitet pentru cimitire, format din şase reprezentanţi fotografi ile strănepoţilor săi vor fi publicate în numărul din sacru evreiesc din România. A urmat un schimb de ai Federaţiei – desigur, Marele Rabin Menachem octombrie al revistei. e-mail-uri cu domnia sa, iar când preşedintele Comi- Hacohen şi Prim Rabin Şlomo Sorin Rosen – şi şase • Domnul PAUL ŞTEFAN SIGNALEVICI, fi ul lui Victor siei, domnul Warren Miller, a venit anul trecut în ţară, rabini de origine română de peste hotare. Activitatea Glaser din Rădăuţi, i se adresează prin intermediul revistei cu prilejul inaugurării Monumentului Holocaustului în acestui comitet are ca scop expertizarea şi delimitarea noastre doamnei Silvia Halus din Rădăuţi, o salariată a România, a stabilit o întâlnire de lucru cu dr. Aurel terenurilor libere de morminte pentru valorifi carea şi Comunităţii din acest oraş bucovinean, pentru a-i mulţumi Vainer, arh. Lucia Apostol şi ing. Rudy Marcovici. Şi, obţinerea de resurse fi nanciare ce vor fi direcţionate public pentru ajutorul acordat în recuperarea „a ceea ce a de aici, lucrurile au început să se mişte. Conform exclusiv pentru menţinerea şi reabilitarea patrimo- fost munca de o viaţă” a tatălui său. „Ceea ce a făcut dânsa cerinţelor donatorului, s-a întocmit o listă de câteva niului sacru din România (70 % pentru cimitire şi pentru familia mea, cu răbdare, competenţă şi tenacitate, proiecte, din care au ales refacerea celor 131 de 30 % pentru sinagogi). Comitetul va coopera pentru nu a făcut nimeni.... Vă urăm, doamnă Silvia Halus, multă monumente vandalizate în Cimitirul Evreiesc din întreţinerea, reabilitarea, securizarea, împrejmuirea sănătate, fericire, o viaţă lungă şi îmbelşugată, cel puţin până Şos. Giurgiului 162; donaţia este şi o „atenţionare că şi conservarea cimitirelor din România, precum şi la la vârsta de 120 de ani”, încheie Paul Signalevici. asemenea forme de antisemitism şi alte manifestări completarea şi ţinerea la zi a bazei de date privind • Domnul SILVIU POPA din Bucureşti, Bd. Lacul Tei, de intoleranţă pun în pericol comunitatea evreilor şi cimitirele evreieşti din România. pornind, cum scrie dânsul, de la informaţii citite în presă des- cetăţenii României”. De altfel, noi nu ştergem urmele - Prof. dr. arh. TIBERIU BENEDEK: Trebuie spus pre longevitatea evreilor, face următoarele consideraţii: „Nu vandalizării; restaurarea, în acest caz, nu înseamnă că preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a avut un poate fi evitată tentaţia de a relaţiona la evrei spiritualitatea înlocuirea în întregime a monumentelor, ci repararea rol determinant în demararea procesului: s-a întâlnit cu longevitatea, care sunt interdependente şi se infl uenţează sau refacerea părţilor distruse. la Londra cu preşedintele Comisiei de Prezervare a reciproc, longevitatea determinând o spiritualitate superi- Cimitirelor Evreieşti din Europa, Eminenţa Sa Rabinul oară iar aceasta favorizând şi stimulând longevitatea”. Şi Elyakim Schlesinger; şi a stăruit în continuare pentru adaugă: ”Revista Realitatea Evreiască, a cărei lectură mi-a implementarea Acordului. Rod al perseverenţei a fost stimulat refl ecţiile de mai sus, vizita de investigare a terenurilor libere de morminte emană pe fi ecare centimetru limitrofe cimitirelor din Buzău şi Roman, făcută de pătrat de spaţiu spiritualitate reprezentantul preşedintelui Comitetului, Eminenţa şi deci...longevitate tuturor Sa Rabinul Abraham Ginsberg, director executiv al cititorilor săi”. Comisiei. • Domnul ION IVĂNESCU, - E.S. - Ce impresie v-a lăsat acţiunea de investi- acum pensionar (78), profesor gare la cimitirul din Buzău? de istorie timp de o jumătate - Ing. RUDY MARCOVICI: Eminenţa Sa a identifi - de veac la Liceul din Jibou, cat extraordinar de minuţios, prin metode tradiţionale, jud. Sălaj, ne trimite o lungă şi emoţionantă scrisoare în care unde sunt ultimele morminte din incintă şi unde nu; evocă amintiri din viaţa sa legate de conlucrarea cu evreii de asemenea, a făcut numeroase fotografi i. Investi- din comunităţile din Buşteni, unde a locuit până la 28 de ani - Ing. RUDY MARCOVICI: Costul estimat al lucră- gaţia - la care au participat preşedintele F.C.E.R., dr. şi din Jibou, unde acum, scrie cu tristeţe, nu mai există nici rilor a fost de 53 000 de dolari. Valoarea grant-ului Aurel Vainer, preşedintele C.E. Focşani, Mircea Rond, un evreu, ultimul, Herman Zauberer, stingându-se la 86 de propus iniţial de USC a fost 25 000 de dolari, dar responsabilul de obşte din Buzău, Bernard Weiner, şi ani. Reproducem câteva fragmente din această scrisoare... s-a ajuns, în mod cu totul excepţional, la majorarea Silviu Wexler - se va concretiza într-un raport prezen- „În Buşteni nu erau mulţi evrei dar erau oameni de ome- sumei până la 46 000 de dolari; (35 000 – Larry şi tat Comisiei. Dr. Aurel Vainer a expus succint situaţia nie, gata oricând să te ajute şi chiar să-ţi dea haina de pe Karla Steinberg, iar 11 000 –Amy S. şi Bruce Epstein), patrimoniului nostru sacru, uriaşă moştenire pentru ei. Am trăit alături de ei sub regimurile a trei dictaturi, le-am pentru că au fost foarte impresionaţi de felul în care a mica noastră comunitate. cunoscut suferinţa, nesiguranţa zilei de mâine dar şi bucuria fost prezentat proiectul şi de motivarea noastră. Restul - Arh. LUCIA APOSTOL: Una din preocupările celor care au supravieţuit.“ de 7 000 de dolari, până la 53 000, care trebuie avan- principale ale conducerii Federaţiei este prezervarea, „Copil fi ind, cumpăram petrol de la „găzăria” lui Betko saţi pentru refacerea în totalitate a monumentelor, conservarea şi menţinerea acestei moşteniri; adică 87 în timp ce Pandelescu vindea de toate : ziare, poze cu va fi contribuţia Federaţiei. Obţinerea donaţiei este de sinagogi şi 821 de cimitire. În pofi da difi cultăţilor scriitori,zahăr, făină şi chiar haine vechi şi noi. Aveam o mare realizare pentru F.C.E.R., pentru C.A.P.I. şi, fi nanciare, începând din 2006, conducerea F.C.E.R. în Buşteni şi trei medici evrei, toţi cu nume româneşti desigur, pentru Sectorul de Dezvoltare şi Reabilitare s-a dedicat, în cadrul unui program prioritar, reabilitarii Brăileanu,Rămureanu şi Paşcanu.Fiecare avea cabinet Patrimoniu, condus de arh. Lucia Apostol. sinagogilor şi cimitirelor din întreaga ţară. dar la nevoie te trata la domiciliu, cu puţini bani şi uneori - E.S. - Cum s-au derulat faptele după discuţia - E.S.: Cum au decurs lucrurile la cimitirul din gratuit.” Amintindu-şi de munca obligatorie, care l-a revoltat preşedintelui F.C.E.R. cu preşedintele USC? Roman? „prin nedreptatea şi cruzimea ei”, el îşi aminteşte: „Pentru că - Arh. LUCIA APOSTOL: A urmat o perioadă de - Prof. dr. arh. TIBERIU BENEDEK: Eminenţa Sa mulţi locuitori români aveau vaci, le vindeau acestor oropsiţi corespondenţă susţinută prin e-mail, alegerea proiec- a fost foarte atent la cele expuse de reprezentanţii lapte şi brânză prin intermediul copiilor lor mai mari, numai tului, selecţia de oferte pentru executant etc., iar după Federaţiei, de preşedintele C.E. Roman, prof. Iancu că aceştia dublau preţul ca să-şi facă rost de bani pentru ce s-au obţinut fondurile necesare donaţiei, a fost Wexler, manifestând o deosebită seriozitate şi dăruire ţigări şi dulciuri”. încheiat un Acord între F.C.E.R. şi USC. Lucrările sunt în efectuarea investigaţiilor. „Ca elev la Liceul din Sinaia, prin anii 50, împreună cu executate de câştigătorul selecţiei de oferte, în baza - Ing. RUDY MARCOVICI: Din nefericire, ca urma- alţi 3-4 colegi români cu stare materială precară am avut contractului încheiat din aprilie şi se preconizează re a Holocaustului, terenurile achiziţionate pentru cimi- privilegiul să luăm masa de prânz la un Preventoriu al să fi e gata în august. Până în prezent, s-au restaurat tirele evreieşti din România nu au putut fi utilizate în Comunităţii evreieşti, unde erau îngrijiţi copiii evrei ai căror 90 de monumente din cele 131, în pofi da condiţiilor scopul propus, fenomen care se regăseşte, în opinia părinţi dispăruseră în lagărele naziste şi unde regimul era meteo difi cile. Cu ocazia reinaugurării, la care vor Eminenţei Sale, în ţările Europei Centrale şi de Est. de supraalimentare. Acolo m-am indrăgostit de o fată de participa ofi cialităţi de cel mai înalt rang reprezen- - Prof. dr. arh. TIBERIU BENEDEK: Aşteptăm şi 16 ani,Cehan Elisabeta, care a plecat cu toţi ceilalţi copii tând S.U.A. şi România, va fi dezvelită placa având alte vizite, de mai lungă durată, ale Eminenţei Sale, în Israel”. înscrise, în română şi engleză, numele donatorilor. Rabinul Abraham Ginsberg, care, pe lângă erudiţie, Rememorând pe un spaţiu larg intelectualii evrei pe care - Ing. RUDY MARCOVICI: Rămânem în domeniul are multă rezistenţă fi zică şi determinare. i-a cunoscut în perioada studenţiei, ca profesori sau ca ac- cimitirelor şi nu putem să nu consemnăm preocu- E. SUHOR tori şi muzicieni, animatori ai vieţii culturale din capitală, dl. Ion Ivănescu povesteşte colaborarea sa cu evreii din Jibou, oraş unde a fost repartizat ca profesor de istorie şi unde ANUNŢ trăieşte de 50 de ani.” Cei ce au supravieţuit ciumei brune naziste au emigrat mai toţi. Erau mici meşteşugari, croitori, Harry Goldstein, născut la 4 martie 1939, şi sora sa Beatrice Goldstein, născută la 8 noiembrie 1940, la mici negustori, bijutieri şi ceasornicari.Majoritatea copiilor lor Bucureşti, caută membri ai familiei lor. Părinţii lor, David Goldstein şi Adela Goldstein, născută Rozengaft, erau premianţi. ...Plecarea evreilor din Jibou era resimţită ca în Basarabia, au fost arestaţi la 3 septembrie 1942 la Bucureşti şi asasinaţi la Berezovka, în Transnistria, o adevărată dramă, localnicii români şi maghiari îi însoţeau la 22 septembrie 1942 pentru că au cerut în 1940 să fi e repatriaţi în Basarabia. Copiii lor, Harry şi Beatrice, cu lacrimi în ochi la gară.” Profesorul de istorie ne relatează, au părăsit Bucureştiul cu bunica lor maternă Scheindla Rozengaft, emigrând în Franţa. A rămas în Româ- în fi nalul scrisorii sale, eforturile pe care le-a făcut pentru ca nia familia lor paternă: un bunic, o bunică, o soră a tatălui, costumieră la un teatru, şi un frate mai tânăr elevii din liceu să cunoască drama Holocaustului, faptul că al aceluiaşi tată. Familia locuia pe strada Unirii la numărul 6 sau 64. Persoanele care pot da relaţii despre elevii liceului îngrijesc mormintele din cimitirul evreiesc şi, această familie sau rude ale lor sunt rugate să se adreseze doamnei Beatrice Carrera la adresa beatrice. de două ori pe an, primăvara şi toamna, cu fl ori şi coroane [email protected] organizează o comemorare la monumentul celor exterminaţi Cu stimă şi mulţumiri, în Holocaust. Al dumneavoastră Poştaş de serviciu: RADU IOANID ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 13

Rezultatul unei cercetări de excepţie „Dacă uităm ce s-a De la sionismul secolului XIX întâmplat ieri, nu vom putea înţelege ziua de mâine” la sionismul contemporan Au trecut şase ani de când a plecat din- O temă „veche – nouă”: sionismul, un nucleu-forte de cercetători ai C.S.I.E.R., fost preluate idei tre noi un om de acţiune şi de carte, punând coautori ai volumului „Idealul sionist în presa evreiască din România, sioniste prin care pasiune în tot ce făcea: ing. Teodor Wexler z.l. 1881 – 1920”, apărut la Editura Hasefer, intervenţii–simbioză între spiritul se pun bazele de Biografi a sa este o lecţie de devotament pentru academic şi sensibilitatea, fi rească faţă de subiect, au adăugat încă o reuşită la organizare a sta- România şi, totodată, de profundă evreitate. În „poveştile de succes” ale matineelor duminicale de la Centrul Comunitar Evreiesc tului evreu. De istoria drepturilor de autor şi a legislaţiei privind din Capitală. „O lucrare de mare importantă pentru mediile academice, de real asemenea sunt brevetele, producătorii de bunuri spirituale n-au interes pentru potenţialii cititori” – a caracterizat cartea şeful Ofi ciului Relaţii, demne de menţionat tezele legate de revendicat niciodată proprietatea asupra ideilor, Cultură, Informatizare, consilierul preşedintelui F.C.E.R., dr. ing. José Blum, populaţiile din Palestina (de coexis- ci doar pe aceea asupra formelor de expresie. organizator al evenimentului. Moderatorul discuţiilor, preşedintele F.C.E.R., dr. tenţă), precum şi relaţia dintre evreii Ideile au fost considerate proprietatea tuturor. În Aurel Vainer, a desenat o schiţă a „Idealurilor…” în rama C.S.I.E.R. (retrospectivă emigranţi şi Diaspora. Dr.Alexandru cei 44 de ani ca inginer chimist, Teodor Wexler şi proiecte, date biografi ce despre una dintre fondatoarele Centrului, coordo- Florian a cerut o abordare precaută în a fost autorul a peste 56 de brevete. Vorbea natoarea volumului, dr. Lya Benjamin); a pus în valoare opinii semnifi cative ce priveşte susţinătorii creştini ai sionis- rareori despre ce au însemnat pentru el munca despre sionism ale unor oameni politici, formatori de opinie, cărturari evrei de mului, o analiză a contextului în care au de cercetare, actul de predare în învăţământul marcă ai vremii: integraţionism, după modelul evreilor din Franţa, Anglia ş.a., fost adoptate asemenea poziţii. superior, comunicarea cu studenţii. În schimb, cetăţeni ai ţărilor respective de confesiune mozaică (Take Ionescu); lupta pentru Într-o scurtă intervenţie, ing.Tiberiu pasiunea pentru istoria recentă a evreilor în cauza naţională - soluţie pentru evreii din România (Ion Agârbiceanu); sionismul Roth a ţinut să facă două precizări România a fost „steaua” lui „polară” în calitate - permeabil faţă de toate orientările din iudaism, dar având drept fundament legate de situaţia Israelului de astăzi şi de consilier cultural al F.C.E.R. credinţa în Dumnezeu Unicul (Moses Gaster); a vorbit despre protosionismul anume că Israelul este un stat demo- Teodor din România. cratic şi evreiesc iar obţinerea cetăţeniei Wexler a înte- este condiţionată de rezidenţa în statul meiat Fundaţia O mişcare dorită niste din România, ing. Tiberiu Roth, a evreu. Israelul este patria tuturor evrei- „Dr. Wilhelm evidenţiat: ~ momentul 1881 ca dezilu- lor din lume dar dacă vrei să devii cetă- Filderman”, de evreii români zie a emancipării; ~ meritul lui Herzl de ţean al lui, trebuie să-ţi asumi drepturile unde a fost vi- a fi făcut din sionism o mişcare politică şi obligaţiile ce decurg din acest statut, cepreşedinte, Directorul C.S.I.E.R., prof. univ. dr. internaţională; ~ ponderea actuală a preşedinte fi ind Liviu Rotman, a elogiat reuşita colec- antiisraelismului în raport cu cel „clasic”; regretatul acad. tivului (redactori - dr. Lya Benjamin, ~ relaţia Israel – Diaspora evreiască, Cauzele complexe ale Nicolae Cajal. drd. Gabriela Vasiliu, Ada Felan, Paul cu recunoaşterea centralităţii Israelului, fenomenului în România A fost iarăşi o Rosenfeld, Marius Popescu, tehnore- formă prezentă de sionism; ~ O.S.M., iniţiativă cu im- dactor - Dan Pintilie), arătând că notele cea mai cuprinzătoare mişcare politică Caracterizând cartea drept „rezultat plicaţii afective şi glosarul – în majoritate, aparţinând evreiască. al pasiunii de cercetător” a coordona- urcând din anii coordonatoarei, alcătuiesc microcer- Dr. Leon Volovici a „atacat” un con- toarei, etnosociologul dr. Harry Kuller a tineri. „Mă afl am cetări despre sionismul timpuriu, a cept „sensibil”, acela de „popor ales”, combătut teza lui Max Nordau (dar nu în casa docto- punctat: ~ considerentele de ordin so- devenit „clişeu” şi „armă” în discursul numai a lui), publicată în volum, potrivit rului Filderman, cu părinţii mei, la câteva zile cial şi economic care au determinat o antisemit, care nu indică superioritate căreia România ar fi reprezentat culmea după asasinarea lui Armand Călinescu”, mi-a mai mare receptivitate faţă de sionism faţă de celelalte popoare, concept suferinţei evreilor şi că aceasta ar fi jus- mărturisit odată, în tren, în drum spre Galaţi, a evreilor est-europeni decât a evreilor având conotaţie „teologică”: misiunea tifi cat demersul sionist. Potrivit opiniei unde urma să participăm la un Festival al Mi- occidentali; ~ „oportunitatea” repre- încredinţată de Dumnezeu poporului vorbitorului, nu trebuie să se exagereze norităţilor Naţionale. „Era în septembrie, 1939. zentată de sionism pentru acei oameni evreu de a transmite lumii mesajul în ce priveşte situaţia evreilor din Ro- În timpul dejunului – un telefon. Era colonelul politici români care doreau „România biblic. Domnia sa a elogiat strategia mânia, ci trebuie cunoscut ansamblul Mândărjac, de la Siguranţă. Îl avertiza pe Filder- fără evrei”; ~ complementarismul între ştiinţifi că a Lyei Benjamin, care şi-a dinamicii sociale a perioadei respective. man să plece de acasă. «Echipele morţii» voiau Haskala şi sionism, datorat eşecului in- dat seama că studierea istoriei evreilor Sionismul nu este motivat numai de să-l asasineze. L-am revăzut pe Filderman în tegrării – rezultat al politicii româneşti de din România implică în primul rând situaţia economică. Fenomenul sionist 1941; se întorcea de la o audienţă la mareşalul atunci, a atins tema sionismului cultural, existenţa instrumentelor de lucru ne- din România este mult mai complex, el Antonescu. Voise să obţină anularea ordinului complexitatea atitudinii faţă sionism la cesare. Antologia este „una din cărţile refl ectă multilateralitatea sionismului de purtare a stelei galbene a evreilor din Ve- nivel colectiv şi individual evreiesc. importante” dedicate