Stimaţi cititori, Vă urăm o vacanţă cât mai plăcută şi vă invităm să reluaţi lectura revistei „Realitatea Evreiască” la sfârşitul lunii septembrie, când va apărea următo- PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA rul număr al publicaţiei noastre. AANULNUL LVILVI NR.NR. 388-389388-389 (1188-1189)(1188-1189) 1 – 3131 IULIEIULIE 20122012 1111 TAMUZTAMUZ – 1212 AVAV 57725772 2424 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI Redacţia

IInvitaţienvitaţie permanentăpermanentă lala CentreleCentrele dede InstruireInstruire şişi RecreereRecreere dede lala EEforie,forie, BorsecBorsec şişi CristianCristian

Claims Conference F.C.E.R. condamnă atentantul sângeros acordă despăgubiri evreilor antiisraelian din fosta Uniune Sovietică de la Burgas Într-o decizie, considerată istorică de der, vicepreşedinte executiv al Claims reprezentanţii Claims Conference, Ger- Conference. Germania a acceptat, de Comemorarea mania a acceptat să ofere încă 300 de asemenea, să aducă la acelaşi nivel pen- milioane de dolari despăgubiri pentru su- siile primite de supravieţuitorii din toată Pogromului pravieţuitorii Holocaustului. Cea mai mare lumea, până acum existând o diferenţă parte a acestor fonduri va reveni evreilor între cei din estul şi vestul Europei. Vor de la Iaşi din fosta Uniune Sovietică. Până acum, fi completate şi sumele despăgubirilor aceştia au fost singurii evrei din fostele plătite o singură dată. Germania a fost din 29-30 iunie 1941 ţări socialiste care nu au benefi ciat de de acord şi să relaxeze condiţiile de com- nici un fel de sume compensatorii. „Este pensare a celor care au fost obligaţi să o decizie importantă deoarece, în acest se ascundă în timpul perioadei naziste, ZAHOR fel, Germania recunoaşte şi suferinţele reducând perioada de la 12 luni la şase – Să ne aducem acestor oameni în timpul celui de-al doilea luni. (E.G.) război mondial”, a declarat Greg Schnei- aminte!

Calendarul pe anul ebraic 5773 va vedea în curând lumina Centenar Moses Rosen tiparului. Va putea fi achiziţio- La Centrul Cultural Comunitar din din România, fost preşedinte al F.C.E.R., de F.C.E.R. şi Centrul de Studiere a nat de la sediile comunităţilor Bucureşti a avut loc, pe 22 iulie a.c., un a cărui personalitate şi-a pus amprenta Istoriei Evreilor din România. simpozion dedicat centenarului naşterii asupra a 50 de ani de viaţă evreiască din Prezentarea evenimentului, în numă- locale. dr. Moses Rosen, fost şef-rabin al evreilor România. Evenimentul a fost organizat rul din septembrie al revistei. 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

Agenda preşedintelui F.C.E.R. condamnă atentatul şi deputatului F.C.E.R. sângeros antiisraelian de la Burgas Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (F.C.E.R.) condamnă, cu fermi- O retrospectivă a agendei preşedintelui politică, economică, culturală din diferite tate, atentatul terorist petrecut în apropierea Aeroportului de la Burgas, din 18 iulie şi deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, ţări ale lumii; • nivel intelectual şi temati- a.c., ale cărui victime au fost cetăţeni israelieni nevinovaţi, veniţi să-şi petreacă oferă un spectru pe cât de variat, pe atât că – dorinţa de a încerca o prefi gurare a vacanţa în Bulgaria, atentat care s-a soldat cu opt morţi, printre care şi copii evrei, de substanţial, al vieţii noastre comu- viitorului într-o lume atât de complexă şi precum şi şoferul bulgar de naţionalitate turcă. De asemenea, s-au înregistrat peste nitare şi o dimensiune a vieţii evreieşti zbuciumată cum este cea a prezentului, 30 de răniţi, unii dintre ei în stare gravă. internaţionale, având Israelul drept centru în dezbateri intense, timp de trei zile. La În numele evreilor din România, Federaţia exprimă sentimente de durere şi de greutate. Ea refl ectă, în acelaşi timp, sesiunea de deschidere, în plen, a avut maximă indignare faţă actele teroriste, criminale, nu numai faţă de cele îndreptate frământările vieţii parlamentare şi pozi- loc ceremonia de decorare cu cea mai împotriva cetăţenilor israelieni, considerând că niciodată astfel de acţiuni nu vor ţia Grupului Parlamentar al Minorităţilor înaltă distincţie a Israelului, acordată de duce decât la acutizarea tensiunilor şi a problemelor de natură politică. Negocie- Naţionale (GPMN), din care face parte şi preşedintele Statului Israel, Shimon Pe- rile paşnice sunt singura cale pentru rezolvarea unor situaţii tensionate, se arată deputatul F.C.E.R. res, fostului secretar de stat al SUA, Henry într-un comunicat transmis de F.C.E.R. z Preşedintele F.C.E.R. a luat parte Kissinger, personalitate politică de prim Preşedintele F.C.E.R. a declarat că este consternat de atrocitatea atentatului la comemorarea unui an de la trecerea în rang a ultimelor decenii ale mileniului II şi a terorist din Bulgaria, ţară adeseori frecventată de turişti israelieni, dar şi de nu- eternitate a celui care a fost preşedinte primelor două din acest mileniu, aserţiune meroşi cetăţeni români. În afara caracterului său tragic – moartea unor persoane al C.E. Piatra Neamţ, ing. Hary Solomon argumentată în Laudatio. Cei prezenţi au nevinovate, care produce imensă suferinţă familiilor victimelor – un astfel de act z.l., alături de alţi lideri ai Federaţiei şi pre- avut prilejul să asculte un strălucit discurs terorist dovedeşte din nou necesitatea unirii forţelor lumii în combaterea terorismului. şedinţi de comunităţi: inaugurarea pietrei al fostului prim-ministru al Marii Britanii, Luarea de măsuri ferme şi rapide care să descurajeze organizaţiile teroriste, ca şi funerare la cimitir, dezvelirea plăcii oma- Tony Blair. Dr. Aurel Vainer a făcut parte statele care le sprijină, constituie o necesitate de maximă urgenţă. giale din incinta sinagogii „Baal Şem Tov”. din delegaţia Camerei Deputaţilor, alături Totodată, F.C.E.R. transmite familiilor îndoliate sincere condoleanţe, se arată În discursul rostit cu acest prilej în faţa de deputaţii Gabriel Vlase şi Ion Pop. în comunicatul semnat de preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer. familiei, a conducerii actuale a comunităţii, Reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din a întregii adunări, preşedintele F.C.E.R. a România au fost, alături de preşedintele evocat clipe de mare încărcătură emoţio- F.C.E.R., preşedinţii comunităţilor din nală din viaţa celui dispărut, aducându-i Oradea, Braşov, Bucureşti: ing. Felix A dispărut ultimul gigant politic prinos de recunoştinţă pentru înfăptuirile Koppelmann, ing. Tiberiu Roth, Erwin Şim- sale comunitare. Revista noastră relatea- şensohn. Studierea documentelor acestei al istoriei Israelului ză pe larg evenimentul. Conferinţe se constituie într-un punct de Fostul premier israelian lor în Insulele Mauriţius, z La C.E. Iaşi, în sediul ei frumos reno- referinţă în evaluarea direcţiilor de acţiune Yitzhak Shamir a decedat la tragedia vasului «Struma» vat, cu prilejul unei mese rotunde dedicate ale comunităţii noastre. începutul acestei luni, la vâr- şi a altor nave ilegale l-au comemorării a 71 de ani de la pogromul z La Simpozionul organizat de AMIR, sta de 96 de ani. O dată cu el, convins că nu poate între- din Iaşi, dr. Aurel Vainer a readus în „Primatul evreilor din România în sionis- au apreciat comentatorii po- rupe lupta”. Grupul ”Stern” memoria celor prezenţi, alături de preşe- mul pragmatic”, desfăşurat în oraşul unde litici din Israel şi străinătate, a fost cel ce a organizat nu- dintele C.E. Iaşi, ing. Abraham Ghiltman, se naşte primul Muzeu al evreilor români dispare ultimul dintre giganţii meroase acţiuni de sabotaj, şi de alţi vorbitori, cumplitul măcel de la în Israel, situat în oraşul Roş Pina, pre- politici care au pus bazele chiar şi după 1945. În toată sfârşitul lui iunie – începutul lui iulie 1941, şedintele F.C.E.R. a susţinut conferinţa statului Israel. Ideologia şi această perioadă, Shamir dezlănţuit din ordinul mareşalului Antones- „Primul congres sionist de la Focşani, cariera politică ale lui Shamir a fost arestat de mai multe cu. Au fost rememorate crimele în masă 1882 – aspecte defi nitorii şi impact în au fost controversate, dar în ori. Activitatea organizaţiei săvârşite în Pădurea Vulturi, Popricani, dezvoltarea ulterioară a mişcării sioniste întreaga lui viaţă a dat dova- a luat sfârşit în 1948, după descoperite recent. În acest număr se fac şi a creării Statului Israel”. Pe parcursul dă de un patriotism fervent şi a luptat atentatul împotriva hotelului King David ample referiri la manifestare. expunerii, conferenţiarul s-a referit şi la pentru realizarea idealului său - Marele în care şi-a pierdut viaţa reprezentantul z La C.E. Oradea, preşedintele viaţa comunitară actuală a evreilor români, Israel. Şi aşa cum a demonstrat istoria, Crucii Roşii, contele Bernadotte. F.C.E.R. a fost implicat în două eveni- a căror misiune principală este prezerva- a făcut totul pentru menţinerea acestui În 1955, cu acceptul personal al mente importante: inaugurarea Centrului rea moştenirii iudaice sacre şi profane: obiectiv, chiar şi întârzierea unor nego- lui David Ben Gurion, intră în Mossad, de Studii Iudaice de la Universitatea culturală, economică, socială ş.a. cieri care ar fi avut ca rezultat cedări unde lucrează 10 ani, fi ind considerat din oraş şi a şasea ediţie a sesiunilor z Deputatul F.C.E.R. a luat parte la de teritorii. Shamir era convins, deşi unul dintre cei mai buni agenţi. Se retra- „Bereshit” în România - componente ale evenimente de mare impact asupra vieţii condiţiile şi contextul internaţional nu ge în 1965, când începe să se implice Universităţii Iudaice Europene. La reuni- politice din România, derulate într-un ritm erau favorabile, de apariţia unei emigrări în politică, activând în Partidul Herut, unea de deschidere a Centrului orădean fulgerător, având o conotaţie de „răfuială masive a evreilor ruşi, iar realitatea i-a opus lui Ben Gurion. In 1973 este ales de Studii Iudaice, domnia sa a adresat politică”, a apreciat domnia sa, în care confi rmat previziunile.El a fost omul poli- în Knesset, şi apoi preşedinte al Herut, un consistent cuvânt introductiv, în cadrul fosta opoziţie, după îndelungata grevă tic care a făcut cel mai mult în sprijinirea care se afl a în alianţă cu Likud. După sesiunii de comunicări ştiinţifi ce despre parlamentară, ajunsă la putere a schim- emigrării evreilor din URSS. victoria în alegeri a Likud, devine pre- „Evreii din Moldova – contribuţii la istorie bat, într-o succesiune foarte rapidă, în Yitzhak Shamir s-a născut la Ru- şedintele Knesset-ului. Nu i se dă un şi cultură în zonă”. Lucrările sesiunii au cadrul lucrărilor Parlamentului, conduce- zinov (Polonia de est), la 3 noiembrie post în guvern din cauza reticenţelor lui prilejuit punerea în valoare a unor im- rile de la Radio şi TV, a eliberat din funcţii 1914. A învăţat la liceul evreiesc din Menahem Begin, devenit prim-ministru, portante documente şi informaţii asupra Avocatul Poporului, preşedinţii Senatului Bialistok, un centru al ideologiei sioniste, faţă de poziţiile infl exibile ale lui Sha- vieţii evreieşti în România şi, mai ales, şi Camerei Deputaţilor. G.P.M.N. s-a afl at şi a studiat dreptul la Universitatea din mir în probleme de apărare şi politică în Transilvania. Preşedintele F.C.E.R. a într-o situaţie complexă, a opinat deputatul Varşovia. A făcut Alia în 1935 stabilin- externă. Astfel, Shamir s-a abţinut să propus constituirea unui site, la Biblioteca F.C.E.R. Pe de-o parte, Grupul a fost una du-se în Israel şi şi-a continuat studiile voteze Acordurile de la Camp David şi „Dr. Alexandru Şafran” din Bucureşti, cu- din formaţiunile politice care şi-a exprimat la Universitatea Ebraică din Ierusalim. acordul de pace israeliano-egiptean. prinzând o bibliografi e cât mai completă susţinerea pentru Guvernul condus de A fost singurul membru al familiei sale Totuşi, în 1980, este numit ministru de a cercetărilor de istorie a evreilor în ultimii Victor Ponta. Pe de alta, nu a mai acţi- care a supravieţuit Holocaustului, tatăl externe iar în 1983 - ales premier în locul 20 de ani, propunere imediat aprobată. onat unitar, ci potrivit gândirii şi analizei lui fi ind ucis de ţăranii polonezi după ce lui Begin, care a decis să se retragă. z Cursurile şi dezbaterile din această fi ecărui membru al G.P.M.N. De exemplu, a reuşit să fugă dintr-un tren al morţii, iar Mai târziu, intră în guvernul de uniune nouă ediţie la „Bereshit” – Oradea, orga- deputatul F.C.E.R. a fost singurul care a sora lui, împreună cu familia - omorâţi naţională cu Partidul Muncii, apoi este nizate cu sprijinul nemijlocit al comunităţii votat împotriva schimbării preşedintelui de un pădurar la care au încercat să se ales din nou premier. Deşi face paşi în locale, al preşedintelui ei, ing. Felix Kop- Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, ascundă. direcţia negocierilor de pace cu pales- pelmann, au fost susţinute şi moderate dat fi ind buna conlucrare în anii în care În Polonia, Shamir a făcut parte din tinienii, nu a fost niciodată de acord să de patru profesori experimentaţi din Israel domnia sa a ocupat această funcţie. Betar, o organizaţie de tineret sionistă, cedeze teritoriile din Cisiordania. A fost şi Canada, care au analizat variate teme Fiind plecat din ţară, deputatul nostru a iar la Ierusalim, după revoltele arabe din premier şi în timpul războiului din Golf iudaice prin prisma contemporaneităţii. absentat la reuniunea în plen a Senatului 1936, s-a alăturat grupului „Irgun Zvai şi a declarat că decizia cea mai grea din Remarcabil – Rabinul Kighel, deşi născut şi Camerei Deputaţilor, cu ordinea de zi - Leumi”, o organizaţie militară secretă. viaţa lui a fost să satisfacă cererea SUA în Canada – a doua generaţie de evrei suspendarea din funcţie a preşedintelui În iunie 1940 decide să intre în grupul de a nu se implica în acest război, deşi originari din România -, excelent vorbitor Traian Băsescu. „Stern” care, în ciuda războiului, a decis irakienii lansau rachete Scud împotriva de română. Organizatorii – F.C.E.R., Joint, z Câteva date de perspectivă din să continue lupta împotriva ocupaţiei teritoriului israelian. În 1992 pierde ale- comunităţi din România - au hotărât ca agenda preşedintelui şi deputatului britanice. „Pentru Shamir - scrie «The gerile împotriva lui Yitzhak Rabin şi se viitoarea sesiune „Bereshit” să aibă loc la F.C.E.R.: • participarea la sesiunea ex- Jerusalem Post» - Marea Britanie repre- hotărăşte să se retragă. A fost apreciat Cluj, în septembrie.a.c. traordinară a Camerei Deputaţilor înainte zenta duşmanul şi nu se putea face nici de prietenii şi de inamicii lui care – scrie z Dr. Aurel Vainer a moderat Simpo- cu zece zile de referendumul privind un fel de compromis până când întregul ”The Jerusalem Post” – i-au recunoscut zionul dedicat Centenarului Şef Rabin suspendarea preşedintelui României; Ereţ Israel nu va fi eliberat. Cartea Albă o serie de calităţi: un om integru, excep- dr. Moses Rosen, la care au conferenţiat • pregătirea reuniunii Consiliului de Con- din 1939, refuzul Marii Britanii de a ţional de modest şi de curajos, iubitor de personalităţi importante ale vieţii religioa- ducere şi Adunării Generale a F.C.E.R. onora Declaraţia Balfour, de a admite familie şi un adevărat patriot israelian. se, socio-politice, istorici, foşti lideri co- la 29 – 30 august a.c., în care se vor refugiaţii evrei persecutaţi, deportarea EVA GALAMBOS munitari ş.a. Despre această manifestare dezbate: Bugetul de venituri şi cheltuieli importantă vom relata, pe larg, în numărul al Federaţiei pentru anul 2012; Progra- Pogromurile şi „Trenurile morţii“, viitor al revistei noastre. mul de sponsorizări din partea Fundaţiei z „Cu gândul spre viitor” s-a intitulat „Caritatea”, desemnarea reprezentantului în amintirea unui supravieţuitor Conferinţa Internaţională de la Centrul F.C.E.R. la alegerile parlamentare care de Conferinţe Internaţionale din Ierusa- vor urma; • participarea la reinaugurarea Pogromurile de la Dorohoi, Galaţi şi Iaşi, precum şi atrocităţile din „Trenurile lim. Conferinţă „Peres”, a subintitulat-o Templului Mare din Rădăuţi şi la Simpo- Morţii” i-au trezit teribile amintiri supravieţuitorului C. BENONE, care ne-a trimis preşedintele şi deputatul F.C.E.R., dat zionul „Evreii din Rădăuţi”; • susţinerea câteva versuri la redacţie: fi indcă prezenţa ilustrului om politic s-a unei conferinţe la Simpozionul de la Reşiţa La mii de morţi, comemorări, La Iaşi, „Podu Iloaiei”, resimţit pe întreg parcursul ei. A fost un „Evreii din Banatul de Vest”, eveniment În diferite cimitire, În gara de la Săbăoani, eveniment de mare anvergură prin: • parti- care va avea loc în septembrie a.c., ş.a. Cu-nfl ăcărate cuvântări Pe caniculă sau pe ploaie, cipare – personalităţi prestigioase din viaţa IULIA DELEANU În a lor sfântă amintire. Acum, la 71 de ani! REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 3

Merită să te lupţi pentru a păstra vie memoria evreilor Interviu cu FREDI DEAC, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa - Ţinut al plaiurilor mirifi ce, de o în 1944 putem vorbi de aproximativ 7000 restaurarea Sinagogii Mari din Bistriţa, asemenea, un dar de mare valoare este frumuseţe naturală unică, fascinantă de evrei la nivelul judeţului. În mai 1944, un monument arhitectonic deosebit. Re- un şofar deosebit, primit recent de la fa- pentru orice călător, Transilvania de sute de oameni simpli, familii întregi, de alizarea acestui deziderat a fost posibilă milia muzicienilor Kruse din SUA. Aceştia Nord a fost şi leagănul unor importante la bătrâni la copii şi mame cu bebeluşi datorită unor oameni inimoşi şi donaţiilor au venit la Bistriţa cu prilejul manifestării comunităţi evreieşti, care au adăugat în braţe, „vinovaţi” că sunt evrei, au fost lor, dar şi colaborării cu autorităţile locale. comemorative pe care am organizat-o la un plus de farmec zonei, înainte de a adunaţi şi încartiruiţi în ghetoul de pe un Astfel, lucrările de restaurare au fost de- începutul lunii iunie, la împlinirea a 68 de se risipi, din nefericire, de multe ori deal din apropiere, actualul loc al Staţiunii marate în anul 2000, în urma contribuţiei ani de la deportarea evreilor bistriţeni, şi la propriu, în fum... Mărturii istorice Pomicole Bistriţa. Lăsaţi sub cerul liber, iniţiate de familia Larry Hirsch din SUA, au susţinut şi un recital extraordinar în amintesc de prezenţa evreilor în zonă fără apă şi hrană, maltrataţi, îşi aşteptau care îşi are obârşia pe aceste meleaguri memoria celor dispăruţi. Duetul „Kruse încă din Evul Mediu. Când s-a înfi inţat trenurile spre „fabrica morţii”. În datele de şi a vizitat comunitatea noastră. Printr-o duo”, format din artiştii americani cu ori- comunitatea din Bistriţa? 4 şi 6 iunie au fost deportaţi, cu două gar- conjunctură favorabilă, ne-am asociat în gini evreieşti Steven Kruse-violă şi Penny – În diverse etape, evreii s-au refugiat nituri de tren, la Auschwitz şi Birkenau. Pe regim de comodat cu Fundaţia „Societa- Thompson Kruse-vioară, acompaniaţi şi mai ales din zona Galiţiei de Nord, dar şi locul unde a existat ghetoul se afl ă două tea de Concerte Bistriţa”, patronată de de alţi muzicieni, participă de trei ani la din alte regiuni europene, şi s-au aşezat gropi comune, cu peste 300 de cadavre. dr. în muzicologie Gavrilă Ţărmure. Prin diverse manifestări culturale la Bistriţa. în partea de nord-vest a României, res- Cei care sunt îngropaţi acolo au măcar contribuţia fi nanciară a societăţii de con- Melomanii bistriţeni prezenţi au putut as- pectiv în zona Sighetului, în Baia Mare, un mormânt, dar cei deportaţi au sfârşit certe, a primăriei, a consiliului judeţean culta lucrări precum: „Kol Nidre”, de Max Satu Mare şi împrejurimi şi, bineînţeles, prin a părăsi această lume sub formă precum şi datorită celorlalte donaţii făcute Bruch, „Kadisch” de Maurice Ravel, trei în actualul judeţ Bistriţa-Năsăud. Comu- de cenuşă şi fum, din crematorii. Prin nitatea bistriţeană a devenit cu adevărat contribuţia puţinilor supravieţuitori a fost vizibilă la sfârşitul secolului al XVIII-lea ridicat Monumentul Deportaţilor din faţa – începutul secolului al XIX-lea, când tot Sinagogii, ca pildă şi ca Memento Mori , mai mulţi evrei s-au stabilit în Bistriţa, pentru ca toţi locuitorii Bistriţei şi cei care Năsăud, Beclean şi în satele din jurul trec prin oraş să-şi aducă aminte de jertfa acestor oraşe. Evreii au găsit o zonă supremă a evreilor. propice pentru dezvoltare, la confl uenţa - Diminuarea numărului de evrei unor drumuri comerciale importante ale din România a devenit, din păcate, o vremii. Au înfl orit meseriile specifi ce po- provocare pentru toate comunităţile. O porului nostru – medici, avocaţi, profesori realitate tristă, dar cum îi faceţi faţă? –, dar evreii nu erau străini nici de muncile – Este un fenomen care s-a manifestat câmpului, şi nici de meserii ca tâmplar, mai demult în această zonă. Mai puţin de potcovar, croitor şi altele. Dezvoltarea aproximativ 10% din evreii de odinioară comunitară a culminat în anul 1856 cu au supravieţuit celui de-al Doilea Război ridicarea Sinagogii Mari din Bistriţa, mo- Mondial. Populaţia evreiască din judeţ nument istoric şi arhitectural, care face a continuat să scadă din 1947 până în parte din cele şapte sinagogi mai vechi anii ’70, prin plecarea masivă în Israel de 100 de ani din România. Elementele şi în SUA a celor reveniţi din lagăre sau de rit aşkenad se îmbină cu trăsături arhi- care au scăpat deportării. În prezent, mai tectonice originale, fapt care dă edifi ciului locuiesc în zonă doar 19 evrei şi 35 din un farmec aparte. În perioada interbelică, familii mixte. Avem Suluri de Sefer Tora evreii reprezentau un sfert din populaţia la Sinagoga Bistriţeană. Din păcate, nu oraşului Bistriţa. Printre străzile cândva se mai poate forma un minian, pentru că „evreieşti” se numără cea pe care se nu mai locuiesc în zonă 10 bărbaţi evrei, afl ă acum sinagoga şi sediul comunităţii, iar din acest motiv nu putem deschide strada General Grigore Bălan, şi actuala Sulurile Sfi nte. Însă de sărbătorile mari, stradă Dorna. ne adunăm totuşi în sala de cult şi citim, - Din păcate, istoria oricărei co- din Sidur-uri, rugăciunile permise fără mi- munităţi evreieşti nord-transilvane se nian. Pe întreg arealul judeţului se găsesc frânge dramatic, la Shoah... Printre 82 de cimitire evreieşti, număr care ne cele 6 milioane de evrei ucişi în lagăre- situează pe locul trei în ţară, după Satu le naziste s-au numărat şi cei bistriţeni. Mare şi Bihor, ceea ce înseamnă o mare – În perioada ocupaţiei horthyste a responsabilitate. Le vizităm cel puţin o de inimosul evreu Larry Hirsch, s-a reuşit piese din ”Lista lui Schindler” (Temă, Oraş Ardealului de Nord (n.r. – 1940-1944), dată pe an şi ne luptăm să găsim mijloace ca, după 10 ani de zile, să se fi nalizeze evreiesc şi Amintiri) de John Williams, trupele maghiare şi-au ţinut caii în Sina- de întreţinere. lucrările de restaurare a Sinagogii bistriţe- „Habanera” de Jeremy Cohen. Până la goga Mare din Bistriţa. Drama evreilor Păstrarea amintirii evreilor şi a valorilor ne. A fost refăcută decoraţiunea originală, urmă, muzica este un limbaj universal, bistriţeni a început cu diverse măsuri iudaice este un lucru pentru care însă iar ca un element aparte, bolta de la Aron care transmite adesea, mai bine ca orice, opresive, distrugerea lăcaşurilor de ru- merită să lupţi, în ciuda scăderii dramatice Hakodeş, arcadele şi capitelurile au fost esenţa culturii unui popor. găciune şi a tot ce se găsea în acestea, a populaţiei. Încă din anul 1998, când am înnobilate cu foiţă de aur, în cantitate to- De asemenea, de-a lungul timpului, până la ghetoizare şi deportare. Unii, devenit preşedinte al comunităţii, unul tală de aproximativ 5 kg. şi jumătate. S-au la manifestările artistice organizate în puţini, au avut norocul să fugă din zonă, din ţelurile mele principale a fost, aşa, ca restaurat băncile originale, astfel încât Sinagoga din Bistriţa au participat nume dar marea majoritate a rămas pe loc, iar farul pentru un marinar, acela de a reuşi sinagoga poate găzdui 220 de persoane mari ale artei româneşti: pianistul Valentin pe scaune şi, la balcon, încă 150 de per- Gheorghiu, violonistul Alexandru Tomes- soane. Sala mare şi balconul au devenit cu, actorii Victor Rebengiuc şi Ion Cara- locul de desfăşurare a celor mai impor- mitru, virtuozii instrumentelor muzicale de tante evenimente culturale din oraş, la cel la Filarmonicile din Cluj, Târgu-Mureş sau mai înalt nivel, având în vedere că Bistriţa Opera din Cluj. nu dispune de fi larmonică sau de operă. Deşi populaţia evreiască, nu numai Pentru evenimente, este cunoscută şi ca în Bistriţa, ci şi în întreaga Românie este „Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa”. într-o scădere dramatică, astfel încât, - Această transformare a sinagogii în 20-30 de ani, despre evrei, în multe – un proiect îndrăzneţ – a provocat di- oraşe din România, se va vorbi poate la verse reacţii pro şi contra. Ce a motivat timpul trecut, singurele lucruri care vor această iniţiativă? rămâne după noi sunt aceste sinagogi, - Mai presus de toate a fost tocmai monumentele ridicate în memoria celor dorinţa de a promova tradiţia şi cultura dispăruţi, precum şi cimitirele noastre. evreiască, în pofi da scăderii radicale a Proiectul pe care l-am dezvoltat la Bistriţa populaţiei evreieşti. În sinagogă, în orice prin transformarea unui lăcaş de cult într- parte ai privi, se păstrează şi sunt puse un lăcaş de cultură, faptul că a dat roade, în evidenţă toate elementele iudaice faptul că suntem apreciaţi atât de popu- specifi ce. Zona Aron Hakodeş-ului este laţia municipiului, cât şi de vizitatori, ne despărţită de restul sălii printr-un geam îndreptăţesc să spunem că pentru viitorul protector. Vitrina cu obiecte de cult mozaic multor sinagogi din România o soluţie ar fi pe care am reuşit să o amenajăm arată această transformare a lor în lăcaşuri de celor ce intră în sinagogă un crâmpei din cultură. Şi asta deoarece poporul evreu viaţa noastră religioasă. Am benefi ciat şi a fost, este, şi va fi un popor al cărţii, al de contribuţia pictorului Ştefan Pălmuş, culturii, al muzicii, iar prin acest fapt noi care a donat câteva creaţii cu tematică vom dăinui. iudaică ce sunt expuse în sinagogă. De DIANA MEDAN 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 IUDAICA Bucuria nunţii tradiţionale evreieşti nu are vârstă Un eveniment inedit şi plin de preşedintele C.E.B, a subliniat im- semnifi caţii a avut loc în dimineaţa portanţa menţinerii tradiţilor pentru zilei de 6 iulie 2012 la Cancelaria o viaţă comunitară activă. Rabinică, în Bucureşti. Rozinca şi În acest moment marcant al vie- Haim Burihovici, membri ai Comuni- ţii lor, soţii Burihovici au fost însoţiţi tăţii Evreieşti din Brăila, au decis să de copiii lor emoţionaţi, de rude şi facă o nuntă tradiţională evreiască, prieteni. Au găsit şi răgazul să ne cu toate ritualurile cerute de religia împărtăşească ceva din sentimen- mozaică, fi indcă atunci când s-au tele lor. căsătorit, acum mai bine de 30 de Rozinca Burihovici, 63 de ani: ani, pe vremea comunismului, nu au Eu m-am născut în Fălticeni, judeţul avut parte de Ketubah – contractul Suceava, iar soţul este originar din evreiesc tradiţional de căsătorie. La Tulcea, însă ne-am stabilit la Brăila, ceremonie au participat: ing. Paul unde am lucrat ani de zile. Ne-am Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R, dorit enorm să avem un astfel de ing. Albert Kupferberg, secretar ge- act. Am vrut foarte mult să continu- neral al F.C.E.R, Erwin Şimşensohn, ăm tradiţia părinţilor noştri şi sper preşedintele Comunităţii Evreilor din că şi copiii vor duce mai departe Bucureşti, Mirela Aşman, vicepre- aceste tradiţii, deşi este tot mai şedinte al C.E.B şi Edi Kupferberg, greu, numărul evreilor fi ind tot mai coordonatorul Cancelariei Rabinice. mic. Ziua de astăzi este cu adevărat Conform obiceiului, doi martori au unică pentru noi. fost chemaţi să certifi ce faptul că so- Haim Burihovici, 67 de ani: ţul îşi asumă obligaţiile stipulate în În pofi da celor spuse de unii, că Ketubah – Rabinul Rafael Shaffer şi am fi prea bătrâni pentru asta, noi Yehuda Livnat, ofi ciant al Sinagogii ne-am dorit foarte mult să împlinim Mari din Bucureşti. Cu acest prilej, aşa cum se cuvine tradiţiile familiei rabinul Rafael Shaffer a explicat evreieşti. Din fericire, la Brăila co- detaliile şi importanţa contractului munitatea este foarte activă, chiar tradiţional de căsătorie. De mai bine dacă mulţi membri au plecat deja de două mii de ani, acest act are o dintre noi; ceremoniile religioase formulă standard, menită să asigu- la templu se desfăşoară constant, re buna înţelegere într-o căsnicie, există un club al pensionarilor, se punând accent pe angajamentul fac cursuri de Talmud-Tora şi ivrit, soţului că va respecta diverse iar corul comunităţii este prezent şi drepturi ale soţiei sale. Urându-le la evenimente organizate de ofi ci- copiilor familiei Burihovici să con- alităţile locale. Mulţumesc încă o tinue tradiţia părinţilor, ing. Paul dată conducerii F.C.E.R, Rabinului Schwartz vicepreşedintele F.C.E.R, Rafael Shaffer şi lui Edi Kupferberg, a amintit de programul ,,Mazel Tov!” precum şi conducerii C.E.B, pentru prin care evreii care se căsătoresc tot sprijinul acordat în înfăptuirea religios beneficiază de un mic acestui vis al nostru, cu o mare sprijin fi nanciar din partea F.C.E.R. importanţă religioasă pentru noi. La rândul său, Erwin Şimşensohn, (D.M.)

pedepsită vrăjitoria şi descântecul, împre- ale străinului, văduvei şi orfanului. Se dă REFLECŢII BIBLICE ună cu cei care le practică. Se vorbeşte legea leviratului (căsătoria între cumnaţi despre profeţii adevăraţi şi cei mincinoşi. în cazul în care soţul unei femei moare Este reluată legea referitoare la cetăţile fără a avea urmaşi). Se dau legi menite de refugiu şi este dată pedeapsa pentru să prevină inechitatea socială sau înşe- evreii au păcătuit, răzvrătindu-se împotri- mărturia mincinoasă. Sunt indicate de lăciunea. Este dată porunca de a şterge Pericopele lunii august va lui Dumnezeu şi îndeamnă la dragoste asemenea legi pentru război. Este dată amintirea lui Amalek de sub ceruri. PERICOPA VAETHANAN (Deutero- şi supunere faţă de Acesta. legea referitoare la procedura de urmat nom 3:23-7:11) în cazul unui omor cu autor necunoscut. PERICOPA KI TAVO (Deuteronom Se citeşte sâmbătă, 4 august 2012 PERICOPA REHE (Deuteronom 26:1-29:8) Moşe continuă să le povestească 11:26-16:17) Pericopele lunii septembrie Se citeşte sâmbătă, 8 septembrie evreilor despre cele petrecute în deşert, Se citeşte sâmbătă, 18 august 2012 2012 începând cu ruga sa către Dumnezeu, Moşe „oferă” evreilor binecuvântarea PERICOPA KI TEŢE (Deuteronom Se dă porunca bikurim (aducerea pentru a-l lăsa să intre în Israel. Moşe sau blestemul, după cum aceştia vor 21:10-25:19) primelor roade anuale la Templul din Ieru- îndeamnă poporul să asculte legile Torei, respecta sau nu poruncile divine. Se re- Se citeşte sâmbătă, 1 septembrie salim), precum şi toate detaliile legate de întocmai cum sunt ele scrise, aducându- întăreşte porunca de a distruge idolatria, 2012 această poruncă. Se reîntăreşte porunca le aminte evreilor de primirea Celor Zece împreună cu toate simbolurile ei, odată ce Se continuă lista poruncilor pe care de a da fructele din al treilea an de rod Porunci. Sunt întărite anumite legi ale evreii vor ajunge în Ereţ Israel. Se stabi- Moşe le rosteşte în faţa evreilor. Se dă al unui pom unui levit, sărac, văduvă sau Torei, precum interdicţiile de închinare la leşte un loc (viitorul Templu din Ierusalim) porunca de „eshet ifat toar”, referitoare la orfan. Sunt indicate binecuvântările şi idoli şi de confecţionare a unui chip cioplit. drept singurul loc unde vor putea fi aduse modul în care poate fi tratată o prizonieră blestemele care vor fi puse în aplicare în Moşe le aminteşte evreilor de măreţia lui sau consumate jertfe. Se dă porunca de de război pe care un evreu doreşte să o ia cazul în care poporul evreu respectă sau Dumnezeu, îndemnându-i să Îl asculte. a pedepsi cu moartea profeţia mincinoa- de soţie. Se dă porunca referitoare la un nu Tora. Moşe porunceşte evreilor ca, la Sunt stabilite trei cetăţi de refugiu la est de să, precum şi incitarea la idolatrie. Moşe fi u care se răzvrăteşte împotriva părinţilor intrarea în Israel, să rostească aceste Iordan. Reapar Cele Zece Porunci, pre- aduce în prim plan cazul în care o cetate lui. Se indică faptul că un condamnat la binecuvântări şi blesteme, în grupuri de cum şi paragraful unicităţii lui Dumnezeu, întreagă comite idolatrie şi trebuie distru- moarte trebuie îngropat neapărat în ace- câte şase triburi, de pe munţii Garizim şi Şema Israel. Moşe oferă sfaturi evreilor să. Se menţionează încă o dată regulile eaşi zi. Se dă porunca de a returna pro- Ebal. Moşe îi sfătuieşte pe evrei să res- despre cum ar trebui să se comporte la caşrut-ului. Se dau din nou poruncile re- prietarului de drept un obiect pierdut. Se pecte poruncile Torei. intrarea în Israel. Este dată porunca de feritoare la anul de iertare (anul de iovel). interzic amestecuri de seminţe, ţesături a-i distruge pe canaaniţi, împreună cu Sunt menţionate sărbătorile de Pesah, sau ca o femeie să poarte haine bărbă- PERICOPA NIŢAVIM (Deuteronom idolii lor. Evreii sunt îndemnaţi să fi e un Şavuot şi Sucot, cu ritualurile lor. teşti şi invers. Sunt indicate legi privitoare 29:9-30:20) popor sfânt. la prevenirea cruzimii faţă de animale, Se citeşte sâmbătă, 15 septembrie PERICOPA ŞOFTIM (Deuteronom precum şi la obligaţia de a preveni acci- 2012 PERICOPA EKEV (Deuteronom 7:12- 16:18-21:9) dentele prin construirea unui gard în jurul Moşe le dă evreilor ultimele poveţe 11:25) Se citeşte sâmbătă, 25 august 2012 acoperişului. Sunt indicate pedepsele înainte ca aceştia să intre în Israel şi Se citeşte sâmbătă, 11 august 2012 Se reia porunca de a numi judecători pentru relaţii sexuale nepermise, pentru înainte ca el să moară. Sunt reîntărite Moşe îşi continuă îndemnurile adre- şi căpetenii în oraşele evreieşti, oameni viol sau relaţii sexuale în afara căsătoriei. poruncile referitoare la obligaţiile evreilor sate poporului evreu la intrarea în Ca- care să vegheze la respectarea legilor Dumnezeu aduce aminte evreilor că sunt faţă de Dumnezeu şi la relaţia acestora naan. Sunt invocate evenimente istorice divine. Sunt date de asemenea legi împo- obligaţi să nu-i asuprească pe egipteni cu El. Sunt reiterate blestemele şi bine- importante petrecute în cei 40 de ani de triva mitei, a corupţiei sau favoritismelor şi pe edomiţi, în amintirea faptului că cuvântările pentru fapte rele sau bune. pribegie prin pustiu. Moşe avertizează că la judecată. Sunt date legi referitoare la şi evreii au fost sclavi. Sunt date legi poporul evreu trebuie să Îl recunoască pe modul în care trebuie pedepsită idolatria, referitoare la puritatea fi zică şi spirituală. Pericope prescurtate, Dumnezeu, să nu uite că Acesta i-a salvat la modul în care poate fi acuzat, judecat Se dă legea împotriva împrumutului cu preluate de pe site-ul DvarTora.ro, din Egipt şi i-a călăuzit pe drumul spre şi condamnat un om, precum şi legi pe dobândă. Sunt date legile divorţului, legile unde apar sub semnătura Ţara Făgăduinţei. Sunt reiterate porunci care un rege este dator să le respecte. împotriva răpirilor de persoane sau cele Rabinului SHLOMO SORIN ROSEN precum distrugerea idolilor şi smerenia. Sunt stabilite darurile către cohanimi şi referitoare la relaţiile dintre angajator şi Moşe rememorează evenimentele în care leviţi. Este indicat modul în care trebuie angajaţi. Sunt indicate drepturile speciale REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 5 realitatii evreiesti Serviciul militar obligatoriu – subiect de diferenduri COPIIITom Barna- tan, în vârstă de în guvernul israelian 8 luni, şi ”maşina lui zburătoare”. La începutul lunii iulie, la Tel Aviv general Şaul Mofaz. Tom este fi ul Na- a avut loc o demonstraţie cu mii de Formarea, luna trecută, a guvernului diei Rosentuler- participanţi, foarte mulţi fi ind rezervişti de uniune naţională, a dat încă un răgaz Barnatan şi al lui din armata israeliană. De această dată, de peste un an guvernului Netanyahu. Ariel Barnatan protestele nu au fost determinate, ca Prin intrarea Kadimei în cabinet, parti- din Natanya, Is- anul trecut, de condiţiile economice şi dele religioase au ajuns în minoritate rael. De aseme- sociale dificile în care trăiesc tinerii, şi premierul a câştigat un spaţiu mai nea, Tom este în pofi da unor performanţe economi- mare de manevră. Mofaz a şi condiţio- „genialul” nepot ce bune înregistrate de Israel. Acum, nat participarea în guvernul de uniune al doamnei Su- motivul manifestaţiei a fost aşa-numita naţională prin elaborarea unei noi legi rica Rosentuler lege Tal, respectiv necesitatea adoptării de generalizare a serviciului militar obli- din Bucureşti. unei noi legislaţii care să prevadă gene- gatoriu. Printre prevederi urma să existe ralizarea serviciului militar obligatoriu. şi alternativa serviciului militar-serviciu După cum se ştie, în Israel se menţine civil în favoarea comunităţii. S-a format Episcopi din Umbria serviciul militar obligatoriu de trei ani o comisie interministerială pentru a pune pentru bărbaţi şi de doi ani pentru femei. la punct o altă legislaţie. Numai că par- Numai că, aşa-numita lege Tal prevede tidele religioase au declarat că-şi retrag în vizită la Sinagoga Mare numeroase scutiri. Astfel, fetele din reprezentanţii din comisie, iar Netanyahu Afl ată în ţara noastră, o delegaţie a La rândul său, rabinul Rafael Shaffer familii ultrareligioase nu trebuie să facă a fost nemulţumit de felul în care au fost Adunării episcopale din Umbria, forma- a făcut o prezentare a desfăşurării vieţii serviciul militar, iar tinerii ultrareligioşi abordate problemele, neexistând pre- tă din 24 de episcopi şi arhiepiscopi, a religioase şi, răspunzând la o întrebare, (haredi) care studiază în ieşivoturi pot vederi pentru populaţia arabă. În ultimă vizitat Sinagoga Mare din Bucureşti. Ro- a abordat problema relaţiilor comunităţii să-şi amâne îndeplinirea acestei obliga- instanţă, comisia a fost desfi inţată. În mânia a fost aleasă ca loc de pelerinaj evreieşti cu Israelul. Oaspeţii au mai ţii, de obicei până când depăşesc vârsta aceste condiţii, Şaul Mofaz a ameninţat deoarece în Umbria se afl ă o comunitate pus întrebări despre situaţia evreilor în de recrutare, deci practic nu fac armată. cu retragerea partidului său iar o parte a românească de aproximativ 25.000 de timpul celui de-al doilea război mondial Populaţia arabă din Israel nu este nici societăţii civile a ieşit în stradă, cerând persoane. Delegaţia a vizitat mai multe şi în perioada comunistă, despre relaţiile ea obligată să facă serviciul militar, sau respectarea deciziei Tribunalului Suprem obiective religioase şi laice din capitală cu celelalte culte, obiceiurile sinagogale dacă da, pe bază de voluntariat, cum şi generalizarea serviciului militar obliga- şi din provincie şi a fost primită de şefi şi prezenţa credincioşilor la slujbe. Ei este cazul la beduini sau druzi. În acest toriu. Până la urmă, premierul a decis să de cult şi de persoane ofi ciale, inclusiv au arătat că, în timpul celui de-al doilea fel, un procent din populaţie nu împarte preia rezultatele lucrării comisiei, să le de Traian Băsescu. război mondial, evreii din Umbria au fost povara comună, cum s-a exprimat pre- completeze şi să le prezinte partidului La Sinagoga Mare, delegaţia a fost ajutaţi de Biserica catolică, episcopul de mierul Benjamin Netanyahu. său Likud, guvernului şi Knesset-ului. întâmpinată de Rabinul Rafael Shaffer şi Assisi salvând numeroşi evrei. Pentru În ianuarie a.c., Tribunalul Suprem Dar prevederile legii, aşa cum le-a de Edy Kupferberg, coordonatorul Can- acest gest, muzeul Yad Vaşem din Ie- al Israelului a declarat legea Tal ilegală formulat Netanyahu, nu au satisfăcut celariei rabinice. El a prezentat pe scurt rusalim i-a acordat titlul de “Drept între şi a decis că serviciul militar trebuie să cerinţele Kadima, care a considerat că istoricul Sinagogii Mari, participarea la Popoare”. se generalizeze la toate categoriile de premierul face în continuare concesii marile sărbători religioase a reprezentan- La sfârşitul vizitei, monseniorul Do- populaţie. Premierul Netanyahu, care prea mari partidelor religioase şi tinerilor ţilor celorlalte culte din România, inclusiv menico Sorrentino, arhiepiscop de Assisi are în coaliţia sa guvernamentală mai haredimi care, practic, ar putea scăpa ai romano-catolicilor, relaţiile ecumenice şi vicepreşedintele Adunării episcopale, multe partide religioase, a fost pus în faţa de serviciul militar. De aceea, a decis excelente, concretizate recent prin for- a mulţumit pentru primire şi a înmânat unei dileme difi cile: dacă nu elaborează să iasă din coaliţie. În acest fel, după marea Consiliului Consultativ al Cultelor rabinului Shaffer o medalie reprezentând o altă lege, i se va imputa faptul că nu a numai 70 de zile, a luat sfârşit guvernul care are în vedere sprijinul reciproc şi cele mai importante opt catedrale din re- respectat decizia Tribunalului Suprem, de uniune naţională care ar fi trebuit să găsirea unei platforme comune pentru giunea Umbria. Domnia-sa l-a invitat pe iar dacă dă curs deciziei, partidele re- soluţioneze şi alte probleme la ordinea ca toate cultele să aibă o voce unită. Edy rabinul Shaffer să efectueze în toamnă o ligioase vor părăsi coaliţia iar guvernul zilei, ca relansarea procesului de pace, Kupferberg a făcut şi o scurtă trecere în vizită în Italia. va cădea. În acelaşi timp, Kadima, afl ată o poziţie comună faţă de ameninţarea revistă a istoriei comunităţii evreieşti din Oaspeţii au vizitat şi o parte din expo- în opoziţie, şi-a propus în programul iraniană şi elaborarea noului buget. România şi a preocupărilor comunităţii ziţia despre Holocaustul românesc, afl ată său reformarea legii Tal, idee scoasă în faţă de problemele membrilor săi. în Sinagoga Mare. (E.G.) evidenţă de noul lider al partidului, fostul EVA GALAMBOS Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic”

1 - Care era porecla tatălui dumnea- - Dar părinţii? Care era orizontul lor voastră? spiritual? Floarea albastră a copilăriei - Spiţer. Iosef Spiţer, aşa i se spunea - Tata considera cu ironie indulgentă - Dragă domnule de povestea ce ne-o spunea. Aşa o să-ţi în târg. De la spiţerie, care în limbajul târ- cititul cărţilor de poveşti idiş. Era pierdere Daniel Segal2, a fost o imaginezi, poate, mai uşor condiţiile loca- gului era ceva între drogherie şi farmacie. de vreme, îngăduită femeilor, nu însă idee bună să-mi puneţi tive de atunci... Era, de fapt, povestea cu - Înţeleg. Dar nu vreţi să mă introdu- bărbaţilor. Aceştia din urmă aveau a se în prealabil banda pe care a fost impri- scufi ţa roşie, numai că, nu ştiu de ce, în ceţi pentru o clipă în heiderul lui Nahman ocupa cu lucruri mai însemnate. În primul mată evocarea anilor copilăriei... Lumea locul lupului, în cazul nostru musafi r nedo- Pipik? rând, cu studiul cărţilor sfi nte. Humaş, vă cunoaşte ca preşedinte al comunităţii; rit era ursul. Aşadar, când ursul apare în - Era o odaie scundă, spoită cu var şi Raşi, Mişnaiot, Talmudul, fi ecare treaptă iată-vă şi în ipostaza unui povestitor dăruit pervazul uşii după ce subţiindu-şi vocea, cu pământ pe jos, care servea şi de sală după vârstă şi pricepere. într-un idiş savuros... izbutise s-o păcălească pe bunicuţă, copiii de clasă şi de cameră de locuit. Aici, în - Ascultând banda de magnetofon şi - Imprimarea s-a făcut de către domnul înspăimântaţi se ascund „doi în pat, trei jurul unei mese negeluite, pe o bancă cele spuse acum, înţeleg că viaţa târgu- Karlicof, de la American Jewish Commi- sub pat, doi pe cuptor, patru sub cuptor, tare, se înşirau învăţăcei. Începând cu lui se împlinea sub semnul gravităţii: al tee, în cadrul preocupărilor de a aduna trei pe dulap”... Cam asta era situaţia la prichindei ca mine, de 3-4 ani, până la cei muncii pentru cei vârstnici, al învăţăturii şi fi xa mărturii despre viaţa evreiască noi acasă şi nu numai la noi. de 11-12, care mie pe atunci mi se păreau pentru cei de la 3 ani în sus... din trecut. - Câţi dintre cei 14 sunt acum în viaţă? aproape oameni bătrâni. Iarna dacă era - Sub semnul gravităţii? Ştiu eu... Poa- - Sunt sigur că în această fonotecă gla- - 6. Trei băieţi şi trei fete. Ceilalţi s-au prea mare gerul, era adăpostit aici şi vi- te e termenul prea grav. Eu aş spune că sul dumneavoastră va fi oricând ascultat prăpădit, unul în condiţii tragice. Fratele ţelul lui Nahman. Vara-iarna, înghesuiala ceea ce precumpănea în viaţa oamenilor cu interes. Cel ce va dori să-şi facă o idee meu Gustav a fost ucis în anul 1941, în era mare, dar veselia şi mai mare... era sentimentul răspunderii, al datoriei. despre viaţa într-un târguşor din Moldova pogromul antonescian de la Iaşi. Nu îm- - Şi ce preda acest Nahman Pipik? Şi o mare decenţă şi austeritate. Dar nu de la începutul secolului – să spunem plinise 50 de ani. - Între 3 şi 5 ani ne învăţa ivră, adică era deloc o existenţă cenuşie. Căci erau Huşiul dumneavoastră natal – va avea - Dumneavoastră sunteţi cel mai în citirea ebraică, din Sidur. De la 5 ani, sărbătorile, era Şabatul, erau nunţile, un motiv să vă fi e recunoscător. Căci, vârstă dintre cei în viaţă? începeam Humaş, adică cele dintâi cinci naşterile – multe nunţi şi multe naşteri – nu-i aşa, v-aţi născut la Huşi, o dată cu - Nu, există o soră de 91 de ani. Tră- Cărţi ale Torei. Humaş şi Raşi. Cam la erau copiii care dădeau culoare şi farmec acest secol... ieşte la Baltimore. Sunt 66 de ani de când aceeaşi vârstă ne urca, într-o sâmbătă, existenţei... Iar pentru noi, copiii, heiderul - Într-o casă evreiască tradiţională, a plecat. Cu excepţia perioadei războiului, pe masă în faţa tatei, să rostim o druşă, nu era doar o cale către carte, ci şi un lung cum erau toate pe acea vreme. Cu un am fost toată vremea în legătură de co- un fel de cuvântare despre cele învăţate prilej de joacă şi de şotii. tată sever, de o dreaptă severitate şi o respondenţă cu ea. După atâta amar de în acea săptămână. Uneori, sâmbăta - Rămâne să mai găsim un titlu acestui mamă care nu mai prididea de grija casei vreme, continuă a vorbi şi a scrie româ- după masă, când se scula din somn, tata text. În care a fost vorba despre copilărie. şi a copiilor. neşte. Ne-am revăzut anul trecut, când cerea câte unuia dintre copii să deschidă Floarea albastră a copilăriei... Ce părere - Câţi copii aţi fost acasă? am fost cu soţia mea în America. Humaşul la pericopa săptămânii, să arate aţi avea despre un asemenea titlu? - 14. Opt băieţi şi şase fete. Eu sunt - Mi-ar fi plăcut să fi fost de faţă. Scena ce a învăţat. Şi era vai de spinarea cui nu - Floare, dar de ce albastră? al nouălea. merita, desigur, trăită. Dar să ne întoar- avea cu ce se înfăţişa la examen... - Albastră: ca întinderea nesfârşită a - Şi cum încăpeau 14 copii în două cem la Huşi, la începutul acestui secol. - Şi fetele? mării, ca bolta înstelată de iunie... Albas- camere, să spunem trei, punând la so- Când aţi ieşit în lume, ca să spunem aşa? - Fetele nu erau ţinute să înveţe slova tră: în sensul în care această culoare apa- coteală şi bucătărioara? Nici pe părinţi - Într-una din zile, la scurt timp după ce sfântă. Ele învăţau doar să citească şi să re ca un leit-motiv în poezia lui Manger. să nu-i uităm dincolo de uşă... am împlinit 3 ani, tata m-a luat în braţe, scrie. Căci se cuvenea ca miresele să VICTOR RUSU (z.l.) - Mai adaugă şi o bunică. Dinspre m-a învelit în talit şi m-a dus la heiderul poată citi scrisorile de la mire. În acest partea tatei. Avusese nenorocirea să lui Nahman Pipik. Nahman era numele, scop era în târg unul poreclit Schreiber, 1 Din volumul „Iţic şi viaţa lui”, Editura „Hasefer”, Bucureşti, 2000 rămână văduvă de tânără şi unde să se Pipik era porecla, căci la noi nu era om scriitor adică. Căci el învăţa fetele a scrie 2 şi citi. Daniel Segal, fost mulţi ani preşedintele comunităţii fi dus?... Bine că mi-am amintit de ea şi fără poreclă. evreieşti din Bucureşti 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

Comemorarea Pogromului de la Iaşi din 29-30 iunie 1941 are exemple în acest sens în propria sa familie, dupa cum a amintit în faţa partici- panţilor de la Iaşi. „În familia mea – a spus ZAHOR - Să ne aducem aminte ! vicepreşedintele F.C.E.R. – era o ruşine Tragicele evenimente ce au toamna anului 1941, utiliza “expresii fără restrişte. Ea a punctat două importante ca un evreu tânăr să nu meargă pe front, avut loc la Iaşi la sfârşitul lunii echivoc privind responsabilitatea autori- concluzii şi anume: acţiunile individuale pentru a apăra România”. Ca atare, tatăl tăţilor ( jandarmii şi armata care duceau de salvare nu au putut împiedica ma- său – când încă nu era major - şi alţi cinci iunie 1941, evenimente cărora la îndeplinire ordinele lui Ion Antonescu) sacrarea în masă a populaţiei evreieşti; fraţi au plecat pe front. Trei dintre ei au le-au căzut victimă mii şi mii de în acţiunile de deportare şi masacrare a marea masă a populaţiei Iaşului nu s-a murit şi unul a fost grav rănit. „În 1942, în evrei nevinovaţi, au fost evoca- evreilor români şi existenţa unui proiect împotrivit masacrului ci a păstrat o atitudi- semn de recunoştinţă, bunica, în vârstă te în cadrul unei mese rotunde, sistematic pregătit de guvernul român, ne indiferentă şi chiar s-a lăsat infl uenţată de peste 80 de ani, părinţii mei şi cu mine, organizată de Comunitatea abil încurajat de germani, şi care vizea- şi condusă de fel de fel de manipulări. în vârstă de doi ani şi jumătate, am fost Evreilor din Iaşi, în colabora- ză exterminarea israeliţilor din Moldova, Ultima comunicare, având ca temă deportaţi sub escorta jandarmilor”. Basarabia şi Bucovina”. „Evreii din Iaşi în timpul regimului carlist. re cu Federaţia Comunităţilor În cuvântul său de la comemorarea În cercetările efectuate, prof.Carol (1938-1940)”, a fost prezentată de prof. de la Iași, Paul Schwartz a mai adăugat: Evreieşti din România. Iancu a găsit în Arhiva Direcţiei Generale Ovidiu Buruiană, cercetător la Centrul de “Astăzi sunt voci care contestă numă- a Poliţiei Române numeroase documente studii iudaice şi ebraistică „Dr.Alexandru rul celor ucişi acum 71 de ani, spunând că Deschizând lucrările mesei rotunde despre Pogromul de la Dorohoi şi unul Şafran” din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” erau mai puţini sau că nici nu a fost Ho- cu tema “Pogromul de la Iaşi din iunie dintre acestea, din 10 iulie 1940, conţine din Iaşi. Autorul a arătat că, începând din locaust în România, deoarece nu au fost 1941“, ing. Abraham Ghiltman, preşedin- „rapoarte alarmante privind agresiunile 1938, evreii din România au fost supuşi ucişi toţi evreii. Legislaţia statului român tele Comunităţii Evreilor din Iaşi, a arătat: din trenuri şi actele de teroare comise unui antisemitism de stat, manifestat condamnă fără echivoc negaţionismul “Pogromul împotriva evreilor ieşeni, ce a chiar şi asupra evreilor ce purtau haine printr-o politică antievreiască ilustrată iar noi, rămăşiţele comunităţii evreieşti avut loc în urmă cu 71 de ani, s-a desfă- militare, fi ind ostaşi ai armatei române”. prin legi rasiale ce au încurajat ura, jaful din România din perioada interbelică, şurat, aşa cum rezultă din stenogramele Dintre scrierile memorialistice a fost şi persecuţiile de tot felul, crima, etc. Vor- aşteptăm ca şi aceste legi să fi e aplicate. Consiliului de Miniştri, la ordinul expres menţionată lucrarea „Pogromul din du- bind despre mecanismul urii şi făcând o Îmbucurător este faptul că există cercetă- al generalului Ion Antonescu ca oraşul minica aceea”, scrisă de Marele Rabin genealogie a crimelor, prof. O.Buruiană tori tineri, neevrei, preocupaţi de punerea să fi e curăţat de toţi evreii şi ca orice Alexandru Şafran, care arată: „Pogromul „a pledat pentru despărţirea de trecut nu în lumină a adevărului istoric şi mă refer evreu, care va deschide, chipurile, focul a fost înfăptuit de autorităţile locale româ- prin uitare ci prin refuz”. aici la cercetătorul dr. Adrian Ciofl âncă, împotriva soldaţilor români sau germani, ne cu sprijinul unităţilor militare germane”. La fi nalul manifestării de la Iaşi, dr. la colegii săi de echipă, prin strădania să fi e eliminat fără milă.” Raportul fi nal De asemenea, au fost citate şi mărturiile Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., a cărora s-a descoperit groapa comună de al Comisiei Wiesel precizează în acest supravieţuitorilor cu referire directă la car- conferit directorului Institutului Cultural la Popricani şi s-a putut fi naliza această sens: “Secţia a doua a Cartierului General tea autobiografi că a profesorului Leonard Francez din Iaşi, Jose-Maria Queiros, importantă cercetare.” al Armatei Române şi Serviciul Special Zăicescu: „Cu trenul expres spre moarte”, Diploma şi Medalia de Onoare „Prieten al Din luările de cuvânt ale invitaţilor de Informaţii (SSI) au pregătit terenul care vorbeşte despre „demenţa antise- Comunităţilor Evreieşti din România” pen- s-au desprins următoarele: „Faptele ce pentru Pogromul de la Iaşi şi au elaborat mită a secolului trecut ce l-a lăsat orfan, tru iniţierea şi susţinerea manifestărilor au avut loc acum 71 de ani la Iaşi nu ne pretextul pentru pedepsirea populaţiei cu viitorul amputat, la doar 14 ani şi i-a intitulate generic ”Săptămâna Memoriei” fac cinste, dar ele trebuie cunoscute şi evreieşti a oraşului, în timp ce unităţile schilodit sufl etul pentru întreaga viaţă. ” şi pentru deosebitele relaţii de prietenie asumate. Ororile istoriei nu trebuie să fi e armatei germane staţionate în localitate Impresionante au fost şi mărturiile lui şi colaborare cu Comunitatea Evreilor uitate pentru a nu se mai repeta. Antise- au asistat autorităţile române.” Leizer Finkelştein, un alt supravieţuitor din Iaşi. mitismul trebuie combătut prin educaţie. Deputat dr. Aurel Vainer, preşedintele al „Trenurilor morţii”, care, în cuvinte Duminică, 1 iulie 2012 la Cimitirul Să nu uităm importanţa şi contribuţia co- F.C.E.R., moderatorul mesei rotunde, a munităţii evreieşti ieşene la dezvoltarea subliniat faptul că “actele inumane de la municipiului Iaşi” (ing. Romeo Olteanu, Iaşi, aşa cum rezultă din documentele prefectul judeţului Iaşi); „Crimele de vremii, au fost premeditate, regizate şi atunci s-au petrecut pe fondul unor grave temeinic pregătite anterior. La Iaşi, ura turbulenţe sociale. În locul urii să cultivăm împotriva evreilor a fost indusă încă din toleranţa şi recunoaşterea, respectul pen- anii 1920-1922 de către A.C.Cuza şi tru pluralismul democratic” (Victorel Lupu, discipolii săi…”. Discutând acest subiect vicepreşedinte al Consiliului Judeţean atroce din istoria evreilor români, dar Iaşi); „Pogromul trebuie asumat şi trebuie şi din istoria României, moderatorul a să milităm ca astfel de crime să nu se mai punctat câteva teme ca repere pentru poată repeta niciodată” (Mihai Chirica, vi- dezbaterile ulterioare: memorie şi istorie, ceprimar al Municipiului Iaşi); “Pogromul adevăr şi memorie, adevăr şi istorie, rolul de la Iaşi a fost asumat de statul român manipulării populaţiei în acele zile, indu- pline de durere şi cu lacrimi în ochi, a Evreiesc Păcurari a avut loc comemora- prin Raportul fi nal al Comisiei Wiesel. cerea urii şi incitarea la crimă. S-a evi- povestit asistenţei despre inimaginabilele rea victimelor Pogromului de la Iaşi din Holocaustul a fost un eveniment unic în denţiat datoria noastră de a binecuvânta, suferinţe îndurate de familia sa în zilele vara anului 1941. Ceremonia comemo- istoria omenirii deoarece a focalizat o et- an de an, memoria victimelor şi a celor pogromului. rativă a fost deschisă de preşedintele nie şi o religie în totalitate. Evenimentele ce au încercat să-i ajute şi să-i salveze În fi nalul expunerii sale, profesorul Comunităţii Evreilor din Iaşi, ing. Abraham tragice de acum 71 de ani au fost favo- şi totodată obligaţia noastră şi a tuturor Carol Iancu a citit poezia „Memorie de Ghiltman, care a arătat că în tragicele rizate de pasivitatea şi cvasi-indiferenţa oamenilor de bună credinţă de a lua iunie” (din volumul “Memoriile Şoah-ului”, evenimente de acum 71 de ani au murit societăţii civile, a lumii academice” (prof. atitudine în faţa actelor de antisemitism, semnat cu pseudonimul literar Tristan peste 14.000 de evrei ieşeni dar nici până univ. dr. George Botescu, Universitatea xenofobie, rasism, oriunde şi oricând ele Janco), dedicată memoriei victimelor astăzi nu se ştie numărul exact al victime- Bucureşti); ”Când spunem Holocaust, se manifestă. Pogromului de la Iaşi şi tuturor evreilor lor acestui Pogrom, unul din cele mai săl- spunem nemernicie. Să fi m vigilenţi pen- Prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Uni- români victime ale Şoah-ului: “…În oraşul batice din cel de-al doilea război mondial. tru viitor! Să fi m vigilenţi la manifestările versitatea din Montpellier, Franţa, vorbind masacrului străluceşte memoria lunii iunie Şi în ultimii ani s-au mai descoperit încă cu caracter legionaroid!” (Marcel Fişel, despre Istorie şi memorie a menţionat, / Adu-ţi aminte Izkor – Zahor“. gropi comune cu victime neidentifi cate, supravieţuitor din ”Trenurile morţii”). în comunicarea sa intitulată “Pogromul În comunicarea “Pogromul de la Iaşi aşa cum a fost groapa din pădurea Vulturi Ceremonia de la Iaşi s-a încheiat cu de la Iaşi în scrieri memorialistice”, locul şi şansa de a scăpa cu viaţă”, drd. Adina de lângă comuna Popricani. depunerea de coroane de fl ori la Monu- pogromului de la Iaşi în memoria colec- Babesh, cercetătoare în cadrul Institutului Vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul mentul Pogromului din faţa gropilor co- tivă a Europei şi a precizat că acesta a “Elie Wiesel” de la Bucureşti, a arătat că Schwartz, a amintit că România a fost mune şi cu rugăciunile rostite de Rabinul fost “primul pogrom gigant de la începutul “masacrul de la Iaşi a fost primul semn ultima ţară europeană care, în 1923, a Şlomo Tobias. celui de-al doilea război mondial, dar al exterminării în masă a evreilor în acordat cetăţenie română evreilor care ZAHOR - să ne aducem aminte şi să informaţia despre el în presa epocii era timpul celui de-al doilea război mondial” trăiau pe teritoriul său. „Fără a aştepta comemorăm an de an victimele, pentru ca săracă şi vădit distorsionată”. şi a subliniat actele de curaj ale Vioricăi acest drept, mii de evrei din România un act de o asemenea cruzime bestială Ambasadorul din acele vremuri al Agarici, dr.Dumitru Beceanu, ing. Grigore au murit sau au fost răniţi şi decoraţi în să nu mai fi e posibil de repetat! Franţei, Jacques Truelle, în corespon- Profi r, Veronica Zosin- Gorgos, ş.a., care războiul de reîntregire şi în primul război MARTHA EŞANU denţa diplomatică trimisă în Franţa în au ajutat şi au salvat evrei în acele zile de mondial”, a subliniat Paul Schwartz, care

la 23.8.1944, adăugându-i-se alte legi despre ce era vorba şi au început să tragă Holocaustul din România, dezbătut rasiale antisemite în mod treptat. În anul în mulţime. Cifra ofi cială a celor ucişi este 1940 au început acuzaţiile că evreii ar fi de 53 persoane. Cifra neofi cială este de vinovaţi de pierderile teritoriale ale Ro- circa 100-150 de persoane - bărbaţi, fe- de o comisie a Parlamentului israelian mâniei şi că ar fi avut o comportare urâtă mei şi copii - inclusiv evrei din alte oraşe, Împlinirea a 72 de ani de la pogromurile din Dorohoi şi de la Galaţi, precum şi a faţă de armata română în retragere. În temporar prezenţi la Dorohoi. Făptaşii au 71 de ani de la pogromul de la Iaşi, s-a afl at în atenţia Comisiei Knessetului pentru aceste condiţii a avut loc pogromul de la rămas nepedepsiţi. cinstirea vitejiei şi luptei evreieşti împotriva naziştilor şi acoliţilor lor. Şedinţa come- Dorohoi, organizat de armata română, Pogromul de la Dorohoi a fost pre- morativă a avut loc în ziua de 19 iunie 2012 şi a fost deschisă de secretara comisiei, în retragere din Bucovina de nord. Acest cedat de pogromul de la Galaţi, asupra Ariela Malca. Ea a dat cuvântul preşedintelui Comisiei, Rabinul Iosef Wasserman, pogrom a început la înmormântarea unui căruia sunt informaţii şi mai puţine. La 30 care a subliniat că pogromul de la Dorohoi marchează începutul Holocaustului soldat evreu din armata română, erou iunie 1940 a avut loc un confl ict între per- evreimii române, în anul 1940. în conflictul româno-sovietic. Soldatul soane care voiau să treacă în Basarabia Au mai rostit alocuţiuni emoţionante deputatul Ilan Ghilon, reprezentanta Insti- evreu a fost adus pentru înmormântare (transferată Uniunii Sovietice) şi jandar- tutului Yad Vashem, Rahel Barkay, fosta deputată Colette Avital şi fostul deputat şi la cimitirul evreiesc din Dorohoi, însoţit meria română. Pentru restabilirea ordinii, ministru Micha Harish. de un quorum de rugăciune (”minian”) aceasta a deschis focul în mod exagerat, format din zece soldaţi evrei din unitatea trăgând în mulţime fără discernământ şi Semnatarul acestor rânduri, originar dată cu legislaţia antisemită, promulgată lui. La înmormântare au venit toţi nota- a continuat să tragă. Numărul morţilor nu din România, istoric de profesie, a făcut de guvernul Octavian Goga – Alexandru bilii comunităţii evreieşti locale. Soldaţi este cunoscut: se vorbeşte de circa 300 o scurtă prezentare generală a Holo- Constantin Cuza (28.12.1937-10.2.1938), din alte unităţi, aflate în retragere în de persoane. caustului evreilor din România. Această şi care a rămas în vigoare până la mod dezordonat, au pătruns în cimitir în tragedie a început înainte de anul 1940, o prăbuşirea regimului fascist în România, momentul înmormântării fără a şti măcar (Continuarea în pagina 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 7

comunitate. Mirela Aşman: Dansul i-a unit pe toţi participanţii Ar mai fi de subliniat că participanţii la cea de-a treia ediţie a seminarului de dansuri au fost şi tineri, dar şi de vârsta la seminarul ”Machol România” a doua şi a treia. La prima ediţie, ne Anul 2012 marchează, între altele, aşteptam să avem două grupuri de par- împlinirea a 90 de ani de la reconstituirea ticipanţi, şi anume începători şi avansaţi. Comunităţilor Evreilor din Bucureşti. Un După ce organizatorii au văzut cine s-a interval adesea difi cil, chiar tragic şi sân- înscris, au realizat că mai este o grupă de geros, şi asta nu numai pentru evreii din participanţi, cei trecuţi de vârsta a doua, Bucureşti sau din România, ci şi pentru care au un alt ritm. Bucuria noastră este cei răspândiţi în întreaga lume. că, de la an la an, grupul de participanţi Viaţa evreilor din oraşul lui Bucur a a rămas stabil şi dansează cu plăcere la cunoscut „o mulţime de perioade gre- toate ocaziile comunitare”, a mai spus le, ca să folosim un eufemism. Prima, Mirela Aşman. după reconstituirea Comunităţii evreilor Împlinirea a 90 de ani de la reconsti- bucureşteni, în 1922, a fost determinată tuirea Comunităţii Evreilor din Bucureşti de izbucnirea celui de-al doilea război nu înseamnă numai o privire în trecut, ci mondial, în special prin efectele legislaţiei şi una în viitor. C.E.B. îşi propune, până antisemite, adoptată şi aplicată atunci”, la finele acestui an să marcheze, în după cum ne aminteşte vicepreşedinta noiembrie, împlinirea a 165 de ani de la Comunităţii Evreilor din Bucureşti, Mirela inaugurarea Sinagogii Mari. Vor fi orga- Aşman. nizate conferinţe, concerte şi concursuri. Au urmat schimbările profunde, antre- „Dar principala noastră sarcină este să nate de instaurarea dictaturii comuniste, organizăm sărbătorile evreieşti, în mod când toate comunităţile au avut de luptat tradiţional, însă fără a uita să aducem un nu numai cu situaţia grea din ţară, dar strop de bucurie, aşa cum s-a încercat de şi cu ateismul, care ameninţa însăşi Hanuca, prin invitarea prim-cantorului de fi inţa spirituală a evreilor din România. diverse, sociale, dar şi probleme legate de străinătate, oameni care se pot lăuda cu la Viena, dl. Shmuel Barzilai, cu sprijinul Aşa s-a ajuns, de fapt, la plecarea unui integrarea tinerilor în viaţa comunitară şi, o experienţă evreiască veritabilă, ceea direct al F.C.E.R. Pentru sărbătorile de mare număr de evrei şi la restrângerea de multe ori, în cea cotidiană. ce a făcut ca seara de Şabat şi vizita la toamnă încercăm să fi m peste ceea ce comunităţii din Bucureşti, dar şi din restul Sarcina care ne ocupă cel mai mult Sinagoga din Braşov să nu poată fi uitate am făcut în anii trecuţi, dar nu vreau să României, la un număr care nu mai atinge timp se referă, din nefericire, la cele trei mult timp de aici înainte. stric surpriza. azi, pe plan naţional, dacât câteva mii de cimitire, şi ele - unele dintre cele mai mari Poate cea mai importantă realizare a Ceea ce pot spune acum este că va oameni. din ţară. Evident că problemele sunt mari, acestui proiect a fost crearea unui prilej de continua activitatea Clubului Maccabi, Pentru a avea o imagine asupra iar fondurile de care dispunem pentru dialog între vârste şi între comunităţi. Dan- care a fost înfi inţat în acest an şi a avut Comunităţii Evreieşti din Bucureşti, cea rezolvarea lor nu sunt pe măsură. Ca să sul i-a unit pe toţi cei prezenţi, indiferent competiţii de şah şi karting. Iar în fi ecare mai mare din România, Mirela Aşman menţionez una care poate părea banală, de vârstă şi indiferent de comunitatea pe marţi se desfăşoară seara de fotbal a Clu- ne precizează că aceasta are 2800 de dar nu este nici pe departe, trebuie să vă care o reprezentau, din România (Bucu- bului Maccabi, sub coordonarea tinerilor membri cotizanţi. „Tocmai pentru a avea o spun că modifi carea climatică pe care reşti, Piatra Neamţ, Oradea, Iaşi, Bârlad, colaboratori ai comunităţii. Vom face şi o evidenţă clară, cotizaţia nu se plăteşte pe o trăim a dus, în ultimii zece ani, la o Braşov, Cluj, Bacău) sau de peste hotare competiţie de înot şi m-aş bucura dacă familie, ci pe fi ecare membru al acesteia. explozie de vegetaţie. Chiar dacă anul (Polonia, Israel, Bulgaria, Germania). am putea avea şi una de bowling. Cine vrea să fi e membru al C.E.B. are de trecut, cu sprijinul F.C.E.R., am reuşit Tocmai acest succes mă face să regret Ne propunem să organizăm şi o achitat o taxă, care este simbolică”. să defrişăm respectivele suprafeţe, ne- că nu am putut lua parte la manifestarea excursie la Chişinău, dacă vom rezolva În cadrul C.E.B., există câteva sute am confruntat apoi cu necesitatea de a organizată de o echipă condusă de Erwin problemele fi nanciare inerente.“ de membri asistaţi, iar munca efectivă în evacua vegetaţia tăiată. Anul acesta ne Şimşensohn şi Dana Vereanu. Ca o reac- „În încheiere, a afirmat vicepreşe- benefi ciul acestora o face DASM, care are luptăm cu o nouă generaţie de plante şi ţie personală, vreau să spun că, de câte dintele C.E.B., aş vrea să vă spun că o sarcină difi cilă. „Având în vedere tocmai am apelat la erbicidare, dar efectele se ori am putut lua parte la un seminar de întreaga echipă, condusă de dl Erwin acest sprijin pe care îl primim, C.E.B. se lasă încă aşteptate”. dansuri, am plecat cu o mare bucurie în Şimşensohn, preşedintele Comunităţii, poate concentra pe relaţia cu membrii „ Dar să nu fi m morbizi, să depăşim sufl et. Dansurile israeliene care se învaţă subsemnata, Mirela Aşman, vicepre- săi de vârsta a treia şi care nu au statut preocupările pentru îngrijirea cimitirelor la un astfel de eveniment nu ţin neapărat şedinte, şi dna Peri Blanaru, secretar, de asistaţi. şi să ajungem şi la lucruri mai plăcute, de coregrafi e, ci de tradiţiile şi istoriile precum şi membrii Comitetului de Condu- Activitatea comunitară este o muncă aşteptate şi dorite de oameni. Unul din- care stau în spatele realizării lor.Cei care cere al C.E.B., depunem toate eforturile de echipă. O echipă în care atât pre- tre acestea a fost seminarul de dansuri le predau au muncit foarte mult, ceea ce pentru a menţine un contact permanent şedintele, dl. Erwin Şimşensohn, eu, Machol România, organizat, de la bun face ca ele să fi e uşor de învăţat şi este cu membrii comunităţii şi a-i ajuta cu în calitate de vicepreşedinte, dna Peri început, cu sprijinul F.C.E.R., al Joint şi foarte plăcut, chiar dacă nu dansezi, să tot ce avem la dispoziţie pe cei care au Blanaru, secretara Comunităţii, întregul al Ministerului Culturii. asculţi melodiile şi textele cântecelor nevoie de ajutor, dar şi pentru a crea un Comitet de conducere al C.E.B., şi mai Anul acesta, la cea de-a treia ediţie, care îţi dau un sentiment de apartenenţă mediu atractiv pentru viaţa evreiască din ales colegii noştri, angajaţi ai Comunităţii, sub bagheta profesorilor-îndrumători din la un grup etnic comun. Seminarul de Bucureşti, în jurul Sinagogii şi nu numai.” avem o sumedenie de lucruri concrete (şi Israel, Sagi Azran şi Eli Segal, s-au reu- dansuri a reuşit să creeze acel sentiment ALEXANDRU MARINESCU toate urgente) de rezolvat. Sunt probleme nit 80 de participanţi din toată ţara şi din de a fi acasă, atât de important într-o Holocaustul din România, dezbătut de o comisie a Parlamentului israelian (Urmare din pagina 6) blicat un document care atestă că Ion An- cel al unor asasinate în oraşul Siret, afl at cut. Unii istorici apreciază că ar fi vorba de tonescu personal a dat ordinul organizării în Bucovina de sud. Deportările din Buco- circa 180.000 de persoane, alţii de circa La 29 iunie1941 a avut loc un pogrom acestuia, către armată şi poliţie. La Iaşi, vina de nord şi din Basarabia în Transnis- 220.000 de persoane. Poziţia guvernului în oraşul Iaşi, unde au fost provocări şi bărbaţii evrei au fost chemaţi la chestură tria au început în luna iulie şi la începutul român s-a schimbat după victoria armatei acuzaţii, cum că evreii ar colabora cu pentru a primi bilet de liberă trecere, dar lunii august 1941. Mulţi deportaţi au murit sovietice la Stalingrad. Programul trimiterii inamicul, aceasta fiind şi justificarea au fost omorâţi acolo prin împuşcare. Alţii de foame şi de boli, ceea ce i-a determi- evreilor din România (respectiv din Regat pogromului. Istoricul dr. Jean Ancel a pu- au fost arestaţi sub acuzaţie de comunism nat pe unii ofi ţeri germani, comandanţi ai şi din Transilvania de sud) în lagărul morţii şi urcaţi în trenuri de marfă în vagoane unor unităţi militare, să ceară autorităţilor de la Belzec (Polonia) nu a mai fost pus închise, fără apă, fără hrană, fără posibi- româneşti să întrerupă aceste deportări, în aplicare. Guvernul român înţelesese că Cel mai căutat criminal litatea de a-şi face necesităţile în condiţii de teamă că ar fi putut izbucni epidemii şansele Germaniei de a câştiga războiul civilizate, fără aer proaspăt, în condiţii care să determine îmbolnăvirea soldaţilor. erau reduse şi reluase ideea rezolvării ”pro- nazist - arestat la Budapesta insuportabile de căldură pe timp de vară. Ca urmare, au fost înfi inţate lagăre de blemei evreieşti” pe calea emigrării forţate. Procuratura din Budapesta a dispus Cele două „trenuri ale morţii”, în care se transfer şi ghetouri. Ulterior, deportările De asemenea, trebuie menţionate arestarea la domiciliu a lui László Csa- afl au evrei, trebuiau să circule pe liniile au reînceput. eforturile de rezistenţă cultural-intelectu- táry, la ora actuală cel mai căutat crimi- Iaşi-Călăraşi şi Iaşi-Podu Iloaiei. Numărul La 21 ianuarie 1941, mareşalul Ion ală pasivă ale evreilor, precum şi încercă- nal de război nazist din lume. Încă de victimelor nu este cunoscut. Aprecierile, Antonescu a exclus Garda de Fier din rile de emigrare în Ereţ Israel. Vapoarele anul trecut, Centrul „Simon Wiesenthal” pe baza diferitelor calcule, indică circa coaliţia guvernamentală, ceea ce a gene- ”Struma” şi ”Mefkure” au fost scufundate, din Ierusalim a anunţat autorităţile din 14.000 de morţi în pogrom, atât la Iaşi rat rebeliunea legionară (21-23 ianuarie dar alte vapoare au reuşit să ajungă la Ungaria despre prezenţa la Budapesta cât şi în ”trenurile morţii”. Pogromul a fost 1941), când au fost ucişi 125 de evrei. destinaţie, salvând vieţile pasagerilor lor. a acestui criminal de război. În timpul însoţit de numeroase cazuri de jaf, din Au fost incendiate, între altele, sinagoga Desigur, acest fenomen poate fi văzut şi celui de-al doilea război mondial, Lászlò partea elementelor declasate din oraş. ”Kahal Grande”, unul dintre cele mai fru- în cadrul politicii de emigrare forţată, dusă Csatáry, acum de 97 de ani, a fost căpitan Guvernul român a început deportarea moase lăcaşuri de cult mozaic din Europa de guvernul român. de poliţie, comandantul ghetoului de la în Transnistria a evreilor din Basarabia est-centrală. Pagubele materiale au fost Menţionăm şi tragedia evreilor din Kosice (oraş care în acea perioadă a fost şi Bucovina (atât de nord, cât şi de sud, estimate la 383 milioane lei. Transilvania de nord, afl ată în fruntariile anexat de Ungaria) şi a participat efectiv precum şi din judeţul Dorohoi, încorporat La 24 decembrie 1941, în regiunea Ungariei în perioada 1940-1944. Depor- la torturarea evreilor şi la deportarea a acestei provincii). De fapt, este vorba Moghilev din Transnistria se afl au 56.000 tarea şi lichidarea lor fi zică au avut loc în peste 15.000 la Auschwitz, precum şi la de începutul ”purifi cării etnice” în aceste de evrei deportaţi de pe teritoriul Româ niei. vara anului 1944, când era clar că Ger- împuşcarea celor care au încercat să sca- regiuni. Deportările au fost precedate de În afară de evreii deportaţi din Ro mâ nia, mania nazistă va pierde războiul. Dar au- pe din trenurile care îi duceau în lagăre şi execuţii colective, care au început în luna în Transnistria erau şi numeroşi evrei torităţile naziste şi cele maghiare fasciste au fost capturaţi. După război, a fugit în iulie 1941. Un exemplu este cel al uciderii locali, deveniţi şi ei victime. În acest sens au vrut să folosească ocazia pentru a se Canada, unde a trăit sub un nume fals, a 3500 de evrei la Cetatea Albă. Alt caz putem aminti pogromul organizat împotriva debarasa de evrei. Numărul deportaţilor dar autorităţile canadiene l-au identifi cat este cel al uciderii unei delegaţii de circa evreilor din Odesa, ca represalii împotriva evrei din Transilvania de nord este de şi, în 1997, i-au retras cetăţenia. Atunci 65 evrei la Chişinău, în fruntea cărora se unei acţiuni a partizanilor. Numărul evreilor 131.639 persoane; majoritatea lor şi-au a dispărut iar Centrul “Wiesenthal” a afi rmă că s-ar fi afl at Şef-Rabinul octo- care şi-au pierdut viaţa în Transnistria – pierdut viaţa în deportare, după cum arată descoperit că s-a instalat la Budapesta, genar al Basarabiei, fost deputat şi fost atât evrei deportaţi din România, cât şi unele date din raportul Comisiei Wiesel. unde locuia sub propriul său nume. (E.G.) senator, I. L.Tzirelsohn. Alt exemplu este evrei localnici, ”ucrainieni” – nu este cunos- Dr. LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