acestui scop, care european. În plus, în sionismul român chiul Regat. Chipul îi era răvăşit de suferinţă. Prof. univ. dr. George Voicu, cercetă- „ne lipsea”, a conchis vorbitorul. a existat un element de originalitate, Dacă uităm ce s-a întâmplat ieri, nu vom putea tor la Institutul „Elie Wiesel”, a remarcat: foarte bine refl ectat în lucrările lui Pine- înţelege pe deplin ziua de mâine”, mi l-a citat pe ~ modul judicios de structurare a anto- les, Brociner şi alţii. Dr. Harry Kuller a Talford Taylor, procurorul criminalilor de război logiei; ~ relaţia cauzală antisemitism Sionism politic versus propus discutarea sionismului modern nazişti în procesul de la Nürnberg. Sub auspiciile – sionism; ~ sionismul – consecinţă a sionism cultural pe perioade. Fundaţiei, Teodor Wexler a publicat antologia falimentului Haskalei; ~ ideea de stat- După ce a elucidat câteva probleme „Un avocat al etniei sale, un avocat al cauzei naţiune din epocă. Una din aserţiuni, Apreciind lucrarea pusă în dezbate- ridicate în timpul dezbaterilor (tragedia naţionale a României”, cuprinzând articole şi „chiar fără antisemitism, sionismul tot ar re, dr. Măriuca Stanciu a vorbit despre evreilor români, problema limbii idiş), discursuri ale lui Filderman, din perioada 1921 fi existat”, a făcut, subiacent, trimitere la atitudinea constantă a dr. Moses Gas- dr. Lya Benjamin a făcut un scurt istorc – 1948. Fostul consilier cultural al F.C.E.R. a Biblie. Vorbitorul a accentuat faptul că ter de susţinere a sionismului cultural al naşterii acestei cărţi, care ar fi trebuit fost unul dintre pionierii acţiunii de repunere în sionismul nu e canonic (v. societatea pe care l-a opus celui politic, mai ales terminată la cea de a 60-a aniversare drepturi a sioniştilor închişi, torturaţi şi ucişi în pluralistă israeliană de azi) şi a adus o ideii de a crea o entitate naţională a statului Israel. Lucrarea s-a realizat „obsedantul deceniu” al totalitarismului postbelic completare la antologie: sionismul lui (evreiască) undeva, şi nu în Palestina. şi prin antrenarea unui număr mare de din România. Gala Galaction („Sionismul aprioric” – Gaster, a cărui concepţie a evoluat de cercetători tineri. Au fost studiate 30 de Împreună cu istoricul Mihaela Popov, a editat 1919, „Călătorie în Ţara Sfântă” – 1926). la sionismul religios la cel cultural, pune titluri de ziare în limba română, regretul două tomuri de documente, „Anchete şi procese Ca participant la cel de-al 36-lea accentul pe partea culturală a entităţii coordonatoarei fi ind că, din lipsă de uitate, 1945 – 1960”, care pun refl ectorul asupra Congres al Organizaţiei Mondiale naţionale. În ultimă instanţă, aceasta din specialişti, nu s-au studiat cele în limbile suferinţelor îndurate de „Asirei Zion” - „Martirii Sioniste (O.S.M.), preşedintele C.E. urmă idee a conferit conţinutul cultural idiş sau ebraică. Ea a prezentat apoi pentru Sion”. A îngrijit culegerea de documente, Braşov şi preşedintele Asociaţiei Sio- şi spiritual al noului stat Israel. Gaster, structura cărţii. Iar, la fi nal, a mulţumit „Suferinţă, rezistenţă, eroism”, având în vizor or- a mai arătat vorbitoarea, s-a pronunţat tuturor celor care, fi e au contribuit la lu- ganizaţiile sioniste din România, intensifi cându- pentru supremaţia limbii ebraice faţă de crare, fi e i-au oferit sprijinul sub diferite şi acţiunile în 1943 pentru ajutorarea deportaţilor La mulţi ani, idiş, afi rmând că aceasta din urmă nu forme (conducerea F.C.E.R. –preşe- în Transnistria şi amplifi carea Alialei, sprijinite are capacitatea de a refl ecta conţinutul dintele dr.A Vainer şi vicepreşedintele de Crucea Roşie Internaţională şi ambasadorul doamnă sionismului. Dr. Camelia Crăciun a afi r- ing. P.Schwartz, şeful Ofi ciului Relaţii, Elveţiei la Bucureşti, René de Weck. Teodor mat că volumul lansat este o lucrare de Cultură, Informatizare, dr. ing. J. Blum Wexler a îngrijit editarea în română (traduce- bază pentru activitatea academică şi de şi mulţi alţii). rea din franceză – Viviane Prager) a lucrării lui Victoriţa! cercetare. Dr. Alexandru Florian, direc- În concluziile dezbaterilor, mode- Jean-Michel Lecomte, „Predarea Holocaustului Doamna Victoria Demayo – Victoriţa, tor executiv al Institutului „Elie Wiesel”, ratorul, dr.A Vainer, a arătat că există în secolul XXI”; a publicat „Spovedania” – me- cum îi spun apropiaţii - şi-a înscris a subliniat importanţa acestei lucrări numeroase subiecte de discutat şi de moriile lui Traian Popovici, primar al Cernăuţiului numele în inimile tuturor celor care în activitatea profesională a dr. Lya cercetat. Astfel, conducerea Federaţiei între anii 1941 – 1942, care a salvat de la moarte o cunosc de când a venit să lucreze Benjamin, de a oferi lumii academice în- nu va slăbi atenţia pentru cercetarea 20 000 de evrei. A contribuit la titularizarea lui „la comunitate”. Asta - pentru că nu guste care cercetează istoria României istorică. Este necesară acordarea unei ca „Drept între Popoare” de către Institutul Yad face numai atât: nu există întrunire a documentele necesare studierii istoriei atenţii mai mari prezenţei evreilor din Vashem, ca şi a lui Raul Şorban, Regina Mamă membrilor B’nai B’rith la care să nu evreilor români. El şi-a exprimat spe- România. În ceea ce ne priveşte, nu Elena, gral Traian Borcescu, Mitropolitul Bălan, pună sufl et pentru ca să iasă bine. ranţa pentru apariţia cât mai curând a vom neglija nici limba idiş, a spus vorbi- preotul Petre Gheorghe. Prin strădaniile sale, Este unul dintre oamenii care ştiu să-ţi unui al doilea volum care să se apropie torul. De aceea, în cadrul Zilei europene piaţete, străzi, săli de concerte poartă, azi, zâmbească atunci când bagi capul pe de zilele noastre. Alexandru Florian a a culturii iudaice de la începutul lunii numele lui Isac Peltz, Dr. Wilhelm Filderman, uşa biroului unde lucrează, chiar dacă scos în evidenţă importanţa sionismului septembrie, se va pune în aplicare pro- Iosif Sava, Traian Popovici. A făcut demersuri starea ei de spirit nu e, întotdeauna, politic, arătând că fără acesta nu ar fi iectul lui Edi Kupferberg, responsabil cu ca numele soldatului Şmil Avram, apărător al însorită. Era un cântec pe vremuri, existat statul Israel, precum şi clarvizi- educaţia iudaică din cadrul Rabinatului, României în al doilea război mondial, să fi e compus şi interpretat de Gilbert unea, realismul politic al conducătorilor de organizare a unui festival idiş. Mode- înscris pe troiţa de la intrarea Mânăstirii Putna. Bécaud, „Important e trandafi rul…” sionişti de după primul război mondial, ratorul a apreciat contribuţia esenţială A pledat în presa scrisă şi la televiziune pentru Pentru toţi câţi ni i-a oferit, simbolic, care s-au mulţumit cu crearea unui a dr. Lya Benjamin în valorifi carea unor recunoaşterea Holocaustului în România. Un de când o ştim – un coş mare cu fl ori cămin naţional sub protectorat britanic materiale pentru cunoaşterea istoriei articol nu poate rezuma o viaţă de om. Poate de gând de la „Realitatea Evreiască”, şi nu a unui stat naţional sau etnic. În sionismului din România. măcar ajuta ca harpa cerească a regelui David însoţit de ”La mulţi ani!”, cu sănătate consecinţă, în rezoluţiile ONU din 1946 IULIA DELEANU să-i vibreze numele? şi bucurii. Ad Mea Veesrim! cu privire la crearea statului evreu au EVA GALAMBOS E.S. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010

Două ample anchete dovedesc Unitatea genetică a evreilor din Scurt ŢA (Scurt pe doi) IIN toată lumea – suntem toţi rude 2 TTIIN Vladimir Horowitz - Ş ŢA Anul trecut a făcut vâlvă în toată lumea cartea “Inventarea poporului IA evreu”, scrisă de istoricul israelian Shlomo Sand, în care autorul susţine că opere complete V evreii nu sunt un popor cu tradiţie istorică biblică, ci un amestec de naţionalităţi I VIA diferite, din Asia Centrală şi Europa, convertiţi la mozaism în diferite timpuri Ş istorice. Iată însă că în luna iunie au apărut în două reviste ştiinţifi ce de mare prestigiu concluziile a două anchete genetice de amploare care dovedesc exact contrariul: evreii actuali sunt descendenţii unei populaţii iudaice care a trăit acum circa 3.000 de ani în Orientul Mijlociu. Ei au gene comune dar au şi gene ale populaţiilor din ţările în care trăiesc. Surpriză majoră: ambele Lumea fabuloasa anchete au dovedit că aşkenazii şi sefarzii sunt foarte apropiaţi genetic. Asta deşi aşkenazii şi sefarzii au evoluat în zone diferite ale Europei. Concluzia este de pe Pandora importantă fi indcă unii susţin că aşkenazii ar descinde din khazari. Comunităţile din Europa,Orientul Mijlociu şi Caucaz au toate o moştenire Na’vi, populaţia albastră genetică comună care le raportează la Levant, în timp ce comunităţile evreieşti din „Avatar”, s-a născut în din India şi Etiopia sunt mai apropiate genetic de populaţiile în mijlocul cărora computerul lui Shahar Levavi trăiesc. Metodele de testare a ADN-ului permit calcularea cu destulă precizie a Celebrul pianist a murit acum 20 de ani dar momentului când diferite specii de animale sau diferite populaţii s-au desprins nu a încetat să fascineze cu arta sa meloma- unele din altele. În cazul citat, studiile au arătat că evreii din Iran şi Irak s-au nii din toată lumea. În luna mai a.c. Casa de separat de celelalte comunităţi acum circa 2.500 de ani, confi rmând informaţiile discuri Sony a scos în colecţia ei de prestigiu biblice referitoare la deportarea evreilor de către Nabucodonosor în anul 587 „Original Jacket Collection” o serie de 70 CD-uri î.e.n. Elementele genetice arată că oricare membru al unei comunităţi evreieşti cu interpretări ale lui Vladimir Horowitz. Pentru este în raport cu oricare alt membru al acelei comuntăţi, la fel de apropiat ca un prima dată sunt reunite înregistrări ale concer- văr de gradul patru sau cinci din orice populaţie din lume. Acest raport este de telor pe care le-a dat pentru RCA şi CBS. Plus 10 ori mai apropiat decât cel existent între două persoane luate la întâmplare două recitaluri din 1951 şi 1967, de asemenea pe o stradă din New York ! Evreii aşkenazi şi sefarzi au numai 30% ascendenţă pentru prima dată oferite melomanilor. europeană, restul fi ind gene provenind din Orientul Mijlociu. Este interesant că semnătura lor genetică este foarte apropiată de cea a evreilor din Italia, Klezmer cu Nigel Kennedy ceea ce sugerează existenţa în antichitatea romană a unei însemnate colonii evreieşti în nordul peninsulei. Istoricii cred ca aşkenazii au apărut prima dată în nordul Europei în jurul anului 800 e.n, provenind din nordul Italiei.Se pare că în timpurile medievale au avut loc mult mai multe căsătorii între evrei şi creştinii între care locuiau decât se credea. Istoricii constată că la evreii italieni Un buget de 400 de miloane de do- un pronume răspândit este Morpugo, ceea ce înseamnă cineva din Marburg lari i-a servit lui James Cameron pentru iar la sefarzii din Imperiul Otoman se găseşte numele Eskenazi, indicând fap- a crea o lume fantastică, pe o planetă tul că numeroşi aşkenazi au venit la comunitatea sefardă de acolo. De altfel, inventată de scenarişti şi a cărei viaţă istoricii mai afi rmă că în timpurile medievale ebraica nu era o limbă moartă ci se datorează unei echipe de animatori era folosită ca «lingua franca» între aşkenazii, care vorbeau idiş, şi sefarzii, pe computer, acest fi lm fi ind cel mai care vorbeau ladino. bogat în trucaje dintre toate peliculele Nigel Kennedy este unul cei mai importanţi realizate până acum.Unul din principalii Oamenii vor atinge din nou vârsta matusalemică violonişti virtuozi contemporani care la ultimele animatori ai acestei echipe de „softişti” a două Festivaluri “George Enescu” a ridicat Sala fost israelianul Shahar Levavi, în vârstă Ne apropiem Palatului în ovaţii. Dar dintre marii violonişti este de 34 de ani. Exceptând două personaje singurul care cântă jazz ori folclor balcanic în din fi lm, Levavi le-a desenat pe calcu- orchestra lui Kusturica. Nigel Kennedy este lator pe toate celelalte. În ultimii 11 ani, de era “Singularităţii” căsătorit cu o poloneză şi, în ultimul deceniu, Levavi a lucrat în Noua Zeelandă şi în Vor mai trece câteva decenii, dar de televiziune. Pe ecran Serghei Brin petrece câteva luni anual la Cracovia. Acolo Statele Unite ca realizator de trucaje. El se va întâmpla încă în acest secol, se plimba printre cursanţi dialogând a cunoscut muzica klezmer, pe care adesea are un master în imagerie digitală, luat când o inteligenţă superioară va cu ei de la sute de kilometri. Poate că o interpretează în Kazimierz, vechiul Cartier în 2004 la New York. După terminarea domina viaţa pe planeta noastră. aceasta va fi sala de curs a viitorului, evreiesc al oraşului.În luna mai a.c., el a orga- fi lmului, Levavi şi soţia s-au întors în Desigur o inteligenţă artifi cială, care unde profesori din orice colţ al lumii nizat la Londra un mic Festival de muzică po- Israel. va permite oamenilor să controleze vor putea preda în orice amfi teatru din loneză în care a interpretat şi melodii klezmer, procesul evoluţiei speciei lor – şi nu orice alt colţ de lume… alături de un renumit ansamblu evreiesc din numai a ei - o eră în care oamenii vor Unul dintre animatorii Universităţii Cracovia, Zakopower. ajunge la vârste matusalemice, până Singularităţii este Raymond Kurzweil, Colagen din la 700 de ani cel puţin, prin stăpânirea cunoscut ca unul dintre cei mai fertili Urmaşii celor ”Drepţi” mecanismelor energetice moleculare, inventatori din Statele Unite. La 62 plante de tutun prin crearea de organe artifi ciale bio- de ani este antrenat într-o activitate logice. Va fi epoca Singularităţii, cum frenetică, face filme documentare, Colagenul este un strat de ţesuturi a denumit-o Serghei Brin, unul din cei scrie carţi, înscrie patente, face tur- protectoare ce se afl ă sub piele dar şi în doi fondatori ai Google. De pe acum, nee de conferinţe. Ţine o dietă fără alte locuri din organismul nostru. Cola- în laboratoarele Google se lucrează grăsimi, este vegetarian, şi-a repro- genul este cea mai abundentă proteină intens la construirea unui gigantic cre- gramat metabolismul, vindecându-se din corpul uman.De aceea în mai toate ier artifi cial care va concentra puterea de diabet, şi ia 150 de pastile pe zi operaţiile de refacere a unor ţesuturi, de gândire a omenirii într-o maşină (unele inventate de el). «Raportul de restaurare a unor zone rănite, în raţională, capabilă să ne înveţe cum preţ-performanţă al calculatoarelor medicina regenerativă , în ortopedie să devenim stăpânii naturii şi maeştrii s-a îmbunătăţit de un miliard de şi în implanturi se foloseşte colagenul evoluţiei. ori de când eram student, observă de origine animală , produs prin prelu- Serghei Brin, alături de alţi câţi- Kurzweil. Peste 25 de ani, un com- Nicole Guedj, fost ministru francez şi fonda- crarea celui animal , extras de la vite şi va entuziaşti din Valea Siliciului, au puter la fel de puternic ca un telefon tor al Fundaţiei Franţa-Israel, a organizat vizita porci.Ca să aveţi o imagine a volumului alocat fi ecare peste o sută de mii de mobil inteligent de azi va avea dimen- în Ereţ a unui grup de 20 de tineri între 25-35 de colagen folosit în chirurgie, este dolari pentru a fonda ceea ce ei au siunile unei celule de sânge». Vernon de ani, descendenţi ai celor distinşi în Franţa sufi cient să spunem că valoarea pieţii numit «Universitatea Singularităţii», Vinge, profesor de matematică, afi rmă cu titlul „Drepţi între Popoare”. Franţa nu a fost acestei proteine este de 30 de miliarde o universitate unică în felul ei. Cursuri că datorită progreselor miniaturizării, alcătuită numai din colaboratori şi trebuie să de dolari anual. de câte 9 zile până la 10 săptămâni peste 30 de ani vom dispune de mij- reamintim asta şi generaţiilor de azi, a afi rmat Producerea în corpul uman a cola- costă între 15.000 şi 25.000 de dolari. loacele tehnologice pentru a crea o N. Guedj. genului cere exprimarea coordonată a Participă între 40 şi 80 de cursanţi, inteligenţă superumană. Iar Kurzweil cinci gene şi, realizare extraordinară a selecţionaţi dintre sute de candidaţi. crede că progresul tehnologic în acest Memorial al Holocaustului prof. Oded Shoseyov de la Universita- Toţi sunt preşedinţi de corporaţii secol va fi de 1.000 ori mai mare decât tea Ebraică din Ierusalim, aceste cinci industriale, profesori universitari, cer- cel din secolul XX: «În fi nal, întregul la Atlantic City gene umane au fost introduse în ADN-ul cetători de performanţă în domeniile Univers va fi saturat cu inteligenţa Atlantic City este un orăşel american din tutunului astfel că planta a început să lor de activitate.Ei au ocazia să se noastră». Un specialist în astronauti- producă un colagen natural, asemănător apropiere de New York, celebru pentru cazino- întâlnească la cursuri cu personalităţi că, Peter Diamandis, a afi rmat «foarte urile lui. Anual, este vizitat de 35 de milioane de cu cel uman. Oded Shoseyov a creat o ale ştiinţei, cu vizionari ai progresului serios», la un curs al universităţii, că companie producătoare de colagen din oameni, care mai toţi trec pe bulevardul central. tehnologic, să afl e aşadar care sunt este convins că va trăi 700 de ani. Pe acest bulevard, considerat de primar „cea tutun, cu o investiţie de 40 de milioane domeniile în care merită să investeşti În fond, de ce nu ? Nu ar fi prima de dolari şi a investit alte 15 milioane mai circulată stradă pietonală din Statele Uni- în deceniile ce vin. Nu neapărat asistă confi rmare a unor adevăruri istorice te”, municipalitatea a donat un spaţiu pe care de dolari în prima fermă comercială de la cursuri în care conferenţiarul se afl ă din Biblie,care descrie o epocă a producţie moleculară de colagen. Noul să fi e ridicat un Memorial al Holocaustului. La la catedră.De pildă, la o recentă sesi- patriarhilor, care trăiau sute de ani şi ora actuala, 820 de arhitecţi din toată lumea au colagen nu este mai ieftin decât cel une a Universităţii Singularităţii, cei făceau copii la vârste matusalemice. obţinut de la animale dar baza lui de trimis proiecte care sunt jurizate.