de îngrijorări. Anton Nicoleanu, pictor LECŢIE DE ISTORIE, EXPERIMENT consacrat, profesor la Liceul „Negruzzi” din Iaşi, face parte din prima generaţie ARTISTIC, APROPIERE CULTURALĂ de după război. Despre pogromul din Iaşi, în ’41, ştie de la părinţi. „Mama şi tablourilor ei. Simt un mod de percepere Ţucărman. Alături de tineri artişti au fost bunicii mei, îşi aminteşte, erau vecini cu din interior a Holocaustului şi o stilistică şi pictori consacraţi ca Petru Ciobănică, familia Nathansohn. Oameni cumseca- inconfundabilă fi e că e vorba de gropi Sorin Otânjac, Adriana Vasile, Anton Ni- de. Bunicu’ dinspre mamă a ascuns evrei comune, copii, alfabet ebraic, ori Aron coleanu”. Eliza, cum îi spun toţi, împreună în timpul pogromului. Da’ după ’45 a fost Kodeş-uri din sinagogi. cu istoricul Adrian Ciofl âncă, fost coleg la deportat de ruşi, că-l chema Schulz; era „Ziarul de Iaşi”, a făcut proiectul privind neamţ. Şase ani n-am ştiut nimic despre „MAI SUNT GROPI COMUNE gropile comune din Vulturi - Popricani. el. Când a venit acasă era jumătate din Ideea unei tabere de creaţie sub gene- „Adrian a descoperit indicii în documen- omul care fusese”. Îmi arată un tablou ricul „Cum a fost posibil? Tragedia evreilor NEIDENTIFICATE” tele din Arhiva Muzeului Holocaustului intitulat „Pentru ce?”. Un vagon dintr-un în Holocaustul din România”, cu participa- Elisabeth Ungureanu, P.R.-ul şi co- din Washington. Mai sunt gropi comune Tren al Morţii, zidit din cărămizi. Fiecare re de pictori neevrei, majoritatea tineri, s-a ordonatoarea programelor cultural-edu- neidentifi cate…Dosarele există la Par- cărămidă – o casă, o familie. Fluturii, născut acum cinci ani. „După vernisajul cative ale Institutului, îmi reface întregul chetul Militar de pe lângă Curtea Militară parcă desenaţi cu creta, - sufl etele celor unei expoziţii personale, la Cărtureşti, fi lm afl at la baza compoziţiei tablourilor, de Apel - Bucureşti”. care mor. În prim plan – un copil evreu, un de Ziua Holocaustului în România - po- acum, aproape gata: • cum au fost vizitate strigăt mut. „Martorul” este o compoziţie vesteşte iniţiatoarea taberei, cunoscuta Muzeul de Istorie a Evreilor din România, O PATĂ ALBĂ despre unitatea şi rezistenţa poporului pictoriţă Sarah Einick, israeliană originară Sinagoga Mare, Monumentul Victimelor evreu care vine din învăţătură, religie, din România -, i-am întrebat pe directorul Holocaustului din România, monumentele CARE A PRINS CULOARE organizare. Petru Ciobănică, face parte general de atunci, gral (r) Mihai Ionescu, martirilor din Cimitirul Evreiesc din Şos. Pentru cei mai mulţi dintre pictori, tineri din aceeaşi generaţie. Holocaustul în şi pe directorul executiv, în prezent, di- Giurgiului, toate – în Bucureşti; • cum s-a absolvenţi ai Facultăţii de Arte Plastice România nu-i este un domeniu străin. A rector general, dr. Alexandru Florian, ai derulat seminarul, conferenţiarii fi ind isto- din Bucureşti şi Iaşi, unii cu master, alţii citit cărţi, a văzut fi lme, a ascultat o serie Institutului Naţional de Studiere a Istoriei rici, cercetători de renume; • cum au fost – masteranzi, Holocaustul a însemnat, de emisiuni la televizor în care subiectul Holocaustului în România „Elie Wiesel“: ascultate mărturii ale unor până a veni în tabără, o era controversat. Conferinţele, mărturiile «Şi acum ce facem? N-ar fi bine să folo- supravieţuitori ai Holoca- Tabăra de creaţie pentru pată albă pe harta cunoş- supravieţuitorilor, gropile comune de la sim prilejul şi să organizăm anual o tabără ustului… „Ce elemente artişti plastici, C.I.R. tinţelor lor. Au fost două Popricani i-au deschis alt orizont. Cele de creaţie iar tablourile să le expunem de noutate a adus ediţia „Be’ Yahad”, ediţia a IV-a, preselecţii: prima - în trei lucrări, „Sfârşit I, II, III”, sunt sim- împreună în această Zi? Ar putea fi , cred, din acest an?”. „Partici- cadrul Facultăţii, a doua boluri ale tragediei şi, totuşi, în stânga un mesaj mai puternic pentru viitorime». parea unei reprezentante Cristian - Braşov - pe ţară. S-au decis să sus, ultimul tablou – un arc, speranţă „De acord”, a venit răspunsul. „S-a pus a Yad Vashem-ului, Chava Baruch, care concureze pentru că o întrebare persista de regenerare. Sorin Otânjac a vizitat problema cea mai grea: costurile. M-am a făcut lecţii interactive, având grijă ca în conştiinţa tuturor: de ce atâta violenţă Israelul, a fost la Yad Vashem. Sarcasmul zbătut şi mă zbat să obţin bani de la gu- accentul să cadă asupra perspectivei is- în lumea de azi?, de ce terorism?, de cuvintelor de la intrarea în Auschwitz, vernul israelian, care, prin Institutul Yad torice, artistice a Holocaustului, receptării ce genociduri? Interesul pentru tragic în „Arbeit macht frei”, nevoia de înţelegere Vashem, suportă trei sferturi din cheltuieli, lui prin ochii copiilor evrei, luptei pentru pictura contemporană a fost determinant între oameni din „Zbor spre nemurire” fac Institutul Wiesel contribuind cu o treime”. supravieţuire în ghetoul din Lodz, tablou- în dorinţa de a cunoaşte lucruri despre obiectul a două din tablourile sale. „Noi, A fost un exemplu stimulativ şi pentru rilor din Thulkakev inspirate din povestirile care n-au învăţat la şcoală. „Aici am artiştii, avem o şansă: să lăsăm o urmă Macedonia, unde organizăm asemenea unor supravieţuitori, faptelor unora dintre avut ocazia să ascultăm lucruri trăite de a trecerii noastre prin viaţă. E păcat să tabere an de an. Aici suntem toţi români, Drepţii între Popoare. Subiectele alese oameni care au trecut prin Holocaust, n-o fructifi căm”, mărturiseşte. „Dizertaţia dar în Macedonia anul trecut, patru să-i vedem, să discutăm cu ei. mea pentru masterat a fost despre lipsa din cei 15 participanţi au fost mu- A fost o experienţă uluitoare”. de identitate. Tabăra este pentru mine sulmani. Peste trei săptămâni plec E penultima zi de tabără şi ta- o nouă etapă în aprofundarea temei”, acolo. Serbia şi Bulgaria se arată şi blourile aduse-n foişor pentru spune Daniela Vîrlan. În „Moralitate” ele interesate de proiect. Tablourile avanpremiera expoziţiei încep mulţimea devine un conglomerat în care create în 2011 au fost expuse la Par- să se-adune. Fac cunoştinţă individualitatea dispare. În „Golul”, perso- lamentul României. Dar nu ne limi- cu „Binecuvântarea cohanim- najele nu mai există, dar urmele lor – da, tăm la prezentare o dată pe an. Se ilor” de Alexandra Floarea. Dar ceea ce face ca absenţa să fi e o entitate, fac expoziţii itinerante, se editează mâinile lor sunt tăiate. În fundal un plin. Alexandra Baciu a fost atrasă de cataloage care circulă, stârnesc in- – un cuvânt sacru: Şalom. Frag- „Portretul de evreu” de Grigorescu, de la teres. De la un an la altul acumulăm mente de haină vărgată, care Muzeul Zambaccian, după care a făcut o experienţă, lucrurile merg mai uşor pot fi şi şal de rugăciune, cu reproducere în cărbune. La „Be’ Yahad” şi mai bine”. „Concret?” „Raportat pete de sânge fac obiectul altui a fost copleşită de fotografi a unui fi erar la ediţiile anterioare, cred că anul tablou. „Gândul te duce la aten- din Sighet. A interesat-o rolul femeii în ăsta am benefi ciat de un seminar tatul din Bombay, în care au rezistenţa morală din anii Holocaustului. de profesionişti, a fost o bază mai fost asasinaţi rabinul şi soţia lui, „Supravieţuitorul” de Gheorghiţă Galan, bogată de informaţie. Am avut şi povesteşte, şi la pumnalul găsit „Chestura de la Iaşi” de Ovidiu Sabie, o expoziţie de fotografi i cu imagini într-un Sul de Tora profanat în „Umbre” de Ovidiu Turcu, „Give me our din viaţa evreiască: înainte şi în timpul de conferenţiari: • dr. Alexandru Florian – dreptul cuvântului kedoşim”. Metafora se children” de Diana Maria Turcu au fost Holocaustului. În toate timpurile pictorii au Holocaust în Europa şi România; • prof. prelungeşte într-un tablou în care lumile tot atâtea ecouri, în registru propriu, ale nevoie de un punct palpabil de plecare şi univ. dr. Liviu Rotman – Antisemitism de materială şi spirituală îşi răspund: dintr-un simpozionului prefaţator. fotografi ile au jucat acest rol. Coordona- stat în perioada 1918 – 1939, etapele morman de cadavre ochi urcă spre cer. Dar tabăra a însemnat pentru parti- toarea proiectului, Elisabeth Ungureanu, Holocaustului în România; • dr. Lya „Fizic, oamenii au fost exterminaţi, dar cipanţi mai mult decât o lecţie de istorie, pregăteşte o evaluare a tablourilor iar Benjamin – istorisiri ale prizonierilor din memoria lor – nu”. un experiment artistic, a fost şi un prim pictorii semnează un contract prin care lagăre dintr-o perspectivă artistică; • dr. Alte tablouri de mare sugestivitate: o pas către cunoaşterea unei culturi. De donează lucrările Institutului Wiesel. Un Măriuca Stanciu – moştenirea cultura- mască mortuară cu gura şi ochii cusuţi Oneg Şabat, în semn de respect, tinerii lucru trebuie să recunosc, însă: dacă lă a evreilor din România; • Elisabeth – atrocităţile depăşind văzul, vorbirea; şi-au pus kipa, au fost binecuvântate Alexandru Florian nu era, nimic nu era”, îl Ungureanu – gropile comune din Pădurea muntele – simbolizând poporul evreu: sta- lumânările, hala, vinul caşer, adminis- parafrazează pe Marin Preda. „Lucraţi şi Vulturi, comuna Popricani, expunere în- tornic şi apt de a renaşte. Adriana Vasile tratorul C.I.R.-ului, Traian Dobrescu, a dumneavoastră alături de ceilalţi pictori?”. soţită de documentarul Duminica neagră a pus faţă în faţă chipurile a două femei: cântat zmirot-uri, a vorbit despre Regina Drept răspuns îmi arată palmele mânjite după 70 de ani, realizat la faţa locului suferinţa cioplită pe faţa unei prizoniere Şabat şi cântecele de întâmpinare a ei… de vopsele. Stăm de vorbă în foişorul din în timpul investigaţiilor arheologice din îndărătul sârmei ghimpate şi libertatea Totul - imortalizat de fotoreporterul sibian curtea Centrului de Instruire şi Recreere toamna anului 2010. Au urmat mărturii ale femeii de azi, cu privirile înnourate, totuşi, Andy Vilhelm. „Be’Yahad” – Cristian. Mă plimbă prin faţa supravieţuitorilor – dr. Liviu Beris şi Iancu cum e şi fundalul, fi indcă viitorul nu e lipsit IULIA DELEANU Benjamin Disraeli, conte de Beaconsfield (1804-1881) Au trecut aproape două secole de la fără complexe. Ca soţ a fost un familist 1837 este ales membru în Parlamentul nobiliar de conte. Reuşeşte să includă naşterea unuia dintre fondatorii imperiului model, iar după o viaţă agitată de politi- britanic, din partea conservatorilor. Nu a Egiptul în sfera de dominaţie britanică, britanic modern. Antecesorii săi erau evrei cian prestigios, când şi-a pierdut soţia, a mai părăsit viaţa politică până aproape de susţine Imperiul Otoman în confruntarea din Spania, izgoniţi în 1492, prin decre- suferit o gravă depresie, astfel că princi- sfârşitul vieţii. A avut numeroşi duşmani, cu Rusia, participă la Congresul de la Ber- tul regilor Ferdinand şi Isabela. Bunicul palul său rival, lordul Gladstone - prim- dar şi susţinători. În 1841 fondează un lin, din 1878, obligând Rusia să-şi reducă omului de stat britanic Benjamin Disraeli ministru şi el, care îl combătea adesea grup parlamentar, „Tănăra Anglie”, câşti- pretenţiile. În 1880, cu un an înaintea mor- a venit la Londra, din Veneţia, în 1748 şi în Parlament - i-a trimis o scrisoare plină gând simpatia reginei Victoria, care nu-l ţii , fi ind bolnav şi afl at sub presiunea unor s-a apucat de afaceri. Isaac, fi ul acestuia, de compasiune. André Maurois, un mare agrea pe William Gladstone. Este de trei revolte în coloniile africane, este demis. respectiv tatăl viitorului premier, era încli- biograf al oamenilor celebri, a scris o carte ori ministru de fi nanţe, în diverse guverne, Se retrage din viaţa politică şi scrie ultimul nat spre literatură şi considera comerţul interesantă, despre viaţa lui, publicată iar în 1868 este numit prim-ministru. Per- său roman, „Endymion”, cu caracter au- ca o pricină a corupţiei sociale, spre dis- şi la Editura Hasefer, în 2007. Disraeli a sonalitate contradictorie, el preamăreşte tobiografi c. De la el ne-au rămas cuvinte perarea familiei. Când micul Benjamin a fost un jurnalist talentat, autor de romane dominaţia britanică, dar este convins şi celebre care merită să fi e citate – „Orice împlinit 13 ani, Isaac Disraeli l-a botezat apreciate la vremea lor. A făcut o călătorie de rolul însemnat al evreilor în civilizaţia om poate fi îngâmfat, dar nu şi atunci când în rit anglican şi s-a rupt de comunitatea de doi ani în Orient, a vizitat Ierusalimul. engleză şi europeană, chiar şi în cadrul are succes”; „Privilegiaţii şi Poporul sunt evreiască. Era un tânăr ambiţios, dar Originea sa evreiască nu-i era indiferentă. Bisericii. Cu ajutorul lui Rothschild cumpă- două ţări diferite”; „Natura ne-a dat două timid. A început să facă box pentru a se Îmbrăcat după moda locală, el cunoaşte ră acţiunile Companiei Canalului de Suez, urechi şi o singură gură”; „Când strămoşii apăra de agresiunea colegilor de şcoală, Cipru, Malta, Siria, Palestina. I s-au oferit una dintre realizările cele mai însemnate britanicilor erau nişte sălbatici pe o insulă fi ind totodată atras şi el de literatură. Era şi posturi în Imperiul Otoman. „Minunata pentru britanici, care îşi deschideau astfel necunoscută, strămoşii mei erau preoţi în un dandy, îi plăcea luxul. A atras atenţia povestire a lui David Alroy”, un roman drum liber spre India şi alte ţări ale Asiei. Templul lui Solomon”, ş.a. societăţii londoneze prin talentul său ora- de succes (1833), promovează ideea Regina, care devine împărăteasă a Indiei, BORIS MARIAN toric, gândirea profundă, aroganţa afi şată revenirii evreilor în patria strămoşilor. În îl răsplăteşte generos şi îl ridică la rangul REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 9

Rabinul Şlomo Tobias, COMUNITATI la C.E. Roman Membrii Comunităţii Evreilor din Roman au avut bucuria să-l Cluj O excursie de neuitat pentru seniorii comunităţii clujene aibă ca oaspete pe Rabinul Şlo- mo Tobias. Rezident la Iaşi, dar Adevărul pildei talmudice, care spune că reza şi Rudolf, utilajele medievale de exploa- mai până în septembrie Soarele răsare de cu competenţe în toată Moldova, adesea comoara căutată peste mări şi ţări tare a sării, precum şi Altarul cioplit în sare două ori pentru locuitorii din Rimetea. Graţie Rabinul a ţinut o Deraşa (predică se afl ă în preajma noastră, s-a dovedit şi în şi Scara Bogaţilor fi ligranată din lemn, din strădaniei organizatorilor: d-ra Ruxandra rabinică) în faţa membrilor comu- cazul destinaţiei celei mai recente excursii complexul modernizat al minelor de sare din Duma - asistenta socială a comunităţii - şi nităţii. Personalitatea Rabinului organizate de Comunitatea Evreilor Cluj, Turda – exploatate de pe vremea romanilor doamna Lenke Székely – membră a comu- oaspete a fost prezentată de pentru Grupa vârstei de aur: Salina din Tur- – care constituie o atracţie pentru turişti. nităţii clujene – excursia, care s-a terminat preşedintele Comunităţii, prof. da şi localitatea Rimetea. Mulţi dintre seniorii La Rimetea, oraşul minier cu o arhi- cu o masă gustoasă la Conacul Secuilor, Iancu Wexler. Predica s-a referit la noştri, care văzuseră Israelul, Europa sau tectură barocă rurală, restaurată din bani a însorit inimile seniorilor. Articolul de faţă, sensul restrâns al noţiunii de iuda- America, nu avuseseră prilejul să viziteze europeni, excursioniştii seniori au vizitat bazat pe impresiile participanţilor şi relatarea ism, cel de religie mozaică. Au fost salina din Turda învecinată, mai ales după muzeul cu colecţie bogată, refl ectând atât asistentei medicale Ligia Sava , mă îmbie să împrospătate cunoştinţele însuşite modernizarea ei, după cum nu poposiseră tradiţia fi erăritului, cât şi portul şi mobilierul nu lipsesc de la proxima excursie. de evrei de-a lungul timpului: nici în orăşelul minier din veacul al XVIII-lea, popular specifi ce Rimetei. Dumnezeu, credinţă şi practică, afl at la poalele Pietrei Secuilor. Datorită aşezării la poalele Pietrei Se- ANDREA GHIŢĂ rugăciunile zilnice, şabatul etc. Excursioniştii au văzut galeriile Iosif, Te- cuilor, care are o conformaţie aparte, din Asistenţa a urmărit cu atenţie şi interes expunerea Rabinului. Bacău Proiectul şcolar „contribuţia evreilor NORBERT SEGAL băcăoani la dezvoltarea urbei” corespondent În cadrul Concursului Naţional „Cultură şi Civilizaţie în Româ- la dezvoltarea economică, culturală şi socială a României moderne. O comunitate nia”, desfăşurat de curând la Cluj-Napoca, proiectul „Contribuţia Proiectul are în vedere: • realizarea unei imagini de ansamblu de longevivi la Dej comunităţii evreieşti la dezvoltarea comunităţii locale – Bacău” s-a asupra infl uenţelor iudaice în societatea românească; • promova- situat pe unul din primele locuri. Echipa de proiect, condusă de prof. rea unor bune practici privind cercetarea contribuţiei evreieşti la La 12 iulie a.c., Matlay Gabrie- Oana Cruceanu, formată dintr-un colectiv de profesori de la Cole- dezvoltarea societăţii româneşti; • conservarea culturii, tradiţiilor la, supravieţuitoare a Holocaustu- giul Tehnic „Anghel Saligny” din Bacău, face parte din programul şi obiceiurilor comunităţii evreieşti; • stimularea motivaţiei elevilor lui, asistată, a împlinit 89 de ani. A de promovare a dialogului intercultural al Casei Corpului Didactic pentru studierea istoriei şi culturii etniilor trăitoare în România. fost sărbătorită de conducerea co- (CCD) „Grigore Tăbăcaru” – Bacău, ne-a transmis corespondentul Proiectul a fost elaborat în parteneriat cu Institutul Judeţean Bacău, munităţii din Dej, a primit felicitări nostru, directorul instituţiei, prof. Gabriel Stan. Proiectul a inclus un CCD – Bacău, C.E. Bacău. Prima prezentare publică a rezultatelor şi un cadou din partea conducerii istoric al populaţiei evreieşti din Bacău - atestare, viaţă tradiţională, cuantifi cate până acum a avut loc la Centrul „American Corner Ba- DASM. Gestul i-a adus lacrimi de organizare comunitară -, participarea evreilor băcăoani în războiul cău” din cadrul CCD – Bacău, proiectul urmând a fi fi nalizat până recunoştinţă. Grosman Edit, de de reîntregire a României, 1916 – 1918, aportul comunităţii evreieşti în decembrie 2013. asemenea, din Dej, asistată şi ea, urmează să împlinească 90 La mulţi ani, sărbătoriţilor din luna august! de ani la 29 iulie a.c. La mulţi ani z MAERUT TIBERIU s-a născut la 1 august 1959 12 august 1932 18 august 1987 – Centrul Comunitar Naţional cu sănătate! şi Ad Mea Veesrim! – Centre de Instruire şi Recreere z RUDICH MANIN s-a născut la 12 august 1932 Evreiesc JCC FARKAS IOSIF z FALAN ANGHEL s-a născut la 1 august 1967 – – Centre de Instru ire şi Recreere z ENACHI VALENTINA s-a născut la 19 august preşedintele C.E. Dej Salariat C.E.B. z SORESCU GHEORGHE s-a născut la 1959 – Ajutor gospodăresc z ASCHIOPOAIE MARINEL s-a născut la 12 august 1949 – Ofi ciul administrativ, pază z DRAGNE LAURENTA s-a născut la 19 august 1 august 1971 – Sector management mijloace de z NICOARA MARIEA s-a născut la 12 august 1960 – Ajutor gospodăresc “DASM ne ajută să ne transport 1951 – Centre de Instruire şi Recreere z IANCU ANA MARIA s-a născut la 20 august z HORN IONEL s-a născut la 3 august 1955 – z BARBU MARIA s-a născut la 13 august 1974 – 1974 – Sector financiar contabil continuăm viaţa” Sector financiar contabil Centre de In stru ire şi Recreere z MITRAN TUDORA s-a născut la 21 august 1945 z HORN SILVIAN MARIO LUIS s-a născut la z ANGHELESCU VALENTINA s-a născut la – Cămin ”Dr. Moses Rosen” O scrisoare emoţionantă ne-a 3 august 1980 – Cabinet preşedinte 14 august 1938 – Sector financiar contabil z MIHAI ILIE s-a născut la 21 august 1980 – parvenit de la dl Adolf Damideanu, z ADOCHITEI ANA MARIA s-a născut la z GRAURE ION s-a născut la 14 august 1941 – Salariat C.E.B. din Bucureşti. El mulţumeşte din 3 august 1986 – Ajutor gospodăresc Oficiul admi nistrativ, pază z BĂCLEŞANU RICA s-a născut la 23 august z FLORIAN SOLOMON s-a născut la 4 august z PAVEL ALEXANDRU GERARD s-a născut la 1948 – Asistenţă tot sufl etul pentru ajutorul acordat 1927 – Cabinet preşedinte 14 august 1977 – Birou Joint z VASILUTA ELENA s-a născut la 23 august 1957 de asistenţii sociali de la DASM z GALAMBOS EVA MAGDALENA s-a născut la z PREDA CRISTINA MIHAELA s-a născut la – Cămin ”Dr. Moses Rosen” vârstnicilor în nevoie. Corespon- 4 august 1938 – revista „Realitatea Evreiască” 14 august 1977 – Cămin ”Dr. Moses Rosen” z GEORGESCU NADIA s-a născut la 24 au gust dentul nostru descrie situaţia grea z BOBE MARIA s-a născut la 4 august 1946 – z MOSCOVICI IŢIC MIRCEA s-a născut la 1950 – Asistenţă Ajutor gospo dăresc 16 august 1939 – Sector financiar contabil z SEGAL SANDRA s-a născut la 25 august 1936 în care s-a afl at o prietenă apropi- z NEAGU ELENA s-a născut la 4 august 1964 – z GROSSU PAULINA DRAGA s-a născut la z ŞTEFAN MARIA s-a născut la 25 august 1957 ată, Beatrice Leibovici (din păcate, Ajutor gospo dăresc 16 august 1948 – Asistenţă – Ajutor gospodăresc între timp decedată). Având nevo- z VAINER ANETTE s-a născut la 5 august 1936 z BALAN IOANA s-a născut la 16 august 1958 – z ILIES IULIAN s-a născut la 25 august 1964 – ie de îngrijire la domiciliu, dializă z BARAD MOREL s-a născut la 5 august 1946 – Cămin ”Dr. Moses Rosen” Oficiul administrativ, pază C.A.P.I. z CHIRAN MARIANA s-a născut la 16 august z PERL ANDREI s-a născut la 26 august 1951 – de patru ori pe săptămână şi su- z DANA MIHAELA OTILIA s-a născut la 1970 – Ajutor gospodăresc C.A.P.I. ferind şi de alte boli, a benefi ciat 6 august 1974 – Complex alimentar ”M. Băluş” z HÎRLĂOANU IRENE s-a născut la 17 august z CIOACA MARIA s-a născut la 27 august 1959 de intervenţia asistentei sociale, z SARDARU ION s-a născut la 8 august 1951 – 1938 – Administrativ C.E.B. – Centre de Instruire şi Recreere d-na Marica Neumann. Aceasta Sector mana ge ment mijloace de transport z BONTAŞ IOANA CRISTINA s-a născut la z DUMITRU DOREL s-a născut la 28 august 1973 i-a trimis o femeie inimoasă, pli- z LAZĂR OSY s-a născut la 9 august 1928 17 august 1956 – C.S.I.E.R. – Salariat C.E.B. z MANDACHE MARINA s-a născut la 9 august z POPA VALERICA MARIANA s-a născut la z ORNY SHAI s-a născut la 29 august 1960 – nă de dăruire, Vica Dotra, care 1957 – Ajutor gospodăresc 17 august 1967 – Ajutor gospodăresc Centrul Comunitar Naţional Evreiesc JCC a îngrijit-o pe Beatrice Leibovici z DAVID SEGAL IANCU s-a născut la z IGO KOFFLER s-a născut la 18 august 1955 – z TENENHAUS TALIC s-a născut la 30 august până la decesul acesteia. Apoi, 10 august 1930 – preşedinte C.E. Brăila preşedinte C.E. Rădăuţi 1946 – C.A.P.I. ea a rămas să-l ajute chiar pe z MINETOS ALEXANDRU s-a născut la z IRIMIA GHEORGHE s-a născut la 18 august z PINTILIE MIHAI s-a născut la 30 august 1947 10 august 1943 – Oficiul administrativ, pază 1970 – salariat C.E.B. – Mese domiciliu autorul scrisorii. Adolf Damideanu z CRISTICEL ESTERA s-a născut la 10 august z BOLOVAN MARIUS NICOLAE s-a născut la z STOICA COSTICĂ s-a născut la 30 august 1960 mulţumeşte întregului serviciu de 1955 – Ajutor gos podăresc 18 august 1978 – Oficiul administrativ, pază – Oficiul Administrativ, pază asistenţă. z BÂRLĂDEANU VERONICA s-a născut la z MAICAN RĂZVAN ALEXANDRU s-a născut la La mulţi ani, sărbătoriţilor din luna septembrie! In memoriam z GAGEA ALEXE s-a născut la 1 septembrie 1949 Combaterea Antisemitismului 1941 – Sector Management Mijloace de Transport – Sector financiar contabil şi control financiar z BĂJAN GHEORGHE s-a născut la z BILAN MARCELA s-a născut la 18 septembrie Peter Markovits intern 8 septembrie 1944 – Oficiul Administrativ, pază 1952 – Ajutor gospodăresc Comu- z NEGULESCU PETRA s-a născut la z STEFURIAC AUREL s-a născut la z GHEORGHE DENISA s-a născut la 18 sep- 2 septembrie 1950 – Ajutor gospodăresc 10 septembrie 1952 – Oficiul Relaţii, Cultură, tembrie 1974 – Ajutor gospodăresc nitatea z NISTOR EMILIA s-a născut la 2 septembrie Informatizare, Combaterea Antisemitismului z NETEIORU NICULAE s-a născut la 21 sep- Evreilor din 1960 – Centrul de Ajutor Medical z CRĂCIUNESCU ANIŞOR s-a născut la tembrie 1963 – Oficiul Administrativ, pază Satu Mare a z DUMITRU MARIANA s-a născut la 12 septembrie 1958 – Oficiul Administrativ, pază z POPICA NICOLAE s-a născut la 22 sep tembrie pierdut unul 3 septembrie 1956 – Asistenţă z BOMCHIS FILIP s-a născut la 13 septembrie 1943 – Oficiul Administrativ, pază dintre mem- z POPOV MIHAELA s-a născut la 4 septembrie 1935 – Centrul de Ajutor z POPESCU MARIUS EUGEN s-a născut la 1939 – Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare, z DRĂGAN ION s-a născut la 13 septembrie 1946 22 septembrie 1981 – C.S.I.E.R. brii sāi mar- Combaterea Antisemitismului – Sector Management Mijloace de Transport z PEPENEL RODICA s-a născut la 23 sep tembrie canţi - Peter z ONE ANA s-a născut la 4 septembrie 1941 – z LAZĂR PAVEL s-a născut la 13 septembrie 1939 – Centrul de Ajutor Markovits. Cămin ”Dr. Moses Rosen” 1946 – Sector Management Mijloace de Transport z COLUMBEANU LILIANA s-a născut la Membru al z VOICU ANA s-a născut la 4 septembrie 1951 – z BOSNEA IOAN s-a născut la 14 septembrie 23 sep tembrie 1953 – Ajutor gospodăresc Comitetului Centre de Instruire şi Recreere 1929 – Asistenţă z TORDAI GAVRIL s-a născut la 24 septembrie z NICULA FLORIN s-a născut la 5 septembrie z VIGDAR HARY s-a născut la 14 septembrie 1952 – Cimitirul Giurgiului de conducere al Comunitatii, el 1938 – Centrul de zi 1940 – preşedintele C.E. Bacău z ŞTEFAN MARIANA s-a născut la 25 sep tembrie a fost unul dintre cei mai iubiţi z AMZA MARICICA s-a născut la 5 septembrie z COHEN VALENTIN s-a născut la 14 septembrie 1964 – Cămin ”Dr. Moses Rosen” sătmăreni. Cu o carieră frumoa- 1959 – Oficiul Administrativ, pază 1962 – Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare, Com- z MARIAN ANDREIA NOEMI s-a născut la să, o viaţă de familie exemplară, z IGNAT IULIANA s-a născut la 5 septembrie baterea Antisemitismului 25 septembrie 1974 – Salariat C.E.B. 1967 – Centrul de Ajutor z VASILE DANIELA s-a născut la 14 septembrie z IANCU ISIDOR s-a născut la 26 septembrie o soţie iubitoare, patru copii, z IAMANDI MARIA s-a născut la 5 septembrie 1967 – Complex Alimentar ”M. Băluş” 1935 – preşedintele C.E. Dorohoi nepoţi, Peter a fost întruchiparea 1973 – Ajutor gospodăresc z SIMIONESCU GHEORGHE s-a născut la z MARINESCU ELENA s-a născut la 27 sep- înţelegerii. z STAMAT ILIANA s-a născut la 6 septembrie 15 septembrie 1955 –Oficiul Administrativ, pază tembrie 1934 – revista „Realitatea Evreiască” Dispariţia lui neaşteptată a 1956 – Ajutor gospodăresc z DUMITRU CONSTANTIN EUGEN s-a născut la z MOISESCU ELENA s-a născut la 27 sep tembrie îndurerat nu numai familia ci şi z BURIHOVICI ETTI s-a născut la 6 septembrie 16 septembrie 1974 – Cimitire 1956 – Restaurantul Ritual 1979 – Cancelaria Rabinică z VASILE TUDORA s-a născut la 17 septembrie z ISTRATE TEODOSIA s-a născut la 30 sep- prietenii, foarte mulţi la număr, z POPA ION s-a născut la 7 septembrie 1946 – 1956 – Complex Alimentar ”M. Băluş” tembrie 1958 – Ajutor gospodăresc precum şi membrii comunităţii Sector Management Mijloace de Transport z VASILE ELENA s-a născut la 17 septembrie z MITEL MARIAN s-a născut la 30 septembrie şi conducerea Federaţiei. Dum- z SALICIUC TANIA s-a născut la 7 septembrie 1957 – Ajutor gospodăresc 1974 – Asistenţă nezeu să-l odihnească. 1950 – Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare, z COBICA IOAN s-a născut la 18 septembrie PERI BLĂNARU 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

Un matematician de geniu John von Neumann Scurt ŢA (Scurt pe doi) TIIN 2 ŞŞTIINŢAŢA O marijuana inofensivă IA Geneticieni israelieni de la fi rma V ”Tikkun Olam” au izbutit să creeze o ŞŞII VIAŢA specie de cânepă din care se extrage o marijuana care nu provoacă haluci- naţii şi care poate fi folosită în scopuri terapeutice. Noul drog miroase ca ma- George Dyson, un ziarist american,fi u rijuana, are gustul şi aspectul ei, fără a al unuia din pionerii informaticii, Freeman induce reacţiile halucinogene asociate Dyson, a publicat de curând o carte inti- drogului. Aceste reacţii se datorează tulată ”Catedrala lui Turing”. Volumul se unei substanţe naturale numită THC- vrea o istorie a începuturilor computere- tetrahydrocannabinol. Cercetătorii au lor. Ea începe în 1951, la Princeton cu diminuat THC -ul din plantă şi au sporit „Mathematical and Numerical Integrator o altă substanţă, numită cannabidiol, and Computer cunoscut prin acronimul ce ajută diabeticii şi calmează efectele ”Maniac”. Deşi în titlu fi gurează numele unor afecţiuni psihice. În Israel mari- matematicianului britanic Alan Turing, juana e ilegală dar e permisă pentru eroul cărţii este matematicianul evreu scopuri medicale. Până acum, 6.000 ungur, naturalizat american John von John von Neumann a adus importante lui Eniac (Electronic Numerical Integrator de pacienţi, suferind de dureri din ca- Neumann. Un geniu care nu a inventat nici contribuţii la dezvoltarea fi zicii cuantice, and Computer) – primul computer de uz uza cancerului, au fost trataţi cu noua un aparat dar a cărui viziune a schimbat în analiza funcţională, teoria mulţimilor, general, construit cu lămpi radio şi cabluri. varietate de marijuana. lumea, fi indcă el a pus bazele ciberneticii. topologie, economie, informatică, anali- Dar Neumann a vândut armatei o invenţie Cum a ajuns un evreu ungur să aibă ză numerică, hidrodinamica exploziilor, a sa: un program care putea citi secvenţe Este Internetul nume cu particula nobiliară „von”? Numele statistică şi în alte domenii ale mate- dintr-o memorie de mare viteză. Asta îi lui originar era Margittai Neuman Janos maticii, fi ind considerat unul din cei mai permitea să mărească viteza rezolvării un pericol moral ? Lajos. Provenea dintr-o familie bogată şi mari matematicieni din istorie. John Von ecuaţiilor pentru fabricarea bombei ato- numeroasă, tatăl, Max Neumann fi ind un Neumann va rămâne nemuritor fi indcă mice. bogat bancher evreu care şi-a cumpărat în a creat cibernetica, de la care se trage Von Neumann nu a cerut niciodată 1913 titlul nobiliar. De aici particula ”von” revoluţia informatică pe care o trăim. El patente pentru invenţiile sale. Dar şi azi, din numele familiei. Janoś (John) a fost un a mai contribuit la ”Proiectul Manhattan”, de exemplu, toate telefoanele celulare, bărbat foarte elegant, politicos, fără aere unde a lucrat la dezvoltarea teoriei opera- tabletele şi laptopurile sunt construite pe de snob aristocrat. Dar, în 1926, când şi-a torilor în mecanica cuantică şi, simultan, arhitectura electronică creată de el. dat doctoratul, marele matematician Da- la Institutul pentru Studii Avansate de la Cea de a doua soţie a sa, Klari, îşi vid Hilbert nu i-a pus nici o altă întrebare Princeton. Este considerat ca unul din aduce aminte că în 1945 von Neumann decât aceasta: „Spune-mi, te rog, la ce creatorii Teoriei jocurilor şi ca unul din a spus: „Ceea ce am creat noi acum e croitor îţi faci costumele?”. Hilbert nu mai autorii conceptului automatelor celulare. un monstru care va schimba istoria dacă văzuse asemenea eleganţă. Aşa a fost Alături de alt evreu maghiar, Edward va mai rămâne o istorie”. Se referea la toata viaţa, un aristocrat al bunului gust, Teller, şi de Stanislaw Ulam a contribuit bomba atomică. Să încheiem cu altă dar şi un savant genial în acelaşi timp. la rezolvarea unor probleme cheie din te- previziune a lui von Neumann: ”Un val Copil fi ind, a învăţat germana şi franceza oriile implicate în reacţiile termonucleare de putere computaţională, ca un tsunami, de la cele două guvernante. şi ale bombei cu hidrogen. este pe cale să spargă şi să inunde totul Când armata americană a început să în ştiinţă şi în alte domenii şi nimic nu va Pentru a răspunde la această între- Unul din secretele longevităţii lucreze la construirea unui computer, a mai fi ca înainte”. bare, 60.000 de evrei ultra-ortodocşi apelat la John von Neumann. Era vremea din New York s-au adunat pe două Beţi cafea! stadioane alăturate pentru a asculta Lista publicată de revista „Forbes-Israel” cu opiniile unor rabini prestigioşi. Pentru femei, care nu au fost acceptate la Cei mai bogaţi evrei din lume acest miting, au fost închiriate alte două Deşi a nu râvni la bunul altuia e una din 18,7 miliarde (locul 24 general). stadioane în localităţi învecinate. Con- Cele Zece Porunci, invidia faţă de averea Alţi miliardari evrei sunt Mark Zucker- cluzia a fost că persoanele religioase celuilalt e unul din stimulentele de bază berg (Facebook) cu 17,5 miliarde, Michael trebuie să evite prin propriul autocontrol ale antisemitismului la noi şi în lumea lar- Dell, creatorul corporaţiei producătoare imaginile pornografi ce.De altfel,există gă. Afi rmaţia că evreii sunt bogaţi şi con- de calculatoare “Dell”, preşedintele Mi- în Statele Unite fi ltre contra obsceni- duc lumea e un refl ex mental instantaneu crosoft, Steve Ballmer, cu 15,7 miliarde. tăţilor, programe de software care au al oricărui antisemit de-a lungul istoriei şi Îi urmează Carl Icahn cu 14 miliarde. Nu fost recomandate celor care respectă una din primele griji ale naziştilor şi ale departe în clasament se afl ă bancherul riguros perceptele religioase. Cel mai amplu studiu epidemiologic legionarilor. Înaintea altor legislaţii rasiste, brazilian Joseph Safra cu 13,8 miliarde din istoria medicinii a avut ca temă relaţia a fost confi scarea proprietăţilor evreieşti. (locul 52 în clasamentul general). Israel - 7,8 milioane dintre consumul de cafea neagră şi longe- Sigur că au fost şi sunt mulţi evrei bogaţi Revista “Fortune” înregistrează alţi de locuitori vitate. El a cuprins 400.000 de persoane dar, în comparaţie cu numărul creştinilor câţiva evrei neisraelieni, cum sunt ruşii de ambele sexe, cu vârsta între 50 şi 71 şi, în ultima vreme, al arabilor, numărul Roman Abramovici cu 12 miliarde, Lev Cu prilejul celei de a 64-a aniversări de ani, iar rezultatele au fost publicate în lor e infi m. Blavatnik cu 11,9 miliarde, americanii a Israelului, au fost publicate o serie de ediţia on-line a uneia dintre celei mai pre- Revista americană “Forbes”, care are Ralph Lauren cu 7,5 miliarde şi Ron Lau- date demografi ce interesante. Astfel, stigioase publicaţii de specialitate: “The şi o ediţie în limba română, are şi una der cu 3,4 miliarde, David Azriell şi Haim afl ăm că există acum cu puţin peste New England Journal of Medicine”. Stu- în ivrit. Ultimul număr al aceste ediţii a Sultan cu câte 2,9 miliarde fi ecare. 7,8 milioane de cetăţeni ai Israelului. diul a fost fi nanţat din fonduri americane publicat lista celor mai bogaţi evrei din Cel mai bogat om din Israel este Idan Evreii sunt 5.931.000 iar arabii sunt guvernamentale şi a ajuns la concluzia că Israel şi din lume. “Forbes”, în varianta sa Ofer, cu o avere de 6,2 miliarde iar fratele doar 20.1%. În ultimul an s-au născut băutorii de cafea au un risc mai scăzut de internaţională, este cunoscută în special său Eyal Ofer are 5,8 miliarde. Ei de fapt 161.000 de copii şi 39.000 de oameni a muri de diferite boli. Cofeina din cafea pentru clasamentul celor 500 de miliardari posedă părţile moştenite din averea tată- au murit. Din Israel se şi emigrează: poate produce pe termen scurt accelera- ai lumii şi al celor mai bogate corporaţii. lui lor, Sammy Ofer, decedat în 2011, şi 19.500 au plecat anul trecut. rea pulsului şi creşterea tensiunii – acesta Lista publicată de ediţia israeliană este ocupă locurile 161 şi 173 în clasamentul Puţin peste două treimi dintre isra- este se pare singurul efect negativ. În un extras din clasamentul general. Toate mondial. elieni sunt “sabri”, adică născuţi acolo schimb, în cafea sunt sute de compuşi cifrele sunt în dolari şi ele arată că există Al doilea israelian ca avere individuală (70 %). Interesantă cifră: în 1948 erau cu efect antioxidant. Cercetătorii au luat mult mai mulţi miliardari de alte naţiona- este Beny Steinmitz, cu 5,9 miliarde, ur- totuşi 35% de sabri în noul stat, născuţi fi şele medicale din 1995-1996 a 229.000 lităţi, ba chiar, cei mai mulţi nu sunt evrei mat de industriaşul Steff Wertheimer cu în Palestina. de bărbaţi şi a 173.000 de femei şi le-au sau israelieni. 4,2 miliarde. Shari Arison, cu participaţii în În 1948 exista un singur oraş cu urmărit evoluţia sănătăţii până în 2008. Co-fondatorul corporaţiei de software Bank Hapoalim şi în altă mare bancă, are peste 100.000 de locuitori: Tel Aviv; (În acest timp, 52.000 au murit). Cum era ”Oracle”, americanul Larry Ellison, este o avere personală de 3,9 miliarde. Apoi în 2012 oraşele care au această de aşteptat, cercetătorii au constatat că cel mai bogat evreu din lume, cu o avere se înscriu pe lista israelienilor miliardari populaţie sunt 14 iar şase oraşe au majoritatea băutorilor de cafea erau şi de 36 miliarde în 2012. Arnon Milchen, cu 3 miliarde, Alexander peste 200.000 (Rishon Lezion, Ashdod, fumători. Ei mâncau multă carne roşie şi El este urmat de pro- Machkevici cu 2,8 miliarde, Gil Shwed Petah Tikva, Haifa,Tel Aviv, Ierusalim puţine fructe şi vegetale. Făceau puţine prietarul de casinouri şi Yitzak Tshuva, ambii fondatori ai unor etc.). Israelul are o populaţie tânără: exerciţii fi zice şi beau mult alcool – toate Shaeldon Adelson, cu companii de software, cu averi de 1,9 28% au sub 15 ani. Numai 10% dintre aceste comportamente fi ind, în general, 24,9 miliarde (locul 14 miliarde fi ecare. israelieni au peste 65 de ani. Femeile, asociate cu o sănătate proastă. Dar, spre în clasamentul general). Ultimii pe această listă impresionan- mai ales printre vârstnici, sunt mai mul- surprinderea cercetătorilor, riscul de a muri Primarul New Yorkului, tă, dar scurtă sunt Lev Leviev, negustor te decât bărbaţii. Până la vârsta de 37 de diferite boli era mult mai mic la cei care Michael Bloomberg, cu de diamante, Marius Nacht, Shlomo de ani sunt mai mulţi bărbaţi dar, după beau între 2 şi 6 căni de cafea zilnic. În 22 miliarde, se afl ă pe Eliahu,Teddy Sagui şi Morris Khan, cu 75 de ani, mai rămân 673 de bărbaţi total, riscul acesta se diminua în cei 14 ani locul 20 în lume. Îl ur- câte 1,2 miliarde fi ecare. pentru 1000 de femei. ai studiului cu 10% pentru bărbaţi şi 15% mează George Soros, Valoarea totală a averii miliardarilor pentru femei. Indiferent dacă băutorii con- cu 20 miliarde. Fondatorii Google, Lary israelieni este de 42,7 miliarde de dolari. sumau cafea decafeinată sau integrală. Page şi Serghei Brin, au amândoi câte Pagină realizată de ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 11 EXAMENUL VIEŢII LUAT CU BRIO „Dreptatea Adelina Klarfeld, rezidentă a Căminului „Amalia şi Şef Rabin dr. Moses Rosen”, la centenar O sută de ani: simplu de rostit, cât ai din fi guraţie. A preferat – era mai sigur - ca oricare legătura între generaţii. „Mama poate dormi, zice peşte! Dar să-i trăieşti, să treci prin raftul de sus al profesiunii de funcţionar: avea cadou de la tata o pereche de cercei. atâtea dezastre – secolul XX a „excelat” Societatea Comercială „Atlanta” şi, după Cerceii aveau 200 de ani. I-am vândut şi cu dar nu poate în asta! - , să nu te pierzi chiar dacă rămâi război, Ministerul Comerţului Exterior. Raft banii aceia am fost la Ierusalim. A fost ex- singur pe lume, să nu-ţi piară simţul umo- de sus, fi indcă a reprezentat România la traordinar!”. Pe lângă felicitările şi urările de rului, să-ţi păstrezi sufl etul tânăr şi să ai congrese internaţionale, a fost decorată sănătate, bucurie, linişte sufl etească, E.S. fi omorâtă” norocul ca mintea să-ţi fi e la fel, ei, asta, cu Medalia Muncii, a primit Premiul I la un Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în Inaugurarea noului Centru Cul- într-adevăr, merită sărbătorit! concurs internaţional de rapiditate în dacti- România, a pus în valoare semnifi caţia de tural Armean a fost marcată prin Adelina Klarfeld a atins suta de ani la lografi ere ţinut la Budapesta. A dat meditaţii bilanţ al unei vieţi pline: chemarea pentru două lansări de carte: „Genocidul Căminul „Rosen”, unde au venit să-i ureze la engleză şi franceză, distingându-se şi muzică, desăvârşirea ca dascăl, formator al armean” de Nikolay Hovhannisian, La mulţi ani! şi Ad Mea Veesrim! întreaga aici prin calitate. Nu puţini dintre elevii ei multor generaţii de tineri. Şi – a unui test de în româneşte – de Tacuhi şi Made- sufl are a conducerii F.C.E.R., Joint, C.E.B., s-au ilustrat în diplomaţie, în medicină… În leine Karakaşian, apărut în Editura BBR, împreună cu membri ai Comisiei semn de recunoştinţă, unii i-au oferit şansa „Ararat” (Bucureşti, 2012), şi „Patru pentru sănătate, JCC – Bucureşti, însoţiţi să vadă lumea. Nu era puţin înainte de ’89! ani sub semilună” de Rafael de de un grup de la Clubul Generaţiei de Aur, Cum s-a pregătit Adelina Klarfeld pen- Nogales, în traducerea lui Sergiu lideri ai Şcolii „Lauder” şi elevi ai ei. De tru sărbătorire? Repetând mişcări – atât Selian, carte publicată de aceeaşi asemenea – ambasadorul Israelului la cât putea – cu aceeaşi conştiinciozitate editură. Rafael de Nogales, sud Bucureşti, E.S. Dan Ben-Eliezer. Bineîn- de-o viaţă, povestea Ilie Zan, psihologul american mercenar în armată turcă ţeles - organizatorii: conducători ai DASM, Căminului. „De parcă s-ar fi pregătit de-un în timpul primului război mondial, a CajM. Şi - gazdele: directorul şi colectivul examen!”, adăuga. Şi-a fost, într-adevăr, un asistat la genocidul armenilor şi l-a Căminului. Nu trebuie uitaţi colegii: oameni examen; şi încă unul trecut cu brio, fi indcă consemnat în memorii: o mărturie care înţeleg, aidoma ei, să privească fi e- a pus în asta „perseverenţă, seriozitate, în plus. Autorul lucrării „Genocidul care zi ca pe-un dar. Numai aşa poţi birui optimism”. Poate că longevitatea e o per- armean” este o somitate ştiinţi- amărăciuni, neputinţe, numai aşa-ţi poţi formanţă care ţine şi de reţeta lui Diogene, fi că, istoric şi diplomat eminent, spune, vorba cântecului: „I’ll survive”! amintea vorbitorul: să ştii când şi cât să te tenacitate în a depăşi greutăţile vieţii. „Aţi bucurându-se de recunoaştere Adelina Klarfeld a venit pe lume într-o odihneşti, când şi cât să te încordezi ca să-ţi fost mereu învingătoare. Vă urez să fi ţi şi în internaţională. familie de oameni modeşti, meseriaşi bu- atingi ţinta. Aş adăuga ştiinţa/ arta adaptării. continuare!”, a încheiat oferind sărbătoritei O incursiune în istorie, cuceri- cureşteni, iubitori de Frumos, cu respect La acest din urmă ingredient aplauzele se „un cadou dulce”. rea Armeniei occidentale de către pentru Carte. Cu acul şi cu aţa şi-au crescut cuvin, deopotrivă, centenarei şi, nu mai Tomy Weissbuch, elev în clasa a VIII-a Imperiul Otoman, probleme de na- copiii, o fată şi un băiat, în aşa fel încât să puţin, întregului colectiv al Căminului. a Şcolii „Lauder”, care se pregăteşte de tură juridică, politică, confesională aibă parte-n viaţă de ceea ce ei n-au avut. admiterea la liceu, a fost solistul specta- cu care armenii din Imperiu au fost colului oferit de elevii renumitului aşeză- confruntaţi - „legea pământului”, „UNUL DINTRE AVOCAŢII mânt evreiesc de învăţătură. Un cântăreţ care priva armenii şi alţi creştini NOŞTRI” în ascensiune despre care vom mai auzi. de drepturi civile, dictatura, per- „Heveinu Şalom Alehem” ca să poată fi secuţiile religioase -, masacrele „Am avut o viaţă grea”, a spus sărbători- „Simen Tov un Mazal Tov”, să se poată împotriva lor în timpul sultanului ta. „Am fost căsătorită 50 de ani. De 30 de dansa „Tum balalaica” şi „Hava Naghila”, Abdul-Hamid al II-lea constituie o ani sunt văduvă. Da’ ce să fac dacă nu mă cum au făcut-o rezidenţi ai Căminului, după familiarizare cu situaţia premergă- simt bătrână? Îmi place să glumesc, îmi pla- cântecele interpretate de tinerii corişti. toare genocidului. După Congresul ce să râd. Mulţumesc conducerii Federaţiei, Dirijor - Bogdan Lifşin. Urări de Ad Mea de la Berlin, din 1878, elita condu- mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat Veesrim! au venit din partea preşedintelui cătoare otomană şi-a întărit con- şi mă ajută să-mi port anii cu demnitate”. Fundaţiei „Lauder” - România, director ge- vingerea că rezolvarea „chestiunii Directorul DASM, ec. Attila Gulyas, şi-a neral – Tova Ben Nun Cherbis, şi din partea armene” este „eliminarea” acestui pus kipa când a luat cuvântul, fi indcă „la directorului Joint în România, Israel Sabag, grup etnic. Dovadă – masacrele acest Cămin se petrec minuni”: Medi Dinu exprimându-şi admiraţia pentru mintea atât comise între 1894 – 1896. Lovi- – 103 ani, Adelina Klarfeld – 100, la anul de clară şi demnitatea de care dă dovada tura de stat prin care Junii Turci se pregăteşte încă un centenar. Emoţiile centenara. Domnia sa a felicitat, în numele preiau puterea, în 1909, are ca pentru aniversare au fost şi ale lui. Cum lui şi al colegilor săi, directorul DASM, ec. faţadă sloganul revoluţiei franceze se va prezenta sărbătorita? S-a prezentat Attila Gulyas, directorul Căminului, Gae- „libertate, egalitate, fraternitate”, Băiatul a ajuns să vorbească fl uent şase excelent. „Doamna Klarfeld este unul dintre tano Perrotta, întregul colectiv al acestui dar, în esenţă, continuă politica limbi străine. Fata, căreia mama, împăti- avocaţii noştri”. Mulţumind oaspeţilor care lăcaş de prelungire a vieţii. În numele de persecuţii etnice şi religioase a mită de muzică, i-a dat numele Adelinei au onorat cu prezenţa lor evenimentul, sti- său personal şi al conducerii comunităţii, predecesorilor. Patti - una din marile cântăreţe de operă de mulent în îmbunătăţirea continuă a calităţii preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, Genocidul armean a fost pus în la sfârşitul secolului XIX – e amintită şi de vieţii rezidenţilor, vorbitorul şi-a exprimat a înmânat sărbătoritei, „model pentru noi practică pe fundalul primului război Tolstoi în „Ana Karenina” –, era gata-gata speranţa că acest deziderat se va concre- toţi”, titlul de membru de onoare al C.E.B. mondial. Soldaţii armeni au fost să-i calce pe urme. Avea o voce remarca- tiza şi prin primirea de fonduri europene. Directorul DASM, ec. Attila Gulyas, a dezarmaţi şi executaţi, intelectu- bilă. Şi-a început studiile la Conservatorul Rabinul Rafael Shaffer a ţinut o predică oferit un cadou directorului clinicilor „Me- alitatea – arestată şi exilată, per- din Bucureşti. Erau anii de ascensiune despre mulţumirea către Dumnezeu. „Să-i dAs”, A. Săvulescu, pentru sprijinul acor- sonalităţile politice – exterminate, a antisemitismului şi studenţii evrei erau mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat viaţă. dat căminului „Rosen”: consultaţii gratuite populaţia – deportată şi asasinată. bătuţi de colegii lor legionari ca să-i îm- Să ne bucurăm, să-I mulţumim că ne dă şi deplasări la Cămin pentru investigaţii. A fost prima tentativă, în secolul piedice să vină la cursuri. Ca s-o ferească putere, să-I mulţumim pentru tot ce ne dă în Coordonatorul echipelor de voluntari ai XX, de exterminare a unui popor. de astfel de primejdii, părinţii au înscris-o continuare, făcându-ne să ne simţim tineri”. Programului „Adoptaţi un bunic”, directorul Simpozionul cu aceeaşi temă de la la Conservatorul particular „Alberto Della Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, de Cabinet al preşedintelui F.C.E.R., ec. Sil- Universitatea de Drept, deschis de Pergola”. Dar lipsa de bani pentru taxe a a fost, de data asta, portretist şi reporter. vian Horn, împreună cu colaboratoarea sa, preşedintele U.A.R., senatorul Va- făcut-o să-l abandoneze. Să fi fost, poate, Portretist, fi indcă a schiţat contururile unei manager F.C.E.R de proiecte, Janina Ilie, rujan Vosganian, în prezenţa E.S. şi lipsa de încredere în ea însăşi? Să fi vieţi - martore de excepţie, care a „prins” au iniţiat un concurs pentru rezidenţi: Cine Hamlet Gasparyan, ambasadorul funcţionat şi prejudecata în epocă despre trei războaie: 1913 – războiul balcanic; împlineşte mai mult de o sută de ani. Dinu Armeniei în România, şi a Î.P.S. lipsa de „onorabilitate” a unei asemenea 1916 – 1918, primul război mondial; 1941 Pandele, reprezentantul Primăriei Sectoru- Arhiepiscop al Eparhiei Armene în cariere? Cert e că o regăsim pe tânăra – 1944, al doilea război mondial. Un om lui I al Capitalei, de care aparţine Căminul, România, Datev Agopian, l-a avut Adelina luând lecţii particulare de engleză care a trăit sub trei dictaturi: carlistă, an- a oferit Adelinei Klarfeld o diplomă, fl ori, drept conferenţiar pe directorul şi franceză cu madame Jane Wesely, pro- tonesciană, comunistă. Reporter, fi indcă şampanie, tort. O fotografi e de grup, pe Institutului şi Muzeului de Istorie fesoară a Casei Regale. La scurtă vreme întrebările au curs: Cum a trăit doamna fundal muzical trilingv, română, engleză, a Armenilor din Erevan, dr. Hayk se căsătorea cu Nathan Klarfeld, intrând Adelina viaţa de familie? Ce amintire mai ebraică: „Mulţi ani trăiască!” şi o bogată Demoyan. Genocidul armean a „în rândul oamenilor”. A greşit, a făcut puternică o leagă de Conservatorul „Della trataţie pregătită de bucătarii Căminului au fost abordat din unghiul contem- bine? Dacă accepta provocarea, ori ar fi Pergola”? Şi – dacă da, cum a fost? Ulti- încheiat dimineaţa aniversară. poraneităţii. Faptul că nimeni n-a trebuit să iasă din rând ori - să facă parte mul răspuns mi s-a părut că face mai mult E. SUHOR răspuns la întrebarea lui Hitler, în 1939, „cine-şi mai aminteşte de genocidul armean?” a atras după Umorul lui Dorel Schor sine consecinţele cele mai nefaste: Dorel Schor, medic de profe- tă”. Mai important este însă că “Ridicătorii din umeri”, ş.a. Sunt Holocaustul, apoi asasinatele în sie, este cunoscut în Israel ca un Dorel Schor reuşeşte să redea intercalate şi epigrame, aforis- masă din fosta Iugoslavie, Ruan- colaborator permanent în presa atmosfera şi relaţiile dintre evreii me. Cităm: „Politicianul, dacă da, Cambogia ş.a. Din dezbateri a de limbă română. El semnează originari din România, care tră- nu-mi face rău, pretinde că-mi reieşit: . importanţa transmiterii de uneori şi în “Contemporanul”, iesc în Israel, cu nostalgiile lor. face bine”, „Feriţi-vă de uşa în- la o generaţie la alta a memoriei din Bucureşti. Autor de aforis- Aş spune că valoare acestor tredeschisă”, „Toate studiile sunt genocidului; . faptul că genocidul me, schiţe umoristice, se bucură „momente” este şi istorico-so- recente”, „Toate mulţumirile sunt armean face parte din istoria de o bună audienţă la cititori. cială. Indiferent de „poantă”, se anticipate”, „Toate aluziile sunt omenirii; . necesitatea mai bunei La Editura Hasefer i-a apărut poate construi, pe baza acestor directe”, ş.a. De tot hazul sunt mediatizări în lume prin cărţi, fi lme, cartea „Toate spectacolele sunt frânturi, un roman. Poate că şi numele personajelor, care memoriale, amintindu-se că primul unice”. Scrierile lui Schor sunt autorul plănuieşte o asemenea au ceva caragialesc. O carte fi lm pe această temă, din perioada recomandate de autori apreciaţi întreprindere. pe care, citind-o, te simţi mai cinematografului mut, a fost turnat în Israel, regretaţii Sebastian Titluri care trezesc interesul: relaxat. Nu lipseşte „cristalul de în studiourile „Metro – Goldwin – Costin, Iosif Petran, ca şi din „ Puterea culturii”, „O glumă îm- înţelepciune”. Redactorul cărţii Mayer”. „Dreptatea poate dormi, România, Mircea Radu Iacoban. părătească”, „Întâmplare cu dia- este Andreea Soare. (B.M.M.) dar nu poate fi omorâtă”, a conchis Sunt schiţe umoristice „cu poan- mante”, „Fair play la Botoşani”, conferenţiarul. (I.D.) 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 Şoferi campioni Campionatul de carting, care durat au fost recompensaţi cu un curs profesi- trei săptămâni şi-a desemnat câştigătorii. onist care promovează responsabilitatea Concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: în trafi c şi conduita preventivă. Educaţia BUCURESTI, două pentru băieţi, în funcţie de categoria în acest domeniu a fost, de fapt, scopul JCC de greutate, şi una pentru fete. Campionii principal al competiţiei. Cursul profesorilor

TIMISOARA, Madrihimii, care au pregătit taberele program amplu. JCC din acest an, au benefi ciat şi de această Subiectul comun al acestui an este dată de un curs de pregătire, despre toate “Rădăcini şi valori evreieşti” şi încearcă să taberele ce urmează să fi e organizate insufl e, în cadrul unor programe atractive, De la literatură la gastronomie... în această vară. Centrele comunitare cu numeroase momente de relaxare, sen- • Opera scriitorului israelian Amos Oz a fost dezbătută în cadrul unui program, partenere, din Oradea, Timişoara şi Iaşi, timentul apartenenţei şi responsabilităţii moderat de doamnele Andreea Dobra şi Ana Adrian. Cei prezenţi s-au referit la s-au alăturat celor din Bucureşti în acest faţă de semenii noştri. relevanţa volumelor sale pentru Israelul modern, la stilistica abordată, la opera au- tobiografi că, etc. • La campionatul de table organizat la JCC Timişoara s-au înscris concurenţi din toate generaţiile. La chemarea lui Eduard Basch, ei au venit în mod conştiincios la Kohavim, stelele evreieşti JCC să-şi demonstreze măiestria. JCC Bucureşti a găzduit o seară de- talentul la JCC, au venit voluntar şi au • Un program recent le-a arătat tuturor celor interesaţi istoria Halei de Şabat şi dicată noilor stele artistice evreieşti. La evoluat artişti cunoscuţi, ca Berti Barbera felul în care acesta se împleteşte. În curând, cei interesaţi vor benefi cia şi de proba evenimentul, în care au evoluat pe scenă şi A.G. Weinberger, care au venit în sus- practică iar rezultatul va putea fi degustat la Oneg Şabat. artişti în devenire, care şi-au dezvoltat ţinerea debutanţilor.

Excursie la Băile Felix Pensionarii care frecventează JCC şi Centrul de zi Timişoara au petrecut două zile foarte plăcute la Băile Felix. Cu o contribuţie personală minimală şi cu ajutorul F.C.E.R., s-au bucurat de deliciile pe care le oferă această staţiune. S-au întors re- confortaţi după frumoasa ieşire în natură, în care au benefi ciat şi de bazinele termale. Programul Dr. Doolitle Programul Dr. Doolitle a produs, din parte de consultul unui veterinar şi au fost nou, o mare bucurie tuturor iubitorilor de vedetele absolute ale întregii zile. Stăpânii animale din cadrul JCC Bucureşti. Aceştia au putut afl a informaţii despre îngrijirea au venit cu prietenii necuvântători la un lor şi au participat o demonstraţie canină program care le-a fost destinat. Au avut de zile mari. Concluzii la final de an Cei care au participat la hugim, zei, sporturilor sau calculatorului, fi e că cursurile JCC, au benefi ciat, în sediul şi-au putut prezenta talentul şi potenţialul. din Strada Popa Soare, de un eveniment A urmat o celebrare a Şabatului, în care special. Fie că au acumulat cunoştinţe în s-au evocat momentele speciale ale anu- domeniul dansului, limbii ebraice, engle- lui de învăţământ recent încheiat. Lideri ai evreimii europene s-au întâlnit la Barcelona În perioada 15-17 iunie, a avut loc la Barcelona cea referitoare la proiecte de succes dar şi la încercările Joint pentru România, Israel Sabag, a prezentat efectele de-a patra Întâlnire a Preşedinţilor, eveniment organizat pe care le are de trecut evreimea în momentul de faţă. pozitive, în sensul educaţiei iudaice şi al dezvoltării vieţii în partenariat de ECJC (Consiliul European al Comu- Cu aceeaşi ocazie, au fost desemnaţi laureaţii Premi- comunitare, pe care Programul Bereshit le-a avut în nităţilor Evreieşti) şi Joint. Au luat parte peste 120 de ilor 2012 pentru contribuţii deosebite la evoluţia vieţii România. Cei prezenţi au putut afl a despre acest proiect lideri de comunităţi şi organizaţii evreieşti europene. evreieşti în persoana lui Alberto Senderey, director în cadrul unei mese rotunde referitoare la programe de Comunitatea Evreilor din România a fost reprezentată Joint pentru Europa şi America Latină, Moshe Kantor, succes în Europa şi au adresat întrebări numeroase şi de vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, de preşedintele Congresului Evreiesc European, şi Cobi pertinente conferenţiarului. În cadrul unei sesiuni la care ing. Ivan Bloch (Lugoj), ing. Ionel Schlesinger (Arad), Benatoff, trezorier al Congresului Mondial Evreiesc. au luat parte lideri tineri din Europa, a luat cuvântul şi ing. Lia Borza (Alba Iulia), dr. Luciana Friedmann (Ti- La Barcelona, participanţii au emis o declaraţie care Luciana Friedmann, care a prezentat evoluţia actuală mişoara), Iancu Vexler (Roman). Pe parcursul a patru afi rmă angajamentul pentru democraţie, transparenţă, a unei comunităţi – cea din Timişoara – şi provocările zile, dezbaterile s-au referit la evoluţia vieţii evreieşti în colaborare, solidaritate între evreii europeni, dar şi între demografi ce, economice şi sociale pe care o comunitate Europa şi la priorităţile sale. S-au schimbat informaţii evreii din întreaga lume. În cadrul conferinţei, directorul mică le are de trecut. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 13