În termen de 40 de studenţi stăteau la mese printre trei ani, construcţia va trebui să fi e gata şi va producţie este mult mai largă şi puritatea care se plimba, autonomă, o cutie sa este absolută. Redactorul paginii costa cca. patru milioane de dolari. metalică având pe ea un ecran mare ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 15 DAVID KAHAN preşedintele Asociaţiei Evreilor Româno – Americani despre vizita în România a Admorului de Sculeni Stimate domnule Schwartz, - M.E.: Care a fost programul celei Sper că sunteţi bine. Vă trimit, ataşat, un interviu pe care l-am dat doamnei de-a doua zile a vizitei ? Martha Eşanu, de la Iaşi, despre vizita Admorului de Sculeni în România. Sper - D.K.: În cea de-a doua zi a vizitei, că interviul se poate publica în ”Realitatea Evreiască” pentru că astfel fac sigur după terminarea rugăciunii de dimineaţă, ca cititorii să ştie despre ajutorul acordat de liderii de la Federaţie din Bucureşti, ne-am îmbarcat cu toţii în autocare şi am de la Comunitatea din Iaşi şi de la Botoşani şi totodată aprecierea Admorului şi a pornit spre Cimitirul evreiesc din comuna delegaţiei pentru acest ajutor. Sculeni, judeţul Iaşi. În vizita la Sculeni Vă mulţumesc anticipat şi vă urez toate cele bune. am fost însoţiţi de secretarul Comunităţii Cu stimă, Evreilor din Iaşi, inginerul Abraham DAVID KAHAN Ghiltman ( n.n. actualul preşedinte al Comunităţii ieşene). Subliniez în mod În ziua de 3 mai 2010 a sosit în vizită în România Admorul de Sculeni, deosebit ajutorul şi preocuparea sa pentru RRabinulabinul IIsraelsrael PortugalPortugal Rabinul Israel Abraham Portugal, Shlita, în fruntea unei numeroase buna organizare şi desfăşurare a vizitei, delegaţii formată din rabini, discipoli şi adepţi. Vizita a început la Iaşi, a şi îi mulţumesc pentru buna întreţinere a evreieşti.Vizita a durat până seara târziu continuat apoi în diverse localităţi din Moldova şi din Republica Moldo- cimitirului din Sculeni. şi parcă bătrânul rabin dorea s-o prelun- va şi s-a încheiat la Bucureşti. Organizată de omul de afaceri american - M.E.: Îmi permit să subliniez aici gească cât mai mult şi să-şi adune cât David Kahan, preşedintele Asociaţiei Evreilor Româno – Americani, deosebitul efort material şi fi zic depus mai multe amintiri, balsam sufl etesc, din vizita a necesitat o pregătire logistică deosebită. de domnul David Kahan pentru desco- locuri strămoşeşti. A fost o zi deosebită, perirea, amenajarea şi împrejmuirea cu impresionante momente de aducere MARTHA EŞANU: Domnule David făşurare a vizitei ? cimitirelor evreieşti vechi din cele două aminte şi de reculegere. Kahan, ca preşedinte al Asociaţiei Evrei- - D.K.: Sigur că au fost. Mă refer în localităţi Sculeni, afl ate în dreapta şi în - M.E.: Şi a urmat a treia zi a vizitei... lor Româno – Americani, vă rog să faceţi primul rând la asigurarea autocarelor pen- stânga Prutului. De-a lungul timpului, - D.K.: În cea de-a treia zi,delegaţia pentru cititorii noştri o scurtă prezentare tru transportul oaspeţilor la cimitirele din cimitirele acestea au fost inundate iar pie- a poposit la Sinagoga Mare din Iaşi, cea a acestei asociaţii şi a principalelor ei judeţele Iaşi şi Botoşani şi de asemenea trele tombale, vechi de zeci şi chiar sute mai veche sinagogă din România. Aici obiective. la Sculeni, în Republica Moldova. de ani,au fost luate de apele Prutului.Prin s-a dezvelit Aron Kodeş-ul, s-au rostit DAVID KAHAN: Încă de la înfi inţare, Având în vedere vârsta înaintată şi grija deosebită a domnului Kahan, aceste rugăciuni şi s-a încins o horă tradiţională. asociaţia şi-a propus restituirea memoriei starea sănătăţii veneratului rabin, a fost cimitire au fost reamenajate şi dotate S-a vizitat apoi Cimitirul Evreiesc de pe iudaice pe teritoriul României. Pentru necesară dotarea unui autocar cu un cu câte un obelisc care să amintească colina Păcurari, din Iaşi, unde membrii împlinirea acestui obiectiv am avut, de-a dispozitiv portabil de oxigenare (reani- faptul că acolo se odihnesc evreii ce delegaţiei s-au oprit la căsuţa Rabinului lungul timpului, mai multe discuţii cu re- mare) şi cu un generator electric mobil au contribuit la dezvoltarea târgurilor şi din Podu Iloaiei şi la celelalte căsuţe ale prezentanţii guvernului român şi am reuşit de alimentare a acestuia. Am reuşit să târguşoarelor moldoveneşti şi în mod rabinilor şi au rostit rugăciuni. A fost vizi- să ne aducem contribuţia la refacerea asigurăm aceste dispozitive necesare deosebit a Sculeni-ului. tată parcela cu mormintele eroilor evrei unor cimitire evreieşti. În ultimii câţiva ani, pentru protecţia membrilor delegaţiei. Cum s-a desfăşurat vizita în cele două din Primul Război Mondial şi mormintele noi am curăţat şi îngrădit aproape 50 de Un sprijin deosebit pentru aceasta ne-a localităţi Sculeni, situate pe ambele maluri comune ale victimelor pogromului de la cimitire în România. Iaşi, din iunie 1941.La monumentul ridicat - M.E.: Cred că cititorii sunt interesaţi în memoria acestor victime, în dreptul să afl e câte ceva şi despre preşedintele plăcii comemorative pentru victimele po- asociaţiei. gromului din Sculeni - Basarabia căzuţi - D.K.: M-am născut în 1946, în co- al Kiduş–Haşem la Stânca Roznovanu muna Telciu, Judeţul Bistriţa – Năsăud. – Iaşi, la 26-27 iunie 1941, s-a rostit o Am copilărit în comuna natală şi în 1964 rugăciune colectivă, un impresionant am emigrat în America. Inima mi-a rămas remember pentru mulţimea de martiri tot în România şi de câte ori mă întorc în evrei, victime nevinovate ale unor vremuri România, mă simt foarte bine. Am un fel de mare restrişte.Vizita la Iaşi a fost un de nostalgie, un fel de dor de România. succes şi mulţumesc mult domnilor ing. - M.E.: Cine a avut iniţiativa vizitei P.Kaiserman şi A.Ghiltman pentru ajutorul Admorului de Sculeni în România ? pe care mi l-au acordat. De asemenea, - D.K. : Veneratul Rabin Israel Abra- aduc deosebite mulţumiri domnului Lei- ham Portugal, un „ţadik” pentru evreii din zer Finkelştein pentru buna întreţinere şi întreaga lume, dorea de mult timp să revi- funcţionare a Mikvei, obiectiv comunitar nă în România, în pelerinaj la mormintele în lipsa căruia vizita Rabinului Israel Por- bunicilor. Acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, tugal la Iaşi nu ar fi putut avea loc. a sosit momentul ca această dorinţă să se - M.E.: În continuarea pelerinajului prin îndeplinească. Cu circa două săptămâni ştetl-urile moldoveneşti pe unde a mai înainte de sărbătoarea Lag Baomer, poposit delegaţia ? rabinul m-a rugat să mă ocup de orga- - D.K.: De la Iaşi delegaţia s-a îndrep- nizarea vizitei. Eu sunt şi preşedintele tat spre oraşul Buhuşi. În Sinagoga din Curţii Rabinice a Admorului de Sculeni. oraş, cunoscuta sinagogă de altădată a Data vizitei a fost fi xată acum deoarece la Rabinului din Buhuşi, delegaţiei i s-a făcut Lag Baomer era ziua iahrţeitului bunicului o primire deosebit de frumoasă. Aici şi la (tatăl tatălui) său care, împreună cu soţia, cimitir s-au rostit impresionante rugăciuni bunica Admorului, se odihnesc în cimitirul în memoria înaintaşilor. din Sculeni, Republica Moldova. Admorul acordat profesorul universitar dr.Vasile ale Prutului ? - M.E.: Ultima etapă a acestei vizite dorea să se închine şi să se roage la Burlui, rectorul Universităţii Apolonia din - D.K.: Vizita la Sculeni a fost foarte a fost la Bucureşti. Ce ne puteţi spune mormintele bunicilor. Iaşi, căruia îi mulţumesc pentru ajutorul emoţionantă. Ea a început în localitatea despre aceasta? - M.E.: Cum aţi reuşit să sincronizaţi acordat. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, din judeţul Iaşi şi a continuat, până târziu - D.K.: La Bucureşti, delegaţia a fost sosirea la Iaşi a tuturor oaspeţilor? vizita a decurs cu bine şi nu a fost ne- în noapte, în Sculeni-ul din Republica Mol- primită în Sinagoga condusă de Rabinul - D.K. : Am sosit la Iaşi cu o săptămâ- cesară folosirea dispozitivelor medicale dova. Rabinul Israel Portugal a fost mişcat Naftali Deutsh. Aici, în întâmpinarea Rabi- nă înainte de 3 mai 2010 şi m-am ocupat, menţionate anterior. până la lacrimi când a păşit pe uliţele nului Israel Abraham Portugal şi a întregii la faţa locului, de organizarea vizitei. Cei La Sculeni, Republica Moldova, a localităţii ce avea, pe vremea copilăriei delegaţii au venit domnul dr.Aurel Vainer circa 100 de oaspeţi au venit din Statele trebuit să montăm un cort de mari di- sale, o populaţie majoritar evreiască. Cu şi domnul ing.Paul Schwartz, preşedintele Unite ale Americii, Israel şi Europa. Mare mensiuni, amenajat ca loc de popas şi de emoţie şi-a amintit de cele patru sinagogi şi respectiv vicepreşedintele F.C.E.R. parte dintre oaspeţi s-au întâlnit pe ae- odihnă pentru membrii delegaţiei. afl ate atunci în funcţiune. S-a întâlnit şi S-au rostit emoţionante cuvinte de bun roportul ieşean la sosirea rabinului şi a - M.E.: Imediat după sosirea la IaşI, a stat de vorbă cu câţiva săteni bătrâni venit şi s-au intonat tradiţionale rugăciuni însoţitorilor săi şi la ceremonia de primire, Rabinul Israel Abraham Portugal şi în- care–şi aminteau de tatăl său, venera- de binecuvântare a memoriei înaintaşilor. organizată luni 3 mai, la ora 14, în salonul treaga delegaţie care-l însoţea au plecat tul Rabin Eliezer Zisu Portugal, care în În semn de înaltă preţuire, oaspeţii au ofi cial al aeroportului. cu autocarele spre comuna Frumuşica, vremuri de restrişte a făcut imposibilul primit în dar albumul „Sinagoga în Româ- Ceremonia de primire la aeroportul din din judeţul Botoşani. Ce ne puteţi spune pentru salvarea multor copii orfani, bol- nia”, apărut la Editura Hasefer. Iaşi a fost foarte frumoasă. Dl preşedinte despre această etapă a vizitei ? navi, săraci. Bătrânii satului i-au spus că - M.E.: Acum, după încheierea vizitei, Kaiserman i-a înmânat Admorului o diplo- - D.K.: Rabinul Portugal a dorit să veneratul rabin a ajutat şi a sfătuit pe toţi sunteţi mulţumit de felul cum a decurs ma ca Membru de Onoare al Comunităţii viziteze cimitirul din Frumuşica şi să cei ce veneau la el, indiferent de religia ea ? Evreilor din Iaşi. rostească o rugăciune de pomenire la lor. Întreaga delegaţie s-a bucurat de o - D.K.: Vizita Rabinului Israel Portugal, Cazarea întregii delegaţii am făcut-o la mormintele bunicilor săi materni. Între- deosebită primire la Primăria localităţii, după 75 de ani de când a părăsit Româ- Hotelul Europa din Iaşi.Aici conducerea şi aga delegaţie a ţinut să-i fi e alături în unde Rabinul Israel Abraham Portugal nia, a fost o vizită istorică şi ea a pus în personalul de deservire al hotelului s-au pelerinajul religios la locurile de veci ale a fost întâmpinat de primarul comunei evidenţă nevoia pregnantă de regăsire a preocupat în mod deosebit pentru a ne strămoşilor.În preajma vizitei, cimitirul Sculeni şi de viceprimarul oraşului Un- locurilor natale şi a rădăcinilor. asigura cele mai bune condiţii de găzdu- din Frumuşica a fost îngrădit şi curăţat. gheni. Ceremonia de primire la Sculeni Consider că vizita s-a desfăşurat în ire şi de odihnă. Pentru solicitudinea lor Această acţiune a fost realizată cu ajutorul a fost foarte emoţionantă şi totul a avut condiţii foarte bune şi mulţumesc tuturor le transmit, încă o dată, sincerele mele d-lui Iosif David, preşedintele Comunităţii un aer de sărbătoare. În plimbarea pe celor ce m-au ajutat în organizarea ei şi, mulţumiri. Evreilor din Botoşani, căruia îi transmit şi uliţele Sculeni-ului, rabinul a fost însoţit în mod deosebit, conducerii F.C.E.R. şi a - M.E.: Au fost şi probleme speciale pe această cale mulţumirile mele şi ale de bătrânii satului care i-au arătat locurile Comunităţii Evreilor din Iaşi. ce au trebuit rezolvate pentru buna des- întregii delegaţii. unde odinioară erau casele şi sinagogile MARTHA EŞANU 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 Să creşti mare, Machol România! YIDDISHerVELT Festival de dansuri israeliene la Predeal Lumea Yiddish-ului – festival de limbă şi cultură idiş 2-5 septembrie 2010 ‘’Să creşti mare, Machol România!’’, la sfârşit, participanţii învăţaseră dansuri Idişul este limba evreului din Estul, aşa sună una din multele urări, una din populare israeliene, moderne, hasidice Centrul şi Răsăritul Europei. Limba Hasi- multele binecuvântări (107, mai exact) pe (preferatul taberei a fost declarat „Shir Al dimilor, dar şi limba începutului renaşterii care le-a primit de la participanţi Comuni- Etz’’), fi ecare din aceste stiluri coregrafi ce literaturii evreieşti moderne. Limba lui tatea Evreilor din Bucureşti, organizatoa- reprezentând tradiţia, respectiv moderni- Shalom Alehem. Limba în care bunicii rea primei ediţii a Festivalului de Dansuri tatea vieţii culturale israeliene şi evreieşti. noştri vorbeau în casă, limba cântecelor, Israeliene, Machol România. Anul acesta Machol România a fost o oportunitate limba primelor ziare evreieşti. Limba unui Machol România a avut loc în staţiunea de învăţare sau, aşa cum se spune în adevărat univers ce a fost ucis de catas- Predeal, la Hotelul Rozmarin, în perioa- limba engleză, „a learning experience”. trofa Shoah-ului. da 5-9 mai. Profesorii noştri de dans au Cum altfel am fi aflat că primul dans O limbă care este mai mult decât o fost Oren Ashkenazi şi Eran Bitton, doi israelian a fost creat de un coregraf de simplă limbă – este o întreagă cultură cunoscuţi coregrafi din Israel. origine română? Fiecare dans predat la trans-naţională. Este în muzica klezme- Debutul primei ediţii Machol România Machol a fost un pretext de expunere a rim-ilor, este în teatrul lui Avram Goldfa- trebuia să fi e sărbătorit cu mult fast, astfel unor obiceiuri sau tradiţii specifi ce popo- den, care a apărut aici, pe meleagurile încât la ceremonia de deschidere ne-au rului evreu sau societăţii israeliene. S-au româneşti, la Iaşi,în 1876. onorat cu prezenţa patru oaspeţi cu totul predat astfel dansuri cu melodii ale căror Prin acest festival dorim să recreăm şi cu totul speciali. E.S.Oren David, am- versuri vorbesc despre tradiţii de nuntă acea atmosferă specifi că Europei Centra- basadorul Statului Israel în România, a sau despre importanţa familiei (Lahzor le şi de Răsărit antebelice, în care cultura AAvramvram GGoldfadenoldfaden felicitat echipa organizatoare a C.E.B., în Habayta) şi chiar despre rolul central pe idiş era parte din viaţa cotidiană a multor parteneriat cu F.C.E.R. şi JOINT, pentru care îl are Israelul în cultura evreiască oraşe şi târguşoare, în care trubaduri Parteneri: Departamentul Pentru Re- iniţiativa de a promova cultura israeliană (Eretz, Eretz). evrei numiţi „klezmorim” erau invitaţi să laţii Interetnice, European Jewish Fund, prin dans. „Premieră în România, prima Participanţii la Machol România se pot cânte la diferite evenimente sociale, fi e Comunitatea Evreilor Oradea, Comunita- ediţie a unui festival de dansuri israeliene lăuda cu o experienţă evreiască veritabilă, ele evreieşti sau creştine. Klezmer-ul se tea Evreilor Bucureşti, Forumul Cultural este efectiv un succes,’’, a spus ambasa- iar principalele momente care au stat la bazează pe melodii laice, dansuri popu- Austriac, Ambasada Statului Israel, Tea- dorul, în principal, datorită răspunsului po- baza acesteia au fost seara de Şabat şi lare, cântece liturgice evreieşti precum trul Evreiesc de Stat, JDC – România, zitiv pe care l-au primit invitaţiile noastre vizita la Sinagoga din Braşov. Rugăciu- şi „nigun”, acele melodii simple, fără JCC Bucureşti etc. peste hotare, participanţii venind din nouă nea de Kabalat a fost ofi ciată de Prim cuvinte, ale evreilor ortodocşi, profund Selectăm câteva repere incitante ţări (România, Israel, Turcia, Bulgaria, Rabinul Şlomo Sorin Rosen, iar cei 107 infl uenţate de muzica popoarelor cu care din programul manifestărilor: Conferinţa trăiau împreună. interactivă: „De la Pomul Verde la Broad- Astfel, publicul va asista în perioada way”; Amintiri despre idiş, dintr-un ştetl; Festivalului la multiple faţete ale culturii Pereţ – un mare scriitor în idiş; One Man idiş – limbă, literatură, teatru, muzică, Show – Yaakov Bodo (Israel), Redesco- dans – una dintre primele culturi trans- perirea Idişland în România, Workshop naţionale ale Europei. de muzică klezmer, Idişe Mame (teatru). Roman Donaţie pentru comunitate Societatea austriacă de caritate „Hil- cu rotile şi un scaun pentru handicapaţi, fe und Hoffnung” a făcut o substanţială dulciuri, ceai şi cafea. Ajutoarele au fost donaţie Comunităţii Evreilor din Roman. împărţite unui număr de 24 de membri ai Printre bunurile primite fi gurau articole de comunităţii. îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru băr- Preşedinte baţi şi femei, articole sanitare, un scaun Prof. I. WEXLER Un spaţiu primitor Începând din 2 iulie, una din sălile din sediul Comunităţii clujene găzduieşte