Bereshit 6 iniţiativa directorului JDC, Israel Sabag, şi a directorului DASM, Attila Gulyas, s-a organizat un mare program de soliaritate Evenimentul academic evreiesc socială, valoare esenţială a religiei noas- tre. Participanţii au vizitat câţiva vârstnici dintre membri comunităţii. S-au intors, am al verii 2012! văzut, cu mai mare bucurie decât la pleca- Ce şanse sunt ca în România, azi, să sunt discutate în cel mai mic detaliu. re. Au descoperit personalităţi puternice, JCC întâlneşti la acelaşi eveniment şase ra- Participanţii sunt aşteptaţi cu zâmbetul oameni cu o istorie de viaţă adesea fas- bini? Care sunt probabilităţile să ai prilejul pe buze, atât de echipa locală cât şi de cinantă, poveşti comune ale înaintaşilor. Oradea să asculţi conferinţe despre iudaism la cel directorul JCC Oradea, Andrei Seidler, Au primit mai mult decât au putut oferi! mai înalt nivel academic? Câte posibilităţi de directorul JCC Bucureşti, Shai Orny, Kabalat şi Oneg Şabat au fost, din nou, curentului pe care îl reprezintă cu privire sunt să se întâlnească în arena ideilor cât şi de toţi madrihimii şi coordonatorii. momente pline de emoţie. Attila Gulyas la Şema Israel, rugăciunea fundamentală spirite de primă mână ale vieţii evreieşti În deschidere, partenerii - Joint, re- a condus serviciul în stil Carlebach. Au a poporului evreu, care proclamă credinţa actuale? Ei bine, fără să respecte în prezentat de directorul pentru România, urmat melodii evreieşti şi binecuvântările deplină în Unicul Dumnezeu. Faptul că vreun fel şansele statistice, Programul Israel Sabag, F.C.E.R., prin preşedintele speciale, rostite de această dată de Iosif fi ecare familie a primit la fi nal o Mezuza Bereshit 6 de la Oradea a reuşit să atingă său, dr. Aurel Vainer, şi Comunitatea Evre- Farkash, preşedintele Comunităţii Evreilor a reprezentat un gest simbolic, apreciat toate aceste deziderate şi mai mult decât ilor Oradea, prin al său preşedinte, ing. din Dej. Prefectul judeţului Bihor, Claudiu în cea mai mare măsură, fi ind un mesaj al atât... În perioada 28 iunie-1 iulie, oraşul Felix Koppelmann - au exprimat gândul şi Pop, împreună cu soţia sa, au onorat apartenenţei şi solidarităţii noastre. de pe Crişuri a reunit 240 de membri ai speranţa care au însoţit această a şasea acest moment. Reprezentantul guvernu- Juristul Paul Sterescu, participant la comunităţilor evreieşti, veniţi să participe ediţie. Prima sesiune: o mare surpriză! lui în teritoriu chiar a subliniat cu acest toate ediţiile Bereshit, a concluzionat, la cel mai mare eveniment academic, un Rabin dr. Michael Kigel, decan discipli- prilej colaborarea continuă şi fructoasă în numele multor participanţi, la fi nalul adevărat festival al cunoaşterii şi învă- nei de Studii Iudaice în cadrul Lauder cu această comunitate. Bereshit 6 Oradea: ţăturii. Ajuns la cea de-a şasea ediţie, în Bussiness School Viena, vorbeşte o ro- Sesiunile Limmud – susţinute de “ Am făcut parte din grupul celor 39 de formatul său actual, de program complet mână literară la cel mai înalt nivel. Într-un preşedinte F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, timişoreni ce au participat la reuniunea de patru zile, Bereshit Oradea confi rmă stil fascinant, analizează rolul fundamen- Rabin Rafael Shaffer, Rabin Abraham Bereshit 6 de la Oradea. Deoarece am fost încă o dată faptul că implementarea pro- tal al întrebării în Iudaism. Ehrenfeld, Rabin Shalom Levi, dr. Lucia- prezent la toate ediţiile anterioare, la întâl- gramului în România este un succes fără În compania sa şi a altor trei profesori na Friedmann, dr. Dan Mihaicuta, Erwin nirea din ultima zi, după ce am apreciat că precedent. Proiectul a însemnat o revigo- – Rabin dr. Amir Mashiach, Rabin dr. Rolly Simsensohn, Nadav Kashri, au suscitat s-a înregistrat în general o reuşită deplină, rare a comunităţii locale, ca şi în ediţiile Zylberstein şi dr. Hagai Dagan - încep interesul. S-a discutat despre colaborarea am arătat, în consens cu impresiile tuturor precedente, iar roadele sale s-au văzut sesiunile pe grupe. Fiecare prezintă unul şi responsabilizarea evreilor în lume, des- colegilor mei că, la Oradea, lecţiile pro- şi în domeniul voluntariatului comunitar. dintre următoarele curente ale iudaismu- pre valori evreieşti şi universale, despre fesorilor israelieni s-au ridicat la un nivel Atmosfera evreiască aparte şi şansa de lui: sionismul religios, iudaismul reform, căsătoria evreiască, despre politică în academic deosebit de înalt, prin conţinutul a audia conferinţe, pe care doar un curs evreii laici, iar dr. Michael Kigel se referă la Orientul Mijlociu şi, nu în ultimul rând, lor, prin modalităţile de prezentare şi prin intensiv la o facultate cunoscută din Israel Hasidism şi Cabala. Toate temele suscită despre somn şi terapia acestuia. starea de empatie realizată între lectori ar putea-o asigura, sunt “reţeta” care a interesul, întrebările din public cu greu pot Nu se putea o sesiune Bereshit fără şi auditoriu. Au fost într-adevăr prilejuri fost creată în România cu ajutorul celui fi oprite la fi nal de sesiune. Cei prezenţi o petrecere cu iz Israelian! Rav Shalom unice de recepţionare a unor învăţături care a fost numit la deschidere „Mr. Be- absorb informaţia cu sete continuă şi Levi, o voce de o căldură şi putere greu de elevate despre iudaism. În aplauzele tu- reshit”, directorul Joint pentru România, privindu-i, suntem convinşi că aceasta descris în cuvinte, în compania Formaţiei turor participanţilor la reuniune, am adus Israel Sabag. va avea şansa de a ajunge mai departe, klezmer orădene Hakeshet au încântat elogii şi am exprimat mulţumiri sincere Înainte de a pătrunde în program, să în comunităţi. întreaga asistenţă. profesorilor Hagai Dagan, Michael Sie- păşim în culise: timp de două luni, prin Prima seară se încheie cu o surpriză. La ceremonia de închidere, toţi cei gel, Amir Mashiah şi Roly Silbersteyn, colaborarea permanentă dintre echipa Pentru că Bereshit este un program care prezenţi au avut parte de încă o surpri- rugându-i ca şi în viitor să ne onoreze cu Joint, JCC şi comunitatea locală, condusă promovează diversitatea, petrecerea ză. După ce doamna Ronit Mashiah a prezenţa şi acţiunea lor. Nu în ultimul rând, de ing. Felix Koppelmann, prin discuţii şi este în stilul evreilor din Maroc. Muzica, prezentat un scurt fi lm despre felul în am mulţumit Rabinului Shalom Levy care, corespondenţe permanente cu profesorii bucatele, dansul, costumele ne poartă care rostirea Rugăciunii Şema Israel a cu vocea sa de heruvim, ne-a delectat o voluntari care susţin programele, se naşte toate de la Oradea tocmai la Casablanca, redat identitatea evreiască copiilor evrei seară întreagă cu cântece din amplul său un program complex. Locaţiile, sesiunile, la Meknes. salvaţi în mănăstiri în timpul războiului, repertoriu. Mi-am exprimat speranţa că broşurile cu traduceri, programele Lim- Vineri, participanţii au avut parte, în a urmat ultima sesiune susţinută de pro- toţi cei prezenţi ne vom revedea în luna mud, meniul, oaspeţii, programul muzical completarea sesiunilor, de o premieră. Din fesori. Aceştia au prezentat perspectiva octombrie la Bereshit 7 de la Cluj.” Zile de vară, zile de relaxare... În perioada 18-24 iunie am fost în un sejur de excepţie. Mare a fost bucuria Am făcut o excursie interesantă la turişti din ţară şi de peste hotare. Vineri vacanţă la Cristian în judetul Braşov. noastră să reîntâlnim acolo numeroşi Buşteni, unde am vizitat Castelul Canta- seară, am sărbătorit în mod tradiţional Împrejurimile extrem de pitoreşti, zilele dintre voluntarii care ne vizitează periodic cuzino. Merită să spunem câteva cuvinte Kabalat Şabat, sub îndrumarea doamnei senine cu cerul de un albastru absolut la Cămin: familia Arghirescu, doamnele despre el.Este o construcţie monumen- Marga Trifu. Dar doamna Trifu ne-a pre- impresionant, cazarea foarte bună, masa Anca, Renée, Cohn, etc. Am avut parte şi tală situată la poalele munţilor Zamora. gătit nouă, celor de la Căminul Rosen, o excelentă şi atmosfera prietenească cu de un program foarte plăcut, pregătit de Ni se oferă de aici o minunată privelişte plăcută şi onorantă surpriză. A organizat care noi cei de la Căminul Rosen am fost Sanda Wolf, şefa taberii, energică şi plină panoramică a localităţii şi sus, în zare, în o emisiune în direct pentru Radio Shalom, înconjuraţi, au constituit condiţii pentru de imaginaţie ca totdeauna. crestetul munţilor, Crucea de pe Carai- în care am fost invitaţi să exprimăm impre- man. În jurul clădirii este amenajat un siile noastre despre tabăra de la Cristian parc cu fl ori şi câteva fântâni arteziene. 2012. Rând pe rând, au vorbit Doroteia Intrăm cu emoţie în acest castel, încărcat Weissbuch, Margareta Eschenazi, Lidia de istorie. La parter vedem uşi masive din Fonea, Rodica Dumitrache - îngerul nos- lemn sculptat, camere mari cu tavanul plin tru păzitor - şi subsemnatul. La sugestia de decoraţiuni pictate şi vitralii multicolore, doamnei Sanda Wolf, am prezentat în toate - realizate cu mare artă. Urcăm o ultima seară o manifestare cultural-edu- scară monumentală şi ne afl ăm în Sala cativ-distractivă cu întrebări de cultură ge- Mare, unde există, în dreapta, o colecţie nerală, aşa cum facem adesea la Căminul heraldică unică cu blazoanele familiilor Rosen. Cei prezenţi au luat parte cu mare înrudite cu familia Cantacuzino. Pe pere- bucurie, demonstrând că au cunoştiinţe tele opus sunt expuse picturi în mărime variate. În încheiere , mulţumiri călduroa- naturală ale membrilor familiei Cantacu- se şi sentimente de recunoştiinţă pentru zino. Tot aici se afl ă un candelabru uriaş, F.C.E.R., care a organizat aceste Centre lucrat cu mare măiestrie. Toate camerele de Instruire şi Recreere, unde petrecem sunt goale, mobilierul original a dispărut. zile de neuitat. Totuşi, diferite fotografi i ne dau o imagine POMPILIU STOIAN despre perioadă de glorie a castelului. O altă excursie am făcut la Braşov, oraş vizitat, vară şi iarnă, de numeroşi Pagini reaIizate de LUCIANA FRIEDMANN 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

IN MEMORIAM O evreică adevărată fără să fie evreică iască din România are câţiva prieteni atât Într-un mesaj de condoleanţe, Federaţia de apropiaţi, atât de ataşaţi, atât de uniţi Comunităţilor Evreieşti din România îşi cu noi în spirit şi gândire, încât, chiar dacă exprimă “regretul pentru încetarea din nu corespund ca origine preceptelor ha- viaţă a doamnei dr. MARIANA STOICA, lahice, îi putem considera evrei. Mariana un om minunat, care a fost întotdeauna Stoica, cea care ne-a părăsit prea curând, alături de F.C.E.R.“. În mesaj se arată era unul dintre aceşti prieteni. Şi nu este că Mariana Stoica a murit în dimineaţa, singurul. De-altfel, când este vorba de zilei de 3 iulie, în vârsta de 66 de ani. prietenie, nu mai contează originea, “Deputat în legislatura 1996-2000, dimpotrivă, sentimentele manifestate de cadru didactic, a fost timp de opt ani un neevreu faţă de iudaism, astăzi, când ambasador al României în Israel, prie- antisemitismul este mai real ca oricând, tenă devotată a Federaţiei Comunităţilor sunt cu atât mai valoroase. Evreieşti din România şi decorată cu Dragostea Marianei Stoica faţă de Medalia de onoare Prieten al Comuni- evrei nu datează din momentul în care tăţilor Evreieşti din România“, se arată a fost numită ambasadorul României în în finalul mesajului comemorativ al Israel. Ea este (şi vorbesc la prezent, F.C.E.R. deoarece reprezintă o anume catego- rie) întruchiparea multiculturalismului şi Un om deosebit, un prieten drag, un multietnicismului transilvănean de cea spirit liber şi apropiat ne-a părăsit! mai bună calitate, dezvoltate de-a lungul MARIANA VALERIA STOICA lasă un coexistenţei de sute de ani a diferitelor gol în sufl etele noastre, dar felul ei de-a etnii – români, maghiari, germani, evrei - în această zonă. fi , gândurile ei, modul de exprimare vor Cei opt ani petrecuţi în Israel i-au MARIANA STOICA fi simţite încă mult timp şi în Forumul îmbogăţit şi i-au aprofundat cunoştinţele B’nai B’rith România, a cărui membră despre iudaism. A fost un ambasador 29 august 1945 – 3 iulie 2012 activă era. Fost ambasador al României iubit şi apreciat, şi-a făcut prieteni acolo, în Israel, în perioada 2000 – 2007, dr. a făcut faţă, şi foarte bine, unor situaţii Mariana Valeria Stoica s-a dovedit un difi cile, despre care ne-a povestit într-o comunităţii, organiza sau era prezentă la dacă pare o expresie comună, Mariana adevărat liant al prieteniei dintre statul dimineaţă de duminică, la o întâlnire cu diferite manifestări, avea o emisiune de Stoica voia să slujească. Să slujească român şi statul Israel, dintre cele două ambasadorii României în Israel. A con- radio şi n-a existat sărbătoare religioasă România, poporul român din care facem popoare. Ea a susţinut, promovat şi tinuat, cu succes, tradiţia perfecţionării în care să nu fi venit la sinagogă. Ne în- parte şi noi, membrii comunităţii evreieşti. amplifi cat, ridicând la un înalt nivel, re- relaţiilor dintre România şi Israel. Cred că soţea în lungile trasee ale Hanuchiadei Sufl etul ei vibra pentru toţi necăjiţii, pentru laţiile româno-israeliene. Ne exprimăm a plecat cu regret în sufl et din Israel, pe sau în vizite la comunităţile din provincie. care vroia să facă ceva. Nu ştiu dacă a tristeţea şi regretul pentru dispariţia care l-a simţit ca pe a doua patrie. Şi aceasta, paralel cu activitatea pe care cunoscut (sunt convinsă că da) expresia prematură a dr. Mariana Valeria Stoica, Am cunoscut-o şi m-am apropiat de ea o desfăşura, ca preşedinte al Asociaţiei din Mişna şi din rugăciunea Aleinu, Tikkun după o lungă şi grea suferinţă. Fie-i după ce s-a întors în România. A fost unul Culturale de Prietenie România-Israel, olam - să corectezi, să îndrepţi lumea - amintirea binecuvântată! dintre cei mai devotaţi membri ai comu- organizaţie care a făcut foarte mult pentru dar i s-a conformat. Chiar şi când puterile Forumul B’nai B’rith România nităţii. O interesa tot ce se întâmpla, s-a cunoaşterea şi de către neevrei a adevă- au început să o lase. Mulţumim, Mariana dedicat muncii cu vârstnicii, era una dintre ratei înfăţişări a statului evreu. Stoica, pentru tot ce ai făcut! Se spune că Poate că o persoană care ar citi aces- voluntarele prezente adeseori la Căminul Avea o gândire europeană, o înţele- oamenii buni ajung să stea la picioarele te rânduri o să spună că afi rmaţia este „Rosen” şi era preocupată de situaţia gere a problemelor fi ecăruia, o abordare lui Dumnezeu. Cred că acolo te vei afl a absurdă, dar eu cred că este adevărată. celor de-acolo. Nu a refuzat niciodată nici nepărtinitoare a unor aspecte sensibile şi tu. Să-ţi fi e amintirea binecuvântată! Spre bucuria noastră, comunitatea evre- o solicitare de participare la activităţile din viaţa noastră politică şi socială. Chiar E. GALAMBOS A fost o mare şi autentică doamnă Mariana Valeria Stoica s-a născut nament cultural şi faptul că cel mai generoasă şi întotdeauna dispusă să-şi înţelegând că dacă nu e PACE SUB în 1945 la Almaşu, judetul Sălaj, fi ică a distins cerc al scriitorilor clujeni - Adrian ajute cu dăruire semenii. MĂSLINI, nu poate fi PACE ÎN LUME! unei distinse familii de intelectuali români Marino, Alexandru Căpraru, Constantin După o prezenţă parlamentară (1996- După două mandate, revenind în ţară, ardeleni,greu încercate mai târziu de Cubleşan, Mircea Opriţa, Vasile Igna, 2000) deloc oarecare, căci este pre- i s-a propus sa devină preşedinte exe- volburile întunecate ale istoriei deceniilor compozitorul evreu H. Maiorovitz şi fi lo- şedintele Comisiei pentru Integrare cutiv al Asociaţiei Culturale de Prietenie ce au urmat. Am consemnat acest lucru zoful de expresie maghiară Balog Edgar Europeană, este numită Ambasador al România-Israel, a acceptat şi a împlinit pentru că defi nitoriu pentru evoluţia inte- - au integrat-o ca partener de discuţii şi României în Israel (opţiunea pentru Israel până la plecarea ei dintre noi cu deose- lectuală şi inserţia socială de mai târziu uneori ca ”argus” cu prilejul discuţiilor lor i-a aparţinut pe deplin). bită dăruire această învestitură. a Marianei a fost faptul că, punând în colocviale spune foarte mult. Mariana avea sentimentul unei no- Pentru mine pierderea, înainte de cumpănă nedreptăţile istoriei, hărăzite Căsătoria cu Ion Aurel Stoica şi apa- bile apartenenţe româneşti de sorginte toate, a unei prietene tandre, calde şi din plin familiei sale de origine, Mariana riţia pe lume a fi icei lor Aura, Mariana le transilvană, era pătrunsă profund de bune, cu care nu a fost zi în ultimii cinci a ştiut să aleagă un drum pe care a călă- socotea un dar al destinului, undeva egal cunoaşterea fi lozofi că a tezelor Vechiului ani în care să nu fi vorbit, indiferent uzit-o imensa ei capacitate de înţelegere cu închinarea ei de recunoştinţă faţă de Testament, pagini de ISTORIE şi ETICĂ pe ce meridian ne aflam, este încă şi evaluare realistă a cursului istoriei. A familia de obârşie. a poporului evreu, impresionată de su- incredibilă,cu toate că am asistat zilnic la ales fără resentimente acea cale care îi Acum, la plecarea ei, nu datele calen- ferinţa poporului ales, supus atrocităţilor imensa ei suferinţă de pe urmă, dar şi la oferea posibilitatea de a revărsa BINELE daristice în perimetrul cărora s-a desfă- Holocaustului, subscriind sufl eteşte şi imensa ei demnitate cu care a înfruntat din sufl etul ei. şurat viaţa ei sunt relevante, deşi - deloc mental la justifi cata existenţă şi mirabila destinul. Am cunoscut-o pe Mariana în anii lipsite de importanţă. Înainte de acestea, dezvoltare a modernului MEDINAT IS- ‘70, apreciată şi iubită în Clujul acelor ne amintim de Mariana ca de O MARE şi RAEL. Prin dăruirea ei, a vrut sa conso- VERONICA BÂRLĂDEANU ani pentru spiritul ei viu, pentru rafi- autentică DOAMNĂ, frumoasă, elegantă, lideze creşterea RAMURII DE MĂSLIN, Ceremonii funerare la Bucureşti şi Cluj Două ceremonii funerare au fost organizate în memo- a arătat că o cunoştea încă din anii 70, Mariana Stoica funerară a fost ofi ciată în ritul greco-catolic; preotul Aurel ria celei ce a fost Mariana Valeria Stoica. La Bucureşti, fi ind produsul unei familii de intelectuali transilvăneni. Ana Basarab - nepot al defunctei - a vorbit despre ea în acestea au avut loc la Biserica Sfântul Ilie, parohia de Vorbitoarea a evocat personalitatea ei şi a vorbit despre cuvinte simple, aducându-ne aproape Omul. Am afl at care a aparţinut defuncta şi căreia i-a făcut numeroase activitatea în cadrul Asociaţiei România-Israel. La rândul astfel că bunicul Marianei Stoica fusese preot greco- donaţii. Aici s-au adunat fi ica d-nei ambasador, foşti său, ambasadorul Statului Israel a împărtăşit amintirile catolic, că ea era un om credincios în felul ei, cu sufl etul colegi de la Parlamentul României şi de la Ministerul de lui legate de fosta ambasadoare a Românei. Ing. Anette deschis către toate confesiunile, nutrind o afecţiune spe- Externe, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, Vainer a citit declaraţia Parlamentului României. Cuvinte cială evreilor – fraţi mai mari întru credinţă. Vorbitorul a şi soţia, ing. Anette Vainer, vicepreşedinte al B’nai B’rith, frumoase a rostit şi preotul paroh despre bunătatea şi mărturisit că această mătuşă dragă, trecută prea curând Erwin Şimşensohn, preşedintele C.E.B., dr. Liviu Beris, altruismul celei decedate. (E.G.) în nefi inţă, a avut un rol covârşitor în alegerea lui de preşedintele A.E.R.V.H., prof. Veronica Bârlădeanu, a-şi urma vocaţia preoţească. În fi nal, a adresat celor vicepreşedintele Asociaţiei Culturale de Prietenie Româ- * prezenţi îndemnul de a se ruga – fi ecare după credinţa nia - Israel, Kötő József, deputat U.D.M.R. al colegiului Am fost în mijlocul celor care se adunaseră, sub ce- proprie - pentru sufl etul decedatei. Africa-Orientul Mijlociu, numeroşi prieteni. A ţinut să rul senin de miez de vară, pe platoul învecinat capelei Am dat curs îndemnului încercând să evoc în acelaşi participe şi E.S. Dan Ben Eliezer, ambasadorul Statului mortuare din Cimitirul Central din Cluj, pentru a o petrece timp ţinuta elegantă, chipul frumos şi surâzător al Maria- Israel la Bucureşti. pe ultimul drum pe Mariana Valeria Stoica, cunoscută nei Stoica, aşa cum am cunoscut-o în cele câteva ocazii În cuvântări emoţionante, au fost evocate viaţa şi şi respectată în Clujul studenţiei sale şi al răstimpului în care i-am întins microfonul. Era întotdeauna deschisă faptele celei care ne-a părăsit. Dr.Aurel Vainer a vorbit de câteva decenii în care s-a impus prin profesionalism, faţă de presă şi reuşea să-şi sintetizeze ideile şi mesajul despre cariera Marianei Stoica, cu accent pe activitatea decenţă şi înţelepciune, fi e că era inginer tehnolog la în câteva cuvinte limpezi, pline de miez, rostite cu o voce ca ambasador în Israel şi strânsa legătură, ca o conti- fabrica Clujana sau cadru didactic şi inspector şcolar. radiofonică pe care am avut prilejul s-o aud în ultimii ani nuare fi rească a muncii ei, cu comunitatea evreilor, după În preajma catafalcului acoperit de munţi de fl ori şi în emisiunile ei de la Radio Shalom. ce a revenit în România, entuziasmul şi abnegaţia care s-au adunat să-i aducă un ultim omagiu familia, rudele, A plecat prea curând, lipsindu-ne de înţelepciunea, o caracterizau şi faptul că, până în ultima zi a vieţii a prietenii şi colegii de partid, printre care prefectul de Cluj echilibrul şi prietenia ei. Fie-i memoria binecuvântată! rămas legată de comunitate. Prof. Veronica Bârlădeanu şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Ceremonia ANDREA GHIŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 15 Când „viaţa şi arta devin una” Lumina din atelierul Almei Redlin- Mirii de atunci au făcut nu demult nunta de Cum trăieşte Alma ger vine dinlăuntru. Pe şevalet – nuferi diamant. Poate că tocmai asta-i iubirea: Redlinger în memoria galbeni. „În fiecare primăvară pictez doi bătrâni ţinându-se de mână pe-o alee. foştilor colegi de la Şcoa- magnolii, apoi vine rândul nuferilor, pe „Am aproape 91 de ani”, îmi spune Laci, la Maxy? Am cunos- urmă – frunzele uscate, toamna…” Alma şi-acum am datoria s-o aştept pe Alma cut câţiva: Lucian Bratu înţelege totul intuitiv şi crede că adevăru- să-i împlinească. Apoi vine rândul ei să z.l., Yvonne Hasan, Toto rile ei pot fi spuse fără cuvinte. m-aştepte. Şi tot aşa”, glumeşte în timp Caffé, Vily Juster z.l., Faima ei a depăşit de mult România; ce supraveghează cu privirea pe „tânărul Maria Constantin, Eva a primit Premiul „Marcel Iancu”, a fost domn”; aşa-i zice ceremonios-tandru Cerbu z.l. Lucian Bratu decorată de Regele Mihai, Academia de strănepotului, Tudor, un băieţel blond, mi-a fost vecin. Locuia artă italiană i-a oferit Medalia de aur… E tropăind prin atelier. în blocul „Perla”. În me- aceeaşi modestie şi-n motivaţia de-a fi Au trecut împreună prin multe, dar nu moriile sale, „Cu mine în rămas în şcoala lui Maxy, unde-a intrat le place să-şi etaleze amărăciunile. Se rolul principal”, cineastul când avea 16 ani: „Am rămas fi indcă mi-a vede asta şi-n tablourile Almei. O discre- aminteşte de „Şcoala de plăcut şi fi indcă profesorul, văzând ce fac, ţie înnăscută. Ce merită imortalizat? Îşi artă pentru evrei”, con- şi-a dat seama că e ceva…”. Afară era amintesc amândoi surâzând de un tablou dusă de Maxy, şcoală prăpăd. Cerul Bucureştilor era înroşit de afl at acum într-o colecţie particulară din care l-a format. Maxy a fl ăcările care urcau din sinagogi şi case Canada: „Maternitate”. Modelul a fost una format, de fapt, o întrea- evreieşti în ianuarie ’41. Evreii – elevi şi din fi ice, Daria, când aştepta ivirea pe gă generaţie - valori de profesori – erau daţi afară din şcoli. Nu lume a nepotului. Pe ne- La etaj – atelierul. Ca şi pentru Alma, mai aveau dreptul să urce pe scenă, nu nepot, Ştefan, as- Portret Alma Redlinger ocolit, în pofi da ori- viaţa ei era munca ei. Alma-l citează pe mai aveau nici un drept. Şi ce făceau în tăzi – asistent doctor căror încercări de Braque: „Cu vârsta, viaţa şi arta devin vremuri anormale? Inventau o normali- arhitect la Universitatea „Ion Mincu” din minimalizare, în cultura română. Chiar una”. Eu aş elimina „vârsta”. Din universul tate paralelă, care se chema Baraşeum, Capitală, exeget al operei bunicii – l-am dacă unii dintre foştii lui elevi au plecat amândurora, Eva şi Alma, fac parte cei Liceele „Cultura”, Şcoala de Artă, Colegiul cunoscut întâi „travestit” în „Arlechinul”, din ţară după război, ei aparţin tot culturii- din fotografi a de absolvire a Şcolii Maxy; „Onescu”. Laci, soţul Almei, era student la tablou văzut pe simezele unei expoziţii, matrice, fi indcă România n-a plecat din tineri, cu viaţa în faţă; călătoriile de lucru Colegiul „Onescu”, când s-au cunoscut. acum zece ani, lângă Teatrul „Nottara”. ei. Cartea lui Lucian Bratu e o biografi e în ţară; peregrinările de studiu prin lume. revăzută cu ochi regizorali, plină de umor Eva gravează ascultând Bach. Dintr- amar, uneori cu accente sarcastice, în odată e altceva. Chiar şi expresivitatea care Alma e o pată de culoare-zâmbet. chipului. Trăsături pline de dramatism, Yvonne Hasan a venit la redacţie. Arhi- ceva colţuros şi profund amar, atenuat tectul Vily Juster z.l., stabilit în Canada, de distincţie – Eva. Linii duioase, lumină, frate cu scriitorul Ştefan Iureş, a fost mu- „cuminţenia pământului” – Alma. Apa- safi rul nostru la una din „După-amiezele renţă? Foarte probabil! În autoportrete, Realităţii Evreieşti”. Vily a fost coleg cu de demult şi de-acum, când e sinceră cu Laci la Colegiul „Onescu”. Am înţeles că-n sine, altfel „nu-i ies”, zâmbetul dispare, sentimentul foarte puternic al „anotimpu- privirile străpung, e-o dârzenie de piatră rilor” lui vivaldiene, Alma rămâne cea din în degetele mâinii strângând pensula, autoportretul tinerei de-atunci… gata de trântă în faţa pânzei încă nea- „Pe care dintre intelectualii întâlniţi la tinse. O dată ne-am nimerit împreună la început de drum, îi puteţi numi modela- Eva Cerbu. Era o seară dulce de toamnă. torii propriei dumneavoastră concepţii de Peste tot – vaze de diferite forme şi mă- viaţă, de artă?”, am întrebat-o pe Maria rimi – cu frunze colorate de Dumnezeu. Constantin într-un interviu luat în urmă cu „Natură moartă” - vie. Ne sorbim tustrele vreo 15 ani. Revista, în noua ei formulă ceaiul şi tăiem câte-o linguriţă din mere- conectată la actualitate, se afl a, atunci, la le coapte; trataţie „clasică”. „Uite astea primii ei paşi. Printre numele mari amin- merită să le pictez!”, zice Alma arătând tite de pictoriţă aud: Alma Redlinger. O din ochi o crenguţă cu frunze în cele mai prietenie de-o viaţă a legat-o pe Alma de subtile nuanţe de ocru. „Dansul frunze- Eva Cerbu z.l. O leagă şi acum. Cei dragi lor de toamnă” aşa s-a născut. Cât timp care nu mai sunt, trăiesc în noi. Am fost de exişti, ele-ţi vorbesc. Dar – revenind la mai multe ori acasă la Eva Cerbu, ne-am şevalet. Sigur că tabloul, oricât de mult împrietenit, ne-am descoperit chiar rude ai muncit la el, trebuie să pară ca sufl at. de departe. La parter – odaia de primire. Este îndreptăţită pudoarea faţă de public, ai nevoie s-ascunzi retuşul, revenirea, zidul pe care vrei să-l spargi şi (încă) nu găseşti cum. Dar e-un chin drag. „Ce DUNĂREA ŞI OAMENII EI este o linie?”, poate întreba un profan. Ei În premieră, standul Editurii „Hasefer” la Festivalul „D’ale Gurii Dunării” bine, linia aia e cea mai grea. În albume, Răsfoind „Jurnalul de călătorie” din Delta Dunării, respectiv, Marea Nordului de Marea Neagră şi că 14 state, între care şi cataloage, eseuri, cuvântări la vernisaje, raportul anual pe 2011 al Asociaţiei ”Salvaţi Dunărea şi Delta” România, au discutat etapele necesare acestui obiectiv. Lupta cronici de expoziţie, critici şi istorici de (ASDD), am dat de o aserţiune care aminteşte că „în cimitirul împotriva poluării şi a modifi cărilor hidro-morfologice stau în artă se întrec în strădania de a descoperi maritim din Sulina sunt îngropaţi, deopotrivă, creştini, musul- atenţia Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Mediului, a ceea ce-i este defi nitoriu Almei Redlinger, mani şi evrei”. specifi cat expertul tehnic în probleme de administrare a apei din fac incursiuni în arta modernă. Fiecare Festivalul gastronomic şi eco-cultural din acest an, desfă- partea Comisiei, Mihaela Popovici. Ziua Internaţională a Dunării reuşeşte în felul său şi fi ecare rămâne în şurat în cadrul festivităţilor prilejuite de Ziua Internaţională a a fost motiv de bilanţ al managementului turistic, protecţiei apei, afară. Este indicibilul; de la Da Vinci citire. Dunării, a avut loc la Muzeul Ţăranului Român şi a fost precedat biodiversităţii. În anul următor - a arătat vorbitoarea - se va IULIA DELEANU de o masă rotundă pe tema: „Dunărea, Rinul Europei Centrale face bilanţul din unghiul fi nanţării primite acum. Laura Sgârcitu, şi de Est sau Coridorul Verde al Europei?”. Punctul de pornire specialist în Programe Comunitare Coca-Cola – România, a al dezbaterilor – enunţat de moderator, preşedintele ASDD, salutat obţinerea de fonduri pentru dezvoltarea zonală, consi- BACĂU: CONCURSUL Liviu Mihaiu - a fost necesitatea de a face din Delta Dunării o derând imperioasă combaterea poluării apei, în urma raportului zonă de dezvoltare economică şi un obiectiv social, în respectul de amprentă de apă al fi rmei Coca-Cola în opt ţări riverane, tradiţiilor şi culturii fi ecărei etnii trăitoare pe aceste locuri. În inclusiv România. Directorul executiv al ASDD, Dan Bărbules- NAŢIONAL prezent, Dunărea este în aval unul din cele mai poluate fl uvii cu, a pus problema: ce alegem? Dunărea – verigă de transport europene, iar Delta, „paradisul” braconierilor, este, din ce în sau râu viu, pentru noi şi viitorime? „Vă asigurăm că semnalele „MEMORIA ce mai mult, părăsită de locuitorii ei în căutare de-o viaţă mai noastre se vor face în funcţie de vocea dumneavoastră”, i-a dat lesnicioasă. E-o stare de lucruri mai veche, pentru că, în 1981, replica ministrul Rovana Plumb. Masa rotundă s-a încheiat prin Cousteau, care a vizitat-o şi a făcut cercetări în Deltă, exclama: semnarea contractului de fi nanţare „Proiectul româno-bulgar de HOLOCAUSTULUI” „Este incredibil cum rezistă această zonă la câte i-aţi făcut!”. cooperare în zona comună de graniţă a Dunării: Danube Water”. Între 16-19 iulie a.c., la Bacău s-a Recent, Guvernul a luat măsuri privind interzicerea vânătorii în Festivalul „D’ale Gurii Dunării”, ediţia a IV-a, ar fi desfăşurat Concursul Naţional „Memoria Deltă, cu excepţia animalelor dăunătoare, şi ele – într-o anume putut avea drept moto cuvintele comisarului european Holocaustului”, ediţia a III-a, organizat de proporţie, interdicţie materializată printr-o Ordonanţă de Urgen- pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretu- ţă, a menţionat ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb. „[…] Când ne gândim la un plan de dezvoltare zonală trebuie lui şi Sportului, în parteneriat cu Inspec- Salvarea Dunării şi a Deltei face parte din proiectele stra- să luăm în calcul dezvoltarea şi conservarea tradiţiilor care toratul Şcolar Judeţean Bacău, în cola- tegice supervizate de Comisia Internaţională pentru Protecţia sunt menţinute prin oameni”. Întrecerea culinară, concertele borare cu Casa Corpului Didactic (CCD) Dunării, cu sediul la Viena, alături de intervenţia rapidă pentru de folclor, atelierele de împletituri, standurile ONG-urilor pentru „Grigore Tăbăcaru” Bacău, Institutul combaterea poluării, fi nanţată din Fonduri Europene. Ministrul protecţia mediului au dat dimensiunea concretă a ideii. Prezenţă “Wiesel”, F.C.E.R. Au participat aproxima- Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig, a atras în premieră la Festival, standul Editurii „Hasefer” – difuzor de tiv 120 de elevi şi cadre didactice din ţară. atenţia asupra faptului că România nu mai are voie să rateze carte, Dan Vecsler - s-a bucurat de mult interes printre vizita- Concursul şi festivitatea de premiere au programele de fi nanţare pentru Dunăre. „Turismul reprezintă – tori. Pentru prima dată, s-a afl at în atenţia potenţialilor cititori o avut loc la Colegiul Naţional Pedagogic din punctul meu de vedere – sursa cea mai ecologică de dezvol- carte abia scoasă de sub tipar: „Toate spectacolele sunt unice” „Ştefan cel Mare”. Subiectele propuse în tare a economiei unei naţiuni”, a spus domnia sa. A fost motivul – miniaturi umoristice – de Dorel Schor, cu refl ecţii despre autor competiţie au făcut referire la combaterea pentru care a pledat ca Delta să benefi cieze de dezvoltarea de Mircea Radu Iacoban, Sebastian Costin, Iosif Petran şi o urii rasiale, xenofobiei, antisemitismului, infrastructurii comunitare şi a felicitat conducerea Ministerului postfaţă de Zoltan Terner. O menţiune dobândită la concursul discriminării, promovarea respectului, Mediului pentru tenacitatea fi nalizată prin atragerea de fonduri culinar – prepararea borşului de peşte – a răsplătit strădaniile înţelegerii reciproce şi la universalitatea pentru aceasta. Dr. Dorin Palaghiciuc, secretar în Ministerul echipei de meşteri gastronomi ai F.C.E.R. (I.D.) umanismului, ne-a informat prof. Gabriel Afacerilor Externe, a subliniat că Dunărea are menirea să lege Stan, directorul C.C.D. Bacău. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 A.G. WEINBERGER: „Sunt un chitarist, nu un cântăreţ de blues” Născut la Oradea, pe 30 august 1965, public? azi decât o carte de vizită interactivă. Te A.G. Weinberger spune despre el A.G.W.: Nu în sensul în care v-aţi recomanzi unui organizator cu un site însuşi că „este un chitarist, nu un gândi la prima vedere. Publicul este la sau un disc, dacă vrei să fi i luat în calcul bluesman”. Asta deşi a fost defi nit, fel de omogen peste tot în lume. Dacă pentru un festival sau un concert. între alţii, de B.B. King ca „un chita- vine într-o sală, nu este interesat dacă A.M.: Să ne întoarcem un pic la rist foarte bun, dinamic’’ şi de revista protagonistul este evreu, ungur sau rom. eticheta cu blues-ul şi am să vă rog să „Big City Blues Magazine’’, apărută la Publicul plăteşte bani pentru a simţi emo- îmi explicaţi de ce aţi simţit nevoia să Detroit, ca „având un zel de misionar ţia generată de artă, magia. înfi inţaţi Fundaţia Bluesylvania? pentru promovarea blues-ului”, ca să Din punctul de vedere al artistului însă, A.G.W.: Am avut nevoie de o entitate nu mai spunem că a înfi inţat o fundaţie apartenenţa la un grup etnic, împreună juridică pentru a putea tăia facturi, atunci denumită Bluesylvania şi îşi promo- cu frustrările şi complexele de rigoare, când mă duc să cânt. Fundaţia are o vează melodiile prin „AG Blues Radio”. lucrează în favoarea excelenţei. Eu cred serie de facilităţi şi permite o multitudine Într-un interviu cu mai multe afi rmaţii că minorităţile excelează pentru că noi de activităţi, nu plătim TVA şi aşa mai care pot părea şocante, acordat „Re- avem de două-trei ori mai multă nevoie să departe. Aşa am făcut emisiunile de alităţii Evreieşti“, A.G. Weinberger îşi dovedim dreptul la existenţă în cadrul unui radio „Acadeaua” şi „Delfi nariu”; acum susţine punctul de vedere. popor găzduitor, şi atunci tragem de două- găzduim emisiunea „Acadeaua” de la trei ori mai mult, ceea ce se vede tocmai TVR2. Am organizat festivaluri, am dat ALEXANDRU MARINESCU: Cum în excelenţă. Este adevărat că uneori, în burse unor tineri muzicieni care mi s-au aţi ajuns să vă simţiţi, ca personalitate decursul istoriei, această excelenţă i-a de- părut merituoşi. Am sponsorizat muzicieni A.M.: În acest punct, cred că trebuie muzicală, cel mai bine reprezentat de ranjat pe majoritari. Aşa se întâmplă şi în sau entităţi culturale. Anul trecut, această să procedăm la o defi nire a termeni- blues? America. Succesul meu acolo s-a datorat activitate a mers foarte bine, acum - mai lor. România are o istorie milenară, A.G.W.: Poate vă voi dezamăgi, dar eu ambiţiei mele, nu altor factori. Concurenţii puţin bine. Avem un program de educaţie incontestabilă. Ce înţelegeţi prin lipsa nu consider că sunt un bluesman. Această mei americani erau blazaţi, nepunctuali, despre chitară. Mai producem emisiunile dimensiunii istorice? etichetă mi-a fost pusă de presa imatură aşa încât punctualitatea mea, faptul că nu de miercuri de la Radio Şalom. Fundaţia A.G.W.: Aşa este, dar statul român din anii ’90, dar pe mine nu m-a întrebat am fost niciodată beat sau drogat, a făcut organizează concerte şi turnee. De pildă, modern apare relativ târziu. Avem, cu nimeni: „Mă, tu ce cânţi, de fapt?” să fi u din ce în ce mai apreciat. recent, am avut două evenimente la Mo- certitudine, o istorie a locului. Când mă A.M.: Vă întreb eu, acum ... A.M.: În al doilea rând, aţi adus vor- goşoaia, realizate împreună cu Primăria refer la dimensiune istorică, mă refer însă A.G.W.: Cel mult, pot spune că eu ba de Ateneu. Acolo se cântă un gen de Capitalei. S-au numit „Un deliciu acustic” la infl uenţa unui conglomerat popular pe sunt înrudit cu blues-ul. Poporul meu muzică defi nit printr-o sintagmă care şi, în afară de mine, acolo au cântat puşti tabla de şah a globului. Aici, din păcate, a fost acum 4.000 de ani în sclavie, nu mi se pare incorectă: muzică cultă. talentaţi. Am arătat, astfel, că în România România nu a stat niciodată şi nu stă la acum 150 de ani, ca în cazul afro-ame- Dacă o parte a muzicii este cultă, cum avem talente imense. Asta facem şi la masa celor puternici. Ea nu are potenţialul ricanilor, care au creat această formă de îi spunem celeilalte? TVR2, unde promovăm tineri care nu îşi de a se aşeza la această masă. exprimare muzicală. Ca atare, traiectoria A.G.W.: Avem de-a face cu o lipsă de găsesc locul la radiourile comerciale. De altfel, nici statele din Germania sau mea are o altă direcţie. Eu nu cânt ca să inventivitate a limbii române. Dacă l-aţi A.M.: Aveţi şi un sondaj pe Bluesyl- Italia nu s-au constituit în state moderne strig neputinţa socială a poporului din care întreba pe Bach sau pe Beethoven de ce vania despre accesul limitat al blues- acum, să zicem, o mie de ani, dar ele mă trag, pentru că aşa ceva nu există. a compus aşa cum a făcut-o, răspunsul ului la radiourile comerciale. Care este s-au afl at, de la bun început, sub infl uenţa Poporul din care mă trag eu este foarte ar fi că aşa erau timpurile şi tehnologia. rezultatul? De ce credeţi că nu este Vaticanului. Europa este, prin excelenţă, potent social, nu am nevoie să mă plâng Atunci, locul studioului de înregistrare îl mai mult blues în programul acestora? un club catolic. cântând blues music. aveau pianul, hârtia şi pana. Azi, în locul A.G.W.: Motivele sunt, după părerea Din păcate, în România există o ati- La întrebarea jurnaliştilor dacă sunt lor, avem computerul. Nu trebuie să ne mea, prostia şi incultura unor directori de tudine generală care poate fi rezumată în bluesman, le răspund cu o altă întrebare: cuvintele „ia mai lasă-mă cu chestia asta”. Eric Clapton este un bluesman? Dacă Trăim într-o ţară în care singura şansă îmi răspundeţi că da, atunci şi eu sunt de a căra bagajul mizerabil al existenţei bluesman. cotidiene este această sfi dare continuă a Trebuie să ieşim din această cuti- contemporaneităţii. Aşa se naşte băşcă- uţă care ne îngrădeşte spiritul. Faptul lia, aşa apare cultul intoleranţei fără verb că eu cânt piese de blues, nu mă face şi fără ideologie. Totul apare din starea bluesman. 60% din repertoriul de rock se de inerţie a ţării care, din acest punct de bazează pe blues. vedere, este una fără dimensiune istorică. Eu port cu mine tradiţia şi moştenirea A.M.: Şi atunci, de ce aţi revenit din pe care le-am căpătat la Oradea, unde ne America şi trăiţi în România? jucam împreună, copiii maghiari şi romi. A.G.W.: Pentru că eu de aici sunt. Evreii au fost foarte puţini. Ne vorbeam Pământul acesta îmi aparţine la fel de reciproc limbile, ascultam plăcile pe care mult ca oricui altcuiva care s-a născut le aveam fi ecare, mâncam unul la celălalt aici. Când am plecat în lume, am făcut-o şi, ca atare, cultura cosmopolită nu mă ca Ulise, într-o călătorie de iniţiere, pentru poate închide într-o singură cutiuţă. a mă măsura şi compara, pentru a vedea Eu sunt un chitarist, prin excelenţă. dacă tot ce am gândit despre mine are Sincer, nu mă interesează cum denumesc vreo sămânţă de adevăr. M-am întors alţii muzica pe care eu o fac. Sunt un apoi, ca să pot ajuta la noua construcţie. chitarist care cântă ce vrea. Mi-am creat Din acest motiv am şi candidat, împreună posibilitatea să fac ce vreau, când vreau, cu Erwin Şimşensohn şi Voicu Rădescu, unde vreau şi cu cine vreau. la poziţia de consilier general la Primăria A.M.: Cu alte cuvinte, e o problemă Capitalei. Nu ne-a ieşit. de atitudine exprimată de blues faţă de speriem dacă uneltele ne deschid altă programe. Acestora le este frică să nu România este ţara mea, aici mă simt alte genuri de muzică. cale spre desăvârşirea în muzică. Cel ia bobârnace de la patroni. Radiourile acasă, deşi am trei cetăţenii. Văd nişte A.G.W.: Eu mă gândesc la mine ca care mânuieşte uneltele poate să aibă comerciale nu au avut curajul de a-şi lucruri care deranjează, dar care trebuie la un om care ţine universul în palmă, sau nu studii muzicale. Dar, mă întreb, crea un format propriu şi au cumpărat punctate, tocmai ca să nu se mai întâm- nu unul care este apăsat de greutatea ce înseamnă studii muzicale? Vă spun cu unul. În afară de două radiouri comerci- ple. Unele lucruri nu se pot vindeca apli- universului. Pot să modelez universul, dar mândrie că eu sunt în anul II la Conserva- ale, nici unul nu s-a mai gândit să fi e un când un plasture. Eu vreau ca ţara mea accept o axiomă: universul are o singură torul din Bucureşti, la compoziţie. Acum deschizător de drumuri, să formeze gustul să se trezească şi să nu fi e resemnată. De direcţie, iar eu trebuie să mă aliniez cu ea. învăţ dintr-un alt punct de vedere ceea ce muzical al publicului şi să promoveze asta spun lucrurilor pe nume. Da, acum A.M.: Şi care este aceasta? ştiam, şi anume cum să ajung pe cel mai valorile naţionale. De aceea, în 2009, am România este o ţară mediocră, pentru că A.G.W.: Supravieţuirea. scurt drum din A în B, fără să mai bâjbâi. organizat turneul „Interzis FM”. Au fost aici nu poţi ajunge din punctul A în B fără A.M.: Avem în română o pereche Mulţi m-au întrebat ce caut acolo şi le-am 117 turnee în toată ţara, în parteneriat cu a te lupta cu tot felul de obstacole, create sinonimică, unul dintre termeni având răspuns că trebuie să închid cercul. TVR 1, care a transmis evenimentele pe chiar de sistem, în timp ce în America, o nuanţă peiorativă, anume muzicant şi Sunt însă alţii care nu au interes pentru post. Am vândut atunci 37.000 de bilete, unde am trăit multă vreme, sistemul te muzician. Cine unde se înscrie? teorie, dar ei pot produce lucruri plăcute cu 15 euro bucata. Aşa am demonstrat că ajută şi te încurajează să străbaţi traseul. A.G.W.: Mi se pare o pereche de ter- şi gustate de public. Bătălia nu se dă la există o nişă puternică în România care îşi De aceea mi-am permis să spun că în meni acceptabilă. De pildă, colegii mei ţi- teorie şi solfegiu, ci în felul în care e sau permite să dea aceşti bani pentru a vedea România, mediocritatea este o virtute gani îmi spun maramoi. Aşa îmi spunea şi nu e gustat produsul cu care ieşi din stu- un concert alcătuit din piese care nu sunt naţională. Johnny Răducanu, aşa le spun muzicienii dioul tău. Vinzi sau nu ce produci, oamenii date la radio. Datoria unui radio este să Şi ar mai fi ceva. După cei şapte ani ţigani celor evrei. Această formulă nu era, dau sau nu bani pe biletul la concert. Zona dea şanse egale tuturor, la linia de start. În petrecuţi în America, după ce am căpătat în context, peiorativă. Dar folosirea unor de business este motorul de mişcare al schimb, fi ecare radio oferă aceeaşi salată încredere în mine, încercându-mă pe cea astfel de termeni îl caracterizează mai tuturor lucrurilor. facilă şi docilă, nu îşi caută propria nişă mai dură piaţă muzicală din lume, m-am mult pe cel care îi foloseşte, decât pe cel A.M.: Şi computerul este o amenin- în domeniul muzical. întors pentru că vreau ca atunci când vor la care se referă. Pentru un om needucat, ţare pentru acest business, dat fi ind că Această atitudine, care nu se găseşte creşte, copiii mei să o ducă mai bine în oricine e muzicant. Pentru cine a fost la poţi descărca muzică fără să dai nici numai la radiourile comerciale, este spe- România şi să nu dorească să plece. Ateneu, toţi sunt muzicieni. un ban? cifi că unei ţări fără dimensiune istorică, Dacă se goleşte ţara asta, cine mai A.M.: Să le luăm pe rând. Întâi, A.G.W.: Nu. Când evoluează tehno- ceea ce face ca România să fi e o ţară stinge lumina? Lumina va rămâne aprinsă termenul de maramoi. Credeţi că asu- logia, se schimbă şi mentalitatea. În anii a conspiraţiei mediocrităţii, iar medio- şi curentul o să coste foarte mult. marea apartenenţei la o etnie, cum ’70, se făcea un concert ca să promovezi critatea a fost urcată la rangul de virtute Interviu de este cea evreiască, în cazul dvs, poate un disc. Acum, scoţi un disc pentru a naţională. În societate, individul trebuie să ALEXANDRU MARINESCU afecta percepţia unui artist de către promova concertele. Înregistrarea nu este îşi asume promovarea unor valori. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 17

Cum au ratat bucureştenii MMARCELARCEL IANCU:IANCU: PersonajPersonaj cucu mascămască – CabaretCabaret VoltaireVoltaire o incursiune retrospectivă în opera lui Marcel Iancu O galerie privată de artă – „Colors Art dimensiune şi multe la număr, aşa cum Gallery” – ambiţios-activă de oarecare fac cei mulţi cari îndată ce ţin penelul şi timp în peisajul bucureştean, orientată paleta în mână se cred artişti. A mai ex- cu precădere spre explorări în perimetrul pus încă anul acesta la Tinerime; în acea avangardei, a oferit prilejuri rare publicului cetăţuie de încăpăţânaţi, pânza d-sale a nostru de a se întîlni cu opere semnate de fost aşezată retras de tot...Cu toate astea, exponenţi proeminenţi, obligaţi de vicisitu- modest cum ni se prezintă, se arată ca dini ale trecutului să îşi încheie parcursul un artist de talent în pânzele căruia vezi creator în exil. Pe rând, au fost „readuşi perfecţiunea desenului şi armonia de cu- acasă” un Jacques Herold, un Perahim, loare. Urmând aşa, d-sa ne prevesteşte câte ceva din Victor Brauner sau Mattis pe viitorul mare artist”. Nici că se putea Teutsch. În premieră, au putut fi văzute pe o întâmpinare mai încurajatoare la un simeze lucrări din seria artiştilor deveniţi început de drum. Aprecierea avea acelaşi cunoscuţi şi apreciaţi prin prezenţa lor efect stimulator chiar asupra părinţilor, originală în contextul modernizării artelor convinşi curând să dea drumul ambilor plastice peste tot în lume. băieţi mai mari (Marcel şi Iuliu) să meargă Momentul de maximă glorie pentru la studii superioare în Elveţia. „C.A.G.” s-a consumat relativ recent la Momentul elveţian constituie şi punctul dimensiunea unei expoziţii retrospective de la care s-a desfăşurat expoziţia din Marcel Iancu (Janco). Pictură, grafi că, Pipera. Îndrăzneală este primul cuvânt litografi e, ilustraţie de carte, arhitectură venit în mintea cui priveşte imaginea Ca- (machete şi fotografi i), toate laturile proli- baretului Voltaire pictată de Marcel Iancu, fi cei activităţi desfăşurate de Marcel Iancu perfect stăpân pe mijloacele de a da ex- în cele aproape două decenii de creaţie presie, prin desen şi culoare, atmosferei matură (1922-1941), în efervescenţa de răzmeriţă împotriva vechilor canoane, bucureşteană de racordare la parametrii acea explozie juvenilă din micuţa cafenea inovatori de cultură şi civilizaţie occiden- pe o stradă de sorginte medievală a Züri- tală, s-au concretizat în cele peste 150 ch-ului, creuzetul unei mişcări artistice de autentice repere, grupate pe genuri. inovatoare, sortită celebrităţii în lume Amplasamentul a fost cum nu se poate sub numele DADA. Alături de tabloul, mai nimerit ales, spaţiu de amplă res- devenit peste ani emblematic, afi şe ale piraţie, la parterul unuia dintre zveltele manifestărilor organizate de „insurgenţi” edifi cii (Swan Offi ce & Technology Park) în 1916. Plinul de vervă Marcel Iancu îşi din cartierul Pipera. Construcţii impetu- pune o dublă amprentă – în compunerea oase din beton, ce se răsfaţă şi admiră lor grafi că, apoi şi ca participant la progra- reciproc în suprafeţele pereţilor exteriori mele prevăzute: intra în jocul „poemelor din sticlă, oglinzi impecabil-funcţionale, simultane” la concurenţă cu vocile lui Ball, condiţionările muzeale, normative. stampe al Bibliotecii Academiei Române. asemeni unor paravane de protecţie anti- Huelsenbeck, Tristan Tzara, confecţiona În expoziţia de la Pipera au putut fi Setul “shocking” pus pe tavă de “Colors solară, sugestivă ilustrare de efi cienţă şi măşti ale personajelor în rol de dansatori contemplate exemplare din reliefurile Art Gallery” a fost reprodus abundent în supleţe a imaginaţiei arhitecturale, care sau urca pe scenă pentru a expune princi- geometrice (alb pe alb, ori colorate), vi- catalogul pus în vânzare la vernisajul ar fi întrunit, probabil, preţuirea entuziastă piile procesului declanşat de restructurare zionar caracterizate mai târziu de poetul petrecut pe 25 mai 2012. Cine nu s-a din partea lui Marcel Iancu. Dar nu este a practicării şi înţelegerii tuturor genurilor Ion Barbu: „geometrie incendiată”, „furtuni obosit să se deplaseze pentru momentul singurul factor de natură să legitimeze de creaţie. Dacă acceptăm că denumirea de echere, crize de conuri”, ce vor aduce inaugural şi nici în săptămânile următoa- iniţiativa expoziţională. S-a gândit sau nu mişcării venea de la dubla afi rmaţie în ro- artistului nostru reputaţie statornică in- re, până la 15 iunie, cât a stat deschisă organizatorul, e de remarcat o coincidenţă mâneşte Da – Da! (deşi e doar o legendă ternaţională. Erau rodul „inventivităţilor” expoziţia, poate va mai găsi un catalog calendaristică: suntem în 2012, exact la menită să „înfrumuseţeze” faptul banal autorizate de profi lul programatic Dada, să-şi completeze arsenalul seducţiei de 100 de ani de când un tânăr ucenic al al împrumutului năstruşnicei vocabule pe fondul cumulului de experienţe mul- când lumea în materie de Ars amandi. maestrului Iser debuta la cele mai preten- din lexicul comercial pe piaţa elveţiană, tiplicate sub imperativul modernităţii, fi e Problema e că un număr infi m de bu- ţioase expoziţii anuale: Tinerimea Româ- unde variate produse de drogherie purtau că s-au chemat expresionism, cubism, cureşteni au avut curiozitatea să ia drumul nă şi Salonul Ofi cial. Debutantul, încă în marca „dada”), atunci trebuie subliniată constructivism sau suprematism în că- Piperei şi virtualii admiratori ai lui Marcel uniformă de licean, îşi învingea emoţiile postura lui Marcel Iancu, decis să înlăture utarea „frumuseţii convulsive” botezate Iancu rămân cu paguba de a nu fi exami- vârstei şi izbutea să obţină aprobarea posibila ambiguitate pentru a promova un răsunător suprarealism. Putem vorbi de nat de aproape suita creaţiilor ce nu vor juriului de a se înfăţişa judecăţii publice. înţeles constructiv, opus faţă de radicalis- acele „reliefuri” ca un brand al originalităţii mai fi niciodată grupate laolaltă. Mai arunc Ambele expoziţii publicau propriul cata- mul deconstrucţiei verbale la care incita lui Marcel Iancu. O joncţiune fericită între o ultimă privire asupra ansamblului, de la log al participanţilor în ordine alfabetică, „furiosul” Tzara. Contestatar împotriva cuceririle picturii şi exigenţe ale arhitec- un cap la altul al culoarelor paralele, prin- unde îl găsim trecut pe Iancu, Marcel cu practicii negustoreşti, ce terfelea arta şi turii, o temă centrală a publicisticii celui tre panourile astfel rânduite încât permit locuinţa în str. Gândului din preajma Pieţii pe slujitorii ei, limitându-le demersul la ce se instala repede, după întoarcerea imaginaţiei să reconstituie o seducătoare Sf. Ştefan. Încurajat de prima experienţă, mecanica asemănare cu modelul din na- în ţară (1922), asociat lui Ion Vinea la cale regală: de la austeritatea proiecţiilor recidiva în anul imediat următor, când cro- tură, fals adaptate unei tradiţii accesibile conducerea revistei „Contimporanul”, ca geometrice de luare în stăpânire a spa- nicarul revistei „Rampa” (din 9 iunie 1913) înţelegerii populare, de fapt gata să per- promotor al scoaterii publicului valah din ţiului în anii febrilei tinereţi până la ampla îi remarca prezenţa super-elogios. Deşi petueze modele uzate, anchilozate, debi- mediocritatea întârzierii apatice în mre- pânză intitulată Festin, explozie târzie participa cu o singură lucrare, intitulată toare conservatorismului rutinier – Marcel jele tradiţionalismului. Chiar în 1924, con- de exuberanţă coloristică într-o supremă Parcul, vădea calităţi ieşite din comun: Iancu, asociat lui Arp, lui Richter, optează voca la Bucureşti un adevărat „congres zvâcnire a energiilor artistului, care, astfel, „E viaţă în acest tablou, viaţa redată în pentru stilizarea abstractă, ca impuls al modernist”, invitând să expună împreună îşi lua adio de la atelier şi de la viaţă. În lumină, în umbră, în vibrare; ceea ce face fanteziei creatoare şi, concomitent, al somităţi din toată Europa, în frunte cu ciuda încărcăturii de semnifi caţii oferite d. Iancu Marcel e artă, artă adevărată. apropierii artei de convulsiile şi aspiraţiile Brâncuşi. Admiratori ai zelului inepuizabil vizitatorului inspirat să treacă pragul pavi- Nu pozează obraznic cu pânze mari ca democratice, eliberând actul artistic de din partea lui Iancu, Lucian Blaga, Tudor lionului de la Pipera, nu se va mai întâm- Vianu, Camil Petrescu îi susţin pledoariile. pla ca odinioară, după expoziţia etalon din MMARCELARCEL IANCU:IANCU: „Don„Don Quijote”Quijote” Este platforma de pe care arhitectul se 1924, fructifi cată ca experienţă umană, va implica într-o acţiune colectivă, con- după zece ani, în ţesătura romanului Patul vergentă, de „schimbare la faţă” a urbei lui Procust. E tardiv a ne mai mira că au lui Bucur. Mostre ale rezultatelor obţinute lipsit să-şi manifeste adeziunea instituţii au fi gurat, câteva, în spaţiile afectate lui cu precise atribuţii culturale promoţionale. Marcel Iancu la „Lebăda” din Pipera. Tot atât de inutile sunt eventualele păreri La capătul traseului expoziţional, de rău cauzate de inerţia asociaţiilor cu vizitatorul era aşteptat de o surpriză în profi l cetăţenesc, apropiate de spirituali- stilul adolescentin emancipat potrivit ico- tatea eminentului creator. Ar mai fi ceva noclaştilor „dadaişti”, un stoc de desene de comentat, dacă au absentat chiar cei cu maximă încărcătură erotică, lăsate îndrituiţi să recepţioneze, pe baza afi - în aşteptare până acum, fi e în mapele nităţilor de patrimoniu identitar, valorile autorului, fi e în custodia colecţionarilor cu- menite a garanta perenitatea Operei lui legători de „trufandale” (precum Stephan Marcel Iancu şi răsunetul acţiunilor purta- Roll, celebru pentru limbajul verde folosit te cu conştiinţa înainte-mergătorului? Vagi la tot pasul). Era o modă, accentuată la ecouri de presă au însoţit acel context de noi prin anii ’30, derivată din curentul sensibilitate sporită în prezenţa fi icei şi “nudismului” exacerbat în Germania, dar nepoatei lui Marcel Iancu, sosite anume cu îndepărtate rădăcini cum probează din Israel pentru a împărtăşi cu publicul exponatele Cabinetului secret al Muzeului bucureştean unicitatea iniţiativei din Pipe- regal din Napoli, cu relicve recuperate de ra. Ar fi putut fi un eveniment, din păcate la Herculanum, de pildă. Până una alta, diluat în indiferenţă pentru care n-au rost mai există mostre ieşite din penelul unor explicaţiile şi nu există scuze. Lo beseder! maeştri autohtoni chiar la cabinetul de GEO ŞERBAN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 Top 3 din 30 Măsuri O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile organizatorice C.E.B. garanteze recuperarea sumelor oferite. Noi, săraci, şi fără prea mari vise Problema nu este una fi nanciară, respectiv faptul că de viitor ... dacă Grecia sau Spania intră în incapacitate de plată, pentru reînfi inţarea Finlanda îşi poate recupera banii. Adevăratul pericol este Până de curând, ne plângeam că România merge bine ca germanii sau francezii să se întrebe de ce ei trebuie să Comunităţii Evreilor macroeconomic, dar că prin buzunarele omenilor cam plătească, şi fi nlandezii nu. fl uieră vântul. Acum, nu sunt bani nici în buzunare, dar nici În momentul de faţă, omul de afaceri american Warren pe piaţă. Buffet afi rmă că „nu ştie dacă moneda euro va continua să bucureşteni Pe de o parte, străinii nu numai că nu se înghesuie să existe şi peste zece ani, dar consideră că euro nu poate Renaşterea Comunităţii evreilor bucureşteni aducă în ţară capitaluri, dar şi cei care au aici afaceri se supravieţui aşa cum a fost proiectat iniţial”. începe să devină o realitate imediată. cam codesc să mai bage bani în România, sau chiar le „Euforia de la sfârşitul summitului european s-a trans- În iunie 1919, se creează Comisia Lucrărilor retrag. Un exemplu îl dă un responsabil de la Raiffeisen format în scepticism privind soarta monedei unice şi euro Preliminare, având misiunea să treacă la înfi inţa- Kapitalanlage GmbH, din Viena: „În prezent ne-am redus se afl ă acum sub o presiune mai puternică din partea altor rea Comunităţii. În octombrie 1919 începe recen- într-o oarecare măsură poziţionarea noastră în România şi monede”, explică publicaţia „Commerzbank”. sământul locuitorilor şi al organizaţiilor evreieşti încă suntem într-un proces de a lua în considerare acţiuni existente în capitală. Lucrarea este efectuată de un suplimentare. Cheia o reprezintă încheierea perioadei de România se raliază statelor care pariază serviciu statistic special creat din iniţiativa Societăţii incertitudini şi convingerea că există disponibilitatea guver- Sacra din Bucureşti. El e fost efectuat de 84 agenţi nului de a coopera cu FMI”. pe creştere economică recenzori, recrutaţi dintre studenţi şi profesori evrei. Mergând în aceeaşi ordine de idei, Banca Naţională a Deciziile Cabinetului Ponta vizând relansarea economi- Până la sfârşitul lunii, au fost recenzaţi cca. 12.000 constatat că investiţiile străine directe au scăzut în primele că înscriu România în rândul statelor europene care preferă capi de familie. Această activitate se încheie în cinci luni din acest an cu peste 45%, totalizând 465 de să combată efectele crizei prin măsuri de creştere, decât anul 1922, servind drept bază la impunerile evreilor milioane de euro, iar în această cifră nu este inclusă decât prin continuarea numai a celor de austeritate. către Comunitate. în mică măsură infl uenţa actualei situaţii politice. Deşi ele au fost de mult solicitate de oamenii de afaceri, Comisia Lucrărilor Preliminare convoacă o pri- Nici mult trâmbiţatele fonduri europene, pe contribuţia dacă nu ne găseam în plină campanie electorală, amintitele mă adunare generală pentru data de 26 octombrie zdravănă a cărora se baza bugetul de anul acesta, nu prea măsuri nu ar fi fost, probabil, anunţate, deoarece nu pot fi 1919. Întrunirea are loc în localul Şcolii „Cultura”, aduc bani în ţară. Nici mai mult, nici mai puţin de 93% dintre puse în practică fără acordul Comisiei Europene, a FMI şi din str. Zborului. Participă în jur de 200 de delegaţi, proiectele pentru care s-au semnat contracte şi s-au obţinut a Băncii Mondiale. Şi cum respectiva misiune de evaluare în prezenţa cărora M. Schweig prezintă un raport deja fonduri comunitare sunt amânate pentru că oamenii a fost amânată până pe 31 iulie, declaraţia guvernamen- de activitate a Comisiei Lucrărilor Preliminare. de afaceri, în special patronii unor întreprinderi cu până tală este redusă la stadiul de bune intenţii, făcute publice Delegaţii reprezentau instituţiile religioase şi laice la 50 de salariaţi, nu reuşesc să obţină credite bancare înainte de negocierea cu fi nanţatorii internaţionali, dar şi din capitală. sufi ciente ca să îşi achite partea lor de fi nanţare dintr-un de referendum. După dezbaterea raportului, s-au adoptat ur- astfel de proiect, deşi ea nu depăşeşte maximum 30% din Pe de altă parte, opţiunea pentru creştere economică mătoarele hotărâri: totalul sumei acordate de UE. include România în grupul de ţări din care fac parte Franţa, Înfi inţarea Comunităţii Israelite în capitală; Peste toate astea, leul a căzut victimă certurilor politice. Italia, Spania şi altele şi cărora li se opune Germania, care Alegerea unei Comisiuni provizorii, care sub Toată lumea ştie că în prima jumătate a lui iulie, cursul leului doreşte întâi să vadă bugetele echilibrate şi abia ulterior să rezerva aprobării ulterioare a Consiliului de Dele- faţă de euro a scăzut cu 1,6%, dar mai puţini ştiu că, în se vorbească de măsuri de creştere economică. gaţi să fi e autorizată să elaboreze un Proiect de respectivul interval, leul a ocupat un nedorit loc doi într-un În sfârşit, dar nu în cele din urmă, declaraţia de la Palatul Statut; să intre în legătură cu autorităţile statului clasament al celor mai slab performante valute din lume. Victoria reuşeşte să lovească două bile dintr-o singură lovi- pentru rezolvarea formalităţilor legate de înfi in- Şi, ca să punem gaz peste foc, să mai adăugăm că, până tură: pe de o parte, se anunţă schimbarea politicii economi- ţarea Comunităţii; să studieze resursele de care la validarea referendului de către Curtea Constituţională, ce faţă de cea promovată de guvernele PDL şi preşedintele poate dispune viitoarea Comunitate şi nevoile ei, leul îşi va continua deprecierea. suspendat Traian Băsescu şi arată că, în ciuda certurilor elaborând un proiect de buget; să pregătească În acest context, nu e de mirare că, în numai patru zile, politice, actualul Executiv găseşte timp să se ocupe şi de alegerile pentru Comitetul defi nitiv al Comunităţii din 5 până pe 9 iulie, prima de risc a României, adică ra- lucruri precum economia ţării. pe baza Statutului ce se va elabora. portul care exprimă pericolul ca economia românească să Astfel, fi rmele cu cifre de afaceri de maximum 500.000 Comisiunea provizorie a fost constituită din intre în incapacitate de plată (Credit Default Swap, temutul de euro anual vor putea plăti TVA nu la facturare, ci la în- 25 de persoane, reprezentând toate instituţiile CDS), a crescut de la 407 puncte, la 441. casarea facturii, adică din veniturile realizate, nu din banii religioase şi laice bucureştene: temple şi sinagogi, fi rmei. Măsură care combate şi evaziunea fi scală, dat fi ind şcoli, organizaţii şi asociaţii, precum Societatea …dar nici Zona Euro nu e de invidiat că pentru recuperarea TVA este necesară dovada efectuării „Sacra”, Uniunea Evreilor Pământeni, Asociaţia plăţii unei tranzacţii, precum şi derularea decontării exclusiv Corpului Didactic Israelit, organizaţii sioniste Şi asta pentru că solidaritatea este singura care poate prin sistemul bancar. Cusurul măsurii este însă atât că se de diferite nuanţe, societatea studenţilor evrei salva Zona Euro, dar criza erodează atât solidaritatea, cât amână încasarea sumelor din TVA la bugetul statului până „Haşmonea”, Comitetul Central de Ajutorare etc. şi capacitatea europenilor de a lua decizii salvatoare, în di- ce fi rmele îşi încasează facturile, cât şi că trece la buget Comisia refl ecta principiul democratic care recţia unei uniuni care să depăşească nivelul strict monetar. riscul neonorării unor facturi emise. domina acţiunile pregătitoare, necesare înfi inţării Dovadă că ministrul finanţelor din Finlanda, Jutta Alte măsuri menite să scadă tensiunea din lumea aface- Comunităţii. S-a acordat o atenţie deosebită cu- Urpilainen, a declarat de curând, fără nici o reţinere, că rilor sunt creşterea la 50% a cheltuielilor deductibile pentru prinderii atât a reprezentanţilor cultului ortodox, Finlanda preferă să se retragă din Zona Euro decât să cercetare şi inovare şi, respectiv, eliminarea contribuţiilor cât şi ai celui liberal. plătească datoriile altor state. „Finlanda s-a angajat să fi e de asigurări sociale la fondul de sănătate, pensii, şomaj, „Pentru o Comunitate trainică, trebuiau stat membru al zonei euro şi considerăm că moneda euro pentru toţi întreprinzătorii care angajează persoane afl ate în să colaboreze toate clasele sociale, toate este benefi că pentru Finlanda. Totuşi, Finlanda nu se va şomaj şi care au vârsta sub 25 de ani sau peste 55 de ani. partidele şi toate curentele.” Dar, după cum se agăţa de euro cu orice preţ şi suntem pregătiţi pentru toate Firmele mai primesc o gură de oxigen şi prin hotărârea scria în „Curierul Israelit” din 30 noiembrie 1919, scenariile, inclusiv abandonarea monedei unice europene”, Executivului de a-i scuti de la plata penalităţilor pe debitorii „baza întregii acţiuni nu trebuie să fi e numai larg a declarat Jutta Urpilainen. care reuşesc să îşi achite obligaţiile restante în ultimele democratică, dar şi una specifi c evreiască.” În Şi cum este o doamnă de cuvânt, Finlanda este deja în patru luni ale anului 2012. viziunea organizatorilor, în epoca recunoaşterii discuţii cu Spania pentru a obţine acţiuni la băncile spani- O ultimă măsură din acest pachet legislativ le dă dreptul poporului şi ţării evreieşti, trebuie să plutească ole în schimbul contribuţiei Finlandei la pachetul de ajutor fundaţiilor şi instituţiilor care accesează fonduri europene să deasupra tuturor cel mai larg spirit iudaic. Desigur, fi nanciar convenit de liderii europeni. Şi nici măcar nu este îşi recupereze TVA-ul plătit, chiar dacă nu sunt înregistrate referirea era la confi rmarea de către Conferinţa de pentru prima oară că Finlanda se desolidarizează de cei- fi scal ca plătitoare de TVA. Pace de la Paris din 1919 a dreptului evreilor la lalţi membri ai Zonei Euro. Anul trecut, Finlanda a cerut şi Toate bune şi frumoase, dar mai trebuie să vrea şi FMI căminul naţional pe teritoriul Palestinei. Se făcea a obţinut, în cadrul celui de-al doilea plan de ajutor pentru şi CE. apel la spiritul vremii, care „ne împinge înapoi la Grecia, încheierea unui acord bilateral cu Atena care să-i ALEXANDRU MARINESCU casa evreiască, la şcoala evreiască, care impune ca din oprimaţi să redevenim evrei”. În concluzie, este de observat că în lupta pentru reconstituirea Comunităţii evreimii bucu- Vehemente şi aberante atacuri antisemite ale Iranului reştene s-au impus atât principiile tradiţionale ale La o recentă conferinţă internaţională antidrog, orga- Numeroase ţări şi organizaţii internaţionale au luat po- vieţii obşteşti evreieşti, prin menţinerea reţelei nizată la Teheran de ONU şi Iran, prim-vicepreşedintele ziţie faţă de discursul prim-vicepremierului iranian. Într-un instituţionale create de-a lungul timpului, cât şi iranian Mohammad-Reza Rahimi a lansat o serie de “Protest Public”, semnat de preşedintele F.C.E.R., deputat principiile epocii moderne de reafi rmare a popo- atacuri fără precedent împotriva iudaismului şi evreilor. El dr. Aurel Vainer, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Ro- rului evreu cu dreptul la existenţă naţională, iar a afi rmat, printre altele, că “Învăţăturile Talmudului susţin mânia şi-a manifestat dezaprobarea. “Luând la cunoştinţă în contextul Diasporei, cu dreptul de existenţă ca distrugerea tuturor celor care se opun evreilor. Sioniştii informaţiile apărute în mass-media naţională şi internaţiona- minoritate naţională. controlează trafi cul ilegal de droguri”. Rahimi a amintit de lă privind recentele declaraţii formulate de prim-vicepreşe- Comisiunea Provizorie a ales din cadrul său “ginecologi care omoară copilaşi de culoare din ordinul dintele Republicii Islamice Iran, Mohammad-Reza Rahimi, diverse subcomisiuni, a elaborat proiectul de sioniştilor” şi a pretins că “revoluţia bolşevică din 1917 a la 27 iunie a.c., cu prilejul “Zilei Internaţionale împotriva statut, aprobat în Adunarea Generală din 6 mai fost începută de evrei şi, în mod ciudat, nici un evreu nu a Abuzului de Droguri”, conducerea Federaţiei Comunităţilor 1920. Cu această ocazie, s-a votat următoarea murit în revoluţie. Totuşi, la mijlocul cuvântării, a precizat că Evreieşti din România exprimă totala sa indignare faţă de moţiune: „Subsemnaţii, delegaţi ai instituţiunilor şi “există o deosebire între evreii care urmează cu onestitate atacul antisemit, deosebit de brutal, lansat împotriva cărţilor organizaţiunilor evreieşti din capitală, aprobăm în preceptele profetului Moise şi sioniştii, elemente centrale sfi nte ale iudaismului şi a evreilor, în general. Afi rmaţiile întregime cuprinsul proiectului de statut elaborat ale trafi cului internaţional de droguri ”. exprimate de Mohammad-Reza Rahimi, se arată în protest, de Comisiunea Provizorie, recunoscând până la Participanţii la conferinţă au rămas uluiţi de tonul ve- nu au nici o bază reală, citatele invocate fi ind scoase din noi dispoziţiuni autonomia sinagogilor existente hement al acestui discurs în condiţiile în care comunitatea context, fi ind total inacceptabile şi constituie o jignire fără astăzi în capitală.” internaţională, care încearcă să izoleze Iranul din cauza de seamăn la adresa evreilor trăitori astăzi în lume dar şi Alegerile primului Comitet al Comunităţii s-au politicii sale în domeniul armelor nucleare, apreciază a milioanelor de evrei care au suferit de-a lungul istoriei fi xat pentru data de 2 ianuarie 1921, ele fi ind în- Teheranul pentru măsurile de combatere a consumului şi, mai cu seamă, în timpul perioadei atât de întunecate a cuviinţate de către Ministerul de Interne printr-o şi trafi cului de droguri, motiv pentru care s-a şi acceptat Holocaustului din Europa. (E.G.) adresă specială, din 29 decembrie 1920. organizarea la Teheran a acestei conferinţe. LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 19 Teatrul, a doua pasiune a doctorului Aurel Vainer La adăpostul Siluete Cu ocazia comemorării regretatului us), Zefi Alşek, actorii maghiari Oskar din Arad după ce a cumpărat echipa actor Ion Lucian, la care au partici- Deneş şi Rozsy Bàrsony, Javor Pal, Ferar KMSE din Cluj, cu celebrul Toth pat numeroşi oameni de cultură, am veniţi la Bucureşti de la Budapesta, III, care avea să joace cu Puskas în neuitării avut o scurtă discuţie cu preşedintele pentru că la noi actorii erau mai bine naţionala Ungariei - a pus pe picioare În anii studenţiei mele, s-au perindat la F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care îmi plătiţi decât în Ungaria, după război. în sala de la parterul Cercului Militar un catedră (în amfi teatre ca şi în săli de seminar) spunea că-l cunoştea pe Ion Lucian Era şi viitorul star al fi lmului maghiar teatru cu specifi c bulevardier, pentru zeci de conferenţiari, lectori şi asistenţi. Faţă din tinereţe, că l-a atras din copilărie Kalman Latabar (evreu de origine), ş.a. prietena sa, actriţa Agi Polly, care, ce de unii, am de plătit o datorie de recunoştinţă. teatrul. Astfel mi-a venit ideea să-i Erau spectacole şi la cinematograful e drept, avea un talent aproximativ. Pe Sanda Radian mi-o amintesc pentru propun să împărtăşească din amintirile „Gloria”, apoi la Arena Moiceanu, unde La Piaţa Amzei, Teatrul Naţional şi-a că avea cochetăria să fi e mereu prezentă în sale cititorilor revistei. aveau loc şi meciuri de box. Prima oară deschis în 1948 două săli, urmând numele promisiunii ţinute celor 20 de alcătuitori Prima piesă de teatru, îşi amin- a putut fi văzut acolo boxând un negru apoi Sala Odeon (se ştie că vechiul ai grupei de a comunica integrator cu noi toţi. teşte A. Vainer, a vizionat-o la vârsta american, Keo Morejon, fost pilot, sediu al Teatrului Naţional a fost dis- O singură dată şi-a ieşit din linia ei de condu- de zece ani, în 1942, apoi, cu un văr căzut prizonier în România. Alt boxer trus la bombardamentul din zilele de ită. S-a întâmplat când mi-a spus că am „o de aceeaşi vârstă au prins curaj şi au era un ucrainean. Acesta a fost găsit 24-25 august 1944 efectuat de aviaţia prestaţie repliată”, proprie insului însingurat. văzut o sumedenie de spectacole la înecat la Herăstrău; nu se ştie cine şi germană, situată atunci la Otopeni). Nu mai ţin minte cât m-au marcat vorbele Teatrul Colorado (în spaţiul actualului de ce l-a asasinat. Jucau Ion Manolescu, Mihai Popescu, ei, însă, peste un timp, cuvintele ei, ecoul lor, bloc Intercontinental). Acolo i-a văzut La Teatrul Baraşeum, înainte de a surorile Cocea, Aura Buzescu, Irina au ieşit în drum, mi-au dat de gândit. jucând pe marii actori Grigore Vasiliu- deveni TES, jucau Beate Fredanov, Răchiţeanu, N. Brancomir. Se jucau Am terminat facultatea în vara anului 1955, Birlic, Ion Lucian, cu asistenţa Eugeniei Jeni Şmilovici, Bebe Spitzer (solist), piese ruseşti, ca „Nunta lui Krecinski”, iar după o vreme, în 1972, mi-am susţinut Bădulescu, George Voinescu (decora- regizor fi ind Al. Finţi, tatăl actorului dar şi Caragiale, „O scrisoare pierdu- doctoratul. Mai puţin preocupat de aspectele tor), ş.a. Birlic era un pasionat parior Andrei Finţi de la TES şi Naţional. tă”, cu o distribuţie de aur (Alexandru protocolare, când m-am uitat în jur, nu am la cursele de cai, dar, duminica, venea Constantin Tănase îşi prezenta spec- Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Florica văzut-o în cercul celor prezenţi pe Rica Bra- într-o fugă de la hipodrom, la ora 15, tacolele la Teatrul Cărăbuş, din incinta Demion, Elvira Godeanu, soţia ingi- lover, cea căreia i se spunea, ofi cial, Sanda la teatru, fără să-şi trădeze emoţiile de Circului Paladium, pe Bd. Elisabeta nerului constructor şi anteprenor Emil Radian. Am regretat că am omis să-i adresez la curse, pierderi, câştiguri, ca la orice colţ cu strada Vasile Pârvan. La Teatrul Prager. Regizori erau Sică Alexandres- invitaţia să participe, cum se cuvenea, la pariu. În teatrul său juca impecabil, Alhambra, condus de N. Vlădoianu, cu, Mony Ghelerter, Al. Finţi, director susţinerea tezei mele. Regretul era sporit de sala izbucnea în râs numai la vederea se deschiseseră noi stagiuni, iar la fi ind Zaharia Stancu. Era, desigur, şi un amănunt nicidecum oarecare. După ce lui. Piesele erau de gen bulevardier, Operetă cânta Ion Dacian, împreună Lucia Sturdza-Bulandra. La Alhambra fusesem exclus din redacţia „Gazetei literare” însă succesul era imens. Copilul Aurel cu foarte frumoasa Silli Popescu. Tot se jucau piesele lui Sebastian. La din motive etnice, am fost aruncat în şomaj 12 Vainer venea din Calea Văcăreşti să se aici se puteau viziona ”Steaua fără Operetă, cu mare succes, era vizionată luni. Aşadar, şomer la nici 26 de ani! Datorită bucure de spectacolele acestui teatru, nume”, cu Nora Piacentini şi Mircea opereta „Vânt de libertate” de Isaac unui om de bine, Vlaicu Bârna, am găsit la era în anii 1943-1944. Apoi a frecventat Şeptilici. La Teatrul Municipal se juca Dunaevski. Teatrul Armatei avea o sală B.C.U. (Biblioteca Centrală Universitară) un Teatrul de Comedie, unde funcţionează celebra piesă „Manase” a lui Ronetti şi pe Calea 13 Septembrie, unde jucau post de bibliotecar ca, peste câteva luni, să acum Teatrul Odeon, afl at sub direcţia Roman, cu marele actor Ion Manolescu George Vraca, N. Trestian, N. Gărdes- fi u adus în cadrul serviciului de informare şi lui G. Ciprian, autorul celebrelor piese în rolul principal, iar pe Radu Beligan, cu. Repertoriul teatrelor se axa şi pe documentare. ”Omul cu mârţoaga”, „Capul de răţoi”. A. Vainer l-a văzut pentru prima oară dramaturgia lui Shakespeare, pe piese La câteva luni după pomenitul eveniment, Jucau Birlic, surorile Cocea, Tanţi şi în piesa „Amantul de carton”, în 1944. de forţă, în afară de cele comandate. În din mijlocul noului meu colectiv s-a iscat o Dina, frumoase amândouă, fi icele jur- Un teatru foarte frecventat atunci a fost revista „Contemporanul”, condusă de mişcare de respingere a persoanei mele. nalistului N.D. Cocea – reputat om de „Victoria” cel care funcţiona în sediul G. Ivaşcu şi Ion Mihăileanu, apăreau Scandalul se baza pe acuze deontologice cultură şi de opinie din interbelic –, şi Cercului Militar unde jucau inegalabilii cronici teatrale şi de carte, tabletele lui total inventate. În marginea lor, „derapajele” Niki Atanasiu. Pe Calea Văcăreşti mai actori George Vraca şi Leny Caler, re- G. Călinescu, Geo Bogza, Brunea-Fox, mele profesionale anunţau urmări dintre cele era cinematograful-grădină „Izbânda”, purtând mereu mari succese. Baronul fost colaborator al marelui fotograf Iosif mai grave... Ciudat lucru, au întârziat să se nu departe de strada Mămulari, unde Neumann din Arad - cel care a înfi inţat Berman. producă. Când, pe neaşteptate, a apărut se puteau vedea spectacole muzical- echipa de fotbal ITA (UTA), el fi ind şi într-o publicaţie centrală, cu mare greutate, comice, cu Mircea Crişan (Marcel Kra- proprietarul-fondator al Uzinelor Textile BORIS MARIAN un articol din al cărui cuprins rezulta că întoc- misem câteva cercetări bibliografi ce deosebit de valoroase. Cel mai bun jucător al naţionalei de fotbal a Italiei, Clanul din iniţiativa căruia plecaseră acu- zele la adresa mea s-a oprit ca fulgerat. Re- fiul adoptiv al unei evreice spectabilitatea revistei în care Sanda Radian semnase recenzia cu pricina l-a redus la tăce- Mario Balotelli, starul naţionaliei de fotbal a Italiei, ale mama lui la începutul lui iunie, când, împreună cu mai mulţi re. Efectul nu s-a oprit aici. S-a instalat o linişte cărui goluri au adus echipa în fi nala Euro 2012, a dezvăluit fotbalişti din echipa Italiei, au vizitat lagărul de exterminare misterioasă, emanată de vestigii ascunse. Am că a fost crescut de o mamă evreică. El i-a dedicat mamei de la Auschwitz. Născut Mario Barwuah, părinţii lui erau fost invitat să-mi văd de treabă cu asigurarea sale, Silvia, cele două goluri din semifi nalele cu Germania, emigranţi din Ghana, care locuiau la Palermo. Părinţii erau că „mizeriile“ nu se vor mai produce. care au propulsat echipa pe locul fruntaş. În toate publica- foarte săraci, iar băieţelul a avut mari probleme de sănătate, Sanda Radian, la rândul ei, şi-a văzut de ţiile sportive din lume, precum şi pe ecranele televizoarelor, astfel că a fost încredinţat şi crescut de Francesco şi Silvia activităţile ei publicistice şi editoriale. Şi-a se putea vedea imaginea emoţionantă în care Balotelli, Balotelli, aceasta din urmă fi ind evreică. focalizat atenţia spre cercetări ample, care cu lacrimi în ochi, îşi îmbrăţişează mama după meciul cu “Stormfront”, un site rasist, l-a atacat pe Balotelli. „Este ieşeau din convenţii. Nu chiar independent Germania. negru şi evreu, ar trebui să joace pentru Israel, nu pentru de ce s-a petrecut atunci cu Rica Bralover, Balotelli, jucător la Manchester City, a povestit despre Italia”, a scris un comentator pe site. (E.G.) destinul ei sub numele de Sanda Radian şi-a cucerit un loc recunoscut, dublat de înscrierea în spaţiul S.F. (Science Fiction) cu proze de O fundaţie a evreilor ruşi crează un Premiu Nobel evreiesc indiscutabilă calitate. Alte amintiri legate de fi inţa sentimentală, Fundaţia evreiască „Genesis aspora, au declarat creatorii săi. Potrivit ţinând cont că evreii reprezintă numai de tinereţea, de sârguinţa în profesie ale Philantropy Group”, din care fac parte lui Mihail Fridman, „Premiul Genesis 0,2 la sută din populaţia lumii. Printre Sandei Radian mi-a împărtăşit fosta ei bună miliardari ruşi evrei ca Mihail Fridman, scoate în evidenţă contribuţia evreilor laureaţii evrei fi gurează Albert Einstein, prietenă Herta Spuhn. S-a întâmplat că, fi indu- Piotr Aven şi Gherman Han, a anunţat la istoria lumii. Mari realizări în ştiinţă, scriitorul Shai Agnon şi foştii premieri mi colegă de an la Filologie şi afl ând că am de crearea unui premiu anual în valoare de artă, afaceri, medicină, diplomaţie şi israelieni Yitzhak Rabin şi Shimon Pe- gând s-o evoc pe asistenta noastră din anul un milion de dolari, care va fi oferit unei în alte domenii ale activităţii umane au res, care au primit premiul împreună. III (1954), Herta Spuhn a dorit să-mi pună la personalităţi având strânse legături cu fost realizate prin aspiraţiile fi reşti ale Stan Poloveţ, preşedinte-director dispoziţie numeroase detalii puţin cunoscute poporul evreu, pentru realizări deosebi- poporului evreu vizând îmbunătăţirea general al Grupului „Genesis”, şi-a din biografi a Sandei Radian. Mă simt dator te în artă, ştiinţă şi diplomaţie. Anunţul lumii şi dorinţa lui de a transmite valorile exprimat speranţa ca primul câştigă- să precizez că fosta mea colegă de an are în a fost făcut în cadrul unei întâlniri între lui morale generaţiilor viitoare. Această tor să fi e desemnat înainte de Pesah palmaresul ei o activitate de peste trei decenii premierul Benjamin Netanyahu, Mihail tradiţie a poporului evreu trebuie să fi e 2013, dar aceasta depinde şi de viteza ca redactor de carte la Editurile Tineretului şi Fridman şi preşedintele Agenţiei Evre- continuată”. Premiul, în valoare de un cu care se va organiza comitetul de Albatros, precum şi numeroase traduceri din ieşti, Nathan Sharansky. milion de dolari, echivalează cu cea a selecţie. limba germană, pe care o stăpâneşte remar- Premiul „Genesis”, considerat un fel Premiului Nobel. Până acum, 20 la sută Premierul Benjamin Netanyahu a cabil de bine. de premiu Nobel evreiesc, va contribui dintre laureaţii Premiului Nobel au fost mulţumit pentru decizia Grupului şi a În baza acelor amănunte primite de la Herta la întărirea legăturilor dintre Israel şi di- evrei, un număr excepţional de mare denumit acest premiu „un simbol al Spuhn, am purces la citirea/recitirea a două din marilor contribuţii ale evreilor în dez- cărţile Sandei Radian: „Măştile fabulei” (Editu- voltarea umanităţii, datorită valorilor pe ra Minerva, 1983) şi a cercetării „Portrete femi- care le-au susţinut şi a moştenirii lor. nine în romanul românesc interbelic” (Editura Este un pas important pentru coeziu- Minerva, 1986). În fi ecare caz, am fost invitat nea poporului nostru şi simbolizează la scoaterea de note, atât de serios concepute unitatea sa în jurul valorilor iudaice”, a s-au dovedit lucrările sus-menţionate. Păcat că spus premierul, citat de „The Jerusalem autoarea lor a fost silită în 1961 să-şi suspende Times”. cariera universitară (primise titlul de lector) şi Cei trei oameni de afaceri ruşi l-au să amâne susţinerea doctoratului. însoţit pe preşedintele Vladimir Putin în Prietenia cu care şi-a tratat studenţii, sur- cadrul recentei lui vizite în Israel, când priza unei laborioase activităţi editoriale sunt şeful de stat al Rusiei a asistat la inau- pentru mine motive să mă apropii, din nou, de gurarea, la Natanya, a monumentului personalitatea Ricăi Bralover, spirit chemat dedicat ostaşilor Armatei Roşii care, să scrie multe despre esenţa iubirii, pe cât şi în ianuarie 1945, au eliberat lagărele despre supremele ei ţeluri. morţii Auschwitz-Birkenau. HENRI ZALIS EVA GALAMBOS 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 JEWISH REALITY Commemoration of the Iaşi pogrom The traditional Hebrew of June 29 to 30, 1941 wedding joy has no age The tragic events that took place in Iaşi, in Bucharest, said that “the Iaşi massacre was A meaningful event took place on July 6, 2012 at the Rabbinical late June 1941, became the topic of a roundtable the fi rst sign of the mass extermination of Jews Chancellery in Bucharest. Mrs. and Mr. Haim Rozinka Burihovici, organized by the Jewish Community of Iaşi in during the Second World War” and underlined members of the Jewish Community in Brăila, made a traditional collaboration with the Federation of the Jewish the acts of courage of Viorica Agarici, Dr. Dumitru Hebrew wedding, because when they were married, more than Communities from Romania. Beceanu, Eng. Grigore Profi r, Veronica Zosin- 30 years ago in communist times, they have not had the Ketubah. Opening the roundtable on “The Iaşi pogrom of Gorgos, etc., which have helped and saved Witnesses were Rabbi Rafael Shaffer and Yehuda Livnat, offi ciant of June 1941”, Eng. Abraham Ghiltman, President Jews. the Great Synagogue in Bucharest. The ceremony was attended by of the Jewish Community of Iaşi, showed that In the Communication “The Jews in Iaşi Eng Paul Schwartz, Vice-president of FJCR, Eng. Albert Kupferberg the pogrom against Jews, which took place 71 during Carol’s regime (1938-1940)”, presented General Secretary of FJCR, Erwin Şimşensohn, President of the years ago, was organized according to General by Prof. Ovidiu Buruiană, researcher at the Jewish Community in Bucharest, Mirela Asman, JCB Vice-president Ion Antonescu’s order. Center for Judaic and Hebrew Studies “Dr. and Edi Kupferberg, coordinator of the Rabbinic Chancellery. On this Dr. Aurel Vainer, President of FJCR and Alexandru Şafran” from the University “Al.I. occasion Rabbi Rafael Shaffer explained the details and importance of member of the Parliament, the roundtable Cuza“, Iaşi, emphasized that since 1938, Jews traditional marriage contract. Engineer Paul Schwartz, Vice-president moderator, pointed out that “the inhuman acts of in Romania were subjected to anti-Semitism, of FJCR, reminded the program “Mazel Tov!” in which Jews who marry Iaşi, as shown in the documents of the time, were manifested by an anti-Jewish policy illustrated in the religious tradition receive a small fi nancial support from FJCR intentional, directed and thoroughly prepared by laws that encouraged racial hatred, robbery on this occasion. In turn Erwin Şimşensohn, JCB president stressed before. The hatred against Jews in Iaşi was and persecution of all kinds. the importance of maintaining traditions for an active community life. induced from years 1920-1922 by A.C.Cuza and At the end of the event in Iaşi, Dr. Aurel Vainer, “Despite what is said by some, that we too old for that, we wanted his disciples”. Professor Carol Iancu, University President of FJCR, awarded the French Cultural very much to fulfi ll in the right way the Jewish family traditions”- said of Montpellier, France, noted in his presentation Institute from Iaşi director, Jose-Maria Queiros, Mr. Haim Burihovici. Mrs. Rozinka Burihovici expressed her hope that entitled “The pogrom in Iaşi in written memoirs,” the Diploma and Medal of Honor “Friends of the “the children will also carry on following these traditions.” that it was “the fi rst giant pogrom at the beginning Jewish Communities from Romania”. of the Second World War, but the information Sunday, July 1, 2012, the victims’ about it in the press of the time was poor and commemoration of the Iaşi pogrom of summer Interview with Fredi Deac, obviously distorted”. He also referred to the 1941 took place at the Jewish Cemetery Păcurari. considerations of the French ambassador at The commemorative ceremony was opened the time, Jacques Truelle, who, in the diplomatic by the President of the Jewish Community of President of the Jewish correspondence, spoke about “the responsibility Iaşi, Eng. Abraham Ghiltman. Vice-president of authorities (gendarmes and army who carried of F.J.C.R., Eng. Paul Schwartz, said in his Community in Bistriţa out the orders of Ion Antonescu) in the actions speech that deniers exist even today, demanded of deportation and massacre of Romanian to implement the legislation and expressed The president of Jewish Jews and about the existence of a project draft satisfaction with the work of young non-Jewish Community in Bistriţa, Fredi prepared by the government systematically researchers for outlining the historical truth, Deac, said in an interview encouraged by the Germans and aimed at the such as researcher dr. Adrian Ciofl âncă and for the “Jewish Reality”: “The extermination of the Israelites from Moldova, his colleagues who have discovered the mass Jewish Community in Bistriţa Bessarabia and Bukovina. “ grave from Popricani where other victims of the became really visible at the end One of the written memoirs mentioned was Romanian Holocaust are buried. The offi cials of the eighteenth century - the the work “The pogrom of that Sunday” written by who spoke stressed the need to know the early nineteenth century, when Chief Rabbi Alexander Şafran, stating that “the historical truth in order to make sure that such more and more Jews settled pogrom (with about 12,000 victims) was done by things do not happen again. in Bistriţa, Nasaud, Beclean the Romanian local authorities with the support The ceremony in Iaşi ended with the and the villages around these of the German military units.” submission of wreaths of fl owers at the Monument cities. Specific trades to our In the presentation “The pogrom in Iaşi and of the pogrom in front of the mass graves and people fl ourished - doctors, lawyers, and teachers - but Jews were the chance to escape with life,” Adina Babeş, with prayers held by Rabbi Shlomo Tobias. not strangers in fi elds, or in trades as a carpenter, blacksmith, tailor, researcher at the Institute “Elie Wiesel” in and others. Community development culminated in 1856 with the rise of the Great Synagogue in Bistriţa, historical and architectural monument. (...) During the Hortyst occupation of Northern Transylvania, the Hungarian troops held their horses in the Great The Holocaust in Romania, discussed Synagogue in Bistriţa. The drama of the Bistriţa Jews began with various oppressive measures, destruction of places of worship and by a panel of the Israeli Parliament all that was in them, to ghettos and deportation. Some few have been lucky enough to fl ee the area, but most remained in place, and in 1944 The 72-year anniversary of the pogroms of where 100-150 people were killed, the pogrom we can talk about 7000 Jews in the county. In May 1944, hundreds of Dorohoi and from Galaţi and 71 years of the of Galaţi, also in 1940, where it seems that 300 ordinary people, whole families, from elders to children and mothers pogrom in Iaşi were in the attention of the Knesset people had died, one in Iaşi, from June 29, 1941, with babies in arms, guilty “that they are Jews, were rounded up and Commission for honoring the Jews’ bravery and where Ion Antonescu personally gave the order of quartered in the ghetto from a nearby hill. Let the open without food fight against Nazi and their associates. The organizing the pogrom. In Iaşi, Jewish men were and water, beaten, waiting for their trains to” the factory of death“. commemorative meeting was held on June 19, called to Police Headquarters to receive safe In 4 and 6 June they were deported by two trains to Auschwitz and 2012. The Chairman, Rabbi Iosef Wasserman in passes, but were killed there by shooting. The two Birkenau. On the location of the ghetto they were, there are two mass his speech underlined that the Dorohoi pogrom “death trains” had to run lines from Iaşi-Călăraşi graves with more than 300 corpses. Those who are buried there have marks the beginning of the Holocaust of the and Iaşi-Podu Iloaiei. at least a tomb, but the deportees ended up leaving this world in the Romanian Jewry, in 1940. Ghilon Ilan, member The Romanian government began the Jews’ form of ash and smoke from crematoria. Through the contribution of of the Parliament, representative of Yad Vashem, deportation to Transnistria from Bessarabia and the few surviving a Deportees Monument was erected in front of the Rachel Barkay, former member of the Parliament, Bukovina. The deportations were preceded by synagogue (...). In the whole area of the county there are 82 Jewish Colette Avital, and former member of Parliament collective executions, which began in July 1941. cemeteries, and we rank number three in the country“. The President and Minister Micha Harish also held speeches. On January 21, 1941, Marshal Ion Antonescu also said that in the area there are only 10 Jewish men living (...). Lucian Zeev Herşcovici, historian, showed excluded the Iron Guard from the coalition A partnership with the Foundation “Bistriţa Concert Society” has that the Holocaust in Romania started before government which led to the Iron Guard rebellion been reached and the Great Synagogue hosts symphony concerts. 1940, with the anti-Semitic laws promulgated in Bucharest (21 to 23 January 1941), when 125 The building is also a museum and a worship place at the great by the Goga-Cuza government and remained Jews were killed. The number of the deported holidays. The synagogue was fully restored following the contribution in force until the collapse of the fascist regime Jews from Northern Transylvania is 131,639 brought by the family of Mr. Larry Hirsch from U.S.A. who has origins in Romania, on August 23, 1944. He listed the people; most of them have died in death camps in this region, the concert society partnership and the support of the pogroms that took place in Dorohoi in 1940, in Poland and Germany. local authorities. A.G. Weinberger: “I am a guitarist, not a bluesman” Born in Oradea, on August 30, 1965, potent socially, I don’t need to complain needed in order to recommend you to a A.G. Weinberger says about himself about playing blues music,” said the event organizer. that he is „a guitarist, not a bluesman”, guitarist in an interview to the magazine “Recording is not today’s only although it was defi ned, among others, “Jewish Reality”. A.G. Weinberger also interactive business card,” says by B.B King, as a “very good guitarist, said that the use of terms like “musicant” Weinberger. dynamic’’ and he himself had established instead of “musician” or “maramoi” as the About Romania, the musician says it is a foundation called Bluesylvania. Gypsy musicians call the Jewish, defi nes “a country with a conspiracy of mediocrity, “We must get out of this little box that those who use that term, not those who and mediocrity was uploaded to the rank restricts our spirit. The fact that I sing the are so called. of national virtue because you cannot go blues doesn’t make me a bluesman. My The computer is not a threat to today’s on a way from point A to B without the people were 4,000 years ago in slavery, musicians, Weinberger believes, because system hinder you, while in America, the not 150 years ago as in African-Americans once a concert was needed in order to system helps and encourages you to walk case. The people I draw from is very launch a disk, today launching a disk is the route”. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 21