un cămin de zi, destinat membrilor dornici să se delecteze ascultând muzică, urmărind fi lme, jucând şah sau alte jocuri de societate şi, mai ales, să-şi alunge singurătatea. Acest lucru l-a subliniat şi Estera Mendel în cuvântul de deschidere, precizând că în fi ecare zi căminul va avea şi un amfi trion (din rândul voluntarilor) şi exprimându-şi speranţa că ambianţa primitoare va atrage cât mai multă lume. La iniţiativa preşe- Serbia, Olanda, Elveţia, Ungaria şi Rega- participanţi au cântat alături de el. În mod dintelui Robert Schwartz, clubul, dotat cu aparatură audiovizuală, va fi înzestrat şi cu tul Unit al Marii Britanii). Ne-a fost alături tradiţional, imediat după Maariv, a început un proiector. Cu acelaşi prilej au fost sărbătoriţi câţiva membri ai comunităţii născuţi şi dr. ing. José Blum, consilier al preşedin- Oneg Şabat, însă nu oricum. Având atât în luna iunie. La reuşita acţiunii au contribuit Roxana Duma şi Yael Gross, care au telui F.C.E.R. şi şef al Serviciului Relaţii, oaspeţi de rit aşkenaz cât şi de rit sefard, pregătit şi servit prăjituri delicioase. Din toamnă, căminul de zi va avea o activitate Cultură şi Informatizare, care, în luarea nu puteam pierde ocazia să ascultăm şi mai susţinută şi un orar convenabil. de cuvânt a felicitat echipa organizatoare cântece tradiţionale din alte zone ale lu- ANDREA GHIŢĂ pentru ambiţia de a pune la punct un ast- mii. Astfel, pentru început, rugăciunea de fel de proiect, primul de acest tip din Ro- Kiduş a fost spusă atât în stil aşkenaz, de mânia. Ionel Goidescu, primarul oraşului către Rabin, dar şi în stil sefard, de către Predeal, a salutat evenimentul, apreciind Eran Bitton, unul din coregrafi i invitaţi, „A tră i pretinde dimensiunea lui culturală, dar mai ales pe a cărui familie este originară din Maroc. cea interetnică. Dana Vereanu, unul din- În Braşov, înainte de vizitarea sinago- o responsabilitate” tre coordonatorii echipei de organizatori, gii, sub privirile curioase ale trecătorilor, a povestit cum a început acest proiect, cu participanţii la Machol România 2010 au Cronica Clubului de lectură – BBR un vis care a devenit, în sfârşit, realitate. dansat în Piaţa Sfatului preţ de o oră, Marele merit al cărţii despre sensul Trenul Morţii. Există un „optimism tragic” La fel ca şi alţii, ea speră ca Machol Ro- arătând lumii ce înseamnă frumuseţea vieţii scrisă de Victor Frankel este nu în voinţa lui Frankel de a da sens vieţii mânia să devină un eveniment anual, o dansului israelian. Următoarea oprire a numai curajul de a „ataca” o temă atât de iubind-o – cultul vieţii, concept iudaic. tradiţie frumoasă, aşteptată cu emoţie de fost la Sinagoga din Braşov; apoi grupul temerară, ci nevoia de sens pe care fi ece Sensul vieţii poate fi conştiinţa lucrului participanţi. Ultima alocuţiune a aparţinut s-a îndreptat spre Centrul de Instruire şi om o are, în felul lui. A fost subiectul celei bine făcut, util societăţii (Eva Galambos). preşedintelui C.E.B., Erwin Şimşensohn, Recreere al F.C.E.R. de la Cristian, unde de-a doua întâlniri a clubului de lectură. Teoria lui Frankel vine după o epocă – cea care a declarat că este mândru să-şi vadă a fost întâmpinat călduros, cu masa pusă. Cine a fost/ este Victor Frankel? Un pro- de după primul război mondial, în care materializat proiectul cel mai drag. Poate cea mai importantă realizare a fesor universitar, medic psihiatru, fi lozof, „starea de sănătate a Europei nu era prea acestui proiect a fost crearea unui prilej de evreu austriac, care a fost în lagăr şi care bună”, v. Kafka – şi, după Holocaust, este În loc de caiete şi creioane… dialog între vârste şi între comunităţi. Prin- a susţinut că descoperirea sensului vieţii de natură să încurajeze fi inţa umană (dr. tre participanţi s-au numărat reprezentanţi l-a ajutat să supravieţuiască. Frankel a Cristina Toma). Receptarea uneia sau muzică, dans şi entuziasm ai tuturor vârstelor, iar ceea ce a fost creat logoterapia, a practicat terapia prin alteia dintre faţetele logoterapiei este Ce şi-a propus să fi e Machol Româ- cu adevărat impresionant a fost modul logos, în situaţii-limită, şi, ulterior - cu un mod de autodefi nire (Iulia Deleanu). nia? Un program interactiv cu o com- în care aceştia au interacţionat. Dansul pacienţii. Frankel poartă o bătălie pentru Metoda evidenţiază educaţia prin vorbire ponentă educaţională foarte puternică. i-a unit pe toţi participanţii, indiferent de „conştientizarea logosului ascuns”, pentru şi comportament (prof. univ. dr. George Astfel, pentru patru zile, am încercat să vârstă şi indiferent de comunitatea partici- că „a trăi pretinde o responsabilitate”. Alt Botescu). Ţinta presupune concreteţe, înlocuim caietele şi creioanele cu staţia, pantă pe care o reprezentau, din România caz: vidul existenţial. O femeie care „a sensul – spiritualitate (dr. Lya Benjamin). mixerul, coregrafi a şi mult entuziasm, (Bucureşti, Piatra Neamţ, Oradea, Iaşi, avut totul de la viaţă” suferă de depresie Omul se naşte dator vieţii, nu trebuie să păstrându-ne însă calitatea de învăţăcei. Timişoara, Bârlad, Braşov, Cluj, Bacău, din lipsa unui sens (ţel) pentru care să facă umbră pământului degeaba (Camil În spatele acestor instrumente alternative Sighetu Marmaţiei, Deva) sau de peste lupte. Frankel o ajută să şi-l găsească Moscovici). Sensul primar al vieţii este de învăţare s-a ascuns o muncă neobo- hotare (Istanbul, Budapesta, Haifa, Sofi a, (dr. Harry Kuller). Din acest „de ce trăim” instinctul de supravieţuire a speciei, mai sită de documentare, artifi cii pedagogice Londra, Almere, Plovdiv şi multe altele). s-au născut, concomitent, legenda lui pregnant la animal decât la om; auto- şi multă, multă dedicare din partea orga- Sunt mândră că am fost parte dintr-o Faust şi a Golemului din Praga. În secolul observarea exagerată duce la nevroză nizatorilor, pentru ca la fi nalul festivalului echipă tânără, nemaipomenit de ambiţi- XX – „Doctor Faustus” şi cibernetica (Eva (Mona Kupferberg). Meritul lui Frankel toţi participanţii să poată trage linie şi să oasă şi entuziastă. Vă aşteptăm şi pe voi Ţuţui). O motivaţie puternică te ajută să este acela de a sta de vorbă cu pacientul descopere că deţin informaţii noi despre la anul, la a doua ediţie Machol România. trăieşti: dragostea fi lială şi gândirea po- şi a-l face să înţeleagă că viaţa merită cultura Israelului, despre viaţa evreiască zitivă. Ele l-au ajutat pe Iancu Ţucărman trăită (Iosif Cotnăreanu). (I.D.) şi frumuseţea sa. Aşa se face că, până ALEXANDRA CROITORU să fi e unul dintre puţinii supravieţuitori din REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 17

Un concert care IISTORIASTORIA SESE REPETREPETĂ… a ridicat sala în picioare Corul Cantorilor din Ierusalim la Bucureşti Muzica ne însoţeşte. Ne-a însoţit de-a lungul unei istorii pline de dramatism, de- venind, în timp, una din cheile renaşterii noastre. Din acest gând s-a născut, cu zeci de ani în urmă, Corul Cantorilor din Ierusalim, „motiv de mândrie” pentru Ora- şul Sfânt, capitala Israelului şi a poporului evreu de pretutindeni, scria reprezentantul Ministerului Relaţiilor Israelului cu Diaspora, Iuli Edelstein, în mesajul citit de principalul organizator al evenimentului, preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn. Cuvinte-uvertură a concertului, care a atras în Sinagoga Mare din Bucureşti un public nu mai puţin numeros decât la marile sărbători de toamnă. Poate că aşa a şi fost, un prolog al concertului- dialog între om şi Divinitate - judecată, re- muşcare, căinţă, rugă de iertare, speranţă şi dans cu mireasa–Cartea - din suita Anului Nou iudaic. A fost, prin participare – diplo- maţi, reprezentanţi ai unor culte, ai Primăriei Generale a Capitalei, lideri laici şi religioşi ai F.C.E.R. - un tur de forţă din partea tinerei echipe a C.E.B., de la mobilizare la specta- colul prezentat, în română şi engleză, de ta- lentaţii şi de-acum cunoscuţii Cristian Avram şi Alexandra Croitoru. A fost un omagiu faţă de Israel într-un moment de încleştare: al Israelului cu fl otila de extremişti musulmani transportând armament pentru Gaza sub acoperirea „ajutorului umanitar”; al Israelu- lui cu statele contestatare ale dreptului său legitim la apărare. Semnifi cativă – prezenţa în sală a E.S. Oren David, ambasadorul Is- raelului în România, şi a ataşatului cultural al aceleiaşi Ambasade, Jonathan Rosenzweig. E mai greu să-ţi menţii/ amplifi ci renu- mele decât să ţi-l câştigi. Şi extraordinarii cantori din Ierusalim, admiraţi şi iubiţi în Israel, Europa, S.U.A., s-au dovedit la înălţimea aşteptărilor. Corişti, solişti (Ronni Offi r, Yossi Birnbaum, Yehudah Lebel, Yair Plesser, Ya’acov Halperin, Chaim Halperin, Uri Kaniel, Yoni Cohen, Yoel Berger ş.a.), cu sensibil-discretul acompaniament la pian al Ritei Feldman, la pupitrul dirijoral – Binyamin Glickman, au „trecut rampa” entuziasmând publicul-participant, pentru că multe piese–şlagăre au fost aplaudate în tact şi, uneori, fredonate. Maestrul Glickman a făcut într-adevăr publicul să freamăte de glick (bucurie), creând atmosferă, dirijându-l în momente de mare exuberanţă sau gra- vitate. Nu puţină importanţă l-a avut modul IIsraelssraels „Aggression“„Aggression“ ((„Nebelspalter“,„Nebelspalter“, ZZürich,ürich, 2288 nnov.ov. 11956)956) în care a fost structurat programul. Pentru că vrem „Heveinu şalom alehem” – „să fi e pace în lume” şi-n Ereţ Israel, fi indcă rugă- „A-l uita ne împiedică opera sa” ciunea face parte din fi inţa noastră intimă şi colectivă; oriunde am trăi, sufl etul nostru se Filologul român Hariton Tiktin – 150 de ani de la naştere îndreaptă spre Ierusalim. Şi atunci când, cu Hariton (Heyman) Tiktin s-a născut la 9 august 1850, în- Rudolf Şuţu, Enric Furtună. În acelaşi an începe elaborarea peste 40 de ani în urmă, Ierusalimul a fost tr-o familie de rabini din mai multe generaţii, la Breslau (azi, pe o durată de două decenii a Dicţionarului German-Român. reîntregit, Naomi Şemer a scris o altă „cânta- Wroclaw). La vârsta de 19 ani se stabileşte la Iaşi, începe să În 1936, preşedintele Academiei Române, C. Rădulescu- re a treptelor”, contemporană. Pentru unii din studieze cu asiduitate limba şi cultura română, constatând Motru, avea să elogieze contribuţia de primă importanţă a lui sală, Iosolă Rosenblatt însemna doar una lipsa unei gramatici elaborate şi a unui dicţionar etimologic. Tiktin în fi lologia română. Dicţionarul nu a fost fi nalizat, deşi din stelele hazanutului. Corul cantorilor din Nicolae Iorga a evocat cu admiraţie tenacitatea şi aplecarea ministrul învăţământului din 1894, Take Ionescu, îşi exprimase Ierusalim ni l-a revelat drept un compozitor plină de har a acestui savant, poposit de pe alte meleaguri. speranţa că va apuca să-l vadă în întregime. Lucrarea lui Tiktin de vârf al genului. Există astăzi o nostalgie a Din 1879 începe să publice în diverse reviste româneşti, iar în se înscrie, alături de cea a predecesorului B.P.Haşdeu, cu al idişului, distrus – parte de nazişti prin distru- 1887 semnează un articol, în „Convorbiri literare”, intitulat „Un său „Magnum Ethymologicum Romaniae”, ca importantă în gerea vorbitorilor săi, parte – din necesitatea fenomen morfologic”. Colaborează la publicaţia de specialitate evoluţia limbii române culte, deşi Haşdeu a fost preocupat mai unei culturi naţionale a „căminului naţional”. fi lologică a lui Grigore Tocilescu, la „Arhiva Societăţii Ştiinţifi ce mult de regionalisme şi de expresii populare, iar dicţionarul său S-a simţit asta şi în program; atât în interpre- şi Literare” din Iaşi etc. În 1884 obţinuse titlul de doctor în fi - s-a oprit la litera C. Dezamăgit de refuzurile reptate de a i se tarea de mare forţă emoţională a lui „Oif’n losofi e la Universitatea din Leipzig, cu o temă despre fi lologia acorda o şansă pentru cariera universitară, Tiktin părăseşte pripicik”, „Singen ale idalăh” ş.a. cât şi a română. Se bucură de atenţie atât în Germania, cât şi în Ro- România şi se stabileşte la Berlin, unde primeşte o catedră de uneia din rugăciunile care se cântă de Roş mânia. În 1889 se numără printre fondatorii Societăţii Ştiinţifi ce limba şi literatura română la Seminarul Oriental de pe lângă Haşana şi Iom Kipur, unde ebraica şi idişul din Iaşi, alături de Gr. Cobălcescu, Xenopol, Vasile Burlă, C. Universitatea de Litere şi Filosofi e. În 1919 este propus pentru se îmbină spontan; o ţesătură profundă a Meissner, Al. Grigore Şuţu, ş.a. Devine redactor pentru lite- a deveni membru al Academiei Române, dar Sextil Puşcariu sensibilităţii evreieşti: „Zohreinu LeHaim!” – ratură şi lingvistică la revista „Arhiva”, organ al noii societăţi se opune categoric, declarând că evreii „strică” limba ţării. „Aminteşte-ne, Doamne, spre viaţă!”. Vocea ştiinţifi ce. Tiktin a fost un apărător al fonetismului în evoluţia Moses Gaster părăsise de mult ţara, din motive politice. I se cantorului trebuie să fi e tot atât de educată limbii române. A întocmit un studiu, „Călăuza ortografi că”, în acordă, totuşi, un titlu onorifi c, iar în 1926, la intervenţia acad. ca vocea cântăreţului profan, dar în acelaşi acest sens. În anii 1893-1894, Tiktin elaborează „Gramatica Ioan Bianu, i se acordă Premiul Heliade-Rădulescu pentru timp să treacă altfel de la tânguire la întărire română pentru învăţământul secundar” (două volume, 438 de Dicţionarul German-Român. a cugetului, de la sotto voce la forte. Merito- pagini). Lipsit de drepturi cetăţeneşti, cum erau aproape toţi Moare la 13 martie 1936 în capitala celui de la III-lea Reich, rie - orchestraţia unor melodii arhicunoscute, evreii din România, savantului nu i s-au oferit posturi în învăţă- marginalizat ca oricare evreu din Germania lui Hitler. aducând la suprafaţă unghiuri de receptare mântul public. În schimb, conferinţele pentru care era solicitat Nicolae Iorga a anunţat moartea savantului în plenul Se- nebănuite. Un concert care a ridicat sala în de Universitatea din Iaşi s-au bucurat de un constant succes. natului României, menţionând meritele, iubirea pentru cultura picioare, un cor răsplătit cu fl ori şi Diploma Conferinţa ”Viaţa cuvântului” a rămas în arhivele Universităţii. română şi modestia celui dispărut. „Nu l-am putut hrăni cum de Onoare a C.E.B. Abia în 1895 i se oferă o catedră de latină şi germană la Liceul merita, ca oricare truditor, dar a-l uita ne împiedică opera sa”, E. SUHOR Naţional din Iaşi. Tiktin se convertise la creştinism. Printre a scris Iorga în „Neamul Românesc”. elevii săi s-au numărat Mihail Sadoveanu, Alfons Heroveanu, BORIS MARIAN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 Un mare pictor necunoscut Din presa israeliană LEON MIŞOSNIKY (1921-2007) de limbă română Ca din neant a răsărit pentru noi un nume nou; o ieşire neobişnuită din anonimat... JURNALUL SĂPTĂMÂNII – Premierul Netaniahu declară Vernisajul, fără televiziune şi presă, discret, aşa cum a trăit şi artistul, a avut loc, sâmbătă că blocada Gazei va continua, în ciuda presiunilor făcute asu- 8 mai, în birourile unei fi rme binevoitoare de pe Calea Dorobanţi,din Bucureşti, într-un cadru pra Israelului. Filosoful francez Bernard Henri Lévy elogiază comportamen- privat, precum îi şade bine unui artist de underground! Şi i se potriveşte, într-un fel, căci avem tul militarilor israelieni. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Abu Mazen, de-a face cu un pictor al alienării omului, întipărită pe chipul său, chipul omului considerat, nu renunţă la negocieri indirecte cu Israelul. Erdogan, preşedintele Turciei, de ştim noi cine, drept...”cel mai preţios capital”! Datele existenţiale le deţinem de la nepoata şi Ahmadinejad, preşedintele Iranului, devin tot mai apropiaţi în poziţiile pictorului, Laura Mişosniky, ea însăşi artistă, actriţă de talent. lor antiisraeliene, iar relaţiile Turciei cu Israelul se deteriorează continuu, Leon Mişosniky s-a născut la Bucureşti, în 1921, şi s-a dus la cele veşnice în 2007. după decenii de bună conlucrare. Factori din guvern cer demisia lui Barak, Iubitor de artă (vioară, pian, grafi că), dar autodidact, Leon a avut de înfruntat greutăţile ministrul israelian al Apărării. Un articol bine scris despre poziţia Israelului vieţii şi adversitatea vremurilor extremiste, câştigându-şi existenţa ca funcţionar la un depozit în lume - autor dr. Vlad Solomon, care a renunţat la opiniile sale defetiste de medicamente, apoi ca desenator la diferite tipografi i. A studiat pictura în particular cu Liza din trecut. Din păcate, dr. Lucian Herşcovici scrie „Moartea sionismului?”, Propskreid, între 1934-1940, când a fost internat, ca evreu, în lagărul de muncă forţată din Titu- la care am spune, apud Mirodan: „Nu ne place că” . CIA a respins multe din Găieşti, până la sfârşitul războiului. A lucrat apoi la tipografi a Universul din capitală. În paralel, afi rmaţiile conţinute în cărţile fostului general Pacepa. La ICR din Tel Aviv a împărţit un atelier cu o prietenă, sculptoriţa Lelia Zuav, cu care a întreţinut o corespondenţă s-a lansat cartea lui Radu Ioanid „Răscumpărarea evreilor din România”. interesantă despre rosturile şi modalităţile artei. Problema coloniştilor evacuaţi din teritorii este în atenţia guvernului israeli- Fără tranziţie, într-o bună zi a hotărât să fi e el însuşi, părăsind căile bătătorite, cu orice an. Zoltan Terner scrie despre cartea lui Martin Buber „Eu-Tu”, apărută şi în preţ, pictând altfel, schimbând realismul cu un expresionism dramatic. Preţul? Să nu expună română, după 1989. Teşu Solomovici continuă incursiunile în istoria evreilor ca să nu se expună! Fără public şi fără publicitate! În 1953, remarcat însă pentru calităţile sale din România, sefarzi şi aşkenazi. Este reluată, cu indignare, în revistă profesionale, Leon a fost trimis la Moscova, la Facultatea de grafi că şi poligrafi e. A revenit în afi rmaţia aberantă a lui Gh. Funar, din conducerea P.R.M. că „Eminescu ţară, ocupând diferite funcţii tehnice şi administrative, până la postul de director în instituţii po- ar fi fost ucis de evrei”. Economistul Funar se pricepe şi la istorie, pe care ligrafi ce. Cu vremea, deşi talentat şi competent, i s-au cerut nişte diplome, pe care le-a obţinut nu ai studiat-o? Rusia se opune sancţiunilor frecventând liceul la seral şi câştigându-şi pâinea ziua, difi cultăţile vieţii sale fi ind zugrăvite cu propuse împotriva Iranului, deşi se cunoaşte Iunie-iulie 2010 un har literar deosebit. stadiul de realizare a programului nuclear ŢICU GOLDSTEIN al acestei ţări. Fostul premier spaniol Jose Aznar a fondat o Asociaţie de Sprijinire a Israelului, declarând la înfi inţare că fără Israel democraţia în lume este ameninţată. Jean Steiger pune o întrebare care nelinişteşte pe Strigăt de disperare mulţi: - „Obama- prietenul Israelului?”