Oameni care au fost, oameni care rămân CALENDARUL LUNII AUGUST 20 de ani de la trecerea în posteritate a lui Simion Caufman z.l., ANIVERSĂRI La 16 august 1913 s-a născut la La 4 august 1924 s-a născut la Bal ti- • Brest-Litovsk MENACHEN BEGIN, fost preşedinte al C.E. Iaşi • more scriitorul LEON URIS. Este au- fost prim-ministru al Israelului. Ajunsesem într-o Hanuchiadă, la Iaşi, greutăţi, de depăşit confl icte. A organizat to rul romanului Exodus, în care rela tea- La 17 august 1863 s-a născut în unde preşedinte al comunităţii era Simion conferinţe pe teme iudaice cu resurse ză momente ale creării Statului Israel. • Rusia liderul sionist MENACHEM Caufman. Nu era uşor să ţii piept incursiunii proprii - Iaşii n-au dus lipsă vreodată de La 4 august 1941 s-a născut la MENDEL UŞIŞKIN, colaborator al lui strălucitoare făcute de Şef Rabinul Rosen intelectuali reputaţi -, concerte religioase, • Cernăuţi actorul RUDY ROSENFELD. Th. Herzl. în istorie, fi lozofi e, actualitate evreiască pe turnee la Iaşi ale Teatrului Evreiesc din A interpretat numeroase roluri pe scena La 22 august 1897 s-a născut marea canavaua unuia sau altuia dintre motivele Bucureşti, aniversări ale teatrului idiş, care TES. • actriţă ELISABETH BERGNER. Hanucăi. O provocare căreia domnu’ Ca- tot la Iaşi s-a născut. După cutremurul La 6 august 1855 s-a născut la La 25 august 1918 s-a născut marele ufman i-a făcut faţă cu brio ştiind să do- din ’77 a restaurat Sinagoga Mare. Istoria • Melbourne ISAAC ALFRED ISAAC, • compozitor şi dirijor LEONARD zeze – era doctor în farmacie – curtoazia consemnează că, în 1976, a fost marcat fost guvernator al Australiei. BERNSTEIN. gazdei şi calitatea cunoştinţelor de cultură centenarul teatrului idiş şi a fost dezvelit La 8 august 1856 s-a născut în * antică, modernă, contemporană. Avea alt bustul lui Avram Goldfaden, întemeieto- • Ucraina fondatorul sionismului cultural La 5 august 1942 au fost ucişi în tip de oratorie decât al Şef Rabinului; mo- rul lui. Dar culisele momentului? Într-o ASCHER ZWI GINSBURG (pseudo- • lagărul de la Treblinka 200 de copii deraţia era elementul specifi c, veneau la noapte, capul lui Goldfaden a dispărut nimul ACHAD HAAM). orfani, împreună cu J. KORZAK. rând profunzimea şi grija pentru alcătuirea de pe soclu. Domnu’ Caufman a intrat în La 8 august 1902 s-a născut la COMEMORĂRI sobră a frazei. Făcea parte din specia in- biroul preşedintelui Comitetului Judeţean • Bucureşti scriitorul SAŞA PANĂ. A La 3 august 1942 a murit în Elveţia telectualului interesat de cunoaştere, care de Cultură. Privirile de un albastru intens publicat mai multe volume de poezii • savantul RICHARD WILLSTÄTTER. nu goneşte după publicitate; specie, azi, scânteiau de indignare, dar vorbele-i erau suprarealiste. A primit Premiul Nobel pentru chimie pe cale de dispariţie. „Ce am săvârşit?”, măsurate: „N-aş dori să raportez acest act La 8 august 1908 s-a născut la La 4 august 1922 a murit la Berlin mărturisea apropiaţilor. „Nimic deosebit de de vandalizare Şef Rabinului Rosen…”. • Chicago juristul ARTHUR JOSEPH • scriitorul de expresie ebraică DAVID alţii. Mi-am îndeplinit simpla datorie către Amândoi ştiau că Iaşii-s un loc sensibil, GOLDBERG. A fost o perioadă FRISCHMAN. ştiinţă, către neamul din care fac parte. că „incidentul” ar fi avut un ecou nedorit reprezentantul SUA la Naţiunile Unite, La 9 august 1943 a murit la Paris Nimic mai mult. Îmi recunosc un singur de statul român, în Vest. Preşedintele merit. N-am irosit vremea. Am folosit-o cât Comitetului Judeţean s-a făcut luntre şi cu rang de ambasador. • pictorul CHAIM SOUTINE, de orien- s-a putut mai mult şi mai bine”. Să i se fi punte, l-a adus pe sculptorul emerit Iftimie La 8 august 1937 s-a născut la Los tare expresionistă. transmis asta din tată-n fi u? Bârlădeanu, elev al lui Ion Irimescu, şi i-a • Angeles actorul DUSTIN HOFFMAN, La 11 august 1980 a murit scriitorul Familia era originară din Sculeni, unde încredinţat lucrarea. Până în decembrie al laureat al Premiului Oscar. • ISAC PELTZ. adăsta curtea hasidică a vestitului Scu- aceluiaşi an a fost rezolvată problema. Dar La 9 august 1928 s-a născut ing. OSY La 12 august 1900 a murit la New lener Rebe. Să fi fost tradiţia culturală a domnu’ Caufman făcea şi lucruri mai puţin • LAZĂR, fost preşedinte al C.E.B. • York primul campion mondial de şah Iaşilor, care l-a format? Cert e că ambele spectaculoase. Şi-asta nu doar pentru La 10 august 1938 s-a născut la Iaşi WILHELM STEINITZ. moşteniri au găsit teren prielnic. A făcut membrii comunităţii. Profesorul universi- • eseistul şi istoricul literar LEON La 12 august 1963 a murit la Bucureşti facultatea de farmacie între anii 1929 – tar Octav Tcaciuc, academicianul Vasile VOLOVICI. În 1975 şi-a susţinut • poetul şi publicistul AVRAM 1934, ani de ascensiune a antisemitismu- Pavelcu, bătrâni, rămaşi singuri pe lume, doctoratul. S-a stabilit în Israel AXELRAD-LUCA. Cel mai cunoscut lui în România, când unui student evreu primeau mâncare caldă de la restaurantul La 12 august 1931 s-a născut ziarista volum este Lădiţa cu necazuri. îi trebuia mult curaj să intre la cursuri, că ritual… Şi-a mai făcut ceva pe lumea asta: • şi eseista EVELIN FONEA. A fost La 16 august 1973 a murit în SUA putea fi omorât în bătaie de colegii legio- pe fi ica sa, Odette, anglistă de renume în redactor la „Realitatea Evreiască”. • microbiologul SELMAN ABRAHAM nari. Şi-a pierdut trei fraţi în pogromul din Iaşi, în România şi dincolo de hotarele ei, La 15 august 1896 s-a născut la Pra- WAKSMAN. A primit Premiul Nobel Iaşi, în ’41. După ’44 şi-a dat doctoratul autoare a importante studii de teatrologie, • ga GERTY THERESA CORY, lau rea- pentru descoperirea streptomicinei. la IMF Bucureşti, a publicat articole de membră a 11 asociaţii de literatură engleză tă a Premiului Nobel pentru medicină. La 17 august 1983 a murit reputata specialitate, a organizat reuniuni ştiinţifi ce. şi americană în ţară şi străinătate, profe- La 15 august 1923 s-a născut în • actriţă a teatrului idiş SIDY THAL. A După pensionare, s-a dedicat comunităţii: sor universitar la Iaşi, care continuă să-şi • Polonia SHIMON PERES, actualul jucat şi la Bucureşti. 30 de ani. A condus-o într-o perioadă venereze tatăl, pentru care evreitatea nu preşedinte al Israelului. difi cilă şi-n plan social şi-n plan intern, este concept; este mod de conduită, iar fi indcă-n epoca Rosen era o problemă comunitatea – parte din sufl et. să ieşi din rând. Sigur c-a avut de învins IULIA DELEANU CALENDARUL LUNII SEPTEMBRIE ANIVERSĂRI eminentă a iudaismului din România. Epitaf Pentru Rodica şi Tito Brucăr z.l. La 2 septembrie 1894 s-a născut la La 17 septembrie 1856 s-a născut sa- Viena scriitorul JOSEPH ROTH. Este vantul MOSES GASTER. Este au torul L-am cunoscut pe doctorul Tito Brucăr z.l., renumit chirurg oftalmolog, pe când • • autorul unor romane satirice, unde unor volume de mare valoare filologică. profesa încă. A văzut lumina zilei la Dămieneşti, un târguşor din Judeţul Roman, a descrie Europa după primul război A fost decorat cu ordinul „Bene Merenti”. traversat un secol încărcat de dezastre, speranţe şi deziluzii, fără ca suferinţa să-l mondial. A fost unul din liderii mişcării sioniste. înăsprească. Un doctor de modă veche, pentru care pacientul e numai pacient „de La 6 septembrie 1918 s-a născut La 18 septembrie 1948 s-a născut la vlădică până la opincă”, meticulos, sobru, cu un simţ al răspunderii rar întâlnit în • compozitorul HARRY MAIOROVICI. • prof. univ. ANDREI OIŞTEANU. zilele noastre. O prezenţă care inspira încredere, chiar dacă nu ştiai că te afl i în faţa Printre altele a compus o fantezie La 19 septembrie 1910 s-a născut în unuia dintre cei mai buni oftalmologi din România. Vorbea puţin, concis, pe înţelesul simfonică pe tema Holocaustului. • Germania filosoful WERNER MARX. A fi ecăruia. Nu fugea după onoruri, deşi le merita cu prisosinţă. N-a cerut vreodată nimic La 7 septembrie 1891 s-a născut la studiat raportul dintre filosofie şi poezie. de la nimeni. El cu soţia lui, Rodica, nu aveau copii. Dar se aveau unul pe celălalt; • München marele istoric HEINRICH La 21 septembrie 1934 s-a născut la lumea lor. Au trăit împreună, au murit împreună. Fie-le amintirea binecuvântată! (I.D.) GRAETZ. • Montreal cantautorul LEONARD La 7 septembrie 1902 s-a născut la COHEN. Piatra Neamţ: Iurţat pentru Hary Solomon z.l. • Focşani poetul CAMIL BALTAZAR. În La 24 septembrie 1926 s-a născut 1948 a publicat volumul Poeme vechi şi • compozitorul AUREL GIROVEANU. O comemorare ieşită din comun, pentru că ieşit din comun era, şi continuă să rămână noi, închinat memoriei martirilor lagărelor La 27 septembrie 1915 s-a născut în memoria afectivă a comunităţii din Piatra Neamţ, cel care a condus-o aproape 20 de naziste. • HAIM RIEMER, fost redactor-şef al ani: ing. Hary Solomon z.l. “Un om – pâinea lui Dumnezeu”, obişnuia să-l caracterizeze La 9 septembrie 1860 s-a născut în „Revistei Cultului Mozaic”. preşedintele Federaţiei, dr. Aurel Vainer. Acum, la un an de când domnu’ Solomon a • Belarus istoricul ŞIMON DUBNOV, La 27 septembrie 1924 s-a născut plecat dintre noi, când domnia sa a dezvelit placa de neuitare din faţa Sinagogii din autor a unor lucrări fundamentale de • scriitoarea NINA CASSIAN. S-a impus lemn, unică în sud-estul Europei, readusă la viaţă prin strădaniile celui dispărut. A vorbit istorie a evreilor. prin volumele ei de poezii. despre anii în care a lucrat într-o mină din Petroşani, despre cei dedicaţi comunităţii, La 9 septembrie 1936 s-a născut la La 27 septembrie 1925 s-a născut la bucurându-se să facă bucurii oamenilor, să-i ajute cu discreţie pe cei care aveau nevoie. • Riga şahistul MIHAIL TAL. În 1960 • Brăila lingvistul şi eseistul RUBIN Avea darul rar de a şti să şi-i apropie: cu respect, înţelegere, tact. Pentru toate acestea, devine campion mondial. UDLER. Specialist în domeniul dialec- “pentru devotamentul şi răbdarea cu care ştia să-i asculte şi să le rezolve problemele ar La 12 septembrie 1932 s-a născut la tologiei. Membru corespondent al fi trebuit să-l cheme Hary Blajinul”. O plecăciune de gând sacră – El Male Rahamim şi • Cernăuţi poetul AHARON APPELFELD. Academiei Republicii Moldova. În 1991 Kadiş – a fost psalmodiată la maţeiva inaugurată în cimitir de ofi ciantul de cult Marcel A fost distins cu Premiul Israel pentru s-a stabilit în SUA. Berman; de Rabinul Şlomo Tobias - la Sinagoga din Lemn “Baal Şem Tov”; de preşe- literatură. La 28 septembrie 1932 s-a născut la dintele comunităţii dorohoiene, prof. Iancu Isidor – în faţa plăcii omagiale din incinta La 13 septembrie 1845 s-a născut • Praga pictorul şi graficianul EMIL ORLIK. Sinagogii. O plecăciune de gând profană – numele lui Hary Solomon dat Muzeului de • MEIR BECK, fost predicator la Templul La 30 septembrie 1892 s-a născut istorie a evreilor pietreni – a venit din partea conducerii F.C.E.R. Lideri ai F.C.E.R., ai unor Coral din Bucureşti. • marea actriţă a teatrului „Habima” comunităţi megieşe, au înfruntat greutăţile unui drum pe caniculă ca să fi e aproape de La 13 septembrie 1920 s-a născut la HANNA ROVINA. soţia şi fi ica celui intrat în posteritate, Madga şi Mady Solomon. Au făcut-o şi-n cuvinte, Bucureşti dr. AUREL ROSIN, specialist La 30 septembrie 1928 s-a născut la rostite, în numele oaspeţilor, de prof. Iancu Wexler, ing. Hary Vigdar, prof. Iancu Isidor; • în numele gazdelor - de actualul preşedinte al comunităţii, Emil Nadler. Şi mai trebuie în oftalmologie. A publicat o monografie • Sighet scriitorul şi militantul politic spus ceva. Ceva de necuprins în cuvinte: iubirea lui Mady pentru tatăl ei prefăcută-n despre medicii evrei din România. ELIE WIESEL. A fost distins cu Premiul fi lm documentar despre el. La 13 septembrie 1945 s-a născut Nobel pentru pace. IULIA DELEANU, HAINRICH BRIF • actriţa TRICY ABRAMOVICI. A jucat La 30 septembrie 1937 s-a născut la pe scena TES. Actualmente este stabilită • Lodz scriitorul JUREK BECKER. Dintre în Israel. scrierile sale amintim Jacob-mincinosul, @@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@ La 14 septembrie 1882 s-a născut dr. Copiii lui Bronstein şi altele. • WILHELM FILDERMAN. Figură pro- SIEGFRIED WOLF Cu nemărginită durere, anunţăm stin- • A încetat din viaţă AVRAM HERS, în vârstă gerea din viaţă, la 29 iunie 2012, a iubitului de 88 de ani, fost membru al Comunităţii Evreilor nostru tată, bunic, cumnat şi frate – CALMAN din Piatra Neamţ. Să-i fi e amintirea binecuvânta- IMPORTANT MIŞU. Memoria personalităţii şi vieţii sale tă. Emil Nicolae, preşedintele Comunităţii. plină de energie, curaj, pasiune şi dedicaţie • Cu profundă durere Ada, soţie, Mario, fi u, Persoanele care se consideră succesori legali ai unuia din de- pentru familie, profesie, prieteni va fi veşnic rudele şi prietenii deplâng încetarea din viaţă, în în sufl etele noastre. Nu te vom uita niciodată! 31 iulie 2009, a ing. SERGIU (SERGE) FELAN. cedaţii: Ghisibel Zigmund, Ghizibel Strul, Ghisibel Avraham (Hary), Familiile Calman, Victorov, Ionescu Fie-i memoria binecuvântată. Sneerson Paula (Pepi, născută Ghisibel), Ghisibel Yhoshua (Jean), Cu mare tristeţe, reamintim celor care au cunoscut-o pe ADA ULUBEANU (BERCOVICI), pianistă fi i ai lui Ghesibel Itzhac, sunt invitaţi să se adreseze în scris redacţiei şi profesor remarcabil, că au trecut 16 ani (15 Av – 5 august) de când ne-a părăsit pentru totdeauna. Dr. Mirjam Bercovici, Simeon şi Emanuel Ulubeanu ziarului. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 zicedid ze`ivnd י״אתמוז תשע״ב - י״ב אבתשע״ב z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה אזכרה לפרעות יאסי, 30-29 ביוני 1941 א. ג. ויינברגר: האירועים הטראגיים שהיו בעיר יאסי בסוף יוני 1941 תוארו במסגרתו של שולחן עגול, שאורגן על ידי קהילת יהודי יאסי בשיתוף הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה. ״אני גיטריסט בפתיחת השולחן העגול בנושא שהכינה הממשלה בעידוד הגרמנים את השוד ואת הרדיפות השונות. בסוף ״פרעות יאסי מיוני 1941״ המהנדס ושמרמזת לחיסולם של יהודי מולדובה, האירוע ביאסי, ד״ר אאורל ויינר, אברהם גילטמן, יו״ר קהילת יהודי בסרביה ובוקובינה.״ מבין הכתובים יו״ר הפדרציה של הקהילות היהודיות ״ יאסי, אמר שהפוגרום נגד יהודי יאסי של הזיכרונות נזכר ״הפרעות מיום מרומניה, העניק למר ז׳וסי-מאריה ולא זמר בלוז מלפני 71 שנים כן נערך בפקודתו ראשון ההוא״, מאת הרב הראשי ד״ר קווירוס, מנהל המכון הצרפתי לתרבות האישית של הגנרל יון אנטונסקו. אלכסנדר שפרן, בו מציינים ש״הפוגרום ביאסי, את התעודה ואת אות ההוקרה ד״ר אאורל ויינר, יו״ר הפדרציה של (12,000 קורבנות בערך) נעשה על ידי ״ידיד של הקהילות היהודיות מרומניה״. הקהילות היהודיות מרומניה וחבר הרשויות המקומיות הרומניות בשיתוף ביום א׳, 1.7.2012, בבית העלמין בפרלמנט הרומני, הדגיש ש״המעשים יחידות צבאיות גרמניות.״ היהודי פאקורארי, היה טקס האזכרה הבלתי אנושיים מיאסי כפי שעולה בהרצאתה ״פרעות יאסי והמזל של קורבנות פרעות יאסי מקיץ 1941. מתעודות מאותה תקופה, תוכננו מראש להישאר בחיים״, הדוקטורנטית עדינה טקס האזכרה נפתח על ידי יו״ר והייתה להם כוונה תחילה. בעיר יאסי באבש, חוקרת במכון ״אלי ויזל״ קהילת יהודי יאסי, המהנדס אברהם שנאת ישראל תחילתה עוד בשנים שבבוקרשט, ציינה ש״הפוגרום מיאסי גילטמן. סגן יו״ר הפדרציה של 1922-1920 החל ב-א.ק. קוזא ותלמידיו.״ היה הסימן הראשון של ההשמדה הקהילות היהודיות מרומניה, המהנדס פרופ׳ קארול ינקו מאוניברסיטת ההמונית של היהודים בימי מלחמת פאול שוורץ, הדגיש בדבריו את קיומם א. ג. ויינברגר, יליד אוראדיה מונפלייא, צרפת, הרצה על ״פרעות העולם השנייה״ והדגישה את מעשי של מכחישי השואה גם היום וביקש (30 באוגוסט 1965), מעיד על עצמו יאסי בכתבי זיכרונות״. בהרצאתו ציין הגבורה של ויוריקה אגאריץ׳, ד״ר את הפעלת החוק נגד תופעה זו וביטא שהוא גיטריסט ולא זמר בלוז, אף ש״זה היה הפוגרום עצום-הממדים דומיטרו בצ׳יאנו, המהנדס גריגורי את קורת רוחו מפעילותם של חוקרים על פי שהוגדר בין השאר על ידי ב. הראשון בהתחלת מלחמת העולם פרופיר, ורוניקה זוסין-גורדוס ואחרים, צעירים לא-יהודים, כמו למשל אדריאן ב. קינג בתור ״גיטריסט טוב מאוד השנייה, אף שהידיעות עליו בעיתונות שעזרו והצילו יהודים. בהרצאתו ״יהודי צ׳יופלנקא ועמיתיו, שגילו קבר-אחים ודינמי״. א. ג. ויינברגר הקים את הקרן של התקופה היו מצמצמות ומגמתיות.״ יאסי בתקופת משטרו הרודני של בכפר פופריקאני, שבו נקברו קורבנות ״בלוסילבניה״: ״עלינו לצאת מן התיבה פרופ׳ ינקו התייחס לדברי שגריר המלך קארול השני״, פרופ׳ אובידיו אחרים של שואת יהודי רומניה. נציגי הזאת שמגבילה את רוחנו. זה שאני צרפת ברומניה בימים ההם, ז׳אק בורויאנא, חוקר במרכז ללימודי יהדות הרשויות שדיברו אכן הדגישו את שר בלוז, לא עושה אותי לאיש בלוז, טרואל, שבהתכתבותו הדיפלומאטית ועברית על שם ד״ר אלכסנדר שפרן הצורך להכיר באמת ההיסטורית על ָאבלוזמן. העם שלי היה בעבדות לפני דיבר על ״אחריות הרשויות (השוטרים שבאוניברסיטת ״אל. י. קוזא״, יאסי, מנת שמעשים כאלה לא יישנו לעולם. 4000 שנה ולא לפני 150 שנה, כמו והצבא שביצעו את החלטותיו של הדגיש שהחל משנת 1938, יהודי רומניה הטקס מיאסי הסתיים בהנחת זרי במקרה של האפרו-אמריקנים. העם יון אנטונסקו) בפעולות הגירוש נאלצו לסבול מאנטישמיות ממלכתית פרחים לאנדרטה של פרעות יאסי ממנו יצאתי מאוד חזק חברתית, ואסור וההשמדה של היהודים הרומנים שהורגשה במדיניות האנטי-יהודית שליד קברי-האחים ובתפילות שנשא לי להתבכיין תוך כדי שירת המוזיקה ועל קיומה של תוכנית שיטתית שכללה חוקי גזע שעודדו את השנאה, הרב שלמה טוביאס. בלוז,״ הסביר הגיטריסט בריאיון שהעניק לעיתון ״המציאות היהודית״. א. ג. ויינברגר הוסיף ששימוש בביטויים כמו ״מוז׳יקאנט״ (מנגן) שואת יהודי לשמחת החופה והקידושין במקום ״מוזיצ׳יאן״ (מוזיקאי), או ״ ֹמאראמוי״, כפי שקוראים המוזיקאים הצוענים למוזיקאים היהודים, מגדיר רומניה נדונה היהודים אין גיל את מי שמשתמש באותו ביטוי ולא את אירוע סמלי נערך ב6- ביולי 2012 הרב. בהזדמנות זאת, הרב רפאל מי שנקרא בביטוי הנ״ל. ובעניין אחר: בלשכת הרב בעיר בוקרשט. הגברת שפר הסביר את פרטי הכתובה ואת ״המחשב אינו איום למוזיקאים של רוזינקה ומר חיים בוריכוביץ, חברים חשיבותה. המהנדס פאול שוורץ, סגן היום,״ אומר ויינברגר, ״מפני שבעבר ״ בוועדת הכנסת בקהילת יהודי בראילה, קיימו חתונה יו ר הפדרציה, ציין את התוכנית היו מארגנים קונצרט בשביל השקת ״ ״ יהודית מסורתית, מפני שכאשר מזל טוב , שבה היהודים שמתחתנים התקליט, והיום מארגנים את השקתו התחתנו, לפני יותר משלושים שנה, בחופה וקידושין מקבלים סיוע כספי של תקליט על מנת להציג את הזמר ״ לשואה ולגבורה בתקופה הקומוניסטית, לא הייתה להם קטן מהפדרציה. ארווין שימשנזון, יו ר לאמרגן, היום הקלטה היא רק כרטיס 72 שנים מלאו מפרעות דורוהוי כתובה. עדים היו הרב רפאל שפר ומר קהילת יהודי בוקרשט, הדגיש את ביקור אינטראקטיבי,״ מסכם ויינברגר. ומפרעות גאלאצי, ו71- שנים מלאו יהודה לבנת, חזן בית הכנסת הגדול חשיבות שמירת המסורת למען חיים על רומניה המוזיקאי אומר שהיא ״ מפרעות יאסי – ואלה היו במרכז שבבוקרשט. בטקס השתתפו: המהנדס קהילתיים פעילים. בניגוד למה שאמרו ״ארץ של כנופיות הבינוניות, והבינוניות ״ התעניינות ועדת הכנסת לשואה ולגבורה פאול שוורץ, סגן יו ר הפדרציה של אחדים, שאנחנו זקנים מדי למעשה הועלתה לרמה של ערך לאומי, מפני יהודית ושל לוחמה יהודית נגד הנאצים הקהילות היהודיות מרומניה, המהנדס זה, רצינו למלא את מסורת המשפחה שאינך יכול לעבור מסלול מנקודה ״ ״ ועוזריהם. הישיבה התקיימה ב19- ביוני אלפרד קופפרברג, מזכ ל הפדרציה, היהודית כפי שצריך, ציין מר חיים א׳ לנקודה ב׳ בלי שהשיטה תעמיד ״ 2012. יו״ר הוועדה, הרב יוסף וסרמן, ארווין שימשנזון, יו ר קהילת יהודי בוריכוביץ. גברת רוזינקה בוריכוביץ מחסומים לפניך, בזמן שבאמריקה ״ ״ הגדיש בדבריו שפרעות דורוהוי מציינים בוקרשט, מירלה אשמן, סגן יו ר ביטאה את תקוותה שגם הילדים שלנו השיטה עוזרת לך ומעודדת אותך לעבור ״ את תחילתה של שואת יהודי רומניה הקהילה, אדי קופפרברג, מתאם לשכת ימשיכו מסורת זאת בעתיד. את המסלול.״ בשנת 1940. כן נאמו ח״כ אילן גילון, נציגת מוסדות יד ושם, גב׳ רחל ברקאי, ח״כ לשעבר קולט אביטל, השר לשעבר מיכה ריאיון עם פרדי דיאק, יו״ר קהילת יהודי ביסטריצה חריש. בריאיון שהעניק לעיתון ״המציאות היהודית״, מר פרדי אדמה ולמקצועות כמו נגר, נפח, חייט ואחרים. ההתפתחות ההיסטוריון ד״ר לוסיאן-זאב דיאק, יו״ר קהילת יהודי ביסטריצה, הדגיש ש״קהילת יהודי הקהילתית הגיעה לשיאה בשנת 1856, עם בניית בית הכנסת הרשקוביץ ציין את שואת יהודי רומניה ביסטריצה הפכה לראויה לתשומת לב בסוף המאה הי״ח הגדול שבעיר ביסטריצה, אנדרטה היסטורית ואדריכלית. שהתחילה לפני שנת 1940, עם קבלת – תחילת המאה הי״ט, כאשר עוד ועוד יהודים התיישבו בתקופת השלטון ההורתיסטי על טרנסילבניה הצפונית, הצבא החוקים שנשארו בתוקף עד נפילת בערים ביסטריצה, נאסאוד, בקליאן ובכפרים שליד הערים ההונגרי החזיק את סוסיו בבניין בית הכנסת הגדול מן העיר המשטר הפשיסטי ברומניה, ב23- הללו. כמו כן פרחו מקצועות מיוחדים לבני עמנו – רופאים, ביסטריצה. הדרמה של יהודי ביסטריצה התחילה באמצעי באוגוסט 1944. הוא ציין את הפרעות עורכי דין, מורים – ולצדם היהודים לא היו זרים גם לעבודת דיכוי שונים, הריסת בתי התפילה וכל מה שהיה בתוכם ועד שהיו באזורי רומניה – בעיר דורוהוי להעברתם של היהודים לגטו והגירוש עצמו. למעטים התמזל בשנת 1940, שבהן נהרגו כ150-100- איש; מזלם לברוח מן האזור, אולם רובם המכריע נשארו במקום בעיר גאלאצי, בשנת 1940 גם כן, שבהן ובשנת 1944 יכולים לדבר על 7000 יהודים בערך במחוז. נהרגו כ300- איש; ובעיר יאסי, מ29- במאי 1944 מאות אנשים פשוטים, משפחות שלמות, מזקנים ביוני 1941. יון אנטונסקו אישית נתן את ועד ילדים ואימהות עם תינוקות בידיהן, שכל אשמתם שהיו הפקודה לפרעות בעיר יהודים, כונסו והוכנסו לגטו, שהיה על גבעה בקרבת העיר. יאסי. הגברים היהודים נקראו לבוא הם נשארו תחת כיפת השמים ללא מים וללא מזון, והתעללו אל מפקדת המשטרה (״ ֶק ּסטורה״) על בהם תוך כדי שהמתינו לרכבות בדרך לבית החרושת למוות. מנת לקבל אישור למעבר חופשי, אבל ב4- וב6- ביוני הם גורשו בשתי רכבות למחנות אושוויץ נרצחו שם בירי. שתי ״רכבות המוות״ ובירקנאו. במקום בו היה הגטו ישנם שני קברי-אחים בהם היו צריכות לנסוע במסלולים יאסי- נקברו יותר מ300- איש. אלה שנקברו שם זכו לפחות לקבר, קאלאראשי וגם יאסי-פודול אילואיי. לעומת אלה שגורשו, שעזבו את העולם הזה כאפר ועשן ממשלת רומניה התחילה את גירוש ממשרפות. בתרומתם של הניצולים המעטים הוקמה אנדרטה יהודי בסרביה ובוקובינה לטרנסניסטריה. למגורשים בקדמת בית הכנסת. בכל שטח המחוז ישנם 82 לגירושים קדמו מעשי רצח המוני החל בתי עלמין יהודיים, ואנחנו במקום השלישי ברומניה מבחינה ביולי 1941. ב21- בינואר 1941, המרשל מספרית.״ יו״ר הקהילה ציין שבאזור גרים עכשיו רק עשרה יון אנטונסקו סילק את ״משמר הברזל״ גברים יהודים. כן נעשה הסכם שותפות עם הקרן ״האגודה מן הקואליציה הממשלתית, מעשה לקונצרטים ביסטריצה״ ובבית הכנסת הגדול נערכים שהוביל למרד הלגיונרים בעיר בוקרשט קונצרטים סימפוניים. בניין זה הוקם גם כמוזיאון וגם כבית (23-21 בינואר 1941), שבו נהרגו 125 תפילה בחגים. בית הכנסת שוקם כולו בעזרת תרומתם של יהודים. 131,639 יהודים גורשו מאזור בני משפחתו של מר לארי הירש מארה״ב, שמקורו באזור טרנסילבניה הצפונית, רובם מתו במחנות זה, ובעזרת השותפות עם האגודה לקונצרטים ותמיכתן של ההשמדה בפולין וגרמניה. הרשויות המקומיות. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA MONTAGUE GLASS Eram adolescent când am râs şi eu A doua istorioară în hohote la o comedie de mare succes. despre ingratitudine Juca Constantin Ramadan şi obţinea ro- Parteneriatul dintre Zubrovzki şi Gold- pote de aplauze când îşi rostea replicile stein mergea de minune, până când al doi- în dulcele său grai moldovenesc, cu un lea s-a operat de apendicită. Pe tot timpul uşor parfum de accent evreiesc. Piesa se convalescenţei, primi la spital, zilnic, câte numea „Potash şi Perlmutter”, iar autorul un buchet mare de fl ori din partea lui Zub- ei semna Montague Glass – evident un rovski. Acest frumos gest îl bucură mult pe pseudonim. Dacă Glass era chiar nume- Goldstein şi ajută la întremarea lui rapidă. le său de familie, de ce îşi alesese ca Întors la prăvălie, proaspătul operat îi prenume shakespeareanul Montague, mulţumi lui Zubrovski, dar, trecând pe la habar nu am, după cum adesea confund contabilitate şi uitându-se în registru, con- familia lui Romeo cu cea a Julietei sale, stată, cu surprindere, că zilnic era trecută în încurcând numele Capulet şi Montague. contul său o sumă între 3 şi 5 dolari. Dacă Shalom Alehem este cronicarul - Ce-i cu banii ăia ? îl întrebă Goldstein târguşoarelor evreieşti, al aşa-numitelor pe partenerul său. ştetl-uri, eroii lui Glass sunt micii negus- - Pentru fl orile pe care ţi le-am trimis tori evrei din New-York-ul începutului zilnic la spital. Doar nu era să plătesc din de secol XX. El este autorul a zeci de banii mei pentru întremarea ta. povestiri despre aceşti oameni nevoiaşi, - Nu ţi le-a cerut nimeni! Şi probabil ai febrili şi adesea famelici, numai că el, ca încasat şi un comision. şi Alehem, o face cu umor. Dacă piesa - Auzi, ce nerecunoscător! După ce „Potash şi Perlmutter” s-a jucat în 1919 că am avut grijă de tine, acum mai ai şi de 400 de ori pe Broadway, dar, din pretenţii! păcate mi-a fost imposibil s-o regăsesc, * de curând, în SUA, s-a tipărit o antologie Departe, în Nord a povestirilor lui, având nu mai puţin de Port Sullivan e într-o regiune mlăşti- 500 de pagini. noasă şi îngheţată a Statelor Unite. Totuşi, Încerc să rezum câteva din schiţele Kobos Kindlein auzise că Halevy Kummet lui Glass, chiar dacă eroii nu sunt chiar face afaceri bune în locurile acelea uitate Potash şi Perlmutter, pentru a vă face de Dumnezeu. De aceea Kobos îi propuse cunoştinţă cu un mare scriitor umorist. tovarăşului său Harris Gelb să plece la Port Sullivan cu mai multe mostre de costume O istorioară despre ingratitudine ieftine, cărora ei le făceau unele mici mo- Alec Cohen a absolvit o şcoală de difi cări, ca să semene cu unele scumpe, spălători de geamuri, în 20 de lecţii prin aparţinând unor fi rme cunoscute. o confuzie; că el vorbise de un cu totul alt Necazul celor doi negustori fu dramatic, corespondenţă. Şcoala îi făgăduia o - Poate izbuteşti să-l determini pe afu- Marcus Gelb, care nici nu călcase vreodată atunci când o telegramă din Port Sullivan remuneraţie de cel puţin 25 de dolari risitul ăla de Kummet să cumpere măcar o prin Boston. Totodată, după ce folosise o îi anunţa ritos că mister Kummet reziliază lunar. Ike Rashkin l-a angajat cu numai sută şi să încheie un contract în acest scop. gamă întreagă de calităţi ale mărfi i pe care contractul încheiat la New-York şi optează 5 dolari, promiţându-i că va obţine 6, Cu chiu cu vai, degerat de frig şi ud până o oferea spre vânzare, reuşi să încheie un pentru oferta făcută de Harris Gelb chiar dacă va uita tot ce a învăţat la şcoala la piele, Gelb ajunse cu geamantanul greu, contract de 500 $, sumă cu care abia îşi la faţa locului. prin corespondenţă şi va reţine tot ce îi va conţinând mostrele, până la magazinul amortiza costul costumelor, al călătoriei şi al * spune el telefonic, într-o singură lecţie. universal al lui Kummet. Dar acesta, din cazării la hotelul neîncălzit din Port Sullivan. Pentru a înţelege tot hazul acestor Rashkin l-a pus întâi să spele temei- păcate, era plecat. Aşa că îl primi nevasta Întors la New-York, după o călătorie la povestiri, nimeni nu trebuie să se mulţu- nic, pe dinăuntru şi pe dinafară, cele lui, doamna Kummet. fel de obositoare, Gelb fu întâmpinat de Kin- mească cu rezumatele înjghebate de mine, două vitrine de la intrarea prăvăliei. După - Sunt Harris Gelb de la fi rma ”Kindlein dlein cu un zâmbet radios. Foarte mândru, ci să-şi imagineze originalele, împănate ce acestea au fost curate, Cohen a fost şi Gelb”, din New-York, se prezentă noul tovarăşul său îl anunţă că în timpul în care cu amuzante expresii idiş, cu nuanţele pus să ajute şi la vânzarea unora din venit, întinzând distinsei doamne cartea el, Gelb, fusese la Port-Sullivan, magazinul argoului folosit de aceşti mici negustori, articole. La protestul acestuia că el este lui de vizită. lor fusese vizitat de însuşi Kummet, venit cu zugrăvirea nuanţată a caracterelor lor, angajat pentru altceva, Rashkin i-a expli- - Eşti cumva rudă cu Marcus Gelb, care la New-York pentru aprovizionare, prilej cu cu alte cuvinte, să-l citească pe Montague cat că un bun spălător de geamuri trebuie învârteşte afaceri în Boston? care Kindlein încheiase cu el un contract Glass, acest mare scriitor umorist, care să se priceapă şi într-ale negustoriei. Harris nu auzise în viaţa lui de acest de 750 de dolari. aşteaptă să fi e tradus. După o jumătate de oră, lui Cohen i Gelb, dar crezând că o relaţie de rubedenie se ceru să măture duşumeaua prăvăliei. cu respectivul individ i-ar favoriza misiunea - Dar eu sunt spălător de geamuri! pentru care venise, dădu viguros din cap de COSMIN MIUŢE - Degeaba străluceşte vitrina, dacă şi spuse : INTEGRAME IUDAICE duşumeaua e murdară, îl lămuri patronul. - Marcus Gelb ? Desigur! Suntem veri N-a trecut nici un sfert de oră că primari şi ţinem mult unul la altul, parcă Pete! Localita- Romanul tea natală doi Rashkin îl puse pe Cohen să cureţe şi am fi fraţi. Localitate Ralu Filip Staţiune zăpada care se aşezase în strat gros Auzindu-l, doamna Kummet se făcu A uda montană taman în faţa prăvăliei. verde la faţă şi îi aruncă o privire asasină. - Degeaba ai spălat vitrina, dacă cli- - Cum e posibil ca o rudă a acestui enţii nu ajung să vadă prin ea, fi indcă îi escroc şi care, pe deasupra, îi este ca un împiedică zăpada. frate, să-şi arate chipul de maimuţă plouată Atunci când reprezentanţii Societăţii în prăvălia mea ? Tu pricepi că banditul de de Ajutor Legal îi impuseră lui Rashkin Marcus Gelb era aproape logodit cu sora Aţă A ispiti să-i plătească lui Alec Cohen 5 dolari mea şi nenorocitul a părăsit-o, ca să se Otomani săptămânal pentru lucrul ca spălător de căsătorească cu fi ica bătrânului milionar geamuri, patronul exclamă indignat : Kromberger? Asta, fără să-i pese că săr- Ieşirea la - Ce ingratitudine, când te gândeşti mana mea soră avea tot trusoul pregătit. internet! că tot ce ştie despre spălatul geamurilor Numai cu foarte mare greutate, a doua Domoli a învăţat de la mine! zi, Gelb a izbutit s-o convingă, cu cele mai Culoare Turtit pe puternice argumente, că a fost vorba de Haine Nume şi margini prenume Jilave Bărbat Pui cu sos italian Gastronomica (foto) Rând Ingrediente: 1 kg. piept de pui, dezosat şi fără piele, două linguri ulei de măsline, jumătate linguriţă de sare, jumătate linguriţă de piper râşnit, o cutie mare de conservă de roşii decojite şi feliate, jumătate de cană oţet balsamic, două linguriţe de zahăr, Cerut două linguriţe de praf de usturoi, condimente italiene, o ceapă feliată, paste. Forţe Mod de preparare: pieptul de pui se stropeşte cu ulei şi se presară cu piper şi sare. Se pregăteşte separat sosul din Prinse în roşiile feliate, oţetul balsamic, zahărul, praful de usturoi şi fi laj! condimentele italiene. Se aşează ceapa peste bucăţelele de piept de pui şi se toarnă deasupra sosul. Se lasă la foc potrivit până când carnea se înmoaie şi sosul pătrunde în Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, IOSIF SAVA, PIAN, CLAVECIN. ea. Se serveşte cu paste. (E.G.). 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 388-389 (1188-1189) - 1 - 31 iulie 2012

Drumul „Gaiţele” – cu o Căderea Bastiliei Gândul scris spre teatru strălucită distribuţie sau pozna ucenicului vrăjitor? O piesă din perioada inter- Privind la cele întâmplate în România, nu poţi face decât să pornească măturile, pe care noii lideri belică – devenită „clasică”. Un să nu te întrebi dacă ceea ce au trăit românii în riscă să nu le poată stăpâni. text de nedezminţit şi uriaş succes şi în zilele ultimele săptămâni sunt o revoluţionară demolare Lucrurile sunt destul de limpezi, pentru cine noastre. Regăsim acum capodopera lui Al. a unei noi Bastilii sau, pur şi simplu, o repetare doreşte să le vadă adevărata lor faţă. De pildă, Kiriţescu – „Gaiţele”, într-o nouă montare, cu a poznei ucenicului vrăjitor, care a vrut să pună preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PES), o distribuţie excepţională, care are ca prota- măturile să care apă în locul lui, dar nu a mai ştiut Serghei Stanişev, a afi rmat că „guvernul condus de goniste pe Florina Cercel, Rodica Popescu- să le oprească, inundând casa, când voia doar să Victor Ponta (...) îndreaptă răul făcut în ultimii ani’’, Bitănescu şi pe Ileana Stana Ionescu – la pregătească baia maestrului. dar asta nu schimbă „preocuparea” preşedintelui prima lor întâlnire cu faimoasele surori Aneta Duduleanu, Zoia Răspunsul la întrebare ne obligă să ne uităm UE, Herman van Rompuy, sau a preşedintelui Comi- şi Lena. Regăsim, demnă de atare companie, o lungă galerie de cu câţiva ani în urmă, când clasa politică româ- siei Europene, Jose Manuel Barroso, ca să nu mai interpreţi de marcă, începând cu Olga Delia Mateescu („Fraila”), nească, în criză tot mai accentuată de autoritate, vorbim de cea a cancelarului Angela Merkel. Reacţia Ilinca Goia (Wanda), Monica Davidescu (Margareta) ori Marius a transformat Curtea Constituţională din „garantul celor din urmă a fost iritată de apucătura politicieni- Bodochi şi continuând cu alţi unsprezece actori mai tineri, cu supremaţiei Constituţiei”, cum scrie că este în lor români de a se plânge la Sublima Poartă, ceea mari resurse, ce animă două distribuţii paralele. însăşi Legea privind organizarea şi funcţionarea ce în zilele noastre se traduce prin fuga cu jalba în Spectacolul de la „Metropolis” este semnat de Dan Tudor. Curţii Constituţionale, în autoritatea supremă în proţap la Bruxelles a unora care simt că le trebuie Regizorul îşi reprimă aici uimitor fantezia, cheful de joacă, stat. Aceeaşi Lege, 47/1992, conţine sâmburele un sprijin mai substanţial decât cel pe care îl mai restituindu-ne (fără complexe!) specifi cul (tablou de mediu şi care a făcut posibil abuzul de recurgere la deciziile pot da acum susţinătorii preşedintelui suspendat. moravuri, comedie cu elemente sumbre) unei lucrări dramatice Curţii, şi anume modul de numire a celor nouă Orice rezultat ar avea referendumul, până la care, pe care unii o găsesc acum „cam prăfuită”. Cu alte cuvinte nu judecători: trei sunt puşi de către Senat, trei de la ora la care scriu, mai sunt două săptămâni, nu ne afl ăm în faţa unei „piese vechi în haine noi” ci a unei abordări Camera Deputaţilor şi trei de Preşedinţie. Fără a pot să nu îmi doresc de la politicienii noştri o purtare în mare măsură „respectoase”, tradiţionale. Adică: fără grotesc contesta valoarea profesională a celor nouă, mo- mai demnă. monstruos, fără distanţări băşcălioase, fără travestiuri, fără dul de numire a acestora poate că nu este cel mai Revenind însă la ucenicii vrăjitori de la Bucureşti, pamfl ete forţate la adresa specifi cului... naţional, fără întoarceri bun, având în vedere cât contează, în ochii celor să adăugăm că o readucere a Curţii Constituţionale pe dos ale relaţiilor. Şi cu singura mea rezervă faţă de câteva trei instituţii, eminamente politice, profesionalismul, la statutul de garant al constituţionalităţii legilor, dar momente prea patetic-pasionale sau prea telenovelistic melo- faţă de eventualele afi nităţi politice. Mergând, în nicidecum de putere absolută în stat, necesită o dramatice – consider că asistăm la o reuşită ce se urmăreşte continuare, pe linia supoziţiilor, pare limpede cam dezbatere publică, la care să participe CSM, juriştii viu, cu interes şi cu plăcere! încotro ne îndreptăm dacă aceeaşi forţă politică ar de toate felurile, societatea civilă, presa şi apoi o Dan Tudor (avându-i alături pe scenografa Corina Grămoş- deţine simpatia preşedintelui, precum şi supremaţia dezbatere serioasă în Parlament, condusă de către teanu şi pe Vlaicu Golcea – pentru muzică) a realizat o mizan- în cele două Camere ale Parlamentului. majoritatea care va rezulta din alegerile legislative scenă „aşezată, precisă, riguroasă”, racordată la dominantele Şi aşa, în decursul timpului, pentru că partidele din toamnă. Un astfel de demers ar fi singurul cu eroilor ce alcătuiesc „bestiarul” lui Kiriţescu şi la condiţionarea lor nu pot accepta ca fi nală înfrângerea la voturile în adevărat legitim şi democratic, care nu ar mai pu- socială; atentă la discrepanţele dintre ce vor să pară şi ce sunt Parlament, Curtea Constituţională ajunge să fi e tea fi cenzurat nici de dascălii de la Bruxelles, care oamenii cât şi repetatele lor ceremoniale familiale. Îl regăsim pe consultată aproape la fi ecare proiect de lege şi sfâr- consideră că pentru apărarea democraţiei de la deplin pe Kiriţescu şi satira lui vitriolantă (atât de consonantă, şeşte prin a se pronunţa şi asupra constituţionalităţii Bucureşti trebuie să trimită în Capitala României vai, cu jungla morală a tranziţiei actuale). eutanasierii câinilor vagabonzi, dar şi a posibilităţii un adevărat extemporal în plic închis, la primirea Spectacolul, cursiv, variat ca ritm, decupat, pe alocuri, ci- destituirii preşedintelui României numai dacă pen- căruia guvernul trebuie să se aşeze pe scaune, sub nematografi c, fascinant prin ping-pong-ul replicilor – rămâne o tru demitere votează majoritatea românilor înscrişi supravegherea camerelor de luat vederi, să ia plai- comedie spumoasă, dar nu ignoră nici profundul revers grav pe listele electorale, adică peste nouă milioane vazul şi să dea răspunsurile cerute, nu de poporul şi dramatic. de voturi în favoarea demiterii. Ceea ce, ştie şi un român, ci de politicienii de la Bruxelles. Extemporal Şi acum se cuvine să vă spun ceea ce aşteptaţi cel mai copil, este imposibil. Deci, deşi Constituţia prevede care ar putea fi dat guvernului român, sau oricărui mult: cum sunt cele trei „locomotive” ale teatrului românesc. posibilitatea demiterii preşedintelui, indiferent cine alt guvern, numai după ce liderii comunitari ar reuşi Ei bine - sunt grozave, fenomenale, minunate, cuceritoare, în este acesta, Curtea o face practic imposibilă. Curat să decidă crearea unei uniuni politice, în afara celei fi ecare clipă. Şi vă rog să credeţi un critic care a citit tot ce s-a constituţional! monetare şi a simulacrului de uniune bugetară şi scris despre Sonia Cluceru ori despre Silvia Dumitrescu Timică. Mai mult decât atât, deşi Legea 47/92 stipulează fi scală, propus mai recent. Şi care a fost tulburată de prezenţa copleşitoare a Tamarei Bu- explicit: „Curtea Constituţională nu poate modifi ca O reformare democratică a Curţii Consituţionale, ciuceanu pe scenă, şi mai ales în fi lmul „Cuibul de viespi”; care sau completa prevederile supuse controlului”, în urmată de alte instituţii ale statului român, ar fi , într- a preţuit-o cum se cuvine pe Draga Olteanu şi a aplaudat-o cu cazul legii referendumului după care va trebui să adevăr, o cădere a unei noi Bastilii. Ceea ce trebuie multă căldură pe Dorina Lazăr la „Odeon”. Toate interpretele de fi e organizat scrutinul în urma căruia preşedintele înţeles este că în politică nu e valabil proverbul „cui la „Metropolis” îşi construiesc apariţii cu pretenţii şi ştaif. Toate suspendat Traian Băsescu ar putea fi demis, Curtea pe cui se scoate”, că un abuz mai vechi nu poate personajele principale, cu o memorie prodigioasă sunt obsedate nu se sfi eşte să adauge că amintitul referendum nu fi îndreptat printr-unul de dată mai recentă. Altfel, de trecut, de viaţa lor. Toate sunt vitale şi puse pe luptă pentru poate fi valabil decât în condiţiile prezenţei la vot a cuiul cel nou se rupe şi tentativa de a revoluţiona „drepturi” şi „putere”. Toate îşi ascund cu greu mizele, egoismul peste jumătate din cei înscrişi în listele electorale. societatea rămâne o manevrare inabilă a măturilor şi veninul – sub măşti ale normalităţii şi obiectivităţii şi chiar a În aceste condiţii, este evident că orice tentativă de către un ucenic care nu ştie descântecele. eleganţei. Şi toate se trădează repede, întreţinând un fl uid de de reformare a societăţii româneşti nu poate începe „Duhurile Tale,/Doamne,-şi fac de cap/Le-am instinctualitate primară şi agresivitate feroce, o sete nemărginită decât printr-o reformare a Curţii Constituţionale, dar chemat, şi-acuma/Nu mai pot să scap!”, se plânge de autoritate, control, dominaţie şi manipulare. este la fel de adevărat că o reformă democratică ucenicul în fi nalul poemului semnat de Goethe. NATALIA STANCU nu poate, cu nici un chip, fi făcută prin ordonanţe de urgenţă. O astfel de viziune asupra reformei nu ALEXANDRU MARINESCU

care iubeşte. Un roman tulburător despre păcat şi ispăşire După două decenii de iubire adul- Realitatea Am spus adesea român după ce a făcut Alia în Ţara Sfântă, şi o caută. terină, Hen constată adevărul poruncii cărţii că literatura româ- în 1961. Începând din 1962, în paralel cu Dacă ar fi rămas biblice: adulterul este însuşi Infernul, nă cea mai apreciată prezenţa în presa de limbă ivrit, Harry Bar- doar o poveste de dra- deoarece consumă totul de jur-împrejur. care se scrie în afara Shalom a desfăşurat o intensă activitate goste, romanul nu ar fi În primul rând, îi epuizează moral pe cei ţării este cea scrisă în publicistică în ziarele şi revistele de limbă fost atât de interesant. doi protagonişti, revelându-le slăbiciunile. Israel. Micul roman al română din Israel, publicând şi un număr Harry Bar-Shalom În cazul lui Hen, laşitatea de a nu o părăsi lui Harry Bar-Shalom, respectabil de cărţi, în cele trei limbi în pune însă povestea pe Noa pentru Karin. Clopotele Ierusalimu- care scrie. de dragoste în rama Deznodământul nu poate fi decât tra- lui, apărut la Editura Clopotele Ierusalimului pune, spu- unei meditaţii morale. gic: fugit de acasă către grotele de lângă Hasefer, vine să susţi- neam, o poveste de dragoste în termeni Hen este căsătorit cu Eilat, spre a scăpa (iluzoriu!) de amintirea nă această aserţiune. morali. Pentru că, la începutul poveştii, Noa şi, chiar dacă ero- celor două eşecuri – căsnicia şi iubirea În numai 129 de pa- protagoniştii sunt căsătoriţi: naratorul Hen ul nu a simţit niciodată –, Hen moare ucis de schija rămasă în gini, el concentrează cu activista socialistă Noa, iar doctoriţa pentru soţie ceea ce simte pentru Karin, creier după atentatul din Beirut, cea care o poveste de dragoste, o temă morală şi, Karin cu un partener brutal. Cei doi se nu reuşeşte să se despartă de ea. Ro- îl şi adusese în cabinetul Karinei. În ochi de asemenea, un destin învolburat din cunosc atunci când Hen, erou al războa- manul intră cu fi neţe în analiza cuplului, vede o lumină nepământeană, iar în Israelul de astăzi. ielor de apărare ale Israelului şi victimă atât a celui adulterin, cât şi a celui legitim, urechi aude clopote de departe. Dar mai întâi, câteva cuvinte despre a unui atentat la Beirut, se duce la spital sondând cu minuţiozitate reacţii sufl eteşti Un roman de o stranie frumuseţe. autor. Harry Bar-Shalom este un scriitor pentru controale de rutină. Între ei se pro- şi confl icte psihologice. Remarc delicate- RÂZVAN VONCU special nu numai pentru că se mişcă duce o apropiere spontană, de care devin ţea cu care scriitorul surprinde instalarea HARRY BAR-SHALOM – Clopotele Ierusalimu- dezinvolt între trei limbi: ivrit, franceză şi conştienţi mai târziu, după ce Karin se uzurii în cele două cupluri, în care relaţiile lui, Editura Hasefer, Bucureşti, 2012. română. Ci şi pentru că, deşi născut şi eliberează de povara unui mariaj nefericit, se transformă în relaţii de putere. În care Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- crescut în România, el a devenit scriitor iar Hen cedează presiunii sentimentelor câştigă cel care rezistă mai mult, nu cel namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res pectivă. Pentru Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai pot ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER achita şi prin mandate poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorifi c: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL ofi ciile poştale din localitate, fi e în conturile: BCR 2511. GHEŢA ROBERT A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001 str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R- LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI Tel. / fax: 021-322.75.60 Secretar general de redacţie: NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074. Engleză: SANDA LEPOIEV EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau www.fcer.jewish.ro ELENA MARINESCU LEUMI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO- [email protected] Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU 89DAFB108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N- Redactori: ANDREI BANC Telefon: 021-314.96.90 0090989.USD.01 RO06DAFB108000090989US02 IULIA DELEANU (USD), 1080.25110.1.N-0090989.EUR.01 RO46DAF- Serie nouă a Contabil: MIHAELA ZADOINA B108000090989EU02 (EURO). Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC LUCIANA FRIEDMANN nament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse). Fondată în 1956 EVA GALAMBOS Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de dolari rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un abonament semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. pe un an costă 40 de dolari USA.