. Tabloul pe care l-am numit „Strigăt EXPRES MAGAZIN – Foarte activ Arnold Helman, cândva membru de disperare” nu este o compoziţie de al Salonului R.E.. Mai citim despre pictoriţa Talma Lapid, articol scris de indiferenţă, ci expresia violenţei emoţiilor dr. Dorel Schor, despre consiliera „de fi er” Fayna Kirschenbaum, colabo- artistului, în stare de incandescenţă, cu ma- ratoarea ministrului Avigdor Lieberman. Teşu Solomovici ni-l prezintă pe ximum de explozivitate. Pictorul foloseşte marele actor Ion Caramitru. culoarea roşu-sângeriu ca un „cartuş de dinamită”, iar fundalul tabloului – larg – ANIMA NEWS – Actualul Director al Institului Cultural Român din Tel într-o tuşă plină de culoare strălucitoare. Aviv, dr. Gina Pană, a acordat un interviu despre primele contacte în Imaginea celui care „urlă de disperare” Israel. Citim poeme de Gherasim Luca, Bianca Marcovici, o evocare a ocupă centrul tabloului. Liniile paralele şi avangardistului Sesto Pals, ş.a. adiacente urcă spre sufl etul răvăşit al celui ce strigă de disperare, care se adresează BUNĂ DIMINEAŢA, ISRAEL – Shlomo Leibovici Laish se adresează lumii contemporane. Discursul plastic vine cu o scrisoare preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru a protesta de la un supravieţuitor al tragediei naziste faţă de declaraţia iresponsabilă a fostului primar de la Cluj, actual lider al care a rămas cu o inimă virilă şi care ex- PRM, Gh. Funar, care a afi rmat că „evreii l-au ucis pe Eminescu”. Funar primă tăcerea popoarelor sacrifi cate. Leon nu este nici istoric, nici literat, dar xenofobia nu are nevoie de cunoştinţe. Mişosniky a înţeles că adevărata substanţă Este reprodus articolul lui Aurel Storin, din REALITATEA EVREIASCĂ a artei constă în reprezentarea realităţii, a despre Victor Rusu: Un Homer al zilelor noastre. Mai citim o evocare a vieţii...totul este adevărat căci artistul nu fostului Prim Rabin dr. Ernest Neumann, de la Timişoara. poate uita. Pictorul nu este un „posedat” sau un „frenetic”, ci un creator conştient PERSPECTIVA (mai 2010) – Este elogiată iniţiativa înfi inţării unui Mu- faţă de raţiune. Ţinta gândurilor pictorului zeu al Evreimii Originare din România. Sunt criticate conferinţele lui Dan se îndreaptă spre adâncime, făcându-le Puric, de la Bucureşti, care se inspiră din autori cu trecut ... verde. Este evidenţe ale unei mari drame umane care elogiată Colette Avital, deputat, originară din România (cineva a propus are loc zi de zi... să candideze la preşedinţia României). O pagină este dedicată memoriei MARCEL SULIŢEANU lui Al. Mirodan. Minneapolis, SUA BORIS MEHR spus, chiar, c-a făcut haz de întâmplare. Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” La recepţii, oricât ar fi fost de ofi ciale, Groza nu afi şa morgă, era voios şi accesibil ziariştilor. Tăifăsuia cu ei, zăbovea la masa lor, îndeosebi când se afl a şi câte o fată „Cel mai chipeş bărbat din România” care nu-i displăcea. „Miuţa, îi spunea el fi icei sale, n-ai Se afl a la antipodul protipendadei viitorul Stalin. Şi acum îi fusese teamă că acesta o să-şi învăţat nimic de la mine”. Într-adevăr, era o cu totul altă comuniste a epocii, oamenii aceia cu aducă aminte. Şi se ştia că nu ierta şi nu cruţa. fi re decât a tatălui ei – severă, austeră, fără savoir vivre. fi guri sinistre, îmbrăcaţi în tunici de Acesta era Petru Groza. Se pricepea să găsească Un amănunt inedit din biografi a sa, care mi-a fost croială aproape militară, închise până drumul atât către Stalin, cât şi la ţăranii săi din Hunedoa- povestit chiar de el insuşi. În primii ani ai copilăriei, a la gât. Doctorul Petru Groza avea ceea ce francezii ra. Nu alcătuise oare împreună cu ei, pe la mijlocul anilor fost elev la... heider. Cum aşa? Pentru că pe vremea numesc savoir vivre, priceperea de a se bucura de ’30, Frontul Plugarilor, formaţiunea politică ce obţinuse aceea în comuna natală nu exista încă şcoală primară, ci viaţă. Îi plăceau anecdotele (se fălea cu colecţia sa), un succes neaşteptat în alegerile parţiale din acel judeţ? doar un heider pentru copiii evrei. În lipsa acestei soluţii, vinul bun, femeile atrăgătoare. Ştia să spargă gheaţa, În graiul lor şi în spiritul vremii, tuna şi fulgera împotriva părinţii l-au trimis pe micul Pătru acolo. să însufl eţească orice întâlnire între oameni. Probă şi bancherilor şi cămătarilor care-i aduc la sapă de lemn pe De acolo, poate, interesul şi atracţia pe care Petru acest episod, relatat chiar de el, la întoarcerea de la bieţii plugari, deşi el însuşi avea nu una, ci două bănci – Groza le manifesta pentru evrei. Moscova, în 1946. la Deva şi la Cluj. Duminica, după adunarea electorală, Într-un rând, către sfârşitul anilor ’50, a oferit la re- După o aşteptare înfrigurată de câteva zile, delegaţia le arăta cu degetul locuinţa sa, o casă în stil cubist, cu şedinţa sa un prânz în cinstea rabinilor. În prealabil, la guvernamentală românească - din care făceau parte şi acoperişul plat, cum era arhitectura la modă atunci, şi li reşedinţa preşedintelui s-au făcut pregătiri speciale: s-a Gheorghiu-Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu şi alţi fruntaşi din se plângea sătenilor: „M-am gândit să-mi clădesc şi eu adus veselă nouă, în bucătărie a intrat pentru câteva linia întâi - a fost îmbarcată, precipitat, în faimoasele li- o căsuţă, să avem unde locui la bătrâneţe, şi uite, nu-mi ore un maşghiah, supraveghetor ritual pentru kaşrut. În muzine ZIL şi transportată la Kremlin. Trecuse de miezul ajung banii să-i pun acoperiş”. timpul mesei s-au cântat cântece evreieşti, s-au spus nopţii când Stalin s-a arătat dispus să-i primească pe Coexistenţa cu comuniştii nu a fost uşoară. Exaspe- anecdote, pe care amfi trionul le-a gustat. români. Atmosfera era rece, ofi cială. Şi atunci Groza s-a rat că nu i se acordă atenţia care socotea că i se cuvine Prin testament, Petru Groza a cerut ca la înmor- încumetat să spargă gheaţa. „Tovarăşe Stalin, a spus, în calitatea sa de prim-ministru, s-a dus la C. C. să i se mântarea sa, pe lângă ceremonialul creştin ortodox, să să ştiţi că sunt supărat pe dumneavoastră”. A urmat un plângă Anei Pauker. Aceasta l-a ascultat liniştită, apoi a fi e ofi ciată şi o slujbă mozaică. S-a nimerit ca, în ziua moment de tăcere penibilă. Delegaţii români păreau pus mâna pe telefon. „Ghiţă, i-a spus lui Gheorghiu-Dej, decesului, rabinul Rosen să fi e absent din Bucureşti. împietriţi. Lângă mine – a povestit Groza – Dej se făcuse se afl ă la mine doctorul Groza. Ameninţă cu demisia. Eu Vizita câteva comunităţi din Moldova. A fost căutat peste galben, verde, pământiu la faţă. Stalin se uita la mine sunt de părere să i-o primim.”. Edifi cat, Groza a schimbat tot, în cele din urmă miliţia a dat de el la Piatra Neamţ. nedumerit. Iar eu am rupt tăcerea. „Până de curând eu tonul. Şi vorba. A fost rugat să întrerupă călătoria şi să se întoarcă ne- eram socotit cel mai chipeş bărbat din România. Dar Cum am mai spus, avea un dezvoltat simţ al umo- întârziat la Bucureşti. A ajuns la timp spre a lua parte la de când dumneavoastră, tovarăşe Stalin, l-aţi trimis pe rului. Ştia să savureze nu numai glumele fără număr ceremonia funebră şi a ofi cia rugăciunea pentru odihna Kaftaradze ambasador la Bucureşti, mi-a luat domnia care circulau pe seama omului său, Romulus Zăroni, veşnică a celui dispărut. sa locul”. De data asta, ambasadorul s-a făcut verde la şi pe cele la adresa sa. Într-un rând, dintr-o neatenţie a A fost, desigur, singurul caz când o înaltă personali- faţă. La sfârşitul audienţei, în drum spre reşedinţa ce ne redacţiei, în ofi ciosul său „Frontul Plugarilor” a apărut o tate din lumea comunistă a avut parte de o asemenea fusese rezervată, am afl at din gura lui motivul. Înainte poezie care avea acrostihul „Petru Groza zis bumbac”. favoare. de 1917, Kaftaradze, gruzin şi el, fusese legătura su- Aluzie la demagogia ce o făcea pe seama bumbacului perioară a celui ce avea să devină mai târziu stăpânul ce se va primi de la americani şi care va fi distribuit, la VICTOR RUSU absolut al Rusiei. În urma unei acţiuni clandestine în preţ redus, ţăranilor. Groza n-a făcut o tragedie din asta, (Din ”Jurnalul săptămânii” – Israel – care-i încălcase consemnul, Kaftaradze l-a pălmuit pe n-a cerut anchetă severă şi pedepsirea vinovaţilor. S-a 24 septembrie 2009) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 19 Asociaţie săracă-activitate bogată “Iudaismul Adunarea generală a A.E.R.V.H. Asociaţia Evreilor din conferinţe la facultăţi, institute teologi- Şimşensohn, preşedintele C.E.B.); - şi religia sunt România Victime ale Ho- ce ale diferitelor culte din Bucureşti şi necesitatea ajutorării celor imobilizaţi, locaustului (A.E.R.V.H.) provincie, la Asociaţia baptistă din Cluj, creşterea nivelului Asociaţiei, căutarea responsabilitatea şi-a făcut bilanţul anual la Colegiul Naţional pentru Apărare, la de sponsori, inclusiv oameni de afaceri şi şi-a schiţat calea pe care o va urma. Ministerul Administraţiei şi Internelor, israelieni, extinderea listei cuprinzând Concluzia raportului privind distribuirea cu ofi ţeri de poliţie şi cei de la crima locurile unde evreii au efectuat muncă fi ecărui evreu” ajutoarelor (raportor I. Tanner) – în organizată, au participat la dezbateri obligatorie pentru armata germană De curând au pofi da pensiilor suplimentare, a ajutoa- televizate. Există un site al A.E.R.V.H. (ing.Osy Lazăr), redactarea unui luat sfârşit cursu- relor primite de la diferite organizaţii, cu numeroase materiale documentare, statut nou pentru A.E.R.V.H., stabili- rile de Talmud venituri din proiecte, din expuneri şi interviuri cu supravieţuitori. A fost re- rea criteriilor de ajutoare temporare, Tora, organizate conferinţe – este că sunt prea puţine alizat şi un fi lm educativ pentru elevi, crearea unei arhive sonore a supra- pe diferite grupe fonduri pentru întreţinerea asistaţilor, „Holocaustul guvernului Antonescu”, vieţuitorilor (prof.L. Zăicescu);- cât mai de vârstă. L-am pentru asigurarea unui trai decent în română şi engleză, care a fost multe mărturii şi documente pentru rugat pe EDI supravieţuitorilor. S-a scos în evidenţă achiziţionat şi de Muzeul Yad Vaşem. arhiva C.S.I.E.R., importante pentru KUPFERBERG, buna colaborare dintre Departamentul Combaterea antisemitismului se re- cercetarea istorică (dr.Lya Benjamin), coordonatorul de Asistenţă şi A.E.R.V.H. şi avantajele alizează împreună cu F.C.E.R. şi cu păstrarea memoriei lui Bubi Schieber, programelor de obţinute prin crearea categoriei G de alte organizaţii evreieşti în cadrul unui care i-a sprijinit pe deportaţii transnis- educaţie religi- asistaţi, în cadrul căreia intră mulţi organism comun. treni (ing. S. Ionescu); - organizarea oasă, din cadrul membri ai Asociaţiei. În luările de cuvânt s-au subliniat: de noi alegeri conform normelor Cancelariei Rabi- Dacă Asociaţia este săracă, în - difi cultăţile din ce în ce mai mari cu democratice şi importanţa activităţii nice, să ne facă un schimb activitatea ei este în continu- care se confruntă asistaţii din cauza duse de A.E.R.V.H. în combaterea bilanţ al anului care a trecut. are bogată şi deosebit de apreciată, situaţiei economice în deteriorare şi antisemitismului (dr. A. Elias); - difi - – O dată cu încheierea acestei forme de orientată către păstrarea memoriei eforturile F.C.E.R. de a acoperi nevoile cultăţile cu care se vor confrunta în studiu, nu înseamnă că până la toamnă s-a pus Holocaustului şi combaterea antisemi- asistaţilor, prioritatea nr.1 a Federaţiei viitor asistaţii, de aceea necesitatea capăt educaţiei religioase. Din iunie, aşa cum am tismului. Preşedintele A.E.R.V.H., dr. (ing. Paul Schwartz, vicepreşedin- de a găsi sponsori, continuarea con- anunţat şi în „Realitatea Evreiască”, au fost iniţiate Liviu Beris, a subliniat importanţa cres- tele F.C.E.R.); - refl ectarea temelor ferinţelor organizate de A.E.R.V.H. (A. studii legate direct de iudaism pentru cunoaşterea cândă a acestei activităţi în condiţiile legate de Holocaust în „Realitatea Lanţet); - implicarea unei părţi a mass- mai aprofundată a perceptelor religioase, dincolo intensifi cării negaţionismului în lume, Evreiască”, extinderea echipei de media, mai ales a posturilor de radio, de obiceiuri şi tradiţii. Acest curs va trata aspectele dar şi la noi, şi a necunoaşterii de către lectori, pregătirea unor persoane mai în popularizarea istoriei Holocaustului religioase ale iudaismului, comentariile biblice, generaţiile de mijloc şi cele tinere a tinere pentru a continua activitatea (Iulia Deleanu, R.E.). tradiţiile, într-un cuvânt tot ceea ce ne defi neşte istoriei Holocaustului românesc. Există A.E.R.V.H. (Eva Galambos, R.E.); - În încheierea lucrărilor, dr. Liviu ca evrei şi va fi predat de Prim Rabinul Şlomo un protocol de colaborare cu Ministerul obligaţia generaţiei tinere de a păstra Beris a mulţumit participanţilor pen- Sorin Rosen. Educaţiei vizând participarea celor de memoria Holocaustului şi de a pre- tru prezenţă şi opiniile exprimate şi – Cum s-au desfăşurat anul trecut programele la Asociaţie la conferinţele organizate lua această muncă şi angajamentul a subliniat că va ţine cont de toate de educaţie iudaică? pentru elevi, studenţi şi profesori de Comunităţii Bucureşti de a colabora observaţiile, acestea contribuind la – Ne-a bucurat că am putut menţine la Bu- istorie. Lectori ai A.E.R.V.H. au ţinut la proiecte în acest domeniu (Erwin îmbunătăţirea activităţii Asociaţiei. cureşti cele trei grupe de Talmud-Tora – copiii, adolescenţii şi adulţii. Au fost tematici interesante, şi aici mă refer la adulţi, unde, în afara subiectelor legate de cult, au fost prezentate mari persona- “Libertate pentru Gilad Shalit” lităţi rabinice şi conceptele lor (Maimonide, Nie- Adunare de solidaritate organizată de Comunitatea Evreilor din Bucureşti merower) sau aspecte legate de Israel. Ne-am bucurat şi de prezenţa unor invitaţi străini dar şi Eveniment plin de emoţie la Sina- nităţii, vorbitorul a adresat un mesaj tor al Institutului “Elie Wiesel”, ştiu că unii dintre cursanţi au prezentat prelegeri. Cursuri goga Mare. La patru ani de la răpirea preşedintelui şi premierului României, Holocaustul a început prin negarea de Talmud-Tora s-au desfăşurat şi la comunităţile soldatului israelian Gilad Shalit de reprezentanţilor clasei politice, cerân- drepturilor fundamentale ale evreilor”, din provincie, în centrele mai mari – Oradea, Cluj- către gruparea palestiniană radicală du-le ca, alături de celelalte democraţii a declarat domnia-sa. Dr. Liviu Beris, Napoca, Timişoara, Bacău, Roman, Iaşi - iar în Hamas, Comunitatea Evreilor din din lume, să depună eforturi pentru preşedintele A.E.R.V.H., a vorbit în nu- anul acesta şi la Brăila şi Sighet. Un aspect pe Bucureşti a organizat o adunare de obţinerea eliberării lui Gilad Shalit. mele supravieţuitorilor Holocaustului. care-l consider extrem de pozitiv a fost caracte- solidaritate şi de protest împotriva Luând cuvântul, preşedintele F.C.E.R., “Cazul Shalit înseamnă dreptul evreilor rul interactiv al cursurilor. În general, sunt puse acestui gest, care contravine tuturor deputat dr. Aurel Vainer, a transmis un de a avea un stat”, a spus el şi a cerut numeroase întrebări şi exprimate opinii legate de reglementărilor de drept internaţional. mesaj de solidaritate al evreilor. “Su- UE, SUA, tuturor statelor democratice temele dezbătute. Legat de problema educaţiei Alături de conducerea F.C.E.R., C.E.B. ferinţa atât de grea a lui Gilad Shalit să întrerupă orice legătură cu teroriştii, iudaice, doresc să scot în evidenţă eforturile prim- şi membrii comunităţii bucureştene nu este doar o suferinţă personală… iar guvernului şi preşedintelui Români- rabinului Şlomo Sorin Rosen. În afara activităţii care s-au adunat în număr mare, de Din nou vina de a fi evreu, chiar dacă ei – să ia poziţie împotriva terorismului. rabinice de zi cu zi, domnia-sa îşi publică pe cetăţeni israelieni şi prietenii noştri este îmbrăcat în uniforma militară a Au mai fost transmise mesaje de soli- site-ul său pericopele şi răspunde la orice fel de neevrei, au participat şi ambasadorul unei armate glorioase, a fost motivul daritate din partea Ambasadei Italiei, întrebări legate de iudaism. Statului Israel, E.S. Oren David, amba- pentru care Gilad Shalit a fost răpit a Asociaţiei Sioniştilor din România, – Ajunul de Şavuot a fost cu adevărat o noapte sadorul Italiei, E.S. Mario Cospito, alţi şi este ţinut în închisorile Hamasului, a Forumului B’nai B’rith, a Asociaţiei de studii iudaice, aici la Bucureşti. reprezentanţi ai Corpului diplomatic, fără dreptul la minimum de condiţii Culturale de Prietenie România-Israel. – Da, este adevărat, oamenii au stat până gen.Mihai Ionescu, directorul general umane…Noi, evreii din România, ne Între diferitele luări de cuvânt, au fost târziu, în noapte să urmărească şi să ia parte la al Institutului Naţional pentru Studie- alăturăm tuturor celor care militează prezentate fi lme documentare despre dezbaterea subiectelor prezentate. rea Holocaustului din România, Prim neîncetat pentru eliberarea lui Gi- răpirea militarului, un interviu cu familia – În perspectivă, ce alte forme de educaţie Rabin Şlomo Sorin Rosen şi Naftuli lad Shalit”, a declarat preşedintele acestuia sau despre doctrinele tero- preconizaţi? Deutsch, rabinul comunităţii Habad F.C.E.R. La rândul său, ambasadorul riste ale organizaţiiei Hamas Au fost – Ca în fiecare vară, începând din 1999, din România. Statului Israel, E.S. Oren David, a momente care au emoţionat profund la Cristian se va organiza, între 11-16 august, Preşedintele Comunităţii Evreilor adresat un apel guvernelor lumii libere asistenţa, cum a fost citirea poeziei Şcoala de vară Siha, de iudaism şi istoria evreilor. din Bucureşti, Erwin Şimşensohn, a să fi e alături de militarul israelian şi “Shir Lashalom”, în ebraică, engleză şi Vor fi continuate programul de identitate iudaică prezentat cazul soldatului israelian să lupte împotriva “răpitorilor săi tero- română, dedicată de o tânără israelia- Nefeş Iehudit şi şabatonurile. Pentru copii şi ado- care de patru ani este ostaticul Ha- rişti”. General Mihai Ionescu a califi cat nă lui Gilad Shalit. Minunata versiune lescenţi se vor organiza în continuare concursuri mas, nu are dreptul să fi e vizitat de iniţiativa C.E.B. drept “excelentă, cu în română a fost realizată de Prim de cunoştinţe iudaice. Cei mai buni dintre ei au reprezentanţi ai Crucii Roşii sau ai valoare simbolică”. “Cerând eliberarea Rabin Şlomo Sorin Rosen. De ase- participat la fazele fi nale din Israel. unor organizaţii neguvernamentale, lui Gilad Shalit, cerem reinstaurarea menea, rostirea rugăciunii pentru sol- – Sunteţi mulţumit de rezultatele acestor încălcându-i-se cele mai elementare legitimităţii internaţionale şi a dreptului daţii israelieni de către domnia-sa, în activităţi? drepturi ale omului. În numele comu- la autoapărare al Israelului. Ca direc- lumina lumânărilor aprinse de întreaga – Am totuşi şi anumite insatisfacţii. Din păcate, asistenţă, a adus lacrimi în ochii celor lumea nu este atât de interesată pe cât ar trebui prezenţi. Manifestarea a luat sfârşit în de acest aspect al vieţii iudaice. Pentru membrii faţa sinagogii cu intonarea Hatikvei. comunităţii, educaţia religioasă se afl ă pe ulti- Au fost lansate zeci de baloane albe mele planuri ale activităţii comunitare. Şi aici mă şi albastre, simbol al speranţei celor refer la părinţii care nu-şi aduc copiii la cursurile de faţă că ruga lor pentru eliberarea de Talmud-Tora, nu-şi dau seama că este în joc lui Gilad va fi ascultată în ceruri. viitorul evreimii, deoarece una din caracteristicile iudaismului, a educaţiei iudaice este privirea spre Demonstraţie în Israel viitor. Menţinerea iudaismului nu este o sarcină uşoară, mai ales în condiţiile Diasporei. De aceea Peste 10.000 de persoane au par- oamenii trebuie să conştientizeze că iudaismul, ticipat în Israel la o demonstraţie în tradiţiile sunt responsabilitatea fi ecărui evreu. favoarea eliberării militarului israelian. Este adevărat, lumea se schimbă, apar numeroa- Acţiunea a fost organizată de familia se idei în legătură cu defi nirea identităţii iudaice, lui Gilad Shalit şi prietenii lui. Ea a luat de pildă iudaismul cultural, dar eliminarea religiei forma unui marş de mai multe zile, nu este o soluţie deoarece iudaismul a supravie- timp în care participanţii au străbătut ţuit prin religie. Trebuie pus un accent mai mare distanţa între localitatea de origine pe tradiţie, care, ne face să fi m cine suntem. Sper a militarului şi Ierusalim şi au cerut ca membrii comunităţii noastre să conştientizeze guvernului israelian să nu precupe- acest lucru. ţescă nici un efort pentru a-l elibera pe Shalit. Pagină realizată de EVA GALAMBOS 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 JEWISH REALITY The 2nd Congress of F.J.C.R., July 14 -15, 2010, Bucharest The Revigoration of the Jewish Life in Romania strategic objectives and of the directions report on the election. Dr. Aurel Vainer, for action of F.J.C.R. for 2010-2015; Eng. Paul Schwartz, Eng. Albert 5. Presentation and approval of the Kupferberg were re-elected president, Decision of the 2nd Congress of F.J.C.R. vice-president and, respectively, general In the fi rst part of the Congress Jewish secretary of F.J.C.R. As requested in personalities, leaders of associations, the regulation, Great Rabbi Menachem representatives of the authorities, of Hacohen delegated Prime Rabbi the civil society from the country and Shlomo Sorin Rosen to represent him from Israel read messages and held in the Leadership Committee of F.J.C.R. speeches. The F.J.C.R. president, Dr. The first meeting of the new elected Aurel Vainer made a short retrospective of Leadership Committee was organized the activity of the Leadership Committee and the president of F.J.C.R. made in the period 2005-2010. Florea Ţugui, proposals for the membership of the economist, presented the Report of the Directorate Committee. The members Censors Commission. The president elected are: Erwin Şimşensohn, president of the validation Commission of the of the Jewish Community of Bucharest, Congress, Andrea Ghiţă, read the Report Eng. Hary Solomon, president of the of the Commission. The Commission of Jewish Community of Piatra Neamţ, Eng. the votes counting was elected. Dr. Aurel Ionel Schlesinger, president of the Jewish Vainer, president of F.J.C.R., presented Community of Arad, economist Attila The 2nd Congress of F.J.C.R. took The Report of the Censors’ Commission; the strategic objectives and the main Gulyas, director of the Medical and Social place on July 14-15, 2010, in Bucharest 3. The election of the president, vice- direction for action for 2010-2015. The Assistance Department, economist Ovidiu at the Conference Center of the National president, and general secretary of new leadership of F.J.C.R. was elected. Bănescu, economical director, Eng. Rudy Institute of Statistics, with the following F.J.C.R., of the Censors’ Commission, of The debates on the strategic project of Marcovici, director of C.A.P.I., Dr. Irina agenda: 1. The discussion and approval the Leadership Committee, of the Ethics F.J.C.R. for the next fi ve years followed. Cajal, state vice-secretary in the Ministry of the Activity Report of the Leadership and Mediation Commission of F.J.C.R.; The president of the Commission for the of Culture and National Cultural Heritage. Committee for the period 2005-2010; 2. 4. The discussion and approval of the votes counting presented the commission Freedom for David Kahan, President of the Romanian-American Gilad Shalit Jews’ Association, on the visit in Romania of the Four years after the capture of the Israeli soldier Gilad Shalit by the radical Islamic organization Admor from Sculeni Hamas, the Jewish Community of Bucharest In a large interview to Martha Eşanu, our review organized a solidarity meeting at the Great correspondent from Iaşi, as well as correspondent of Synagogue in Bucharest. some Romanian newspapers from Israel, David Kahan, Together with the members of the community president of the Romanian-American Jews’ Association, and with Jews’ friends , His Excellency Oren describes the visit of Rabbi Israel Portugal, the Admor David, the ambassador of the State of Israel, His from Sculeni, to his native land. The visit was organized Excellency Mario Cospito, the ambassador of Italy, by Kahan at the Rabbi’s request, who arrived with a other representatives of the diplomatic staff, General large delegation with members from all the world, to a Mihai Ionescu, general director of the Institute for tour in Sculeni from Romania, but also in the part from the Study of the Holocaust in Romania, Prime Rabbi the Republic of Moldova, to Iaşi and Bucharest. Rabbi Shlomo Sorin Rosen and Naftali Deutsch, the rabbi Portugal who is 90 and lives in the United States, wished to of the Habad community from Romania were the reach these places to pray in the cemetery near his family guests of the meeting. The president of the Jewish graves. It was a long and very emotional trip; the Admor Community of Bucharest, Erwin Şimşensohn, remembered the years he lived in Romania. The authorities from both sides of the Prut river warmly expected him, honored him as they should due to his rank and age; the elderly from Sculeni remembered the Portugal family and showed him the places of the cemetery, the synagogue and leadership and the community members from Iasi. The the Jews’ quarter. During this part of the visit the Admor last visit was in Bucharest, at the synagogue Yeshua Tova, was accompanied by members of the Jewish community where the Admor from Sculeni held a religious service. He from Iasi. The second stop of the Rabbi was in Iasi, at the met Rabbi Naftali Deutsch, Dr. Aurel Vainer, president of Synagogue and at the Central Cemetery from Pacurari the community and vice-president Eng. Paul Schwartz. street, where prayers were raised near the common Rabbi Portugal received with great satisfaction the present graves of the victims of June 1941 pogrom and of the of F.J.C.R., the last apparition of Hasefer Publishing “death trains”. The Rabbi and the delegation also met the House, the album “The Synagogue in Romania”. The Cemetery in Şoseaua Giurgiului – Rehabilitated with the USA Support Rudy Marcovici, director of presented the case of the Israeli soldier, who for CAPI, the service responsible of the last four years is the hostage of Hamas, has no the cemeteries and synagogues right to receive the visit of the Red Cross or other maintenance and the architect non-governmental organizations representatives, Lucia Apostol, in an interview trenching upon the most elementary human rights. to our review, told us about a The speaker addressed a message in the name of generous emotional gesture, the the community to the President of Romania and to initiative of the USA Commission the Prime Minister, asking them to join the other for the Preservation of the democracies of the world in striving to gain the Cultural Patrimony to donate freedom of Gilad Shalit. Dr. Aurel Vainer, president the necessary funds for the of F.J.C.R., expressed the solidarity message of the rehabilitation and rebuilding of Jews from Romania. His Excellency Oren David the 131 desecrated graves in the addressed an appeal to the governments of the cemetery in Şoseaua Giurgiului. free world to sustain the Israeli soldier and to fi ght Through the donations made by against his “terrorist capturers”. Other speakers also several persons, members of this pronounced themselves in favor of the hostage, Commission, 46,000 dollar were underlining the fact the conditions he is held in are allocated and covered most of the breaking all the stipulations of the Human Rights expenses. Till now 90 graves were Declaration. At the end of the meeting Prime Rabbi rehabilitated. Representatives of Shlomo Sorin Rosen held a prayer for the soldier’s USA in Romania will be invited liberation. The present participants listened to the to the re-inauguration of the prayer and lighted candles. cemetery. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 21

AANIVERSNIVERSĂRRILEILE ŞI FIORI, unul din fondatorii sionismului. În 1827 a efectuat prima călătorie în Palestina. Profund Tiş a be Av CCOMEMOROMEMORĂRRILEILE LUNIILUNII IIULIEULIE În seara zilei de luni, 19 iulie 2010, cucerirea de către romani a cetăţii Betar impresionat, a decis să se stabilească acolo. A • La 30 iunie 1922, s-a născut publicistul şi contribuit la propăşirea Ţării Sfi nte. dată care corespunde în calendarul iu- şi înfrângerea revoltei lui Bar Kochba, scriitorul VICTOR RUSU. daic celei de 8 a lunii Av, începe come- la anul 135 e.a., ca şi data izgonirii din • La 1 iulie 1921, s-a născut publicistul şi AANIVERSNIVERSĂRRILEILE morarea şi postul dedicat zilei de Tişa Spania, la anul 1492, a evreilor care eseistul ION MIHĂILEANU. A fost membru al ŞI CCOMEMOROMEMORĂRRILEILE be Av, adică de 9 Av. După rugăciunea au refuzat convertirea la catolicism, colegiului redacţional al revistei bucureştene de Maariv, se citeşte Meghilat Eiha. De act care a adus mai multe prejudicii „Contemporanul”. LLUNIIUNII AAUGUSTUGUST • La 1 iulie 1921, s-a născut la Bucureşti • La 3 august 1940, a murit la New York mi- 9 Av se rostesc Şaharit şi Kinot, fără talit Spaniei, şi câştig pentru Imperiul Oto- scriitorul VLADIMIR COLIN. litantul sionist ZEEV VLADIMIR JABOTINSKI, şi tfi lin. Se citeşte din profetul Ieremia. man, statele-oraşe italiene, ca şi pentru • La 2 iulie 1920, s-a născut pedagogul fondatorul mişcării de tineret „Betar” Tişa be Av este una dintre ceremoniile Ţările de Jos, unde s-au strămutat zeci OIŞIE ŞAFRAN (nepotul Rabinului Al. Şafran). • La 4 august 1941, s-a născut la Cernăuţi triste, această dată marchează urmă- de mii de familii de evrei sefarzi. Toate A fost profesor la Universitatea din Bucureşti. actorul RUDY ROSENFELD, interpretul unor toarele evenimente- distrugerea primu- aceste momente istorice şi-au găsit re- • La 2 iulie 1995, a murit în Israel jurnalistul roluri de excepţie la T.E.S. lui Templu, la anul 586 î.e.a., de către fl ectarea în literatură, arte plastice, fi ind ADRIAN ZAHAREANU, născut la Bucureşti. A • La 5 august 1905, s-a născut la Ploieşti fost o fi gură proeminentă a presei israeliene de NINA FAÇON, fondatoarea şcolii româneşti de regele Nabucodonosor (Nabukadneţar), totodată verifi cabile istoric. Deşi sunt limbă română. A lucrat la publicaţiile Revista italianistică. A fost profesoară la Universitatea deci începutul robiei babiloniene, al Ce- comemorative, ele dovedesc puterea noastră, Viaţa noastră, Facla. din Bucureşti. lui de Al Doilea Templu de către viitorul de rezistenţă a poporului evreu. • La 3 iulie 1905, s-a născut regizorul MONI • La 5 august 1942, a fost ucis în lagărul împărat roman Titus, la anul 70 e.a., BARUCH MAIER GHELERTER. Cei mai mari actori ai scenei de la Treblinka, împreună cu cei 200 de copii româneşti au jucat sub conducerea sa artistică. orfani pe care îi însoţea pedagogul JANUSZ Era adept al clasicismului lui Stanislavski. KORCZAK. A luptat eroic pentru viaţa copiilor • La 3 iulie 1883, a murit VELVEL ZBAR- din Ghetoul Varşoviei. Omagiu memoriei JER EHRENKRANTZ, trubadur al cântecului • La 6 august 1855, s-a născut la Melbourne evreiesc din România, precursor al teatrului idiş. ISAAC ALFRED ISAACS, fost guvernator gene- • La 6 iulie 1937, s-a născut la Ştefăneşti ral al Australiei în perioada 1931 – 1936. Este Şef-Rabinului Moses Rosen scriitorul SHAUL CARMEL. În 1965 s-a autorul unor articole despre etica iudaică. stabilit în Israel, fi ind secretar al Asociaţiei • La 8 august 1856, s-a născut în Cu prilejul împlinirii a 98 de la naşterea Şef-Rabinului Moses Rosen (z.l.), Scriitorilor israelieni de limbă română. Pentru Ucraina întemeietorul sionismului cultural C.E.B. şi F.C.E.R. au organizat, la 18 iulie a.c., o evocare – dezbatere despre activitatea sa literară a fost distins cu diferite ASCHER ZWI GINSBURG (pseudonimul viaţa şi activitatea acestei mari personalităţi a vieţii iudaice româneşti. Vom premii. Achad Haam). A murit în Israel. reveni pe larg în numărul viitor. • La 7 iulie 1984, a murit dramaturgul, • La 8 august 1902, s-a născut la Bu- actorul şi regizorul BENNO POPLIKER. A C cureşti scriitorul SAŞA PANĂ, teoretician al montat diferite spectacole pe scena T.E.S. avangardismului. • La 7 iulie 1887, s-a născut la Vitebsk A • La 9 august 1928, s-a născut ing. OSY Memento Fred Firea z.l. (Rusia) pictorul MARC CHAGALL. A rea- LAZĂR, fost preşedinte al C.E.B. lizat vitralii pentru diferite instituţii: Spitalul • La 9 august 1943, a murit la Paris Ziua unui om, pentru care scrisul importanţă” a lăsat o operă antumă: 50 Hadasa din Ierusalim, Secretariatul ONU, L pictorul CHAIM SOUTINE, de orientare a devenit o a doua natură, începe cu de ani în Radio, cu sute de scheciuri Opera din Paris. expresionistă. o ceaşcă de cafea, o privire aruncată pentru „ora de satiră şi umor”, reveli- • La 8 iulie 2005, a murit la Viena ing. E • La 9 august 1850, s-a născut la Breslau peste presă, întotdeauna „la zi”, o bi- oane „la televizor”, de neconceput fără SIEGFRIED SCHIEBER, fi gură remarcabilă (Wroclaw) marele lingvist HEIMANN TIKTIN. necunoscută (sieşi) stare de febrilitate Fred Firea, nenumărate articole de ziar. a iudaismului român. A fost preşedintele A fost Membru de Onoare al Academiei Ro- de onoare al Forumului B’nai B’rith din N mâne. Este autorul primei gramatici ştiinţifi ce răsfoind caiete cu ciorne, care-i preced Şi o operă postumă: texte pentru o carte România. a limbii române şi al unui mare dicţionar parcursul literar. Fiecare cuvânt adău- sau, poate, mai multe, pe care doamna • La 9 iulie 1900, s-a născut la Botoşani D român-german. gat, fi ecare cuvânt şters urmează să-i Mimi – luptătoare înnăscută – vrea să reputatul lingvist ALEXANDRU GRAUR. A • La 9 august 1914, s-a născut la Craio- deschidă drumul spre expresia visată facă „să vadă lumina tiparului”. „Când fost profesor la Universitatea din Bucureşti A va compozitorul ALEXANDRU MANDY, au- sau dimpotrivă? Fred Firea (Felip Feld- o să mă mai liniştesc”, adaugă. Ca toţi şi membru al Academiei Române. A elaborat tor a numeroase şlagăre de muzică uşoară stein) z.l. a ofi ciat o viaţă acest ritual, umoriştii – care evreu nu-i umorist? - lucrări fundamentale în domeniul fonologiei, R românească. lexicologiei, gramaticii limbii române. • La 9 august 1931, s-a născut la aproape până în ultima clipă. La 24 iulie Fred Firea era un om trist de prea multă • La 10 iulie 1915, s-a născut în Canada Bucureşti chimistul TEODOR WEXLER. ar fi împlinit 89 de ani, spunea doamna luciditate. Dar în textele sale nu lăsa marele scriitor SAUL BELLOW, distins cu Este membru fondator al Fundaţiei „Dr. W. Mimi, soţia; buna, iubita lui prietenă; decât, cel mult, s-o ghicim. El rămâne Premiul Nobel pentru literatură (1976). Îi Filderman”. lumea lui, cuprinsă în cuvântul acasă unul dintre „copiii” noştri de „duminică”, aparţin romanele: Amorezul; Handerson, • La 10 august 1980, a murit scriitorul – adăpost şi sursă de echilibru în faţa cum defi nea Bibanu’ truda artistului, mai regele ploii; Iarna decanului etc. I. PELTZ. atâtor necazuri de care n-a fost deloc ales, a celui de entertainment, pentru • La 10 iulie 2002, a murit fi losoful HENRI • La 10 august 1968, a murit criticul literar WALD. Este autorul unor lucrări remarcabile: EUGEN SCHILERU. scutit. Purimul 2009 l-a găsit în spital, că tot ce doreşte el e să ne facă să Structura logică a gândirii, Realitate şi limbaj, • La 11 august 1919, s-a născut la Hotin pe el, unul dintre textierii care n-au lipsit zâmbim, să lepădăm o clipă poverile Expresivitatea ideilor, Puterea vorbirii etc. (Basarabia) scriitorul de limbă idiş LEO SCHA- vreodată „la apel” când îl chema „comu- de zi cu zi, să redevenim copiii care-am • La 12 iulie 1943, s-a născut la Bucureşti DACH. A fost redactorul paginii de limbă idiş a nitatea”. În locul său, a urcat pe scenă fost, amuzându-ne de zmeiele colorate, scriitorul RADU F. ALEXANDRU. Este autorul „Revistei Cultului Mozaic”. Numeroase piese doamna Mimi primind fl orile – prinos cărora, de pe deal, le dădeam drumul pieselor Saltimbancii, Iubiri, O şansă pentru traduse de el au fost jucate pe scena T.E.S. de recunoştinţă din partea comunităţii să zboare-n înalt. Câte unu’ se întâmpla fi ecare, Omul care face minuni. • La 12 august 1931, s-a născut ziarista • La 13 iulie 1912, s-a născut economistul şi eseista EVELIN FONEA. A fost redactor la bucureştene şi a spectatorilor pe care să ne scape din mâini şi să se piardă-n american MILTON FRIEDMAN, laureat al Pre- publicaţia „Realitatea Evreiască”. i-a iubit atât, aşa cum a iubit viaţa, cu văzduh, lăsându-ne păreri de rău c-a miului Nobel. • La 12 august 1900, a murit la New York toate dezamăgirile şi obidele îndurate în plecat. Nu va fi la fel cu Fred Firea, reper • La 14 iulie 1902, a murit sculptorul MARC primul campion mondial de şah WILHELM tăcere. A refuzat orice interviu, de câte pentru multe clipe de bucurie din viaţa ANTOKOLSKI. Este autorul unor sculpturi ca: STEINITZ. A fost un teoretician de excepţie. ori l-am „atacat”. „Sunt un om lipsit de postbelicilor, care abia acum, când nu-s, Ivan cel Groaznic, Puşkin, Croitorul evreu, • La 15 august 1923, s-a născut în Polonia importanţă” se apăra. „Omul lipsit de „lucesc vederii noastre”. (I.D.) Discuţie talmudică, Mefi sto. actualul preşedinte al Israelului SHIMON PE- • La 14 iulie 1924, s-a născut la Bucureşti RES. În 1934 s-a stabilit în Ereţ Israel, devenind regizorul de fi lm LUCIAN BRATU. A regizat una din fi gurile emblematice ale iudaismului PRECIZARE: În articolul “Evreii în Istoria Românilor: necunoaştere sau fi lmele Secretul cifrului, Tudor, Mireasa din contemporan. părtinire”, în prezentarea volumului 9, referitor la deportarea evreilor în tren şi altele. • La 15 august 1907, a murit la Berlin vi- Transnistria, următoarea propoziţiune trebuie citită în felul următor: “se fac • La 15 iulie 1885, s-a născut la Viena olonistul JOSEPH JOACHIM. A fost directorul referiri numai la Basarabia, fără să se amintească Bucovina de sud şi judeţul arhitectul JOSEF FRANK. Era adeptul unei Şcolii Superioare Muzicale din Berlin. Printre arhitecturi moderne. altele, a compus Melodii Ebraice. Dorohoi”. • La 15 iulie 1892, s-a născut la Berlin scri- • La 15 august 1896, s-a născut la Praga itorul WALTER BENJAMIN. GERTY THERESA CORY, laureată a Premiului • La 16 iulie 1948, s-a născut la Tel Aviv Nobel în medicină pentru studiile efectuate, violonistul şi dirijorul PINCHAS ZUKERMAN. împreună cu soţul său, în domeniul glicogenului. @DECESE @ COMEMORĂRI @ • La 17 iulie 1876, s-a născut la Bialistok • La 17 august 1863, s-a născut în Rusia diplomatul MAXIM LITVINOV, fost ministru de liderul sionist MENAHEM MENDEL USIŞKIN. La 16 Av (27 iulie 2010) s-au împlinit 66 de ani de la dispariţia lui PUIU externe al U.R.S.S. A colaborat cu Th. Herzl la organizarea primului OIŞIOVICI, a soţiei sale, LEA, şi a fi icei lor în vârstă de 3 ani, TONI, trei dintre • La 17 iulie 1936, s-a născut la Bucureşti congres sionist de la Basel. cei 305 de kedoşimi din România afl aţi pe vasul „Mefkure”, scufundat în apele poetul şi omul de cultură GEORGE ALMOSNI- • La 17 august 1983, a murit reputata actriţă Mării Negre, în drum spre Ereţ Israel. Fie-le memoria binecuvântată! NO (sefard). a teatrului idiş SIDY THAL. • La 19 iulie 1898, s-a născut la Berlin • La 19 august 1977, a murit la Los Angeles fi losoful şi sociologul HERBERT MARCUSE. GROUCHO MARX, unul dintre celebrii fraţi • S-au scurs 10 ani de când DAVID (KAHN) nu mai este printre noi. Părinte bun, • La 20 iulie 1913, s-a născut la München Marx, comici ai ecranului american. soţ minunat, prieten de nădejde, model de viaţă. Te vom iubi mereu. Soţia şi fi ii. scriitorul ŞALOM BEN-CHORIN. În 1935 s-a • La 21 august 1897, s-a născut în Galiţia • Se împlinesc 14 ani (15 Av – 5 august) de când ADA ULUBEANU – stabilit la Ierusalim. marea actriţă de teatru şi cinema ELISABETH BERCOVICI ne-a părăsit pentru totdeauna. Ne gândim la ea mereu. Nu o vom • La 21 iulie 1920, s-a născut în Ucraina BERGNER. A realizat roluri de excepţie în uita niciodată. Dr. Mirjam Bercovici, Simi şi Emanuel Ulubeanu. marele violonist ISAAC STERN. În 1930 a piesele Hamlet şi Cum vă place şi în fi lmele • Comemorăm şi ne sunt mereu în amintire bunii şi devotaţii noştri părinţi emigrat în S.U.A. Fräulein Else şi Ecaterina cea Mare. • La 23 iulie 1912, s-a născut la Moineşti • La 23 august 1926, s-a născut actorul CLARA ŢUDIC şi doctor ARON ŢUDIC (Bârlad). Nu-i vom uita niciodată. rabinul MOSES ROSEN, fost şef-rabin al TEODOR DANETTI. • La data de 1 iunie 2010 s-au împlinit trei ani de la decesul scumpei noastre României, fi gură de prim rang a iudaismului La 23 august 1922, s-a născut la Berlin ŞINCAR RENE cea care a fost cea mai iubită mamă şi soţie pe care o vom iubi român. În 1992 a fost ales Membru de Onoare publicista INGE DEUTSCHKRON, autoarea toată viaţa şi nu o vom uita. Mihai, fi u şi Jack, soţ. al Academiei Române. Este autorul unor lucrări volumului Am purtat steaua galbenă. • În luna mai a încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă ROZICA de excepţie: În lumina Torei; Învăţături biblice; La 27 august 1925, s-a născut la Brăila dr. RAPAPORT, din Bucureşti. A fost cea mai scumpă fi inţă, pe care nu o vom uita Eseuri iudaice; Primejdii, încercări, miracole, AUREL KAUFMANN, membru al Academiei de şi altele. Medicină. Doctor în ştiinţe medicale. A contribuit niciodată. Marcel, soţ, Jack, cumnat, Mihai şi Cerasela, nepoţi. • La 24 iulie 1880, s-a născut la Geneva la dezvoltarea limfologiei la noi în ţară. compozitorul ERNEST BLOCH. În creaţia sa La 27 august 1888, s-a născut în Rusia pic- Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna iunie 2010: KIRMAYER BERTRAND (89 se regăsesc numeroase elemente ale muzicii torul şi grafi cianul JOSEPH BUDKO. S-a stabilit de ani, Cimitirul Giurgiului); LUSTING EMILIAN (81 de ani, Cimitirul Giurgiului); liturgice evreieşti. în Ereţ Israel, devenind conducătorul Şcolii de POPOVICI PAUL (95 de ani, Cimitirul Giurgiului); MOZIS FRADAL (97 de ani, • La 27 iulie a.c., se împlinesc 80 de ani de Arte „Bezalel” din Ierusalim. Cimitirul Giurgiului); DREICHLINGER AURA (84 de ani, Cimitirul Giurgiului); FRED la naşterea (1930, Bucureşti) reputatului şahist La 29 august 1856, a murit Marele Rabin EMANUEL REICHER, Maestru al Federaţiei ISAC FRIEDMAN, din Buhuşi. FIREA (89 de ani, Cimitirul Giurgiului); BALAN ALEXANDRU (90 de ani, Cimitirul Internaţionale de Şah. La 29 august 1982, a murit liderul sionist Giurgiului); GHIDALI ANDREI (81 de ani, Cimitirul Giurgiului). • La 27 iulie 1928, s-a născut la Fălticeni NAHUM GOLDMANN. Înhumaţi în cimitirele din ţară: HRISCH MAURIŢIU (76 de ani, Cluj-Napoca); lingvistul ALFRED HÂRLĂOANU. A fost profe- La 31 august 1967, a murit la Moscova MULLER BENIAMIN (88 de ani, Cluj-Napoca); USEROVICI SIMONA (76 de ani, sor la A.S.E. Bucureşti. marele scriitor ILYA EHRENBURG. Suceava), ARON SURA (96 de ani, Bârlad). • La 28 iulie 1885, a murit MOSES MONTE- SIEGFRIED WOLF 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 zicedid ze`ivnd י‘ט תמוז תש“ע - כ‘ מנחם אב תש“ע z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה בוקרשט – הקונגרס ה2- של הפדרציה: 15-14 ביולי 2010 דוד כהן – יו“ר איגוד יהודי חדירה לחיי היהודים ברומניה רומניה-אמריקה – על ביקורו ברומניה של האדמו“ר מסקולן בריאיון שנתן למרטה אשאנו, הכתבת שלנו ביאסי, ולעיתונים אחדים בישראל, סיפר יו“ר איגוד רומניה-אמריקה של יהודים יוצאי רומניה על ביקורו של האדמו“ר מסקולן, רבי ישראל פורטוגל, במקומות שנולד וגדל בהם. את הביקור ארגן דוד כהן לבקשת האדמו“ר. נוסף על הביקור בעיירה סקולן, ובחלקה שבמולדבה, ביקר האדמו“ר עם קבוצה גדולה של חסידים מכל קצווי העולם גם בערים יאסי ובוקרשט. יאסי. שם ביקרו בבית הכנסת ובבית הרב פורטוגל, בן 90, חי בארצות- הקברות פאקוראר – בבית הקברות הברית. הוא רצה להגיע למקומות אלה פאקוראר התפללו על קבר האחים של כדי להתפלל בבתי הקברות שבהם פוגרום יאסי, יוני 1941, ורכבת המוות. קבורים בני משפחתו. האדמו“ר והחסידים נפגשו עם האדמו“ר נזכר בשנות חייו ברומניה. ההנהגה ואנשי הקהילה ביאסי. השלטונות משני הצדדים של המקום האחרון שביקר בו האדמו“ר ה“פרוט“ קיבלו אותו באהבה וחלקו לו היה בוקרשט, שם ביקר בבית הכנסת את הכבוד הראוי לו. זקני סקולן העלו ”יהושע טובה“, שבו התפלל האדמו“ר את זכרם של בני משפחת פורטוגל מסקולן. את פני האדמו“ר קיבלו רב והראו לו את מקום בית הקברות, המקום נפתלי דויטש, יו“ר הפדרציה בית הכנסת ועוד מקומות שחיו בהם ד“ר אאורל ויינר וסגן יו“ר הפדרציה יהודים. לחלק הזה של הביקור התלוו אינג‘ פאול שוורץ. אל האדמו“ר חברי ההנהלה של קהילת האדמו“ר קיבל בשמחה את אלבום תוכנית עבודות הקונגרס ה2- אשר לשנים 2015-2010. יאסי. ”בתי כנסת ברומניה“, שראה אור התקיימו בין ה14- ל15- ביולי 2010 נערכו הצבעות לבחירת ההנהגה חלקו השני של הביקור היה בקהילת לאחרונה בהוצאת ”הספר“. במרכז ההרצאות של המכון הלאומי החדשה של הפדרציה והתנהלו דיונים לסטטיסטיקה הייתה: לגבי הפעולות הנדרשות בחמש השנים 1. דיון על דוח פעילויות ההנהלה הבאות. בשנים 2010-2005 ואישורו. 2. דוח יו“ר הוועדה לספירת הקולות הציג בית קברות ”ג‘יורג‘יו“ שוקם המבקרים. 3. בחירת יו“ר, סגן יו“ר את דוח הוועדה עם תוצאות ההצבעות. ומזכ“ל הפדרציה, ועדת המבקרים, נבחרו מחדש יו“ר, סגן יו“ר ומזכ“ל ההנהגה, הוועדה האתית והתנהגות – ד“ר אאורל ויינר, אינג‘ פאול שוורץ בעזרתה של ארצות-הברית הפדרציה. 4. דיונים ולאחריהם קבלת ואינג‘ אלברט קופפרברג. תוכנית הפעולה של הפדרציה בשנים בהתאם לנהלים, הרב הראשי מנחם מר רודי מרקוביץ, האחראי 2015-2010. 5. הצגת החלטות הקונגרס הכהן נתן ייפוי כוח לרב שלמה סורין על החזקת בתי הכנסת ובתי ה2- של הפדרציה ואישורן. רוזן לייצג אותו בהנהגת הפדרציה. הקברות, והארכיטקטית לוצ‘יה בחלק הראשון של הקונגרס נקראו התקיימה הישיבה הראשונה של אפוסטול נתנו ריאיון לירחון איגרות וניתנו ברכות מטעם אישים ההנהגה החדשה, ובה העלה יו“ר שלנו. בריאיון הם מספרים על יהודים, מנהיגים של חברות, נציגים הפדרציה הצעות לגבי האישים שיהיו ההתרגשות המיוחדת שנרקמה ממשלתיים וחברים במדינה ומישראל. חברי הוועד המרכזי. סביב יוזמת הוועדה לשמירת ד“ר אאורל ויינר, יו“ר הפדרציה, לאחר ההצבעה נבחרו יו“ר קהילת ערכי תרבות – שתי קרנות תרמו הרחיב בדבריו על פעילות הנהגת בוקרשט מר ארוין שימשנסון, יו“ר לשיפוץ 131 הקברים שחוללו הפדרציה בשנים 2010-2005. את דוח קהילת פיאטרה ניאמץ אינג‘ הרי בבית הקברות ”ג‘יורג‘יו“ וביחד ועדת הביקורת לתקופה זו הציגו: יו“ר סולומון, יו“ר קהילת אראד אינג‘ יונל עם תרומות חברי הועדה נאספו הוועדה – הכלכלן פלוריה טוגוי, יו“ר שלזינגר, יו“ר ד.א.ס.מ. הכלכלן גוליאס 46 אלף דולר, סכום שכיסה את הוועדה של הקונגרס – אנדריה גיצה, אטילה, מנהל הכספים הכלכלן אובידיו רוב ההוצאות. עד כה שופצו 90 שגם קרא את הדוח שלו. באנסקו ומנהל מדור רכוש אינג‘ רודו קברים. בחרו ועדה לספירת הקולות. מרקוביץ. כמו כן נבחרה תת-שר משרד בגמר העבודה ייערך טקס, יו“ר הפדרציה, ד“ר אאורל ויינר, התרבות הרומני – ד“ר אירינה קאזאל. ואליו יוזמנו גם נציגי ממשלת הציג את תוכניתו לניהול הפדרציה ארצות-הברית ברומניה. חופש לגלעד שליט כשמלאו ארבע שנים לחטיפתו של חייל צה“ל גלעד שליט בידי הארגון האסלאמי ”חמאס“, ארגנה קהילת בוקרשט עצרת הזדהות. בעצרת השתתפו חברי הקהילה, ידידי העם היהודי ברומניה, וכמוזמנים רשמיים הגיעו שגריר ישראל בבוקרשט דוד אורן, שגריר איטליה ברומניה מריו קוספילו ונציגים דיפלומטיים אחרים, הגנרל מיהאי יונסקו מנהל המכון לחקר השואה ברומניה, הרב שלמה סורין רוזן, הרב נפתלי דויטש ורבה של חסידות חב“ד ברומניה. יו“ר קהילת בוקרשט הציג את המקרה של החייל הישראלי אשר כבר ארבע שנים מוחזק כבן ערובה בידי החמאס, ללא ביקור הצלב האדום או נציגים אחרים, תוך כדי הפרת חוקי זכויות האדם בעולם. בשם הקהילה הגיש הנואם מסר לנשיא רומניה וראש הממשלה ולנציגים הפוליטיים ודרש מהם לעשות מאמץ, עם שאר המדינות הדמוקרטיות בעולם, למען שחרורו של גלעד שליט. יו“ר הפדרציה ד“ר אאורל ויינר שלח מסר של הזדהות מטעם יהודי רומניה. שגריר ישראל ברומניה דוד אורן פנה לממשלות העולם החופשי לעמוד לצד החייל הישראלי ולהילחם נגד ”החטיפה של הטרוריסטים“. נואמים אחרים דרשו גם הם את שחרור החטוף והדגישו שבתנאים בהם הוא מוחזק, מופר כל חוק בינלאומי. הרב שלמה סורין רוזן התפלל לשחרורו של החייל החטוף. הנוכחים שמעו בהקשבה רבה את התפילה והדליקו נרות. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii O pagină de arta şi de vvesel!esel! meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA

asigur că ale mele sunt Vorbele lui Einstein mai mari”. “Când stai lângă o fată “Cel mai neinteligibil drăguţă două ore, ele par lucru despre lume este două minute. Când stai pe acela că ea este cu totul o plită încinsă două minu- inteligibilă”. te, ele par să fi e două ore. “ Ar fi posibil să de- Aceasta este relativitatea”. scrii totul ştiinţifi c,dar nu “Gravitaţia nu poate fi ar avea vreun sens; ar fi făcută responsabilă pentru fără înţeles, ca şi cum ai oamenii care se îndrăgos- descrie o simfonie a lui tesc”. Beethoven ca fi ind vari- “Educaţia este ceea ce aţia presiunii unei unde”. rămâne după ce cineva ”Un motiv pentru a uitat tot ce a învăţat la care matematica este mai stimată, considerată deasu- şcoală”. pra tuturor ştiintelor, este că legile ei sunt absolut sigure “Numai două lucruri sunt şi indiscutabile, în timp ce acelea ale altor ştiinţe sunt infi nite: universul şi prostia umană, iar despre primul nu într-o măsură supuse disputelor şi în pericol constant de sunt sigur”. a fi modifi cate de către noi descoperiri”. “Îmi reamintesc de o sută de ori în fi ecare zi că ”Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea”. viaţa mea interioară şi exterioară depind de munca “In faţa lui Dumnezeu, noi suntem la fel de înţelepţi altor oameni,vii sau morţi, şi de aceea trebuie să mă – la fel de nebuni”. străduiesc să dau în aceeaşi masură în care şi primesc”. “Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta “Dacă teoria mea a relativităţii se dovedeşte de suc- este misterul. El este sursa artei şi ştiinţei adevărate”. ces, Germania va spune că sunt german, iar Franţa va “Uneori unii declara că sunt cetăţean al lumii. Dacă teoria mea se va plătesc cel mai dovedi neadevarată, Franţa va afi rma că sunt german, mult pentru lu- iar Germania va declara că sunt evreu”. cruri pe care “De când matematicienii au invadat teoria relativităţii, alţii le primesc nu o mai înţeleg nici eu”. pe nimica”. “Ştiinţa fără religie este şchioapă; religia fără ştiinţă “Nu ştiu cu este oarbă.” ce arme se “Aceste gânduri nu vor lupta în al îmi vin în nici o formu- treilea război lare verbală. Rar de mondial, dar tot gândesc în cuvinte. în al patrulea Vine un gând şi eu război mondial încerc să îl exprim în se vor bate cu bâte şi cu pietre”. vorbe”. “Marile spirite întotdeauna au întâmpinat opoziţii “Fiecare dintre noi violente din partea mediocrităţii . Ultimii nu pot să în- vizitează Pământul in- ţeleagă când voluntar şi fără invita- cineva nu se ţie. Pentru mine este aliniază fără INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE sufi cient să mă mir de a se gândi la misterele sale”. prejudecăţile “Sunt două feluri ereditare, ci Urare Culoare Elogii de a-ţi trăi viaţa: unul în mod onest este să crezi că nimic şi curajos îşi A dărâma Ocnă Nume (foto) nu este miracol; celălalt este să crezi că totul este un foloseşte in- miracol”. teligenţa pro- “Nu te îngrijora de difi cultăţile tale la matematică. Te prie”.

Gastronomica Prenume (foto)

Pui cu lămâie şi măsline Manierat Ingrediente: un sfert de ceaşcă ulei de măsline extravirgin, plus două linguri pentru a unge tava şi a stropi carnea, două lămâi tăiate felii, sare Bob Dylan şi piper râşnit proaspăt, două pungi cu spanac, două linguri de pesmet, patru bucăţi mai mari de piept de pui dezosat, tăiat felii, un sfert de ceaşcă Copac de făină, o jumătate de ceaşcă de măsline verzi feliate, două linguri de Boare capere fără zeamă, o ceaşcă de supă de pui, trei linguri de unt nesărat, Spre În scor! două linguri de pătrunjel mărunţit. Bold Preparare: Se încălzeşte cuptorul. Se tapetează o tavă cu o folie de 24 de ore În fi re! Confi scate pergament unsă cu ulei de măsline pe care se aşează feliile de lămâie Capăt de stropite cu ulei, sare şi piper. Se pune în cuptor pentru 20 de minute alee! Zeu până când lămâile capătă o culoare maronie la margini. Între timp se Turnat în încălzeşte un vas mare şi adânc în care se pune spanacul, care se ţine Rapid centru! la dezgheţat două minute. După ce s-a dezgheţat, se presează pentru a se scurge apa. Se şterge vasul şi se încălzesc două linguri de ulei în Lame Din când care se prăjeşte pesmetul timp de două minute. Se adaugă spanacul, în când sarea şi piperul şi se lasă un minut la Imprecis foc. Într-un alt vas, se încălzeşte restul de ulei. Feliile de piept de pui se sărea- Cere! ză, se piperează şi se presară cu făină. Epocă Maria Se pun în uleiul fi erbinte şi se prăjesc la Tănase foc mare timp de 6 minute, până când devin aurii. Se adaugă supa, măslinele Retribuit şi caperele şi se fi erb împreună cam cinci minute, până când lichidul scade Sigur cu două treimi, apoi se adaugă lămâile prăjite, untul şi pătrunjelul, sarea şi pipe- rul şi se mai lasă pe foc încă un minut. Bogăţie Feliile de piept se aşează pe farfurii, se toarnă sosul deasupra şi se servesc cu garnitura de spanac. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, ALEXANDRU MIRODAN 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 344-345 (1144-1145) - 1 - 31 iulie 2010

O amintire: Drumul Universul lui Savyon spre teatru Liebrecht din ”Miriam W.” AUREL BARANGA Când l-am cunoscut pe Aurel Baranga teatru – mai mult decât oriunde - ştiinţa Antologia de teatru greşelile. Se culpabili- mi s-a părut un om foarte trist. Sigur, era face arta. Iar publicul, care are intuiţia dra- israelian îşi arată roadele. Stimulat de zau unii pe alţii. Relaţii un causeur strălucit, risipea scântei de maturgiei printr-o tradiţie de peste două mii recenta apariţie editorială – Radu Afrim şi mai otrăvite după spirit în jur, când i se răreau argumentele de ani – îl răsplăteşte pe Baranga cu darul (căruia îi datorăm şi remarcabilele căsătoria lui Avram nu îşi aducea brusc aminte de un banc sau de de nepreţuit al prezenţei sale în sălile de montări după Hanoch Levin, Max Ble- cu Carola (pe care o o vorbă înţeleaptă a rabinului din Buhuşi, şi spectacol”. cher, Dea Locher etc.) a pus în scenă cunoscuse mai întâi), ci totuşi ... Pe atunci eram poate prea tânăr ca Mai scriam acolo că, desigur, nu toată la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti cu sora ei, Marta, ce părea mai vulne- să-mi dau seama cât de trişti sunt oamenii lumea îl iubea pe Baranga aşa cum îl şi a adus în turneu la Odeon: „Miriam rabilă. În plus, timpul nu făcuse decât veseli. La începutul anilor ’60 mi se jucase iubeam eu. Într-o lume în care fi ecare e W.” (în tălmăcirea Adei Maria Ichim) de să adâncească prăpastia nefericirilor. la TES, în regia lui Franz Auerbach, o piesă atât de preocupat de capra vecinului, po- Savyon Liebrecht. O scriitoare născută Marta îşi amputase bucuria simţurilor care s-a numit Opinia publică. Doamne, pularitatea unui dramaturg presupunea şi în 1948, la München (într-un mediu de şi a sfârşit prin a se îmbolnăvi şi a se ce distribuţie ! Isac Havis, Mauriciu Sekler, anumite riscuri; nimic nu indispune mai mult evrei aşkenazi, tragic marcaţi de perse- refuza îndatoririlor conjugale. Vitala, Dina König, Sevilla Pastor, Beno Popliker, decât succesul altuia şi s-au afl at destui cuţiile rasiale, experienţa ghetto-ului şi simpatica mătuşă Carola devenise câte şi câte nume ale unor mari actori care care să strecoare la adresa dramaturgu- cea a Auschwitz-ului). Creatoarea s-a din ce în ce mai agresivă în hărţuirea au trecut prin inima mea... La câteva zile lui, otrăvindu-i viaţa, ba şopârla, ba sapa, afi rmat ca romancieră şi scenaristă. sexuală a credinciosului Avram. după premieră a apărut într-un ziar im- ba ranga. Şi s-au găsit şi destui care să-i A devenit, atât în 2005, cât şi în 2006 Ce şoc pentru adolescenta Mirale! portant un fel de cronică semnată de Aurel contabilizeze maliţios atât micile scăpări de „dramaturgul anului”, lucrările sale Să revin, însă, la desfăşurarea dra- Baranga. El era pe atunci o personalitate formă, cât şi marile-ncasări de Fond. (Era pentru scenă, în care sesizăm şi ecouri mei lui Savyon Liebrecht... Prinsă ame- pe deplin recunoscută şi faptul că scria vorba de Fondul Literar, prin care teatrele autobiografi ce, fi ind jucate şi în Europa ţitor în hora fantomelor şi a propriilor despre o piesă de teatru putea să pară virau autorului 20% din reţeta brută a fi ecă- sau China. gânduri şi halucinaţii, Miriam nu este, bizar. Nu ştiu, poate că se gândea numai rui spectacol). Protagonista care dă numele piesei din fericire, (cu totul) singură. Are ală- să aducă imaginea TES-ului mai în faţă... Succesul este Jurnal despre care scriu (iniţial – o operă în turi, pentru câteva ore, pe agentul de Oricum, avea vorbe bune despre spectacol ceva care nu se de @front proză) este o femeie matură, realizată, vânzări Şimon. Acesta – afl ăm treptat şi şi cuvinte măgulitoare pentru dramaturgul iartă şi niciodată. care se întoarce după două decenii spre surpriza tuturor, inclusiv a eroinei care debutase la puţin peste douăzeci de Baranga – chiar (suntem prin anii ’90) şi după un periplu principale! – nu este chiar un străin. ani. Mult mai târziu mi-am dat seama că şi dacă i s-ar fi iertat pe câteva continente în căminul familiei Cunoaşte de mult familia Weissberger titlul piesei mele îi plăcuse lui Baranga şi multe altele – n-a sale din Israel, cămin din care a fugit şi pe frumoasa lor fi ică, un fruct interzis vreau să spun aici că atunci când am văzut fost iertat pentru pentru puiul de irakian din vecini pe un afi ş “Opinia publică”, o comedie succes. faţă de care Marta, cea obsedată de A.B., am avut un sentiment ciudat, nu Cam aşa scriam maladiv de curăţenie, avea nu doar m-am simţit păgubit, ci onorat. Am scris şi în “profi lul” meu şi teamă ci şi repulsie (”jegoşii” apă- un fel de cronică rimată pe această temă nu mică mi-a fost reau în pijamale, ceea ce îi amintea care urma să apară în “Urzica” – unde Aurel mirarea când, într-o zi, m-au sunat de la de promiscuitatea lagărului!). Acest Baranga era redactor şef, dar Mircea Pa- redacţie să-mi spună că am primit o scri- Şimon aduce în piesă nu numai o velescu, care-i trimitea şefului acasă toate soare de la Aurel Baranga. (“Transmite: sensibilă poveste de dragoste fără materialele, a omis cronica mea pentru ca A.Baranga, str.Batiştei 5, Bucureşti”). speranţă, ci şi morala superioară a nu cumva să-l indispună inutil pe drama- Această scrisoare, pe care am ezitat iubirii de familie, a înţelegerii faţă de turg. Sunt convins că Baranga – care nu multă vreme să o public, dintr-un fel de complexitatea omenescului şi mai prea trecea pe la redacţie, dar citea “Urzica” pudoare, era datată 25 iunie 1970: ales a valorii toleranţei. în întregime şi cu atenţie – nu s-ar fi supărat *** pentru că nici nu avea pentru ce. Versurile “Stimate Aurel Storin, Mi-a plăcut mult, chiar mai mult mele erau o recunoaştere, nu un reproş. Reîntors în ţară, găsesc pe masa mea decât piesa la lectură, montarea lui Şi, pe urmă, poate că uitase. Poate că de lucru articolul dumitale inspirat de puţi- Radu Afrim de la teatrul condus de nici nu era important pentru el care, într-o nătatea fi inţei mele spirituale. Lucian Sabados. anumită perioadă, a trecut prin întâmplări Într-o viaţă de om care începe să nu mai Spectacolul atrage de la început importante. fi e scurtă şi printr-o meserie ce implică jertfe prin atmosfera specifi că. O calitate “Opinia publică” era o expresie aproape pe care numai un om de breaslă le poate susţinută prin decorul de un realism banală, citită în ziare, auzită toată ziua la intui, asemenea gesturi de eleganţă ajung atât de „documentat” şi totodată radio, spusă pretutindeni, parcă se tocise să neliniştească. atât de pitoresc şi reverberat po- prin folosire abuzivă ... Şi atunci când un Dar mai e ceva. etic; un decor totodată îndrăzneţ amic, dorind să-mi aducă aminte de acest În câteva rânduri, condeiul dumitale amplifi cat simbolic (Iuliana Vâlsan). titlu – de parcă eu aş fi uitat ... – m-a între- primejdios surprinde câteva adevăruri ge- Acelaşi spectacol reţine apoi bat, la premiera piesei lui Baranga: “Dar nerale de un preţ inestimabil. prin modul în care dezvoltă cursiv ăsta nu era titlul tău ?”, eu i-am răspuns: Drept care îngăduie inimii mele să-ţi eposul ramifi cat şi mai ales stările “Ba da. Dar acum e titlul lui Baranga. Şi mulţumească, emoţionată. imediat după moartea tatălui. Vizita are (încrâncenate şi, nu o dată, enigmatice cred că de data asta chiar a nimerit-o mai Aurel Baranga” un scop practic: eroina vrea să lichide- ale eroilor), contrapunctate spiritual bine. Locuieşte într-o casă mai bună”. ze (la propriu şi la fi gurat) ”moştenirea” prin ironii mai blânde sau mai tăioase. Cam tot pe atunci ţineam o rubrică În una din ultimele sale veri, l-am întâlnit trecutului – vânzând casa. Cel mai frapant demers al lui Afrim teatrală săptămânală într-un cotidian bu- la hotelul Rex din Mamaia, care pe atunci Regăsirea locului copilăriei, a rămâne însă modul în care dezvoltă cureştean. Îi spusesem “Profi l” şi încercam se numea “Internaţional” şi era accesibil spaţiului şi a climatului binecunoscut, (dând textului un plus de modernitate întotdeauna să identifi c trăsăturile mai im- la nivel naţional. Baranga locuia într-un întoarcerea în timp îi redeşteaptă lui şi trimiţându-ne la un suprarealism portante ale câte unui om de teatru. apartament cu soţia lui, Marcela Rusu, şi Miriam memoria adormită, nostalgia marca Magritte), scenele de teatru Când am scris despre Aurel Baranga, primeau deseori în vizită pe sora Marcelei şi lecturilor la lumina lămpii dăruite de în teatru (ce amestecă timpurile, viii am încercat să-l identifi c cu autorul de suc- pe soţul ei. Într-o zi, întâlnindu-l pe terasă, tată, a mândriei resimţite de acesta la şi morţii), şi mai ales scenele de in- ces. Într-o lume – care mi se pare că încă la umbră, am comis faţă de Baranga o gafă obţinerea gradului militar. truziune, de erupţie a imaginarului şi nu a dispărut – unde vedetele de muzică impardonabilă. Am remarcat că, deşi era Şi mai puternic reactivate sunt tra- fantasmaticului. uşoară umpleau sălile de spectacol, am o vreme superbă, nu l-am văzut niciodată ume pe care eroina le credea uitate, Regret că spaţiul nu îmi permite să îndrăznit să scriu că există şi un drama- la plajă. Baranga mi-a zâmbit cu tristeţe, răni ce păreau cicatrizate. Miriam se insist pe talentul, paleta expresivă şi turg–vedetă, un “aducător” de public care fără nici un cuvânt. Abia mai târziu am trezeşte invadată de „umbrele” celor emoţională a interpreţilor şi pe exce- nu sensibilizează microfonul, ci hârtia de afl at că suferea de o gravă boală de piele dispăruţi, care recapătă o stranie lenta lor indrumare şi evoluţie. M-au scris. “Baranga a introdus în lumea noastră care-i interzicea orice întâlnire cu soarele. materialitate. Şi iată-i, parcă aievea, impresionat mult prin interiorizare Clara teatrală chipul autorului de succes”, scriam De aceea îşi petrecea dimineţile în casă şi chinuindu-se din nou unii pe alţii. Şi Flores (Marta) şi – prin bărbăţie şi acolo, şi nu era nimic neadevărat, pentru numai rareori, la umbră sau pe întuneric, iat-o pe adolescenta Mirale (devenită totodată ambiguitate – Andi Vasluianu că o piesă de Aurel Baranga pe afi şul unui mai adulmeca valurile mării ... acum adulta Miriam) descoperind, cu (Şimon). Aplauze călduroase bineme- teatru însemna, din pornire, un spectacol Cel mai mare comediograf contemporan fi or, tainele lor întunecate. rită însă, deopotrivă, Oxana Moravec copleşit de public. “Baranga ne învaţă să s-a stins trist şi teatrele, care se băteau Afl ăm că cei din casa Weissberger (Miri) şi Ada Simionica (care e Carola) râdem frumos, cu eleganţă, pentru că tur- odinioară pentru o piesă a lui, l-au uitat erau prizonierii pe viaţă ai unor situaţii şi ori Ioan Coman (Avram). Notabilă este nirul său satiric se desfăşoară pe teritoriile aproape cu desăvârşire. Poate că publicul întâmplări din perioada Holocaustului. şi Florentina Năstase (Mirele). Nici urbane ale literaturii de teatru; ba, pe dea- este singurul care-i mai duce dorul. Şi eu. Trecuseră prin experienţe înfi orătoare, George Apostolescu (Beniamin) nu supra, strălucesc şi constelaţiile vorbelor De la Aurel Baranga am învăţat ceea ce nu greu de mărturisit. Se simţeau vinovaţi trece neobservat. de spirit, iar pe dinăuntru bate o inimă de voi uita poate niciodată, că umorul este cea faţă de rudele asasinate, prin însuşi sentimental. Şi, pe urmă, se cuvine să nu-i mai înaltă formă de tristeţe. faptul de a fi supravieţuit. Îşi agravau NATALIA STANCU uităm cunoaşterea meseriei, pentru că în AUREL STORIN

Redactor-şef: Corectură: DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) REALITATEA EVREIASC| Preţul unui abonament pe un an este de 30 Dr. AUREL STORIN MIHAELA OBERSCHI COSMIN MIUŢE REDACŢIA: Bucureşti, lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se Traducători: vor face la comunităţile evreieşti din localitatea str. Popa Nan, nr. 70 Consilier editorial onorifi c: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL Ebraică: SARIT BLONDER GHEŢA ROBERT (0743-027955) respectivă. Pentru cei din Bucureşti – la sediul Tel. / fax: 021-322.75.60 DOREL DORIAN Ing. B. TERCATIN (Israel) F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poştal Secretar general de redacţie: 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin man- www.fcer.jewish.ro Engleză: SANDA LEPOIEV e-mail: [email protected] ELENA MARINESCU date poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la ofi ciile poştale [email protected] Relaţii, administrator din localitate, conform catalogului de presă poz. Redactori: ANDREI BANC MIHAIL TUNSOIU 19375 – pe cont B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 Serie nouă a IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 fi liala sector 3, Bucureşti. Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC nament pe un an costă 45 de Euro (cu toate taxele LUCIANA FRIEDMANN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Fondată în 1956 EVA GALAMBOS rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament pe de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. un an costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse).